Cap III.

Utilizarea obiectelor in
     

programare.
III.1 Obiecte.
III.1.1 Clase de obiecte, obiecte si colectii de obiecte.

Din cele prezentate pana acum, referitor la notiunea de obiect, putem sintetiza astfel:

      Obiectul este o entitate bine definita(adica exista), care are o anumita structura, anumite
caracteristici si anumite functii (realizeaza una sau mai multe actiuni).

Un obiect se caracterizeaza prin:

          Proprietati - structura si atributele sale;

          Metode - actiunile pe care poate sa le efectueze;

          Evenimente - conditiile care determina momentul cand se lanseaza o anumita actiune(de
exemplu Click pe un obiect).

Exemplu.      In aplicatia DAO.Mdb, in formularul F_CDialogContainer, exista un obiect cu

numele Cmd. Acesta este un control buton de comanda, cu anumite proprietati(culoare,
dimensiuni, pozitia in formular, textul afisat, etc.), care la evenimentul Click produs asupra sa
executa o actiune(metoda) prin care se acceseaza o baza de date.

      Clasa de obiecte contine toate definitiile unui obiect, adica tipurile de proprietati, metode si
evenimente care vor determina structura unui obiect. Prin setarea caracteristicilor unei clase de
obiecte(de exemplu atribuirea de valori proprietatilor) se obtine un obiect nou.

Prin definirea unei clase de obiecte se creeaza practic un format, o structura pe care o vor avea
toate obiectele ce se vor crea din aceasta.

Relatia dintre o clasa de obiecte si obiectele care provin din ea este asemanatoare cu aceea dintre
tipurile de date si variabile de tipul respectiv. Asa cum tipul de date este un concept, iar o
variabila este materializarea(in memoria calculatorului) acestuia, tot asa clasa de obiecte este un
concept, iar obiectele ce provin din ea reprezinta materializarea acesteia.

Crearea unui nou obiect al unei clase, se numeste instanta a clasei respective.

Exemplu.      In Access, exista definite diferite clase de obiecte. De exemplu clasa Form,
stabileste care este structura unui obiect formular, adica proprietatile(nume, culoare, dimensiuni,
caption, etc.), evenimentele(open, close, click, etc.) si metode(refresh, requery, etc.). Formularul
F_CDialogContainer, este o materializare(o instanta) a clasei Form, avand setate proprietatile
cu anumite valori, si atasate la anumite evenimente metode specifice prin scrierea unui cod de
program.

      Colectie de obiecte este constituita din totalitatea obiectelor care provin din aceeasi clasa de
obiecte si care au din aceasta cauza aceleasi tipuri de proprietati si metode. Ele constituie deci
instante ale aceleasi clase de obiecte.

Obiectele dintr-o colectie pot fi privite si folosite ca un tablou de obiecte. Ele vor crea o structura
de tip tablou, la care este posibila referirea la un anumit obiect prin indexul acestuia, deci printr-
un numar care reprezinta pozitia acestuia in tablou. Astfel la crearea primului obiect, acesta va
primi indexul 0, la crearea celui de-al doilea indexul va fi 1, etc.

O colectie de obiecte, deoarece, la randul ei reprezinta o entitate, cu propriile sale proprietati,

constituie un obiect.

Astfel o colectie de obiecte va avea printre altele proprietatile:

          Count - care contine numarul de obiecte din colectie;

          Parent . care contine obiectul superior din ierarhie de care apartine colectia;

Numele obiectului colectie, este format din numele clasei de unde provin obiectele la care se
adauga sufixul 's'.

Exemplu.      In aplicatia DAO.Mdb, in formularul F_CDialogContainer, colectia de obiecte

Controls, contine toate obiectele control din formular. Procedura urmatoare, lansata de
evenimentul DblClick, al sectiunii, trateaza colectia Controls, ca pe un tablou, afisand elementele
componente ale acesteia(numarul acestora se gaseste in proprietatea Count) cat si obiectul de
care apartine(proprietatea Parent).

Private Sub FormHeader_DblClick(Cancel As Integer)

' Afiseaza obiectele ce se afla in colectia de controale a formularului

Dim ST As String

Dim i As Integer

Dim N As Integer

ST = ''

' Proprietatea Count a colectiei contine numarul de obiecte din colectie

N = Me.Controls.Count - 1
 For i = 0 To N 'Primul element dintr-o colectie are indexul 0

ST = ST & i & ': ' & Me.Controls(i).NAME & vbCr

Next i

' Propritatea Parent a colectiei contine obiectul _

de care apartine colectia

MsgBox ' Controalele din formularul parinte:' _

& vbCr & ''' ' & Me.Controls.Parent.NAME & _

' '', sunt in ordine:' & vbCr & vbCr & ST

' vbCr este o constanta care determina saltul de rand _

la afisare vbCr = Chr(10) & Chr(13)

End Sub

III.1.2 Provenienta obiectelor utilizate intr-o

aplicatie.

Un obiect, asa cum am aratat este format atat din

date(proprietati) cat si din cod de program(metode).
Realizarea unei aplicatii prin crearea si utilizarea unor
obiecte reprezinta o metoda moderna de programare,
denumita programarea la nivel de obiect.

Cel mai important avantaj al acestei metode este acela al utilizarii obiectelor create in mai multe
aplicatii, ceea ce duc 434h71e e in afara de o crestere semnificativa a productivitatii la
standardizarea aplicatiilor realizate.

In Access obiectele din care se realizeaza o aplicatie pot proveni din mai multe surse:

        Instante ale claselor de obiecte aflate in bibliotecile standard ale pachetului Access: DAO,
Access Application si VBA.

        Instante ale claselor de obiecte proprii(utilizator), create special de proiectant(prin modulele
de clase de obiecte)

        Instante ale unor clase de obiecte externe, realizate de aplicatii server sub forma unor
controale sau biblioteci ActiveX realizate cu tehnologia(standardul industrial) Automation.
Utilizarea acestor clase de obiecte externe implica in prealabil, asa cum se va arata, crearea in
aplicatia client(care foloseste obiectele produse de clasa respectiva) a unei referinte catre acestea.

III.1.3 Ierarhia obiectelor dintr-o aplicatie.

Obiectele folosite intr-o aplicatie se gasesc intr-o structura ierarhic-arborescenta.

Fiecare element al acestei structuri apartine unei structuri superioare si la randul sau contine unul
sau mai multe elemente de nivel inferior.

De asemenea un element al acestei structuri poate fi constituit dintr-un obiect individual sau
dintr-o colectie de obiecte.

O aplicatie Access este realizata practic din doua categorii de obiecte, care provin din clasele
celor doua modele de baza, respectand ierarhiile create in acestea:

          DAO - privind structurile de date;

          Access Application - privind interfata utilizator;

Obiectele au de asemenea un nume, care poate fi implicit(adica stabilit de sistem) sau dat de
utilizator.

Deoarece exista posibilitatea ca mai multe obiecte sa aiba acelasi nume, atunci cand se face
referire la un obiect este necesara calificarea numelui cu intreaga structura ascendenta a
obiectelor de care acesta este dependent.(asemanator cu descrierea caii unui fisier sau folder de
pe un disc). Acest lucru nu este obligatoriu daca nu se creeaza ambiguitati.

Semnele de calificare sunt punctul (.) - care se foloseste in general pentru obiecte ale caror nume
sunt date de sistem, sau semnul exclamarii(bang) (!), folosit la obiectele cu numele stabilit de
utilizator.

Referirea unei colectii se face folosind acelasi sistem, deoarece colectia este asa cum am vazut la
randul ei un obiect.

Referirea la un obiect dintr-o colectie se poate face in 3 feluri:

        Fie folosind tot metoda prezentata, utilizand calificarea obiectului cu colectia din care face
parte:

<referirea la colectie> <semn de calificare> <numele obiectului> Exemplu: Me.Controls!

CForm

        Fie folosind indexarea colectiei cu un numar care reprezinta pozitia in colectie a obiectului
respectiv(asemanator cu referirea unui element dintr-un tabel).
Numerotarea elementelor unei colectii de obiecte se porneste de la 0(zero).

<referirea la colectie> <(> <numar in cadrul colectiei> <)> Exemplu: Me.Controls(0)

        Fie la fel ca mai sus dar folosind - ca pe un sir de caractere - numele obiectului in loc de
index

<referirea la colectie> <(> <'nume obiect'> <)> Exemplu: Me.Controls('CForm')

Observatia 1. Daca se doreste sa se faca referire in codul VBA la formularul sau raportul
'parinte', fara a se mai face descrierea structurii ierarhice superioare, se poate folosi cuvantul
cheie ME.

Observatia 2. Semnele care se pot folosi pentru a se specifica un obiect sunt parantezele drepte
<[nume_obiect]>. Ele sunt folosite obligatoriu atunci cand in numele obiectului se gasesc spatii.

III.1.4 Utilizarea in cod VBA a proprietatilor si metodelor unui obiect.

Referirea la proprietatile sau metodele unui obiect, se face prin:

          metoda descrisa la punctul precedent pentru referirea obiectului;

          urmat de numele proprietatii sau metodei, folosind semnul de calificare 'punct'.

        Utilizarea proprietatii unui obiect, in codul VBA, se face la fel ca si cum s-ar lucra cu o
variabila obisnuita, in citire sau scriere.

          Daca se doreste atribuirea unei valori proprietatii unui obiect, atunci aceasta se introduce
in partea din dreapta a unei instructiuni de atribuire; Exemplu de scriere a proprietatii Caption a
unui formular: Me.Caption='Nume Nou Form' sau a proprietatii Index, a unui Recordset:
Rs.Index='PrimaryKay'

          Daca se doreste citirea proprietatii unui obiect, atunci aceasta va face parte dintr-o
expresie obisnuita. Exemplu de citire a proprietatii Caption a unui formular : MsgBox 'Numele
formularului este: ' & Me.Caption.

La utilizarea proprietatilor unui obiect trebuie sa se tina cont de urmatoarele doua restrictii:

          Nu toate proprietatile au posibilitatea sa li se schimbe valoarea. Aceste proprietati se

numesc Read Only, si se folosesc numai in citire.

          Ca si o variabila, o proprietate este de un anumit tip de date, de care trebuie tinut cont in
utilizarea ei.

        Utilizarea metodelor unui obiect, in codul VBA, se face la fel ca si cum s-ar lucra cu o
procedura, folosindu-se metoda de apelare fara Call, prin scrierea sub forma unei instructiuni a
metodei, urmata, daca este cazul, de parametrii acesteia(fara a fi introdusi intre paranteze)
separati prin virgula. Exemplu de apelare a unei metode cu doi parametrii de tip string: Rs.Seek
'=', 'unu'

III.1.5 Exemple de referire a obiectelor din modelul - Application Access

Modelul ierarhic Application, prin care se realizeaza instantele obiectelor si colectiilor care
constituie interfata utilizator a unei aplicatii, este aratat succint in figura de mai jos.

        Forms!Date - se face referire la

formularul deschis cu numele ' Date'.

        Forms![date de bilant] - se refera

formularul deschis 'date de bilant'.
Observati parantezele drepte folosite pentru
ca numele formularului contine spatii.

        Forms![vinzari].RecordSource - se
face referire la proprietatea Record Source
al formularului deschis 'vinzari'.
Parantezele drepte pot fi scoase. Observati
punctul, semnul de calificare pentru o
proprietate sau metoda.

        Forms![vinzari]!valoare - se refera

controlul 'valoare' a formularul deschis 'vinzari'.

        Forms!('vinzari')!valoare - identic cu mai sus, dar se foloseste alta posibilitate de precizare
a unui obiect dintr-o colectie si anume printr-un string care reprezinta numele obiectului.

        Forms!(0)!valoare - identic cu mai sus, dar se foloseste precizarea unui obiect dintr-o
colectie prin folosirea numarului de ordine al obiectului in cadrul colectiei.(am presupus ca
formularul 'vinzari' a fost primul deschis, primind indexul 0 in cadrul colectiei Forms)

        Me.FilterOn - se refera proprietatea FilterOn a formularului in care se gaseste codul VBA.

        Me!Altul.Visible - se refera proprietatea Visible a controlului 'Altul' a formularului in care se

gaseste codul VBA

Exemplu.      Exemplul prezentat anterior, este reluat, dar executia lui nu se mai face chiar din
formular, ci extern, din modulul de cod al aplicatiei. Din el se observa in special cum
functioneaza colectia Forms, a formularelor deschise.

Public Sub Col_Form_Controale()

' Afiseaza obiectele ce se afla in colectia de controale a primului formular deschis

 Dim ST As String

Dim i As Integer

Dim N As Integer

ST = ''

' Proprietatea Count a colectiei contine numarul de obiecte din colectie

On Error GoTo Fis ' Daca nu este nici un formular deschis se produce eroare

N = Forms(0).Controls.Count - 1

On Error GoTo 0

For i = 0 To N 'Primul element dintr-o colectie are indexul 0

ST = ST & i & ': ' & Forms(0).Controls(i).NAME & vbCr

Next i

' Propritatea Parent a colectiei contine obiectul de care apartine colectia

MsgBox ' Controalele din formularul parinte:' & vbCr & _

''' ' & Forms(0).Controls.Parent.NAME & _

' '', sunt in ordine:' & vbCr & vbCr & ST

Sfirsit:

Exit Sub

Fis:

MsgBox 'Nu exista nici un formular deschis', vbCritical

Resume Sfirsit

End Sub

------------------        

Nota:    Modelul DAO va fi tratat intr-un capitol separat.

III.1.6 Variabile obiect.

In programare variabilele sunt elementele prin care se fac referiri la date. Deoarece in
programarea la nivel de obiect, entitatea care ia locul datelor este obiectul, este necesara
definirea unor variabile specifice, variabile obiect, prin care sa se poata manipula mai eficient
obiectele.

O variabila obiect este asemanatoare unei variabile ce contine un anumit tip de date. Declararea
ei se face cu aceleasi instructiuni(Dim, Public, Private sau Static) ca si la celelalte variabile.

Variabilele obiect ocupa o zona de memorie de 32-bit(4-byte).

Desi lucrul cu variabile obiect nu este deosebit de cel cu variabilele obisnuite, totusi ele au o
caracteristica specifica si anume, intr-o variabila obiect nu se va gasi efectiv obiectul respectiv,
ci o referire(adresa) la acesta.

Astfel, daca avem o variabila de tip integer, AI, si executam AI=3, atunci efectiv in AI, vom
avea pe 16 biti data(informatia) numerica 3. Daca mai declaram una BI si o facem egala cu AI,
vom avea si in aceasta numarul 3. Acum, executand AI=5, se va schimba valoarea din AI, dar
cea din BI va ramane neschimbata. AI si BI au deci existente independente.

Nu acelasi lucru se intampla si in cazul variabilelor obiect. Daca (vezi urmatorul exemplu care se
va da) avem o variabila obiect FM1, si introducem in ea un obiect, formularul
F_CDialogContainer, atunci in FM1, vom avea nu formularul respectiv ci o referire(adresa) la
aceasta. Tot asa daca mai declaram o variabila obiect, FM2, si introducem in ea ce se gaseste in
FM1. Vom avea acum doua variabile obiect care vor referi acelasi obiect. Sa modificam acum o
proprietate a lui FM1. Daca vom citi aceiasi proprietate din FM2, vom observa ca modificarea
este efectuata si in acesta. Deci, cele doua variabile obiect nu au existente independente, ele
referind practic acelasi obiect.

Evident, in anumite prelucrari, acest lucru are importanta(ca in exemplul). Totusi in majoritatea
prelucrarilor manifestarea variabilelor obiect este similara cu a celor clasice.

III.1.6.1 Tipuri de variabile obiect.

