Intelepciunea lui Yogananda

Karma si reincarnarea

Daca suntem de acord cu principiul cauza si efect din Natura si de actiune si reactiune din
fizica,cum sa nu putem crede ca aceasta lege naturala se extinde si asupra oamenilor?Nu
apartin si oamenii acestei ordini naturale?Asa este si legea karmei: cum semeni,asa culegi.
,,Nu fi deceptionat.Dumnezeu nu este inselat: orice a facut omul,isi va primi rasplata.’’
(Galatieni,6:7)
Fiecare actiune,fiecare gand culege rasplata sa corespunzatoare.Suferinta umana nu este
un semn al furiei lui Dumnezeu asupra omenirii.Este mai degraba un semn al ignorantei
omului in fata Legii divine.Legea este mereu infailibila in operele sale.
Aceasta lege a karmei explica aparentele nedreptati inca de la inceputul vietii omenesti.
Sufletele sunt ,,facute’’ ca imagini ale lui Dumnezeu.Chiar si cel mai mare dintre toti
pacatosii nu poate fi blestemat pentru totdeauna.O cauza finita nu poate determina un efect
infinit.Omul poate folosi in mod gresit liberul-arbitru pentru o perioada,considerandu-se
muritor,dar aceasta iluzie temporara nu va putea niciodata sa stearga din el urma imortalitatii
si imaginea dumnezeiasca a perfectiunii.Moartea prematura a unui copil nu i-a putut permite
sa-si foloseasca liberul-arbitru,sa fie ori virtuos,ori vicios.Natura trebuie sa aduca acel suflet
inapoi pe pamant si sa-i dea o sansa pentru a-si folosi liberul-arbitru,ca sa rezolve si trecutul
karmei care a cauzat moartea sa prematura.In plus,trebuie sa actioneze pozitiv pentru a se
elibera.Daca bebelusii se duc in Rai atunci cand mor,de ce sa nu-i inecam pe toti bebelusii la
nastere si sa-i salvam de lupta cu existenta?Atunci cand moare un bandit,acesta nu devine un
inger doar in virtutea mortii.Aceia care traiesc vieti pline de iluzii,dar se asteapta sa devina
ingeri dupa moarte vor fi dezamagiti.Suntem aceiasi si inainte,si dupa o noapte de
somn.Sufletele pacatoase si cele virtuoase sunt cam aceleasi dupa o moarte fizica.Nu trebuie
sa credem ca,daca intr-o zi vom fi achitati,putem oricum sa intarziem pe drum.Aceasta idee
este prosteasca,pentru ca pacatul este foarte dureros.De ce sa suferi de bunavoie numai din
cauza ignorantei?Sufletele comune se reincarneaza fiind constranse de limitarile pamantesti
ale dorintelor.Marile suflete,pe de alta parte,vin pe pamant numai partial pentru a-si rezolva
karma,dar in mod principal,ca sa actioneze ca fii nobili ai lui Dumnezeu,pentru a le arata
copiilor rataciti drumul spre casa Tatalui divin.Persoanele cu mai multe oportunitati in
viata,datorita karmei lor bune,ar trebui sa-i ajute pe cei cu mai putine oportunitati,altfel ei isi
vor dezvolta o karma negativa.Egoismul degradeaza spiritual si in final il nenoroceste pe
om.Dumnezeu nu este un autocrat divin care imparte judecati oamenilor pentru actiunile
lor.Judecatile legii cosmice sunt bazate pe cauza si efectul karmic si sunt corecte.Legea
divina a armoniei creeaza un echilibru natural.Cand orice suflet actioneaza impotriva acestui
echilibru,se raneste.
