CULTURA AGRICOLA

CulturiJe sunt plante crescute de oameni pe campuri, pentru hrana (graul ~i cartofii) sau pentru alte materiale folositoare (bumbacul si inul).
I

II,

~ Bumbacul este cultivat intensiv. Este crescut pentru fibrele sale, care sunt toarse pentru a se obtine material sau Igma" de bumbac. Din seminte zdrobite s~ obtine ulei ~i mancare uscata pentru anirnale.

Graul creste in toata lumea, in ani cu ierni blande, umede §i veri uscate.

Tipu' de cultura depinde de clima tarii, de calitatea solului si de cererea existenta pe piata. [n !arile 111 curs de dezvoltare, In special In regiunile tropicale ale lumii, oamenii cultiva doar atat cat Ie este lor necesar. Aceste culturi se numesc culturi de subzistenta. Alti oameni fermieri cultiva mari cantitati , de ::> zrane , p'entru a ' Ie vinde. Aceste culturi se numesc culturi intensive.

DE LA RADACINI LA FRUCTE
sursa de hrana sunt radacinoasele, care au radacinile carnoase, cornestibile. In Europa 0 astfel de hrana este cartoful iar In Africa cartoful dulce $i tapioca. ' Bumbacul $i inul sunt cultivate pentru florile fibroase din care se obtin firele textile. Alte culturi importante sunt cele de ceai $i tutun crescute pentru frunze, $i culturile de fructe, ca bananele $i merele.

o alta

CEREALE ESENT'ALE
Cele mai importante culturi sunt cerealeIe, cultivate pentru serninte sau boabe. CerealeJe includ grau, orez, porumb, sorg $i orz, acoperind cam trei sferturi din suprafata cultivata a lumii. Graul este cea mai cultivata cereala, cu cele circa 590 mil ioane de tone anuale, pentru hrana oamenilor, insa si pentru hranirea animalelor. Orezul este principalul ingredi nt in alimentatia a peste jumatate dintre oamenii lurnii, ill mod special In Asia.

STRAMO~I SALBATICI
Toate plantele de cultura provin din plante salbatice. Ele au fost selectionate pentru a furniza recolte mai mari pe soluri si in conditii climatice, care nu sunt proprii regiunii lor de origine. Unele plante s-au schimbat atat de rnult, In cat este greu sa se precizeze din ce plante salbatice au proven it. Pe masura ce au crescut suprafetele recoltate ~i cantitatea culturilor, au inceput sa fie folosite $i pesticide.
Boabele sunt lncarcate printr-un brat mobil, intr-un

Cartofii, originari din Peru, au fost mulUi vreme 0 cultura nnportanta in Europa.

RECOLTAND CULTURA
Combinele agricole taie, treiera ~i cura\a cerealele, de exemplu qraul, preqatindu-l pentru transportarea in plata. Se pot adauqa piese speciale pentru a recolta diverse culturi, ca cele de soia sau de porumb. Sfecla de zahar se cultiva pentru radacina bogata in zahar §i frunze, ca furaj. Treieratoarea separa boabele de tulpini.

Paiele ~i pleava sunt aruncate.

Controlul se face din cabina.

Elevatorul paielor trans, porta graul taiat spre treieratoare. Cafeaua este principala cultura in regiunile tropicale. Ea creste in plantatii.

Boabele sunt separate de plea va de catre un vanturater, care sufla aero Rotile indreapta tulpinile graului, ' inainte ca acestea s~1 fie taiate.

Strugurii cresc in vii unt recotta] pentru vinuri, stafide ~i ca fructe proaspete.

VEZI:
I

Agricultura. Hrana, Fruct. Fungi, Genetica, Nutrijie, Legume.

151

FLOARE
Fiorile sunt partile reproductive ale unor tipuri de plante. Ele produc seminte, care vor forma 0 noua geueratie de plante din aceeasi specie.

Carpela:
Stigmat Stil Ovar

Liliecii sunt atrasi in timpul noptii de mirosul sau de culoarea intrarosie a unor flori exotice.

sunt de fapt frunze specializate, care au evoluat In rnilioane de ani pentru a ajuta plantele sa se reproduca. Exista mai rnult de 250.000 de specii de plante cu flori, numite angiosperrne, care traiesc mult, asemenea arbori lor, sau sunt anuale. Fiorile par diferite, dar toate contin aceleasi parti de baza. Petale
Sepale

iorile

Tulpina

Ovule (celule-ou)

sr PARTI

PARTI

FEMEIE~TI BARBATE~TI

Multe flori alpine sunt tari ~i sunt intinse pe pamant. pentru a se apara de frig.

Principalele organe reproductive ale flori i sunt carpelele ferneiesti si staminele barbatesti. Fiecare stamina are antere, care produc 0 pulbere fina, alcatuita din granule de polen si filament. Carpel a are un stigmat, care este In mod obisnuit lipicios ~i colorat In varful stilului - un fel de tub care conduce la ovare. In ovare se gasesc celule-ou, care se VOl' transform a In serninte.

... Fiorile au patru parti principale: sepale ~i petale (par\ile exterioare) ~i carpele si stamine (partile reproductive). Staminele sunt barbate~ti $i carpelele sunt ferneiestl,

cu stigmatul. Acest fenomen poarta denurnirea de polenizare. Multe plante cu flori sunt polenizate cu ajutorul insectelor. Cand ele intra III floare 'in cautare de nectar, insectele se umplu de polenul de pe antere, pe care II transfera pe stigmatul altei flori.

POLENIZAREA
Pentru a forma seminte, granulele de polen din antere trebuie sa ajunga In contact

ATRACTIA FLORI LOR

Culorile, mirosurile ~i forrnele florilor s-au dezvoltat 'in asa fel incat sa atraga polenizatori i - acestia sunt insecte obisnuite, dar si pasari si marnifere mici, cum ar f liliecii. Multe flori au glande numite nectaride, care produc nectar - un lichid dulce, din care se hranesc polenizatori i. Polenizatorii trebuie sa treaca peste partile ferneiesti si partile barbatesti, pentru a ajunge la acesta.

Plantele de desert, cum ar Ii cactusfi. au culori stridente pentru a atrage insectele in cele cateva saptamani cand sunt inflorite.

DATE DES PRE FLORI

• Prima floare care a inflorit - se crede a f - a aparut acum 160 de milioane de ani.
0

magnolie

• Cea mai mare Hoare din lume. Rafflesia arnoldii, creste in Indonezia ~i poate rnasura pana la 1 min diametru. Mirosul ei de carne putrezita 0 face irezistibila . mustelor, care 0 polenizeaza. ... Una din petalele orhideei-albina seamana perfect cu 0 albina. Acest lucru atrage alIi polenizatori, sernnaland o sursa de nectar. Alte flori atrag albinele cu modelele ultraviolete de pe petale. pe caredoar albinele Ie pot vedea. • Opiumul, care se formeaza din macul de opium. este folosit pentru a fabrica analgezice puternice, precum codeina. • Perivineea de Madagascar. care a fost odata considerata otravitoare, se foloseste azi pentru a produce medicamente impotriva cancerului.

Fiorile de apa, ca nuferii. plutesc pe supratata apei ~i atrag insectele pentru polenizare.

152

FLO ARE
Mugurii florilor de mac raman inchisi pana cand granulele de polen sunt coapte.

Polenizalorul albina

CICLUL REPRODUCTIV
Toate plantele cu flori cresc din samanta, care germineaza ~i formeazii plante mici, fiecare avand radacina, tulpina ~i frunze. Noii muguri de pe tulpina se dezvolta in frunze, ramuri ~i alli muguri. Cand planta este matura, unii muguri infloresc. Partile masculine ale florii (antere ~i filamente) elibereaza granule de polen. Cand acestea ajung pe stigmat, un mic tub din stil creste pima la celulele-ou din ovar. Cand tubul ajunge la
0

cautare de nectar. Polenul de pe aceasta floare esle depus pe sligmalul urrnatoarei flori pe care 0 viziteaza, Aceasta se norneste polenizare.

celula-ou, continutul lor

se arnesteca, Aceasta e fertilizarea, din care rezulta noi serninte.

,.
SUFLATE DE VANT
Unele flori sunt polenizate eu ajutorul vantului, eare imprastie polenul in aer. Aeeste flori nu sunt de obieei aspeetuoase ~i nu au miros. Majoritatea au stigme In forma de pana, pentru a prinde valurile de polen din aer.

Dupa polenizare, petalele ~i partile reproductive cad. lasand doar carpela cu seminte. Cand bate vantul, capsula scutura sernintele coapte prin niste gauri, asa cum cade piperul rnacinat din pipernita.

o GRA.DINA

IN FLO RITA

Plantele sunt des folosite pentru gradini, pentru cand si de des infloresc ele. Aeeasta depinde de durata vietii plantei. Plantele anuale sunt acelea care incoltesc, se maturizeaza, infloresc, produc serninte ~i rnor In acelasi an. Cele bianuale traiesc doi ani la rand, iar cele perene traiesc trei sau mai multi ani. Plantele multor gradini sunt perene, pentru ca odata ee au inflorit, ele infloresc mai multi ani la rand, pana mor.

cat

Petalele cad penlru a elibera sernintele.

MUI\i maci sunl plante anuale (traiesc doar un an). Asia lnsearnna ca planta i~i foloseste toata energia in a inflori ~i a produce serninte.

VEZI:
Desert, Samanla Fruct, Pajiste, ~i polenizare. Frunza, Planta, Padure,

153

FRUCT
Fruetele con tin semintele plantelor eu flori. Ele protejeaza semintele in dezvoltare ~i le ajuta sa ajunga in locul. potrivit pentru a da nastere altor plante.
~ entru ca 0 noua generatie de plante sa se dezvolte, sernintele trebuie sa fie imprastiate la 0 anumita distants de planta mama, astfel incat plantele noi sa nu fie grupate toate impreuna. Fructul e modalitatea prin care planta cu flori asigura substante nutritive semintelor coapte. FRUCTE CARNOASE Fructele pot fi impartite In doua grupe principale: carnoase ~i uscate. Fructele carnoase sunt zemoase si sunt preferate de mamifere $i pasari, care Ie mananea in intregirne, atat fructul cat si semintele. Sernintele tree prin corpul animalelor nedigerate si ajung pe parnant, de unde se dezvolta noi plante. Zmeura e un fruet fals. Se dezvolta In stigmat, iar adevaratele fruete sunt doar bobitele de la suprafata. FRUCTE USCATE Fructele preeum capsulele cu seminte de mac sau nucile devin useate cand se COCo Pastaile de rnazare se desfac si semintele sar In toate directiile. Sernintele de artar sunt usoare si pot fi purtate de vant. Si alunele sunt fruete, dar au 0 carcass tare, care putrezeste cand samanta din interior e coapta si pregatita sa germineze,

Poamele sunt fructe carnoase, ca perele, care au sernmte in interiorul format din receptaculul florii.

MAGAZII DE SEMINTE Fruetele erese din ovarele florilor dupa ee au fost polenizate. Semintele din interiorul fructului se dezvolta din eelulele-ou fertilizate din ovar. Unele fruete, ca piersicile, ciresele si prunele, contin 0 singura samanta. Totusi multe fruete, ea merele, fragii, tomatele ~i pepenii, contin mai mult decat 0 samanta. Uneori sepaJele (frunzele din afara petalelor florilor) raman dupa ee petalele florii cad, pentru a inchide fructele, ca la ghinda. FRUCTE COMESTlBILE Unele fruete sunt otravitoare pentru oameni, dar sunt multe care sunt delicioase si nutritive. Fruetele carnoase contin de obieei zahar din fructe, acesta fiind 0 utila sursa de energie, iar fibrele provenite din coaja, miez ~i uneori serninte asigura 0 buna digestie. Fructele contin vitamine, minerale ~i alte substante nutritive, care ajuta organismul sa lupte impotriva boIilor. ucile sunt de asemenea 0 sursa bogata de proteine.

Bacele, ca tomatele, castravefii ~i portocalele, au mai multe seminte in interiorul unui fruct cu miez moale.

Drupele au 0 sinqura saman\a, care contine sarnburele. Murele au mai multe drupe mici.

Fructele uscate, de la alune pana la qrane, poarta ~i ele serninte.

CONSUMAREAFRUCTELOR
Culoarea puternica ~i mirosul placut al unor fructe precum murele atrag pasarile ~i animalele pentru a Ie manoa. Dupa ce digera partea moale de la suprafata. semintele sunt eliminate din corp odata cu resturile. Ele ajung de obicei la
0

anurnita distanlii de planta mama.

Sarnanta cade pe solul fertil ~i primele frunzulite apar.

Fiorile de pe planta rnatura sunt polenizate ~i produc serninte.

peta,e,e cad ~i fructul se formeaza. Acum e tare ~i nu atrage pasarile.

Fructul devine suculent ~i dulce atunci cane se poate rnanca.

FUNGI
Fungii nu sunt niei plante, nici animale, ei au propriul lor regn, eu peste 100.000 de speeii: ciuperei comestibile, ciuperei otravitoare, mueegaiuri ~i drojdii.
pre deosebire de plante, ciupercile au nevoie de un suport de hrana organica, pentru a creste ~i a se reproduce. Plantele au un pigment verde, numit clorofila, care le ajuta sa-si procure hrana, folosind energia solara. Ciupercile nu au clorofila, asa ca ele l~i procura hrana din plante sau anirnale. UNDE TRAIESC Exista mai mult de 100.000 de specii diferite de ciuperci. Unele, ca drojdiile, sunt unicelulare. Cele mai multe forrneaza 0 masa de fire, numite micelii, care se infrltreaza In orice substrat nutritiv. ulte traiesc 111 plante sau In sol, unde se descornpune materia vegetal a si animala moarta. CUM SE INMUL TESC Pentru a se reproduce, ciupercile trebuie sa elibereze spori In aer. nele dintre elc, ca ciupercile otravitoare, cresc mari pentru a ajuta sporii sa se imprastie mai departe. Altele ere c In inaltime, fiind inalte $i fibroase, cu capsule
... Mucegaiul de pe acesle nectarine provine de la sporii purtati de vant, care au inceput sa se dezvolle.

de spori la varf Daca sporii ajung intr-un lac potrivit, ei vor da nastere altor ciuperci de acelasi fel. Exista spori de ciuperci In jurul nostru, tot tirnpul. CIUPERCI UTILE Unii fungi sunt folositori pentru ca ei ajuta la descompunerea ramasitelor animale lor si plantelor sau pentru medicamente. Un exemplu este antibioticul penicilina. Unele drojdii sunt folosite pentru a face paine sau alcool. Unele ciuperci sunt comestibile, dar altele contin otravuri mortale $i e dificil sa Ie diferentiern. CIUPERCINEPLACUTE Ciupercile pot creste distrugand hrana, hartia, lernnul din constructii sau umezind hainele. Bolile produ e de ciuperci pot ucide plante, culturi de cartofi $i capsuni. Unele afecteaza anirnalele $i oamenii: 0 boala micotica produce aparitia unei piei solzoase, uscate, intre degetele picioarelor.

Steaua parnantului i~i ridicii fructul deasupra solului pe niste raze ca stelele.

Uriasul pufulete e la fel de mare ca si capul unui om ~i face milioane de spori.

Trufele sunt considerate cele mai gustoase. Ele cresc aproape de radacinile copacilor.

CUM SE INMUL TESC CIUPERCILE ,

Ca aproape toate ciupercile, palaria sarpeiui are un miceliu filamentos, prin care se hraneste cu materie orqanlca, Penlru reproducere, elibereaza sporii din lamele palariei sale. Cand ajung pe pam ant, sporii i~i dezvolta aile mice Iii ale aceletasi specii.

Lame in dezvoltare Palarie in dezvoltare

sporii _'_ Spori

Picior (stem)

Miceliu

organism,

Planta.

Frunzele folosesc energia solara pentru a hrani plantele si sunt sursa de hrana peutru animale. EJe produc oxigenul necesar respiratiei noastre.
runzele sunt fabricile alimentare ale plantelor. Ele au forme ~i marirni variate, ajutandu-ne sa identificarn speciile de plante. Modelul ramificat al nervurilor pe frunze este 0 parte din reteaua de tuburi care transporta apa si hrana In toate partite plantei. ervura mare din centrul frunzei se nurneste nervura principala.

FRUNZA

(gaz) din aer In molecule nutritive, ca amidon si zahar. Produsul intermediar este oxigenul, din care 0 parte este folosit de planta pentru respiratie. Restul trece In aero Aproape toate fiintele vii au nevoie de oxigen.

TRANSPlRA TJA
Frunzele ajuta ~i la aspirarea apei din sol, printr-un proces numit transpiratie. Pe rnasura ce apa se evapora prin pori mici, stomate, la suprafata frunzei este supta mai multa apa de catre radacini, pentru inlocuirea apei pierdute. Fiecare por este marginit de doua celule "paznic", care pot deschide sau Inch ide porul pentru a COIltrola pierderea de apa. Apa circula In sus prin tulpina, prin tuburi fine, numite vase ale xilernului. Alt set de tuburi, vasele tloemului, transports hrana In toata planta.
=T--Cuticula cerata protejeaza frunza impotriva uscarii,

Castanul are 0 frunza cornpusa, fermata din foliole separate.

PRODUCAND
Frunzele de artar au forma unei mami - sunt palmate - cu foliole neseparate.

HRANA.

Principala functie a frunzelor este producerea hranei plantei. Acest proces, nurnit fotosinteza, are loc In organite mici, numite cloroplaste, din celulele frunzei. Ele contin 0 substanta verde, numita clorofila, care absoarbe energia lurninoasa. nergia este folosita la transformarea apei si a dioxidului de carbon

Fnunza de frasin este atcatuita din cateva foliole penate (de forma unui fus).

STRUCTURA FRUNZEI
Frunzele sunt concepute pentru a capta cat mai muita lumina solara ~i a pierde cat mai putina apa. Nervuri rigide mentin frunza la lumina, iar celulele sunt transparente, pentru ca lumina sa poata ajunge la cloroplaste. Stratul extern, cuticula, este irnpermeabil, iar majoritatea stomatelor se gasesc in interiorul frunzei, protejate de vanturile care le-ar usca, Celulele epidermei externe sunt plate ~i transparente. Cloroplastele conlin clorofila, care dau culoarea verde frunzelor.

Ciresul are a trunza simpla, serata, cu dinti~ori rnici, ca ai ferastraului, pe margini.

r---

Fotosinteza are lac in interiorul celulelor palisadice ~i al Acele pinului sunt frunze lung I, subtiri, mereu verzi si cresc in grupuri.

r-

r,oroPlastelor.

-'F'"-;=--

Stomata permite trecerea gazelor ~i apei in ~i din frunza.

II!'--""-.r--

Gazele se rnisca intre un strat buretos de celule de deasupra stomatei.

VEZI:
Floare, Fruct, Planta, Padure, Samanta lenizare, Arbore. ~i po-

PLANTA.
Plantele sunt organisme vii care exploateaza energia Soarelui pentru a se hrani. Fara plante cu care sa se hraneasca animalele, nu ar putea exista viata animala.
ajoritatea plantelor sunt capabile sa absoarba lumina solara prin intermediul unei substante numita clorofila. Ele folosesc energia solara pentru a-~i produce hrana, printr-un proces numit fotosinteza. Rezultatul este producerea oxigenului, de care toate plantele, animalele, inclusiv oamenii au nevoie pentru a trai. PLANTE DE TOATE FELURILE Exista cca. 400.000 de specii de plante, de la muschi minusculi, lungi de doar cativa mm, la uriasii arbori mamuti (cu lemn rosu), care cresc pana peste 100 m. Fiecare planta s-a adaptat Ja procesele de absorbtie a luminii, la gasirea apei si substantelor minerale ~i la variatiile de temperatura. Plantele de desert, cum sunt cactusii, au radacinile lungi, larg raspandite, pentru a eolecta apa pe care 0 depoziteaza In tulpinile lor umflate, Plantele sueulente inmagazineaza apa 10 frunzele lor groase. Plantele din zone le reei cresc In perne groase, protejandu-se de frig si vant.

Aparfmd acum aproape 350 de milioane de ani, lerigile sunt printre cele mai vechi Plante~.

CAPTAREA LUMINII Plantele trebuie sa capteze cat mai multa lumina. Fiecare are frunze formate ~i aranjate pe tulpina, astfel lncat sa umbreasca cat mai putin frunzele de dedesubt. Copaeii inalti au puternice trunchiuri lemnoase, pentru a Ie sustine frunzele mult deasupra soJului si altor plante. Plantele, asemeni vitelor, se catara pe copaci eu ajutorul lujerelor agatatoare. Plantele numite epifite eresc in Intregime suspendate intre rarnuri, fara sa atinga parnantul. ALTE SlJRSE DE HRANA Anumite plante parazite, ca vascul, obtin cantitati suplimentare de hrana, crescand in tesuturile un or plante mai mari. Alte plante, ca euscuta, nu sunt capabile sa-s: produca propria hrana. Pentru a se hrani, cuscuta se ataseaza de alte plante. Exista si plante carnivore (mancatoare de carne), cum ar fi planta ulcior si Venus, care pot prinde si digera insecte. PLANTELE SI OAMENll Oamenii au invatat sa creasca plante de cultura acum 10.000 de ani. Azi, peste 4 cincimi din alimente provin din plante ca
Primele frunze

7'" ,
"
""

.p;~"',

.#

r-

Cuscuta este 0 planta parazit. Ea insereaza suqatori in alte plante, pentru a se hrani.

Venus, planta carnivora, se hraneste cu insecte pe care Ie prinde in frunzele sale.

GERMINATIE ,
in interiorul sernintelor se gasesc toate partile necesare lormani unei plante noi. Etapa in care plantele incep sa Din fibre Ie Iructelor coapte ale bumbacului se labrica materiale textile. incolteasca se nurneste germina\ie. Pentru a incepe procesul de germinare.
0

samanta necesita

caldura, urnezeala 9i oxigen.

Hipocotil

Unele plante sunt otravitoare - cucuta poate Ii Iolosita pentru a fabrica otrava.

Etapa 1 Plantele furnizeaza cherestea. Lemnul de stejar este greu, dur si puternic. Cand samanta incepe sa germineze. ea se deslace 9i din hipocotil se forrneaza radacinita.

Etapa 2 Tulpina creste in sus prin sol 9i cotiledonul sparge invelisul sernintei, iesind afara din acesta.

Etapa 3 Mugura9ul se elibereaza de cotiledon, tulpina creste deasupra 9i se tormeaza prime Ie frunze.

157

PLANTA.

AVASCULARE CLASIFICAREA PLANTE LOR

Plantele clasificare cuprinde lare. se ctasifica in functie de anumite este lrnpartirea plante avaseulare. Aeestea contine caracteristici comune. 0 modalitate de lncrenqatura BRIOFITE lor in 10 grupe sau increngaturi. 9 lncrenqaturi

lncrenqatura briofite/or
hrana ~i apa ~i cuprind plante vascusunt divizate in consta in au una ~i Glasa HEPATIGE Glasa ANTOGEROTE Glasa MU$GHI

nu au [esuturi care sa transporte care infloresc Prineipala ca ierburile,

dintr-o parte in alta a plantei. Toate celelalte

lncrenpatora Antofite

toate plantele

(denumite

angiosperme).

care au celule reproducatoare ~i dicotiledonate.

in flori. Angiospermele diferenla Monocotiledonatele

doua clase: monocotiledonate numarul de cotiledoane dicotiledonatele frunze inguste,

sau serninte de frunze. dieotiledonatelor

au doua. Monocotiledonatele, iar frunzele

au in mod normal

sunt de obicei late. Fierea pamantului Mu~chi de turba Mu~chi

VASCULARE

Carcel

Mu~ehi de parnant

Coada calului

Feriga Pin Cycada

Ginkgo

PLANTE CU FLORI
Glasa MONOGOTILEDONATE Glasa DIGOTILEDONATE

Campanuta

'fr~
I

larba de Pampas

Palmier de ulei

Sorb

Macie~

Pliscul-eocorului

graul, orezul si cartofii. Oamenii consuma fruete, nuci, legume si prepara bauturi din eeai, eafea ~i grane. Plantele furnizeaza prod use ea uleiurile vegetale, bumbacul, cauciucul si - probabil cel mai folositor - lemnul. Multe medicamente pentru tratarea bolilor provin de la plante. Chiar si combustibilii, cum ar fi carbuncle, sunt rerniniscente fosilizate ale plantelor preistorice. CULTIVAREA PLANTELOR Majoritatea plantelor pe care Ie folosim azi sunt diferite fata de stramosii lor. Prin utilizarea unor metode, ca ingineria genetica, cultivatorii de plante au adus imbunatatiri cerealelor, pentru a Ie face mai productive ~i mai rezistente la boli. 158

.... "..... _-

Fiorile celulele plantei.

contin de ale

reproducere

Hrana

este produsa in principal in ----,~;IL-" frunze. Radacina ~-transporta apa mine-

~i sarurile
Radacinile absorb apa ~i sarurile minerale din sol.

ale spre frunze.

VEZI:
Cultura agricola, Agricultura, Fruet, Gene~i poleLegume. Floare, Padure,

tica, Frunza, Samanla

'---

nizare. Sol, Arbore,

---'11

SAMANTA ~I POLENIZARE
Semintele reprezinta mijlocul prin care se reproduc planteie cu tlori (obtinandu-se alte plante). Inainte de forma rea unei serninte trebuie sa aiba loe polenizarea.
planta minuscula, ernbrion, ~i un depozit de hrana, ambele continute intr-un inveli~ tare, protector. Unele serninte pot ramane inactive (intr-o stare de odihna) tirnp de p ste 100 de ani, inainte de se dezvolta intr-o noua planta. Pentru a produce 0 samanta, polenul (celulele masculine) dintr-o planta trebuie sa fertilizeze sau sa polenizeze ovulul (celulele feminine) altei plante.
0

contine Qsamantadenumita noua,

Cand 0 graunta de polen se lipeste pe capatul lipicios (stigrnat) al altei plante, acesta va trimite un tub ce va creste In stil, ajungand la ovar, astfel Incat celulele masculine ajung la ovul, fertilizandu-I. Aici se va dezvolta noua Saman!a. GERMINARE Pentru a se dezvolta intr-o noua planta, 0 samanta necesita urnezeala, caldura si oxigen. Acest proces denurnit gerrninare, incepe cu absorbtia apei de catre Sal11anta. Embrionul incepe sa creasca ;;i radacina lui iese din coaja sernintei. Dupa aceea Ii vor creste frunzele sau cotiledoanele ;;i planta Hinara va aparea curand. SEMINTELE CA HRANA Cand 0 saman!a cade pe pamant, depozitul de hrana cu amidon va hrani tanara planta. Amidonul e folosit pentru alirnentatie. Semintele de grau, orz, porumb, orez sau alte cereale sunt macinate pentru paine ;;i paste fainoase.

Fructele cu samburi (drupe), ca piersica, au un sarnbure mare, cu 0 singura saman!a.

Nuca de cocos este 0 samanta foarte mare, tare, cu pulpa cornestibila ~i cu lapte.

POLENIZARE La unele plante, ca ierburile si arborii, vantul transports polenul. Alte plante au fiori mari, avand culori stralucitoare, rnirosuri si nectar, pentru a at rage insecte, lilieci, pasari sau anirnale mici. Acesti vizitatori se hranesc din nectar, astfel ca polenul se lipeste de ei ;;i este transportat pe urrnatoarea planta pe care 0 viziteaza.

Ghinda este fructul stejarului. In capacul ei lemnos, se aflii o nuca neteda ~i tare.

.. 0 saman!a de grau se eompune din amidon (folosit la fabriearea fainii) acoperit cu coaia (tara!a).

Sernintele de frasin au aripi subtiri ~i uscate, cu care se lmprasfie in vant.

embrion

• Cand 0 samanta purtata de vant eade pe suprafata solului, depozitul de hrana al acesteia ii va asigura nutrientii necesari.

Un mar are numeroase semmte, pentru a marl sansele de reproducere ale aeestuia. • Solul asigura nutrienti aditionali, astfel incat planta va creste deasupra.

iMPRA~TIEREA SEMINTELOR
Plantele disperseaza sau impra~tie seminte prin mai multe metode. Sonceii sau alte animale mici mananca serninte de cereale ~i fructe de padure, iar ciulinii teposi ai plantelor se agala de blana acestora. Mai tarziu. soriceii, prin excrementele lor, vor duce sernintele 1nalta parte, 1n timp ce vor pierde §i ciulinii pe traseu. Sernmtete de papaoie au smocuri paroase, rnoi, iar macul are usoare serninte minuscule, care pot fi user purtate de vant,

VEZI:
Recolta, Floare, Fruet. Leguma.

159

Planta, Arbore,

ARBORE
Un arbore este 0 planta mare, verticala, ell 0 singura tulpina lernnoasa. Cei mai mari arbori sunt ~ieele mai grele si mai longevive organisme de pe Pamant.
rborii aLI forme ~i marimi diferite ~i peste 6 m Inaltime. Stejarul are un trunchi scurt, care se divide In uriase ramuri. Arborii mamuti sunt inalti, conici, eLI trunchiuri inalte de 100 m ~i cu 0 grosirne de 9 m la baza. CLASIFICAREA ARBORlLOR Cele 2 familii de arbori sunt: eoniferele, arbori cu lemn moale, si arborii CLIfrunze cazatoare ~i cu lemn tare. Coniferele sunt gimnosperme (insernnand serninte dezgolite), deoarece sernintele lor forrneaza solzii lernnosi din care sunt alcatuite conurile lor. Arborii cu frunze cazatoare sunt numiti angiosperme (serninte Inchise), deoarece semintele lor sunt Inehise In interiorul fructelor. Pinii, brazii, molizii, zadele ~i cucutele sunt toate coni fere, vesn ic verzi, care l~i pastreaza frunzele subtiri In forma de ace tot anul. Arborii cu frunze cazatoare, cum sunt stejarul, frasinul, artarul, fagul, ulmul si castanul salbatic.Tsi lasa toamna frunzele sa cada. TREIPARTI Cele 3 parti principale ale unui arbore sunt radacinile, tulpina ~i frunzele. Radacinile iau apa si substantele hranitoare din sol. Trunchiul suporta greutatea arborelui si transporta apa ~i substantele hranitoare.

rasfirate ~i inflorescente roz sau alburii, primavara Serniotele sale, castanele salbatice, sunt invelite intr-o coaja tepoasa, iar frunzele au 5-7 foliole.

Mesteacanul argintiu are scoarta alba, deseori ciupita cu semne negre. Are 0 forma Inalta, eleganta.

... Ramurile dezgolite ale arborilor care-si piP'd frunzele toamna sunt expuse in timpul iernii.

Mugur
'--::l",=-7iy;-

Strat protector

Frunza rnoarta ... Caderea frunzelor ajuta arborii sa conserve apa in timpul iernii. Frunza este izolata de la alimentarea cu hrana din tulpina in apropierea mugurelui; ea moare ~i cade.

Ca ~i artarul dulce, artarul argintiu este renumit pentru siropul sau. Frunzele cu 5 lobi sunt adanc dintate,

~ Ghindele sunt fructele stejarului. Pe gorun, ele sunt atasate ramurilor.

Scoarta stejarului este fisurata !?ide culoare gri maroniu.

... Multe specii de stejar cresc in cele coua Americi !?iin Europa. Majoritatea au frunze cazatoare, ca gorunul, care poate supravietui 1000 de ani. Trunchiul sau este tare ~i zqnmturos,

... Arborele banian, originar din India, are ramuri care atarna in jos pe parnant ~i produc chiar ele radacini. La un banian din Shri Lanka au fost nurnarate peste 3000 de trunchiuri.

160

ARBORE

Frunzele palmierului chinezesc numit moara de vant

A .Araucaria" e un conifer cu frunze tari, ascutite. Conurile masculine ~i feminine cresc pe arbori separati; scoarta arborelui e inelara_

A Frunzele tepoase, in forma de evantai, ale palmierului chinezesc numit moara de vant se pot raspandl pe o raza de 1 m.

A Arborii cu frunze cazatoare produc superbe culori vii ale toamnei in padurde Americii de N. Ele se pot schimba de la culoarea verde la toate nuantele de rosu, portocaliu ~i galben.

FOTOSINTEZA Frunzele Lint uzina chimica a arborelui. Printr-un proees numit Iotosintcza lumina Soarelui reactioneaza eu substanta chimica numita clorofila (care confers frunzelor culoarea lor verde) pentru a descornpune moleculele de apa si C02' rearanjand atomii acestora pentru a produce amidonul ~i zaharurile de care are nevoie arborele pentru a creste. Oxigenul este produsul rezidual al acestui proces si trece In aer.

LA CE SUNT FOLOSITI ARBORII Arborii au fest printre prirnele resurse de cornbustibil necesar focului; lernn pcntru adaposturi, unelte si anne; $i fructe ~i alune pentru hrana. Azi, 2 mi liarde de oameni din tarile In curs de dezvoltare folosese Inca lernnul ca ~i cornbustibil. Lumea industrializata foloseste cantitati uriase de cherestea, placaj ~i placi aglornerate. Celuloza este folosita la fabricarea hartiei $i fibrelor. ARBORII ~I MEDIUL Arborii ajuta la pastrarea unei atrnosfere sanatoase, indepartand CO2 din aer si eliminand oxigenul neutilizat In fotosinteza. Arborii protejeaza terenul impotriva eroziunii. Boltile lor largi de frunze si rarnuri absorb precipitatiile abundente; radacinile lor intaresc solul si previn spalarea acestuia. Este irnportanta conservarea padurilor tropicale din Brazilia ~i Indonezia. In Africa, unde padurile naturale au fost defrisate, se planteaza arbori care cresc repede, impiedicand raspandirea deserturilor.

A Lemnul tare din interiorul trunchiului este inconjurat de lemn moale. Un inel nou crescut este adauqat in fiecare an; numarul de inele arata varsta arborelui .

... Pinii cu conuri tepoase din Amenca de Nord sunt cei mai batrani arbori. Unii dintre ei au peste 6000 de ani.

Fruct pe tulpina A Bonsai este arta cresterii arborilor miniaturali. Aproape orice puiet de arbore poate fi crescut ca bonsai, prin retezarea ramurilor ~i radacimlor, dar in special coniferele.

Grupuri de frunze

~ Baobabul este originar din Africa ~I Australia. EI are un trunchi gros ~i bulbos ~i rarnun scurte ~i groase.

A Ginkgo biloba sau arborete feriga a rarnas nemodificat de 160 de milioane de ani. Timp de secole, acest arbore a fost cultivat in gradinile templelor chineze.

VEZI:
Conservare, Ecologie, PaFrundure, Fruct, Habitat, za, Planta, Padure tropicala, Samanja ~i polenizare.

161

LEGUME
Sunt plante cultivate pentru hrana. Majoritatea cresc din seminte, bulbi sao tuberculi si sunt recoltate anual. Doar cateva sunt plante perene.

pARTILE COMESTIBILE ALE LEGUMELOR

Se pot consuma opt pai\i diferite ale legumelor: bulbii cepei §i ai usturoiului; florile conopidei ~i cele de broccoli; frunzele laptucei §i ale verzei crete; radacinite morcovilor ~i ale rapitei

salbatice: sernintele ~i pastaile de fa sole si de mazare: tulpinile telinei §i ale rubarbei. respecnv tuberculii cartofilor §i ai ignamelor. Rosiile, ardeii, vinetele §I dovleceii sunt fructe aoevarate din moment ce contin ~i ele serninte, dar toate acestea sunt cultivate
ca legume.

RADACINI

SEMINTE

TULPINI

DESPRE LEGUME
• cartofii, rosiile, ardeii si porumbul dulce provin din Americi, fiind necunoscute in Europa inainte de anul

1500.
• unele tipuri de fasole sunt otravrtoare, caca sun! consum ate crude. • legume Ie organice sun! cultivate fara pesticide.

egumeJe sunt foarte irnportante pentru o dieta sanatoasa: au putine grasimi, iar unele au proteine si carbohidrati sub forma de amidon si zaharuri, vitarnine, rninerale si fibre. Unele legume, precum cartofii, trebuie gatite, altele sunt mai bune crude, iar multe pot f consumate In ambele feluri. Gatite timp indelungat, se va reduce continutul de vitarnine. LEGUME DE SEZON Legumele sunt recoltaie In diferiie timpuri. Unele, ea salata, sunt sumatc proaspete, insa altele, ar f fasolea sau mazarea, pot cate sau congelate ~i preparate

Radacinoasele se pastreaza un tirnp indelungat In conditii uscate, racoroase=ele pot f chiar $i ingropate. Congelarea ~i eonservarea permit consurnarea unei mari varietati de legume pe tot parcursul anului, eu toate ca legume Ie proaspete au cea mai mare valoare nutritiva. tarziu.

anoconcum f usmai

CULTIVARE SI RECOLTARE Toate legumele contin hrana inrnagazinata, mai ales cele cultivate $i cele salbatice. Multi oameni se bazeaza pe propriile culturi pentru a-~i asigura hrana. Daca reeolta este compromisa, acestia se confrunta cu inanitia, de aceea de mi i de ani ferrnierii au selectionat $i cultivat plante comestibile ell cea mai buna productie, in conditii climatice diferite. Prin tehnicile de cultivate ale plantelor, oamenii de $tiin!a au dezvoltat noi varietati de legume, rezistente la atacuri Ie daunatori lor $i bolilor. VEZI:
.... Legumele uriase, ca fasolea verde, sun! cultivate pentru cornpetitii, fiind prea tari pentru a Ii consumate. Cultura Sarnanta agricola, Agricul-

tura, Nutritie, Planta,

!,'i polenizare.

162

ANIMAL
Animalcle sunt fiinte vii, pluricelulare, care se pot depJasa ~i hrani, au simt de orientare ~i se reproduc de obieei prin impereeherea eu un partener.
ai mult de Lin milion de feluri de animale traiesc pe Parnant ~i multe allele sunt dcseoperite an de an. Fiecare animal cstc unic 'in felul sau, dar trasaturilc lor cornune fac ca ele sa fie separate de alte fiinte, ca plantele, ciupereile ~i organisrnele unieelulare. JOCULIMPERECHERII Ca ~i alte fiinte, anirnalele se reproduc. Majoritatea se imperecheaza cu un parIener. De obicei, femela alege partenerul, iar masculii sunr puternic colorati sau elaboreaza ritual uri de curtare, atragand atentia. MILIARDE DE CELULE MICI Toate anirnalele adulte sunt rnulticelulare, ceea cc inseamna ca sunt formate din mai multo celule. Unele animale, ca rotiferele ~i hidrele (anirnale acvatice), au doar PLltine celule, dar animalele mari, ca ~i oamenii pot avea pana la 50 de milioane de celule.

Rotiferele sunt animale rruci - se pot observa doar cu microscopul.

,,~'
~~

«" :/~'--~
;~.~

, Lorisul este un animal nocturn: el iese noaptea sa se Ochii mari ~i rotunzi, un bun sirnt al mirosului ~i un auz exceptional sunt .arrne" esentiale pentru a vana pe limp de noapte.
hraneasca.

~'''''~'''-~~4
Caracatita e un tip de molusca, un grup ce cuprinde melcii ~i calmarii.

Pe~tele inger apartine uneia din cele 20.000 de specii de pesti,

HRANA. PENTRU A TRAI Spre deosebire de plante, animalele nu-si pot produce singure rnancarea - ele trebuie sa manance plante sau hrana animala. Majoritatea au un fel de gura, dar rnodul In care Ie intra hrana 'in stomac este diferiia. Pasarile nu au dinti, asa ca hrana este rnacinata de pietrisul din stomacul lor. Serpii I~i inghit prada vie intreaga, digerand-o incet, cu ajutorul sucurilor gastriee. Teniile nu au gura, dar ele traiesc In intestinele altor anirnale, sugandu-le hrana digerata, prin piele.

Plosnita apartine unui mare grup. insectele, cu peste un rnilion de specii.

