Teodore Otariu | | ANESTEZIE $I URGENTE IN TERAPIE INTENSIVACondit a careaperurgnfle sneicichiuriale sant fare dite 9 Sint poduse de si puologce apravac, aeidene de eile 3h de vnch,calamiinatual, agresiv, weumatisme,inioncai, assiente sree FPS aacate swag, masurile de urge reule cunoseute sf opicte ‘pi in prmele ite le eventual Sale respect programe snalitica sabe pen staf anilor VI at Hue sui de ix Faculte de Medicis Genera, Farmacie si Messina Dente in calal Universi de Vest Vasile Gli in Aad, cueing {fete csptlesuplimentre la ceeren steno. ENG Find de uiten acest manuals de euvintele marl peoesor Tacobovisk ear pune: "Srmehl in hag ae oedspundere mai mare deci el hema disp Geis semonula sv" ne dim seuma hod ce intrdiee sau ‘eonontre msi ese pits de bay cu" VIATA™ DARUL ct Ina de pret pe care rs pit ages Durerea Set tri a drei Dror sav ont apa materi vi, Ea este prezet I ota hen We animal vegetal, mind dar ca manfesare Se der Mnimalele gi manifesta dueren prin cospae, ji retag membres ‘SRT afr steate, devin agitate, agresive- In egal vegetal, cereettoral Satna Ingedis Chanda Bose, arta ch platele stot dees, Frunee se Fasaes, i pent din evlare 1 a nore ct {in om, teen ese un simp de eal, este un pz" al stiti, De cum se spune, ef pesoanse care ma cunese duerea dim eam unce Aieienge pave auo nsesbitate foal. sau asimbole De is gost neo fost taromisecuvitle alas, alges, alesis care a [stb Hmbajl ido-curopean dic alg” regs In mule cuvinte la for agie (dere) sevagie (duere radia pe aletal unui ner), ponte (duces fore snare), hipolgsie (dure de ntenstate | x, tenlgesie (absefa dure), analgete (medicament care suprims rer), ‘Cavinul sdunere™ deriv dnteun cuvint lan: “dole cave inate Sn ovtur” (i ranges, dolore Gn aa}, doe th ‘anil pore ucren mand, o api din yremurle atemporale ale zilor anes Pngeau de den! prodose de far ifetios! sau toxic (Hons & font raogtt de serpin) Rone apo deen provost de agresiaile notuse,apoi de dex etnismclor normale le organisnlsi gi wal spot tortura eset in ope de insept le ees Fibs oo ae amon senibiiat la dure, cre este dat de facto rtp cave jin de vari, educaie Slo, religious, de expeinta UTucreass prope pois Gd dneea a fos bine i) su negstivs can cuneaste ne duerea ca simp se face o anamnez fot aminunidvek eT apart ees: bre sult? 2 Giada apes? 1 focaiate drei? {Mtbee fonn a aru: ep, pst jungi, puma 5permanentl sau colicativa? (ool sau euizaiei? lack cadenza analytic eu nu! ‘itetiatea dure (periolists) ‘cd doreea se aoentvears Ia mbilrare cede la reps ‘ack dureen ete nsf de ate simptome ‘Ses cedea la porifiartalgice Durtes ese provocat de o lemme, agresiune cororls su defciecte patologlce, ete apar in fesutr sau organe, Fish mai mle defini ale ‘irri nce eu unele simple, cade exempl: ‘Arise numa durerea “o expercn opat pce ‘Durcrea este un ghd de dngnostic penta medi, DDuretea este Pricten gi dugman” (Olin). Priten pentru cB anu © el ind Ge simpiom 3 man douse S podus un clent | Dein cx mat acopat de Conta ASP (neato Association "forthe Sty of Pin de examen sul 194, in cea ma conples, | Gta Saute ast “Durr ese © expen senna 9 emopona ‘Eaabls da de 6 lesan Goulart vera sa pte a de © | cee cutemen ce refed ao asemenes lean Mesh | Clasificarea dure [Es este vat eat clastic infected: 1 loca erin somatic Mera (oan item > mist (ncoplasea) 2. Toca de aparifia dureni ree primar (pizzas) + Guree Secunda (radi pe tcl un ners) | cee refer (viscosa rete pe 20a soca) 3. mod de produere | dares paolo 2 Gunee experimental 4 capsevolutie dee ack = dere cronies i ‘purr dsp, ack spare cauza su ach este corect ata. Dict iezimes 2 prods modiieiri morohuneionle mai regnate res peri tp Indolngat ‘nish ma le situa in care apare deren (Nordembas): ") Durreaprovoeald de fist) exlemi, cae ae urmioarcle paticulaiiir => afeteai ntotdeauna tegumental 1 daetea are o drat seu 5 drerea se poate evita 7 alectul nervos este fat 1), Durer trate eu interne cin: > dere nu afeceaz egunentl ere reo duet mal mar simu dispare pnt I dispar ‘deren mu se pote localiza exact 1 Satemol nervor nu este fect ©) Dursretasoeiethleritnlorwstemulul norvs, care are urmitoarle particular: > este afcat tegument dures este gre Toalzat ‘rere ested lang drat ‘dreres nase pate evita threrenafectenza i sistemul nes gi, poate fi gentaliza. 4) Durcrea stipe, ssoiats unorfctor de medi, social psiologc Latin fn consderare ociceporit (recep ai drei), mesa, chimici termi, polimodal, tem aims ch exist = dure primar oscil, de south dart, bine localiza) Tuer secundara Gud, iz relungi) Darren acu este considera un simptom yi anand o deeslre in ‘coogi, et un terminal de slams care amano eal, F ‘Dureea crv este o dereplare a mecanismului normal de prtecie “imtva agresiumilor item gt exteme, © putem dejn nun Boal 31 © ‘meni nite 1 Tun sachsen Darere coed se impart in: dered roca benigst = durcrea eronedneoplzich | ‘Ovcum ar fi dureres conic duce cs timpal la limite action fice, ‘Scie si mentale, perstanele respective, svdnd perturba de comportament falas profsioal,deprese,anxetste, fc, perturb le somal, ; 7scubiitat napetes, dspeitiaineetusi pentu atv sexual (7% din popula) Dues visceral, este perepuls ea gi dsconfor gi due, Stimuli cae PeSias darren visceral st die. Excmplu: miocadul ext sens Fret a incbumie, darn Goa a sim mecanci;intesinul sabe poate PPiRajionat sau hs, fr cash produca durere, In shim distorsunes, ‘rte produce direc Distr isceral este mai prof und spare cao iofepitrs sete ascii cu petit autonome (ranspiri,hipotensiun arterial, great, vrs tice, Durren central, rerth in lezaea sou dstneinsstemule Son cetral (SNC) peste gre de waa sa uncor impos det Duneres south ete forma de duree tn care crea a fi simul agresivi Chcra, extra, fologic arifeial) exch nciceptoil care ansmit (tar somnall agresiui prin afloxurnervoase de anumite eevee. Fietecncle alte A pulemice, prodve agresiane mare, declanyiad ‘Ssemil de slami, punindy se In funciune mecasismul inhibitor sae SeSinte a drei in transite dei, exist nie mest chim o ‘eeeRituet a drei vel pier a loeul eum ta nivel (Shuai senate de dure depide de inteastones dine tls recor a Suen ockepto), nil sua excita! afi inhibitor. tint receptor pede medic motte in aetvitstea neuronal, a alt due doar schpbae esemifetive. De aseaciberaeatansmatorilor EMctharee receptor exsison, determin) actvaea neural, cetera Scent amiitoriloe sau cestereaexitabitsi seuroilos ‘Keivare repro inhibitor ve seadea setvarea pewoaal, va reduce Glncares timate st v2 fave ca deuonii st devind mai putin excita Tramamiateri neuronal acves28 receptor, iar drapurile sintetce ‘Heft aah inhibetor pot activa 41 minima actvarea traseitatonioe tegen su ot blows receptor sestor, {vcanmiteres drei, sun anplica eceptri exciton detervnant {iurin gencreea due eit ifn tansmterea i far analaeia poate fi ‘pedus pels Mimlara sau activate sistemelorinhistori, prin blocrea [Sxeimelorexitator, Crepeea sistemelor exciton, produc intensfcarea, drei rerun hips, aceasta putin & prodoh prin redverea init. ‘Din pune de vee Fiziopatlogs ntran proces de exces de stimu, se produce 0 agresiine -aayp. seuonulul, pini-o.suprayoducti de Eminocih eset dine care glutamtil 9) asparatl, sunt cei mai ‘Shove rodacedem exularen moartea neon tn cam dues. yp interven chirapcale, se produc leziuni celle, tr Ceherenctsubsionealgogene(prostaghndin, substi, bradikiine, FEGvtincy rreducindi-seinfixun soccepiv, dup receptor or, de casa sore care rani informal pen ble nervoase A, BC, Cae eal norvos, inte sunt tansise Ia nivel modular (partes GMGicae i amcreiteralt 2 maduvei), ducind la rspunsuri relexe ae epi impure sat wansmise cre cet supaspiogl pin CERETAC clonalamice i spinovoislare, unde povoaeS un spans segment scotia BRT Siugien! sau taumatie Grin agesune, se produc o tipertonie ‘Mosca sits seheletes, spasme muscular care due ln. creqerca mami de O; yi prodocere de aid lactic, sunt stimula neuron ‘Sul (cae pode ebicadi, matiea volumuli de sec sisted Pere [feu mecaic al nia ew eresteea consult de Os al Tele mioeardi,hipotnie a cilor digestive si urnare) Metabolism eqs et consul de O: BDadtsa ett dn posoperator et ate fome de dure ecearaboaaval ees tonite, de fied, nln, uh esetimente £8 de ce ce il Inpijee, echoed ca find snsensiili la durerea lo Tnsomris ‘Kpor ants pe dure dsfinetit respirator, caio-ascuar, ast inorinale endocrine, metabolic, nscale rire Resepia informatie dureroase. Recep recaeprora este 0 clu nervous specializtssa 0 stots ‘ours ca are woul dea transforma energia fit, chimicd so temic iis excatc norcas, Energia stimuul, cali sa cantatvs et tosis i cnegieelecchimict, care este 0 forma de propagare & informatie sister Vi Neco mecanicrispund la deformarile mesanize Guar st sunt repre de ibe A elt ve dal spud a stimuli mall sont remezetai Se Sie A delta, su ie amisinice Peni case recepionzeinfermayin darroas exist 2 fae 1 Faso lesional ular sereree caegie, mecanich, termicd, chimie8, ected, ee ‘anlar n energie electochimid = level leviot se pon 10 berate mediator chimie ‘ealestng, histamina, seeming, angiotensina, foi de poset, Substnga brig, plasma atv2, Face de otvar a receptoral a eeee ee ton achvap depolarized reeptral (noice), cu Spain ca simul et i suet de mare Gaui minima a stimu ca este capail si eeetuzepolariaaca se snameste FRAG Fame Fa cceporl face coins informal, care este transmis pe [Rue amtamice le formafurle de jtegrare gi analias din sister nervos sere SNC), Traneteren simu dares la SNC, se face pe Gow ei “Socapduatoare, care suit de dou felt: epee -exrasevaale 5 1 Cente invaneveaiale Termeni Necisplr = receptor sensibil peefereial la stil nociv sau potent til ee provoas lexune central Prag doers intestate nim x un simul pe aro percepe un subiect, Prog de tlerait la dure inlensilate masons a ui stil ders, pe ‘are un sublet owereszt ‘iperpate = rispunsexagert la stimu oii ‘Windup = snails central (spinal) Faiopatologia durerit Sistemal wociceptor Fibecle nocieptore su fbeaferemeseniive prima In loc de cuvetul dures se foloeytecuvdntal NOCICEPTIE, teen cae ‘te folost il sti experimental pe animale, are mu po exprima verbal ‘Sree Fibrele nociceptors clasts ast Fibre mielingate A-delirispund la stimu noi eu intenstate mare, Av ‘tea de covets a stimuli are 20 m/e. ‘bre neielineate C-nocceptor polimodal, ce rspund la stim eu pas inal Stim: meceic,chimi, temic, De sci denumires de polimodal. Ati fitcle Avda ct fibveleC Se ramifics pri n termina ibere {nu au formas’ speciait Fibpele Aveta ped teca de mic inant de as eri tn epider, iar ble C se termina inde Eel dows clase de nocieeplor. mecanoreceplot cy prag iat destimulre (grup Adel) 1 mecanoreceptori Ade ele C polimodale 0 Prin stimulares acestorn se produce o dure intensi, Durrea persistent fst pods de bree C. Sasa calizata Ginepae) = durere zapid sau primar, este media de Pose Avielia si este trnenisd. pein’ tractul neospipotalamic (pun Fave de opin) ‘Sie (arsura~ dete lent, ete modi de fbele C (este mat ult invert de opioid). Stimuli ace sunt chimes Casncare fibrelornocieptive Necicepto C (polimodal): sunt fibre senztve, sats, nemietnizate ce emesta majorite ibrelor neva seni spund aceite stimu ‘Neuron noieplvs Ards: sunt fire melinizate subi (breA)}mecano Fibre Acete gras milinizate: sunt fibre cu prag seizut de atvere, rode de stimuli atl de presiune a esti. Drees este dclanaté de stimlareareceporilor cu prog fat de active {tocieptor.AceytaativeazAcelufele din comal dora al duel, care trimit proei spre alam fornafa retical i hpotalamus Br inslecnl.acesior eal exis neural care moduleazh. sensbilttes fueroash, Dor miduva spins confine st aewrooi inhibitor Tn come ‘oa. Nocceptoritcutanati ‘Mocanreceloi cu pag inalt de activare: sunt bre milinizate sbi A~ {eta cu crminaitervoase ‘bere care rspund 1a stimuli mecanii uteri, ar dupa sensbilizae sla clus Receptor polimodal: sunt fibre nemielinizate C cu terminal nervease Tiere 91 rgpund la simolh mecatck puters dar 5 a tial eri kimi Nociceptri somatic extracutan ‘letras tee, fase, sunt Gye C care spun ta stimuli imi, caldur, contac, pesune putes, ischemie < sriclapi fibele Awelt ein ligament, capsull areal: "Hspund la bradikinin gi prostaglandin, "= polpe dena: spun la calurapueric,pesiue, ece 2 Gomee—fibrele Adela Nocicepoit somatic sunt in tepumente, musclana scholeicd. Dureea Superficial et bite localiza, delimit eu earacter acu Nociepton viscera Se'gea In organele interme (Jor, abdomen. Durcra vscralé ete slab Iecaliza ar carcter de apa, apie, projet! dermatomie Produc dure ischemia, distnsia mezenteieh, inflamtia, spasms, Gilt orgunelor cvitare Naproduedorreclampara, arsura,sctune. ‘iserelelaatoraie,intaabdomnale 4 pelvne transmit deca pe cle simp prin be Seite Neurol ihibiton sunt noun care elibereaza GABA si modhleazs ‘retail segmentrifbitor (Ci de traseiter a drei Tract neospnoalamic ~ 6 condcere rap se proiectears fm ales posterior dn alms Tract palenspinotlamie se polsteaz ln nuclei medal dn lacus gi onde senza emotiv, epee nace durese. Cala spnoreticulrd ~ are tok reac de twee, patcipind a eaetia roivajonal ftv ce tnsfete deren. Colen spinomerencflica ~ tants informajia neisciminava pain activa cles descendent iniiterie Sistemi descendent nhibor ~ cupine fee serotoniice inhibitors ‘bie adenegice descendeste inhibitor Dueie este cond pia fbele Aelia gi C dar acest fibre au si fncie soursecretrer dup active elibereazs neuropeptide ex peuokinins A, Caltonina gene-Telated peptide, sP,pepidavasontv iestinalh,Acetea Seclingetrd 0. inflamate.