O variabila obiect se poate declara in mai multe feluri si anume ca:

      Variabila obiect generica

Dim nume_var As Object

Variabila declarata in acest fel, este o variabila obiect generica, deoarece in ea se poate
introduce orice obiect.

      Variabila obiect specifica

Pentru fiecare obiect care se obtine dintr-o clasa vizibila in aplicatie, indiferent ca aceasta
provine din bibliotecile standard, prin referinte la obiecte externe sau creata de utilizator, exista
tipuri specifice de variabile obiect, cu acelasi nume ca al clasei respective. De asemenea, acelasi
lucru se intampla si pentru colectiile de obiecte, existand tipuri specifice de variabile obiect cu
numele acestora.

Astfel pentru obiectele provenite din biblioteca Application Access, exista tipuri de variabile
obiect:

        Forms - colectia formularelor deschise;

        Form - pentru un obiect formular;

        Reports - colectia rapoartelor deschise;

        Form - pentru un obiect raport;

        Controls - pentru colectia tuturor controalelor dintr-un formular sau raport;

        Control - pentru un control dintr-un formular sau raport;

        etc.

Deoarece controalele, la randul lor provin din clase diferite de obiecte, exista pentru fiecare tip
din acestea, variabile obiect specifice. Astfel mai sunt pentru controale urmatoarele tipuri
specifice de variabile obiect:

        TextBox - pentru control caseta de text;

        ComboBox - pentru control lista ascunsa;

        ListBox - pentru control lista derulanta;

        CheckBox - pentru control boolean caseta de validare;

        Button - pentru control boolean buton radio;

        ToggleButton - pentru control boolean de tip tasta;

        CommandButton - pentru control buton de comanda;

        Label - pentru control eticheta;

        etc.
------------------        

Declararea unei variabile obiect specifice se face folosind numele clasei sau colectiei care va fi
referita de variabila respectiva.

Dim nume_var As tip_obiect

Diferenta dintre utilizarea unei variabile obiect specifice sau generice, se refera la urmatorul
aspect:

La declararea unei variabile obiect generice, sistemul nu stie ce fel de obiect va fi in aceasta.
Acest lucru se va cunoaste la prima incarcare cu un obiect al variabilei. In acest moment, se va
configura variabila obiect cu proprietatile si metodele specifice tipului de obiect respectiv. Deci
aceasta configurare este realizata in partea de executie a aplicatiei

La declararea unei variabile obiect specifice, sistemul stie de la inceput care sunt proprietatile si
metodele tipului de obiect respectiv. Deci configurarea variabilei este realizata in partea de
compilare a aplicatiei si nu in cea de executie. Din aceasta cauza, executia cu acest tip de
variabile este mai rapida

Din cele prezentate se deduce ca este indicata utilizarea variabilelor obiect specifice.

Nota:    Desi nu s-a folosit in prezentare decat forma instructiunii Dim, pentru declararea
variabilelor obiect si celelalte declaratii si anume Public, Private sau Static sunt valabile si
functioneaza la fel ca la variabilele clasice.

III.1.6.2 SET - Instructiunea de atribuire pentru variabile obiect.

Instructiunea de atribuire pentru variabilele clasice este var = expresie. Totusi forma completa a
acesteia este Let var = expresie, cuvantul Let, implicit introducandu-se pentru a arata ca este
atribuita o valoare unei variabile clasice.

Pentru variabilele obiect, la care atribuirea consta practic in crearea unei referinte catre un obiect,
este obligatorie folosirea la instructiunea respectiva a cuvantului cheie SET.

Deci pentru variabilele obiect instructiunea de atribuire este:

Set var_obiect = expresie_obiect

        in care expresie obiect este o expresie al carui rezultat este un obiect.

Efectul instructiunii de atribuire este introducerea in variabila obiect a adresei

obiectului(referirea la acesta) care rezulta din expresia din dreapta si nu realizarea unei copii a
obiectului respectiv.
Din aceasta cauza daca mai multe variabile refera acelasi obiect, orice modificare a
acestuia(cauzata eventual prin una din variabile) va fi reflectata imediat de toate aceste variabile
care refera obiectul respectiv (vezi exemplul care va urma).

III.1.6.3 Eliberarea resurselor folosite de o variabile obiect. Cuvantul cheie NOTHING.

O variabila obiect are nevoie de un spatiu(memorie) de lucru pentru a functiona. Acesta este
eliberat automat, ca la orice variabila, la terminarea modulului in care a fost declarata variabila
obiect.

Daca totusi se doreste eliberarea imediata a spatiului ocupat de o variabila obiect se foloseste
instructiunea:

Set var_obiect = Nothing

Exemplu.     

Public Sub Var_Obiect()

' Demonstraza ca o variabila obiect reprezinta referinta catre un obiect

Dim ST As String

Dim FM1 As Form

Dim FM2 As Form

On Error GoTo Fis ' Daca nu este nici un formular deschis se produce eroare

Set FM1 = Forms(0) ' Var. obiect FM1, va contine referinta catre primul formular deschis

MsgBox 'Primul formular deschis este: ' & FM1.NAME

On Error GoTo 0

Set FM2 = Forms(0) ' Var. obiect FM2, va contine aceaiasi referinta ca variabila FM1

ST = FM1.Caption ' Proprietatea Caption a var obiect FM1 este salvata in ST

FM1.Caption = 'TEST Variabile Obiect' ' Se schimba proprietatea Caption in FM1

MsgBox FM2.Caption ' Schimbarea se face practic in obiectul referit. Deci si in FM2

FM1.Caption = ST ' Se reface proprietatea Caption.

MsgBox FM2.Caption ' Aceasta schimbare se produce si in FM2

 Set FM1 = Nothing ' Se elibereaza spatiul ocupat de FM1

Sfirsit:

Exit Sub

' La terminarea rutinei, se elibereaza spatiul ocupat de toate variabilele obiect _

declarate in el. Deci spatiul ocupat de FM2 se elibereaza si el

Fis:

MsgBox 'Nu exista nici un formular deschis', vbCritical

Resume Sfirsit

End Sub

III.1.6.4 Crearea unei instante noi pentru o clasa de obiecte. Cuvantul cheie NEW.

Cuvantul cheie New, se poate folosi atat la declararea unei variabile obiect cat si la instructiunea
de atribuire Set.

Dim nume_var As New tip_obiect

Set var_obiect = New expresie_obiect

Efectul acestuia se manifesta numai la clasele de obiecte create prin modulele de cod ale
aplicatiei. El produce crearea unei noi instante pentru clasa respectiva, adica practic al unui
spatiu separat de existenta pentru variabila respectiva.

Nu trebuie confundat folosirea acestui cuvant cheie cu aceia de creare a unor obiecte noi in
modelele standard ale Access(de exemplu nu se poate crea prin New, un control nou intr-un
formular)

III.1.7 Parcurgerea unei colectii de obiecte. Instructiunea For…Each

In primul exemplu din acest capitol, s-a aratat cum pot fi parcurse cu o instructiune FOR
obisnuita obiectele unei colectii, folosindu-se proprietatea Count a colectiei pentru stabilirea
numarului de cicluri necesar.

Acelasi lucru se poate face mai eficient cu forma speciala a instructiunii For…Each:

For Each var_obiect In colectie_obiecte

[instructiuni]
[Exit For]

[instructiuni]

Next var_obiect

------------------        

        Variabila obiect folosita, trebuie sa fie compatibila cu tipul colectiei specificate dupa
cuvantul cheie IN.

Functionarea buclei For consta in faptul ca la fiecare iteratie, variabilei obiect, var_obiect, i se
va atribui pe rand cate un element al colectiei specificate.

Deci instructiunea For…Each, va avea atatea cicluri cate obiecte contine colectia specificata in
instructiune.

Exemplu.     

Public Sub Afis_Forms()

'Afiseaza toate formularele deschise

Dim FM As Form

Dim ST As String

ST = ''

For Each FM In Forms ' FM va referi la fiecare ciclu un formular deschis

ST = ST & ' ' & FM.NAME & vbCr

Next

If Len(ST) > 0 Then

MsgBox 'Formulare deschise: ' & vbCr & vbCr & ST

Else

MsgBox 'Nici un formular nu este deschis' ' Nu s-a executat nici un ciclu din ForEach

End If

End Sub
------------------        

Nota:    Instructiunea For Each se poate folosi si pentru variabile de tip tablou (Array).
III.2 Utilizarea in Access a obiectelor provenite din clase
externe. Folosirea controalelor standard Windows.
III.2.1 Utilizarea intr-o aplicatie a obiectelor create in alte aplicatii.

Platforma Windows, permite utilizarea intr-o aplicatie(numita client) a obiectelor provenite din
alte aplicatii(numite server).

Exista doua metode(standarde industriale) care permit acest lucru si anume:

          Metoda OLE(Object Linked and Embedded)

          Metoda Automation OLE(sau pe scurt Automation)

III.2.1.1 Metoda OLE.

Metoda OLE, permite ca intr-o aplicatie client sa se foloseasca obiecte provenite dintr-o
aplicatie server, prin lansarea acesteia chiar in aplicatia client, in scopul manipularii obiectului
respectiv.

Lansarea aplicatiei server prin care a fost creat obiectul, se face de obicei prin dublu click pe
acesta(sau din meniul contextual al obiectului).

Evident, in cazul metodei OLE, este necesar ca aplicatia server sa fie instalata pe sistemul de
calcul in care se utilizeaza aplicatia client.

Exista doua forme de implementare a acestei metode, functie de locul unde va fi memorat
obiectul respectiv, si anume:

          Embedded(incapsulare) - obiectul este memorat in aplicatia clint, avand o existenta

independenta. Deci, obiectul respectiv va exista efectiv in ambele aplicatii si eventuala
modificare a obiectului din aplicatia server, nu se va produce si in aplicatia client sau invers. In
aplicatia DAO.mdb, in formularul F_OLE, este prezent un astfel de obiect creat in Word, si plasat
in controlul ObiectOLE.

          Linked(legare) - obiectul va exista numai in aplicatia server, in aplicatia client

memorandu-se numai adresa acestuia pentru a putea fi folosit si din aceasta. Deci, obiectul
respectiv daca va fi eventual modificat, ori in aplicatia server ori in aplicatia client, aceasta
modificare se va realiza automat si in cealalta aplicatie(exista un singur obiect folosit de ambele
aplicatii).

III.2.1.2 Metoda Automation. Obiecte ActiveX.

Automation este un standard industrial, care permite crearea de catre aplicatiile server a unor
obiecte independente(acestea nu mai au nevoie de aplicatia server pentru a fi manipulate). Deci
un obiect creat prin aceasta metoda va putea fi utilizat intr-o aplicatie client, indiferent daca este
sau nu instalata aplicatia server.

Obiectele create prin metoda Automation, se numesc ActiveX. Ele pot fi controale sau biblioteci
de obiecte, si sunt definite de clasele de obiecte aflate sau create de aplicatiile server.

In Access exista doua functii prin care se pot folosi in VBA, obiecte ActiveX si anume:

          CreateObject, prin care se pot crea noi instante ale unui ActiveX.

          GetObject, prin care se poate utiliza un obiect ActiveX, creat deja si aflat intr-un fisier.

Majoritatea produselor create de firma Microsoft, au implementat standardul Automation(ca si

standardul OLE).

Aplicatiile MS Office: Access, Excel, Word etc., ofera sub forma de ActiveX obiectele din
bibliotecile standard. Deci o aplicatie Excel poate fi considerata ca un obiect ActiveX, si utilizata
intr-o aplicatie Access.

Evident pentru utilizarea unui obiect extern, este necesara cunoasterea structurii acestuia, a
proprietatilor, metodelor si evenimentelor sale. In Access, structura unei biblioteci de obiecte se
poate afla prin comanda View | Object Browser.

Totusi aplicatiile MS Office nu pot crea clase noi de obiecte care sa furnizeze in exterior
obiectele sub forma unor ActiveX. De exemplu in Access, se pot crea clase noi de obiecte, dar
utilizarea obiectelor provenite din acestea este numai interna aplicatiei.

Exemplu.      In aplicatia DAO.mdb, in formularul F_OLE, la actionarea evenimentului click al

butonului de comanda, este lansata procedura eveniment de mai jos, prin care se creeaza o
instanta noua a unei aplicatii Excel, in care se deschide o foaie de calcul ce se gaseste intr-un
fisier aflat in acelasi director cu aplicatia Access.

Private Sub ButonExcel_Click()

Dim DirectorAplicatie As String

Dim AplicatiaMdb As String

Dim BD As Database

Dim i As Integer, j As Integer

Dim App As Object

 Set BD = CurrentDb

AplicatiaMdb = BD.NAME ' Se preia numele complet al fisierului cu aplicatia curenta

Do ' Se stabileste pozitia ultimului '', care delimiteaza directorul unde este fisierul

i = InStr(j + 1, AplicatiaMdb, '')

If i = 0 Then Exit Do

j=i

Loop

DirectorAplicatie = Left(AplicatiaMdb, j) 'Directorul unde este fisierul cu aplicatia curenta

Set App = CreateObject('Excel.Application') 'Se creaza un obiect ActiveX, Excel

App.Visible = True 'Se face vizibil obiectul ActiveX, Aplicatia Excel

'Se deschide aplicatia Excel 'Foaie.xls' _

ce se gaseste in acelasi director cu aplicatia curenta

App.Workbooks.Open DirectorAplicatie & 'Foaie.xls'

End Sub

------------------        

Microsoft Visual Basic, este un produs care permite si crearea de clase noi de obiecte, care sa-si
ofere obiectele sub forma unor ActiveX(controale, biblioteci) aplicatiilor client.

In cele ce urmeaza ne vom referi la utilizarea in aplicatiile client(Access) a obiectelor create din
clase de obiecte externe, prin folosirea standardului Automation.

III.2.2 Crearea referintei catre un obiect extern

La proiectarea unui formular(sau raport) Access, implicit, pe bara cu instrumente sunt plasate
cele mai utilizate controale folosite, Text Box, Combo Box, Label, Option Button, Command
Button, etc, care sunt livrate in pachetul Access.

Totusi, realizarea standardizata a acestor controale de tipul unor ActiveX, prin tehnologia
Automation, permite utilizarea intr-o aplicatie client, a tuturor controalelor provenite din clase de
obiecte, indiferent de firma producatoare sau de aplicatia server in care au fost realizate.
Controalele ActiveX, se gasesc de obicei intr-un fisier cu extensia .OCX, in directorul
C:WindowsSystem. Simpla plasare a acestora pe discul calculatorului, nu permite insa folosirea
lor de catre aplicatia client.

Pentru utilizarea unui control ActiveX, este necesar ca pentru acesta sa se creeze o referinta in
aplicatia Access(sau alta aplicatie client).

Operatia de creare intr-o aplicatie client a unei referinte catre un obiect extern, in vederea
utilizarii acestuia se mai numeste inregistrarea obiectului.

In Access, inregistrarea unui ActiveX, se face prin comanda: Tools | ActiveX Controls,
prezentata in figura alaturata.

Cele doua butoane ale comenzii,

Register si Unregister, permit
atat crearea cat si anularea
referintelor la controale ActiveX.

        Dupa actionarea butonului:

Register, sistemul solicita
utilizatorului sa introduca numele
complet al fisierului care contine
un ActiveX, pentru a-l inregistra.

        Operatia inversa, de anulare

a inregistrarii unui ActiveX, se
face prin selectia unui control
dupa care se apasa pe butonul
Unregister.

Nota:    Asa cum am mai aratat, Access foloseste in principal 3 biblioteci, DAO, ACCESS,
VBA. Totusi se pot folosi(cu aceiasi tehnologie, Automation, ca si la controalele ActiveX) si alte
biblioteci create de aplicatii server.

Pentru utilizarea acestora, dupa copierea fisierului cu biblioteca (de obicei cu extensia .OLB sau
.DLL) in acelasi director, C:WindowsSystem, trebuie creata referinta printr-o comanda similara,
Tools | References.

