Muzica Pop

Etapa nti: 1830-1920 Dezvoltare a istoriei muzicii de estrad din Basarabia poate fi caracterizat ca o perioad de apariie i devenire a speciilor i genurilor muzicii de estrad. Reieind din sursele care ne-au fost accesibile, putem afirma, c primii purttori ai muzicii laice au fost muzicienii-lutari i orchestrele lutreti, care deserveau cele mai importante srbtori oreneti private sau publice. Avem n vedere muzicienii-profesioniti - nu n sensul c ar fi avut studii de specialitate, ci n sensul c i ctigau pinea anume prin aceast profesie. Muzicienii-oreni s-au ivit la Chiinu n anii 1830; iar n 1835, dup afirmaia cercettorilor, acetia s-au organizat ntr-o breasl, care reglementa activitatea lor profesional. Ca i n celelalte ri ale Europei, n Moldova se dezvoltau genurile muzicii laice. Astfel, dup mrturiile ziarelor acelor vremi, editura Jurgenson a scos de sub tipar o pies de Goffman, ce reprezenta transpunerea pentru pian a dou romane moldoveneti ale unui autor necunoscut, stilistica crora era foarte apropiat de romana sentimental oreneasc. Erau rspndite i genurile muzicii de dans alturi de cele populare, tinerii erau pasionai i de dansurile noi venite din occident. Existau manifestri de dans speciale jocuri, pentru orenii simpli. Mrturii ale popularitii genurlor muzicii de dans europene din perioad respectiv gsim n fondurile Muzeului Naional de Istorie Natural i Etnografie, unde sunt plasate lucrurile personale a faimosului lutar basarabean C.Parno (1856-1912) (inclusiv caietul de note cu partiiile de vioar ce reprezint dou valsuri intitulate i . ). Etapa a doua: 1920-1990 n anii 1930-1960 influena majora asupra muzicii pop are stilistica jazzului, fapt confirmat prin popularitatea deosebit a orchestrei condus de ico Aranov, i ulterior orchestrei Radioteleviziunii din RSSM, care avnd o componen mixt (o orchestr simfonic plus secie de ritm i instrumente de suflat de originea jazzistic) care acompaniau solitilor de muzic uoar, realiznd nregistrrile pentru radio i TV, pentru pelicolele cinematografice etc. ncepnd cu anii 1960, cnd toat lume era captivat de sunetele muzicii rock, i pe teriroriul Republicii Moldova apar mai multe colective, ale cror compnena se apropie la structura formaiei n stilul beat sau rock. Muli muzicieni activau din cadrul deferitor aa numitor ansamblurilor vocal-instrumentale (aceast denumire s-a rspndit n URSS avnd cu scopul de a evita includerea n denumirea formaiei cuvintelor rock sau pop, ce aveau o provenien occidental vdit, strin n plan ideologic). Dintre formaiile de acest gen menionm Contemporanul, Orizont .a. care au activat n cadrul filarmonicilor din Federaia Rus.