‘newogens, cu vasadilatai si extaazare Phsmates, deranlare mastactarh Durereanocieptivh spare pin italic ‘Seti a nciceptoila somate-viseerali. Fon sien stale ries loca er nce a nivel variate (perv spinal, mba sini, talamus) Pentru aalgzie se floss dete tna de aestence locale generale Traumtismal chinrgial proveactinflamafe neuogens care induce scasbilzare prelungt llr aocieptive, Se produce hiperalie primars cae deaots feomenul local (Ia iveul lesiuni gi hipeagiesecuncnrs cre se refer la modiarenseniva ce spare in fst nos personal penigia rpecn fame! de Rete rescuer a til dareros om Masurarea durert Prin ceceldun sore sau ocupat de misuarea due au fost von Fray, Hard. ‘users nd considera o expeiens substi emofional, cu sau Tesi, cae emite simul nocieptiv, prez sifrente in cance hiewtiva (aliaesterspoxospia nena). Sefolosese mal mule metodssubiective sale) obective Scale simple (etn dere 648) }"Siata sl unlog ete epezetat co sou dense lest fe pel (de exempla C10} cae sect de a srg sre dea. ean line yon he nse ae repre intense den ‘Seana ine 2. lemme se alge st de numer, de exe da 101, in carpe lege un mdr ue repre ents deri se Seals meri ev cde: se srapeash un mum de cite aerate fo ‘site acl subaru inca oespnais Grete 4. Sino sera? desert lege an suman de adjective ce dey incase due absent, we nde, pte, Fare pute). Fock lege aes el mal pout pen edn inensaten direst se Sale combine 1 Sola ams viznaldepatra oro ese fli de Aun scl iru populace seo cel, td a reap ing 2, Reta Zombinal cw mere gf dice, publica’ de Borg 1982, iss ie de la 110 st ajetve covespunzacoe de In Sue" dere mina” Pente sistemele de evaluate comportamentalt exis mai mult scale 1 Scala comportement snp soars intestate drei pein sas pace de apres Fat doce 2 Dire prezentce poate fi igorath 1 Durere preceni ee al ponte fignots, dar care nu afeteaa sesvittea ipa = Duree precenthna posts fi ignorth afectaz® proces derr —————l “= Darere prezeth, nu poate fi ignorai fecteza stare zener 3 qoute sce cu excep spllatli si mancaul Bag peceents ru pat éeorat,pcietl use poate big 2 seota ae tuegrore socials tsteazh continis. familial, mail SARHS ceonomia, selafile de arup,educsia, reli, sania, ee. ‘Gebete tote in nal dau un indice de tres atamentsl dre Frat ane aaltich (alge minor si moe) adminis Cons mee eich aneteeantere evel, ane de ero Hosur mevone gf aetea spale, cups cate spur, anagezic se, hipnos Gets sete pe teeta Sree nstiycmccind eee compe dei se de eee in aigaerapie pena sprima Guten In toe afte serge, pin ine inarmasle Capitolul I- ANESTEZIE 14. DEZIDERATE, ‘Anestezia cae fost o necesita in devoltareaumand,apae din mpas ‘avec find 0 specalitte medicals care euprind ttaliate thnillor fost In copares dure de oie natura [Anesteria ete 0 speciaitate medicals de ip interdscptinar cre cupinde ‘Giniie care aiguesalgeaia fo pol intervenor chirwricle gi in {Sle aletum: dureoase, méninees In Limite normal a fun vise fm timpul acai operator, ehnille de resuscitare_cani-resprtrc, ‘chnvle speificewatamentu inka. Scart storie (dat cu apacitia matere vit a spr darees, cre arf exprimares une Sueringecellee. Dureren este present in 1a humea vi animal. gi ‘eget, dar maniesarese este die ‘pt, Feladona,bassul 51 bitte slcolie au fost primele substan foie fn anesexie Se vorbeste deo four « cuftului* in etapele de faceput ale chirrie {ad cae intervene fceaa pe boli contin De la gre aenu fost tranamise cuvinele wos", walgens” gi alesis” fare Tse Timbaju indo-sropean rdcina ‘aig™ rept multe fuvinte medical de Ie oi, din eae cit: algie(duet),nevalgiet rere Frit pe talestul uout ner), hiperagie (rere foarte mare) hiponlgezie (Gute “de interstate mcd), umlgecie(sbsenja_dureri, anges (edicament cae sup durre), algocalmin(aalgeie mines) Tedecursulimpulis dupa folsites metoeloe magie, sau descoprtunele substan ev efetanalgeti penta supeimares drei ‘Ansteci pare dn se ral vehi impr penta cup dures. in'anul 350 Le Hine spans: sufletl rebuie teu In somn ex sutra rediamentelor earning dere Durr este“ experenh senzoilt 5 emotional dezagreabl, dat deo agresune de fs vertabl sau potenfall sou o desrere cu terme © 3 tefl asemencaJeziuni"(APS-Sealle). Exist sre de elements car au rol esenfel in produceren doreri; memoria dure, agen cauzal potential (poducitor de duvere. cemente de pesoealittelanura pailed = fndvil. i y 1Durree webuie tata De aces fo decursul timp) dupa floss patel mapies sau desopere mele substanje cu fect analgesic, de ‘eer a drei. Asfl mee chiral mali Napoleon Bonaparte 2 ‘unr snputit pin crioteape, Hipocrate liza bist de beladosa st GBar in I7fe-7¢ Pestey deeoperaoxigenul si protoxiol de azot (gaz SR mal prodacind iseanibliate Ta durere. In 1818 Faraday eee leet iniitoare ale ceri In 1842 Crawford efectuezl 0 seeemie cu eter, ia in 1846 W-T.G. Moron face pvima demonstra effets une ancstei exter pecare o numede .seriar”. In 1847 omg Pees etecwcaet ances ou clorofomm. Aneteria generat © BesiSRoneans pe pareurel aioe pin inroduerea apartler de aneseie aerecraminiubojed ore-raede ip aul 1901 efetath de Piz Kubo vein iuroduceea cuarlor spin tate metodele de pevenre a yeu peat Sree ge anestcein generalise profileazh si anestcia loelt prin seed cocaine in an 1455 de Goedecke i flos in 1844 ca caer Taal de ite Koller, Anesteria de conducere debutesz3 in anal 18s an efecuarea peril de ete Coming ia riisnesteia deere ‘ber anal 1898, Prima anestzie general cu eter ru efecto i ar Tn soul 847 la Timigory, iar pina anesezi general eu intbelie oro ‘Banal a Bucur fa antl 1951 de eate Prof Univ. Dr, Lituezee Geors, primal profesor de anestei din Romani. Petals ATL fe Romania» fost reeunosct in aul 1987s legier 01992, arc discipline teva superior, in anol 1992. ‘Roce ete meted care nature dara, sigur flaxaeabolnavul Stitt in confi fologice «fuetfior wale, permiind chiruraui estates de imervenii ebimpealeTaborioase de Tang dur $1 in Sura ‘tft ant aporatura i mesamentele sa coe 5 diversify esti China ptons Nori ds tebe de anesteie avansat, ew moniterizrea mele vt feilogil, in are siarn( pin computrizare nacest [Eivau foot poribile more cuceri ale medicine! modeme: iteveni Inkoriose i anplant de ore. Shevlin anetcat are saci de a preveni i combute durerea, de @ ‘nine homeostriaoganismul fn condi J arestunechiurialt sax {Teale cause, find wn mera adspensbi al ne chip circa 12. DEFINITIE $1 OBIECTIVE DAresieia cupinde un angumble de milosce famacolosise si tehnice see it supine deen, fica shasta, asigrind protects ante, ‘Re bolnavalu ial echie’ chirurgie, ‘anestesia confers eaten paces timp stl operator 1 Fndepitcaa deren 1 Sistine fete vital le blnav uli 1 Ra secuitstea blnaval pein monitoiarea, pemanents pment vi Anesteris eupnde dul ram pets tcrapeutics, care asec oblectiv tatamentl dare acute gi Crone pin ditt eto, ‘Questia chirorgieal, cae ar cx obicctiv suprimsrea duet consseaive ‘Shin ehiurgical din te subspecnitilechirucale FerSnercane acest spilt de este o speciaitae sigur une! ex tatu wth numero scr, nesters devenng oi eines nee foarte multe” domeni anatomic, Silos, Emtnaslose 9 temple, iockinie, fica medal, clinic, neurloys) Ttaumatolope obstetne, homtolgi,txiologe si multe lie ‘Cea ua mar espensbiate n medi la ora actalaaetine anes ‘Niel medical anestest pela serie de responsailta majore fk = bolay we aml preaesteric si prgitien pacietulbi pena anestzie tet ehnca anes va ai aecval pent olnay = tonitrizearaparemeti vil restabilegte omeestarn in pero retin postopertre a pacieile,s aceon i sta ered a trawmatizay bites diagaosicul i ratamentlsndroameloedreroase 7 Stbilegte tatameanal pre i postoprator T Xabitesetatumental cic st resucitrea cardioespiatorey cerebral ‘Salucar func respon aplicarea rape respirator Glues noi cardiac le initorizezd Tanie evalucars $i supravegheszi_performanin personal mela i poremeical in anestezegterapie inns + Mabieste scheme complene de tntament 1 Scthorers cu tate specail medial chiruricale= se impli fy sctivitatea adminisraiva a sctic, in spial, ol medical, ambustorsservicil de wgena Activites medial anostenis are ca obiet al nel olny din prima vig (ou nscututima 2 de vig (at). ‘Anesienia general afestenz wel fone fundamental alesse nervox ‘cnt: funtia de voghe-somn 1 finatia de memorie > fant afectiva ‘A ns face confer fre anesteza general. nrcoz som, ‘Anes gerald ineamna INSENSIBILITATE general, cae nu implich ‘om, pln sexs anestere general vii [Narcozd esto inhibtereversibil a neuron Pena ca 0 anestezie sfc complet, corecth yi efcest, ea webuie 8 indeplineaea pata dezierate: “Analgesia ~copares due pin absefapereperi memoria idiftziuni ‘drei ss fae ov analgetice major. Fipnos, sodarea, deconectaea psbic, pin care bolnaol este protest neparicipind ls actele chiruiesle si mitoeimatal stresant din sala de ‘operate ie ofetueaza eu medica hipaa st sedatva. elaxarea maseular, cae asigird condi optime de execute a intervene ‘hirugiale, prin elenare museultri, Se eTetueara eu ajuleul cael Protect neura-vegetatia (homenstazi) sav antgoe prin. menfineres finetior vitae (espe, cveulae, excrete, metabolism) tn litle tomoz CCirclain in timpul anesteziel ese meapinuth prin solu crslode si Colidale,fucin-se un tla inte aport i perder Se va monitriza pe wt pavers anesteriei TA, AV, PVC, EKG, PaO), PaCO,, emperatr ‘Respizaiaatmpl anesteze pot f 1 atin (cnd inspiral spontan este aut) = contol (anual si mecanica) Folosiea_ jimi si elclents 2 dozelor de drop esto lega de parculaittile eciui individ supus apesterel. Socal dueros progoce ‘modifi la nivel seuovegetaiv, endocrn si cateclaminic. cu fenomene de vasoconstrite i peru iulraredus rl nivel celular i metabolic sider, chemi i local ATP-uu pri oe 13. APARATURA IN ANESTRZIE Un sistem sau cireuitanestriccuprinde un ansamblu de pice pein care 96 Minisreazt bolnavate oxigen si subslane anestezice i prin acclagh ‘Sxem elimininduse bowidal de carbon dn ozaist. Darl componente ale sstemoli sun ‘ronda de inubatieendowabea sau masa fal le de acces sle gael formate din: tubus, valve, bon de reine sistema anesteiecupind ip "ura de oxigen. 