DRAGOSTE MATERNA
Multe animale fac mari eforturi pentru a-si tine puii in via\il. De exemplu, femela scorpion, cunoscuta pentru veninul ei, este cand ei pot supravietui singuri.
0

mama

foarte grijulie. Ea i~i cars nou-nascutii pe spate, timp de 12 zile, paM

Paunul este una dintre cele

9000 de specii de pasari.

din care majoritatea zboara.

lepurele de camp este un mamifer. Cei mici sunt hrani\i cu laptele mamei. Puii de scorpion sar de pe spatele mamei pentru a se hrani.

163

[MAL

NERVI Sf SIMT RI Toate animalele iau contact cu mediul inconjurator printr-o serie de organe de simt, adaptate potrivit stilului de viata. Spre exernplu, multi vanatori nocturni au mustati pentru a se ghida In Intuneric, iar unii serpi au senzori infrarosii pentru a detecta caldura corpului prazii. Rechinii pot simti mirosul de sange de la multi kilometri distanta, In timp ce animalele migratoare au un excelent sirnt al orientarii, care Ie permite sa parcurga distante lungi Tara sa se rataceasca.

iN MISCARE Toate animalele, de la cel mai lent lenes la cea mai rapida gazela, se misca cu ajutorul unor muschi. Felul In care se m i$ca di fera: unele se tarasc sau merg, altele aluneca, In timp ce altele sar sau fug - racii au mersul inapoi. Aceasta abilitate a dat posibilitatea speciilor de a se raspandi In IUl11eaintreaga. Chiar si meduza pulseaza pentru a se deplasa In masa apei. Anirnale ca buretii sau coralii se pot misca doar cand sunt tineri, iar adultii raman intr-un singur loc. ~

Maimu\ica-Ieu ros-

cata este

mairnuta rara, un all lip de mamifer.

CELE MAl RAPIDE ANIMALE

Animalele de prade folosesc multe metode pentru a-~i prinde hrana. Unele anima Ie se ascund, allele se camutleaza. dar strategia ghepardului este viteza. Ghepardul este eel mai rapid patruped, care, csnd vaneaza, poate alerga eu 110 km/h. Mancarea lui Iavorita este antilopa tanara, ce paste in savana africana. Dar rezistenta ghepardului este mica - daca nu prinde antilopa in urrnatorii
0

suta de metri. prada de obicei scapa.

Ghepardul se apropie incel de victirna, la 0 distanta cat mai mica, inainle sa alace cu viteza.

Ghepardul se apleaca in fa\a, acoperind mai multi melri la fiecare saritura. Ghearele lui nu se retrag. iar acesl lucru ii da 0 mai mare slabililate.

Antilopa i~i schlmba brusc directia pentru a derula ghepardul, dar spatele flexibil al felinei ii permite sa se tntoarca rapid.

..

'""' .......

,_. ~.

.'~

'r-

Cursa se incheie. Ghepardul sare cu labele pulernice pe picioarele antilopei, pentru a 0 dezechilibra ~i pentru a 0 dobori.

164

ANIMAL

o CHESTIUNE

DE CLASIFICARE

NEVERTEBRATE
(animale fara coloana vertebrala)

Zoologii impart lumea animala in aproape 30 de grupe sau clase (dintre care cele mai mari sunt prezentate in acest tabel). Fiecare grup sau clasa poate f divizata in subclase (prezentate aici), apoi in ordine, lamilii, genuri ~i specii (neprezentate). Animale din specii dilerite nu pot da urrnasi, cecat in situatii rare.

Increnqatura
PROTOZOARE BRAHIOPODE ROTIFERE NEMERTIENI PRIAPULIDE ENTOPROCTE SIPUNCULIDE KINORINCHIDE BURETI

lncrenqatura
ANELIDE

1ncrenqatura
MOLU$TE

~
Meduza Mele

, Dihorul patat apartine unei lamilii de carnivore (mamifere rnancatoare de carne), care include nevastuici, bursuci. vidre si scones! Toate aceste mamifere au picioare scurte ~i corp lung.

INTRUNIRI DE FAMILIE Zoologii cia ifica sau grupeaza animalele dupa trasaturile lor cornune. De exernplu, toate inseetele au sase pieioare, toate pasarile au pene si to ate mamiferele I$i hranesc puii eu lapte produs de corpul mamei. Gruparea animalelor In acest fel se numeste taxonomie. Aceasta i-a ajutat pe zoologi sa identifice de cand au aparut animalele pe Pamant, cum s-au dezvoltat $i care sunt inrudite. COLOANAVERTEBRALA Animalele pot f divizate In doua grupe: cele care au coloana vertebrata, numite vertebrate, si cele

Yertebratele cuprind: pesti, arnfibieni, reptile, pasar: $i rnamifere. Toate celelalte animale sunt nevertebrate. MISTEIUOASELE B BULITE DE MARE Zoologi lor Ie este greu uneori sa decida dad unele fiinte sunt anirnale sau nu. De exemplu, bubulitele de mare, atasate de stanci pe malul marii nu arata deloc vii $i nici ca fiind anirnale. Studiindu-Ie ciclul de viata, zoologii au descoperit ca, inainte ca bubulilele sa se ataseze pe stanci, ele arata ca un crevete mic. Aceasta dernonstreade mare za ca bubulitele sunt crustacee, ca $i crabii $i hornarii. CINE CD CINE SE iNRUDESTE Oarnen ii de sti inta au stud iat constitutia genetica a diferitelor anirnale, pentru a afla ce anirnale se inrudesc. De multi ani, zoologii au discutat despre ursul panda rosu, daca este inrudita cu ursi i, cu ratonii sau
cu mangustele.

Tara coloana vertebrala, numire ne~ Furnicarul este un edentat. Acesta este un ordin de animale cu dinli putlm sau tara din!i. AlIi membri ai acestui grup sunt lenesii, care sunt erbivori (mancatori de plante) ~i tatuul. Furnicanul este un insectivor (rnancator de insecte), care se hraneste doar cu turnici !?i termite. pe care Ie seoate cu botul ~i Ie prinde cu limba lui lunga !?i lipicioasa. Ghearele lui puternice din fata sunt tolosite la sapat.

vertebrate.

165

A TfMAL

Sublncrenqatura VERTEBRATE (animale

Glasa GRUSTAGEE Glasa INSECTE Glasa ARAHNIDE ~ • mare Subincrenqatura PROTOCORDATE Clasa GONDRIGHTIES Glasa AMRIBIENI

cu

coloana vertebrata)

araruen

Ascidii

Studiile genetice au dovedit ca ursul panda rosu apartine familiei ratonilor. Intr-un alt studiu, la pasari kiwi, se credea ca exista 0 singura specie, dar s-a dovedit ca exista doua specii - ele seamana foarte mult, dar nu se pot reproduce intre ele. COMORILE MARII In 1970, oamenii de stiinta au trimis un echipaj pentru a sonda fundul marii. Mai mult de 200 de tipuri de animale au fost descoperite la mare adancime, In jurul izvoarelor hidrotermale (jeturi de apa fierbinte, bogata in minerale, care ies din platforma oceanica). Pesti transparenti, viermi tubuJari de 2 m, scoici plate si crabi orbi se aflau printre acestea. SPECII AMENINTATE Multe animale sunt acum rare sau aproape disparute. Odata ce 0 specie a disparut, ea

ff"Marele rechin alb

este pierduta pentru totdeauna; din aceasta cauza, gradinile zoologice au programe de procreare pentru speciiJe amenintate. Exista poate mai mult de 5 milioane de specii de animale care Inca asteapta sa fie descoperite. Dar ~i acestea sunt arnenintate, mai ales ca padurile tropicale, ca si coralii, sunt distruse sau poluate.

.. Girafa este in cel mai inalt animal. E un mamifer care poate atinge 5,5 m inallime. Traieste in Africa ~i rnananca frunzele de pe crengi, cu limba ei lunga de 50 cm.

ANIMALE UIMITOARE
• Insectele sunt cele mai numeroase animale de pe Parnant, S-a estimat ca unui om ii revin 200 de milioane de insects. • Gel mai mare animal ce traieste pe Pam ant este balena albastra. Apartinand unui ordin de mamifere numit cetacee, balena albastra poate ajunge la peste 30 m lungime. • Gel mai rapid animal este soirnul peregrin, care poale zbura cu 0 viteza de 350 km/h. • Spre deosebire de aile animale, un spongier se poate regenera dintr-un mic fragment ce-i

apartine .
• Unele animale, numite detritivore. ajuta la reciciarea reziduurilor altor animaIe. Scarabeul mananca reziduuri. Unele specii mananca reziduurile cane Ie gasesc, allele sapa 0 qroapa ~i Ie inqroapa acolo pentru mai tarziu. • Galmarul urias are cei mai mari ochi, avand 40 cm in diametru ~i fiind de 10 ori mai mari decal ochiul uman. Amfibian, Animal preistoric, Pasare, Evolutie. Microorganism, Mamifer. Reptila, Zoologie.