Anii 1970 1980 au lsat n istoria muzicii de estrad din Republica Moldova un ir ntreg de nume i cntece marcante, printre care se afl cntecele lui I.Aldea-Teodorovici (Sear albastr pe versuri de A.Ciocanu, Gelozie pe versuri de Gr.Vieru, Credem, pe versurile lui .Petrache), P.Teodorovici (Melancolie pe versurile lui Gr.Vieru), A.Chiriac (Romantic pe versurile lui Gr.Vieru) (http://www.music.md/news.php? nid=837), V.Dnga (Un blues la mare pe versurile lui .Petrache) (http://ro.wikipedia.org/wiki/Valentin_Dnga), C.Rusnac (Tu, dragostea mea pe versurile lui D.Matcovschi). Nu putem s nu amintim aici i de aportul compozitorului E.Doga (http://en.wikipedia.org/wiki/ Eugen_Doga), autor al unor cntece cum sunt Cntec despre oraul meu pe versurile (n varianta romn Gh.Vod), sau n cea rus pe versuri de V.Lazarev i muli alii. Printre cele mai renumite cntrei din Moldova au fost Maria Codreanu, care s-a manifestat n anii 1970 cu lagrul Codrii mei btrni, iar n anii 1980 au aprut Nadejda Cepraga, Anastasia Lazariuc (http://www.anastasialazariuc.ro), Ion Suruceanu, tefan Petrache .a. Etapa a treia: 1990-2010 La confluena anilor 1980-1990 n muzica pop autohton un loc important l ocup Ion i Doina Aldea-Teodorovici, arta crora a fost strns legat de realitile politice i culturale ale anilor 1980-1990. Fiind absolvent al liceului muzical din Tiraspol, clasa clarinetsaxofon, n anul 1973, Ion Aldea-Teodorovici a devenit cunoscut n tot spaiul URSS prin cntecul scris pentru Sofia Rotaru Crede-m, iubire, crede-m. Din 1975 i pn n 1981a activat n formaia Contemporanul, ca solist, instrumentalist i compozitor. nzestrat cu un mare talent muzical i melodic, Ion Aldea-Teodorovici a compus mai mult de 500 de cntece de estrad i pentru copii, muzic pentru 16 filme de lung metraj i 319 spectacole de teatru (17,17), colabornd fuctuos cu Gr.Vieru i D.Matcovschi. La sfritul anilor 1980 nceputul anilor 1990 (pn la moartea tragic a duetului ntr-un accident rutier n anul 1992) au fost create cntecele Rsai, Reaprindei candela, Eminescu, Pentru limba noastr, Tricolor, nvierea. Albumul su Rsai, pe versurile lui Gr.Vieru a fost editat de compania romneasc de nregistrri Electrecord, fonogramele originale fiind nscrise de talentatul regizor de sunet B.Caranicolov. Poziia civic ferm, apartenena la micarea de renatere naional i cultural, proclamat cu claritate de Ion i Doina Aldea-Teodorovici, confer artei acestui duet mai degrab o apropiere de muzica rock dect de cultura pop. (Nu ntmpltor muli jurnaliti numeau piesele lor cu tematic civic cntece sacre sau melodii sacre). Una din trsturile cele mai importante ale motenirii muzicale a lui Ion AldeaTeodorovici este tendina spre lirica baladesc, caracterul narativ, intimitatea spiritual. Astfel, dac vom cerceta mai atent cntecul Rsai, vom remarca orientarea spre genul de imn religios sau al unui cntec spiritual de genez folcloric. n ct privete alte tendine de dezvoltare ale muzicii de estrad n Republica Moldova a anilor 1990, menionm apariia pieei, inclusiv a celei muzicale, ce a necesitat stabilirea unor tradiii de managementul artistic, de producing, ce nainteaz prezena unor anumite