7 Gisprivel de clininare a Bordul’ de carbon 1 Gispottva care efecteazs concenirja de anestericadminset (vaperizater. xis pat sate clase de reslzare a anesteiel generale: 1 sstemldeschis unde anestericl na este separa de atmesfer; 2 Sate semideschi, unde gazele ere vin din mapina de gaze dupa ce {fst nla liming afar prin supapa unidirectional, 4, sistem fuchi, undo gaele date de paral in debit mie 300-500 ml se reisalezs, ‘Acct sister necesihobligtovin calce sat pent absorbyia COs {sistem semilachis, unde o pare din gazeeinalte sot reine Sisemele anererce care preciso secuate cit mal mare suot exis care ‘sigur un aport de oxigen el pun epal cu concentaia sos (2190) Sliminares corecth 2 CO: si replaea eit mai constant concenajic Soli de anestexie adminirt, Pi sa suns la acestepeformanye de Fungo enilor a treet operoai foarte lung. Priel anestzi inhalatri = tar electuat peo compres de fon imbibe ew subsane vole, sa weout ‘pt lu masta Schiemmelbusch (un cara metalic ce acoperd gua sul ‘fre ete previzut eu fos imbibat eu ete) Mosca SchipmelbusehSs ajuns api la masa de caneive, apa de anestere ponabile DK, £60, GURANA, apot la cele. modeme ch absorbjia CO: pe calee sods Saporizator si dsbitmetny apo apaatele monitoriate ce pez alam Insripfonare cu memoria. Un apart de anescze moder este nests fe ned dns magina de gaze ene eal pevazua cy susa de O>§1 0 coil sau din eld, rector, dbitmet, vaporiatoar,cicite eu Snape ds inp expit. Apaatele odeme a agar unrespiror care pot foal diverse cube Yelari, Acetea sunt elementele de baz ale uu [paral de apesenle node ar pe ele se atagena monitor, eapnograe eo Stee de aeciarelarna, oximete |. SUSTANTE UTILIZATEIN ANESTEZIE 2 Rb never ednin erentei 'B, substange anestezice inhalatorii “ | | | 14a, SURSTANTE ANESTEZICE CU ADMINISTRARE PARENTERAL Casitcar: 1) Barituice(Thopental, natin, Nesdons, Peta; 2), Benandiazepine sidolam, Doria): 2} Fenoli (Peopofl, Reco 4) Det de isin (Exot, {Peace (Ketamina, Ketanes,Tekam, Cass) 9) allele ropani) 2) Opioide(entant, Aentany, Sufentny, Mig 3.) B) Sutsane relaxant neuro-musculare Din gps A majtaea. = admiasteazi pe cle venoast gi mal rar inmomeeaar sal sub. form de spozitoae inaectal”Anesteai iMtaranoash perce rater folosié tn anestrile de surt dura peat imeem nici (educer de. haji, avons, sectorctomi, terapia ieoacliwaniva, Seda, eclampsi, Administarea lor ese msi su ‘hala dec ls neste naar td aces pot da acidente ent ‘amt uiizate de personal cu un grad de instr mai iit 2 BARBITURICE Propet generale 1. Aen ipnotics 2 Gere aeianea GABA, 1 Steven de deschidese a eanaelor de lors rete duata de deschidere Sead consuml de Os deitl sanguin cereal Indoce mit st anianalgtice Peeper eardhovascular produ 7 sao 2 Gis rete ite. Ca ann aeestorpropicttiarbitrcele_deteming: cever onsunular de Oy 2 mioeadull, hipolnsiue arterials 3 ica. Sunt Ccnftadicate la bolngvit ipovolemic, cariopaii decompenste 3 insficiene covonarine 5 Apart respsor, ee epemd eral respirator proporional x down si vitecs de ‘Mise reulad iia iperpmee apo space6, Alte ofet: = bistaminoeliberatoae; Ts pager debit! renal: chemi Ia adinsrare intraseril i.) find alaliae prod duere a edminisrare, 1 re barer feloplacentars dar au dau depres ft tn doze ini gimediiG-tmghg com), = ink enzimaics hepatic; ager penta port acu; 1 pestod ela in doze mas contansicatile ainsi 1 impostbiitea unl suport de ven: 2 dere: pontine seta 2 Gopi mit sob 3-4 ani 2 bronhoscopa bolas goat ipovolemic, anemis uremic, adssonini, Tosufcena sdndoespiatoric sau bepaics decompensat Foam de peezntre ‘Phiopenha! (Pettbal, Nesdonal), Naccane de 0,5 gsi Ug. Se dient tn fer faologc Bx concetaie de 2,5 %. Se folaseste uma in indutie 5-7 img/kpoorp 5 ack este nevoie se vepeh 20-25 Ye din doza inal. Dp 0 {heh nica is. nivel in plasma eade rapid, tec in organcle cu Siretlaje hoz: vi, fet ries miceara. Redinribuireathypentau eee naval ni denot liminrea barbitrcelor ci setderea (| seer ctebral pin redistbute. coerce ae Toe nical ty rion 10-15% pe ort Exreia fncabaiil ior inactive fe pe ele renal | imetjeheal acon de 500 mg, ile de $0 ml Se adminisrea rapid } thotreoning crize comijaieacvand focsrele cpilepogsne find | ‘esrindcat in comiiliat saul eli cri, oni tn induce 1.5 me/kgfeorp Lx. sta intarectal 25 mekg/cor a Glue 10%, 4 ‘Rimetnere pert omit en 100-00 page / fete scundare! tse st sigh, misc anole, micelon AS pena de 3.3 or mai mare deci thiopental, zee mai rapid la 3-4 eee fect a thiopental, Sola de 1% nu provosedtromborebite, rors iaulare niet omboze aie petenenea produce aie vei §i grea. Este flosit tn sede la reseileloco-egionale sau in_perfzse continaé pentrs protec cectal. fico Cou se conser in material plastic) ‘Bataion Caytial) ‘BENZODIAZEPINE (Midazolam, Ketan, Diazepam) Propritts Metbolizar hepatic on produ intermedia Indep ‘Rentnecaanestevie, sedan terval isin tapi dre Dozen anestezie remediate: ate incompaiil eu sft de stoping, soll Ringer lat CFebabituic cu acfune msi scum si mil slabs dest a {Siopenihalfu Are afine vagotonct. Este folosit in ances Roe In ambulatory in stomaiolopieasoiat ea N:0V0s “ctiune rapidh side scurh dural, sedativmirclxant Miccnvulslvant, produce anestzie erogradi de seurd dua. hy prmedistie, induce anesteicl, anestezie_ combina 1007.0. mplge aul Oi ect> ete copii. cu 30 uit inaintea indi asocit i atcoinerpce 5S4S males intragcal 30 nat nsntes operaticeee eae eeerereeen tt eee nee Induce: bolnai fd preanesteie: 02-06 mhee + boinai premedicai 015-035 mgihge si 015-020 mghge la opi Mentinere se Tace fn perfuvie contin fn asociene cu Ketan 003-01 mpl sau cu anaigetceepioige 0.00.3 mglkge (dors scat I deh i btn), Dacd se adminisueszs interment se injcteaah doze mich de 125mg din prima doa in fate de exe «. FENOL (Propofol, Dip, Revo) Prepentre: fle 3200 mp20 mi (gi!) Prorieti famacocinetie: siticeazs rapid in rie, se lea de protic plasmatce, ru d sempe de acumulare niin perfizc lina seta br, Imetabolizare hepatct einfuenpts de cites si inufcensa hepatica fete frmacodinamice 1 Asupra SNC: ~ scade pesinea invacranians > Scade consul de oxigen cerebral = scae dita sanguin cerebral 2. Asipr etior =" sce presiuneainracclars 3. Asp apart cardio-vascular ~ scae ensunen aerials Sede dei cantiae = Scae fecven canines Ese indicat a boii cornaren gn ogi, Contains hipevolemii _insufons cade singh 4. supa apart respite sea spun la CO, ozs dct boii forza eps rin Inioetie: 25 mise, biti 1S mgrhge 2m Menor: = weadministae de 20.25% din prima ‘niminisreses in bolus de 250m. = pets continu )-02 merge s mint Sedare: 5-4 gle $n pest ite sounder: lis dase ants oer et ee, mis 4. DERIVATIDE IMIDAZOL (omit, Hippo) dead (oe Propret frnscocinetic prods dure a injctare 1 the ue sur dors > dusts de ature ere a bolo cst het frmacodinamice 1. Apna SNC seade metabo sistema nervs ental, Sade debi sanguin cerebral ett ewe peop, se folostin neurochiragie. 2 dsypr opaatul cardio-vascular 2° art bemodinanice miei, find indict in crdiopatia Jachemies rons, hipovolemi, debit cardiac seat, tampon cana 2 dsp aparatus respirator a depres neserifietivs in doze normale 4. Ale fect = ahi pseocolneteaes, + uproduce depranultea mastoitelor, > Scae presianea ntesoeulia Doze fotos tn anesteie lode 02-03 mghkge (Po lenge. Menjnete fn pefiie continu sau reinjectare 10-20% dn doa inal de laine Etete eeundare: + mai vader, tromboleie, + nha conioosupearenal, produce emirit, tise, sughi,= a 2 a aera ae eae ee ¢. PENCICLINE (Keamins, Ketanest,Tekam, Calipsol) Ketmina Prezentce:Nacoanes 10, $0 mg/m. Este wn analgetic e produce analszie putemica,hipoezi, menfinerea ceflexelr faringo-arngene, Nu produce Felkare i depose respirator, stimula erco-espiatre sete farmaocinetie = distebaieap > biowansfonmare pati absorb intramisculer lotus cazapaml produ pelugieaefecului Ketamine Efecefamacodinamic sMproduce anesteriedisociatvd, deprimdnd — tansmisia omponenjc emofionae spre zona coral, + erste presumes intaoculard detrminiad befarspasm gisau ristgmus, + pe apart cardio-vascular prsucecreseeatensiunil arterials frecvenfel cardiace prin simulae simp, deprima mica instalnd hipotensitn, cod react simpatich este loca (pergurla nat) sae epuia (ge), rete reistenja vascular pulmomad, = Ssupra apart respiator produce bronholatatc (se ‘siminsreart in ast bors), depina ventilati, = Simuleazsecrefile (desi se administeaza ca $i ancoinersce, rele tonsil muscular schelti, eee bloc determinate tlreaxante,nesoeat cu Benzodzepne rode coqmer DDoveanesterice: v.23 mgiege: La. S10mphge Insti: indicat a bolavi ori in insufcen cndiacs decompensat, bronhopai spastic Menginre: ae injesteach interment 25% din does inl Jn 10-15 mite Su in perfzi coutinad Quek minut + 5 floseste in completares anestezei locoregonale in doze mii 8 0240,5 mergehinut ALTE SUBSTANTE ANESTEZICE 1. Gane-hidrosibuiratl sole (Camna-O8) Posed propre hipnotie rezenare ample de 22 2 olede 10 one: 60= mpge 1 eferl se instlea In 5-10 minute gi dueses 90 ‘ie mine. Dozn 2 exe dn doza inal sau f perfuzi IS maketh Sefare: 70 mg/kg apo! Lv 0.5 metge/ (Gunms-OH produce intares Kin cells 2. Propani Epon!) fate un anetele vec ce determin depesie miocadics, ind gi hstmino Seibertor. Se folosee freevent in intervene de seu duit in ‘steric, taumtologie, In prezent nu se mal ilieaza dati efectelor Sale negative secundae {4 OPIODE Brogir ese lag de receptor pio scare se impart in: agonist, 1D agonistantgonis, 2 antago + AGONIST Morfina Acne asupa SNC: anlgetic (predominant, sedatv i hipotck (seade ‘ia, euore,miza fejune supa respi: deprimd cena respralor pia. scSdeu {feevenfl 9 profinzimi respira, cu vlumininutschzt, cade aurea clio din macoata brag ‘Asjiuoe supe tubsidl digetiv: contac sfinerle (Oddi, pilots). bodice spasm prin cresleves contactiaji museulturit need, reduce Perisaisal induce reas vars ‘Acie supa apraull cardiovascular: produce vasodlt, scade yor presiunessanguina sala verre Rfetabolizanes este hepatic Are afiuneprelungit i en Preeniare foe 20 mg, Doe! = 0.05-0.2 mpgs in analgeae preoperatore, 2 0.20.3 mkge doa nial tn anestezia genera, 1 2’ mglkge doa de inductie la bolnavi ce necesth venae prelungit (circa, “Timpul densa est Se 30sminute Timp de resistsbuite 8-10 ut, iar de injure gt elimina de 3 - 4S ore, Tolerans bund la morind preziné coi, bolnaitneoplziei, Dlaavi cu infret mioarde astm 7‘tris erfizcmtoy cei ecard pulmonsr conic decompenat Morte ae metbolizare hepatica Malgn (pena, doco) Daze Méperdina Ect suse instaleazd mai rapid det el morfine Ave liposolubiisie Doze “Tip de nse 1S mat. Timpul e injustice, de edsuibue este de 7-17 inte, a tpl de eliminate de 3-4 ore, Fentanyl Tolerana sezutt_aw boinavit eu: hipoioidie, asim bons tue analgeties¥spasmoliia, ‘fect analgetic mat ales In dueee asociat cu spasm muscu, ‘dural de 2-4 ore {dprma senna epiestor dup 1S minute del inectarea i tet aniapastc asap enucultari need ints, wetere, ‘bron saree. dkepesiune eadiovascla, lieu, ‘oxicomanie (provoac dependent), Fieitate musculan, ‘eacti colnegice(baicardie,bronbospasm, seri) ‘Sndom dispepc cu gre, vee, ver, ‘isocind ining ansigei, de depress respsuoi let philic flea 100 mg, 05-1 mg in peri, 12 me in induc Prcrnt metabaiaare pata 05.2.0 mpkgs penta anlgeza preoperatore ‘mg/kg dona ini de anestezie general ste un analstic mai puterie de 100 de or deci algal te aojune ase alamusual i ipotalamusulu, produce anslgere sear, ste colnet raicardzan 9 depresor respite pater, ‘Seine analgetich in 2-7 minute dea inject i. Spin 0-04 app 2 epidural 1g Timp deisalre ete de $.7 mine Timpal de redisrbuire este de 13 nut iil de juni i elimina de 47 oe. Syentanst ese cel mat puter opioid, msi putemic dect fentanyl de S10 0m, = Sean ase insleza foarte rapid peste de drat seu = indugicts. 2-10 nga T intinte 101-0. pg in Tanager iv.02-06 wake 1D pinal 002-008 rks 2 epidural “02-06 woke Timpol de ntlate asi ste de 34 mint, Timpul de ese sted 1013 minute, fr Upul de injumatsre gi elinare de 2-Sre, AMferanst 7 ete unanlgetic prec 1 Sete de instal rapid au preina rise de acaulre exe bun pena peruzie comin Doze: stn fant de data intervene windutev, 50-150 aks = tie 11-3 pega Tanager ie. 1025 upg 2 ital bolos 10-20 woke Sine 100-250ef8 «suc ue pe pe eRe Pe Reyer PeePyTPyEP PeeveeS + AGONISTI- ANTAGONIST Pentacocina Font) re pnin cfetanlasti osu receptor Kap, 1 Eeprn mai prin espa i bemodinams. 