IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

CUPRINS INTRODUCERE ............................................................................................................................... 5 SA STM DE VORBA ..................................................................................................................9 1.1. Cuvinte auzite, nu vazute .......................................................................................12 1.2. O audienta mare... de indivizi ...............................................................................16 1.3. Claritate, simplitate, concizie. ...............................................................................19 1.4. Reguli de compozitie ................................................................................................25 1.4.1. Diateza activa ...........................................................................................25 1.4.2. Vocabularul ................................................................................................27 1.4.3. Pronumele personale .................................................................................33 1.4.4. Constructive negative .............................................................................34 1.4.5. Timpul verbelor ................................................................................36 1.4.6. Titulaturi si functii ...................................................................................43 1.4.7. Cifre si abrevieri .......................................................................................46 1.4.8. Cuvinte de tranzitie si indicatii vocale ..............................................47 1.5. Ritmul ...........................................................................................................................50 1.6. Culoarea ....................................................................................................................52 Concluzii...............................................................................................................................53 ATI AFLAT ULTIMA NOUTATE? ..........................................................................................55 2.1. Definitie ......................................................................................................................55 2.2. Caracteristicile stirii ..............................................................................................58 2.3. Tipuri de stiri ............................................................................................................64 2.4. Organizarea si structura stirilor .........................................................................66 2.4.1. Valoarea de stire si prelucrarea informatiei ....................................66 2.4.2. Recunoasterea functiei de povestire ..................................................70 2.4.3. Tipuri de structura a stirii .....................................................................72 2.4.4. Inserturile ..................................................................................................76
2

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

2.4.5. Lansarile si anunturile ..............................................................................79 2.5. Scrierea stirilor .......................................................................................................82 2.5.1. Bazele scriiturii unei stiri de radio ....................................................82 2.5.2. Leadul .........................................................................................................83 2.5.3. Tipuri de organizare a corpului stirii ..................................................98 2.5.4. Atribuirea informatiei ............................................................................99 2.5.5. Nume de persoane ................................................................................104 2.5.6. Citatele directe .......................................................................................107 2.5.7. Inserturile sonore .................................................................................113 2.5.8. Repetitia si redundanta .........................................................................116 2.5.9. Rescrierea stirilor pentru difuzare..118 2.5.10. Contra indicatii ..124
1.4. Reguli de compozitie In adancul fiintei lor, jurnalistii radio apreciaza regulile formale ale compozitiei, chiar daca pot da exemple bune despre cand poate fi fiecare ignorata. Una dintre aceste reguli este cea a profesorului englez William Strunk, referitoare la folosirea anumitor cuvinte: Omiteti cuvintele inutile: Scriitura puternica este concisa. O propozitie nu trebuie sa contina cuvinte inutile din acelasi motiv din care un desen nu rebuie sa aib linii inutile si o masina componente inutile. Aceasta nu necesita ca autorul sa-si fac toate propoziiile simple, sau sa evite toate detaliile si sa-si trateze subiectele schematic, ci ca fiecare cuvnt sa spun ceva (1). 1.4.1. Diateza activa William Strunk este cunoscut si pentru cum arata studentilor si avantajele diatezei active. Ca o regula, propoziia Columb a descoperit America este mult mai de preferat alternativei pasive America a fost descoperita de Columb. Strunk argumenta ca diateza activa este mai directa, mai puternica si mai concisa. Pentru jurnalistul radio exista in plus avantajul ca patru cuvinte pot face treaba altor sase, ceea ce salveaz timp preios.
1

Strunk & White, 1979,p. 17 3

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Verbele sunt caii de traciune ai textului, doar daca nu-i transformai in ponei ncrcndu-i cu diateza pasiva. O construcie la diateza activa, va vei aminti, urmeaz acest model: Subiect - verb - complement direct. Elena a scris tirea. Subiectul, Elena, a realizat o aciune descrisa de verbul a scris. tirea este obiectul, sau rezultatul aciunii ei. nlocuii cu diateza pasiva si vei crea acest model: tirea a fost scrisa de Elena. Noul subiect, tirea nu face nimic. Este receptorul aciunii Elenei. Propoziia a cptat doua cuvinte suplimentare pe drum, micndu-se mai ncet cu acest bagaj in plus. Aceste exemple sunt simplificate, dar principiul rmne adevrat si pentru construciile mai complexe. INCORECT: Legislaia locuinelor, care a fost aprobata de Senat azi dimineaa, va fi promulgata de Preedinte la sfritul acestei sptmni. ntreaga fraza este construita la diateza pasiva (si accentueaz un unghi vechi). Trecerea la diateza activa da stirii impresia de micare: MAI BINE: La sfritul acestei sptmni Preedintele va promulga legea locuinelor pe care Senatul a aprobat-o azi dimineaa. Este bine sa fim constani in grija pentru diateza pasiva - ea ngreuneaz textul. PASIV: Nota a fost aprobata de Parlament. ACTIV: Parlamentul a aprobat nota. PASIV: Masina a fost lovita de camion ACTIV: Camionul a lovit masina. PASIV: Semnata de primul ministru, ordonana se aplica de mine. ACTIV: Primul ministru a semnat ordonana ce se va aplica de mine. PASIV: Suspectul a fost interogat de politic. ACTIV: Politia a interogat suspectul. Dar ca orice regula de compozitie putem mpinge avantajul prea departe. In timp ce in mod normal ordinea subiect - predicat - obiect a diatezei active ofer o utilizare economica a limbajului, exista cazuri cand complementul direct merita sa fie subiectul propoziiei. Daca cineva l-a mpucat pe preedinte, oricine ar scrie Preedintele a fost mpucat. Sau, n-am putea ridiculiza victima unui atac care striga Am fost jefuit! in loc de Cineva m-a jefuit!. In aceste cazuri, obiectul asupra cruia se acioneaz este mai important dect un subiect necunoscut. Strunk a observat insa ca exista si un caz deosebit pentru structurarea ideilor astfel nct subiectul discursului este de asemenea subiectul propoziiei. Uneori diateza pasiva este inevitabila. Sa luam urmtoarea propozitie. PASIV: Pictura anilor '60 nu mat este aproape deloc apreciata astzi. Aici diateza pasiva este acceptabila fiindc in centrul ideii se afla pictura. Tema propoziiei si subiectul ei sunt aceleai. Dar sa spunem ca tema o reprezint preferinele criticilor de arta contemporani. Putem scrie propoziia utiliznd oricare dintre forme: PASIV: Pictura anilor '60 nu mai este apreciata de criticii contemporani. Sau: 4

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

ACTIV: Criticii contemporani nu mai apreciaza pictura anilor '60. Totui, in acest al doilea exemplu, diateza activa este mai directa, mai hotrt, mai concisa. Construcia pasiva este in primul rnd purttoare de cuvinte inutile. Pentru a evita acest lucru este nevoie de o vigilenta continua. ntr-adevr, utilizarea diatezei pasive in schia iniiala si in vorbirea improvizata poate fi reprezentarea prea naturala a modului in care gndurile sunt asociate si legate de tema si subiect in mintea noastr. 1.4.2. Vocabularul In sfrit, William Strunk a fost un adept al limbajului concret. Este de preferat specificul, generalului, cuvntul precis celui vag, concretul abstractului, spunea el (1). Strunk a argumentat ca marii autori au fost eficieni fiindc au lucrat cu particulariti si au oferit detaliile ce contau. Prea des jurnalistii ncearc sa-si lrgeasc audienta apelnd la cazul general in locul celui particular, angajnd mai degrab termeni abstraci dect exemple concrete. Lingvistul S.I.Hayakawa (2) a ilustrat precis aceasta problema prin ceea ce a numit scara abstractizrii. Sa luam de exemplu cazul unei vaci numita Floricica. Urcnd scara substantiv cu substantiv, vaca este identificata ca Floricica (un animal unic), rasa Guernsey, vaca, inventar viu (septel), bun al fermei, si, in final, avere. La fiecare nivel de abstractizare relaia dintre Floricica si fermier este pusa intr-o perspectiva mai larga, dar caracteristicile care o identifica in mod unic trebuie lsate deoparte. In timp ce putem sa ne formam o imagine clara a Floricelei, vaca Guernsey, exista numai o urma slaba a imaginii sale cand ncercam sa ne imaginam o fotografie a averii fermierului. O lecie importanta aici este ca detaliile si particularitile au puterea de a forma imagini in mintea audientei - observaie importanta cand scriem pentru radio. Un jurnalist sensibil la cuvinte la va utiliza pe acelea care au o mai mare valoare conotativa. Cuvintele sugestive vor trezi asociaii in mintea asculttorului si-i vor strni imaginaia. Ele aduga culoare, cldura si viata unui text. Formula Mintea lui nelege problema va transporta semnificaia intenionata, dar mai eficient ar fi sa spunem Mintea lui s-a luminat la nelegerea problemei. Cuvntul luminat poarta o conotaie diferita si o imagine vizuala care nu doar spune asculttorului ce s-a ntmplat, dar ii da si senzaia ntmplrii. Este mai bine sa spunem ca vntul se vita in coltul casei, dect sa spunem ca vntul btea. Daca un cuvnt poate spune nu numai ce s-a ntmplat, ci si cum s-a ntmplat, cu att mai bine (3). Utilizarea cuvintelor descriptive, care sa creeze senzaii vizuale in mintea asculttorului, este in special importanta in scriitura textelor de radio, unde nu exista un acompaniament vizual al sunetului. Cuvintele si expresiile descriptive bine alese ajuta asculttorul sa construiasc o imagine mentala a unui eveniment.

Strunk & White, 1979, p. 19 cf. Finn, 1991, p.12 3 cf. Crews, 1946, p.51-52
1 2

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Cuvintele scurte, puternice, sunt in general mai bune dect cele mai puin energice. INCORECT: El a trecut in nefiina. MAI BINE: El este mort. INCORECT: Ii cer sa-mi predai acel volum. MAI BINE: Da-mi cartea. INCORECT: Da-mi o mana de ajutor sa m ridic. MAI BINE: Ajuta-m sa m ridic. Stilul oral este marcat, de asemenea, de cuvinte cu o nalta valoare a efectului sonor. Ar trebui sa folosim onomatopee, cuvinte al cror sunet le sugereaz sensul. Cuvintele dangt, vjit, ronial, pocnet, alinare, sunt cuvinte onomatopeice. Dar, ca orice alta tehnica, onomatopeele pot fi utilizate excesiv sau utilizate greit. Folosite cu discernmnt sunt un mod eficient de a aduga culoare textului. Stilul literar are nevoie de obicei de un vocabular mult mai larg dect stilul oral. Vocabularul pe care l poate nelege o persoana cu nivel mediu de pregtire din ceea ce citete este de aproape trei ori mai mare dect cel pe care l folosete in vorbire. Un cititor poate recunoate sau este capabil sa-si dea seama de sensul multor cuvinte pe care le-ar pierde total daca i-ar fi prezentate oral. Un cititor poate de asemenea cuta semnificaia unor cuvinte intr-un dicionar, lucru pe care un asculttor nu-l poate face. Cuvintele alese trebuie sa contribuie la claritatea mesajului. Vocabularul nu trebuie sa deruteze asculttorii, deoarece confuzia, chiar daca este doar momentana, va face asculttorul sa piard poriunea imediat urmtoare a mesajului. Drept rezultat, el va fi incapabil, sau nu va mai dori sa urmreasc restul comunicrii si se va decupla, fizic sau mental, prsind camera, schimbnd postul, sau nchiznd aparatul. De aceea trebuie sa alegem cuvinte ce vor fi uor recunoscute de asculttor. Ceea ce nseamn utilizarea unui vocabular limitat pentru cea mai mare parte a scriiturii de radio, in special daca ea este dedicata unei audiente foarte largi, precum este un program la o ora de maxima audienta. Pentru a ajunge la cat mai muli oameni posibil, fr ca ei sa renune la audierea unui program, trebuie sa folosim un vocabular direct, restrns. Evitai deci utilizarea de cuvinte mari, cand unele mai simple, comune, vor transmite aceeai idee. Un corolar important al acestui principiu este evitarea termenilor generali, abstraci, in favoarea cuvintelor sau expresiilor specifice care se potrivesc cel mai sigur si mai corect unei idei. William Strunk insista (1): Daca acei care au studiat arta scrisului sunt de acord asupra unui lucru, acesta este: cel mai sigur mod de a atrage si a menine atenia cititorului este sa fii specific, precis, concret. INCORECT: S-a instalat o perioada de vreme nefavorabila. MAI BINE: A plouat in fiecare zi in ultima sptmn. INCORECT: Si-a exprimat satisfacia in timp ce intra in posesia binemeritatului sau premiu. MAI BINE: A zmbit in timp ce punea moneda in buzunar. Strunk se referea la textul scris, dar sfatul este chiar mai important pentru radio, unde trebuie sa lucram intre limitele de timp foarte precise ale
1

Strunk &White, p.20

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

unui orar si timpul programat pentru un text este msurat in secunde, nu in minute. Fii ateni la elementele de jargon. Putei ti ce este un scanner TCA, dar muli asculttori nu vor ti. A spune ca TCA este un acronim pentru tomograf computerizat axial nu ajuta, din moment ce putini oameni vor cunoate chiar si aceti termeni. Definii-l deci in vorbirea curenta: Spitalul Municipal a cptat fonduri pentru a cumpra un scanner TCA, un aparat de mai multe milioane de dolari ce vizualizeaz interiorul corpului uman fr s foloseasc razele X. Ferii-va de ambiguitate. Dei putei fi experi in interpretarea termenilor profesionali, a limbajului tiinific sau statisticilor, audienta nu este. De exemplu, daca un incendiu intr-o pdure a distrus 100 de hectare de copaci, nu spunei: Un milion de metri ptrai de lemn de construcii s-a transformat in fum. Spunei: Destul lemn de construcii pentru a ridica 40 de case de 8 camere s-a transformat in fum. Nu explicai lucrurile abstract. Fii concrei. Spunei exact ceea ce gndii. Nu este nevoie sa amintim autorilor ca orice cuvnt trebuie utilizat corect si gramatica trebuie sa fie corecta in toate formele de scriitura, inclusiv cea pentru radio, dar este trist ca prea frecvent termenii si gramatica nu sunt corecte; cand sunt folosite eronat deruteaz asculttorul. Scriitura buna este marcata de precizie in alegerea cuvintelor. Daca exista doar un cuvnt care are semnificaia precisa pe care dorii s-o transmitei si credei ca audienta este familiara cu acel termen - folosii-l. Pe de alta parte, daca acel cuvnt poate sa nu fie neles de audien, va trebui sa rescriei textul pentru a transmite sensul intr-un alt mod. Multe cuvinte obinuite sunt folosite greit de cei care nu au o practica suficienta in utilizarea precisa a vocabularului. A avea si a folosi un dicionar este cea mai buna cale spre a ajunge la precizia dorita. Folosirea limbii si a regulilor gramaticale corecte este modul in care ne nelegem unii cu alii si reprezint harta noastr pentru construirea unui jurnalism bun. Ea da credibilitate. Daca nu credei, ncercai sa folosii deliberat erori gramaticale in emisie. Apoi numrai telefoanele si scrisorile primite. Totui, conversaional nseamn ca putem folosi uneori puin argou si putem ocoli puin regulile formale ale gramaticii, de pild compunnd propoziii fr predicat sau inversnd topica. Dar nu profitai prea mult de acest privilegiu. Multe reguli gramaticale exista pentru a face scriitura mai precisa. Nu trebuie niciodat sa facei ceva ce va face textul mai greu de interes, sau mai ambiguu. Oricnd ceea ce ai scris poate fi interes altfel dect intenionai, ai realizat un lucru prost si trebuie sa rescriei materialul. nclcarea regulilor gramaticii poate de asemenea cota autorul mai degrab ca ignorant, dect ca o persoana care ncearc sa fie conversaionala. Acest lucru va distruge credibilitatea programului. Aa ca nclcai regulile gramaticale cu multa cumptare si fii siguri ca tii ce facei oricnd vrei sa violai o regula. Probabil ca cel mai obinuit mod in care jurnalistii radio violeaz regulile gramaticale este folosirea propoziiilor incomplete. De obicei acestea sunt mici interjecii utilizate pentru a personaliza transmiterea unui material. Exista un nou campion naional la strigturi. Ei bine... aproape. Asear... 7

