Preot loan Sorin Usca

Seria de tdlcuiri verset cu verset ale cdrlilor Vechiu-

lui Testament, continuatl prin volumul de fa(5 gi
realtzatd de preotul Ioan Sorin Usca se firtemeiazd
cu precddere pe marele tezaur exegetic al patristicii
rdsdritene, dar aduce, de cAte ori este cazul, gi pre-
ctzdri istorice qi filologice de datd recent5. Autorul
imbin5 rigorile teologiei cu exigentele culturii
acfuale, oferind un valoros instrument de lucru
adresat mai ales seminarigtilor qi studentilor in
Teologie, dar gi intelectualitd{ii cregtine in general.

In curAnd, in aceeagi serie:

+
WITF
 Preot Ioan Sorin Usca

tJI., TI]S'IAIVIl]NT iI TAICUIREA SIIINTII.OR PfRIN'TI

IE$IREA
 \

Pe coperta I:

Teofan Cretanul Preot IOAN SORIN USCA

Cortul Mdrturiei (Arca Alian(ei)
Minlstirea Stravonikita, Muntele Athos, sec' XVI

Concepfia copertei:
Valentin Dan

VECIIIUI, TESTAMENT
rA lculREA srINTrLoR PARINTI
II
IE$IREA

Serie editatii cu binecuvintarea

i. P. S. Nicolae Corneanu
Mitropolitul Banatului

@ Asocia{ia Filantropicl Medicali <<Christiano>

pentru prezentaedi{ie - Bucuregti, 2002

Edifura Christiana - $os. Pantelimon 27, sector 2, Bucuregti

Tel./fax: 0l I 2520 5 I 7 ; e-mail : chr@ mediasat. ro

Redactor-gefl Rizvan Codrescu

Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu

rsBN 973-8125-39-1 Editura Christiana

Bucuregti - 2002
 cuvANr iNanqrB

Buna primire de care s-a bucurat volumul | (Facerea)

dln neria "Vechiul Testament in tdlcuirea Sfinfilor Plrinfi" ne-
I detorminat s[ grlbim aparilia volumului lI (Iesirea). Seia
0(tntinul sub binecuvdntarea plrinteasc[ gi arhiereasc[ a lnalt
Prua Sfinliei Sale Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului,
elrula autorul gi editorii ii aduc Ai pe aceastd. cale, cu fiascI
ploolciune, cuvenitele mullumiri.
Dacd azi SfZinta Scripturd este cartea cea mai cititd $i
rltp0nditl, in,telegerea ei ne r[mdne totugi dificil[, din pricina
tlrnpului indepdrtat qi a spafiului diferit de al nostru in care au
lurt nagtere c6rfile ei, din pricina limbii (ori a limbilor, soco-
tlnd gi traducerile timpurii) in care acestea au fost scrise gi, nu
llt ultimulrdnd, din pricina slIbiciunii firii omenegti. De aceea
[0.e p[rut necesar un comentariu la clr{ile Scripturii, bazatin
ffiod predilect pe tilcuirile Sfinfilor Plrinfi ai Bisericii qi ale
$rlltorilor bisericegti, ad[ugdnd gi unele precizdri lindnd de
trhoologia biblicl ori de diferitele versiuni ale textului sacru.
ler daol uneori am incercat gi solu{ii personale in explicarea
Borlpturii, sperlm c6 o vom fi frcut tot in spiritul scrierilor
p6triBtice.
Din motive de spafiu, socotind ci lucrlrile trebuie si
flhft o intindere rezonabilS, preciz6rile istorice, geografice ori
de nlt[ natur[ sunt sumare, accentul cdzitnd pe tdlcul mistic al
Eorlpturii.
Nlddjduim ca in urm[torii doi-trei ani, cu ajutorul lui
Dumnozeu gi cu bun6voinfa Editurii "Christiana", si putem
-
ptthllcl astfel de comentarii - unele in colaborare la toate
clrtllo canonice ale Vechiului Testament (urmdnd sd ne ocu-
pdm apoi, dac[ vremile o vor ing[dui, gi de c[r{ile Noului
Testament).
Cq text biblic de bazilam folosit, pentru primele patru
volume, ed'rgia Sfintei Scripturi din 1982, comparat[, de cdte
ori s-a simfit nevoia, cu alte traduceri romdnegti, ori cu textele
originale: ebraic, grec Ai latin (dac6-l includem gi pe acesta din
urml la "originale"). Pe viitor, ins[, incepdnd cu volumul V
(Deuteronoiul), vom prefera versiunea alcdtuiti ae i. p. S.
Bartolomeu Valeriu Anania, care urrneaz[ traddia Septuagin-
tei, ce a stat qi labaza exegezei patristice.
intrucit in volumul anterior (Vechiul Testatnent in COMENTARII
tdlcuirea Sfinlilor Pdrinli: I. Facerea, