CONSIDERAŢII PRIVIND REABILITAREA TERMICĂ A

CLĂDIRILOR

Maricica Vasilache

Introducere
Nicicând în ultimele decenii nu s-a discutat atât de mult despre energie şi
despre preţul acesteia. Nimeni nu şi-a închipuit că purtătorii fosili de energie vor
deveni aşa de rapid prea scumpi, că echilibrul valutar va depinde de importurile
de petrol şi de gaze, că arderea acestora contribuie hotărâtor la modificările
climatice şi că înlocuirea lor cu surse regenerabile curate ar putea fi atât de urgent
necesară dar şi atât de anevoioasă din punct de vedere tehnologic şi economic.
Deocamdată cea mai sigură şi mai accesibilă formă de energie nepoluantă este
cea economisită (fig. 1).

Fig. 1 Probleme globale ale omenirii, conservarea energiei, cogenerarea şi sursele noi
curate

Astfel a apărut în construcţii ideea conservării energiei. Iniţial ea s-a impus

ca o condiţie preliminară pentru utilizarea economică a energiei electrice la
încălzirea spaţiilor şi curând pentru folosirea avantajoasă a tuturor celorlalte:
solară, eoliană, biogaz, geotermală. Apoi a devenit o necesitate impusă treptat de
costurile foarte mari ale energiei din sursele convenţionale dar şi ca urmare a
faptului că cele noi sunt chiar şi mai scumpe, datorită investiţiilor, trebuind să fie
subvenţionate (panouri fotovoltaice, pompe de căldură sau celule de combustibil).
În acest mod, conservarea energiei, la clădiri noi şi prin reabilitare termică
(mai corect renovare) la cele existente, a devenit o necesitate general acceptată,

1
foarte importantă şi pentru România. Ea introduce o direcţie suplimentară
obligatorie de preocupări pentru arhitecţi şi ingineri. Activitatea implică în practică
parcurgerea unei „foi de drum” la nivel naţional cu puncte obligatorii (fig. 2). Este
un circuit continuu care se perfecţionează treptat dar care se opreşte când oricare
din etapele 1...11 nu este asigurată.

Fig. 2. Foaie de parcurs pentru reabilitarea termică a fondului construit existent.

Să le considerăm pe rând, dar mai înainte este util să menţionăm că pe

plan european, unde de regulă durabilitatea clădirilor este de peste 100 ani,
problema adaptării la modificările climatice face obiectul unor ample şi variate
studii / Koen Steemers, CISBAT, 2005 / ţinând seama de câteva aspecte:
- modificările vor continua cel puţin încă 40...60 ani, timpul necesar ca
reducerea consumului de combustibili fosili să înceapă a avea efect;
- vor avea loc creşteri ale temperaturii vara şi scăderi iarna, deci accentuări
capricioase imprevizibile, caracteristice pentru climatul continental excesiv;
- pe acest fundal şi abstracţie făcând de preţul crescând al energiei
electrice şi al căldurii este necesar ca toate clădirile să se adapteze acestor
condiţii.
K. Steemers distinge trei direcţii de acţiune: măsuri pentru atenuarea
modificărilor climatice, măsuri pentru adaptarea construcţiilor şi măsuri privind
educarea comportării locatarilor. El constată că proiectanţilor ar trebui să li se
ceară între altele: mărirea cu 5...10% a sarcinilor din vânt, ploi mai intense,
rezistenţe sporite la radiaţii ultraviolete, adâncimi sporite de fundare, eficientă
termică superioară şi ventilare naturală îmbunătăţită în special pentru a evita
utilizarea aparatelor electrice de aer condiţionat.