Omul,influentat de iluzie,atribuie lui Dumnezeu,care isi iubeste toti copiii,un spirit
vindicativ care creeaza iadurile si purgatoriile.Dumnezeu,in iubirea sa infinita,cheama
sufletul incontinuu sa se intoarca in regatul Sau etern al Fericirii.Dar sufletele,atunci cand
folosesc gresit independenta data de Dumnezeu,se indeparteaza de El si se balacesc in noroiul
suferintei,pedepsindu-se prin efectele propriilor erori.Ideea unui rai etern este adevarata,in
timp ce majoritatea conceptiilor umane despre paradis este limitata.Dar ideea de perpetua
1
condamnare pentru sufletele creata din imaginea lui Dumnezeu nu poate fi conceputa si
trebuie sa fie eliminata ca o superstitie din mintile oamenilor.Tatal divin nu isi poate trimite
pentru vesnicie copiii in iad pentru ca au facut greseli in timpul scurtei lor sederi pe
Pamant.Ideea pedepsirii eterne nu are logica.Ne pedepsim singuri pentru actiunile noastre
negative si ne premiem singuri prin faptele bune pe care le facem.
Noi,care suntem creati din imaginea lui Dumnezeu,putem sa ne pierdem in jungla unui mediu
malefic pentru un timp,dar nici o cantitate de pacate nu poate schimba natura noastra
eterna,divina.Pacatul este o crusta care ascunde un suflet perfect,atunci cand acea crusta este
dizolvata prin meditatie,in sfarsit este dezvaluita perfectiunea sufletului.
Viata este un joc,dar regulile acstui joc sunt stabilite de karma,legea cauzei si a
efectului.Dar cine a pus karma in miscare?Noi am facut asta.Omul,in sufletul sau,nu este
predestinat sa fie nici bun,nici rau.Plangeri precum:,,Sunt rau numai pentru ca m-a facut
karma asa’’,sau ,,Satana m-a impins,este greseala lui,nu a mea’’
sunt periculoase.Din pacate,multi oameni preiau aceasta linie a argumentatiei.Oamenii sunt
predispusi sa dea vina pe altii pentru problemele lor,numai ca sa evite nevoia de a se
imbunatati pe sine.Este doar un subterfugiu la nivelul ego-ului de a se crede neajutorat in fata
dificultatilor.Daca ,,norocul’’ se intoarce impotriva noastra,vom da vina pe orice si pe
oricine,numai pe noi nu.Nu da vina pe nimeni pentru rautatile care te inconjoara.Accepta
responsabilitatea vietii tale si pentru orice nenoroc ai intalni.Fa tot ceea ce-ti sta in putinta,cu
hotarare,ca sa elimini tendintele daunatoare din fiinta ta.Si,peste toate,reintoarce-te la
Dumnezeu.Vei elimina influenta iluziei satanice din viata ta numai prin sinceritate perfecta
despre sine si prin efort dinamic personal.Si adu-ti aminte,tu ai invitat acea influenta,prin
gandurile si actiunile tale.Traieste chiar de acum ghidat de intelepciunea divina din interiorul
tau.
Oamenii cauta rareori cauze ascunse in spatele evenimentelor din viata lor,ei nu pot
intelege de ce sufera.
Un om care s-a nascut dezavantajat intr-un fel trebuie sa reziste cu stoicism tentatiei de a
incepe sa-si planga de mila.Sa-ti plangi de mila inseamna sa diluezi puterea interioara de a
trece peste asta.In schimb,poti afirma:
,,Nu exista obstacole,exista doar oportunitati!’’Nu acuza pe nimeni,nici macar pe
tine.Invinuirea si acuzarea nu vor sterge ceea ce a fost facut,dar vor demonstra dependenta ta
de circumstante asupra carora cu adevarat ai pierdut controlul.Cauta-l pe Dumnezeu in
tacerea interioara.Impaca-te cu ceea ce este si ceea ce trebuie facut despre acea problema.Poti
modela fiecare karma daca de azi inainte vei trai in intreaga cunostinta a sufletului.Respinge
dictatele egoului tau,ele sunt intotdeauna menite iluziei.Cu cat te apropii de Dumnezeu,
cu atat mai sigur il vei cunoaste ca Iubirea Divina insasi: Cel mai apropiat dintre cei
apropiati,Cel mai indragit dintre cei dragi.
Majoritatea sufletelor,atunci cand intra in lumea asta,nu sunt constiente de controlarea
destinelor lor.