166

MAMIFER
Mamiferele sunt vertebrate (au coloana vertehrala). Ele s-au adaptat unei mari varietati de habitate si au mai multe specii decat orice alt grup de animale.
oate marn iferele au sange cald, ceea cc inseamna ea au corpul eald ~i pot fi active chiar ~i pe vreme foarte rece. Singurele dintre celelalte animale care au aceasta proprietate sunt pasarile. Majoritatea mam iferelor au corpu I aeoperi t eu par sau blana, care Ie tine de cald. Spre deosebire de alti pui de anirnale, marniferele mici se hranesc cu laptele marnei. Mamiferele au ereier mai mare decal alte animate. UN GRUP DE SUCCES Prirnele marnifere au aparut pe Parnant acum 200 de milioane ani, ca niste fiinte rnici, insectivore. Cand au disparut dinozauiii, acurn aproximativ 65 de milioane de ani, mamiferele au inceput sa exploreze diferite habitate si sa incerce hrana di (erita. Ele au devenit rnai mari ~i au capatat mai multe InTati~ari. Mii de rnamifere "experimentale" au trait In ultimii 50 de milioane de ani, dar nurnai 4200 de specii diFerite traiesc astazi pe Pamant. DIFERITE HABITATE Mamiferele nu sunt la fel de numeroase
.. Armadillo este acoperit cu m ici placi osoase, care il protejea-

~~~~~~II~~
Cand epradatori. el za de atacat, se strange ghem, ca 0 minge.

Orangutanii sunt 0 specie din familia celor 180 de primate. Acest grup Include ~i omul.

Liliacul este singurul rnamifer care zboara. Bratele lui sunt ca niste aripi.

ca pasarile sau pestii, dar ele s-all adaptat si traiesc In aproape orice mediu: unele traiesc In mari ~i rauri, altele In copaei si In paduri; antilopele si alte mamifere rumegatoare forrneaza uriase turrne pe campii. Unele mamifere supravietuiesc In cele rnai uscate deserturi, iar altele pe cele mai friguroase varfuri de munte. Lilieeii traiesc In aer, iar foci le, balenele si delfinii In mario Dl TI POTRIVITI Marniferele mananea hrana diferita si rnajoritatea au dinti adecvati hranei lor. Multe marnifere erbivore, precurn caii sau elefantii, au dinti lati $i puternici In spatele gurii. Rozatoarele au dinti ascutiti ~i Ingusti In fata, pentru a sparge nuci $i alte alimente tari. Mamiferele carnivore, ca leii $i lupii, au canini mari ~i ascutiti, pentru a strapunge ~i a ucide prada, si prernolari cu colruri ascutite, pentru a rupe carnea.

Exista aproximativ 250 de specii de marsupiale; majoritatea acestora traiesc in Australia.

GRIJA PENTRU PUI

Mamiferele tinere lnvata sa supravietuiasca inca din perioada in care sunt alaturi de mama ~i sun! alapta\i. Mama ii transporta in gura, pe rand, dintr-un adapost in altul, iar masculul i~i protejeaza familia de straini. Doar dind puii vor avea intre 18 ~i 24 de luni, leoaica poate avea alii pui. Mamiferele puternice, ca tuena, au din\i puternici, numi\i canini,

Mamiferele marine, ca foea, au blana scurta ~I corpuri alungite.

Ornitorincul e una din cele trei specii de mamifere care depun oua

MAMTFER

MAMIFERELE DE$ERTULUI
Carnila bactriana cu doua cocoase din Asia Centrala este bine adaptata vietii in desert. Ea poate calatori zile sau saptamaOiintregi, lara hrana sau apa, pentru ca duce mari provizii de grasime in cocoass, pe care Ie translormii in hrana. La sfsrsitul unei perioade lungi lara hrana. cocoasele i~i pierd duritatea ~i se pot lasa Intr-o parte. Cu sprancenele ~i genele ei dese, carnilais] protejeaza ochii de nisip. Ea i~1poate inchide ~i narile in timpul unei lurtuni de nisip. 0 ruda apropiata a camilei bactrieneeste carnila araoa sau dromaderul, care are doar 0 sinqura cocoasa,

ACOPERITE cu BLANA Una din caracteristicile principale ale mamiferelor este blana. Unei camile bactriene ii poate creste 0 blana de pana la 25 cm pe cap,gat~icocoa~e. Carnilele i~i schimba parul o data pe an.

OASELE GATULUI Toate mamiferele, mai putin lamantinii ~i lenesii, au sapte vertebre cervicale (oase ce alcatuiesc gatul).

IN CAUTAREA HRANEI Animalele erbivore, inelusiv ernul, rnanandi si plante si animale. Inseetivorele, ea chitcanii ~i aricii, au multi dinti ascutiti, dar furnicarii nu au dinti deloc; ei prind furnicile eu limba lor lipicioasa. Unele balene nu au dinri; ele separa micile ereaturi de apa prin placi de material corn os, numite fanoane. MAR PH n mie numar de rnamifere, cum ar f ornitorincul, sunt neobisnuite pentru ca depun oua. Alte marnifere, care sunt marsupiale, se numesc ~i rnarnifere cu marsupii, pentru ea femela I$i creste puii lntr-un buzunar sau marsupiu din corpul ei. Cu 50 de milioane de ani In urrna, marsupialele traiau In toata lumea, dar acum ele traiesc 111 special In regiunea Australiei si mai putin 111 America de ord $i America de Sud. Toate celelalte mamifere, numite marnifere placentare, nasc pui vii.

LAPTELE MAMEI Mamiferele sunt singurele animale care i~i hranesc puii cu lapte - produs de glande speciale, numite glande mamare.

DATE PE SCURT
• Avand creierul relativ mare, mamiferele pol tnvata mai bine decal alte animale. • Sirnturile speciale ale mamiferelor includ sonarul liliacului ~i rnustatile ultrasensibile ale cartitei. • eel mai mare mamifer, balena albastra, creste pana la 30m lungime.

o A Sf

CEL MAl MARE CRUP Mamiferele placentare sunt cel rnai mare grup. Atata timp cat puiul traieste In interiorul rnarnei, el prirneste hrana $i oxigen din sangele ei, printr-o structura numita placenta. Un pui de marnifer placentar poate sta In interiorul mamei mai mult timp decat un marsupial. Un pui de elefant, de exernplu, creste In mama lui aproximativ 22 de luni, iar cand se naste este bine dezvoltat. Unii pui de marnifere pot umbla la putin timp dupa ce se nasc, dar altii, inclusiv eopiii de om, sunt nepurinciosi cand se nasc. 168

VEZI:
Animal, Liliac, Urs, Pisica, Caine, Hipopotam, Cal, Cangur, Maimu\a, Ornitorinc, Animal preisto ric, ;>obolan, Rinocer, Tigru, Balena ~i delfin, l.up, Zoologie.

ORNITORINC
Ornitorincul este un animal ncobisnuit, Cll un cioc ca de rata si 0 coada ca de castor. Depune oua, dar are blana si i~i hraneste puii cu lapte, asemeni altor mamifere.
atoritfl falcilor asernanatoare ciocului de rata, ornitorincul este numit ~i ornitorinc cu cioc de rata. Este unul din eele trei marnifere care depun oua. Celelalte doua sunt specii de echidna sau furnicar tepos. Ornitorincul trai ste In Australia ~i In - asmania, pe langa rauri sau lac uri, unde sapa 0 vizuina In mal cu ghearele puterniee. Cea mai mare parte a zilei doarrne, iar noaptea iese afara pentru a se hrani cu ajutorul botului plat, cu care prinde un mare numar de insecte si viermi . UN FALS? Ornitorincul poate ajunge pan a la 75 em lungime, eu coada cu tot, iar greutatea sa este de pana la 2,5 kg. Vazand un ornitorine pentru prima oara, oarnenii de .;;tiinta europeni au crezut ca este vorba despre un fals - ca .;;icum eineva ar f eusut ciocul unei rate .;;i 0 coada de castor ill

.. Echidnele sunt lntalnite In Australia ~i Noua Guinee. Femelele depun un ou pe an, care se cloceste Intr-o punga de pe stoma cui ei. Puii ie~i\i din gaoace raman in punga cateva saptamani, hranindu-se cu laptele mamei.

.. Ornitorincii sunt foarte buni inotatorl, irnpinqanduse prin apa cu picioarele lor din lala la!ite, in forma de vasle ~i carmine cu picioarele din spate ~i cu coada.

corpul unui alt animal. Ciocul ornitorincului nu est atat de tare ca eel de rata. EI este rnoale ca pielea, foarte sensibil si nu are dinti. In coada mare, ornitorincul inmagazineaza grasirne dataroare de energie. ACE OTRA VITOARE Femelele ornitorinc au care un ac otravitor In fiecare picior posterior. Animalele folosesc aceste ace In perioada de crestere, cand se lupta unele CLI altele. Ornitorincii raniti nu sunt serios afectati d otrava, ell toate ca In fiecare ae exists suficienta otrava pentru a ueide un caine .

IE$IREA DIN GAOACE

Cand femela este pregiltita pentru a depune oua,
sapa un tunel in albia raului de pana la 30 m. La

.. Femela ornitorinc nu are mamele in sehimb, puii sorb laptele ee se prelinge de pe porii corpului sa u.

capatul tunelului, ea face un cuib de frunze, in care depune ouale Dupa trei sau patru luni de la iesirea din gaoace, puii sunt gata sa paraseasca vizuina, dar ei vor mai rarnane acola cateva saplamani, limp in care vor invata sa inoale ~i sa-si gaseasca hrana .

.. Dupa 10 zile, puii minuscul', avand lungimea de numai 2 em, ineep sa iasa din QUa si sa se hraneasca cu laptele mamei lor.

VEZI:
Animal, Mamifer.

CANGURI

~I ALTE MARSUPIALE

MarsupiaJeJe sunt mamifere care i~i poarta puii in marsupii. Exista aproape 250 de specii, din care multe traiesc in Australia, Noua Guinee si America. angurii sunt cele mai marl marsupiale, unele specii ajungand la aproape 2 111 inaltime. Ei sunt echivalentul australian al turrnclor de anti lope ce traiesc In campi ile Africii. Cangurii nu au copite, iar ei se deplaseaza sarind, nu fugind; ei pasc si se hranesc ca si antilopele $i au falci si cap asernanator. Fermierilor nu le plac cangurii pentru ca ei rnananca iarba oi lor.
TOATE FELURILE DE CANGURI

Koala traieste ~i se hraneste in eucalipti,

miferele din alte parti ale lurnii, marsupialele Australiei aLI adaptat 0 serie de obisnuinte ciudate. Opossurnul ~i caini i zburatori traiesc In copaci, ca maimutele ~i veveritele, ill tirnp ce koala searnana CLIun urs mic, ce de asernenea traieste In copaci. Exists chiar si 0 cartita marsupiala.

Sunt $i multe marsupiale carnivore sau mancatoare de carne, de pilda diavolul tasmanian, ce sc asearnana CLI L11l caine.
SPECII DISrARUTE

Opossumul traieste in America de Nord ~i Centrale.

Ur~ii marsupiali sunt nocturni; traiesc in vizuini.

Exists aproape 60 de specii de canguri. Ccl mai mic e de talia unui iepure ~i se numeste cangur-sobolan. Cei de marime med ie se numesc wallabi i. Cangurul rosu $i eel gri sunt cele mai mari spccii. Ei traiesc de obicei In grupuri rnici, numite familii. Cu toate ca sunt la fel de mari cat LIn om cand stau In picioare, puii lor au doar 2,5 ern lungime cand se nasc.

Lupul tasmanian sau thylacine este un alt marsupial asernanator CLIcainele, dar nu a fost vazut viu din 1936 $i probabil ca a disparut. Ferrnierii l-au van at pentru ca erau convinsi ca le mananca oile. Multe alte rnarsupiale australiene au murit pentru ca erau ornorate de pisici sau caini, fiind inlocuite de 0111 cu alte marnifere.

o MARE
VARlETATE

u toate marsupialele sunt erbiYore. Ca ~i rnaDiavolul tasmanian are din1i foarte puternici.

LUNGA CALATORIE
Cangurul se naste orb ~i neajutorat ~i arata mai mull ea un vierme, decat ea un cangur. Cum se naste, el trebuie sa ajunga in marsupiul mamei pentru a se hrani ~i a creste. ii erese in spate picioare lungi ~i coada lunqa ~i la sase luni este preqatit pentru a paras: marsupiul pentru prima data.

.. Cangurii rosii pot sa sara cu picioarele lor lungi, cu 0 viteza de 40 km/h ~i pot acoperi 8 m intr-o saritura,

Cangurul nou-nascut se catara pe mama pana cand ajunge la sigurants marsupiului.

1n interiorul marsupiului, puiul suge laptele rnarner ~I incepe sa creases rapid.

La sase luni, pui~l_e destul de mare pentru a parasi marsupiul mamei, dar in curand el se va lntoarce de frica pericolelor.

VEZI:
Animal, Australia, Mamifer, Zoologie.

170

LILIAC
Liliecii sunt singurele mamifere capabile sa zboare. Majoritatea sunt nocturni (activi noaptea). Ei traiesc in toata lumea, cxceptand marea si regiunile polare.
Un deget cu ghearli este folosit la ca!aratul

Urechile mari ajuta liliacul sa auda ecoul

brun din America de Nord naste gemeni, spre deosebire de alti lilieci, care nasc doar cate un pui,

Liliecii i!?i folosese cozile pentru a frana sau a schimba

Undele son ore circula panli la fluturele de noapte ~i inapoi la liliac.

ECOLOCATIA
MaJoritatea lilieciJor pot vedea in intuneric, dar microliliecii Iolosesc de asemenea ecolocatia pentru a-si gasi drumul. Ei emit

Liliacul cu rat, Kitti, din Thailanda, este cel mai mic rnamiter din lurne. EI a fost vazul prima data in 1974.

Liliecii cu coada libera au 0 coada ce se intinde dupa membrana aripii. Ace~ti lilieci pot zbura sus ~i recede.
l.iliecii-potcoava

u aripile lor mari din piele - pielea este intinsa de oasele lungi ale degetelor - liliecii sunt singurele marnifere care pot zbura cu adevarat. Sunt multe specii diferite de lilieci care, adunate impreuna, forrneaza aproape un sfert din intregul grup al mamiferelor, ANIMAL.E C ARIPI In afara de aripi, liliacul are structura unui marnifer. Are corpul acoperit cu blana, sange cald, iar puii se hranesc cu laptele marnei. Cand se odihnesc, liliecii I~i aduna aripile In jurul corpului ~i atarna eu capulin jos, rinandu-se cu ghearele de 0 creanga, In pesteri, In scorburi pe
acoperis sau in pivnite.

sunete foarte ascutite (ultrasunete) - cu frecventa de 500 Hz pe secunda, Undele acestor sunete Jovesc" obiecte sau anima Ie, prooucand ecouri. Liliacul poate sa-~i dea seama exact, dupa aceste ecouri, unde se alia prada.

ca niste soareci cu aripi. Unii se hranesc intr-un mod mai special. L i I ieci i-pescari, din America de Sud, prind pesti cu ghearele. Liliecii-varnpiri din America Centrals ~i de Sud se hranesc cu sangele vitelor ~i al cailor, foarte rar cu sange uman. PASTIUND CA LD U RA Liliecii care traiesc In climate reci hiberneaza iarna 111 locuri uscate ~i racoroase. Liliacul mexican cu coada libera rnigreaza. Multi lilieci dau nastere unui pui pe an la inceputul sezonului cald. Puii se aduna impreuna, pe crengi, ca la 0 gradinita, In limp ce parintii lor cauta hrana. PROTE.rATI DE LEGE Multe specii sunt arnenintate deoarece habitatul lor a fost distrus de oameni. Liliecii sunt tratati adesea ca daunatori, In special cei frugivori sunt acuzati de distrugerea culturilor ~i a copacilor. In multe tari, liliecii sunt protejati de lege.
VEZI:
Conservare, Hibernare, Mamifer, Migrare, Radar si sonar, Sam€m\a ~i polenizare.

au pliuri de piele in jurul nasului, pentru a dlrectiona sunetul in timpul vanatorii.

Liliacul frugivor, Rodriguez, traieste pe insula din Oceanul Indian, Adapostul lui din paduri a disparut acum complet.

GRUPURI DE L1L1ECI Liliecii forrneaza doua grupuri principale, In functie de marime. Liliecii frugivori SUITt mari, numiti vulpi zburatoare, deoarece au 0 figura ce searnana cu 0 vulpe. Majoritatea traiesc 111 pad uri tropicale ~i mananca frunze si fructe. Ceilalti, nurniti microlilieci, sunt mult mai rnici ~i mananca In principal insecte, pe care Ie vaneaza In zbor. Ei arata

171

SOBOLAN

~I ROZA.TOARE

Rozatoarele sunt mamifere cu incisivi ascutiti ca niste dalte. Le folosesc pentru a roade luana si orice obiect ce Ie sta in cale.
apartin unui mare grup de manumite rozatoare. Exista cca I )00 de tipuri de rozatoare: sobolani, soareci, soareci de camp, hamsteri, veverite, castori ~i porci teposi. Cel mai rnic rozator este soarecele granelor din Europa si Asia, care incape intr-un paharel. Cel mai mare este capybara din America de Sud, care poate cantari peste 75 kg. Impreuna, alcatuiesc peste 40% din speciile de marnifere ale planetei.

y mifere,

C obolanii

! Pentru a-?i aproviziona cuibul cu hrana ~i a-si face aprovizionarea pentru iarna, castorul i§i foloseste din\ii araniand ramuri ?i chiar daramand copaci mici.

90bolanii negri (si cei maro) transporta microbii un or boli, printre care si tifosul.

pentru a roade cheresteaua, arnbalajul mancarurilor si chiar cablurile electrice din casa ~i din preajrna acesteia. INMULTIRE RAPWA Cornparativ cu multe alte rnarnifere, rozatoarele se pot inmulti foarte rapid, daca au
suficienta mancare. Fernela sobolanului mara poate incepe sa zamisleasca, cand are doar 2 luni si poate rata de 5 ori pe an

DINTI ASCUTITI
Teate rozatoarele impartasesc
0
Veverita

roseate europeana este una din cele cateva specii de veverite arboricole.

$oareci de casa - cuvantul .soarece" la origine are sensul de "hor.

trasatura comuns - un set de patru dinti bine ascutiti, numiti incisivi, care lucreaza asemeni unor dalti. Ei I~i folosesc incisivii pentru a roade mancarea, pentru a taia material pentru cuiburi si pentru a patrunde priji orice Ie sta In cale. Castorii I$i folosese incisivii pentru a roade trunch iuri Ie arbori lor, In ti 111P_ sobclanii si soarecii Ii

pana la 12 pui odata. Otravurile sau capcanele utilizate pentru a rnentine sobolanii sub control sunt deseori insuficiente.

Majoritalea hamsterilor au pungi mari la obraji penlru a cara mancarea,

sobolaoii au 4 din\i incisivi, ascutitl. Acestia se autoascul §i cresc in lot limpul vietii animalului.

Porcii spinosi au tepi ascuuti, cu care se

apara.

TAIETORI DE SARM
Atat sobolanul negru, cat ~i mult mai des intalnitul sobolan marc (imaginea din dreapta) mananca aproape orice fel de plante ~i animate. Cu dintii lor puternici, ei pot taia materiale tari, ca sarrna. pentru a ajunge la mancare.

Traind in recile regiuni nordice, lemingii miqreaza penIru a preveni suprapopularea.

Cane mananca, folosesc deseori pictoarele

din fata pentru a tine hrana, in timp ce dintii

lor i~i fac treaba.

172

BALENA

~I DELFIN
xi ta cca 37 de specii de delfini, 23 de balene mari cu dinti, lOde balene CLi fanoane $i 6 tipuri de marsuini. Ele pot arata ea pestii, lnsa balenele si delfinii sunt mamifere cu sange cald, care respira aer.
DE LA PAMANT iN APA Balenele au aparut pe Pamant acum 50 de mil ioane

Balenele, delfinii si marsuinii in mod colectiv sunt denurniti eetaeee, eare inseamna "animal marin urias". Elc se c1asifica in doua grupe: balene ell dinti si balene ell fanoane.

~ Balenele negre apartin familiei de balene .drepte" cu trei specii. Ele pot ajunge la 18 m ~i astazi sunt foarte rare. ~ Cele cu aripioare apartin familiei de balene cu cocoasa, ~1!IIIII __ de pana la 20 m.

Un delfin alb rnananca pesti ~i are 92-128 de dintl Traie~le in mari carcuri de pana la 1000 de delfini.

Delfinul cu dinli lari este 0 specie tropicala de rnarime mica (pima la 2,5m), care urrnareste vapoare.

de ani. Stramosii lor candva au trait pe pamant, dupa care au intrat In apa gradual, pierzandu-si picioarele din spate, iar pieioarele din fata au devenit inotatoare. Acestea sunt pentru orientare $i echilibru, insa puterea sta in marea coada cu inotatoare orizontale, care e 111 iscata 111 sus si In jos, pentru deplasarea In fata a balenei. Pestii au lnotatoare codale verticale, care se misca dintr-o parte In alta.

~ Balenele cu cap arcuit crese pana la 18m, iar platosele lor pot Ii de 3m. Apartin familiei de balene "drepte",

Marsuinii obisnuiti sunl una dinlre cele mai mici specii de celacee (pana la 2m) Exista sase specii.

Beluga rnatura sau balena alba este evident alba, insa puii ei sunt de culoare gri. Ele nu au inotatoare dorsale. Stomae Ficat Riniehi
Plarnani lnirna

Balena cu cioc (a lui True) are 0 sinqura pereche de din!i in falca inferioara Traieste in nordul Allanlieului.

:vAzAND

COMUNICARE Delfinii au organe de difuzare ~i receptionare, pentru a-i ajuta in "a vedea' prin apa tulbure .

Cavitati umplute eu ulei in falca interioara

CU AJUTORUL SUNETELOR

Maseulul balenei .cu nasul bombat" poate atinge 9 m (femelele sunl mai mici). Se hraneste eu '7 calmari, sepii, heringi. -,

r,

Delfinii cornunica, cauta hrana ~i navigheaza folosindu-se de un fel de sistem subacvatic de sunete radar. Ei produe sunete \acanitoare de ina Ita frecventa, prin sufiarea aerului prin nari, Dupa aceea, melonul (0 cavitate cerata din capul delfinului) tocalizeaza sunetul intr-o raza, vibratiite de sunet se propaqa prin apa, reflectandu-se pe obiecte. Delfinul recepfioneaza eeourile sunetului printr-o zona din falca lui, unde oasele sunt mai subtiri, Dupa aeeea ecoul trece spre ureehea interna.

173

BALE

A $1 DELFIN

...,

STRECOARA SAU MU$CA

Exista doua tipuri de balene: balenele cu fanoane
si balenele cu din\i. Balenele cu fanoane se

hranesc fittrand minusculele creaturi din

apa cu ajutorul unor ..perdele" franjurate,

dintr-un malerial aspru, denumite fanoane.

ACOLO

... balena albastra

RESPIRA Balenele trebuie sa inoate la suprafata, pentru a respira. Cand expira, un suvoi inalt (pana la 10 111) de aer umed cald trece prin narile asezate In partea superioara a capul u i nurnite orificii de respiratie. La suprafata, ele inspira de cateva ori prin aceste gauri, apoi se scufunda cateva minute. Balenele cu dinti au 0 gaura, un orificiu de rcspiratie, iar cealalta specie are doua. RIASUL PRIETENOS Balena albastra e .te eel mai mare animal care a trait vreodata pe Parnant. Poate ajunge la 0 lungime de 30 m $i la 0 greutate de 150 de t - greutate echivalenta ell eea a 20 de elefanti rnaturi. Ca $i alte balene uriase, niei balena albastra nu are dinti. Se hraneste cu plancton. Alte balene si delfini au nurnerosi dinti $i se hranesc eu pesti, calrnari, foci si pinguini.

, Nurnarul ~i rnarimea dinlilor variaza de la 0 specie la alta. Delfinii (mai sus) au dinti conici, interconectati, marsuinii au din\i in forma de spada, iar majoritatea balenelor cu cioc au doar doua perechi de din!i vizibili.

DELFIN) ZAMBITORl Delfinii sunt mici balene care au botul ascutit $i par sa zambeasca tot timpul. Sunt jucausi $i inteligenti. Delfinii traiesc In carduri, cornunicand intre ei prin numeroase tipuri de sunete tacanitoare si fluieratoare. In navigare $i In cautarea hranei, ei folosese un sistern de localizare a sunetelor, De obieei, un del fin ranit va f ajutat de alti mernbri ai cardului. Unii delfini chiar au salvat oarnenii cazuti in apa. Ca toate balenele, nici delfinii nu ies la mal. Ei se imperecheaza $i l$i nase puii In mare. n delfin mama l$i hraneste puiul eu lapte timp de I an,

J. Narvalii cresc pima la 5,5 m, au doi dinli ~i nu au aripioare dorsa Ie. in cazul masculilor, un dinte se dezvolta Intr-un coil spiralat de 3 m.

... Orcile sau balenele uciqase su nt delfini cu 0 arpioara ina Ita (2m), de rechin. Ei au dinti lungi, ascutiti ~i se hranesc cu balene tinere, foci, calmari sau pestl,

... Casalofii sunt 0 familie de 3 specii. Sunt cele mai mari balene cu din\i (pana la 20 m) si se scufunda la cele mai mari adancimi, in general se hranesc cu calmari, chiar ~i cei uriasi .

VEZI:
Animal, Conservare, Migralie.

174

Mamifer,

MAIMUT A

~I ALTE PRIMATE

Maimutele eu si fadi coada apartin unui grll)) de marnifere numite primate, eare includ §i maimutele loris, Jemurieni, gaJago, precum si fiintele umane.
ai'~1u~e'e dife:·.a de antropoide prin exrstenta eOZII, cu toate ca aceasta este uneori foarte scurta. Arnbele au oehii in partea din fata a capului, conferind fetelor lor un aspect foarte asernanator eLI eel uman. Ele sunt fiinte foarte inteligente, cu creiere mari, capabile sa invete usor, Traiesc In grupuri familiale sau cete mai mari si petree mull limp puricandu-se !?i lngrijindu-si puii. Antropoidele sunt cele mai apropiate rude vii ale ornului, VIATA iN COPACI Mairnutele ~i antropoidele sunt anima e foarte active $i sprintene, cu 0 vedere excelenta, Cu exceptia maimutei de noapte sud-arnericane, numita "douroucouli", ele se hranesc In tirnpul zilei si dorm noaptea. Cele mai multe traiesc In copaci, unde pot alerga pe crengi ~i se pot legana de la 0 rarnura la alta, cu 0 usurinta incredibila. Ele inhata crengile eu mainile $i picioarele, iar uncle rnairnute sud-americane chiar pot prinde crengile cu coada. Babuinii, fiind cei rnai mari dintre mairnute, traiesc In general pe parnant, desi noaptea ei dorm adesea In copaci. Cu boturile ascutite !?i dintii uriasi arata mai degraba ca niste caini dornestici, decat ca mairnute. DO A GRUPE DE MAIMUTE Se eunose aproximativ 130 de fcluri sau speeii de maimute, dintr care majoritatea traiesc In zone Ie tropicale $i subtropicale ale lumii. Ele se pot imparti In doua grupe: maimutele din Lumea oua din America Centrala si de Sud respectiv maimutele din Lumea Veehe din Africa ~i Asia. Cele doua grupe se pot deosebi eel mai bine

.lanoasa" este 0 maimula din Lumea Noua.

• Lemurienii cu coada inelara ~i se deplaseaza pe parnant, linandu-~i coada in sus. Cuvantul lernurian lnsearnna .stafie", nume derivat din striqatul straniu al unor specii.

Maimuta .paianier," din America de Sud i9i foloseste coada ca 0 mana suplimentara.

dupa nasurile lor. Mairnutele din Lurnea oua, care includ micii tamarini ~i savguinii, au nasuri pronuntate, cu narile indreptate In lateral. Mairnutele din Lumea Veche au nasuri rnai inguste, eLI narile orientate In jos.
CEA MAl MARE ANTROJ>OIDA

Maimu\a .colobus" din Lumea Veche rareori se da [os din copaci.

din Lumea Veehe traiesc specii de antropoide, iar In Americi nu se gaseste nici una. Gorila, cirnpanzeul si rnairnuta bonobo sau cirnpanzeul pitic traiesc In Africa. Cantarind uneori peste 200 kg, gori la este cea mai mare $i mai puternica dintre primate. Ea se deplaseaza pe toate cele patru labe, eu articulatiile degetelor pe pam ant. Gorilele
treisprezece

in padurile

Mandrilul este una dintre cere mai mari mairnute din Lumea Veche.

~ Babuinii traiesc in grupuri familia Ie, numite cete. Ca ~i alte rnaimute ~i antropoide, femela lsi cara puii pima cand acestia sunt destul de mari pentru a se ingriji singuri.

• Un cimpanzeu adult, observandu-si puiul de foarte aproape,

Ioloseste un bal ca unealta pentru cautarea termitelor. Cirnpanzeii sunt printre celemaiinteligenteantropoide.fiind capabili sa imite fiin\ele umane ~i sa rezolve probleme simple.

175

nu sunt agresive, asa CUIll au crezut oarnenii. Ie traicsc pasnic, In paduri, In grupe familiale mici.
CREAT RI INTELIGENTE

nii si urangutanii
boars pe parnant.

rareori co-

DIETA VEGETARIANA

Cimpanzeii arara ea mici gorile, dar au fete mai palide. Traicsc In cornunitati rnari, eLI peste 100 de indivizi. Probabil sunt cei mai intcl igcnti d intre antropoide, folosind unelte simple pentru a se hrani. A TROPOIDE ORIENTALE rangutanul si 9 specii de gibon traiesc In Asia de S-E. rangutanii pot ajunge la 1,3 111 In picioare, iar corpul lor este aeoperit eu par rar, roscat-maroniu, Gibonii sunt antropoide mici, de 6 sau 7 kg si sunt acrobati nernaiporneniti. Cu bratele foarte lungi sc leagana ~i sar pe crengi eLI viteza mare. Spre deoscbire de cimpanzei, gibo-

Maimutele ~i antropoidele sunt In general vegetariene, adesea rnananca insecte ~i alte anirnale maruntc. Cirnpanzeii prind maimute si mici antilope. In zonele tropicale, fructele din belsug sunt principala hrana a majoritatii maimutelor ~i antropoidelor. Gorila ~i alte spceii se hranesc In general eu frunze ~i muguri,
ALTE PRIMATE Galago, lorisii ~i lemurienii au creiere mai mici decat mairnutele si antropoidele ~i adesea sunt denurnite primate "inferioare". Botul lor este mai ascutir dedit al altor

4 Mairnuta loris este un primat care se mi~cii incet ~I traieste in Asia de sudest. Are ochi unasi, orientali in fa\a, respectiv orate ~i picioare lungi, apucatoare.

VIATA iN FAMILIE Gonlele lraiesc in grupuri familiale sau cete. Fiecare grup se compune din unul sau rnai mul\i masculi ~i numeroase femele ~i pur. Grupul este condus de un mascui matur. urias, numit .spate argintiu", pentru ca acesta are par gri-argintiu pe spate. Gorilele sunt vegetariene. hranindu-se in special cu frunze ~i plante tinere, dar ~i cu scoarta, tulpini, radacini ~i fructe. Ele pot tral pima la 37 de aru

primate. In genera, ele traiesc In copaci ~i se hranesc cu fructe, frunze sau insecte. Galago traiesc In Africa iropicala, iar 10risii In Asia de Sud. Arnbele sunt active In tirnpul noptii $i au ochii deosebit de mario Lernurienii se pot gasi doar pe Insula Madagascar, situata In partea dc est a Africii.

4 Urangutanul este 0 specie periclitata. Centre de reabilitare specialii din Sumatra ~i Borneo ingrijesc puii, dupa care ii reintroduc in salbaticie.

176

PISICA
Pisicile sunt mamifere pradatoare, agile, ell simturi dezvoltate, eu dinti si gheare ascutite. Pisicile domestiee sunt animale populare.
VANATORUL DIN CAsA
Chiar ;;i 0 pisica dornestica are instinctele de vanatoare ale rudelor sale saloatice. Deseori, pisicile se joaca cu prada lor, in loc sa Pisica persana necesita periere regulata, pentru a-i mentine blana fina. pasiiri mici ;;i insecte.
0

Urechile mari ~i sensibile percep sunete prea slabe pentru a fi auzite de urechea umaria, Pupilele se deschid puternic in intuneric. Un strat ca 0 oglinda. din fundul ochiului

omoare imediat.

Ele vaneaza de obicei noaptea, pnnzand soareci."

Musta\ile sunt fire de par modificate, cu nervi la baza lor, ~i sunt foarte sensibile la atingere.

Sfinxul fara par a fost obtinut in anii 1960, dintrun pisoi nascut fara blana.

GHEARELE Pisicile i$i retracteaza (i$i trag) ghearele, pentru a Ie pastra ascutite cand nu Ie folosesc. Fiecare gheara este atasata de un os al degetului. Retractata '----' Ea este retractata de ligamente, actionate de rnuschi,

Pisica Manx, de pe Insula Man, Anglia, este fairnoasa pentru ca ii lipseste coada.

amilia pisicilor este impartita In doua grupuri, In functie de marirnea lor. Primul grup este cel al pisicilor mari ca: tigrii, leii ~i leoparzii. AI doilea grup include cougarii ~i lincsii, alaturi de multe pisici salbatice mai mici si de pisica dornestica. In total sunt cam 37 de specii de pisici. PISICILE DE CASA. Se crede ca pisica domestics provine dintr-o pisica salbatica, mica, din Africa. In 2000 I.Hr., ea a fost irnblanzita de egipteni, care 0 foloseau pentru a-~i proteja rezervele de mancare de soareci si sobolani. Astazi sunt multe rase de pisici, incluzand persanele cu blana lunga, pisicile de Angora, Manx $i siameza cu blana scurta. CARACTEIUSTICILE PIsrCILOR Pisicile dornestice seamana cu rudele lor salbatice. Ele sunt vanatori excelenti, puternici $i agili, cu un simt al auzului foarte dezvoltat $i vedere foarte buna. Ele au gheare curbate, falci puternice, dinti ascutiti $i mustati .ensibile la atingere. Pisici Ie sunt curioase din fire, bune 177

cataratoare si saritoare experte. Vertebrele lor tlexibile Ie permit sa-si rasuceasca corpul intr-o multirne de pozitii. COMPORTAMENTUL PISICILOR Pisieile petree eel putin 0 ora pe zi peri indu-si blana, lingand-o eu limba lor aspra. Acest fapt Ie ajuta sa-si pastreze blana In cond iti i bune $i Ie racoreste cand vrernea este calda. Pisicile dorm, In medie, de doua ori mai rnult decat alte mamifere, cam trei sferturi din zi, de obicei In intervale scurte, numite "pui de SOl11n". TACTICI DE VANA.TOARE Cu toate ea majoritatea pisicilor dornestiee nu trebuie sa-si prinda hrana, instinetul lor (eomportament innascut) este de a vana. Nasul sensibil detecteaza rapid hrana. Datorita picioarelor lor cu pernite moi, ele I$i pot urrnari prada Tara sa fie observate, pana cand sunt destul de aproape pentru a sari. Prind prada eLi gbearele $i o ornoara printr-o muscatura puternica, in mod obisnuit la ceafa, rupand gatul victimei.
VEZI:
Animal, Tigru. Mamifer, Vaz,

Pisica cu blana albastra are ochii alunii ~i 0 fire calma, afectuoasa

Cornish Rex are blana crea\a, cu firele scurte, subliri ~i urechi marl.

Pisica siarneza a fost mult timp una dintre cele mai populare pisici de rasa.

...,

CAINE
Cainele domestic (Canis fumiliarisi apartine familiei cainilor, nurnita Canidae si se crede ca descinde din lupul cenusiu.
Cainii nu transpira, tnsa elirnina caldura prin nasul lor umed ~i prin scoaterea limbii. Chihuahua este cel mai mic caine din lume: are doar 15 cm ina1lime, la umeri. lung, inilial adaptat pentru a prinde prada din fuga.

CAINI SPORTIVI
Cainii sportivi sunt crescuti pentru sirntul ascutit al mirosului. pe care-t tolosesc pentru a da de urma pasarilor vanate. Pointerul (dedesubt) a fost popular in timpul secolului al XIXlea ~i si-a primit numele de la pozitia in care sta cu coaca [ntinsa si cu botul drept, lndicand unde este ascunsa pasarea AI\i caini sportivi sunt setterii, care se culca sau stau limga pasarea ascunsa, sau retrieverii, care aduc pasarea rnoarta. Pointerii au blana scurta ~i fina, insa multi caini sportivi au blana lunga.

I I

Cand un pointer si-a localizat prada. i~i tine coada lntinsa drept.

Pudelul este un caine inteligent, lolosit pentru a gasi trufe (ciuperci). in Franta.

Corpul musculos, cu piept puternic si picioare lungi ~i subtiri este proiectat pentru urrnarirea prazii. Labele din fala au cate cinci degete, cu gheare puternice, neascutite, neretractile.

•
Cainii au un sistem digestiv tipic carnivorelor, insa pot manca ~i cereals si legume gatite.

",0

II ~
Ogar~ crescut pentru viteza, poate atinge usor 57 kmlh.

';I
=,

_j

Toti cainii au cate patru degete la labele din spate. al cincilea deget fiind ascuns.

'1...1..1

,
Buldogul a lost initial crescut pentru luptele de caim, un asa-zis "sport" din Evul Mediu.
-'"

ainii au fost primele animale domestice. Au fost gasite fosile ale unui caine domestic de acum 10.500 de ani, In Idaho, SUA. Relatia dintre om si dine a inceput probabil intrucat cainii sunt hoinari prin natura lor ~i cauta resturi de rnancare In jurul asezarilor. ~I GRUPURI caini selectiv. American Kennel Club (AKC) are 138 de crescatorii, iar British Kennel Club cam 170. Crescatoriile sunt impartite In sapte grupuri, dupa forma, utilitate si marime: caini sportivi, ciobanesti, de vanatoare, nonsportivi, terrier, de companie $i caini utilitari. Cele mai ascutite simturi ale cainelui, mirosul si auzul, sunt selectate pentru cainii de paza $i de vanatoare. Alte caractere fizice au utilizare specifics. De exernplu, picioarele scurte ale unui dachshund II ajuta sa coboare in viziunile bursucilor, iar nasul buldogului, situat In spatele botului $i in sus, il ajuta sa respire In timp ce rnusca, Sunt alesi drept caini de companie cainii CLl comportament bland, neagresiv.
Oarnenii au crescut

VIATA UNUI CAINE

CRESCATORII

Cainii domestici sunt complet dezvoltati la doi ani, sunt batrani la 12 ani ~i rar tree de 20 de ani. Catelele (femelele) pot deveni gravide dupa sapte luni ~i nasc In medie de la trei la sase catei, unele rase purand avea pana la zece catei. Cateii I$i deschid ochii In ziua a zecea si pleaca de langa mama lor la sase saptarnani. Cainii sunt animale de grup si asculta de un singur conducator. Loial itatea poatefi transferata unui stapan uman, mai ales daca dresarea cainelui se va face de tanar.

Husky este un caine de tracuune, trage greutali duble lala de a sa.

~'.2

Airedale este cea mai populara rasa de terrier, crescut pentru vanatoarea de vidre.

'-'

.. Border collie [~i foloseste instinctele de vanatoare de la strarnosii sai, pentru a aduna turmele de oi.

VEZI:
Auz, Mamifer, Lup.

178

URS
Ursii sunt mamifere mari, puternice, cu corp masiv, blana groasa ~i gheare mario Se cunosc sapte specii, care traiesc in Europa, Asia ~i America de Nord.
arnea este principala sursa de hrana pentru rnajoritatea ursi lor. Ei sunt considerati carni vori (rnancatori de carne), lnsa ursii rnananca aproape orice si sunt atrasi In mod deosebit de fructe, alune, peste si miere. I$i folosesc simtul puternic al mirosului pentru a gasi mancarea, deoarece ochii lor mici au 0 vedere slaba. TRAIND i TR-UN ADAPOST Ursii traiesc majoritatea anului singuri $i se intalnesc doar pentru imperechere sau pentru a devora corpurile animalelor rnoarte, In regiuni cu ierni reci. Majoritatea ursi lor petrec lungi perioade dormind In adaposturi, care pot f pesteri, scorburi In copaci sau gauri sub stanci. Aceasta nu este hibernare adevarata; ei se trezesc des. In acest tirnp se nasc puii, de obicei doi la fiecare doi ani. Ursul polar fernela da nastere puilor ei intr-un adapost din zapada. CULORl DESENE Cele sapte specii de ursi includ ursul polar, cu blana alba pentru a se camufla In zapada si doi ursi negri, eel arneri-

! Ur~ii i~i folosese labele din fala pentru a sapa, la vanatoare si la di\arat. Ghearele lor pot atinge 12 em lungime.

Ur~ilor lenesi Ie place atat de mult mierea, incat se numesc ursl de miere.

Ursul cu ochelari este singurul urs care traieste in America de Sud.

can si cel asiatic. rsul lenes atarna In copacii padurilor din India si Sri Lanka. Ursul cu ochelari din America de Sud se numeste asa din cauza marcajului alb din jurul ochilor sai, In timp ce ursul malaezian sau ursul-soare are 0 pata pe piept. Ursii bruni includ ursul grizzly $i kodiak. iN PERlCOL Ursii aproape ca nu au dusmani, exceptand ornul, care Ii vaneaza pentru blana, dinti sau gheare. In general pasnici, ursii se VOl' apara pe ei si pe puii lor cu violenta doar daca sunt atacati. Grupurile de conservare a vietii salbatice lupta pentru a proteja populatia de ursi ferita de violenta, cruzirnea $i distrugerea umaria.

Ursul negru, american, lraieste in arii izolate ~i manimca aproape orice.

si

Sunt mai multe tipuri de ursi bruni. Kodiak este eel mai mare urs din lume.

ALB CA ZAPADA
Ursul polar traie~te intre tundra lara copaci ~i marile reci ale regiunilor polare nordice. Are blana alba pentru a se putea camufla in zapada ~i poate creste la peste 1000 de kilograme in greutate. Slana lui qroasa, imperrneabila ii permite sa vaneze in rnarile inghe\ate, unde vaneaza foci, pesti, morse si balene mici. Ur~ii polari vaneaza facile asteptand lini~tili, la copcile pentru respiratie din stratul de ghealil.

VEZI:
Animal, Aretiea, Padure, Hibernare, Mamifer,

179

ELEFANT
Elefantii sunt cele mai mari animale terestre. Ei au piele foarte groasa, trompa si colti de fildes, Exista doua specii de elefant: eel african si eel asiatic.
pasuni ~i este cel mai mare animal terestru In viata. Elefantul asiatic sau indian este In principal un animal de padure.

lefantul african traieste in pad uri ~i pe

dinf lungi, curbati, incisivi.

numiti

Elefantul

asiatic este 0

Este mai mic, cu urechi mai mici, spatele rnai rotunjit ~i trornpa ce are la capat un varf rotunjit ca un deget, In loc de doua. MASINI DE MANCAT Elefantii traiesc mancand frunze si scoarta de copaci; consuma pana la 200 kg de hrana pe zi. Ei I~i folosesc trornpele puternice, mari, flexibile, pentru a trage plantele ~i a duce mancarea si apa la gura. Au 12 dinti (molari) In spatele gurii, Insa doar 4 sunt complet dezvoltati si folositi 'In acelasi timp. Tori elefantii au colti, adica dinti foarte lungi, curbati, care sunt folositi la cojirea scoartei de pe copaci ~i la saparea In cautarea apei.

Cam 0 treime din

colt este ascuns in craniu.

specie mai mica, crescand pana la 3 metri la umeri ~i cantarind pana la 5 tone.

RACORINDU-SE Deoarece elefantii nu au glande sudoripare, ei pierd foarte purina caldura corporala. Se racoresc ascunzandu-se la umbra ~i fluturandu-si urechile, ori facand baie 'In apa ~i folosindu-si trornpele pentru a face dus. BATRANETEA Toti elefantii, exceptand rnasculii batrani, sunt anirnale sociale si traiesc in turrne conduse de cea rnai In varsta fernela. i pot trai peste 60 de ani, Insa multi sunt ornorati pentru coltii lor de fildes. In multe locuri, elefantii masculi care au cei mai mari colti au devenit rari. Raspandirea asezarilor umane a pus In pericol ~i speciile de elefanti africani si asiatici.

Elefantii

africani sunt cele

mai mari animale terestre. Ei pot atinge 4 metri ~i cantaresc pana la 6 tone.

INSTINCTE DE APARARE
Elefantii femele incep sa se reproduca de la varsta de circa zece ani. Femelele sunt gestante 20 de luni, dupa care nase un singur pui. Cand se apropie momenlul, eelelalte femele se adunii in jurul mamei, iar turma sta lntr-un singur loe pana ee puiul, de aproape un metru iniiljime, sta pe picioare ~i poate umbla. po ate

VEZI:
Africa, Animal, India, Mamifer.

180

CAL
Caii sunt mamifere erbivore ell patru pieioare si 0 singura copita la fieeare picior. Mai demult, ei erau salbatici, dar astazi aproape toti eaii sunt domestiei.
FAMILIA CABALINELOR Toate animalele care au cate 0 singura copita pe fiecare picior aparnn familier cabalinelor - grupul numit Equidae.

ajoritatea mamiferelor erbivore au mai multe copite, ceea ce insearnna ca picioarele lor se terrnina intr-o pereche de degete. Picioarele cailor au 0 singura copita mare. Aceasta trasatura, cornbinata cu picioare lungi ~i puternice, fac din cal un alergator rapid ~i neobosit. Ei sunt perfect adaptati sa traiasca In spatii deschise, un de nu pot sa se ascunda de pericole. CAll SALBATICI Caii sunt animale sociale si 'in salbaticie, unele traiesc 'in grupuri de cate 10-20. Jepele (fernelele) se pot reproduce In mod obisnuit la varsta de doi-trei ani ~i nasc care un rnanz pe an. In trecut, hergheliile de cai pasteau pe carnpiile Inverzite din Europa de Est ~i Asia Centrala. Ei au fost pradati de lupi ~i alti pradatori ~i vanati de oameni pentru hrana. Dar acum 6000 de ani, oamenii au inceput sa dornesticeasca caii. Din acel moment, istoria cailor s-a schimbat In mod radical. CALUL PRZEWALSKI Caii domestici, curand au depasit numeric pe cei salbatici, acestia devenind tot mai rari. La origini erau trei rase diferite de cai salbatici. Dar la sfarsitul anilor 1800 a rarnas doar una, calul Przewalski, care traia In partea indepartata a Mongol iei. Astazi sunt peste 700 de cai Przewalski In toate gradinile zoologice din lurne. PUTEREA DEATRAGE Caii au fost crescuti pentru diferite utilizari. Unii au fost crescuti 'in special pentru puterea lor de a trage si erau folositi de catre ferrnieri pentru a trage plugurile sau carele, inainte ca tractoarele sa apara. Astazi exists aproape 200 de specii de cai, incluzand caii uriasi, care mascara pan a la 2 m inaltime, la greaban, ponei ~i calul Falabella, originar din Argentina, care este chiar mai rnic decat multi caini. 181

... Multe spectacole nord-americane de rodeo, ca prinderea vitelului, au aparut datorita lucrului cu vitele.

Zebra comuns are dungi albe ~i negre ~i traieste salbatica in Africa.

CAlI ASTAZI Astazi caii sunt folositi 'in toata lumea, In afara de Antarctica. In multe tari, ei Inca trag carutele, asigurand transport si venituri stapanilor lor. In America de ord, ei au avut un 1'01 important la fermele de vite 'inca din 1800, In timp ce australienii Inca folosesc caii rezistenti, numiti Wales, care au fost adusi de locuitorii anteriori. Alte utilizari includ cerernoniile In evenimentele sportive, vanatoarea si calaritul de placere. Dar eel mai popular eveniment este cursa de cai. Cei mai folositi cai pentru aceasta cornpetitie sunt urrnasii cailor pur sange arabi, din secolul al XVIII-lea.

Magarul este mai mic decat calul, are urechi lungi ~i are de obicei 0 culoare sura

Poneiul de Shetland este 0 rasa de cal rezistent. cu co ama lunga ~i pie Ie groasa.

Calul Przewalski, gasit in Mongolia in 1870, este singurul cal salbatic rarnas.

... Caii tolositi la sarituri trebuie sa fie in egala rnasura puternici. rezistenti, curaiosi ~i agili, pentru a putea face fala cerintelor dure ale sportului.

CAL

PARTILE CALULUI ,
Forma exterioara ~i prestanta unui cal se nurneste contorrnaue, in timp ce partite corpului se numesc puncte. Scheletul unui cal ofera mformatii despre specia lui. De exemplu. un cal de tracuune are oase mari ~i groase pentru a-i sprijini greutatea. in timp ce un cal de curse are oase subliri ~i lungi. Coarna Creasta

Coada Crupa

Flanc Spate

Greaban

Piept

Dintele molar

... Dintele incisiv (din fala) al unui cal poate fi observat pentru a spune varsta calului. Odata ce calul creste, el i~i schirnba forma, devenind mai lung i?i mai suplu. Loculliber dintre incisivi i?i molari este locul unde se pune zabala, la inhamat.

DATE PE SCURT
• Se spune ca lrnparatul roman Caligula ~i-a facut ealul, Ineitatus, consul un rang foarte inalt in guvernul roman. Cel mai indepartat strarnos al calului avea patru degete ~i era de rnarirnea unei vulpi.
o

Os canon Metacarpian

• Caii sunt rnasurati in

.rnaini", de la parnant pana la qreaban. 0 mana are 10 em. Falanga III ... Caii au potcoave de metal bat ute in copite, pentru a proteja copita sa nu se toceasca pe pamantul tare sau rugos . Potcoavele trebuie sa fie inlocuite 0 data la cateva saptarnani. lnainte ca ea sa fie fixata, copita trebuie netezita I?i rernodelata. • Un cal treee prin patru pasi, de la repede la ineet: mers, trap, galop usor ~i galop .

... Calul modern sta doar pe un deget (copita), dar cele doua oase metacarpiene, de 0 parte I?ide alta a osului canon, sunt ramal?ite ale degetelor reduse.

VEZI:
Animal, Mongoli, Evolutie, Mamifer, Sport, Transport, Mondial.

182

Primul Razboi

RINOCER
Rinoeerul este un mamifer urras, eu piele tare, fiind 0 ruda indepartara a calului. Are unul sau doua eoarne pe bot ~j trei degete eu copite la fieeare picior.
e cunosc 5 specii de rinoceri, nurniti si rino. Doua specii traiesc In Africa si 3 in Asia de Sud. Tori sunt erbivori. RinoRinocerul negru cu doua coarne are 0 buza superioara incovoiata ~i traieste in Africa.

cerul african alb, care de fapt este sur ca toate celelalte specii, traieste In general In zone acoperite cu tufisuri, unde se hraneste eu iarba. Este eel rnai mare dintre cele 5 specii, avand 0 inaltime de 2 rn, 0 lungime de pana la 4 m ~i cantarind peste 2 t. Rinocerul sumatrian este eea mai mica specie, cantarind doar 1 t si, fata de de ceilalti, este destul de pares.
CORN SAU pAR?

! Rinocerii se pot lupta intre ei, folosindu-si coarnele, care, uneori, pot fi smulse in timpulluptei.

eoarne, in timp ce rinocerii indieni si cei din Java au numai un singur corn. Unui pui de rinocer incepe sa-i creasca coarnele de la varsta de 4-5 saptarnani. SPECII iN PRIMEJDIE Toti rinocerii sunt animale rare. Probabil au mai rarnas In lume doar 50 de rinoeeri de Java si 150 de rinoceri sumatrieni. Au fost vanati pentru coarne, care deseori sunt macinate si folosite In Asia pentru fabricarea unor medicarnente traditionale. Rinocerul alb traieste in Parcurile Nationale din Africa si este eea rnai nurneroasa specie, In timp ce celelalte sunt periclitate.

Rinocerul alb cu doua coarne are buze patrate ~i traieste in zone acoperite cu tufi~uri.

Cornul rinocerului nu este osos sau cornos. Este com pus din fire de par foarte aspre, prinse impreuna. Rinoeerii africani negri ~i albi au 2 coarne, iar cel din fata poate ajunge la 0 lungime de 1,5 m. Rinocerul sumatrian are de asemenea 2

Rinocerul indian cu un singur corn are mari cute pe pie Ie ~i traie~te in jungle mlastinoase.

Rinocerul sumatrian cu doua coarne are pie Ie paroasa ~i trale~te in paduri tropicale.

Rinocerul lsi foloseste cornul pentru autoaparare ~i pentru a dezradacina tufisuri ~i boscheti.

Rinocerul de Java cu un corn traieste in piiduri tropicale fiind pe cale de disparitie.

Un rinocer negru i~1foloseste buza incovoiata ca sa apuce frunzele.

RINOCERUL NEGRU
Asemeni tuturor rinocerilor, rinocerul negru african are un sirnt excelent al auzului ~i al mirosului. Vederea acestuia nu este prea buna, tar animalul adesea ataca aproape orbit atunei cane este deranjat de un miros sau de un sunet necunoscut. Un rinocer tensionat este
0

priveliste ingrozitoare, din moment ce acesta

0

poate alerga cu

viteza de 45 km/h. mai repede decat ornul.

Piciorul unui rinocer are trei degete, fiecare cu 0 copita. Degetul mijlociu preia majoritatea greut~tii \ rinocerului. _ •

VEZI:
'" Africa. Conservare, Subeontinentullndian, Mamifer.

HIPOPOTAM
Hipopotamii sunt animale mari, cu pielc groasa, picioare scurte, iar botul si capul sunt masivc. Ei traiesc in lacuri si rauri, in Africa tropicala,
ipopotam lnsearnna cal de rau si provine din greeeseul hippos (cal) ~i potamus (rau). In realitate animalul seamana mai mult eLI LIn pore urias, dccat eu un cal.
Hipopolamul mare sau cel de rau are 0 piele groasa, sura si i~i pelrece mull limp scaldandu-se in apa mica.

, Hipopotamii pol sta sub apa. pana la sase minute, fara sa respire ~i ei pol praclie sa fuga pe sub apa.

Hipopotarnul mic, pigmeu are 0 piele lucioasa ~i negricioasa ~i i~i pelrece mai pu!in timp in apa decal hipopolamul de rau.

TUN CU PICIOARE SCURTE Dupa elefant ~i rinoeer, hipopotarnul este eel mai mare animal terestru din lumc. EI este ea un tun CLIpieioare scurte, de aproxirnativ 3,5 m lungirne, cantarind pana la 4 tone ~i inalt de doar 1,5 rnetri. Hipopotamii traiesc 'in general In grupuri de cate 5 pana la 30 de indivizi. I~i petree aproape toata ziua scaldandu-se 'in noroi sau intr-o apa mica, de obicei stand CLI eapul la suprafata, Ei au oehii, ureehile si narile in varful eapului, asa ea pot vedea, auzi ~i respira Tara sa fie vazuti. ALI un dezvoltat sirnt al mirosului, eLI toate ea vazul Ie e cam slab.

MOD URI DE HRANIRE Seara, hipopotarnii parasesc apa ea sa se hraneasca. I arba este hrana lor pre ferata, dar mananca ~i cereale, pe care de multe ori Ie distrug, navalind peste ele. Puii unt uneori mancati de lei, pe uscat ~i de croeodili, In apa, dar de obieei sunt bine protejati de adulti. Hipopotarnul adult nu are dusmani in afara de om. Hipopotarnul poate musca user un crocodil ~i sa-l sfa~aie in doua, eu falcile puterniee. N VERI~OR MAl MIC pigmeu nu are mai mult de 1,75 m lungime, are piele uleioasa si neagra ~i cap rotunjit. EI traieste in mlastini si in padurile intunecoase din Africa de Vest, dar i'~i petreee rnai putin timp In apa decat ruda lui sura, rnai mare.
Hipopotamul

LUPTATORI FEROCE
larg penlru a-~i arata coltii curbati, de pana la 50 em lungime. Hipopotamulare un cap urias ~i i~i poate deschide gura foarte

Cu gura larg oeschisa, hipopotamul arata de parca ar urla, dar de fapt aceasta e doar 0 provocare pentru all mascul. Masculii se lupta des ~i i~i cauzeaza rani adanci cu coltii, , Coltll uriasi sunt folositi in lupla. , Ureehile raman inchise sub apa.

, Fieeare pieior are patru degete lipile.

Africa, Animal, Mamifer.

TIGRU ~I FELINE MARl

Tigrii, leii si leoparzii apartin unui grup al familiei felinelor, denumit "feline mari", Familia felinelor cuprinde multe pisici salbatice mai mici si pisici domestice.
igrii apartin Iarniliei felinelor (Felidae) alaturi de alte 6 feline mari - Icii, ghcparzii, jaguarii, leoparzii, leoparzii zapezii ~i leoparzii norosi ~i 28 de tipuri de pisici salbatice rnici: puma, linx, micile margay (pisica-tigru americana), kodkod ;;i sand cat (pisica de nisip). Pisica cu picioare negre din sudul Africii este chiar rnai midi decat 0 pisica dornestica.
Ghepardul este singura felinil care i~i pandeste prada, decat sa 0 urmareasca.

• Cu toate ca nu este clasificata drept "fehna mare", puma este la fel de mare ca leopardul. Denurnita si cuguar, leu de munte sau pantera, ea este intalnita pe tot cuprinsul Americilor ~i mananca caprioare. iepuri ~i pasari.

Pantera neagra este 0 specie de leopard, cu blana foarte lnchisa la culoare.

CARACTERISTICILE FELINELOR Toate felinele sunt carnivore. Ele traiesc din vanatoare, desi unele (purine) consurna si rnortaciuni. Au simturi ascutite, cu o vedere excelenta chiar ~i noaptea si LIn uirnitor echilibru la catarat, Mustatile lungi .irnt drumul pe intuneric. Corpul este suplu si agil cu miscari rapide. Blana

este dungata, patata sau irnpodobita C\l diverse modele ce asigura un bun carnuflaj, astfel ca felinele se pot furisa I silentios si Tara sa fie observate. Ghearele lungi apuca, zgarie ~i taie si pot fi trase sau retrase In teaca, pastrandu-le astfel ascutite. Dintii lungi, ascutiii musca si sfisie carnea. CELE MAl MARl FELINE Tigrii traiesc In India, pe unele insule din Indonezia, In sudul Chinei ~i In Manciuria. Tigrii siberieni din Manciuria sunt pradatori uriasi si puternici, avand pana la 4 111 1ungime dc la nas la coada ~i peste 300 kg. Ca toate felinele, ei sunt singuratici, traind impreuna doar pentru Imperechere sau cand 0 fernela este langa puii ei.

ViNATORUL NOCTURN
Ca si alte pisici, tigrul vaneaza mai ales la apusul Soarelui sau noaptea. EI prefera padurile dese, mlastinoase ~i hartuieste caprioare, mistreti, vite salbatice si, ocazional, chiar pui de elefant sau rinocer. Foarte rar tigrul se napusteste asupra omului. Cel ce detine recordul de ..mancator de oameni" a ucis peste 400 de oameni. Lynxul este 0 pisica salbatica, traind in padurile din ASia, Europa ~i America de Nord.

185

TIGRU ~I FELINE MART

Familia felinelor (Felidae) Ghepardul (Acinonyx)

.l Leii sunt singurele feline care traiesc ~i vaneaza in grupuri (sau turme). Leoaicele vaneaza, de obicei noaptea. 0 leoaica urmareste prada, conducand-o spre aile leoaice, care slau in asteptare. Masculul adull nu Ii se alalura la vanatoare, dar pretinde 0 parte din prada. Leii dorm in limpul zilei.

Ghepardul

Linx

Pisica salbatica africana

Pisica domestics

Leopard

Tlgru

Leu

Jaguar

Leopardul zapezii

LEOPARDUL Leopardul este cea mai raspandita felina mare, de-a lungul Africii ~i Asiei de Sud, pana In China si Indonezia. Este adaptabil, traind pe dealuri inalte, deserturi, terenuri acoperite de arbusti, paduri tropicale si chiar In apropierea oraselor $i sate lor. Leoparzii mananca animale variate si vor tar! 0 parte din prada intr-un copac, pentru a 0 depozita de mancatorii de mortaciuni. Speciile rare de leoparzi ai zapezii traiesc in Himalaya $i In apropierea muntilor. Au o blana lunga, groasa, de culoare deschisa, pentru a-i incalzi si a-i camufla in zapada. Leopardul noros este este eel mai mic dintre felinele mari, cantarind doar 20-30 kg. Traieste In India $i In S-E Asiei. GHEPARDUL Aceasta felina slaba, cu picioare lungi, este eel rnai rapid animal de pe Pam ant. EI alearga cu cca 100 krn/ora dupa prazi rapide: anti lope, iepuri sau struti tineri. Are blana patata $i coada lunga, pentru a-si pastra echilibrul si a se intoarce cu viteza, Ghepardul este singura felina care nu-si poate retrage ghearele. De aceea cste clasat intr-o categorie aparte. LEUL Leii erau candva obisnuiti in Europa, Africa si Asia, dar acurn ei pot f intalnit! doar in zone protejate

FAMILIA FELINELOR
Familia felinelor este impar1ita in trei grupe, cu ghepardul torrnand 0 grupa proprie. Grupul cunoscut sub denumirea de Felis include pisica domestica. precum ~i aile 27 de tipuri de pisici mici. Felinele mari apartin grupului Phantera, care include 6 feline mari - cele 5 prezentate in schema - ~i leopardul noros.

din sudul desertului Sahara, In Africa, si in padurea Gil', din India. Ei traiesc in campii, unde au apa la dispozitie si I$i protejeaza ariile de vanatoare. Vaneaza, stand la panda, zebre, gnuuri si anti lope. JAGUARUL Singura felina mare americana, afla In sudul SUA $i In America Centrala si de Sud. Cu blana sa patata searnana cu leopardul, dar cantareste cca 100 kg. J aguari i sunt bun i inotatori In rnlastini, lacuri si rauri.

se

, Leopardul are lungimea corpului de aproximativ 150 cm. Ca in cazul majorila!ii felinelor, masculii sunt mai mari ca femelele, au 60-70 kg. Petele mari ale leopardului nu sunt doar pete negre singulare, ci sunt grupuri circulare sau rozete.

VEZI:
Animal, Pisica,

186

Mamifer.

LUPI

~I ALlI CAINI SALBATICI

Lupii, coiotii, sacalii si vulpile, tori sunt diferite specii de caini salbatici. Ei sunt carnivori puternici, rapizi si vigilienti, iar multi dintre ei vaneaza in haite.
upii apartin grupului denumit Canidae sau familia cainelui: lupi suri, roscati $i lupii eu coama, coiotul $i dingo, cainii salbatici afrieani si asiatiei, ratonii si cainii de tufaris, 4 tipuri de sacal, eea 20 de tipuri de vulpi, sute de rase si varietati de caini dornestici. Acestia probabil au fost dornesticiti descinzand din strarnosi de tip lupi, acum eel putin 10.000 de ani. TRA.sATURILE VANATORULUI Toti membrii famiJiei de caini se hranesc cu came; sunt earnivori. Traiesc din vanat sau scotocesc prin gunoaie. Insa manandi aproape orice daca sunt flamanzi, chiar si fructe salbatice. Au simturi dezvoltate, inclusiv vedere si auz ascutite si un excelent simt al mirosului. Picioarele lungi si putemice le folosesc pentru alergare rapida $i urmarire neincetata. Au labe cu gheare pentru a putea apuca $i zgaria. Dintii lor lungi si ascutiti rnusca si sfasie carnea. HABITATE LupuJ sur, de obicei cunoscut simplu ca lup, este rapandit in America de Nord, in uneJe parti ale Europei, In Orientul Mijlociu si in nordul Asiei. EI prefera padurile, dar poate trai si in munti, pasuni sau chiar in deserturi. Lupul roscat este extrem de rar, traind doar intr-o mica regiune din S-E Americii de Nord. Lupul cu coama, care mai degraba arata
.. in tiecare haita, unii lupi sunt dominanti tala de allii. Aici, lupul dominant i~i line coada ~i urechile in sus, in timp ce altul subordonat se apropie de acesta intr-o pozitie aplecata, linandu-~i coada intre picioare si urechile aplatizate.

vanator priceput, vulpea roscata traieste in Asia, Europa ~i America de Nord.

larna, blana vulpii polare i~i schimbii culoarea din maro sau gri in alb.

ca 0 vulpe cu picioare lungi, locuieste in zoneJe ierboase, acoperite cu tufisuri din centrul Americii de Sud. CAINI SALBATICI Coiotul, cu tipatul lui indurerat, este un caine salbatic, aemanator unui lup, care traieste pe teritorii ce se intind din s- V SUA si Mexicului pe tot cuprinsul continentului nord-american. in Australia, dingoul este probabil descendentul cainilor domesticiti partial de aborigeni, adusi pe continent cu mai mult de 7000 de ani In urma. Sacalii traiesc in Africa, Orientul Mijlociu si sudul Asiei. Diferitele tipuri de vulpi cu coada stufoasa locuiesc In aproape orice habitat, de la vulpea polara a nordului inzapezit, pana la vulpea Cape din deserturile Africii de Sud, precum si adaptabila vulpe roscata, care scotoceste prin cosurile de gunoi ale oraselor.

Cunoscut pentru !Ipiitul lui straniu, coiotul se gase~te in Canada, SUA ~iMexic.

DATE CHEIE
• Variaf membri ai familiei cainilor salbatici se pot reproduce intre ei. De exemplu, un caine domesticit ~i un coiot va produce pui de .coicaini". Aceasta lncrucisare lnqreuneaza cunoasterea numarului speciilor pure ale familiei ciiinilor. • Principala diferen\a dintre lupi ~i cainii care arata asernanator lupilor este pozitia cozii lor: lupii i~i lin coada in jos, iar cainii in sus.

~ Cand se lntalnesc pentru a porni la vanatoare, lupii se saluta intre ei cu \ipete tari. Astfel avertizeaza lupii din aile haite sa rarnana in afara teritoriului lor.

• Vulpea rnancatoare de crabi din America de Sud intr-adevar se hraneste cu crabi ~i de asemenea cu broaste testoase, insii prefera miincarea mai usoara, cum ar fi: ~oareci, pasari, soparte. insecte ~i oua.

187

LUPI $1 AL T1

cAINr SALBAT1CI

In special ~i asiatici, vaneaza Impreuna CLi sernenii lor, in haite. Ei pot pri nde 0 prada mai mare decal un caine care vaneaza singur. 0 haita de lupi poate dobori un elan american matur, avand inatimea de peste 2 III $i are masculi dorn inanti sau cond ucatori, care pri mesc cea mai buna hrana ~i se imperecheaza eLi Ierne le le In perioadele de reproducerc. DE PRADE Alte specii de caini salbatici, In special vulpile, traiesc $i vaneaza singuri sau cu 0 pereche. Sacal ii, se crede ca scotoeesc In gunoaie, dar vaneaza prada vie - de la broaste, soparle $i soareci pana la mici gazele si zebre tinere. Cainii salbatici mai mici se hrane c cu anirnale mici, iar vulpi Ie eu soareci, pesti, broaste, pasari, oua ~i insecte. Cea mai mica specie, vulpeadesertului (fenec) cu urechi mari, din deserturile Sahara $i Orientul Mijlociu consurna gandaci, paianjeni, lacuste si viermi.

iN HAITE ulte specii de cain: salbatici, lupii ~i cainii salbatici africani

V ANAND

$acalul

poate avea pima la

75 cm. Ca si vulpile el are un miros puterruc al corpului.

... Dingo, care se poate imperechea

cu cainele domestic,

de obicei urla ~i rareori latra. Ei se aduna la un loc pentru a

o VARIETATE

ataca ~i a ucide prazi mari, cum ar fi cangurii.

V ANATORUL ESTE VANAT

Ratonul turn,

locuieste

in Asia de este noc-

Mult tirnp lupii au fost ternuti In legende, fiind persecutati. Dar ei ataca oarnenii doar cand sunt amenintati sau-daca sunt extrem de infcmetati. Multe alte specii de caini salbatici sunt vanati, iar unii chiar se afla In pericol. Oamenii Ii impusca, Ii otravesc sau li prind in capacane, In eazul In care ataca animale din ferrne. Cateva specii, in special vulpi, sunt In eontinuare vanate pentru blana lor frumoasa.

Est ~i in general

Camele salbatic traieste Africii ~i vaneaza

african ale in haite.

in zone intinse

VANATORI iN HAITE
Lupii vaneaza in haite, hranindu-se cu aproape orice animal pe care-I pot prinde. Pentru a omori animale, cum sunt renul sau elanul, care sunt mai rapide si mai puternice decat ei, lupii trebuie sa fie rapizi $i priceputi cal $i noaptea, strabatanou-si Lupii vaneaza atat ziua, teritoriul piina cand i$i gasesc prada - 0

urrnaresc deptasandu-se in cirectia opusa cu cea a vantului pentru ca prada sa nu Ie simta mirosul. Cane ajung in apropiere, lupii incep sa alerge spre aceasta $i incepe urrnarirea. Daca reusesc sa-si prinda victima, 0 ranesc pentru a 0 slabi, dupa care 0 apuca de gatlej.

VEZI:
Animal,
.>

Desert,

Caine,

Mamifer.

AMFIBIAN
Amfibienii au sange reee si pot trai In apa si pe useat. Majoritatea I~i incep viata respirand prin branhii, dar mai tarziu Ii se dezvolta si plamanii.
roastele, broastele raioase, salarnandrele, tritonii ~i cecilidele sunt tipuri de amfibieni. Sunt anirnale cu sange rece, care depind de rnediul inconjurator pentru caldura. Ele traiesc In aproape toate zoneIe globului. Arnfibieni i adulti au de obicei pielea subtire, moale ~i umeda, care absoarbe oxigenul din aer in procesul respiratiei. Dar unele brcaste ~i broaste raioase au 0 piele noduroasa, care Ie ajuta sa supravietuiasca In conditii de seceta,

Ca multe alte broaste, broasca europeanii are pieIe moale. tina si umedii si picioare lungi pentru sarit,

J. Extraordinara salamandrii mexicanii axolotl traieste in stadiul de rnormoloc. respirand prin branhii.

Ca multe alte breasts raioase, broasca raioasa europeana are 0 piele uscata ;;i noduroasii; prefera sa rnearqa decat sa sara.

GELATINOASE In regnul animal, mcdul de dezvoltare ~i eel de nastere al amfibienilor este unul unic. Fernelele I~i depun In apa ouale gelatinoase, numite iere. Aeestea se dezvolta In rnorrnoloci, carora Ie eresc plamani $i brate, pentru a putea trai atat In apa, cat $i pe useat. Unii amfibieni au nevoie doar de purina umezeala pentru a-$i depune ouale. Broasca de copac I$i depune ouale pe frunze umede, iar mascului broastei mamos, de origine australiana, I$i inghite ouale. Cand s-au dezvoltat broscutele, ele Ii sar afara din gura.

ouA

MARII MANCATORJ Tori amfibienii sunt vanatori. Multi I~i folosese ochii mari pentru a depista prada rapida $i 0 inghit intreaga. Brcastele mici $i salamandrele mananca pesti rnici $i insecte. Marile broaste raioase inghit seareci $i pasari. De obicei, arnfibienii stau ~i asteapta sau se taraie spre prada lor, inainte sa 0 prinda cu gura deschisa. Unele brcaste $i salamandre au 0 limba lunga ~i lipicioasa, cu care pot prinde insectele. BROASTE SI BROASTE RAIOASE Peste 80 la sura din amfibieni sunt broaste si broaste raioase, cunoscute sub denumirea de anure. Ele au picioare lungi, eu care cinci degete In spate, pentru sarituri, $i patru degete In fata, utilizate la mersul pe usc at. Nu e 0 diferenta stiintifica intre broaste $i broastele raioase, doar ca broaste le raioase au pielea uscata $i noduroasa si umbla In loc sa sara. Multe grupuri de anure conti n atat broaste, cat $i brcaste raioase.

Tritonii. ca acest triton com un, sunt rude ale salamandrelor, care petree perioade indelungate in apa.

Broasca raioasa, verde. europeanii are 0 piele distinctii si oracate prelung ;;i melodios. Cecilidele nu au picioare si traiesc in sol. Traiesc doar in zonele tropicale ~i multe dinIre ele sunt anima Ie oarbe.

189

AMFIBJAN
OTRAVA Cand salamandra de fOG este atacata, otrava \a$ne$te prin porii din pielea acesteia. , Tof amfibienii au glande in piele, care produc mucus pentru a-$i pastra umiditatea. otravitoare, Unii produc substante de foc, cu petele ei ca este ca mod de aparare impotriva pradatorllor. Salamandra specifice. atentioneaza otravitoare.

GLANDELE Porii otravitori ai salamandrei se gasesc pe spatele acesteia $i pe partile laterale ale capului.

SALAMANDRELE $1 CECILlDELE Tritonii si salarnandrele (urodele) au picioare scurte ~i cozi lungi. Salamandrele din Europa ~i cele din America de ord, care I~i petree mult timp In apa, sunt numite tritoni. Cecilidele (apode) sunt a III-a categorie ~i cea mai mica a

arnfibienilor, asernanatoare avand extrernita]i rotunjite pentru a sapa tunele, oehi mici si gura larga. Ele vaneaza pe timp de noapte soareci ~i pasari intregi.

viermilor,
, Salamandra cu ochelari are 0 coada de culoare rosu strident. care se incovoaie pe spatele ei cand e alarrnata.

CIClUl DE VIATA Al AMFIBIENllOR ,

Cand broastele se irnperecheaza, masculul sta de obicei timp de trei zile pe spatele femelei. 1n momentul in care femela i$i depune ouale in apa, masculul elibereaza peste ele sperm a pentru a Ie fertiliza. Din oua se dezvolta mormolocii, care se metarnorfozeaza in broscute (oroaste tinere) ~i parasesc mediul acvatic pentru a trai pe uscat.

Broasca fernela i~i depune ouate sau icrele lntr-o balta sau intr-un parau. Ouale sunt protejate de un gel special.

Larvele sau mormolocii se dezvolta in interiorul oualor, Dupa o saptamana, mormolocii ies ~i se prind pe plante.

Mormolocii respira prin branhii ~i incep sa lnoale de la varsta de Irei zile. Ei se hranesc cu viermi ~i alge.

Gradat, mormolocii se transforma in broaste, crescandu-le picioare, asa lncat sa poata trai pe uscat. Coada Ii se resoarbe.

AjUnSe la maturitate, tinerele broaste parasesc apa. Ele se hranesc cu insecte mici ~i nu se vor reproduce pana la varsta de un an.

VEZI:
Animal. Broasca si broasca raloasa, Hibernare.

190

BROA~TE
Brotacii §i broastele raioase apartin grupului de amfibieni. Multe l§i petree tincretca ea mormoloei in apa, dar ea adulti traiesc mai mult pe useat.
rotacii sunt inruditi cu broastele n'lioase, dar au de obicei corpul lucios, cu 0 piele moale, In tirnp ce broastele raioase au 0 pick uscata $i mai aspra. Tori amfibienii au 0 astfel de piele. Pentru ca plamanii lor sunt ineficienti, ei isi folosese pielea pentru a respira. Oxigenul din aer trece prin piele In capilarele aflate dedesubt. Acest lucru se intampla doar daca pielea este umeda, asa ca broastele se gasesc de obicei In zonele mlastinoase. LIMBI LIPICIOASE Majoritatea broastelor se hranesc cu melci, insecte $i viermi, pe care ii prind cu limba lor lunga $i lipicioasa. Broastele mai mari, ca broasca-taur, se hranesc $i cu soareci sau chiar cu pui de rare. PICIOARE MUSCULOASE Broastele sunt buni saritori. Cu picioarele posterioare rnusculoase sal' la 0 distants de 12 ori rnai mare decat propriul lor corp.

.... Masculul broastei comestibile are pungi vocale mario cu care cheama femelele in timpul sezonului de imperechere.

Broastele calaratoare au ventuze pe degete. ceea ce Ie ajuta la calarat.

Membranele de la picioare Ie ajuta la inot, iar broastele de copac fac salturi pe crengi, ajutate de ventuzele de pe degete. Broastele raioase au picioare mai putin puternice decat majoritatea broastelor. CULORI PUTERNICE Culori le tipice ale broastelor sunt verde sau maro dar ceJe tropicale sunt puternic colorate. Unele isi schimba culoarea pielii, 'in functie de lumina sau temperatura. Toate brcastele I$i schirnba pie lea de mai multe ori pe an. CURTARE ZGOMOTOASA Broastele $i broastele raioase sunt foarte zgornotoase In timpul irnperecherii, cand masculii oracaie pentru a atrage femelele. Broasca de mlastina europeans e una dintre cele mai zgomotoase.

Broasca-taur poate crests pana la 20 cm ~i mananca chiar ~i crocodili nou-nascuti,

Broastele-saqeata sunt printre cele mai colorate ~i mai veninoase animale.

iN INTERIORUL BROA~TEI
Organele interne ale broastei sunt asernanatcare cu ale altar animale mai mario precum cainele. La exterior. ochii lor bulbucati Ie ajuta sa vada in multe oirecfii. iar discul de deasupra ochilor este timpanul. Unele broaste au limba lipicioasa la vart ~i atasata in partea din lala a gurii. Broastele i~i scot limba pentru a-~i prinde prada. Testicul Urechea interna $ira spinarii Ficat

Limba cu varful lipicios iese afara cu repeziciune.

