VII.

NERVUL FACIAL

ANATOMIE SI FIZILOGIE
- nerv mixt, fiind format din fibre motorii, sensitive, senzoriale si vegetative (parasimpatice);
- are atasat nervul intermediar al lui Wrisberg (VII’) care este un nerv senzitiv;

Originea aparenta: santul bulbo-pontin, lateral de nervul VI;

Originea reala a fibrelor motorii: in nucleul motor al nervului VII din tegmentul pontin;
- structural si functional nucleul este alcatuit dintr-o parte dorsala si una ventrala;
- zona dorsala primeste aferente motorii homo- si heterolaterale, iar cea ventrala doar heterolaterale;
- nucleul primeste multiple aferente:
- De la tractul cortico-nuclear; neuronii care asigura inervatia muschilor din regiunea inferioara a fetei
primesc numai fibre incrucisate de la tractul din emisfera controlaterala, in timp ce neuronii care
asigura inervatia musculaturii din regiunea superioara a fetei primesc fibre incrucisate de la emisfera
controlaterala si directe de la cea ipsilaterala; aceasta modalitate de conexiune explica siptomatologia
clinica in pareza faciala centrala (PFC);
- De la nuclei ai caii acustice; se explica atfel inchiderea pleoapelor la zgomote puternice (reflexul
muschiului stapedius);
- De la nucleii senzitivi ai nervului V; se explica atfel reflexele cornean si conjunctival;
- De la unele structuri extrapiramidale care controleaza mimica automata a fetei; se explica astfel
aparitia tulburarilor disociate ale mimicii; in boala Parkinson este afectata mimica automata a fetei,
faciesul fiind hipomimic, inexpresiv, in timp ce mimica voluntara nu este afectata; in sdr pseudobulbar
este afecatata mimica voluntara, iar cea automata este exagerata;
- De la CS prin tractul tecto-bulbar si se explica reflexul de clipit;
- eferentele nucleului formeaza facialul motor;
- inconjoara nucleul nervului VI, descriind o bucla in jurul acestuia, se indreapta antero-lateral prin punte si
paraseste nevraxul la nivelul santului bulbo-pontin;
- are medial nervul VI, lateral intermediarul si mai lateral nervul VIII;
- intra in unghiul ponto-cerebelos si se indreapta catre stanca temporalului;
- intra impreuna cu nervul VIII in conductul auditiv intern, apoi trece in canalul lui Fallope din stanca pe care
il strabate in intregime;
- paraseste craniul prin gaura stilo-mastoidiana;
- patrunde in loja parotidiana si se inparte in cele 2 ramuri terminale:
- Temporo-faciala – asigura inervatia musculaturii mimicii din ½ superioara a fetei;
- Cervico-faciala – inerveaza musculatura din ½ inferioara a fetei;
- in afara de musculatura fetei pe care facialul o asigura in intregime (cu exceptia ridicatorului pleoapei
superiare – nervul III) mai asigura si inervatia:
- Muschiului scaritei;
- Muschiului stiloglos;
- Muschiului stilohioidian;
- Muschiului glosostafilin;
- Pantecului posterior al digastricului;

1
- Fibrele eferente nucleare inerveaza musculatura mimicii: zona dorsala – partea superioara faciala, iar cea
ventrala – partea inferioara; rezulta ca in leziunile faciale supranucleare (centrale) paralizia se va limita doar
la teritoriul facial inferior, iar in cele nucleare si infranucleare paralizia va fi totala;
- ramuri colaterale:
- Intrapietros, un ram stapedian cu rol de acomodare auditiva (pentru muschiul scaritei care ”asculta”);
- Extracranian ramuri pentru muschii auricular posterior, occipital, stilo-hioidian, buccinator, burta
posterioara a digastricului;

Originea reala a fibrelor vegetative:

- fibre eferente cu rol secretor si trofic;
- in cei 2 nuclei parasimpatici din punte:
- Nucleul salivator superior – se alatura nervului VII’;
- Nucleul lacrimo-nazal – se alatura nervului VII;
- fibrele preganglionare din nucleul salivator superior iau calea nervului coarda timpanului si ajung la
ganglionul submandubular unde fac sinapsa; fibrele postganglionare inerveaza:
- Glanda submandibulara;
- Glanda sublinguala;
- o parte din fibre se desprind din conductul auditiv intern si formeaza anastomoza acustico-faciala cu rol in
mentinerea echilibrului neurovegetativ in urechea interna;
- eferentele nucleului lacrimo-nazal parasesc nervul facial prin nervul mare pietros; acesta primeste fibre
simpatice si formeaza nervul vidian; fibrele parasimpatice merg pe calea nervului vidian la ganglionul otic si
fac sinapsa; fibrele postganglionare inerveaza:
- Glanda lacrimala;
- Glandele din mucoasa nazala;
- Glandele din mucoasa buco-faringiana;

Originea reala a fibrelor sensitive:

- in ganglionul geniculat situat in apeductul lui Fallope, la nivelul primului cot;
- ganglionul geniculat contine neuroni pseudounipolari;
- prelungirile periferice si centrale alcatuiesc nervul intermediar;
- prelungirile centrale inta in nevrax prin santul bulbo-pontin;
- fibrele senzoriale fac sinapsa in nucleul tractului solitar din bulb, in partea superioara a acestuia;
- la acest nucleu ajung si fibrele senzoriale (gustative) ale nervilor IX si X;
- axonii deutoneuronului se incruciseaza si merg la talamus unde se afla al treilea neuron al caii gustative, in
nucleul ventral postero-median;
- eferentele neuronilor talamici se proiecteaza in aria gustativa (43) la nivelul circumvolutiei parietale
ascendente;
- fibrele sensitive (exteroceptive) ajung la nucleii senzitivi ai nervului V din bulb si punte;
- fibrele neuronilor din acesti nuclei fac sinapsa in nucleul ventral postero-medial al talamusului;
- proiectia este corticala in ariile 3, 1, 2;
- fibrele periferice ale neuronilor din ganglionul geniculat impreuna cu cele parasimpatice din nucleul
salivator superior alcatuiesc nervul coarda timpanului care se desprinde de facial deasupra gaurii stilo-
mastoidiene si se indreapta catre cavitatea timpanului;
- paraseste urechea medie si pe traseu se alatura nervului lingual (ram din mandibular);
- fibrele parasimpatice se opresc in ganglionul submandibular, iar cele senzoriale asigura sensibilitatea
gustativa a limbii in cele 2/3 anterioare;

2
- fibrele sensitive exteroceptive asigura inervatia conductului auditiv extern, o parte din pavilionul urechii,
conca, timpan extern, o portiune din tegumentul retroauricular – zona Ramsey-Hunt;
- teritoriul senzitivo-senzorial al nervului intermediar se intrepatrunde cu cel al nervilor V, IX, X ceea ce face
ca diagnosticul diferential al nevralgiilor acestor nervi sa fie dificil;
- sensibilitatea proprioceptiva a musculaturii mimicii este asigurata de nervul trigemen;

TOPOGRAFIA LEZIUNILOR FACIALULUI

- Luand ca repere cele mai importante formatiuni anatomice de pe traiectul nervului VII putem spune ca
leziunile pot fi:
- Fata de nucleul nervului VII:
o Supranucleare;
o Transnucleare;
o Infranucleare;
- Fata de nerv in apeduct:
o Suprageniculate;
o Transgeniculate;
o Infrageniculate:

3
  Suprastapediene;
 Infrastapediene;
o Infracordale (sub coarda timpanului);
- Fata de nerv in gaura stilo-mastoidiana:
o Foraminale;
o Infraforaminale;

ETIOLOGIA PARALIZIILOR FACIALE

- leziune supranucleara
- Accident vascular cerebral (ischemic sau hemoragic);
- Tumora primitiva sau secundara;
- Infectii;
- Traumatism;
- Rar in migrena oftalmoplegica;
- leziune trans- sau infranucleara:
- Accident vascular cerebral (ischemic sau hemoragic);
- Tumora primitiva sau secundara;
- Infectii;
- Traumatism;
- Sindroame ischemice pontine;
- Poliomielita;
- Siringobulbie;
- Scleroza multipla;
- Boli degenerative;
- in unghiul ponto-cerebelos:
- Tumori (neurinom de acustic, meningiom, colesteatom);
- Meningite;
- Polineuropatii infectioase (lues, momonucleoza infectioasa, boala Lyme);
- Sarcoidoza;
- arahnoidite;
- lezarea nervului VII in apeduct
- suprageniculat:
o tumori;
o traumatisme;
o accident operator;
o osteite;
o osteoporoza;
- transgeniculat:
o tumori;
o traumatisme;
o accident operator;
o osteite;
o osteoporoza;
o infectia cu herpes zoster;
o paralizia faciala a frigore Bell (infectie nonsupurativa, probabil virala);

