DIMITRIE CAN OPERE 1. Divanul ¢ Istoria ieroglifica MIR Hronicul vechimei a romano-moldo- area rate din slele rum icat fost nan din rian ide din cenit rile valRedactor: Elisabera SIMION Coperta: PODALV ‘Tehnoredactor: Diana TATU PREFATA Dinw-o viata relativ scurta, impartita intre activitadi variate sisolicitante — om politic, pretendent la tron si dom- nitor, ostas, calator ~ Dimitrie Cantemir sia urmat cut cea mai mare fideitate si rodnicie vocatia de carturar. La numai doua- zeci si cinci de ani el si-a publicat prima carte (Divanul) si tn ajunul morti pe cea din urma (Sistermul rligie’ muhammedane), lasind posteritatii un tezaur de opere in manuscrise pe care special le cerceteara de aproape trei veacuri. Rezultatele acestor eforturi au fost, mai intai, identificarea sctierilor cantemiriene — originale, cdpii sau traduceri pastrate in fondurile bibliotecilor de manuscrise si carti rare din diferice ;ari. Aceasta actiune, desfasurata mai ales in secolele XIX si XX nu este incheiata. Manuscrisul lucrarii Monarhiarum physica examinatio a fost identificat abia in 1950 si publicat inci ani mai tan Traducerea arab a Divanului a fost descoperita in 1970, textul latin al Istoriei Imperiului otoman (manuscrisul folosit de N. Tindal pentru versiunea engleza din 1734) afost localizat in 1984, iar un text integral cantemirian (singurul existent in Romania) va fi publicar in curand de descoperitorul lui (Vlad Alexandrescu, de la Universitatea din Bucuresti, in ,Archaevs‘, 7, 2003, fase. 2-3, sub tipar). Cele mai fidele manuscrise ale Descrierii Moldovei au devenit accesibile cercetatorilor romani abia anul acesta, prin eforturile prof. Andrei Esanu din Chisinau, Manuscrisului latin al Descrierii Moldovei. Ay« de Antioh Cantemir in Europa lavl PREFATA numirea sa in diplomatia rusé, si ajuns in colectiile contelui Friedrich von Thoms din Leiden, i sa pierdut urma dupa instrainarea lui in 1749. Este greu de apreciat ce surprize ne rezerva cercetarile sistematice sau intamplarea in ce priveste scrierile cantemiriene pastrate inca in fonduri, arhive si biblioteci rusesti sau europene. Initiativele invatatilor s-aut catre operele mari ale Principelui. Mitropolitul Veniamin Costache stimula inca din 1806 traducerea Descrierii Moldovei (dupa versiunea germana), publicata in 1825 la Man Neamy, iar dupa zece ani tiparirea Hronicului vechimei a romano-moldo-vlahilor dupa manuscrisul original, in prima sa editie pregatita de paharnicul Gheorghe Saulescu. In 1865 B.P. Hasdeu publica la Bucuresti Divanul, transcris de el cut caractere latine. Dar inca din 1838, Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi in numarul din 15 decembrie al revistei Albina anunga ca ,au facut proect dea tipari in roméneasca Operile intreg alle] printipului D. Cantemir, catra care $4 vor adaogi ale fiului stu Antioh, aduednd in limba orighinala traducerea cartilor lor. Noi nu purem indestul a ne bucura de 0 asemenea vrednict de lauda hotarare ~ adauga «Albina» ~ si lecare compatriot trebuie sa sa grabeasca a inlesni o intreprindere a caria cinste s va revarsa pe toata nati". »Suplementul* revistei publica Prospecrul editici Negruzzi- Kogalniceanu. El evoca raspandirea europeana a operelor lui lor in limba patrieit , Toate natiilecivilizate fac nemutitoare numele marilor lor compatrioti ndreprat in secolul al XIX-lea istirea mba Cantemir si necesitatea tipari prin bronz, pinza si par“. Se cuvine dar a se tipari operele celor doi principi, Dimitrie si Antioh, care cu condeiul lor au facut patriei lor atat bine, poate, cit si Stefan prin sabia sa Ghicim in aceste randuri pana lui Kogalniceanu, PREFAT/ vit Operele urmau sa apara in noua tomuri, ,in-8%, pe hartie alba sicu litere ca acele alle] Cantorului de avis din Bucuresti, varsate inadins", cu ,portreruri* ale autorilor. Editia era astfel concepura, pe tomuri: I-III: Viata Domnului Dimitrie Cantemir (de M. Kogalniccanu); storia Imperie’ otomane (tradusa din franceza de acelasi); IV: Sistema religie’ otomane (tradusa din cuseste de C. Negruzzis V : Lumea si sufletul adica Divanul, dupa editia de la lasi, 1698); Istoria caselor bréncoveneasca si cantacuzineasca (traducere de M. Kogalniceanu dupa versiunea greaca a lui G.I. Zavira); Vi: Descrierea Moldaviei (traducere dupa versiunea germana de Kogalniceanu); Deosebite alcatuiri mai mici a{le} domnului D. Cantemir, VIE si VII: Hronicul romano-moldo-vlahilor (dupa edivia de la lasi, 1835-1836); IX: Viata si operile originale afle) principelui Antioh Cantemir (traducere din rust de C. Negruzzi). Indrazneata editie Negruz: lumina tiparului. In anii urmatori Kogalniceanu era solicitat Kogalniceanu n-a vazut de publicarea perodicelor ,Foaia sateasca a Printipatului ca", si de ai traducea Moldovei®, Dacia literara, Arhiva romanea editarea Letopisetelor Tarii Moldovei, iar Negrw: pentru Arhiva‘ pagini din Calatoria arabului patriarh Macarie relatati de Paul din Alep. Dar proiectul editiei amintire nu fusese uitat. In taducerea din 1811 a lui Vasile Varnav (dupa versiunea greaca a lui Zavira), Iutdmplarile Cantacuzinestilor in Arhiva roma- 8 Brancovenilor din Valabia sunt publicac neasca* din 1845. Texte catemiriene sunt incluse in acelasi an. 1 Fragments tirés des chroniques moldaves et valaques, Negruzzi si Donici tradue Satirele lui Antioh de Kogalniceanuvill PREFATA Cantemir (1844). Urmeaza episodul Revolutici de la 1848, apoi implicarea intensd a carturarilor amintiti in evenimentele pre- mergitoare (si ulterioare) Unirii Principatelor, care nu mai lasa timp pentru realizarea marelui proiect conceput de ei in tinerete, Dar in 1866 lua fiinta la Bucuresti Societatca Academica Romana (viitoarea Academie Romina), care preia initiativa Kogilniceanu-Negruzzi. In sedinta din 21 august 1871, Societatea dadea mandat lu A. Papiu-llarian sa publice texeul latin al lucrarii, care avea sa inaugureze editia academica a Operelor principelui Dimitrie Cantemir, aparuta in opt tomuri dupa cum urmeaza: I~ 1872: Descriptio Moldaviae (textul latin, ing © introducere de A. Papiu-lIlarian); Il ~ 1875: Descrierea Moldovei (traducere inceputa de A, Papiu-llarian si incheiata de losif Hodos); U1] - 1876: {storia Imperiului otoman, partea I (in traducerea lui losif Hodos); IV ~ 1878: [storia Imperiului otoman, partea II-a (aceeasi traducere); V ~ 1878: Evenimentele Cantacuzinilor si Brancovenilor (traducere dupa versiunea greaca a lui G.I. Zavira de G. Sion) si Divanul (numai textul romanesc, ingrijit de acelasi); VI = 1883: Istoria ieroglifica (publicata dupa 0 copie a manuscrisului original pastrat la Moscova), Compendiolum universae logices institutionis (numai textul latin) si loannis Baptistae van Helmont physices universalis doctrina (oumai introducerea in latina si romana); VII = 1883: Vita Constantini Cantemyrii si Collectanea orientalia (numai textul latin al ambelor scrieti); VII = 1901: Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor (cextul original publicat de Grigore Tocilescu). Continuarea editici academice (publicarea scrierilor neidentificate inca, de pilda Monarchiarum physica examinatio, versiunea latina a btoriei Imperiului otoman, contribusiile sicu PREFATA IX privitoare la vechea muzica turca, cunoscute doar prin studiile lui Tecdor Burada, traducerea Sistemului religie’ muhammedane) a fost abandonata pana in a doua jumatate a secolului XX. ‘Treentenarul nasterii lui Dimitrie Cantemir (1673), trodus in programul UNESCO drept eveniment de nportanta mondiala a determinat publicarea unei noi editii de Opere complete ale lui Dimitrie Cantemir, elaborata dupa criterii noi fara de aceea din 1872-1901 descrisa mai sus, pe baza taturor progreselor realizate intr-un lung interval de ‘ia textelor originale, transcricrea potrivit normelor acceptate a manuscriselor in cerceteri care permiteau stabilitea cri¢ limba romana, includerea de scrieti inaccesibile mai inainte, note si comentarii ample. Din editia Dimitrie Cantemir, Opere complete au aparut pana acum la Editura Academiei Romane sase volume: 1: Dinanul, Editie ingrijica, stadin introduetiv si comentarit de Virgil Céndea. Text grecese de Maria Marinescu Himu, 1974; IV: Istoria ievoglifica. Text stabilit si glosar de Stela Toma. Prefata de Virgil Candea. Studiu introductiv, comentarii, note, bibliografie si indici de Nicolae Stoicescu, 1973; V1, comuil [: Vita Constancini Cantemyrii, cognomento Senis, Moldaviae Principis. Cuvane inainte de Virgil Candea, studi introduetiv cle Andrei Pippidi. Editie critica, waducere si anexe de Dan Slusanschi si lies Campeanu. Note si comentarii de Andre’ Pippidi. Indici de Ilies Campeanu, 1996; Mi, tomul I: Scurta povestire despre stirpivea fasniliilor lui Brancoveanu si a Cantacuzinilor, Memorii catre Petru cel Mare (1717 si 1718). Cuvant inainte de Virgil Candea. Editie critica, cu stadiu introductiv, note si comentarii. de Paul Cernovodeanu, in colaborare cu Alvina Lazea, Emil Lazea si Mihai Caratasu, 1996; VILL, tomul Ul: Sistensul sa éntocmirea religie’ mubamme- dane, Traducere, studiu introductiv, note si comentarii dex PREFATA Virgil Cndea, versiunea rusa ingrijita de Anca Irina lonescu, 1987; IX, partea I: De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus si Historia moldo-vlachica. Prefara de Virgil Candea. Editie critica, traducere, introducere, note si indici de Dan Slusanschi, 1983. Imprejurati obiective au impiedicat aparitia altor volume in aceste trei decenii, Cum araitam mai sus, textul /toriei Imperiului otoman in ultima lui forma revazuta de Cantemir a fost descoperit abia in 1984 si publicat critic de prof. Dan Slusanschi in 2001. fn 1999-2000 a aparut textul critic al Hronicului ingrijit de Stela Toma, Manuscrisele care pureau permite editarea stiintifica a Descrierii Moldovei au ajuns in Romania in 2003. Recuperarea textelor cantemiriene in formele impuse de exigentele ed ii critice a permis introducerea acestui autor in seria de Opere fundamentale ale literaturii romane. In primul volum au fost grupate scrierile in limba romana cu care Cantemir isi inaugureaza (Divanul, [storia ieroglifica), si isi incheie opera (Hronicul). Vor fi grupate dupa criterii tematice si cronologice, in volume separate, lucratile redactate in limba latina, dar numai in versiuni romanesti, si anume: ~ Deserierea Moldovei; ~ Serierile istorice: Viata lui Constantin Cantemir, Scurta povestire despre starpirea familiilor lui Bréncoveanu si a Cantacuzinilor, Memoriile catre Petru cel Mare dit. 1717 si 1718, Monarchiarum physica examinatio, Despre Zidul Caucazian; ~ Scriertile filosofice si teologice: Imaginea de nedescris a stiingei sacre, Lauda lui J.B, van Helmont, Logica, PREFATA x Serisoarea cattre contele Golovkin despre constiinta, Locurile obscure ale Catchismului lui Teofin Procopovici. —Operele orientale: Cresterile si descresterile Imperiului otoman, Sisteml sau intocmivea religiei mubammedane, Cartea stiintei muzicii. . VIRGIL CANDEACRONOLOGIE 1673 octombrie 26. Se naste, la Galati, Dimitrie Cantemir, dinte-o familie de rizesi de la Silisteni, tn tinutul Paleiului (az — jud. Vaslui). Total, Constantin Cantemir, a luptat ca mercenar in ranboaicle din Polonia (unde a slujit 17 ani); de aici a trecut in Muntenia, pe vremea lui Grigore Ghica, de la care a primit slujba de ceaus spatarese. Fara avere si cultura (n-a leasca, desi cunostea céteva ajuns si stie macar sa se is limbi), Constantin Cantemir ajunge totusi domn al Moldovei (1685-1693), datorita conjuncturii politice si sociale de atunci. era a treia sotie a lui Mama, Ana Bantas, femeie invarata Constantin Cantemir. Dupa citiva ani de conviewui in 1677, lasand orfani nevarstnici pe Antioh si pe Dimitrie. fe moare, 1680 Intuind inclinatiile fiului sau mai mic, Constantin Cantemir aduce din Muntenia un carturar gree din Creta, Ieremia Cacavela, ieromonahul caruia fi incredinteaza educatia IL copiilor sai. Aga se face c& savantul de mai tarziu, Dimitrie, auguir esavarsea pregatirea literar’, filozofica, de limba lacina Iumea sau de rerorica si logica, inca din frageda copilaric.xiv CRONOLOGIE 1685 junie 15. Constantin Cantemir este instalat domn al Moldovei, de boierii filo-turci, cu sprijinul lui Serban Cantacuzino. Conducerea tarii fiind mai mult in mana unor familii boieresti, adversare domnului muntean (Gavrilité Costache sis apoi, lordache Ruset), relatiile dintre cei doi domni se strica, mai ales cind scaunul de la Bucuresti a fost ocupat de nepotul domnului Tari Romanesti — Constantin Brancoveanu (1688). 1688 Dimitrie Cantemir schimba pe Antioh, fratele situ, la Constantinopol, in dubla calitate de invatacel si de ostatic al tatalui sau, garanténd credinta acestuia fata de Poarca Aici preocupatile vinarului moldovean au cuprins domen i multiple sio sfera larga de probleme. A intretinut legaturi cu mari ierarhi ai Rasaritului crestin si cu diplomati straini acreditati la Poarta, intre care marchizul de Chateaunew ambasadorul Frantei, Jakob Collyer, ambasadorul Olandei, silordul William Paget, ambasadorul Anglici La Academia Patriathiei Ortodoxe din Fanar si cu dascali turci sau curopeni a invarat limbile turca, araba, persand, franceza si italiana, a studiat teologia, filozofia, etica, logica, istoria, geografia si muzica. 