caliti, cum ar fi miestria de a echilibra calitatea muzicii produse cu cerinele publicului, capacitatea de a crea un produs artistic capabil s concureze pe pia i s aduc profit. Acest aspect al problemei este, ns, mult mai complex. Pe de o parte, s-au ivit grupuri i manageri, care reuesc s mbine calitile enumerate mai sus, realizndu-i cu succes scopurile artistice propuse (spre exemplu, centrul Cuibul fondat de I.Dnga i grupul Zdob i Zdub). Totui, piaa artistic a Moldovei este puin adaptat pentru desfurarea cu succes a business-ului muzical. n aceste condiii muli interprei migreaz n rile unde condiiile de pia sunt mai favorabile (Romnia sau Rusia), ns doar civa dintre acetia au reuit s-i formeze o carier cu adevrat internaional. Poate singura excepie de acest fel este cea a grupului-popO-Zone, format din interprei moldoveni, - grup ce a obinut un succes mondial, dar care n curnd s-a destrmat din cauza unor tendine artistice ale liderului su Dan Blan, ce a nceput o carier destul de promitoare ca solist de muzic-rock n Statele Unite. Fiind fondat n 1999, formaia O-Zone pn n 2004 a lansat trei albume. Cel mai bun dintre ele "DiscOzone", a devenit un hit n 6 ri i a fost vndut cu 2.5 milioane de copii pe plan mondial (doar n Japonia au fost vndut 1 million). n anul 2001 grupul O-Zone a obinut discul de platin pentru albumul Number 1, iar n 2003, hit-ul grupului, Dragostea din tei, timp de cteva sptmni a ocupat cele mai nalte poziii n top-urile internaionale. n 2004, Dan Blan prsete formaia, revenind la preferinele muzicale de la nceputul carierei. Din 2005 s-a stabilit la Los Angeles, pe parcursul a 2 ani cautnd sound-ul propriu. Albumul nou a fost realizat la Ocean Way Studios din Los Angeles cu asistena productorului muzical cu renume Jack Joseph Puig. Spre deosebire de stilistica rock al acestui album, Dan Blan lucreaz asupra proiectului pop-dance ntitulat Crazy Loop(http://www.dan-balan.com). Aadar, de la nceputul anilor 1990 Republica Moldova se declar tot mai insistent ca o ar ce deine o muzici pop proprie, ce corespunde standardelor europene, fapt demonstrat de succesele interpreilor notri la concursul anual internaional Eurovision (locul 6 al formaiei Zdob i Zdub ctigat n 2005 la Kiev, cu hitul Boonika bate toba, n 2006 duetul Arsenium (fostul membru al formaiei Ozon) -Natalia Gordienco (http://www.natalia-gordienco.com), a prezentat cntecul Loca ocupnd locul 20 din cele 24 finaliti, n 2007 locul 10 ocupat de Natalia Barbu (http://en.wikipedia.org/wiki/Natalia_Barbu) cu cntecul Fight semnat de tnrul i talentat compozitor A.Braoveanu, succesul Nelly Ciobanu cu hitul Hora din Moldova (http://en.wikipedia.org/wiki/Nelly_Ciobanu) sau Marele Premiu obinut de Natalia Gordienco la concursul internaional Novaia volna din Jurmala n 2007 .a.). n r se dezvolt show-business-ul, industria video-clip-ului i alte componente inerente acestor activiti. Aadar, n anii 1990-2000 au aprut mai multe personaliti i proiecte muzicale de succes, ce exist i astzi cntreele Nelly Ciobanu, Ntlia Barbu, Natalia Gordienco, Serj Cuzencov n sfera muzicii pop i muli alii. Muzica pop este

prezentat de mai muli interprei printre care menionm: interpreii n stil pop-dance; Arsenium (www.arsenium.ro), Olia Tira, Alexa, Ktlina, Indiana, Costi Burlacu, Lina (www.lina.ro), Scarlat Lidy, Marchitan Dana (marchitandana.uv.ro) Pavel Parfenii (www.pashaparfeny.com), Christi Ruj .a formaii: Akord, Studio One (www.studioone.ro), LifeStyle, O-ZyZ (www.o-zyz.com), Santa Maffy (www.santa-maffy.com), XL .a. Muzica uoar mai tradiional, cu accentul liric bine pronunat, se trateaz n creaia interpreilor de muzica uoar din Republica Moldova Vitalie Dani, Anioara Puica, Aura, Victoria Lungu, Adrian Ursu (www.adrianursu.md), Eugen Doibani .a, iar printre interpreii-instrumentiti de muzic uoar subliniem personalitatea lui : Constantin Moscovici, nai. Un fenomen aparte prezint cntre de muzic pop Pavel Stratan (http://en.wikipedia.org/wiki/Pavel_Stratan), i fiica lui Cleopatra (http://www.europafm.ro/showbiz/vedete/cleopatra-stratan-in-guinness-book...), a crei cariera se desfoar n conformitate cu tehnologiile show-bizului mondial. Educaia tinerilor artiti se realizeaz la catedra Arta muzical de estrad la Academia de Muzic, Teatru i Arte Plastice (www.amtap.md). Printre link-urile utile ce se refer la muzica pop din Republica Moldova menionm: http://www.pamparam, http://www.music.md http://music.moldova.org, http://muzicamoldoveneasca.blogspot.com. n ar se desfoar mai multe concursuri i festivaluri de muzic pop, printre care menionm: Festivalul -Concurs internaional de muzica uoar Dou Inimi Gemene n memoria lui Doina i Ion Aldea-Teodorovici (http://www.music.md/fest, www.teodorovici.md ); Festivalul international de arte pentru tineret Faces of friends (Chipuri de prieteni), editia a X-a s-a desfurat n perioada 26 28 iunie 2009 (www.cahulfest.net); Festival-Concurs Naional de Muzic Uoar Steaua Chiinului - Steaua Moldovei. Se spune ca numele pop are ca origine cuvantul popular si isi are provenienta in Marea Britanie de la jumatatea anilor 50. Denumirea muzica Pop era deseori folosit in ideea de a determina genul de muzica adoptat de grupuri muzicale ca the Beatles, Rolling stones, Abba si altele . in jurul anilor 67 numele muzica Pop an inceput sa fie rostit tot mai des cu intentia de a incapsula intr-un cuvant contrarul muzicii rock . Atunci cand genul de muzica rock era cumva privit ca un gen de muzica ce tindea spre originalitate , muzica Pop pe de alta parte era din ce in ce mai des considerata un gen muzical ce al carui scop era sa incante un numar cat mai mare de ascultatori de toate varstele, acest fapt catalogand genul de muzica Pop existand ca un stil comercial. Producatorul de muzica Pop Simoth Frith a sustinut ca muzica pop este in general o afacere decat o arta, si ca muzica Pop nu se trage dintr-un anumit loc si nu are radacini bine stabilite. Muzica Pop nu transmite un mesaj anume si scopul acesteia este de a realiza castiguri financiare industriei muzicale. Desigur , daca privim trasaturile muzicii Pop, putem observa ca Simon Frith a spus un adevar in mare parte. Caracteristicile muzicii pop explicate de muzicieni profesionisti sunt:

