| all ACADEMIA DE §TIINTE SOCIALE $I POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA INSTITUTUL DE ISTORIA ARTET PAGINI DE VECHE ARTA ROMANEASCA IV EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Bucuresth, 1981 STs eseSUMAR CORINA POPA, Biserici sali gotice din nordul Transilvaniet ANCA POP-BRATU, Prociairi in legituri cu activitates unor zugravi de traditie posthizantind In ataramuresul istorie JOAN DIMITRESCU, Capitelul in arhitectura din Tara Roma. 80 127 1BISERICI SALA GOTICE DIN NORDUL TRANSILVANIEI de CORINA POPA Corcetarea ale ciirei rezultate fac obiectul prezentului studiu priveste Disericile sala gotice din judetul Bistrifa-Nistind si din partea de nord a judefului Cluj ; an fost incluse si monumentele tomanice tirzii din aceast& zon’, monumente care au suferit interventii in epocd goticd. In nordul Transilvaniei, arta goticd a inflorit cu prec&dere in a doua jumitate a secolului al XV-lea, dar ca a continuat si se manifeste si in prima jumitate ‘a Secolului urmator, evoluind in paralel en arta Renasterii Am avut in atenfia noastri doar biserieile de sat, categorie de monumente foarte putin cercetati pind in prezent, dar care, dup’ opinia noastra, reflecta in modul cel mai autentie expresia local’, specified, a goticului transilvainean, oglindind in forme artistice atit posibili- file eoonomice, cit si necesititile spirituale gi realitaifile de civilizafie ale mediului sitese tran- silvinean din evul mediu. In consecin{, monumentele au fost tot timpul considerate in. strinsi legitur’s cu colec- tivitatile care le-au folosit, ca document pentru istoria aseziirilor respective. Acest mod de a aborda cercetarea este justificat de numeroasele eazuri in care biserica de sat ofer% informatii si sugestii mai numeroase si mai explicite pentru istoria aseziirii respective declt documentele serise care au ajans pind Ia noi. Stadiud actual al cercetdrii. Literatura referitoare la arhitectura gotiek european’ acord atenfie, in primul rind, marilor monumente devenite ,,clasice” si neglijeazi in mod sistematic arhitectura de sat. O atare abordare a subiectului duce la o imagine incompleti sau chiar doformati asupra evolufiei arhitecturii gotieo dintr-o fark rau alta. Desi biverica sal este tipul de monument cel mai rspindit din arhitectura gotiea central-europeani, ea gi-a gsit loeul pind acum aproape exclusiv in repertoril, In ceea ce priveste arhitectura medievalé transilvaneani, lipsa unor repertorii complete de monumente, intocmite pe judee, explicd caracteral nesistematic si prevalent deseriptiv al Studiilor cu earaeter monografic sau al celor privind grupuri de monumente. Ca urmare, nu se poate deocamdat& contura o imagine de ansamblu a problemei biserieii sali din ‘Transilvania. Restringind discufia la nordul Transilvaniei, dispunem pentru aceasti zoni doar de citeva Studi monografice datorate lui Entz Geza, lirgite partial de preocuparile acelniagi antor pentru grupuri de monumente din fostul comitat Solnoc-Dabica. Lor li se adaug’ informatiile mai sumare din lucririle de sintez& ale Ini V. Roth, privind arhitectura siseasci, _prezentarile Suecinte ale lui L. Debreezeni, precum gi studiile recente, mai sistematice, datorate Iui V. Driigut, 1 aBugenia Greceanu si Corina Popa’, O serie de informaii disparate pot fi culese din repertorii mai Vechi, foarte lacunare, din texte de albume sau din Iucriri de sintez’ *, Acest stadiu al cercetiirii se reflect dealtfel in ultimele lucriri de sintez, in ampla Istoria artei feudale in farile roméne a lui V. Vatisianu sau in primnl volum din [storia arhitecturii in Romania a Ini Gr. Tonescn, utile pentra analiza si datarea formelor de arhitectur’ po care le-am intilnit in nordul Transilvaniei si pentru ineadrarea, fie si relativa, @ monumentelor de care ne ocupiim in contextul mai larg al arhitecturii transilvimene, Exte firese, in aceste conditii, ca studiul nostru si stiiraie asupra prezentiilor monogra- fice gi ca incererile de tneadrare a monumentelor de care ne ocupim s& aibi 0 valabilitate relativa, atita vreme cit arhitectura gotick de sat din alte zone ale ‘Transilvaniei nu sa bucu- yat ined de o cercetare sistematict. Pentru incadrarea monumentelor gi a fenomenului artistic in contextul istorie al epocii si in speranta, rareori implinit’, de a afla date sigure referitoare Ia monumente, cercetarea noastré a apelat in mod constant la documentele scrise incluse in principalele colectii publi- cate sau la informatiile existente in istoriografia privind epoca ee ne intereseazti, in lueraai de sintezi sau in studii cu earacter special ®, Conditiile istorice. Regiunea in care se afli monumentele de care ne ocupim se intinde pe cursul Somesului Mare gi pe o parte a viii Somesului Mic, precum gi de-a lungul afluenfilor acestor riuri. Cu ligimea, pe axul est-vest, de eca 90 km gi cu Kitimea de cea 60 km, regiu- nea prezinti o relativa unitate geomorfologici. exprimati pe pareursul evului mediu, cum este gi firesc, prin momente de unitate istorici, social-politie% si culturali. Habitatul medieval din aceasti regiune sa definitivat pe pareursul mai multor etape. ‘Terenurile mai valoroase sub aspect economic, situate in viile mai largi gi folosite pint in secolele X —XI de localnici pentru agezirile lor, au atras ulterior colectivititi striine. Acestea din urmi s-au instalat aici in secolele XT —XTIT fie in calitate de iobagi ai cetiitilor regale, fie in aceea de oaspeti regali, iar alturi de ele au apirut si marii fendali laiei sau ecleziastici, punind bazele unor domenii nobiliare. Procesul s-a petrecut sub protectia regatului arpadian, 1 Entz G. Csiesdkeressturd rk. templom, ty Bot 1042, nr. 134; idem, A aési rf. templom, in E.T.E., 1942, * Fr, Zimmermann, 6. Werner, G. Gndlseh, Urken- ar LAL; Idem, Scalol-Daboka initemlékel, in. Scolnok- Deboka magyarsaga, Del-Clu}, 1944; idem, Die Baukunst Tronssllvaniens im 11—12. Jahrhundert, im A.tAny XIV, 1968, 14; Bagyui L., A némai ref. templom 1061-0; restaurdldsa, in Reformatus Seemle, 1982, 12: V. Roth, Geschichte der deutschen Baukunst in Sieber birgen, Strassburg, 1005; idem, Beitrage sur Kunst gesehichle Siebendurgens, Strassburg, 1914; idem, Die Aeulsehe Kunst in Slebenbargen, Sibiu, 1931; Debroczeni Ly Brdely ref. femplomak és fornyok, Chyj, 1920; V. Driguly Contribujié prioind arkiteetura gotieulul timpurta fn Tran slvanta, In $.C.1-A., tom. 18, 1968, 1; Eugenia Greeeanu, Influenfar gotied tn arhltectura Bisericilor romdnesti de din Transiloandta, i $.C.1-A., tom. 18, 1971, 1; Corina, Popa, Hiserei gotiee tirati din jurut Bistrfei, 1a Pagint de veche arta roméneased, 1, 1973; idem, Tadernacole sgoticetietl din zona Bistrfel, iy BM-L., 1910, 1 2 Forster Gy., Magyerorszdg miemlékel, 1, Budapests, 1906 ; Magyar reformétus templomok, 1, Budapesta, 1942: logh Thona, Magyar fatirayok, ‘Budapesta, 1935 Balogh Jolin, Az erdélyi Renaissance, Cluj, 1943. 8 denbuch zur Geschichte dex Deutschen in Siebenbirgen, IV, Sibiu, 18921975; Documente privind Istoria Roméniei, C, Tronsilvania, see. XI— XU, val. 1— My sec. XIV, vol. I—V (ne-au fost puse la dispositie prin amabilitatea colectivalu! de la Institutul de istorie si arheologie din Cluj-Napoca si materialele pregatite pentru ‘urmatoarele volume ale serie); N. orga, Documente ramanesli In orhivele Bistrifet, Bucuresti, 1800; Okie- éllér a Tomaj-nemsetstgbeli Losonesi-Bénffy esulda (or- {énetéhez, I— II, Budapest, 1908 ; Veress E., Fontes rerum transiloanicarum, IV, Budapesta, 1914; Gyorfly G: Arpad-Kori Magyararsedg tirténeti foldrajsa, %, Buda- esta, 1966 C. Suclu, Dieflonar istorie al loealitatlor dia Transilvania, I—I, Bucurestl, 19671968; Kadir ousel, Szolnok-Doboka varmegye monogréfiaja, 1— VI, ej, 1900-1905; Entz G., Die Baukunst ... 2); St Pascu, Mesfesugurile din Transiloania pint ta secolut aX VE-ea, Bucurestl, 1954; Wem, Volevodatal Transilose niei, 1. Cloj, 1971; Maria Holban, Pe marginea unor documente bstrifene din aremea angeeinilor, ia Omg P. ConstantineseuTasi, 1981. al q j — jay la inceputul secolutui al XII-lea, odati eu atestarea primului voievod transilviinean in dependent maghiar’, zona, de la confluena celor doud Somesuri poate fi considerata ca fiind integrat& regatului maghiar. Tn aceast& zoni vor fi atestate, dealtfel, la mijlocul secolului al XIElea, cele mai vechi dintre comitatele transilviinene, cel al Dabiesi gi ale Solnoculuis, ‘Din aceasté vreme, de dup mijlocul secolului al XTI-lea, trebuie si dateze si cele mai vechi monumente de zid ridicate in regiunea care ne intereseazi. Pentru etapa anterioara pot fi luate in diseugie doar cazuri de exceptie, ca acelea de la Dibiea® sau ca cel recent eviden- fiat de cercetiirile de la Cluj-Mandstur®, Tn asteptarea unei mai bune cunoasteri a ineeputurilor arhitecturii romanice din aceast’ regiune si judecind dup’ atestirile documentare, putem admite 4 majoritatea monumentelor ridieate aici in secolele XII —XILI s-au datorat inifiativelor unor feudali si ale unor colectivi- ‘tipi libere de ,,iobagi ai cettiii”, din rindul e&trora se va naste mica nobilime a secolelor XTV —XV. Paralel cu acest proces care a afectat in primul rind zona central a nordului transilvan, a continuat si evolupia, la aceasti vreme in ritin mai lent, a colectivititilor din pirjile peri- ferice, rimase atunci ca si in epoca ulterioar’: omogen roménesti. Multi vreme in afara rindu- jelilor feudalisraului maghiar si in afara sferei de exercitare a autoriti{ii administrative a regatului, zonele de locuire compact rominease’ ineep si intereseze cancelariile doar in prima jumBtate a secolului al XI{L-ea, cind, dup% instalarea unor grupuri de colonisti saxoni in pirjile Rodnei si ale Bistrifei, se formeazi ,,domeniul reginei” de la izvoarele Somesului ‘Mare’, Atestarea documentari a unei feudalititi rominesti aparfinind unor formatiuni politice existente in ‘Transilvania la venirea ungurilor si mentinindu-se in aceste zone pe pareurstl secolului al XIV-lea * lasik deschisi, problema existentei aici ine& din secolul anterior @ unei arhitecturi romAnesti de zid. Dar si in aceastA direcie, rispunsurile certe sint de agteptat de la cercetirile viitoare. ‘Tabloul istoric al regiunii de care ne ocuptim a devenit mai complex in urma colonizirii sisesti. Primele ei etape se plascazi, In sfirsitul secolului al XTL-lea i in prima jumitate a secolului al XTTI-lea, iar ordinea producerii lor a dat nagtere la opinii contradictorii *. Oricum, inceputurile de manifestare in domeniul arhitecturii ale acestor colectivitati, de dinainte de marea invazie titard din 12411242, ne sint gi ele deocamdata in mod practic neeunoscute, chiar daci avem certitudinea ei Rodna ajunsese un oras minier important ine& din prima jumatate a secolului al XIII-lea. fn a doua jumitate a secolului numit gi la inceputul secolului al XTV-lea cunose o dezvoltare apreciabili: Dejul yi Bistrita®. Coloniziirile sisesti de dupi mijlocul secolului al XIII-lea, aparifia cetitilor de zid regale sau nobiliare si ofensiva declangatii tot atunci de marii feudali impotriva obstilor si- testi, ofensivi care a avut drept urmare consolidarea marilor domenii ea acela al banului St. Pascu, Volevadatul ..., p. 191 comitatu) Solnoe, care cuprindea pirti importante din Transilvania, fapt ce oxplied concentrarea demaltatllor de comite al Selne- culut si de voievod al Transilvantel asupra nel singure persoane (Pesty Fr, Ellint véemegyek, 1, Budapesta, 1880, p. 85 si 89), s-a despartit ulterior in trei comitate Solnocul din afari, de mijloe sl din Yiuntew. # St. Paseu, M. Rusu si eolab., Cetalea Dabica, tn AAMLN., Vy 1068, © Gereetari ined inedite ale ni §t. Matel si P. Iambor. 