1691 oan Sobieski, regele Poloniei, intreprinde in vara acestui an o campanie in Moldova si asediaza Cetatea Neameului, darz aparata de o mana de ostasi. Acuzati de intelegere cu polonii (prin uneltirile lui lordache Ruset), fratii Veli si Miron Costin sunt decapitati din porunca lui Constantir Cantemir. Dimitrie, reintors de la Istanbul, ia cuno~ de executie ico CRONOLOGIE, xv 1693 martie 13. Moare Constantin aleg ca urmas pe Dimitrie Cantemir, dar interventia la Poarta a lui Constantin Brancoveanu determina puterea otomana sd investeasca drept domn al Moldovei pe Coastantin Duca, Dupa o domnie neoficiala, de mai putin deo luna (martie~aprilie), Dimitrie Cantemir este dus la Istanbul la 13 aprtilie ntemir; la 19 martie boierii 1695-1700 Dupa mazilirea lui Constantin Duca, ocupa tronul Moldovei Antioh Cantemir, timp in care Dimitrie, fratele sau, sprijinindu-i ascensiunea, avea calitatea de capuchehaie (reprezentant diplomatic). Dimitrie Cantemir isi face relatii si se imprieteneste cu multi demnitari si invatati turci; in acest fel reuseste sa patrunda in bibliotecile si arhivele le crestinilor, unde studiaza cu multa pasiune naccesil manuscriscle si cronicile turcesti 1697 Dimitrie participa, in cadrul armatei turcesti la campania din Ungaria a sultanului Mustafa al [[-lea in timpul rizboiului i austrieci. Confruntarea, sfirsita cu dezastrul trupelor otomane conduse de marele vizir Elmas Mchmet-pasa la 11 septembrie la Zenta — unde Eugeniu de Savoia castiga o victorie de rasunet —, il va face pe tanarul dintre tur carturar roman sa fixeze aceasta dara ca inceput al descresterii purerii otomane. Episodul respectiv — expe- ienta razboinica ~ ii imbogateste, in acclasi timp, price- perea militara de care se va folosi pe lang’ tarul Petru 1. 1698 august 30, Apare la lasi Divanul sau Galceava inteleptului cu lumea sau Gindetul sufletului cu rrupul, lucrare pe careXVI CRONOLOGIE “antemir i- trimisese lui Ieremia Cacavela la sfirsitul anului precedent pentru traducerea in greaca si publi 1699 februarie 18. Antioh Cantemir primeste, impreuna cu fratele Dimitrie aflat pentru scure timp la lasi, ambasada solemna polona trimisa la Poarta spre a ratifica tratatul de la Karlowitz incheiat in anul precedent. Ambasadorul Rafael L esczitiski este impresionat de purtarea aleasa si de cultura tanarului Dimitrie. mai 9. Dimitrie Cantemir se casitoreste la lai, cu Casandra, flica lui Serban Cantacuzino (casatorie proiectata cu peste zece ani inainte). Dimitrie devine astfel un posibil mostenitor al tronului muntean si-un rival al lu Constantin-voda Brancoveanu, rivalitate care va dura pana la moartea acestuia (1714). 1700 martie. Dimitrie se intoarce, impreuna cu sotia sa, la Constantinopol. ‘martie-septembrie. Termina Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (Imaginea stiintei sacre care nu se poate zugravi), publicata abia in 1928 cu titlul Metafizica, lucrare de filozofie religioasa, inspirara de lecturile autorului din operele ginditorului flamand Johannes Baptista Van Helmont. Abordand probleme ale filozofilor din vremea lui (teoria cunoasterii, teoria atomilor sia originii materiei, notiunea de timp, chestiunea universalelor, destinul omului etc.), Cantemir se afirma ca precursor in istoria gindirii romanesti moderne. septembrie 14, Antioh Cantemir este inlocuit in tronul ‘Moldovei, prin staruintele lui Brancoveanu, cu Constantin Duca. CRONOLOGIE xv Dimitrie Cantemir incheie culegerea de extrase intitulaca, Toannis Bapristae Van Helmont physices universalis doctrina, referitoare la teoriile de fizica ale gandirorului (teorii despre originea naturii, pe care Cantemir le gaseste in consens cu doctrina crestina). Extrasele sunt precedate de o introducere in latina si romana: Encomium in 1.B, Van Helmone et virtutem physices universalis doctrinae eius (Lauda care isveditor si catre virturea invataturii lui), un login adus operei lui Van Helmont pe care vrea si 0 prezinte carturarilor romani. 1701 Incepe, probabil, redactarea lucrarii Compendiolum universae logices institusiones (Mic compendia asupra intregii invaraturi a logicii), cunoscuta sub numele de Logica, luctare publicara postum in Operele principelui Demetrin Cantemir tiparite de Societatea Acadernica Romina, vol. V1, Bucuresti, 883, p. 409-468 (numai originalul latin), iar in traducerea lui Dan Slusanschi, cu studiu introductiv si note de Al, Surdu, la Edicura Stintifica, Bucuresti, 1995. Preocupat permanent de problemele logicii, Cantemir a vrut si aleatuiasca si un manual sistematic despre normele gindirii corecte. 1701-1703 Dimitrie Cantemir continua sa frecventeze cercurile diplomatice din Constantinopol. [a relatiile mai vechi cut amasadorul olandez Collyer si cel britanie, lordul Paget, se adauga prietenia contelui Charles de Ferriol, succesorul marchizului de Chateauneuf (1700) ca ambasador al Frantei. Are stranse raporturi intelectuale cu carturari greci si turci. Este apreciat de curtea imperiala si de inalta socierate a capitalei otomane, in care este cunoscut sub numele de Bogdan Prensi (,Printul Moldovean*) sauxvi CRONOLOGIE Kiigitk Kantemiroglu (,Fiul cel mic al lui Cantemir"). isi formeaza in palatul sau de la Ortakéy 0 bogata colectie de manuscrise orientale, antichitati si carti savante occidentale, se documenteaza pentru lucratile sale viitoare de istoria roménilor sau despre religia, cultura si civilizatia islamica si face sapaturi arheologice in ruinele palatului imparacului bizantin Joan al Vi-lea Cantacuzino de la Silivri, sporindu-si colectia cu piesele descoperite. {in aceeasi perioada i se nase primii copii: Maria (29 aprilie 1700, m. Moscova, 9 septembrie 1757); Smaragda (1701, m. Moscova, 1720) si Matei (18 octombrie 1703, m. in Rusia, la 30 noiembrie 1771). 1703 septembrie 23. Mihai Racovita primeste tronul Moldovei in locul lui Constantin Duca si soseste la [asi la 9 decembrie Aliat cu marele vornic moldovean Scarlat Ruset, Constantin Brancoveanu trimite la Constantinopol pe varul sau, marele sluget Toma Canracuzino, cu misiunea de a-l prinde pe Dimitrie Cantemir. Acesta trece printr-o perioada de primejdii si persecutii din care va scipa prin relatiile sale cu demnitari otomani si ambasadori europeni la Poarta. 1703-1704 Pe baza unui nou sistem de notatie muzicala elaborat de el, Cantemir compune un tratat de muzica turceasca (pe care-l dedica sultanului Ahmed al HI-Jea), cu care intra intre clasicii acestei traditii muzicale: Tarif ibni musi ala vegni maksus (Explicarea musicii teoretice pe scurt). Apar fragmente in Revue Musicale", VII, Paris, 1907, prezen- tate, la noi, in ,Analele Academiei Romane", Memoriile Sectiunii literare, seria II, com. 32, 1910, de'T-. Burada in comunicarea: Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cantemir. In cadrul operei cantemiriene, interesul pentru muzica completeaza portretul omului de cultura umanist, cu preocupari universale. Sub titlul — Cartea stiintei muzicii, CRONOLOGIE xix tratatul lui Cantemir a fost publicat in facsimil si traducere romana la Editura Muzicala, Bucuresti, 1973 de Euger Popescu Judetz, Aceeasi cercetatoare a publicat un rezumat al tratatului si lista 2 50 de compozitii cantemiriene de muzica turea, in notatie originala si curopeana moderna, n cartea sa: Prince Dimitrie Cantemir Theorist and composer of Turkish Muzic, Istanbul, Editura Pan, 1999. 1705 Incheie redactarea storied ieroglifice, relarare criptica, ale gorica (a rivalitarii dintre Cantemiresti si Brancoveni) si roman autobiografic. Este a doua hucrare scrisi de Cantemir in limba romana. martie Antioh revine pe tronul Moldovei in a doua domnie ca urmare a intelegerii incheiate cu Constantin Bran- coveanu si aplanarii conflictului domnitorului muntean cu fratii Cantemir, Relatiile lui Dimitrie cu Antioh se racesc, <1 nu mai reprezinta Moldova la Poarta ca in timpul primei d Se concentreaza asupra lucratilor stiintifice si stabileste rela- tiicu Piotr Andreievici Tolstoi, ambasadorul rus la Poarca. Isiconstruieste o rezidenta cleganta pe colina Sangiakdar nii a fraelui sau si nu revine timp de cincé ani in tard, Yosusu si apara cu succes drepturile comunitatii crestine asupra Bisericii Sfinta Maria Mubliotissa, revendicaca abuziv de turci. fulie 29. Se naste al patrulea cop 19 ianuarie 1747). |, Constantin (m, in Rusia, 1706 august 1], Se naste al cincilea copil, Serban (m. la Moscova, 24 aprilic 1780). 1707 julie 20, Mihai Racovita este numit domn al Moldovei in locul lui Antioh Cantemir.Xx CRONOLOGIE 1708 septembrie 10, Se naste uktimul copil al lui Dimitrie din prima sa casatorie, Antioh (m. in Rusia, 31 martie 1744), viito- rul poet al Rusiei moderne si ambasador la Londra si Paris 1709 septembrie. Nicolae Mavrocordat ia domnia Moldov: lui Mihi iin locul Racovita. 1710 Degradarea relatiilor politice ruso-turce si iminenta declansarii razboiului intre cele dowa state determina Poarta si-l inlocuiasca pe Nicolae Mavrocordat cu un domnitor cunoscur pentru sentimentele sale pro-otomane. Tn sedinta Marelui Divan din 9 noiembrie 1710, Poarta declara razboi Rusiei. Hanul Devlet Ghirai al I-lea, la interventia lui Daul Ismail Efendi, reprezentancul sau la Constantinopol si bun prieten al lui Dimitrie propune numirea acestuia ca domn al Moldovei, propunere adoprata de Marele Divan la 23 noiembrie 1710. Cantemir, 1711 ianuarie 10, Dimitrie Cantemir soseste la lasi si este inscdunat pentru a doua oara ca domn al Moldovei. Intre actele insemnate ale scurtei lui domnii au fost: aleatwirea unui sfat dommnese format din boieri credinciosi familici sale si din boieri tineri, excluzand pe dregatorii compromisi din neamul Rusctestilor; scutirea boierilor de placa deseatineis reducerea cu un sfert a birului steagului" (aplicat la schimbarea domnitorului) si cu jumatate a darilor impuse ilor (boieri mici si mijlocii ramasi fara slujbe); obtine de la Hrisant Notara, patriarhul lerusalimulti, renuntarea la trei manastiri inchinate (Bistrita, Probota si Tazlau); CRONOLOGIE, XXxI ma dreptul ereditar al familici Cantemir la tronul Moldovei si legitimitatea pretentiilor la tronul ‘Tari Rominesti, introducind in pecetea sa, alaturi de bourul moldovenese, acvila cruciata munteana. Pe plan extern promoveaza apropierea de Rusia, alianta necesara eliberai al de sub dominatia oromana. aprilie 2, Dimitrie-voda obtine la Luck (Polonia) 0 diploma din partea carului Petru I referitoare la staturul Moldovel ca urmare a trecerii ei sub protectia Rusiei. Prin aceasta diploma carmuirea Moldovei este rezervata ereditar familiet Jui Dimicrie Cantemir; domnului fi va apartine ,toata legea sijudecata* si,,toata cérmuirea Moldovei; boierii mari si toti locuitorii tarii vor fi darori sa se supuna domnuluis se garanteaza vechile horare ale tarii intre Carpati, Polonia, Nistru, Marea Neagra si Tara Romaneasca ; armata rus vaasigura apararea teritoriului moldovenesc fara de turcis stapaneasca Moldova, Cantemir se va putea refugia in Rusia unde el si urmasii daca Imperiul oroman va continua lui se vor bucura de ospiralitatea tarului, iar in locul paatelor confiscate la Constantinopol, vor primi altele de valoare egala in Moscova. mai 29, Printr-o proclamatie catre tara Dimitrie Cantemir cheama pe toti locuitorii sa lupre alaturi de armara tarului Peru cel Mare pentru inlacurarea dominatiei oromane. iunie 6, Trupele rusesti comandare de feldmaresalul Seremetev coroara de la Nistru la Turora si se unesc cu cele moldovenesti julie 7-11. In lupta de la Scanilesti, aliatii ruso-moldoveni, stasilor oromani (cca 146 000, plus cavalerie tatari), trebuie si accepte pacea. Domnia Ii coplesiti de numarul Cantemir durase doar jumatate de an iulie 29-august 1. Dimitrie Cantemir se retrage in Rusia impreuna cu intreaga familie, cu aproape 4000 de moldo- venj refugiati si 24 de mari boieri credinciosi, printre careXXII CRONOLOGIE silon Neculce, cronicarul de mai tirziu. Va riméne aici pana la moarte, bucurandu-se de prietenia tarului Petru Is beneficiaza din partea acestuia de recunoasterea imediata a rangului, prin acordarea titlului de principe serenisim al Rusiei (1 august 1711). Stabilindu-se mai intai la Harkov, este daruit de tar cu mosii, ce aveau sa-i asigure un trai onorabil. [n incheiere la Jstoria Imperiului otoman Cantemir relateaza cum in. timpul tratativelor care au urmat dupa batalia de la Stanilesti, turcii au cerut tarului extradarea lui, »tebelul principe al Moldovei, Petru I le-a raspuns: As putea si dau turcilor toata tara pana la Kursk, pentru ct imi mane speranta de a o recupera, dar nu pot in nici un mod sa fring credinta si sa extridau pe un principe care pentru mine si-a lasat principatul; caci este cu neputinta a repara onoarea ce o data s-a pierdut (Operele principelui Demerrin Cantemir, trad. losif Hodos, vol.IV, partea a doua, Bucuresti, 1878, p. 793). 1712 primavara. | se ofera la Moscova o resedinta luxoasa in care se muta de la Harkov impreuna cu familia, Urma si conduca © campanie militara antiotomana in Crimeea, la care tarul a renuntat pana la incheierea razboiului cu Suedia, de fapt si ulterior. Principele Dimitrie intelege c& tarul evita sa declanseze lupta de eliberare a popoarelor crestine de sub dominatia otomana si se intoarce catre preocuparile lui stiintifice si literare 1713, mai 11. Doamna Casandra, sotia lui Cantemir, moare la Moscova la varsta de numai 30 ani (se spune ca a fost gresit tratata de medici). A fost inmormantata la Biserica Sfanuul Constantin si Elena, ctitorie a familiei Cantemir in incinta Manastirii grecesti Sf. Nicolae, din Moscova. Boierii care ONOLOGIE, XXIII il insotisera pe Dimitrie-voda in refugiul din Rusia revin in Moldova, cu aprobarea tarului, find iertati de Poarta pentru ca trecusera de partea rusilor. 