Ji teng a vocc’ am:r e u cor gneur A sair a quann ‘ngil spund ‘a lun
so’ navgand a bord a li vapëur fam:gghjia ma v’abbracc a iun a
iun
ji teng u corë gneur e a vocc’ am:r
a nott a quand main a tramund:n
ca va cu spirit saop a na sckeum d’
m:r. fam:gghjia ma v’ vogghijë ass: kiù
b:n.
So navgand a bord a p:trulir
E jann sop’ a jann, mis e mis
m’ chiangë u b:n d’a c:s e d’a
m:gghijr m’ chiang l’arijë d’ kuss paeis
a quand m’alluntain ‘a banghein na bona digghijë quan m’ n’ torn
te chiang a tanda lacr:m rusin. sp:riam ca m:gghijerm na m’ha fatt
‘i corn.
A com u ciamarrut e a t:mbeast
Da puneand a l:vand
t fasc:n skrdà c’as:st a feast.
s’ n’ va semb’ kù gniur kstu
Da puneand a l:vand navgand
s’ n’ va semb’ kù gniur kstu da l:vand a puneand
navgand
natte e digghië v’ chiam
da l:vand a puneand
ji fazz a sckum a vocc’ ma nsciun
natte e digghië v’ chiam m’ seand.
ji fazz a sckum a vocc’ ma nsciun
m’ seand.
Verso le sei del mattino Volle essere ricostruita in quel giorno di festa
Con la tovaglia sulle mani e le mani sui coglioni Voi che avete cantato sui trampoli e in ginocchio
Il cadavere di Utopia
Del defunto ideale
La domenica delle salme
La domenica delle salme
Fu una domenica come tante
Si sentiva cantare
Il giorno dopo c'erano i segni
Quant'è bella giovinezza
Di una pace terrificante
Non vogliamo più invecchiare
Mentre il cuore d'Italia
Gli ultimi viandanti
Da Palermo ad Aosta