Nota:    Atat controalele cat si bibliotecile ActiveX, sunt considerate niste aplicatii independente.
Utilizarea lor impune aceleasi restrictii privind drepturile de folosire(licenta) ca si la orice alt
produs.

III.2.2.1 Plasarea unui control ActiveX, intr-un formular(raport)

Dupa inregistrare, introducerea intr-un formular(raport) a unui control ActiveX, se poate face in
doua feluri:
1-      Prin comanda 'Insert ActiveX Controls', lansata ori de pe bara cu instrumente ori din
meniul Access.

2-      Prin plasarea controlului direct pe

bara de instrumente(in cazul utilizarii
frecvente a unui control ActiveX).
Pentru aceasta se va proceda astfel:

 Se lanseaza comanda Customize,

prin meniul contextual al oricarui
taskbar.

 Se pozitioneaza comanda Customize

in pagina a doua, Commands.

 In fereastra stanga, Categories, se

selecteaza 'ActiveX Controls'.

 Din fereastra din dreapta, Commands, se trage(Drag and Drop) cu mouse-ul controlul
respectiv, pe bara de instrumente.

III.2.3 Controlul ProgressBar

Controlul ProgressBar, este folosit

pentru a prezenta vizual cum evolueaza
in timp executia unei operatii al carei
nivel de realizare poate fi cuantificat
numeric in codul de program, printr-o
valoare care apartine unui anumit
interval.

ProgressBar, este deci definit prin:

        Intervalul, denumit rangul controlului, care stabileste valorile extreme, minima si maxima,
ale evolutiei procesului respectiv. Deci el defineste intreaga durata a operatiei.

        Pozitia curenta a controlului, reprezentata printr-o valoare numerica aflata in intervalul
definit de rangul controlului, care stabileste pozitia relativa pe care o are 'clepsidra' in control,
adica cat din suprafata acestuia este umpluta(zona albastra din figura).

------------------        

      Aceste valori sunt introduse prin proprietatile cele mai semnificative ale controlului
ProgressBar:

          Min - defineste valoarea minima a rangului(intervalului) controlului ProgressBar.

          Max - defineste valoarea maxima a rangului(intervalului) controlului ProgressBar.

          Value - defineste valoarea pozitiei curente a controlului ProgressBar. Daca valoarea
introdusa depaseste rangul, atunci se va produce o eroare de executie.

      Restul proprietatilor controlului ProgressBar, sunt cele obisnuite de configurare a

marginilor, de vizibilitate, etc. Doua proprietati specifice se refera la forma de afisare a
controlului si anume:

          Orientation - pentru directia controlului, orizontal sau vertical;

          Scrolling - pentru felul in care se deplaseaza clepsidra, in scroll(continuu ca in exemplu)

sau in trepte(standard).

Exemplu.      Mai jos se prezinta codul aflat in formularul F_ ProgressBar, din fisierul
DAO.Mdb.

Acesta simuleaza printr-un control ProgressBar, PBar, functionarea unui cronometru, care va fi
initializat cu o valoare introdusa in caseta de text, CTimp si va porni automat dupa introducerea
acesteia.

Figura prezentata la inceputul acestui modul este cea a formularului in timpul executiei sale.

Option Compare Database

Option Explicit

Private Sub Form_Open(Cancel As Integer)

Me!PBar.Visible = False ' Controlul ProgressBar initial nu va fi vizibil.

End Sub

------------------        

Private Sub CTimp_AfterUpdate() ' Dupa introducerea unei valori in TextBox

Dim Timp As Variant

Timp = Me!CTimp

If IsNumeric(Timp) And Timp >= 1 Then

' Se stabileste domeniul de valori pentru controlul Progress Bar.

Me!PBar.Max = Timp ' Valoarea maxima - pentru clepsidra controlului plina

 Me!PBar.Min = 0 ' Valoarea minima - pentru clepsidra controlului goala

Me!PBar.Value = Me!PBar.Max ' Valoarea initiala a clepsidrei controlului - umplut

Me!PBar.Visible = True ' Se face vizibil controlul

Me.TimerInterval = 1000 ' Se porneste intreruperea de timp cu o durata de 1 sec.

Else

MsgBox 'Este necesar introducerea unui numar de secunde!!', vbCritical

End If

End Sub

------------------        

Private Sub Form_Timer() ' Se executa o data la fiecare secunda

Me!CTimp = Me!CTimp - 1 ' Se decrementeaza contorul de secunde cu o unitate

Me!PBar.Value = Me!CTimp ' se stabileste valoarea clepsidrei la nivelul actual al timpului

ramas

If Me!PBar.Value = 0 Then ' Clepsidra s-a golit / timpul in sec. a expirat

Me.TimerInterval = 0 ' se opreste intreruperea de timp

Me!PBar.Visible = False ' se face invizibil controlul Progress Bar

End If

End Sub

------------------        

Nota:    Controlul ProgressBar, face parte din grupul de controale ActiveX, care se gasesc in
fisierul COMCTL32.OCX, care face parte din pachetul de distributie al pachetului Visual Basic.

III.2.4 Controlul Common Dialog

Controlul Common Dialog este
utilizat foarte des in aplicatiile
Windows in special pentru
introducerea unui nume complet
de fisier(cu extensie si cale) in
modulele de salvare sau
deschidere de fisiere.

Controlul este invizibil, fereastra

specifica acestuia(vezi figura
alaturata) devenind activa numai
din momentul lansarii metodei
Action* si pana cand se inchide
fereastra acestuia prin 'apasarea'
pe butoanele Open sau Cancel
(echivalent cu butonul X al
ferestrei).

Configurarea controlului se face prin setarea unor proprietati ale acestuia, dar evident inainte de
lansarea metodei Action.

      Proprietatile cele mai utilizate in folosirea controlului in operatiile de salvare /deschidere de
fisiere sunt:

        Title - se introduce un text care se va afisa in partea de sus a controlului(zona albastra de
titlu a ferestrei);

        InitDir - reprezinta calea care va indica directorul al carui continut se vizualizeaza. Aceasta
va fi afisata in zona Look in

        DefaultExt - este o extensie care va fi intoarsa daca nu se specifica in mod explicit tipul
fisierului.

        Filter - prin acesta se configureaza caseta Files of Type, care va controla ce fisiere vor fi
afisate din directorul selectat.

Ea reprezinta un string, in care se introduc mai multe informatii(multiplu de 2) separate prin

caracterul ( | ).

O pereche de 2 informatii reprezinta:

1-Textul afisat in casuta(in exemplu Fisier Access)

2-Un nume de fisier(cu extensie) in care sunt permise caracterele generice (*,?) si care va genera
o multime de nume care vor constitui un filtru pentru fisierele care se afiseaza. De exemplu
perechea :
' Toate tipurile Access | *.md? ', va determina afisarea tuturor fisierelor care au extensia din 3
caractere dintre care primele doua sunt 'MD'.

        FileName - corespunde numelui introdus in caseta File Name a controlului. Este folosit atat
ca parametru de intrare(daca se doreste o initializare a casetei) dar in special ca parametru de
iesire, deoarece aceasta proprietate va contine la iesire numele complet(cu cale si extensie) ales
de utilizator prin folosirea controlului.

      Asa cum am mai aratat metoda controlului este Action*. Exista 5 forme ale controlului
specific pentru anumite operatii si anume:

          Action = 1; Open - se foloseste de obicei pentru preluarea din fereastra Windows Explorer,
a unui nume complet de obiect, de obicei fisier, asupra caruia se vor efectua anumite prelucrari in
citire;

          Action = 2; Save - se foloseste de obicei pentru introducerea unui nume complet de fisier
(nou sau existent) care va fi creat(sau eventual rescris daca exista deja);

          Action = 3; Color - se foloseste pentru aflarea codului unei anumite culori selectionate
dintr-o lista(de exemplu cu care se pot configura dinamic culorile unui control);

          Action = 4; Font - se foloseste pentru selectionarea dintr-o lista a unei fonte(de exemplu
cu care se poate configura dinamic fonta folosita intr-un control Text Box);

          Action = 5; Print

Iesirea din metoda se face prin apasarea butonului:

        Open (Save) - care face ca proprietatea FileName, sa se configureze corespunzator, adica
calea afisata + numele introdus + extensia implicita (daca numele nu o contine explicit) sau

        Cancel** - care face ca proprietatea FileName, sa nu se modifice. Acelasi lucru se produce
daca se inchide fereastra prin comanda Close de inchidere a ferestrei - butonul (X) din coltul
dreapta sus.

Explicatie. * Action, asa cum se vede si din utilizarea ei, este o proprietate. Totusi ea avand o
actiune in momentul setarii ei(vizualizarea controlului in una din cele 5 forme specificate),
practic se comporta ca o metoda.

Versiunile mai noi ale controlului au introdus 5 metode, care se pot folosi in locul lui Action.
Aceste metode sunt: ShowOpen, ShowSave, ShowColor, ShowFont, ShowPrinter.

Explicatie. ** Daca se iese din controlul Common Dialog, prin butonul Cancel, se poate
provoca aparitia unei erori de executie specifice, cu codul 32755, daca in prealabil se seteaza
proprietatea acestuia CancelError cu True.
------------------        

Exemplu.      Functia CitireCD, se gaseste in formularul F_CdialogContainer al aplicatiei

DAO.Mdb

Private Function CitireCD() As Variant

' Intoarce numele complet introdus prin controlul Common Dialog _

Daca functia intoarce NULL atunci s-a iesit prin butonul Cancel din Common Dialog

'--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

' Parametrii de initializare pentru configurarea controlului Common Dialog

'Intrare - Titlul pus in caseta Common Dialog

Me!CD.DialogTitle = 'Selectati fisierul cu Baza de date'

'Intrare - Extensia implicita a numelui de fisier introdus _

Se foloseste de obicel la Comanda de salvare

Me!CD.DefaultExt = 'Mdb'

'Intrare - Directorul implicit pentru pozitionarea initiala a casetei Common Dialog

Me!CD.InitDir = ''

'Intrare - Filtrul de selectie pentru fisierele afisate _

Se introduc cate doua informatii(separatorul este caracterul (|) _

pentru fiecare rand afisat in caseta de selectie: _

1- Numele afisat pentru precizarea selectiei ce se efectueaza _

2- Multimea numelor care se vor selectiona prin folosirea caracterelor generice (*) si (?)

Me!CD.Filter = 'Fisier Access|*.Mdb|All|*.*'

' Comenzile posibile ce se pot efectua : _

Action = 1 - Open _

Action = 2 - Save _
 Action = 3 - Color _

Action = 4 - Font _

Action = 5 - Print

Me!CD.FileName = '' 'Initializare

Me!CD.Action = 1 'Open - Se da controlul casetei Common Dialog

'Iesire - Numele complet(cu cale si extensie) a fisierului selectionat _

Daca se intoarce un string gol('') atunci s-a iesit prin apasarea pe Cancel

If Me!CD.FileName = '' Then

CitireCD = Null ' iesire prin Cancel

Else

CitireCD = Me!CD.FileName

End If

End Function

------------------        

Nota:    Controlul Common Dialog, se gaseste in fisierul COMDLG32.OCX, care face parte din
pachetul de distributie al pachetului Visual Basic.
III.3 Obiecte pentru acces la date - Data Access Objects –
DAO.
III.3.1 Structura DAO.

Data Access Objects(DAO) permite ca printr-un limbaj de programare sa se acceseze o baza de

date - locala(din aplicatia curenta) sau din alta aplicatie(fisier). Ea permite gestionarea
structurii(schema) si a informatiilor acesteia.

Modelul DAO contine toate colectiile de obiecte si obiectele bazei de date, precum si o serie de
rutine, constante, tipuri de date, help-uri, etc., necesare manipularii acestora.
Structura acesteia este data in figura de mai jos. Ea se refera la baza de date din fisierul
DAO.mdb

Cateva din caracteristicile modelului DAO sunt prezentate in continuare.

        In primul rand modelul DAO are o structura ierarhic arborescenta, al carui nivel superior il
constituie obiectul DBEngine. Acesta este deosebit fata de celelalte obiecte din modelul DAO.
El este singular si nu apartine nici unei colectii, fiind tratat ca o exceptie.

Fiecare obiect din structura DAO face parte dintr-o colectie de obiecte. De asemenea el contine la
randul sau una sau mai multe colectii de obiecte.

Exemplu.      Obiectul Tabela_A, este un obiect de tip TableDef, care face parte din colectia
TableDefs, a bazei de date locale a aplicatiei DAO.mdb. El contine doua colectii de obiecte,
Fields si Indexes.
------------------        

        Obiectele(cu exceptia celor din colectia Errors) au proprietatiProperty care sunt constituite
in colectia de proprietati a obiectului respectiv - Properties.

Fiecare obiect are o proprietate implicita. De obicei aceasta este proprietatea Value.

Toate obiectele isi pastreaza numele in proprietatea Name.

        Obiectele(exceptie obiectele Error) au posibilitatea ca prin metode de tip Create si Append
sa creeze si adauge obiecte la colectiile de obiecte din structura lor. De asemenea cu metoda
Delete se pot sterge obiecte din colectii

        Unele obiecte sunt create deja (TableDef de exemplu) si se folosesc ca atare indicandu-se
numele lor(cu regulile obisnuite de calificare), pe cand altele(Database sau Recordset), ca sa fie
folosite, mai intai trebuie deschise cu metode de tip Open.

Obiectele care se deschid au metode de inchidere Close. Totusi acestea se pot inchide si automat,
atunci cand se termina modulul in care au fost declarate.

        DAO contine 17 tipuri diferite de obiecte.

VBA va contine pentru toate tipurile de colectii, tipuri de date care au chiar numele colectiei.
(De exemplu se pot crea pentru colectia care contine structura tuturor tabelelor din baza de date,
variabile de tip TableDefs.)

De asemenea, pentru obiectele care apartin unei colectii, VBA are alte tipuri de date care au tot
numele colectiei, dar la singular. (De exemplu se poate folosi o variabila de tip TableDef, pentru
a se introduce structura unei tabele).

III.3.2 Obiectul DBEngine.

DBEngine, asa cum am aratat este obiectul din varful modelului ierarhic arborescent DAO.

Folosirea lui intr-o aplicatie Access pentru referirea obiectelor din DAO, este optionala, el fiind
considerat implicit.

DBEngine contine intreaga structura DAO. Din alte aplicatii care au implementata tehnologia de
transfer de date Automation (de exemplu: MS Excel, MS Word, Visual Basic etc.) daca se doreste
folosirea unei baza de date Access, este obiectul catre care trebuie facuta aceasta operatie.

DAO nu ofera posibilitatea crearii altor obiecte DBEngine.

DBEngine contine doua colectii de obiecte: Workspaces si Errors.

III.3.3 Workspaces - spatiul(mediul) de lucru.

Workspace reprezinta suportul in care o baza de date poate fi utilizata, impreuna cu sistemul de
securitate folosit.

DAO poate functiona in doua medii specifice unor anumite tipuri de baze de date, si anume:

        Microsoft Jet Workspace, care permite folosirea motorului Microsoft Jet, in care se pot
utiliza baze de date Access(fisiere .mdb) sau surse ISAM : FoxPro, DBase, Paradox, Lotus.

In felul acesta se pot crea aplicatii care pot 'lega' mai multe tipuri de baze de date.

        ODBCDirect Workspace, prin care se pot accesa servere specializate de baze de date(de
exemplu Microsoft SQL) prin metoda ODBC(Open Data Base Connectivity).

Aplicatii server/client. Metoda de realizare a unei aplicatii, in care cereri sau proceduri sunt
formulate de aplicatia client, urmand ca executia lor sa se faca pe serverul de aplicatie, care va
contine baza de date(back-end server).