Oamenii – mai ales cei din Occident – cred ca au liberul-arbitru.Altii – mai ales cei din
Orient – isi imagineaza la fel de eronat ca nu exista nici o iesire,caci totul este destin.Dar
chiar exista o iesire! Acea iesire este renuntarea la falsa notiune de a ne demonstra libertatea
dand frau liber dorintelor noastre egocentriste.Pe taramul karmei,legile acesteia sunt
puternice,ea conduce.Dar fiintele omenesti au puterea sa se retraga intr-un alt taram,punandu-
2
se de comun acord cu intelepciunea infinita care sta in spatele legii karmice.Aceasta mare
libertate este a noastra,pentru eternitate: acceptarea lui Dumnezeu si ghidarea Lui din
interiorul nostru sau continuarea indrumarilor create de dorintele noastre egoiste.Cu cat traim
ghidati mai mult din interior,cu atat va fi mai mare controlul nostru asupra evenimentelor
exterioare in marele joc al vietii.Caci,atunci cand traim in centrul nostru,in
supraconstiinta,noi traim in singura libertate care exista.In constiinta sufletului nu mai suntem
controlati fara speranta de obiceiuri si dorinte.Extinzand,atunci cand ne dezvoltam constiinta
sufletului,ne eliberam de sclavia karmica.In loc sa accepti in mod fatalistic sentintele
karmei,urmareste drumul interior catre eliberare.Mediteaza zilnic.Intra in comuniune profund
cu Dumnezeu.Invata de la El,prin vocea tacuta a intuitiei,drumul de iesire din degradarea
sufletului datorita obiceiurilor.
Sentintele inalterabile ale karmei guverneaza destinul uman numai atunci cand omul
continua sa traiasca prin acestea,ca reactie a evenimentelor exterioare.Pentru o asemenea
persoana,ratiunea morala este concentrata pe constientizarea eului,la fel si lacrimile
victimizarii de sine,constientizarea eului este problema.
Cu cat este mai bine infipt in mintea noastra,cu atat karma ne conduce vietile.Legea cosmica
nu este un tiran irational,judecatile sale nu sunt administrate haotic asupra unei umanitati
infricosate si disperate.Fiecare consecinta hotarata de Legea Divina este dreapta,aceasta apare
din realitatile profunde din natura umana si este amestecata cu faptele deja comise.Odata ce
eul a urcat in constiinta sufletului,trecem si peste taramul legii karmice.Sufletul nu este
afectat,deoarece consecintele provenite de la karma se aplica numai la eu!
In realizarea Sinelui,sufletul este eliberat,in fine,de ingradirile legii karmice.Chiar si actiunile
pozitive ale sfintilor sunt proiectate in exterior,ca razele de soare,pentru binecuvantarea
umanitatii.De aceea,fiecare suflet ar trebui sa ramana divin prin iertarea si iubirea
continua,asa cum face Dumnezeu.Cu cat este mai clara constientizarea sufletului pentru o
directionare mai inalta,cu atat este mai mare libertatea sa asupra dictatelor
karmei.Abandonarea perfecta in fata vointei lui Dumnezeu nu este in nici un fel
pasiva.Abandonarea face ca sufletul sa-si extinda constiinta,ca o sfera nelimitata de
lumina,pana ce devine omniprezenta.
Un om puternic poate asista pe unul mai slab dandu-i ajutor in purtarea incarcaturii
grele.Un supraom spiritual este capabil sa micsoreze poverile mentale si fizice ale discipolilor
sai,prin accesul la karma actiunilor lor anterioare.Munca sa pe lume este sa aline suferintele
omenirii,fie prin mijloace spirituale sau ajutor intelectual,fie prin puterea vointei sau prin
transferul fizic al bolii.Trecand in supraconstiinta oricand isi doreste,un maestru poate fi
neafectat de suferinta fizica; uneori el alege sa indure cu stoicism durerea trupeasca,oferindu-
le discipolilor un exemplu.Atunci cand un maestru doreste sa accelereze foarte mult evolutia
discipolilor sai,poate transfera in corpul sau o mare cantitate din karma lor nedorita.