4
 - suprastapedian, infrastapedian, infracordal:
o boli cornice ale urechii interne;
o fracturi;
o accidental operator;
o colesteatoame;
o infectii;
o rar hemoragii in apeduct;
- extracranian (infraforaminal):
- tumori parotidiene;
- infectii parotidiene sau de vecinatate;
- rar comprimat prin aplicare de forceps (paralizie obstetricala);
- afectarea bilaterala a nervului VII:
- congenitala (sdr Moebius);
- sarcoidoza (sdr Heerford);
- histiocitoza X;
- lepra;
- tetanos;
- SLA;
- Sdr Guillan Barre;
- paraliziile faciale mai pot aparea in:
- Boli cardi-vasculare (HTA);
- boli metabolice (DZ, porfirie, uremie);
- stari casectice;
- boli musculare (miopatii cu sau fara miotonie);
- boli ale placii motorii (miastenie);

EXAMEN CLINIC
Examenul functiei motorii
Examenul static
- asimetria fetei;
- din cauza paraliziei muschiului orbicular al pleoapelor, fanta palpebrala apare marita – lagoftalmie;
- hemifata de partea paralizata are pliurile sterse;
- comisura bucala este coborata;
- santul nazogenian este sters;
- gura este deviata spre partea sanatoasa;
- turtirea narinei ce nu se misca la respiratie;
- epifora (din cauza parezei muschiului lui Horner care dilata canalul lacrimo-nazal, lacrimile nu se mai scurg
prin canalul lacrimo-nazal) mai mult aparenta decat reala;
- ectropion paralitic (paralizia orbicularului) ce determina deschiderea in afara a sacului lacrimo-nazal;
- hemifata paralizata pare mai neteda din cauza hipotoniei musculare avand pliurile sterse;
- clipitul este absent de partea paralizata ceea ce favorizeaza iritarea corneeana si declansarea reflexului
lacrimal;
Examenul dinamic
- semnele mentionate mai sus se accentueaza;
- se constata de partea paraliziei:
- Imposibilitatea incretirii fruntii;

5
 - Imposibilitatea inchiderii ochiului;
- La incercarea de a inchide ochiul globul ocular se deplaseaza in sus si in afara – fenomenul Charles-
Bell;
- La incercarea de a arata dintii deviatia gurii se accentueaza, la deschiderea gurii obsevandu-se acelasi
fenomen;
- Nu poate sulfa;
- Nu poate fluiera;
- Consoanele labiale b, m, p sunt pronuntate cu greutate;
- Tulburari de masticatie; in timpul masticatiei alimentele scapa din gura;
- La rasfrangerea in afara a buzei inferioare muschiul pielos al gatului nu se contracta; daca bolnavul
coboara capul, iar examinatorul se opune miscarii nu se obtine contractia muschiului;
- Din cauza largirii fantei palpebrale, la privirea in fata si in sus globul ocular pare situate mai sus –
fenomenul Negro;
- Paralizia buccinatorului produce zgomot la respirat, semnul pipei;
- La protruzia limbii aceasta deviaza spre partea bolnava;
- in mimica emotionala si vorbire comisura bucala de partea sanatoasa este atrasa puternic si asimetria poate fi
uneori mai bine relevata;
- daca deficitul motor nu este complet fiind numai pareza faciala simptomatologie este mai atenuata;
- In cazurile cu simptomatologie frusta se constata semnul genelor Souques: se cere bolnavului sa
inchida ochii puternic si se observa ca pleoapele nu acopera in totalitate genele care din aceasta cauza
par mai lungi;
- Semnul Fromet: bolnavul avand capul in extensie, cu privirea in sus i se cere sa inchida ochii
mentinand privirea in sus; se observa coborarea mai lenta a pleoapei ochiul ramanand partial
descoperit;
- se mai pot observa (daca exista):
- Spasme faciale;
- Miokimii;
- Ticuri la nivelul fetei;
- daca se percuta radacina nasului se pot evidentia contractile musculare in hemispasmul facial
postparalitic;