Trebuie sa se faca distinctie intre un server de aplicatie si un server de fisiere. Urmatorul

exemplu va lamuri acest lucru.

Exemplu.      Presupunem ca avem o baza de date(o colectie de date, specifice unei anumite
activitati) si niste programe(aplicatii) care gestioneaza datele respective, adica le
actualizeaza(adaugari, stergeri sau modificari) sau extrag informatiile necesare derularii
activitatii respective.

Aceasta aplicatie va trebui accesata de mai multi utilizatori.

Astfel putem avea o companie de aviatie si pentru rezervarea locurilor la un zbor, mai multe
agentii ale acesteia, raspandite geografic, trebuie sa stie precis care este starea ocuparii locurilor,
iar in cazul unei noi rezervari, sa informeze imediat acest lucru.

Evident trebuie sa avem o retea de calculatoare, cu baza de date a zborurilor plasata pe un anumit
calculator, de unde sa fie accesata 'on line', de clienti(in special agentiile de turism).

Exista in continuare doua posibilitati de realizarea a acestui lucru si anume cu un server de

fisiere sau un server de aplicatii.

          In primul caz, al serverului de fisiere, vom plasa pe un server baza de date, iar pe toate
statiile de lucru de la agentii, programele aplicatiei. O cerere de prelucrare se va desfasura in
felul urmator: se vor aduce prin retea, de la serverul cu datele la statia de lucru, toate informatiile
de la toate zborurile companiei, aici se vor extrage datele de la zborul care intereseaza, dupa
care, daca s-a facut o rezervare, va fi trimis acest lucru imediat la serverul de date. Observam ca
pe retea se vor transmite atat informatii utile cat si cele care nu sunt necesare la un moment dat.
O astfel de aplicatie, se numeste aplicatie client.
          In al doilea caz, al serverului de aplicatii, in afara bazei de date, pe server, vom avea si o
parte din programele aplicatie si anume cele care acceseaza direct baza de date. La o statie de
lucru - unde exista cealalta parte a programelor aplicatiei si anume interfata cu utilizatorul - o
cerere de prelucrare(datele despre un zbor) va fi trimisa serverului de aplicatii. Acesta va efectua
extragerea din baza de date numai a informatilor necesare, pe care le va trimite pe retea inapoi
utilizatorului. Observam in acest caz, reducerea substantiala a informatiei transmise prin retea,
ceea ce face aplicatia mult mai performanta, chiar daca este mult mai complexa. O astfel de
aplicatie se numeste server/client.

------------------        

In cadrul acestui capitol, se va prezenta numai Microsoft Jet Workspace.

Implicit, DAO are un spatiu de lucru, #Default Workspace# de tip Microsoft Jet, in care este
plasata si baza de date locala.

Observatia 3. Cand se face referire la baza de date locala, referirea obiectelor poate sa nu
contina nici DBEngine nici spatiul de lucru - Workspaces(0), deoarece amandoua sunt implicite.

Prin metoda DBEngine, CreateWorkspace, se pot crea si alte obiecte Workspace, ce pot fi
atasate in memorie colectiei Workspaces prin metoda Append.

Exemplu.      De creare a doua obiecte Workspace, unul de tip Microsoft Jet, celalalt
ODBCDirect si de vizualizare a proprietatilor acestora.

Sub Prop_Workspace()

Dim WS1 As Workspace

Dim WS2 As Workspace

Dim WS As Workspace

Dim PR As Property ' obiect din colectia Properties

' Se creaza doua spatii de lucru cu metoda CreateWorkspace _

- Microsoft Jet _

-ODBCDirect

' Parametrii sunt in ordine: _

1.Numele spatiului de lucru _

2.Numele utilizatorului care are acces la el _

 3.Parola _

4.Tipul mediului de lucru, si anume se foloseste constanta: _

- dbUseODBC - Mediu ODBCDirect _

- dbUseJet - Mediu ODBCDirect

Set WS1 = DBEngine.CreateWorkspace('WorkspaceODBC', 'admin', '', dbUseODBC)

Set WS2 = DBEngine.CreateWorkspace('WorkspaceJet', 'admin', '', dbUseJet)

' Dupa crearea unui spatiu de lucru ODBC acesta se ataseaza _

in memorie colectiei Workspaces cu metoda Append

Workspaces.Append WS1 ' Nu s-a folosit DBEngine, deoarece e implicit

Workspaces.Append WS2

' Colectia Workspace si proprietatile obiectelor din aceasta

For Each WS In Workspaces

If MsgBox('Spatiul :' & WS.NAME, vbOKCancel + vbCritical) = vbOk Then

On Error Resume Next ' ignora erorile care pot aparea. Vezi colectia Errors

For Each PR In WS.Properties

MsgBox ' Proprietatea :' & PR.NAME & ' = ' & PR.Value

Next PR

On Error GoTo 0 ' Reface sistemul de erori standard

End If

Next WS

End Sub

Nota:    Acest exemplu ca si celelalte din cadrul acestui modul se gasesc in fisierul DAO.mdb

------------------        
Un obiect Workspace, contine 3 colectii de obiecte, si anume:

          Databases - care va contine unul sau mai multe obiecte Database, in fiecare putandu-se
deschide cate o baza de date, locala sau din afara.

          Users si Groups, prin care se implementeaza sistemul de protectie al spatiului de lucru.
Aceste obiecte nu vor fi prezentate in acest modul.

III.3.4 Colectia Errors. Tratarea erorilor de executie in VBA.

Colectia Errors, functioneaza in contextul sistemului general de erori implementat in VBA, care
va fi prezentat in cele ce urmeaza.

III.3.4.1 Tratarea standard a unei erori de executie produsa in VBA.

In momentul producerii unei erori de executie

intr-o rutina, sistemul va intrerupe executia si va
afisa mesajul din casuta alaturata, in care se poate
vedea numarul erorii si o descriere sumara a
acesteia(daca se lucreaza intr-un mediu Run
Time, nu se va mai afisa nici aceasta descriere).

In continuare utilizatorul poate apasa pe:

        Butonul End - se opreste executia codului si se re initializeaza toate variabilele aplicatiei.
Este evident ca sunt sanse mici ca aplicatia sa poata fi reluata de utilizator in conditii corecte.

        Butonul Debug - se va afisa codul de program care a generat eroarea, cursorul de
instructiuni(linia galbena) pozitionandu-se pe instructiunea care a produs eroarea si permitand
utilizatorului sa depaneze eventual programul prin modificarea instructiunilor. Acest sistem se
poate folosi numai in perioada de testare de catre proiectant a aplicatiei, pastrarea lui in
exploatarea aplicatiei fiind extrem de periculoasa.

Nota:    Butonul Debug este activ numai daca se lucreaza pe un fisier MDB, care are codul de
program si in limbajul sursa(daca aplicatia este intr-un fisier de tip MDE, butonul este inactiv).

Exemplu.      Daca se introduce in variabila A2, de tip numeric, un caracter atunci se va afisa
mesajul prezentat mai sus. De asemenea daca se va introduce 0 in A2 se va afisa mesajul de
eroare datorita impartirii la 0.

Public Function Eroare_Standard() As Variant

' Functie care va trata o eventuala eroare prin _

sistemul standard VBA de control al erorilor

Dim A1 As Double

Dim A2 As Double

Dim R As Double

A1 = 1000

A2 = InputBox('A2=')

R = A1 / A2

'Daca o eroare se va produce pana aici, _

instructiunile ce urmeaza nu se vor mai executa!!

MsgBox 'Rezultatul lui ' & A1 & '/' & A2 & '=' & R

Eroare_Standard = R

End Function

III.3.4.2 Tratarea erorilor de executie prin module special create de proiectant.

VBA, ofera posibilitatea ca la producerea unei erori de executie, sistemul sa dea controlul la un
modul special creat de proiectant prin care sa se trateze in mod corespunzator eroarea. Un astfel
de modul se numeste rutina de tratare a erorilor(Error-handling).

De asemenea proiectantii de aplicatii pot folosi producerea unor erori previzibile, in vederea
rezolvarii mai 'elegante' a unor cazuri normale de prelucrare.

Controlul erorilor de executie se realizeaza prin doua instructiuni si doua obiecte create special in
acest scop:

III.3.4.2.1 Instructiunea: On Error.

On Error, este o instructiune, care atunci cand este intalnita si executata, produce asupra codului
VBA care urmeaza dupa aceasta, doua actiuni(indirecte):

      Dezactivarea sistemului standard de tratare a erorilor de executie.

Deci, daca dupa executia instructiunii On Error, in rutina respectiva se produce o eroare de
executie, atunci nu mai este afisat mesajul de eroare pe care l-am prezentat inainte. De asemenea
inversa acestei afirmatii este si ea valabila, adica daca intr-o rutina se produce o eroare de
executie inainte de a se executa instructiunea On Error, se va continua prelucrarea prin sistemul
standard de tratare a erorilor prin afisarea mesajului respectiv.
      Pozitia pe care se va plasa cursorul de instructiuni, in cazul aparitiei unei erori de executie.
Deci, daca dupa executia instructiunii On Error, in rutina respectiva se produce la un moment
dat o eroare de executie, atunci aceasta va preciza si care este urmatoarea instructiune care se va
executa in cazul producerii unui asemenea eveniment.

Exista trei forme ale instructiunii On Error, functie de locul de unde se va continua executia in
cazul aparitiei erorii de executie:

1.      On Error GoTo eticheta - la producerea unei erori, prelucrarea va continua cu

instructiunile care se gasesc dupa eticheta.

Aceasta forma este folosita atunci cand se va folosi o rutina speciala pentru tratarea erorii, Error-
handling, care se va gasi dupa aceasta eticheta.

Nota:    O eticheta se declara printr-un nume scris la inceputul unei linii urmat de semnul doua
puncte(:). O eticheta este vizibila numai in rutina in care a fost declarata.

2.      On Error Resume Next - la producerea unei erori, prelucrarea va continua cu

urmatoarea instructiune care se gasesc dupa aceea care a produs eroarea. Deci practic prin
aceasta forma prelucrarea va continua fara a se mai executa instructiunea care a produs eroarea.

3.      On Error GoTo 0 - reinstaleaza sistemul standard de tratare a erorilor.

Exemplu.      In procedura prezentata mai inainte, Prop_Workspace, deoarece exista anumite

proprietati care nu au valoare si care ar provoca o eroare la executia instructiunii(MsgBox) care
afiseaza mesajul cu valoarea proprietatii, prin incadrarea ei intre instructiunile On Error Resume
Next si On Error GoTo 0, aceasta va fi practic ignorata in cazul producerii unui asemenea
eveniment.

III.3.4.2.2 Instructiunea: Resume.

Resume, este instructiunea prin care se iese din rutina de tratare a erorilor(Error-handling).

Exista trei forme ale instructiunii Resume, functie de locul de unde se va continua executia dupa
ce se termina executia rutinei de tratare a erorilor.

1.      Resume eticheta - prelucrarea va continua cu instructiunile care se gasesc dupa eticheta.

2.      Resume Next - prelucrarea va continua cu urmatoarea instructiune care se gasesc dupa
aceea care a produs eroarea. Deci practic prin aceasta forma prelucrarea va continua dupa
tratarea erorii, fara a se mai executa instructiunea care a produs eroarea.

3.      Resume 0 sau Resume - prelucrarea va continua chiar cu instructiunea care a produs
eroarea. Deci, dupa executia rutinei de tratare a erorii, se va relua executia instructiunii care nu s-
a putut executa.
III.3.4.2.3 Obiectul: Err.

Err, este un obiect care se gaseste in VBA, si care in momentul producerii unei erori, i se vor
seta automat de sistem proprietatile functie de eroarea produsa.

Cele mai importante proprietati ale acestui obiect sunt:

          Number - care va contine numarul* erorii produse. Aceasta proprietate este implicita.

          Description - care va contine un text care expliciteaza aceasta eroare.

Pentru ca sistemul sa incarce proprietatile la producerea unei erori, este necesar ca obiectul Err,
sa fie initializat(golit). Acest lucru se face numai la:

          executia instructiunilor: On Error sau Resume;

          la terminarea rutinei care a produs ultima eroare, prin instructiunile: Exit Sub, Exit
Function sau Exit Property;

          la comanda prin executia metodei Clear, a obiectului Err.

Explicatie. * Numarul tuturor erorilor posibile se gaseste in Help, si se pastreaza in cazul

trecerii la noi versiuni.

III.3.4.2.4 Structura unei rutine care are modul de Error-handling.

Function XYZ()

On Error GoTo Fis ' activarea rutinei Error-handling

' Codul care poate genera eroarea.

Sfirsit:

Exit Function ' Iesirea in cazul in care nu se produce nici o eroare se va face pe aici

Fis:

' Modulul de tratare a erorii

Resume …. ' Instructiunea care urmeaza dupa executia modulului de tratare a erorii

End Function

Exemplu.      In continuare se prezinta aceiasi functie de la inceput dar in care se prelucreaza

eventuala eroare printr-un modul specializat.
Public Function Eroare_Handling() As Variant

' Exemplu de control al erorilor printr-un modul specializat.

Const Er_Div0 = 11 ' codul erorii de impartire la 0

Const Er_Tip = 13 ' codul erorii de data de alt tip

Dim A1 As Double

Dim A2 As Double

Dim R As Double

A1 = 1000

On Error GoTo Fis

'Producerea unei erori in continuare se va trata prin _

modulul care se afla dupa eticheta FIS

Reia:

A2 = InputBox('A2=')

R = A1 / A2

MsgBox 'Rezultatul lui ' & A1 & '/' & A2 & '=' & R

Eroare_Handling = R

Sfirsit:

Exit Function ' Iesirea din functie se face numai pe aici

Fis:

If err.Number = 11 Or err.Number = 13 Then

If MsgBox(' - S-a produs o eroare datorita datei introduse' & vbCr & _

'Reintroduce-ti data?', vbExclamation + vbYesNo) = vbYes Then

Resume Reia
 ' Se reia de la introducerea valorii pentru A2 _

se reseteaza ERR, pentru a fi functional in cazul producerii unei alte erori

Else

Eroare_Handling = Null

Resume Sfirsit

' Se termina functia fara a se reintroduce data _

functia va intoarce NULL in acest caz

End If

Else

' Se produce o alta eroare care va fi afisata, _

dupa care se opreste executia functiei

MsgBox 'Eroare Nr=' & err & ' - ' & err.Description

Resume Sfirsit

End If

End Function

------------------        

Nota:    In cazul in care se produce o eroare intr-o rutina(A) care nu are modul de tratare a erorii,
dar ea este apelata de o alta rutina(B) care are un astfel de modul, eroarea va fi tratata de modulul
de eroare al acesteia din urma(B).

III.3.4.2.5 Colectia Errors si obiecte Error.

In cazul in care un obiect DAO va provoca o eroare de executie, exista posibilitatea generarii mai
multe erori in cascada.

Dupa producerea unei asemenea erori, in colectia Errors, se va crea un obiect Error - similar
obiectului prezentat anterior Err din VBA - pentru fiecare eroare generata.
In acelasi timp, prima eroare produsa va seta si obiectul VBA - Err. Deoarece Err reprezinta un
singur obiect, acesta nu va putea prelua decat datele despre o singura eroare, si anume prima
produsa.

Colectia Errors, pentru a functiona corect, trebuie sa aiba sterse toate obiectele Error
componente. Aceasta actiune sistemul o efectueaza in momentul executiei unei noi operatii
DAO.

In cazul in care se doreste o prezentare detaliata a erorilor de executie produse de un obiect DAO,
se pot folosi obiectele Error ale colectiei Errors ca in exemplul urmator:

Exemplu.     