1 Gyortty Gy., op. eit p. 554 * P, Binder, Contribusit (a studiul dezooltrit feudalis: maui tre Moronvures $i in nordut Transileaniei, in Studi 4 articote de ietorie, X, 1967, p- 82; Lukinich I., Galdi L., Documenta historiam Valactoram, Budapeste, 1941, p- 492; documents din 29 iunie 1367 gi 26 iunie 136 In Documente © (pregatite pentru publieare de Tnstitutul de istoric 9i arheologle din Cluj-Napoca). © Gyoetty Gy., ap. eit, p. 553554; ver sl Th. Na ler, Asezarea sasilor tn Transiloanta si aportul tor fa de oltarea socitafit ferdate roménestiy in Sludit do intorte 4 nefionatitafilr eontocuitease, naflonalitatea germand, 1. Bucuresti, 1976, p. 52 st urm. WD.LR, Gy sec. XIN, vol Hl, p. 39-96 i322.Mikud sau al episcopiei transilvinene ce avea aici un centru Ja, Herina, att ereat in regiunea care ne intereseazi cajtrul istoric din cele doud-trei secole urméitoare. Tot acum, in a doua jumitate a secolului al XTI-lea, incep si apara in documente gi micii nobili proveniti din cate- goria ,,iobagilor de cetate”, de felul familiilor din Nima, Alunis, ioe gi din alte locuri #. Aceasti nous conjuncturi social’, economicé si administrativa s-a reflectat gi in dome- niul arhitecturii, monumentele din accast vreme fiind mai numeroase si mai bine pistrate. Cele mai multe dintre ele se datoreaz initiativel micii nobilimi, find deci capele de curte. Asemena monumente ni s-au pistrat 1a Fizes, Nima, Nires, Sieu-Odorhei sau Petris. Aléturi de aceste biserici de curte, care apartin arhitecturii romanice tirzii, pot fi surprinse incepu- turile pitrunderii goticului cistercian in centre mai importante ca Rodna, Bistrita Sic, Dej si Ungurag. Romanicul tirziu si gotieul timpuriu sint contemporane gi in regiunea de care ne ocupim, ca si in cele mai multe zone din restul Transilvaniei. Cu tot numirul mai mare de miirturii materiale pistrate, tabloul artistic al epocii rimine destul de lacunar, datoriti in special importantei campanii de construetii din gotioul tirziu, din a doua jumitate a secolului al X'V-lea, care nu s-a limitat: doar Ia amplificdri ale monumen- telor mai vechi*, ci a rezidit multe biserici anterioare. Documentele se inmulfese sensibil in secolul al XTV-lea si ne permit o cunoastere din ce in ce mai detaliat& a geogratiei istorice si a habitatului din regiunea care ne preocup’. Indeo- sebi listele de decime papale din ani 1332—1337 1 oferi inventarul complet al parohiilor catolice atunei existente. Compararea acestor liste cu atestirile documentare ale agez‘irilor din alte documente permit totodat% precizarea, caracterului roménese al multora dintre ele. Si pe domeniile cetifilor regale sint amintite aseztirile roménesti, cu precizarea caraeterului Jor, Dar aceste stiri nu reflect’ o situatie nou ereati in secolul al XTV-lea, deoarece ageniile acum atestate erau in marea lor majoritate cu mult mai vechi, existind deci si in a doua jumitate a secolului anterior. Informatiile privind progresele pe plan economic ale societitii transilviinene reflect& in schimb realitifi noi ce deenrgean din sprijinul si privilegiile acordate oraselor de citre regi din dinastia angevind. in nordul transilvan, Dejul si Bistrita continu’ si se bucure de o situatie privilegiata, in afara jurisdiefiei voievodale®, Se intensifie% sensibil negoful local, iar pe drumurile care Jegau central de nordul Transilvaniei apar o serie de tirguri ca Bonjida, Reteag, Lechinja si Teaca, dezvoltate din mai vechi ageztiri sitesti, extrora li se adaugi CXgeiul gi Becleanul care sian datorat progresul resedintelor nobiliare pe care le adiposteau”. Dezvoltarea mestegugurilor in oragele si tirgurile din aceast’ regiune si inceputurile de organizare in bresle a mestegngarilor isi gisese un corespondent si in Jumea satelor. Un sat de mirimea Panticeului cuprindea in prima jumiitate a secolului al XV-lea wn numir de sapte mestegugari", Progresele au fost ine mai importante in a doua jumitate a secolului al 2H D.t.Re, Co, 860. NIM, ol. UL, ps $89 gi 806. XIV, vol 4 pentru satul dispirut Neppendort gi pentru ¢ Pur- TIL, p. 299300; Lukdinich 1, Geld L., Documenta ..., $0» (Birgu), veel Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, p. 181182, 1, p. 299300 g D.I.R., G, soe. XIV, ol. 1, p. 262 1 Penta monumentole din accastt regiune datind ¥ Okteotitér ..., I, p. 483} satele romanest atestate in 8 doua jumatate a secolului al X11F-lea, vezi V. Vaté- ——dgcumentar la 1405 existau desigur si In secotul anterior. slamu, Istorie artet feudate in farle romdne, 1, Bucurest, 1999, p. 73 116117 ; Entz G., Dle Baukunst «..,(1—2) YV. Drigut, op. cit, biserica sf. Toma din Funditura este atestata la 1270 (Bntz G., Die Baubunst ,.. (2), p. 160). 3 D.LR,, C, see. XIV, vol. Tl, p. 839. ® Zimmermann-Wemer, Urkundenbueh, 1, p. 191; ts C, see. XIV, vol. TI, p. 532. XV-lea, intreaga perioad’ cuprinsi intre cca 1320 si 1520 putind fi earacterizatii, sub aspect economic si demografic, ca 0 vreme de ascensiune continu: Nu pot fi totusi trecute cu vederea anumite tensiuni sociale locale care au determinat, unele particularittti ale situafiei din regiune, risfringindu-se si asupra activitipii construct Rolul jucat de familia Léckffy in politica ristritean’ a regatului, ilustrat’ i de demnitatea de comite al Bistrijei pe care ea a detinut-o perioade indelungate, a intirit pozititle nobilimii locale si i-au asigurat acesteia sprijinul coroanei in conflictele cu satele libere ®. Pe intreg teritoriul comitatens, dar gi pe acela al districtului privilegiat al Bistrifei asistim in secolul al XTV-lea la numeroase conilicte intre nobilime si oaspetii regali *. Noul privilegiu acordat de regele Ludovie I bistrifenilor * a remediat: doar partial situatia, interzicind definerea de slujbe de citre nobilii ce stiipineau bunuri in afara districtului, dar obligindu-i totodata pe acesti_nobili la aceleasi sarcini ca gi pe locuitorii satelor regesti. Tn acest context istorie, documentele pomenese de ridicarea unor noi biserici de zid ca acelea de la Tonciu, Siew-Stintu, Sintereag, activitatea construetiva a epocii oglindindu-se si in materialele care se dateaz stilistic in a doua, jumitate a seeolului al XTV-lea *. Epoca poate fi caracterizatdi drept fazi pregititoare pentru generalizarea arhiteeturii de zid in nordul transilvan, ca ristimp in care s-a format mina de Iueru local specializat% ce a asi- gurat, prin generafiile urmitoare de mesteri zidari, pietrari si dulgheri, importantal efort constructiv din gotieul tirzin. Pe fondul politieii de eentralizare promovat de coroana maghiar in prima jumatate a secolului al XV-lea si al eforturilor militare si financiare cerute de cresterea pericolului turcese, efort care a culminat in timpul lui Taneu de Hunedoara, s-a produs marea riscoali de J Bobilna din 1437 %, al cirei centru lau constituit chiar de la inceput parjile de nord ale ‘Transilvaniei. In pofida privilegiilor anterioare, sate de colonisti de Ja limita sudici a distric tului Bistrifei —Vermes, Singiorzul Nou si Lechinga —au fost zilogite voievodulni Transil- vaniei in 1339“, Fiscalitatea excesiva, a determinat in 1458 izbuenirea unei revolte la care au participat, alituri de origenii din Bistripa, si stitenii din district condusi de greavul Engel- brecht din Tarpin *, Una dintre constantele istorice ale nordului transilvan, aceea a legiturilor strinse demo- grafice, economice si culturale cu Moldova si in mod deosebit cu Tara de Sus a Moldovei, sesizabili, ined din etapa anterioari a secolelor XIII —XTV, ereste in important pe durata secolului al XV-lea, pregitind momentele de istorie comunt a teritoriilor romAnesti de pe cele dows versante ale Carpatilor risiriteni din prima jumitate a secolului urmiitor. Aceste legituri, parte component’ a unei tendinfe mai generale de antonomie transilvinean’ si de fireased orientare spre celelalte dow state medievale romnesti, au fost mareate Ia 1467 de Piscoala impotriva regelui Matei Corvin, riscoali de care domnul Moldovei nu a fost en totul strain **, Indbusirea riscoalei si confisearea unora dintre marile domenii au avut drept conse- cinjit, fie si implicit’, o intarire a pozifiilor micii nobilimi gi ale origenilor. © Marla Holban, op. el, p. 181282; veal si D. vezi D.L-Rs, C, sec. XIV, vol. ILL, p. 299; Ente G., Die G, see. XIV, vol. IIT, p. 8 Baukunst ..., (2), pe 161 Zimmermann-Worner, Urkun- * Zimmermann-Werner, Urkundenbueh, J, p. 442, denbuel, TU, p. 163—164 si 42627, 445, 458, 460, 486, 510512; 1, p. 62—69, 254256, % St. Paseu, Bobilna, Bucuresti, 1965; aria de ris: 497—438, 525-524; 111, p. 621-622, 51 Zimmermann-Werner, Urkundenbuehy Ul, ps 240— 250; G. D. Toutseh, Geschichte der Slebenbarger Sachsen, Sibiu, 1925, p. 99, # Pentru bisericle de Ia Sintereg, Bonfida, ‘Taga, Tonela si Cepari, atestate documentar tn seeolul XIV, pindire a riscoalet le p. 107—108 si In harta de la p. 104, G. Gindiseh, Urkandenbueh, V, po 72 si 126, % 0, Kisch, Die wichligsten Erreignisse wus der Ges- chiehe von Bistrilz und dee Nosenergaues, 1, Bisteita, 1026, p. 82. B Isloria Roméniei, 11, Bucuresti, 1962, p. 484. 48 DLR, , sec. XIV, vol. IIL, p. 1 sl urn. 10 St. Paseu, Mestesupurite ..., p. 282. u‘Un fenomen caracteristie pentru secolul al XV-lea, eu importante consecinte in domeniul activitatii constructive, l-a reprezentat aparitia fortificatiilor origenesti de zid de mari dimen- siuni®, precum si a fortificafiilor sitesti, mai ales pe teritoriul distrietului Bistritei. In acelagi timp, mai vechile eetiiti regale de 1a Ciceu si Unguray decad, domeniile lor ajungind in stiipinirea familie’ voievodale Losonezi sau in aceea a domnilor Moldovei *. Cresterea importanjei micii nobilimi si a origenimii, categorii sociale din rindul edrora Sau recrutat micii dregatori reclamafi de reorganizarea in spirit nou, renascentist, a organelor regale de citre Matei Corvin, sa risfrint de asemenea in domeniul activititii constructive din a doua jumitate a secolului al XV-lea, Micii nobilimi si dregitorilor regali Ie revine, in principal, inijiativa ridie&rii unor monumente noi, de dimensiuni mai modeste, sau a ampli- tieivii si transformrii monumentelor anterioare. Multor monumente mai vechi li se adaugi acum elemente de plastici decorativé: gotic’ tirzie, care nu sint totdeauna semniticative pentru ansambluri, dar care oglindese fidel starea economieti si social a ctitorilor. De politica de sprijinire a oragelor pe care a dus-o Matei Corvin a profitat indeosebi Bistrifa, beneficiard. a unui privilegiu regal din 1475, prin care a devenit stapina bogatului domeniu al Rodnei®. Taxele vamale percepute pe drumurile dinspre Moldova si Polonia, ca si Veniturile din satele domeniului au insemnat 0 sursi importanté: de imbogtitire a patricia- tului Bistriei, recrutat mai ales din rindurile negustorilor ®. $i Dejul s-a bueurat de impor- tante danii ale regelui desprinse din fostele domenii ale cetatilor regale Oiceu si Unguras sau confiscate de la nobilii risculafi in 1467, precum si de privilegii legate de extragerea si depo- itarea sirii *. La sfirgitul secolului al XV-lea si in prima jumitate a secolului al XVI-lea, prezenta, moldoveani. in nordul Transilyaniei a fost in multe rinduri efectivi. Stipinirea de ciitre Stefan cel Mare gi apoi de citre Petru Rares a cetitilor Ciceu si Unguras, impreund eu dome- niile din momentul respectiv ale acestor cetiti™, au creat condipii favorabile pentru adincirea gi diversificarea legiturilor cu Moldova a regiunilor care ne intereseazi. De pe urma acestor legituri au profitat sub aspect economic si ageziirile care sint ridicate la aceasti vreme in rindul tirgurilor, ea Mintin Gherlii si Nugeni, precum gi sate in interiorul carora se constata cresterea sensibili a activitifii mestesugiresti, ca Dipsa si Lechinta ®, Dacd stirile scrise riamin totusi insuficiente pentru a putea surprinde sub toate aspectele sale saltul calitativ inre- gistrat in aceasta ultima perioad de dezvoltarea economici si sociald a regiunii, in schimb monurentele de arhitecturi, care au presupus un efort material si uman insemnat, fac dovada caraeterului general al acestei importante mutafii. Epoca de construetii din a doua jumitate a secolului al XV-lea si din prima jumitate celui urmitor a reprezentat pentru regiunea de care ne oeupim perioada cea mai important’ de activitate artistic’ din evul mediu, atit prin cantitatea monumentelor inilfate, cit si prin calitatea lor. Acest fapt justifiel interesul cercetiirii pe care ne-am propus-o. In aceeasi perioad’ arhitectura ecleziastie’ ortodoxi. a populatiel romAnesti se manifesta semnificativ nu tumai prin Diserici de sat, ei chiar prin intemeierea unor ministiri ca cea atestat la 1523 ling satul Hordou (Cogbue) ,yunde mai fusese odatii o miinistire ca aceia”, lias ctitorit © G, Gandisch, op. cits, Vs pe 2A—29; O. Kise, In Studia Universitatts Babes-Bolyay, 1980, 1, p. 62 op. elles Ty pe 3 i 6867. © Oblenatar ..., 1, p. 4895 G. Gunalsch, op. eit, Kaddr J, Stolnok-Doloka ..., 1H, p. 1113. p. 495. 3 N, Tonga, Documente romanesti, pe 18-30; Ieloria © Hurmuzakl-Densuslany, Docuimente prioltoare la Romdniei, 1, p. 037. Petru Rares stapinea la 1895 Ciceul, isforia roménilor, vol. My, Bucuresti, 1801, p. 828329, Cetatea de Baltd, Ungurasul, Bistrita, Reteagul si Rodn %S, Goldenberg, Contrioupit la istoria Bistriet © Kadar J, op- ell, 1, p. 82 preeum si VI, pe 258 sa wilt Rednel la inceputel secolutui al XVE-lea, pentru voppidam Nagyfalu » atestat 1a 1485. 12 de popii ,,valahilor’”’ Matei, Sandor gi Petru impreuni cu enejii din valea Rodnei 2°, Raspin- dizea Ia mijlocul secolului al XVI-lea a Reformei a fost insofit’ de scdderea activititii cons- tructive si de imputinarea sensibili a elementelor de decor din interioral monumentelor, care ne apar azi mai modeste si mai simple decit au fost la vremea indltrii lor. Conditiile istorice mai dificile de dup mijlocul secolului numit, cresterea presiunii tureesti austriaei in Transilvania au contribuit gi ele la setiderea activita fii constructive, care va cunoag- te o noua perioadi de avint abia spre sfirgitul secoluini al XVIT-lea si in secolul al XVITL-lea. Ca fenomen earaeteristic pentru perioada de dup’ mijlocul secolului al XVI-lea din regiunea studiati, activitatea constructiva din timpul Renasterii se manifest’ mai ales in arhitectura civil de orag, mai modest cantitativ decit aceea gotict si reprezentind totodata rezultatul unor initiative izolate. I. PREZENTAREA MONOGRAFICA A MONUMENTELOR Fiecare monografie cuprinde o deseriere a monumentului, urmat% de analiza elemente- Jor romanice si gotice, iar in incheiere, coroborind stirile documentare cu coneluziile remultate din analiza bisericii, vom propune datarea monumentului, Yn cadrul descrierilor am insistat in mod intontionat asupra elementelor profilate si asupra caracterului profilurilor, pentra ci la aceste monumente goticul se exprimi mai on seaini prin detali. Prin evidentierea unor aseminari intre monumente sau elemente izolate vom putea preciza locul fiecirei biserici in contextul arhitecturii regiunii cereetate. Criteriul de organizare al materialului va fi cel alfabetie —acest procedeu uzitat in mod cnrent la repertoriile de monumente usurind consultarea materialului chiar de cercetiitori din specialitiiti inrudite istoriei arhitecturii, Numeroasele interferente ce se pot constata la grapul de monumente din cele dou zone studiate permit gruparea lor impreuni. Biserica reformatd din Alunis* este o constructie sali de Kirgime egal, incheiati: pen- tagonal la risirit si eu un turnulep de Jemn, mai nou, la apus. Intreaga cltdire este arti- culati eu contraforturi —numai cele ale corului sint impirfite prin sprincene de cornisi in donk nivele. in sanctuarul aai tindvit ca si nava, se mai pistreaz pornirile de ogivi, relativ noca- racteristice faf% de cele patru ferestre ale altarului, lipsite de menow acum, cu decor masiv, lucrat asemenea unui trafor in piatri. Ga unitate de decor ar putea fi considerat tribolul, ce apare fie deschis, festonind arcuri frinte, fie inseris in cereuri, triunghiuri sau segmente de cere. Acest decor si mai putin planul si sectiunea ogivelor permit 0 incadrare eronologie’ aproximativi, intrucit analogiile ce Ie-am semnalat Ia ferestrele circulare de vest ale bise- ricilor din Lechinta gi Sintereag sint databile in ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Folosirea, exclusiva motivelor polilobe, caracteristice goticului matur, ca gi reluarea Schemei de decor pe trei registre, prezente si la biserici de oras, indick o interpretare rustici- 8 bis N, orga, Documente romdnesti din arhioele — Huniasilor;V. Vatigians, op. ity p. 540, consem Bistrijel, Bucuresti, 1899, p. 16. neazi bolta (1) pe ogive a corului pentagonal ; Ente Gu Ents G., Stolnok ..., p. 203-206 amintegte Die Baukunst .., (1), p. 92% aminteste wn capitel Gocorul ferestrelor sl dateazS eboltav in epoca romani. 13Fig. 1. — Alunis, biserica reformat. Corul. zantii, en forme gi mijloace simple, dar nu lipsite de fantezie si variotate, co se putea produce citre mijloeul secolutui al XV-lea, Satul Alunig * aflat odinioar& in comitatul Dabica, se giseste 1a vest de Gherla. Asezarea apare timpuriu in documente, dar in tot secolul al XTV-lea si parfial in secolul al XV-lea sint mereu pomenifi doar nobilii din Alunis, ce se aflau in anturajul voievodului, si numai foarte rar satul ®, Un document din 1367 * ce atest existenja unui nobil de Alunis, stipinind parti din sat, ne-ar face si credem eA, fie si numai partial, aceasta familie de mici nobili ,familiares” ai voievodului a continnat sX stipineascd: posesiunea. © stire interesant%, pentru istoria bisericii de data aceasta, aminteste la 1468 de ,eccle- sia parochiali beate Margarethe virginis in eadem Keehoth fundata” **, in conchuzie, fir a preciza cine sint ctitorii acestei mici biseriei, documentele ar pleda pentru existenta ei inainte de 1468, in consens eu argumentele de ordin stilistie analizate. Biserica evanghetied din Arcatia ® a fost cuprinsi de noi intr-un studiu anterior, de aceea ne vom limita aici la unele completiri. rr Monumentul este datat 1524 prin anul spat pe taber- nacol®, informatie important pentru noi pentru ei puter incadra exact celelalte elemente gotice, mai cu, seam decorul ferestrelor format din arcuri semicirculare, despirtite de un menou median ce ajunge pint in crestetul arcului, dind nastere Ia dowd segmente de cere in partea superioari. Acest decor il putem deci considera o simplificare rustic: a motivelor flam: boiante, in prag de Renastere. Satul Arcalia" este agezat pe valea Sieului gi fuicea parte din comitatul Dibica. Documentele amintese acest sat numai la mijlocul secolului al XTV-lea ca fost proprietate voievo- dali, iar de pe la 1420 ca pAmint nobiliar disputat intre David Laczak de Szanté si Johann Greb de Martinsdort gi urmagii acestora‘®. In sfirgit, Ia 1456, cind Unguragul este irnit familie Losonezi, satul Arcalia ficea parte din domenin! acestel cettiti. Tneepind eu acest an Arealia tine de Unguras. Biserica reformatt din Bozies™ este o sali fart turn ce pare putin prea largi pentru indltimea ei, dind impresia unei constructii prost proportionate, Ia care numeroasele interventii nau ffieut decit 8 aecentueze aceasta impresie, mai ales prin coborirea exagerat a inaltimii acoperisului. Coral poligonal, initial boltit, mai pastreazi in colpuri pornirile de ogive, precum si dou console — trunchiuri de piramidés treptate —, elemente de sprijin ale fostului are divi- zor. Cees ce trebuie subliniat este faptul ek ogivele se desprind Fig. 2 — Areata, biseria evanghe- printr-o ujoar’ areuire din masa consolei si ei aceasta din Nek, Tabernacotul urma este profilatt cu cavete largi, nu adinei. fin peretele sudic se deschide obignuita nisi semicirculari —sedilla —, iar pe cel opus se piistreai un tabernacol compus dintr-un picior cu baza poligonala si un eimp eentral drept- unghinlar ea un coronament aproape semicircular, ultimele fiind decorate eu siruri de ove si astragale, Acest tabernacol ce aparfine Renasterii prin alfabetul decorativ si compozitie — sin- gurul element de tradifie gotic’ fiind baza poligonali—este un interesant termen de com- paratie pentra tabernacolele din Crainimit si Arealia Corul este Inminat de trei ferestre: dow pe latura sudie& si una la altar, decorate cu muluri polilobe —arcuri frinte si in acolad% festonate, ce se combind cu patru lobi in © V, Roth, Beltrdge ..., p. 109, V. VEtSpiant, op. fly “Ents 6, P. 856, C. Popa, Tabernacole ..., p. 68. Un tabernacol simple ale navel in secolul al colnok ..., p. 194, dateazs forestrele IIF-1ea, p. 203, 204, 200, % G. Sueiu, op. cll. val I, p. 47: Kecsed. Axi jud. Cl. % D.LR., ©, see. XIV, vol. II, p. 271, Intrun doen: ment din 1932 se face aluzie la vinzarea acestel mosit tm anal 1289; (idem, p. 168, 186, este smintit preotal satulul pe listele papate ; nobilii de Chiced sint amintii In Okievltér, 1, p. 247—249 (1364); Zimmermann-Wer- nner, Urkundendueh, Lukinich, Daeumenta ..., Pe 18t— 183 (Toma, fis! lul Nleolae de Chieed, Tacob de Chiced, Anton, flul lu! Pavel de Chiced) sa. 4 © Documente C (pregitite pentru publicare), 1967 Iulle 4, Cluj-Manistur. % Entz G., Die Baukunst ...5 (2), pe 142. % Entz G., Solnok ..., p. 204, © aminteste printre Disericle sisepti ce prezinta simiitudini mai pregnante cou arhitectura maghlard ; V. Vatisiane, op. cit ps 543, © emumer printee biserielle sal, f8r% elopatnita. C. Popa, Bisericl gotiee ... p. 307. similar, replied simplifieata a celui din Arcilla, este cel in Creinimat. 1G. Suctu, op. eit, vol. 1, p. 43: Arokélja, Kalles- Gort, Avi jud. Bistrita-Nasiud, Zimmermann-Werner, Urkundenbueh, vol. Up. 107108, Satul este pomenit (Arokalla) 1a 1355; vol. IV, p. 158 si 359369 este amintiteonflietul si rezolvarea sa In favoarea nobililor de Szant, * Oklwéllér, I, p, 694898, Veress E., op. ell vol TY, p. 46 (Arok Atlya). | far elementele de suport din eor 1a sfrsitul seeotulut al XVeloa. V. Vatasiany, op. ell. p. 859; Entz G., Die Bou -kunst ... (1), Pe 88, © considers drept cea mai veche biseried ttemeiat de familia Apatfy, databilé la mijlo- cul secolulut al XI eas Balogh 1, Falornydk p. 178, amiateste de 0 zvonita din 1867. 1 Blog J, Renelssance ..., p. 266, Hl dateaxi in primmul sfert al secolulul al XVi-lea, Fig, 138—199, © ©. Popa, Tabernacole ..., p. 67—68, 15serigi. O singuri fereastré este decorati in partea superioar’, eu muluri in forma de inim’. Ferestrele navei sint mulp mai inguste si nu pistreazi decit glaful, In peretele de vest al navei se giseste un portal cu lintelal pe console areuite, azi zidit, dar care, odinioari, era portalul de acces. Remarcsm profilarea caracteristica, in tor puternic si cavete a acestui portal, similara cu cea a posibilului fragment din vechiul portal sudic : profil pari intre cavete. Desi satul Boziey si parohia sa sint amintite de timpurin in documente, credem cd aspectul actual al bisericii si chiar ferestrele inguste invocate de Entz ca element de datare nu permit incadrarea navei biserieii in arhitectura romanie’, mai eu seam’ ea astfel de ferestre pot fi intilnite si la alte monumente modeste din zon&: Sirioara, Siew-Magherus, ‘Pigiu, alituri de ferestre bifore cu muluri si pe portaluri gotice tirzii. Consolele prismatice, dar mai ales caracteristica arcuire a ogivelor, impreun cu forma si profilurile portalurilor, pledeazi, pentru o faz gotic& tirzie, in jurul anului 1500. Taberna- colul este desigur mai nou. Satul Bozies®, aflat odinioars in Solnocul Interior, in vecinitatea domeniulai Ungurag, este amintit Ia 1308 ca proprietate a familie: Apaffy. Incepind de la sfirgitul aceluiasi secol, cu foarte scurte intermitente, Boziesul este proprietatea familiei Bethlen, pin’ la inceputul secolului al XVI-lea. Semnifieativ’ pentru istoria locului, dar si a bisericii, este stirea con- form cireia la 1435 exista aici o curie gi un elesten®, Prin urmare, existenta unei biserici- capeli nobiliari —inainte de cea gotic tirzie —poate fi admisk. ‘Transformirile de la sfir- situl secolului al XV-lea se pot lega de anul 1496, cind satul redevine proprietatea exclusiva a familiei Bethlen ®. Intructt biserioa din Budacu de Jos™ a fost inclusi intr-un studin anterior, vom adiiuga aici doar gtirile documontare privind agezarea si biseriea. Satul, ce se afl in districtul Bistrita, este pomenit prima dati la 1292, eu eare prilej aflim ci Nicolae de Rodna gi fratele sin Benedict stipinese ,,bunuri de mostenire aflatoare la Buda’? * Tnteresant este faptul ci, din a doua jumitate a secolului al XTV-lea, documentele amin- tose ,nobili de Buda’, probabil miei greavi co ajunseserS sk supun’ agezarea unui regim feudal. La 1453 este pomeniti in documente biserica parohiali Sf. Nicolae din Bndac®, dar clementele gotice pAstrate pot fi mai degrab’ rezultatul unor interventii din cea de a doua jumitate a secolului. Biserica catolicd din Cornesti, In eiuda clementelor de baroc, predominante la cor si navi, biserica are proportii specific gotice, judecind dupa raportul de iniltime dintre cor, 4G, Sucin, op. cit, vol I, p. 99: Magyarborzds. de Budae se infoleg, la 1397, cu privire lao Adi com. Chiochis, Jud. Bistrlta-Nasind. Entz G., Die Baukurst (2), po 149} D.L.R., ©, see. XIV, vol. 111, 1p. 212, Pavel preotul din Bozies (BUZXAS) a platit 60 dina “8 Kadér Jo, op. ell, vol. I p. 252258. Curia putea fi pe aceeasi inaltime cu biserica, in aproplerea clrela ar faisit material cerainie databil in secotul al XIV-lea © Kadar Ju op el, Vole Hp. 253. La 1496 regele Lo: distau fntérepte familie! Bethlen, ea 0 noud danie, satul Bories. 89°C, Popa, Biseriel gotice ..., p- 906. 