Examenul functiei reflexe

- reflexul nazo-palpebral: la percutia radacinii nasului se produce ocluzia pleoapelor; in caz de PFP
reflexul nu se produce;
- reflexul optico-palpebral: la apropierea brusca de ochi a unui obiect se produce inchiderea pleoapelor;
in PFP reflexul este abolit;
- reflexul cohleo-palpebral: ocluzia pleoapelor la producerea unui zgomot: afecta in PFP:
- reflexul cornean: daca se atinge corneea (cu vata) la limita limbului sclero-cornean, bolnavul privind
lateral (pentru a nu se produce reflexul optico-palpebral) pleoapele se inchid; abolit in PFP;
- reflexul conjunctival: se atinge cu vata conjunctiva bulbara sau tarsala si se produce inchiderea
pleoapelor;
- reflexul de clipit: la stimuli luminosi, auditivi, la lovirea sau intinderea pielii fetei se produce ocluzie
palpebrala; in PFP intranucleara este abolit;

Examenul functiei senzoriale

- examinarea gustului in 2/3 anterioare ale limbii cu substante cu gust dulce, sarat sau acru;

6
- se clateste gura dupa fiecare testare;
- in PFP gustul poate fi abolit (aguezie), diminuat (hipoguezie) sau senzatiile gustative sunt confundate
(disguezie);
- tulburari de auz (hiperacuzie dureroasa);
Tulburari de sensibilitate
- subiectiv: dureri retroauriculare;
- obiectiv: hipoestezie in conca;
Afectarea parasimpatica
- diminua (dar nu suprima) secretia lacrimala, nazala, sudorala si salivara;

Explorari paraclinice
- au drept scop precizarea diagnosticului topografic, prognosticului si conduitei terapeutice;

Teste elctrodiagnostice
- examenul electric clasic apreciaza prin detectie vizuala existenta unei reactii de degenerare totala sau partiala
dupa 2-3 saptamani de la instalarea paraliziei;
- EMG se practica frecvent pentru aprecierea functionalitatii nervului facial;
- dupa 2 saptamani de la paralizie evidentiaza gradul de denervare (fibrilatie), dar si semnele timpurii de
reinervare (potentiale polifazice);
- masurarea timpului de latenta a conducerii nervoase:
- normal nu trebuie sa depaseasca 4msec de la stimulare;
- acest timp poate fi:
o usor alungit – vindecare rapida;
o alungit cu joasa amplitudine – recuperare tardiva;
o inexcitabil – sechele, sincinezii;
- EMG evocata este o metoda aplicabila precoce (3-10 zile) intr-o paralizie faciala si extrem de eficace in
stabilirea prognosticului;
- consta in inregistrarea cu electrozi cutanati a amplitudinii raspunsurilor musculare la stimularea
supramaximala a facialului cu referire la partea sanatoasa;
- gradul asimetriei este bine corelat cu gravitatea leziunii;
- blink reflexul (reflexul de clipire, reflexul trigemino-palpebral) este similar reflexului clinic cornean;
- consta in aprecierea raspunsului obtinut in orbicularul pleoapelor, stimuland electric nervul senzitiv
supraorbital;
Alte teste
- electrogustometria – determina tulburarile de gust la stimularea unipolara cu anodul, cu curent continuu;
- in mod normal apare un gust metalic sau acid in 2/3 anterioare ale limbii;
- pragul excitatiei este variabil la diferiti subiecti, dar acelasi intotdeauna la subiectul caruia i se face
determinarea;
- testul se interpreteaza in raport cu partea sanatoasa;
- dupa Thomander, recuperarea gustului in 10 zile reflecta un prognostic bun;
- testul Schrimer – cercetarea functiei lacrimale;
- cercetarea reflexului stapedian prin tehnici de impedancemetrie;
-sialometrie;

7
PATOLOGIE
- uneori PFP poate fi dubla = diplegie faciala;
- diplegia faciala se poate intalni in cazul formelor ascendente ale poliradiculonevritelor sau ca modalitate de
debut inaintea aparitiei deficitului motor al membrelor;
- in unele cazuri diplegia faciala nu este asociata cu deficit motor al membrelor, dar se poate asocia cu o
simptomatologie din partea altor nervi cranieni afectati;
- EMG:
- viteza de conducere motorie este scazuta ca urmare a procesului de demielinizare segmentara;
- latentele potentialului evocat muscular sunt crescute;
- nervul este hipoexcitabil;
- traseu de tip neurogen;
- in evolutie parametrii potentialului pot reveni la normal sau modificarile se pot accentua;
- s-a constatat afectarea singulara a nervului facial asociata cu disociatie albumino-citologica in LCR, cu
evolutie favorabila la corticoterapie, in cursul diverselor infectii virale;
- encefalitele de trunchi cerebral, procesele tumorale ce se dezvolta la nivelul trunchiului cerebral, sarcoidoza,
tumori ale bazei craniului, leucozele pot leza nervul facial;

DIAGNOSTICUL TOPOGRAFIC SI FORMELE CLINICE

PAREZA FACIALA CENTRALA (PFC)

- sediul leziunii este supranuclear;
- fibrele cortico-nucleare pot fi lezate la nivel emisferic sau pe traseu pana la nivelul nucleului nervului
facial si determina PFC;
- simptomatologia clinica in PFC este de partea opusa leziunii;
- se manifesta numai in jumatatea inferioara a fetei;
- partea de nucleu raspunzatoare de inervatia motorize a ½ superioare a fetei are inervatie dubla;
- PFC este de aceeasi parte cu deficitul motor (hemipareza, hemiplegie) acesta fiind urmarea lezarii
fasciculului piramidal inainte de incrucisare;
- in unele cazuri se constata numai PFC fara semne piramidale sau un frust sdr piramidal;
- EMG nu releva modificari;

PAREZA FACIALA PERIFERICA (PFP)

- sediul leziunii este nuclear, radicular, troncular;
- deficit motor total al hemifaciesului prin afectarea ambelor ramuri terminale;
- leziunile pontine superioare determina PFC si sdr Foville protuberantial superior (bolnavul isi priveste
partea paralizata) la care se asociaza si alte semne neurologice;
- hemiplegia este de partea opusa fata de leziunea cerebrala si paralizia faciala;
- testele electro si neelectrodiagnostice sunt perturbate;
- leziunile pontine inferioare afecteaza nucleul nervului facial si se produce PFP, iar prin afectarea cailor
oculogire sdr Foville protuberantial inferior (bolnavul isi priveste partea paralizata);
- in leziunile pontine fibrele oculogire sunt lezate dupa incrucisare;
- paralizia de privire este de obicei asociata cu rotarea capului spre partea paralizata prin lezarea caii
cefalogire;
- cele 2 cai oculo- si cefalogira au acelasi traseu si sunt lezate in general impreuna;

8
- PFP prin leziune nucleara este pur motorie; in leziunile extinse pontin pareza faciala se insoteste de
prinderea si a altor nervi cranieni vecini (VI, V);

Sdr pontine in care este afectat nervul facial nuclear si/sau radicular:
1. sdr Millard-Gubler;
2. sdr Foville-Millard-Gubler;
3. sdr Gelle;
4. sdr de artera cerebeloasa mijlocie (antero-inferioara);
- sdr Brissaud-Siquard = asocierea deficitului motor controlateral leziunii cu hemispasm facial homolateral;
- la nivel pontin etiologia este de obcei:
- vasculara;
- tumorala (gliom infiltrativ de trunchi, tuberculoame etc);
- inflamatorie (encefalite de trunchi, alte afectiuni inflamatorii);
- boli degenerative (SLA sau paralizia bulbara prgresiva; nervul facial este afectat nuclear impreuna cu
alti nuclei motori ai nervilor cranieni);

Extranevraxial nervul facial poate fi lezat la nivelul unghiului ponto-cerebelos:

- pe langa afectarea mai multor nervi cranieni se constata semne piramidale si cerebeloase;
- in sdr de unghi ponto-cerebelos de cele mai multe ori simptomatologia este determinate de neurinomul de
acustic:
- primul semn care apare este hipoacuzia prin afectarea nervului VIII;
- paralizii multiple unilaterale de VII, VIII, V motor;
- nervul facial si nervii V, VI, IX, X, XI si rar XII sunt lezati in evolutie;
- hemisindrom cerebelos;
- hemispasmul facial sau PFP pot fi semne de debut;
- neurinomul de acustic poate fi si bilateral, in acest caz fiind incadrat in boala Recklinghausen;
- sunt prezente semne vestibulare, piramidale si cerebeloase;
- la nivelul unghiului ponto-cerebelos, nervul facial poate fi lezat => PFP sau hemispasm facial in unele
cazuri de:
- neurinom de trigemen;
- neurinoamele gaurii rupte posterioare;
- tumori epidermoide;
- metastaze;
- meningioame;
- in tumorile glomusului jugular:
- pot fi afectati mai multi nervi cranieni;
- de obicei debutul se caracterizeaza prin simptome otice: otita polipoasa, hemoragica sau congestiva,
hipoacuzii, paracuzii;
- nervii bulbari IX, X, XI si XII pot fi lezati uneori chiar de la debut;
- poate comprima nervii V, VI, fibrele simpatice realizand sdr Gradenigo sau paratrigeminal Raeder (in
functie de asocierea simptomatologiei);
- pot fi afectati nervii oculomotori;
- lezarea nervului VII este urmata de aparitia PFP;
- in unele cazuri s-a descries hemispasm facial;

9
- nervul facial poate fi comprimat de anevrisme ale arterei bazilare sau ale arterei cerebeloase postero-
inferioare; pot determina o simptomatologie de unghi ponto-cerebelos prin afectarea si a altor nervi cranieni
V, VI, VIII;
- tumorile bazei craniene pe langa alti nervi cranieni afecteaza si nervul VII;
- procesele inflamatorii (arahnoidita de unghi pontocerebelos, meningite, poliradiculonevrite) pot leza nervul
facial la nivelul fosei posterioare; pot fi lezati si alti nervi cranieni;
- din unghiul ponto-cerebelos nervul facial intra in conductul auditiv intern si mai departe in canalul lui
Fallope;
- in conduct si in canal, proximal de ganglionul geniculat simptomatologia se caracterizeaza prin:
- deficit motor la nivelul hemifetei;
- tulburari de lacrimare;
- afectarea gustului in 2/3 anterioare ale limbii;
- in conductul auditiv intern nervul VII este impreuna cu nervul VIII => la simptomatologia clinica
uneori se adauga hipoacuzia si sdr vestibular;
- lezarea nervului intre ganglionul geniculat si originea ramurii nervoase pentru muschiul stapedius
determina:
- paralizie faciala;
- alterarea gustului in 2/3 anterioare ale limbii;
- alterarea functiei lacrimae;
- HIPERacuzie;
- leziunile situate distal fata de ramura nervoasa pentru muschiul stapedius dar proximal de nervul
coarda timpanului determina:
- Paralizie faciala;
- Alterarea gustului in 2/3 anterioare ale limbii;
- Fara hiperacuzie (nervul pentru muschiul stapedius s-a desprins din nervul facial);
- Fara tulburari lacrimale (leziunea nu mai afecteaza fibrele parasimpatice pentru glanda lacrimala);
- leziunile situate distal de nervul coarda timpanului determina PFP fara alte tulburari – gust, lacrimare,
hiperacuzie;
- leziunile nervului dupa iesirea din gaura stilo-mastoidiana produc PFP pur motorie;
- nervul poate fi lezat in totalitate sau partial deoarece la nivelul lojei parotidiene se imparte in 2 ramuri;
- lezarea nervului facial la nivelul lojei parotidiene:
- procese tumorale si inflamatorii ale glandei parotide;
- tumori ale maxilarului inferior;
- tumori ale lojei parotidiene;
- tumori retromaxilare;
- traumatisme ale fetei;
- interventii chirurgicale la fata;
- bolile de sistem pot fi, de asemenea, la originea PFP;
- in SM nervul facial este frecvent afectat si de multe ori PFP se vindeca repede;
- etilogia, in general, pentru segmentul extranevraxial al nervului facial este:
- tumorala;
- traumatica;
- inflamatorie;
- PFP la care nu se poate stabili etiologia dupa investigatii paraclinice au fost incadrate in “PFP idioatica”
sau “paralizia lui Bell”;
- cea mai frecventa dintre paraliziile faciale;