1714 martie 28 (Duminica Pastelui). Serban, fiul lui Dimitrie, rosteste in limba greacd un cuvant encomiastic in cinstea lui Petru cel Mare, exprimand nadejelea tatalui sau c& tarul va porni rézboiul de eliberare a Moldovei de sub dominatia Portii. Cunoscut ca Panegiricul lui Petru cel Mare, texwul, seris, desigur, de Dimitrie Cantemir, a fost publicat in traducere slavo-ru: ankt-Perersburg in 1714. Versiunea latina a fost publicata dupa ms, 24 de la BAR de Eugen Lozovan, 1976, p. 484-502 (retiparita cu originalul grec facsimilat sub titlul Le Panégyrique de Pierre le Grand, in revista ,RIDS* a Romansk Institut din Copenhaga, 1981, p. 32-36). Editie completa, text grec, latin, slavo-rus si traducere romaneasca, cu introducere si sa si latina |: comentarii de Paul Cernovodeanu, Mihai Caratasu si Alvina Lazea, sub titlul: Dimitrie Cantemir, Panegirictal lui Petru cel Mare (1714), in ,Archacus". Studii de istoria ilor, 5, 2001, fase. 1-2, p. 101-133. iulie 11, Cantemir este ales membru al Academiei din Berlin, inalta socictate stiintifica inflingata de Leibniz si patronaca de regele Prusiei. De la inalrimea unei asemenea tribune, Cantemir avea sa se adreseze lumii invarate a timpului sit, ital neamului, intr-o cunoscuta patria vreme in care Occidentul cunostea mult prea putin aceasta parte a Europei; se angajase s& faca acest lueru prin Descriptio Moldaviae si Historia moldo-vlachica, geografia siistoria tri sale, lucrari concepute in latina, limba savanta a epocii.XxxIV CRONOLOGIE Recunoasterea lui in lumea intelectuala europeana fi stimu- leaza activitatea stiintifica, mereu mai ampla. In acelasi an redacteaza o prima scriere cu caracter istoric: Monarchiarum physica examinatio (Cercetare naturala a monarbiilor), eseu Filozofic asupra succesiunii ciclice a matilor imperii 1716 Termina Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), lucrare ce cuprinde, pe langa geografia fizica a wri, si date area statuluti, viata sociala, cultura, religie, scoala, obiceiuri etc. Cartea are pagini de o neasemuita frumusete inchinate plaiurilor referitoare la sistemul de cdrmuire, org; moldovenesti. Tn limba romana (cu titlul, Scrisearea Moldovei, trad. banului Vasile Varnav) a aparut in 1825 la Manastirea Neamt (reeditata la lasi, de Costache Negruzzi, in 1851 si tot la lasi, in 1868 de Teodor Boldur-Iatascu); Inaugureazs Operele principelui Demetriu Cantemir, tl, Descriptio Moldaviae, vextul latin ed. de A. Papiu-llarian, Bucuresti, 1872; t. I, Deserierea Moldaviei, traducere de A. Papiu-larian, incheiata de losif Hodos, 1875. cca 1716 Incheie redactarea operei Incrementa atgue decrementa aulae othomanicae (Cresterea si descresterea Curtii otomane), cea mai cunoscuta lucrare de istorie a Imperiului otoman folosita in cercurile savante europene pana la inceputul secolului XIX, Tradusa in engleza de Nicholas Tindal si publicata la Londra 1734-1735, (ed. I, 1756), in franceza (la Paris, 1743) si germana (la Hamburg, 1745); lucrarea a fost pre- wi William James, Byron, Shelley, abatele Prévost, Voltaire, si elogiata de istoricul Edward Gibbon, orientalistul CRONOLOGIE xxv Diderots.a. Reputatia dobindita mai ales prin aceasta oper’ i-a adus aurorubui faima in cercurile savante. Numele lui a fost gravat intre marile personalitat ale culturii universale pe frontispiciul Bibliotecti Sainte Genevitve din Paris, ‘Apare in versiunea romvana (dupa cea germana), traducere de losif Hodos, in Operele editate de Societatea Academica Romana, vol, III-IV, 1876-1878. Manuscristtl operei, dus la Londra de Antioh Cantemir, dupa peregrinari in Olanda si Germania, a ajuns in 1901 in Statele Unite. Descoperic in 1984, a aparut mai intai sub titlul: Cresterile si descresterile Imperiului otoman, textul revizuita de autor (Demettii original latin in forma final Cantemirii, Jncrementorum et decrementorum aulae othmannicae libri tres). Facsimil al ms. lat. 124 de la Biblioteca Houghton , Harvard University, Cambridge, publicat cu 0 introducere de acad. Virgil Candea, Edieura Rova vanturilor, Bucuresti, 1999. Editia critica a textului latin ingrijita de Dan Shusanschi a aparuc la Timisoara, Editura Amarcord, 2001. 1716 Concomitent incepe si redacteze Vita_Constantini Cantemyrii, 0 biografie publicata: mai inti (intr-o pre- lucrare in latina si rusa de T.S. Bayer) la Moscova, in anul 1733. Originalul latin este inclus in Operele editate de Socictatea Academica Romina, vol. VIL, p. 1-85, iar tra- ducerea in limba romana, apartinand lui N. lorga, apare in 1925. Cartea idealizeaza personalitarea tatalui si pledeaza pentru drepeul | trenului Moldov: Opere complete, vol. Vii Constantini Cantemyrii, cognomento senis, Moldaviae principis (Viata lui Constantin Cantemir, supranumnit cel Batrin, domnul Moldovei). Seudi introductiv Dimitrie Cantemir de mostenitor al itie stiintifica este aceea dinXXVI CRONOLOGIE, le Andrei Pippidi. Edivie critica, traducere si anexe de Dan Slusanschi si Ilies Campeanu, Note si comentarii de Andrei Pippidi. Editura Academiei, Bucuresti, 1996. 1717 Elaboreaza doua opuscule premergatoare Hronicului vechimei a romano-moldo-viahilor, anume: De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus (Despre numele antice si de astizi ale Moldovei), si Historia moldo-vlachica, publicate pentru prima data in corpusul academic D. Cantemir, Opere complete, vol. IX, Partea I, Prefara de Virgil Candea. Editie critica, traducere, introducere, note si indici de Dan Slusanschi, Editura Academiei, Bucuresti, 1983. in anii urmatori continua redactarea oper: sale majore de istorie narionala, la care va lucra pana la sfarsicul viet Despre trecutul neamului sau, relatat pe scutt in Historia moldo-viachica, D. Cantemir marturiseste c& yintai. pre limba latineasca izvodie...{apoi] pre limba romancasca {I-a] scos* pentru ca ar fi fost nedrept sii nut serie in limba conationalilor sai despre trecutul lor. Dar el va face ou numai o traducere in limba romana, ci si o amplificare a operei. Cu Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor Dimitrie Cantemir ,pune temelile istoriei critice a roma- 1, teia idea cronicarilor moldoveni despre unitatea de idee careia ti da inst un fundament critic bazat pe o vasta cruditie* (P. P. Panaitescu sill. Verdes, Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica, 1965, p. XXII). In Hronic, Cantemir afirma ideea descendentei origine a poporului roma exclusiv romane a romanilor, proclamand, ca si mai tarzit. toricii Scolii Ardelene, puritatea latina a neamului nostru, Este opera cantemiriana cea mai erudita, careia i-a consacrat cei mai multi ani, facandu-i pacru reviaii si adaugindu-i mereu noi informatii. A fost cunoscuta mai CRONOLOGIE, XXVIT intai de cérturarii romani din Transilvania prin cépii manuscrise (1730, 1756). In anii 1835-1836 a fost tipa- rita la Lasi (in chirilica), in dou volume (de G. Saulescu), si dupa aproape sapte decenii (1901), a aparue (in alfaber latin) in Operele principelui Demetriu Cantemir publicate de Academia Romana, comul VIII (sub ingrjirca Jui Gr. Tocilescu). 1719 Lucrarea care a circulat in traducerea roméneasca sub tilul: Evenimentele Cantacuzinilor si ale Brancovenilor, sctisi in Jimba rusa, este intitulata de fape Scurta povestire despre starpirea famililor lui Bréncoveanu sia Camacuzinilor. A fost publicata la St. Petersburg in 1772 in cuprinsul Jiernalulud lui Petru cel Mare: in 1783 apare in craducere german’ (Riga, St. Petersburg, Leipzig), iar in 1795 in traducere greaca (Viena). O copie manuscrisa a ultimei editii citate si uncle prelucrari romanesti - manuscrise si editii ~ se pascreaza la BAR . A fost tiparica in intregime si publicara pentru prima oara in ,Athiva romaneasca*, voll, lasis 1845, in talmacirea facuca la 1811 de Vasile Varnav. Apate in Operele editate de Societatea Academica Romana, vol. V, p. 1-46, 1878, sub ingrijirea lui G. Sion. Editia stiintifica a aparut in corpusul academic: D. Cantemir, Opere complete, vol. V1, tomuul Il, p. 76-208, editie critica, i de Paul C in colaborare cu Alvina Lazea, Emil Lazea si over studiu introductiv, note si comenta deanu, Mihai Caratasu, Edicura Academiei, Bucuresti, 1996. Cartea este un pamflet politic, eu prezentarea evenimen- telor istorice dintr-o opticd marcata de subiectivism, dar evidentiaza ideea ca rivalitatile dintre cele dows mari familii au favorizat intarirea stapanirii otomane.XXVIII CRONOLOGIE 1720 ianuarie 14, Prin casatoria cu Anastasia, fiica cneazului si gene- ralului Ivan Trubetkoi, Cantemir patrunde in aristocratia rus’. noiembrie 4, Se naste Smaragda-Ecaterina (m. la Paris, 1761), singurul copil din a doua casatorie. 1721 _Pbruarie 20, Cantemir devine coi lier de taina al tarulu membru al Senatului. Adopta costumul frances; este petioada fn care par publica; semnatura sa apare pe multe acte care intareatt reformele sociale, administrative gi militare inigiate de Petru cel Mare; astfel tarul il face partas pe D. Cantemir la si ila viata pa la conducerea statului s pregatirea si traducerea in viata a unor importante decizii menite si modernizeze Rusia. Din acceasi perioada dateaza o lucrare cu caracter religios, in care Cantemir polemizeaza cu Teofan Prokopovici, cunoscut ierarh (cu simpatii protestante) al Bisericii Ruse din acea vreme: Loca obscura in cathechisi quae ab anonimo authore slaveno idiomate edita et Pervoe ucenie otrokom intitulata est (Locuri ineunecate in catehisinul publicat de un autor anonim in limba slavona si intitulat Prima invaatura «a copiilor). Laucrarea este 0 aparare a doctrinei ortodoxe in expresia ei traditionala, impotriva erorilor di Teofan. Scrie in acelasi an un scurt eseu Despre constiinsa la solicitarea contelui Gavriil Golovkin. manualul lui 1722 Il insoreste pe tarul Petru I in expeditia din Caucaz si tipareste tot atunci sostoianie mubammedanskoi religii (Sistemul sau intocmirea din porunca acestuia, Kiniga sistima ili CRONOLOGIE XxIX, religiei mubammedane). Cartea fusese scrisa mai intai in limba latina, in 1719, sub tithul Curanus, apoi a fost tradusa in museste si tiparitas la 1805 Kniga sistina va fi tradusa in. bulgara cle Sofronie Vraceanski. Sub tithul: Sistema si religia mohamedana. Cartea celor trei religii, partea a treia, apare fn ranscrierea dupa manuscrisul bulgar, ingrijirea textului rus sivaducere de Anca Irina lonescu, Editura Universal Dalsi, Bucuresti, 2000. Traducerea romaneascd a unei prime forme prescurtata, Despre Coran, a aparut mai intai in wAnalcle Dobrogei®, vol. VIL, 1927. Versiunea rust a aparut sub titlul cu traducere in limba romana, studiu introductiv si comentarii de Virgil Candea, text rus ingrijit de Anca Irina onescu, Editura Minerva, Bucuresti, 1977. Cartea cu- prinde o descriere completa a civilizatiei musulmane (viata spirituala, organizarea invaramantului, creatia Sistemul sau intocmirea religiei muhanimedane, artistica, filozofia, justitia intemeiara pe religia islamica). Nicolae lorga noteza despre participarea Ini D. Cantemir | la expeditia caucaziana ca tarul astepta ,de la curteanul sau princiar si invatacul sau orientalist o descriere amanuntita a regiunilor serabaicute® ([storia literaturit roméne, see. XVII, vol. I, p. 413). Potrivit asteptarilor suveranului —si in deplin acord cu firea-i iscodiroare— Cantemir noteaza sii privind geografia, istori din cercetarile lui Cantemir privind Orientul se afl arhiva Academici Germane de Stiinte din Berlin fragmente de texte cantemiriene intitulate: Uber die tiirkische Religion. aprilic 1. Cantemir ajunge la Preobrajensk avand misiunea conducerii asa-zisei ,tipografii de campanie* in care, folo- sindu-se litere desenate de Cantemir, este imprimati Proclamatia lui Petru cel Mare din 15 iulie 1722, adresata locuitorilor din zona de lupta a armatei ruse, text considerat prima tiparicura publicaca in limba tatara formatii si arheologia regiunii. Despre unele inXxx CRONOLOGIE august 31, Cantemir intreprinde 0 expeditie stiintifica in Muntii Caucaz din zona Derbentului. Rezultatele consta- tarilor sunt cuprinse in lucrarea De muro caucaseo (Despre zidul Caucazian), publicata de T.S. Bayer in culegerea Opuscula ad Historiam antiquam... spectantia, Halle, 1770, p. 94-125 si in Collectanea orientalia, in Opere, «. VIL, partea I, Bucuresti, 1883 septembrie 7. Tarul Pettu I hocareste intreruperea campanici in Zaucaz, urmand a fi continuata anul urmator. octombrie 8, Vasul in care se afla Cantemir naufragiaza in Marea Caspica si unele bagaje sunt pierdute, printre care si anti- chitati si manuscrise apartinind lui Dimitrie Cantemir. Principele revine in Rusia la mosia sa Dimitrievka, extenuat si bolnay. 1723 august 21. Moare de diabet, dupa o lunga suferinta, la mosia Dimitrievka. Este inmormantat la Moscova, in Biserica Sf. Constantin si Elena ctitorita de el, unde se odihnese ramasitele pamintesti ale unora dintre membrii familici sale. Osemintele i-au fost aduse in tara in toamna anului 1935 reinhumate la Manastirea Trei lerarhi din Iasi. NOTA ASUPRA EDITIEI Cele trei scrieri rominesti ale lui Dimitrie Cantemir din volumul de fara sunt publicate dupa textele originale editace de Virgil Candea (Divanul, Ed. Acad., 1974) si de Stela Toma (storia ieroglifica, Ed. Acad., 1973 si Hronicul vechimei a romano-moldo-viabilor, Ed. Minerva, 1999-2000). Primul text, Divaru, a fost tiparit la lasi, in 1698, in timpul vietii auco- cunt pastrate in arhivele rului, iar manuscrisele celorlalte doua s din Rusia si in reproduceri microfilmate la Biblioteca Academiei Romane. Dintre manuscrise, /storia ieroglifica este in intregime text autograf, iar Hronicula fost copiat de un secretar al principelui, de mana autorului fiind scrise numai prefetele, Carastibul izvoarelor, cronologia, Scara finala, referintcle marginale, glosarile i interventiile pe text, dupa cum se va arata in norele si comentariul la aceasta opera. ~ folosita in ranscriet Adoprarea metod interpretativ mod curent pentru redarea cu alfabet latin a grafiei chirilice — permite accesul la textele respective tuturor categoriilor de cititoris cercetatori, studenti si oameni de cultura, Pentru filolog, grafia celor trei texte romanesti cantemiriene pune nenumarate probleme, atorica lipsei de omogenitate a originalelor pastrate, atat prin diversitatea grafica a fiecarui text (obisnuita in vechile scrieri), cat si prin frecventele deosebiri ortografice de la o opera la alta (fapt relevat in editiileXXXL NOTA ASUPRA EDITIEI amintite). Ingrijitorii editiei si-au impus fidelitatca absoluta in redarea textelor originale. Pentru stabilirea valorii slovelor chirilice s-a tinut seama de darele de dialectologie istorica pe care le oferd textele romanesti de la sfarsitul secolului al XVI-lea si ineeputul celui de-al XVII-lea. Echivalentele obisnuite slova-litera au fost respectate, cu urmatoarele observatii r= g(+a, 0, u,a, 4, consoana) si gh (+ ei); (+a, 0, u, a a consoana) si ch (+ ¢, i); 4 u = ce, ci si ge, gis (In anacra ~ scris asthe : ce ~ deci aceasta); ‘w, ®=4, 4, ca in pronuntarea actuala (pw = brau, Asam = doaa), dar tathar, pana, intai ca in graiul moldovenese. ‘6 = ea — in majoritatea cazurilor (erpaak = strajea, a¥avk = /umea), dar si