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Frazele incomplete pot servi de asemenea ca tranziii de la un set de stiri la altul. ... luna viitoare la Cairo. Revenind la tirile locale... colile se vor deschide... Propoziiile incomplete ar trebui folosite numai cand ele servesc unui scop si nu reduc din claritate. De obicei o propozitie incompleta este marca unui jurnalist neatent sau fr experiena. Exista loc in scriitura de radio pentru propoziii incomplete, dar aceasta nu scuza greeala de a le scrie acolo unde sunt necesare propoziii complete. Folosii argoul la fel de rar pe cat de rar violai regulile gramaticale. Utilizarea argoului fr un scop definit poate caracteriza autorul ca ignorant si textul ca unul ce nu merita ascultat. Un pericol al utilizrii argoului este ca acesta se schimba rapid si folosirea lui este de obicei limitata la subgrupuri ale societii. Nu putem fi siguri ca termenii de argou pe care ii folosim vor fi nelei de toi asculttorii. Jurnalistii radio, a cror audienta este mai difereniata pe posturi dect cea a televiziunii, i pot permite sa fie puin mai liberi cu argoul. Dar este ntotdeauna o afacere riscanta. Suntem contieni ca multe posturi ncurajeaz utilizarea argoului pentru a se potrivi cu imaginea postului. Dar amintii-va ca posturile i schimba formatele mai rapid dect schimba creatorii linia modei. Poi tocmai sa fi reuit sa faci scriptul stirilor sa se potriveasc la vocabularul si tonalitatea postului ca apoi sa descoperi ca postul i schimba formatul dintr-unul de muzica clasica intr-unul de muzica populara. Daca va meninei scriitura intr-o limba simpla, limpede, oamenii va vor nelege indiferent de preferinele lor muzicale. Pe de alta parte, este in avantajul dumneavoastr sa nvai cat mai mult din tipurile de argou curente. Orice scriei si poate avea mai mult de un singur interes este greit. Deci trebuie sa fii permanent contieni de posibilele sensuri duble ale cuvintelor. Din moment ce argoul tinde sa dea noi semnificaii vechilor cuvinte, mai degrab dect sa creeze cuvinte noi, trebuie sa cunoatei sensurile argotice ale cuvintelor obinuite. Si ele se schimba constant. In 1946, intr-un eseu intitulat Politica si limba engleza, George Orwell enumera sase reguli ale utilizrii englezei. Aceste reguli suna elementar si chiar aa si sunt, scria el, dar ele cer o schimbare profunda a atitudinii oricui a crescut obinuit cu scriitura in stilul acum la moda. Ce era la moda in 1946 nu mai este la moda astzi, dar ..scriitura la moda de astzi are la fel de multa nevoie de regulile lui Orwell ca si cea de atunci. De asemenea, limba engleza este mai simpla la nivelul morfo-sintaxei dect limba romana, ceea ce face ca ultimei sa-i fie si mai necesare aceste reguli. I) Nu folosii niciodat o metafora, comparaie sau alta figura de stil pe care suntei obinuii s-o vedei in materialele tiprite. II) Nu folosii niciodat un cuvnt lung acolo unde se potrivete unul scurt. III) Daca este posibil sa eliminai un cuvnt, eliminai-l. IV) Nu folosii niciodat pasivul, cand putei folosi activul. V) Nu folosii niciodat o expresie strina, un cuvnt tiinific sau unul de jargon daca va putei gndi la un echivalent din limba de zi cu zi. 8

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

VI)

Mai degrab nclcai oricare din aceste reguli dect sa spunei un lucru contrar firii limbii.

1.4.3. Pronumele personale O conversaie este conversaie numai daca implica doua pri. In difuzare acestea sunt individul asculttor din audienta si vocea de la celalalt capt al liniei - prezentatorul. Utilizarea pronumelor la persoana I si a II-a face textul sa sune mai personal, mai informal si mai conversaional dect daca autorul a folosit numai substantive si pronume la persoana a III-a. Daca avei probleme in cutarea acelui cadou special pentru ziua persoanei ndrgite, avem unele sugestii... Suntem pregtii pentru o vreme rece... Cheltuielile noastre vor creste drastic daca se aproba mrirea preului la benzina... Cei mai muli dintre noi au admis ca soarele va rsri in fiecare dimineaa, dar un brbat... Desigur, orice instrument stilistic poate fi utilizat in exces si anumite tipuri de coninut se adapteaz mai uor la folosirea pronumelor dect altele, dar ca o regula generala, atenia fiecrui asculttor va fi captata mai uor de un text care pare sa-l implice direct. Utilizarea lui voi si noi si a pronumelor similare ajuta la realizarea acestei implicri. Totui, asigurai-va ca referinele pronominale sunt clare. O referire derutanta in textul difuzat va pune pe gnduri asculttorul si l va face sa piard informaia care urmeaz. Probleme de acest tip apar frecvent in textele jurnalitilor fr experiena: El a pus vaza pe poli, care fusese reparata. (Ce a fost reparata, vaza sau poli?) Copiii mei au prea muli pantofi, aa ca i-am aruncat. (Copiii?) Americanii au ales civa preedini slabi, dar Congresul i-a ferit de a ruina tara. (Pe americani, sau pe preedini?) 1.4.4. Construciile negative William Strunk a artat ca este mai bine sa exprimam ceva negativ intr-o forma pozitiva. Astfel, mort este o alegere mai buna dect nu este viu si a uitat mai bine dect nu si-a adus aminte. In general, frazele negative sunt un obstacol in calea claritii. Ele sunt mai greu de interes pentru audienta. Sunt mai puin descriptive si ofer mai putina informaie. INCORECT: Puiul de maimua n-a fost hrnit de mama sa. In gravitaia mare a lui Jupiter, n-ai putea arunca o minge prea departe. Prima lucrare publicata a lui Schubert n-a fost bine primita de marele public. Nu tie daca e sigur ca tatl sau n-a dorit sa-si arate sentimentele. Primele trei construcii sunt vagi: ele ofer putina informaie. A patra, care este multiplu negativa, este si confuza. Cand mintea umana primete informaie negativa, dorete si ncearc sa converteasc acea informaie intr-o forma pozitiva; mintea vrea sa tie si ce este, nu numai ce nu este un lucru. 9

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

MAI BINE: cu

Puiul de maimua a fost hrnit cu lapte praf, mai bine dect laptele mamei sale. In gravitaia mare a lui Jupiter poi arunca o minge numai doi sau trei metri. Prima lucrare publicata a lui Schubert a fost primita cu ezitri de marele public. El se ntreab daca tatl sau a dorit cu adevrat sa-si ascund emoiile. Pe de alta parte, nu este potrivit ca mijloc de exprimare a negaiei, sau ca un contrast: Statul roman nu va avea un buget astzi. Dei legea cere ca bugetul sa fie votat nainte de 1 iulie in fiecare an, parlamentarii nu vor termina dezbaterile astzi - si nici nu par ca vor cdea de acord prea curnd. Exista insa un pericol, in special in stiri: acela ca asculttorul sa piard cuvntul negativ din cauza ca un alt sunet ii distrage atenia, iar atunci va interpreta greit informaia. De aceea repetiia ajuta. In tirea de mai sus sunt folosite trei negaii pentru a evita o nenelegere. Mai multe propoziii negative succesive la nceputul unei stiri pot suna anost. Este ca si cand ai spune asculttorului ca nu se ntmpla nimic. ncercai sa transformai negativul in pozitiv. INCORECT: Preedintele a spus astzi ziaritilor ca nu se va opune ncercrii Parlamentului de a schimba condiiile de votare ale cetenilor din satele izolate. MAI BINE: Preedintele a spus astzi ziaritilor ca va accepta ncercarea... INCORECT: Surse interne spun ca Tribunalul Judeean nu va acuza cele 12 persoane arestate sptmna trecuta pentru diferite motive. MAI BINE: Surse interne spun ca Tribunalul Judeean va anula capetele de acuzare ale celor 12 persoane... INCORECT: Ministrul de Externe a dezvluit ca nu va pleca la Washington pentru a cere sprijinul preedintelui Clinton. MAI BINE: Ministrul de Externe a dezvluit ca si-a anulat planurile de plecare la Washington... Evident, este imposibil si deloc intelept sa convertiti toate frazele negative in fraze pozitive. Ramane sa judecati singuri unde acest lucru este necesar, dar in general transformarea poate fi facuta eficient. 1.4.5. Timpul verbelor Acum o suta de ani, cand ziarele calatoreau cu postalionul sau cu vagoanele de tren pline de praf, era ceva obinuit sa treaca zile intregi nainte ca amanuntele unui eveniment sa ajunga de la Bucuresti la Iasi. Aceasta intarziere forta ziarele sa accentueze elementul timp, folosind in lead un rnd care preciza locul si data redactarii (dateline1) - Bucuresti, luni 8 decembrie - pentru a spune cititorului cand a fost expediata tirea, astfel nct el sa poata ti cat de veche este povestea. Facilitatile de transport si
1

Dateline =

prima linie a textului, numita si origine, care contine locul, data si sursa informatiei.

10

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

comunicatii s-au imbunatatit intre timp, dar traditia dateline-ului continua in cele mai multe stiri pregatite de diferitele agentii de presa. Ziarele nu pot si nu vor putea niciodat, in forma curenta, sa fie un mijloc de comunicare de masa care sa permita receptarea imediata a mesajului. Nu exista nici un mod pentru ca ele sa se adapteze vitezei confratilor lor electronici si, prin natura lor, nici nu-si doresc acest lucru. Jurnalistii radio nu sunt insa dependenti de un proces care sa consume timp, cum este cel al publicarii ziarelor. Fiindc ei nu trebuie sa astepte urmtoarea aparitie a presei scrise, pun accent pe capacitatea canalului de a prezenta ce se ntmpla acum. Ei ofer audientei un aer de actual, o calitate ce le creste popularitatea facand oamenii sa se intrebe intre ei in mod regulat - Ce mai e nou?. Astfel, pentru a pastra textul aa nct sa sune actual, jurnalistii radio folosesc timpul prezent oricnd este posibil. Daca de exemplu primarul, intr-o conferinta de presa de dimineaa, a facut apel la o cooperare totala in mentinerea curateniei orasului, buletinul de seara poate prezenta astfel: Primarul ne cere tuturor sa meninem curatenia in locurile publice pe care le frecventam. El spune... . Conferinta de presa, desi incheiata, recomanda un efort continuu. Sensul informatiei este un ghid simplu in folosirea timpurilor. Persoana care castiga o cursa de maraton in acelasi moment in care primarul i tine conferinta de presa trebuie sa aiba prezentarea realizata diferit. Ar fi caraghios sa anuntam ca atletul castiga maratonul la opt ore dupa ce cursa a luat sfrit. Regula manuirii timpurilor ar putea fi ca, in afara faptului prezentat care in esenta sa prevede finalitate, este mai indicat sa folosim prezentul. De exemplu, o stire aparuta in editia de marti dimineaa a unui cotidian local poate contine urmatorul subiect: Consiliul Primariei, la sfritul sedintei de luni seara, si-a exprimat suportul unanim pentru propunerea facuta de Micarea Ecologista, care a cerut o ordonana de interzicere a focurilor deschise in lunile de vara, o perioada de mare poluare a aerului. Ca jurnaliti radio, putem trata acelasi subiect astfel in dimineaa urmtoare: Consiliul Primariei sprijina propunerea Micrii Ecologiste, care cere o ordonana de interzicere a focurilor deschise in lunile de vara... o perioada de mare poluare a aerului. Consiliul a luat aceasta hotarare la sfritul sedintei de aseara. Vei observa ca, desi actiunea Consiliului a avut loc in trecut (luni seara), versiunea radio nu accentueaz acest aspect al stirii si, in loc, o aduce mai in actualitate prin folosirea verbului la prezent sprijina. Timpul exact al aciunii este amanat pana in finalul subiectului. Aa cum am artat, presa tiparita trebuie sa utilizeze trecutul pentru majoritatea stirilor, fiindc ele sunt datate. Dar cum in transmisiunile radio data nu este att de importanta si deci poate lipsi, ceea ce este corect cand este citit suna prostesc cand este vorbit. De exemplu, sa consideram afirmatia: Preedintele a spus ca a crezut ca primul ministru facea o treaba buna. Citita cu voce tare, ne face sa ne intrebam daca presedintele inca mai crede acest lucru. Desigur ca da, deci spunei: Preedintele spune ca el crede ca primul ministru facea o treaba buna. 11

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Daca exista cineva care crede ceva la trecut, putem presupune, daca nu stim contrariul, ca el crede acelasi lucru si acum. lata cateva exemple care ilustreaza cum sa facei tirile mai actuale pentru radio: O stire de agentie arata ca presedintele a parasit Bucurestiul pentru petrecerea vacantei in Predeal. Ziarul trebuie sa scrie tirea la trecut din motivele deja discutate. Dar radioul este mult mai rapid, deci poate prezenta tirea in timp ce presedintele este inca pe drum: Preedintele se ndreapt ctre Predeal pentru a-si petrece vacanta . Sau, poate folosi trecutul, accentund apropierea temporala: Preedintele tocmai a parasit Bucurestiul pentru a-si petrece vacanta in Predeal. Sau, poate privi in viitor: Presedintele va ajunge la reedina sa din Predeal, la doua ore dupa ce a parasit Bucurestiul in aceasta dimineaa . Putei accentua senzaia de imediat prin timpul verbelor sau prin conectarea ei la o anumita referinta temporala, precum: Cu cateva minute nainte... Chiar nainte de intrarea in emisie... La aceasta ora... In acest moment... Dar folosirea in exces a acestor expresii ar trebui evitata, altfel ele se vor banaliza si-si vor pierde impactul. O alta precautie: ocazional, textul unui discurs este comunicat mediilor de informare pentru a-l utiliza nainte ca el sa fie cu adevrat rostit. Ganditi-va cum ar suna daca citati un vorbitor care a spus ceva, bazandu-va pe discursul tiparit, iar mai tarziu vei descoperi ca in timpul discursului el a facut unele modificari si nu a mai spus acel lucru. Aceasta situatie necesita in mod clar folosirea timpului viitor: Senatorul X, intr-un discurs pe care l va prezenta diseara... va cere cresterea sprijinului pentru programele educationale. Sau: Intr-un discurs pregatit pentru a fi rostit asta seara, senatorul X va acuza... Pentru a va proteja impotriva schimbarilor in textul pregatit al vorbitorului, trebuie sa aratati clar in stire ca informaia provine dintr-o versiune dinaintea rostirii discursului. Uneori este necesar sa combinati trecutul cu prezentul pentru a evita confuzia in ordinea logica a stirii, din care unele evenimente pot fi incheiate, pe cand altele sunt tratate ca subiecte in desfasurare. De exemplu, in urmatoarele trei versiuni ale aceleiasi stiri observati ca versiunea la trecut este cea mai puin imediata, cea la prezent cea mai actuala, iar combinatia celor doua clarifica pentru asculttor ce aciune se continua si care este cea incheiata: TRECUT: Presedintele Emil Constantinescu a anuntat astzi ca se va adresa miercurea viitoare Parlamentului in legatura cu legea salarizarii. El a spus ca va prezenta pozitia oficiala a 12

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Presedintiei cu privire la propunerea noului sistem de calculare a salariilor. PREZENT: Presedintele pregateste un text de luare de pozitie asupra problemei legii salarizarii, text pe care l va rosti in Parlament miercurea viitoare. Intr-un anunt facut azi dimineaa, presedintele spune ca va prezenta reactia oficiala a institutiei pe care o reprezint referitor la propunerea pentru noul sistem de calculare a salariilor. AMESTEC: Presedintele Emil Constantinescu pregateste un text de luare de pozitie asupra problemei legii salarizarii, text pe care l va rosti in Parlament miercurea viitoare. Presedintele a spus astzi ca discursul va prezenta reactia oficiala a institutiei pe care o reprezint referitor la propunerea pentru noul sistem de calculare a salariilor. Ultima versiune accentueaz actualizarea informatiei in text, apoi trateaza anuntul la trecut, fiindc actiunea s-a incheiat. Un avertisment - nu va lasati purtati de dorinta de a pune totul la prezent. Nu folosii verbe la prezent pentru evenimente care apartin in mod logic trecutului. In unele stiri, acuratetea si claritatea cer utilizarea verbelor la trecut. Este ilogic si confuz sa folosii verbe la prezent pentru a descrie o situatie ce s-a terminat si nu are nici o sansa sa se continue in prezent. De asemenea, poate exista o anumita lipsa de acuratete in utilizarea lui a spune la prezent, flindca ceea ce a spus cineva ieri nu este in mod necesar ceea ce spune astzi. Putei folosi . spune in cele mai multe cazuri, dar daca vei cita o declaratie controversata, sau una legata de un moment particular, utilizati ..a spus. Senatorul X spune ca oponentul sau este un escroc si un mincinos. Mai bine fixati aceasta afirmatie intr-un loc si un timp, pentru ca senatorul X poate sa nu mai fac aceeai declaratie a doua zi. Senatorul X intr-un discurs tinut aseara la banchetul anual al veteranilor de razboi - a spus ca oponentul sau este un escroc si un mincinos. De asemenea, folosii a spus daca declaratia este plasata in timp si spatiu, indiferent de natura ei: Stand in fata multimii de Ziua Nationala, primul ministru a spus ca temerile privind o retrasare a granitelor Romaniei trebuie eliminate pentru totdeauna. Exista si o alta problema cu spune si a spus. Ne-am plictisit sa le tot scriem. Presupunem ca oamenii s-au saturat sa le auda, dar exista pareri diferite referitoare la ideea ca audienta observa cu adevrat acest lucru. Cautam deci alternative. Pretinde este un cuvnt total diferit de spune. El implica un grad de scepticism, faptul ca o persoana sau un grup face o afirmatie nedovedita. Intro declaratie de fapte, pretinde poate crea suspiciune. Decanul facultatii pretinde ca numarul candidatilor inscrsi in acest an a depasit capacitatea de corectare a corpului profesoral. Poate exista suspiciunea ca minte? Daca da, atunci pretinde este in regula, dar daca nu, el aduga o nedorita doza de insecuritate stirii. Astfel, desi 13

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

este tentant sa utilizam pretinde, se pronunta, susine, s.a.m.d., spune este in general cea mai buna opiune. Mai este ceva de care trebuie tinut seama n folosirea timpurilor verbelor. Nu schimbai timpurile astfel nct schimbarea sa provoace o fraza ilogica sau o distorsiune a realitii. Un om moare in aceasta dup-amiaza, dupa ce s-a sinucis azi dimineaa. Sau: O femeie este mpucata mortal... iar politia continua vanatoarea agresorului. Lipsa lui a fost conduce la interpretarc eronata, fiindc femeia a fost mpucata cu o zi nainte ca tirea sa fie difuzata. Lead-ul face ca oamenii care au ascultat tirile de ieri sa creada ca o alta femeie a fost mpucata azi. Cand ceva important s-a ntmplat, nu va jucati cu timpurile. Spunei doar ca s-a ntmplat si cand s-a ntmplat. Nu ne propunem sa dam o lista de situatii ce necesita utilizarea timpului trecut. Fiecare jurnalist trebuie sa-si foloseasc bunul simt si experiena pentru a determina cand este cerut trecutul si cand prezentul; citirea textului cu voce tare va releva aria acestor probleme. Sa consideram urmatorul subiect, prezentarea unui incendiu care a ucis 12 persoane si a ranit 3, in termenii utilizrii verbelor la trecut sau la prezent. Un incendiu care a izbucnit aseara intr-un bloc din centrul orasului a ucis 12 persoane si a ranit alte 3. Ar fi ridicol sa folosim prezentul pentru aceasta stire: Un incendiu care izbucneste intr-un bloc din centrul orasului ucide 12 persoane si raneste alte 3. Totui este posibil sa dam stirii o mai mare senzatie de imediat folosind forma de gerunziu a verbelor. De exemplu: Un incendiu a izbucnit aseard intr-un bloc din centrul orasului ucigand 12 persoane si ranind alte 3. tirea nu este doar mai actuala, dar am si salvat un cuvnt, care, si am facut fraza sa curg mai uor.

1.4.6. Titulaturi si functii Cand prezentarile includ titulaturile surselor la un loc cu numele lor, titulatura precede ntotdeauna numele. Aceasta, in general, este inversul stilului utilizat pentru identificare in versiunile tiprite ale aceleiasi stiri. Trebuie notat totusi ca si prezent tirile scrise devin mai flexibile in metodele lor de identificare a persoanelor. Observati urmtoarea fraza, aparuta intr-un cotidian: Robert A. Benson, un ostatic din Iran, a trimis scrisori aproape identice lui Clinton si la Washington Post, a spus joi seful biroului de presa al Casei Albe, Jody Powell. (1). Numele omului nu va avea nici o semnificatie pentru asculttorii romani, dar termenul ostatic, folosit intr-un moment cand interesul lumii se focaliza asupra celor 50 de americani retinuti impotriva vointei lor in Iran, l-a plasat
1

Exemplu adaptat dupa Willis & D'Arienzo, 1993, p.150

14

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

imediat pe Benson intr-un context ce starnea simpatie. Indivizii pentru care lectura ziarului este o activitate principala, vor merge inapoi sa verifice numele imediat ce acesta este legat de cuvntul ostatic. Asculttorul radio, pe de alta parte, poate fi distrat si neatent pana aude cuvntul ostatic. Asculttorii nu se pot intoarce sa verifice ce au auzit. Ei depind de prezentator si o scurta expunere sau o referire trecatoare poate sa nu mai fie repetata in buletin. Astfel, am putea sa reformulam fraza in acest mod: Unul dintre ostaticii americani din Iran, Robert A. Benson, a trimis doua scrisori in capitala, una adresata preedintelui Clinton, cealalta ziarului Washington Post. Seful biroului de presa al Casei Albe, Jody Powell, intr-o declaratie transmisa joi, a descris documentele ca aproape identice. Punerea titulaturii in fata numelui face textul sa devina mai fluent si face identificarea mai usoara, in special cand numele sursei nu spune nimic asculttorului: ZIAR: Ion M. Popescu, director al Regionalei de Cai Ferate Mures, a spus astzi... RADIO: Directorul Regionalei de Cai Ferate Mures, Ion Popescu, a spus astzi... ZIAR: Deputatul Cristian Badea (PA, lasi)... RADIO: Deputatul democrat de Iasi, Cristian Badea... ZIAR: Alexandru Iliescu, director la filiala Constanta a Bancii Ion Tiriac, a spus astzi in Mangalia... RADIO: Directorul filialei Constanta a Bancii Ion Tiriac - Alexandru Iliescu a spus astzi in Mangalia... Dar amintii-va ca, uneori, asezarea titulaturilor sau functiilor inaintea numelui face propoziia sa sune complicat. Daca acest lucru se ntmpla, puneti mai intai numele. Scopul principal este claritatea, nu credinta oarba intr-un set de reguli. Cand este vorba de repetare, la o a doua referire la persoana respectiva, jurnalistii radio elimina titulaturile, cu cateva exceptii. In general, utilizati o titulatura pentru Presedintele Romaniei de fiecare data cand este folosit numele. Numii-l presedintele Constantinescu sau domnul Constantinescu. Acest privilegiu nu este acordat in mod normal nimanui altcuiva din administratie, cu exceptia situatiilor in care practica locala hotaraste altceva. O alta exceptie este numirea clericilor. Este o practica obisnuita sa folosii un titlu pentru membrii clerului de fiecare data cand este utilizat numele lor. Exemplul 1:Un militar din Chiajna, Ilfov, capitanul Stefan Iancu, a fost acuzat oficial de dezertare... Iancu este retinut la Unitatea 02536... Exemplul 2:Chirurgul timisorean Victor Asavei a fost ales preedinte al Camerei Federative a Medicilor din Romnia in timpul adunarii anuale a grupului de la Vatra Dornei. Asavei este membru al Colegiului... Exceptia 1: Presedintele Emil Constantinescu si-a criticat aspru oponenii, numindu-i politicieni naivi. Domnul Constantinescu a facut remarca in timpul unui dejun la Palatul Cotroceni. Presedintele reaciona la... 15

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Exceptia 2: Un preot din Trgu Mures, printele Augustin Cornea, a pledat vinovat pentru instigare la revolta dupa ce a fost arestat pentru conducerea unui mar impotriva retrocedrii bisericilor ortodoxe credincioilor greco - catolici. Printele Cornea a fost amendat cu... Uneori este mai bine sa inlocuim numele cu titulatura. Acest lucru este indicat cand numele este obscur, greu de pronuntat, sau inutil pentru intelegerea stirii, si mai ales cand tirea priveste mai degrab institutia dect pe reprezentantul sau. Bunul simt v va spune ca este aproape fr sens sa plictisiti asculttorii cu numele functionarilor guvernamentali din tari straine, cand este probabil ca ei nu vor tine oricum minte numele. Acelasi lucru poate fi adevrat si pentru numele micilor functionari locali. Deci, pe cand editorii ziarelor insista sa tipareasca numele si titulaturile complete ale tuturor oficialilor, jurnalistii radio pot si trebuie sa renune la numele obscure: ZIAR: Julio Jimenez, directorul Centrului de Conservare a Mediului din Mexico City a spus ca smogul ameninta orasul... RADIO: Directorul Centrului de Conservare a Mediului din Mexico City spune ca smogul ameninta orasul... ZIAR: Sir Malcom Smith, subsecretar al primului ministru al Noii Zeelande a anuntat un nou acord comercial cu tarile Europei de Est. RADIO: Subsecretarul premierului Noii Zeelande a anuntat... Nu inlocuiti numele cu titulaturi fr a va asigura mai intai ca numele in sine nu va insemna ceva pentru asculttor si ca titulatura este mai importanta dect numele. Fii ateni la asezarea prea multor nume si titulaturi la un loc. Observati textul urmator: Purtatorul de cuvnt al Guvernului, Razvan Popescu, a anuntat ca Sorin Dimitriu, presedintele Fondului Proprietatii de Stat va fi nominalizat pentru functia de ministru al Privatizarii, in locul lui Ilie Serbanescu. Nu numai ca este o propozitie greu de citit, dar este confuza cand este auzita. Multe titulaturi pot si ar trebui reduse la esential. Astfel, Presedintele Comisiei Senatoriale pentru Privatizare devine Presedintele Comisiei pentru Privatizare, iar la o a doua referire poate fi doar Presedintele. Evitai cliseele. Cele familiare sunt uor de identiflcat si de eliminat. Dar oricat ai incerca, atunci cand va asteptati cel mai puin, unul mai puin comun se strecoara in text. Etichetele se uzeaza in timp. Conservatorul deputat X, controversatul fotbalist Y. Daca aceste etichete sunt folosite prea des in legatura cu persoanele respective, ele devin aproape o parte a numelui lor. Nu va referiti niciodat in textul pe care l scriei la primul si ultimul. Aceste cuvinte sunt utile numai in presa tiparita, unde cititorul poate privi inapoi sa vada la ce va referiti. In scriitura de radio acest lucru este imposibil si a cere asculttorului sa retina ordinea in care ai enumerat niste nume va duce doar la confuzie si frustrare. 16

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

1.4.7. Cifre si abrevieri Unele caractere clare in limba romana scrisa pun probleme unui prezentator care trebuie sa le citeasca la microfon. Cifrele, simbolurile si abrevierile pot fi greu de pronuntat sau pot lua o secunda - doua pentru a fi decodate, aa nct jurnalistii radio au construit unele conventii specifice pentru a le trata (1). Cifrele. De obicei putei rotunji cifrele mari. Un buget de aproximativ 70.000 de miliarde de lei este destul de corect daca numarul exact este 71 047 895 463 299 de lei. De asemenea, putei rotunji distantele. O excursie de 200 de km este corect chiar daca tii ca distanta este de fapt de 201,5 km. Dar nu rotunjiti exprimarea unor fapte importante unde numerele marcheaza diferente. De exemplu, nu vei rotunji cifra victimelor dintr-un dezastru aviatic (cu exceptia cazului cand sunt numai estimari, dar atunci spunei ca sunt estimari). Simbolurile si abrevierile distrag atenia in textul ce trebuie citit. De exemplu, simbolul s este mai bine sa nu fie folosit; scriei 500 de dolari. Abrevierile nefamiliare va pot crea probleme. Fii in special ateni cand scriei pentru oameni din afara zonei unde va gasiti. ..I.S.M.G.R. poate fi o abreviere foarte cunoscuta a ntreprinderii de Strunguri si Maini de Gurit Rotative in localitate, dar cei din afara ei pot sa nu aiba idee despre ce nseamn. 1.4.8. Cuvinte de tranzitie si indicatii vocale Scriitura dedicata ochiului folosete semne de punctuatie, care sunt indicatii vizuale pentru structura si accent. Asezam textul in paragrafe pentru a marca fiecare etapa in dezvoltarea unei succesiuni de idei si utilizam punctuatia in interiorul frazelor pentru a da claritate constructiei acestora. Folosim italice si aldine pentru a scoate in evidenta anumite cuvinte sau idei. Pentru a face acelasi lucru in textul ce se adreseaz auzului, asculttorul este condus prin structura materialului de cuvinte de tranzitie, inflexiuni vocale si pauze. Un grup de indicatii sau cuvinte de tranzitie (cuvinte care fac legatura intre idei) este legat de succesiunea temporala. El include cuvinte ca acum, apoi, inca, tocmai, cand, in sfrit. De asemenea, ieri, azi, mine, sptmna trecuta, s.a.m.d. Aceste cuvinte sunt de ajutor in special in construirea unui text in care este necesara o cronologie clara a evenimentelor pentru ca acestea sa fie intelese: In San Francisco trei ostatici sunt inca tinuti intr-o cladire din centru de catre o persoana inarmata neidentificata. Ei se afla acolo de la ora 3 ieri dup-amiaz, cand o incercare de jaf a iesit prost. Politia a reconstituit evenimentele astfel. Puin dupa ora 3, doi barbati au intrat in birourile Bancii Cracker, la Fifth & Oak. Au mers la un ghiseu si au cerut ca banii sa fie pusi intr-o punga de hartie pe care o tineau ei. In procesul luarii pungii de la jefuitori funcionarul a reuit sa activeze o alarma silenioasa, si cand brbaii au incercat sa paraseasca banca, au descoperit gardieni blocandu-le iesirea. In acel moment, unul din barbati a scos pistolul si a impins trei clienti ai bancii intr-un ascensor, urcandu-i la ultimul etaj al cladirii de 18 nivele. Al doilea
1

cf. Hausman, 1992, p. 118

17

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

jefuitor a disparut in timpul cursei ascensorului, dar un brbat si ostaticii sunt inca inchisi intr-un birou nefolosit de la ultimul etaj. Au avut loc negocieri intre barbatul inarmat si politie, dar nu a fost anuntat pana acum nici un rezultat. Alte cuvinte de tranzitie indica relatii cauza-efect sau altele similare pentru, fiindc, din moment ce, prin urmare. Alt grup ajuta la fixarea contrastelor intr-un text: totusi, pe de alta parte, dar. Si exista conectorii standard: si, de asemenea, in plus, pe langa. Totusi, fii ateni la toi acestia, fiindc muli incepatori ii folosesc pentru a formula fraze complexe si amestecate acolo unde doua fraze simple separate ar fi mai bune. Modificarile in inflexiunea vocii utilizate de prezentatori ofer de asemenea indicii orale ascultatorilor. Ele ajuta la accentuarea anumitor cuvinte sau expresii din interiorul unui text. Scriitorul poate indica in script unde se dorete o inflexiune prin folosirea punctuatiei uzuale, si prin subliniere pentru a indica accentul. Totusi, inflexiunea reala trebuie sa fie data de vocea textului - prezentatorul. In fraza anterioara, de exemplu, utilizarea ghilimelelor in jurul cuvantului vocea va indica unui prezentator ca acestui cuvnt i-ar trebui data o inflexiune speciala care l separa de restul frazei prin felul cum se aude. Un alt exemplu bine cunoscut despre cum diferentele de inflexiune pot schirnba sensul unui text este urmatorul rnd. ncercai sa-l cititi cu voce tare, notand diferitele inflexiuni. Unde an disparut toate florile? Unde au disparut toate florile? Unde au disparut toate florile? Unde au disparut toate florile? Si acest exemplu, in care schimbarile de accent aduga mult capacitatii audientei de a nelege intentia autorului: Presedintele a insistat ca fortele armate romane trimise in Albania vor fi folosite numai pentru scopuri de mentinere a pacii. Accent pe Presedintele - ca pus in opozitie cu un alt oficial care ar fi putut face aceeai declaratie; accentueaz credibilitatea sursei. Accent pe a insistat - face din actiunea lui, cheia catre fraza. Accent pe romane - fortele altei tari ar putea fi folosite diferit, dar nu cele romane. Accent pe numai - nici o alta activitate nu este propusa. Accent pe ..mentinere a pacii - in opozitie cu, posibil, actiuni de razboi. In sfrit, textul difuzat pe calea undelor utilizeaza frecvent pauze, pentru a da timp asculttorului sa prelucreze informaia anterioara nainte de a continua cu o noua informaie. Amintii-va ca in lectura textului tiparit cititorul i fixeaza propriul ritm, dar acest lucru nu este posibil in difuzare. Deci cel care scrie textul pentru radio va utiliza semnele de punctuatie ce indica prezentatorului pauzele. Virgulele, cratima si punctele de suspensie vor aparea mai frecvent intr-un text radiofonic dect intr-unul tiparit, si mai frecvent dect este cerut de regulile stricte ale gramaticii.

18

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

2.5. Scrierea stirilor 2.5.1. Bazele scriiturii unei stiri de radio Procesul scrierii pentru radio poate fi adunat in cateva directii de baza. Invatarea acestora nu va face automat un expert in stiri, dar avand aceste cunostinte fundamentale vei putea obtine un punct de plecare. 19

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Vom incepe cu enuntarea a sapte puncte care vor fi relevante pentru intreaga scriitura a stirilor, indiferent cat de avansata va deveni sarcina: 1. Scriitura pentru tirile audio este scurta si conversaionala. 2. Fiecare stire incepe cu cel mai important fapt, desi stilul audio permite variatiuni pe aceasta tema. 3. In radio, tirile sunt deseori scrise astfel nct sa poata incorpora interviuri nregistrate ale surselor. ncercam sa scriem tirea aa nct sa nu repete cuvnt cu cuvnt ceea ce spune interlocutorul, sau, invers, nregistrarea sa repete ceea ce spune tirea. 4. Vom compune un text ce poate fi citit uor cu voce tare. Aceasta nseamn ca nu vom folosi un lead rezumativ, cum apare in ziare, in care cine, ce, unde, cand, cum sunt deseori nghesuite in prima fraza - nimeni nu poate citi cu uurina atta informaie. De asemenea, ne asiguram ca toate cuvintele pe care le scriem se pronunta uor. 5. tirile radio sunt scrise pentru a fi auzite, deci trebuie sa fie absolut clare. Asculttorii nu se pot intoarce sa descifreze ceva ce nu au interes. 6. tirile radio urmeaz unele conventii standard privind structura frazei inclusiv plasarea numelui sursei, indicarea acesteia, la nceputul frazei in loc de sfrit. 7. tirile audio se concentreaz pe cele mai noi ntmplri. Trebuie sa ne nnoim scriptul frecvent pentru a fi siguri ca nu rmnem in urma cu evenimentele. Asculttorii doresc sa tie ce se ntmpla acum. De aceea, cele mai multe stiri sunt scrise la prezent. Vom vedea acum cum sunt puse in practica aceste principii prin cateva exemple. Nu vom lua in considerare principiile exact in ordinea in care le-am prezentat mai sus, deoarece vom incerca sa oferim materialului o secvena logica. 2.5.2. Lead-ul Cand pornii intr-o excursie trebuie sa facei un prim pas. Acelasi lucru se aplica si in cazul stirilor. Primul lucru pe care trebuie sa-l scriei este lead-ul. Daca nu obinei interesul audientei cu primele doua fraze, ai pierdut-o pentru intreaga stire. Lead-ul este semnalul ca audienta sa nceap sa asculte, de aceea nu trebuie sa contina detalii importante. Nu este lead-ul Cine - ce - cand - unde cum - de ce? din presa scrisa. La una sau doua din aceste ntrebri tradiionale se poate rspunde, dar nu la toate. Orice detalii includem intr-un lead difuzat pe calea undelor, ele ar trebui plasate spre finalul acestuia. Trebuie sa presupunem ca audienta nu va da atenie primelor cateva cuvinte ale lead-ului. Pe aceste cuvinte de nceput nu trebuie sa contam cand transmitem o informaie importanta. De fapt, utilizarea termenului lead in jurnalismul radio este neltoare. Termenul provine din presa scrisa. A fost dezvoltat sa se potriveasc mecanicii acestui suport. A fost o metoda specializata si cumva artificiala de a introduce in primul para-graf al stirii de ziar toate informaiile eseniale despre eveniment. Acest lucru a avut ca scop atragerea ateniei cititorului si posibilitatea ca editorii sa taie tirea la sfritul primului paragraf pstrnd totusi miezul subiectului. 20

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Prezentatorul reelei NEC, John Chancellor, descrie lead-urile ca ideile fundamentale, uverturile, loviturile la tinta ale scriiturii stirilor. Compus corect, lead-ul rspunde la ntrebri nainte ca ele sa fie puse si promite mai multe raspunsuri in continuare (1). Pentru jurnalistul incepator, compunerea leadului este o sarcina dificila. De obicei, jurnalistii de presa scrisa sunt instruiti sa rezume tirea oferind cele sase ntrebri intr-o singura fraza de introducere. Aa cum va putei imagina, rezultatul este deseori o afirmatie greoaie, voluminoasa, ce goleste plamanii de oxigen daca se ncearc sa fie rostita dintr-o rasuflare. Prin urmare, esenta scrierii unui lead pentru o stire redio este stabilirea unui context ce evoca un scenariu fundamental in mintea audientei si anuntarea celei mai evidente si semnificative devieri de la regula care a aparut. Printre sarcinile cele mai importante ale jurnalistului este selectarea si accentuarea intrebarilor specifice cine, ce, unde sau cand, care fac din eveniment o stire. Aa rspunde lead-ul difuzat la ntrebri nainte de a fi puse, in timp ce recunoate faptul ca promite alte raspunsuri in continuare: intrebarile secundare si mereu importantul de ce?. In primele zile ale difuzarii stirilor de radio prezentarile insemnau pur si simplu citirea literala a ziarelor locale, o practica ramasa si astzi in multe posturi cu o audienta restransa. Dar prezentatorii au realizat curnd ca era imposibil sa citesca lead-urile ticsite de fapte si stilul incomod al ziarului. Textul scris pentru ochi nu poate fi transmis pentru urche intr-o maniera inteligibila. De aceea, jurnalistii radio si-au dezvoltat propriul lor stil de scriere a lead-ului, unui ce a atras atenia asculttorului, l-a introdus uor in subiect cu unui sau doua fapte importante si l-a pregatit pentru alte fapte care urmau. Filosofia lead-ului pentru radio este simpla. Capacitatea creierului uman de a receptiona si nelege informaia audio este limitata in termenii unei cantitati de informaie ce poate fi asimilata intr-o perioada data de timp. Si, mai important, creierul trebuie atentionat si pregatit sa auda aceasta informaie. Este functia lead-ului de a atentiona asculttorul ca se va spune ceva important. Dar aceasta atentionare trebuie mentinuta simpla si facuta sa strneasc si sa pstreze interesul. Exista si un alt motiv important pentru utilizarea acestui tip de lead. Ascultarea radioului, spre deosebire de citirea unui ziar, este deseori facuta intr-un mod subcontient. Oamenii asculta in timp ce sunt ocupai cu o alta activitate. Asculttorii pot visa, conduce o masina, manca sau chiar citi un ziar. Ei asculta doar pe jumtate pana cand este spus ceva care le strnete interesul si ii face sa doreasc sa-si dedice intreaga atenie acelui lucru. Consumatorii de mass-media - tiprite si difuzate - aleg ceea ce vor sa citeasca sau sa auda pe baza propriilor nevoi sau interese. Indiferent cat de importanta vi s-ar prea o stire, daca asculttorul nu aude in ea nimic care sa l implice intr-un fel, nu-i va da atenie. tirile radio concureaz pentru atenia ascultatorilor. Dar, pentru a obtine aceasta atenie, tirile trebuie sa fie interesante, colorate, uor de interes si, mai presus de toate, puse in termeni ce vor face subiectul important si semnificativ pentru asculttori, din punctul de vedere al nevoilor proprii.
1

Finn, 1991, p.83

21

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Singurul mod de a determina aceste nevoi este de a cunoate audienta pentru care scriei. Daca audienta este in principal rurala, vei selecta si edita textul in termenii intereselor agricultorilor. Pe de alta parte, audienta poate fi compusa mai ales din functionari locuind intr-o zona urbana. Aceasta necesita o abordare diferita a stirilor fata de cea pentru audienta rurala. Fiecare audienta este diferita si pentru ca o emisiune de stiri sa aiba succes ea trebuie pregtita cu gndul la audienta ei. In timp ce scriei o stire amintii-va de asculttori si ntrebai-va: Ce exista in acest eveniment care sa-i intereseze?, ..Ce considera asculttorii important, ce au nevoie sa tie despre evenimentul acesta? Din moment ce oamenii, in cea mai mare parte, asculta radioul fr prea mult entuziasm, este esential sa obinei atenia nedivizata a ascultatorilor, fr sa le dai fapte de care vor avea nevoie mai tarziu pentru a nelege tirea. Autorul de stiri de ziar poate nghesui toata informaia in lead si sa se bazeze pe titlu pentru atragerea privirii cititorului; si daca n-a interes ceva, cititorul se poate intoarce si reciti tirea. Jurnalistul radio trebuie sa-si aminteasc insa mereu ca asculttorii pot sa nu auda acele cateva prime cuvinte, fiindc nu sunt ateni. De aceea este esential sa va nclzii audienta spunandu-le ce va urma. Dar nu trebuie doar sa atrageti atenia ascultatorilor, ci trebuie si sa facei tirea suficient de interesanta pentru a-i face sa vrea sa fie ateni. Daca nu reusiti acest lucru, v-ati pierdut publicul pentru tirea respectiva si poate pentru intreaga emisiune. Fraza de nceput intr-o stire radio este asemanatoare unui titlu de ziar. Ea cere atenie si pregateste pentru ce urmeaz. Ganditi-va la lead ca initiind o conversaie intre prezentator (sau reporter) si audienta. Imaginati-va ca este un apel telefonic catre un prieten. Nu spunei: Auzi, un incendiu a maturat centrul orasului azi dimineaa devastand trei magazine si cauzand pagube estimate la 30 de milioane de lei. Spunei Hei, ai auzit despre incendiul care a fost azi in oras?. Revenind, putem converti intrebarea intr-o afirmatie de genul Un puternic incendiu a avut loc azi in centrul orasului. Si acesta este lead-ul radiofonic. Din cele sase ntrebri, cele doua la care este cel mai probabil sa raspundem in lead sunt Ce? si Unde?. Un lead radio ne da o idee generala despre ce s-a ntmplat (a fost un incendiu) si destul de des spune unde s-a ntmplat (in centrul orasului). Exista un motiv serios pentru aceasta. Programele celor mai multe posturi ajung in mai multe localitati. Asculttorul are ntotdeauna nevoie sa i se spun unde se petrece actiunea. A pune aceasta informaie in lead - de preferinta spre sfrit - ajuta asculttorul sa hotarasca daca sa se conecteze la stire sau s-o ignore. Presupunerea logica, daca localizarea nu este specificata, este ca actiunea avut loc chiar aici, ceea ce nseamn in localitatea unde traieste asculttorul, sau intr-una apropiata, unde se afla cea mai mare parte a posturilor locale. Reporterii fr experiena omit uneori aceasta presupunere si vin cu lead-uri de acest tip: Un bolnav psihic furios, inarmat cu un pistol, a evadat astzi din spital. Barbatul a ucis trei persoane si a ranit alte sase nainte de a fi calmat. Politia italiana l-a impins intr-o strada ingusta din Milano si... 22

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Audienta trebuie sa astepte aproape 10 secunde pentru a afla ca ucigasul se gaseste in Milano, Italia, si nu in orasul lor. Unde al stirii trebuia sa se gaseasca in lead. In tirile de ziar sau de agentie, unde apare in dateline. tirea de mai sus poate aparea astfel: MILANO, ITALIA - Un bolnav psihic furios, inarmat cu un pisto.. Putine posturi de radio utilizeaza dateline-uri in stiri. Pentru cele care o fac este doar o problema de stil. Cele mai multe posturi omit dateline-ul. Aceasta nseamn ca lead-ul trebuie deseori rescris. [TIMISOARA] Senatorul X a declarat in fata unui grup de ziaristi adunati aici... Daca eliminam dateline-ul si citim tirea aa cum am primit-o, audienta are tot dreptul sa presupuna ca senatorul s-a adresat ziaritilor in orasul lor, pentru ca acest lucru este sugerat de cuvntul aici din stire. Lead-ul trebuie transformat pentru a fi citit, astfel: In Timisoara, astzi, senatorul X a declarat unui grup de ziaristi... Acesta nu este inca un lead bun. Exemplul arata numai care este schimbarea minima ce trebuie facuta in textul primit de la agentia de presa pentru a-l face uor de interes pentru audienta. O problema poate aparea in referirea la persoane sau locuri care urmeaz dupa dateline. De exemplu: <Hirlau, jud. Iasi> Prefectul a tinut astzi aici un discurs la inaugurarea celei mai mari ferme de porcine din tara. Daca inlaturam pur si simplu dateline-ul, asculttorii pot presupune ca prefectul este din orasul lor si ca cea mai mare ferma de porcine se construieste in apropiere. Ascultatorilor nu le va placea. Nici prefectului. Deci, in schimb, tirea va trebui sa nceap astfel: Prefectul comunei Deleni a afirmat ca dorete sa detina recordul in privinta cresterii porcinelor. Prefectul a tinut azi un discurs in Hirlau, judetul lasi. Pot exista mai multe comune Deleni in tara, precum si mai muli prefecti cu nume similare. De aceea, adaugarea catorva cuvinte ne poate ajuta sa evitam ambiguitatea. Ce-ul unui lead poate insemna mai multe lucruri. Deseori el este o simpla precizare a principalului punct al stirii. Costul vietii continua sa creasca. Prabusirea unui avion a pus capt vietii unui star al cinematografului mut. Va incepe o ancheta pentru descoperirea vinovatilor de la Petrosani. Un alt tip de lead ce? - unui bun - este cel care se concentreaz asupra efectelor pe care evenimentul prezentat le va avea asupra membrilor audientei. Aceasta abordare implica asculttorii in stire si are mai multe sanse sa atraga atenia. De pild, Pretul benzinei creste din nou este un lead foarte bun, dar Posesorii de autoturisme vor plati mai mult pentru benzina luna viitoare este si mai bun. Sau, un lead care poate fi chiar mai bun, este cel care l include pe prezentator in audienta: Luna viitoare vom plati mai mult pentru benzina. 23

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Cine al stirii n-ar trebui dat in lead, cu exceptia cazului cand este vorba despre o persoana foarte cunoscuta. Numele nefamiliare n-ar trebui sa apara in lead. Cand un nume celebru face el insusi asculttorii sa se conecteze la stire, orice alt tip de nume va crea confuzie. Totusi, aceasta nu nseamn ca oamenii-cheie ai stirii nu trebuie mentionati in lead. Ei pot fi identificati si prin ceea ce fac, nu numai prin nume. lata unele exemple: Papa va vizita Parisul... Nu e nici o problema cu acest lead. Cea mai mare parte a audientei tie cine este Papa. Dar in acest lead: Gertrudl Schmuecker va sosi in Romnia... Audienta se va intreba Cine...? - pana vom aduga: Campioana naional a Elvetiei la strigturi va concura... Este clar ca inceperea stirii cu un nume necunoscut va marca audienta. Daca numele apare in lead, sau mai tarziu in stire, trebuie sa stim ce face persoana nainte de a afla numele. Numele celebre sunt o exceptie pentru ca stim deja ce fac. Lead-ul de mai sus ar trebui rescris: Campioana Elvetiei la strigturi va sosi azi in Romnia. Gertrudl Schmuecker a invins peste 500 de barbati si femei in competitia anuala a tarii sale si acum va concura... Jurnalistii tineri supraestimeaza deseori faima persoanelor importante. Exista destul de putini oameni in lume ale cror nume pot fi utilizate in siguranta fr a se indica ceea ce fac. Putem presupune ca oamenii cunosc numele preedintelui tarii, probabil al primarului orasului unde locuiesc, poate si numele catorva parlamentari mai mediatizati. Dincolo de acestia, putini sunt cunoscuti. Presedintele Camerunului, primarul unei comune din vecinatate, un deputat local - acestia, din nefericire, nu sunt nume pe care sa ne putem astepta sa le cunoasca toi membrii audientei. La fel se ntmpla cu personalitatile considerate staruri de fanii lor. ntotdeauna e bine sa fim prevazatori. Nu incepeti deci niciodat o stire cu un nume nefamiliar. In multe cazuri, titlul sau rolul unui individ este mai important dect numele sau in stabilirea cadrului de baza ce face tirea uor de interes si valoroasa. In toate cazurile este mai bine ca un nume sa fie precedat - indiferent ca este cunoscut sau nu - de o formula de identificare. In loc de: Octav Teodorescu canta astzi la Sala Palatului. Vom spune: Solistul rock Octav Teodorescu canta azi la Sala Palatului. In multe cazuri putem reusi si fr a folosi un nume nefamiliar. Descrierea a ceea ce face persoana este suficienta. De exemplu: Un inventator englez a realizat o farfurie care se spala singura. Inventatorul a spus... Numele inventatorului nu aduga nimic stirii. Este ceva in plus pentru audienta sa-si aminteasc, si vrem sa mentinem aceste lucruri la nivelul minim. Recomandam de asemenea sa nu incepeti tirea cu statistici. Din moment ce asculttorii nu sunt gata pentru informaie, o vor pierde complet si vor petrece restul stirii intrebandu-se despre ce vorbiti. SLAB: 12 persoane au murit si alte 30 au fost grav ranite in urma ultimei izbucniri de violenta din regiunea sarba Kosovo. 24

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

MAI BINE:

Ultima izbucnire de violenta din regiunea sarba Kosovo a provocat 12 morti si 30 de raniti. SLAB: 10OO de voluntari liceeni au sunat la 10.000 de usi aseara si au colectat peste 35 de milioane de lei pentru UNICEF. MAI BINE: Elevii liceelor bucurestene si-au facut aseara datoria. Cei 1000 de voluntari au sunat la 10.000 de usi si au adunat peste 35 de milioane de lei pentru UNICEF. Cand-ul unei stiri nu apare des in lead-urile difuzate si, intr-adevar, jurnalistii tind sa-l omita si din restul stirii. Aa cum audienta va presupune, daca nu i se spune altceva, ca o intamplare a avut loc aici, tot astfel ea va presupune ca evenimentul s-a petrecut astzi. Ziaristii din presa scrisa trebuie sa se descurce cu decalajul inevitabil dintre aparitia unui eveniment si momentul cand publicul lor va citi despre eveniment. Este deci esential ca momentele sau datele specifice sa fie incluse in stire. Ceea ce ziarele pierd in rapiditate compenseaza prin oferirea de detalii, care deseori trebuie ignorate in tirile de radio. Astfel, jurnalistii radio accentueaz ceea ce pot oferi cel mai bine: tirile de astzi. Cum spuneam, referinele la timp sunt de multe ori omise din tirile difuzate, sau cel puin pastrate in afara lead-ului. Nu ne supraincarcam materialele mentionand ca fiecare eveniment a avut loc astzi. De fapt, pentru a evita excesul de amanunte, ignoram de obicei si momentele exacte. In loc sa scriem: Focul s-a declansat la ora 4.58 a.m., vom spune focul s-a declansat in zori. Totusi, cuvntul astzi nu este att de rau. Sunt momente cand este necesar. Dar e bine sa ncercam sa-l folosim doar cand este necesar. De multe ori el poate fi amanat si tinut in afara lead-ului. In loc de: Primarul a anuntat astzi o campanie antifumat. Scriem: Primarul lanseaza o campanie antifumat. La ceremonia de la Primarie... Daca ar fi vreun motiv ca membrii audientei sa presupuna ca actiunea nu a avut loc astzi, putem insera astzi dupa ..Primarie in a doua fraza. Dar tirea este clara si fr referire la un anumit moment. Una din principalele tehnici folosite de jurnalistii radio pentru a evita referirea in lead la timp este scrierea la prezent. In loc de: Directorul general al RENEL a declarat astzi reporterilor ca i va lua doua sptmni de concediu. Spunem: Directorul RENEL i ia concediu. Prezentul elimina necesitatea de a spune astzi. Exista desigur situatii cand prezentul nu poate fi folosit si ere necesar trecutul. Daca un dig s-a spart si jumtate din asculttori stau deja cu picioarele in apa, nu mai are sens folosirea prezentului. Ei stiu ca digul a cedat si putem sa spunem cand. Cand un eveniment s-a incheiat in mod evident nu mai are rost evitarea mentionarii timpului. De ce este o intrebare la care nu se rspunde aproape niciodat intrun lead radio. Motivul este simplu. nainte de a ajunge la de ce trebuie de obicei sa spunem audientei ce si odata ce am spus ce, am incheiat, in general, lead-ul. Dorim sa pastram lead-ul cat mai simplu si mai ordonat posibil 25

