Chelare metale grele

Procedura medicală
Cuvântul chelare provine din grecescul χηλή, care înseamnă „gheară”. Agenții de chelatare
lucrează prin captarea metalelor grele într-un mod asemănător ghearelor, îndepărtându-le din
țesuturi, astfel încât să poată fi filtrate în urină sau eliminate prin scaun. Dovezile științifice
au arătat că procedura elimină metalele toxice înainte ca acestea să poată cauza leziuni în
corp.

Terapia de chelare se referă la injectarea sau consumul de agenți de chelare în scopul

eliminării din organism a substanțelor nedorite, cum ar fi metalele grele, toxinele chimice,
depozitele minerale și plăcile de aterom.

În tratamentul chelării se utilizează un aminoacid sintetic, numit acid etilen diamină

tetraacetic (EDTA), pentru a elimina din sânge metale grele, precum plumbul, cadmiul,
aluminiu, antimoniul, arsenicul, cuprul și calciul. DMPS (Dimercaptopropanesulfonate) se
foloseşte îndeosebi pentru chelarea mercurului, arsenicului, nichelului cromului. Durata
administrării depinde de chelatorul ales, potrivit intoxicaţiei ce a rezultat în urma analizelor.