é, cand in limba actuala este ¢ (aptbae = vréme). Transcrierea lui & prin ea si nu prin é in adjectivul pronominal relativ care nu constituie o abatere de la normele pe care ni le-am propus, ci reprezinta consemnarea fidela a — 4a fost teanseri intentiei aurorului de a s ie Kap atunci cand pronumele precede un substantiv feminin sau se refera la un subscantiv feminin, ori incepe © propo: pentru carea. w= ia (spunea = driapta, aur = liaga)s & = ia dupa vocale (ewaummysa = sarningiia) si la initiala cuvintelor (acre = iaste, ace = iase); ea dupa consoane (arara = avitea, aummzaepa = asijderea) si la pronumele cu conjuncria compusa personal persoana a [[]-a feminin singular si plural (a = ea, ane = ale); ein pr. pers. persoana a IIl-a sg, masculin (aa = el) si cand tipografii (pentru Divanul) si copistul ,nedeplin stiutoriu orthografiii romanesti — in portiunile neautografe ale Hronicului ~ folosesc adesea pe a, dupa vocal, cu valoare de NOTA ASUPRA EDITIEL XXXIIT ¢ (au luat pe Olga... uia (= sie] doamna") si, de asemenea, dupa consoana (,din reara [=roate] partile"); in acest ultim car, adverbul asa, scris: ama s-a transcris asé, ca in graiul moldovenesc; spre deosebire de Dinan si Istoria ieroglifica, in Hronie apare de zeci de oti grafia a, la initiala cuvantului sau in interior — la inceputul silabei — cu valoare de ¢, ie (,pe drum iesiia] la hart cw romanii®, lasind la smupuuia, ratiie] pre gineri-sau"); iu; (magen = Marhei), fi leon = ieftina)s v = 7 (in unele cuvinte straine ca carypa = satira, sau v (Expona = Evropa)s 8 = de (a8ames = Dionnedzau, suve = drive); ridelurgat, awpate - imparat, susenare = inselar (cu sensul de: insenat)s t= is 4= 2 dm, fn (Anacasrate = Nu s-au transcris iericul si paiericul, semne grafice in scrierea chirilica, de obicel Fara val consoana pentru a inlocui semnul moale (adica ierul mic), sau are fonetica, puse dupa'o semnul tare (adica ierul mare) in pozitie neintensa, (In Divanul aces au fost folosite pentru isi au fost transcrise ca atare. semne sunt inlocuite cu ® sau tila >.) Arareori Exceptiile, uncle cazuri speciale, intalnite in transericrea acestor texte au fost semnalate in editiile pomenite mai sus S-at mentinut consoanele duble ori de cate ori le-a norat astfel autorul (coroune, suffri, suppune, dar si catarracte, tirannie sau cataracte, riranie); uncori literele duble se justifica prin etimon (pocaanie, gheena), altcori ele vor si subliniere originea latina a unui cuvant (w. supra primele exemple); nu s-a unificat scrierea diferita a unor cuvinte, evidenta fiind nevoia dle variatie dorita de autor, culegatori sau copisti, ca in cazurile: cucunos — eucunoz, ~ dinpotriva — dimpotriva,XXXIV NOTA ASUPRA EDITIEL neamuri — niamuri, nici formele duble de felul: caci — cace, adeca — adica, nice — nici, pe — pre, peste ~ preste, sviint — sfins, sub — supt, sau sc persoana | postpus (Jasa-m, crusit-mi, pomenindu-mi). Grafic numele proprii (cu. precadere in Hronie) cunosc 0 mare varietate, care a fost respectatd rea diferita a formelor scurte ale pr. pers. Nu s-a tinut seama de spirite si de accente, deci n-au fost reproduse decat in cazul: edpil (= bastard), fara de copil (-ul legitim) (Hronic, p. 73 orig.) Literele suprascrise au fost transerise la rand, iar prescurtarile din text (pentru cuvinte ca: apostol, Dumnedzaus, episcop, Hristos, milostiv, zaceala s.a.) au fost intregite tacit Erorile de scriere (vocale, consoane, silabe lipsa sau in plus) au fost corectate. Sub aspect gramatical: s-a mentinut acordul imperfect dincre subiect si predicat (cia, ean), considerat drepto realitare sintactica; de asemenea, formele nearticulate yin parte Hronicului ce urmeadza"); si cuvintele cu vocale nediftongate (,corona i-au pus", nari si groznice razboaie’); au fost unificate ins formele genitiv-dativ oscilante (imparatii si imparatiti, istorii — istoriti, lacomii — lacomiii), dar si situatiile incerte in flexiunea respectiva, cu terminatia in — ei, sau — ii (Moldovei — Moldovii, vechimei ~ vechimii), situatii in care microfilmele manuscriselor storie’ ieroglifice si Hronicului nu sunt pe deplin lizibile. In privinta ortografiei_ne-am striduit sa respectam ortografia actuala, avand in vedere torusi pastearea specificulti imbii lui Dimitrie Cantemir (a epocii in care scris si a particularicatilor regionale ori cosmopolite ale expresiei sale) Astfel_unele cuvinte socotite azi ca fiind sudate, erau considerate, in epoca respectiva termeni independenti (alta ceva, alt feliu, asé dara), NOTA ASUPRA EDITIET XxXV, Nu a fost respectati. punctuatia originalelor, adesea arbitrara si cu inconsecvente, sis-a utilizat punctuatia moderna, jevind ca astfel cititorul va accede, cu mai multi consi usuring, la ingelegerea textelor. Parantezele rotunde, semne de punctuarie foarte des utilizate in textele romanesti cantemiriene, au fost pastrate, acestea marcind in fraza prolixa a autorului si in topica acesteia o nota de specificitate a scrisului sau. in frazele Jungi, Cantemir foloseste uneori paranteze in paranteze. fn aceste situatii, parantezele interioare (care de obicei inchid sententii) le-am inlocuit cu pauze (-), iar inciden:ele le-am ineadrat intre virgule, Cantemir foloseste, destul de rar, si inconsecvent paranteze drepte ({]) = atunci cand repeta silabe, cuvinte sau texte — a lor, caz evident in contextele penteu a marca omiter respective; utilizarea acestor paranteze din parte-ne semnaleaza, ca de obicci, un adaos (ca si indicarea, in Divan, a cirtilor hi comun sau propriu si, de asemenea, t de Cantemir in Scara (Istoria ieroglifica si Hronic), sas indicarea corecta a acestor trimiteri, gresit consemnate de autor. S-au folosit paranteze ascutite (< >), in adaugiri ulterioare facute de Cantemir ori de cate ori si-a revizuit textul (Hronic), intelegand aici si glosarea marginala Aunor euvinte, ice la care se refera textul), ori scrierea corectd a unui nume niterile la pagina omise care am incadrat Ghilimelele au fost pastrate, in texte, atunci cand le-a folosit insusi Cantemir. Am ignorat semnele conventionale folosite de Cantemir in cazul timiterilor la izvoare, al glosarilor sau al unor comentarii ‘marginale, al adaosurilor la text, al avertizarilor in privinta unor greseli (* # + GUL), autorul insusi nefiind conseevent in utilizarea lor.XXXVI NOTA ASUPRA EDITIEL Autorii acestei editii au folosic asteriscul (*) in aparatul critic (pentru a limuri cititorii supra modalitatii de abordare a unui compartiment sau altul si asupra tehnicii adoptate), precum siin semnalarea unor situatii speciale ivite in parcurgerea textelor. S-a respectat intocmai paginatia originala a tuturor celor trei texte roménesti (marcata de autor in coltul din dreapta sus pentru prima fara a textului, recto, si in coltul din stinga sus pentru verso), chiar cind aceasta a fost uncori gresita de autor (apt consemnat in descrierea originalelor din studiile privind geneva, izvoarele, scrierea si circulatia celor trei lucrari reunite in acest prim volum din noua editie); tehnic ~ unde se repera aceeasi cifrd pentru pagini diferite, cea de-a doua pagina s-a notat cu bis, Am optat pentru marcarea paginatiei originale, aspect prezent numai semnat (Divanul si Istoria ieroglifica — Ed. Academici, si Hronicul... Ed. Minerva), deoarece Dimitrie Cantemir face trimiteri la aceste pagini in ,aparatul critic trimiteri eludare de editiile care ne-au premers. O asemenea optiune este, de altfel, si in avantajul acelora care ar fi interesati de eventuale confruntari cu originalul. intrucat Dimitrie Cantemir nu-si pagineaza ,Pridostoviile", Cuvantul catre cititori, ,Catastihul", ,Scara* — in portiunile respective s bibliotecile care pastreaza textele, marcind cu recto (") si verso (*), numarul paginilor. In original numarul capitolelor (la Hronic) se afla dupa titlul acestuia; am procedat invers, cum se obignuieste azi, deoarece ttl respectiv corespunde uni singur capitol. n editiile stiintifice pe care le-am al textelor sale, pastrat numerorarea (pe file) ficuta ulterior in rele chirili ce le-am redat cu arabe, in afara de numero- tarea cirtilor sia capitolelor, unde am folosit, potrivit practicii curente, cifrele romane. Din oglinda pagini de Cantemir marginal (observatii s originale cu diverse elemente notate au comentarii la text, NOTA ASUPRA EDITIED XXXVI trimiterile la izvoare bibliografice, glosari de termeni, repetarea numelui imparatilor si anilor pomeniti in desfasurarea istorici, ori punctarea unor motive — pricini — la care a recurs in structura cartii sale) — ratiuni tehnoredactionale au impus. urmatoarea formula: tsi a fost notata pe margine cu cifre cursive in dreptul barei verticale (/) care indica trecerea de la 6 pagin’ la alta; plasarea comentariilor sia referintelor sub te a fost introdusi de editori, urmarindu-se ntre note si pasajele din rext la care se Paginatia manus numeroratea acestors stricta corespondent& refers ~ glosarile suucced, in text, termenul explicat marginal de autor, celelate clemente (imparati, ani, pricini) neafectand, prin au numearul de semne, economia paginii volumului de fara si pastrat ‘ocul. In Cronologia vietii si operei lui Dimitrie Cantemir am nut seama de contributiile si ipotezcle cercetarilor anterioare, iar in cczul divergentelor am propus opinii proprii. Cursul pee al vietii lui Cantemir, inca insuficient cunoseuta in uncle aspecte privitoare la activitatea lui intelectuala, stadiul in care un sfarsit prematur La sili s pariseaica scrierile, majoritatea publicate postum, unele neincheiate, mai toate nerevizuite de autor in forma destinaca ‘iparului, ritmul eri axa de variate prin tematica, 1 limbile in care au fost aleatuite explica dificultatile intocmirii Cronolagiet Pentru adaosurile si precizatile de date sugerare de eminentul cantemirolog dr. Paul Cernovodeanu, care a binevoit sa revada Cronologia, ji exprimam si pe aceasta cale recunostinta noastra. Obligatorii auirea si ineregirea referintelor, ca si Indicele de autori si opere ncet al editarii critice a unor scr voare, genuri literare si pr in editiile de scrieri ale autorilor clasici, reviXXXVI NOTA ASUPRA EDITIET au, in cazul lui Cantemir, si scopul dea pune in luming eruditia Principelui, informatia lui uman mediul sau de cultura, atribut pe care a tinut programatic si si-l puna in lumina. Separat, pentru fiecare opera, acest indice cuprinde, sta remarcabila in epoca pencru Divanul, eferintele autorului la citare din lecturi proprii sau (in cartea a [Il-a, traducerea din Andrea Wissowatius), la citatele carturarului unitarian, reproduse fidel, si numai rareori cu atribuiri modificare din ratiuni confesionale de Cantemir (cand pune pe seama Sfintului Grigore de Nazianz un pasaj din Bernard de Clairvaux ~ op.cit., p. 58°) sau confiuze (datorica scrupulului de a ¢raduce numele poetslui Luvenal in Tineris — ibidem, £. 113"), In asemenea cazuri sau facut interventiile necesare ~ s-au indicat corect numele autorilor, titlurile operelor si localizarea citatelor. Nu am indicat insa decat cu temeiuri certe citatele reproduse indirect, dupa alti autori (cu apud). Opera de reflectie sapientiala si etica prilejuita de mora- vurile lumii in care traia Principele si de experienta propriilor aventuri din Tarile Romane si Levant, minutios dar precaut expuse, [storia ievoglifica nu i-a impus hui Cantemir sa invoce izvoare si nume autoritare, Cartea nu are, asadar, alte referinte decat indicatia din titlu ca este ,frumos impodobita* cu 760 de sententii, adunate precumpanitor din inrelepciunea populara romaneasca si orientala, din scrieri biblice si ziditoare de suflet de larga raspandire. Dar eruditia autorului isi pune adesea amprenta in expunere prin citate fidele din clasici greci, latini, sau Parinti ai Bisericii, usor de identificat. Numai ase- menea pasaje au fost relevate de editori in referintele adaogate textului, absente in original. Numarul lor este redus in com- paratie cu profiziunea sententiilor anonime, dar ele confirma demersul erudit al autorului, vizibil si in preocuparea lui dea folosi cit mai multe neologisme, pentru imbogatirea si »subtierea® limbii romane, de unde necesitatea unei Scari NOTA ASUPRA EDITIET XXXIX talcuitoare a cuvintelor straine*, suxpritwatoare intr-un text in care abunda expresiile populare. Izvoarele istorice si autoritatea lor sunt parte constitutiva a Hronicului vechimei a romano-moldo-lahilor. Autorul 2 avit nobila ambitie de a aseza stiintele istorive rominesti pe un Fagas nou prin amploarea si calitatea izvoarelor si prin folosirea lor critica. Dupa modelul oferit de trei reputati autori de cronologii pe care fi citeaza in nota sa Catra cititorin (F. 269, D. Petavius, $. Calvisius si J.B. Ricciolus, la care se cuvine adaugat Ph. Cluverius, siel folosit mult in Hronic, Cantemit da la meeputul cari lista alfabetica a 154 autori clasici, medievali si moderi care i-cu servit ca izvoare, citate apoi fie in text, fie in note pe margire, Auorul a vrut ca fiecare pagina a Hronicului sa fie intemeiata pe marturii ale istoricilor priimigi si credzui*, deci (pentru epoca fui), sau opere anonime de mare autoritate, dovedind astfel ca ,de la noi nici un cuvintel nu am adaos" (op.cit., p. 26"). Aceste referinge la izvoare sunt foarte numeroase si de un interes particular pentru cunoasterea informatiel lui Dimitrie Cantemir sia metodelor lui de cercetare, prin care antericri preocupati de geneza si istoria poporului roman pana ¢ dovedeste superior tuturor invatatilor catre s'arsitul secolului al XII-lea, cu care se incheie primul tom al Hronicului. Revizia referintelor lui Cantemir din Hronie si celelalte scrieri istorice este conditionata de cercetari, inca in curs, privitoare la biblioteca personala (risipita), si fondurile de cart la care a putut avea acces in timpul peregrinatile sale (in Moldova si Constantinopol, in timpul campaniei turco-austriece din 1697, apoi in Rus operelor anonime, vag indicate de autor, dar si a editiilor a). Va fi necesara nu numai identificarea folosite din lucrarile consulrare de el In stadiul prezent al acestor cercetari si potrivit scopurilor editiei de fata, intervenntile in referingcle hui Cantemir au fost Timitate la clementele necesare identificarii operelor la carexL. NOTA ASUPRA EDITIEL trimite de cele mai multe ori incomplet. Am indicat [in paranteze drepte] numele corecte ale istoricilor citati, ceca ce permite identificarea lucratilor lor in Indicele de autori si opere, deoarece in majoritatea refer exclusiv nume, dar omite ttlurile, din economie de spatiut ul, pagina. Am descris complet (inclusiv locul si anul aparitiei) in Indicele de autori si opere editiile pe care Cantemir le-afolosit in mod sigur. Confirmarea lora fost facuca partial (pentru zece autori) de Dan Slusanschi (v. Introducerea la editia sa De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus si Historia moldo-vlachica, Ed. Academi 1983, p. 11). Celelalte iavoare, indeosebi medio-latine si bizantine au fost descrise in acest /ndice mentionand numai numele autorului sitidlal operei (Fira ale referince), dar nu s-au indicat editiile folosite de Cantemir, nici daca scrierile au fost consultate si citate indirect, dupa alti autori, ca ,hronologii" amintiti mai sus, procedeu folosit in mod curent in Hronic. Pentru indicele la ntelor Cantemir mentioneaza indicand insa cartea, capit , Bucuresti, voarele acestei opere am avut colaborarea dr. Cristina Barsan, care fi aducem vii muleumit ntemiriene sunt datorate Introducerile la cele txei opere autorilor editiilor critice care au stat la baza volumulti de fara (V. Candea, Divanud, N. Stoicescu, [storia ivoglifca, St. Toma, Hronicu), actualizate potrivit contributiilor mai noi Aparatul critic a fost amplificat potrivit exigentelor unor opere clasice ale literaturii roméne vechi: Glosarul a fost it pus de lexis ul invechit si de formulele gramaticale azi deloc sau foarte putin cunoscute; date find siglele diferite folosite de Cantemir, in Divan, pentru unul siacelasi text biblic, le-am mentionat in Abrevieri si sigle; Bibliografia semnaleaaa sclectiv pr exegera canten \cipalele contriburii stiintifice din bogata literatura de ana publicara pina in prezent ABREVIERI SI SIGLE ac. Acad. = adj. ~ A doua (treia, patra) = Imparatie ady, agem. Ainos = Anat. = ap. = Apoc., Apocal. Apocalpsis = arab,, arab, art, BAR = BPT = cap. car, cart. = Cartea 1, loan = Catra Ef, acelasi (Cantemir, Seara) Academie; acad. = academician adjectiv Cartea doua (treia, patra) a Regilor (Biblia, V. Test.) adverb (Cantemir, Seara) Amos (Biblia, V. Test.) anatomie apud Apocalipsa Sf loan Teologul (Biblia, N. Test.) arabesc at articn Biblioteca Academiei Romine Biblioteca pentru tori (colectie Ed. Minerva) capitol cartea Intdia epistola soborniceasca a Sf Apostal loan (Biblia, N. Test.) Epistola cate Epseni a Sf Apostol Pavel (Biblia, N. Test.)XU ABREVIERI SI SIGLE Catra Filip., - Filipiseni = Catra Romani, » rimleni = Catra Thesalonic, = cca om conj. = Cor., Corin. Corinth. si = Cartea 1, 2 Corin, p= D. DA= Dan, = Epistola catre Filipeni a Sf Apostol Pavel (Biblia, N. Test.) Epistola edere Romani a Sf Apostol Pavel (Biblia, N. Test.) Epistola intdi (a doua) catre Tesaloniceni (Biblia, N. Test.) cam, aproximativ centimetru conjunctie Epistola intdi, a doua catre Corinteni a Sf Apostol Pavel (Biblia, N.Tes.) capitol Divanul Dictionarul Limbii Romane, 1913-1940 Daniel (Biblia, V. Test.) Devteronom, Devteronomia, = Deuteronomul (Biblia, V. Test.) Devteronomon ebr. Ed, dictionar diminutiv Dictionarul Limbii Roméne, Ed. Acad, Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae Dacoromania‘, Jahrbuch ftir fiche Latinitat, Heraus gegeben von Paul Miron, Verlag Karl Alber Freiburg / Miinchen. ebraica li., Eclesiias., Eclisiast. = Ecclesiastul (Biblia, V. Test.) Eclisiiastficul] = Ed.= Efes. = el. = EPL= ESPLA = Eor., Eurei = Ex. = expr. = f= fa Fapte, Faptele, = Faptele Apost. Sig = Filip. = Galat, = gh glav., go. = & gran Hr, = Tac. lacov = ABREVIERI SI SIGLE XLUL Cartea intelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Biblia, V. Test carti necanonice) editie, edieura Epitola catre Efeseni a Sf Apostol Pavel elinese (Cantemir, Sear) Editura peneru Literatura Editura de Star pencru Literatura si Arca Epistola catre Evrei a Sf, Apostol Pavel (Biblia, N. Test.) Exodul, lesirea (Biblia, V. Test.) expresie feminin fi an Faptele Sfintilor Apostoli (Biblia, N. Test.) figurat Epistola catre Filipeni a Sf Apostol Pavel Epistola cate Galateni a Sf Apostol Pavel (Biblia, N. Test.) ghava 8 gramatica 4, grecesc Hronicul. Epistola soborniceasca a Sf. Apostol lacov (Biblia, V. Test.)XIV ABREVIERI SI SIGLE Ter., lerem = lezec., lezechiil = imp. interj. = invar, = To. loan = I fo. 2 loan = lona = Tov. = Isaiia = Ishod. Ast. ier. ital. = npr, inp, 3 Iparatic, = Imparatia a dou... A treia Imparatie, Imparatia 4 intelep. intelept., inteleptul. = intelepciuni jd, = lat. = Le, Luca = Legea 2 = les. = lit, = oe. oc. cit. = Ieremia (Biblia, V. Test.) lezechiel (Biblia, V. Test.) imperativ interjectie invariabil Sfinta Evanghelie cea dupa Tan (Biblia, N. Test.) Intiia (a doua) epistola sobor- niceasca a Sf Apostol loan (Biblia, N. Test.) Iona (Biblia, V. Test.) Cartea lui lov (Biblia, V. Test.) Isaia (Biblia, V. Test.) Iesirea (Biblia, V. Test.) [storia ieroglifica italian, italienese Cartea inti (a doua, a treia, a patra) a Regilor (Biblia, V. Test.) Cartea Intelepciunii Ini Solomon (Biblia, V. Test, cari necanonice) juder latinese Sfinta Evanghelie cea dupa Luca (Biblia, N. Test.) Deuteronomul (Biblia, V.Test.) legese (Cantemir, Sear) literar locutiune locul citae ABREVIERI SI SIGLE XLV m= Maccav. = Malahia = Mar, Me. = Math. Mt. Mat. = Mihea = Mm= mold, = ms, = MSL = m-tii = . Nasterea = nehot. n0., nr. = N. Test, = Num. Numar op. cit, = orig. = Osie = pe Paralip., Paralipom., 1, Il. = masculin; in Cronologie = mort Cartea inti (a dowa, a treia) a Macabeilor (Biblia, V. Test, carti necanonice) Maleahi (Biblia, V. Test.) Sfinta Evanghelie dupa Maren (Biblia, N. Test.) Sfinta Evanghelie cea dupa ‘Matei (Biblia, N. Test.) Mibeia (Biblia, V. Test.) microfilm moldovenesc. manuscris Memoriile Sectici rare (in »Analele Acad. Rom.") muntii neutru. Facerea (Biblia, V. Test.) negativ nehotirat numarul Noul Testament Numerii (Biblia, V. Test.) opera citata original Osea (Biblia, V. Test.) pagina, pa Cartea intai, a dona Parali- pomena (a Cronicilor) (Biblia, V. Test.)XLVI ABREVIERI SI SIGLE pers. = personal Petru, - Cartea | = Intaia (a doua) epistola soborni- cvasca a Sf Apostol Petru (Biblia, N. Test.) Pilde = Pildele lui Solomon (Biblia, V. Test.) plural polonez, pronume Pildele lui Solomon Psaltirea (Biblia, V. Test.); psalmul phe partea rofl. = reflexiv RIDS = »Revue Romane — Etudes Romanes“, _ Copenhaga, Romansk Institut RITL = »Revista de istorie si teorie literara*, Bucuresti Rom., Romani = Epistola catre Romani a Sf Apostol Pavel (Biblia, N. Test.) rom. = roméanesc he substantiv secol % singular sh., sth, = stih, verse Sirah = Cartea Intelepciunii lui Isus, fiul Jui Sirah (Biblia, V. Test., cavti necanonice) sh. slavonism Sofonie = Sofonie (Biblia, V. Test.) ABREVIERI SI SIGLE, XLVI subl.n., subl. aut. = a= he TDRG = Timoth, = Tit = tur, ture, = var, = Varuh = vb. = vol. = V. Test. = Semne conventionale sublinierea noastra, ~ autorului substantiv al cirui gen nu i se cunoaste sialtele Tom H. Tiktin, Rumdnisch-Deutsches Worterbuch, Bukarest, 1903— 1924 Epistola inti (a dowa) catre Timotei_a Sf. Apostol Pavel (Biblia, N. Test.) Epistola catre Tit a Sf. Apostol Pavel (Biblia, N. Test.) turcesc, turcism veri variant Cartea lui Baruh (Biblia, V. Test., carti necanonice) verb volum Vechiul Testament ~ (tilda, semnul grafic folosit pentru inlocuirea unui cuvane care se repera) < (vine din...)DIVANUL SAU -CEAVA INTELEPTULUI CU LUMEA SAU GIUDETUL SUFLETULUI CU TRUPUL G!STUDIU INTRODUCTIV Dimitrie Cantemir a intrat foarte tanar in republica literelor. La numai douazecisicinci de ani, cand a aparut prima lui carte, Divanul (1698), el stapanca indeajuns arta scrisului ca sé poata alcatui o lucrare de morala crestina din care doua traducere din latina dupa despre anii de tinereteai principelui moldovean. Presupusul lui portret dela muzeul din Rouen atribuit pictorului Vanmour de Mari Bengescu si Nicolae lorga! si acceptat mult timp ca neindo- ielnic al Principelui in prima lui perioada constantinopolitana a fost inlaturat din iconograf convingatoare de George Cioranescu?, Autentic descrietea pe care i-o face solul polon Rafael I eszczyiiski, care-] cunoaste pe Cantemir la Iasi in 1699: ,un barbat erudit in limba latina si cu educatie aleasa ~ ca si cum ar fi fost educat parti erau originale, iar a treia 0 bun un autor unitarian. E ista purine informay cantemiriana cu argumente este numai in Polonia}, in conversatia cu solul, Dimitrie se poarta curte- nitor, ,aratand c& este fericit st vada persoana lui, caci de mult "ON. Lorga, in prefaga fa D. Cantemir, Viata fui Constantin Voda Cantemir, Bucuresti, 1925, p. IX. 2 Veri Georges Cioranesco, Le» ospodar de Valachie" de Musée de Ronen, in ,Revue des études roumaines", XV, Paris, 1975, p. 85-96. 3 Veri Raportul solului, la P.P. Panaitescu, Citlatori poloni in Tarile Romine, Bucuresti, 1930, p. 115 si urm4 STUDIU INTRODUCTIV Intretine diverse discutii cu prierenii solului asupra datoriilor prieteniei*. Ofera daruri orientale —,stofa de atlas pentru o vesta, o para pentru o hai si o naframa turceasea* —, dar saluta ,dupa moda polona, Comenteaza calitatea orchestrei solului pentru ca ,se pricepe putin la muzica". Este nedesparti de langa fratcle sau Ant in cursul audientei private. auzise de marele sau nume“ se! inclinandu: h, domnul Moldovei, la masa dar si la tratativele duse fiski, Dimitrie avea nu numai autoritatea educatiei si eruditiei sale, ci ~ de scurt timp — si pe aceea pe care i-0 conferea publicarea unei carti bine intam- pinata in cercul sau cultural, in editie bilingva: Divanul san Galceava Iuteleprulué cu Lumea sau Giudetul Sufletudui cu Trupul. Ultimii doi ani adusesera un spor in personalitatea, expe- rienta si repuratia tinarului carturar. Capuchehaie a Moldovei La data cand il cunoaste pe Leszez Ja Constantinopol, in 1697 participase la expeditia dezastruoast din Ungaria, asistind la infrangerca otomanilor de catre Engeniu cle Savoia, la Zenta. In 1698 isi publicase prima opera Casatoria cu Casandra Cantacuzino — fiica lui Serban Voievod incheiaca in primavara anului urmator, ii da 0 nous speranga domneasca: putea acum include intre ambitiile sale tronul Tarii Roménesti. Diplomat, carturar, om politic, prerendent domnese :~in persoana lui Cantemir iate care, negresit, au fost reflectate om de lum erau intrunite insusiri v: in opera lui. Despre prima perioada a vietii lui Cantemir la Cor tinopol mu exista destule documente pentrt a-i putea surprinde trecerea de la adolescenta la maturitate, transformarea cumin- ‘turarul deschis valorilor telui beizadea zalogit la Stambul in cultural din lumile atét de diferite ale Europei bizan- tino-turcesti, ale celei occidentale sau ale Orientului persano-arab. Maituriile cronicarilor Nicolae Cos Neculce privese a doua perioada a vieti n sau lon, sale la Poarta, dupa sTUDIU INTRODUCTIV 5 1699, cand, prins in valtoarea luptelor pentru domnie, Dumitrascu-voda trecuse pragul uceniciei activtaiculturale sau politic: perioada in care oate faptele lui, alcituirea Istoriei ieroglifice, ca si frecventarea asidua a ambasadelor sau cercurilor politice otomane erau subsumate cforturilor ce-l vor duce, in 1710, la tronul Moldov. Pentru anii de ucenicie si momentul ,infloririi* sale, cel ma bun documene ni Fa lasat insusi Cantemir: Divanul, ,incaia a osteninsii me razsidire si odraslire*, Din aceasta opera alam care efa atunci primul inventar al cunostintelor sale: limbi ni straine, lecturi persane, grecesti, moldovenesti si latine, religioase si laice. Aici ne dezvaluie modul satt de a vedea lumea, omul, raportul dintre Macro- si Microcosm, conceptia despre nestatomicia norocului, ativudinea sa rezervata fata de asceza si favorabila vietii laice. Din paginile Divanulué desprindem preocuparile literare ale tanarului invatat, ce pastra pe masa Gulistanud \ui al-Saadi alaturi de bateinele manuscrise de-acasé, care impletea intelepciunca lui Miron Costin cu cumingenia lui Seneca, rigoarea lui Augustin cu morala reformata a lui Wissowatius. [In prima sa opera Cantemir vorbeste graiul moldovenese, pe care nu-l putea uita in singuratatea sa de la Bughden-Sarai, si serie in roména carturarilor pe care se caznea s-0 inchida, atunci, in tiparele uni exprimari sofisticate, dupa modelul retoricii greco-latine. Divantal este micul teraur in care Cantemir aduna invataturi noi si vechi, pilde din seripeuti si de la pagani, ,spre slava si folosinga moldovenescului niam*, darul lui ficue celor rimasi acasa, ,manunchiasul de flori nevestedzitoare" oferit poporului roman, ca sa strige: Flori s-aut deschisin pamintul noscru!" ria lui Cantemir este s Aplecarea asupra prime’ s ngura cale dea- cunoaste la inceputurile une indelungate si rodnice activieti pe carturatul cel mai reprezentativ pentru moder- izarea culturii noastre. Monument al umanismului nostra, Divanul cere exanrenul atent, studiul rabdator si atitudi6 STUDIU INTRODUCTIV reverent care conditioneaza intelegerea oricarui efort venerabil al scrisului romanesc vechi. 