2
 1. Legislaţie
La această dată sunt în vigoare o serie de acte legislative:
- Legea 199/2000 privind Utilizarea eficientă a energiei (rep. M.O.
734/8.10.2002);
- Legea nr. 325/ 2002, privind Reabilitarea termică a fondului construit
existent şi stimularea economisirii energiei termice (precedată de
O.G.29/31.01.2000 – M.O.41/31.01.2000).
- Legea nr 211/16 mai 2003 privind Instituirea măsurilor speciale pentru
reabilitarea termică a unor clădiri multietajate (precedată de
O.U.G174/9.12.2002 – M.O.890/9.12.2002).
- Legea nr. 372/13 dec. 2005 privind Performanţa energetică a clădirilor. Ca
urmare a fost creat cadrul legislativ pentru reabilitarea şi modernizarea termică a
tuturor clădirilor existente şi a instalaţiilor aferente acestora, din mediul urban şi
rural (rezindenţiale, pentru sănătate, pentru învăţământ, publice, de productie
etc.). OG 29/2000 instituie şi obligativitatea întocmirii certificatului energetic al
clădirii, act oficial de atestare a performanţei clădirii la un anumit moment (nivelul
de izolare termică, randamentul instalaţiei de încălzire, prepararea de apă caldă
menajeră, consum specific de energie din combustibili fosili etc.). Acest document
va reprezenta, în perspectivă, un instrument legal de evaluare a clădirii în cazul
operaţiunilor de vânzare-cumpărare, închiriere, ipotecare etc.
Pentru specialişti dar şi pentru publicul larg se simte nevoia concentrării
diverselor legi, hotărâri, ordonanţe şi norme de aplicare, care sunt acum prea
numeroase, devenind de aceea greu accesibile pentru a fi puse în practică.
Totodată legislaţia va trebui să urmărească noile hotărâri luate în U.E. prin
care se accentuiază reducerea consumului de energie obţinută din petrol, gaze
sau cărbuni şi se stimulează utilizarea resurselor alternative.
În esenţă, toate aceste reglementări tehnice privesc :
- caracterizarea clădirilor din punct de vedere al eficienţei energetice prin
expertiza termică (denumită şi diagnostic termic sau energetic) şi certificatul
energetic (document sintetic necesar în relaţiile economice). Spre deosebire de
certificatul energetic, există şi „certificatul privind economia de energie”. Deoarece
este necesară o soluţie prin care furnizorii mari de energie termică şi electrică să
fie mobilizaţi în reducerea consumurilor. În prezent ei sunt, dimpotrivă, interesaţi
să vândă cât mai multă energie şi la preţuri cât mai mari. Acelaşi lucru se poate
spune şi despre furnizorii de combustibili fosili indigeni sau importaţi. De aceea
furnizorii (de energie electrică şi termică, combustibil lichid, gaz) sunt obligaţi să
realizeze economii de energie. În acest sens, ei pot :
- determina pe clienţii lor să utilizeze mijloace în acest scop, informându-i şi
subvenţionându-i. La rândul lor, ei pot primi certificate de economie de energie
care le dă dreptul la subvenţii
- realiza economii de energie în propriile lor instalaţii şi clădiri ;
- cumpăra certificate de economie de energie de la orice entitate care
realizează astfel de măsuri.
Dimpotrivă, dacă nu pot realiza economiile de energie impuse, furnizorii de
energie sunt obligaţi să plătească penalizări importante.

2. Reglementări tehnice
Apărute în perioada 1998...2004 reglementările tehnice specifice lucrărilor
de reabilitare termică şi energetică reprezintă o bază complexă pentru adaptarea
clădirilor civile la exigenţe de performanţă ameliorate faţă de normele naţionale
anterioare. Se remarcă abordarea caracterizării elementelor de închidere la nivel
global cu includerea efectului punţilor termice :
3
 - C 107 /0 -02 Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii
termice la clădiri - (Revizuire C107- 82) Buletinul Construcţiilor. 8/2003
- C107/1-97 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică
la clădirile de locuit Buletinul Construcţiilor nr. 14/1998
- C107/2-97 Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termică
la cladirile cu altă destinaţie decât cele de locuit; Buletinul Construcţiilor nr.
14/1998
- C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
construcţie ale clădirilor Buletinul Construcţiilor nr. 13/1998
- C107/4-97 Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor
de locuitBuletinul Construcţiilor nr. 14/1998
- C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
construcţie în contact cu solul Buletinul Construcţiilor nr. 1/1999
- C107/6-2002 Normativ general privind calculul transferului de masă
(umiditate) prin elementele de construcţie Buletinul Construcţiilor nr. 14/2002
- C107/7-2002 Normativ pentru proiectare la stabilitate termică a elementelor
de închidere ale clădirilor - (Revizuire NP200/89) Buletinul Construcţiilor nr.
8/2003.
În esenţă seria normativelor C-107 conţine următoarele aspecte:
- modalităţi de calcul privind performanţele higrotermice ale elementelor de
construcţie şi clădirii în ansamblu, folosind simularea numerică;
- caracteristicile de calcul ale materialelor de construcţie şi tâmplăriei;
- prescripţii privind nivelurile de performanţă minime, considerate de
necesitate publică în această etapă.
La acestea s-a adăugat seria:
- NP 048 Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor
existente si a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum
aferente acestora (Buletinul Construcţiilor nr.4 -2001) ;
- NP 049 Normativ pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al
clădirilor existente (Buletinul Construcţiilor nr.5 -2001) ;
- NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente şi
al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora
(Buletinul Construcţiilor nr.5-2001).
- GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice şi energetice a clădirilor
de locuit existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de
consum aferente acestora ((Buletinul Construcţiilor nr.3 -2003) ;
- MP 024 - 02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al clădirilor
existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum
aferente acestora (Buletinul Construcţiilor nr.10-11/2002) ;
- GT 037- 02 Ghid pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al
clădirilor existente (Buletinul Construcţiilor nr.2-2003) ;
- NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performanţelor termo-higro-
energetice ale anvelopei clădirilor de locuit existente, în vederea reabilitării şi
modernizării lor termice (Buletinul Construcţiilor nr.18 -2003)
- SC 007 - 02 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a
anvelopei clădirilor de locuit existente (Buletinul Construcţiilor nr.18-2003) ;
- SC 006 - 01 Soluţii cadru pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de
încălzire din clădiri de locuit, (Buletinul Construcţiilor nr. 5-2002) ;
- MP 019 - 02 Metodologie privind reabilitarea şi modernizarea anvelopei şi a
instalaţiilor de încălzire şi apă caldă de consum la blocurile de locuinţe cu
structura din panouri mari, (Buletinul Construcţiilor nr. 2-2004).