~~~~t:.

Laringe (cutia vocata) ~--Inima Stomac

"':-''----

\,,""'r--- Picioarele din fala nu au membrana

~i au patru degete, iar picioarele din spate au ci nci degete.

VEZI:
Amfibieni, Animal, Auz.

191

REPTILA
Reptilele sunt animale vertebrate, acoperite eu solzi, care respira aero Majoritatea traiesc pe sol, dar uncle traiesc In apa mar ilor sau In apc dulci.
epti,e,e sunt de obicei descrise ca fiind fiinte eu sange rece, dar aceasta nu inseamna decat ca temperatura corpului lor creste $i scade In functie de schimbarea temperaturii rnediului In care traiesc. Multe reptile prefera sa traiasca In locuri calduroase, dar ele se intalnesc pretutindeni, Cll exceptia nordului $i sudului indepartat. Cele care traiesc In locuri rnai reci trebuie sa se incalzeasca stand la soare. Reptilele sunt vertebrate (ceea ce insearnna ca au coloana vertebrata) $i exists 6500 de specii diferite, impartite In 5 grupe principale: broaste testoase, soparle $i serpi, crocodili 5i aligatori, soparle, vierrni, tuatara - 0 specie unica 111 grupul ei. Tuatara este descrisa ca 0 fosi Iii vie, deoarece deabia s-a schirnbat In 200 de milioane de ani.

• Soparla festare

qulerata

australiana

1§1ridica gulerul intr-o

mani-

aqresiva. care ii sperie pe atacatori.

Cand este speriata, i§1 desfasoara gluga.

vern-

noasa cobra se ridlca §i

Crocodilul

este un mare man-

cater de peste, care-si apuca

prada cu falcile puterruce.

BROASTELE TESTOASE - UN GRUP STRA VECHI Reptilele au aparut pe Pamant cu 300 de milioane de ani In urrna 5i de atunci au aparut si disparut multe specii. Cele rnai vechi reptile care traiesc Inca sunt broastele testoase, care nu s-au schimbat prea mult In ultirnii 200 de mil. de ani. Sunt user de recunoscut datorita carapace lor osoase formate din solzi. Exista cca 240 de specii, cu denumiri diferite pentru cele care traiesc In apa mar: lor, In apa dulce sau pe uscat. In SUA, denumirea de broasca testoasa este folosita pentru toate reptilele cu carapace. Broastele testoase care traiesc

CREATURI CARE INTRA iN MARE

Majorita ea reptilelor depun oua. 1. Broasca [estoasa marina vine la \arm pentru a gasi un loc sigur in nisip pentru puii ei, care res din oua. 2. Ea i~i depune ouale intr-un loc adapostit. 3, Cateva saptarnani dupa aceea, broscutele ies din gaoace. 4. lesite din oua, ele alearqa spre apa. 5.Toate broastete testoase acvatice au membre ce actioneaza asemeni inotatoarelor, facandu-Ie excelente lnotatoare.

192

REPTTLA.

orbita ochiului

pe uscat se hranesc mai ales cu plante, iar alte specii sunt In principal carnivore. Broastele testoase nu all dinti, ele rnuscand hrana cu ciocurile lor tari ~i ascutite. RUDELE DINOZAURILOR Uriasii dinozauri care all dominat Pamantul eu milioane de ani In urrna erau reptile. Cele mai apropiate rude ale lor dintre reptilele de azi sunt crocodilii si aligatorii. Aceste carnivore pcriculoase traiesc In si In jurul raurilor tropicale. Exista 22-23 de pecii, unele avand lungirni de pana la 9 m.

ANATOMIA UNEI $OpARLE TIPICE

Spre deosebire de serpi, sopartele au ureche extern a ~i pleoape mobile ~i nu-si pot deschide fiilcile pentru a inghi!i
0

prada mare. De obicei soparlele au 4 membre

bine dezvoltate, dar unele au membrele modificate pentru a Ie ajuta sa fuga, sa se catare sau sa sape.

o ~oparla tipica are 0 coada

toracica

foarte lunga.

femur

Viermele de parnant arata ca un sarpe, dar este de fapt 0 ~oparla tara picioare.

~OPARLE ~I ~ERPI
Aeeste animale forrneaza eel mai mare grup de reptile existente astazi. Exista cca 3750 de specii de soparle si 2400 de speeii de serpi. Cercetatorii cred ca serpii provin dintr-un grup de soparle sapatoare, care gradual si-au pierdut pieioarele eu cca 100 de mil. de ani In urma. Unii serpi sunt veninosi si musca cu colti crestati, injectand veninul din glande. Aproape toate soparlele sunt terestre si majoritatea sunt foarte active. Ele sunt atat erbivore, cat si carnivore. Cea mai mare soparla din lume este dragonu1 Komodo, care traieste In Indonezia. Cu 0 lungime de pana 1a 3 m, ea mananca animale de marimea unui pore. Face parte din grupa soparlelor "observatori", avand gatul lung si dinti puternici. Unele dintre acestea fura ouale de crocodil ~imananca chiar pui de crocodil. So-

parlele mici se hranesc In general cu ins te, lirnacsi si alte speeii de nevertebrate. CAMELEONI Sunt soparle care se misca incet, unii avand eapacitatea de a-si schimba culoarea. Un cameleon inconjurat de frunze verzi prezinta 0 culoare verzuie, pe cand unul asezat intre frunze uscate sau crengute desfrunzite va deveni maro. Se hranesc eu insecte, pe care Ie prind scotandu-si limba lunga ~i

Broastele testoase i~i pot trage capul, picioarele ~i coada in carapacea lor dura.

Geko se poate sui pe pereti, cu pernio \ele ca niste ventuze. de pe picioare.

lipicioasa eu 0 viteza fantastica. Oehii lor umflati sunt de asemenea foarte neobisnuti pentru ca se pot misca independent unul de celalalt: un oehi po ate privi inainte, iar celalalt In spate, 0 calitate foarte utila In gasirea insectelor $i depistarea dusrnanilor, UN TRUC CIUDAT Multor pasari ~i mamifere Ie place sa rnanance soparle, Insa majoritatea soparlelor vor fugi rapid indata ce au fost speriate. Dusmanii lor adesea reusesc sa Ie prinda doar coada. Soparla l~i va eeda coada dusmanului $i va fugi. Soparlei Ii va creste 0 noua coada.

DATE PE SCURT
• Unele testoase sunt foarte longevive; traiesc mai mult de 120 de ani; • Monstrul Gila ~i soparla cu rnarqele pot omori oameni cu saliva lor otravitoare: • Singura ~oparla acvatica este iguana marina, care traieste in Insulele Galapagos.

VEZI:
"'Aligator ~i crocodil, De~ert. Ocean ~i mare, sarce,

i Un cameleon i~i scoate limba pentru a prinde a insecta. Limba acestuia este aproape egala cu lungimea corpului sau

193

ALI GATOR ~I CROCODIL

Aligatorii si crocodilii sunt reptile mari si solzoase, cu falci puternice. Traicsc pe malurile rfiurilur si mlastinilor hranindu-se cu peste, mamifere, broaste si pasari,
ligatorii ~i crocodilii sunt unele dintre cele mai mari reptile ce traiesc pe planeta. Cel mai mare crocodil poate sa atinga 7 m ~i sa cantareasca peste 1120 kg. Aligatorii sunt de obicei mai mici, Il1lpreuna cu caimanii si gavialii, aligatorii $i croeodilii apartin crocodilienilor. Aligatorii difera de crocodili, avand un bot turtit ~i mai lat, iar dintii sunr ascunsi atunci cane! are falcile inchisc. FALCI PUTERNICE Ca ~i croeodilii, aligatorii inoata menunandu-si ochii $i varful botului deasupra apei, asteptand sa se repeada asupra prazii. Desi se stie ca croeodilii ataca oarneni, al igatori i rareori fac acest Iucru, eu toate ea falcile lor sunt destul de putcrnice pentru a zdrobi oasele unui pore. Aligatorii mananea 0 mare varietate de animale. Cei tineri se hranesc eLI insecte, raci, broaste si pesti, In timp ce In dieta unui adult intra pasari, broaste testcase $i rnamifere mici, inclusiv caini rataciti.
... Crocodilul ataca un animal salbatic, imobilizandu-l cu faldle puternice lui ~i it

Din!li inferiori falcile inchise.

ai unui aliga-

lneaca

in apa.

tor nu sunt vizibili cand are

S2~;;~~~~~:i!~
AI patrulea dinte de pe a crocodilufalca interioara

lui este ie~it in afara.

C LC SULALIGATORILOR In timpul iernii, aligatorii stau In apa pentru a Ie f cald, afundandu-se In noroi sau In gropi Ie pe care Ie fac cu corpul lor. Pe timp de seccta, aceste gropi sunt deseori singurele locuri unde se poate gasi apa si ele sunt folosite ca refugii de catre aligatori ~i alte animate acvatice, pana cand vine ploaia. PE CALE DE DISPARITIE Exists 12 specii de erocodili si doar 2 speeii de aligatori: aligatorul american din S ;\, din America de Sud-Est si cel chinezesc din raul Chang (Yangtze). Tori crocodilienii sunt vanati pentru piele ~i carne. ~i habitatele lor sunt amenintate. Aligatorul american a devenit atar de rar, incat a fost protejat prin lege intre 1969 $i 1987.
ANI MALE

inrudi!i caimanii

cu aligatorii, se hranesc cu

peste sau cu alte prazi.

~ ~

_OJ

••

.1?:f>

Gavialul

are dinli lungi ~i mai

subtiri ~i se hraneste ales cu peste,

pARINTI DEVOTATI , ,
Aligatorii depun intre 30 ~i 80 de oua, intr-un cuib ascuns. Oupa 0 mcubatie de 60 de zile. la caldura soarelui, puii incep sa sccata sunete in incercarea de a iesi din oua. in acest momen , mama da la 0 parte parnantul ~i asteapta ca puii sa iasa pentru a-i putea lua in gura ~i a-i duce in apa. Ea are grija de el in primul an. Oasele ~i solzii sunt

AI patrulea potriveste

dmie de pe lalca intenoara intr-o scobitura

se

VEZI:
Africa, Animal, Reptila,

din lalca superioara.

Mlastina.

194

~ARPE
Serpii sunt reptile zvelte, fara picioare si, asemeni celorlalte reptile, acoperite cu solzi. Exista aproximativ 2800 de spec ii, toate fiind animale de prada.
u toate ca nu au picioare, serpii pot aluneca surprinzator de repede pe suprafata solului. Majoritatea se misca curbandu-si corpurile si impingandu-se contra solului. Altii se deplaseaza impin·/'Qj~~;a...·gandu-$i pantecele solzoase In parnant. Multi serpi pot ehiar sa se catere In eopaei In aeest mod. Serpii sunt In general inaetivi, fiind rareori vazuti, eu excepria cazurilor cand vaneaza sau sunt deranjati.
Majoritatea serpilor sunt singuratici, dar cei cu clopotei ~i cei de camp hiberneaza in grup.

! Pentru a creste, serpii napartesc in mod regulat (lasa sa Ie cada epiderma, inciusiv solzii ce Ie acopera ochii).

INJECTII MORTALE
Serpii veninosi, care includ viperele $i cobrele, injecteaza venin In corpul prazii, cu ajutorul dintilor mari, numiti colti. Exists aproximativ 270 de specii de serpi, al carer venin este daunator sau fatal omului. Vipera africana eu crusta dintata, cobra indiana si taipanuJ australian sunt printre cei mai periculosi serpi.

iMBRA TI$AREA MORTH

In eele mai multe cazuri, un sarpe I$i gaseste hrana dupa mires. EI adulmeca eu lirnba bifurcata, pe care 0 ghideaza dupa mirosul prazii. Unii serpi pur $i simplu apuca prada In maxilare si 0 inghit de vie. Altii I$i otravesc sau sufoca mai Intai prada. Serpii care-si sufoca prada se numesc constrictori. Din aceasta categorie fae parte: boa, pitonii si anaconda - eel mai mare sarpe, putand ajunge pana la 9 m lungirne. Ei se incolacesc In jurul vietimelor si Ie strang.

INGHITE CU TOTUL
Deoarece nu au dinti lati a zdrobi hrana, toti serpii intreaga, chiar $i animale du-si deschide foarte larg coaste unite, ei se largesc sa treaca prin corp. In spate pentru I$i inghit prada rnai mari, putangura. Neavand pentru ca hrana

Vipera cu gene, de culoare galbena, este bine carnuflata printre fructele palmieri lor.

o iNGHITITURA ,
Un pui de zebra poate sa fie omasa suticienta unui piton, pentru mai mult de sase luni.

MARE

cu totul. Oasele falcii inferioare nu sunt fixate de craniu, putand fi separate unele de altele In partea din fala. Folosindu-s! dintii tnoreptaf in spate, sarpele i~i deschide treptat gura. cuprinzaod prada ~iinghilind-o. Enzimele descompun prada, astfel ca aceasta po ate fi diqerata, cu exceptia penelor.

singura rnasa poate sa-i ajunga unui

sarpe saplamimi intregi.

intre oase se intind ligamente elastice.

Animal,

Hibernare, Piele si par.

195

Reptila,

Pasarile sunt animale vertebrate (eu coloana vertebrata), eu sange eald, care depun oua. Ele au
aripi §i sunt singurele animale eu pene.
unt circa 8800 de specii diferite de pasari. Se gasesc peste tot In lume, chiar ~i la calotele polare. Doar cateva pasari nu pot zbura deloc. Aici sunt incluse strutul african, cu picioare lungi, alergator rapid, rhea din America de Sud, emu din Australia si pinguinii din emisfera sudica, care-si folosesc aripile ca lnotatoare, pentru a "zbura" prin apa. OASE PNEUMATICE o pas are este cladita sa fie usoara. Oasele ei sunt subtiri si goale, iar ciocul nu are dinti. In m~mbrul superior, oasele bratului si ale antebratului sunt lungi. Oasele incheieturii rnainii si ale celor trei degete sunt unite pentru a sustine penele. SlMTURILE PASARII Pasarile au vedere excelenta si auz bun, lnsa simtul mirosului este mai putin dezvoltat. Obiceiurile de hranire ale pasarii variaza In functie de habitat si specie. Unele, precum papagalul, mananca alune,

PAsARE

Pasarea colibri po ate da din aripi de 100 orils, ere and un zumzet, in timp ce ra-

Ciocul mare al tucanului este folositor pentru culegerea fructelor din copaci.

altele, ca becata se delecteaza cu viermi. Unor pasari Ie place sa consume cadavre. Corbul are reputatia unei pasari malefice, deoarece ciugulea cadavrele criminalilor executati In Evul Mediu. PIETRE PENTRU MESTECAT Deoarece pasarile care mananca serninte nu au dinti, hrana este macinata In pipota, o parte musculoasa a stomacului. Digestia este ajutata de pietricele pe care pasarile Ie-au inghitit In acest scop>
Oasele

Ciocullung ~i subtire al ciocantorsului cauta in mal crustacee.

Uliul i~i foloseste ciocul incovoiat pentru a taia carnea in buca!i.

o randunica aduna insecte in ciocul larg deschis, in timpul zborului.

CIOCUL ~I DIETA

pAsARII

FLAMINGO
Marele pectoral (rnuschiul pieptului)

Forma ciocului unei flamingo depinde de ceea ce mananca aceasta. Flamingo i~i filtreaza hrana din apa, ciocul sau contin and un filtru de carlige rnici, pentru a prinde plante mici ~i crustacee. Datorita crustaceelor, pasarile flamingo au culoarea roz stralucitor. Daca nu mananca crustacee, penele lor devin alb-cenusii.

o parte

ca un sac al esofagului (gu~a) colecteaza hrana.

Vertebrele scurte (ca in coloana vertebrala umana) confera gatului flexibilitate.

__

Randul dublu de spini ai limbii

Picioarele lungi ii permit pasarii flamingo sa se hraneasca in ape mai adanci decat aile pasari.

Apa supta trece prin filtre 9i iese din cioc prin partea sa superioara, Carligele fine ale filtrului
.---!Hf--+4--

Picioarele cu membrana 0 ajuta sa paseasca pe rnalul rnoale.

196

PASARE
CUIBURI
Cuiburile pasarilor sunt foarte diferite, de la cele de pe stancile gola~e ale randunicilor de mare, la cuiburile uriase ale vulturilor. Puf

~~ UI1: ~~'iJ iffX:1

. J1jj'/j!;-

Rachis Barbe

Piele

Pene de contur PENE Pasarile au trei feluri de pene. Puful moale rnentine caldura corpului. Penele de pe margine dau corpului 0 forma aerodinamica. Penele pentru zbor au pai\i curbate, care torrneaza suprafete fine, plate.

Mu~chii penei CARLIGE MICROS COP ICE Fiecare pana este facuta din cheratina (care se gase§te in piirul si unghiile umane) §i are 0 axa lunga §i flexibila, iar pe par1ile laterale prezinta forrnatiuni numite barbe, care se prind unele de altele prin carlige rnarunte, numite barbule.

Randunicile au cuiburi facute din noroi, pe stanci sau pe laturile cladirilor.

Pene curbate

Pasarea croitor, din India, foloseste panza de paianjen pentru a coase frunzele.

CULORI ~I iMPERECHERE Culoarea penelor unei pasari 0 ajuta sa se ascunda sau sa se camufleze In mediu. Unele I~i schimba penele anual, inlocuind penele vechi cu altele noi. Aceasta "naparIire" poate avea legatura cu irnperecherea, la unii masculi - ca pasarea-paradisului sau paunul - crescandu-le pene foarte colorate, pentru a-~i atrage partenerele. Femelele tind sa fie sterse, pentru a nu fi remarcate cand cuibaresc, CUPLURI Primavera, In sezonul de imperechere, un mascul si 0 fernela se cauta pentru reproducere. Masculii curteaza partenera cu chemari $i miscari, i$i etaleaza culorile, maiestria In zbor si construirea cuibului, I$i intrec rivalii In cantec $i dans. Cufundacii au un dans complicat, cu ghemuiri, scuturari ale corpului si rasuciri ale gatului. DEPUNEREA OUALOR Majoritatea pasarilor clocesc singure, Insa unele, precum corbul si papagalul de mare, clocesc In grupuri numite colonii. Femela depune oua si sta pe ele, pentru a Ie pastra calde pana cand vor iesi puii. Aceasta se numeste incubatie. umarul oualor depuse deodata variaza - kiwi depune un ou, In timp ce un bobwhite nord-american poate depune 25 de oua. Pan a cand ouale eclozeaza tree cel putin 10 zile; pentru ouale de albatros sunt necesare pana la 70 de zile - cea mai lunga perioada. 197

FORMAREA PERECHlLOR Pasarile care traiesc mult, ca de pilda cormoranii, berzele, cocorii si albatrosii, se intorc des la acelasi cuib $i la acelasi partener. Cu toate aces tea, strutul mascul curteaza mai multe femele, care vor depune oua In acelasi cuib. Masculul supravegheaza toate ouale (pana la 30) $i puii cand ies din oua,

Fluierarul i§i depune ouale pe pietris, singura lui protectle fiind camuflajul.

Unele rate, cufundaci ~i aile pasari de apa construiesc cuiburi plutitoare.

Pasarea cuptor construieste un cuib in forma de cuptor, pe crengi sau pe garduri.

... 0 pasare-paradis mascul are pene minunate. EI Ie etaleaza in timpul dansului pentru alegerea unei partenere.

pAs.ARE
CUM ZBOARA 0 PAsARE
Gasca, precum ~i alte pasari, lsi coboara aripile fcloslndu-sl muschii pectora Ii (ai pieptului) puternici. Aripile apasa aerul in jos ~i inapoi, deptasand pasarea in sus ~i inainte. in zbor. Penele aripii ~i ale cozii pot Ii rasfirate sau intoarse pentru a ajuta aceste manevre.

Mi~carea puternica in jos ridica pasarea.

Picioarele ~i coada sunt aliniate cu corpul, men[inand forma aerodinarnica.

Mi~carea in sus este mai slaba. Penele sunt rasucite, iar aerul trece prin ele.

coada este folosita pentru conducere ~i pentru franare.

DATE PE SCURT
• 0 pasare mare, ca lebada, are in jur de 25.000 de pene, 1n timp ce un colibri are cam 1000. • Cea mai mare pasare, strutul, este prea grea pentru a zbura. Cea mai mare pasare zburatoare este Kori, care cantareste 18 kg. • Pitohui, din Noua Zeelanda, este singura pasare otravitoare.

CASA. CA.LA.TOARE Pasarile au sange cald. Media temperaturii corpului lor este de 41 DC, putin mai ridicata decat a corpului uman. Aceasta inseamna ca ele pot sta active in clima rece, Insa au nevoie de mancare, asa ca multe pasari Isi parasesc locuintele inghetate $i migreaza spre locuri mai calde.

iNTRE CONTINENTE Gastele $i albatrosii zboara din Arctica In Europa, Asia $i America de ord. Pasarile din Europa, ca lastunii ~i privighetorile, zboara in Africa si India. Randunica de mare este eel mai mare migrator, zburand 15.000 km spre Antarctica.

HRANIND PUll
Cioara apartine grupului de pasari cunoscute ca nidicole, cea mai mare din cele 28 de grupuri de pasari, Degetele ei sunt facute pentru aga\are, ciorile construlnou-sl cuiburile in copaci sau pe stanci. Puii se nasc deseori orbi ~i neajutorati, iar parinlii lor Ie aduc hrana pana cand ei pot parasi cuibul. Ca majoritatea pasarnor, ciorile au mai multe tipuri de pene.

Oasele sunt subtiri ~i goale in interior, pasarile fiind astfel foarte usoare.

Interiorul ciocului puiului este rosu aprins, pentru a atrage atentia parintelui,

Ca to ate pasarile, cioara are mii de pene.

Acest pui de coua saptarnani are pene moi, iar ochii lui abia acum s-au deschis.

VEZI:
Animal, Animal Zoologie. Uliu, Migrare, preistoric,

VULTURI P

~I ALTE pAsARI

DE PRADA
~ Butnitele, spre deosebire de soirni ~i vulturi, i~i prind prada noaptea (de exemplu aceasta bufnila pitica).

Vulturii ~i alte pasar! de prada supravietuiesc vanand aIte animale. Ei se napustesc asupra prazii din aer, prinzand-o eu hearele lor ascutite.
asarile de prada se nasc vanatori. Ele au vederea ascutiia, vad prada de departe, au gheare curbate, ascutite !?i cioeuri puternice, In forma de carlig, eu care pot sfasia carnea. Majoritatea au aripi mari, cu pene care se rasfira In limp ee urea. In grupul pasari lor de prada se inelud acvilele, soirnii, uliii, vantureii !?i vulturii. Tot aici intra $i bufnitele, care apartin insa unui all grup de pasari. ABlLITATI DE VANATOARE Majoritatea pasari lor de prada urea foarte sus In aer !?i apoi se napustesc asupra pradei de pe parnant, eu 0 viteza foarte mare. Soimul peregrin poate ataca pasar: $i In aer. Vanturelul pluteste la doar cativa metri de pam ant inainte de a ataca. Vulturii de obicei mananca anirnale
moarte.

Condorul din Anzi (cordilier). cea mai mare pasare de prada, cantareste pana la 12 kg.

REFOLOSIREA CUIBULUI Multi vulturi folosesc rnereu acelasi cuib, adaugand mai mult material de cate ori cloeesc. Cuiburile pot deveni enorrne - un euib de vultur plesuv poate avea 3 m In diametru si 0 greutate de mai mult de 0 tona. Majoritatea vulturilor depun doar doua oua. Odata ee au iesit din oua, puii I1U parasesc cuibul 111 urrnatoarele doua luni.

Cand sunt in picaj (coborare aproape verticata), sormii peregrini pot atinge 250 km'ora.

Uliul pasarar poate ataca prada in aer, adeseon atacand de dedesubt.

GUSTURI DIFERlTE Exista rnai muir de 50 de specii de vulturi pe Pamant, multe fiind arnenintate eu disparitia. Majoritatea traiesc In loeuri salbatice, izolate, unde oamenii I1U Ie pot deranja. Vulturii rnananca multe animale. Vulturul auriu ataca iepuri, rozatoare mici si pasari, 111 timp ce serparul mananca serpi. Unii sunt experti in prins peste, iar soricarul prinde maimute.
PE~TE LA CINA
Vulturul plesuv, pasarea nationala a SUA. este una dintre cele mai arnenintate pasari de prada. Se hraneste cu pasari ~i animale mici. insa ii plao in mod special pestii. ii prinde la • . suprafata apei ~i apoi zboara cu ei in gheare.

Vulturii, ca acest vultur negru, se hranesc cu cadavrele animalelor moarte.

Vulturul auriu este cel mai raspandit vultur din Emisfera Nordica.

199

Pestii sunt vertebrate (animale eu coloana vertebrala), care respira oxigenul dizolvat in apa prin branhii ~i se gasesc in toata lumea, in ape sarate ~i dulci.
PATRU T1PURI DE PE$TI Pestii pol fi imparlili in grupun, dupa slruclura corpului. Exemple: pestii fara falci, rechinii ~i calcanii, ~i pestil ososi - primilivi ~i moderni.

PE~TE

ajoritatea pestilor sun: hidrodi~amic_i, pentru a se rrusca mal usor pnn apa. Coada Ii Impinge inainte, iar inotatoarele controleaza directia si eehilibru!. Majoritatea pestilor au doua pereehi de inotatoare pe laturi. Mai exists 0 inotatoare dorsala pe spate si 0 aripioara la baza cozii. Coada este de obieei bifurcata.

Unii pesti supravietuiesc pe narnol, in rnlastinile Africii ~i Asiei de Sud-Est, respirand aer ~i folosind inotatoarele pectorale ca .brate", pentru a se catara dupa hrana in copaci.

Chiscarii (deasupraj si pestiivraiitort sunt pesti primitivi. Ei nu au fald ~i, ca ~i rechinii, au scheletul din cartilaje rnoi.

unele dintre cele mai colorate animale de pe Pamant, iar eel mai rapid peste - pestele spada - atinge 100 krn/h.

CREATIJRI CIJ SANGE RECE Deoareee sunt fiinte ell sange rece, pestii au aceeasi temperatura ca $i apa In care traiesc. Dad. apa e foarte rece, I$i Incetinesc miscarile, pana la imobilitate. Pe Ifll1ga vaz si miros au un sir de senzori pe partite laterale, numit .Jinie laterala", eare eulege vibratiile din apa, ehiar dad pestele nu poate vedea clar.

MARO

De obicei, rechinii au un corp de forma unei torpile, cu un schelet cartilaginos. Toti au falci pulernice, mulli avand §i cateva randurl de dinli.

OS SA U CARTILAJ Se eunose peste 22.000 de speeii de pesti - mai multe decat eelelalte vertebrate la
un loe. Ei pot fi Irnpartiti In pesti eartilaginosi si ososi. Cei cartilaginosi, eu scheletul din cartilaj moale, sunt rechinii, pisicile de mare $i calcanii. Exista cam 800 de specii, toate marine. Pestii ososi sunt

Majoritatea pestilor cartilaginosi sunt rnaro sau cenusii si au 5 sau mai multe fante branhiale, pe fieeare parte. inotatoarele lor sunt puterniee, iar corpul Ie este aeoperit cu solzi aspri ca niste dintisori. Odata, marinarii foloseau piei de rechin pentru a freea puntea corabiilor de lernn. Rechinul balena este eel mai mare peste, masurand 12 m lungime $i cantarind pana la 20 t.

si CARTILAGINOS

PESTIOSOSI
Pestii ososi au solzi fini, incalecati unul peste altu!. Inotatoarele lor sunt membrane ce se Intind de-a lungul tepilor ososi, Branhiile sunt acoperite de care un "capac" numit opercu!.

Pestii ososi primitivi, ca celacantii (deasupra) ~i cambona, sunt inrudi\i cu pestii care au trait acum 400 de milioane de ani.

PE$TII MARILOR TEMPERATE

Pestii sunt adaptati mediului lor lnconiurator, Pestii marini pierd constant apa si trebuie sa bea mult, in timp ce pastil dulcicoli preiau apa prin piele. Apele temperate, care se racesc in timpul iernii, sunt adapostul pentru pestii mai blanzi, prinsi de obicei pentru a Ii mancan, Acesti pesti inoata deseori la adancirne sau migreaza in timpul sezonului rece.

Bibanii (deasupra) sunt pesti ososi moderni. Spre deosebire de cei primitivi, ei nu au la baza fiecarei tnotatoare cate un lob carnos,

LEGENDA PENTRU MARl TEMPERATE 1 CALCAN 2 ANGHILA DE NISIP 3 SCRUMBIE 4COD 5ANGHILA 6 HERINGI 7 MACROU

200

PESTE
Arc branhial INTERIORUL UNUI PE~TE TIPIC lnotatoare dorsala (pentru echilibru) PE~TI DE APA DULCE Cam coua treimi dintre toli pestii traiesc in curenti de apa dulce, lacuri, rauri, balli. srnarcuri §i mlastiru.

/Curentul

de apa

A Oxigenul din apa trece prin peretii subtiri ai branhiilor (lame subtiri, vascularizate, aranjate in niste .buzunare", de fiecare parte a gatului). apoi in sanqe. Apa iese la exterior prin fantele branhiale.

lnotatoare
pectorala

Vezica cu aer (ajuta pestele la plutire)

pelviana (pentru directie)

anala (pentru echilibru)

Guppi, originari din Insulele Caraibe, sunt pesti de acvariu populari, atractivi.

Majoritatea pestilor ososi au 0 vezica inotatoare plina cu aer, care Ie permite sa pluteasca In apa. Rechinii nu 0 au, ei scufundandu-se daca se oprese din miscare. PEST! FARA F ALeI Alt grup de pesti include cam 70 de speeii de chiscari, fiinte de forma anghilelor, Tara falci. Ei au guri rotunde, ca niste ventuze ~i limbi eu dinti, eu care razuie earnea de pe alti pesti. Pestii-vrajitori au guri ca niste despicaturi ~i dinti ascutiti. Ei rnananca pesti morti.

MILJOANE DE ouA Unii pesti nasc pui, insa majoritatea speciilor depun oua, eliberate In apa de catre femela si ferti Iizate de mascul. Intrucat sunt abandonate si mancate, depun foarte multe oua, Pestele-soare depune 300 de mil. de oua. Pestii care-si apara ouale depun mai purine; masculul Ie ingrijeste. Masculul de ghidrin construieste un cuib pentru oua. Calutul-de-mare femela depune ouale intrun marsupiu de pe abdomenul maseulului, unde sunt protejate pan a ce eclozeaza,

Piranha traieste sud-arnerlcane, cu alte animale. dintilor taio~i ca

in raurile hranindu-se cu ajutorul 0 lama.

Acest peste pisica africana este tipic pentru grupul sau, are mustati lungi !?ilnotatoare orientate in sus.

MARl TROPICALE
Cei mai viu colora] pestl traiesc la tropice, arnestecandu-se cu recifurile de corali cotorati Camuflajut lor colorat ii apara de pradatori, Pastravul curcubeu. originar din America de Nord. daterita crescatoriilor, populeaza acum ~i riiurile europene .

.,;...::-

Bibanul cii!iirator po ate f viizut facand ..plimbiiri" scurte pe parnant, cad are 0 camera branhalii de respirat. LEGENDA PENTRU MARl TROPICALE 8 PE~TELE-CORAL 9 PE~TELE IGIENtST 10 PE$TELE-LEU 11 GUPPI 12 MANTIA URIA~A 13 PE~TELE-PAPAGAL 14 PE$TELE-FLUTURE 15 CALUT-DE-MARE 16 PE$TELE-CLOVN

VEZI:
Animal. Ocean Industria pescuitului, Fosila, preistoric, Meduza.

si mare, Animal Rechin.

201

RECHIN
Rechinii sunt pesti ale caror schelete sunt alcatuite din cartilagii in loc de oase. Cei mai multi traiesc in apele marilor si se hranesc in principal cu alti pesti.

E
Aqresivul rechm-tiqru poate creste pana la peste 7 m lungime ~i este cunoscut ca un rnancator de oarneru.

xista eca 370 de tipuri de reehini, de la micutii caini de mare, avand mai putin 0,56 m lungirne, pana la uriasul rechin-balena, ajungand pana la 12 m lungime ~i 14 t greutate. Majoritatea sunt inotatori rapizi, eLI eorpuri aercdinamice. Aripioarele lor sunt subtiri si pieloase ~i nu pot f incrctite aserneni eelor ale altor pesti.

rechin pentru a freca punrile corabiilor de lernn. Dintele unui rechin are rnuchii dintate, ca de brici, putand eu u$urinta taia carnea. Sucurile lui digestive pot coroda otelul. eEL MAl MARE PESTE Cu toate ca majoritatea rechinilor sunt feroce, cei mai mari sunt inofensivi. Rechinul-balena este cel mai mare peste din lume. EI are 0 gura imensa, se hrancste strecurand animale minuscule $i plante din apa, la fcl cum rae ~i multe balene. PISICI Sl VULPI-DE-MARE Pisicile si vulpile-de-rnare sunt inrudite eu reehinii, dar au eorpuri foarte plate. Capul, eorpul $i masivele lor aripioare din fata fuzioncaza, dand nastere unui disc. Traiesc pe fundul rnarii ~i se hranesc eu moluste ~i alte anirnale, pe care Ie zdrobese eu dintii plati. Unii au tepi otravitori.
Porii senzitivi de pe nasul rechinului pot detecta semnalele electrice emise prin rasucirea muschilor victimelor sale.