1, STRUCTURA $I CUPRINSUL DIVANULUI Potrivit intentiei autorului, Divanul se compune din trei parti: un dialog intre Ingelept si Lume (Cartea 1), un comentariu al dialogului, reprezentand pledoaria Inteleptului (Cartea a IL-a), si o conciliere a tezelor Lami si fnyeleptului exprimand victoria acestuia din urma (Cartea a Ill-a). Cantemir a adaugat traducerea a doua texte de inspiratie stoica (Ale stoicilor porunci dzéce si A altuia invatatura), renumand principalele principii etice ale cartii. O Carte de inchinaciune catre Antioh Cantemit-Voievod, Cartea catra cetitoriu, 0 epistola a lui leremia Cacavela catre Cantemir si Scara formezi anexele prilejuite de editarea lucrarii. Economia cartii (un opus tripartitum)* raspunde unei in- tentii a autorului mai degraba decat unei necesivati impuse de dezvoltarea temei insisi, Cum vom vedea mai departe, C: adopta structura obisnuita numeroaselor dispute intre Suflet si Trup din literatura european medievala. In Divanul insa aceastd structura este pur formali: substanta operei este consumata in Cartea I; Cartea a II-a este numai suma sholiilor a cea dintai (ea putea fi imprimata la fel de bine ca note sub remit pagina); iar Cartea a IIl-a este un imprumut strain, si anume, traducerea lucrarii lui Andrea Wissowatius: Stimuli uirtutum, _fraena peccatorum, ut et alia eiusdem generis opuscula posthuma, ‘Amstelaedami, apud Henricum Janssonium, MDCLXXXIL 4 Cum subliniaza fraza de incheiere ~in slavon ~a lucrari, f 139: Slava lui Dumnezew cel in te ipostaze, care dupa incepura dat si srsit Carel celei in trei pete STUDIU INTRODUCTIV 7 [citatd mai departe: Stimuli uirtutum), — scriere evident ndependenta de Divanul, circia i se atribuie funcria de conciliere a unor teze impacate de fapr inca de la sfarsitul prim parti, Autorul a urmaric deci structura teza-antiteza-sinteza. Dar desfasuvarea lucrarii nu este convingatoare sub acest raport Piesa principala ramane Cartea I; celelalte doua sunt adaosuri fara indoiala interesante si, pentru scopul cartii, folositoare, touusi reesentiale in economia Divanului Personajele ce se infrunta la procesul dezbatut in Cartea T sune Inteleptul si Lamea, care — pe alte planuri ale conceptiei au Micro- cosmului si Macrocosmului. Identitatea Intelept-Suflet- Microcosm si Lume-Trup-Macrocosm 0 afirma aurorul insusi, in titlu, apoi in cuprinsul ary insa riguros respectate in oper autorului — corespund Sufletului si Trupului, Aceste corespondente nu sunt . Dupa cum s-a mai observat®, ie cu-omul (Jnteleptul), ci nLumea inselatoare* a aparentelor, a iluziilor, din doctrinele Lumea nut este narura in opozi orientale, neoplatonice si crestine, Accasté acceptiune a Lumii niu se acopera, evident, cu aceea a Macrocosmului. Echivocul se explica prin insasi geneza Divannului, care asociaz’ conceptii cresting cu motive ale gindiri latine medievale provenite din ermetismul oriental. Doctrina corespondentei Macrocosm- Microcosm este una cosmologica, a armonici dintre diferitele planuri ale sistemului lumii. Exica crestina in forma cunoscura lui Cantemir evita ins alunecarea spre aceasta interpretare ghostica si recomanda refurul lumii sensibile si cautarea lumii inteligibile. lai de ce Macrocosmul — model si tema de medita ¢ capabil sa-i dezvaluie omului propria sa structura 5 C£177,11 77. Lumea este identificata si cu diavolul (1 76, 11 76). © Dan Badarau, Filozofia lui Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1964, P. 294. Observam insa ca prin Ingelepe autorul nu nuumeste, cums ne-ara putea axtepra, pe Filozof, ci pe Onl virias, prin intelepciune Cancemit ‘taducind lacineseul wis8 STUDIU INTRODUCTIV pentru adeptii doctrinelor cosmologice = este in Divanul aceasta amagel Nepotrivirea izvordta din nuantcle deosebite ale intelegeri lumii in izvoarele Divanadué ocupa ins’ in carte prea putin loc pentru al nedumeri pe citiror. Personajele centrale ramén ica si trecatoare vréme’. Inteleprul si Lumea, ale caror trasaturi le intelegem si mai bine numindu-i cu termenii moderni care corespundeau unor realirati in gindirea romaneasca inca de la sfarsitul secolului al XVIT-lea: Clericul si Laicul.' Pentru ci — dincolo de rosturile sale etice~ confruntind dou conceprii de viata radical opuse si in forme neintilnite pana atunci in literatura noastra, Divanul reprezinta un document al procesului de laicizare a gindirii sud-est europene, proces in curs de desfisurare in perioada publicarii earti®. Disputa Inseleptului cu Lumea (1 1-75). Pornind de la un acord? asupra faptului ca lumea este o creatie divind, discutia 7 Op. cit, N77. * Procesul de hicizare a gandivii sud-est eurapene este arestat, spee sfarsitul secolului al XV H-lea, de fapce variate. Raspandirea conceptiilor neoaristotelice importate din Italia, inceresul crescand pentru gindirea exterioara celei ortodoxe craditionale, abandonarea laturit profund merafizice a ortodoxieiin favoarea preocuparilor morale de inspiratie nu numai cresting, cresterea numarului carturarilor faici de tipul dragomanului fanarior sia colului for in viata sociala, ia cultura si in politica, aparitia unor noi idealuri si concepeii despre om si viard muta, treptat, gindirea Europe’ de Sud-st in alee coordonate, Veal in acest sens si studiul noseeu Les intellecruels de l'Europe du Sud-Ext an XVIE stele, in Revue des éudes sud-est européennes", 8(1970), p. 181-230 si 623-668 (versiune romaneasca in Ritinea dominanta, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 225-326). ° Din felul cum incepe cartea: ,Vrére-asi si asi pofti ca st te sti — precum mi sa pare ~ 0, lume falnica...", inereaga ei dezvoleare este 0 imeditatie a omului, care se intreaba ce este lumea sin ce raporturi se afla faca de ea. Personajele sune Gandul ingelept si Géndul lumese din om, iar tribunalul ~ Ragiunea insas STUDIU INTRODUCTIV 9 intre Intelept si Lume ia de la primele replici o intorsatura violenta. Inteleptul acuza Lumea ca este trecatoare si ama- gitoare: tot ceca ce ofera ea este nestatator — frumuserea, bogatia, demnitatile, Lumea riposteaza subliniind fericirea omului, care beneficiaz’ de toate avantajele ei. In capitolele 3-74 asistam deci la confruntarea a doua atitudini toral deose- bite fata de lume si viata: pe de o parte, atitudinea doctrine’ ine, care, impartind existenta in temporala si eterna, ci dintai 0 valoare ascetica, indemnand spre pre- res atribuie cd gitirea pentru cea de-a dot si sceptic care intelege realist existenta, limitata durata ci, dar plina de framuseti pe care omul nu trebui le dispretuiasca pentru o iporetica viata de apo' pede alta parte, atitudinea omului in apararea pozitiilor lor, Inteleptul si Laumea formuleaza atitudini sau dezvolta conceptii ale gindirii secolului al XVILea, care dau neobisnuita asprime disputei. Fortuna labilis (1 3-62). Teoria ,norocului nestatorni principala argumentare a Inteleptului in combaterea Lumii si este a vietii temporale, argumentare dezvoltatd cu obisnuitele exemple despre precaritatca si caracterul iluzoriu al bunutilor pamantesti, Pentru a constrange Lumea si-si recunoasca viciile, Inteleptul ii adopea temporar pozitia, impingénd discutia la limitele care epuizeaaa aspectele atragatoare ale Lumii: boala, moartes, siracia, distrugerea. Accente mai puternice in acest episod are: Critica inavutirié nedrepte (I 26-37). Autorul expune in aceste pagini procesul caracteristic epocii de imbogatire prin frauda si al ascensiunii sociale intemeiata pe puterea averi Lumea reactioneaza cu argumente neasteptate intt-o carte de etica crestina, argumente exprimand neindoielnic una din atitudinile curente in societatea sud-est europeana de la sfir- situl secolului al XVII-lea, si anume:10 STUDIU INTRODUCTIV Tagaduirea invierti si a nemuririi si afirmarea lumii drept singura realitate de care omul se poate bucura in mod sigur (1 64-70), teze prezentate cu argumente biblice interpretate laic sicombinate cu evidentele simrului comun, Laumea nu se sfieste tenta sufletului dintr-o atitudine chiar sa puna in discutie e: sceptica, total straina celei ortodoxe a Inteleptulu Onmul stapan al creapiunii (V 71-74) si ca purgatoriu (1 75) reprezinta contraargumentele Ingeleprului, care duc la capitularea Lumii (1 76); capitulare brusca si neconvingatoare, dar evident necesara desfisurarii expunerii in sensul dorit de autor, Acordul dintre Lume si Ingelept (1 77-85) este stabilit de acesta din urma prin: Teoria corespondentei dintre Macrocosm si Microcosm (177-79), luata din gandirea impune interpretarea lumii ca mijloc de intelegere a conditiei interpretarea lumii si medievala, teoric care atic’ umane $i ca instrument de realizare a virtutilor ce pot asigura ommului viata vesnica. 11 mea face o ultima tentativa dea sugera 6 formulare concilianta a celor doua conditii (temporal si eterna), divizand viata omului intre efort si satisfactie (I 80), solutie hedonista atenuata, in care omului i se confera un mini- mum de desfatare (0 zi pe saptamana). Dar Tnteleprul raspunde cu: Teoria vérstelor (1 81-85), demonstrand ca nesiguranta vietii nu ingaduie diviziunea propusa de Lume, ei impune folosirea tuturor zilelor pentru o vietuire conforma moralei crestine. O recapitulare incheie Cartea I. Adresindu-se direct citito- rului aucorul comenteaza disputa dintre Inelept si Lume si anunta intentia lucrarii, anume dea gasi o formula de conciliere acelor doua pozitii opuse, a Inteleptului sia Lumii!®. A "0 Op. cit. &.44" STUDIU INTRODUCTIV u solutie — i se pare autorului — o ofera scrierea lui Andrea Wissowatius, Stimuli uirtutwn, fiaena peccatorum, a carci traducere va forma a treia carte a Divanului. Cartea a Il-a este rezervata in intregime pledoariei {ntelep- tului in favoarea unei vieti morale, in sensul stoic si crestin, Conceptia morala a Inteleptului (I 1) este intemeiara pe dogma cader at: cind omul a gustae din pomul ntreaga creatiea fost degrada wlnr-acéiasi data dara, ale lumii bunuri sau avutii nestatétoare si omului nefolositoare s-au facut (IL 35 of. si UE 20). Omul sa reziste ispitelor lumii (se reia teoria Fortuna labilis, 11 5~L1, 40 si 63) si sa urmeze calea deschisa pentru regenerarca sa si ridicarea din pacat (Il 21-22). In acest sens, lumea fi poate servi ca mijloc de cunoastere_a Creatorului (I 23)" iar conditiile ei, ca instrumente de perfectionare morala (I1 24). Principalele primejdii care trebuie evitate sunt frumuserea iluzorie a lumii (I1 24-25), bogatia (II 27-45), care naste te 0 inchisoare a in pi inelui si Raului, zavistia, desfranarca si imbuibarea. Lumea omulu’ (II 46), lipsica de lumina si fericire (11 47), asa incae solutia este fuga de lume (I 49-51). Argumentele raman: incompatibilitatea dintre lume si omul virtuos (II 52, 55) — Vietuirea omului in lume fiind provizorie (11 54) ~ caracterul iluzoriu si inselator al lumii (II 55-60), superioritarea valorilor transcendentale (Il 61-62, 64-67, 69-70). Si (171), omul trebuie s-o conduca potrivit menirii sale (IL 73), acceptind-o ca pe un loc de purificare (II 74-75). Teoria corespondentei dintre Macrocosm si Microcosm este reluata cu detalii (Il 77), indicandu-se cum poate omul (Microcosmul), pentru perfectionarea sa interioara, s& in pin al creatiei converteasca elementele materiale ale lumii (Macrocosmul) valori spirituale. "1 Sedezvolta aici argumentul cosmologic (ex contingentia end)12 STUDIU INTRODUCTIV, Scurte povete morale ocupa capitolele 78-81 Teoria vérstelor este dezvoltata in cap. 83-85 si intr-un lung excuts intivulac Pentru céle sépte a vietii omenesti varste i viiata omului ca poama. in descrietea varstei a cincea (maturitatea) este intercalata o alta dezvoltare, intitulata Pentru Lumestile a omului de pediapsa tamplari. Un alt comentariu al autorului incheie si Cartea a Il- tot o recapitulare a primelor doua carti, evocarea disputei din Cartea I, clogiul pledoariei inyeleptului intemeiat pe aurorivati . Este biblice (Cartea a Il-a) si pregatirea cititorului pentru ultima parte a Divanului, care trebu pacea intre suflet si trup, om si lume, om si Duminezeu. Dar ac sé expuna modul dea doband 4 prezentare exprima, cum vom vedea, mai mule o dorined a autorului privind structura operei sale deca cuprinsul scrierii lui Wissowatius. Astfel ia sfarsit sia doua carte, fara sa intélnim insa cores- pondenta cu Cartea 1, obisnuita intre un text si comentariile sale. Paralelismul constructiei celor doua cirti este formal, realizat numai prin titlurile identice ale capitolelor. Aceste tidhuri nu se potrivesc tnsa decit textelor din capitolele Cartii a doua, unde titlul este int-adevar rezumatul dezvoltarii flecarui capitol. In Cartea I, dimpotriva, tidurile nu se potrivese cu textele!?, Aceasta constatare ingaduie unele ipoteze privind in- sisi claborarea carti, ipoteze pe care le prezentém mai departe. Carteaa IlI-a, waducerea lucrarii lui Andrea Wissowatius, Stimuli uirturwn fraena peceatorum nu are, evident, un raport structural cu primele doua carti. In scrietea sa morala, Wissowatius urmareste alt plan, coerent pana la un punct, dezordonat catre mijlocul si sfarsitul cartii. Principiile cunoasteri (IIL 1-5) introduc pe cititor in tehnica dobandirii virtugilor care, conform conceptiei umaniste "2 Veri: 113, 18, 21, 24-27 ete STUDIU INTRODUCTIV 13 si de unitarieni, trebuie sé fle funda mentate pe inrelegerea rationala a utilicatii lor. Treptele impartisita de Wissowati cunoasterii sun : cunoasterea de sine, apoi a lui Dumnezeu, a zadarnicici ¢i. apoi a lun Lauda virtutilor si condamnarea viciului formes cuprinsul capitolelor 6-14, Urmeaza 0 Scurta meditatie despre labilitatea vierii (WM 15-17). Tehnica dobandirii viturilor reprecinta partea cea mai mare a cartii. Citicorului i se recomanda mai intai o anumixa patie fata de succesul celor viciosi sau nenorocirile celor drepri, capabile deopotriva si-1 tulbure (II 18-19)!?. Autorul con- tinua recomandand castitatea (11 20) si meditarea exemplelor de viata virtuoasa (II 21-26, 32-34). Pentru dobandirea virtutilor mai sunt necesare rugaciunea si meditaria in general (IIL27-31, 57), asceza (III 35-37, 43-56, 73), lecturile bune (III 38-39), vietuirea corecta (III 40-42, 58-59, 67-70, 76-77) si umilinta obtinuta prin examenul constiintei (IIL 60-66, 71-72, 74-75). Ar trebui sa cunoastem istoricul editiei din 1682 a cartii lui Wissowatius (editi care in afara de Stimuli cuprinde si alte opuscule ale autorului unitarian) pentru a stabili raportul dintre aceasta lucrare si cele doua texte scurte, Stoicorum praecepta X si Monituin cuiusdam anonym. intelegem insa de ce Cantemir, intélnindu-le in carticica din Amsterdam, le-a adaugat Divanului: pentru cuprinsul lor atat de stoico-crestina) si forma concis fara indoiala ca pot forma o incheiere si un rezumat