. Telul de a incanta un auditoriu cat mai larg si nu reprezinta o cultura / ideologie aparte . Accentul in muzica Pop se afla de cele mai multe ori pe inregistrare productie si tehnologie decat pe performante live . inclinatia muzicii pop este de a reflecta un trend existent decat aceea de a-l inlocui . Muzica Pop este in mare parte construita in jurul ritmurilor de dans acestea incurajand aceasta activitate Majoritatea cantecelor Pop au o lungime de relativ 3 minute, pun insemnatate pe elementul ritmic si au o forma destul de simpla . Instrumentele cele mai comune in compunerea muzicii pop sunt chitara electrica si chitara bas tobe pian sintetizatoare si in prezent nu de putine ori muzica este compusa in studio cu asistenta programelor speciale in crearea muzicii. De nenumarate ori vocea artistului este si aceasta inregistrata si modificata in studio. Un alt obicei des intampinat in industria muzicii Pop este acela ca valoarea este pusa mai degraba pe farmecul solistilor , pe stilul in care respectivii arata sau pe cat de excentrici sunt, decat pe talentul acestora . Acest fapt a dus de cele mai multe ori in pozitii oarece penibile in care solistii au au fost constransi sa faca playback in foarte multe concerte . Cu toate ca exista si elemente negative in industria muzicii pop, exista totusi si nume celebre si artisti cu adevarat talentati. Cel mai potrivit exemplu este insasi regele muzicii Pop, Michael Jackson care, desi a fost un artist nespus de controversat , talentul sau a fost si este de necontestat . Michael Jackson a produs 10 albume de studio, primul sau album lansat in 1982 cu numele de Thriller reprezentand si la ora actuala cel mai vandut album din totdeauna . Acest prim album a inregistrat vanzari de circa 100 milioane si numarul total de copi vandute in timpul vietii artistului este mai mult de 750 de milioane. Alte exemple de solisti de Documentare videoclipuri sunt Mariah Carey, Beyonce, Lady Gaga, Britney Spears si multi altii . Animatie Video Clipuri

Muzic pop
Muzica pop reprezint un gen muzical i cea mai consistent parte component a muzicii corespunztoare culturii de mas (en. popular culture) de-a lungul secolului XX, continundu-se pn n prezent. n marea majoritate, structura muzicii pop este una lejer, pe ritmuri agreabile, adeseori dansante. Subiectele predilecte pentru genul pop sunt: dragostea (mplinit sau nu), libertatea, reuita .a.