Rechinul-cap de ciocan poate creste pana la 6m lunqirne ~i are capul turtit, asemenea unui ciocan.

RESPIRATIA PRIN BRANHII Un rechin are 5-7 Iantc branhiale, de forma unor deschizaturi, aflate de 0 parte ~i de alta In spatele capului. Apa care patrunde prin gura iese prin aeeste deschizaturi, dupa ee a treeut prin branhii, la nivelul carora s-a realizat preluarea oxigenului. Cei mai multi rechini trebuie sa continue sa inoate pentru a pastra acest flux. PIELEA ZGRUNTUROASA Pielea unui rechin este acoperita eu dintisori - solzi dintati, care 0 fae sa fie foarte aspra. Candva, pescarii foloseau pielea de

Rechinul-insorit po ate creste pana la peste 10 m ~i lnoata aproape de suprafata, pentru a se hrani cu plancton.

.,.

'"

Rapidul ~I puternicul rechin mako creste pana la 3,5 rn lungime ~i constitute 0 captura de admirat a pescarilor.

MARELEALB
Ajungflnd pana la 8 m lungime, marele alb este cel mai periculos dintre rechirn, EI se napusteste asupra unor animale mari, cum ar fi delfinii. leii de mare sau chiar asupra alter rechini. EI poate ataca eamenii ~i chiar barcile de pescuit.

Rechinul-batoza creste pana la 6 m ~i i~i toloseste coada lunga pentru a ameli pestii cu care se hraneste.

Pielea aspra a rechinului este alcatuita din minusculi solzi

dintati
Inofensivul rechin-balena creste pana la 12 m lungime, dar se hraneste numai cu plancton ~i cu pesti mici. Pe masura ce sunt pierduti, din\ii ca briciul sunt inlocui\i cu altii, astlel ca, pe intreg parcursul vietii, un rechin va avea mii de dinli. forma de lante se deschid ~i se inch id pentru a lua oxigenul din apa.

VEZI: 202
Peste. Ocean ~i mare, Balena ~i delfin.

INSECTA.
lnsectele apartin unui mare grup numit artropode, ceea ce insearnna "picioare articulate". Picioarele sunt construite din segmente si incheieturi tlexibile.
IDENTIFICAREA UNEI INSECTE
Insectele adulte, ca aceasta viespe, au un corp impartit in trei regiuni: capul, toracele (unde sunt aripile ~i picioarele) ~i abdomenul (contine aparatul digestiv ~i reproducator). De asernenea, au trei perechi de picioare ~i un lnvelis tare la supratata sau un schelet extern.

Rada~ca mascul are mandibule mari, care arata asemenea coarnelor unui

Majoritatea insec- ---telor cu aripi (cu exceptia rnustelor) au doua perechi de aripi. La albine ~i viespi sunt unite de un sir de clesti nurniti hamule.

Picioarele sunt articulate. Insectele adulte au trei perechi de picioa re.

Un greier are picioarele din spate lungi, pentru a sari, ~i canta frecandu-si aripile.

Insectele i~i folosesc antenele pentru a mirosi. Unele insecte, ca ~i viespea, au de asernenea organe de gust in antene.

OCHIUL Multe insecte au ochi mari, formaf din sute de Ientile minuscule. Fiecare lentila produce 0 imagine mica - creierulle combina pentru a vedea imaginea cornpleta.

Urechelnitele sunt plate, cu clesti in coaca, ~i aripi care se inchid pe spate.

Afidele au corpul rnoate, verde sau marc, ~i 0 lungime de 2-3 mm.

e Parnant au fost descoperite mai mult de un milion de specii de insecte. Adica mai mult dedit toate tipurile de anirnale. Ele sunt lmpartite In aproape 29 de grupe, incluzand lacuste, gandaci, fluturi, muste si albine. Insectele nu au sira spinarii sau schelet intern, dar intreaga insecta e acoperita cu un material tare si cornos, nurnit chitina. Aceasta formeaza mai degraba un schelet extern, decat un scut. Este format din placi, unele fiind conectate prin membrane fine, asa incat insecta sa se poata misca. CU SA U FARA ARIPI Majoritatea insectelor au doua perechi de aripi, dar altele, precum furnicile lucratoare, nu au aripi. Furnicile zburatoare au aripi doar pentru putin timp, apoi Ie pierd. Gandacii si diferite tipuri de purici par ca nu au deloc aripi, pentru ca aripile lor din fata forrneaza cruste tari, ce acopera aripile delicate din spate.

RESPIRATIE PRIN TUBURI Insectele nu au plarnani. Ele respira printr-un sistern de tuburi fine, numite trahee. Acestea se ram ifica In corp, ducand aer cu oxigen. La multe insecte, aerul intra 'in tuburi prin gaurile mici de pe laturile corpului - rnai ales la abdomen. Gaurile se numesc stigrne si ele se vad cel mai bine la ornizi, care sunt stadiul larval' al fluturilor de zi ~i al fluturilor de noapte. INSECTELE ACVATICE lnsectele care traiesc 111 apa, de obicei trebuie sa revina la suprafata apei pentru a inspira ael' prin tuburile de respiratie, dar multe insecte tinere pot absorbi oxigenul direct din apa, prin trahee ...

Paduchele uman, ca toti paduchii, se hraneste cu sanqele mamiferelor.

203

.. Gandacii Iormeaza cel mai mare ordin de insecte, cu mai mull de 250.000 de specii.

fNSECTA
.. Calugari!a are falci puternice, astfel lncat poate patrunde sub carcasa tare a prazii, CICLUL DE VIATA AllNSECTEI Insectele evoluate, ca mustele, au stadii de via\a. Quale dau nastere larvelor care i9i schirnba invelisul de doua ori pe parcursul cresterii. Apoi urrneaza stadiul de pupa, din care trece in forma adulta,

INSECTELE SUNT PRETUTINDENI

Purine inseete traiesc In mare, dar ele traiesc aproape oriunde si se hranesc cu oriee. Multe sunt daunatoare cauzand pagube mari, stricand hrana si culturile. Termitele si diferitii gandaci, ca viermele de lemn sau eariul de lemn, pot sa ne distruga chiar si casele. Purieii $i tantarii sug sangele si pot transmite boli periculoase. Dar, exista de asemenea :;;iinsecte foarte folositoare. Albinele polenizeaza culturile si produc miere, viermii de rnatase ne dau matase, buburuzele mananca un mare numar de afide si alti gandaci daunatori, iar gandacii de balegar si larvele lor curata solul de balega vaeilor si de fecalele altor specii de animale.

dII.~

Insectele tinere in stadiul de vierme se numesc larve, iar acest mod de dezvoltare se nurneste metamorfoza ceea ce inseamna "schimbare cornpleta".

PARTILE GURII Inseclele au guri diferile, adaplale necesitatilor hranire, Unele au talci penlru meslecat, allele i9i sug hrana, iar altele au ace de intepat. de

ADULTI MICI
Lacustele, libelulele $i unii gandaci au un ciclu de viata diferit. Insectele tinere nu au aripi, dar arata aproape ca adultii, doar ca sunt mai mici decat acestia. Ele se numesc nimfe si devin adulti gradual, tara a trece prin stadiul de crisalida. Acest mod de dezvoltare se numeste metamorfoza incornpleta - insemnand ,,0 sehim bare incornpleta".

Gandacii-tigri sunt carnivori (mancatori de carne) ternuti, cu mandibule (falci) proeminente.

APARITIA UNEI INSECTE

Majoritatea insectelor i:;;iincep viata ca oua, dar insecta ce iese din ou nu seamana eu parintii - 0 larva, de exemplu, nu seamana deloc cu un f1uture de zi sau de noapte. Ea nu are aripi si, In loc sa extraga nectar din flori, i:;;icroieste drum prin frunze, ell falcile puternice. [nainte sa devina adult, omida trebuie sa treaca printr-un stadiu de crisalida sau pupa, in care corpul ii este distrus si reconstruit in forma adulta. Albinele, rnustele si gandacii tree prin stadii asernanatoare in timpul cresterii.
INSECTA IN TIMPUL CRE~TERII
Trompa unei rnuste este ca un pai cu varful de burete. Ea lasa saliva pe hrana, 0 dizolva 9i apoi 0 suge. Insectele, ca neuropterele, naparlesc de multe ori in timpul cresterii, pentru ca Invelisul dur sau exoscheletul nu Ie permite sa creasca La fiecare naparfire, vechea piele se desprinde 9i insecta iese afara.

Gura unei gargari!e este extinsa intr-o trompa. Ele pot provoca mari daune, consurnand faina 9i graul.

204

JNSECTA

CASELEINSECTELOR
Furnicile sunt cele rnai sociale insecte. in cas a comuns a furnicilor taietoare de frunze, regina depune ouale, furnicile muncitoare au grija de ele, muncitorii mai mari taie frunze ~i Ie aduc in cuib, lasand urme de miros prin atingerea pamantului cu varful abdomenului. Furnicile-sotdati au un corp mare, cu falci puternice ~i musca pentru a-si proteja cuibul, in timp ce muncitorii mai mici construiesc tunele ~i au grija de gradinile cu ciuperci, pentru a-i hrani pe ceilalti, Furnicile mestecii frunzele ~i Ie amestecii cu saliva lor. 0 ciuperca creste pe aceasta mixtura ~i furnidle mananca duperci. Muncitorii mid protejeaza frunzele. Furnicile-soldati lsi folosesc acul si fiilcile puternice pentru a-~i apara colonia.

Furnicile muncitoare

o regina poate depune cate un ou fa fiecare zece secunde.

Un taietor de frunze mare poate ajunge pana la 2 cm ~i poate duce mari greuta\i in gurii.

" .'

fumica muncitoare duce ouale in camera speciala ~i are grijii de larve.

,..

Cuibul are propriul sistem de aer condiuonat - tunelele cu aer mentin 0 temperatura ~i 0 umiditate constante. Fumicile pot transporta frunzele prin reteaua de tunele. - reziduuri

;.

DEVENlND MAl MARE In proeesul cresterii, insectele lsi parasesc

vechiul corp - dar nu inainte sa Ie creasca un altul, mai moale. Insecta se urnfla eu aer sau apa, cu cateva ore Inainte ca noua piele sa se intareasca, apoi elirnina aerul sau apa pentru a avea loc sa creasca In alt stadiu. Majoritatea insectelor naparlesc de patru pana la zece ori pe parcursul cresterii, dar altele naparlesc pana la 50 de ori inainte sa devina adulte.

DATE PE SCURT
SINGUR ACASA
Multe insecte sunt solitare, traiesc singure si gasesc un adapost pentru a-si depune ouale. Acest lucru se poate faee ~i In interiorul altei insecte, ca In cazul viespei tarantula, care depune oua pe un paianjen paralizat, dar viu. Insectele sociale, ca furnieile, traiesc In grupuri mari. Fiecare insecta are un rol si doar regina depune oua.
.... Bondarii sunt insecte socia Ie care au pungi (peri) de polen pe picioarele din spate, pentru culegerea pofenului. • Albinele ~i furnicile i~i recunosc membrii propriei colonii prin miros. • Nurnarul de Ientile din

ochiul unei insecte variaza de la sase, la 0 furnlca muncitoare, pana la

30.000, la unele libelule.

• 0 sinqura specie de lapocuste poate f mai numeroasa oecat intreaga pulatie urnana .

MTCI SI MARl
Cea mai grea insecta este gandacul Goliat, aproape la fel de mare ca pumnul unui om, cantarind aproximativ 100 g. Unele insecte-betisor sunt foarte lungi, eu corpul foarte subtire, Cele mai mici insecte sunt mai miei decat un punct de pe pagina.

FLUTURI DE ZI ~I DE NOAPTE
Fluturii sunt inseete zburatoare eu dona pereehi de aripi, adesea frumos colorate. Ei ies din oua, ea omizi, si se transforma in tluturi de zi sau de noapte, ea adulti.
xista mai mult de 170.000 de specii de fiuturi de zi !?i de noapte. Ei formeaza un grup al insectelor numit lepidoptere, care inseamna "aripi cu solzi". Aripile lor sunt acopcrite cu mii de solzi mici, care Ie confera aspectul colorat.
FUTURI COLORA TI
i. Fluturii-tropicali, cu aripi de pasare, precum Rajah Brooke, pol avea 0 anverqura a aripilor de pana la 28 em.

.Albastrul turcoaz" a fost vanat pana cand aproape ca a oisparut, de catre colectionan, pentru anpile sale frumoase.

Petele ca niste ochi ale unui flulure "ochi de paun" sperie pasarile mici, cand i~1 deschide anpile.

Majoritatea Iluturilor zboara ziua !?i au aripi puternic colorate, care se apropie una de cealalta pe spate, cand se odihnesc. Au corp suplu !?i antene subtiri, cu varfuri rotunjite, folosite pentru a detecta mirosuri. Cateva specii: fluturele-imperial, albilita, fluture Ie-carapace, fl uturele-paun.
FLUTURJDE NOAPTEINTUNECATI

FI uturi i de noapte sunt fl uturele-soi m, hermelina, eggarul si molia cu larve motate. Fluturii de noapte ca tigrul rosu scarlat si sorbestrea sunt puternic colorati ~i zboara !?i ziua.
PERCEPEREA LUMIJ

Amiralul-alb esle un flulure de padure. Omida lui esle acopenta cu lepi prolectori.

Majoritatea Iluturilor de noapte au culori inchise, zboara noaptea, au antene penate sau paroase si un corp puternic si pares. In repaus, un Iluture de noapte Isi tine aripile deschise. Aripa din fata este deseori atasata de aripa din spate, pe fiecare parte prin peri mici, ca niste carlige.
• Aceasta ornida a fluturelui-soirn (de aproapel arata ca 0 vipera, pentru a-si convinge inamicii sa 0 lase in pace.

Un fluture adult vede bine cu ochii sai mari. Antenele lui sirnt mirosurile florilor ~i fructelor si pot detecta mirosul unui partener. Majoritatea speciilor se hranesc cu nectarul care este supt printr-o gura lunga, ca un pai, numita "proboscis"
(trornpa). DE LA OU LA OMIDA. si de noapte,

Dupa imperechere, fiuturii fernele, de zi I~i depun ouale pe 0 planta pe care 0 plac ~i ornizile. Sfredelitorul verde al stejarului se hraneste, de exernplu, cu frunze de stejar. Unele specii se vor hrani cu 0 singura specie de planta.

Flulurii coada-randunicii sunl man ~i colorati, gastndu-se in Africa de Nord, Europa si Asia.

TRA.IND PENTRU A MANCA Din ouale fluturilor ies larve cu pielea moale, fara aripi, numite omizi. Ele Ire-

buie sa manance, traind pentru aceasta un grup mare de ornizi poatc distruge culturi agricole In cateva saptarnani. o ornida I~i indeparteaza pielea (naparle~te) de patru sau de cinci ori, pe rnasura ce si creste.
Fluturele-alb al verzei (albilita) este un flulure com un. Omizile lUI se hranesc in grupuri. deseori cu frunze de varza.

• Acest fiuture de noapte patat este colorat intr-un cenusiu deschis, punctat, pentru a se camufla pe scoarta copacilor.

206

FIUTURT DE ZI $I DE

OAPTE

DURATA VIETH Majoritatea fluturilor de zi ~i aproape toti eei de noapte traiesc doar un sezon sau un an. Fluturele "oehi cle paun" si fluturele-imperial supravietuiesc iernii ca adulti. lnamicii lor sunt pasarile, ziua, si lilieeii, noaptea. Perioada de imperechere este In mod obisnuit prirnavara sau vara, Insa speciile tropicale se POL inmulti In orice pcrioada a anului. DE LA OMIDA LA FLUTURE
Fluturele irnpenal i~i depune ouale pe fiecare ou iese cate
0 0

TOTUL SE SCHIMBA La rnaturitate, ornizile intra In stadiul de pupa (crisalida). Multe omizi ale unor fluturi de noapte se inconjoara In coconi de rnatase. Ornizilor tluturilor de zi Ie creste 0 pie Ie dura. In interior, elc se schirnba gradat. Dupa catcva saptamani sau In prirnavara urmatoare, crisalida se deschide si apare adultul (imago) cu aripi.

Ca tof flutuni de noapte, fluturele-soirn este bun zburater. Omida are la capatul posterior un corn curbat.

ptanta cu seva, 0 saptarnana mai tarziu, din

omida. Mal tarziu i~i rnananca coaja oului, apoi mananca planta.

Odata dezvoltata complet. om ida devine crisahda (pupa). in interior, ea se metamorfozeaza (i~i schirnba forma), inainte de a ie~i sub forma de fluture. intregul ciclul. de la ou la adult, dureaza cam cinci saptarnanl,

Femela imperial depune oua grupate pe frunzele unei plante cu seva.

Flecare om ida mica (larva) iese din ou ~i incepe sa mana nee. Ea va creste repede.

0data crescuta, omida se invele~te cu un fir rnatasos ~i se ataseaza term pe 0 rarnura.

0mida i~i indeparteaza pielea, aparand cu 0 crisatida (pupa). Ea pare nemiscata ~i fara viata.

in interiorul cnsalidei se formeazii incet un nou corp. in final, ptelea crapa ~i apare un fluture adult.

F,uture,e se agala pe rarnura, lasandu-;;i noile aripi sa atarne in jos, pentru a ajuta sanqete sa patrunda in ele.

pleta ~i adultul fluturelui-imperial poate zbura.

cand aripile s-au uscat si s-au

intant, metamorfoza este com-

VEZI:
Animal, Floare, Insecta.

207

CRAB

~I ALTE CRUSTACEE
TRAIND PE LlTORAl
Majoritatea crabilor traiesc in sau limga mare, de tnsa mulli s-au adaptat pentru viata pe uscat. Crabul de \arm, care traieste mai mult in afara apei, are picioare adaptate pentru mers, in limp ce crabii inotatori au doua picioare din spate in forma de vasla.

Crabii apartin unui grup de animale numite crustacee. Aceste fiinte nu au oase si sunt acoperite cu 0 carapace tare, numita "crusta". Doua seturi
Prima pereche de picioare este modificata, avand gheare cu cleste la capat. Ochii pecuncutan

piese bucale mobile imping hrana in gura.

Masculul crabului uca are un cleste foarte mare, pe care-l rnisca cu scopul de a atrage femela.

Crusta crabului (carapacea) il protejeaza.

+-+---7'~:"'_'----"""-.d;.;L-----

Partea inferioara a crabului este mai moale ~i mai vulnerabilii la atacul pradatorilor,

'----Pagurul traieste intr-o scoica qoala, pe care 0 tara~te dupa el cu cele coua perechi de picioare. Ouale sunt purtate lipite de partea centrala a crabului-temela ~i sunt protejate de coada ei.

Picioarele sunt articulate, cu perechile din spate adaptate pentru mers sau inot.

Homarul are un cleste mai mic, pentru taiatul pestilor rnorti si un cle~te mai mare, pentru a zdrobi scoicile.

rustaceele includ crevetii, homarii, izopodele, puricii de apa, bubulitelede-mare. In total sunt cam 42.000 de specii de crustacee. Corpul este divizat In interiorul carapacei solide In segmente, cu picioare articulate. Crabii, homarii si bubulitele-de-rnare au carapacea groasa, cu foarte mult material ce seamana Cll creta. Aceasta face carapacele sa para niste cruste.

FAM CARAPACE
Capul unui crab este protejat de 0 carapace schimbata pe masura cresterii. Pagurul nu are carapace ~i locuieste intr-o cochilie goala, pentru a-si proteja abdomenuI. Pe masura ce creste, el l~i cauta 0 cochilie mai mare.

IESITI DIN

ouA

OCHI PEDUNCULATI
Racul creste pana la 40 em lungime, traieste in ape dulci ~i are zece picioare ca ~i homarii ~i crabii.

Puricele de apa este una dintre cele mai mici crustacee, avanc lungimea intre 0,2 mm ~i 18 mm.

Exista cam 4500 de specii de crabi. Cei mai mici sunt crabii-mazare, sub 1ern. Cei mai mari sunt crabii-paianjen, care traiesc pe fundul marii, au pana la 4 m lungime de la un varf al piciorului la celalalt. Crabii au 10 picioare, 2 cu clesti, iar ochii se pot misca In sus si 111 jos pe pedunculi.

Crabii ~i alte crustacee se inmultesc prin oua. Larva ce iese din ou pluteste In apa ~i trece prin mai multe schimbari, inainte de a deveni adult. La unele specii, cum ar f izopodele, larva seamana cu adultul.
Crevetele-fernela depu---V:;"'~

ne 0 gram ada de oua, Oul confine larva naupi ius. Larva mysis se transformii in adult. larva de crevete trebuie sa treaca prin cateva stadii, inainte de a deveni adulta.

OBICEIURILE

CRABILOR De obicei, crabii traiesc In apa sau In

Izopodele sunt singurele crustacee care traiesc pe uscat. Ele se pot ghemui, pentru a se apara.

apropierea ei, pe tarm. Cei mari mananca animale moarte, pe care Ie sfasie cu clestii, iar cei mici culeg bucatele de hrana de pe fundul marii. Multi crabi merg pe uscat In directie laterala. Pagurul-hot se urea In palmieri si culege mici nuci de cocos, pe care Ie gaureste cu clestii. 208

,a

VEZI:
Animal, Tarrn.

STEA-DE-MARE C

~I ALTE ECHINODERME

Stelele-de-mare sunt nevertebrate in forma de stea, avand intre 5 ~i 40 de brate. AIte echinoderme includ stelele ofiuride, aricii-de-mare si castravetii-de-rnare.
uvantu I "ech inoderrn" inseamna "CU piele tepoasa", deci 0 piele protectoare. Echinodermele traiesc In mare, desi ofiuridele traiesc In adancirne si majoritatea stelelor-de-mare ~i a aricilor traiesc In ape mai putin adanci. Exista eea 1700 de specii diferite de stele-de-mare, de 1 ern - 1 m.

Un castravete-de-mare po ate avea 50 em. i~i foloseste picioarele cu ventuze pentru a se calara.

i 0 stea-de-mare diqerand 0 midie. Aceasta i~i scoate stomacul in exterior ~i il impinge intre valvele cochiliei.

VENTUZE PUTERNICE Folosindu-si ventuzele, 0 stea-de-rnare

se poate deplasa In orice directie. Ea se hraneste cu alte animale marunte, pesti si vierrni, si chiar poate sa desfaca cochiliile scoieilor. Ea isi infasoara bratele In jurul unei scoici, apucand-o cu ventuzeJe, care, gradual, vor desface cele 2 valve ale cochiliei. Apoi I~i introduce stornacul prin crapatura ~i digera corpul rnoale din cochilie.

(sau larve) au forma de bule tara brate si, In loc sa. traiasca pe fundul rnarii plutesc In apropierea suprafetei apei, imprastiindu-se In noi zone. Odata ce cresc, ei I~i schimba forma, devenind adulti.

RUDE FIRAVE Ofiuridele se aseamana cu stelele-de-mare,

Insa bratele lor sunt mai firave si sunt clar separate de discul central. Unele apuca mici animale ell bratele, dar majoritatea speciilor 'i~i imping malin gura, digerand orice creatura minuscula existenta In acesta. Castravetii-de-rnare au tentacule In jurul gurii, cu care se hranesc, filtrand hrana din apa. Unii arici-de-mare se hranese asernanator,
Mal De-a lungul bratelor intalnfm mai multe randuri de picioruse circulare, tip tub, cu ventuze la capete.
VENTUZE

Un ofiurid nu are ventuze. EI i~i foloseste bratele lungi pentru a se deplasa.

pur
Un anci-de-mare are tepi ~i creste pima la 6 cm. Se freaca de alge pentru a Ie rnanca,

PURTATI DEAPA Stelele-de-rnare nu se imperecheaza.

Femelele si masculii I~i elirnina norii de spermatozoizi si de oua In apa, iar fertilizarea are loc acolo. Puii de stea-de-mare

Un arici-de-mare de forma unei irnrni are \epi paro~i in partea superioara. Acesta sapa galerii in nisip ~i in mal.

o STEA SIMETRICA
Asemanator tuturor echinodermelor, steaua-de-rnare are 0 forma circulara, fara cap sau ereier, cu toate ca are
0

retea sirnpla de nervi in corpul ei. Gura se

situeaza pe partea interioara a corpului. Stelelede-mare obisnuite au cinci orate. care se pot regenera in caz ca sunt taiate.

GURA iN STOMAC Gura unei stele-de-mare se alia in mijlocul pal1ii inferioare a corpului, fiind atasata stomacului.

VEZI:
Animal, Ocean ~i

209

mare, Tarrn.

MELCI

~I ALTE MOLU~TE

Molustele sunt nevertebrate moi, care nu au nici oase ~i nici picioare. Din aceasta categorie fac parte melci, scoici gastropode marine, stridii, caracatite ~i sepii.
ajoritatea molustelor sunt protejate de cochilii dure. Melcii au 0 singura cochilie, de obicei rasucita; bivalvele, cum sunt scoicile cornestibile si midiile, all cochilia fermata din doua parti prinse de-a lungul unei muchii. Sepiile $i calmarii au o cochilie ce creste In interiorul corpului lor, iar anurniti limacsi au 0 cochilie mica ~i plata sub piele. Purine moluste, caracatitele ~i anurnite tipuri de limacsi, nu au cochilie, doar un invelis de pie Ie dura, care acopera $i protejaza organele interne. DARE MURDARE Melcul se misca alunecand pe rnuschiul corpului sau, numit talpa. EII~i lubrefiaza (unge) cararea cu 0 substanta mucoasa, care se scurge din glande. Capul este In fa!a ~i poarta 1-2 perechi de tentacule. Melcii de uscat au ochi la capetele tentaculelor, iar cei de mare au ochii la baza.
lnirna Intestin

Marele melc negru (care poate fi !?i portocaliu) are pe spate 0 manta din piele.

.i. Puii de melc ies dintr-un ciorchine de oua asemanator perlelor. Ouale de melc au nevoie de 30 de zile pentru a se cloci.

Midia obisnuita. 0 blvalva, are valvele cochiliei prinse in fala !?i dispuse in coua pa'1i.

Spinosul murex, 0 rnolusca marina, este un melc - are sinqura cochilie rasucita.

MIl DE DINTI Melcii de uscat sunt activi noaptea sau pe vreme ploioasa ~i se hranesc rnai ales cu plante. Lirnba unui melc, radula, poarta rnii de dinti minusculi si functioneaza ca 0 bucata de smirghel ce taie tulpinile si frunzele plantelor. Lirnbile unor rnelci de mare sunl atat de puternice, In pot chiar sfredeJi cochiJii ale altor

cat

animale.

Sepiile, caracatitele !?i calmarii sunt cele mai active !?i mai mobile rnoluste. Stomac ---, Glanda

MOLUSTE CU COCHILII DIN noua BucATI Toate bivalveJe traiesc In apa, rnajoritatea In mare. Unele sunt fixate de roci, dar altele se ascund In nisip si mal. Tragand un curent de apa In cochilie, ele filtreaza particule de hrana si oxigen.

Glande

COCHILIA IN SPRIJINUL MOLU$TELOR

Molu~tele au 0 manta asemanatoare pielii, care produce cochilia. Majoritatea organelor interne ale melcului sunt in cocoasa rasucita, care se afla in interiorul cochiliei. Atunci cand simte primejdia, melcul i~i poate trage ~i corpul in interiorul cochiliei .

Ochi la capatul tentaculelor; ei sunt trasi in interior cand melcul este deranjat.

..

frodite - au ambele organe sexuale !?i masculine, !?i feminine). Canal hermafrodit

Penis

VEZI:
Animal, Evolutie, Ocean !?i mare, Sol.

210

MEDUZE

~I ALTE CELENTERATE
~ Meduzele se deplaseaza impingand apa cu corpul lor.

Meduzele, anemonele de mare ~i coralii apartin unui grup de animale numite eelenterate. Toate au corp moale, eu tentaeule urzicatoare.
elenteratele sunt nevertebrate - adica nu au coloana vertebrata. De fapt, ele nu au nici un fel de schelet, exceptand coralii al carer corp moale e acoperit de o carcasa de calcar. Celenteratele nu au creier, dar au nervi si rnuschi. Cele mai mari specii sunt meduzele, care de obicei au forma de urnbrela sau clopot, avand sub acestea 0 gura. xista cam 250 de specii diferite. Multe dintre ele nu sunt mai mari de 0 farfurie midi, dar sunt ~i adevarati giganti, cu corpul pana la 2 m pe diagonala si tentacule lungi pana la 70 m. FIRE TEPOASE Multe celenterate I~i folosesc tentaculele pentru a prinde prada. Chiar ~i coralii sunt carnivori, folosind celulele otravitoare de pe tentacule, pentru a paraliza animalele microscopice din apa. Tepii unor meduze sunt foarte periculosi pentru inotatori. Cele ale meduzei australiene, viespea de mare, pot ornori un om In cateva minute.

Corabia portugheza nu e 0 meduza acevarata Ca ~i coralii, ea este 0 colonie de animale ce tralesc la un loc.

iNVELI~ LIPICIOS Unele meduze au corpul acoperit cu 0 substanta lipicioasa, ce atrage animale mici, care se aseaza pe ea. Aurelia, meduza com una pe litoral, foloseste celulele otravitoare si apoi inveleste prada paralizata In mucus. DEZVOLTAREA Meduzele fac oua sau mici pui In apa, dar acestia nu dau direct meduze. Micile creaturi ce ies din oua se ataseaza de 0 piatra sau planta si cresc In forma de con. Se divid treptat pana cand arata ca niste farfuri i. Fiecare se desprinde ~i pi uteste, iar din ea se va dezvolta 0 meduza.

Hidra e un celenterat de apa dulce; ea torrneaza noi muguri, ce se dezvolta si cresc in noi animale.

Anemonele de mare, in forma de tub se ataseaza cu ventuzele lor de pietrele din mare.

CAPTURAREA PRAzIl
Tentaculele meduzelor sunt acoperite cu celule urztcatoare ~i sunt folosite pentru a prinde ~i a ucide pesti, creveti ~i alte animate mid. Meduza coama de leu, de aid, are un corp de 2 m lungime, iar tentaculele ajung la 40 m. Tentaculele aduc victima la gura, care e ascunsa sub corput ei ca un elopot.

w
~ ~

Tentaculele sunt acoperite de celule otravitoare, ce contin fire tepoase, incolacite.

Celula otravitoare

e infip-

/' .. _--,_~;I'::'::::::::!::,::!,C.
A.-

ta in praca ca un mic harpon. Odata ce a fost folosita, ea nu mai po ate functions. Ea moare ~i in loc creste alta celula.
/~

~~
_

Ocean

~i mare.

VIERME
Viermii sunt nevertebrate (animale care nu au coloana vertebrala), fara picioare. Exista patru grupe de viermi: nemertieni, plati, rotunzi ~i inela{i
faringe cap

• .\
h

:\ .

Solul nedigerat iese sin corpul vierrnelui, fiind f . 'depus sub forma de res·:(.t~· turi pe suprafata solului. - ',1., litellum:'" produce invelisul de

nervos Intestin Muschi circular

Un vierme oligoehet (segmentat) are branhii in evantai.

xista rnii de tipuri de vierrni. Cei rnai sirnpli, ca vierrnii plati, traiesc mai ales In apa sau sunt paraziti In corpul animale lor sau oarnenilor. Nernertienii sunt vierrni plati, lungi - viermele siret creste pana la 25 m lungime.

SEGMENTEALUNECOASE
Fiecare segment al unei rarne are mai multi peri teposi pe partea interioara, care permit rarnelor sa se miste prin tunelurile lor. Perlsorii unui segment se prind de perete asemeni unor encore, in limp ce rnuscht puternici imping sau Irag celelalte segmenle inainle. Rarnele nu au plamani: respiratia se face pe suprafata corpului.

o lipitoare

a eailor (segmentata) poate ajunge la 30 em.

RAME
Ramele care sap a tuneluri In gradini sunt viermi apartinand grupului nurnit anelide sau viermi segmentati. Corpul lor este alcatuit din multe segmente inelare. Exista sute de specii de rame ~i toate se hranesc inghitind pamant si digerand orice materie de putrefactie din sol sau frunze moarte. Ramele sunt importante pentru agricultori si gradinari, deoarece tunelurile lor dreneaza solul si aduc aer In interiorul acestuia, permitand radacinilor plante lor sa se dezvolte corespunzator. Nu exista femele sau masculi de rame: fiecare are atat organe masculine cat si feminine. Dupa imperechere, noaptea, la suprafata solului, fiecare rama I$i depune propriile oua. LIPITORI SUGATOARE DE SANGE Lipitorile sunt inrudite cu ramele, dar In loc sa aiba perisori pentru a se deplasa, ele au cate 0 ventuza mare la fiecare capat. Traiesc In apa sau In soluri mlastinoase si se hranesc pe seama altor animale. Uneori sug sange chiar si de la om.
212

Viermii plali pot provoea imbolnaviri grave oamenilor.

VIERMI PARAZITI Multi dintre viermii plati si rotunzi (nematode) traiesc In eorpul altor animale ea paraziti. Carligele sau ventuzele din varful capului lor se agata de intestinul animalului gazda sl sug mincarea digerata din aeeste intestine. Teniile, de pana la 30 m lungime, produc cantitati uriase de oua, eliminate odata eu exerementele gazdei. Unele pot ajunge In corpul altor animale.

Viermii rotunzi alcatuiesc eel mai mare grup de viermi.

Unele polichete (segmentate) au falei puternice.

, Viermii paun traiesc in mare. Ei prind hrana cu ajutorul perilor teposl !;'i traiesc intr-un tub facut din secretii.

VEZI:
Animal, Zoologie. pamant. Vaz,

DIPLOPODE

~I CHILOPODE
• Cand sunt speriate, diplopodele de obicei se infa~oara in inveflsul lor tare, de la exterior.

Diplopodele ~i chilopodele sunt aoimale cu corp lung si multe perechi de picioare. Diplopodele se hranesc cu resturi vegetale, iar chilopodele sunt prada tori.
uvantul miriapod Inseamna ,,0 mie de picioare", iar chilopod inseamna ,,0 suta de picioare". Nici unul dintre aceste animale nu tinde sa aiba atatea picioare cate Ie sugereaza numele, dar ambele au un numar impresionant de picioare, care simplifica identificarea lor. CORPURI SEGMENTATE Diplopodele ~i chilopodele apartin unui grup de animale numit artropode. Ca ~i alte artropode, au un invelis extern dur sau exoschelet ~i corpul lor este divizat In segmente. La cele mai multe diplopode, aceste segmente sunt circulare In sectiune transversala si fiecare segment are doua perechi de picioruse. La chilopode, segmente le sunt mai plate si, In loc de patru picioruse, fiecare segment are doar doua.

fie precaute sa nu se usuce. Pentru a evita acest pericol, ele traiesc in zone umede, cum ar fi frunzarul si so lui, fiind active In special noaptea. STILURI DE VIA TA DIFERITE Altfel spus, aceste animale traiesc In moduri diferite. Diplopodele au falci mici ~i se hranesc cu rama~itele plantelor descompuse. Ele se deplaseaza incet si, In caz ca sunt speriate, rareori VOl' fugi. Tn schimb, adesea se protejeaza prin infasurarea in forma de spirala. Unele au gJande speciale, care produc un fluid otravitor, In caz ca un alt animal incearca sa Ie manance, fluidul va impiedica atacatorul. Pe de alta parte, chilopodele sunt vanatori agresivi, avand clesti uriasi inconjurandu-le capu!. Multe dintre ele se pot deplasa destul de rapid, fie pentru a prinde prada, fie pentru a scapa de perico!.

Aeestea sunt doua din cele 6500 de specii de diplopode. Majoritatea au 120-160 de pieioare; recordul este 750.

PERI COL DE A SE USCA

Diplopodele si chilopodele nu au corp rezistent la uscaciune, deci ele trebuie sa VANATORI FEROCE
Corpul plat al unui chilopod ii permite acestuia sa se strecoare cu u~urinlli in ~i din crapaturi, in timp ce vaneaza. Chilopodele sunt dotate cu clesf speciali, pe ambele parti al capului, care injecteazii otrava in prada aeestora. Cele mai multe chilopode se hranesc cu creaturi minuscule preeum viermi, melci ~i gandaci, iar speciile Doua dintre cele aproximativ 3000 de specii de chilopode. Cele mai multe au intre 30-50 de picioare, cu toate ea unele pot avea 177 de perechi. mari, tropicale - care pot ajunge la
0

lungime de 25 em - cateoMu~chii picioarelor ancorate in peretele rigid al corpului permit membrelor sa se deplaseze in mod liber.

data ataca ~i broaste, soricei sau chiar pasari. Clestii acestora sunt destul de tari pentru a strapunqs ~i pielea urnana, cu rezultate foarte dureroase.

are antene lungi, pe care Ie foloseste la cautarea hranei.

o scolopendra

Clestii otravitori din jurul capului unui chilopod sunt picioare cefalice modificate.

VEZI:
Animal, Insecta.

PAIANJEN ~I SCORPION
Paianjenii ~i scorpionii sunt nevertebrate (animale fara coloana vertebrala), din grupul arahnide. Ei au patru

perechi de picioare - in schimb insectele au trei perechi.

ori paianjenii si scorpionii sunt animale de prada, hranindu-se In general eu inseete. Unele dintre speciile tropicale mari mananca soparle si soareci sau rapesc pui de pasari.
Scorpionul "de vant" (paianjenul-soare) se deptaseaza cu vantul; are falci uriase.

Corpul paianienilor are coua parti: un abdomen (partea din spate) ~i un cefalotorace (cap ~i piept). Picioarele se leaga de cefalotorace.

Stomac suqator Inima Ovare

Capusele, cum ar fi aceasta uria~a capu~a de desert, sunt membre ale familiei arahnidelor.

pentru panzele lor de matase, pe care le res pentru a-si prinde prada. Cele mai eunoscute sunt panzele globulare, eireulare, eu fire lipieioase, In spirals, fixate printr-un set de fire radiale, asezate asemeni spitelor unei roti. Ele sunt proiectate pentru a prinde inseete zburatoare sau care se furiseaza pe parnant.

PANZA MORTII Paianjenii sunt renumiti

Spre deosebire de paianjeni, .seceratorii" au un corp dintro bucata ~i 8 picioare lungi.

CAPCANA
Paianjenul "dinopis" australian tese 0 piasa pe COL TI MORTALI Toti paianienii au ..tesator!" Collii paianjenilor manoaeare 0 tine In fata. Cand pentru a produce rnatase, tori de pasari sunt indrepataca, arunca piasa asuchiar daca acestia nu tali in jos. La aile specii tes panze. pra unei inseete. Dar nu tori sunt lndreptati lateral. paianjenii tes panze. PaianpAROSUL MANCATOR DE pAsARI jenii-lup alearga dupa prada lor, iar paianjenii-crab se aseaza de Paianjenii care rnananca pasari se numara printre cei mai mari paianjeni din lume, avand lungimea piciorului de pami la 25 em obieei pe plante, capturand insectele

Un scorpion are in fala clesti uriasi, penlru a zdrobi prada, ~i un tep in coada.

trecatoare. COLTI OTRA VI TORI Un paianjen isi omoara

~i lalimea corpului de 6 em. Desi au 8 ochi, ei au 0 vedere slaba, folosindu-si vibratiilor, sirntul atingerii ~i parul de pe corp, pentru deteetarea

tasa

un fir de matase pentru ea pereehea sa ii poata

prada cu otrava injectata cu ajutorul unei pereehi de colti In forma de ace, asezate In apropierea gurii sale. incepe sa digere prada, transforrnand-o In liehid, astfel ca paianjenul sa suga zeama, caci nu poate manoa hrana solida. Otrava unor
... Paianienii-crab se folosesc de culorile lor penlru a se ascunde in flori, pandind inseclele consumaloare de polen.

gasi, pentru a se putea ealara sau pentru a-~i inveli ouale.

