TESTE ANUL I PREGATIRE STUDENTI

CATEDRA URGENTE MEDICALE

 
Raspundeti la urmatoarele intrebari alegand un sau mai multeraspunsuri corecte:
1.SVB includ următoarele, cu exceptia:
a. activarea sistemului de urgenta ( 112) 
b. administrarea de O2 pe masca/IOT
c. compresiile toracice externe
d. deschiderea și menținerea căilor aeriene superioare
2. La adult secvenţa corectă de resuscitare cardiopulmonară de bază este :
a. 15 compresiuni/ 2 ventilaţii
 b. 30 compresiuni / 2 ventilaţii
c. dezobstrucţia căilor aeriene, 2 ventilaţii
d. 5 compresiuni/ 1 ventilaţie
3.Coordonarea compresiunilor toracice cu ventilația 30:2 în resuscitarea la adult
se face pâna când:
a. pacientul are semne de moarte biologică 
b. salvatorul se epuizează
c. sosește echipa care efectuează suport vital avansat
d. se restabilește respirația și activitatea cardiacă
e. 1 minută
4. Compresiile toracice la un adult trebuie să realizeze o depresie a sternului de:
a. 1-2 cm
b. 2-3 cm
c. 3-4 cm
d. 4-5 cm
e. 5-6 cm
5. Funcțiile vitale ale organismului uman pot fi evaluate prin determinarea:
a. Starea de conștiință.
b. Starea de ebrietate.
c. Pupilele și reacția lor.
d. Tensiunea arterială. 
e. Temperatura corpului.
6.Funcțiile vitale ale organismului uman pot fi evaluate prin determinarea:
a. Culorii urinei
b. Respirația.
c. Pulsul
d. Pupilele și reacția lor.
e. Dispoziția victimei. 
 