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

si de ce poate fi amanat aproape ntotdeauna pentru corpul stirii. De exemplu, acest lead este bun pentru presa scrisa: Senatorul X l-a atacat intr-un discurs in Parlament pe deputatul opozitiei, Y, deoarece acesta nu a fost de acord cu proiectele senatorului privind Legea Invatamantului. Totusi, desi tolerabil in radio, acest lead este mult prea lung si supraincarcat de amanunte. Ar fi mult mai bine sa prezentam de ce intr-o fraza ulterioara: Senatorul X l-a atacat intr-un discurs in Parlament pe deputatul Y. Senatorul a declarat ca a pornit atacul deoarece Y nu a fost de acord cu planurile sale privind Legea Invatamantului. In general, cu cat este mai semnificativa o stire, cu att este mai uor de scris un lead satisfacator. Cele mai semnificative stiri sunt deseori bazate pe institutii, persoane si situatii cu care audienta este familiarizata. Astfel, contextul poate fi stabilit apoape fr efort: Presedintia anunta.... Dar uneori, intrebarile cine, ce, unde sau cand nu au o anvergura prea mare. In acest caz putem selecta lead-ul mai degrab pe baza interesului, dect dupa semnificatie. Daca ambasadorul Austriei in Romnia tine o noua conferinta, care este cel mai interesant lucru pe care l-a spus? Acesta va fi lead-ul. Pentru tirile foarte complexe sau pe teme specializate, lead-ul poate necesita cel puin doua propoziii. Prima stabileste contextul, a doua da informaia noua. Astfel, pentru stiri care trateaza, de exemplu, evenimente economice, stiintifice sau Internationale in care Romnia nu este direct implicata, lead-ul poate fi: Economia continua sa se relaxeze. Bursa de Valori Bucuresti a inregistrat o crestere a tranzactiilor cu peste 15%. Cercetatorii raporteaza o realizare in tratamentul maladiei Alzheimer. Noul vaccin este testat pe subiecti umani voluntari. Sau Guvernul rus se clatina asta seara. Presedintele Boris Eltin a anuntat ca primul ministru va fi inlocuit. In sfrit, deci, cautam sa obtinem cea mai economica utilizare a limbajului. Cu un minim de cuvinte trebuie dezvoltat un text potrivit, care pune in lumina noua informaie transmisa. Lead-ul nu trebuie sa fie retinut de asculttori, dar trebuie sa-si atinga scopul. Avei o anumita libertate in crearea unui lead difuzat - mai multa dect ai avea in presa scrisa. Aceasta pentru ca stilul radio este o reprezentare a limbajului vorbit si nu suntei limitati de strictetea limbii scrise. Exista multe tipuri diferite de lead si din moment ce nu exista cu adevrat categorii definitive, cele mai multe lead-uri pot fi grupate in patru tipuri fundamentale (Hausman, 1992, r 86): lead-ul standard sau direct, lead-ul de fapt divers, lead-ul intarziat si lead-ul umbrela. Exista de asemenea si leaduri pe care vrem sa le evitam si le vom examina pe scurt puin mai tarziu. a) Lead-ul standard (direct) Este o expunere explicita a faptelor, utilizandu-le pe acelea care vor fi mai sigure pentru atragerea ateniei asculttorului. Este forma cea mai obisnuita de lead. 26

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Amintii-va ca nu avei obligatia de a prezenta cat mai multe fapte posibile in lead, aa cum face un reporter de presa scrisa. Exista mai multe optiuni, din care vom descrie cateva. Uneori nu avei de ales si trebuie sa dai imediat esenta stirii: Senatorul X a murit in urma unui infarct azi dimineaa. Atacul s-a produs in timp ce alerga in apropierea locuintei sale. Ar fi nepotrivit si insensibil sa alcatuiti un lead amuzant ca: Dupa ce a alergat intr-o campanie dura, senatorul X a fortat cam tare in final... Lead-urile pentru subiectele importante se scriu de la sine. Scrieti-le pe hartie ca si cand ai povesti cuiva despre o situatie de urgenta: fr podoabe, fr ocolisuri, doar o simpla expunere a faptelor, urmata de detaliile necesare. Nu scriei un lead de ziar: Senatorul X, de 56 de ani, a incetat din viata la ora 7.15 azi dimineaa din cauza a ceea ce personalul Salvarii a numit aparent infarct, in timp ce alerga pe bulevardul Primaverii, la doua strazi distanta de locuinta sa. Nu avei nevoie de atatea amanunte intr-un lead radio. In tirile foarte importante mergeti la esenta, dar nu inghesuiti informaia in prima fraza. b) Lead-ul de fapt divers (soft) Pentru tirile cu impact mai puin serios si imediat pot fi mai multe posibilitati de alegere in scrierea lead-ului. De pild, putei alege sa folosii un lead ce prezinta un unghi de interes uman al stirii, un unghi de prevedere a viitorului, sau un lead ce leaga tirea de alte subiecte. lata cateva lead-uri ce utilizeaza aceste abordari. Toate sunt acceptabile; ele au doar un punct de vedere diferit. Interes uman general: Firma Roborom din Bucuresti pretinde ca va poate reduce cheltuielile pentru caldura si electricitate la jumtate. Un nou computer, poreclit Menajera, monitorizeaza si controleaza folosirea energiei casnice. Putei programa Menajera sa deschida si sa inchida aparatele, sa scada nivelul temperaturii interioare noaptea si sa tina o evidenta completa a consumului de energie si combustibil casnic. Prezicerea viitorului: Casa viitorului ar putea fi condusa printr-un microcip. 0 firma producatoare de computere, Roborom, pretinde ca produsul sau cel mai nou numit Menajera - poate controla consumul de electricitate si combustibil casnic, reducand costurile cu 50%. Legatura cu alte subiecte din jurnal: Fiindc pretul benzinei creste vertiginos prin dezvoltarea tarilor din Orientul Mijlociu, o firma din Bucuresti pretinde ca are o solutie de nalta tehnologie. Roborom va va vinde un computer ce controleaza consumul de energie si combustibil al casei... Directorial firmei spune ca Menajera electronica poate reduce la jumtate sumele de pe notele de plata. c) Lead-ul intarziat Numita uneori si lead aruncat sau structural, aceasta forma reprezint un adevrat anunt pentru audienta. El spune puin despre faptele din stire, dar introduce o afirmatie sau o intrebare provocatoare, la care audienta rspunde Oare despre ce e vorba si ramane pe receptie. 27

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Lead-ul intarziat este eficient daca tirea este complexa si un lead standard poate fi confuz, sau poate reprezenta deformat faptele stirii, sau ar trebui sa fie prea lung pentru a introduce tirea corect. Situatia continua sa fie trepidanta in zona Vrancei. (Lead pentru un cutremur minor, care nu a provocat nici un fel de pagube). Avem o veste rea fi una bund de la Palatul Copiilor asta seara. (Lead pentru o stire despre o greva a angajatilor, dar care nu a impiedicat desfasurarea unui spectacol international). In lunga greva a profesorilor din licee, partile au cazut de acord sa nu fie de acord. (tirea despre un impas in care s-a intrat si a fost declarat oficial, si despre aducerea unui mediator neutru - totul mult prea complicat pentru a fi inclus intr-un lead direct). d) Lead-ul umbrela Uneori doua sau mai multe stiri pot fi strans legate intre ele, sau pot fi de o asemenea importanta nct fraza lead a jurnalului rebuie sa acopere mai mult dect o singura stire. In acest caz va fi necesar sa scriei un lead umbrela, numit uneori si trecere in revista. Furtunile s-au extins in trei judete din centrul tarii in aceasta dupamiaza. Pagubele au fost mari, dar nu s-au raportat raniti. Economia a transmis o serie de semnale derutante ieri despre directia in care se indreapta. Bursa a avut cel mai mare progres in ultimele trei luni. Preturile aurului si argintului au crescut. iar peste ocean, dolarul a scazut fata de cele mai multe monede. Acest tip de lead poate fi utilizat de asemenea pentru a lega impreuna mai multe aspecte ale unei stiri, sa spunem doua reactii - pro si contra - la o decizie a Curtii Supreme de Justitie, sau o stire nationala urmata de o continuare locala. Din punctul de vedere al audientei, lead-ul umbrela face din mai multe stiri una singura. e) Lead-uri gresite Chiar daca n-ati retinut nimic din tot ce am explicat pana acum, nu scriei niciodat lead-uri ca acesta: Consilierii Primariei s-au intalnit aseara. Acesta este un lead inutil, gol de coninut, cum scriu de obicei amatorii. Este inutil fiindc nu are valoare de stire: asculttorii nu stiu nimic mai mult despre eveniment dect ar fi stiut cu o zi nainte. In definitiv, intalnirea a fost programata si anuntata in avans. Cu exceptia cazului unei catastrofe, s-ar fi tinut oricum. Si s-a tinut. Si ce daca? Daca intenionai sa scriei un lead standard, el trebuie sa contina ceva nou, o amplificare a evidentului. Putei face din intalnirea consilierilor o stire, indiferent daca a fost un eveniment major sau o intrunire banala. De exemplu: Consilierii Primariei au cheltuit mai mult de un miliard de lei din banii nostri aseara. Acesta este un lead angajat; el ar putea capata avantaje din constructia la prezent, dar in acest caz socul a ceea ce s-a ntmplat face trecutul acceptabil. Consilierii Primariei au bajbait intr-o sesiune de vara de 10 minute aseara. Nu au hotarat nimic, nu au votat nici o motiune si s-au intrerupt dupa ce primarul general a intrebat: Ce dracu' facem noi aici? 28

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Putei gasi ntotdeauna valoare de stire intr-un subiect, chiar daca nu se ntmpla nimic, precum in exemplul de mai sus. Dar nu folosii niciodat un lead gol de coninut. Un nceput precum: Conform unui raport recent foametea in Coreea de Nord a atins proportii epidemice are o substanta valoroasa, dar referirea vaga la un raport recent diminueaza senzaia de actual. Sau: Foametea este o problema epidemica, conform unui raport al Comisiei de Cercetare a Foametei din Coreea de Nord. Desigur, aici se incalca regula care interzice plasarea sursei la sfritul frazei. Dar chiar daca o asemenea regula nu ar fi existat, autorul tot ar fi trebuit sa fie sensibil la posibilitatea ca asculttorul sa piard primul cuvnt al stirii - foametea - si sa nu tie despre ce fel de epidemie este vorba. In sfrit, trebuie sa fii ateni la lead-urile senzationaliste sau care pacalesc asculttorii. Ele pot face mai mult rau dect bine. Un autor a incercat sa adauge interes incepand cu o intrebare: Va simtiti flamand in ultima vreme? Nu suntei singurul. Cat de potrivit vi se pare acest ton pentru o asemenea stire? Intrebarile adresate direct audientei sunt folosite rareori in tirile radio, fiindc ele sunt att de frecvente in reclame. Nici un jurnalist nu dorete ca audienta sa confunde tirea cu un mesaj publicitar. In alt caz, un autor a nceput tirea astfel: Coreea de Nord moare de foame. Aceasta este ceea ce a descoperit raportul Foametea in Coreea de Nord al unui cercetator din Comisia de Cercetare a Foametei... In primul rnd ne putem intreba daca un raport poate descoperi ceva. In plus, structura lead-ului este indoielnica. Aceasta combinatie a unui lead scurt, emfatic, urmat de propoziia calificativa Aceasta este... apare mult prea des in tirile difuzate. Pe scurt: luai-o de la nceput daca aceasta fraza stereotipa va rasare in minte in timp ce scriei. 2.5.3. Tipuri de organizare a corpului stirii Lead-ul va fi urmat de corpul stirii. Va trebui sa studiati intreaga colectie de fapte si opinii care fac tirea, sa decideti ce va fi utilizat si apoi sa gasiti un model secvential in care sa prezentati aceste informatii. Orice aranjament logic ce va prezenta tirea clar si corect, in timpul alocat, este bun. Exista cateva abordari folosite in mod obinuit (1), si va vom oferi trei exemple, dar multe stiri nu pot fi incadrate intr-un tipar prestabilit. I) Succesiunea cronologica Acesta structura este cea mai usoara si mai buna pentru tirile in care exista o succesiune a evenimentelor. Este in special comuna pentru tirile despre crime, dezastre, accidente si alte situatii similare. Audienta va fi ajutata sa parcurga seria complicata de evenimente prin folosirea frecventa a unor cuvinte de tranzitie temporale: apoi, dupa aceea, azi, ieri, dupa mai puin de, in timp ce, in primul rnd, in sfrit, acum, intre timp, etc. II) Succesiunea efect-cauza Suntem obinuii sa auzim aceasta expresie invers - cauza si efect - dar tirile sunt mai degrab un efect, o intamplare, orice confera evenimentului valoare de informare, si acest lucru este primul in secvena. Apoi ne putem
1

cf. Walters, 1988, p.306

29

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

intoarce sa explicam cauza ce a dus la aciune si sa dam semnificatie efectului. Cuvintele de tranzitie frecvent folosite sunt pentru ca, pentru a,din moment ce. III) Succesiunea aciune-reaciune Aceasta abordare este similara cu cea efect-cauza. Este deseori folosita in tirile in care exista mai mult de un singur punct de vedere. O persoana sau o institute efectueaza o aciune, care este prezentata in stire, urmata de reactii - ale altor persoane sau institutii. Cand utilizati o abordare aciune-reaciune putei ajuta la conducerea audientei prin tranziii cu cuvinte si expresii ca totusi, pe de alta parte, prin contrast, dar. Insa fii ateni sa nu oscilati nainte si inapoi printre diferitele parti ale conflictului, aa cum fac ziarele cand folosesc piramida inversata. In loc de aceasta, acoperiti declaratiile, argumentele, pozitia unei parti, cu cat de multe amanunte necesita tirea (sau permite timpul) si apoi folosii o tranzitie pentru trece la pozitia cealeilalte parti. 2.5.4. Atribuirea informatiei tirile radio se disting nu numai prin utilizarea lead-urilor, ci si prin modul de atribuire a informatiei unor surse. Jurnalistii nu creeaza informaia. Ei o aduna. Si o portiune semnificativa din fiecare stire este dedicata revelarii surselor de informatii pe care se bazeaza tirea. Daca afirmam ca primul ministru demisioneaz neasteptat, atunci informaia trebuie atribuita unei surse de incredere: el insusi, presedintele, un purtator de cuvnt al Guvernului sau chiar un oficial renumit din administratie. In sens general, atribuirea permite audientei sa verifice afirmatiile dintr-o stire. Ea nseamn ca prezentarea este corecta si atesta atitudinea obiectiva a reporterului. Ce este adevrat in presa scrisa este de doua ori mai important in radio. tirile de ziar sunt tiprite negru pe alb, dar tirile radio sunt comunicate folosind vocea umana. Un asculttor poate obiecta foarte uor la o afirmatie facuta de un prezentator. In afara cazului in care afirmatia este atribuita unei anumite surse, iritarea asculttorului sau scepticismul asupra stirii se pot strecura in evaluarea sa asupra credibilitatii prezentatorului. Faptele incontestabile nu au nevoie de atribuire, nici nu cauzeaza prejudicii, dar, daca exista o licarire de indoiala, partizanat, subiectivitate sau incercare de anticipare a unor situatii viitoare intr-o afirmatie, atunci ea are nevoie de atribuire. Altfel cineva din audienta s-ar putea supara pe prezentator pentru infiltrarea propriilor opinii in stire. O problema legata de atribuire este ca ea face propoziiile mai complexe. Ea aduga un strat suplimentar de ambalaj. Nu este suficient sa spunem ca un candidat taranist pentru postul de primar conduce in topul preferintelor inaintea candidatului pedeserist. Conform ultimului sondaj al IRSOP trebuie adaugat. Totusi, presa scrisa si cea difuzata au ajuns la concluzii diferite despre locul in care trebuie plasata atribuirea informatiei intr-o fraza. Jurnalistii de presa scrisa prefera sursa la sfrit: Incendiul din depozit a izbucnit intr-un birou de la etajul intai si s-a intins de acolo, au spus investigatorii infractiunii. Jurnalistii radio considera ca ea trebuie sa fie plasata la nceputul frazei: 30