4
 În ansamblu se stabilesc metodologii de apreciere detaliată a
performanţelor clădirilor existente şi baze pentru modernizare în scopul
conservării energiei. În esenţă toate aceste reglementări tehnice privesc:
- caracterizarea clădirilor din punct de vedere al eficienţei energetice prin
expertiza termică şi certificatul energetic (document sintetic necesar în relaţiile
economice);
- orientarea proiectelor de modernizare energetică prin raportul de audit
energetic în care sunt înscrise soluţiile tehnice de eficientizare a anvelopei şi
instalaţiilor.
Se remarcă numărul foarte mare de normative, ghiduri, metodologii, soluţii
cadru, fără a mai menţiona şi standardele. Astfel apar multe suprapuneri iar
utilizarea lor de către proiectanţi, experţi tehnici, verificatori şi auditori este
îngreuiată. Probabil ar fi utilă o concentrare şi sistematizare a tuturor acestor
documente, concomitent cu traducerea şi adaptarea celor din U.E. În general
reabilitarea termică propusă de audit are in vedere un număr mic de soluţii pentru
anvelopă şi instalaţii, fără a recomanda căi de utilizare a energiilor
neconvenţionale şi monitorizarea permanentă a clădirilor care au făcut obiectul
reabilitărilor termice.
De fapt ansamblul reglementărilor tehnice este marcat în esenţă prin:
- considerarea punţilor termice la evaluarea rezistenţei termice corectate R’
care devine principala caracteristică a unor elemente de construcţie (pereţi,
acoperiş, ferestre, planşeu peste subsol, etc.), înlocuind vechea rezistenţă în
câmp Ro;
- aprecierea globală a eficienţei termice a clădirii prin coeficientul de izolare
termică GN impropriu denumit astfel deoarece este proporţional cu consumul.
În acest fel noile reglementări introduc valori minime ale rezistenţelor
termice pe element (prescripţii de tip „garde - fou”) şi o valoare maximă G
dependentă de raportul A/V pe care proiectantul o poate satisface prin diverse
soluţii tehnice (protecţie termică, efect de seră, utilizarea de resurse regenerabile,
recuperare de căldură, etc.). Este un pas important menit să stimuleze
creativitatea tehnică, din păcate încă puţin valorificat în România (fig. 3.).

Fig. 3. Căminul T14 Tudor Vladimirescu.

Faţadă îmbrăcată cu polistiren expandat, fâşii

POLYALPAN şi bovindouri uşoare care creează
efect de seră şi o protecţie suplimentară,
realizând combinarea izolării termice adiţionale
cu utilizarea energiei solare. Ferestrele libere
au 3 rânduri de sticlă.