7. Componentele schemei AVPU de evaluare a stării de conștiență includ:
a. pacient alert
b. răspuns la stimul verbal
c. răspuns la stimul dureros
d. victima nu răspunde la nici un fel de stimul
e. Nici o variantă nu este corectă
8. Respirația normală pentru adult este :
a. 12-20 / min
b. 15-30 /min
c. 20-30 / min
d. 30-60/ min
e. 60-100/min
9. Respirația normală pentru copil 1-8 ani este :
a. 12-20 / min
b. 15-30 /min
c. 20-30 / min
d. 30-60/ min
e. 60-100/min
10. Respirația normală pentru copil 1lună-1 an este :
a. 12-20 / min
b. 15-30 /min
c. 20-30 / min
d. 30-60/ min
e. 60-100/min
11. Respirația normală pentru copil nou-născuți (1zi-28 zile) este :
a. 12-20 / min
b. 15-30 /min
c. 20-30 / min
d. 30-60/ min
e. 60-100/min
12. Rata normală a pulsului la adult:
a. 60 – 80 b/ min 
b. 80-100 b/min
c. 100 – 140 b/min
d. 110 – 180 b/min
e. 40-60 b/min
13. Rata normală a pulsului la copii 1-8 ani:
a. 60 – 80 b/ min
b. 80-100 b/min
c. 100 – 140 b/min
d. 110 – 180 b/minut
e. 40-60 b/minut
14. Rata normală a pulsului la sugari (1 lună-1 an)
a. 60 – 80 b/ min
b. 80-100 b/min
c. 100 – 140 b/min
d. 110 – 180 b/min
e. 40-60 b/min
15. Rata normală a pulsului la nou născut:
a. 60 – 80 b/ min
b. 80-100 b/min
c. 100 – 140 b/min
d. 110 – 180 b/min
e. 40-60 b/minut
16. Pupilele în normă trebuie să fie:
a. Egale ca mărime, cu reactivitate la lumină.
b. Inegale, cu reactivitate la lumina
c. Inegale, fără reactivitate la lumina, 
d. Dilatate
e. Îngustate
17. Pupila este un semn de importanță vitală a activității:
a. sistemului respirator
b. sistemului cardiovascular
c. sistemului nervos central
d. sistemului digestiv
e. sistemul endoscrin
18. Mioza reprezintă:
a. pupile egale ca mărime, cu reactivitate la lumină păstrată;
b. pupile îngustate;
c. pupile dilatate;
d. pupile de dimensiuni diferite;
e. culoarea irisului
20. Mioza poate fi observată în caz de:
a. consum de droguri opioide
b. intoxicații cu CO
c. intoxicații cu ciuperci
d. traumatism cranio-cerebral
e. stare de ebrietate
21. Midriaza reprezintă:
a. pupile egale ca mărime, cu reactivitate la lumină păstrată;
b. pupile îngustate;
c. pupile dilatate;
d. pupile de dimensiuni diferite;
e. culoarea irisului
22. Midriaza se întâlnește în următoarele stări , cu excepția:
a. intoxicație alcoolică
b. intoxicație cu ciuperci
c. in moarte clinică
d. intoxicație cu droguri opioide
e. intoxicație cu etnobotanice.
23. Anizocoria reprezintă:
a. pupile egale ca mărime, cu reactivitate la lumină păstrată;
b. pupile îngustate;
c. pupile dilatate;
d. pupile de dimensiuni diferite;
 e. culoarea irisului.
24. Anizocoria apare în:
a. durere toracică
b. stare de șoc
c. ictus cerebral
d. status istericus
e . traumatism craniocerebral complicat cu hemoragie în cavitatea cranială
25.Foto reacția absentă la pupile indică:
a. lipsa de O2
b. anemie
c. deficit de CO2
d. lipsa vieții
e. nu indică nimic.
26. Tensiunea arterială trebuie măsurată la pacienții:
a. cu vârstă mai mare de 45 ani.
b. cu vârstă mai mare de 35 ani
c. cu vârsta mai mare de 3 ani. 
d. cu vârstă mai mare de 60 ani.
e. cu vârstă mai mare de 1 zi.
27. La persoana adultă, tensiunea arterială sistolică este considerată normală dacă
este cuprinsă între:
a. 110-120 mm Hg
b. 60-90 mm Hg
c. 20-60 mm Hg
d. 110-140 mm Hg
e. 160-260 mm Hg
28. Tensiunea arterială diastolică, la o persoană adultă, are valori normale
cuprinse intre:
a. 120-140 mm Hg
b. 60-90  mm Hg
c. 25-55 mm Hg
d. 90-120 mm Hg
e. 140-160 mm Hg
29. Aparatul cu care se determină valorile tensiunii arteriale se numește:
a. termometru
b. pulsoximetru
c. cronometru
d. tonometru
e. glucometru
30. Examenarea tegumentelor și mucoaselor pacientului ne oferă informație
despre:
a. starea generală a pacientului
b. statutul social
c. nu este informativă
 d. saturația cu oxigen în țesuturi
e. calitatea circulației sangvine periferice.
31. Siguranța salvatorului și a victimei este asigurată de:
a. folosirea echipamentului de protecție;
b. evitarea factorilor de risc externi posibili;
c. nu există pericole pentru viață.
d. Evitarea utilizării echipamentelor de protecție. 
32. A B C – ul evaluării victimei reprezintă:
a. formula mnemotehnică care are rolul de a stabili prioritățile astfel încît
identificarea problemei să ofere și soluția;
b. resuscitarea cardiorespiratorie;
c. suportul vital bazal;
d. manevre de imobilizarea a  membrelor inferioare;
e. evaluarea conștiinței pacientului.
33. Care afirmații referitor la evaluarea respirației sunt corecte?
a. Ascultați zgomotele respirației
b. Simțiți fluxul de aer expirat
c. Priviți mișcarea cutiei toracice
d. Evaluarea respirației nu trebuie să depășească 10 secunde
e. Determinați frecvența contracțiilor cardiace.
34. Identificați manevrele de deschidere a căilor aeriene:
a. manevra Safar
b. manevra Esmarch
c. manevra Heimlich
d. manevra  Sellick
e. manevra Gudel
 
35. Manevra Safar constă din:
a. Hiperextensia capului
b. Subluxarea/Ridicarea mandibulei
c. Deschiderea gurii.
d. Evaluarea pupilelor
e. Determinarea pulsului
 
36. Manevra Esmarch constă din:
a. Subluxarea/ridicarea mandibulei 
b. Deschiderea gurii 
c. Deschiderea pleoapelor.
d. Evaluarea pulsului
e. Determinarea temperaturii corpului  
    37. Manevra Esmarch este utilizată dacă:
a. dacă nu se suspicionează leziune de coloană vertebrală
b. dacă se suspicionează leziune de coloană vertebrală
c. victima a fost strangulată
d. dacă victima a suportat un catatraumatism.
e. dacă victima nu a suportat traumatism, dar a făcut abuz de droguri opioide.
38. Care afirmație este corectă referitor la evaluarea circulației în conformitate cu
Ghidurile internaționale:
a. Pacientului  care nu respiră și este inconștient se începimediat manevre de
resuscitare.
b. Pacientul care respiră spontan se evaluează pulsul central (la carotidă) max.10 secunde.
c. La hipotermici timpul de evaluare a circulației poate ajunge până la 40-60
secunde.
d. Victima care nu respiră, dare are puls central nu necesită atenția salvatorului.
e. Nu este nevoie de evaluat pulsul  în timpul SVB.
39. Pulsul central se detrimnă pe :
a. artera radială;
b. artera femorală;
c artera poplitee;
d. artera carotidă;
e. artera brahială.
40. Pulsul periferic se determină pe :
a. artera carotidă;
b. artera brahială;
c. artera radială;
d. artera poplitee;
e artera dorsalis pedis.
41. Care afirmații despre stopul cardiac sunt corecte:
a. Timp de 30 secunde se instalează stopul respirator.
b. După 7-10 minute apare moartea celulelor cerebrale.
c. Cordul pompează sânge în stop cardiac.
d. Contracțiile cardiace se opresc.
e. La copii stopul cardiac primar este mai frecvent decât la adulți.
 
42. Resuscitarea (reanimarea) cardio-respiratorie (RCR) este definită ca:
a. ca un complex de măsuri, realizate în algoritme - protocoale şi îndrumate
pentru restabilirea şi menţinerea funcţiilor vitale
b. complex de măsuri realizate cu scopul amplasării victimei în poziție laterală de
siguranță.
c. sucesivitate de manevre efectuate cu scopul evaluarii prezenței respirației.
d. Monitorizarea pe ECG a activității cardiace.
e. evaluarea activității cerebrale.
43. Indicații pentru efectuarea RCE și cerebrale:
a. RCR se efectuează în caz de instalarea bruscă şi acută al stopului cardiac. 
b. Stopul cardiac trebuie suspectat la orice persoană găsită inconştientă/areactivă
în mod neaşteptat
c. Pacient alert
d. moartea biologică
e. Moartea clinică
 44.  Care succesivitate de verigi a lanțului supravețuirii în stop cardiac la
persoanele adulte este correct?
a. 903, SVB, SVA cu defibrilare precoce, îngrijirea postresuscitare;
b. SVB, 903, SVA+defibrilare, îngrijirea postresuscitare;
c. SVA, SVB, 903, defibrilare, îngrijirea postresuscitare;
d. defibrilare, 903, SVB, SVA, îngrijirea postresuscitare;
e. SVB,  SVA+defibrilare, îngrijirea postresuscitare, 903.
45. Suportul Vital Bazal include:
a. A – (Airway) – Căi aeriene: verificarea, restabilirea şi menţinerea permeabilităţii
lor 
b. B – (Breathing) – Respiraţie: verificarea, restabilirea şi asigurarea unei respiraţii
optime artificiale  
c. C – (Circulation) – Circulaţie sanguină: verificarea semnelor vitale şi suportul  
circulaţiei sanguine prin compresiuni sternale (masajul cardiac extern). 
d. În traumatisme include şi controlul hemoragiei
e. În traumatisme include și imobilizarea fracturilor.
46. În poziția laterală de siguranță victima este aranjată în cazul:
a. dacă victima respiră;
b. dacă victima este decedată;
c. dacă victima are leziuni în regiunea cervicală;
d. dacă victima nu are respirație și puls.
e. dacă victima este alertă. 
 
47. Poziția laterală de siguranță la gravide:
a. amplasare în decubit lateral drept
b. poziție semișezândă
c. amplasarea în decubit lateral stâng
d. decubit ventral
e. decubit dorsal.
48. Selectați afirmațiile corecte referitor la RCR la adult:
a. pacientul inconştient, respiraţia  absentă
b. raportul dintre compresii steranle : ventilări -  30:2
c. timp de 1 minut asigurați 100 compresii sternale
d. raportul compresii sternale: ventilari - 15:2
e. raportul compresii sternale : ventilari – 5 : 2.
49. Masajul cardiac fără ventilații definește 
a. RCR incompletă
b. RCR completă
c. suportul vital bazal
d. suportul vital avansat
e. o manevră de deschidere a căilor respiratorii.
50. Continuaţi resuscitarea cardiorespiratorie (RCR):
a. până când soseşte personalul calificat
b. victima începe să respire normal 
c. salvatorul este epuizat
d. 30 minute
e. 1 ora 24 minute
 