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Investigatorii cazului spun ca incendiul a izbucnit intr-un birou de la etajul intai si s-a extins de acolo. Dar ambele categorii au motivele lor. Jurnalistii din presa scrisa, foarte sensibili la formele gramaticale, doresc ca tema frazei - Incendiul din depozit - si subiectul gramatical al propoziiei sa fie unul si acelasi. Acest lucru focalizeaza atenia cititorului asupra temei principale a stirii. Jurnalistii radio, insa, au trei motive majore pentru a ignora aceasta regula. Primul este cel la care tocmai ne-am referit. Atribuirea informatiei aminteste audientei ca afirmatiile surprinzatoare, incredibile sau controversate facute de prezentator nu sunt ale sale, ci ale altor autoritati sau parti interesate. Al doilea este ca atribuirea la sfritul frazei nu intra in normele conversaional. Cand vorbim cu prietenii vom plasa mai degrab sursa informatiei, daca exista, la nceputul unei afirmaii: Doctorul mi-a spus ca fumatul mi ia trei ani din viata. Si, in sfrit, fiindc valabilitatea unei afirmaii poate fi dependenta de sursa de informare, poate fi eronat sa pastram acel element pana la sfritul frazei. De exemplu, daca afirmatia este ca premierul nu poate evita mrirea impozitelor pentru a reduce deficitul bugetar, evaluarea asculttorului va fi substantial diferita in functie de cui ii este atribuita: premierul, un consilier sau un lider al partidelor de opozitie. In continuare, a face o afirmatie controversata sau incredibila si apoi a amana sursa de informaie pana la sfritul frazei forteaza asculttorul sa reinterpreteze afirmatia in cadrul noului sau context. Pe cand cititorii de ziar se pot opri sa prelucreze textul in orice moment, asculttorii trebuie sa ignore urmarea, daca vor si-si limpezeasca gndurile generate de o sursa nesigura. A spune audientei sursa exacta a informatiei este vital pentru credibilitatea stirii. Asculttorii au dreptul si tie daca Jurnalistii vorbesc pentru ei insisi sau dintr-o sursa. Modul in care oamenii aud tirile dicteaza amplasarea atribuiri. Iat deci cateva exemple care ilustreaza diferentele dintre amplasarea atribuirii in cazul presei scrise si al radioului: SLAB: - a incadra sursa in interiorul propoziiei: Creaturi extraterestre, dupa cum afirma Bogdan Toma, un baiat de zece ani, se ascund intr-o cladire abandonata din cartierul Rahova. SLAB: - inceperea cu o afirmatie uluitoare, urmata de numele sursei: Creaturi extraterestre se ascund intr-o cladire abandonata din cartierul Rahova, sau cel puin aa afirma un baiat de zece ani din vecinatate. SLAB: - impingerea sursei la sfritul propoziiei: Creaturi extraterestre se ascund intr-o cladire abandonata din cartierul Rahova, a spus astzi tandrul de zece ani, Bogdan Toma. MAI BINE: - identificarea sursei la nceputul stirii: Tanarul de zece ani Bogdan Toma spune ca intr-o cladire din cartierul Rahova se ascund creaturi extraterestre. Atribuirea clara si din timp a informatiei descurajeaza o tehnica indoielnica, folosita de unii reporteri - crearea unui sentiment inutil de pericol prin prezentarea unei afirmaii uluitoare. Putei vedea acest lucru in al doilea exemplu oferit mai sus. Desi este adevrat ca tonul vocii prezentatorului poate nega factorul teama, nu trebuie sa ne bazam pe el, in special daca nu suntei si autori si prezentatori in acelasi timp. 31

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Diversitatea este esentiala. Dar in acelasi timp exista cateva erori ce trebuie evitate. O tehnica buna in numirea surselor pentru citate, in loc de repetarea numelui, este utilizarea fiecrui citat ca o oportunitate de a oferi informatii suplimentare. Exemplul urmator arata un mod de a o aplica: Unul dintre cei mai cunoscuti antropologi ai Americii, Margaret Mead, a spus comitetului pentru narcotice din Senatul american ca marijuana ar trebui legalizata. Pioniera investigarii societatilor primitive, in varsta de 79 de ani, a avertizat senatorii ca, si acestea sunt exact cuvintele ei: Continua prohibitie a marijuanei provoaca mai multe pagube natiunii dect efectele negative ale drogului insusi. Doctorul in stiinte Margaret Mead... care are o reputatie internationala pentru munca sa in problemele moderne de sanatate... simte ca acuzatia ca utilizarea marijuanei duce la folosirea heroinei este o absurditate. Vei observa ca asculttorii nu numai ca au aflat care sunt parerile antropologului despre utilizarea marijuanei, ci au descoperit si ceva din calificarile sale. Aceasta tehnica este una la indemana oricui, dar exista anumite capcane care trebuie evitate. Observati urmtoarea fraza ce urmareste diversitatea in numirea sursei, dar sfarseste prin a deruta asculttorul: Presedintele subcomitetului a ordonat ca sala de audiente sa fie golita de protestatarii galagiosi. Senatorul X a spus audientei ca nu va mai tolera alte intreruperi. Nu este necesar ca toi asculttorii sa tie ca senatorul X este, de fapt, presedintele subcomitetului; este foarte probabil ca cei mai muli dintre ei sa nu tie. Astfel, o fraza ca aceasta va ajunge doar sa frustreze, nu sa informeze. De ce sa nu ncercai astfel, daca dorii diversitate? Presedintele subcomitetului a ordonat ca sala de audiente sa fie golita de protestatarii galagiosi. Presedintele X... care a nceput investigatia la cererea sefului Senatului... a spus audientei ca nu va mai tolera alte intreruperi. Un alt exemplu va poate ajuta sa clarificati orice confuzie: Un purtator de cuvnt al sindicatelor din minerit a fost tinta unui atac violent al preedintelui Curtii Supreme. X a spus ca s-a saturat sa asculte marturiile... In acest moment ntrebai-va cine este X ? Este purtatorul de cuvnt sau presedintele Curtii? Daca suntei derutati, ganditi-va la bietii asculttori - ei trebuie sa fie complet pierduti. De ce sa nu scriei aceeai fraza astfel nct sa inlaturati ambiguitatea: Un purtator de cuvnt al sindicatelor din minerit a fost violent atacat de presedintele Curtii Supreme, X, care a spus ca s-a saturat sa asculte marturii... Vedei ce simplu este acum sa urmariti tirea - nu mai este nici o indoiala in ceea ce priveste identificarea lui X. Prea multe atribuiri incetinesc ritmul stirii. Ele iau locul aciunii, culorii, si adeseori mai degrab deruteaz dect clarifica. Cel mai evident loc pentru renuntarea la atribuire este in scrierea declaratiilor oficiale ale birourilor guvernamentale. Ca exemplu, iata o stire aa cum ar putea aparea intr-un ziar: 32

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Secretarul de stat, Z, a spus astzi ca tara sa va sprijini o rezolutie ce va fi introdusa sptmna viitoare de Franta in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite pentru dezarmarea totala in Orientul Mijlociu. Z a facut anuntul azi dimineaa in timpul conferintei sale saptamanale de presa din Washington. Fiindc acesta este un anunt oficial, poate fi scris fr atribuire in lead: Statele Unite vor sprijini rezolutia Frantei cu privire la dezarmarea totala in Orientul Mijlociu, ce va fi introdusa in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite, sptmna viitoare. Secretarul american de stat, X, a facut anuntul azi dimineaa in timpul conferintei sale saptamanale in Washington. Jurnalistul radio ar trebui sa amane atribuirea intr-o stire numai cand nu exista nici o indoiala despre credibilitatea sursei. De exemplu, daca presedintele anunta ca va tine un discurs in Parlament, nu este necesar sa scrie in lead: Presedintele spune ca va... Este suficient sa spun: Presedintele se va adresa Parlamentului... Aa cum am artat mai devreme, numele sursei (in special in tirile externe) este deseori mai puin important dect titulatura sau pozitia ei. SLAB: Sir Georges Avedon, subsecretar la Ministerul Apararii din Marea Britanie, a spus astzi ca tara sa va... MAI BINE: Marea Britanie va...(lasand sursa subinteleasa). Daca este permis sa omiteti sursa pentru tirile oficiale, este esential in schimb sa atribuiti toate opiniile - mai ales cand poate exista un dubiu in privinta credibilitatii. SLAB: Producatorii romani de automobile sunt principalul obstacol in stabilirea unui control eficient al polurii in tara noastr. MAI BINE: Presedintele Partidului Ecologist a acuzat astzi producatorii romani de automobile ca sunt principalul obstacol in stabilirea unui control eficient al poluarii in tara noastr. In a doua fraza asculttorul nu se mai ntreab daca atacul asupra producatorilor de automobile este comentariul jurnalistului sau opinia altcuiva. In plus, numirea sursei poate face deseori diferenta in valoarea de stire a subiectului. Daca Dacia Pitesti este acuzata de control de calitate slab de catre un membru al grupului consumatorilor, tirea este mai puin importanta dect daca aceeai acuzatie vine de la presedintele tarii. 2.5.5. Nume de persoane Numele fac stiri este o axioma banala pentru jurnaliti, dar adevarata pentru toate tipurile de stiri - fie ele pentru ziare, reviste, radio sau televiziune. Toata lumea este interesata de ceea ce fac alti oameni. Si daca acea alta persoana este cunoscuta de cititor sau asculttor, interesul este si mai mare. Data viitoare cand vei citi ziarul, remarcati cum ochii si atenia vor fi atrase de titlurile ce afiseaza numele cuiva, de un lucru sau un loc cu care suntei obinuii. Acelasi lucru este valabil si pentru radio, doar ca regulile utilizrii sunt puin diferite. In textul de ziar numele din lead este cel care atrage atenia. Dar in tirile radio, daca incepeti cu un nume, asculttorul nu este gata sa-l auda si probabil nu-l va auzi, petrecand restul timpului stirii intrebandu-se despre cine vorbiti. 33

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

De aceea este esential sa indicati asculttorului ca va aparea un nume in stire. Facei acest lucru folosind o expresie (fraza) descriptiva inaintea numelui. Sa luam urmatorul subiect de ziar despre o descindere a politiei narcoticelor care a dus la arestarea fiului primarului: Ionut Toduta, 23 de ani, fiul primarului Leontin Toduta din Sercaia, judetul Brasov, a fost printre cei 25 de studenti arestati aseara de politia locala intr-o serie de raiduri in cateva campusuri universitare. Ionut a fost trimis azi dimineaa inaintea judecatorului Adrian Vlaicu de la Tribunalul Judeean Brasov si acuzat de detinerea a trei pachete de marijuana. Ceilalti studenti... Nu este nimic in neregula cu acest subiect, aa cum este prezentat in ziar, dar daca ar trebui sa-l cititi intr-un buletin de stiri radio, muli asculttori vor pierde numele fiului primarului, din moment ce n-au fost pregtii sa-l auda. Aceasta problema poate fi rezolvata prin rescrierea textului, care include de asemenea o schimbare de evenimente pentru innoirea stirii. Fiul primarului Leontin Toduta din Sercaia a fost acuzat de detinerea a trei pachete cu marijuana. Tanarul de 23 de ani lonut Toduta a aparut in fata judecatorului Adrian Vlaicu de la Tribunalul Judeean Teleorman pentru audiere, dupa ce a fost arestat aseara in timpul unui raid in numeroase campusuri universitare. lonut a fost printre cei 25 de studenti arestati pentru violarea legii narcoticelor... nici unui dintre ceilalti nu a fost inca acuzat formal. Observati ca am amanat oferirea numelui dupa fraza de identificare, apoi l-am repetat ca masura de siguranta. Regula generala este deci amanarea celor mai multe nume sau denumiri (de oameni, locuri sau lucruri) pana in a doua sau a treia fraza. Desigur, daca numele este larg cunoscut si este un instrument de atragere a ateniei prin el insusi, atunci este posibil ca el sa nceap tirea. De exemplu ar fi absurd sa amanam numele in subiectul urmator: Presedintele Emil Constantinescu va discuta asta seara cu membrii Guvernului pentru a decide noul sistem de privatizare a intreprinderilor mari. Rescrierea pentru amanarea numelui ar da: Presedintele Romaniei va discuta asta seara cu membrii Guvernului. Emil Constantinescu va decide noul sistem de privatizare a intreprinderilor mari. Dar, daca incepeti cu un nume, asigurai-va ca el este cunoscut bine de toi asculttorii. Acei care cunosc numele nu se vor simti frustrati de intarzierea sa, dar cei care nul cunosc se vor supara daca l pierd. Uneori este mai bine sa nu utilizati nume deloc, mai ales cand tirea nu include persoane locale. De pilda, prezentarea unui accident aviatic in Florenta, care a ucis 125 de pasageri este importanta, dar numele lor nu are nici o semnificatie pentru asculttorii care nu sunt din Florenta. Este suficient sa dai numarul lor. Desigur, trebuie sa verificati lista de pasageri pentru a fi siguri ca nu este nici o persoana din vecinatate implicata. Daca intamplator este vorba de o cursa Tarom, acest lucru este probabil. Daca unul sau mai muli romani apar pe lista, numele lor va fi dat, fiindc reprezint o informaie importanta. Ziarele, in dorinta lor de a fi corecte, dau numele si chiar adresele intregi ale tuturor persoanelor implicate in stire, mai ales in tirile locale. Pe de alta parte, radioul utilizeaza numele complete si titulaturile diferit. Folosii termenii pentru ceea ce sunt, adica pentru identificarea corecta a persoanelor. Evitai 34

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

sa va rataciti intr-un labirint de titulaturi si nume confuze. tirile de radio omit numele multiple, cum sunt Decebal Traian Remes sau Alina Mungiu-Pippidi, ele fiind folosite numai cand persoana este identificata in mod normal in aceasta maniera. Totusi, folosirea numelor multiple in direct invalmaseste textul si incurca asculttorul, si nu este deloc necesara pentru o buna identificare. Dimpotriva, ea cere asculttorului sa dea mai multa atenie detaliilor. 2.5.6. Citatele directe In scriitura radio, citatele care apar in script - nu cele nregistrate - sunt in general parafrazate. Aceasta nseamn ca ele sunt rescrise, dar reflecta cu acuratete ceea ce a spus persoana implicata in eveniment. Exista doua motive principale pentru a face acest lucru (1): In primul rnd este dificil de citit un text care contine citate exacte. Cititi cu voce tare in stilul de a vorbi al altcuiva. Pe langa aceasta, citatele sunt de obicei prea lungi pentru a fi incorporate cuvnt cu cuvnt. In al doilea rnd nu exista un mod convenabil de a indica un citat. Ghilimelele nu servesc la nimic in textul difuzat. Nu spunei citez si am incheiat citatul sau alte astfel de indicatii pe post, cu exceptia cazului cand citatul este att de important, sau att de bizar nct vrei sa va asigurati ca asculttorii inteleg perfect ca acestea sunt cuvintele interlocutorului si nu ale prezentatorului. Sa presupunem ca ai luat un interviu unui functionar public despre inceperea unei lucrari pe o artera principala. L-ati vizitat la serviciu, ai inregistrat interviul si planuiti sa-l folosii ca baza pentru o stire. Functionarul va spus, cuvnt cu cuvnt: Ne asteptam sa ncepem montarea conductei de apa in iunie. tii, chiar trebuie s-o facem. Nu avem de ales. Aceasta conducta pierde zeci de mii de litri pe zi, si unde nu pierde, strangularea interna a compromis fluxul apei intratt nct ncercam sa mpingem fluxul unui rezervor principal printr-o conducta cu diametrul intern al unui furtun de gradina. Aa ca bulevardul Carol va fi nchis pe doua benzi, una in fiecare direcie, incepand cu 15 iunie si pana probabil spre nceputul lui august. Ce facei cu un citat ca acesta? Putei folosi o portiune nregistrata ca parte a stirii. Aceasta este cunoscuta sub numele de element de realitate, sau insert sonor. Dar putei alege sa construiti o stire povestita, parafrazand citatul, in loc sa-l difuzati exact. Un lead anunt ar merge bine. lata un mod in care putei scrie tirea si parafraza citatul. Alte dureri de cap pentru conducatorii auto din Bucuresti... Bulevardul Carol va fi ingustat la numai doua benzi din 15 iunie pn la 1 august. Echipe ale RGAB sunt pe cale sa repare o conducta sparta de apa. Un functionar al Primariei, Ion Lungu, spune ca problema nu mai poate fi amanata conducta batrana pierde zeci de mii de litri pe zi, iar partea care nu curge este att de ingustata, nct este mai mica in interior dect un furtun de gradina. Ceea ce am facut a fost sa luam un citat lung si complicat si sa-l simplificam, astfel nct sa se potriveasc bine intr-un text scurt. Remarcati ce
1