În cadrul unor programe de cooperare internaţională s-au realizat lucrări de

reabilitare demonstrative în mai multe localităţi. Aplicarea unor soluţii de izolare
termică suplimentară a fost realizată în paralel cu valorificarea energiei solare.
Totodată s-a realizat monitorizarea clădirilor în sezonul de încălzire următor (ex:
5
Cămin T14 Tudor Vladimirescu, Bloc de locuinţe Tabacului nr. 7 Iaşi). Au fost
evidenţiate o serie de aspecte privind utilizarea spaţiilor de locuit precum şi
adaptarea insuficientă a furnizării agentului termic după modernizare.
Monitorizarea blocului din str. Tabacului a relevat între altele:
- diminuarea excesivă a ventilării naturale din cauza tâmplăriei etanşe;
- dezinteresul furnizorilor de energie termică interesaţi să vândă cât mai
multă energie.
Astfel locatarii se văd obligaţi să menţină excesiv de mult ferestrele
deschise, să consume şi să plătească tot atât de mari sume pentru căldură.
Rămâne ca în viitor reglementările tehnice să prevadă că performanţa
energetică a clădirilor trebuie să includă toate cantităţile de energie termică şi
electrică: pierderi şi aporturi inclusiv cele gratuite cu randamentele de utilizare,
bilanţul de energie finală (fig. 4) şi structura acestuia în general prezentată în fig.
5 pentru căldură.

Fig. 4 Schemă pentru bilanţul anual de energie consumată la încălzirea unei clădiri şi
prepararea apei calde.

Un alt aspect care lipseşte în actuala formă a reglementărilor tehnice este

cel referitor la cuantumul:
- consumului de energie primară, (fig. 6) ţinând seama că pentru
acoperirea necesarului de energie finală există multe pierderi în amonte la
producerea centralizată de energie, transformarea şi distribuţia acesteia.
La scară naţională contează numai consumul de energie primară şi în
legătură directă cu acesta,
- emisiile de gaze cu efect de seră (GES) şi de alţi poluanţi (SO2, NOx,
COV, pulberi, etc.), toate dependente de energia primară consumată.
Rămâne de văzut dacă, cel puţin în cazul clădirilor de locuit, poate fi
ignorată necesitatea unui anumit grad minim de compactitate (A/V), acesta fiind
primul factor de care depinde necesarul de energie termică în clădirile civile.

6
Fig. 5. Bilanţul energetic al unei clădiri (Program Lesosai 5.5) – EPFL, CH
Se evidenţiază structura aporturilor şi consumului de energie termică în perimetrul
clădirii.

Fig. 6. Energia primară şi energia finală utilizată în clădiri

Pe marginea reglementărilor tehnice din domeniul izolării termice şi

economiei de energie, INCERC propunea în 2003 reanalizarea normelor şi a
cataloagelor de soluţii cu republicarea acestora .
Dificultăţile proiectanţilor – constructori şi instalatori, în activitatea curentă
se referă la:
7
 - procurarea normelor, care apar în tiraj destul de limitat şi scump, epuizate
rapid. Ar fi foarte utilă publicarea lor pe un site accesibil la un preţ modest sau
gratuit;
- volumul foarte mare de informaţii care trebuie însuşit din mers;
- lipsa unor informaţii obligatorii din norme, etc. De exemplu abordarea
diferită a volumului încălzit la clădirile de locuit şi la cele nerezidenţiale nu se
poate realiza şi prin determinarea performanţelor elementelor anvelopei diferenţiat
întrucât fascicula C107/3-1997 nu oferă informaţiile aferente. Totodată aplicarea
normativelor trebuie însoţită de cataloage mai ample şi de utilizarea unor
programe performante de modelare a punţilor termice sau de bilanţ energetic.
De remarcat este necesitatea reanalizării permanente a acestor norme în
vederea adaptării la normele actuale privind eficienţa energetică din Uniunea
Europeană, care prevăd în perspectiva imediată schimbări majore.
O atenţie deosebită trebuie acordată construcţiilor cu compactitate redusă
(cu număr redus de niveluri) care în final au consumuri energetice specifice mult
mai mari faţă de clădirile compacte cu acelaşi grad de protecţie termică a
elementelor de închidere.
Clădirile din mediul rural nu mai pot fi exceptate de la exigenţele aplicabile
în oraşe.
În perspectivă se conturează necesitatea de a realiza clădiri civile cu
consum foarte mic de energie, clădiri cu autonomie energetică şi clădiri active
energetic.