Sub Eroare_DAO()

Dim WS0 As Workspace

Dim WS1 As Workspace

Dim DB1 As Database

Dim DB2 As Database

Dim RS As Recordset

Dim A As Integer

Dim EROARE As String

Dim ER As Error ' Obiect al colectiei Errors

On Error GoTo Fis

' Producerea unei eventuale erori va da controlul la instructiunile de la eticheta FIS

Set WS0 = Workspaces(0) ' DAO - corect

Set WS1 = Workspaces(1) ' eroare DAO - nu este creat obiectul

Set DB1 = CurrentDb ' DAO - corect

Set RS = DB1.OpenRecordset('NoTable') ' eroare DAO

Set DB2 = OpenDatabase('NuExistaBaza') ' eroare DAO

Set RS = DB1.OpenRecordset('Tabela_A') ' DAO - corect

 A = 10 / 0 ' eroare dar nu din DAO

Sfirsit:

Exit Sub

Fis:

EROARE = ''

' Introduce in variabila Eroare, pentru fiecare obiect din colectia Errors, _

cite un rand

For Each ER In Errors

EROARE = 'Eroare DAO nr=' & ER.Number & ' - ' & ER.Description & vbCr

Next

If Errors(0).Number = err.Number Then

' Eroare ce provine din DAO, deoarece si primul obiect din colectia Errors si _

obiectul Err au acelasi numar de eroare

MsgBox EROARE, vbCritical

Else

' Eroare ce nu se produce in DAO

MsgBox 'Eroare VBA nr=' & err.Number & ' - ' & err.Description, vbExclamation

End If

Resume Next ' trece la executia urmatoarei instructiuni

End Sub

III.3.5 Colectia Databases

Colectia Databases, contine obiecte Database, care contin descrierea completa a structurii si
informatiile dintr-o baza de date.
Pentru ca o baza de date(sau un obiect component) sa fie accesata, aceasta trebuie mai intai
deschisa, operatie care produce crearea unui obiect Database, care se va adauga automat la
colectia Databases.

VBA, contine tipurile de date Databases si Database care permit declararea de variabile
specifice.

Deschiderea unei baze de date se poate face in urmatoarele doua moduri:

      Cu functia CurrentDb, care intoarce un obiect de tip Database, care contine baza de date
locala, adica aceea definita in aplicatie.

Dim Db As Database

Set Db = CurrentDb

      Prin metoda Workspace, OpenDatabase, care permite descrierea unei baze de date externe
( care poate sa fie chiar in format ISAM - FoxPro, Dbase, Paradox).

Dim Db As Database

Set Db = [workspace].OpenDatabase (dbnume [, options] [, read-only] [, connect])

Asa cum se observa, singurul parametru obligatoriu este:

          Dbnume - numele complet(cu extensie si cale) al fisierului care contine baza de date.

Daca nu se precizeaza, spatiul de lucru este cel implicit(Default Workspace)

------------------        

Obiectul Database, contine urmatoarele colectii in care sunt incluse toate informatiile referitoare
la baza de date respectiva.

        TableDefs – Structura tabelelor bazei de date.

        QueryDefs – Cererile din baza de date.

        Relations – Relatiile din baza de date.

        Recordsets – Inregistrarile(datele) din tabelele bazei de date.

        Containers – Informatii de securitate despre obiectele din baza de date.

Nota:    Referirea colectiilor si a obiectelor din baza de date se face prin calificarea acestora, de
jos in sus, trecand prin toate colectiile si obiectele ascendente pana la, obligatoriu, cel putin
nivelul bazei de date.

Exemplu.      In baza de date DAO.Mdb, pentru a se referi obiectul campul 'N' al tabelei
'Tabela_A' in vederea afisarii proprietatilor Name si Type, se face:

Dim Db As Database

Dim Fd as Field

Set Db = CurrentDb

Set Fd = Db.TableDefs!Tabela_A.Fields!N ' In variabila Fd se introduce obiectul campul

N

Msgbox 'Campul cu numele :' & Fd.Name & ' este de tip :' & Fd.Type

------------------        

Obiectul Database, contine metode prin care:

        se pot crea obiecte noi si atasa colectiilor din structura sa:

          CreateTableDef - pentru crearea unui obiect cu structura unei tabele noi si adaugarea
acestuia la colectia TableDefs;

          p.Properties.Append ;

          CreateRelation - pentru crearea unei relatii noi si adaugarea acesteia la colectia Relations;

          CreateQueryDef - pentru crearea unei cereri noi si adaugarea acesteia la colectia
QueryDefs;

          CreateProperty - pentru definirea unei noi proprietati a bazei de date sau a altui obiect
DAO(adaugarea acesteia la colectia de proprietati a bazei de date se face prin metoda Append, a
colectiei Properties);.

        se pot defini si deschide obiecte Recordset prin metoda OpenRecordset

Exemplu.     

Public Sub Prop_Database(Optional BazaDate as Variant)

'Afiseaza proprietatile bazei de date locale - daca lipseste parametrul 'BazaDate' _

sau a unei baze de date externe - cu numele fisierului in parametrul 'BazaDate'

Dim DB As Database

Dim PR As Property

'Daca parametrul 'BazaDate' lipseste atunci se lucreaza cu baza de date interna

If IsMissing(BazaDate) Then

Set DB = CurrentDb 'Baza de date din aplicatia curenta

Else

Set DB = OpenDatabase(BazaDate) 'Baza de date din alta aplicatie

End If

'----------------------------

MsgBox 'Proprietatile bazei de date :' & DB.NAME, vbCritical

' Proprietatea Name a bazei de date contine _

numele complet(cu extensie si path) al fisierului care o contine

On Error Resume Next

' Pentru a nu se opri prelucrarea daca apare o eroare _

datorata faptului ca unele proprietati nu au valoare

For Each PR In DB.Properties

MsgBox ' Proprietatea :' & PR.NAME & ' = ' & PR.Value, vbInformation

Next PR

On Error GoTo 0 ' Reface sistemul standard de tratare a erorilor

End Sub

III.3.6 Colectia Containers

Colectia Containers a unei baze de date, contine informatii despre toate obiectele
existente(salvate) intr-o baza de date Access, fie ca provin din structura DAO fie din alte
aplicatii.

Ea este constituita din 8 obiecte Container. Fiecare din acestea contine descrierea tuturor
obiectelor de un anumit tip din baza de date(de exemplu formulare).

Aceasta descriere se face printr-o noua colectie, Documents, in care fiecare obiect Document,
va contine prin proprietatile sale, informatiile(nume, permisiuni, etc.) despre un obiect de tipul
respectiv existent(salvat) in baza de date.

Din cele 8 obiecte Container, 3 provin din structura DAO:

          Databases - Baza de date curenta(deschisa)

          Tables* - Toate tabelele si cererile din baza de date

          Relationships - Toate relatiile permanente

4 din MS Access:

          Forms - Formularele salvate in baza de date.

          Modules - Modulele de cod

          Reports - Rapoartele salvate in baza de date.

          Scripts - Macro instructiunile

1 din sistemul de administrare(protectie)

          SYSrel

------------------        

Deoarece colectiile Containers si Documents, reflecta structura unei baze de date, este evident ca
nu este permisa crearea sau stergerea de obiecte din aceste colectii.

Explicatie. * In colectia Tables, se va observa existenta unor tabele, care incep cu prefixul
'MSyS'. Acestea reprezinta tabelele sistem ale MS Access.

Nota:    Desi au acelasi nume nu trebuie confundat obiectul Container Forms sau Reports(care
contine informatii despre toate formularele /rapoartele din baza de date) si colectia
Access(Application) Forms sau Reports(care contine chiar formularele /rapoartele, dar numai
pe cele care sunt deschise in momentul respectiv)
Exemplu.      Prin procedura de mai jos se pot cunoaste care sunt toate obiectele existente intr-o
baza de date(locala sau externa). Acest lucru se obtine prin proprietatea Name a obiectelor
Document din fiecare obiect Container a colectiei Containers.

Public Sub Structua_Containers(Optional BazaDate)

'Structura colectiei - Containers

'Obiectele colectiei Containers sunt:

' 0=Databases

' 1=Forms

' 2=Modules

' 3=Relationships

' 4=Reports

' 5=Scripts - macro

' 6=SYSrel

' 7=Tables - tabele si query

'-----------------------------------------------

Dim DB As Database

Dim CT As Container

Dim DC As Document

'Daca parametrul 'BazaDate' lipseste atunci se lucreaza cu baza de date interna

If IsMissing(BazaDate) Then

Set DB = CurrentDb 'Baza de date din aplicatia curenta

Else

Set DB = OpenDatabase(BazaDate) 'Baza de date din alta aplicatie

End If
 '----------------------------

For Each CT In DB.Containers ' Parcurge colectia de Containers

If MsgBox('Container : ' & CT.NAME, vbOKCancel + vbCritical) = vbOk Then

For Each DC In CT.Documents ' Parcurge colectia de Documente ale containerului

If MsgBox('Documentul ' & CT.NAME & ' /' & DC.NAME, vbOKCancel +

vbExclamation) = vbOk Then

Else

Exit For

End If

Next DC

End If

Next CT

'-----------------

DB.Close

' Nu e necesara deoarece la sfirsitul procedurii toate obiectele declarate _

in aceasta se inchid si elibereaza automat variabilele obiect folosite

End Sub

Exemplu.      Formularul F_CDialogContainer are doua controale Combo Box, CForm si

CRap, si un buton de comanda Cmd.

La actionarea butonului Cmd, printr-un control Common Dialog CD, se poate alege o baza de
date externa sau baza de date locala(daca se iese din CD cu Cancel).

In urma acestei actiuni cele doua controale, CForm si CRap, vor avea ca lista de valori numele
formularelor respectiv rapoartelor din baza de date specificata, al carui nume se va afisa in titlul
formularului.

Codul de program al acestui formular este:

Private Sub Cmd_Click()

Dim NF As Variant

Dim DB As Database

Dim DOC As Document

Dim Formulare As Variant

Dim Rapoarte As Variant

Reia:

NF = CitireCD ' foloseste controlul Common Dialog pentru preluarea unui nume complet de
fisier

On Error GoTo Fis

'Deschide Baza de date precizata prin controlul Common Dialog _

- daca nu se introduce un nume valid se va produce _

o eroare tratata prin modulul specializat 'FIS'

If IsNull(NF) Then

Set DB = CurrentDb 'Baza de date locala

Me.Caption = 'Baza de date locala'

Else

Set DB = OpenDatabase(NF) 'Baza de date din alta aplicatie selectionata prin CD

Me.Caption = 'BD:' & NF

End If

On Error GoTo 0 ' din nou sistemul standard de erori

'===Se configureaza un string cu formularele existente(separate cu ;) in BD deschisa _

cu care se configureaza proprietatea RowSource a controlului Combo CForm

Formulare = Empty
 For Each DOC In DB.Containers('Forms').Documents 'Se pargurg toate form. salvate

Formulare = Formulare & DOC.NAME & ';'

Next DOC

If IsEmpty(Formulare) Then ' Nu exista nici un formular in Baza de date deschisa

Me!CForm.RowSource = 'Nici un Formular!!'

Else ' Se configureaza cu numele formularelor lista de valori a controlului Combo

Me!CForm.RowSource = Left(Formulare, Len(Formulare) - 1)

End If

'===Se configureaza un string cu rapoartele existente(separate cu ;) in BD deschisa _

cu care se configureaza proprietatea RowSource a controlului Combo CRap

Rapoarte = Empty

For Each DOC In DB.Containers('Reports').Documents 'Se pargurg toate rap. salvate

Rapoarte = Rapoarte & DOC.NAME & ';'

Next DOC

If IsEmpty(Rapoarte) Then ' Nu exista nici un raport in Baza de date deschisa

Me!CRap.RowSource = 'Nici un Raport!!'

Else ' Se configureaza cu numele rapoartelor lista de valori a controlului Combo

Me!CRap.RowSource = Left(Rapoarte, Len(Rapoarte) - 1)

End If

Sfirsit:

Exit Sub

Fis:

If MsgBox(' - Fisierul introdus nu este o Baza de date Access!!' & vbCr & _
 'Il reintroduce-ti ?', vbExclamation + vbYesNo) = vbYes Then

Resume Reia

' Se reia introducerea prin controlul Common Dialog

Else

Me.Caption = ' ???? '

Resume Sfirsit

' Se renunta

End If

End Sub

'========Functii interne=========

Private Function CitireCD() As Variant

' Intoarce numele complet introdus prin controlul Common Dialog _

Daca functia intoarce NULL atunci s-a iesut prin butonul Cancel din Common Dialog

'--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

' Parametrii de initializare pentru configurarea controlului Common Dialog

'Intrare - Titlul pus in caseta Common Dialog

Me!CD.DialogTitle = 'Selectati fisierul cu Baza de date'

'Intrare - Extensia implicita a numelui de fisier introdus _

Se foloseste de obicel la Comanda de salvare

Me!CD.DefaultExt = 'Mdb'

'Intrare - Directorul implicit pentru pozitionarea initiala a casetei Common Dialog

Me!CD.InitDir = ''

'Intrare - Filtrul de selectie pentru fisierele afisate _

 Se introduc cate doua informatii(separatorul este caracterul (|) _

pentru fiecare rand afisat in caseta de selectie: _

1- Numele afisat pentru precizarea selectiei ce se efectueaza _

2- Multimea numelor care se vor selectiona prin folosirea caracterelor generice (*) si (?)

Me!CD.Filter = 'Fisier Access|*.Mdb|All|*.*'

' Comenzile posibile ce se pot efectua : _

Action = 1 - Open _

Action = 2 - Save _

Action = 3 - Color _

Action = 4 - Font _

Action = 5 - Print

Me!CD.FileName = '' 'Initializare

Me!CD.Action = 1 'Open - Se da controlul casetei Common Dialog

'Iesire - Numele complet(cu cale si extensie) a fisierului selectionat _

Daca se intoarce un string gol('') atunci s-a iesit prin apasarea pe Cancel

If Me!CD.FileName = '' Then

CitireCD = Null ' iesire prin Cancel

Else

CitireCD = Me!CD.FileName

End If

End Function

III.3.7 Colectia TableDefs

Colectia TableDefs, contine obiecte de tip TableDef, fiecare din acestea reprezentand
structura(nu datele introduse) unei tabele din baza de date deschisa. Numele obiectului
TableDef, este chiar acela al tabelei respective.

Fiecare obiect TableDef, contine proprietatile specifice tabelei(Validation Rule, Validation Text,
sirul de conectare pentru tabelele legate, etc.)

Exemplu.      Procedura urmatoare afiseaza numele(Name) si valoarea(Value) proprietatilor

tuturor tabelelor dintr-o baza de date deschisa

Sub Prop_TableDef()

' Proprietatile tabelelor _

-Name : numele proprietatii respective _

-Value(implicita) : Valoarea pe care o are o proprietate

Dim DB As Database

Dim TD As TableDef

Dim PR As Property

Set DB = CurrentDb

For Each TD In DB.TableDefs

If MsgBox('Tabela : ' & TD.NAME, vbOKCancel + vbCritical) = vbOk Then

On Error Resume Next

For Each PR In TD.Properties

MsgBox ' Proprietatea :' & PR.NAME & ' = ' & PR

Next PR

On Error GoTo 0

End If

Next TD

DB.Close
End Sub

------------------        

Fiecare obiect TableDef, contine la randul sau alte doua colectii, si anume:

        Colectia Fields - formata din obiecte Field, fiecare din acestea descriind prin proprietatile
sale(Nume, Tip de data, Regula de validare pentru camp, Caption, Size, etc.) un camp al tabelei.

        Colectia Indexes - formata din obiecte Index, care la randul lor contin fiecare o colectie de
campuri, Fields.

Exemplu.      Tabela_A din fisierul DAO.Mdb, prezentata schematic in figura de la inceputul

modulului, contine:

        Colectia Fields cu 2 obiecte Field, [N] si [A].