. _ ~Otrava ./ -:..- -

paianjeni este at de puternica, incat poate ueide oameni, insa'doar 30 de specii din totalul de 30000 sunt intr-adevar periculoase, de pilda vaduva neagra ~i paianjenii eu panza In forma de palnie. Cel mai veninos paianjen cunoseut este paianjenul migrator, din Brazilia. u exista antidot nici impotriva muscaturii paianjenului singuratic, tot din America de Sud, Coltii majoritatii paianjenilor sunt prea miei sau prea slabi pentru a strapunge pielea umaria.

at

214

CAPCANE LlPICIOASE
Paianjenii i~i pot prinde prada in variate rnodalitati. Paianjenul care lese eaza
0 0

panza qlobulara (ca mulf paianjeni de gradina) ere-

panza circulara, de care se pot impiedica rnustele naive.

Paianjenii "bolas" i~i .pescuiesc" prada cu un fir de matase lipicios, pe care il arunca asupra insectelor din apropiere. Paianjenii cu usi-capcana stau la panda in tunele, avand mici usi ca de capcana. Se reped asupra insectelor trecatoare, apucandu-le.

J. Scorpionii sunl fluorescenti. Crusla lor exterioara stralucesIe verde, in raza unei lumini ullraviolele. Se pol observa user noaplea, cand scorpionii sunl cei mai aclivi.

FIRE DE PAR SENSlBlLE Fiecare picior al paianjenului are 7 segmente. Majoritatea speciilor au 3 gheare la varful piciorului si 0 pernita de par care Ie ajuta sa se lipeasca de suprafata. Picioarele sunt acoperite cu 3 tipuri de par senzorial. La cei mai multi paianjeni parul este iritant, pentru a prinde dusmanii si e folosit pentru a gusta (detectand substantele chimice ) sau pentru a simti sau "auzi", inregistrand vi brati i de pe suprafata parnantului sau din panza. Un paianjen mascul deseori bate pe panza paianjenului fernela, ca sernn al imperecherii. iMPERECHERE PERICULOASA tmperecherea poate f periculoasa pentru multe arahnide. Paianjenii masculi sunt rnai mici decat femelele si deseori risca sa fie confundati CLi prada, fiind consumati atunci cand se apropie de posi bi la pereche. Fernela adesea mananca masculul dupa sau chiar In tirnpul imperecherii. Unele specii de paianjeni masculi fac cadou partenerelor 0 insecta invelita in matase. In tirnp ce ea consuma insecta, el se po ate imperchea In siguranta. OUA iN PUNGI DE MATASE n paianjen fernela I~i inveleste ouale In pungi sau saci de matase. Paianjeniilup Ie transports CLi ei si i~i cara puii pe spate 0 vrerne. Paianjenul mancator de pasari, CLi parul roz, depune 3000 de oua la un loc, iar puii sunt mai mari decat
~ '[epul unui scorpion esle asezat la capatul cozii lungi ~i flexibile, care se po ale rnisca brusc penlru a injecla veninul in prada. Olrava provine din coua glande asezate la baza.

maturi i. SCORPIONI Exista circa 1200 de specii de scorpioni In tarile calde. Multi traiesc In deserturi, unde pot supravietui temperaturilor Inalte, Tara apa. Seorpionii au intre 2-20 ern, eel rnai mare fiind scorpionul imperial din Africa de Vest. Odata ce cresc, tori seorpionii si paianjenii naparlesc sau I~i pierd pielea de cinci-zece ori. UN TEP iN COADA Seorpionii au clesti - pedipalpi - uriasi pentru a prinde soparle, insecte sau alte animale miei. Un scorpion are un rep la capatul eozii lui firave. In general, tepul este utilizat pentru aparare, iar unele specii sunt foarte periculoase pentru oameni. Scorpionul eu coada grasa, din nordu1 Afrieii ~i Orientul Mijloeiu, este unul dintre cei mai veninosi scorpioni. Tepul lui po ate ucide un om In sase-sapte ore.

Paianjenii de grildina obisnuiti tes panze globulare, circulare, intre crengi.

Paianjenii acvalici fac un cort de rnatase subacvalic, respirand prin bule de aero

Paianjenii cu usi-capcana sapa un lunel captusit cu rnalase, acoperil cu un capac.

Animal,

Insecta.

215

ZOOLOGIE
Este stiinta studierii animalelor - structura corpului modul de viata, alimentatia, modul in care respira, se misca si se comports - in natura sau in captivitate.
.....Caprioara este unul din putinele animale limitate natural la zona Palaearctica. Ea are rude in alte zone .

.l Vulturul plesuv este 0 specie de vultur, care se ~Q_'"''''''_''''''' in Zona Nearctica, Este

sarea nationala a SUA.

marsupiale, cum ar fi sobolanul cangur, care se gase~te numai in zona Australiei.

GRUPAREA ANIMALELOR
Conform clasificarii facute de expertul britanic Alfred Russel Wallace in anii 1800, zoologii impart Parnantul in 6 zone distincte. EI a observat la inceput ca toate ordinele sau familiile de animale, pasari ~i pesti de apa dulce pot fi limitate la fi gasit in fiecare zona.
0

regiune. Aceasta

harta prezinta cele 6 zone ~i cate un exemplu de animal ce poate

mparatia animalelor este vasta, variata ~i cornpl icata. Zoologia are multe ramuri specializate. nele trateaza anumite grupuri de animale. De exemplu, entomologia este tudiul detaliat al insectelor. Ihtiologia este specializata In studiul pestilor. Herpetologia este studiul amfibienilor si al reptilelor. INV AT AND DESPRE ANIMALE Alte ramuri ale zoologiei se ocupa cu trasaturile caracteristice ale animalelor. Anatomia studiaza structura corpului animalului, inima, nervii, tubul digestiv si rinichii. Fiziologii analizeaza cum functioneaza aceste parti, cum viermii I~i iau hrana din sol sau cum pestii I~i iau oxigenul prin branhii. Embriologii studiaza dezvoltarea animalelor inainte de nastere,

"-

VIATA ~I MOARTE nele ram uri ale zoologiei sunt foarte vaste. Etologii analizeaza comportarea animalelor - actiunile !?iinstinctele lor. Ecologii studiaza modul in care un animal se adapteaza mediului In care traieste. Paleontologii studiaza rarnasitele fosile, ale animalelor preistorice, ca dinozaurii. Ei lucreaza eu rama~ite moarte, dar trebuie sa aiba cunostinte foarte bune despre viata animalelor vii, pentru a putea reconstrui rarnasitele gasite.

, Un ingrijitor de la gradina zooloqica Marwell (Marea Britanie) hranind cu biberonul un pui de okapi, un animal african foarte rar. Rolul gradinilor zoologice este de a creste animale pe cale de disparitie, cum este ~i acestao Mulli cresc animale in captivitate,

CE FAC ZOOLOGII
Unii zoologi lucreaza la birou, scriind rapoarte sau carti. Altii Iucreaza In laboratoare, desfasurand teste sau experimente. ' Unii lucreaza In muzee, gradirri zoologice sau parcuri naturale, iar altii sunt pe teren - privind, luand notite si fotografiind animaleIe salbatice. Multi lucreaza In mediile de informare in campanii pentru salvarea speciilor In pericol sau dau sfaturi pentru cresterea animalelor. 216

VEZI:
Animal, Evolutie, preistoric. Conservare, Mamifer, Animal

HIBERNARE
In partile mai reci ale lumii, multe mamifere i~i petree lunile de iarna intr-un somn profund. Aeesta se numeste hibernare.
ulte animale hiberneaza In timpul iernii, cand este frig si exista putina hrana. In timpul hibernarii, temperatura corpului lor scade pana cand este doar putin mai mare decat a mediului.
Multe feluri de lilieci sunt activi in timpul noptii ~i intra intr-un fel de hibernare in timpul zilei.

Atunci, majoritatea animalelor si-au consumat rezervele de hrana ~i sunt foarte slabite. Ele trebuie sa-si caute hrana imediat, iar daca nu vor gasi, atunci vor muri.

CINE HIBERN EAZA?

Liliecii insectivori trebuie sa hiberneze In perioadele reci pentru ca nu sunt destule insecte ca sa manance In timpul iernii. Harciogii, aricii si veveritele de parnant hiberneaza de asemenea. Printre pasari, doar noctilucile. Micutele pasari colibri de asernenea se strang impreuna, in fie care noapte, intr-un fel de hibernare de noapte.

PREGATIREA
In tirnpul toamnei, animalul rnananca mai mult pentru a-si mari stratul de grasime din corp, care Ii va da energie In timpul hibernarii. Pe urrna, I~i cauta un loc sigur unde sa se adaposteasca. Majoritatea rozatoarelor I~i iau rezerve de hrana In locurile unde hiberneaza,

ANIMALE CU SANGE RECE

Reptilele, amfibienii si multi pesti ce traiesc in climate reci devin inactivi In timpul iernii. Cum temperatura aerului sau a apei scade, anirnalele I~i incetinesc activitatea pana cand se opresc complet. Asta nu Ie afecteaza Insa, ca In cazul rnamiferelor, caci ele au sange rece ~i temperatura lor e intotdeauna identica CLI a mediului.

Unii fluturi, blberneaza in scorburi mansarde,

ca monarhul, in gnupuri mari, de copaci sau in in timpul iernii.

ABIA iN VIArA
In timpul hibernarii, bataile inimii ~i respiratia animaluJui scad foarte mult. Poate ca se mai misca sau se intinde din cand In cand, dar nu se trezeste decat atunci cand temperatura mediului creste, primavara.
SOMNUL CALD DE IARNA

inainte de a hiberna, veverita sapa un tunel subteran ~i i9i construieste un ~i unii ursl intra intr-un somn adanc, numit hibernare, in timpul iernii, dar temperatura corpului lor scade doar putin, culcus. De asemenea, ea culege serninte pe care Ie depozlteaza in tunel. Dupa ce a sapat, deseori i9i acopera intra rea cu parnant. Veverita doarme aproape pe tot parcursul iernii. iar in zilele mai calde, ea se trezeste ca sa rnanance. Parnantul inghe\at

Rezerva de hrana constand in serninte ~i alune

I
Cuibul de iarna al veveritei Intrarea in tunel e olccata. ~erpii, ca viperele, hiberneaza sub pietre sau in gauri sub parnant, atunci cand vremea e rece.

Unele animale, precum cambona, estiveaza (devin inactivi vara, pentru a supravietui secetei).

Amfibieni, Pasare, Mamifer,

Liliac. Fluture, Reptile,

Urs, Peste, Sarpe.

217

MIGRATIE ,
Migratia este miscarea periodica, instinctiva a animalelor, intre doua Jocuri. Calatortile acestora, in general, corespund anumitor anotimpuri.
.. Renul (numit caribou in America de Nord) migreaza in turme uriase de la tundra polara, ca sa ierneze in padurile de conifere uriase, situate mult mai la sud.

, Cand insectele cu care se hranesc ranounicile dispar toamna, pasarile zboara

... Balenele cu cocoasa miqreaza mii de kilometri pentru a ajunge la ape calde, dar ele nu trec de Ecuator . .. Fluturii monarhi zboara mai mult de 3000 km, peste rnunf ~i erase, pentru a ajunge la locul de iernat.

GASIND DRUMUL
Harta arata rutele unor animale migratoare. in catatorute lor, ete folosesc 0 serie de modalitali de a-si gasi drumul. Unele urmeaza structuri ale reliefului, ca de exemplu rnuntii sau coastele marilor, allele se folosesc de mires. Pasarile in special se ghideaza dupa Soare ~istele sau dupa carnpul magnetic terestru. ,

"'--

... Randunica de mare polara este un zburator de distanta lunga, realizand un circuit anual de pima la 40000 km.

.. . .. .. ~. .. .
4 •

Randunica Ren/caribou Fluturele monarh Randunica arctica Balena cu cocoasa

DATE PE SCURT
• Antilopa niglau migrator in cautarea apei presimte ploaia de la 100 km. • '[estoasele verzi pot inota peste 2000 km pentru a-~i depune ouale pe Insula Ascension, in mijocul Atlanticului. • Zilele mai scurte ale toamnei declanseaza comportamentul migrator al multor animale.

nfiecare an, multe animale calatoresc sute, cateodata mii de k ilornetri pentru a evita iernile racoroase - cand hrana este greu de gasit - sau pentru a ajunge la 10eurile de imperechere de vara. De obicei, anirnalele calatoresc intr-o singura directie inainte de inceputul iernii, iar primavara urrnatoare se intorc.

'" I

PERIOADA DE iMPERECHERE
Balenele se hranesc In apele reci din nordul ~i sudul indepartat, dar pentru imperechere migreaza in ape subtropicale calde. Focile calatoresc pe disiante uriase de-a lungul marilor, spre insulele stancoase, unde nasc, iar testoasele se indreapta spre plaje nisipoase, ealde, unde depun oua. Unii pesti migreaza, dar nu anual. Somonii traiesc In mari, dar se intorc In aceleasi rauri unde au iesit din icre, pentru a-si depune ~i ei icrele (sa se reproduca). Tiparii europeni traiesc In ape dulci, dar calatoresc spre Marea Sargasselor, pentru a se imperechea.

PASARI MIGRATOARE
Pasarile sunt cele mai obisnuite migratoareo Cucii, randunicile si multe altele care se hranesc cu insecte traiesc In Europa si America de Nord in tirnpul verii, cand insectele sunt frecvente, dupa care zboara spre sud, pentru a ierna In zone calde. Anumite ga$te si rate traiesc In nordul indepartat vara, iar cand lacurile ingheata, zboara spre sud pentru a-$i gasi de mancare. Randunica de mare polara parcurge eel mai lung drum dintre toate pasarile. In fiecare an, ea zboara din Artica spre Antarctica si inapoi, bucurandu-se de placerile verii in ambele zone.

INSECTE MIGRATOARE
Anumite insecte migreaza. Milioane de fluturi monarhi zboara spre sud, din Canada si partea de nord a SUA, pentru a ierna In zone calde. Ei se reproduc primavara ~i mor In scurt VEZI: timp. Dupa aceasta, puii parcurg acelasi Pasare, Fluture, Reptila, drum spre nord. Balena ~i delfin.

... Somonii rniqreaza contra curentului, pentru a junge la locurile lor de imperechere.

218

SANGE
Sangele este un lichid vital, pompat de inima, prin artere si vene, in intreg corpul. Sangele transports oxigen, nutrrenti, hormoni ~i reziduuri.
ajoritatea animalelor au un lichid asemanator sangelui. La vertebrate (animale cu coloana vertebrata) este rosu, insa poate avea culori di ferite la diferitele animale. Homarii au sange albastru, melcii au sange gri, unele insecte au sange verde, iar la viermi este incolor.
KARL LANDSTEINER, patoloq, s-a nascut in Austria (1868-1943), a descoperit grupele de sanqe ~i a facut prima transfuzie de sanqe.

.. Substantele chimice din sanqe formeaza 0 retea in jurul ranii. Reteaua prinde celule rosii, trombocite ~i celule albe (galbene in imagine) ~i forrneaza un cheag.

PLASMA SANGUINA Peste jumatate din sangele uman (55%) este un lichid galben deschis, numit plasma. EI contine sute de substante, ca nutritienti, zaharuri, saruri minerale, hormoni ~i substante chimice. TRANSPORTATORI DE OXIGEN Cam 45% din sange este format din celule sanguine si trombocite. Majoritatea celulelor sunt mici, rosii, de forma unei nuci. Ele sunt fabricate In oase ~i eliberate In sange, unde transports oxigen In corp. Cand ele contin oxigen, ca In artere, atunci au culoarea rosu aprins. Cand continutul de oxigen este scazut, ca 'in vene, atunci au culoarea rosu inchis.

APARAND CORPUL Mai putin de un procent din sange este format din celule albe si trombocite. Sunt cateva tipuri de celule albe, fiecare dintre ele aparand organismul. Unele lupta cu bacteriile si virusii invadatori, bornbardandu-i cu substante chimice. Altele inconjoara invadatorii $i Ii mananca.

DATE PE SCURT
• Un om de lalie medie are circa 5 litri de sanqe. • 0 pata de sanqe de rnarirnea unui van de ac contine cam 5 milioane de ~elule rosii, 10.000 de celule albe ~i 250.000 de trombocite. • Anemia este 0 lipsa de oxigen din sanqe.

Trombocitele sunt fragmente celulare care ajuta ranile sa se vindece. Ele se aduna In jurul unei taieturi $i elibereaza substante care impiedica pierderea de sange $i formeaza un cheag. Acesta opreste sangerarea si sigileaza rana, oprind patrunderea microbilor pana cand se vindeca rana. GRUPELE DE SANGE Exista cateva tipuri de sange uman: A, B, AB $i O. Grupa de sange depinde de substantele produse de celulele albe. Dad 0 persoana are nevoie de sange In timpul unei operatii trebuie sa i se dea grupa potrivita, pentru ca anumite substante sa nu se amestece. Altfel sangele s-ar putea coagula, agravand boala sau provocand moartea .
Celula alba care fabrica substante chi mice pentru a lupta cu boala

COAGULARE~IVINDECARE

Straturi externe ale peretelui venei

Mu~chi

Straturi interne ale venelor

.------

Celula alba care rnananca microbi muribunzi sau rnorti

SANGELE iNTR-O VENA

Sangele este transportat spre inirna de calre vene ~i de la inima de catre artere. Celulele ro~ii revenite la plarnani de la inima au culoarea rosu inchis, deoarece nu transports oxigen. Sanqele contine plasma, trombocite. celule ro~ii ~i cateva tipuri de celule albe. Trombocitele ajuta sanqels sa se coaguleze ataca invadatorii

219

CREIER ~I SISTEM NERVOS

Creierul este eentrul de cornanda responsabil pentru gandire, memorie, comportament ~i emotii, Este eoneetat eu eorpul prin sistemul nervos.
actiune,
~ ~

Pestii au un creier simplu, cu arii care proceseaza mirosul lntinzandu-se spre varful bolului.

---

ncreier urn an al unui adult cantareste 1,4 kg, arata ca 0 nuca uriasa, eenusie, si are consistenta amorfa, ornogena. Este alcatuit din celule mici, care trimit semnale electrice corpului, printr-o retea de nervi numita sistem nervos.

CEREBELUL Cerebelul este situat In spatele creierului. Cand instructiuni de miscare Yin de la creier, cerebelul Ie sorteaza, completeaza detaliile ~i trimite semnale muschilor, pentru a efectua miscari fine, coordonate. Cerebelul controleaza de asemenea pozitia si eehilibrul. CORTEXUL Cam 90% din creierul uman este ocupat de cortex, centrul gandirii. Este separat In 2 jurnatati, numite ernisfere cerebraIe, care contin materie cenusie ~i materie alba. Materia cenusie este situata la suprafata si este alcatuita din corpurile celulelor nervoase, care creeaza mesaje. Materia alba, interna, este impachetata In fibre nervoase, purtatoare de mesaje catre corp. CENTRII CEREBRALl Cortexul uman arata identic de jur imprejurul sau, Insa arii diferite au functii speciale. 0 arie receptioneaza si proceseaza semnalele nervoase primite de la ochi. Alta arie este pentru atingere, analizand

IN TREI P ARTl
Toate vertebratele (animale cu coloana vertebrala) au un creier irnpartit In trei parti: trunchiul cerebral, cerebelul si eortexul. Trunchiul cerebral si cerebelul mentin functionarea corpului. Cortexul se ocupa de gandire, mernorie si senzatii. TRUNCHIUL CEREBRAL Trunehiul cerebral este situat la baza ereierului, unde este unit eu maduva spinarii (structura nervoasa care conecteaza creierul eu eorpul). Trunchiul cerebral controleaza activitati automate ca: bataile inimii, respiratia, temperatura, tensiunea arteriala, digestia si eliminarea reziduurilor.

$erpii au creier cu arii mari ale vazului, demonstrand irnportanta vazului in vanatoare,

Pasarile au un creier cu cenlri mari ai rniscarii, care controteaza rniscarile complexe ale zborului.

CUM TRANSMIT CELULELE NERVOASE MESAJE

Creierul ~i sistemul nervos sunt alcaluite din celule nervoase microscopice, Pisicile, ca ~i celelalle mamifere, au creier cu cortex mare, penlru comportamenlui complex ~i adaptabil. numite neuroni. Fiecare celula nervoasa are doua parii: un corp celular ramifiFibra de ceIula nervoasa cat, ca un paianien, nervoase
~I 0 ~I

fibra nervoasa lunga. Corpul celular receptioneaza Ie transrnite pnn firele sale, ca un cablu telefo-

rnesajele

DATE PE SCURT
• Circa 0,85 litri de sange tree prin creier intr-un minut.

foloseste pana la

• Activitatea

creierului
0

cincime din rezerva de energie a corpului. • Cel mai lung nerv, sciaticul, se intinde de la baza maduvei spinani pana la genunchi. Unele semnale nervoase ating viteze de pana la 400 km/h. • Meningita este inflamarea meningelui. Encefalita este inflamarea creierului. Mesajele sunl Irimise prin fibra nervoasa (axon) catre un alt neuron

Mesajul sare peste spatiul rnic (sinapsa) dintre doi neuroni.

MeSajU' circula rapid prin axon, deoarece acesta este acoperit cu o teaca de mielina.

Axonu, se alalura allor fibre, formand un fascicul cu rol de transmilere.

5MU~ChiUI receptloneaza de la creier mesajul de a efectua 0 rniscare.

220

CRETER

CREIERUL $1 CRANIUL
Creierul esle prolejat de un craniu 0505, trei straluri subtiri de membrane, numile meninge, ~i un spatiu cu un lichid. Cele doua parJi ale cortexului (emisfere cerebrale) sunt unite prin corpul calos. Partea stanga a creierului controlsaza in mod obisnuit logica, in limp ce partea dreapta este responsabila mai mull de domeniul creativ. Lichid

Hipolalamusul este sediul ernotiilor ~i al instinctului.

Hipofiza controleaza hormonii.

semnalele primite de Ja piele. in fata acesteia se gaseste centrul motor, care trimite sernnale nervoase muschiJor. Se gasesc si arii pentru auz, gust si vorbire. Constiinta ~i gandirea se crede ca i~i au originea In partea din fara a cortexului. TRAVERSAND CORPUL CALOS Semnalele nervoase aj ung sau parasesc 0 parte a creierului ~i traverseaza In cealalta, coordonand jumatatea opusa a corpului, deci semnalele din jumatatea dreapta ajung In emisfera stanga $i invers. Jumatatile creierului sunt unite de 0 banda de fibre nervoase, numita corp calos. INSTINCTE EMOTII Instinctele primate ca: foamea, setea si somnul $i ernotiile puternice: frica, mania $i bucuria Yin din hipotalamus, situat In

sr

varful trunchiului cerebral. Dedesubt se gaseste hipofiza, 0 glands de marirnea unui bob de fasole, care controleaza hormonii corpului (rnesaje chimice). GANDURI SI AMINTIRI Creierul uman contine 100 miliarde de ceJule nervoase $i este mult mai complex decat eel mai avansat supercomputer. Un gand sau 0 amintire irnplica milioane de semnale care circula foarte rapid prin miliarde de celule nervoase, de-a lungul a miliarde de cai de transrnitere. Un electroencefalograf (EEG) este un aparat folosit la inregistrarea acestor semnale nervoase.

--_

Maduva
spinarii.

Trei membrane protectoare

Manunchiuri de nervi mergand spre corp

~
~2

• Reflexul este un raspuns automat. Caldura flacarii stirnuleaza senzorii durerii din deget (1), trimite un semnal rnaduvei spinarii (2). Semnalul ajunge la un nerv motor (3), care provoaca contractia muschiului (4), retraqand mana. Semnalele sunt transmise ~i creierului, lnreqistrand durerea.

o RETEA DE NERVI Creierul este conectat cu 0 retea ramificata de nervi, prin maduva spinarii. ervii senzoriali aduc inforrnatii de la organele de simt catre creier. Nervii motorii poarta semnaleJe de la creier catre muschi. Creierul si rnaduva spinarii constituie sistemul nervos central, iar nervii forrneaza sistemul nervos periferic.
221

• Miiduva spinarii se intinde in interiorul coloanei vertebrale printr-un canal. Nervii ei sunt incoojuraf de membrane protectoare.

VEZI:
Celula, Glanda, Auz, Corp uman, Vaz, Gust ~i miros, Pipait.

GLANDA
Glandele sunt organe ce produc substante chimice necesare organismului. Un grup de glande produce hormoni, care controleaza cresterea, viata si dezvoltarea.
nele glande din corp au niste tuburi mici, nurnite ducte, prin care elibereaza substantele chimice direct In zona unde este nevoie. Acestea sunt glandele exocrine. Ele includ glandele sudoripare din piele ~i glandele salivare din gura. Alte glande nu au ducte si elibereaza substantele chirnice, numite horrnoni, In sange. Acestea sunt glandele endocrine. CEA MAl IMPORTANTA GLANDA Glanda pituitara este cea mai mica, dar cea mai irnportanta glanda din corp; este atasata de hipotalamus. Aceste doua part! ale creierului controleaza tori nervii corpului si glandele endocrine. ZAHARUL DIN SANGE Corpul depoziteaza si foloseste energie, ca glucoza (zaharul din sange). 0 glanda din gat, numita tiroida, produce un horrnon numit tiroxina, care controleaza rata metabolismului

(cat de Fluxul alii doi cagon,

repede folosesc celulele glucoza). de glucoza In sange este reglat de horrnoni, numiti insulina si glucare sunt prod use de pancreas.

sudonpara ... Pielea are coua tipuri de glande exocrine sub epiderrna: glande sebacee, care produc qrasirne pentru a rnentine pielea si parul moale ~i glande sudoripare, care men\in corpul racoros,

OASE SI DINTI SANATOSI Pe glanda tiroida se gasesc patru glande mici, de marirnea unui bob de mazare, numite paratiroide. Impreuna, tiroida ~i paratiroidele produc horrnoni ce afecteaza nivelui de calciu pentru dinti si oase sanatoase . POMPAND ADRENALINA Deasupra fiecarui rinichi exista cate 0 glanda suprarenala. Suprafata fiecarei glande produce horrnoni steroizi, care controleaza nivelul de apa din corp si reactiile In conditii de stres ~i boala. Interiorul fiecarei glande produce horrnonul numit adrenalina, care pregateste corpul pentru situatiile de urgenta. Efectele adrenalinei sunt: accelerarea batailor inimii, transpiratie si nevoia de a urina frecvent. Astazi simtirn aceste efecte In conditii de stres, ca exarnenele, dar scopul de baza al adrenalinei este de a pregati corpul pentru fuga In fata pericolului, asernenea anirnalelor salbatice.

DATE PE SCURT
• Glandele lacrimare sunt exocrine ~i produc lacrimi pentru a curata ochii. • Glandele endocrine umane produc peste 50 de hormoni.

• Sanii femeilor sunt glande mamare, care

produc lapte.

GLANDE ENDOCRINE
Hormonii circula prin corp in sistemul sanguin. Nivelul este reglat de obicei printr-un mecanism numit feedback. Aceasta inseamna ca celulele senzoriale verifica nivelul fiecaru! hormon din silnge ~i transmit glandelor sa elibereze mai multi sau mai pu\ini hormoni, in functie de nevoie. Glanda tiroida produce tiroxina, care controleaza consumul de ... Ovarele produc hormonii teminini, care controleaza ciclul menstrual ~i dezvolta rea sanilor,
"-C-.:;;-----t--

Glanda pituitara produce peste 12 hormoni.

~.~E.~~~:==-_

Patru paratiroide sunt pe glanda tiroida.

Timusul ajuta la dez- -...L_--'-------=-;..;:.:..Ir.1f volta rea sistemului imunitar in copilarie, apoi regreseaza gradat. Pancreasul e atat 0 I~-;--__,.:,-,-::----;Glanda glanda endocrina, suprarenala se cat ~i una exocrina, afla deasupra producand sucul --}[__----I.L..f~:....:...--=;:~~m~ intestinal. rinichiului.

... Testicule produc hormonii masculini, care controleaza producerea spermei ~i cresterea pilozita\ii taciale.

VEZI:
Creier, Auz, Corp uman, Mamiter, Reproducere, Vaz, Piele, Stomac.

222

INIMA

~I SISTEMUL CIRCULATOR
batai pe minut, cu toate ca ritrnul cardiac variaza odata cu varsta sau sanatatea. Fiecare bataie a inimii pornpeaza aproximativ 70 ml de sange. Cum corpul are doar 5000 ml de sange (5 litri), tot sangele trece prin inirna, In timp de un minut. Un corp activ foloseste mai multa energie si oxigen, asa ca inirna pornpeaza mai mult sange la fiecare bataie.

Inima este un organ musculos, ce pompeaza sange in corp. Se strange cel putin 0 data pe secunda pentru a pompa sange in corp. Daca se opreste se va opri si viata,
nima este 0 pornpa musculoasa, eu patru camere (parti), care dirijeaza sangele In intreg corpul printr-o retea de artere, vene ~i capilare, numite sistem circulator.

INAuNTRU

$1 AFARA
CONTROL~ND INIMA Fiecare bataie a inimii lncepe intr-o mica portiune a peretelui din atriul drept. Aceasta este stirnulatorul natural al inimii. Ea trimite mici sernnale electrice prin peretii inimii, facandu-i sa se contracte. Actiunea e controlata de semnalele nervoase din creier ;;i de hormonii din sange. Senzorii electronici plasati pe piele pot detecta semnalele electriee ale inimii. Semnalele sunt inregistrate pe 0 d iagrarna, eu aj utorul EKG-ului (electrocardiograma).
Vena cava superioara transporta siinge din partea superioara a Siinge spre cap ~i gal

WILLIAM HARVEY (1578-1657) doctorul englez care a demonstrat ca in corp sanqele circula doar intr-o directie, de-a lungul arterelor ~i venelor.

Cand muschii inimii se contracta, sangele e impins din inima In artere, care due sangele In corp. Cand muschiul inimii se relaxeaza sangele intra 'in corp prin vene. Fiecare ciclu de relaxare ~i contractie reprezinta 0 bataie a inimii.

UN MUSCHI NEOBOSIT
Muschiul cardiac (al inirnii) nu oboseste niciodata. Intr-o viata norrnala inima omului bate de mai mult de 2500 milioane de ori. in general, inima are 70 de

oous

POMPE iNTR-UNA
0

Inima nu este

pornpa sirnpla, ci una dubla, separata printr-un

,------,---'------,

perete muscular. Partea dreapta prirneste sanqele slab oxlgenat din corp, prin venele principale. Trimite acest sange prin arterele pulmonare la plamani, de unde prirneste oxigen ~i se intoarce in inima in partea stanga. Acesta e trim is din nou in corp.

J!J!::i!~:I+--

Artere pulmonare spre plarnani

Vene pulmonare de la plamani

Artera pulrnonara spre plamani Vena pulrnonara de la olarnam __ .... -

Sange oxigenat

Vena tibiala

Sange lara oxigen

Siinge spre partea Vena cava interioara de jos a trunchiului transports siinge din partea inferioara a ,--------------, corpului. VEZI: Sanqe, Creier, Glanda, Corp uman, Mu~chi.

CORPUL UMAN
Corpul omen esc este format din scheIet, organe, piele la exterior ~i sisteme specializate, toate acestea lucrand 'impreuna pentru a forma una din cele mai complexe forme de viata.
, Diferitele grupe etnice sunt distincte in aparenta, deseori aces tea fiind rezultatul adaptarii de sute de ani la clirna ~i la conditiile de viala.

orpul omen esc este asernanator cu eel al altor mamifere, In special al maimutei, dar este, din multe puncte de vedere, si unic. Poate umbla drept, pe doua picioare. Degetele pot executa miscari precise, fine, iar creierul mare e mult mai complex dedit al oricarei alte fiinte. Aceste trasaturi fac diferenta dintre specia umaria si alte fiinte din regnul animal, numit Homo sapiens. BLOCURl CONSTITUTIVE Corpul uman este construit din peste 50 de miliarde de blocuri mici, numite celule. Acestea au dimensiuni microscopice si variaza In structura si forma, dupa functia pe care 0 indeplinesc. In fiecare secunda, corpul produce mai mult de 5 milioane de celule de diferite feluri, care le inlocuiesc pe cele moarte. TESUTURILE CORPULUI Celule de acelasi fel sunt grupate astfel incat sa formeze tesuturi. Tesutul osos e te puternic ~i tare pentru a sustine corpul pri ntr-o structura interna - scheletul.

~ Prin exercitii regulate de intindere, corpul uman po ate deveni foarte suplu §i capabil de rasuciri §i indoiri in diverse §i extreme moduri.

Arab

African

Tesutul cartiJaginos este de asemenea puternic, dar mai moale si elastic. £1 acopera capetele oaselor, acolo unde ele se lntalnesc, si se gaseste si In zone ale nasului si ale ureehii. ORGANELE CORPULUI Grupe de tesuturi forrneaza partile principale ale corpului, numite organe. De exemplu: intestinele colecteaza hrana digerata; rinichii filtreaza substantele nocive din sange; iar inima pornpeaza sange. Diferite organe functioneaza im preuna, ca un mare sistem. SISTEMELE CORPULUI Fiecare sistem are un rol important In mentinerea vietii ~i sanaUitii corpului. De exemplu, sistemul respirator, format din nas, trahee ~i plamani, absoarbe oxigenul din aer prin inspiratie. Oxigenul este necesar pentru eliberarea de energie din hrana digerata, pentru buna functionare a organismului. ~

European

Chinez

~ Atlelii se antreneaza mult ca sa-~i dezvolte muschii §i sa atinga perfectiunea trupului.

Indian

224

CORPUL UMAN

DATE PE SCURT
• Corpul uman e format din aproximativ 50 de miliarde de eelule mieroseopiee. • Viata ineepe dintr-o singura celula - eelula ou fertilizata. • Corpurile variaza in trasaturi ea lnaltime, eonstitutle !;>i ujoarea pielii, dar e in interior sun! iden!iee. • Oamenii i!;>isehimba aspee!ul fizie prin diferite tunsori, maehiaje ~i aeeesorii.

SISTEMUL DIGESTIV Corpul trebuie sa-si rnentina celulele ~i tesuturile ~i sa Ie inlocuiasca pe cele moarte. Substantele necesare cresterii $i refacerii provin din hrana, care e procesata de sisternul digestiv: cavitate bucala, dinti, esofag, stornac ~i intestin. Hrana este descornpusa In substante nutritive $i chirnice, bogate In energie, care tree In sange. Reziduurile ies din corp prin materiile fecale. SISTEMUL EXCRETOR In urrna proceselor organismului rezulta reziduuri, din care a parte sunt eliminate prin sisternul excretal' sau eel urinar. Acesta e format din rinichi, care filtreaza substantele nocive din sange pentru a forma urina si vezica, care depoziteaza urina pana cand e eliminata din corp. PIELEA $1 MU$CHII
Pielea protejeaza leziuni daunatoare interiorul corpului de rnizerie, prea rnulta umezeala corpului muscular

COORDONARESICONTROL Partile corpului ~i organele nu functioneaza singure. Doua sisteme de control Ie mentin in functiune ~i Ie ccordoneaza. Sisternul hormonal e format din parti ale corpul ui, num ite glande endocri ne, care produc substante numite hormoni. Acestia tree in sangele din intreg corpul. Fieeare hermon influenteaza aetivitatea chirnica a anumitor eeJule ~i tesuturi, facandu-le sa incetineasca sau sa accelereze. SISTEMUL NERVOS AI doilea sistern de control, sisternul nervas, este 0 retea de nervi in intreg corpul, avand creierul ca centru de control. Creierul prirneste inforrnatii sub forma unor sernnale nervoase, de la senzori - ochi, urechi (pag. 240), nas, limba ~i piele.

sau uscare. In conditii de

~i microbi.

De asemenea.

rnentine caldura

frig ~i 11racoreste cand e prea cald. Sistemul

are mai mult de

640 de rnuscni. in majoritatea

de un os. Cand mu~chiul

cazurilor,

fiecare caoat de rnuschi e atasat

se scurteaza sau se contracta. ellmpinge

osul ~i face ca acea parte a corpului

sa

se rniste.

ORGANELE
Un organ e format din doua sau mai multe tipuri de tesuturi, functie. care lucreaza pentru a avea 0 lnima, de exemplu, sange din

impreuna

un organ a carui functle este sa pompeze In corp. este fermata

tesut muscular
si epitelial.

eonjunctiv

~--'-;-;---'-:---

Ficat

+-_..:.,_-- Plaman
\~\~'rr--"\r- Muschii

gambei

(gastrocnemian)

Pancreas

225

CORPULUMA Acestea detecteaza ce se intampla In afara corpului. Creierul transmite semnale muschilor, ordonandu-le cand sa se contracte. EI este ~i locul proceselor rnentale, cum ar fi: gandire, senti mente, ernotii ~i memorie.
.. Corpul atinge apogeul dezvoltarli psihice ~i fizice intre 18 ~i 25 de ani. Dupa aceea el incepe sa tmbatraneasca, Semnele imbatranirii sunt ridurile felei, parul carunt, chelitul la barbali, scaderea in inallime. a puterii museulare, reacti: mai incete ~i sirnturi mai putin ascutite.

REPRODUCEREA
Omul se reproduce ca orice alt mamifer. Sitemul reprcducator contine organele sexuale masculine sau cele feminine. Cele masculine produc celule spermatice. Cele feminine contin ovule. Cand 0 celula sperrnatica fertilizeaza ovulul, acesta incepe sa se multiplice rapid. Intr-o perioada de noua luni, el creste ~i se dezvolta In corpul mamei, intr-un embrion, apoi In fetus ~i se naste ca un copil.

CRE~TEREA
nele animale devin active ~i independente, doar la cateva minute dupa nastere, dar un copil are nevoie de hrana, caldura ~i ingrijire multe luni. Cand creste, el invata sa se ridice, sa. umble, sa vorbeasca, sa citeasca ~i sa dobandeasca alte cunostinte, ceea ce dureaza multi ani, caci ~i societatea umana e foarte cornplexa.
Craniu

Osul bratului (Humerus)

Ulna

SISTEMUL CIRCULATOR $1 LlMFATIC

Sistemul circulator e format din inirna, vase de sange ~i sange. EI transporta oxigen din plarnani, suostante nutritive ~i bogate in energie, spre toate partile corpului. Sistemul limfatic ~i imunitar produce anticorpi. care sunt ellbersf in sistemul sanguin pentru a lupta impotriva bolilor.

Oasele degetelor (fa lange )

Radius

Sange oxigenat • • Sange cu C02 Sistern limfatic Vase limfatice Noduli limfatici

\Vo.--- Coaste
l3f-:-::=-'r-- Coloana vertebrata

SCHELETUL
Scheletul uman e format din 206 oase. Acestea sunt rigide ~i puternice ~i asigura 0 solida structura interna a corpului. Ele sunt unite la lncheieturi, care permit oaselor sa se rniste in anumite feluri.

Oasele gleznei (tarsiere) ---t~)" Falange Osul calcaiului (Calcaneu)

Sange,

Creier, Glanda,

tnlrna, Sistem imunitar. Rinichi, Plamani, Reproducere.

226

RINICHI
Rinichii sunt organe vitale ce curala sangele prin filtrarea substantelor nocive si a excesului de apa, Acestea sunt eliminate din corp prin urma.
rocesele eorpului, ca digerarea hranei sau arderea energiei, produce diferite substante nefolositoare. Aeestea sunt colectate din toate partile corpului, prin sisternul sanguin si duse la rinichi, unde sunt filtrate. Rinichii sunt cele mai importante elemente ale sistemului excretor, care e responsabil de eliminarea sau excretia substantelor liehide nocive. sau ansa lui Henle, care se afla In stratul interior al rinichiului - zona rnedulara. pASTRAREASUBSTANTELOR FOLOSITOARE Fiecare ansa de nefron e inconj urata de multe capilare, astfel incat substantele folositoare, ca mineralele ~i sarurile, sa treaca din ansa 'in sange. 0 parte din apa e si ea retinuta sau resorbita. Retinerea depinde de resursele de apa ale sangelui si e controlata de mesagerii chimici, numiti hormoni. COLECTAREA REZIDUURILOR Substantele noeive sunt eliminate prin urina. Acestea tree in tuburi mai mari sau eonducte colectoare si se aduna In pelvisul renal- un loc in centrul rinichiului. De aici, tree intr-un tub numit ureter si sunt transportate la vezica, un organ cavitar eu pereti elastici, din zona inferioara a trunchiului. Vezica se goleste contractandu-si peretele muscular, pentru a forta urina in alt tub, uretra, la exterior.