cf. Hausman, 1992, p.89

35

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

greu ar fi de citit tirea daca ai incerca sa utilizati un citat direct, in stilul presei scrise: Alte dureri de cap pentru conducatorii auto din Bucuresti... Bulevardul Carol va fi ingustat la numai doua benzi din 15 iunie pana la 1 august. Echipe ale RGAB sunt pe cale sa repare o conducta sparta de apa. Un functionar al Primariei, Ion Lungu, spune ca problema nu mai poate fi amanata. Aceasta conducta pierde zeci de mii de litri pe zi, spune el, si unde nu pierde, strangularea interna a compromis fluxul apei intr-att nct ncercam sa mpingem fluxul unui rezervor principal printr-o conducta cu diametrul interior al unui furtun de gradina . Cititi acest text cu voce tare. Vei descoperi ca suna ciudat. Daca vei incerca sa utilizati stilul conversaional folosind cuvintele functionarului, acest lucru nu va merge. Cum nu putem descrie modul de tratare al fiecarei situatii in parte, exista totusi unele linii de orientare generale, care va vor ajuta in manevrarea citatelor directe cu minimum de efort (1): 1. Nu folosii citate directe lungi. Este imposibil pentru un asculttor sa urmreasc o afirmatie lunga, complexa. Este mult mai eficient sa le rupeti in citate indirecte prin parafrazarea sursei. 2. Daca este necesar sa folosii un citat lung, rupeti-l prin numirea sursei de mai multe ori in timpul citatului 3. Indicati ntotdeauna exact audientei cand incepe si cand se termina citatul. Dar evitati, daca este posibil, utilizarea lui citez... am incheiat citatul. Sa ne uitam la fiecare dintre aceste directionari in detaliu. Utilizarea citatelor directe lungi este mai potrivita pentru presa scrisa. In scriitura pentru radio, aceasta practica poate duce la construirea de texte complicate si derutante. Urmatorul exemplu ar provoca un dezastru in mintea ascultatorilor: ZIAR: Marian Strungaru, rectorul Politehnicii din Arad, a spus: Principala problema cu care ne confruntam in cazarea studentilor nostri este lipsa de garantii pentru a-i asigura ca spatiile si caminele pe care le inchiriaza pe parcursul anului scolar vor corespunde cel puin standardului minim de igiena si siguranta, aa cum a fost stabilit de Ministerul Sanatatii anul trecut. RADIO: Rectorul Politehnicii din Arad Marian Strungaru a spus ca principala problema cu care se confrunta institutia este lipsa de garantii in ceea ce priveste asigurarea standardului minim de igiena pentru spatiile de cazare inchiriate de studenti. El a artat ca acest standard a fost stabilit anul trecut de Ministerul Sanatatii. Observati cum am parafrazat citatul lung (regula 1) si l-am rupt in doua fraze legate de o a doua identificare a sursei (regula 2). Dar, daca nu putei utiliza citez...am incheiat citatul, cum putei spune audientei ca cititi un citat direct dintr-o a doua sursa? O facei la fel pentru radio cum o facei in conversaie. Cand vorbiti cu cineva nu spunei citez... cand treceti la o afirmatie a unei alte parti. Folosii expresii precum cuvintele lui au fost, aa cum spunea sau ceea ce numea. Lista este foarte lunga,
1

cf. Hall, 1978, p.41

36

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

dar aceste expresii, plus inflexiunea vocii, indica unde incepe si unde se termina citatul. Un exemplu poate face aceasta tehnica mai clara: SLAB: Directorul intreprinderii Dacia Pitesti a spus, citam - compania noastr cheltuie miliarde incercand sa rezolve problema poluarii aerului cauzata de motoarele cu benzina - am incheiat citatul. MAI BINE: Directorul intreprinderii Dacia Pitesti a spus, cestea fiind cuvintele lui: Compania noastr cheltuie miliarde incercand sa rezolve problema poluarii aerului cauzata de motoarele cu benzina. Este chiar mai bine sa evitati folosirea citatelor directe. In exemplele de mai sus nu exista un motiv real pentru a-l cita direct pe directorul Dacia Pitesti deci este mai simplu sa-i parafrazati afirmatia. Citatele directe ar trebui utilizate numai cand este esential sa redati audientei limbajul exact al afirmatiei. SI MAI BINE: Directorul intreprinderii Dacia Pitesti a afirmat ca aceasta companie cheltuie miliarde incercand sa rezolve problema poluarii cauzata de motoarele cu benzina. Ocazional putei introduce un citat direct ce pune o eticheta cuiva sau unui lucru. De pilda, un senator poate numi mesajul preedintelui de Ziua Nationala un document istoric, pe cand altul l poate eticheta ca o declaratie evaziva ce evita confruntarea cu problemele natiunii. In loc de utilizarea citatelor directe este posibil sa scriei tirea astfel nct asculttorii vor nelege ca citati o sursa, nu exprimati o opinie personala. Senatorul X a numit mesajul preedintelui un document istoric. De cealalta parte a culoarului, totusi, un alt senator a descris discursul ca o declaratie evaziva, declaratie care - in cuvintele senatorului - evita confruntarea cu problemele natiunii . Cand suntei obligati sa folosii un citat lung care este imposibil de parafrazat, este esential sa inserati o expresie care identifica sursa la fiecare trei sau patru fraze pentru a aminti audientei ca cititi un citat direct. De exemplu: Senatorul a continuat spunand... Senatorul a mai artat... Trecand la un alt subiect, Senatorul a spus... Senatorul a adaugat... Mai exista un lucru pe care trebuie sa vi-l amintiti cand lucrati cu citate. Fii ateni unde le plasati. Utilizati-le in fraze complete sau nu le utilizati deloc. Daca suntei neatenti, putei crea fraze confuze ca aceasta: Senatorul a spus ziaritilor Voi face exact ce am facut - nimic mai mult, nimic mai puin . Cititi fraza cu voce tare si vei auzi imediat confuzia care poate aparea. Audienta, incapabila sa vada ghilimele, se poate gndi ca voi face se refera la jurnalist, nu la senator. Utilizarea de jumatati de citate de acest fel este numai scriitura lenesa. De ce sa nu scriei astfel, si sa clarificati orice confuzie posibila: Senatorul a spus ziaritilor ca va face exact ceea ce a facut - nimic mai mult, nimic mai puin.

37

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Uneori folosirea jumatatilor de citate atinge ridicolul. A existat un jurnalist, care a citit o stire despre marturisirea unui criminal. Scriptul citit: El a spus Eu am facut-o . A spus si sinonimele sale. Jurnalistul incepator va avea mai devreme sau mai tarziu problema prea multor a spus in tirile sale. Ingrijorat de folosirea permanenta a aceleiasi expresii, el va cuta sinonime. Aceasta cautare poate duce la confuzii fiindc, indiferent ce spun unii experi, exista un numar de cuvinte care nu au aceeai semnificatie cu a spus. Verbul a spus este foarte des cel mai bun pe care l putei folosi si nu ezitati sa-l repetati daca este necesar. Utilizarea lui a devenit o conventie acceptabila si putini asculttori vor obiecta la folosirea lui continua, in special daca sinonimele umbresc adevarata semnificatie a stirii. De multe ori vei simti imboldul de a utiliza verbe ca a declarat, a adaugat, a sustinut, a intarit, s.a.m.d. ca substitute pentru a spus. N-o facei. Ele nu au acelasi interes. A spune ca un vorbitor a pornit sa spun sau a adaugat indica asculttorului ca afirmatia a fost ca un gand intarziat. Daca simtiti ca trebuie sa folosii un substitut pentru a spus, alegeti unul ce da o descriere corecta, sau da culoare stirii. SLAB: Primarul a spus astzi intr-un discurs catre lucratorii REBU ca va sprijini campania orasului pentru strazi mai curate. MAI BINE: Primarul a promis lucratorilor REBU ca va sprijini campania orasului pentru strazi mai curate. Substituirea cu verbe puternice, cum am facut in exemplul de mai sus este o tehnica buna, dar trebuie exersata pentru a nu schimba semnificaia frazei. In a doua propozitie n-am dorit sa utilizam a dezvluit in loc de a promis fiindc are un alt interes. El indica faptul ca primarul a revelat o informaie secreta sau da sentimentul ca nu a admis public acest lucru nainte. A aduga ar trebui folosit in locul lui a spus numai cand a doua afirmatie amplifica, extinde sau pune in lumina prima afirmatie. SLAB: Seful IGP a declarat <de ce nu a spus ,declarat este mai formal) ca statisticile infractiunilor in oras arata o descrestere a numarului de jafuri. Proprietarii de magazine a adaugat el, au suferit mai putine pierderi in ultima luna dect in aceeai perioada a anului trecut. A adaugat este nepotrivit folosit in acest exemplu. Ultima fraza nu aduga nimic primei, este doar o continuare. Deci de ce sa nu scriem astfel: MAI BINE: Seful IGP a spus ca statisticile infractiunilor in oras arata o descrestere a numarului de jafuri. Proprietarii de magazine, a artat el, au suferit mai putine pierderi in ultima luna dect in acceasi perioada a anului trecut. 2.5.7. Inserturile sonore Aa cum am mentionat mai sus, o mare parte a scriptului va consta in a scrie in jurul inserturilor, aa nct inserturile sa spun tirea. Un mod bun de a face acest lucru este de a incepe cu inserturile care sunt prea lungi si a le taia in timp ce scriei - punand o idee in script si lasand alta pentru insert. Aceasta nu nseamn ca ar trebui sa reduceti banda la un minimum deformat. Din 38

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

contra, este foarte important sa nu intrerupeti vorbitorii In mijlocul ideilor. Inserturile trebuie sa exprime idei complete, nu fragmente trunchiate. Din acest motiv, inserturile utilizate Intr-un post de radio naional sunt mai lungi dect cele ale unui post comercial. Dar lungimea nu este att de importanta pe cat continutul. Unele vor fi lungi, altele scurte. Asigurai-va doar ca inserturile se potrivesc cu scriptul, astfel nct Impreuna sa dea o stire completa si captivanta. Este mai bine sa utilizam inserturi sonore cand: - Interviul inregistrat exprima mai mult opinie dect fapte concrete. Jurnalistii pot transmite faptele de obicei mai bine dect persoana intervievata. Dar nu pot surprinde savoarea vorbelor cuiva oferind o opinie sau o observaie umoristica Intr-o situatie, mai bine dect acela insusi. Cea mai mare parte a discursului functionarului Primariei, de exemplu, este factuala. Exista altceva in segmentul de interviu care da autoritate sau interes suplimentar taieturii. Sirene in fundal sau zgomotul unei zone in construcie sunt asemenea exemple. In interviul functionarului nu exista nimic de acest gen. Daca l-ai fi intervievat pe strada, cu sunetele apei tasnind din pavaj, aceasta ar fi fost altceva - si insertul ar fi fost unul bun. Segmentul de interviu reprezint drama umana. Banda unui interviu cu un pompier gafaind, care tocmai a salvat un copil dintr-o cladire in flacari are mai mult impact dect un script care ii parafrazeaza cuvintele. Nu este multa drama intr-o stire despre conductele de apa. <Sugestie: ncercai sa mergeti inapoi in bulevardul Carol cand traficul este sugrumat pe o lunga portiune si intervievati soferii blocati in aglomeratie. Poate nu vei reusi sa folosii toate interviurile intr-un buletin, dar vei reusi sa dramatizati tirea>. Sa revenim totusi la citatul functionarului Primariei. Este marginal si poate fi folosit intr-o zi cand nu se ntmpla mare lucru. lata cum ar putea arata o stire, transpusa intr-o forma care sa ilustreze conceptul de integrare a insertului sonor: PREZENTATOR: Alte dureri de cap pentru conducatorii auto din Bucuresti... Un functionar al Primariei Capitalei spune ca bulevardul Carol va fi intors pe dos in a doua jumtate a lunii si in luna viitoare, pentru repararea unei conducte de apa. El regreta faptul ca va incurca traficul, dar spune ca nu are de ales. FUNCTIONARUL: Aceasta conducta pierde zeci de mii de litri pe zi, si unde nu pierde, strangularea interna a compromis fluxul apei intr-att nct ncercam sa mpingem fluxul unui rezervor principal printro conducta cu diametrul intern al unui furtun de gradina. Functionarul spune ca bulevardul Carol va fi ingustat la numai doua benzi din 15 iunie pana la I august. Observati ca, dupa vocea nregistrata a functionarului, el este din nou identificat. Amintii-va, este vorba despre radio. Oamenii nu pot reveni in stire pentru a verifica identitatea vorbitorului, si, data fiind natura ascultarii, ei pot sa nu fi prins aceasta identificare cand a fost facuta prima data. Observati de 39

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

asemenea ca am avut grija sa nu repetam in script ceea ce a spus functionarul, sau sa nu scriem textul astfel nct functionarul sa repete informaia din script. Inserturile nu trebuie sa fie cutremuratoare pentru a fi eficiente. Orice ofer comentariu, un plus de claritate, sau un unghi interesant merita folosit. Aa cum am spus, inserturile sunt in special eficiente cand contin sunetele evenimentului. Jurnalistii radio exploateaza inserturile la maximum atunci cand lasa sunetul - sunetul singur, cunoscut si ca sunet brut - si vocile sa spun tirea. Sunetul brut si inserturile de voce fac situatia reala si actuala - iar acest lucru reprezint cheia oricarei stiri bune de radio. Inca o sugestie referitoare la inregistrarile folosite: nu incepeti si nu sfarsiti tirea cu un insert. A incepe cu un insert nseamn de obicei doar a o lua pe scurtarura. Exista aproape ntotdeauna o cale mai buna. Incepeti cu propria voce si mutati insertul ceva mai jos in material. A termina o stire cu un insert este de asemenea o abordare defectuoasa. In scriitura pentru tipar, in special cea de revista, un citat in final poate fi concluzia perfecta. El poate rezuma intreaga idee a materialului intr-un mod foarte succint. Dar aceasta tehnica nu functioneaza la fel de bine in radio. Motivul este ca, tiprite, citatele dau mai multa credibilitate dect reporterul; reporterul este practic invizibil. In radio se pune problema apropierii; reporterul are vocea cea mai credibila din stire. Deci chiar daca insertul este insumarea perfecta pentru material, ar trebui sa mai spunei ceva dupa el. Sau, in unele cazuri rare, putei utiliza citatul perfect, dar parafrazat. Aa cum a spus X... poate fi un final mai puternic pentru o stire, dect un insert cu X spunand acelasi lucru. 2.5.8. Repetitia si redundanta Dar ce s-a ntmplat cu hotararea noastr de a pastra tirea scurta? Sa ne amintim ce am spus mai nainte: ncercam sa scurtam textul taind cuvinte, numai dupa ce l-am scurtat eliminand fapte. Aceasta nu nseamn ca putem folosi cuvinte in exces, dar nu trebuie niciodat sa taiem cuvinte acolo unde ele sunt necesare pentru a face o afirmatie mai uor de interes. Cu ani in urma, Paul White, care a scris una din primele carti importante despre scriitura stirilor difuzate, a accentual o diferenta cruciala: repetitia nu nseamn o scriitura rea, dar redundanta nseamn (1). Distinctia dintre repetitie si redundanta n-ar trebui sa fie greu de sesizat. Repetitia spune un lucru mai mult de o singura data pentru a-l face interes. Daca ascultati oamenii vorbind, vei constata ca a repeta cuvinte si expresii este de fapt conversaional. Acesta este unul din motivele pentru care repetitia este frecvent folosita in scriitura stirilor difuzate. Regulile comunicrii spun ca daca dorim ca un lucru sa fie interes de catre asculttori, el trebuie spus de trei ori. Nu ajungem deseori la o asemenea extrema intr-o stire, dar o informaie poate fi data de doua ori. Amintii-va ca, att in sens psihologic, cat si in sens fizic, oamenii se conecteaza tarziu la o stire. Din acest motiv, cuvintele si expresiile repetate nu sunt att de suparatoare pentru ureche aa cum sunt pentru ochi.