5 C. Suet, op. cll. Vol. I, p10: Szdsz budak, Deut- schbudak. Axi jad. BistrifaNtsiud: D.1.R. G, see. XIIL, vol. 11, p. 382, #1" zimmermann-Wemer, Urkundenbuch, vol. 1 p. 178, Emerleo si Petru fili tui Oswald, nobiti| 16 ostenie. © °G, Ganaisen, Urkundendueh, vol. V, p. 63—87, La 1425 este pomenit Martin «rector! ecclesive parochia- ls S$. Nikolat in Budsk malorl Transilvaniensis ‘iocess» 4 Entz Ga, Seolnok ..., p- 203206, 208, aminteste luneta decorata, similar eelel din Stoiane: idem, Die Baukunst ... (1), pe 40, conslderd ch aceasta iseri alituri de cea din Cristestt ar fl avut aside romaniee; V. Vatislanu, op. eit, p. 249, Acest sistem ce micgorenzi sectiunea orizontali a turnmlui contribuie 1a obliner unui accent (lurnurlle biseriell SE. Georg din Nordlingen, St. Unlich din Augsburg, poartt Elinger din Weissenburg, din a doua jumdtate a secolului al XV-lea), sau devine tun element de decor (Ia turmul nordie al biserili Fecton ral dln Cracovia. Fig. 8. — Gomesti,biseriea ‘catolicd, Exteriorul navi, turn, iar aspectul gotie al exteriorului este completat si de cele dou contraforturi oblice din colturile vestice ale navei. Se conserva soclul vechi, in plan inclinat, atit la turn, cit si pe cele dou’ laturi ale navei, pinii la sacristie, respectiv pind la eapeli. Aceasta probeazS c& transformirile de baroc au afectat jumitatea de risiiit a biserieii si au avub tn atentie decorajia interioar’ in gene- ral si cea a capelei funerare in special. Pe lntura nordieX a navei, se piistroazii o fereastri in are frint, eu muluri polilobe. ‘Tunul are de asemenea o formi caracteristied : jumitatea inferioard find de sectiune patrata, iar cea superioar’ de secfiune octogonala. ‘Trecerea se realizeazd prin jumitdipi de piramide, ayezate peste colfurile pXtratului, Acest tip de turn, specific arhitecturii gotice germane in general (il intilnim atit la biserici, cit si la ineinte de cetati), apare rar in Transilvania, de pildi la apropiata biserick din Manistirea si apoi in Moldova la citeva clopotnite din epoca lui Stefan: Sf, Nicolae din Popiufi (1496) si St. Toan din Piatra Neamt (1497) ©. in peretele vestie al tarnului este incastrat un timpan de portal, decorat cu patra arcuri polilobe ce converg spre centrul timpanulni si cu doud miei rozete in colturile de jos. Timpanul este similar ea idee celui sudie de la biserica din Stoiana, dar net superior ca execufie si injelegere a formelor gotice. Analogii s-ar putea gisi la portalul biserieii din Toins, preeum gi la portalul nordic al bisericii Sf. Ion din Piatra Neamt sila ferestrele bisericii din Razboieni *. Acest ultim exemplu ne sugereazi ci decoral amintit: este 0 combinatie intre decorul obisnuit al portalurilor si cel al ferestrelor. Elementele gotice, chiar putine, sint suficiente pentru a proba o faz gotick ce a afee- tat nu numai decoratia, ci si reconstructia navel, daci intr-adevir a existat inainte o constractie romanicd, cum sustine Entz Geza, % Turnul de la Manistirea este si el exceptional in tip de clopotalfa se poate expliea in Moldova prin contac: ‘aceasta regiung, fa care majoritatea bisericilor ay zvonija tal eu Polenta, de lemn. Repertorial monumentelor si obieeelor de arta oY, Vatisianu, op. ello, p. 250, fg. 217; Repertoriut din timpul tut Stefan cel Mare, Bucuesth, 1958, p. 1375 + Be 165, fig. 120 gi p. 142, fg. 103. V. Vatuisianu, gp. cll. p. 688. Credem cf existenfa acestui seem 8 7‘Turnul i rozetele ce completeazi decorul timpanului sint datate de analogiile amintite in jurul anului 1500, sau chiar mai tirziu, Amintit tangential la 1306, satul este diruit la 1317 Ini Nicolae, tiul lui Mikud, eomite de Dabiea, intrucit cei ce-] stiipiniser’ — familia de Kend — se ficuseri vinovali de tridare. Aceastii familie, derivaté din neamul Kaplyon, se pare ci si-a avut in acest sat regedinta, dupi cum sugera numele satului: Kend, Chendru ®. Stiri foarte tirzii, de secol XVIIT, ce preceda, Innoirile baroce aduse bisericii, vorbeso despre biseric’ ea necropoli a nobililor locului. Aga cum ne apare astiizi, monumentul pare si fi fost construit in gotie, dar a suferit in secolul al XVITI-lea o serioasit interventie baroci. Biseriea ortodoad din Cortinesti prezintX un plan sali, en cor pentagonal seurt, artieu- Jat in coljuri cu contratorturi —elemente ce continua numai pe fafada sndiek —, de aceca ar putea fi rezultatul unor interventii ulterioare, in urma cArora an dispiirut soclul si comisa elidirii, Corul este acoperit eu o bolt semicilindriek cu penetratii imitind holta gotied initial, desi nu se pistreazd nici in cor, nici in navi, acum tAvAnitd, urmele unor elemente de boltire. Biserica are patru ferestre, dispuse pe latura de sud, dowd la cor si doud Ja navi. In general, ferestrele au forma unui are frint, larg, foarte aproape de semicere, iar cele care pistreazit mulurile prezint& un decor asem‘intitor ; in parte superioar’ a golului ferestrei cite vn cere, sub care se deschid fie arcuri semiciveulare simple sau festonate, fie, la fereastra de vest a corului, areuri frinte, impodobite cu motivul in forma de inima. Cele dou portaluri, de sud side vest, sint in are frint, eu muchiile tesite. Planul bisericii este arhaizant — ar putea fi plasat cronologie intre biseriea cu cor pitrat si_cea cu cor poligonal, dar din doui travee. Planul, insi, nu este un cloment' suficient pentru datare : in apropiere, la Strugureni, regisim un caz similar, fri cn. monumentul si poatd fi datat inainte de 1450 *. Decorul ferestrelor, inrudit cu cel al inveeinatelor biseriei din Matei, Nuseni, Vita, este Singurul element semnificativ pentru datare. Simplifiearea rustieizanti a formelor, dar mai ales preferinja pentru cere gi semicere, tipies goticului tirzin ajuns in pragul Renasterii, per- mit o datare aproximativa a monumentului in primele decenii ale secolului al XVL-lea. Satul Corvinesti ® se afla la granita dintre districtul Kiraly si comitatul Dabica. Ince- pind en prima atestare, din 1305", satul apartine familiei Apaffy, cu mici intermitente, pink Ja inceputul secolului al XVI-lea. La 1467 regele Matei Corvin confised 0 serie de proprietiiti (printre care si satul Corvinesti) ale lui Mihai Apaify, pedepsindu-1 astfel pentru participarea Ja rascoali. Intrucit satul este reprimit de sofia lui Mihail Apatfy In 1473, considerim acest an ea termen post quem pentru ridicare bisericii ®, Numele ungurese al satului ar indica 0 popu- lagie de colonigti sagi sau, mai probabil, 0 populatie mixti, lipsiti, de regimul privilegiat al comunitatilor libere. Biseriew evanghelicd din Crainimdt, asezatis pe o terasi inalt&i a Sieului, este ineonju- roti de un zid de incinté, masiv, previzut cu un turn-clopotnita la intrare. Clidirea are un aspect exterior neomogen, dar contrar acestei aparenje se pistreazii un soclu continuu gotic © G. Suciu, op. il vol I, p. 160: Chendru, Searvas- kkend. Aaijud. Cluj; Entz G., Die Baukunst ... Q), p. 101, Karaesonyl 1, Magyar nemsetesgek @ XIV szarad ‘K6zepéig, Budapest, 1901, vol. IL, p. 200. 2 Gay Die Baukunst ... (2), ps 161. % Biseriea din Strugureni are um cor seurt, poligonal, feu 0 Doltd tn cruce pe ogive, ce se desprind dircet din perete, decl yotici trate, c. Suely, 0 ort. Azt ju elt, Vol. I, Ps 168; Szdszustalu, Neu~ Bistrite-Nasiud. © Zimmermann-Werner, Urlundenbuel, 229-290. La 1305, ew ocazia tmpir} ccomitelui Grigore, fis hat Apa, th revin vol. Ty pe de proprietiti, terre seu villae Bethlen, Matom, Uifale » © Kadir J,, op. ell, vol. VIL, 12-48, 18 Ja cor si navi. Cornija baroc’ a navel, ce se continu si ln cor, ca si ferestrele Mirgite ale navei dovedese ci renovarea a indljat pere( perimetrali fr a mari suprafata navel. In cor se conservi majoritatea elementelor gotice: ferestrele cu muluri semicireulare sau flamboiante simplificate, consolele semicilindriee ii Dolti, precum si un tabernacol ® cu deschidere semicirculark si decorat cu tipice gozete in cimpul superior. ‘Purnul situat pe latura de nord dinspre sat a zidului de ineint& prezint&: un portal semicircular profilat cu un mic tor “, 0 usi li etajul prim, ce comuniea direct cu exteriorul, gi ferestre dreptunghiulare simple. In mod exceptional, se pistreaz bolta in eruce pe ogive a ineiperii de la parter, sprijinitt pe console prismatice, diferite deci de cele din coral biserieii Zidul de incinti are grosimea de cea. 1,20 m, find intarit pe alocuri cu contraforturi masive, gi inconjoark o suprafaji neregulati do aproximativ 40 x 40 m. ‘Formele flamboiante simplifieate la mulu- rile ferestrelor, prezenta arcului semicircular ° : (Ia ferestre, portal-turn, tabernacol), ferestrele a reptunghiulare ale turnului, compozitia echi- pig, 4, — Grainimit, Diseriea evanghelict. Fereasted libraté a tabernacolului constituie un caracte- 1a cor, istic amestec de forme gotice gi de Renastere. ‘Tabernacolul amintit este o replick in spirit popular a exemplului mai reusit de la Arca- lia, datat 1524, prin urmare biserica din Orainimat poate fi datati: dup acest an. Satul Crainimit ® este unul din cele mai vechi sate din aceastit zond, find amintit inci din 1264, alituri de Bistrita si Rodna, ca proprictate personal a reginei, in districtul Bistrita °. Documentele din secolul al XTV-lea, ca gicele din secolul al XV-lea, subliniazé situatia privile- giatit a colonistilor bavarezi din acest sat, cum indick denumirile latin& gi germandi a agezirii Stirile nu oferk nici o precizare cronologicd privind perioada constructiel bisericii, dar limitele cronologice propuse de noi in urma analizei monumentului coineid, in aceasta regiune, cu 0 epoca de relative inflorire economic’ si artistic’. © Zimmermann-Werner, p. 0293, Satul figurea2s pe lista conscripfillor papale tntre 1332 s 1835 (villa Nempty), D.T.R., ©, See. XIV, vol. TT, pp. 185, 162, 175. La 1414 este consermat in documente un confllet dintre comunitatea satului Crainimat « versorum populorum et hospitum nostrorum in posses: sione nostra in vulgo Hungarico Nempty, Theutonico ‘vero Beyerdort vocata » in Zimmermann-Werner, Urkun- dendueh, vol. IK, p. 623626. 89 ¢, Popa, Tabernacole Urkundenbuch, vol. Iy Ente G., Die Baukunst acest portal alturl de eel din Petri, eonsiderindu-te pe amindous romanice. Diferenta este clard, eel din Pettis ‘ste articulat eu colonete previiute cu capiteluti eubice (0), ps 40, aminteste cel din Crainimat este profilat ey tor continu. © G. Suetu, op. eid, Vole I, p. 171: Crainimat, Kirdly- németi, Belerdort, Avi Jud, Bistrifa-Nasiud ; Gydrlly G., op. el, vol. I, pe 562. 19Biserica din Oristestii Ciocului® a fost studiatti de Entz Gena, de aceea ne vom exprima aici numai pirerile cu privire la datarile propuse. Autorul amintit distinge 0 fazi romaniet co ar fi lsat urme in forma planului si cireia i-ar aparjine o nisi trilobaté —partea superioari a unui portal romanie —, databila poate inainte de 1200. Ar urma o etap& gotied, cind s-a construit corul gotie poligonal, si, in sfirgit, o faz goticl tirzie, eind sau adiugat portalurile sacristiei gi cel de sud si s-a boltit corul. Ne exprimim rezerva fajfi de datarea timpurie a nisei treflate ”: considerim aceasti formi deopotriva, caracteristicd romanicului tirziu si goticului, iar in acest caz profilul de tor cilindric intre dou’ planuri oblice aseminator cu cel al arcului triumfal, ar pleda pentru o dataré tirzie, deci ar fi vorba de o singurk faz gotiel’ la. sfirsitul secolului al XV-lea. Biserica catoliod din Coplean . Cu ocazia restauririi bisericii in 1970 1971 s-an deseo- perit ling temelia ei morminte ce pot fi datate, prin inventarul continut, cel mai tirziu la inceputul secolului al Xi1-ea. Taiate partial de zidurile actualei biserici, mormintele ar putea fi legate de o constructie romanici, anterioar’. Aga cum ne apare azi, biserica este rezultatul a dou faze de constructie: una gotied, cdreia fi aparjine nava si corul, ce pistreazi un soclu in plan oblic, si alta barocl —neocla- sic’ —cind s-a adiiugat turnul gi sacristia, Faza gotied completati de descoperitile restauririi este ilustraté prin: coral, boltit in cruce pe ogive ce se desprind direct din zid si prezint& in profil dou scotii prelungi; areul de triumf, semicircular, cu muchiile tesite si dowd ferestre in are irint larg, ce mai pistreazi doar glafurile simple, oblice. Restaurarea a pus in evidenfi existenja inijiald a unei intriri pe latura sudich a navei, precum si fragmente dintr-un ancadrament de us dreptunghiular, cu baghete ineruci- sate, si cu profilare aplatizaté ce indie& apartenenta In formele