2 nd bigs recente ole 30 mg ‘ora medi a adlt este de 20-40 mg im Sinalgon (Mitharcei, Busan) ae aria peri analgtich, 1G rebut a completarea neste spina sau regional si Inanalgezia postopera. Nalbuphina antagonist agonist Kap, 1 Gkigurtapalgerie bunt gi combate depresiaventrie ‘Seteminat. de agonists + ANTAGONISTI = produc depresie respirator 1 proc spear analgezie 1 Combat fete agonitor Nalorphine ido pic prin antagonism competi Prcentre! fle Ie Dove iv. $-10mg tite, Naloxon (Narcan) 7 fect rapid Sa 1-2 inte i dareaza 2-4 ore 2 antagonist pur al deriva din opis pentazosins, > tu proce depresie respirator, 2 fect psihomimetc, Praentre:fle I l-0.4 ma. Dore =v, 0.2 mg tat 2 copii S10 pare Noalexone "se adminiseazh pr os. 1, ATARACTICE > anxiliti niin 2 Steers 2 Sissies 1 iconv Dicom Vain) Dat eda =10¢ cops 2m 10m Praise npromolcate del. mB Peels 0345 mot nb lpr 04 02 mpg 1018 min etre: omprinate de 10mg. Botamediin emesis de 10mg Mepobamat(Carbaxi, Equantis) Preeoae:comprimate de 400mg Dara medic este de 400 mg (premedisic) “udrosizin (Neuro, Atarax) Prez: le 2S ml ~ 100mg, draeus 25 me Dora mode In premediafe este de 25-50 mg. i. NEUROLEPTICE MAJORE. ‘june: © sedais 2 hipnotia, 1 potenfes anestexicele majoe, 2 Entntaminin, 2 anchiizana, 1 itadenerics, 1 hipoternizan, 1 proice mlb extrapiramil, 2 produce hipotensiune 1 Hfet cardiac dep bins Clorpromazina (Cloedelain Lrg) Mets flit in remedii, 1 delet hpotensortahianizat. Prezsnlare: abet de 28 ozs: 2550.08,Hotoperidot ees eda, 1 fect antomed Prezentte: acon de 10 ml 2g si le de 1m (Sg) Doze = im.255 mg oe D> premedicai: 255 mga 1 Eapii2-s meldca Deidobdnsperidol Draped) = “newolepeputernic produce sedate, 2 Hest nr, 1 fect ipteasor, actane rapids 9 nen Prezotare:flacon de 10 mi (S mpm) Doze = antiemetic iv, 465-28 me > premedicaje vin. 25-10 mg NLA) 2 ECO2matig eufonaryl 4 nai somepromazina (Notinaa) Meu slab analgctc Floste impreunk cfeot antihistamine 2 Senibiizesr8 micerdul le catecolanine Prezentae:eomprimate de 25 mg si 2 mg; fle de 1 ml 5 mg). Doea medic este de 151mg; 25-50 mel a 200-300 mga a, | ANTIRISTAMINICE $1 ANTIMASTOCITARE Promerazina (Romergan) aia nth, june antiemetic, aeiue sedis ipso, = Sse hipoensoare, june Ripotermizan, june simpaticolti, = ajunepaasimpatcoli Prezeotre: drajeur de 30mg, foe de 135 me Dove = ad n1(50 mg; stop per copit de 30 mpltora = promedicaie 80m i 7 lecopi dora este ta tneie de vrs Sani Yet nga 1 S-t0an 1-2 fngurelai Iu bina legis, ei eu hist hati, stm bons Ind Ktonion Zaditen) 1 eect antibsaminie pei ntimasoita. 1 fest antnaflaci reer! comprimate de Ig; sir ml = 02 mg ova: 1-2 mei KANTICOLINERGICE = sunt subslanje care se folsese tn premedicate, deoarece posed rmatotele eet: _ : Ripe efccle Yagale asopa corduli in mancvele cares efecucn in anette (enafeooahe, wae gala intervene chiral, = pure contacaresistunes deesiv rot de omalgete cena, = Rae serie branes din act digest a sceie slare, 1 produ woe sade amie, 2 red eugiaen fete defer: ee Nininisracs, lor aud secre ‘iscoase adererte ininre + Uicsiante.prodocng tuba de ‘tears cig crn = elec hpeerizam | 1 tect amnaorle T foduc emai de wcklune acai uel, 2 Gece metabo Stele sistemal nervos 1 inane esti pile Fixe 0 substan cae antagonized efetle muscrinice, dar nu 4 cele etnies aes Present fle de respite pes brongice, ele devenind nd ica ira, itm cardiac (nw 51 Doze = 001 mg/kg: s2u0.1 meltOks pent bronboautaie 0.025 mek a 4-6 ore 1 Gopi 01-002 mghkg vm Seopolamina "acim vaglicd mai putemicd dest atropina, dar eu stuns ‘ahicardid mai strut Lapersanele vrstaice produce deli dezovitar, acon sedatives pl amneznnth | SUBSTANTE RELAXANTE NEURO-MUSCULARE ‘Supt substanjeeare au sefune la jnefunea neuro-muscla si Blocbear ‘tencmiere nfuxulul neuromuscular fp dous modus n funeie de tp " eurarard nedepolarzamh sare este competi eu acticoli fecultnd bloc nedepoaiant (de -tuboewasin, gllsmina ‘evironium,pavuon,mivacurum). = Corer depolrza se fixeazi pe receptoi coin fvorzind agi scetlclina cap si putemie depolarizarea_ceuelor ‘ostulae, mati deo peroads seus de rlaxre muscular (Guccilclina) resltind ioe deplarzant. Astfl se produce © bcare neurnmuseulard In ert nivel Sinezooctlolne! Aceh Activates eceterilr. —__Schimbarea Seabsoarbe Aech — —>_pemeabiti lmembrans basal membrane muscuare vps | / ie wal / — [berate de Asch ® Scindae de Ach Deposiarea Ach invecicule siaptice Poteyial de aciune conta bee musculare “ Exist ptr spur de bloe neuromuscular Joe naro-muscular nedspolertzant care stoneazh prin compete eu Reena, ene i care cara ocupd receptor colinergist (pin simulre ines dupi selderee progesiva 8 contacjiei muscular, aun sul ‘herr aperesecusa museul) ‘loc nearo-rculardepolarizamt, necompetti, eu fenomen de poducere th fleas aoeleotna de depolrizat a plicit neuromuscular, (Boe netro-muscular dial sau pein desenshlizare elnd coninarea ‘epoarieari produce orepoaiare gradath a pei motor, blo! priming (racer de bloe nedepolarizant Glos newermucular mst nedepoarizast, apoiplarzant, ind se ‘Siniisnca fest pur de cure (CURARE NEDEPOLARIZANTE (COMPETITIVE) D-Twbocurarina Dona per induct ste de 0,48-0,55 mfg. Dera pei enjectare ete de 0,075 mage petr lalotan; 0075 mpkge per oflran fi Eniran ova medi parlizana este de 18 mg. Defines el tepe in prmele2-3 minutes dares 3040 minute, Substana ‘Sredistibuie apo in rte jsut ese colnergic:blocheaza Sree preganglionare simp 1 Seon hipotensare eu ect ganglopiegi gi elaxare musculus, GUbereazs isting deci muse aministesrd Ia peroune alesice Prevent: ole. de 15 ml cu 1S mg de D-tabocuraring Gallamina (Faxes) aa de intbate 22 ~ 24 mpg. ‘aa vasibis de 60 ~ 120 mg ev dua de 20 mina ova penis reinjctre este de 0356 mgkge pent Halotan si 025 mg/kg per eofluran Eira sen micrclaxatsnetic compete, Aetanea sa se instaleac rapid dup 1-2 inte durara 20 minut Aciune:vagolitea, attopiied numa asupa cord. limiare pin inch Prezntre Fle de 2 ml = 20:mp Parexronium (Paelon) Doz pir intubaie: 160.8 mek. 8Does pent seinjeare: 0,015 mplkge pent Islan gi 0,010 mp/hse pena aura enfuan ste un aminoandrestanbicuaternr. Aciune 5s istalaz spi in 90 secunde fi dueazi 30-40 minute, No proveac elimina de histaind, ma produce brenbospasm, mu produce hipotensune ici Moca) eagtionar. Se folosee foarte mult pened ibaa oro-tahcald. Profunimesvles cd anewonium este potent de alot Prezttare’ foe de ml = 4g Alearontin (Dial -Nonoxfeia) za penta intbafie: 025.035 mage Dora pent renjeiare este de" 0,035 mye pent laletan yi 0.025 ‘merige pei sofa i enran, Este un derivat ssi al alofrnel, Actunea sa se instleazt la 18 secunde hp injectare v9 dceaad 20-0 eine Prerotre! fle de I m= Sg eewonum (Norcuren) Dora de innate este de 0,07-,1 make. Dora reinjecae este de 0015 mg/kge pen haotan 0,010 mgkae eat sflran ena. Acuna a instaleazs apd i duea2t 20-30 minus. Are afune vagoliica ress rode bles} panlions Pree! flcon cu pulbse ofa conginnd vesuronia bomid sng silfols I mi solvent, Aracurium (Testi) Dora intate ested 0.4.0.6 mpg Doza de teinjesiae ese de 07S mykge pentru haltan gf 0080 myfkge piu sflran enue. “Acuna sus nstaleaza rap In 15-1 minut dues 15-38 minut. DPrezetre fol 2S al sau mal oie | 96 beat dear. Mlvacurum (Distr bcusterse) 1992 ‘Blocantpeuemusesr de tp nedepoarzat, eu dua sours de acne 18 = 20min. Deva Dy: 0,07 ~0.08 merge. Doza de inubare ese de 0,18 ~02 mage ‘Se inde folie lu a prfuzie comin eu oat de 5S ~ 10 mbvkyminat Indove nice mu prezini oft extionstculae % CURARE DEPOLARIEANTE Sucinieo ‘oz de ntbai:1-1.5 meh Daftnea insted dps Aiminirenes. gi 0 peste abet aati nia otal ap adminsrare preva electe negative: 1 Sibert pousia (0) din clue dd ari venrcuare sau Prenenare ‘n, SUBSTANTE ANTAGONISTE (ale relsxantelr competitive) Neastignina Most, rosin) Eten anticolneseaie snes De de sministare: F250 pn la Sag le "spor 1. Prevent: le 1m Sao secunde gi dueark 3-5 minute. Se sled Te ar pez sel de los Sr pratoe proven dures mse, Pesehsane aren (fet iene), Stone ptt rwect at RSiae Sae rveneas rtm xtoe, muvee bre cena, te ml ae lou mst PE, Sie enters Sete rl te ab wets fgg pn seers poi ings iat cinia) de pewoctneenzs ec, thine sto era, fare antagoisu medicamestoi fle de 5 m= 100m. income dea rene ‘Siesta ate csr Sima tr pede -nestnal vee pn Sneath acing fence antl elxaelr competi, cea ince aun pagar veges ote Societe deseo) ees NS mac, rote sein torso, conc s Ser tis vec uinwemiosis toe dconers overcurrent a 0.5 mg i fild de 25 mI-25 me. ” luEckofoninm (Tersilon) Doze: $-18 mg; da u acfune Scud Exist sul de recur, de acca se foosese mi ml im stop diagno, LAB, ANESTEZICE INHALATORIL Sunt substan ere se fos n mod frevent in anes (Caracerist! geneae: > sunt substanfe eu poteniaitte vaviabils de Ia foure putemice (methoxyflran) I slbe(potoidl de 200) + unele se metabolizeaz i organism tn cant mic (126 penta ‘uotan) atte delo, de aees vetlaia pulmonate mare ro tn elminarea i absori or + au manisbilitteujeara, sun! mai usr de contol; corcentatia ‘anestzicd alveolard minima (MAC) neeesara 8 peving reaetia rmusculd la stimuli durerog, este intemal de- medica preanestezia, vrs yi metabolism = Gifriuneasubstsnflor-anestezice inalaort prin pertle alveolar depinde de: eoneentaia lr, solbilitata lr ngs de ‘bi sanguin pulmonar, + deprima respirain tn fete de does; + elacrea muscular ese slabl si se prodoce doar fn anesteile profunde: = Gecte shop fanci hepa pin reduseren fowl sanguine Splahnc. ANESTEZICE GAZOASE Provide azot Este aestezi general inalato x unndtoarele propre anes cn analgezie sb rlanare musta slab 2 gar fk euloare gi miro = I concenrae de $0% cv Op produce algerie si amnezie, folsit ea ajuvant a anesezie fn concentra de pnd la 6, = potenfeaz fecal stor naletie este un gaz ine care muse metaolies28; realized hipoxi de difuziune fenomens Fink), te climinat neschimbat din lan = Iso concent de 80% NO produce depesie cardiac. prin seaderea fore de contact, 3 = deprima funy orale Inanescra cu N.O exist pa fare Fumi ANALGEZIE Full, PIERDEREA CUNOSTINTEL CU REFLEXELOR Fazal ANESTEZIA CHIRURGICALA CU TREI GRADE = supericial, 2 normal, srofind Fua IV. PARALIZIE BULBARA CU INCETAREA RESPIRATIEL = nesuplimentat N50 pote tinge cel malt grad faze IL, = s© adminsteaza in ie semincie i semidescis, = sepoate adminis sipemass, = 5 asociazd de oboe cu barbitrc,opiacee,anesteice volatile, ‘uanchilizante, morelaxane, neuroleptic, ee De evtt la anestezi eu NO este ipo Pita calelul concentrate de O; Ia bolnavl onectt acti eminhis se folosyt formal i Foes, EXAGERAREA 300 Concetrajia minima amit tn amestecul de inspe ete de 20% On, ‘Avanaele utlizant NO: = se poate asoca bine ca ale anesterie, = este ujor de adminiteat pe cle inhaling, > exe necsplozs, = nu pezint fete toxice mar, daca este evita ipo re o secure ela bund induct tei pia > nu di tulburas postinesterice Deravanti: = prezin ris de ipoxe fn impul abesteieh + seeesih aparatrt compacts = nse administeazt le tolnav cade, anemic bipertnodiei, alcool, cop sub 4 ai ol epaice, interven pe rier Ciclpropan, este un amesteegaz0s puterie exlonibl 1 scum, nu se ‘na lost ia pezentDERIVAPLUALOGENATI Holoroua (Fuca!) Este un lishid neexplozbil, ineolor, nenflamabil. Are mis spsitic eit, aestezieputerie eu induce ezie rapid. Adminiares I Proce hipnvd, amalgere sit i bromhodilafe. Ese subsana cea mal folsita in prezent In anestei, dat in uli S ani lol Ii sft lst de ‘ofan gi sevoflran Dup inhale halotnul se absoarbe de le avelalslvolelor in cunt ‘cult. Pia singe e ecu fn organism etre lol prnsipal de ane, ‘rier. Aci baltanal produce 0 deprimare & sitll nerves central Ineepind eu enti supero (cortex cerebral) 9! ecind apo spe cent redulari vital, Aceassdeprimare este revesibili. Modul su de acjiune ca ‘a alor anestzie este necunoscul. Are o sensible ssa In sige de sceea concetrjile in alveolsinge se ehilibveicd desl de pid ‘Seaderea sub forna texponenal a concenaje in singe # alstanuli_ | dupa istersporea administer ar repeszenta distil tisomnpatinental ‘asculaizat (eit, cord, Hea, muscular i festa Aproximativ 80% din Yalotanal iohalst este liminat sub fom rnomodiiat prin plimini, Restal de 20% este estaboliat la nivel ‘atl prin mecanisme xidaive icin com de pon pin mecaisne redusioare Coneentrajia maxima a metalilor ss chine In 2 ore Postopertor si suat elimina prin excrete th decirs de spt Przinhavanaesderavanae ff ale anestzice Inala. Asjies asupr spars earso-vescule este deprsor sl aparaul cardiowascalar,setzind fora de ‘ont a mioeardt even nimi + Scadepresianea sanguin prin derimare directs muscular ated din cculainpeclenc, seine gangliobocsit = Supra eretl nordrealtc, imi saint setvitte vestatvs central, = potenjeazaefstlhipotesor al curelr, % Tavrieazt stan in nol desive > proce braicadie, * froduce eximsistle veticlare cx tahini verrcuat, iar ‘reser exctablitpi mieardlu poste produce chiar fbi venticulr Acme asupa sparatuesptr = deprims respi, + tte bronboilttr, 0 seade erie bongce salvar eprint reflesle angen i laniniene. Aefunea apr Seale toxic hepatic abo co aft Repatice existent, poste induce beast alot Ia administra rept Aatunca supra SNC: nage hipood, algerie slabs mioeaxare ugar, ‘conferd uso potectie vegeta Prezeite tacos oe confia 130 g Halon. Dozeconcentraje 81.5%, Penranal(tMetonflaranal) fala volt putes, does maxim analgetich neces este de 0.35%, iar pene Snetei ma profande de 03-13%, pind apratl cardio-vascular, seasibilizind cordul_ ta futecolaine induce rtm, (baci, ‘Ste tronbodlttor, depim respite, sade flecvenia ‘esprtorie voluml ewer, ‘e elanant muscular puri, Invest tx hepat, ‘epi fnctia hepatic. Expand ‘este uncer lori, seinflamahil, nexploibil are miros peu fmt un anestezie pater, dnd analezie putes Previn induct tee rapid, ‘sigud o bun hignozs, {ste depesr cari in concetai mi fe cfetemiorlaane realieazo sbi a itmuli cardiac, nu sensibiliearh coda a eacolanine ovat ‘sto un_stesteicinhlstor cea mires neplieut eexploabi nenfanab, ‘te miorlaxat ein, previ ampezie bunk Exe compatibi ea adrenalin puterie Done: concentatia uilzath (6) depinde de asoceren cu cella z= Despurara 1 Sevoflran- a eseaiefbce caso furanCConsenkaja alveolrd. minim (MA.C) in vol% este concentafia un ncstri acre 50% din blnav na reacioneaza la dace Propriett fiie ale anestzieornhalator! snc | Si ae eset si ne meaciva. [gram o= we ae ful oo fowrasren ze ar ps [is fueonrunas fe | [> [ ao [mf om tera etic = fost fos prin primele substan anesence complexe id folositca susan monomestcis, + eltnares muscular este satseatoure, 1 Se pecinl ca un iki ncolor, pleraic miostor,iftamabil (mt pote floel fn prezeia Tui cater, = prove agi hperscrefe,vArsitu,laingosasm, Fipotestune gi ianoz, = Inportoperstor:eefale.sindrom dspepi, aot Concentra foloste pentru menineresanstevil suit cuprins tre 1 3 3 Actuneasupr aparatul cardio-vascular: oepeenr cards, produce ait, oreytere itil cade pin cliberae de adrealins, = ebial cazdae crete in deburul anesteziei apoi seade ind fnerteza este mal protund, + produce hiptensione aerials, 1 Goronarodiattoe Assiun ase aparals espiaor: ini musoasabrongieS este tad gi stimuleard central respirator ce duce la ereyerea vena, = muooasa brome se elaxen25, 1 find om gar ita vapor de eter simulcast tase, spasmel lasing => apace eflexa(dbe inducia a ost api), = Svorizeazl cresereasecreilor alive, 1 rombodiataton,ssade activites clr vibratili ~ atelecuzic (doze mari, Aenea asa sstemuli ners vegeta pedice mira ooreactv, Acfunes supra sistemuil nervos spate: wo sSimulare cetala cu creseres catcolaminelor > abcurdie, ‘lcogenslisa— hiperlicemie, = Eplenocontachi 7 diatares intestinal, ssdere pesstaismalui —> atonie, Aci supra aparatul digest = depeina func atl, dar reverb, 1 hiptoni intestinal, 7 sindom dnp cu vars Aejluneasopea apart eal = vascconstrifie—> lige, -Acjuneasupa metaelismulu + scdoza metabolic (ces ata piruvai), 1 seioza espiatore(hipecabia} Avneasupea mughiorscbelete produce relatare ‘Nu se iinisreaza i bolnait diabetic, a cei eu infestitpulmonare i ‘ld oe floese in sal de opera substan inlamabie sa eestrocavtr: 15, TIPURI DE ANESTEZIL “Anestezi eprine re pur de anestezi; 1h Aneteria geneala 2. ‘Anestezia de conducere anestern spinal ahiaestezia) 7 sneteia epidural epidural) 3. Anestezia egooala 151, ANESTEZIA GENERALA Date generale ‘Antteistl care eects aceastswehnic rebuie st Ge competent, st fe ‘ott cu epasturd si modicamente adecvate acest teil, Anestzia eneal e efecctz fn ech, cae 8 asiguresecurates bolnavl, ie acompli ce suv din aeass ened 38 pat copa bt epi ficient Pe timpl apesterii vinfn bolnavaui dep deel cae _adminiseazh acess tehnid, po ind bolnaval ig revin comple. ‘Anesteia se desfgout in saa de operaje sau tn eabinete medical doate ‘slaps species, yi moda aeovsth ‘Anesteia generals exe o metodh pin care se modied in mod eversibil finn sitemolsinerog cena name: Tanti de vegbe-some, > Fanta devel ca medial iconjurstor Anesteia generals ereazi 0 protecie ft de stimuli nocceptivi, ereind ‘oni de securitate olnavior condi propic pei efectuares ctl Apart necesrtobligatorie pnt snesera general ee past de anestezie = aspirate, Iningoseop ev dere lame pie omofringine, Sonde de anu de difeitemisimi cans de tabeosoms onde larngene, ander, ‘Mpoate petra nde, ma Pulverizatoreuanesteric Leal, imonitor EKG, EEG, ‘apnogeal, pusoximetn, 2 Getta, Toate acssica sum erica decd sunt th swe de funciona inante de ficeae anestezie, Aparitul de anestezie este mont si verfieat penty ftanjeiate, migearea alvelor,prezenfa gazelor nccesare In buteli sia lichidelor din vaporzatoare. Sondele de intubaie necesita 8 fe sterile si sunt de unit flosnis. a fl gi mate de asitare ventlatore sunt de ‘nil flesings san tsbuiesterizate In eblenoxis. Modul cum se fice contctal cu tolnaval care va fi supus aclu chiral gi anesteiei trees fe adevat, fe Senul eB i se va vor Bnd ies gab ie v8 explieasumar eum va fi edormi si tezit, dnd o garahic verbla a ‘eugieitenicil stabi fn acest mod bolnaval fi eAfigh ncrederea In ‘model anesteist, ti mare call ii wjureazd indo. Pe masa de operate hoinavul este ajeat int-o pote ea mai confor penta els ness to mi por su cea pa nd acopert. Orie moicsre ‘ponte! bonnet (doc ata, loworh, dees venta sea ace fupnes tral ost anexeit Se wee apo a "lin evar global Mis ln nkresndue cum au dacrsulimele 6 ore dinates Sewer: dat singe note hcide sa soe, doch doom bie, er'ea efeint preaiee peperatni, ineait Toate acento tote in fois dearest Se tere apd la moniteizaren i maser ‘Ta, monace moniter ERG, pulshinecu, monies bale 9a ovr ptr even cli de ager ven in funtie de neces Unica pemancot inaaneterics-» EKG na cone dire inde tous frei Ge contcfie ¢ codulesau movies hemodinamice ch penile evidenires unr Spur de arm “ahead pete 50 bani), bra eu Oa, 1 Sasol veniolre, = pulsbigsrin > Bice de amu 1 odie le segmental ST = Cond ago tn sipul Snel bolaval ete sopravephat permanent fitnise 0 vate lal aname Sucre tegumenteor tempers or Tobit oul Gon mpl nests i miiaza in timp = pul aes, 1 sane rer itn maxi 1 momiriaca pemanend’ a asusi EKG, aes orig sia = mpi respi, 1 een ile epratr Le praia ears re oust perma Chinese liberate condutlor din cicial neste > Seehidores vapor, ings aiveoe, presi din manomet, pened gre, Coors cle! sot, a petCConcomitent cu supravegherea pacionul yi a apart cw care se uetzi, enestezista va urmdil permanent flu! eum decurge atl peraton timp operator, profiazimes anesterie penta a afer contort lnavulul gt cipal, inensiatea umes, relaxer muscles, Gifealatea de erica oper, drata intervene chrugcale. Pentru af ‘Scientlanestria general va tobi s indeplinascsptrlteral neste: Fipooea, analgeia elaxatea muscular si peotvia Heuovegetatv pein pisarca homens FEipnoca vf frit de unl sau mai mult pur de dogus in mai mute ere: Hiprocce = "chitcce(obatitric,oxbaritrce) thiopental, rita > pebarbinsice: diprivan, omit 2, Analetic: wopiace: naturale (ip moins), sitetiee (Fentanyl, Suestany, Atetars) = aneserivedisocative: Ketan, (Ketanes) Tranchizante: rpenzniazepine(Sazepa, midazolam, Nunivazepa) 4, Substone volte (ter, haltan,zluras) Analgeia se bie wind ‘a Analgtice opiacee: Mortna, Sufeatany, Afetary, Agen gavoi: N20, Agent volatile, zofhura, alot sevoruran, et Relaxaes muscular se oie prin flosireaeelor2 pur de ure: depoarizane(sosieieoin) ¢ nedepoarzane(D-tubocuara gallamina, parcuroniun, alcuonium, noeurnium, vac), Proecinvegetalivs cu menfineres homcostzi! se realizazt prin foes fic dog adeovt boinavului de i ear In ea” i ulizeaa 0 mare ‘ritate mediarnentoas: + medica veptativasnticolinerieS prin care se decuplara Sere define vagae (avopia,scopelamia), = medicajia conizonichhemisuccinat de Sexametazons), = medictiacardioronic digitata, dopamina,ioked), = medicatiaMuido-couguanis (heprina, diprdsmol, lexan {livatn, aslo, sopra, viene Ke), = medicati diureia (rose) Petidia, Pentzocna, Fentanyl hidrocoizon, 6 = medica ganglioplegit (hiometaphan, hexametonina), 1 medica aniarenergie alfa locane Hydergin) * beta blocante (Propranolol) + medica aotinstminics ant HI i #2) ‘HI prometazina Romergan) +H cimetidina, ranting, ax smedicjeamimastociaa (Ketoifen) ‘medicatiaantiserotonnict: meter medica adrenergic (realm, noradrenalna, dopamina), rmediaia de blocaz a canalelr de eae (iedipina, itizem, zoptn), = medica neurclepics (evemepromazina,clwelazina), = medica benzodiazepinics (diazepam, midazolam), = Soli eistalide si coloidale,singele deriva a “Toate acestea se administeaza prini-a monitorizare stricta parmetioe ial espa, ciculai, exerci, ‘Avesiezia general se realizeazi cu shtoral opal de anestezc, ere a folust dea Tungul anor dele compresa de tif, la masca ‘Seliemmelbusch > masca de caucie —> aparate porbile BK, EMO => ‘arate todeme cu absorjie de CO, pe elce sodas cu dbitmcis i ‘apriator —> sparscle modeme.previrste co mnitoae dk, (pulscimeir, morteare pent TA, EEO, EKG, temperaturd, PVC, ce Orica a fapaatl de anesezc el eapeiade umnoarleelemene 1 Sus de O50 flowmetrie 2. Senvorde Or 3. Umiditiesior 4 Manometn de presume 5. Vaporzator 6 1 8 Supa deevacuare Sopspa de supapesiune ‘Valva isp expirconectate prin pese Y 9. Balon 10. Bypass HL Cale soda 12, Volumetra 1h Peep 14 Respirator automat 15. Matea de ventilateApuatele de anestere preci te tpi de cuit 1 Great smideschis gnzele din cuit anestezie dupa ce sum inhale se elimi afr pinsupapa unidirefonsl), 2. Cire serio (o pare din gael ahaa sunt enhalate), 4. Cheat inchs (toate get vet dn apart x dete mics de 300-500 ‘al sunt sinha de bona, acest ip de eel necestind obligatra hse de COs pe calc soda) ‘Aneseia generals ete 0 consecni a absorb substansoraneterice de (ate dere none ale sistema ervos cet “fncsecn general pend pts faze Fara T (Ge anlgeie) ducer de In debual anesteiet pa Ia perderee Cmoginte, cind corel cerebral se depts. In seeasth zl sunt Thode: fui de integrate, memoria $i ocentarea temporo-psil. Feacjablnavuli fa rors este leat dar el percep dureres, Aces fa cuprinde ei grade: [ preanalgere: sede preamnerie, Soalezie paral: amnevie il, Shalezie loa exer als, cu pirdere cuostn!. In acess fz Se potefeton inten chirugiale mit Faza IT de excite (ineonqent) ineepe cw perderea eunostns pint lt fonlarea respira replat: Pupil sunt ftoresbie wma, respi ‘ne nerepult,tensiunen arenas gt Beevena cadich ces. In acess fea nase efechcazd manopere chiricle dearece pot apare incident aspire bonged, spasm glo, tus, Vasatur, apoee, bie atl ‘enicuar,ulbri de tp a stop cardiac n acest sais ce ‘nigenareabolnavals, emiaeea canta de” analgeti,barbitree, ‘mioeaxante Faza TH cea chiral, de analgesic cope cu insalarea respi rent, optcasespiraiel spontane, cu paralizia ceniul respirator. Se ‘ubimpar in pat grade: + Gradal 1 2 respi devine regula, 2 cro volumal cunt, = migete ale globilor ocular, 1 Sead tonsa meal a scl ic, ples reflvelor de vor, dslutie,fringan, palpebral + Gradul 2 "respira devine superficial dar regula, de acea respira 5© sis, 8 li oul se nea cet pop seiitas 1 Gohl arin, des, comean vice 1 week mug abdominal + Gaus - Gent Soy awecomtal Ty dininsh_ scviten, poi Taetaarh tig mprevndcu ei adomiah Tifa toma maser cu exepiadiatagmut 7 Giles ppt’ est moder gn eacfonez a oming + “Gnd 4 ae oe te Grit ca price muscle ntescostli pn pl I fsetarea Inch cura, ndnd xpria aeamatic c npie aoe ead apes pla dina sind s pode © se punt sf asp Ape un bali tro Sin fava WV, pontine respira cae deca ca opr esprit, co ee dead cnvltore si sop cod. La seat fark teu 5st sec indo faa preoral. Dach dn resell a at ces PRPS open said pra paren adnan axa ‘Shao spice almnsvan acsenclor preter espraieaiii SSeS ian een ash) cgie. Profs nest SLAPLENS pla nue once subsaneor anesteice figs rea tea ai eecice cotaln cerebral est TOREEG lcooenccopraa descopera anon eels ea bic Teac cel, cone cnd fu exist montane elon @ frmetor i poinrmes aeseet se. face pin evaluat Remercn 2 valor elie, Evahavea efeelor anes ‘revi blnlr se consemocaza ni ans ”‘tal medial anesteri ete Apsara anestsie ‘ode pezenat mai osee 1S. INTUBATIA TRAHEALA Cons in nzoducoea nei sod tree. Se fice In ma me a ‘ent asigurarea Une i respirator bere, ae permite contol vente, ‘pr calearesprtorie de cen digestvd, ‘ene fort respira permit contol ior respirator in post respirator dele realizeazt asst veotlaeh pen respinfie artifical cu presiue pai fir destin somal, ermitemediculuianestzst st se departeze de cimpul operator, erie flesre sbstanflr relate, in sonia de iui se pot apa wert rong, singe, Fesiarea cardio-espiatrie se poate efta mal cients Yu sev ullizainubatia abel in xe de tumotleringene lrngtt tevt avr dear ori. Matralenecsare: Tr Sondeendo-raheate: in eaucie: fri balonss, pent itubaia naso-rabess, cu tulonaypentn intubata oro‘tahcall.