al carci prudit (aceeasi morala a preceptetors texcele is-au parut 1 Apatie a mintit in sensul dat de Aristorel, Despre suflet, I, 4 (429 ay 29-429b, 5). "4 Tara sale cunoastem aurorul — poate Wissowatius instisi, desi al doilea text poarta tilul Sfituirea unui anonim — observam asemanari net ‘numa de idei, ci si eextuale cu Stimuli nirtutnon. Adaugam deal curios4 STUDIU INTRODUCTIV Recapituland structura si cuprinsul Divanului, cartea ne ofera urmatoarea schema: I. Acordul asupra creatiei lumii (1-2) Pledoaria Inteleptului: Fortuna labilis (3-62) Critica imboga 2. Disputa J Pledoaria Lumii: Tagaduirea invierii si a nemuririi (64-70) Cartea I: Pledoaria inteleptului: Omul, Dialogul stapanul lumii (71-74) (Galceava) Capiularea Lumii (76) Teoria corespondentei intre Macro- 3. Acordul | cosm si Microcosm (77-79) intre Tume } Soluria hedonista temperata a silntelepe ] Tumi (80) ‘Teoria varstelor (81-85) Recapitularea si nota autorului ci Monitum poate fi regisitin lecturile pioase catolice, ceea ce da loc la indoieli asupra originii sale unicariene. In 1858, Filip Tancioni, rector al Colegiului pontifical geco-rutean (unit) din Bla, reimprima Sfisnirea tun anonin sub forma obistuitei foi volante difuzata la comemorari de lericii catolici, cu dedicatia: Ahunnis Pontificié Collegii Graecorun et Ruthenorun wt pancis mnulta habeant ad uitam rite degendam Pbilippus Tancioni eiusdem Collegii rector die Sacro Immaculato Virginis Deiparae conceptui an. MDCCCLVIIE, Cum e putin probabil ca Tancioni sa fi reprodus textul dupa Wissowarius, originea lui este, probabil, catolica Canonicul J.M. de Smet de la Universitatea din Louvain a avur bunavoinga sa ne comunice ea textul in chestiune ,face parte dintr-o traditie destul de veche" si ca fragmente din el ,se regasesc separate in orice carte de spiritualitate incepind cu Initatio Christi", fara aci putea indica autorul nedrepte (26-37) STUDIU INTRODUCTIV 5 Cauza rauratii Lumii (3-4) Fortuna labilis (511; 40-63) 1. Concep- | Calea regenerarii morale (21-24) tia morala a} Primejdiile lumii (24-45; 55-60) Tntelepru- ) Lumea = temnira si purgaroriu lui (1-75) | 46-47; 74-75) Cartea a Ia Soluria fugii de lume (49) Pledoaria Onul, stapinul lumii (71-73) Tnveleptutui (Dovedirea) | 2. Teoria corespondentei incre Macrocosm si Microcosm (77) 3, Scurte povere morale (78-81) 4, Teoria virstelor (83-85) si excursul anexat: Cele trei accidente ale macuritatii) 5. hncheiere. Teoria celor trei pact 1. Principiile cunoasterii (de sine, a lui Dumnezeu, a lumii: 1-5) 2. Lauda vireutii si condamnarea viciului (6-14) 3. Meditatie despre labilitatea vietii (1 5-17) Cartea a IIL apatia (18-19) ‘Traducerea din castitarea (20) Wissowatius | 4,Caile | exemplele bune (21-26, 32-34) (Legare pacii)| dobaindirit | rugaciunea, meditatia (27-31, 57) Virtuti 4 aseeza (35-37, 43-56, 73) (18-77) | lecturile bune (38-39) vietuirea corectt (60-66, 71-72, 74-75, umilinga, examenul con- stiintei (60-66, 71-72, 74-75) Editi mai cuprinde trei prefete si un sumar (Seara), de care ne din 1698, prin care ni s-a transmis textul Dieanului, ocupam mai departe!?. ' Vexi Cireulatia »Divanului”, p. 69-88.16 STUDIU INTRODUCTIV Il, GENEZA SI REDACTAREA Judecata in raport cu treapta de formare intelectual a hui Cantemir § cu opera sa ulterioara, alcan parea ciudata. Nu atit felul in care a realizat tanarul carturar aceasta opera stirneste nedumeriri a Divanului poate cat ideea de ao scrie'®. Putem azi reconstitui profilul sau intelectual si moral la douazeci si patru de ani. fl stim pasionat cititor de opere apusene, studiind latina, amator de speculatii ca acelea pe care ile prilejuiau lecturile din Van Helmont, atent la evenimentele politice din capitala Imperiului otoman, ca si din Tarile Romane, preocupari intelectuale sau sociale care vor genera ctiva ani mai tarziu Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago si storia ieroglifica. Marcuriile timpului ni-l arata integrat tn viata inaltei societati a Stambulului, cu alaiul ei de petreceri, taifasuri si intrigi pana la stabilirea cunoscutei reputatii de bun conviy, pe care ne-o transmite Pseudo-Nicolae Costin sau loan Neculce'” si ne- 0 confirma pesrevurile si semaiurile care fac din Cantemir un clasic al muzicii turcesti!®. Era, tor atunci, incureat in griji de familie — casatoria sa apropiata cu Casandra, fica lui Serban Cantacu: sita de Antioh-Voda!®. Dar toate aceste note nu se potrivesc ino, sau redobindirea averii parintesti insu- '6 Lui N, Tonga cartea i se paruse de-a dreptul ,fara scop* (Istoria literaturii romaine in sec, al XVIIF-lea, vol. 1, Bucuresti, 1901, p. 275). © Pseudo-Nicolae Costin, Letopisetul arti Moldovii dela Stefi sin Vasilie-Vada, ed. M. Kogilniceanu, t. Il, Iasi, 1845, p. 99: vs si Letopisetul Wwi Neculce, ed. lorgu lordan, Bucuresti, 1955, p. 257, '8 Halil Bedii Yénetken, Dinnitrie Cantemir dans Ubisoire de la musique turque, in Actes du Colloque international de civilisations balkaniques, Sincia, 8-14 juillet 1962, Bucarest, 1962, p. 145-149. '° PP, Panaitescu, Dimitrie Cantemir, Vita si opera, Bucuresti, 1958, p. 46 si Gh. Ghibanescu, Istoria nnei masii, in Arhiva’, Lagi, 1 (1889), p. 394, 557-558, STUDIU INTRODUCTIV Vv unui om predispus la meditatii religioase si domic sa contribuie prin opere morale la zidirea sufleteasca a aproapelui sa Ce explica atunci compunerea Divanulii? Influenta mis- ortodoxe, exercitata asupra lui prin Cacavelas, determi: nanta pentru orientarea primei faze din opera lui Cantemir asa cum au presupus unii autori”’? Daca formatia culturala a lui Dimitrie cuprindea si elemente ale doctrine’ ortedoxe, nici o alta activitate a sa din aceeasi perioada nu-l prezinta ca un militant pe taramul eticii crestine. in faze ~ mistica si rationalista — nu rispunde de altfel unor caracterizari convingaitoare si, pe buna dreptate, s-a remarcal! c& influenga lui Cacavelas, dascalul ortodox, a fost mai putin sisi impartirea operei sale idealista decit a lui Van Helmonr, in acclasi timp antiscolastic, mistic ¢ irationalist. Motivul lui Cantemie a fost .moral siliterar Nici umul din aceste scoputi ale aurorului nu trebuie scapat din vedere, dar pentru intelegerea primului imbold al aleacuirii siimprimarii operei nici unul nu ni se pare suficient. Dinanul se datoreste unei doringe mari de a scrie si publica 1 nut mai nutrise lao varsta atic de tanara, si cu scopul vadit de a-si stabili o reputatie 2 ¢ carte, dorinta cum nici un autor rom: culturala, ca Dimitrie Cantemir. Dupa cum vom vedea, Divansil este 0 carte scrisa repede si, de Ia inceput, cu intentia dea fi data repede la tipar?9. Nu suntem in fara roadelor unor meditaiii pioase, a rezultatelor zbuciumului Ktuntric sau a cAutirilor unui tinar chinuit de problemele vietii morale. In 2° PP. Panaitescu, op. cit., p. 47. 2! Dan Badarau, Filozofia lui Dimitrie Cantemir, p. 145-147. 22P.P. Panaitescu, in /storia literaturii romine, vol. 1, 1964, p. 613. Faprul crebuie rerinut ca semnificativ pentru cultura roméneasca din a doua jumatace a secolului al XVi-lea, cand tiparul, rezervar pana ‘atunci crtilor de ritual sau juridice, devine si calea de difurare a operelor scrise de autorilaici. (A se vedea studiul nostru: Semnificatia politica a unui act de cultura feudala, in ,Seudii", 16 11963), p. 651-669.)18 STUDIU INTRODUCTIV planurile lui Cantemir, aceasta prima scriere avea un anumit rost, care trebuie asociat cu celelalte actiuni ale lui din Dupa efemera domnie din martie~aprilie 1693, Dimitrie Cantemir are la Constantinopol conditia precara a unui domn pribeag, pe care numai insusirile sale de om cultivat si sociabil, reputatia — cei drept, ingelatoare — de om fidel Portii si interesul manifestat pentru valorile culturii islamice i-au putut-o imbunaati, Un pribeag ramane insi un pretendent la domnie. in anii exilului sau tarigradean, speranta revenirii la tron nu La putut parasi nici o clipa: nici in anii 1693-1695, cand, cazand Duca, perspectiva domniei este temporar reactualizata, nici in anii domniei lui Antioh (1695-1700), cand Dimitrie hraneste noul proiect de a obtine tronul Tarii Romanesti, atent poate si la consecintele politice ale dominatiei Cantemirestilor in ambele principate, nici, mai ales, in 1698-1699, cand pregiteste si incheie casatoria cu substrat politic ce-i acorda, odata cu mana Casandrei Cantacuzino, 0 noua vocatie la tronul socrului sau. Era firesc deci ca acest luptator pentru 0 cauza politica, fara alte arme in surghiunul sau decat inteligenta si invararura, care-] faceau ins remarcabil in societatea vremii, si-si puna zestrea culturala in slujba telurilor imediate, In perioada preparativelor sale pentru o actiune ce trebuia sti asigure v caile de afirmare nu numai in Moldova, dar si politice si culturale din celelalte capitale sud-est europene, Constantinopolul si Bucurestii, era scrierea si publicarea de aceasta fazii de inceput a Chestiunii orientale adusese in primul plan al politicii pe oamenii cultivati, cunoscatori ai gandirii mai multe limbi, capabili si trateze cu reprezentantii puterilor striine de care soarta Porti rol politic intr-una din Tarile Romane, una din cercurile cart Evolutia Imperiului oroman i ppusene, instruigi in era din ce in ce mai mult STUDIU INTRODUCTIV 9 mnata, [storia relatiilor internationale din a doua juma- tate a secolului al XVIF-lea este dominata de Alexandru Mavrocordat Exaporitul, de Dositei al lerusalimului, la noi de / Constantin Cantacuzino, Constantin Brancoveanu, Spatarul ~ Milescu — tori oameni politici abili, dar i carturari’4, Dragomanul din Fanar, stipan pe politica otomana ‘a secolului urmator, este un om politic de aceasta facturi. acelasi timp mari ‘Timpul generalilor viteji dar ignari trecuse. Intre ostasul incer- cat care Fusese Constantin Cantemir si invaratul sau fiu nu era treapta urcata de o familie, ci de o epoca, in care diplomatii iau locu! oamenilor de arme. Dimitrie inelege ca inclinatiile sale carturaresti ii pot oferi nu numai satisfactiile lecturii si ale meditatiei solitare. De aceea el nu va fi p cultura retras; intreaga lui opera, oricit de abstracte teme filozofice ar trata ea — ca aceea inspirata din Van Helmont — jodata omul de este adresata societatii si scrisa de un om care stic ce impresie puternica face stiina asupra contemporanilor. Prima sa carte trebuia deci si se adreseze cititorilor de-acasa, pentru a atesta — in romana si greaca ~ insusirile auto- rului sau?5: un domn crestin, respectuos al traditiilor religioase dominante in societatea vremii, iscusit in arta scrisului, erudit ~de la Biblie si Sfintii Parinti, pana la clasicii greci si rea avea sici raspandeasca odata cu titlul domnese (Ioan Dimitrie Cantemir-Voievod) si orientali. C romani, sau intelepti certificatul de carturarie semnat de un invafat cunoscut in 74 Vezi, Pseudo-Nicolae Costin, Letopisetul Tarii Moldovei de la ‘Stefan sin Vasile- Voda, ed. cit..45, 81, 98; lon Neculee, Letopisetul Tarit Moldovei, p. 209, 25 Conceptia lui Dimitrie Cantemir insusi despre ,pringul luminat® se vede din admiratia lui pentru Constantin Duca (cf. Histoire de Empire Othomar, trad, de la Jonequitre, t. 1, Paris, 1743, p. 115, si D. Russo, Studi isorice greco-roméne, ¢. Il, Bucuresti, 1939, p. 423-424, n. 1s Dimitrie Cantemir, op. cit, t Il p. 254 si 287).20 STUDIU INTRODUCTIV lumea greceascd, leremia Cacavelas, publicat in frunt volumului, in sfarsit opera —inchinata lui Antioh, dar tiparita in slava si folosinta moldovenescului niam" ~ era o declaratie de indoic atasament fata de tara si fata de domnescul sau frate. Omagiu neintemeiat adus acestuia din urma; nu un sprijin material pentru imprimare cerea el fratelui stu, inchinandu-i prima lui opera. Dar afirmarea superioritatii intelectuale a lui Dimitrie, care insemna tot timpul un concurent posibil la domnie, nu putea bucura pe voievodul din Iasi, si acest sentiment trebuia indulcit. Pe de alta parte, protestele de dra- goste frateasca din Cartea de inchinaciune, citite cum trebuie la Bucuresti, aveau sa arate ca partida Cantemirestilor nu ¢ divizata si ca Dimitrie nu tronul Moldovei il ravneste. Pentru ci Dimitrie trebuia st publice o carte, genul mpunea insusi stadiul de atunci al literaturii noastre, asa. Analizand produsele im carti de ritual, de predici, literar dominata inca de gindirea religi tain tiparului din acea epoca, de polemica anticatolica, de morala si pravile, majorirarea aparute in Tara Romaneasca. Cronicile nu se tipareau in celelalte genuti laice nu crau cultivate. O scriere originala in domeniul eticii oferea indoitul avantaj al nouratié si al neutralicarii Prin publicarca Divanului, Cantemir sprijina in Moldova 0 politica culturala de tiparituri in romana si greaca, politica parasita de la Vasile Lupu, abia reluata de Antioh-Voda, dar care, in Tarile Romane, ramanea apanajul major al lui Constantin Brincoveanu, Peste doi ani ar fi rebuit si apara Imaginea de nezugravit a stiintei sacreS, Aurorul ci mai proiecta 26 Si Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago este 0 carte scrisa repede (martie-seprembrie 1700), neterminata — autorul o concepuse in doua tomuri, din care numai pe cel dintdi La realizat — si, desi nneiticheiaca inca, trimisa la ipar la lasi (P.P. Panaitescu, op. cit, p. 55s Dan Badarau, op. cit, p. 130), unde nu va fi, insa, publica STUDIU INTRODUCTIV a sa set atura loghicai pre limba noastra“?’, carte care, spre deosebire de storia ieroglifica, de civculatie restransa datorita cuprinsului sau politic, s-ar fi putut publica. De si stoata im observat ci programul editorial al ranarului Cantemir avea superioritatea de a cuprinde lucrari originale, remarcabile pentru coti cititorii de romana si greaca. In conceptia lui, nu carti de ritual urmau si apari la lasi, ci scrieri de morala sau cugetare ale unui autor moldovean, Prilej de reflectii atét pentru stolnicul Cantacuzino, atenti la orice miscare a pretendentului domnese din Stambul. tsi pentru Constantin Brincoveanu, Zestrea culrurala a hui Cantemic s-a gisit astfel valorificarea intr-o