10
 - incidenta 23/100.000locuitori/an;
- etilogia poate fi virala la care se adauga posibil in proces autoimun;
- se produce o inflamatie nonsupurativa ce determina edematierea nervului in apeduct, vizibila la IRM;
- afecteaza ambele sexe;
- mai frecventa toamna si primavara (dupa expuneri la curenti de aer);
- cu 2-3 zile inainte de debut pot aparea dureri auriculare dupa care paralizia se instaleaza rapid in
decurs de cateva ore sau zile;
- uneori bolnavii se plang de “fata grea” sau “fata artificiala” fara a avea semne obiective de alterare a
sensibilitatii, prezenta acestora excluzand diagnosticul de paralizie Bell;
- hiperacuziile si tulburarile de gust in 2/3 anterioare ale limbii se intalnesc cand leziunea este situata
proximal punctului de emergenta a corzii timpanului;
- evolutia este in general favorabila;
- 70-80% din cazuri bolnavul se amelioreaza in 1-3 luni;
- prognosticul este favorabil atunci cand ameliorarea fenomenelor se face repede (1-2 saptamani);
- in paraliziile totale persitente peste 3 luni, refacerea este cu defect;
- ~20% raman cu sechele => hemispasmul facial sau “sdr lacrimilor de crocodil”;
- existenta unei denervari la EMG dupa 10 zile indica o degenerescenta axonala si sugereaza ca
regenerarea va aparea dupa un timp de latenta mai lung si ar putea fi incompleta;

Prognosticul PFP
- in functie de etilogie;
- EMG poate oferi date pentru prognostic;

COMPLICATIILE PARALIZIILOR FACIALE

Conjunctivite si ulceratii corneene

- prin lagoftalmie;

Sdr “lacrimilor de crocodil”

- complicatie mai rara a PFP;
- datorita unei reinervari aberante, axonii fibrelor salivare fiind indreptati din ganglionul geniculat catre
marele nerv pietros superficial, in ganglionul sfeno-palatin;
- lacrimare in timpul si dupa alimentatie datorita directiei gresite pe care o iau fibrele nervoase regenerate
partial;
- inghititul va produce lacrimi in loc de saliva;

Hemispasmul facial potparalitic

- complicatie a PFP;
- apare datorita unei leziuni iritative de-a lungul nervului facial;
- de obicei se observa dupa 3-4 saptamani de la instalarea paraliziei pe care o insoteste;
- poate fi tonic, clonic sau tonico-clonic, dand impresia instalarii unei paralizii de partea opusa;
- contractura musculaturii inervate de facial care determina un aspect caracteristic al fetei:
- micsorarea fantei palpebrale;
- devierea comisurii bucale spre partea bolnava, ceea ce da impresia ca hemifata sanatoasa este
bolnava;

11
 - daca bolnavul inchide ochii apar miscari sincinetice la nivelul comisurii bucale, iar daca isi arata
dintii se produce ingustarea fantei palpebrale homolaterale leziunii;
- pot apare contractii clonice sau chiar spasme ale musculaturii hemifetei;
- trebuie deosebit de criza jacksoniana localizata cel mai frecvent oral, care are caracter tonico-clonic si
tendinta de a se extinde in hemicorpul respectiv; aparitia crizelor traduce un proces iritativ pe scoarta;

Hemispasmul facial primitiv

- “esential” sau “idiopatic”;
- hemispasmul facial al lui Brissaud-Meige;
- evolutie cronica;
- nu se intalneste paralizia faciala;
- de multe ori in cazurile etichetate drept hemispasm idiopatic se evidentiaza paraclinic un proces inlocuitor
de spatiu;
- spasmul se accentueaza la emotii, oboseala si dupa mai multi ani;
- excitabilitatea nervului este in general normala, rar intalnindu-se hiperexcitabilitate sau o scadere a timpilor
de conducere pe trunchiul nervului facial;
- patogenie controversata: s-a presupus existenta unei leziuni parabiotice circumscrise la nivelul nervului VII,
mai ales in portiunea intraapeductala;
- incadrat in spasmele faciale de origine periferica (leziune la nivel de nerv);
- clinic:
- Secuse clonice si tonice care apar la nivelul musculaturii inervate de facial;
- Localizate la debut la orbicularul pleoapelor; au tendinta sa se extinda la tot teritoriul muscular al
nervului facial;
- Aparitia secuselor este favorizata de miscari voluntare sau automatico-reflexe si de stimuli senzitivi;
- Simptomatologia se agraveaza lent progresiv in luni sau ani;

Paraspasmul facial (spasmul median al lui Meige )

- descris la varste inaintate;
- origine organica vasculara sau encefalitica;
- clinic:
- Inchiderea brusca a pleoapelor concomitent cu contractia sinergica a muschilor frontali;
- Se pot adauga spasme la nivelul musculaturii dependente de ramul temporo-facial al nervului VII si
secuse fragmentare sau fasciculatii la nivelul musculaturii inervate de ramul cervico-facial al nervului;
- Crizele sunt accentuate de emotii;
- spasm de origine centrala;