(endabronsct). soe tndabrongice ea, amen duble si co pntene ce se opret la bifucaia wahce tp Carkns) oe permite venilin seletnd ‘eed psi din materia plaic. sonde eu armanua metaza si balonay ce permit mobilen bln in pal ctl chirsgica. Calttelsondclor se stables in funfe de vrs bolnavi i grout Premanur ASRS Virsa | Gremate (ka) [Rorniset [2.535 sLe opi sondn de intubaese calelea dup formula: Penruntbefa a femel mre diel inter sone de itubyie> 7775 (gyonimatv mirimes ulin flange a degli mie) Ta bial dametral infer al sondst de imuhaic este de > 8 = $5. La ‘progres une intubsi orotreale sau naso-abeale se preatese de gull B'eonde. Unelesondedeinutfie intpevSzae eu mandren care pete 6 Inetalie sou de plastic vezsen. Madsenele sunt intoduse in sone de Intbefe ou sopul dea puta dj i wor poata son, 2 Leringscopad ~ este un apart fost la ntbate cu seopul de ren lea spe lot dade se intoducesonda de intubsie,aparstprevizut ex 0 Suess de lomink Lafingoseopul ete format din: amd, mine, sursa de lomin Exist mai ute pur de larngescop ulna deeapth(Chevaier Jackson) lama ur 56 _[ Suse de tania (6) Lamele sont coafcionte in metal inoxidail sau material plastic, sunt imerschimbaie ise po teria, mle sunt tite prin contact Ls miner laringoscopulsi care include ‘rsa de energie luminoas (br) 3 Pulvrisatr sau seringd ey anestezic local eu sole de docu 24% ‘Toate sceste material se verified nnn de a ncepe ttubefatraeal, sane stellate pent Hisar bolnay sav sunt de nies flosini, pera a evita Teli anes “Pensa Mogi, pent dire sone spre wah Tetnicainubye waeale: 1 e Verified intramentrl ecesariembatilteae, = se cxamineaa bolnavul, dtc care le prin: et gross Score, gurl ingusti3iadincg, mandala larg, protrals incshilor superior (ding de iu), dieu de deschidere « ti, spondiloze cervical, blnavt edenia ov potere mobile, Aj mobi devia lringo-trabeatr Aan a 2 Materole per inne ‘Ex intubaiemasoraes ends oloset sondaIbefint fa bana, In pie Gecbit dorsal se intedacesonda pe nara cea mal lng infringe De act ev juton larngescopuli care vizualizaza clea se diez sonia fu ajutora. pense Magill pine core voeale dupt ce sa fectust Srestcialoal a for. Aceashintubai se poate efetua gif aingoscop {Sse practi sub anestene local sau general. Se introduce sonda fet aonay pe note cow mai larg, se simle ecerea de comet inferior, © Prindespoi ev mana sng cartjul oid, iar cu mina deapt e impinge ipl proximal al sondel prize core woeale. Se asculé Te capital 58 xia] al sonde!renetalespatr care devine maxim cel eaptul distal ‘sondage Ie ats ase orostabela ci ajforl Inringoscopalel se fice fnto anamiti latipes esa tal folositl lam & Taringoscopuli este cea curs. a ofa 0 oeuicare veil. Pozia bolnavull este dorsal, capal bolavule milf pe 0 pemd de aprox. S10 em penta apropieres alos trahei Eine. Bolpavul este agerat pe mash de operat cu roape de ‘Btu mes cap und la nivel apenicehi gers. Caps bolnaval exe agezt fn Iipeextensie, la fel gt ar ‘eaten see zeit igerestensin copula pe pit in anol aano-ociptalt, pense gr fcofaglut si evth inoduceren de oxigen tn slomae in impul Tiperentai, care se fice Inuntes intuate. Se indepareazt buzele 9 lade destae eu atoal piel gt dexalu de lamina despise ‘eric stati dingo. Se ia larngoscopal in mins sting sis ntrodase tam in gua bolnavlu, pon comisua deapi a buzeor, plasinduse In area deep a dosuli Hib impagand-o spre stings. Se ajnge cu aa {nz bi insu gloeo- Grad 4 ~cind se visualizear nama palatal mosle fin exile cénd botnvutsi i se modifies poeta in timpul actulué hirupcal porte ven, lateral, ea), sonda de ntubaie sexe ot o sue evcopasivki. Inui se efeetweart pe bulma doph ce sa feet fntavenona gf eloxrc muscular, 8 aneterie a nou set mato inset espiatere grav, min DEFUBAREA Repevntsesterea soni de inte din trae, ase eestucaz in umtoaree confi nex bolnavul a ii ia espiaia sponta, bool rine intbet © sia ma fang i umeuz se protjt vento. su, COMPLICATHLE INTUBATIBI TRAHEALE: 1. Complicaice apart timp inte: raheae 1 Complcati care apa rn mate impli prin pari tlburior flee; Teja, sub anesteie generals, pe bolnay cw anesere dupceanestezi a superficial tld evn din nou refetee, ‘ind se readin nou respira spontans, ‘ups ce secret oo-faringiene a fost aspirate dpa ce bolnavl a fost decwariat sau aft epieattimpul de desurarizare a curse fooste lezarea buco cu para de hematoame, pg mich terre ib rpere un dint so extiparea sa dachaesta ete deteriora, Singeea mucoasel faringene su piglet, lezaeaepaloti sa Iavngsui cu apa mato focal sa emus ‘pistassposteviog, lucia mandi, ‘rer nei i false prin rps mucoasl nso fring Perforarea vabse! cu emfizem rbeutnst, mediastinal sx chiar odin langspasm, pce prehngi, ‘Sau i hi aspirate bron a eontintl esr, (bracicarditaicards, extasistle ventricle, brie ventricA a = alergile medicamentcase dupd adminstarea Jor parnterala ce pot evolus pnd la oe aleric, = Bpotensiuea reins. ‘Toate seen intevin din cauzahipoxel si hipercapnie care apar mal aes la intubai able dif are duear4o pesca ceva ma lungs. Pent ‘upa o parte din aceste complica ete bie pe ling le cunoaye se prevent pin ‘lectures anstzii cele I intubai cu ink 2 — 4%, © “ddministrarea atropine! in premediate pent oer o potetic egal ficients, = prooxigeazea pe masci cu oxigen 100 9% inp de 3 minute si Fipervenilajie asia cu oxigen 100% simp de un mint inne detenttva de intubre, = climinaretscinileolinet a bolnai hiperklemisi (uremic peviu intubape g nlouiea i cu anestzic inalator sau alt on Complicate pin imposiitatc dea efctua manera de inttae, Dup2-3 tentative de intubofe ners se ioeac 1 chimbete che de intbefc prin schimbaralringoscopult poritonarea bolnavuli,alepeea ei nazale, chimbarea Imedicl nesters, + Gontnuaea snes pe mascl, 1 retires bolnavll amines anesteiei cu 24 or, schimbarea tehnicit anestezice dacd interven chiruricla 0 permite, = taheostoma, Complicate apor in timp menpneritsandel rakeae, ‘Complcafi in easza pore! sonde + inuhares esol, iiutaieniaterals ene bromide obit cea drape, are OWE hipoxe gi hipercapre prin ipsa ventilate plménula "ing > atlecteriplarsnull sng, = deconectares onde’ de aparaul devel, 1 ejte sodei” din wabee fn timp! mobilizrblnavuli enter poziia operator, = tmflave prea mut balonspul sondei —> edem oc, ecrozs ‘Complicai pia obstuctia sndei de intbat = locus snd, siren sod obstusia sonde pri secret bronice sbundens, 5 vosiune sodei, migcares sundei prin anstzie insuficint, Aislocrea balonagul ‘eCompliait de alte caze: ise spat brome ce apr in anestezia superficial, folosieasoade de tuba de calibra prea mi, ‘dem pulmonur. 4. Complcaitcesurvin dup derbare Taringoscopia eu apaaturd folsith este raumatizantd pentru briny side asemenen efeeuarea manavrel de ine cu amestevie superficial produce in cele mai multe cami Complicated i tardive eu diet la nell tl cae pot fre pnt fa 2-7 le, ther Idle prin caren exces a sondel de inst pe rvcoas faringoringiand cind bolmavul este geet d= mai ‘multe or in eursulaccleas interven thre prin masz faringel is cazul cn se sarge banal sui Taringa: de In riguyealé + afonie complet ine pnd a7 rile sub tatamen Toca gene, ‘dem laringan obstructs, ‘loeai ale courdelor vocal fransloame ale coadeloe voce (mai event a femei. cas formeazi darts presiuni statice locale a sondet de nubs. provocae de extensia sa lela aeceatunte a eapul {neti pulmonate postnestzie, sirfia de comin east, trait 9 sonore uaeale ‘Ledunietaumatice car a pte interven la cusulinubyitwaeale se ‘otevta pin mai mule rijlosce folosirea cored miorlaxsntler ev suprimareareflexelor in ‘imp intbaje weal, fixaea uns lucoplast pe dint dacd acetin sunt Ta iminent de dena, folosve uci en it mai corse, folosires intubaie naso-abeale carbe cid my se reuyeyte Innbatacroahes, folosiea sondelor de plastic hbrefit c re uor prin lng folosrea substan anesezce locale, 6= sonda de intbstie wf snanevrat wor mu bul = filosre sondelr de inubti ou une’ folosin, + cvitateseforurilor de tus, sughit sau hipervenilai in tmpul = flosrea sondelor annate cu mea lind bolnaval este mies + sonda de imubje se inzoduce eu 3-4 em sub nivel corr vocal, = dupa pani, Toate materiale lose, sonde, pipe ovofcingien, lame, larigoscop, mandre, tebule sist" stele pent = ee infil nrannestcice, 14..e-INTUBATIA DIFICILA se intubincare se eects press poate eft Faetr premergator itu teal 1S Obecite, gus, motilste maul redusi, sponilor cerviala, gi seu arometale, > tum ORL oper, 2 dispce, iden, = taumatisme msio-iciae, dente vicious ogni, Distanjameatan cai! ridin < Gem + deschiderea bait < 35mm le bib, = descider bucals< mm la fee, = distanja mandala on hold 2 deere. liste Mallampatt 4. Radiogatia cap et = wnghial Delegue de ina erizontls 4 mala superior $§ ‘eral pin aa abel Sung <90° 10.7 di, ung 90-100" L0.T pens * onghi > 100? — 10.7 fra probleme. + raporul inte lunges ramurt orzonale «mandible 9 sosimea pif poseoare a ei < 3,6 fi, distant 1 occiput = dem ~ dell Metode noi a cre se ecurae in carl de intubsti dil = fevetroradtanslarngeal de acosy al onde, + losis ghidulabrscopie luminal ca manden schimbarea ported se ascult infotdesuns ltr 68 ~ lois etl ieoscopic mina, LSM, PREANESTEZIA Admins aneskih prempuve pe Ung cuoapenen 3 tiphiea ‘bor eno easter seuneatere amin ersanel er {St nmin. De aces mil efetearh un eomen remeste ae Some ea mute obese ams ‘sabileste un contact mai amAnuntit al bolnavului cu medicul, etal poste evalu sare fn aes aft olor omen ‘pect valid proce plogiee reese Gln ‘caida alesis) + erluces procielepaologite ievemibile cae pot ingeuna ‘nies Gpondona ceria, erdopai, ase pulmenare, Serosclern ce), cae po ghile negra ten Sewers iin administra medal act ol soc, = eluce aru! phe al bolswvahi Se spine ed vse ‘nett Ia ona niin ate eae. 10 inbuilt eat anno), nla se fice an examen obec geteral apo pe apart Seng, sublind gral diselt dime: eado-vxele, Teipmton, digestive, real, hdro-clesrolic, imunolgie Tetdoceaglante, metabolic, emoreglaoare + craminves speci perry teil aes exe: examina ntfs lle rene superar, mancibul, dar, gt, feng aagl una ngs = cxatnaea pool lmao tas To sich (calm, Sle, amin) sie! Geatind Gu bolsvulexpctnded Scope nel, sigur ed vf on nn tun seh reuga amen a itervenged chile depinde gt blend Tell cam se supe nda ce ise au i de fk cam Todbval eua de sae medi eset, > craminr global’ "2 foliated vista. bilgi SGrespunde cca colic geuics tala, ape dst iervent ele cb recente su el vehi va 1a, Ta pl consinon (mussion, sb, ohes, cases) Stamina srsrelor funionsle ale spiel, cela, Fini Sets, sinker elndlorendoete Caaetten Twili dea ar sfelenednite ale anes opel spine de cena ces. Tn orgeniam sic sm part SU 6sistem nu ueouz a treaga sa eapcitatefnctionall i cea si mare pare rimine sub rezerva, Hind setvae lao solicit mi Seen organ respects + examines apartul respirator ese foarte importsntsdeoarece Iajoiates substanfelor apertcrce depeiml respi it omplicaile pesopeatrit pulmonare sunt anne. Se ia dite espe: tse, dispnee,fumat, media toxic potesonal, ae brngice cronies (eronst etnie, emfizem pulmonay, fro, tubereuloes), infetile ate ale ‘lilor respirator suprioae (Csingit, laine, sini, raeobrong), = se cfectueara probe ventilator! peri a cinoagte capac pulmonar i rezervele ei, Proba de apoce valuta: Iasi tne inspzaipeofunde se ichide gure se penseand nail cu egetle, rejinindyi respira ct pote mii mt. Valorie ‘minime pentru adult sunt de 25-30 se robs singer chibi (Snider 1959) care cons in: holaval cu gura larg deschiss neared sh singh um chit agezat In 15 em. O probs posited up ue Incr atta un VEMS de peste 75%, xamineaaperutlut cariowascuar - se va evahi culoarea ciremitio,temperatur, pus, se va masuatensiunea aril, gradel incapacitate la efor (ite tepe poste ues pe sand fir a se op), feistenja unor afejuns cavace asocite sau existente in anecedeme (intr miocardic ces, stenozB_aoetich, angor pectoral de fat fardiopaeischemies,hipeneasane aterals,vavulopti). In afesiunle Sarde nu se containiich anetezia ci se evil hipovolemin tut, hipotensunea, ipouia,depresiunes miosanicd = vasulardanesezcd (Sechzer 1968), Examinarea sstemulol vens in vedereaperfuzilo,colana vertebral in feu ch se va decide medical anesizst ao anesteie de conducee, toblitatn coloape: eericale in vedees intubateor-tabeale, cafe ‘azalein vedere tba nasal: Incaz de genta chrusieal sunt pase dou sage intrebi =" dct igert ihe Sau alimene solide n ultimele 4.6 or, = ick sufert de fect’ cartiace majore (angor pectoral infarc, miocaie rece), ~ dacs spare dispnes i oboseyte ln estes unui ta, = daca ae protezd su diag mobil, 2 acts urinat, = died este aleric la medicament sc ratament umes in 56 In cazl operator programate mediul aneseist ope ingeia limetec 6-12 ore Isnt deans. incar de somos pigs ap Conjure pine soni mase-gatit La telnaiee skeen {psc Ise inc un meicamen antagoni Ge H tp renting sees Exanene de laborator Vor f soit serpy untied sca tint abolnavi Ele ot casita 2 Euamene de ange: ‘© Hemoglobins (bmi sso bemaoei © Gropaarguis, factor Rh © Glicenia © Timp de singerare pal Hows) ©. Timp de coaguae + Pasi ent (© Examen de uri (dense, lbunin, eur examen mncrweop) © Croc Gi cau nett) ue sanguin Gn ue, pai, abumiut), wre winch ~ Pano card respiratori EKG © teste de venilaie pulmonird (capaci vil, tu epiatoe maximises). _raiopate sa raiscople pulmonar Investig parmcincesupinentare eae ec diet in Fanci soi Sing: ~ ionogram sanguin Ni K.Cl Ce) celia cd bart, Solum sanguin > emolecoerma te Resp 2 etl sprog, paca pulmonar os, > cons de oxigen, ronboscopi, = rennet, radiogatietoncicd, size sanguine (P20, PaCO:) Cordio-aseuor = EKG defor,= debit candi, 2 wlesardiosonioring, = angiogafiecoroariani, Probe hepatie 2 Sectors 2 bine, > teste de conulare 1 clereance de BSP. In oar e& protele biologice sin! modifiste se va cere repetaea le Administrarea mesicaietadscvate, Dac bonavul este dabei svat obligatorin dela orice form de vatanent la isulina regular Ds Toinaval a primi in uimele tel ini mas mult de 7 wile combecit, pre Drstapeatorse vor adminste 100 mg hemisuscnat de hidocoezon Darzi de 1000 gluco 3% tip de 8-10 ne, Sie, RISCUL ANESTRZIC Orice anestezieimplicd peat bolnay un grad de rise, Riscul anes repreini reeves moral si 4 morbilileente de atl neste odusd ca o probabifiate stati Tn-un Tot similar. Cusosed vs Seserc mise poste refiza oancsese cate nose opera de urgent Riseul apsterie ae permite luarea unor misur de prevenve pentns si rede! chirrgiale, = tempariares unoe ugene amine, 1 alegeres tect de anesere ew lusres de misur profile ‘Apresierearsclulanesere se fae dupa anunitestle: ASA ‘American Sociey- of Anaetesiologas, Seala Spit Urge pcopersor, slderea amplosrei intervene Bucur Scorul ASA CLASA | —CARACTERISHICL T 1 [Palen siniospropamatpenu opened ran [Pasieat cu rulburari-ufare ale funetilor lrsmelor importante Pscient cu uur severe ale organlor impor {cre nu stseneera incase aa Pacient co talon evere ale organelor LY Ipc noc dist o {urgent a cis respectva Se adauga un U, Shera Bucuresti 2 bola 2 viguos 1 punet Domest 2 puncte T Gevomponst 3 punee 2 urtund 3 ponte | by imenente | ie 1 pone 2 medic 2puncte 2 ae 3 ponete 1 penteengepresoce 4 puncte ational ode urgent 1 pant Devine 65 ni) 1 pant ‘otal 8 2 mai 10 rise mani, Date principle cre se bin in examen preanestezie se consemneaz3 faa de ansteric. Este obligtoriy a se explice boil cum va decane tesa | 32 Ya Samana un chesona, protocol pe cae Tl va sempa c ‘cepa Dap ce tonal a fost eval a examen preamesteic, 130 oF ‘weomanda sedatvele,analgeiole sau barbitrcele co ser Taste. I Sininesa invent! ciningicale sv msi admis ine o medica reansterics consid dnt analgei,sedat, ranclzan,ataeric 1S. ALEGEREA ANESTEZIEE Feate bolmv este © particulate, Anestezia webuie st fe adapt ‘esi bola in pre Tn nlegcresanesteril rebut e fink ent de = secures bolnavul, = confor hirergly = Confort fons, compen anesteisulu, doen tnd Stoutuea tonal nesters webu 8 mening bolnavl Tn visi. De ‘cee legresaneseze uebule sin cont de stcea general olnavu is, afecjiunile aociate radi lor de eompeasare cit gi de anumite Incrfereje eu medica eo folseabolnavul isnte de a Ia contact coNe ee eee Ell i a redicl anestzist, Exist 0 sere de ace exachiurgiale care pt influena alegereaaneseze Exompls = Atcotimleronie necesita dome maj mar dearest. 1 Anemia ub 8g necesita doze mal ici de anstezic 1 ib sok, bln olereaza grew hips gt decursizaren se sfectueaza mai lent = Coma ni necsisadmisistare hipozei ei doar a analgetiotor ‘so bunt oxigenare = Anesteria de conducere, in special ce spinal na se often Fermosnle cu hiptersune aerial. = Fibroza nocesith in timpul anesteziei 0 mai mare cere de ‘oxigen, ‘Neopinmal sob ratament totic produce levcopeni,omboctopenic, snemie, de aces in inpulanesteri! po spar: 2" mora, ulburhdr-eleeolitice, hepat-renale ardor espitoni = Phriniboterapin implies sca psi ineilor mice 1 Enmiizemul pulmonar i_astmul broagc erese seul une insure respirator postpertori = lesia crete risulcoovulsilorintaunestzrice, de acco se dt ‘Mee la administra wei anestezi eo hipnoes mai profend, fo sedareprecperstre puterics. + Infecilerespiratoi acute pun probleme mai complicate gi ac ingersenia chiugials permit, eine si fe feu o temporizare, Dat ete ugens ese posi se va fice anestere repioal = Septicemia - se va conainicaanesezia regionals si se prefer sesteia general. = Cancerul "cu meastaze ~ prezintS tlburiei in metabolism Sefotnine potied dove la ronhospass i hpotesiune acl Medicul nesters edule sb cuncaes foane bine tote acest afi petra putes alege o anertesie cit mai tle de bona, ir confor ‘hua hie adeevat pentru ca interven st se fnalizec ct mal bine Preitreatenii pent neste 1. verfcaeaapratelr de anescre in cara anestezel generale: = veificre srsei de oxigen, eventual butelie de reraror de N20, contol presiunilor ere se pot vzulia pe manemetr, contol! cant circuit verifier funciona supapelo de sypapresune, oy veriiarea cae date, vetficarea fanetonaliii apart de ventilate, ‘veriicarea sistemulu de esa, ‘veiicareasistemall de elimnare a gazelr, 2, vetfearea monitcaelor FKG, KS, pulsoximetra presiune venous ental (PVC), debtor, ‘olumetr, 5 vevitcarea apart cu medicamente de urgent digoxin, emisccinat de hdrocortzon, srenalins, sopina, ticarbonat de soy 84%, eu blocat, «ale gloconie lia, aioglicerins, Sng izogmp, oR, isopeusit de soi, sila, Aopemina, solutiperfuabile, lupent dese, rant 109; 20%, Aiueice (resem) 44 pregiizea nceperi aestexie se verifies aparael de anstezi i sprati, se alegsondee denture orcrabeale i nao-gnstice, legerea mit de ventas pipe’or-frngene, preitires pore, Preis substanzlor anestezice (barbitarc, curr, snags, ‘lina, mesteciealinalator te vaporize, mistn, het Proper ee,= singe izogrp,ioR 1 Yeniares efecto peanestezii, 7 pocitionare pe masa de opera a pacienulu cit mai ade, 7 Rottorzaea perfil (clea venoss priferss sau central I funcjie de ea) = evilareapoctorvsioase sav exensia membrelor exigent, 1 feoware a tonitosre EKG, EKS, pasoximety 1 Nerlearea funfionalisit montoarelr si urmriea valor ars! mostori2a = debut ids Usg, INDUCTIA Todas aeseeed este troceres de Ja sca de veghe 1s snesteia ‘Sirugeall: Ea corespande co insalaea afi anestezie specific, In ‘hcfile organismal in ceasth perioads ntrvin modifier substniale pe! sintemulnervoe cenial (SUC), respi sl hemodinamie Thuja exit tn fone tiple de anestezie dar este msi evident Is instr genera (AG), In AG, hipnovs,aalgeza gi amneia produc Imodifear asopa sistemlid nerves vegetal simpatic eu 0 cree & ‘eecolominelr cae Ia rnd lor duc lo modiieare « metabolism (eowal ctesingtensunen arterials, Hoover plslu, retrea glierei EXSperca cant Ge hormoni, modifier ale pupllor, mode ¢ Sireljiei pererice,degranilare mastocar, ee. Unelesubsane folesite fev anesiege prose beaded, vasodljc, hipotnsune arterial (Ghioportat. tate aceste totes cae se prod rapi, pot spires SEedate mine cate se pot cet, dar pot peovoca sh accident fle dct anesterisl ru este stip pe teicaaleass pet a putea contracsr Seiden Cele mai mule seidenteanesterce sit indie In induce # ffeae La cop Inducia anesezcd ese mal scutd decit Ls adul. 4 Subvtanjleaneteziee ff elect dict proportional cu solbiliates lo in sur debi cade vendo aleolar, In anescrin genera indutia se poute realize pe wei 1 induc inaltori (mooaestezict i plurianesteict) 2. inde inavencasa 3. induc mix 1. Induciainholatorie monoanesiene Se eeemcea pe masca cu cit serch eu oxign pir eter dts, ‘ota i peman Tobie: Tes sear a neu oxigen 100 % cu un det de 2-4 Vina ou Se ode atone descist, Ure introducer tepat in coneenai tot vale ox va infalor pe o respite sponta a bolnava, Dus ce i cd cmon prin dispar eflexali degen (ete la bola sane tate doze mai mil, se tec de faa de excita $1 Segties respite regula. continues ast venaia ou alo Sattntesbtea rent louie 9 cher efieslor ning Pee se pone eee le ifubofin Wabeals. In eaz e& tn timpal asst sao en ball survine fuses, spasmul plot apness, se migoreazd vem do ancsericeitva respira. Apol se rea cresereaprogesvd a sae iator,tssares faze chirrgicle pe aceasta cale se fice i § sare sentra blotan, 10 snute peau metoxiies 3 12 minute penta meet, Pen ca substanjaaneieica sb ajungh in alveole 5 apo st hunts iy singe in conestajy suSciente- mentiers unei snestezi rete, tebuie sd neact un anni imp. Indvetia cu pie pe maser ‘Slhnmctbusch nu se mai flosegte in pezent. India pe cal inbaatrie SERENE grt pein folosiee un anestezic cu acjune rap: protoxid de SP eS Goer cu fx 6 ltiminat, unnais de intubae tabels cv ‘Reset Aeest tip de inde inbaatre se flosete Ia bolnae to “Exe pa, copie $110 se Tolosete a bolnavi care au ingerat de curd alent 2. dca pe coe intravenoss Exe cen ma elegant whieh Rind opi, pldeus si wceptata wor Se boinay a precin un ise, ein depeimare ap a erode Tetmica up ce boluavulu i s-a moni persia sx fot cones i mositoarele Care unene montreaeeparmetio ill seadminiswea wn hipntic ‘obi thiopental in dowd de 7-8 mpg $1 cra (oedepolarizan st Ckpolazanay Se vented pe masa cu oxigen, boinavul(hipereventiaic ‘reaigen 100s), porn pes suporia tal uor perioda de apne care ‘Smcu tn tinpal intbafiesoroeabeale sat masodraale. Dupi © £3 ‘Sect int ei desis La intubin abeas) se conesteazsonde 4s infbate a spaatl de anestere, sigrindu-se elt mi corect ibeates ‘lor senene Se