        Colectia Indexes cu 2 obiecte, si anume:

        PrimaryKey, care la randul lui contine:

          Colectia Fields cu un obiect - [N]

        A, care la randul lui contine:

          Colectia Fields cu un obiect - [A]

Explicatie. Fiecare index reprezinta un obiect cu un nume(care e deobicei numele campului sau
pentru cheia primara PrimaryKey), urmand ca prin colectia Fields al indexului sa se specifice
care este efectiv numele campului din tabela. Deci se poate ca numele indexului si al campului sa
nu fie acelasi, sau chiar ca un index sa fie definit pe mai multe campuri.

Exemplu.     

Public Sub Structua_TableDefs(Optional BazaDate)

'Structura colectiei de tabele - TableDefs

Dim DB As Database

Dim TD As TableDef

Dim FD As Field 'Cimpurile tabelei

Dim ID As Index
Dim FID As Field 'Cimpurile indexului

'Daca parametrul 'BazaDate' lipseste atunci se lucreaza cu baza de date interna

If IsMissing(BazaDate) Then

Set DB = CurrentDb 'Baza de date din aplicatia curenta

Else

Set DB = OpenDatabase(BazaDate) 'Baza de date din alta aplicatie

End If

'----------------------------

For Each TD In DB.TableDefs ' Parcurge colectia de Tabele

If MsgBox('Tabela : ' & TD.NAME, vbOKCancel + vbCritical) = vbOk Then

For Each FD In TD.Fields ' Parcurge colectia de Cimpuri ale tabelei

If MsgBox('Cimpul: ' & TD.NAME & ' /' & FD.NAME, vbOKCancel + _

vbExclamation) = vbOk Then

Else

Exit For

End If

Next FD

'-------------------------

For Each ID In TD.Indexes ' Parcurge colectia de Indexi ale tabelei

If MsgBox('Indexul: ' & TD.NAME & ' /' & ID.NAME, vbOKCancel + _

vbInformation) = vbOk Then

For Each FID In ID.Fields ' Parcurge colectia de Cimpuri ai indexului

If MsgBox('Cimpul indexului: ' & TD.NAME & ' /' & ID.NAME & ' /' & _
 FID.NAME, vbOKCancel + vbExclamation) =
vbOk Then

Else

Exit For

End If

Next FID

End If

Next ID

End If

Next TD

'---------------

DB.Close

' Nu e necesara deoarece la sfirsitul procedurii toate obiectele _

declarate in aceasta se inchid si elibereaza automat variabilele obiect folosite

End Sub

Exemplu.      Formularul F_TableDef are doua controale Combo Box, CTabel si CCimp.

La deschiderea formularului(evenimentul Open), CTabel va avea completata lista de valori cu

numele tabelelor din baza de date locala.

La introducerea unei nume de tabel in CTabel(evenimentul After Update), se completeaza lista

de valori a controlului CCimp cu numele campurilor tabelei respective.

Codul de program al acestui formular este:

Private Sub Form_Open(Cancel As Integer)

Dim DB As Database

Dim TB As TableDef

Dim sTabele As Variant

 Set DB = CurrentDb 'Baza de date locala

'===Se configureaza un string cu tabelele existente(separate cu ;) in BD deschisa _

cu care se configureaza proprietatea RowSource a controlului Combo CTabel

sTabele = Empty

For Each TB In DB.TableDefs 'Se pargurg toate tabelele

sTabele = sTabele & TB.NAME & ';'

Next TB

If IsEmpty(sTabele) Then ' Nu exista nici un tabel

Me!CTabel.RowSource = 'Nici un tabel??!!'

Else ' Se configureaza cu numele tabelelor lista de valori a controlului Combo

Me!CTabel.RowSource = Left(sTabele, Len(sTabele) - 1)

End If

End Sub

Private Sub CTabel_AfterUpdate()

Dim DB As Database

Dim FD As Field

Dim sCimpuri As Variant

Set DB = CurrentDb 'Baza de date locala

'===Se configureaza un string cu cimpurile existente (separate cu ;) in tabela Me!CTabel _

cu care se configureaza proprietatea RowSource a controlului Combo CCimp

sCimpuri = Empty

For Each FD In DB(Me!CTabel).Fields 'Se pargurg toate cimpurile tabelei

sCimpuri = sCimpuri & FD.NAME & ';'

 Next FD

If IsEmpty(sCimpuri) Then ' Nu exista nici un cimp

Me!CCimp.RowSource = 'Nici un Cimp??!!'

Else ' Se configureaza cu numele cimpurilor lista de valori a controlului Combo

Me!CCimp.RowSource = Left(sCimpuri, Len(sCimpuri) - 1)

End If

End Sub

------------------        

Asa cum la nivelul obiectului bazei de date exista metoda CreateTableDef, pentru crearea
structurii unei tabele, tot asa la nivelul unui obiect TableDef, exista metoda CreateField, prin
care se pot defini campuri, care dupa aceea se pot adauga prin metoda Append, la colectia de
campuri a obiectului TableDef.

III.3.8 Colectia QueryDefs.

Colectia QueryDefs, este foarte asemanatoare colectiei TableDefs, cu specificarea faptului ca

obiectele QueryDef componente, adica structura cererilor din baza de date curenta, in locul
colectiei de indecsi vor avea o colectie de parametrii.

Colectia QueryDefs, contine obiecte de tip QueryDef, fiecare din acestea reprezentand
structura(nu datele introduse) unei cereri salvate din baza de date deschisa, numele acestora fiind
acelasi cu al cererii respective.

Fiecare obiect QueryDef, contine proprietatile specifice ale cererii.

Exemplu.     

Sub Prop_QueryDef()

' Proprietatile cererilor _

-Name : numele proprietatii respective _

-Value(implicita) : Valoarea pe care o are o proprietate

Dim DB As Database

Dim Qry As QueryDef

Dim PR As Property

Set DB = CurrentDb

For Each Qry In DB.QueryDefs

If MsgBox('Cererea :' & Qry.NAME, vbOKCancel + vbCritical) = vbOk Then

On Error Resume Next

For Each PR In Qry.Properties

MsgBox ' Proprietatea :' & PR.NAME & ' = ' & PR

Next PR

On Error GoTo 0

End If

Next Qry

DB.Close

End Sub

------------------        

Fiecare obiect QueryDef, contine la randul sau alte doua colectii, si anume:

        Colectia Fields - formata din obiecte Field, fiecare din acestea reprezentand un camp al
cererii.

        Colectia Parameters - formata din obiecte Parameter, daca cererea a fost creata cu
parametrii.

Exemplu.      Cerere_A din fisierul DAO.Mdb, prezentata schematic in figura de la inceputul

modulului, contine:

        Colectia Fields cu 3 obiecte Field: [N] , [A] si [A1]

        Colectia Parameters cu 1 obiect Parameter : [Numar]

Exemplu.     

Public Sub Structua_QueryDefs(Optional BazaDate)

'Structura colectiei de cereri - QueryDefs

Dim DB As Database

Dim Qry As QueryDef

Dim FD As Field 'Cimpurile cererii

Dim PT As Parameter 'Parametrii cererii

'Daca parametrul 'BazaDate' lipseste atunci se lucreaza cu baza de date interna

If IsMissing(BazaDate) Then

Set DB = CurrentDb 'Baza de date din aplicatia curenta

Else

Set DB = OpenDatabase(BazaDate) 'Baza de date din alta aplicatie

End If

'----------------------------

For Each Qry In DB.QueryDefs ' Parcurge colectia de Cereri

If MsgBox('Cererea : ' & Qry.NAME, vbOKCancel + vbCritical) = vbOk Then

For Each FD In Qry.Fields ' Parcurge colectia de Cimpuri ale cererii

If MsgBox('Cimpul: ' & Qry.NAME & ' /' & FD.NAME, vbOKCancel + _

vbExclamation) = vbOk Then

Else

Exit For

End If

Next FD

'-------------------------

For Each PT In Qry.Parameters ' Parcurge colectia de Parametri ai cererii

 If MsgBox('Parametrul: ' & Qry.NAME & ' /' & PT.NAME, vbOKCancel + _

vbInformation) = vbOk Then

Else

Exit For

End If

Next PT

End If

Next Qry

DB.Close

End Sub

------------------        

La nivelul obiectului bazei de date exista metoda CreateQueryDef, pentru crearea unei cereri
permanente prin cod VBA, descrierea cererii facandu-se direct in SQL.

Exemplu.      Cererea, Cerere_B este creata daca se executa urmatoarea secventa de instructiuni.

Public Sub Fac_Query()

' Creaza o cerere

Dim DB As Database

Const NumeCerere = 'Cerere_B' ' Numele cu care va fi salvata cererea

'Instructiunea SQL de descriere a cererii

Const SQL = 'SELECT Tabela_B.* FROM Tabela_B;'

Set DB = CurrentDb 'Baza de date din aplicatia curenta

' Se creaza cererea si se salveaza in BD deschisa

DB.CreateQueryDef NumeCerere, SQL

End Sub
------------------        

Metoda Execute. Aceasta metoda se aplicata numai cererilor actiune, si are ca efect executia
efectiva a cererii.

Exemplu.     

Public Sub Executa_Query()

' Executa o cerere actiune cu parametrii / Update Query

Dim DB As Database

Dim QRY As QueryDef

Const NumeCerere = 'Cerere_C' ' Numele cererii

Set DB = CurrentDb 'Baza de date din aplicatia curenta

' Se introduce cererea in variabila obiect QRY

Set QRY = DB.QueryDefs(NumeCerere)

' se dau valori parametrilor cererii

QRY.Parameters('Text1') = 'unu'

QRY.Parameters('Text2') = 'XXX'

' Executia cererii actiune Update face ca toate inregistrarile _

care au cimpul [A] = 'unu' (parametrul: Text1) sa si-l modifice _

in 'XXX' (parametrul: Text2)

QRY.Execute

End Sub

------------------        

Observatia 1. Parametrii unei cereri pot fi introdu-si direct prin cod VBA, ca in exemplul de
mai sus.

Observatia 2. Cererile de selectie(cu eventuali parametrii), care evident nu se pot executa, pot
sa constituie suportul pentru crearea unor Recordseturi.
III.3.9 Colectia Relations

Colectia Relations, contine obiecte de tip Relation, fiecare din acestia reprezentand o relatie
permanenta a bazei de date. Numele relatiei va fi constituit din concatenarea numelor obiectelor
intre care se creeaza relatia.

Fiecare obiect Relation, contine o colectie Fields, ale carui obiecte definesc campul de relatie.

Exemplu.     

Public Sub Structua_Relations(Optional BazaDate)

'Structura colectiei de relatii - Relations

Dim DB As Database

Dim REL As Relation

Dim FD As Field 'Cimpurile relatiei

'Daca parametrul 'BazaDate' lipseste atunci se lucreaza cu baza de date interna

If IsMissing(BazaDate) Then

Set DB = CurrentDb 'Baza de date din aplicatia curenta

Else

Set DB = OpenDatabase(BazaDate) 'Baza de date din alta aplicatie

End If

'----------------------------

For Each REL In DB.Relations ' Parcurge colectia de Relatii

If MsgBox('Relatia : ' & REL.NAME, vbOKCancel + vbCritical) = vbOk Then

For Each FD In REL.Fields ' Parcurge colectia de Cimpuri ale relatiilor

If MsgBox('Cimpul: ' & REL.NAME & ' /' & FD.NAME, vbOKCancel + _

vbExclamation) = vbOk Then

Else
 Exit For

End If

Next FD

End If

Next REL

End Sub

III.3.10 Colectia Recordsets - Set de inregistrari.

Colectia Recordsets, este formata din obiecte Recordset(set de inregistrari). Un obiect

Recordset, contine inregistrarile care se gasesc intr-o tabela, sau cele care rezulta in urma
executarii unei cereri de selectie.(Cererile de selectie sunt considerate asa cum am mai aratat
tabele virtuale).

La randul sau, un obiect Recordset, contine colectia Fields, formata din obiecte Field, fiecare
din acestea reprezentand un camp al inregistrarii respective, si avand de asemenea acelasi nume
cu al campului.

III.3.10.1 Functionarea unui set de inregistrari.

Deci daca obiectele TableDef(sau QueryDef) definesc structura tabelelor(cererilor, ca tabele

virtuale), obiectele Recordset sunt formate din datele(informatiile) care se gasesc in acestea.

Asa cum cererile, sunt utilizate pentru a manipula datele dintr-o baza de date la nivel de
multime(prin implementarea operatiilor de algebra relationala), obiectele Recordset, sunt folosite
in acelasi scop dar la nivelul elementar, al inregistrarii.

Obiectul Recordset permite accesul la datele din baza de date, prin parcurgerea unui tabel sau a
unei cereri de selectie, in modalitatea in care se procedeaza cu un fisier clasic.

Un Recordset este asemanator deci cu un fisier clasic. El este constituit din campuri(coloane) si
inregistrari(randuri).

Pentru a manevra un Recordset(sau un fisier clasic) trebuie sa se parcurga niste etape, prin
lansarea unor metode ale obiectului Recordset(o singura exceptie - metoda OpenRecorset este a
obiectului Database) :

      Sa fie deschis(obligatoriu primul pas), adica sa fie definit din punct de vedere fizic si sa i se
atribuie un nume logic, prin care se va face in continuare referire la el.

Metoda folosita este OpenRecorset(a obiectului Database).

      Sa fie inchis(obligatoriu ultimul pas). In urma acestei operatii se efectueaza operatiile fizice
de sfarsit si se elibereaza toate resursele(variabile, memorii tampon etc.) folosite de Recordset.

Metoda Recordset folosita este Close.

      Sa fie accesata o anumita inregistrare.

Un Recordset, este format ca un tabel(matrice), din randuri si coloane. Pentru a putea ajunge la
datele dintr-o anumita celula(element), mai intai trebuie sa se faca pozitionarea pe
inregistrarea(randul) respectiv.

Cand se efectuau prelucrari prin cereri, se lucra cu multimi(multimea inregistrarilor dintr-o

tabela) pe care se efectuau niste operatii de algebra relationala. Cand se lucreaza cu Recordsetul,
operatiile se fac la nivel punctual('ma duc' mai intai pe inregistrarea respectiva pentru a face o
prelucrare).

Termenul de pointer(cursor) de inregistrari, se refera la acest aspect, al inregistrarii care la un

moment dat poate fi accesata. Inregistrarea pe care se gaseste la un moment dat pointerul de
inregistrari, se numeste inregistrarea curenta.

Deci Recordsetul, are un anumit numar de inregistrari, asezate una dupa alta si pentru a efectua
orice prelucrare trebuie mai intai sa se pozitioneze pointerul de inregistrari pe respectiva
inregistrare.

Pozitionarea pointerului de inregistrari, se poate face in mai multe feluri:

        acces secvential la o inregistrare - prin parcurgerea inregistrarilor una dupa alta, in ordine
pana la cea care intereseaza.

Metodele Recordset folosite, denumite Move, permit marirea sau micsorarea pointerului de
inregistrari, cu o valoare fixa, ceea ce se materializeaza de obicei prin citirea inainte sau inapoi a
urmatoarei inregistrari.

        acces direct la o inregistrare - plasarea directa pe o inregistrare in functie de un criteriu de

cautare.

Functie de mecanismul de efectuare a acestei operatii sunt doua categorii de metode, si anume:

          Metoda Recordset Seek - pozitionare rapida folosind cheia de indexare.

          Metodele Recordset Find - pozitionare mai lenta, care nu foloseste cheia de indexare.

Nota:    Se poate sintetiza ceea ce s-a prezentat la acest punct prin urmatoarea observatie:
Accesul nu este permis decat la campurile inregistrarii curente.

      Prelucrarea inregistrarii.