Renasterii. Piesa in diseufie Se inrudeste indeaproape cu portalurile din biseriea catolic’ din Sf. Gheorghe — jud. Covasna si Prejmer® Bolta corului 51 mai cu seama sechiunea cu dows scotii a ogivei este caracteristick arhi tecturii gotice tirzii si totodati prezenta in zona in forme apropiate, in sacristia bisericii evan- ghelice din Dej gi la bisericile din Reteag, Uriu, Tirpiu, depondente de acelagi santier dejan "2, Aceste forme, si mai ales portalul, obligit la o datare tirzie, etre 1520, cind formele gotice se contamineazi de cele de Renastere. Rimine totusi gren de explicat lipsa contraforturilor a aceasta biserici, cu atit mai mult eu cit in goticul tirzin ele articulau chiar nave neboltite, contraforturile fiind in acest caz considerate ca elemente de decor si mm ca elemente portante, © Ente G., Csiesdkereseturl ..., Ents Gu Szoinok p. 194, 208; V. Vatisiany, op. cif, p. 81, 543: Ente Gy Dic Boukunst ... (1), p. 0. ** Entz G., Coiesikeressturi ..., p. 39. In ceca ce priveste faza romanted, autorul aminteste e8 in rma unor sondaje faeute tn corul biserieli s-au sarprins zidurile ve chiului cor romanic, constrult din material dferit de cel folosit a coral gotic, ce Inconjurd sanetuarul romenic 7 V. Vatusiamu, op. cll. p. 81, dateazs aceastd nis tn ‘ullimul sfert al secolutul al XIea (Bntz G., Die Raw- dhunst ... (1), p40, Invocd ea analogii usa sacristel bse Fieil minorite din Bisteita, eu muchille teste, deol profil gotle, si luneta portalului din Unguras, protilata cu o caveld si datatii de Vatisiany tn secolul al XV-lea (op. il. p16, 128), Am mai adage un exemplar similar, pro= filat cu o caveti si un plan oblic, la biserlea $ieu-Mghe- rug, care este tot gotie, 1 Ents Gy Seolnok ..., pe 217; V. Vatigianu, op. city P. BLL; Forster G., Mudemléked ,.., vole 1, p. 868, amin~ teste c& 1a 1791 a avut loc 9 renovare a biserel % Balogh Ju, Renaissance, p. 280, dateazd ambele por taluri in prima jumatate a secolulul al XVE-Iea. % Peniru primele biseriel vezi monografile respective, precum si Ents G., Szolnok ..., unde face 0 epropiere Intre aceste biserici gi gantierul din Def. Pentru Tarpiu veal si C. Popa, Biseriei gotlee ..., p. 320. 20 Satul Coplean %, ce tinea de comi tatul Solnocul Interior, este amintit inci din secolul al XTI-lea, cind ajunge in mina familiei Kaplyon, care i-a dat si numele, Acestei familii ise atribuie si oménistire inchinati Sfintului Martin, pe care ar fi ridieat-o pe malul Some: yului, 1a Coplean§, Aceasti agezare, ce nu figureazi pe lista conseriptiilor papale, este cotropiti de voievodul Tadislau Kan in primul deceniu al secolului al XTV-lea, revenind apoi, dupi 1348, familiei Kaplyon "6, fmpre- uni cu intreg domeniul cetitii Ciceu, satul este daruit de rege familie’ Losonezy, la 1405, care il pierdé partial dup 1467, eind regele Matei Corvin confiseds bunurile nobililor risculaji 7”. Datele putine privind istoria satului nu oferi deci nici © posibilitate de precizare a epocii gi ctitorului ciruia i s-ar datora biseriea, Biserica evanghelied din Dipsa™ a ficut obiectul unui studiu mai vechi al nostra, de aceea ne vom rezuma aici doar la unele completiiri si preciziiri ce ni se par a fi necesare. ‘Turnul de vest al bisericil, eu trei nivele mareate prin bandouri, este luminat de feres tre in are frint si dreptunghfulare si se deschide la parter prin trei areade frinte ce formeazi un adevirrat pridvor deschis, asemintitor cu cel, mai pitorese si mai decorat, al bisericii logofit- tului Péutu din Bilinesti, invecinatele turnuri de la Teaca sau Viigoara fiind lipsite de pridvor Ja parter, Cele trei portaluri, atit cele cu baghete inerucisate *, cit si cel vestie, eu profilurile inern- ciate in cheie, apartin unor tipuri gotice tirzii. Tendinta profilaturii de a se reduce la toruri si cavete sau, ca in cazul celui nordic, de a renunja Ia listele, este de asemenea caracteristick ultimei faze gotice. Portaluri eu baghete se pot regisi in zon’ numai la Viisoara, Singeorzu Nou si Bistrifa. fn ceea ce priveste decorul ferestrelor, cu toata predominanta formelor polilobe, aparitia unui decor ca cel al ferestrei de est a navei, cu motive flamboiante, inscrise in cere, este de naturit si indice epoca si méfestria deosebiti a mesterului pietrar. Acest motiv este exceptional in arhitectura de sat si el poate fi regiisit mumai la biserica din Tarpiu si la cea din Lechinja. Dimensiunile, care in evul mediu nu eran corelate in primul rind eu numirul locuito Jor, ci ilustrau mai cu seami forfa economict a unei ageziri, calitatea eonstructiei (boltile iniiale din nava), ca si factura decorului seulptat plaseazi aceasta biseried printre monumen- tele cele mai reprezentative construite in regitme, in jurul anului 1500, de 0 comunitate siseasc’, Libera si prosper’ economic. «5. — Dips biserien evanghelicd, Portalul de nord. % G, Suclu, op city Vol. I, pe 164; Kapljon. Azt ju ostestllar «4 1, ps 483; KAdér Ja, op. ell, IV, ou p. 198190 ; Veress E., Fontes ,.., vole TV, ps 49, : ® G, Popa, Biseriei gotce ..., p» 307—308, % Karéesonyl Ju, Magyar nemeetségek ..., vol. Us © G. Bals, Bisericile lai Stefan cel Mare, in BLCML, P- 289-200, XVII, 1925, p. 203, 204, aminteste portalurile ew ba- ¥ DALR, G, see, NIV, vol. IV, p. 428—129, shote. aSatul Dipsa, agezat in apropierea riului Lechinta, se gisea in comitatul Ditbica. Pome- nit prima dat& in conseriptiile papale, satul era, se pare, o agezare important, daci fostul paroh de Dipsa ajunge la 1344 eanonic de Alba Regali". Documentele din secolul al XV-lea, unele localizind satul in comitatul Dabica, altele precizind ci este vorba de ,,possessionem regalem Dypse”, sugereazit indirect eX acest sab s-a intregit cu populatie siseasei, printr-o colonizare tirsie fieuth pe teritoriul eomi- tatului *. Ctitorii acestei biserici, judecind dup dimensiunile ei, au fost probabil locuitorii satu- lui, deci biserica a fost de la ineeput parohiali. La Dumitra se pistreazi numai turnul-clopotnit& si 0 portiune din zidul de ineinta, dar, fird indoiali, acestea constituie numai o parte a unui ansamblu, obisnuit acestei regiuni, in care intra si biseriea, Pe locul actualei biserici neogotice, care nu mai pastreazi nici 0 um goticd, trebuie si presupunem ci a existat o constructie contemporank eu turnul sau chiar mai veche deci: acesta. Turnul masiv, de seotiune pitrat, are doud nivele mareate de bandouri si este inco- ronat de wn acoperig tnalt, cu galerie de lemn, Baza turnulni este ineinsi de un soclu inalt profilat printr-un plan oblic, intrerupt de poarta langé in are frint, de pe fata de nord a parterului. Pe bolarul cheie al portii este sipatt data 1488. Incadrind intrarea, bandoul infe- rior al turnului coboarii, formind Licagul rezervat hersei. Parterul acoperit eu o bolt in eruce pe ogive se deschidea spre interiorul incintei, printr-un are semicireular, larg, deasupra ediruia se mai pistreazi o coperting lati. Acest are este azi zidit. Accesul la etaj este asigurat de o constructie anex’, adosati laturii de sud a turmului, constructie ce constituie un fel de casi a sedrilor. In interioral turnului sint de semnalat inc&iperea larg% a primului etaj, ,,camera slinini- lor”; la al doilea, camera ceasului si, in sfirsit, etajul clopotelor, Hersa ce inchidea intrarea principal, precum si meterezele in form’ de gauri de chete intoarsi, de pe toate fetele turmului, constituie elemente ce dovedese rostul turnului. La Du- mitra, ca si la Lechin{a, Moruf, Tfrpiu, turnul nu servea numai de clopotni}, ei, impreunk eu ridul de incinta, alektuia un sistem defensiv propriu-7i Dupi cum am vizut, turnnl este datat de cifra, skpatti pe bolfarul cheie, 1488. Satul Dumitra® se afla in extremitatea vestic’ a districtului Bistrifa. Primele atestiri ale satului sint ocazionate de consemnarea plitit dijmei papale, deci sint din prima jumatate a secolului al XTV-lea. Amplu oglindit in documente este apoi conflictul dintre comunitatea liberi a acestui sat si nobilii de Fatha, ce incalod hotarele Dumitrei. Conflictul, prelungit pe aproape 50 de ani, este tipic acestei regiuni in care zona de colonizare nu este compactii, populatia asezirilor este mixta gi unde, alituri de sate libere, cum era Dumitra, foarte adesea se aflau sate-proprietiiti nobiliare *, Asociindu-si in disputa cu nobilii de Fathendorf pe sitenii Suciu, op. cil vol. 1, p. 200 Dipse, Dirrbach. Adi Jud. Bistrie-Nasdud; Gyortty, op. eil.. vol. I, p. Suciu, op. eit vol: ly p. 214, Nagy demeter, Mettersdort. Avi jud. Bistrifa-Nasiud ; Gyortly, op. eit 560-861. Autorul il trateazi lacapitolul privins distrietul vol. T, 560. Fistrita, dar specified, Ia p. 558, c& admin'strativ finea Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, vol. ype do comitatul Dablea 327; DiL-Ry, G, see. XIV, Nol. IIL, p. 134, 161, 175, 193, % Dal-Re, G, soe. XLV, vol. 1, p. 139 $1177; (idem, 212, vol. IV, p. 210, 212 86 Zimmermann-Werner, Urkundenbueh, vol 1, pe © G. Glindisch, Urkundendueh, vol. V, p. OL; p. 254-256: vol. II, p. 530-531; p. 619-020; vol. TV, 019615, P. 7980 jp. 383-384, 22, din Tarpiu, oamenii din Dumitra ajung, pe la mijlocul secolului al XV-lea, ca impreuni cu vecinii lor 8% cumpere praedii de la nobilii de Gyorgytalva ". fn aceasti: conjunctur’, sistemul de apirare, din care fcea parte si turnul de care ne-am ocupat, apare ca firese, Dar chiar inainte de ridicarea Iui, ine in prima jumitate a secolului al XV-lea, in acest sat este atestata biseriea parohiali inchinat& Stintului Toan Evan- ghelistul *, Deci, ca si in celelalte cazuri propuse ca analogil, exeeptind biserica din Morut, este vorba de un sistem defensiv in jural biserieii si mu de un ansamblu cu earacter exclusiv militar". Biserica reformaté din Pizeyu Gherlii® prezintd. un plan sali, navei aliturindu-i-se la est un cor aproape pitrat. Pridvorasul sudie, ca si turnul vestic, ce contribuie substanfial la aspectul de clidire modern ce-1 are biseriea, sint recente (turnul este din 1928). Astilzi, atit nava, cit gi corul sint tAivinite, desi inifial cel pugin corul a fost boltit. Din vechea bolt& se mai conserva, in colfurile de vest, numai dou’ console, de forma unor trun- chiuri de piramida, si pornirile ogivelor. Ogiva este masiva si profilat cu cite o scotie. Coral este despartit de navi printr-un are triumfal semicircular, usor turtit, eu muchiile tegite co se ridie& de pe dou sprincene de cornigi, abia mareate. Construit ca si intreaga biserie% din piatra, areul de triumf este tencuit pe intrados si decorat eu pictur’, In nav, pe latura sudici, remaredm prezenta a dou mict ferestre, in are frint, al eéror rola fost practie desfiinjat de ferestrele largi moderne. Portalurile de sud gi vest vin si intre- geascl elementele gotice ale acestei biserici. Mai interesant este cel de vest, profilat ew un tor gi o caveti, despirjite de un listel. Nava este acoperiti cu un tavan cu casete ce dateaz’ din 1675”, Fizegu Gherlii® apare in documente ineé din secolul al XII-lea, cind regele Bela al L-lea il diruieste nobililor sii credinciosi Lob gi Toma, pentru slujbele lor credincioase din Grecia ®, Satul rimine urmasilor Iui Chama, fiul lui Lob, ce apare ca proprietar la 1230 ®, In veaeul urmator, acest sat adiposteste 0 comunitate catoliek gi este, se pare, reedinga unui nobil Niculae, fiul Ii Alexandra jude de izes. La mijlocul secolului al XV-lea satul aparti- nea nobililor de Telod care-1 zilogese camerariului de Dej, iar in 1456 impreund cu celelalte sate ale domeniului Unguras intra in stipinirea familiilor Losonezi si Vardai, Pind la sfirgi- G, Gindiseh, Urkundenbuch, vol. V, p. 552—858, La 141 vicevolevodul Gheorghe instiinjeszé Coventul Cluj.Atunagtur ek reprezentanfii celor dou’ comunitati Mettersdort si Treppen au platit ultima rata ain cel 2000 auldeni, pentru predile Crege, Baeyona Efatha gi Thew- es, nobililor de Gydrgyfalva, SEDIASZTALOS ISTVAN ES FOGORASI ASZTALOS © G. Gindisch, Urkundentueh, vol. V, p. 317-818, MIHALY ALTAL 1675. cate amintita +... ectesia sus parochialt sancti Johanis a ocala isda she evanghelista in dicta Magna Demetri + Qa 1447). eee V, Roth, Die Baukunst ..., p. 108, face precizarea ci In Tara Bisel sl Bistrifa hiserica este Inconjuratd de curtine, fart ea ea sf faci, de fapt, parte din sistemul de Inti. © Lentz Gy Scolnok ...5 aminteste aceasta biserick alaturi de cele din Sieu-Odorhei si Grstesti Ciceului — Aeopotriv’ constructit romanie, la care s-au adugat fe restre, portaluri gotiee; V. Vitasianu, op. cil