Iisus s-a insemnat ca pret pentru pacatele celor multi.Cu puterile sale divine,corpul sau
nu ar fi putut fi niciodata supus mortii prin crucificare,daca nu ar fi cooperat de bunavoie
cu legea cosmica subtila a cauzei si efectului.De aceea,a luat pentru sine consecintele
karmei celorlalti,in special pe acelea ale discipolilor sai.In aceasta maniera,ei au fost
purificati si au devenit potriviti pentru a primi constiinta omniprezenta care a coborat mai
tarziu la ei.
3
 Cine nu si-ar dori o amanare a consecintelor faptelor gresite? Putini oameni sunt gata sa
faca tot ceea ce este necesar pentru a castiga aceasta amanare.Caci nu pledoaria ne poate
elibera de la roata mistuitoare a justitiei.Legea Cosmica este de o precizie matematica.Modul
de a scapa de sentintele sale este viata in constiinta divina.Eliberarea nu se produce prin a
rosti rugaciuni fierbinti,ci prin acordarea profunda a Sinelui cu Linistea Interioara.Prin
devotamentul tacut,putem aprofunda constientizarea iubirii si intelepciunii divine.
Divinitatea este deasupra legii.Cu cat traim mai aproape de Dumnezeu,cu atat mai putin legea
Lui ne va afecta.Cea mai mare ,,afacere’’ este sa ne ocupam de Dumnezeu.Cea mai mare
datorie este sa-L punem pe primul loc in viata noastra.Fa o promisiune in a-ti pastra mereu
cea mai importanta din obligatiile tale: intalnirea zi de zi cu Dumnezeu.Si anume,de doua ori
pe zi intra in tacerea interioara.Inchina-te la Dumnezeu pe altarul zorilor.Iar la sfarsitul
zilei,asaza-te in liniste in templul noptii,lasa intunericul sa te ascunda din fata zapacelii din
timpul zilei.Contempla recurenta monotona a mortii si a renasterii.In timp ce tot mai esti in
acest corp,lucreaza pentru a distruge semintele actiunilor tale anterioare.Ia in considerare:
semintele deja prajite nu vor germina.Oamenii,care printr-o meditatie profunda prajesc
semintele karmice in focul intelepciunii,nu vor mai avea nevoie niciodata sa se reincarneze
pe pamant.
Reincarnarea este fara indoiala adevarata.Daca fiecare garnitura de carne ieftina trebuie sa
fie inlaturata pentru ca sufletul sa-si poata pune hainele stralucitoare ale imortalitatii,de ce ar
trebui sa plangi?Daca trebuie sa moara atat sfintii declarati nemuritori,cat si oamenii
obisnuiti,de ce sa ne fie frica de moarte?Aceasta este o experienta universala prin care trebuie
sa trecem cu totii.De ce sa dai toata bogatia intelepciunii tale incercand sa aduci confort
acestui corp perisabil si nesigur?Trezeste-te! Asa cum stii,bogatiile materiale sunt prea grele
pentru a fi carate in masina ta astrala atunci cand pornesti in calatoria spre Marele
Dincolo.Nu vreau sa spun ca ar trebui sa fii cinic si sa nu te bucuri de lucrurile acestei
vieti.Tot ceea ce spun este sa nu te atasezi atat de mult de ceva pentru care vei simti agonie
mentala cand il pierzi sau esti separat de el.Daca nu suferi dupa cele lumesti atunci cand iti
parasesti corpul,vei avea lucruri mai bune.Vei primi din mainile Tatalui tau toate lucrurile pe
care le-ai pretuit in viata si pe care le-ai pierdut.Uita de iluziile zilei de azi. Pregateste-te de
moarte,cunoscandu-l pe Dumnezeu in fiecare zi.Viata umana poate fi frumoasa,dar este ca
viata unei pasari intr-o colivie.Viata este glorioasa; viata este frumoasa numai daca il vei gasi
pe Dumnezeu sub ramasitele materiei.Nu trebuie sa fii hipnotizat de acest tablou schimbator
al vietii si al mortii,zareste nemurirea.Este cel mai fericit lucru pe care l-ai putea experimenta.