opera ale carci conrinut, forma si scop sunt la fel de importante pentru a stabili inceputul creatiei intelectuale a autorului. Divanul nu este deci afirmarea unui misticist juve- nil, ci prima scricre a unui om al culturii sud-est europene din. epoca innoiri ei, dornic de afirmare literara, sociala si politica. Divenul contine cateva clemente care permit datarea perioadei in care autorul a redactat manuscrisul. Epistola dedic: Udriiu’, adica Adrianopol, desigur insotind manuscrisul cartii?S, In 1697-1698 Dimitrie trece de doua ori prin Adrianopol, dupa cum ne informeaza el insusi in [storia atorie catre Antioh Cantemir a fost trimisa de la Imperiuiué otoman®?: mai indi, in preajma lui 23 aprilie 1697, cand sultanul Mustafa al II-lea isi mobilizeaza acolo trupele in vederea campaniei impotriva austriecilor, la care participa si Cantemir39, Nu credem inst ct manuscrisul Divwsului va fi » Lusvia ieroglifca ctitoriny EV 2 in volumul de fata, adaosul la prefatas lant cated crosanctae scientae indepingibilis imago este insotita, la fel, de 9 serisoace trims lui Teremia Cacavel, 3 Histoire de Umpire Ochoman, ad. fr. cits ty p- 243 TNeculce, Letopistul Tarti Moldowei, ed. cit p. 209.2 STUDIU INTRODUCTIV fost adus cu acest prilej la Lasi, deoarece in acest caz nu vedemn de ce epistola dedicatorie ar fi fost localizata yde la Udriiu®. A doua oara Cantemir trece prin Adrianopol la intoarcerea din nefericita campanie otomana in Ungaria, spre sfarsitul lunii Djumadi ul-evvel 1109, ceea ce corespunde cu prima parte a decembrie 16973!. El petrecuse cateva luni intr-un teri- toriu de cultura superioara in limba latina si de raspandire a luni invataturii unitariene. Este foarte probabil ca in aceste im- prejurari sa fi gisitlucrarea lui Wissowatius ~ Stimuli uirtutum, fraena peccatorumn a carei traducere o va include ca a trefa parte in Divanul, si alte carti latinesti folosite apoi in operele sale. Fara tndoiala ca aceste carti ii puteau fi accesibile si la Constantinopol, unde il stim pe Dimitrie in priete de Chateauneuf, ambasadorul Frantei, ca Olandei, Colyer (opusculul lui Wissowatius aparuse la cu cu acela al Amsterdam). Dar bibliotecile scolilor, manastirilor si castelelor din teriroriul strabatut de armatele oromane ~ de la Timisoara pana la Zenta si Peterwardein — ofereau tanarului moldovean mai multe posibilitari de contact cu literatura turat occidentala decat cele din Constantinopol, ceea ce ne ingaduie si retinem drept mai sigura prima ipoteza. Catre sfirsitul luni Ziel ca’de 1109 (11 mai-10 iunie 1698), curtea lui Mustafa al [I-lea se muta la Adrianopol*?, de unde sultanul urmareste evolutia operatiilor militare de la Belgrad, ca si negocierile lui Alexandru Mavrocordat prelimi- nare pacii de la Carlowitz. Curtea imperiala fiind centrul politic al imperiului insusi, este limpede c& Dimitrie a stat si el la Adrianopol pana dupa incheierea pacii de la Carlowitz, la sfitr- situl lui ianuarie 1699, cand va pleca spre lasi, pentru casitoria cu Casandra Cantacuzino, care va avea loc la 9/19 mai 1699. 3 Histoire del Empire Othoman, t. 1, p. 252. 2 Op. cit, p. 255. STUDIU INTRODUCTIV 2B Deci este foarte probabil ca, dupa sosirea la Adrianopol in | iunie 1698, Cantemir sa fi expediat manuscrisul lucrarii sale la Iasi, impreuna cu epistola catre Antioh-Vod, in care il roaga sa ingaduie ,ca si acéstea ale méle ostenéle.... a sa simana, as sadi si euturor depreuna a sa obsti*, adica s@ aprobe tiparirea cirtii. Perioada dintre decembrie 1697 si iunie 1698 ar corespunde astfel cu accea a redactarii definitivea Divanului®, IZVOARELE DIVANULUT Por fi grupate in directe si indirecte, iar acestea, la randul lor, se claseaza dupa locul pe care-I ocupa in alcatuirea operei, motive de inspiratie pentru conceptia cartii, opuscule sau fragmente integrate ansamblului operei sau simple materiale de constructie (sententii, maxime, comparatii, exemple celebr citate biblice etc.). Un adevarat florilegiu, cum isi prezinta autoru! insusi opera, aseminator atator alte scrieri de edificare spiritual din literatura europeana a timpului Dar nu numai europeana. Literaturile oF araba si turca ~ ii ofereau lui Cantemir suficiente exemple de asemerea antologii intr-o epoca in care fiecare autor ,isi culegea nntale ~ persana, * Biografia lui Dimitrie Cantemir atribuica lui T.S. Bayer (P.P, Panaitescu, op. cit. p. 14) si publicata in Operele Principelni Demetrin. Cantemir,t. WU, Bucuresti, 1883, anexa, p. 3-5, sub tithal Vite Principis Demetri Cantemirii, desctie Divanul astfel: Librum Graeco-Moldanum Divan, sine Tribunal dictum, qui editus est Moldaniae cum adc 17 aetatis suae annum ageret. De aici Ovid Densusianu (Istoria literatucii roméne, [Bucuresti], 1898, p. 510-511) trage concluzia c& Divanul a fost scris prin anii 1690-1691, cand Cantemir avea doar 17 ani, Este evident insa ca autornd biografiel se reforea la data publicarii Dinanului, pe care 0 asaza gresit fu 1690, iar nu la aceea a redactavii cirtii Dealefel, in republicarea biografiei (Histoire de l'Empire Othoman, trad. de la Joncquigres, c. I, Paris, 1743, p. 324), Dinunul este descris wl Monde et l'Ame, imprimé en Moldavic en Grec et en Moldave, c'est un livre de sentiments moraux en forme de dialogues". Detaliul varscei autorului la data publicarii fusese inlacurat.24 STUDIU INTRODUCTIV bunurile unde le gisea", iar conceptiile despre originalitate sau proprictate literara erau cu totul altele decit cele de astazi. O opera care Ia impresionat pe tanarul carturar pana la memorizarea de expresii, imagini sau pasaje intregi a fost Gulistan (Gradina cw trandafiri) a delicatului_ poet persan al-Saadi. Patru citate™, dintre care unul cu referinta exacta Heilsadi (celelalte sunt numai puse pe seama unui anonim poet arapesc” sau ,stihotvort persiesc*), sunt luace din prefata Gulistanului. Alte cateva comparati si sentente sunt folosite in epistola dedicatorie catre Antioh Cantemir. Ca si al-Saadi, Dimitrie Cantemir a scris un florilegiu. Asemanarile cu Gulistan ne invedereaza astfel ca xdivan voia sa insemne pentru Cantemir mai mult decat o ,judecacs* (kpterfptov in tichul gre- cesc), si anume o ,culegere", ca celelalte opere orientale astfel intitulate, dintre care cel putin Divanul persanului Hafiz trebuie sa fi fost cunoscut autorului nostru. Suntem negresit in fata prime’ antologii de sententii morale aunui autor roman. Floarea darurilor, cunoscuta mai demult literaturii noastre si tiparita de Antim Ivireanul in 1700, era doar raducerea unei carti italiene ‘Alta lectura directa i-a sugerat lui Cantemir subiectul insusi al cartii. Accasta a fost una din mumeroasele scrieri care dez- voltau tema atat de rispandita in literaturile medievale euro- pene a disputei dintre suflet si corp. Pornind de la un pasaj din epistolcle pauline®’, autorii acestor dispute s-au seraduit s& 4 Dinanuh, 177,11 71, 72,85. 3% Ulbrich Wickens, Weisheit und Thorbeit, Eine exegetschreligionsgechichiliche Untersuchung 2u 1. Kor. und 2., Tilbingen, J.C.B. Mohr, 1959. O. dispuca intre simturi si ratiune scrisese in antichitate Democrit, apoi Galeaus, in tratatul stu Despre arta medicala (cf. Dan Badarau, op. cit, p. 118). Ovid Densusianu, op. cit, p. 518, ccredea ca disputa ~ modelul cart —a fost ,vreo compuntere greacl, poate sio compunere turceasca, pentru ct in numeroascle variante cirate de dl Batiouchkoff [in studiul Spor duds elon, v. mai jos} sunt multe asemenea variante poate cunoscute de Cantemir* STUDIU INTRODUCTIV 25 demonstreze oporitia radicala dintre aspiratiile inalte ale le josnice ale trupului, incluzand apoi in sufletului si porn conflict omul si lumea, inima si ochiul, Microcosmul si Macrocosmul?%, precum si alte realitati sau fictiuni polare. Cercetitorul rus F, Batiuskowa intreprins la sfarsitul secolului al XIXlea o ampla ancheté asupra scrierilor despre lupta sufletului cu trupul in literatura medievala®”, fara a reusi sa le wentatieze pe toate. Dupa Grigore de Nazianz®, Boethius® si Efrem Sirul in secolele IV-V, tema ispiteste pe ginditori, sctiitori, poeti. In seria de opere din aceasta familie vom inedlni numele lui Bernard de Cairvaux", al episcopului Hildebert*!, al lui Peyre d’Aulvergne*? sau Jacopone da Todi#?. Un 36 Vezi asemenca exemple in Bonvesin da Riva, De ania cum corpore, publicat de Bekker in ,Monarsberichte der Kénigl. Preuss. Akad, der Wiss. nu Berlin®, 1851, p. 132-146. Alte .conflicte* in poesia truverilor a semnalat Friedrich Diez, Die Posie der Troubadour, 2. verb Aufl. von Karl Bartsch, Leipzig, 1883. 7 F, Bariuskov, Skuzaniia o spore dusi s telom v srednevekovoi literature,in Jura. Min. Narodn, Prosv.* 16 (1890), vol. 271-2725 17 (1891), vol. 273-276 (cf. si recenzia lui A. Veselovski, ibis, 18 11892, vol. 280, p. 149 si urm.); brosura separatd, Sanktpererburg, 1891. Alte sctieti despre conflict sufler-corp,om-lume etc. citezd Max Manitits Geichiebte der Lateinischen Literatur des Mittelalters, Miinchen, 1931, p. 936 8 urm. (cf si Maria Boiangius, Lifluente clasce in »Divannl” hut Dinirie Cantemir (retorisnnd stiudui stn). Laucrace de diploma, Bucuresti 1971, p. 15-16} 38 Comparatia vietilor san dialogd Luanit cu Sufletul (Carmina iambica. XIX), v. J.P. Migne, Patrologia graeca, t, XXXVI, Paris, 1860. 39 De consolutione philosophiae libri Viv. Mangaierile filozofiei, trad. David Popescu, Bucuresti, Casa Scoalelor, 1943, p. 166 §© Contrasto che foce Vanima col corpo, il quale contrusto ebbe in vistone Santo Bernardo, Neneria, Societs di Bibliofili, 1844, 121 p. AU De querimonia et conflictu carnisetspiritus, in LP. Migne, Parrologia lating, CLXX1, Paris, col. 989-1004. ® son contract del cors ¢ del arma, apud Batiuskov, Skazaniia, loc. cit. vol. 271 © Contracto fra Uanima e il corpo, ibidem.26 STUDIU INTRODUCTIV contemporan al lui Cantemir, suedezul Gabriel Thureson Oxenstiern (1641— 1707), va include intre Cugerarile h Dialog intre trup si suflet**, Care din scrierile de mai sus |-au putut inspira pe Cantemir — n-am putut stabili inea. Literatura bizantina cunoaste doua dis- pute de mai mare notorietate: prima a lui Philippos Monotropos (Filip Solitarul, sec. XI), inticulata Dioprra*®; iar a doua, atribuita lui Grigore Palamas, celebrul doctrinar al isihasmului, al carei autor este de fapt Mihail Choniates (sec. XI1)*, intitulata Personificari felurite, de galeeavat si mai ales de jude- cata, ardtiind ce ar spune sufletul impotriva trupului judecindu-se cu el in divan si ce trupul impotriva lui, precum si raspunsul un “ Pensees de Monsieur le Comte Oxenstiern sur divers sujets, avec des reflexions morales du méme auteur, Nouvelle dition, «1, Paris, 1772, p. 116-120: Dialogue entre le corps et Lime; p. 194-196: De lincertitude des choses de cette vie. Cugetarile \ui Oxenstiern au fost traduse de mai multe ori in literatura roména a secolelor XVIII-XIX: v. A. Lambrior,, Limba veche si noua. Talmacirea in roméneste a scrierilor lui Oxenstiern, in ,Convorbici licerare*, 7(1873), p. 325-334; M. Gaster, Chrestomatie roména, vo. I, Leipzig-Bucuresti, 1891, p. XLVIU-L3 N. Dragan, Pagin! de literatura veche, in ,Dacoromania®, 3(1921-1922), p. 238-2405 N. Cartojan, Cantile populare in literatura romaneasca vol. Tl, Bucuresti, 1938, p. 215-216. 4}. Migne, Patrolngia graeea, vol. CXXVI, col. 701-90: introducerea operei (Plingerile)a fost publicata de Emm. Auvray, Bibl de l'Ecole des hautes études, fasc. 22, Paris, 1875, si de E.S. Shuckburgh, The Soul and the body, in Emmanuel College Magazine“, 5(1894), nr. 2-3, 48 CFA, Sonni, Michail Akoniat ~ avtor ,Olicetvoreniia® pripisivaemago Grigori Palame, in ,Vizantiiskoe Obozrenie*, 1 (1915), p- 104-109, si G. Stademiiller, Michael Choniates Metropolit von Athen (1138-cca 1222), in ,Orientaliacheistiana periodica*, 1934, vol. 33,2, 91, p. 125-325 si Pr. Prof. loan G. Coman, Observuti asupra Prosopopeii safle’ si erupulué atribuita tui Mibail Choniatul. Comunicare tinwta la al XIV-lea Congres international de studii bizantine, Bucuresti, 10 septembrie 1971, publicara in ,Studii teologice", 24 (1972), seriaa TI-a, ne. 3-4, p. 218 STUDIU INTRODUCTIV 7 judecatorilo®?, Dupa cum sa mai aritac'®, Divanul are comune cu Diopira tema dispute, personajele (Inteleptu Lamea sunt, pentru Cantemir, Sufletul si Trupul, interlocutor din opera lui Filip), planul cari (dialog in partea I, pledoarie cu temeiuri scripturistice in a TL-a, mic tratat moral ina Ill-a). La aceste similitudini adaugim faptul ca insusi Cantemir aminteste in Cartea catra cetitorin titlul obignuit al serie Filip in manuscrisele medievale (Trei dioptre), comparandu-si opera cu ,trei luminoase si nepravuite oglinde* oferite citicorului pentru a-si examina calititile si defectele (dioptra ~ soglinds*). Cantemir cunoaste neindoielnic Digptra si, de altel, el 6 putuse citi si in traducerea romaneasca efectuata tocmai in timpul lui#?. Dar imprumuturile sale se opresc la cele semnalate. Textele celor doua opere nu videsc alte contaminari. S-aafirmat chiar™ ca insesi conchuziile generale ale Dioptrei si Divanului difera, prima indemnand la fuga din lume, al doilea cautand impacarea dintre Intelept si Lume —0 solutie laica In ce priveste Personificarile lui Mihail Choniates, personajele care se infrunta sunt cot Sufletul si Trupul. Teoria varstelor5!, afirmatia ca pana la douazeci de ani onwul este sub imperiul poftelor, comparatia copilariei cu batranerea ca varste irationale din cauza slabiciunii trupesti’, apararea conditiei nobile @ Trupului (ca instrument al Sufletului), a rolului sau in viara si a bunaratii sale innascute, acuzatia ca a Publicata in JP. Migne, Patrologia graeca,t. Cl col. 1347-1372 81959-9875 cf si ed. Albert Jahn, Halle, 1885 48 PP Panaitescu, ap. cit., p. 50. To studiul nostra Nicole Milescu si inceputurile traducerilor wmanite in limba roména, p. 33, nt. 3, am semnnalat un fragment din Dioptra, adus in secolul al XVI-lea, in ms, rom. 894, de la Bibliovecit Academiei Romane. 5°P.P, Panaitescu, op. cit., p. 50. 5\ Veai Patrologia graeci, loc. cit., col. 1356 D. * Ibidem, col. 1353 CD.