p. 73, 0 Ancadreazs in prima variants a bisexicit-salé cu cor apr ximativ patrat, alaturt de Nires si Nima, databile catre atorenzd fn introgime reconstructiel din 1675 s] ed ar fk avut zvonita de lemn tnaintea amutul 1925, elnd s-a ridieat turoul de vest © Pe tavan se poate citi inscriptia : EZTENDOBEN KIS ASZONY HAVANAK 20 NAPIAN: ERTITA EC- Suc Jud. Clu) % Srentpetery Imre, Az Arpadhasi Kiralyok okteve leinek Kritikoi jegozeke, 1, Budapest, 1923, p. 165 apare roprictatea » Fizesteleke printre danille facute de rege "2 DLR, Cy see. XII, vol, T, pe 242—248. Reaele Bola al 1Y-Iea tntireste Tul Chama, ful Tul Lob, dantite faeute de bunicul siu, Bela al 11Les, specficindu:se epiminturlle de ariturs, finete, pAdurl, Uiveri M D.1.R.,G, see. XIV, vol I, ps 148, 168; este amin. tit Toma preotul de Fizes Ia 1369, iunie 26, comitele de 12501270. Entz G., Die Baukunst ... (1), p-38, 0 pome- __Dabfea consemneazi fapte ale judelut de flzes Nicolae, neste ca Diseried en cor pitrat, etitorie a familiei Wass- fish Inl Alexandru, Documente C (pregitite pentru publi- Balogh 1, Patornyél ...y p. 180, crede ck biserlea se care) 23tul secolului al XV-lea satul tine de cetatea Ungurag**. fn secolul al X'VI-lea, Fizesu a avut aceeagi soarté ca gi restul satelor apartindtoare cindva de Unguras. Subseriem pirerii lui Entz si Vatisianu ei planimetric monumentul poate fi datat in secolul al XIII-lea; un sat atestat inci din veacul al XII-lea putea si-gi ridice o biserie’ de piatrit in secolul al XITI-lea. Consolele, foarte apropiate ca forma de cele de la Mintiul Gherlii si inrudite cu cele, mai cert datate, de la parterul turnului biserieli din Dej, au putut fi realizate Ja sfirsitul seco- Iului al XV-lea, epoca in care se incadreaza si portalul vestic, cu profiluri aplatizate si continue. ‘Admitind 0 faz romanicé tirzie a monumentului, céreia i-ar apartine planul si poate chiar gi ferestrele mici si extrem de simple de la navi, credem ci Ia sfirsitul secolului al XV-lea s-ar fi facut unele completari gotice ce ar consta din (re?)boltirea altarului si cioplirea unor portaluri. Intrucit biserica evanghelicd din Felna® a fost publicat cu alt prilej, ne yom mirgini aici la completiri cu privire la interpretarea si ineadrarea unor forme gotice. ‘Vipul de cor alungit rispindit: in zon‘ si prezent gi la Jelna ar putea fi o solutie deri- ‘vata din cele utilizate curent in arhitectura ordinelor cersetoare (bisericile mintistirilor francis- cane din Tirgu Mures, Slimnic, Cluj), devenit& cuenta gi la constructiile de oras (Dej, Beclean), si 0 forma prin care modestele monumente de sat se inseriu fn arta vremii lor. Consolele decorate cu figuri, relativ rare in ‘Transilvania, igi gisese analogii in coral bisericii din Tioeu de Sus, precum si in unele biseriei din zona Ciuc. Dupi biserick, datat’ de o inscriptie la 1482, s-a ridicat turnul, care mai ales datoriti ferestrelor dreptunghiulare gi semicirculare, ce atest piitrunderea unor forme ale Renasterii in limbajul gotic, este ulterior biserieii, poate din 1560, eum consemneazi cea mai veche din- tre inscrip{ii. Desi masiv, si eu pufine deschideri, pare si fi fost gindit mai mult ca tum de straji decit ca un turn eu rol de apiirare. Satul Jelna® se afla in districtul Bistrita, 8 km la est de oragul cu acelagi nume. Stirile documentare sint deosebit de precare, ole nu permit in cazul acestui sat nici micar schitarea istoricului asezirii. Amintit ine& la mijlocul secolului al XIII-lea ca proprietate personal a reginei, acest sat isi sporeste numiirul locuitorilor in urma unei coloniziiri contemporane eu aceea a Bistri- fei, rimine legat si dependent de orasul apropiat ® Si biserien evanghelicd din Lechinfa® se numéri printre monumentele publicate anterior de noi, de aceea ne vom limita aici la unele adiugiri si interpretari diferite faai de cele formu- late deja. Planul biserieii din Lechinfa este insolit in Transilvania, singurele construetii cu dou’ nave pe care le putem aminti sint bisericile Sf. Stefan din Baia Mare gi biserica din Bonfida ™, % Veress E., Fontes ..., vol. IV, p-48;1a 1405 dome- soln. Satul figureazd sl pe listele conscriphillor papale, nille cetatilor Unguras gl Clee se aflan In proprietaten ‘urmasilor lui Ladisiay Losonezi, a episeapulal de Oradea, s1 al lui $tefan cel Mare, dommul Moldovel. © C, Popa, Biseried gotice ..., p. 300, 304, 317. In traveea vestict a navel este mentionat anul 1776. Pe fajada sudied a turnulul apar urmatoarele inseriptit ANNO CHRISTI MDLX PEBANO GREBIO (QUE) STEPH. NIGRO; REN. ANNO— 1820; 1901 REN, °C. Suciu, op.elt., vol 1, p. 316: Zselna, Senndort. Azl Jud. Bistrite-Nastud ; Gybuffy Gy., op. eit vol I p. 585. % D.LR., C. see, XII, vol. I, I, p. 69; Gydrtly Gy., op. eit, p- 564 (nota), contest® Identificarea Zolosim — 24 D.LLR., G, sec. XIV, Vol. IIT, p. 135—147 5.2. Mal inte> resanta nl se pare pomenirea Ia 1492 @ unui « Oswaldos Bistricensis decanus ac in Solna Plebanus »- Zimmer- riann— Werner, Urkundenbueh, vole 1V, p82. © V, Roth. Baukurst .... p. 15, 25, 0 mentioneazt ea Dalles romanied; V. Vatisianu, op. cil, p. 88 ; C. Popay Biserici gotice ..., p- 309—B11, 319. Mentionsim slel ci ‘in plan Dolta cw penetratli a corulul este reprezentata aresit ca Doltd In eruce pe osive. 10 Y, Vatdpiana, op. ell, pe 289-204. Mal curtad Diserica din Bontida ar prezenta uncle similitudini cu Diserica din Lechinta. Fig. 6. — Lechlnfa, biseriea evanghelic8, Portalul de vest. ambele avind inst nave de indltime egali. Nu subseriem piirerii lui Roth" ci ar ti vorba de o bazilick romanicd, a ciirei navi lateral’ de sud ar fi fost amputatd. Considertim ed aceasti Diserict, a fost pHimuiti la inceput ca bisericd sald gi ed in timpul constructiei, poate, pen- tru obfinerea unui spatin suplimentar, s-a recurs la aceasta solutie (soclul unitar indic& aceeasi faz& de constructie). Am mai aminti, insi, cd in unele regiuni ale Austriei arhitectura gotic& foloseyte acest sistem de plan gi elevatie , 29 V, Roth, Baukunst .... p. 25; probabil ck Roth, Judecd aceasta biseried dupa portalul de vest, semlcircu- Jar, pe care-) considera romani. S-a sustinut de elitre unit auteri ca Eatz G. gi Sebes- tyen (vest V. Vatasiama, op. eit, p. 548—B55) cf traseul Semfcircular indie necondifionat apartenenta la. stil romanic. Ii revine meritul prof. V. Vatasianu de a fl ela- cldat aceasté problema, fclnd 9 distinefie elard ntre portalurile romanice, care au marcata cezura dintre arhi- ‘Volt usclor, $1 eele gotice tirzl, eu profilurl continue, care revin la areul semicizeular sub influenta, Renasteri- 1m W, Buchowiecki, Die galieken Kirchen Oslerreichs, Wien, 1952, p. 299-294, Zona la care se referd: autorul ste Muhiviertel, iar monumentele amintite, datate In secolul al XV-lea: Altenburg (1454), Arbing (1483), Pergirehen. seem 25Atit bolta semicilindric’, eu penetratii, a corului, cit si fragilitatea nervurilor (cu 0 singuri seotie prelungit’) lipsite de suport indict forme gotice tirai. Fajada de vest a acestei biserici, fictnd abstractie de asimetria ei, se pare eX a con- stituit un model pentru citeva biserici inve- cinate (Vermes, Sien-Migherus, Sintereag), Ja care regiisim aceeasi organizare a parti de apus Ferestrele decorate foarte variat sint lipsite de menouri gi prezinti dou’ solu de decor : prima variant’, ce combina areuri semicirculare, festonate eu triunghiuri curbate, se regiseste freevent in zon’ la Arcalia, Crainimit, Dipga, cea de-a dona prezinti in plus motive flamboiante, libere sau grupate cite dou intr-un cere, si o putem intiini la monumentele eu detaliile de pietririe ingrijit lucrate: Dipsa, ‘Nirpiu, Singiorzu Nou. Lechinta "8, agezare eu populatie mixtii, se afla in limitele comitatului D&bica, iar comunitatea catoliel a acestui sab figureanis pe lista conscriptiilor papale din 1334 1335", Atestirile urmitoare, din 1356-1358, nu ‘par a privi agezarea in sine, ci mai curind un pimint situat la ristrit de riul Lechinta, care este ¢mosie de cumpirituri » pentru Fig. 7. — Lechina, bscriea evanghelicd. Percastré la navi. greavii din aceast zon. Documentele din 1356 1358, prilejuite de o introducere in proprietate, nu vorbese decit de posesiunea Lechinfa, fiir’ a aminti vreun nobil de Lechinta sau cu atit mai putin comunitatea de oaspeti. Lechinfa este inst enumerati, alituri de Dej, Reteag, ca tirg, la 13612, cind se emite un privilogiu negustorilor clujeni. Aceasti agezare, eu o activi viati economic, in care se putea distinge o pituri de negustori (mereatores de Lekenche), cumpir, la 1430, invecinata mosie Taga, proprietate nobiliar’i. Cu aceast ovazie este amintit% comunitatea liberi de asi, In mod firesc, un tirg cum era Lechinta trebuie si fi avut o biserici, anterioari celei de care ne-am ocupat. Faptul este confirmat de o tire din 1452 in care este pomenith « eccle- siae parochialis in honore beati Bartholomei apostoli in dieta villa Lechnicia eonstructae et fundatae »}, Singurul element din biserica actuaki ce ar putea fi datat in prima jumiitate 5 G. Suetu, op. cil, Vol I, p. 355 ;Lekence, Lechnitz 20+ Zimmermann-Werner, Urkundenbueh, Vol, Uy p. 19. Aa jud. Bisteila-Nasiud s Gydrlly Gy., op. ell, pe 561 0" Zigamermann-Werner, Urkundenbuck, vol. TV, p. WE DIR, G see. NIV, Vol Ill, p18, 399-400 euniversos Saxones populos et iobagiones nos- p28. ‘105 de Lekence» 496 zimmermann-Werner, Urkundendueh, vole pe 0G, GUndiseh, Urkundenduch, vol. Vy p. 608, 608, 120128, 150151 (possessionem Lekence iuxta Muviam —-Emilerea documentulai este prilejuiti de furtul « dows Lekence, » terram Lekence »)- potize $1 0 cruce din sacrstia biserlll, 26. a secolului al XV-lea este arcul de triumf, despre care am precizat Ia locul potrivit e& prezint’ 0 golutie din goticul matur ce putea fi reluati in mediul rural si in goticul ttrziu. Biserica evanghelicd din Livesite, Monumentul se prezinti: azi sub forma unei biseriei sald, eu turn in vest gi cao absid% semicireulart. Acest aspect se datoreazi ins unor radicale transformiri barace, ce an avut Toe in secolul al XVIII-lea. Cu ocazia unor restauriiri recente, s-a constatat et xidurile turnului se {es cu cele ale navei, precum yi faptul c& aceste ziduri sint construite din piatra, material de constructie obignuit acestei zone, in gotic. Cu rezervele cuvenite, putem deci si consideriim biseriea din Liverile ca un Teprezentant al tipului de biserie’ saki eu turn in vest. Singurele elemente gotice sigure ce se mai pistreaait sint cele trei portaluri ale hisericii. Portalul de sud, in are frint, obtuz, fuiri cezuri, prezint& un dublu profil in form’ de pari, incadrat de listele. Spre deosebire de portalul sudie, portalul de vest se deschide intr-un are ixint echilateral, iar profilatura acestui portal, de toruri cilindrice ou listele ce ineadreazi un profil de pari, este intrerupt%, Ia nivelul nasterii areului, de o frizi eu decor vegetal, amintind intr-o oarecare miisuri fragmentul de capitel pistrat in biserica din Sintereag. In sfirgit, portalul de nord, cel mai modest, desi se deschide intr-un are frint foarte apropiat de semicere, putea fi addugat mai tirziu, odati cu construirea tribunei de nord din biseriek. Portalurile de sud si de vest, desi diferite ca deschidere si artieulare, prezinti. totusi profiluri similare, deci mu este exclus ca ele si apartini aceleiasi epoci, iar diferenga de articulare si decor si indice, in acest eax, numai importanga lor deosebit’ in eadrul biserieii. Tinem ineeputul secolului al X'V-lea Bistrifa si urmasii acestuia. Tirgu Mures sa. Toate aeeste portaluri sint mult mal Dogate ca decor dec portalul de care ne ocupsm. 