Aplicarea normelor de protecţie termică, conştientizarea utilizatorului

După 1989, organizaţiile internaţionale (în special PHARE) au căutat să
implementeze în România proiecte de eficienţă energetică. În ciuda eforturilor
financiare importante, măsurile respective nu au avut întotdeauna impactul social
scontat.
Există mai mulţi factori care au contribuit la această situaţie, dintre care cei
mai importanţi au fost:
- preţul încă relativ scăzut al energiei termice şi subvenţiile acordate
furnizorilor;
- nu a existat o conştientizare a populaţiei şi chiar a specialiştilor (arhitecţi,
ingineri constructori şi instalatori) privind necesitatea şi rentabilitatea economisirii
energiei şi referitor la modalitatile concrete de economisire a energiei;
- în cazul clădirilor legate la sistemul de termoficare nu a existat todeauna
o legătură directă între energia termică consumată (pentru încălzire şi sub formă
de apă caldă menajeră) şi sumele plătite pentru acest consum, deoarece se
aplica sistemul pauşal iar pierderile pe traseu erau preponderente ;
- la nivel guvernamental nu a existat o politică coerentă de sprijinire a
măsurilor de eficienţă energetică, orientate spre proprietari ;
- mulţi proprietari nu dispun de fondurile necesare pentru aplicarea
măsurilor de eficienţă energetică ;
Oricum exemplul practic este baza reabilitărilor. O dovedeşte generalizarea
ferestrelor termopan.
Construcţii noi
Ar fi o mare greşeală dacă cineva ar crede că proiectarea unei clădiri cu
consum redus de energie nu înseamnă decât să se conceapă imobilul ca şi mai
înainte, adăugând anvelopei un strat de izolaţie termică. Si alte măsuri trebuie
considerate :
- orientarea încăperilor ;
- forma clădirii ;
8
 - ferestrele şi iluminarea naturală ;
- ventilarea raţională şi riscul de condens ;
- modul de dispunere a straturilor de izolaţie termică ;
- utilizarea energiei solare ;
- eficienţa echipamentelor şi instalaţiilor de încălzire ;
- posibilitatea de reglare, contorizare şi automatizare.
În cazul construcţiilor noi, realizate din alte surse decât bugetul de stat,
reglementările privind protecţia termică şi economia de energie nu sunt încă
aplicate, deşi aceasta nu este numai o problemă de interes privat, iar
compactitatea redusă şi gradul de protecţie termică insuficient determină cheltuieli
foarte mari pentru încălzirea spaţiilor. Proiectanţii şi executanţii neglijează acest
domeniu, limitânduse la satisfacerea exigenţei de siguranţă structurală. În mare
parte cunosc superficial reglementările din domeniu sau nu se implică în aplicarea
prevederilor acestora deoarece autorizaţiile de construire se dau fără verificarea
satisfacerii exigenţelor D,E la majoritatea lucrărilor, ceea ce face ca prevederile C
- 107 să nu fie respectate.
La ora actuală percepţia publicului legată de reabilitare termică se
canalizează doar spre ferestrele etanşe cu geam termoizolant, cu neglijarea
ventilării naturale şi a punţilor termice, sau spre montarea centralelor termice
proprii. Modalităţile de protecţie adiţională prin interior, cu problemele care apar,
nu sunt cunoscute şi nici explicate publicului.
Campaniile de publicitate prin mass media se cer a fi mai convingătoare şi
realizate cu sprijinul nemijlocit al unor specialişti competenţi, dat fiind că
majoritatea arhitecţilor şi inginerilor nu sunt pregătiţi corespunzător în acest
domeniu.
Pentru conştientizarea proprietarilor de imobile (persoane fizice sau
juridice), administratorilor şi locatarilor că certificatul energetic este esenţial şi sunt
necesare între altele:
- prezentarea sub formă clară, intuitivă, accesibilă uşor celor care nu sunt
specialişti a indicatorilor de consum energetic. Exprimarea în kWh în loc de kcal
sau Joule este deja mai bună, dar nu spune prea multe celor care nu sunt
tehnicieni, care asociază kWh numai cu electricitatea. De aceea în Germania
rezultatul final se exprimă şi în litri de combustibil (1kWh ≈ 0,1 litri) şi astfel apar
formulările „casă de 3 litri”,(fig. 7), uşor de reţinut, deoarece toate familiile au cel
puţin o maşină;
- detalierea structurii consumului, care dă prima indicaţie concludentă.