Spasmul facial cortical

- nu este spasm ci o criza jacksoniana motorie la nivelul hemifetei;
- criza poate ramane localizata sau se poate extinde la nivelul hemicorpului sau se poate generaliza;
- procesul patologic afecteaza aria motorie frontala (4c);

Paralizia faciala zonatoasa

- se produce o geniculita de origine zonatoasa;
- se evidentiaza precoce vezicule zonatoase in teritoriul Ramsey-Hunt => diferentiere fata de paralizia Bell;
- semne zgomotoase acustico-vestibulare;
- pleiocitoza in LCR;

12
- evolutie in general favorabila;

Sdr lui Heerford

- apare in sarcoidoza;
- asociaza:
- PFP;
- Uveita;
- Parotidita;

Sdr Merkersson-Rosenthal
- PFP uni sau bilaterala;
- etiologie necunoscuta;
- edem al obrazului si al buzelor uni sau bilateral, nedureros;
- plicaturarea limbii (nu se intalneste in toate cazurile);
- simptomele apar progresiv, evolueaza cronic, agravandu-se in pusee precedate de febra;

Sdr lui Moebius

- PFP uni sau bilaterala;
- paralizie de nerv VI;
- este congenital;

TRATAMENTUL PARALIZIILOR FACIALE

- obiectivul principal este inlaturarea cauzei;

Tratamentul medical
- in paralizia Bell: prednison (sau preparate inrudite) 1-1,5 mg/kgc, 5-7 zile dupa care doza se va scadea
treptat in functie de evolutia clinica (cu 25 mg la 2 zile); (Adams: prednisone 40-60mg/zi 7-10 zile);
- se vor avea in vedere contraindicatiile majore (HTA, ulcer, diabet); la nevoie se va administra un pansament
gastric;
- cu rezultate favorabile se mai pot folosi AINS (daca cele steroidiene sunt contraindicate):diclofenac 2tb/zi
sau supozitoare, 7 zile, piroxicam, sugram etc ;
- neuroprotectoarele (vitamina B, piracetam) si vasoactive in doza moderata au efect benefic;
- pentru complicatiile oculare se recomanda: coliruri antiseptice, instilatii cu vitamina A, aplicarea de
leucoplast, blefarorafie (dupa caz);
- acyclovir 4cp (800mg)x5/zi si unguent oftalmic in sacul conjunctival inferior de 5 ori/zi cel putin 3 zile dupa
vindecarea zonei zoster;
- in sdr lacrimilor de crocodil se sectioneaza ramul timpanic al nervului IX;
- decontracturante sau alcoolizare in hemispasm;
- formele severe si persistente de blefarospasm si hemispasm facial – injectii locale de toxina botulinica in
muschii orbiculari ai pleoapelor; spasmele dispar timp de 3-4 luni si injectarea se poate repeta fara risc de
morbiditate suplimentara;
- hemispasmul facial: carbamazepin 600-1200mg/zi;

13
Tratamentul chirurgical
- mastoidectomia - in scop de decompresiune a nervului;
- interventiile chirurgicale estetice incearca anastomoza VII cu alti nervi (IX, X) sau grefe de nerv sural;

Tratamentul fizioterapic
-masaje faciale;
- ultrasunete;
- curenti diadinamici;
- ionizari cu KI transauriculare, serii de 12-14 sedinte;

BIBLIOGRAFIE
1. C. Zaharia- Nervii cranieni – date generale de anatomie, fiziologie si patologie, pg 132-140;
2. F. Stefanache –Neurologie clinica, pg 244-252;
3. C. Popa – Neurologie, pg 683-686;
4. V. Ion, S. Georgescu – Neurologie clinica, pg 387-389;
5. G. Pendefunda – Semiologie neurologica – pg 119-125;
6. D.J.Weatherall – Tratat de medicina – Neurologie – pg 85;
7. J. Cambier – Neurologie – pg 71-76;
8. L. Popoviciu – Bazele semiologice ale practicii neurologice si neurochirurgicale –vol. I – pg 76-86; vol
II pg 82-90;
9. Lucking – Neurologie integrala, pg 275-278;
10. Adams – pg 1180-1185;

03.02.2011

14