0 6, Su toare int Pig. 8 — Livesile, biserien evanghelicl Portalul de vest, detaliu. si preciziim eX toate analogiile ce pot fi invoeate pentru portalul vestie sint datate la Satul™ Livezile este agezat pe valea riului Bistrija, la nord-est de oragul Bistrita. Agezarea aceasta, ce adipostea si colonisti sasi liberi, este pomeniti prima dati la 1311 Satul apare foarte des in documente intre anii 1331 gi 1414, in timpul conflictului privind sta- Pinirea mosiei Ependorf, conflies purtat de oaspefii satului Tad eu comitele Toan Henil din 10 y, Roth, Heitrage ..., p- 123, 124; V. Vatistanv, 31 Zimmermann-Werner, Urkundentuch, vol. 1, p. op. elt. p. 238237, portalul din Richis; p. 241, porta 209, 900. Reyele Carol daruieste ea risplata Tul Toan, Jul din Buzd; p. 247, portalul biserieli franciseane din Hul Tal Genbul din Bistrita, o mosie Pettendort, afi uu, tn comltatul Bisteja, Subseriem lly — Pettendosf = Ependost. Pre- 1 op. eit, vole T, pe 381: Tad, Jad, Yaad. supunem e# easpefi din Tad au folosit acest paint plog Adi jud, Bistrifa-Nasiud ; Gydrfty Gy., op. cil, vol. T, Ta daruirea lui, 2a s-ar explica lungul conflict dintro et 581. sl comitele din Bistrita. a7Fig, 8. — Matel, biserica reformat, Portalul de vest. a gi in cazul Dumitrei, tenacitatea oaspetilor din Tad doterminé in cele din urmi ernite- rea unor noi acte de danie, in favoarea comitelui de Bistrifa #. La rindul lor sitenii din Tad sint stinjeniti in stépinirea unui pimint aflat la confluenta Bistrijei cu Birgéul de citre membri ai familiei Bethlen , Prin urmare, in secolul al XIV-lea, asistiim mai freevent la dispute intre comunititi libere si miei nobili sasi (greavi), ca apoi in secolul al XV-lea, odaté eu consolidarea unor mari familii nobiliare, conflictul oaspefilor cu acestea si fie pe primul loc. Biserica reformaté din Matei™* prezint& un plan simplu, arhaizant, compus dintr-o navi si un cor pitrat, articulat ou contraforturi, Sanetuarul piitrat este acoperit eu o bolt in eruce pe ogive, joastl, ce se sprijink pe console tronconice, terminate in cite un bumb. Neobignuit pentru regiunea de care ne ocupim este atit profilul de park al ogivelor, cit si inaljimea redusti de la care ele pornese. In cor se mai pistreaz4 uya in are frint a fostei sacristii, iar in peretele sudic se deschide 0 nist semi- cireulark. Arcul de triumf, construit din piatr’ falfuitt, are un traseu semicireular, cu punetele de nagtere mareate de dowi sprincene de cornisi. Bolta semicilindries a navei, ca si ferestrele de nord ale aceleiasi ine%iperi par a fi rezultatul unor refaceri. Se mai pistreazH insti ferestrele vechi, dispuse ca de obicei pe fajada sudicd:la cor se mai conservi doui ferestre in are frint, decorate cu cite un cere sub care se deschid doui arcuri frinte, festonate trilobat, cu menouti-imitatii in lemm ale vechilor stilpisori de piatr, iar nava, este luminati de trei feres- tre simple in are frint. Profilul glafurilor de la ferestrele navel si cele ale corului consti dintr-o jumitate de cavet& si dowd retrageri in 90°, 3 Zimmermann-Werner, Urkundenbueh, vol. 1, pe 442445, 456, 460, 461, 486, 510—512 ; vol. II, p. 6263; vol. III, p. 585—530, 621—822, 39 G, Gundisch, Urkundenbueh, vols V, ps 428127, M4 Entz G., Szolnok ..., p. 1M —198, 208; V. Vale slanu, op. eit, p. 537; V- Deagut, op. ell, p. 4B Ente Guy Die Baukunst ... (1), p. 40. 28 Importante pentru datarea monumentului sint cele dowd portaluri gotice: portalul de sud, profilat numai cu o cavet’ cuprinst intre dou listele, si cel de vest, gindit ea portal principal eu o profilaturi de tor cilindrie gi pari. Ambele portaluri au deschidere in are frint si profiluri neintrerupte. Planul acestel biserici este considerat de uni autori ca o solutie tipic romanic’ si care s-ar putea incadra cel mai tirziu in goticul timpuriu, Chidr dae cele mai multe analogii pot fi giisite in intervalul stilistic amintit, subseriem pirerii prof. Vatisianu eX asemenea bise- ricii din Tioeu de Jos, intilnim la biserica din Matei, folosirea unui plan arhaic in plin& epoci gotici™*. Dealtfel, portalurile cu profil continu, tipul de decor al ferestrelor, niga semieir- cular din cor, care apartine unei serii datate de cei mai multi autori clitre 1500, sint intilnite curent in zona Bistrijei la monumente datate cert dup% 1480 (Moruf, Sieu-Migherus, Corvinesti, Lechinta). Profilul pari al ogivei este netipic gotieului timpurin, iar consolele tronconice sint foarte asemiinitoare cu cele din pridvorasul biserieii din Bulinesti (cel mai devreme databil Ia 1499). tn concluzie, considertim biserica din Matei ca un tipic reprezentant al bisericii sali de sat, care, desi se afld in vecinitatea unor ageziri en populafie siseasc’, se apropie planimetric mai mult de monumentele din comitatul Dabiea gi este databilé in ultimul sfert al secolului al XV-lea. Satul Matei ™” se afla in comitatul Dabica si cu toate ek denumirea maghiar ar sugera existenta inifials a unei populatii sisesti, nowk ni se pare acest Iueru putin probabil. Spre deose- dire de toate satele in care existau comunititi libere, de « hospites », acesta nu figureazi pe lista dijmelor papale. Este atestat prima dati la 1393", cind Mjhail de Jimbor este introdus in cele trei pargi ce i se cuvin din mosia Matei. fn cursul secolului urmator documentele amintese mere de nobilii de Matei, care se pare insi ci nu stipineau decit 0 mie& parte din aceastii mogie ce este meren obiect de ziilogire, impirtire ete, ", in coneluzie, satul Matei a fost o miei agezare nobiliar’, in care biserica de care ne ocupiim a putut servi la ineeput drept capeld a familiei ce-si avea aici regedinta. Biserica ortodoxt din Mandstirea ®® este 0 constructie sali, seurt, eu cor poligonal flan- cat de sacristie si turn de vest. Dimensiunile reduse (lungimea bisericii incluzind turnul gi corul este de numai 15,35 m) se explied prin aceea oX biserica era destinatii a fi capeli de familie. Probabil din cauza scurtimii laturii de nord a coralui s-a retezat colful nord-estic al navei, cigtingindu-se astfel spajiu in plus pentru sacristie, Coral pentagonal nu are laturile egal inclinate faté de latura din ax, iar ogivele bolfii in eruce nu pornese din colfurile corului, dind din aceast cauzi aspectul unei solutii hibride. Ogivele profilate eu cite o scotie pornese de pe nigte console prismatice printr-o arcuire, de forma unei volute, desfticute, si se ineopeiazii intr-o cheie de bolt’ decorati cu o rozeti. Si nava a fost initial boltiti, dup eum o dovedese cele patra console de colt, identice ou cele din cor. Usa de Ja nivelul actualului eafas ar indica existenta inifiald a unei tribune de vest, ce asigurit gi accesul Ja turn, tz G., Die Baukunst ... (1), p. 40, dateart Diserica din Matei impreuna eu cea din Tiocu de Jos, in cauza eorului patrat, fa secolul al X111-ea ; V. Drage, ep. cit, p. 46, enumera biseriea printre momumentele 1a care se face simita Influenta goticulul timpurin, BH. Vatagiamy, op. eil, p. 537538, 4° G. Suotu op. ell. vol I, ps 381 : Seaszméte, Mates: ort, Avi jud. Bistoita-Nasiua, M8 DocumenteC (oreeilite pentru publicare).Documen- ‘tl este emis la 199 funie 4, Chu}-Mamnigtur. 29 Kadir Je op. et. Vol. V, p. 144146, 30 Ente G., Szalnok ..., p. 205-208, pomencste Diseriea pentru cele dowd portaluri 51 pentru clopotalta de vest, V. Valtislanu, op. ell, p. 549.30 \dramente de ferestre. Manistires, biseriea ordodoxt. Fig. 1a 0 jerlea ortadoxtt. Fig. 10, — Mindstirea ' Prezenta turnului clopotnita este o exceptie in aceastti regime, la care se mai adaugi © partieularitate, aceea e& etajul clopotnitei m continu sectiunea pitrati a parterului, ei prezint’ forma unei prisme octogonale. Turnul pistreaaii si metereze in forma de gauri de cheie intoarsi. Constructia este incinsi de un socli continun, profilat cu 0 cavett Fajada sudict este strabitutd de ferestre in are frint, inguste si inalte, al céror decor este alextuit din arcuri semicirculare simple si forme flamboiante eu o foarte slabii unduire. Toate cele trei portaluri au profilurile orientate in partea inferioard spre golul usii, dar se diferenjiazé prin caracterul profilaturii si prin forma deschiderii : cele de vest prezint& arcuri frinte echilaterale, iar cel sudie se apropie de forma lanceta. Caraeterul excepfional al acestui monument printre bisericile de sat invecinate este dat de verticalismul accentuat si de prezenfa turnului de vest. Dupi cum s-a mai spus, biserica a suferit cel putin din acest punct de vedere influenfa gantierului, dar poate mai pre- cis, 8 monumentului din Dej, O analiz mai am:inunfiti 2 elementelor precizeaz’ si confirma afirmatia ficuti : — Ogiva profilatt cu o singuri scotie este o simplificare a celei eu douk seotit de la biserica din Dej, iar areuirea ogivei la punctul de pornire este o interpretare decorativa, tipied gotieii tirzii, ce face parte din aceeayi familie cu solufia folositi la capela Schleynig. a bisericii Sf. Mihail din Cluj-Napoca, —Decorul ferestrelor se deosebeste de cel al bisericii din Dej; pare a fi sensibil mai tirziu siin orice caz. este vorba de o interpretare simplificatoare a. motivelor flamboiante. Feres- tre de acest fel, in decorul c&rora se renunfa la motivele lobate, retinindu-se strict desenul esen- fial, intiInim la bisericile din Vermes, Arcalia, Corvinesti 5.0. —Portalurile cu profilurile intoarse constituie un tipic exemplu de pitrundere a elemen- telor de Renagtere # Ja un monument intra totul gotic —Turnul, prin forma sa, isi gseste analogii la clopotnifa bisericii din Cornesti si apoi la clopotnifele moldovene de la Popiuti si Piatra Neamt din timpul lui Stefan cel Mare, —Acest monument indici prin caracteristicile sale de stil inrudiri eu biseriea din Dej si in ceea ce priveste elevatia si compozitia maselor arhitectonice, dar sint prezente in det si caracteristici ale bisericilor de sat din zon’, Daci acceptim ca an al incheierii Iucravilor la santierul din Dej anul 1526, biserica din Manistirea ar putea fi datata in deceniul al treilea, deoarece elemente de Renastere sint ined absente la De}. Satul Ménistirea ™ se afla in comitatul Dabica, foarte aproape de confluenta celor doud Somesuri, Prima pomenire dateazi din 1349, cind regele Carol diruieste ,,posessionem Sceu benedek” comitelui Myke din Unguras"; incepind cu aceasta dati, satul apare mereu printre proprietaifile domeniului numitei cettifi Un moment important din istoria acestui sat este anul 1456, cind domeniul Ungurag © dirnit vicecancelarului Stefan Vardai si rudelor sale din familia Losonezi *, Chiar dack la 1467 acestei familii i se confisel, un sir de proprietati —pedeapsa generala dat de regele Matei Corvinul nobililor risculati —, la 1495 i se recunoagte unei descendente din familia Losonezi dreptul la 0 pitrime din piminturile Ungurasului si Ciceului 1. MAY, Vataslany, op. eit pe 561 M8 Kadar J. op. ells vol. Vi, pe 3105 Ente Ents G.y Scolnok ..., p. 208; Repertoriul ..., po Baukunst (2), ps 162. Y. Vatagianu, op. lp. 689, 1% Oklevétldr .... pe 691696 (Zenthbenedeky M2, Vatapiann, op. cil. p. 548, 37 Kadar sop. cil. Vol. VI, p. 310; Veress Ey Fon: HG. Sucin, op. eily vol. I, p. 102: Beneding, Suent- tes, vol TY, pe 46, Cetatea Ciceiului apartine familied Denedek. Azi com. Mlea, jude Clu Losoneat inci de la 1405; ORlenéltér ..., 1, p. 483 31De la 1553, odat& ou intreg domeniul cetiipii Unguras, trece in stiipinirea « noii eetiiti » de pe Somes-Gherla ' ‘Fosta bisericd reformaté Mintiu Gherlii™ este o constructic sali cu cor poligonal de aceeasi largime cu nava, Corul are ins patru laturi dintr-un hexagon, deci prezint& un unghi in ax. Inifial, cele douk pirfi ale biserieii erau deparfite printr-un arc de triumf, din eare azi mai poate fi vient pilastrul nordic, de seotiune semicireulara. In cor se mai pastreazi pornitile de ogive care sugereazi existenta initial a unei polti, grupate in dou’ traves: una triunghiulart, foarte mic, si una trapezoidal. Ogivele, profilate cu cite 0 scotie prelung’ si putin adined, se desprind direct din peretii de mistirit si de pe console tronconice, in colfurile de vest. Nava a fost si ea la inceput boltiti, cum se poate presupune judecind dup% consolele din colfuri, de forma wnor trunchiuri de piramidi treptati, ce sprijin’ porniri de ogive de aceeagi sectiune cu cele din cor. Atit corul, cit si nava sint astiai tavanite. ‘Biseriea este articulata Ia exterior eu contraforturi dispuse relativ logic, in funefie de bolfile inifiale, desi numai cele trei contraforturi ale corului articulate ou sprincene de cor- nig si copertine au aspect gotic. ‘Alte elemente gotice ar mai fi soclul de piatr’ conservat intogral la cor si partial Ja naval, precum si fereastra sudie’ in are frint eu decor polilob a corului. Desi de facturi, mo- dest, acest monument prezint’ unele particularitii singularizatoare : —incheierea in unghi a corului se intilneste rar in Transilvania ™°; cele mai numeroase exemple pot fi gisite in zona Hunedoarel, capela castelului Huniazilor fiind cea mai apropiaté analogie pentru biserica din Mintin, De reguli ins astfol de coruri formeazi o singuri unitate de boltire ; _—Mirgimea egal a corului cu nava este insolita in Transilvania, dar poate fi regisitt Ja numeroase capele de palat din goticul matur gi tirziu european *! ‘Aspectul diferit al contraforturilor se datoreazi probabil si renovirilor ce par sk fie numeroase, judecind dup’ grosimea diferith si traseul neregulat al peretilor. Pe ling’ caracteristicile de plan, ce singularizeaz’ monumentul printre cele din impre- jurimi, dar nu oferd sugestii pentru datare, exist’ si elemente comune eu bisericile din apropiere consolele navei amintese ca forma si profilare de cele derivate din santierul dejan, deci de cele din bisericile Fizesu Gherlii, Reteag, Uriu, desi sint mai simple, iar ogiva nu are decit o seotie; pornirile de ogiv’ din cor se aseamiin& cu cele din corul bisericii din Tigiu. BY, Motogna, Ungurasul sub Petru Rares, in AIT, 1923, p. 32% 1 Entz Gay Sealnok .. . p- 208, 0 considers romantica, ar eu unele adiugiri gotiee ; Ornsteiny., Egy siremfek- pol az Szamos ujodr-Nemeti e. ref. templomban, in AE, XVI, 1836, o considert ea reprezentind coral une! biserit ‘mai mari distrusi intre timp; Kadar Ja, op. el vole VI, p. 269, publied o fotografie din care s-ar parea ef nnava a fost partial seurtata; Y. Vatuslana, op. cil. p- 123, aminteste ruina une biseric-salé eu contraforturl a nava si cor; Entz G., Dle Baukunst ... 