Istoria i evoluia conceptului

Cuvntul pop este preluat din limba englez, unde servete ca abreviere pentru adjectivul popular (celebru, faimos); termenul englezesc a dat natere mai multor concepte privitoare la cultura produs de populaia de la ora, prin abordri artistice cu un grad de utilitate semnificativ mai ridicat dect n cazul creaiei culte (care mizeaz nu arareori pe arta pentru art), prin vehicularea unor mesaje de protest pricinuite de viciile societii, de scena politic naional sau mondial etc. Cel mai mare impact l-a avut conceptul de popular culture (mai scurt, pop culture), care introduce un concurent puternic pentru cultura savant. Creaiile sale mprumut unele trsturi ale folclorului (n cazul muzicii, vezi i aici), dar autorii sunt, cel mai adesea, oreni; prin urmare, nivelul de educaie colar este unul mai ridicat, cei mai muli dintre reprezentaii noii culturi fiind cel puin semi-doci. Dup probarea succesului noii micri, pop culture a scos la lumin i alte laturi dect pe aceea dezinteresat, fiind o strategie excelent att pentru a influena publicului ca int a deciziilor politice, ct i de exploatare a lui n scop comercial. Muzica pop cuprinde o parte semnificativ din manifestrile muzicale ale acestei culturi a maselor; cu timpul, necesitile taxonomice i-au restrns sfera de semnificaii, vechi accepiuni ale sale fiind indicate prin denumirile unor noi curente muzicale, derivate. n mod deosebit genurile protestatare, incomode, i-au ales un fga propriu. Mergnd ctre zilele noastre, muzica pop a pstrat subiectele prin care se reflect viaa de zi cu zi, cel mai frecvent fiind descrise evenimentele lipsite de spectaculos; tocmai aceast reet care garanteaz (sau de multe ori simuleaz, atunci cnd raiunea comercial este mai pregnant) sinceritatea demonstreaz succesul majoritar de care genul continu s se bucure. Muzica pop i muzica popular
Vezi i: Muzic popular

Limba romn, la fel ca engleza, are n uz adjectivul popular, reprezentat prin construcia muzic popular. Este ns vorba de un gen net difereniat, care poate cel mult s fuzioneze cu muzica pop n cadrul subgenurilor etno-pop, etno-dance etc. (se folosete i grafia ethno). n sine, muzica popular reprezint o adaptare a muzicii tradiionale, o manier stilizat de interpretare a temelor muzicale folclorice. Se dorete omogenizarea formei, a orchestraiei (se d natere feluritelor mici ansambluri tarafuri), melodica este subordonat acordicii (unde muzica folclorului aparinea strict sistemului de nlimi

sonore modal, apariia acompaniamentului n acorduri de tere foreaz reorientarea ctre un tonalism simplu).

Particulariti terminologice pentru scena din Romnia

Din pricina tradiiei acumulate de-a lungul regimului socialist n Romnia, exprimrii muzic pop (de sorginte occidental, deci nedorit) i-a fost fost preferat muzic uoar. ntre altele, sintagma era deja impus n ar dinaintea celui de-al doilea rzboi mondial i sugera o muzic inofensiv, demn de luat n seam doar ca form de divertisment. Noiunea de muzic pop este atestat prin produciile anilor aptezeci, cnd nu a reprezentat altceva dect un surogat pentru a numi muzica rock (a crei denumire a fost evitat pe ct posibil de la primele sale ncercri romneti, la nceputul anilor aizeci, pn la cderea regimului). O mrturie reprezentativ a acestui fapt este seria de discuri cu muzic rock Formaii rock, ale crei prime apariii au fost numite din pruden formaii de muzic pop. Chiar i dup schimbarea regimului politic n Romnia, ceea ce era numit nainte muzic uoar (i ar fi echivalat n multe cazuri cu ceea ce se numea n occident muzic pop) continu s fie numit astfel. Prin urmare, repertoriul romnesc de muzic pop se restrnge exclusiv la creaia autorilor din anii 1990 ncepnd, excluzndu-i de asemenea pe compozitorii care i construiser un stil propriu de muzic uoar i pe care l-au continuat fr a se arta preocupai de sincronizarea cu tendinele noi, adoptate de cei tineri (laolalt cu acei creatori cu experien, dar mai puin conservatori).