Accesarea unei inregistrari se face in doua scopuri:

        Citirea datelor din campurile inregistrarii. Se foloseste proprietatea Value, implicita, in
citire, a obiectelor campuri(Field) *.

        Actualizarea, adica:

          Modificarea datelor dintr-un camp. Se foloseste proprietatea Value, in citire, a obiectelor
campuri(Field) si metodele Recordset: Edit si Update.

          Adaugarea unei inregistrari noi. Se foloseste proprietatea Value, in citire, a obiectelor
campuri(Field) si metodele Recordset: AddNew si Update.

          Stergerea unei inregistrari. Metoda Recordset folosita: Delete.

III.3.10.2 Tipuri de seturi de inregistrari.

Un obiect Recordset, poate proveni din urmatoarele surse:

        datele unei singure tabele;

        printr-o cerere din datele mai multor tabele, care la randul ei poate fi:

          actualizabila (updatable), adica in care se pot actualiza inregistrarile obtinute din executia
cererii(campurilor din iesirea cererii li se poate stabili precis originea: tabela, inregistrarea,
campul; de exemplu o cerere cu clauza Total sau in care este setata proprietatea Unique Value,
nu este updatable);

          neactualizabila

In momentul definirii(deschiderii) unui Recordset, trebuie precizat si tipul acestuia, conform

provenientei sale, prezentate mai sus, ceea ce va permite efectuarea unor numai anumitor operatii
asupra sa.

Astfel exista 4 tipuri de seturi de inregistrari:

          Table(dbOpenTable) - Set de inregistrari de tip tabel - Recordset ce provine din

inregistrarile unei singure tabele, si care permite actualizari in acestea.

          Dynaset(dbDynasetTable) - Set de inregistrari de tip dinamic de date - Recordset ce

provine printr-o cerere actualizabila din inregistrarile mai multor tabele, si care permite
actualizari in acestea.

          Snapshot(dbSnapshotTable) - Set de inregistrari de tip instantaneu de date - Recordset ce

provine printr-o cerere neactualizabila din inregistrarile mai multor tabele, si care nu permite
actualizari in acestea. Este folosit numai in scopul cautarii sau al afisarii unor date.
          OpenForwardOnly(dbOpenForwardOnly) - Recordset de tip Snapshot, dar care nu poate
fi parcurs decat o data si numai inainte.

III.3.10.3 Deschiderea unui set de inregistrari. Metoda OpenRecordset.

Obiectul Recordset, se creeaza numai la lansarea metodei OpenRecordset a obiectului

Database. El este adaugat automat la colectia Recordsets, dar nu va fi salvat la inchiderea
acestuia. Este un obiect temporar care dureaza pana la inchiderea sa prin metoda Recordset,
Close.

Obiectul Recordset, va reprezenta practic o structura de tip inregistrari /campuri, care va ocupa
un anumit spatiu de memorare, si care va avea o existenta independenta. Din aceasta cauza se pot
deschide mai multe obiecte Recordset, care provin din aceiasi sursa de date(tabela).

In vederea prelucrarilor necesare, obiectul Recordset se introduce in variabile de tip Recordset.

Deschiderea unui Recordset se face in felul urmator:

Dim DB As Database

Dim RS As Recordset

Set DB = CurrentDb 'Baza de date locala

Set RS = DB.OpenRecordset(Nume, )

in care:

        Nume - este un string care reprezinta numele tabelei sau cererii de selectie din care se
creeaza setul de inregistrari.

        Tip - reprezinta o constanta care specifica tipul setului de inregistrari care se creeaza, si
anume:

          dbOpenTable

          dbOpenDynaset

          dbOpenSnapshot

          dbOpenForwardOnly

Tipul este optional. Daca nu se foloseste, atunci setul de inregistrari se creeaza pentru primul
tip(in ordinea prezentata mai sus) pentru care se poate defini.

Nota:    1. Pentru tabelele legate din alte baze de date nu se poate folosi tipul Table.
Nota:    2. Tipurile Dynaset, Snapshot, ForwardOnly se creeaza in memoria temporara Access,
daca este loc. Din aceasta cauza ele sunt mult mai rapide.

Nota:    3. In parametrul 'nume' se poate introduce direct o instructiune SQL. In acest caz
obiectul(tabela sau cerere) creat din aceasta, va fi temporar, iar Recordsetul respectiv va
functiona mai lent decat in cazul in care ar fi avut la baza un obiect(tabela sau cerere) salvat in
baza de date.

Nota:    4. La deschidere, Recordsetul se pozitioneaza automat pe prima inregistrare.

III.3.10.4 Proprietatile unui set de inregistrari.

Cateva din cele mai utilizate proprietati ale unui obiect Recordset sunt:

        RecordCount - se poate numai citi, si reprezinta numarul de inregistrari ale Recordsetului.

        EOF - se poate numai citi, si ia valoarea True, daca pointerul de inregistrari incearca sa
depaseasca ultima inregistrare.

        BOF - se poate numai citi, si ia valoarea True, daca pointerul de inregistrari incearca sa
se plaseze in fata primei inregistrari.

        Type - se poate numai citi, si arata care este tipul Recordsetului.

        Updatable - se poate numai citi, si arata daca Recordsetul este actualizabil.

        NoMatch - se poate numai citi, si se pozitioneaza dupa o metoda Seek sau Find.
Aceasta proprietate va lua valoarea True, daca in urma metodei respective de cautare
nu s-a putut pozitiona pointerul de inregistrari(nu s-a gasit nici o inregistrare care sa
satisfaca conditia de cautare).

Nota:    Pentru Recordsetul care nu are nici o inregistrare RecordCount=0 si atat EOF cat si
BOF sunt True.

Nota:    Pentru a citi valoarea corecta a numarului de inregistrari ale unui Recordset este bine ca
sa se pozitioneze mai intai pointerul de inregistrari pe ultima inregistrare.(eventual cu metoda
MoveLast)

Exemplu.     

Public Sub Rst_TipRecordset(Optional BazaDate)

'Deschiderea unui Recordset in toate tipurile

Dim DB As Database
Dim RS As Recordset

Dim Tip(4) As Integer

Dim Eroare As String

Dim i As Integer

'Daca parametrul 'BazaDate' lipseste atunci se lucreaza cu baza de date interna

If IsMissing(BazaDate) Then

Set DB = CurrentDb 'Baza de date din aplicatia curenta

Else

Set DB = OpenDatabase(BazaDate) 'Baza de date din alta aplicatie

End If

'----------------------------

' Tipuri de seturi de inregistrari

Tip(1) = dbOpenTable ' Constanta 1 - pentru exemplul dat numai acest tip nu va fi admis

Tip(2) = dbOpenDynaset ' Constanta 2

Tip(3) = dbOpenSnapshot ' Constanta 4

Tip(4) = dbOpenForwardOnly ' Constanta 8

For i = 1 To 4

' Daca nu se poate deschide in tipul respectiv se va produce o eroare

On Error GoTo Fis

Set RS = DB.OpenRecordset('Cerere_B', Tip(i))

On Error GoTo Fis1

RS.MoveLast ' Se pozitioneaza daca poate pe ultima inregistrare

MsgBox RS.RecordCount ' Afiseaza numsrul de inregistrari al Recordsetului

 RS.Close

Reia:

Next i

Sfirsit:

Exit Sub

Fis:

Eroare = 'Nu se poate deschide tipul de recorset ' & Tip(i) & vbCr & _

'--Nr.eroare=' & err & ' - ' & err.Description

MsgBox Eroare, vbCritical

Resume Reia ' trece la incercarea deschiderii unui alt tip

Fis1:

MsgBox err & ' - ' & err.Description, vbCritical

Resume Reia ' trece la incercarea deschiderii unui alt tip

End Sub

III.3.10.5 Accesarea secventiala a unui set de inregistrari.

Exista 5 metode pentru deplasarea in mod secvential intr-un Recordset:

        MoveFirst – pointerul de inregistrari se muta pe prima inregistrare;

        MoveLast – pointerul de inregistrari se muta pe ultima inregistrare din Recordset;

        MoveNext – pointerul de inregistrari se muta pe urmatoarea inregistrare;

        MovePrevious – pointerul de inregistrari se muta pe inregistrarea anterioara;

        Move(N) – pointerul de inregistrari se muta functie de valoarea lui N. Astfel daca:

          N este pozitiv – pointerul de inregistrari se muta inainte cu N inregistrari fata de

inregistrarea curenta;
          N este negativ – pointerul de inregistrari se muta inapoi cu N inregistrari fata de
inregistrarea curenta;

          N=0 - pointerul de inregistrari nu se modifica.

Nota:    Cand se parcurge secvential un Recordset, trebuie testate proprietatile BOF si EOF,
pentru a nu se depasi limitele acestuia, la fiecare noua pozitionare.

Nota:    Pentru tipul de inregistrari ForwardOnly, singura metoda acceptata este MoveNext.

III.3.10.6 Accesul direct intr-un set de inregistrari.

III.3.10.6.1 Metoda Seek.

Metoda Seek a unui Recordset, cauta o inregistrare care sa satisfaca un anumit criteriu si in cazul
gasirii acesteia, pozitioneaza pe ea pointerul de inregistrari.

Criteriul care se foloseste cu metoda Seek, trebuie sa se refere la un index al tabelei care sta la
baza Recordsetului.

Deoarece Seek functioneaza numai pe indecsi, este evident ca Recordsetul trebuie sa fie
obligatoriu numai de tip 'table'.

Aplicarea metodei se face in trei pasi:

1.      Se seteaza proprietatea Index, a Recordsetului, de tip string, cu numele indexului dupa care
se doreste efectuarea cautarii. In cazul in care acesta este cheie primara a tabelei numele lui este
'PrimaryKey'.

NumeRecordset.Index='NumeIndex'

2.      Se aplica metoda Seek. Prin aceasta se introduce si expresia de cautare, prin doi parametrii
de tip string care reprezinta:

          Operatorul relational al expresiei ce se formeaza cu indexul precizat in etapa anterioara:

= > < >= <=

          Un literal care reprezinta valoarea pe care trebuie sa o aiba in inregistrare indexul
respectiv.

NumeRecordset.Seek 'operator_relational', 'valoare'

Nota:    O metoda este similara cu o procedura din punct de vedere al regulilor de sintaxa
folosite. Ea se poate lansa si cu parametrii, caz in care acestia sunt plasati in continuarea numelui
metodei, separati prin virgula si fara sa fie inclusi intre paranteze.
3.      Se verifica prin proprietatea NoMatch daca operatia s-a efectuat cu succes(in caz de reusita
proprietatea se seteaza pe False).

Exemplu.     

Public Sub Rst_MetodaSeek()

' Cauta o inregistrare folosind metoda Seek, pe un camp indexat si pe un camp cheie primara

Dim DB As Database

Dim RS As Recordset

On Error GoTo Fis

Set DB = CurrentDb

' Se deschide in tipul Table

Set RS = DB.OpenRecordset('Tabela_A', dbOpenTable)

'Se verifica ca recordsetul sa aiba inregistrari

If RS.RecordCount = 0 Then

MsgBox 'Nu exista inregistrari', vbInformation

Exit Sub

End If

' Seteaza indexul pentru care se face cautarea pe cheia primara

RS.Index = 'PrimaryKey'

' Cauta inregistrarea cu cheia primara = 2

RS.Seek '=', '2'

If RS.NoMatch Then

MsgBox 'Nu s-a gasit inregistrarea cautata'

Else

MsgBox 'Ok - ' & RS!N & ';' & RS!A

 End If

'___________

' Seteaza indexul pentru care se face urmatoarea cautare pe campul 'A'

RS.Index = 'A'

' Cauta inregistrarea cu valoarea 'unu'

RS.Seek '=', 'unu'

If RS.NoMatch Then

MsgBox 'Nu s-a gasit inregistrarea cautata'

Else

MsgBox 'Ok - ' & RS!N & ';' & RS!A

End If

RS.Close

Sfirsit:

Exit Sub

Fis:

MsgBox err & ' - ' & err.Description, vbCritical

Resume Sfirsit

End Sub

------------------        

Nota:    Un obiect index contine asa cum am mai aratat o colectie Fields. Deci un index poate fi
format nu numai dintr-un singur camp. Metoda Seek, permite introducerea unui criteriu de
cautare si in acest caz, prin folosirea mai multor parametrii valoare(cate unul pentru fiecare
camp al indexului)

III.3.10.6.2 Metodele FindFirst, FindLast, FindNext, FindPrevious.

Aceste metode functioneaza asemanator ca metoda Seek, cautand o inregistrare care sa satisfaca
un anumit criteriu pentru a se pozitiona pe ea, dar nu foloseste obligatoriu numai campurile
indexate pentru efectuarea operatiei.

Tipul Recordsetului pentru aceste metode trebuie sa fie obligatoriu Dynaset sau Snapshot.

Este evident ca deoarece cautarea nu se va face folosind numai indecsii durata de executie a
acestor metode este mult mai mare decat la metoda Seek.

Deoarece exista posibilitatea ca sa existe mai multe inregistrari care sa satisfaca criteriul
introdus, exista 4 metode de cautare care vor:

        FindFirst - pozitioneaza pointerul pe prima inregistrare care indeplineste criteriul de cautare.
La aceasta metoda cautarea porneste de la prima inregistrare a Recordsetului, spre sfarsitul lui

        FindLast - pozitioneaza pointerul pe ultima inregistrare care indeplineste criteriul de

cautare. La aceasta metoda cautarea porneste de la ultima inregistrare a Recordsetului, spre
inceputul lui.

        FindNext - se aplica de obicei dupa ce s-a efectuat o metoda Find. Ea pozitioneaza pointerul
pe urmatoarea inregistrare care indeplineste criteriul de cautare. La aceasta metoda cautarea
porneste de la inregistrarea curenta a Recordsetului, spre sfarsitul lui

        FindPrevious - - se aplica de obicei dupa ce s-a efectuat o metoda Find. Ea pozitioneaza
pointerul pe inregistrarea anterioara care indeplineste criteriul de cautare. La aceasta metoda
cautarea porneste de la inregistrarea curenta a Recordsetului, spre inceputul lui

------------------        

Aplicarea metodei se face in doi pasi:

1.      Se aplica una din metodele Find.

        Toate metodele Find folosesc un parametru de tip string prin care se introduce o expresie
care reprezinta criteriul de cautare.

Regulile de scriere ale expresiei sunt aceleasi care au fost prezentate la formarea expresiilor din
functiile agregate de domeniu.

Reamintim ca se pot folosi in aceste expresii orice fel de operatori acceptati in VBA(aritmetici,
relationali sau logici) si ca termenii expresiei pot fi si numele de campuri din Recordsetul pe
care se face cautarea.

NumeRecordset.FindFirst | FindLast | FindNext | FindPrevious 'expresie'

2.      Se verifica prin proprietatea NoMatch daca operatia s-a efectuat cu succes(in caz de reusita
proprietatea se seteaza pe False).

Exemplu.     

Public Sub Rst_MetodeFind()

' Cauta toate inregistrarile care indeplinesc un anumit criteriu _

folosind metode Find

Dim DB As Database

Dim RS As Recordset

Dim I As Integer

Dim Tp As String

Dim Criteriu As String

On Error GoTo Fis

Set DB = CurrentDb

' Se deschide setul de inregistrari in tip Dynaset.