1n ftecare
, Unei fetite, ai caret rinichi nu functioneaza normal, i se da un tratament regulat de dializa. Aceasta presupune atasarea unei rnasini speciale numite hemodializor, care filtreaza substantele daunatoare din sanqe. Odata gasit un donator potrivit, ei i se poate face un transplant de rinichi.

UN MILlON DE MICROFILTRE rinichi se afla doua straturi. Stratul extern - cortexul renal - contine aproape un milion de unitati mici de filtrare, numite nefroni. Fiecare nefron are 0 mica retea de vase de sange microscopice sau capilare, numite glomeru, care sunt inconjurate de un inve lis dublu 'in forma de cupa - capsula glomerul sau Bowman. Cand sangele trece prin glomerul apa, mineralele, sarurile ~i substantele nocive tree In capsula glornerulara. Aceste substante ies din capsula printr-un tub subtire sub forma de U, numit ansa nefronului
Pelvis renal --------,

,-----

Vena renala

RINICHII IN FUNCTIONARE ,
Rinichii au forma de boaba de fasole ~i sunt pozitionaf posterioara a corpului. de
0

central, in partea

parte ~i de alta a sirei spinarii, Ei primesc sanqe

Cortex renal Zona

rnedulara

prin arterele renale ~i, dupa ce sanqele a fost filtrat, este transportat de venele renale. Tot sangele din corp trece prin rinichi de aproape 350 de ori pe zj - adica mai mult de 1700 de litri. EI este curatat 9i filtrat constant. pentru a produce aproximativ 1,5 litri de urina pe zi.

Rinichi

Capilare

Vezica Ansa nefronului (ansa lui Henle)

Uretra

'------7'-'----

Capsula glomerulara (Bowman)

VEZI:
Sange, lnirna, Corp Medicina.

227

uman,

PLAMANI,

SISTEM RESPIRATOR
OXIGENUL INTRA Sangele slab oxigenat, de culoare rosiealbastruie, curge spre plarnani prin artera pulmonata .. Aceasta se divide de multe ori pentru a forma 0 vasta retea de vase de sange, microscopice sau capilare, care hranesc niste mici balonase numite alveole. Oxigenul din alveole iese usor prin peretele acestora si prin peretele capilarelor In sange. Oxigenarea face ca sangele sa aiba culoare rosie. CapilareJe se unesc pentru a forma vena pulmonata, care duce sangele oxigenat mai departe. DIOXIDUL DE CARBON lESE In afara de inhalarea oxigenului, sistemul respirator de asemenea elirnina 0 substanta nociva, dioxidul de carbon. Acesta circula In sens opus oxigenului - din sange In alveole - si este eliminat prin expiratie.
Vena pulmonara ~__;';~.Sangele oxigenat porneste din plarnani.

Plamanii sunt niste organe de culoare roz, buretoase, de forma conica, in interiorul pieptului. Sistemul respirator este alcatuit din nas, gat, trahee, bronhii si plarnani.
este esential pentru aproape Qxigenul fiinta vie, incluzand corpul orice uman. Cand inspiram, plamanii primesc aer curat, absorb oxigenul din el si TI tree In sange, care-l transporta In intreg corpul. Aerul curat e trecut In plamani prin respiratie. Acest proces este ajutat de doua perechi de muschi - diafragma de sub plamani ~i muschii intercostali dintre coaste, din fata plarnanilor. INAuNTRU ~I AFARA Pentru a inspira, diafragrna se incoarda, se scurteaza $i se lateste. Intercostalii de asemenea se scurteaza ~i lmping sus si In fat a coastele. Aceste miscari destind plarnanii, facandu-i rnai incapatori si trag aerul curat prin nas si gura, prin gat ~i trahee, spre plarnani. Pentru a expira, diafragma se relaxeaza ~i plarnanii mariti tree la forma initiala, cu un velum mai mic, irnpingand aerul consumat afara.

, Cand se lnspira, cutia toracica se large~te ~i diafragma coboara. Aceasta actiune se produce invers la expiratie.

DATE PE SCURT
o Plamanii unui adult pot primi trei sau cinci litri de aer. o

Cano e relaxata, 0

persoana respira de 1215 ori pe minut. Fiecare inspiratie este de cam 0 jumatate de litru de aero Dupa un efort, respiratia poate ajunge la 60 de respiratii pe minut, cu peste 3 litri de aer pe
o

Artera pulmcnara

respiratie.
Sange slab oxigenat ---::=--::-'-'_IIf{.,~ intra in plarnani Bronhiola

Perete alveolar

Intrarea -+-.__.._;_;~ aerului

iN INTERIORUL PLAMANULUI
Trahee Aerul trece prin trahee, intr-un sistem de tuburi numit bronhii. Acestea se divid, de multe ori devenind mai subtiri ~i mai mici. in interiorul plamanilor ele forrneaza tuburi foarte subtiri, numite bronhiole, iar la capatul fiecareia se gase~te un sac de aer microscopic, numit alveola, Exista peste 350 de milioane de alveole in fiecare plarnan.

:--+----+--

Lobul inferior al pia manu lui

VEZI:
Sanqe, uman, lnirna, Corp Muschi.

MU~CHI
Corpul are 640 de muschi, fiecare specializat in contractare (scurtare), pentru a determina miscarea. Toate actiunite, de la clipire la accelerare, sunt dirijate de muschi.

, intr-un muschi se gasesc leqaturi de fibre lungi (miofibrile), mai sub!iri dedit parut, unite de un tesut de legatura.

Muschi neted Mu~chii scheletici trag oasele - ei misca degetele, bra Ie Ie ~i alte pai\i ale scheletului.

sau miofilamente. tele sunt alcatuite structuri fibroase,

La randul lor, filamendin legaturile unor numite actina ~i miozina.

PUTEREA MUSCHILOR Pentru ca un rnuschi sa traga, fiecare miozina "Inhata" actina vecina, facand-o sa alunece, ca ~i cum ar trage 0 sfoara cu mana. 0 asemenea actiune a milioanelor de miozine ~i actine va determina incordarea. Cantitatea si puterea contractarii sun! controlate de semnale de la creier. TREI TIP URI DE MUSCHI Muschii scheletului, observati cu un microscop, se prezinta In forma de dungi, deci ei sunt cunoscuti sub numele de rnuschi dunU~Chii corpului urnan vari n rnagar: sau striati. Deoarece putem sa-i conrime ~i forma. Ei pot fi mai subtiri tractam de voie ei se numesc muschi vol undecat firele de bumbac, lungi ~i umflate In tari. Muschiul cardiac (numit miocard) mijloc sau late, In forma de felii. Cel mai forrneaza peretii grosi ai inimii. EI se conmare, gluteus maximus, este situat In fese. tracta regulat, pentru a pompa sange. MusCei mai multi sunt atasati ferm de schelet, chii viscerali formeaza straturi In peretii cu capete ingustate, numite tenpartilor interioare ale corpului - viscere, doane. .. cum ar f stomacul, intestinele si vezica e·to: - :.r;:-:'~'~'0... urinara. Ei lucreaza In mod automat, LUCRU iN PERECHE _.-~ deci sunt muschi involuntari. Muschii pot numai sa traga, nu sa si impinga. De aceea, ei Ochiul are sase sunt aranjati In perechi opuse. muschi, care ajuta la Unul din pereche trage 0 parte rotirea globului ocular in orbita. a corpului intr-o directie. Pentru a misca partea inapoi, perechea 0 Ligamente va trage In directia opusa. Muschii aniTendoanele ~i ligamenmalelor au 0 structura asernanatoare .~i tele sunt tesuturi lucreaza la fel ca muschii umani.

Tricepsul se relaxeaza.

<,

"'(

.. Cand i!i indoi bratul, muschiul biceps din partea lui superioara trage antebra!ul, indoind cotul. Partenerullui opus, tricepsui, trage aruebratul in partea opusa, Indreptand cotul.

INTERJORUL ONUI MU~CIU Muschii sunt alcatuiti din legaturi de fibre lungi, numite fibre musculare sau miofibrele. Fiecare confine legaturi de parti microscopice, denumite filamente musculare

elastice tari. Ligamentele conecteaza un as cu altul, iar tendoanele leaga un rnuschi de un as.

Tendonul luiAhile

lnirna, Corp uman, Lentila, Plarnani, Vaz, Stomac. Pipait.

229

REPRODUCERE
Reproducerea este procesul producerii unor noi organisme, astfel incat viata sa continue de Ia 0 generatie la alta. Toate fiintele vii produc fiinte de acelasi fel cu ele.
eproducerea este una din cele mai irnportante functii ale tuturor organismelor vii - de la cei rnai mici rnicrobi pana la cei mai inalti arbori, elefanti sau balene. Exista doua tipuri importante de reproducere: asexuata si sexuata. UNU DEVINE DOl Cea mai sirnpla forma de reproducere asexuata este eea a organismelor unicelulare, cum sunt amibele si baeteriile, care se reprodue prin sirnpla divizare 'in doua. Fieeare celula nou creata creste si apoi se divide si ea 'in doua si asa rnai departe. In conditii prielnice, anumite bacterii 'i~i pot dubla numarul, la fiecare 15-20 minute. REPRODUCERE UNIPARENTALA. Multe plante se reproduc asexuat prin propagare vegetativa. 0 parte a plantei creste radacini in sol si produce 0 tulpina, care apoi devine un individ separat. Gradinarii folosesc acest proces prin taierea unei parti a plantei si plantarea ei. Unele anirnale simple se reproduc intr-un mod asernanator, prin inrnugurire. Parintele da nastere unui "mugure" care da un nou individ. Hidrele, micutele ereaturi acvatice asernanatoare anemonelor, se multiplica prin inrnugurire.
Citoplasma Membrana

Nucleu de spermatozoi Ziua 1: un spermatozoid penetreaza ~iIertilizeaza un ou in interiorul trompei uterine, forrnand un zigot.

Zigotul se divide in doua ~i continua sa inainteze de-a lungul trompei uterine, spre utero

! Organismele unicelulare, cum sunt amibele, se reprodue asexuat, divizandu-se in doua - un proces denumit .flsiune binara",

DURATA MEDIE DE GESTATIE A MAMIFERELOR

Specii Scorpia comuna $oarece de casa liliac Pisica Caine Tigru Capra Elan american Gorila Om Cal Balena albastra Elefant asiatic lile 15 17 45 63 63 103 150 245 260 266 333 350 660

! lnvestiqatii cu ultrasunete, cum ar fi cea a fetusului de 20 de saptarnani din figura, arata dezvoltarea copilului.

FERTILIZARE
Reproducerea este foarte asemanatoare la toate mamiferele, inclusiv omul. Femela sau mama are organe de reproducere numite ovare, care produc sute de oua minuscule. Masculul sau tatal are organe de reproducere numite testicule, care produc milioane de oua inca ~i mai mici, numite spermatozoizi. in timpul imperecherii, masculul plaseaza celulele sale spermatice in tubul de reproducere sau tractul femelei. Aici, un spermatozoid al spermei se uneste (sau fertilizeaza) cu un ou. Genele din oul femelei ~i din spermatozoid se impreuneaza pentru a forma un nou individ. trompa uterina __

GENE DIFERITE - VARIATIE Majoritatea plantelor $i anirnalelor se 'inmultesc prin reproducere sexuala. Aceasta cere doi parinti - mascul si fernela. Fiecare parinte contribuie cu 0 unica selectie de gene, astfel ca progeniturile difera 'in functie de gene Ie pe care Ie-au rnostenit si cresc deosebindu-se usor unele de celelalte. Aceasta variatie insearnna ca eel putin unele progenituri vor fi adaptate eonditiilor mereu 'in schimbare ale lumii, supravietuind astfel luptei pentru existenta. AAVEAPUI Unele mamifere, ea soarecii, se nasc Tara blana, eu ochii inchisi si depind I'n totalitate de parinti. Un bebelus este $i el neajutorat, desi are anumite reflexe neconditionate, ca plansul atunci cand Ii este frig $i foame. Puii altor mamifere, cum sunt balenele, girafele $i antilopele, sunt vioi si 'in stare sa se miste la cateva minute dupa nastere. Nurnarul puilor nascuti deodata variaza. Focile, delfinii, liliecii si omul au de obicei un singur pui la 0 nastere. Cainii, pisicile si sobolanii au mai multi pui odata. Opossumul naste peste 30 de pui odata.

ovar -----"""t:uter-------'-.;,. vezica urinara -----~"1t'" vagin ----.:...---11 vulva

C-.Jl

Mascul

Femela

230

REPRODUCERE
Sac vitelin Embrion Sac vitelin Placenta

Celulele continua sa se divida; dupa 4-5 zile se torrneaza 0 sfera rninuscula din 16 celule.

Ziua 13: sfera se irnplanteaza in mucoasa uterului, care forrneaza structuri ajutatoare.

Ziua 20 embrionul se hraneste din sacul vitelin ~i incep sa se formeze rnaduva spinarf ~i creierul.

Ziua 28: au inceput sa se formeze bratele ~i picioarele individului, iar inima incepe sa pompeze sanqele,

Ziua 35: incep sa se formeze oasele ~i rnuschii, in timp ce continua cresterea bratelor ~i picioarelor.

DEZVOLTAREA BEBELU$ULUI
1n timpul dezvoltarii,
celulele se multipllca rapid, se rnisca in jur ~i se schimba in forme specializate, tormand treptat organele de baza ale corpului. Aceasta faza de crestere rapids se nurneste stadiu embrionar. Pe rnasura ce rnicutul corp, asemanator unui mormoloc, se dezvolta. el ia 0 forma ce poate fi recunoscuta, Se dezvolta rnuschii, oasele, pielea si alte caracteristici. La 8 saptamani dupa fertilizare se numeste fetus. EI este hranit de mama printr-un organ special. numit placenta. in final, el paraseste uterul prin vagin, pentru a incepe viata in lumea exterioara.

Ziua 56: fetusul, lung de 2 em, si-a dezvoltat prrncipalele paf\i ale corpului, degetele de la rnaini ~i picioare; unii dintre muschii ~i nervii lui functioneaza.

Dupa patru luni, letusul si-a dublat marirnea ~i are trasaturi bine dezvoltate, cum ar Ii degetele de la maini ~i picioare.

Dupa 5 luni, plamanii ~i majoritatea celorlalte organe ale corpului lucreaza corespunzator, Fetusul se mi~ca deseori, astlel lncat la sfarsitul lunn a IX-a (mai sus) este gata sa se nasca, cu capul inainte.

10

DEPUNAND

ouA

Marniferele, unii serpi ~i pesti si cateva tipuri de insecte dau nastere puilor lor. Dar rnarea rnajoritate a animalelor se reproduc depunand oua din a carer gaoace ies pui. Ouale sunt inchise intr-un invelis tare pentru protectie ~i pentru impiedicarea uscarii continutului. Astfel sunt ouale pasarilor si reptilelor. Acestea contin un galbenus, depozitul de hrana pentru pui, pe masura dezvoltarii lor. Insectele, paianjenii ~i alte rnici creaturi similare depun si ele oua cu un lnvelis tare, dar care nu au mari depozite de hrana In interior. Puii ies din gaoace ~i se hrane c imediat.

REPRODUCEREA iN APA Quale depuse in apa nu au nevoie de un invelis rezistent la apa. Ouale amfibienilor sunt gelatinoase, iar ouale pestilor, crabilor ~i ale creaturilor similare au pereti sub[iri. In mediul terestru, masculul transfera sperm a In corpul fernelei In timpul imperecherii, altfel spermatozoizii s-ar usc a si ar muri, In apa, femelele pot sa-$i lase ouaIe si masculii sperm a rara a exista riscul ca ele sa se usuce. Masculii $i femelele I$i elibereaza sperrna si ouale In apa, iar fertilizarea are loc la voia intamplarii. In cazul multor pesti si crabi, rnasculii si femelele I$i elibereaza sperrna $i ouale intr-un loc. 231

VEZI:
Amfibian. Animal, Fluture ~i molie, Evolune. Peste, Floare, Corp uman, Insecta, Mamifer, Microorganism, Samanlii ~i polenizare.

SCHELET
Puternicul cadru alcatuit din peste 200 de oase, numit schelet, confera corpului forma, sprijin si protectie ~i ii permite sa se m iste.
vertebrata ~i coastele central sau axial, iar bratele ~i picioarele forrneaza scheletul apendicular. Sisternul celor 206 parti dure, rigide, nurnite oase, alcatuieste cadrul intern al corpului ~i protejaza organele delicate, cum sunt creierul, inima ~i plarnanii. Oasele sunt legate uncle de altele prin articulatii si sunt ancorate de rnuschi, care Ie trag pentru a misca corpuJ.

forrneaza scheletul

cheletul Craniul,

urnan are doua part: principale.

coloana

vase de sange ~i nervi. Ele sunt 0 cornbinatie de celule vii $i de minerale. Celulele oaselor, numite osteocite, produc minuscule structuri de minerale osoase, numite osteoni (sisterne haversiene). Majoritatea oaselor au un puternic strat exterior de 0' compact, cu osteoanele impachetate. In interioru I acestuia se afla un strat de os spongios. MADUVA OSULUI In interiorul unor oase se gaseste maduva gelatinoasa. Aceasta produce noile celule ale sangelui, ln fiecare secunda. Toate oasele bebelusi lor contin maduva, In tirnp ce adultii au rnaduva In special In stern, In coloana vertebrala, In coaste

Scheletul unei pasari este loarte user, favorizand zborul.

Mamiferele mari, ca vacile, au nevoie de oase puternice pentru a Ie susnne greutatea.

Pestii au oase tepoase, ce

sprijina inotatoarete ~I oase flexibile in coloana vertebrala. Cap

TARIA OSULUI Marirnea si forma fiecarui os depinde de mcdul In care acesta suporta partea de corp ~i muschii atasati lui. Oasele sunt tari deoarece contin cristale ale unor minerale, cum sunt calciul $i fosforul, dar sum si usor flexibile deoarece contin fibre ale proteinei numite colagen. iN INTERIORUL UNUI OS Oasele sunt de culoare galben-pal
... Aproximativ 0 treime a osului este tesut viu. Restul consta in minerale, cum ar f calciul si tostorul, care preduc un material dur, dar oarecum elastic.

si In craniu. SCHELETUL UMAN

Craniul este alcaturt din 8 oase legate intre ele, iar tata are 14 oase. in interiorul fiecarei ureehi se alia 3 dintre eele mai mici oase ale seheletului, numite oseioare. Coloana vertebrata are 26 de case numite vertebre; 12 perechi de coaste se unese in cosul pieptului, asezat in fata pieptului. Fieeare bra! are 32 de oase' Incluzand eele 8 carpiene ale ineheieturii mainii Fieeare pieior are
31 de case, incluzand

si au

eele 7 tarsiene ale gleznei. Craniu

Osul

Osul pieptului (stern) Coaste

Canale haversiane (cu mele de celule osoase)

Osul soldului (pelvis)

Femur

Oasele gleznei (tarsiene)

I.

piciorului (tibia)

Osul coapsei (femur)

t.,

.: _j___

/f ,?2--

--

Oasele incheieturii

mainii (carpiene)

Oasele palmei (metacarpiene)

VEZI:
Corp uman, Nutritie. Muschi,

Degete (Ialange)

232

PIELE ~I PAR
Pielea protejaza partile delicate din corp de lovituri, murdarie, microbi ~i ploaie. Ea ajuta la racirea si incalzirea corpului si ne da simtul pipaitului.
ielea este invelisul care acopera tot corpul nostru, cu 0 suprafata de aproximativ 2 111'. Ea cantareste aproximativ 4 kg $i variaza In grosime de la 0,5 rnm pe pleoape la 5 rnrn pe talpi; grosimea medie este de 1-2 rnrn. Pielea creste si se reinnoieste In permanents, iar daca cste pre ata si solicitata, ea devine mai groasa si mai dura. STRATUL EXTERIOR Suprafata pielii, epiderrna, este moarta, dar sub ea se afla una din cele rnai active parti ale corpului, derma. Celulele microscopice la baza epiderrnei se inrnultesc continuu, impingand eelulele batrane deasupra. Peste eca 4 saptamani se umplu cu 0 proteina, cheratina (care produce parul $i unghiile), se aplatizeaza si mor. Apoi, celulele moarte ajung la suprafata, unde sunt spalate ~i cad zilnic.

Pielea este ranita: se formeaza 0 crusta de protejare a corpului de microbi. Sub ea se dezvolta 0 noua piele.

Vasele de sanqe rupte se inqusteaza, oprind sanqerarea. Celulele albe ale sanqelui distrug bacteriile.

Reptilele de tipul soparlelor au piele uscata, solzoasa,

Piele de pore: numai mamiferele au piele cu par.

Trombocitele din compozi\ia sanqelui produc inchegarea acestuia. Cheagul se intareste, forrnand crusta.

in interiorul dermei, celule numite fibroblaste produc tesutul nou. Dupa ce se vindeca, crusta cade.

PieIe de melc: glande secretand mucus pe aria pielii.

pATRUNZAND SUB PIELEA OMULUI

Exista un strat exterior ~i unul interior al pielii. Stratul exterior este epiderma, sub care se gase~te un stral mai gros, numit derma. Acesta contine fibre de colagen $i fibre de elastan, facandu-I sa fie puternic, dar totusi elastic. In derma se alia glande sudoripare, radiicini ale firelor de par, minuscule vase de sanqe ~i terminatii microscopice ale nervilor sirntuhn tactil. Fiecare fir de par este ancorat intr-un folicul. Acesta are
0

glanda sebacee, care produce

ceara sau un ulei numit sebum.

CULOAREA PIELII Celulele melanocite produc granule minu cule de melanina mara Inch is (pigment). Mai multe melanocite active produe mai multa melanins la pielea mai inchisa la culoare. oi mostenirn nivelul de activitate al melanocitelor $i deci culoarea pielii de la parintii nostri. Expunerea la soare activeaza rnelanocitele, protejand corpul de razele ultraviolete astfel are loc bronzarea corpului. RACIREA TRANSPIRATIEI Pielea ajuta la controlul temperaturii corpului. Daca corpul e prea cald, vasele de sange din epiderrna se largesc si se pierde mai multa caldura. Microscopicele glande sudoripare fac ca transpiratia a se scurga prin pori. Uscandu-se treptat, atrage mai multa caldura din corp. PAR sr PIELE DE GAINA Daca corpul e rece, vasele de sange se Ingusteaza si reduc pierderea caldurii. Muschiul erector al firului de par 1'1Impinge in sus, atragand aerul din jurul pielii, care pastreaza caldura, $i produce pielea de gaina. Firele de par sunt betisoare ale unor celule I-V_E_Z_I:
rnoarte, umplute cu
Amfibian, Glandil, Sange, Celula,

Epiderrna

Derma sudoriparil Glanda sebacee (care produce ulei)

Mu~chi erector (face parul sa se ridice atunci cand e frig)

---t

233

cheratina. Doar radacina foliculului e vie.

Corp uman,

Melc, Pipait.

STOMACUL

~I SISTEMUL DIGESTIV

Hrana consumata este descornpusa in nutrienti de catre stomac ~i intestine, apoi preluata de corp pentru a o folosi pentru energie, crestere, intretinere ~i reparare.
sisternului digestiv, asernanandu-se cu un coridor lung sau un tub din corpul uman. Acesr sistem incepe de la gura, se continua prin gat, esofag, stornac, intestinul subtire ~i cel gros, terrninandu-se cu anusul. Lungirnea tubului digestiv este de circa 9 m.
, 0 vedere marita a mugurilor gustativi umani. care detecteaza gusturile: dulce, acru, amar ~i sarat.

tornacul ocupa cea mai mare parte a

MESTECATA. IN PASTA. Prin mestecare, hrana se transforrna intr-o pasta, astfel ca sueuri Ie digestive 0 pot

, Zaharul ~i grasimilp. contin nutrienti importami, insa acestia se transforms in grasime, in lipsa miscarilor necesare.

CALATORIE DIGESTIVA
Hrana treee prin sistemul digestiv uman lntr-un pus a prin presare ~i pasare fizica ~i de cafre sucurile chimice digestive, numite enzime digestive. timp de 24-36 ore. Ea este digerata ~i descom-

prelua eu usurinta. Trei tipuri de glande cu enzime produe saliva, pentru deseompunerea amidonului si a zaharului, DIGERAND ~l ABSORBIND In stomae, hrana este amestecata cu aeizi puterniei si eu enzirne digestive. De aiei, hrana se deplaseaza in intestinul subtire care are 0 latirne de 4 em si 0 lungime de 6 m. Captuseala aeestuia este acoperita eu mii de viii (prceminente minuscule), fiecare avand 1 mm. Aeeasta reprezinta 0 zona uriasa pentru absorbtia nutrientilor, Captuseala intestinului subtire, preeum si pancreasul din apropiere produe enzime si rnai puterniee pentru a digera ehimul (hrana sernidigerata). n alt fluid digesti v, fierea, este produs de ficat si pastrat In veziea bi Iiara. F ierea este un bun digerator al grasimilor din mancare. INTESTINU L GROS Hrana nedigerata trece in intestinul gros, lat de eea 6 em ~i lung de 1,5 m. Exerernentele semisoJide sunt pastrate spre capatul tubului digestiv, in reet, pana in mornentul elirninarii prin anus. FICAT Sangele din intestine se varsa in ficat, care inmagazineaza nutrienti provenind din digestie ~i transforms zaharul in amidon, pentru aft pastrat. Fieatul deseompune posibilele substante daunatoare, ea aleoolul.

-.::::._---4~'---~-------

pasta ~i este arnestecata cu 0 saliva apoasa. Aceasta face mancarea alunecoasa, fiind usor de inghilit. Fiecare inghi\itura de mancare se numeste bol. ;.r.....--------;--in limp ce se deplaseaza prin gal ~i prin esofag. hrana inghi!ita este presata ~i rnasata de catre contractiile ritmice ale rnuschilor dispus: pe peretele esofagului.

In gura, hrana este rnestecata capatand 0 forma de

:li'9I-\ffi----,---

Muschii puternici ai peretelui stomacului agita ~i preseaza hrana. Dupa 3-6 ore, hrana semidigerata, lichida, denumila chim, se scurge in intestinul subtire.

'/':.:77-~-'ob"_%.'J-__""'---

te chimice. Nutrientii vor intra in sistemul circulator sanguin.

4 In

intestinul subtire, chimul este descompus in substan-

~~r=:::"-~~~~~~!Gf----

Hrana nediqerata, precum ~i reziduurile tree in intestinul gros. Apa ~i sarurile sunl preloate de sistemul circulator sanguin, inainte ca excrementele sa fie eliminate prin anus.

VEZI:
Hrana, Nutritie.' Glanda, Corp uman, Gust ~i miros.

234

DINTI ,
Dintii sunt structuri dure, asemanatoare oaselor placate cu smalt, implantate in oasele maxilarelor animalelor si ale oamenilor. Cu ei muscarn sau mestecam.

D
Carrnvorele, cum ar fi hiena, au dln!i ascutiti, cu care sfa~ie ~i zdrobesc.

intii, inveliti cu eea mai dura substanta a corpului - smaltul, sunt extrem de puterniei si folositi din plin. Dar, pentru a preveni durerile de dinti, cariile dentare $i afectiunile gingivale, ei trebuie curatati cu regularitate.
, Un stomatolog diaqnosticand ~i tratand afectiuni ale dintilor ~i gingiilor. Vizitefe regulate la cabinetuf stomatologic ajuta fa detectarea din timp a cariilor dentare.

eel mai mare incisiv este fildesul efefantului african de sex mascufin.

TIPURl DE DINT' Cele patru tipuri de dinti ai nostri indeplinesc sarcini diferite. Ineisivii, aflati In fata, sunt subtiri si lati, $i au rolul de a rnusca si felia hrana. rrnatorii sunt eaninii, care sunt mai inalti si mult mai ascutiti pentru a sfisia si a taia hrana. Prernolarii $i molarii sau dintii obrazului, situati In spatele gurii, sunt largi si cu suprafata lata, pentru a asigura macinarea si mestecarea hranei. PRIMUL SET DE DINTI Oamenilor Ie cresc 2 seturi de dinti. Dintii de lapte sunt 20, incep sa apara pe la 6 luni dupa nastere si se cornpleteaza pan a la varsta de 3 ani. Copiii au cate 2 inc isivi, un canin si 2 premolari, In fiecare jumatate a maxilarului de sus $i de jos.

AL DOILEA SET DE DINT] Cam de la varsta de 7 ani, copiilor incep sa Ie cada In mod natural prirnii dinti, care vor f inlocuiti cu 32 de dinti permanenti sau adulti. In fiecare jurnatate a fiecarui maxilar exista 2 incisivi, un canin,2 prernolari si 3 rnolari. Molarii de minte sunt ultimii, care apar pe la 20 de ani. La anurniti oameni s-ar putea ca acestia sa nu erupa niciodata, ramanand mici $i ascunsi In osul maxilarului.

Serpii au dinlii curbaf spre interiorul gurii, pentru a facifita tragerea prazii spre gal

coroana gingie

premolari molari ----,--,--.

venos iese. Dinlii unui paianjen sunt scobip ~i umplun cu otrava, care paralizeaza victimele.

iN INTERIORUL DINTELUI
Toli dinlii au aceeasi structure de baza. Partea superioara sau coroana apare deasupra gingiei. iar radacina este in osul maxifarului. La baza coroanei, tesutul gingival moale se uneste cu gatul dintelui. intre coroana §i radacina se gase§te pulpa dintelui. Aceasta confine minuscule vase sanguine, ce hranesc dintele §i nervii pentru deteetarea presiunii, a temperaturii §i a durerii. Vasele sanguine §i nervii tree in maxilar, printr-o gaura minuscule de la baza radacinii, nurnita eanalul rMaeinii.

Dintii unui rechin sunt zimlali ~i sunt inlocui\i cu regufaritate, pe masura ce cad.

gingie osul maxilarului inferior

VEZI:
Elefant, Rechin, Cal, Corp uman, $arpe, Paianjen ~i scorpion.

235

HRANA
Hrana este 0 substanta , care devine sursa de nutritie , pentru un organism. Fara ea nu exista viata, Hrana pe care 0 consumam provine de la plante ~i animale.
DATE PE SCURT
• Australienii sunt cei mai mari consumatori de carne. • Exista peste 10.000 de plante comestibile in lume, din care doar 120 sunt cultivate pentru

ieta moderns contine 0 mare varietate de alirnente. Unele, ca fructele ~i legurnele, se afla In stare a lor originala. AItele, ca painea ~i harnburgerii, sunt preparate, aratand foarte diferit de ingredientele pe care Ie folosirn la prepararea lor. PRIMII FERMIERI
Cu 10.000 de ani In urrna, oamenii erau

DIFERITE DIETE Carnea si lactatele ocupa 0 mare parte din hrana tarilor dezvoltate, totusi unii oameni din Estul indepartat si-au pierdut obisnuinta de a consurna lactate, ele nefacand parte din dieta lor. In tarile tropicale, oamenii mananca mai ales orez, tapioca ~i cartofi, cu purine legume, In tirnp ce In tarile mediteraneene se consurna multe fructe ~i legume. HRANA iN LUME Cu toate ca este hrana mai rnult decat necesara pentru a ajunge populatiei, ea nu ajunge intotdeauna eelor nevoiasi. Unul din zece oameni este subnutrit ~i, In fiecare an, aproape 40 de mil ioane de oameni mol' de foarne - rnajoritatea fiind in tarile subdezvoltate. In tarile dezvoltate, oamenii mananca eu 30-40% rnai mult decat au nevoie, lucru ce poate eauza problerne de sanatate.

hrana.
• Boabele de soia contin 50% proteine. • in 1795, un parizian pe nume Nicolas Appert a fost prima persoana care a conservat hrana. • inainte de a aparea conservantii chimici, hrana era sarata, afumata sau rnurata.

vanatori-culegatori, petrecandu-si 0 mare parte de timp vanand sau culegand fructe ~i legume pcntru hrana, Pe urrna, In jurul anului 8000 I.I-Ir., oamenii din partite fertile ale lumii au inceput sa foloseasca parnantul pentru agricultura. Ei au inceput sa cultive grane si sa dornesticeasca animale, ea vite, oi ~i pasar: de curte, pentru lapte, carne si oua.

SURSA DE HRANA Hrana noastra provine din multe surse, fie plante, fie animale. Din plante se folosesc mai ales graun!ele, fructele ~i legume Ie. Produsele din graunle sau ceo reale, ca orezul sau painea, au ramas baza ali menta!lei oamenilor de mii de ani. Hrana de la animale Include carnea, ouale ~i prod use Ie lactate. Ele sunt produse cu costuri mai rnari decat hrana vegetal a ~i sunt frecvent consumate in \arile dezvoltate . .. Cereale ca graul ~i porumbul ocupa aproape 0 jurnatate din culturile lumii, din care se produc alimente.

Placinta

Spaghete

236

HRA

PREPARAREA HRANEI Oarnenii au preparat mancarea - prin gatire -Inca de rand s-a descoperit focul. Astazi sunt multe alte moduri de preparare a mancari i, cum ar fi uscarea, congelarea, conservarea si tratarea la temperaturi ridicate. Prepararea face ca unele alimente, cum ar f cartofii si faina, a fie mai user de digerat. De asemenea, impiedica putrezirea alimentelor, lucru care duce la 0 infectie cu microbi. Tratarea alirnentelor la temperaturi ridicate ornoara microbii, In timp ce condirnentarea si congelarea Ie incetineste dezvoltarea. ADITIVI Aditivii sunt substante ce se adauga alimentelor In timpul prepararii lor. Vitaminele si mineralele adaugate In paine ~i cereale cresc valoarea nutritionala a alimentelor. AI!i aditivi sunt: conservantii folositi In alirnente, ce opresc procesul de
FRUCTE $1 LEGUME Noi consurnarn fructe, ca portocalele ~i legume, precum conopida, in slare naturala. Totusi, portocalele pol fi folosile penlru sue sau pol fi censervale. Legumele, ca

putrezire si colorantii, ca de exernplu pigrnentul natural de sfecla. SlGURANTA ALIMENTELOR Cca 6% din populatie sufera de intoxicatii In fiecare an, cauzate de alirnente contaminate cu bacterii nocive ca E. coli sau salmonella. Prepararea hranei In conditii igienice reduce riscul infectarii ei. Carnea, pestele, laptele si ouale trebuie sa fie bine fierte sau prajite inainte de a Ie consuma, pentru a ucide bacteri iIe. RELIGIE ~I CULTURA. Hrana depinde deseori de cultura sall rei igia oamenilor. De exemplu, unii evrei consuma rnancare cuser, irnpusa de legile religioase, ca de exernplu mancarea separat a carnii si a produselor lactate. In religia hindusa, fiecare fiinta vie e considerata ca avand sutlet, asa ca se evita mancarea preparata din carne. Multi vegetarieni considers ca animalele nu trebuie sa fie ucise pentru hranirea oamenilor.

.i. Paella este 0 rnancare

spaniola, facula din orez,

cruslacee, legume ~i carne de pui; denumirea vine de la ligaia in care e coapta. Fiecare tara are mod uri unice de a-si prepara mancarea, care de rnuite ori au fost Iransmise din generatie in generalie, iar hrana esle preparata de obicei din prod use locale.

mazarea,

pol fi congelale

sau PRODUSE LACTATE Vilele de laple produc laplele din care se fac aile produse. Vilele sun! crescute ~i penlru carnea lor.

uscale pentru mull limp.

La cules intr-o livada de portocali Conopida

VEZI:
Hamburger Suc de portocale laurt Cultura, preistorici. Obicei, Agricultura, Nutrttie, Oameni

237

SOMN
Somnul e 0 stare de descrestere a constiintei, in timpul careia corpul se odihneste dupa activitatile lui normale. EI estc esential pentru 0 minte ~i un corp sanatos. CICLURILE SOMNULUI
Studii de laborator arata modelele electrice pe care Ie produce creierul in timpul somnului. Electrozii unui EEG sau encefalograf se etaseaza capului unei persoane care doarme ~i inregistreaza schimoarile care apar in activitatea creierului, sub forma grafica a unei linii unduite. In perioada unui somn de 8 h, persoanele a· dormite trec printr-un ciclu REM ~i NREM la fiecare 90 rmn., incepand cu NREM in etapa I. Somnul devine tot mai adanc pima in etapa a IV-a, cand este somnul eel mai profund. Dupa 60-90 min. etapa de vise (REM) apare prin etapa a II-a, cand creierul redevine activo Daca somnul continua, apar perioade REM mai lungi.
(/)

sr
CD 0

g;

Ore de somn

a.

'" 3
::l

IV W

....

,. -----+---+
I

I
2

bataile Cit visam, activitatea creierului creste din nou, iar ochii se misca repede ub pleoape, in perioada REM (rniscare rapida a ochiului) a somnului. oi trecem prin cateva cicluri Tara vise (NREM sau miscare inceata a ochiului) si cu vise, in timpul sornnului noptii. SOMNUL sr CRE.STEREA Desi petrecem 0 treirne din timpul nostru dorrnind, nimeni nu stie de ce este acesta atat de important. Somnul odihneste corpul, dar folo im aproape tot atata energie cand dorrnirn ca ~i cand suntem treji. Somnul este important pentru crestere, de aceea copiii au nevoie de mai rnult sornn decat adultii. EI poate ajuta pentru o mai buna capacitate de invatare si mernorare. Pe masura inaintarii In varsta, oamenii au nevoie de tot mai putin sornn. n bebelus doarme majoritatea tirnpului, un copil de patru ani are nevoie de 10-14 ore de sornn In fiecare noapte. Un adult tanar poate avea nevoie de opt ore de somn, iar oarnenii peste 60 de ani donn doar cinci sau sase ore si se trezesc deseori In tirnpul noptii.

~nd ~ormi~,
mcenneste

activita:ea
In etape,

creie~'ului

impreuna cu inirnii, temperatura si respiratia.

PERTURBARI DE SOMN Somnul este esential. Cand 0 persoana are insornnie (nu poate dormi) se sirnte iritabila ~i greoaie. Daca insomnia continua, pot aparea incapacitatea de concentrare si halucinatiile (vederea unor lucruri nereaIe). Unii au cosrnaruri; altii se dau jos din pat si merg in timpul sornnului (sunt sornnambuli). Din cauza diferentei de fus orar, pot aparea tulburari ale somnului. VISE Multi cred ca visele sunt rezultatul gandurilor ~i preocuparilor zilnice. Unii isi amintesc visele, altii nu. Visele sunt deseori sursa de inspiratie In arta, muzica ~i film.

DESPRE SOMN
• Fiintele umane sunt in majoritate diurne - ele sunt treze in timpul zllei ~i dorm noaptea. • Unele anima Ie, cum ar Ii bursucii, sunt nocturne dorm ziua ~i sunt active noaptea. • Reptilele, pestii ~i insectele au perioade de inactivitate, care se aseamana cu starea de somn. • Magarii au nevoie de 3 ore de somn pe zi. • Liliecii au nevoie de 20 de ore de somn zilnic.

~ Pictorul spaniol Salvador Oali (1904-1989) a fast inspirat de visele sale, denumindu-s, arta .picturi ale viselor". In Persisten(a memoriei (1931) ilustreaza ideea lui des pre timp.