cangeizeazi la trace talon onde de intubaie es 45 ‘alter nods cu seinen n tlonajul sonds, Exist © serie de scheme ‘esr indus anestzies, losis iste substan: ‘PNcimina dove de 100-200 mg +sucinilalina $0-100 ma, T ecpum 100 mg seciticolna 50-100 ma,> peidinn 20-50 my | ops 25% 200-300mg + sucinieinn 50-100 me, = topenthal 35% 200500 mg Ae scheme vor deserise I Metode de aneseis, 3. India mig. Bae detal af des folosits in anesesie si const tn flosves penta inductee anesterii a unui gaz inhalatrimpreunl cu sultan xem = N:010- cu flex 613-10 Lin: se ne mases la citiva entimeteh de fh pink ls dormite. Se ventileazd ep prin Salon, So sdminisresziintavenos suciilcolin, 13 mg/lgorp, se ‘ventleacd in coninure,umats de ntl (07. su NP), + se foloseseintravenos + Dropsridel 0.3 markgicor + Fentanyl 0,01 mekgorp + + Succinate 15 marigicorp uate de Lor, {La bolnavi soati nu se mai adminiswenat babii, se adenine ‘oxigen 100% pe mased timp de 2-5 minute » sucnotinn,unmatl de LO‘. Nu se va Incepe ieiodata interven chimrgieal ining rumai dup ce ansigecin sa intl, decarece spar reacil motor ca ‘asoconsitiepeifericd cee ee face cx absorb pull inalator a fe ‘lt pee leis In esl hiperventiie asorbia guzel inhale ‘rea acceler iar echliaren nie siagele atti i acer este mult ‘nzaiota din cauza vasoconsticii cerebale provoeats de hipocrt Casi, 1970), fn acess situje dock se erste cantitea de anewer inisrats, va crete eanitatea de anestecic in singe tare ajungind tn iteuloa coronarisnd va scade debital canlac 9) accenueaca ‘vascconstitia perfec Este recomandsbil ca indutas fe profane 9 lumatd de Menfinere 1S.h, MENTINEREA Repreznisperondn de meninre a anesevei inte inducie tee. tn ‘sceat periods se telizeaz un esl al concezfiln ameter sate ‘spar de anestezc - alveole = singe, Peru ca accans percada fnesterii 3 fe eect caret, medic anstcistebuie Af cunoncd bine timp opersori penta ca ia impul unor manevre chirrscale dureroase anestezia st fle eit’ mai profunds(tactiune de- meso % segotos ilaare nus te). Aneesh emai pf inet nena) be terials spe sol ope ‘mea covet vo reaincanl cu thon anlptrecs haere ‘Sorters vendnge cu onigen. Suva sage Tce ‘Teconstblito medic anes st PNxtinn, Propo ipsam, Peis (in) Sten Fenn 2 Alem arpa ot expt erect ects median ~ Himrce + Aga voll © Fst, ° tet, © Sofie 8 Desa = Aastt tog’ NO (til ea). 2 miei hinnoioe ant Retr, Ketan, Cais + Busine 3 Tipe = Pensouzepoe °. basepen = Nebabinnee 3: Midrlanan (Dorman) + Cue deol Galanin (ane, Peal © Vecwootan, Alon Dora de aministare pena Hees cee substan ene prezenat I btn anenerce Enna se aheyte fo peemeticorspunstr vit, srewt ‘lel corel ame 1 ohm cre (V 6) 8-12 maken 2 eevee enpotoe 12 epi Pissed impute = "dem Hed 6‘Se vr fe sore in ancti e: 7 BaOs(presunes poral de oxigen in single aera * PaCOr (gpesunes pola» cioxigul de carbon in sngsie seria, = FO, (concentra oxigen in aerl respira, 7 ETCO, (diowid de carton la figtul expr) Pentru sail ace parametriin nodcorest eflosete capnograil 2 Ry th Capnograma P= incepe respiatia, PQ = CO? in brngile mar, QR=CODinalvenie, R= COR dela sfaritl expt RS debinu expirui, ST pltul respirator, {La espzai sponta profunzimeaanestezii se poate evalua atl a Aneteia superfical: pac miges In stial operto, = eeventapusull ces, eq tenses arcs, 1 Geyefeevena respite 1b. Apewia silos bola st nit, mu mised respi este normal (eee i amplitines, 2 femodinamia subi 1 toleeet snd abel : Anesteza cu supeadora} odifearea hemodinamic, tensiuna arterial cade la valor ‘esl de joss, = abana, > apae mele pia 16 a respira contol fn cad AG. profinzimea anestriel se evaocasl ‘stl Arstere super: + intlerats sone beae 1 aie ale minor deetlr, 1 meee sprnconeior increta fron Merimare, 2 uanspicati plore 1 fesiria sponta evine dupa oacumulate de COs, 2 Shi 1 respirajie ocala, fr abdominal rele Fotomotor preven 1 refleldedegiteprezent Aesteciesufeent bona ini, = lipsese miei 7 toleread sonda vabeal, = sabltat bemodinamicd tepumente si mueoase cade, bine coor, reritia mantle baloml este ora de migete trac abdomenshi, + ruapa modifi areflerle de irc + ssoeierea miorelaantelr supra reactia motor a dure. Anestei eu supers reste sez la insula plier, + depesuneshemodinamic, sesdera TA, pls Flivorn, tahini sau absent psu perfere apne prelugis dupa oprives respira atic, + exremii re, ald, 1S. TREZIREA Treiea este a tia prio cuprinsd tn cadrl anestezii gi eprezina encada dinge aneseria china qi revenicea conoyti Ease ealieai rin superficalizarea apo! ineryperea admins snesteziceoe ‘a tna opin, fn funcpe de Rrmacodinaniea substanfeleranestezice 9 Ssntagonzaea lr. Antagoizateaopiaeeor se face cu naloxen, a curaeloe ios, (peostgmina) eae ste in inhblor al coliesteazei, a ‘earodiazepinelr eu fumazeni, Supericiainteaanesteriel se produce pin elimnareagazeloeinkasorit ‘ae este mpidh penow N:0, Talotan metoxiuane © all parte din 7sobtnfle nine (itis lane compete s edit in owns api suf botansomate(retbaza). Treen este @ itt mal Gch eno onan deoaree aera 2s ior nul ¢ goes opeotor sncstee (ease arene, eccle Gin zoel duress, hpovalenigsjinesreiull 3 subsinor Sextet), Dap anestranhalitore zien ee pb i esiees us ave mini de aesenecompesbil co cle bola + ‘Totes arezeicu major (et. metoifian) eu un anestecie ral Sab ex proud azo. = cies muevrelor oper (ances webuie sb Snows tice oper jot cau alse Inne mont mide) Nise va persed bola In suid pesca doourecr pare ipa cae sede excises ental exper, podictn ape Incxz eho produshipeveniai exis 0 meta de revene 3 epi sponane in inenal scr rn cera PaOs peste prague apt Geoiati 5= 10 min) inv 9 hum 196). fae pra pve oun minut-volum de proximal Vinnie esr 9 ste sedis PaCO>vl eee cusp. gin, nar cau coat Si miornxante a aneen, exigenesrneo de curiae elas vier’ pe oti mehr palpebral, { Imposiiaentlnavall de iia cpu a comand pe sas de opera Jobarsesn, 196, = Mpovendiga de ip cnal sein dup earn respite soon ~ fpr une een force lini x bln Decwatarchseefsierl Ta bol ie ett eat Se fice sancti co let icudzan oni (ceosiina) cu fet brasearian (ea aces de te). Se ‘comand sevens sina celor Sus sultan wel core de ‘opin 2-3 mine, ainten sna Cd ae oo tan at mise peu se produce © crete ago ferent pls tats deo brace post de miotn crtace stor svar ‘eal de deere a anatonoelr nesta in gi domi pis fxagentea peralsmul Dupsrelurea resp mii, Subilarce Renata apres noma bola ee anspor i Saad wee. Tanoporl blo deals de wee spre lon fice Gio seorl ALDREE ete 10. 7% coral ALDRETE Notrctatea spomand sau a comand mies pains membre 2 1 ges dous mettre 1 = mobi ° Respiate: poste respira profund 9 wes 2 F dispnce, spite superficial init 1 2 apne o area consents: perth 2 > setreeye la comands i > nucispande o Colorap: = nom 2 7 paloae,mermorati, iter, 1 2 Sanat “ 15.1j, COMPLICATHLE ANESTEZIEI GENERALE (Cind medic! aneserst tabiletetwhnicsanestezia pir fear hoy tebuie sh euneasedavanajle pe care le pert tchnia ales cons Aezavanisjeloe ali tebnic.fntotdeauna avannicle rele 8 primer ls te decvantaje. Sigur Hecate tehnic previa gi seul respowt Orion teh least de medic! anestezst ebuie grein anumith secure tolnavului. El tebuie in ea e8inervin complica sh le eunoosed. se revit gis le reaoive tne! mai favorabil mod. Tots, complica ints Postanstezice uvin, 4. Complicat respirators ‘Obstet etilor respirator care poste i = compe = pari In acest cazefomal respirator cree, voluul curent se diminus, respira devine zpomotoass extemitile canoe Ossi espiratre poste rods pin = regugia arngospess, 2 beonbospas vRegu versa Ext un favor! nest predispocant: Sy 2 tps superteil 1 REE" Sarngint prin pipe rea mare, pin sonia de ‘spf, agora Hence pant lcidelor din stoma, rin sincere esofeene eens te fannge. Ea se. produce. cid Boival exe ageat Th ota clad cada ee lnetcacs, cand rfl fringe su earner xia ce’ taingone sat cod stomacal ete plac hie | inpeone ‘Vasa Gauze enteric de producer visti: see epee resin inestens pit inte iti {Scob!tfohnarl eet muscu) = (SSS Trendeentug se ret peste intrasbdoainaa 7 tp sesdemal, esta 1 MMnetopia eu inchidres exerts a muscu crc fescue op administrate de susnioine ‘vista rguriatile odie Hel na postaneszie Fie anon, pon cbse cao respirators png spe login = Tigomat Mendelson (1945) sau bonalveotia clinics rl pire de ibid gas, = Soupletitpospesta Selecta, bes pimonae te en prevents visi equi exis ste de msi Psu ne va efacun ssi a Dolegi x somact lin, unl {opt evacamen acta (eu excel urgent), nome snd gato inten eesti 1 pou liter posoperin, 1 Misco blonagintinpa neste Lavigospsml: een ac pail Sa compe cosior vocal ‘cw pate ode pri Sp stn lenvei conor vale (mucus, sing, vis incheoncop) sng tne oe, eumonie, bonhopaeumoris = anssteve superior acini viscera recuse), 2 ipo = thiopenaul ‘Teaamentlaingospasmul Profit: “aneseva leat fringoarogant cu spay sau wink 1%, 1 Seideressereilor eu srpint in remedicai, 1 “ren anestezielsuperieale 2 nda coret, = dotare cu aparatr, resuscitate gl intbate la orice anestexie ciminarescauze (das msi ee eaza), 1 dminisrarea loan! Gronhodlsttn. sine sei ac svn tips cig) + aiminsrarea oxigen pe mses (eu presune posi’), 1 intubasaoroteesl 1 rabeosomie (nea duper major}. Edema slote Apare Th rogiunea subgltia fvorizat de trumatismal los! produs de inhi traeala mai dela sau infec) eal. EI produce ebstucie respite Poate prevent pein + ansteie local frngolrngo-trabess, > intobate bling taumatic ‘pare aievent a copi inte = 5 ani Trane: adminsare de erica, = oxigenoterapie, = ineazun entree tabsostonie Bronbospatmul ‘rl spasal eur itis ai hronbilelr, Se pre la nai care green astm bongs, brome cronie sa taba, alr, ssc supe. + anstzie pro > snare i antimasoitae, Tet EEO + lstrasa cave > seein, vetiaie pe masc sau ntbae tres, = indctie binds, "Be eee e842 2 2 & 2 2 Se + administare de hemiuccinat de hidrocorizon 1 dminisrare de broaodilatatbare(ectek, Ventolin) -lecazia postopera posnereica Ese obstraca completa cir respirator cu resoefa distal gaze Ex prezin semne de Ripoxic cu tlearie, anor, hips ranspiai agtate, litaren mignlor cuieh toracse, absenfa sau" dininsres mortal veil Radiologe: devieea absei de partes colobas, inguntrca_ sailor imecosle, Se proce prin lipsa rspirilorprofunde cu modi in tensuncasupafflor alvelae dora stein surfactant = oxipenoierpie tose arf provoct anita inteeostas eu ting, = tapotaul epi tomcice, 1 atrosll cu brooke, > tment cu antnasoctre, > bronhoscopi, 2 simaastit vapor, Retna oid de eatbon Aner nt mtu: hipoventaia in caus anesteries pin opradoca de substan = epuzaes clei soda, 1 cejleea spa mor anestezie prelungts pe mast Is coi) Etec hpereanet 3) asa sistem nervos cena crete hx sangui, Somnoler ‘rete pesines shia ceflraidan, 1 rem eatclamincl cule, ae scien prin 1) apn epi 2 roe sue respatre 1 Eobede dosiere nthemotbie este devia spre dewalt Ba ©) supra maaan fet Spesor aura mica sad sited, 1 sasoonstristi prin fest con vasaatie rin fet peri, cy supe Bishi: 9) St eid repli cy sedres Phi crete K sere, igerventiaia Se produce in cursul anssteziei contlae. Ex produce powsbis si feseren pH-lii sanguin. Apare ackors -meabolict enpetsctoi etl iperventiai 1) supra sistemulul nervos cent > scade tensiunea oxigen cerebral, 1 produce’ vascconstcievasculard cerebral, depresunen| Format reticulate scendents by asupra hemodiaamici = sca presiunes prin rete presun! intone, See debit cardi, 1 ceade diferent dire presioea puta oxigenulul alveolar ~ proejeaz8impotriva arti, 1 Sead clea ona ‘ipervenlaia tn anesteie prez gi vnele avant: oettine © oxigenare bogs, T prode o- sealord respzatorie mai sigurd docit oan respirator, = micgoreazs dzele de anestzic Dena poste proce supeadors de gaz anesteic + Ripotessiune ner 1 nflayeaca debi case scl sanguin, 2 biposieanoxie ee mai me cae ~ obsitia respite, 1 fupradosare de substaneanesterice, 1 Supraozare de miorelxane Apneo are wmatoarele euze + supradovare de sbtane avec. 1 ce produce in anestei prelunst, 1 obsmuctierespratorie complet, 1 ndtie cu snesenice intr tame, 7 hiperventiai prin respira cena