Set RS = DB.OpenRecordset('Tabela_A', dbOpenDynaset)

'Se verifica ca recordsetul sa aiba inregistrari

If RS.RecordCount = 0 Then

MsgBox 'Nu exista inregistrari', vbInformation

Exit Sub

End If

' Cauta prima inregistrare care are campul 'A' la fel cu _

valoarea introdusa prin InputBox

Tp = InputBox('Valoarea care se va cauta pentru Cimpul A')

I=0
 Criteriu = '[A]=''' & Tp & ''''

RS.FindFirst Criteriu

Do While RS.NoMatch = False 'a gasit o inregistrare cu criteriul introdus

MsgBox 'Ok - ' & RS!N & ';' & RS!A

I=I+1

RS.FindNext Criteriu ' cauta urmatoarea inregistrare care respecta acelasi criteriu

Loop

MsgBox 'Nr. de inregistrari gasite care au Cimpul A = ''' & Tp & ''' este: ' & I

RS.Close

Sfirsit:

Exit Sub

Fis:

MsgBox err & ' - ' & err.Description, vbCritical

Resume Sfirsit

End Sub

III.3.10.7 Prelucrarea datelor dintr-un set de inregistrari.

III.3.10.7.1 Citirea campurilor dintr-un set de inregistrari .

Un obiect Recordset contine o colectie de obiecte Fields. In aceasta colectie vor fi atatea obiecte
cate campuri are Recordsetul respectiv.

Proprietatea implicita a unui obiect camp este Value care reprezinta valoarea care se gaseste in
campul respectiv. Ea se poate folosi atat in citire cat si in scriere(pentru a fi modificata).

Exemplu.     

Public Sub Rst_CitireSecveniala()

'Deschiderea unui Recordset si citirea secvensiala a acestuia

Dim DB As Database

Dim RS As Recordset

Dim Eroare As String

On Error GoTo Fis

Set DB = CurrentDb

' Se deschide in tipul implicit, adica cel mai semnificativ care se poate - Table

' La deschidere automat Recordsetul se pozitioneaza pe prima inregistrare.

Set RS = DB.OpenRecordset('Tabela_A')

'Se verifica ca recordsetul sa aiba inregistrari

If RS.RecordCount = 0 Then

MsgBox 'Nu exista inregistrari', vbInformation

Exit Sub

End If

'Se parcurge recordsetul de la prima la ultima inregistrare.

Do While Not RS.EOF ' Ciclul se executa cat timp nu se atinge sfarsitul recordsetului

' Se afiseaza valorile din campuri folosindu-se proprietatea implicita Value. _

Se observa folosirea semnului de calificare (!) pentru a se referi un obiect de tip camp

MsgBox RS!N & ';' & RS!A

RS.MoveNext ' Pozitionare pe urmatoarea inregistrare.

Loop

' Afiseaza numarul de inregistrari al Recordsetului

MsgBox 'Numarul de inregistrari = ' & RS.RecordCount

RS.Close ' Optionala Se face automat la inchiderea procedurii in care s-a declartat
Recordsetul
Sfirsit:

Exit Sub

Fis:

MsgBox err & ' - ' & err.Description, vbCritical

Resume Sfirsit

End Sub

III.3.10.7.2 Actualizarea unui set de inregistrari .

Pentru fiecare tip de actualizare(modificare, adaugare, stergere) care se efectueaza asupra datelor
dintr-un Recordset, exista metode specifice.

Pentru ca o actualizare sa fie acceptata, in primul rand trebuie ca sa se respecte urmatoarele trei
conditii:

          Recordsetul sa fie actualizabil. Pentru verificarea acestei conditii se poate folosi
proprietatea Updatable(sa fie True).

          Recordsetul sa fie deschis in tip Table sau Dynaset, adica in tipurile care accepta
efectuarea de actualizari.

          Actualizarea efectuata, sa respecte conditiile de integritate de domeniu, existentiala sau

referentiala a tabelelor si relatiilor pe care setul de inregistrari este creat
III.10.3.7.2_1 Modificarea datelor dintr-un camp al unui set de inregistrari .

Modificarea datelor dintr-un camp al unei inregistrari dintr-un Recordset se efectueaza folosind
metodele Recordset Edit si Update, si proprietatea Field, Value, astfel:

        Modificarea efectiva a valorii dintr-un camp al unui Recordset, se efectueaza prin
proprietatea Value(implicita) a campului, in scriere. Pentru ca acest lucru sa fie posibil trebuie ca
sa se procedeze in prealabil in felul urmator:

          pointerul de inregistrari se pozitioneaza pe inregistrarea ale carui campuri se vor modifica;

          se lanseaza metoda Recordset Edit;

        Dupa efectuarea modificarii campurilor din inregistrare, aceasta trebuie efectiv rescrisa in
Recordset, prin metoda Update.

Deci modificarea unui camp dintr-o inregistrare, se face prin efectuarea acesteia intre metodele
Recordset Edit si Update.
Nota:    Daca modificarea efectuata nu va respecta proprietatile de integritate setate, metoda
Update nu se va executa si va provoca o eroare de executie.

Exemplu.     

Public Sub Rst_Modificare()

Dim DB As Database

Dim RS As Recordset

Dim I As Integer

Dim Tp As String

Dim TM As String

Dim Criteriu As String

On Error GoTo Fis

Set DB = CurrentDb

' Se deschide setul de inregistrari in tip Dynaset, care permite efectuarea actualizarilor

Set RS = DB.OpenRecordset('Tabela_A', dbOpenDynaset)

'Se verifica ca recordsetul sa aiba inregistrari

If RS.RecordCount = 0 Then

MsgBox 'Nu exista inregistrari', vbInformation

Exit Sub

End If

'Se verifica ca recordsetul sa poata fi modificat

If RS.Updatable = False Then

MsgBox 'Nu se pot efectua modificari', vbInformation

Exit Sub

End If
' ______Modificarea unui cimp

' Se introduce un criteriu de selectie pentru inregistrarile ce se vor modifica

Tp = InputBox('Valoarea care se va cauta pentru Cimpul A')

' Se introduce valoarea cu care se actualizeaza

TM = InputBox('Valoarea care se va introduce in Cimpul A')

I=0

Criteriu = '[A]=''' & Tp & ''''

RS.FindFirst Criteriu

Do While RS.NoMatch = False 'a gasit o inregistrare cu criteriul introdus

MsgBox 'Inregistrare Veche :' & RS!N & ';' & RS!A

RS.Edit

RS!A = TM

On Error GoTo Fis1 ' eroare daca nu se poate face modificarea

RS.Update

On Error GoTo Fis

I=I+1

MsgBox 'Inregistrare Noua :' & RS!N & ';' & RS!A

RS.FindNext Criteriu ' cauta urmatoarea inregistrare care respecta acelasi criteriu

Loop

MsgBox 'Nr. de inregistrari modificate este: ' & I

RS.Close

Sfirsit:

Exit Sub
Fis:

MsgBox err & ' - ' & err.Description, vbCritical

Resume Sfirsit

Fis1:

MsgBox 'Eroare Actualizare: ' & vbCr & err & ' - ' & err.Description, vbCritical

Resume Sfirsit

End Sub
III.10.3.7.2_2 Adaugarea unei inregistrari intr-un set de inregistrari.

Adaugarea unei inregistrari noi intr-un set de inregistrari se efectueaza folosind metodele
Recordset AddNew si Update, si proprietatea Field, Value, astfel:

        Se pozitioneaza pointerul pe o inregistrare noua, prin metoda Recordset AddNew.

        Se introduc in campurile inregistrarii valorile dorite prin folosirea in scriere a proprietatii
Value a acestora.

        Se scrie in Recordset inregistrarea noua prin metoda Update.

Nota:    Daca inregistrarea adaugata nu va respecta proprietatile de integritate setate, metoda

Update nu se va executa si va provoca o eroare de executie.

Exemplu.     

Public Sub Rst_Adaugare()

Dim DB As Database

Dim RS As Recordset

Dim TN As String

Dim TA As String

On Error GoTo Fis

Set DB = CurrentDb

' Se deschide setul de inregistrari in tip Dynaset, care permite efectuarea actualizarilor
 Set RS = DB.OpenRecordset('Tabela_A', dbOpenDynaset)

'Se verifica ca recordsetul sa poata fi modificat

If RS.Updatable = False Then

MsgBox 'Nu se pot efectua modificari', vbInformation

Exit Sub

End If

' ______Adaugarea unei inregistrari

' Se introduc de la tastatura valorile pentru cimpurile inregistrarii

TN = InputBox('Valoarea pentru Cimpul N')

TA = InputBox('Valoarea pentru Cimpul A')

RS.AddNew

RS!N = Val(TN)

RS!A = TA

On Error GoTo Fis1 ' eroare daca nu se poate face adaugarea

RS.Update

On Error GoTo Fis

MsgBox 'Adaugare efectuata'

RS.Close

Sfirsit:

Exit Sub

Fis:

MsgBox err & ' - ' & err.Description, vbCritical

Resume Sfirsit
Fis1:

MsgBox 'Eroare Adaugare: ' & vbCr & err & ' - ' & err.Description, vbCritical

Resume Sfirsit

End Sub
III.10.3.7.2_3 Stergerea unei inregistrari dintr-un set de inregistrari.

Stergerea unei inregistrari dintr-un set de inregistrari se efectueaza folosind metoda Recordset
Delete, astfel:

        Se pozitioneaza pointerul pe inregistrare care se va sterge.

        Se executa metoda Recordset Delete.

Nota:    Daca inregistrarea stearsa va provoca o eroare de integritate referentiala(de exemplu se

incearca stergerea unei inregistrari dintr-o tabela parinte, care are copii printr-o relatie cu
integritatea referentiala setata dar nu si cu stergere in cascada) metoda Delete nu se va executa si
va provoca o eroare de executie.

Exemplu.     

Public Sub Rst_Stergere()

Dim DB As Database

Dim RS As Recordset

Dim I As Integer

Dim Tp As String

Dim Criteriu As String

On Error GoTo Fis

Set DB = CurrentDb

' Se deschide setul de inregistrari in tip Dynaset, care permite efectuarea actualizarilor

Set RS = DB.OpenRecordset('Tabela_A', dbOpenDynaset)

'Se verifica ca recordsetul sa aiba inregistrari

 If RS.RecordCount = 0 Then

MsgBox 'Nu exista inregistrari', vbInformation

Exit Sub

End If

'Se verifica ca recordsetul sa poata fi modificat

If RS.Updatable = False Then

MsgBox 'Nu se pot efectua modificari', vbInformation

Exit Sub

End If

' ______Stergerea unor inregistrari

' Se introduce un criteriu de selectie pentru inregistrarile ce se vor sterge

Tp = InputBox('Valoarea care se va cauta pentru Cimpul A')

I=0

Criteriu = '[A]=''' & Tp & ''''

RS.FindFirst Criteriu

Do While RS.NoMatch = False 'a gasit o inregistrare cu criteriul introdus

If MsgBox('Inregistrarea care se sterge:' & RS!N & ';' & RS!A, vbOKCancel) = vbOk _

Then

On Error GoTo Fis1 ' eroare daca nu se poate face stergerea

RS.Delete

On Error GoTo Fis

I=I+1

End If
 RS.FindNext Criteriu ' cauta urmatoarea inregistrare care respecta acelasi criteriu

Loop

MsgBox 'Nr. de inregistrari sterse este: ' & I

RS.Close

Sfirsit:

Exit Sub

Fis:

MsgBox err & ' - ' & err.Description, vbCritical

Resume Sfirsit

Fis1:

MsgBox 'Eroare Stergere ' & vbCr & err & ' - ' & err.Description, vbCritical

Resume Sfirsit

End Sub

III.3.11 Seturi de inregistrari definite pe cereri.

O cerere de selectie, poate sa fie obiectul de intrare a unui set de inregistrari in doua moduri:

        Direct, definind ca obiect al setului de inregistrari cererea(ca in exemplele de pana acum)

        Executand in prealabil anumite actiuni asupra cererii. De exemplu daca este necesar
introducerea unor parametrii in cerere direct din cod.

Crearea Recordsetului in acest caz se face aplicand metoda OpenRecordset a cererii, ca in

urmatorul exemplu.

Exemplu.     

Public Sub Rst_Query()

' Creaza un recordset pe baza unei cereri de selectii cu parametrii

Dim DB As Database
Dim QRY As QueryDef

Dim RS As Recordset

Const NumeCerere = 'Cerere_A' ' Numele cererii

Set DB = CurrentDb 'Baza de date din aplicatia curenta

' Se introduce cererea in variabila obiect QRY

Set QRY = DB.QueryDefs(NumeCerere)

' se dau valori parametrilor cererii

QRY.Parameters('Numar') = '2'

Set RS = QRY.OpenRecordset ' Se defineste recordsetul pe cerere

If RS.RecordCount = 0 Then

MsgBox 'Nu exista inregistrari selectate', vbInformation

Exit Sub

End If

Do While Not RS.EOF ' se parcurge secvential RS

MsgBox 'Inregistrare selectata:' & RS!N & ';' & RS!A

RS.MoveNext

Loop

End Sub

III.3.12 Seturi de inregistrari definite pe alte seturi de inregistrari.

Un set de inregistrari poate fi definit pe un alt set de inregistrari, dupa ce asupra acestuia se
efectueaza anumite prelucrari.

Aceasta metoda se aplica de obicei daca se doreste sortarea sau filtrarea in prealabil a setului de
inregistrari.

Crearea Recordsetului in acest caz se face aplicand metoda OpenRecordset a primului

Recordset, ca in urmatorul exemplu, folosit pentru sortarea unui Recordset.
Nota:    Pentru sortarea unui Recordset, se foloseste proprietatea Sort a Recordsetului, care are
urmatoarea forma:

recordset.Sort = 'cheia_sortare_1 [Asc] | Desc … '

Asa cum se observa se permite sortarea dupa mai multe chei , in ordine ascendenta(implicit) sau
descendenta.

Nota:    Recordsetul de tip Table, nu se poate sorta.

Exemplu.     

Public Sub Rst_Sortare()

'Deschiderea unui Recordset si sortarea acestuia

Dim DB As Database

Dim RS As Recordset

Dim RSS As Recordset

On Error GoTo Fis

Set DB = CurrentDb

' Se deschide in tipul Dynaset / Nu este permisa sortarea pe tipul Table

Set RSS = DB.OpenRecordset('Tabela_A', dbOpenDynaset)

'Se verifica ca recordsetul sa aiba inregistrari

If RSS.RecordCount = 0 Then

MsgBox 'Nu exista inregistrari', vbInformation

Exit Sub

End If

RSS.Sort = 'N Desc' ' Se sorteaza recordsetul dupa cheia N in ordine descrescatoare

Set RS = RSS.OpenRecordset ' Se deschide al doilea recordset, pe primul care e sortat

'Se parcurge recordsetul sortat de la prima la ultima inregistrare.

 Do While Not RS.EOF '

MsgBox RS!N & ';' & RS!A

RS.MoveNext ' Pozitionare pe urmatoarea inregistrare.

Loop

' Afiseaza numarul de inregistrari al Recordsetului

MsgBox 'Numarul de inregistrari = ' & RS.RecordCount

Sfirsit:

Exit Sub

Fis:

MsgBox err & ' - ' & err.Description, vbCritical

Resume Sfirsit

End Sub

III.3.13 Accesul la obiecte externe de date.

In Access este posibil ca sa se foloseasca obiecte de date(de tip tabel) de o multitudine de tipuri
create in alte aplicatii. Aceasta se poate face ori prin legare, ori prin incapsulare.

Exista doua metode de realizarea a acestui lucru:

        Din meniu prin comanda File | Get External Data

        Prin metodele obiectului DoCmd:

          DoCmd.TransferDatabase - pentru obiecte din baze de date Access, Fox, DBase etc.

          DoCmd.TransferSpreadsheet - pentru foi de calcul din MS. Excel.

          DoCmd.TransferText - pentru date introduse sub forma de inregistrari (cu separatori sau
de latime fixa pentru stabilirea campurilor(coloanelor) in fisiere de tip text).

Nota:    Si operatia inversa, de export din Access a obiectelor acestuia, in diferite tipuri de baze
de date este posibila.