Animal,

Hibernare,

238

-:yi~ I

Corp uman, Anotimp,

--= -

GENETICA.
Genetica e stiinta care studiaza cum animalele si plantele mostenesc trasaturile predecesoriJor, generatie dupa generatie.
OPiii arata ca parintii lor. Aceasta tendinta ca urmasii sa sernene parintilor a fost cunoscuta din tirnpuri vechi. Oamenii au selectat anumite plante $i animale eu caracteristici folositoare lor precum vacile, care dadeau eel mai mult lapte, $i le-au creseut. Timp de multe generatii, aceasta Inmultire selectiva a dus la rase de vaci care dau mai mult lapte. TIPURl DE MOSTENIRl EREDlTARE In 1850, un calugar austriac numit Gregor Mendel a descoperit baza ereditatii prin inrnultirea plantelor. A descoperit ca unele trasatur! ale plantei de mazare, ca I'naltirnea si culoarea, nu au fost mostenite de urrnatoarea generatie, ea trasaturi ale ambilor parinti. In schimb, 0 trasatura a unui parinte era dominanta,
James Watson, eel care a primit premiul NObel, din SUA ~i Francis Crick din Anglia au descoperit structura ADN-ului in 1953. ~ Dolly, 0 oaie ctonata, a fost creata dintr-o celula a unei alte oi adulte. Aceasta lnsearnna ca ambele oi au exact aceleasi gene.

decise de genele lor. Genele sunt cele care decid infatisarea $i functionarea fiecarei celule sau organism viu. Ele sunt aranjate In substante chimice, In forma de tirbuson, numit ADN (acid dezoxiribonucleic), vizibil doar la microscopul electronic. TRANSMITEREA GENELOR Atunci cand ornul sau alta creatura vie se reproduce, se transmite 0 copie a jurnatate din gene la urrnas. Fiecare celula reproductiva (spermatozoid sau ovul) confine 0 cornbinatie de gene diferite, ee garanteaza ca fiecare urrnas este unic. INGINERIA GENETIC~ Oamenii de ~tiinta pot acum sa schimbe animale $i plante prin inginerie genetics. Gena este extrasa din ADN folosind substante chimice numite enzirne $i este introd usa intr-un organism gazda, pentru a 0 bti ne trasatura dori tao

Gregor Mendel (1822-1884) a studiat felul in care se transmit trasatume urma~ilor la planta de rnazare.

TOTUL STAiN GENE Stirn ca trasaturile mostenite de mazare au fost

TRANSMITEREA MESAJULUI
ADN-ul este format din sute de subunitali chimice (cunoscute ca baze azotate). unite asemenea marqelelor pe un colier. Exista patru baze diferite numite A, T. G, ~i C, care sunt aranjate de-a lungul ADN-ului. Succesiunea lor deterrnina codul genetic al celulei, asa cum literele alfabetului aranjate intr-o anurrnta ordine devin
0

,---

ADN-ul e lnchis In cromozomi celulele umane avand 23 de perechi.

propozitie. Fiecare celula vie contine in nucleu gene. A=Adenina. care lntotdeauna se leaga de Tirnina. ADN-ul arata ca G=Guanina
0

ADN-ul este desfacut atunci

C=Citozina, lntotdeauna se leaga de Guanina. T=Timina

scars

VEZI:
Atom i?i molecule, Celula. Cultura agricola, Agricultura, Criminalistica.

239

Auz
Auzul e unul din cele cinci simturi, El consta in captarea undelor sonore, care sunt transformate in impulsuri nervoase ~i trimise creierului pentru procesare.

P
Liliecii folosesc ultrasunetele (100.000 Hz) pentru a-si localiza hrana zburatoare.

entru majoritatea oameniJor, auzuJ este aJ doiJea simt ca irnportanta, dupa veder . Datorita auzului exista conversatie, suntem feriti de pericoJe sau simtim placere, de Ja muzica pana Ja cantecul
pasarilor.

MELCUL COHLEAR Fereastra ovala este 0 membrana intr-un perete al unei camere umpluta cu lichid, melcuJ cohlear, care este incolacit si e mic cat 0 unghie. Vibratiile sale deterrnina miscari ale fluidului din melc. Cand undele tree prin canaleJe sernicirculare, eJe misca aproape doua milioane de peri rnici, ce ies din 25.000 de ceJule senzitive. SUNETUL ~I ELECTRICITATEA Celulele senzitive trimit impulsuri nervoase Ja creier, milioane pe secunda, prin nervul cohlear. Aiei ele sunt analizate ca velum ~i frecventa ~i comparate ell "amprentele sunetelor" din rnernorie. Undele sonore circula eu 0 viteza de 340 m/sec. Daca unetul vine dintr-o parte, el se va auzi eLI 0 fractiune de secunda mai repede In urechea rnai apropiata. Creierul detecteaza aceasta diferenta si deduce directia din care a venit. Acest lucru e posibil doar eu doua (sau mai muJte) urechi ~i se numeste auz stereofonic. Frecventa unui sunet se mascara In vibratii pe secunda, Hertz (Hz); ureehile noastre pot capta doar anumite unde.

)~
Broastele pot auzi doar sunetele de frecventa joasa, 5000 Hz sau mai jos.

URECHEA EXTERN A oi auzim cu ajutoruJ urechiJor. Urechea extern a este doar LIn cartilaj acoperit cu piele, care capteaza undele din aer. Cea mai delicata parte se ami In continuare, protejata In interi?rul craniului. INTERlORUL VRECHII Sunetul vibreaza In conductul auditiv. La capatul acestuia se gaseste 0 membrana de piele, flexibila, numita tirnpan. SunetuJ 11misca facandu-I sa vibreze. Vibratiile de la timpan ajung la un lant de oase mici, numite ciocanelul, scarita ~i nicovala. Ele transmit vibratia la fereastra ovala.
CAPTAND SUNETUL DIN AER

Ciiinii recepteaza ~i infrasunetele ~I ultrasunetele. Scheunatul ciiinilor are 35.000 Hz.

Oamenii aud doar sunetele cu frecventa intre 30 ~i 18.000 Hz. Pavilionul urechii -----"7'"

Urechea externa functioneaza la tel ca un satelit, culeqand unde sonore ~i transrnitandu-Ie spre timpan. Acestea tree prin ureehea medie, prin ciocanel, seari\a ~i nicovala, spre melcul cohlear, unde sunetele devin mesaje electriee. ee sunt trimise la ereier. Ramuri subun ale nervului cohlear Celule senzitive externe

Cartilaj

Conductul

auditiv ovala Trompa lui --¥7i'iil--t! Eustache

Timpan producatoare de ceara

trice creierului. Celulele senzitive interne ~i externe inreqistreaza frecvente diferite ale sunetului.

VEZI:
Liliac, Corp uman, Sunet.

240

VAz
Vazul este capacitatea de a detecta lumina si de a 0 transforma intr-o imagine precisa a formelor, culorilor ~i distantelor obiectelor inconjuratoare.
aZUI animalelor este eel mai important simt, fumizand aproape jumatate din informatiile care ajung la creier. Animalele folosesc vazul pentru a-~i cauta hrana ~i semenii ~i pentru a sesiza primejdiile. Nevertebratele au ochi sirnpli, capabili sa Ie furnizeze doar 0 imagine
Ochn cornpusi ai insectelor au un mozaic de celule care construiesc irnaqmea.

imperfecta

a rnediului inconjurator.

, Avand un strat suplimentar, numit guanina, care reflecta lumina de pe retina, ochii pisicii stralucesc in lumina slaba (stanga). Guanina Ie permite pisicilor sa vada clar in lumina slaba (dreapta), cu toate ca nu disting culorile,

VEDERE AVANSATA.
Vertebratele au ochi capabili sa vada clar. In partea anterioara ex ista 0 zona transparenta, numita cornee, prin care patrunde lumina. In spatcle corneei se afla un inel de muschi colorat, irisul, avand In mijloc un orificiu, pupila. Cand lumina e slaba, pupila se rnareste ~i 0 cantitate mai mare de lumina patrunde In ochi, asigurand claritatea irnaginii. In spatele pupilei este cristalinul care focalizeaza razele luminoase. Un inel de muschi ciliari schirnba forma cristalinului, pentru a ajusta focalizarea.

DE LA LUMINA. LA NERVI
Razele
lurninoase focalizate de cristalin lurnineaza retina ce contine milioane de

celule fotosensibile, numite con uri si bastonase, care transmit sernnale nervoase creierului, unde sunt transformate intr-o imagine. Bastonasele sunt sensibile la lumina slaba, detectand miscarea ~i contrastul dintre alb si negru. Conurile, grupate intr-o suprafata midi, vad culori Ie.

Viermii plali au organe vizuaIe in forma de cupa, care detecteaza sursa de lumina.

DOIOCHI
Cele rnai multe animale au 2 ochi, prin care distantele sunt analizate In 2 moduri. Fiecare ochi vede un obiect dintr-o pozitie putin diferita. Creierul compara irnaginea primita de la fiecare ochi - cu cat acestea sunt mai diferite, cu atat obiectul este mai aproape - si mascara cat de mult se roteste ochiul pentru a privi un obiect foarte apropiat.

OCHIUL OMULUI
Globul ocular uman, cu un diametru de 25 rnrn. este asezat in orbita - 0 scobitura circulara a craniului. 6 muschi mici rmsca ochiul sus, jos ~i lateral. inveli~ul exterior. alb, al ochiului, numit sclerotica, este puternic §i "",~~~ie:'Z' dur. in interior se afla cororda, care este moale §i puternic ,'", vascularizata ~i hraneste partile interioare ale ochiului. Intenorul globului ocular este umplut cu 0 substan\a gelatinoasa limpede, umoarea sncloasa.

, Celulele nervoase de pe retina reactioneaza la lumina. Ele transmit semnalele la creier prin nervul optic.

Sclerotica

Coroida

VEZI:
Retina Creier, Pisica, Vultur, Corpul uman, Insecta, Lungime t.entila, de unda. Lumina,

241

GUST ~I MIROS
Sunt 2 dintre principalele 5 simturi. Ele ne previn asupra fumului daunator ~i hranei stricate sau De permit savurarea unei mese. DATE PE SCURT
• putem identifica 10.000 sau chiar mai multe mirosuri. • exists doar patru tipuri de arome - celelate reprezinta cornbinatia acestor patru in
proportii diferite.

amar

acru

• cand suntem racili, mancarea pare sa aiM un gust comun, deoarece nu putem mirosi. • partea centrala a limbii are doar cauva muguri gustativi.
0

ustul si mirosul sunt denumite chirniosimturi, pentru ca ambele lucreaza prin detectarea minusculelor particule de chimicale. In cazul mirosului, aceste particule denumite odoranti, plutesc In aerul pe care-I inhaHim. [n cazul gustului, partieulele exista In mancare $i bauturi.

! Gustul se prezlnta sub forma a doar 4 tipuri de arome: dulce, sarat, acru ~i amar. Fiecare este detectata de 0 anumita parte a limbii, varful fiind cel mai sensibilia aroma dulce.

JOS iN GUM
Suprafata superioara a gurii are proeminente In forma de cosuri, numite papile, care ajuta la apuearea si miscarea hranei 'in timpul mestecarii. Pe aceasta suprafata sunt asezati cca 10.000 de muguri gustativi microscopici, imprastiati si pe marginea papilelor. Un mugure gustativ este 0 groapa minuscula cu 20-30 de celule gustative, aranjate asemeni feliilor unei portocale. Particulele de aroma se dizolva 'in saliva (liehid apos) si, ca $i In cazul nasului, se potrivesc In receptorii ca niste fire de par, ale celulelor gustative. Aceasta deterrnina semnale nervoase, care tree peste 2 nervi principali, ajungand 'in centrul gustativ al creierului, pentru analiza si identificare.

DETECTAREA

MIROSURILOR

! Un sarpe i~i toloseste limba pentru a depista mirosurile din aer, ~tiind daca se apropie un tovaras, 0 hrana sau un dusman.

Cand odorantii aterizeaza pe lichidul lipicios, sau mucus, din partea superioara a nasului, ei ating firele de par ale celulelor olfactive. Diferite mirosuri au particule de forma diferite, iar firele au gauri de forme diferite, numite receptori. Daca 0 partieula se potriveste exact intr-un receptor, acesta va determina celula olfactiva sa genereze un semnal nervos. Acesta trece prin nervul olfactiv ajungand la ereier, unde este analizat si identificat. Spre deosebire de alte sirnturi, mirosul are contaete nervoase directe cu partile ereierului care raspund de memorie si ernotie. De aceea aerul de mare provoaca senti mente puternice.

GUSTAND MIROSURILE
Cand rnancam, gura gusta hrana, dar 0 $i miroase, pentru ca odorantii plutesc 'in partea din spate a cerului gurii, indreptanduse spre cavitatea nazala. Aici sunt rnirositi 'in acelasi fel cum sunt inhalati 'in nas.

CELULE NASULUI ~I GURII

in interiorul nasului exista 0 camera cu doua par1i, denumita cavitate nazala. Partea superioara a fiecarei par1i are 0 captuseala de rnarirnea unghiei degetului mare, care connne circa 12 milioane de celule olfaclive (de miros) microscopice. Varful fiecarei celule este acoperit cu 10-20 fire de par minuscule, numile cili. Acestea se lipesc in mucusul subfire (Iichid lipicios), care acopera captuseala cavitatii nazale. De asemenea ~i celulele gustative ale mugurilor gustativi de pe lirnba au minuscule fire de par, proiectate in saliva (fluid apos) care acopera limba.

nerv la creier

limba

VEZI:
Creier, Celula, Hrana, Corp uman.

242

PIPA.IT
Pipaitul este unul dintre cele 5 simturi principale ale corpului. Ne permite sa detectam contactele fizice, temperatura, presiunea, senzatiile de cald, frig si durere.

rin ~tingere put:m. ~ace di_sti.n~!ieintre presiunea usoara ~l mtensa ~l mtre 0biecte care sunt moi sau dure, reci sau calde, uscate sau umede, dure sau fine, statice sau 'in miscare. Din aceasta varietate de inforrnatii ne construim 0 impresie a lucrurilor cu care pielea noastra vine 'in contact - de la un cub de gheata alunecos si rece, la blana calda a unei pisicute.

, Senzorii atingerii sunt strans grupa\i in locuri cum ar f buzele si varturile degetelor, chiar cu sutele in zone de dimensiunea unui varf de ac. Aceste parti sunt cele mai sensibile la atingere. Ierminatii nervoase libere

SENZORII ATINGERII In piele exista milioane de senzori microscopici. Fiecare este 0 terrninatie specializata a unei fibre nervoase. Cand este stimulat, senzorul transmite de-a lungul fibrei sale impulsuri de semnale nervoase, spre creier. Senzorii atingerii se gasesc pe
Epiderrna

, Braille este un sistem de tiparire cu puncte in relief, care permite orbilor sa citeasca cu varturile degetelor. Acest sistem a fost inventat de Louis Braille (1809-1852).

tot corpul 'in piele. firele de par sunt aproape moarte, deci ele nu pot sirnti. Dar 'in jurul radacinii sunt infasurati senzori ai atingerii. La fel si unghiile sunt moarte, dar au senzori 'in pielea de dedesubt. TIPURI DE SENZORI Exista diferite tipuri de senzori ai atingerii. Corpusculii Merkel sunt discuri minuscule de la baza stratului superior al pielii sau epiderrna. Sunt usor largiti, de forma unui ou, plasati In partea superioara a stratului inferior al pielii sau derma. Corpusculii Krause, asernanatori, si corpusculii Ruffini, mai mari si 'in forma de carnati, se gas esc 'in mijlocul dermei. Corpusculii Pacini sunt multistratificati, ca ceapa. Lungi de pana la I mm, ei sunt cei mai mari senzori, vizibili cu ochiuJ liber. Cei mai multi senzori sunt terrninatii libere ale fibreJor nervoase, fiecare sernanand cu un minuscul copac cu multe ramuri. CE DETECTEAZA SENZORII? Anumiti senzori raspund mai bine la anumite tipuri de atingeri. Corpusculii Meissner si Merkel detecteaza atingerea usoara, 'in timp ce corpusculii Pacini raspund mai bine la presiuni mai mario Corpusculii Ruffini detecteaza bine vibratiile. Terrninatiile libere ale fibrelor nervoase raspund la aproape orice tip de atingere, inclusiv la cald, rece ~i durere.

, Corpusculii Meissner sunt aproape de piele !?i detecteaza atingerea usoara. Corpuscul Krause

---

Derma (stratul interior al pielii) Corpuscul Ruffini

rn~--

VEll:
Creier, Piele !?i par.

243

BOALA
stare de disconfort, care deregleaza functionarea normala a unei plante, persoane ori a unui animal. Fiecare boala produce simptome. Boala este
0
-~-

orpu I urnan poate fi atacat de m ii de boli. Aceasta garna este larga, de la boli relativ usoare, ca raceala sau "piciorul atletului " pan a la boli ce pot fi rnortale, precum febra tifoida si canceru!' Si plantele $i anirnalele se pot imbolnavi - cartofii pot ave a malura, iar pisicile pot avea gripa.

ATACUL VIRUSULUI Un virus se raspandeste in corp, folosind celulele organismului pentru a face copii dupa el insusl. Cand copiile ies din celule, acestea sunt distruse, iar fieca re virus rein cepe procesul.

Unele boli infectioase pot f prevenite prin vaccinare, iar altele pot f tratate cu medicamente ca antibioticele. BOLl NEINFECTIOASE Multe boli nu sunt cauzate de germeni, fiind rezultatul unei diete sarace. Un exernplu este scorbutul, care este rezultatul lipsei de vitarnina C. Alte boli sunt produse de un stil de viata nesanaros, De exernplu, fumatul $i stresul pot conduce la boli de inirna. Unele boli, ca hernofilia, se transmit ereditar din cauza unor gene defecte. CA.UTAND INDICII Simptome precum durerea sau febra indica unei persoane ca ceva nu este In regula si of era indicii doctorilor. Un doctor po ate de asemenea sa detecteze sernnele unei boli eu ajutorul razelor X ~i al analizelor de sange. ~

VIRU~I ~I BACTERII
sunt boli infecde organisrne rnicroscopice periculoase, numite gerrneni, care invadeaza corpul si se inmultesc. Tetanosul este cauzat de bacterii (fiinte vii), In tirnp ce gripa $i SIDA sunt cauzate de virusi (rnanunchiuri de ADN invelite 'in proteine). Bolile infectioase sunt transmise de la 0 persoana la alta, prin respiratie , de exernplu, 0 izbucnire brusca a unei boli infectioase, care va afecta multi oarneni, se numeste epidemic.
tioase. Ele sunt cauzate

Gripa,

SIDA si tetanosul

.l Multe boli au fost aproape eradicate prin folosirea la scara larga a inocularii (care se mai numeste imunizare sau vaccinare). Aceasta lnseamna ca 0 forma mai slaba a agentului patogen este introdusa in organism, prin injeclie sau pe cale orala, astfel ca persoana va dezvolta rezistenIa pe 0 perioada mai lung a, la boala respectiva.

BOALA AFRICANA A SOMNULUI

Musca lele provoaca in unele zone ale Alricii boala somnului. Cand se hraneste cu sange uman, aceasta musca mica introduce in sanqele persoanei 0 cantitate mica de saliva. Dad! saliva contine microorganisme numite Trypanosoma brucei, acestea ajung ~i ele in sange,
Inrnultindu-se

apoi in corp ~i cauzand febra, dureri de cap ~i ~.

sornnolenta Persoana poate muri daca nu este repede tratata.

e_HJr-

Marimea naturata a unei rnuste tete

Trypanosoma brucei

Drog, Sistem uman Medicina, Chirurgie.

imunitar,

Microorganism,

244

MEDICAMENT
Medicamentele sunt substante, care afecteaza functio, narea normala a corpului sau a mintii. Majoritatea sunt folositc, pentru a trata sau a preveni 0 boala.
u peste 4000 de ani in urrna, irnparatul Chinei, Nung, a scris 0 carte cu peste 300 de plante medicinale, multe fiind folosite ~i astazi. Doar In secolul al XVIIIlea doctorul William Withering a studiat digitalina, un drog ce actioneaza asupra inimii (digitalina fiind extrasa din "degetelul rosu"); de atunci drogurile au fost studiate stiintific. Industria farrnaceutica rnoderna a inceput In 1899, cand cornpania germana Bayer a fabricat aspirina.

.. .Deqetelul rosu" este 0 planta enumerate in cea mai veche carte despre droguri ~i utilizarea lor, scrisa intre anii 20-70 d.Hr., de catre doctorul grec antic Dioscorides.

Lichidele medicinale. numite siropuri sunt mai user inghilite de copii.

Cele mai comune forme de medicamente sunt tabletele ~i capsulele.

semnalele durerii sa ajunga la creier. Sedativele pot ajuta 0 persoana sa adoarrna, AnasteziceJe amortesc nervii, fiind foJosite in operatie. Vaccinurile ajuta sistemul imunitar sa lupte impotriva bolilor, iar insulina este adrninistrata daca nu este produsa in cantitate suficienta de catre organism.

TIPURI DE MEDICAMENTE
Medicii folosesc multe feluri de medicamente pentru a-~i trata pacientii. Antibioticele, ca penicilina, distrug bacteriiIe care provoaca infectii. Analgezicele (impotriva durerii), ca aspirina ~i codeina, impiedica

PERICOLESIDEPENDENTA
Unele droguri, ca heroina sau cocaina, produc dependenta, adica oamenii nu se mai pot opri sa nu Ie ia. Ele sunt ilegale. Drogurile medicale sau cele zilnice, ca alcoolul, cofeina din ceai ~i cafea, nicotina din tigari, pot fi periculoase In canti-

Un medicament este in- t jectat in sanqe cand este necesara 0 rescue rapida.

CAPSULE CU ELiBERARE iNCEATA

Cateodata medicamentele trebuie eliberate incet in sanqe, de-a lungul catorva ore, in special cele impotriva durerii. Capsulele cu eliberare lnceata contin sute de bilu\e rnici, cu pere\i de diferite grosimi. Unele bilute i~i elibereaza continutul in stomac, iar allele elibereaza mai tarziu, in intestin.

Picaturile de ochi ~i inhalatoarele sunt mai raplde, actionand direct.

Cremele ~I gelurile contin suostante care dezinfecteaza sau curala 0 rana.

Capsula (invelisul extern) se deschide in stomac, eliberand bilutele care contin medicamentul. Fiecare bilula arata ca 0 minge foarte mica ~i este diferit colorata, In functie de grosimea peretilor ei.

Plasturii curant elibereaza medicamente incet, prin pieIe, catre sange.

Bilutele cu peretii cei mai subtiri se dizolva primele ~i elibereaza medicamentul in stomac. Celelalte jung in intestine 9i vor elibera meicamentul mai tarziu.

Medicamentul este absorbit prin peretii stomacului ~i intestinelor, ajunqand in sanqe,

Tigarile sunt facute din frunze de tutun, care conlin drogul nicotine.

VEZI:
Medicina, Planta.

NUTRITIE ,
Nutritia este procesul prin care preluarn ~i folosim hrana. Substantele chimice din hrana, nutrientii, furnizeaza energie ~i ajuta la functionarea organismului.
xista einci substante nutritive de baza: carbohidrati, proteine, grasimi (In cantitati mici), vitamine si minerale, apa. CRE$TERE $1 ENERGIE Carbohidratii $i grasimile asigura energia corpului urnan. Proteinele sunt necesare cresterii si refacerii celulelor. Vitaminele $i mineralele, calciu, potasiu si fier, sunt esentiale pentru sanatatea nervi lor, a pieIii, a oaselor, a rnuschilor $i a creierului. Cercetarile au ararat ca 0 alirnentatie bogata In vitaminele A, C, E $i beta caroten pot preveni celulelor si cancerul. FIBRE $1 APA Fibrele, partea nedigerabila a fructelor si legumelor, sunt esentiale In alirnentatie, Dau volum rnancarii si ajuta la deplasarea hranei In intestinul gros. Corpul uman contine cca 65% apa. Celulele corpului
A Copil din Sudan culegand furnici pentru a Ie manoa (in perioadele de foamete). Hrana insuficienta determinil malnutrilie, scade energia ~i rezistenta corpului la boli.

Fructele ~i legumele sunt bogate in vitamine. Ar trebui sa consurnarn 5 pOrJii pe zi,

au nevoie de apa pentru reactiile chimice. Avem nevoie cam de 2 I apa/zi. ECHILIBRATA Valoarea energetica a alimentelor se rnasoara In calorii. Cu cat organismul lucreaza mai mult, eu atat necesita calorii mai multe. In medie, un barbat are nevoie zilnic de 2700 de calorii, iar 0 femeie de 1900; un baiat de 16 ani necesita 3200 de calorii, iar 0 fata 2100. ALIMENTATIE DEFICITARA. Malnutritia (a nu primi suficienta hrana) cauzeaza slabirea organismului si boli, ducand In tarile In curs de dezvoltare la un procent al mortalitatii copiilor sub 5 ani de 54%, ceea ce reprezinta in jur de 6,6 milioane de morti pe an.

o ALIMENTATIE

Alimentele cu carbohidraf cornin zaharuri naturale ~i amidon, necesare aportului energetic.

.-

Grasirnile pot fi de origine anirnala (unt, lapte, branza) sau veqetala - din plante.

o DIETA

ECHILIBRATA

Omasa sanatoasa poate fi alcatuita in diverse moduri. Dietele nationale au la baza produsele alimentare interne, prod use animale sau peste ~i un lei principal de mancare traditionala, care este de obicei lainoasa ~irelativ ieftina, ca orezul, painea sau pastele.

Carnea, pestele, branza. leguminoasele ~i semintele sunt bogate in proteine.

, Pastele sunt alimente bogate in energie; branza confine proteine, iar sosul de ro~ii adauqa vitamina C.

, Cina tradi\ionalil servita in America cu ocazia Zilei Recunostintei reprezinta 0 rnasa tipica, bine echilibrata.

.... Cercetarile au aratat ca mancarea japoneza este benefica unei vieli sanatoase, Tofu confine proteine, calciu ~i alte minerale. Din pesteIe crud se gate~te sushi.

surnarn i~i au originea in America de Sud.

, In tarile calde, ca Australia, se consurna legume crude, sub forma de salate. Prajind carnea la gratar, reducem grasimile.

.... Un castron cu mancare sanatoasa. in vestul Africii se gate~te 0 mancare specifica, fermata dintr-un amestec de carne, fasole, alune ~i ignami fierte.

Aqricultura,

Hrana,

Fruct, Legume.

246

CHIRURGIE
Chirurgia este 0 ramura a medicinei care implica taieturi in corp, in vederea indepartarii sau indreptarti unei parti bolnave a corpului.
procedura chirurgicala se numeste operatie ~i In general se efectuaza In spitale. Operatiile au loc intr-o sala de operati i - 0 camera avand destinatia sa protejeze pacientul irnpotriva infectiilor,

Membre artificiale, confectionate cu 2000 de ani in urma in anii 1500 erau fabricate din meta Ie sau lemn.

ECHIPA CHIRURGICALA.
Operatiile sunt realizate de un medic specialist numit chirurg, un asistent, 0 sora si un anestezist (un medic care ii da pacientului un anestezic). Toti membrii echipei poarta halate sterile, manusi si masti pentru protectia impotriva microbilor.

;, Pana in anii 1600, Biserica nu a permis taierea corpurilor umane in scopuri stiintifice. Studierea anatomiei, prezentata aici in pictura lui Rembrandt din 1632, a permis chirurgilor efectuarea unor operatii mai complexe.

TIPURI DE CHIRURGll
Exista variate tipuri de ehirurgii. In operatiile de transplant, organele bolnave, ca ficatul sau inima, sunt indepartate si inlocuite cu organele sanatoase ale un or donori umani. Chirurgia plastica implies indreptarea pielii care a fost distrusa de arsuri sau leziuni, sau imbunatatirea infatisarii unei persoane. Astazi, multe operatii se realizeaza folosind chirurgia .Japoroscopica", care faciliteaza recuperarea pacientului In timp scurt. In acest caz, chirurgul face 0 mica incizie ~i utilizeaza instrumente mici pentru a realiza operatia.

~
..-Iol

~~4:~

INSTRUMENTE
Chirurgii militari din secolul al XVIII-lea i~i transportau instrumentele medica Ie intr-o servieta de lemn.

CHIRURGICALE

In timpul operatiei, chirurgul utilizeaza variate instrumente. Un scalpel este un cutit cu care se fae taieturi In corp. Retractoarele mentin incizia (taietura) deschisa. Forcepsurile sunt folosite pentru abordarea tesuturilor, care sunt taiate cu foarfeee ehirurgicale. Dupa operatie, chirurgul eoase incizia sau 0 sigileaza cu o banda speciala.

CALMAREA DURERII
Chirurgul Joseph Lister (18271912) a folosit acid fenic (fenol) pentru dezinfectarea aerului din sala de operatii.

Fara anestezie, majoritatea operatiilor chirurgicale ar fi imposibile. Un dentist american, Wi lIiam Clarke, a fost primul care a folosit un anestezic In 1847 - eter, pentru a inconstientiza pacientuJ In timp ce i-a extras 0 masea. Oxidul de azot, folosit ~i astazi, a fost un alt anestezic timpuriu.

Acest bisturiu de chirugie timpuriu este predecesorul scalpelului de astazi, folosit pentru taieluri in corp. -S>.Jf--sursa de lumina '---ocular optic

tub f1exibil ;, Endoscopul este un tub lung, flexibil. avand propria sursa de lumina de fibre optice. Acesta permite medicilor sa observe organele, inainte de a efectua incizia.

Anestezia se poate realiza cu gaze inhalate printr -0 masca, dar astazi mai degraba se efectueaza prin injectare.

i Monitoarele sunt adesea folosite in timpul operafiilor. in acest fel chirurgii pot urmari cu u~urin\a, pe ecran, zona operata, in to ate detaliile ei.

VEZI:;'

Medicament,

Medici!:'a:.

;;_

247

SISTEM IMUNITAR
Corpul se protejeaza de boli prin sisternul imunitar, care curata in mod constant sangele ~i tesuturile §i distruge invaziiJe de microbi.
isternul irnunitar este unul dintre cele mai cornplexe sisteme ale corpului. EI include 0 serie de glande - nurnite glande limfatice sau noduli lirnfatici - care se gasese in intreg corpul, dar mai ales In gat, axila (subsuoara) $i regiunea inghinala (abdominal a). Aceste glande sunt conectate la 0 retea de tuburi, numite vase limfatice, iar atat vase Ie, cat $i glandele contin un lichid alb-galbui, laptos, numit limfa, MILIOANE DE CELULE Limfa $i glandele limfatice contin celulele cele mai importante ale sistemului irnunitar, numite limfocite. Aceste celule se gasesc In cantitati mari $i in sange, unde ele formeaza 0 categorie de celule albe ale sangelui, $i In fluidele din intreg corpul (Iichidul interstitial). Sunt aproximativ doua miliarde de limfocite In corpul uman.
Microbul e atacat de anticorpi. Anticorp

RECUNOSC~ND INVADATORII Microbii, bacteriile si virusii intra continuu In corp, prin r spiratie, inghitire sau prin rani deshise. Cum intra, lirnfocitele numite celule T $i B Ie identifica ca fiind particule straine, Ele detecteaza substantele necunoscute $i antigenele de pe suprafata microbilor.

EDWARD JENNER a fost un doctor englez (1749-1823), care a dezvoltat 0 tehnlca de vaccinare - un mod de a impune imunitatea artificiala la anumite boli. in 1796, el a injectat pacientii cu vancela vitelor, inofensiva, pentru a-i proteja de varicela rnortala. Microbul intra in

LAATAC nele celule B incep sa se Inmulteasca, forrnand plasrnocite. Aceste celule produc substante In forma de Y, numite anticorpi, care se ataseaza pe antigene si provoaca explozia microbilor sau ii impiedica sa se multiplice. Celulele T produc sub tante chimice, care ornoara celulele infectate. Ele ajuta $i alt tip de celula alba, nurnita macrofaga, pentru a distruge microbii, ingurgitandu-i sau mancandu-i. MEMORIE LUNGA Diferiti microbi au diferite antigene. Cand un rnicrob infecteaza corpul cauzand o boala, celulele B, numite celule de mernorie, inregistreaza antigenele, astfel incat, daca microbul mai apare, celulele de mernorie pot activa rapid sistemul imunitar pentru a lupta impotriva bolii. Aceasta protectie impotriva bolii se numeste imunitate.

Cand microbul temul sanguin printr-o taietura din sange numite ad una in acelloc.

intra in sis- de exemplu celulele albe limfocite se

Plasmocitele produc anticorpi. Unele limfocite se inrnultesc ~i tormeaza plasmocite, care produc anticorpi ce ataca microbii.

IMUNITATEA LA BOll
Limfocitele si macrofagele colaboreaza penlru a distruge microbii ce provoaca boli. Uneori, ele nu reusesc sa ucida un microb, inainte ca acesta sa se dividii ~i sa dea nastere bolh, Oricum. odata ce celulele cu memorie au fost activate, sistemul imunitar e gata de actiune. Data viitoare cand va intiilni acetasl microb va ~ti sa produca rapid anucorph potrivi i pentru a lupta impotriva intectlei. Imunitatea poate fi ~i indusa artificial. 0 forma inofensiva a unui microb este inghi\ita sau injectata in corp. EI nu e destul de puternic ca sa procuca 0 boala, dar activeaza sistemul imunitar pentru a recunoaste microbul adevarat, in viitor. A'te limfocite - unele tipuri de celule T - ajuta la atragerea macrofagelor intr-un singur loc. Acestea inghit ~i dizolva microbul.

VEZI:
Boala, Glanda, uman, Medicina. Corp

248

MEDICINA
Medicina este studiul stiintific al bolilor umane. Ea studiaza cauzele, prevenirea, diagnosticarea ~i tratamentul diferitelor tipuri de boli.
MEDICINA MODERNA
1905 Prima transfuzie de sanqe. 1922 Frederick Banting si Charles Best au trata! prima data un pacient diabetic cu iosullna. 1928 Descoperirea penicilinei de catre Alexander Fleming. 1938 Primul transplant de rinichi artificiali. 1943 Prima dializa renala sau ma~ina de rinichi artificiali. 1955 Vaccinul Polio.a introdus de Jonas Salk. 1967 Primul transplant de inima, operate facuta de Dr.Christiaan Barnard in Cape Town, Africa de Sud. 1979 Eradicarea variolei, urrnata de programul mendial de vaccinare. 1981 Prime Ie cazuri de Sida. diagnosticate.

,~

D
Numelegrecului Hipocrate (cca 460-377 i.Hr.) traie~te prin asa-numitul juramantu: lui Hipocrate, un cod de principiial doctorilor.

octoru, grec Hipocrate este numit adesea ,,'intemeietorul medicine!". El a examinat pacienti si a inregistrat simptome Ie lor, transmitand cunostintele lui ~i altor doctori. EI a prescris de asemenea si multe medicamente, incluzand ceaiul de coji de salcie, despre cal'eS-a descoperit mai tarzi u ca fi ind 0 sursa de aspi ri na. Dar medicina nu a putut evolua In mod stiintific, decat dupa ce doctorii au inteles cum functioneaza corpul urnan.

iNTELEGAND ORGANISMUL
In secolul al XVI-lea, anatomistul belgian Andreas Vesalius a fost primul care a aratat unde sunt situate oasele, muschii, vasele de sange si organele In interiorul corpului uman. Apoi, William Harvey (1578-1657), un doctor britanic, a descoperit ca sangele este pompat In organism de inima. Cand oamenii de stiinta din sec. al XIX-lea au ararat ca microbii (organisme microscopice asernanatoare bacteriilor) pot provoca boli, medicina a inceput sa progreseze ca 0 ~tiinra moderna. personala a pacientului. Apoi, doctorul face 0 examinare medicala. Aceasta poate consta In: ascultarea inimii sau a abdomenului pacientului cu un stetoscop, palparea organelor, de exernplu ficatul, examinarea ochilor, urechilor ~i a gatului cu instrumente speciale. Multe boli pot fi identificate din exarninarea trecutului si din cea rnedicala. Medicul poate trimite si mostre de sange sau urina ale unui pacient pentru a fi testate In laborator. Uneori, pacientul trebuie sa se interneze In spital pentru raze X sau tomografie. Acestea arata imagini din interiorul capului si pot da inforrnatii utile doctorului.

Chimistulfrancez Louis Pasteur (1822-1895) a mventatpasteurizarea procesul uciderii microbilordin lichide ca laptele.

DIAGNOSTICAREA
Identi ficarea sau diagnosticarea unei bol i incepe cu luarea datelor de catre medic, privind trecutul bolii. Aceasta include simptome, foste boli si detalii despre viata
)

TRATAMENTUL MEDICAL
Multe boli sunt tratate prin medicamente
... Tehnologia computerelor este Iolosita in dezvoltarea noilor medicamente. Aici, un sistem de realitate virtuala e lolosit pentru a crea imagini tridimensionale ale unui medicament, care apoi poate f manipulat de cercetatori,

Chirurgulenglez Joseph Lister (1827-1912) a introdus antisepticele in chirurgie, reducand riscul intectiilor cu bacterii.

AlexanderFleming (18811955)a lost un bacteriolog englez,care a descoperit antibioticulnumit penicilina.

249

MEDICTNA

sau operatii. Exists aproape 6000 de medicamente astazi, incluzand analgezicele, antibioticele, medicamentele anticancer ~i pentru boli mintale. Chirurgia se foloseste des In bolile de inima ~i cancer, pentru a Inlatura sau repara tesutul bolnay. Acum este posibil si transplantul de organe: inima, plamani, rinichi si ficat. MEDICINA PREVENTIV A Prevenirea e intotdeauna mai buna decat vindecarea. Doctorii ~i asistentele I$i folosesc cunostintele despre cauzele bolilor, In primul rand pentru a preveni irnbolnavirea pacientilor, Fumatul este cunoscut ca produce boli de inima $i cancer pulmonar, asa ca serviciul medical incearca sa descurajeze furnatorii. Fumatorii pot apela la clinici speciale dad vor sa se lase de fum at, iar pe pachetele de tigari exista avertismente. Oamenii I$i pot ingriji sanatatea printr-o dieta sanatoasa, exercitii, odihna si controale medicale regulate.

Vaccinarea protejeaza de boli ca tuberculoza, hepatita $i poliomielita. TRATAMENTU L ALTERNATIV Exists multe tipuri de rnedicina cornplernentara sau alternat iva, care trateaza altfel decat medicina clasica. Acupunctura, de exemplu, provine din medicina traditionala chineza. Se bazeaza pe echilibrarea energiei corpului, numita chi, care trece prin canale invizibile In lntreg corpul, numite rneridiane. In timpul tratamentului, acupuncturistii folosesc ace care ajuta ca energia chi sa se elibereze. Aceasta si alte forme de medicina alternativa, ca homeopatia, retlexologia si aromoterapia, sunt cunoscute de pacienti, desi efectele lor benefice nu au fost demonstrate stiintific.

;. Acupunctura presupune ace subtiri de metal, ce se infig in diferite puncte ale corpului. in China, unde a fost inventata aceasta metoda, e toloslta ca anestezic in timpul operatiitor.

VIZIONAREA CORPULUI PE SECTIUNI

Sursa de raze X Una dintre cele mai rapide si eficiente metode de investigare (pentru a ajuta diagnosticarea ) este tomografia cornputerizata (CT), scaner, care creeaza 0 imagine virtuala a corpului pacientului.

Spirals continua (inel) de detectori

Pacientul e trecut prin scaner, unde 0 raza X se roteste pe corp, aratand imagini din toate directiile. Raza converge in serie sau, ca in imagine, exista un inel de detectori care relateaza informalii spre un computer, pentru procesare. lnformatia este apoi proiectata pe ecrane ale panoului principal, ca versale sau felii, prin corpul pacientului. Ecranul computerului
0

serie de sectiuni trans-

Saltea mobila pentru pacient

;. Aceasta imagine produsa de seanerul CT arata detalii despre 0 parte din creierul pacientului.

Panou principal

Bo1ir,"Medbment,

Corp

250

umaii', Sistem imunitar, Nut~fij~CJi'rrli'rgie, Raze X .

..

'--~........