in Garvey & Rivers, 1982, p.50

40

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Redundanta este altceva. Ea folosete mai multe cuvinte dect sunt necesare pentru a spune ceva. Desi redundanta este si ea conversaionala, pur si simplu nu ne-o putem permite in scriitura de radio. Consuma prea mult timp. Sa privim un exemplu de repetitie: Mihai a gasit in camara o cutie. Cutia era de marimea potrivita si de culoarea potrivita. Desigur, putem inlocui cutia cu ea (sau sa omitem complet subiectul) in a doua fraza, dar vom pierde din precizie facand-o. Ea se poate referi la fel de bine la camara. Mai mult, daca cititi exemplul cu voce tare vei observa ca repetarea cuvantului cutie suna perfect natural. Ambalajul recipientului era cam de marimea potrivita. Eticheta era de culoarea potrivita. Aici noile expresii aduga amanunte. Totusi, in afara cazului cand detaliilc sunt necesare, nu le dorim adaugate intr-o stire radio. Repetitia din versiunea originala este o foarte buna scriitura radiofonica. Dar aceasta: Mihai s-a trezit la ora 7 a.m. azi dimineaa. Am spus deja ca a.m. si p.m. nu sunt indicate in radio, dar daca ar fi, a.m. ar fi redundant aici. Este suficient sa spunem la 7 azi dimineaa. Redundanta dezorganizeaza un text, reducand claritatea. Printre autorii care au abordat acest subiect se afla si Edwin Newman, reporter si comentator la NEC News. In cartea sa A Civil Tongue, el ofer un capitol despre redundanta, incluzand acest fragment: Nu mai avem reguli, si proiecte, si stiri, ci reguli de baza, proiecte de viitor si ntmplri cu valoare de stire. Angajatii companiilor aeriene ne spun sa citim instructiunile din buzunarul scaunului din fata noastr nu pentru siguranta noastr, ci pentru siguranta noastr personala. Companiile nu se dezvolta; companiile se bucura de o crestere pozitiva <..,> A fost o femeie violata? Nu, ea a trait experiena unui viol. Vom face fata realitii? Putem mai mult dect att. Vom face fata realitii aa cum este ea. (1). Redundanta este ntotdeauna fr sens. Nimeni nu va spune a aruncat mingea rotunda sau a deschis televizorul electronic. Totusi redundanta are un fel de a se strecura in limbaj care de multe ori ne pacaleste. Afara ploua este copilaresc. Este suficient sa spunei Ploua. 2.5.9. Rescrierea stirilor pentru difuzare tirile trebuie sa fie pregatite intr-un mod care sa atraga si sa mentina atenia audientei, similar modului in care un titlu si o fotografie retin cititorul de ziar. Astfel, vom folosi rar structura piramidei inversate. Mai degrab vom extrage inima stirii si o vom flutura prin fata ascultatorilor la nceput, pentru a le atrage atenia. O relatare de ziar despre un autocar cu elevi care s-a rasturnat pe sosea la o ora de varf dimineaa, fr sa provoace ranirea serioasa a vreunui pasager poate prezenta faptele in ordinea tocmai expusa. Prin contrast, versiunea pentru radio va incepe mai curnd aa: Patruzeci de elevi au avut norocul sa supravietuiasca astzi. Curiozitatea audientei o data stimulate, vom completa cu detaliile. Trebuie sa notam aici ca un numar din ce in ce mai mare de jurnaliti din presa scrisa incorporeaza tehnicile
1

Newman, 1976, p. 160

41

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

audiovizualului in stilul scriiturii lor. In consecinta, unele dintre diferentele mai importante dispar. O stire dintr-un cotidian ar putea incepe cu urmatorul paragraf: Patru persoane au fost ucise si alte cinci ranite ieri dimineaa, cand o cearta intr-o discoteca din Ferentari a explodat intr-o lupta armata, transformand o vesela aniversare intr-o scena de teroare si masacru, au spus politia si martorii. Articolul poate fi prea lung pentru a fi citit la radio. Faptele incluse sunt urmatoarele: Doua femei nevinovate au fost ucise. Amandoua aveau copii de patru ani. Martorii au parasit cladirea, muli dintre ei sangerand. Ei au lasat in urma mese si scaune rasturnate, pete de sange, pantofi desperecheati si un ursulet alb de plus. Politia crede ca drogurile ar fi putut fi un catalizator pentru violenta, dar nu si ca ele au fost legate direct de aniversare. Zona invecinata este cunoscuta pentru activitati de contrabanda si specula. Rudele si prietenii i exprima mahnirea si revolta fata de macelul general. Sunt multe feluri de a spune aceasta intamplare; multe unghiuri diferite de urmarit. Ceea ce urmeaz reprezint doar o abordare posibila. Ceea ce a nceput ca o petrecere de aniversare intr-o discoteca din Ferentari s-a incheiat ca o lupta armata a unor criminali neinvitati. Celebrarea vietii a facut loc panicii, pericolului si mortii. Politia si martorii spun ca participantii asistau la un spectacol ad-hoc cand au nceput impuscaturile. Pistoalele artizanale au ranit cel puin cinci oameni si au ucis patru. Doua din victime erau tinere mame. Celelalte erau barbati implicati in lupta. Martorii si vecinii se plang ca zona este tiranizata de contrabandisti si speculanti. Luptele cu arme albe sunt ceva obinuit printre bandele rivale, dar nu s-au mai auzit focuri de arma. In timp ce politia continua investigatia, amintiri nedorite ii bntuie pe cei care au mers la aniversare: impuscaturi, tipete, mese si scaune rasturnate, pete de sange si pantofi desperecheati, un ursulet alb de plus si doi copii de patru ani care se ntreab unde sunt mamele lor. Rescrierea pentru localizare. Nu este bine sa ne bazam pe textele de agentie si sa le citim cuvnt cu cuvnt aa cum vin ele din telex. De fapt, ar trebui sa fie o regula principala in orice redactare a stirilor, ca textele de la agentiile de presa sa nu fie niciodat citite ca atare. Ele nu ar trebui considerate nimic mai mult dect materialul brut din care reporterii croiesc o stire pentru a se potrivi necesitatilor si intereselor locale. Daca timpul limitat si personalul puin fac imposibila rescrierea tuturor stirilor de agentie, trebuie incercat ca macar sa cititi materialul nainte de intrarea in emisie, pentru a va asigura ca are sens atunci cand este citit cu voce tare. Acest avertisment este un imperativ din mai multe motive: In primul rnd, materialul de agentie este scris pentru termenele de aparitie ale ziarelor si exista mereu un termen de predare undeva in lume. 42

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Aceasta preocupare pentru orele-limita ale ziarelor nseamn ca agentiile de stiri trebuie sa innoiasca in mod constant tirile pe parcursul zilei. Ele nu sunt preocupate sa se asigure ca tirile sunt intr-o oarecare ordine logica; mai precis un subiect despre preedinte nu va dubla o stire anterioara, o stire despre droguri va fi la distanta de cinci stiri fata de o prezentare similara dintro alta parte a lumii, sau partea dintr-o stire de cea mai mare importanta pentru o anumita audienta se poate afla in ultimul paragraf si nu in lead. In al doilea rnd, serviciile radio ale agentiilor de presa sunt deseori tratate ca fii vitregi. Din nefericire, de cele mai multe ori ele plaseaza, in departamentul pentru radio, jurnaliti mai puin experimentati. Putini dintre acestia ies in teren pentru a pregati materiale la prima mana. tirile pentru radio, in multe cazuri, nu sunt altceva dect texte standard de agentie mutate pe biroul responsabilului radio spre a fi rescrise si transmise catre posturi. Rezultatul este deseori dezamagitor. Nefamiliari cu nuantele scriiturii radio, jurnalistii agentiilor pregatesc textul cu o mana pe un manualul de radio si cu cealalta pe masina de scris. Aceasta formula de abordare produce o scriitura deseori stereotipa si greoaie, care solicita munca in plus in redactiile radio. In ultimul rnd, agentiile de presa pregatesc texte pentru clienti din toata lumea. Ele trebuie sa accentueze aspectele de interes general ale stirii. Ar fi imposibil pentru ele sa localizeze fiecare stire pentru a se potrivi cu fiecare zona. De aceea, intra in atributiile postului local sa rescrie textul de agentie si sa-l rescrie utiliznd unghiul local care va spune ascultatorilor ce este important pentru ei. Aceasta cautare pentru a unghiului local este probabil cel mai important motiv pentru rescriere. Nevoile unei audiente difera de la zona la zona, de la post la post. si ca un buletin sa reuseasca in prezentarea informatiei despre lume, el trebuie pus in termenii pe care audienta sa ii va nelege si ii va vedea ca relevanti. Rareori exista o situatie, indiferent de originea geografica, sa nu poata fi localizata si pusa in context. Preluarea literala a materialelor de agentie va poate face sa pierdeti stiri locale importante. Sa spunem ca postul nostru de radio din Bucuresti primete un material de la Associated Press. Preluarea literala va ingropa un nume local att de adanc in stire nct nu va fi remarcat aproape de nimeni. (Accidente) (Croatia) - Comandamentul Fortelor de mentinere a pacii a anuntat numele a 25 de militari ucisi in prabusirea avionului C-145 langa Zagreb. Ele includ urmatoarele persoane din tarile participante la operatiune: Sergentul William A. Boots Junior, sotul doamnei Elizabeth Boots, din Brighton, Marea Britanie. Capitanul Robert Ang, sotul doamnei Angela Ang, din Coventry, Marea Britanie. Sergentul Pierre Leval, fiul sotilor Leval din Nantes, Franta. Soldatul Julien Breton, fiul sotilor Jacques Breton, din Dijon, Franta. Capitanul Bogdan Popescu, sotul doamnei Livia Popescu, din Bucuresti. Romnia. Rescrierea pentru audienta locala va transforma lead-ul astfel: 43

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Un militar din Bucuresti, capitanul Bogdan Popescu de la unitatea 03548 este inclus pe ultima lista a victimelor provocate de prabusirea avionului C-145 langa Zagreb. Rescrierea nu da numai o stire orientata local, ci face si alte lucruri care ajuta la imbunatatirea prezentarii: (1) da postului un stil diferit - din moment ce mai multe posturi se aboneaza la aceeai agentie, toate prezentarile suna asemanator; rescrierea ofer o versiune noua; (2) da posibilitatea de a corecta eventualele greseli sau omisiuni pe care le poate face agentia; (3) permite innoirea stirilor, plasand cel mai nou aspect in lead; si (4) da sansa de a ingloba diferite subiecte sub un singur lead umbrela cuprinzator. Jurnalistul care citete ziarele din alte zone va gasi ocazional o tema ce poate fi rescrisa pentru consumul local: ORIGINAL: O campanie de propaganda nationala pentru ajutorarea copiilor handicapati a fost lansata astzi aici <Cluj>. Obiectivul campaniei a fost stabilit ca fiind colectarea unui milion de dolari. Doctorul Iulian Iacob din Cluj a fost ales preedinte de campanie. Alti membri sunt: Marian Iuga din Buzau, care va fi coordonator tehnic, Adriana Lungu din Bucuresti, consilier psiholog si Alexandru Albu din Bucuresti, director de publicitate. RESCRIERE (pentru un post din Bucuresti): Un bucurestean de la Agenda de publicitate Graffitti... Alexandru Albu... a fost desemnat director de publicitate pentru campania de propaganda in ajutorul copiilor handicapati. El a fost ales intr-o ceremonie de lansare sustinuta recent la Cluj. Obiectivul anuntat al campaniei este strangerea unui milion de dolari. Un alt cetatean al orasului, doctor Adriana Lungu a fost aleasa consilier pe problemele de psihologie. Este ntotdeauna important sa va lasati asculttorii sa tie lucrurile care ii pot afecta. Ceva apropiat de casa, ca inchiderea unui drum principal pentru reparatii, oprirea curentului electric intre anumite ore, apropierea unei furtuni toate acestea sunt evenimente ce afecteaza oamenii si trebuie anuntate. Cu cat scriei tirile astfel nct ele sa accentueze efectul evenimentului anuntat asupra ascultatorilor, cu att audienta ii va da o mai mare atenie. Rescrierea pentru innoire Exista si un alt motiv important pentru rescrierea stirilor - plictiseala ascultatorilor. Spre deosebire de tirile de ziar, tirile radio sunt prezentate de mai multe ori intr-o zi. Deseori, un post de radio va oferi stiri de doua ori pe ora; adica 48 de transmisii in 24 de ore. Daca unele din subiecte vor fi noi, in schimb multe din ele vor fi completari ale prezentarilor anterioare. Cum majoritatea audientei tinde sa asculte acelasi post intreaga zi, daca nu facei o incercare de reimprospatare a vechior texte pentru fiecare buletin, vei pierde muli asculttori numai din cauza ca se vor plictisi. Observati urmtoarea situatie dintr-un punct de vedere strict comercial. Sa presupunem ca intr-un oras exista doua posturi de radio. Ambele au buletine de stiri in interval de o ora. Postul X se bazeaza pe agentiile de presa pentru prezentarile sale, dand putina atenie problemei repetarii. Pe de alta parte, postul Y se straduie sa-si improspateze textele in fiecare ora, dand prioritate noilor aspecte aparute intr-un subiect. Care credei ca va avea mai mult succes pe termen lung? Frecvent rescrierea se va face dintr-o versiune anterioara a stirii, care trebuie rearanjata pentru un buletin ulterior Daca s-au primit informatii noi 44

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

intr-un eveniment cu continuitate, acest material nou ar trebui pus in lead si accentual in rescriere. Totusi, trebuie sa fii ateni cand rescriei pentru a innoi o stire, sa nu uitati sa includeti ceva din informaia de baza care a facut tirea la nceput. Nu putei presupune ca toi asculttorii au auzit versiunea iniiala si sunt familiarizati cu tirea. Pe de alta parte, probabil ca nu vei avea timp pentru o recapitulare completa, si acei din audienta care au auzit tirea nu vor dori toate amanuntele din nou. Exista un echilibru delicat intre prea putina si prea multa recapitulare a faptelor anterioare. Ziarele cotidiene lucreaza intr-un ciclu de 24 de ore. tirile difuzate pot fi innoite in fiecare ora. Pentru un jurnalist de presa scrisa nu este nimic stanjenitor in a incepe o stire cu un eveniment care s-a ntmplat in ultimele 24 de ore. Dar, pentru jurnalistul de radio, exista mereu nevoia de a face tirea cat mai actuala posibil, din informaiile cele mai recente care ar fi putut aparea cu doar o ora in urma. tirea trebuie sa fie scrisa intr-un stil ce pune in lumina cea mai recenta situatie. Ca rezultat, frazele din lead sunt aproape ntotdeauna exprimate la prezent sau la viitor. Daca un foc izbucneste intr-un depozit luni noaptea, atunci marti dimineaa lead-ul va trata inevitabil operatiunile de curatire, estimarile pagubelor sau investigatiile echipei, oricare dintre ele ar prezenta o perspectiva mai actuala asupra intamplarii. Daca un lider politic face un anunt important, atunci lead-ul difuzat l va prezenta aproape ntotdeauna la prezent: Presedintele spune ca ... Si, daca acest lead devine plictisitor, tirea innoita poate incepe cu reactia la anunt, oferita de asemenea la prezent. Desigur, acest accent pus pe actualizare poate fi facut artificial si atunci diminueaza credibilitatea. Secventele de timp ale evenimentelor reale nu trebuie distorsionate dincolo de intelegere. De fapt, odata ce lead-ul este transmis, succesiunea evenimentelor poate fi relatata la trecut. Dar in cadrul de timp limitat al stirilor radio, faptele potential semnificative sunt excluse. Cutarea unei legaturi intre eveniment si prezent va poate ajuta sa descoperiti un amanunt important sau o perspectiva pe care nu ai vazut-o cand tirea era in faza primara. 2.5.10. Contra-indicatii Exista cateva nu-uri care ar trebui invatate in scriitura stirilor (1): 1. Nu incepeti o fraza cu propoziii secundare lungi: SLAB: In ciuda plangerilor grupurilor studentesti si a imboldurilor fortelor conservatoare la actiuni mai severe impotriva violentei din campusuri, ministrul Educatiei refuza sa emita o declaratie politica. MAI BINE: Ministrul Educatiei refuza sa emita o declaratie politica in privinta violentei din campusuri, in ciuda plangerilor grupurilor studentesti si a imboldurilor fortelor conservatoare la actiuni mai severe. 2. Nu lasati atribuirea informatiei sa atarne la sfritul frazelor: SLAB: Exista acum mai mult de un aparat de radio pentru fiecare brbat, femeie sau copil din Romnia, conform unui raport emis recent de Comisia Nationala de Statistica.
1

cf. Hall, 1978, p.48

45

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

MAI BINE:

Un raport emis recent de Comisia Nationala de Statistica arata ca exista mai mult de un aparat de radio pentru fiecare roman. 3. Nu plasati multe propoziii derutante intre subiect si predicat: SLAB: Presedintele, evident suparat de refuzul Parlamentului de a aproba sptmna trecuta masivul sau program de reforma si de reducerile din programul de compensare a somajului, spune ca va aparea la televiziunea nationala asta seara pentru a pleda pentru sprijinul public. MAI BINE: Presedintele va aparea in aceasta seara la televiziunea nationala pentru a pleda pentru sprijinul public, dupa ce Parlamentul a refuzat sptmna trecuta programul sau de reforma si a aprobat reduceri in programul de compensare a somajului. 4. Nu folosii siruri de propoziii subordonate. Construiti fraze separate: SLAB: Primarul orasului Adjud, care a preluat postul cu mai puin de un an in urma, i-a surprins pe reporteri anuntand ca nu va Candida pentru o re-alegere fiindc simte ca publicul si-a pierdut increderea in administratia sa, dupa cum a artat recenta greva a functionarilor municipali. MAI BINE: Primarul orasului Adjud i-a surprins pe reporteri in aceasta dupa amiaza spunandu-le ca nu va Candida din nou pentru acest post. El a spus ca s-a decis sa nu incerce un al doilea mandat, deoarece crede ca publicul si-a pierdut increderea in administratia sa. Primarul a spus ca publicul este suparat din cauza modului cum a tratat recenta greva a functionarilor municipali. Actualul primar al Adjudului a ocupat acest post mai puin de un an.

46