Dumnezeu este ascuns in spatele lunii,al soarelui si al stelelor.Nu exista nici o alta cale sa-L
descoperi pe Dumnezeu cu exceptia devotamentului real si meditatiei.Renaste in fiecare zi
prin meditatie.Nu stii ce bucurie se afla dupa ecranul mintii subconstiente.
Daca alungi nelinistea si senzatiile corpului,stai linistit si spune: ,,In Paradisul
Tacerii,o,Doamne,naste-te prin mine!’’ ,atunci,pe altarul tacerii,El va veni.Bucuria lui
Dumnezeu este indescriptibila – bucurie pe care nici un vis schimbator al vietii si al mortii nu
o poate lua din tine.
Ideea de reincarnare a fost foarte controversata.Daca nu exista nici un adevar in teoria
reincarnarii,atunci este inutil sa mai credem in orice forma de religie.
Iisus a spus: ,,Dar va spun voua ca Elias a revenit pe pamant si ei inca nu stiu asta...Atunci
discipolii au inteles ca El le vorbea lor despre Ioan Botezatorul.’’ (Matei,17:12-13)
4
In Revelatia,capitolul 3:12,putem citi:,,Pe el,cel care trece peste vointa,il voi face pilon in
templul Dumnezeului meu si nu va mai trebui sa iasa.’’ - El,cel care reuseste sa treaca peste
dorintele trupului,va deveni un suflet fixat (un pilon) in Casa lui Dumnezeu si nu va mai
trebui sa se intoarca pe pamant in cautarea realizarilor pamantesti.
Revelatia,cap.2:7,spune: ,,Celui care a trecut peste vointa sa ii dau sa manance din copacul
vietii,care este in mijlocul paradisului lui Dumnezeu.’’ - Cel care trece peste dorintele
trupului nu va mai veni pe pamant pentru a gusta fructele dulci-amare ale vietii terestre,ci se
va bucura de Dumnezeu sau de ,,copacul vietii’’,
care este mereu prezent in paradisul fericirii divine,eterne.
Cea mai mare scriptura hindusa,Bhagavad Gita,spune ca: ,,Eu,Spiritul suprem,ma reincarnez
pentru a-i ridica pe asupritori si a-i compensa pe cei virtuosi.’’
Sufletul nu se poate reintoarce la Dumnezeu pana cand nu atinge perfectiunea.Astfel,atunci
cand corpul piere,sufletul trebuie sa aiba un alt corp pentru a-si corecta
imperfectiunile.Corpul este caminul,iar sufletul este rezident in el.Sufletul nemuritor trebuie
sa castige cateva premii pentru a obtine indurarea Spiritului: control de
sine,detasare,moralitate,calm,spiritualitate si,pentru a se elibera,trebuie sa treaca de toate
etapele scolii de pe pamant.Daca sufletele perfecte – copii ai lui Dumnezeu – vin pe pamant
si fac totul pentru a-l multumi pe Dumnezeu mai degraba decat sa-si satisfaca egourile,atunci
ele se vor elibera de necesitatea reincarnarii.Orice ai face,spune-ti in gand: ,,Cred,stiu si sunt
fericit ca te multumesc pe Tine’’.Sa lucrezi pentru Dumnezeu este foarte placut si foarte
satisfacator din punct de vedere personal.Sa lucrezi doar pentru eul tau este orbitor si iti
aduce suferinta.De aceea realizeaza toate faptele bune nu pentru tine,ci pentru
Dumnezeu.Egoistul care lucreaza numai pentru a se multumi pe sine este prins in reteaua
infinita a dorintelor,din care poate iesi numai dupa multe reincarnari.De aceea niciodata nu
trebuie sa fii inactiv,neatent sau de o ambitie egocentrica,dar fii divin de ambitios sa lucrezi si
sa joci pe Pamant cu atitudinea potrivita a mintii,asa cum isi doreste Regizorul Divin.Sa
parasesti lumea si sa te duci in padure pentru a medita este o extrema,dar dorintele lumesti te
pot urmari si acolo.Sa fii implicat in lume,dar nu in lumesc sau,si mai bine,sa te bucuri de
lume cu o bucurie pura dumnezeiasca aduce fericire durabila.A renunta la lume fara victoria
interioara a dorintelor produce ipocriti.A fi in lume fara o educatie spirituala te face lumesc si
greoi.Pastreaza-l pe Dumnezeu in suflet si,oriunde ai fi,zambeste datorita bucuriei Lui si
lucreaza numai pentru Adevar.