Fig. 7. Casa de 3 litri

9
 În baza reglementărilor actuale, modernizarea clădirilor existente şi a celor
noi, pentru a avea performanţe ridicate privind conservarea energiei, trebuie pusă
în practică. Ţinând seama că în perspectivă obiectivul este apropierea de
autonomia energetică în raport cu resursele de combustibili fosili care se
epuizează şi sunt poluante, apare problema dacă în stadiul actual mai este
suficient să se realizeze nivelurile G impuse de C 107 (clădiri cu consum
raţional de energie) sau dacă de pe acum ar fi recomandabil să se treacă la
protecţii termice superioare mai favorabile pentru folosirea energiilor regenerabile.
Este o întrebare care aşteaptă să fie dezbătută pentru a contribui la stabilirea
strategiei de dezvoltare în domeniu.

3. Materiale şi ansambluri
Utilizarea unor materiale performante de protecţie termică pentru care
există agrement tehnic este impusă de exigenţele de confort şi economie de
energie dar şi de rezerva de capacitate portantă a structurii de rezistenţă.
Alegerea variantelor aplicabile este la latitudinea specialiştilor în urma întocmirii
raportului de audit energetic elaborat prin cooperarea unui constructor şi a unui
instalator, persoane atestate MTTC. Este necesară o diversificare a materialelor
care pot fi utilizate. Nu toate clădirile pot fi îmbrăcate cu sistemele tip ETICS. Mai
trebuie ştiut că experienţa de care se dispune este încă limitată ceea ce conduce
uneori la greşeli.

4. Documentare
Experienţa acumulată de alte ţări din U.E. în domeniul economiei de
energie şi valorificării surselor de energie nepoluante trebuie mai bine cunoscută
prin documentarea specialiştilor în cadrul unor programe specifice.

5. Specialişti
Pregătirea de bază revine facultăţilor de profil la nivelurile de licenţă,
master şi doctorat. Principiile dezvoltării durabile, termotehnica şi higrotermica
sunt discipline esenţiale pentru pregătirea oricărui arhitect sau inginer. Se cer de
asemenea organizate cursuri postuniversitare.
Formarea de specialişti pentru audit energetic este bazată pe două
specializări respectiv auditor energetic pentru construcţii şi pentru instalaţii;
totodată există două grade, respectiv I şi II. Atestarea calităţii de auditor se
realizează în urma unui examen organizat de o comisie numită de MTCT.
În acelaşi timp este necesară cunoaşterea şi aplicarea reglementărilor din
domeniu de proiectanţi şi executanţi în vederea obţinerii de construcţii noi cu
performanţe energetice şi consumuri reduse în exploatare.
Se resimte acut lipsa muncitorilor constructori calificaţi şi a formaţiilor bine
pregătite pentru a realiza corect izolaţiile termice, montarea tâmplăriei termopan şi
lucrările de instalaţii.

6. Soluţii tehnice
Indicarea soluţiilor tehnice se realizează în cadrul auditului energetic prin
conturarea mai multor variante posibile de reabilitare termică şi energetică având
în vedere protecţia termică suplimentară a elementelor opace şi vitrate precum şi
modernizarea instalaţiilor termice şi de a.c.m., dar auditorii nu pot alege furnizorii.
Evident, pot fi stabilite şi modalităţi de folosire a unor surse regenerabile de
energie. Soluţiile tehnice sunt partea cea mai importantă de pregătire a reabilitării.

10
 Problemele ivite la întocmirea certificatelor energetice
Certificatele energetice sunt oarecum simple, deşi implică un volum
apreciabil de calcule şi de multe ori un releveu dificil (nu este vorba numai de
lungimi, grosimi, etc., ci şi de alcătuirea elementelor de construcţie care poate fi
stabilită numai prin sondaje şi termografie) în lipsa proiectului iniţial al construcţiei
şi modificărilor ulterioare. Oricum precizia rezultatelor este limitată şi deci nici nu
este utilă. Auditul energetic este mult mai dificil. Nu puţine clădiri sunt monumente
istorice iar multe altele au faţade ce nu pot fi modificate deoarece reprezintă un
specific de arhitectură al localităţii, (fig. 8).