51. Inițiați RCR:
a. dacă pacientul are semne de moarte biologică
b. are leziuni incompatibile cu viața;
c. victima este conștientă;
d. vitima nu respiră
e victima se află în moarte clinică
52. Criteriile de apreciere a eficienței RCR și cerebrale sunt:
a. Recolorarea tegumentelor (micşorare cianozei)
b. Dispariţia midriazei (îngustare pupilelor), se observă reacţie lacrimogenă a
ochilor, reapariţia reflexului fotomotor
c. Apariţia pulsului la vasele mari (aa.carotidă, femorală)
d. Se constată mişcări spontane ale cutiei toracice în timpul respiraţiei asistate
e. Se constată contracţii spontane ale membrelor
53. Criteriile de apreciere a eficienței RCR și cerebrale sunt
a. Recolorarea tegumentelor (micşorare cianozei)
b. Dispariţia midriazei (îngustare pupilelor), se observă reacţie lacrimogenă a
ochilor, reapariţia reflexului fotomotor
c. Dispariția luciului corneiei
d. Se constată mişcări spontane ale cutiei toracice în timpul respiraţiei asistate
e. Apariția pulsului central
54. Complicațiile RCR pot fi:
a. Fracturi de coaste  
b. Distensia gastrică
c. Regurgitarea
d. Infarctul miocardic
e. Fractura osului femoral
55. Examenul primar este definit :
a. evaluarea şi managementul stărilor urgente care prezintă nemijlocit pericol
pentru viaţa accidentatului;
b. suportul vital bazal
c. RCR
d. evaluare pacientului cu scopul identificării maladiilor cronice
e. colectarea anamnezei vieții pacientului.
 
56. Examenul primar cuprinde următoarele etape: 
a. Evaluarea locului incidentului
b. EXAMENUL PRIMAR
c. Evaluarea concentrată
d. EXAMENUL SECUNDAR
e. EVALUAREA CONTINUĂ
57. Algoritmul examenului primar constă din:
a.  A, B, C, D, E;
b. A, B, C;
 c. RCR;
d. defibrilare;
e examenul secundar.
58. Punctul D al examenului primar semnifică:
a. examenul minineurologic;
b. administrarea medicamentelor
c. deschiderea căilor aeriene
e. dezbrăcarea pacientului

59. Punctul E al examenului primar cuprinde:

a. Examenul minineurologic.
b. Verificarea permeabilității căilor respiratorii
c. Verificarea respirației
d. Dezbrăcarea completă a bolnavului şi asigurarea protecţiei termice
e. Evaluarea circulaței sangvine.
60. După tipul vasului lezat hemoragia se clasifică în:
a. hemoragie arterială
b. hemoragie venoasă
c. hemoragie masivă
d. hemoragie capilară
e hemoragie intracerebrală
61. Hemostaza trebuie să fie asigurată:
a. în timpul examenului primar punctul A;
b. examenul primar punctul C;
c. examenul primar punctul D;
d. examenul primar, punctul B;
e. în timpul examenului secundar.
62. Imobilizarea fracturilor trebuie să fie asigurată în:
a. în timpul examenului primar punctul A;
b. examenul primar punctul C;
c. examenul primar punctul D;
d. examenul primar, punctul B;
e. în timpul examenului secundar.
63. Care din hemomragii poate fi considerată exteriorizată?
a. hemoragia in cavitatea peritoneală
b. hemoragia dintr-o plagă
c. hemoragia nazală
d. metroragia
e. melena
64. Care din hemomragii poate fi considerată exteriorizată?
a. hemoptizia
b. hematuria
c. hemartroza
d. hematemeză
e. hemoragie din plagă taiată.
65. Care sunt tehnicile de hemostază provizorie?
a. pansament compresiv
b. compresiune digitală
c. garou
d. fixarea unei atele
e. amplasarea suturii vasculare pe vasul lezat.
66. Indicația absolută pentru aplicarea garoului sunt:

a. Amputare unimomentană a unei extremități

b. Lezarea arterei de calibrul mare.
c. lezarea venelor antebrațului
d. hemoragie capilară
e. hemoragie din aorta abdominală în cavitatea peritoneală
67. Prin conştienţă înţelegem:
a. păstrarea stării de veghe care permite orientarea unei persoane asupra propriei identităţi, asupra
locului şi a timpului în care se află.
b. cunoștințele acumulate pe parcursul existenței;
c. păstrarea clarităţii minţii prin care o persoană este orientată auto şi alopsihic;
d. starea de ebrietate
e.sociabilitatea unei persoane.
68. Lipotimia reprezintă:
a. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu
menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în
timpul episodului).
b. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural (cădere) şi tulburarea semnelor vitale,
urmată de revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
c. o criză tonico clonică.
d. bolnavul inconştient nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
e. bolnavul este inconştient, nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului
la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente

69. Sincopa este:

a. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu
menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în
timpul episodului).
b. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural şi tulburarea semnelor vitale, urmată de
revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
c. o criză tonico clonică.
d. bolnavul inconştient nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
e. bolnavul este inconştient, nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului
la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.

70. Convulsiile reprezintă o:

a. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu
menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în
timpul episodului).
b. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural şi tulburarea semnelor vitale, urmată de
revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
c. o criză tonico clonică.
d. bolnavul inconştient nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
e. bolnavul este inconştient, nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului
la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.
71. Coma superficiala este o :
a. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu
menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în
timpul episodului).
b. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural şi tulburarea semnelor vitale, urmată de
revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
c. o criză tonico clonică.
d. stare de inconştiință nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
e. stare de inconştiență, pacientul nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a
membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.
72. Coma profundă este o:
a. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu
menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în
timpul episodului).
b. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural şi tulburarea semnelor vitale, urmată de
revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
c. o criză tonico clonică.
d. stare de inconştiință nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
e. stare de inconştiență, pacientul nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a
membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.

73. Criza de isterie este:

a. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu
menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în
timpul episodului).
b. stare de inconştiință nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
c. un leşin “demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.
d. stare de inconştiență, pacientul nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a
membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.
e. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural şi tulburarea semnelor vitale, urmată de
revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
74. Insolația este:
a. Este o stare care poate pune viaţa în pericol şi care apare dacă organismul se supraîncălzeşte şi nu poate
să-şi scadă temperatura.
b. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu
menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în
timpul episodului).
c. stare de inconştiință nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
d. un leşin “demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.
e. stare de inconştiență, pacientul nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a
membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.
75. Hipotensiunea arterială (șoc) este:
a. un sindrom clinic caracterizat prin scaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru TA
sistolică şi sub 60 mm Hg pentru TA diastolica
b. un leşin “demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.

c. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu
menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în
timpul episodului).

d. un sindrom clinic, caracterizat prin majorarea bruscă a valorilor TA diastolice şi/sau a TA sistolice peste
valorile normale.
e. semn iminent al morții biologice.

76. Manifestările clinice ale hipotensiunii arteriale sunt:

a. Fatigabilitate
b. Dispnee
c. Ameţeli
d. Greaţă
e. Dureri cu iradiere în membrul superior stâng
77. Manifestările clinice ale hipotensiunii arteriale sunt:
a. Greaţă
b. Vomă
c. Durerea precordială
d. Palpitaţii
e. Indispoziție

78. Urgenţă hipertensivă (criză hipertensivă) reprezintă:

a. un sindrom clinic, caracterizat prin majorarea bruscă a valorilor TA diastolice şi/sau a TA
sistolice peste valorile normale.
b. un sindrom clinic caracterizat prin scaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru TA
sistolică şi sub 60 mm Hg pentru TA diastolica
c. un leşin ,,demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.

d. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu
menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în
timpul episodului).
e. o urgență psihiatrică majoră.
79. Tegumentele reci şi umede survin în:
a. abuz de droguri;
b. perfuzia nu este adecvată şi fluxul de sânge către tegumente este redusă, și pot surveni în unele urgenţe
legate de acţiunea temperaturii ambiante şi șoc;
c. pot surveni în febră şi în urgenţele la temperaturi înalte
d. abuz de alcool;
e. insolație.
80.Tegumentele fierbinţi şi uscate :
a. în febră şi în urgenţele la temperaturi înalte;
b. perfuzia nu este adecvată şi fluxul de sânge către tegumente este redusă, și pot surveni în unele urgenţe
legate de acţiunea temperaturii ambiante şi șoc;
c. abuz de alcool;
d. în hipotermie;
e. abuz de etnobotanice.
81. În normă mucoasele sunt:
a. Roze și umede
b. Cianotice
c. Pale
d. Uscate
e. Hiperemiate (roșii)
82. Semne precoce de resuscitare cardiorespiratorie eficientă sunt:
a. Apariția lacrimației
b. Dispnea
c. Apariția erupțiilor pe tegumente
d. Apariția pulsului
e. Apariția respirației
83. Resuscitarea cardiorespiratorire se efectuază:
a. Până la aparaiția semnelor vitale
b. Tegumentele devin roze;
c. 30 de minute
d. 2 minute
e. Pina sosește ambulanța
84. Resuscitarea cardiorespiratorire se efectuază:
a. Până sosesc salvatorii
b. 1 minută
c. Până la apariția semnelor vitale
d. La pacientul decedat
e. Până se epuizează salvatorul
85. Resuscitarea cardio-respiratorie se efectuează:
a. Dacă victima are puls și respiră , dar este inconștientă
b. Dacă victima are puls , respiră și este conștientă
c. Dacă victima este inconștientă, fără puls , respirație, sclera, cornea sunt lucioase.
d. Dacă victima este inconștientă, fără puls, respirație, sclera, cornea sunt opace (uscate)
e. Dacă victima este inconștientă, fără respirație, cu leziuni incompatibile cu viața.
86. Resuscitarea cardio-respiratorie la un nou-născut se efectuează:
a. 30 compresii: 2 ventilari;
b. 3 compresii: 1 ventilare;
c. 15 compresii : 1 ventilare
d. 15 compresii :2 ventilari;
e. Nu se efectuiază resuscitare.
87. Pulsul central la nou – născut este preferabil să-l apreciați :
a. Pe artera carotidă
b. Pe artera radială
c. Pe artera brahială
d. Pe artera poplitee
e. Pe artera dorsalis pedis.
88. Resuscitarea cardio-respiratorie la sugar, în cazul prezenței unui salvator se efectuează :
a.30 compresii: 2 ventilari;
b. 3 compresii: 1 ventilare;
c. 15 compresii : 1 ventilare
d. 5 compresii sternale: 5 lovituri inter scapulare
e. 15 compresii :2 ventilări;
89. Resuscitarea cardio-respiratorie de către un salvator, la sugar, se efectuează:
a. 30 compresii: 2 ventilari;
b. 3 compresii: 1 ventilare;
c. 15 compresii : 1 ventilare
d. 15 compresii :2 ventilari;
e. 5 compresii: 2 ventilări.
90. Resuscitarea cardio - respiratorie la un copil de 1-8 ani , de către un salvator se efectuează:
a. 30compresii:2 ventilări:
b. 15 compresii:2 ventilări;
c. 5 compresii:2 ventilări:
d. 3 compresii :1 ventilare;
e. Nu se efectuează.
91. Resuscitarea cardio-respiratorie la copiii de 8 ani -18 ani de către 2 salvatori se efectuează:
a. 30compresii : 2 ventilări:
b. 15 compresii : 2 ventilări;
c. 5 compresii : 2 ventilări:
d. 3 compresii : 1 ventilare;
e. Nu se efectuează.
92. Resuscitarea cardio – respiratorie incompletă la un copil de 1-8 ani , de către doi salvatori se
efectuează:
a. 30compresii:2 ventilări:
b. 15 compresii:2 ventilări;
c. 5 compresii:2 ventilări:
d. 3 compresii :1 ventilare;
e. 100-120 compresii/minut
93. Resuscitarea cardio – respiratorie incompletă la un copil de 1-8 ani, de către un salvator se
efectuează:
f. 30compresii:2 ventilări:
g. 15 compresii:2 ventilări;
h. 5 compresii:2 ventilări:
i. 3 compresii :1 ventilare;
j. 100-120 compresii/minut

94. Resuscitarea cardio – respiratorie completă la un copil de 8 – 18 ani , de către un salvator se

efectuează:
a. 30compresii :2 ventilări:
b. 15 compresii:2 ventilări;
c. 5 compresii:2 ventilări:
d. 3 compresii :1 ventilare;
e. 100 – 120 compresii /minut.