Dorinta constanta pentru sanatate si prosperitate,pe care se staruie atat de mult in
organizatiile moderne spirituale,este drumul catre sclavie.Noi trebuie sa-l cautam mai intai pe
Dumnezeu si sa ne gasim sanatatea si prosperitatea in El.De aceea Iisus a spus ca trebuie mai
intai sa cautam regatul lui Dumnezeu.Cand indeplinim acest lucru,vor veni si sanatatea,si
prosperitatea.Cel mai bine este sa simti,prin vizualizare si prin contact divin in meditatie,ca
esti deja sanatos,intelept si bogat,mai degraba decat sa reusesti cersind pentru
sanatate,intelepciune si prosperitate.De fapt,eforturile umane sunt ingradite de legile cauzei si
efectului.Omul nu poate obtine mai mult decat merita.Omul nu poate avea nemurire numai
pentru ca si-o doreste sau pentru ca o cerseste.Ar trebui sa stie ca este deja nemuritor,iar asa-
numita moarte este numai un vis.
Nu exista cauze absolute in Univers.Satana face parte din drama lui Dumnezeu.El ii este
necesar,asa cum personajul negativ este necesar unei piese de teatru.Raul este valul care il
5
acopera pe Dumnezeu,magnetul care incearca sa indeparteze mintea de la El.Binele este acela
care ajuta sa se manifeste realitatea ascunsa a lui Dumnezeu,ca un suflu de aer,indepartand
fumul de foc.In interiorul zonei dualitatii exista si binele,si raul.
Dumnezeu – Spiritul Suprem – este dincolo de amandoua.Fiind omniscient,El le cunoaste pe
amandoua la fel de bine.Dar bunatatea releva mai clar existenta binecuvantarii,care,din
moment ce este deasupra relativitatii,
poate fi descrisa ca bunatate absoluta.Forta satanica,pe de alta parte,fiind constienta,incearca
sa se ascunda in mod deliberat de privirea umana din care izbucneste mereu lumina
Divinitatii.
Nu pierde aceasta viata umana,castigata cu greu,prin prostii,balacindu-te in noroiul
simturilor si al ignorantei,ci realizeaza faptul ca in aceasta viata omeneasca ai sansa,prin
unirea constienta cu Spiritul omniprezent si prin simtirea infratirii cu toate fiintele,sa te
cunosti pe tine nu ca o parte binecuvantata dintrun
tot,nu ca dintr-o rasa,ci ca o parte din tot si din fiecare fiinta.Atunci te vei duce liber sa
deschizi portile de curcubeu ale intelepciunii,pentru ca toata suferinta fiintelor si nefiintelor
sa dispara in libertatea eterna a lui Dumnezeu.
Aceeasi esenta – viata constienta – este in tine si in copac.Dar copacul a fost pus acolo,in
timp ce liberul arbitru te-a facut pe tine cine esti si ce esti.Numai cel intelept stie unde se
termina predestinarea si unde incepe liberul-arbitru.In acest timp,noi trebuie sa facem
lucrurile cat mai bine,potrivit cu cea mai clara intelegere a noastra.Fara dorinta sincera nu-l
vom gasi niciodata pe Dumnezeu.Doreste-L pe El deasupra oricarui lucru.Si incearca,intre
timp,sa te ridici deasupra opusurilor: placere-suferinta,cald-rece,boala-sanatate.Ramai in
sinea ta,la fel de neafectat ca si Spiritul care vrei sa devii.El singur este ceea ce esti de fapt.
Numai binecuvantarea Sa este adevarata ta natura.