Fig. 8 Faţade reprezentative la care

nu se pot opera decât parţial
modificări prin lucrările de reabilitare
termică prin exterior

În majoritatea blocurilor există concomitent apartamente decuplate dotate

cu centrale termice sau chiar fără încălzire şi apartamente legate la termoficare.
Unii proprietari nu au posibilitatea să cheltuiască pentru reabilitare şi nici nu
îndrăznesc să îşi ipotecheze locuinţa deoarece ştiu că nu vor avea cum plăti
rateleastfel că sunt nevoiţi să supravieţuiască în frig şi umezeală. Apare încă o
contradicţie între dreptul proprietarilor privaţi şi interesul colectiv nesoluţionată pe
plan naţional, ca şi altele referitoare la spaţiile în indiviziune.
O dificultate subzistă şi întrucât în construcţii nu se mai eliberează
autorizaţii pentru persoane fizice care să desfăşoare activităţi independente ca
ingineri specialişti.

7. Fonduri
OG 29/2000 prevede o serie de surse de finanţare şi de facilităţi fiscale,
precum:
- alocaţii din bugetele locale în limita prevederilor aprobate de consiliile
locale, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în
condiţiile legii;
- atragere de fonduri de la firme sau societăţi comerciale de management
şi servicii energetice precum şi de la regiile şi firmele sau companiile pentru
servicii energetice;
- atragere de fonduri de la regiile şi firmele de alimentare cu căldura şi apă
caldă de consum pentru reabilitarea reţelelor de distributie din subsolul clădirilor
de locuit şi pentru montarea de contoare;
11
 - fonduri proprii ale agenţilor economici care au în proprietate sau în
administrare clădiri de interes public ;
- fonduri ARCE ;
- fonduri proprii ale proprietarilor clădirilor care se reabilitează. Deoarece o
mare parte din persoanele private sunt incapabile să facă investiţii în conservarea
energiei, ar trebui acordate împrumuturi bancare cu dobândă redusă, garantate
de stat şi subvenţii.
Este un domeniu în care mai sunt de găsit soluţii.

8. Corelarea expertizei termice cu cea structurală

La clădirile care fac obiectul lucrărilor de expertizare termică trebuie să se
realizeze în avans o experiză structurală pentru a determina rezerva de
capacitate portantă sau necesitatea lucrărilor de consolidare. Toate lucrările de
renovare trebuie corelate încă din faza de proiectare.

9. Audit energetic
Acestă etapă cuprinde Expertiza termică, Certificatul energetic şi
Raportul de audit energetic. Se poate afirma că certificatul energetic este
documentul şi faza cea mai importantă a ansamblului denumit în general audit
energetic, reprezentând baza pentru pregătirea proiectelor lucrărilor de reabilitare
termică şi energetică şi de aceea devine obligatoriu.

10. Proiecte
Proiectele tehnice de reabilitare termică aplicabile după expertizarea
structurală şi auditul energetic implică colective de specialişti care să adapteze
atât anvelopa cât şi structura la exigenţele actuale. Întrucât majoritatea clădirilor
au fost realizate pe bază de proiecte tip este posibil ca şi soluţiile de modernizare
să fie de gen cadru general valabile. O categorie aparte este reprezentată de
clădirile monumentale şi cele reprezentative pentru arhitectura localităţilor care
fac obiectul unor investiţii de reabilitare.

11. Autorizaţie de construire

Până în prezent aceasta nu presupune şi verificarea exigenţelor D,E ceea
ce este regretabil.

12. Monitorizare
Urmărirea comportării în timp a sistemelor de reabilitare termică în
condiţiile climatice ale României presupune realizarea unor investigaţii complexe
realizate de specialişti. Principalele aspecte se referă la:
- satisfacerea exigenţelor de confort higrotermic şi economie de energie în
exploatare;
- corectarea integrală sau parţială a punţilor termice;
- reducerea poluării mediului prin îmbunătăţirea notei energetice a clădirii;
- apariţia condensului şi extinderea lui în masa elementelor de închidere
protejate cu materiale izolatoare de grosimi mari cu permeabilitate redusă la
vapori;
- ventilarea încăperilor în condiţiile utilizării unei tâmplării etanşe;
Se impune ca în fiecare judeţ să existe o echipă cu aparatură necesară
monitorizării. Calitatea izolaţiilor termice trebuie verificată la recepţia lucrărilor de
construcţii.