95. Resuscitarea cardio - respiratorie la copiii până la 8 ani debutează cu:

a. 5 lovituri inter scapulare;
b. 30compresii :2 ventilări:
c. 15 compresii :2 ventilări;
d. 5 ventilări salvatoare
e. 3 compresii : 1 ventilare;
96. Copiii mai frecvent necesită resuscitare cardio- respiratorie, din cauza:
a. Stopului cardiac primar;
b. Stop respirator primar;
c. Durere toracică precordială;
d. Edem cerebral
e. Hemoragie digestivă superioară.

97. Pacientul conștitent cu obstrucția căilor respiratorii parțială necesită:

a. Resuscitarea cardio-respiratorie;
b. Manevra Heimlich, alternând cu lovituri inter scapulare;
c. Încurajarea tusei;
 d. Povocarea vomei;
e. Nu trebuie de întreprins nimic.
98. Pacientul conștitent cu obstrucție totală (completă) a căilor respiratorii nececistă:
a. Resuscitarea cardio-respiratorie;
b. Manevra Heimlich, alternând cu lovituri inter scapulare;
c. Încurajarea tusei;
d. Povocarea vomei;
e. Nu trebuie de întreprins nimic.
99. Pacientul inconștient cu obstrucție totală (completă) a căilor respiratorii, dar pulsul este
prezent, necesită:
a. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală;
b. Manevra Heimlich;
c. Încurajarea tusei;
d. Povocarea vomei;
e. Nu trebuie de întreprins nimic.
100. Pacientul inconștient cu obstrucție totală (completă) a căilor respiratorii, fără puls,
necesită:
a. Resuscitare cardio-respiratorie și cerebrală;
b. Manevra Heimlich, alternând cu lovituri inter scapulare;
c. Încurajarea tusei;
d. Povocarea vomei;
e. Defibrilare.

101. Deschiderea căii aeriene la sugar se face prin:

a. Hiperextensia capului
b. Extensia capului
c. Menținerea capului în poziție neutră
d. Flexia ușoară a capului
e. Nici un răspuns corect
102. În obstrucția incompletă a căii aeriene prin corp străin la copil peste 1 an, fără semne
de insuficiență respiratorie, următoarele manevre sunt indicate:
a. Încurajarea tusei
b. Se instituie RCP cât mai repede
c. Se aplică compresiuni
d. Se aplică lovituri interscapulare
e. Se aplică compresiuni abdominal
103. Pentru pacientul pediatric inconștient care nu respiră, prima manevră care se
efectuează este:
a. Poziția laterală de siguranță
b. 5 ventilații salvatoare
c. 15 compresiuni toracice
d. Cicluri de câte 15 compresiuni toracice și 2 ventilații
e. Cicluri de câte 30 compresiuni toracice și 2 ventilații

104. Compresiunile toracice externe la copil se efectuează:

 a. În 1/3 inferioară a sternului, pacientul fiind așezat pe un plan moale
b. În 1/3 medie a sternului cu frecvență de 60/min
c. În 1/3 inferioară a sternului cu o frecvență de 100/min, pacientul fiind așezat pe un
plan dur
d. În 1/3 inferioară a sternului cu o frecvență de 150/min, pacientul fiind așezat pe un
plan moale
e. Parasternal stâng, corespunzător 1/3 inferioare a sternului
105. La un pacient înecat scos la mal, prima măsură este:
a. Compresii toracice
b. Lovituri intrascapulare
c. Compresii abdominale
d. Dezobstrucția căilor aeriene
e. Nici un răspuns corect

106. Succesiunea corectă a verigilor lanţului supravieţuirii la copil este:

a. Accesul, prevenţia, BLS, ALS

b. Prevenţia, defibrilarea precoce, accesul, ALS
c. Prevenţia, BLS precoce, accesul, ALS
d. Accesul, BLS, defibrilare precoce, ALS
e. Accesul, ALS, prevenția, ALS

107. Pentru un pacient inconștient care respiră, tratamentul este:

1. poziția lateral de siguranță
2. 10 insuflații
3. 30 de compresiuni toracice
4. Ciclu 30 compresiuni urmate de 2 insuflații
5. Ciclu 15 compresiuni urmate de 2 insuflații
108. Cauza primară cea mai frecventă a stopului cardio-respirator la copii este de
etiologie:

a. Cardiacă
b. Cerebrală
c. Respiratorie
d. Renală
e. Nici un răspuns corect
109. Semnele detresei respiratorii sunt următoarele cu excepția:
a. mișcări de piston a capului
b. tiraj sternal
c. inspirul grevat
d. bătăi ale aripioarelor nazale
e. nici un răspuns corect