2), pe 151, publicd planul, jar 1a p. 160 atestari documentare ; Ba- logh 1, Fatorngok ... ps 180, aminteste © xvonita ce se rai pisteeazi si ai, desl foarte prost conservata. 18 Y, Vataslanu, op. elt, p- 258, biseriea din Birsduy p. 564, biseriea St. ‘Nicolae din Hunedoara, Am sublinia ch ambele monumente stat un amestec de elemente de 32, tuadifie bizanting cu altele gotice. Mai apropiatit ea plan de biserica din Minti este capela castelulul din Hune- tdoara, op. éily p. 272, lar geogratic analogia cea mat Ta indemind ar fi fost biseriea din Bafa, op. el, p. 208; Entz G., Seolnok ..., tig. 205. Am T, Hacker-Sek, La Sainte Chapelle de Paris et les Ghapelles Patatines dua Moyen Age en Prance, Cahiers “Archéologiquss, XIII, 1962, p, 240; W. Buchowlecki, op. ily pe 17-18} K. Donin, Die Retlelordenkirchen in Osterreich, Baden, 1939, p. 44. Mal semnificativa per- tru biserica noastra nse pare clasificarea pe eare o face Swiechowski, PS:ny golyk, Warsawa, 1905, p. 120; iscrcile sal presinté dowd tipurl: eu cor pitrat si ew cor poligonsl, lar flecare tip elte doug variante : 1) eu corul mai ingust deett nava; 2) eu corul de aceessi lér- sgime ea nava. Fudecind dupa aceste forme, biserica din Mintiu Gherlii ar putea fi datatt citre 1490 — 1500. Ea constituie un exemplar modest ce intruneste elemente gotice foarte simple, ee se preteazi gren la 0 comparatie conclidenté en alte monumente. Satul este amintit prima oard inci 1a1269, cind tintrul rege Stefan il diruieste comitelui Mykud din Dobica, odat& cu mogia Baluanas, din comitatul Dabiea'®, Daed nu fnainte de 1332, cind este pomenit comunitatea eatolicd din acest sat', atunci foarte curind dupa aceasti dati satul intri in domeniul cetiifii Ungurag. Denumirea medievali a satului', ea gi cea german, indie faptul ck Mintiu Gherlii era o agezare de colonigti sagi, supusé ins: unui nobil sau castelanului de Unguras, dovadis et la 1456 satul era st&pinit de Nicolae, fiul lui Gheorghe, ban de Nemthy *5, Tn 1456 satul devine proprietatea familie: Vardai si Losonezi si in corelatie eu intensi- ficarea legiturilor de sehimb din zon& ajunge fnainte de sfirsitul secolului al XV-lea si aibit areptal de tirg!*, La mijlocul secolului al XVI-lea, impreun’ cu intregul fost domeniu Unguras, Mintin Gherlii ajunge in stipinirea smoii cetditi” de pe Somes". Constatiim deci © concordanpi intre sugestiile de datare oferite de monument si istoria satului in cea de-a doua jumitate a secolului al XV-lea. Ruina biserieii din Morut*8, Din vechea biseriek nu se mai piistreazi decit turnul, zidurile de sud si vest ale navei, precum si inceputul zidului perpendicular pe peretele sudic, ce strimta nava in partea de risirit. Turnul ce se ridie’ in colful sud-vestic al navei este construit din piatri de carieri si piatrS #fuiti Je colfuri gi incins de un soclu in plan oblic gi de un bandou ce marcheazi etajele turmulni. Parterul propriu-zis al turnului este acoperit eu o bolté stelata, ale ciirei nervuri se Gesprind printr-o areuire din perete. Inciiperea aceasta se deschide spre navi printr-un are semicircular larg. La etaj se eonservi un portal cu lintelul pe console arcuite, un aneadra- ment: de fereastri decorat cu muluri lobate gi guri de tragere in formé de gauré de cheie intoarsi. Fig. 12, — Moru}, Ruina biserieti evangheliee. 3 Entz G., Die Boukunst ... (2), p. 160 (Diploma tavlum 73627). 199 D.I.R., C, see. XIV, vol. UIT, p. 148, 190, 398 ©, Suciuy op. cif vol. I, p. 400; Suamosujvar nemeli; Deutschendorf. Axi jud. Gluj. 195 Okenltdr ,.., Ty p- 094696, acest document este {de apt actul de danie prin eare cetatea s1 domental Ungu- rag devin proprletatea nobiliari. a famililor Varda si Losonezi 3-a19 18 Kéddr I, op. cil. vol. VI, p. 258, aminteste la 1482 apare In documente + Oppida Nemeth. 491 Calatori straint despre farile romdne, vol. TI, Bucu- rejth, 1970, p. 40, 60, 18 G, Suelu, op. ei, vol. I, ps 408, Szészmoric, com, Matei, jud. Bistrite-Nasiud; Kadér Ju, op. ety vole Vy . 207, aminteste de biserles tn rain sl consemmesza c& tltima restaurare @ avut loc in 1836, 33Nava plistreazii dou portaluri in are frint, en profiluri continue in form de tor cilindrie si pari, preoum si o fereastré cu un decor, tipic acestei regiuni, alestuit dintr-un core sub care se deschid dowk areuri semi- cireulare. Am face observafia cf toate deschi- derile sint prevazute eu arcuri de deseareare din cirimida, necesare, probabil, din cauza ridiniei grele de piatri. Inainte dea trece la analiza elementelor deserise, jinem si semnaliim unele curiozitaiti soclul turnului nu continu la navi, zidurile de nord si de vest ale tumnului nu se tes perfect en cole ale navei, zidiria turnului este mai ingrijitt si executati din piatri: mai mirunti, portalul sudie al navei este prea aproape de zidul turnului, ‘Toate aceste clemente ar pleda pentru un decalaj intre construirea celor dou’ parti ‘Totusi, parterul turnului eomunica, numai cu interiorul biserieii, deci turnul a fost gindit odati cu biserica. Intrucit toate elementele de profilaturk aparfin evident goticului tirziu, am putea expliea curiozitigile amintite prin construirea turnului, de la bun inceput, aliturat gi nu intrefesut eu zidurile navei, avindu-se poate in vedere ¢& groutatea turnului ar fi ereat diferente de tasare a zidurilor, ce ar fi dus Ia fisur Turnul in sine este aseminitor celui din Dumitra, unde regisim si deschiderea semi- circular, spre interior, a inctperii de sub turn, Ca amplasare a acestui element, biseriea d Moray aminteste de cea din Sintereag, dar acolo nava nu comunick direct cu turnul. Revenind la detalii, cele doud portaluri ale navei prezint& profiluri obignuite incepind din goticul matur, dar care se combini cu baze spiralate ce pot fi intilnite in regiunea de eare ne ocupaim numai in ultimele decenii ale secolalui al XV-lea™*, Portalul turnului, tipie ea form’ si profilare goticului tirziu, aminteste de usa exterioari a sacristiei bisericii din Dej sau de usa de sacristie a bisericii din Vija. Desenul holfii de la portalul turnului, pornirea arcuit’ a ogivelor, ca sidecorul simplificat al ferestrelor constituie clemente specitice goticulni tirzin transilvinean. Analogiile propuse ne permit dou incheieri: prima, ei acest monument, desi la extre- mitatea sudici a districtului Kiraly, se leagit de bisericile sisesti din nord simu de cele ma- ghiare din comitatul imediat invecinat, si c& biseriea din Moruf, asemenea celor sus-amintite, ar putea fi datati citre sfirgitul secolului al XV-lea, alituri de biseriea de la Vermey. Satul era ayezat la granita dintre distrietul Kiraly si comitatul Dabiea. Agezarea este amintitd la 1334, cind preotul Petru de Moruf pliteste dijma papal, dar ine’ din 1326 docu- mentele pomenese pe Ioan, fiul Ini Martin, nobil de Moraf ™. Acest nobil este comite de Dibica Fig. 13. — Mora}. Portalul de sud. 100 Bazclo spiraate sint asoelate de obleet eu portals 180. Gu prilejul wnel puneri in proprietate, Toan, fil rite eu baghete tnerucisate, cum sint eele ale biserill din Tul Martin de Morul, comite de Dables Singlorzn Nou, Dipsa, Beclean. 4 DLR, C, sec. XIV, vol. Hl, p. 178; vol. Il, pe este trimis ca mul de ineredere al Yoievodului. 34 = si se numiri printre aga-numifii « familiares» ai voievodului Toma Szecseny, alituri de des- cendentii Iui Apa si Andrei de Gumbas *. ‘Numele maghiar al satului, Szdszmoric, ar putea indica faptul e% aceastii agezare avea si 0 populatie stiseascd, colonizata pe plimintul unui nobil, deci lipsit® de regimul privilegiat al comunitatilor de colonisti liberi. Cele mai multe documente amintese de pirti ale mogiei Morut, eare se pare cli era destul de frimifati. Anul 1496, ind regele diruieste acest sat familiei Bethlen, eredem c& ar fi un posibil termen post quem pentru construirea bisericii Biserica reformaté din Nima, Regisim si aici o constructie de tip sald, firs turn, Ia care subliniem raportal curios de dimensiuni intre nav’ si cor, Tungimea corului fiind aproape egal cu o treime din cea a navel. Corului piitrat gi lipsit de contraforturi i se alatura nava, articulati in cele patra colfuri cu contraforturi. Intreaga clidire este construitd din piatra, dar numai corul din piatri de talie. Sanc- tmaral este Inminat de trei ferestre dreptunghiulare, inguste, cu ambrazura usor evazata, Aispuse pe mijlocul celor trei pereti. Prezenta unei ferestre pe latura de nord ar putea ex- clude posibilitatea existenfel initiale a sacristiei. Totugi, la ultima restaurare a fost gisit Tingt feroastra in diseufie un are de deseXrcare din cirimid’, sub care apare un zid de umpluturi. Pe peretele vestic al navei se mai conservi un portal in are frint, azi zidit, profilat cu o caveti si dou’ toruri foarte plate, ineadrate de planuri oblice. Subliniem e& soclul, in plan inclinat, se pistreazi numai la cor. Atit nava, eit si corul sint azi tivinite. Thifial, inst, corul a fost acoperit cu o bolt in cruce, din care se mai pistreazii trei console si pornirile de ogive. Consolele an o formi spe cial: prezinti o fati cvasitriunghiular’, amintind ca forma consolele decorative ale corni- selor cisterciene ™ si ca profil de abacurile colonetelor aceleiagi arhitecturi™®, Ogiva este masivi, si ct cite o scotie seurt& si pufin adined. Din vechiul are de triumf nu au mai rimas decit cele douk coloane angajate, de pe care pornea arcul, Ambele coloane au baze ionice, ou torul inferior turtit si puternic, comple tate in colfuri fie cu frunze c&rnoase, fie cu mici animale. Capitelurile sint diferite : cel sudic este decorat cu crogete puternice usor desprinse de corpul capitelului, iar cel nordic are un decor vegetal, poate frunze de stejar, tratate eXrnos, dar organizate simetric. Pe peretele nordic al sanetuarului se pistreaz un mic tabernacol, in are frint, eu 0 cruce in ax, iar in peretele opus se deschide o langi nisi semicircular’, ‘Tofi cei ce sau ocupat de acest monument il consider’ rezultatul a doud faze: cea romanici sau gotic timpurie, cireia i se datoreaz% corul (cu soclu, ferestre, bolt, are de triumf) si cea gotici, in care probabil s- construit nava, portalul vestic, micul tabernacol si sedilla din eor. 1 D.LLR, G, see. XIV, Vole Mh ps 296. Gel trel nob partleips la Jefuirea unor sate ale magistratulul Mihail e Jue, care trecuse din slujba voievodului in aceea a episeopntui. 30 ada JL, ap. ells, vol. Vy p. 199200. 26 Entz G., Srolnok ..., p. 194, aminteste de cele oud faze ale momumentului; V. Vatdianu, op. eit D. 78, M1 incadreari Intre bisericle salé eu cor apronpe Ditrat, fark turn, biserll ce ar putea fl In relatie cu arhi tectura de lem; Bagyul Lajos, A némai .... p. 110— 1135 idem, tn Miemlék védelem, 1964, nr. 2, pe 105—108, face o desericre @ monumentulal, @ luerdtilor de restau- rare si incearci sf incadreze monumental; V. Drégut, op cit,, pe A5—47, se ocupa In exelusivitate de prima fazi mumentulut; Entz G., Die Baukunst ... (1, pe 82. MéDintre monumentele cisterciene din Teansilvania ‘mumal biserlea minastinl Cirta si esa din Sie pistreazk aceste tiplee console ee se insiruie sub eorniga de eorona- ment, pe care 0 sustin 36 La fosta bisericd minorita din Bistrita se remared forma structivi, aproape de impost a abocelor, elemente sindite s& transmité impingerile areurilor (V- Vatisiana, op. til, pe 148, fg. 101105). 33