Concluzii
12
 În perioada 1990 – 2005 costul întreţinerii locuinţelor a crescut de 5 ori
comparativ cu veniturile populaţiei care au crescut de 1,5 ori. În acest context
suportabilitatea utilizatorilor scade foarte mult. Concomitent se vor reduce şi apoi
elimina subvenţiile pentru încălzirea locuinţelor. Se justifică astfel economia de
energie prin lucrări de reabilitare termică.
Este necesară o politică coerentă la nivel guvernamental în domeniul
economiei de energie. Stimularea de către stat a lucrărilor reabilitare duce la
diminuarea consumurilor energetice la nivel naţional, micşorarea dependenţei
energetice faţă de importuri şi reducerea poluării chimice şi termice a atmosferei.
Pregătirea bazei legislative şi a reglementărilor specifice domeniului este
realizată urmând a fi sistematizată şi perfecţionată odată cu schimbările din U. E.
Specialiştii din domeniu construcţiilor şi instalaţiilor auditori energetici vor
avea de analizat cca 75% din fondul construit existent în vederea adaptării la noile
exigenţe.
În perspectivă preţul energiei va creşte în continuare iar durata de
amortizare a lucrărilor de reabilitare termică se va reduce foarte mult, astfel încât
lucrările de reabilitare termică şi energetică să devină mai atractive.
Mass-media poate juca un rol mai activ în conştientizarea populaţiei privind
economia de energie, confortul în construcţii şi reducerea efectelor negative
asupra mediului înconjurător.
Peste tot în lume arhitecţi şi ingineri inventivi realizează clădiri în care se
valorifică diverse materiale ecologice, de la lut uscat la soare până la ziare vechi,
precum şi sisteme constructive care valorifică energia. Aceste construcţii sunt
frecvent prezentate de mass-media, în special de posturile de televiziune precum
„DISCOVERY” şi astfel se creează o stare de spirit favorabilă pentru conservarea
energiei, care încă lipseşte în România. Scheme de tipul celor din fig. 5, 6, 7, 8
sunt foarte utile.
Diminuarea consumurilor specifice de energie în toate sectoarele de
activitate, respectiv conservarea energiei în clădiri sunt elemente cheie ale
dezvoltării durabile şi astfel o dovadă a solidarităţii umane peste limitele impuse
de spaţiu şi de timp.

Bibliografie
1. C. Rotaru, M. Preda Eficienţa energetică – un element al dezvoltării
durabile Masă rotundă “Energia – sursă de dezvoltare economica” CCIRB, Sala
Dacia, 14 octombrie 2004;
2. I. Pascal, S.Deaconu, C. Vrabie, N. Fabian „Campanie de informare a
functionarilor publici privind continutul acquis-ului comunitar“,ISBN 973-8338-63-
8, 2002.
3. M. Georgescu, R. Cazanescu I. Andronache, D. Berbecaru - Importanta
cladirilor pilot în fundamentarea strategiei dereabilitare si modernizare termica si
energetica a cladirilor de locuit masa rotunda cu tema : energetca cladirilor,
CNCMEC, Bucureşti 27.11. 2003;
4. I. M. Siear, S. L.Siear, A.Marinescu - Locul cladirilor in contextul
interactiunii energie-mediu-consumator - Program complex de constientizare a
societatii civile pentru implementarea acquis-ului comunitar privind protectia
mediului si pentru promovarea intereselor consumatorilor casnici de energie”
2003, Craiova.
5. Program PHARE – Energie – Réhabilitation thermique du foyer d’étudiants
T14.
6. C.A. Roulet, F. Foradini Programme LESOSAI 5.5 version 2005.

13
 7. A. Radu, s.a. Satisfacerea exigenţelor de izolare termică şi conservare a
energiei în construcţii, 2003 Ed. Societăţii Academice Matei-Teiu Botez, ISBN
973-85882-7-8 pag. 10,12
8. L. Dumitrescu - Principiile dezvoltarii durabile in constructii, Ed. "Societatii
Academice Matei-Teiu Botez", Iasi, 2003, ISBN 973-7962-32-X
9. A. Radu, s.a. Interacţiunea construcţiilor cu mediu înconjurător (Seria Fizica
Construcţiilor pentru Dezvoltare Durabilă), 2003, Ed. Soc. Academice Matei-Teiu
Botez, ISBN 973-7962-17-6
10. A. Radu, s.a, New solutions for essential requirements in buildings, 2004,
Ed. Soc. Academice Matei – Teiu Botez. ISBN 973-7962-49-
11. Volumul Congresului CISBAT 2005, Lausanne

14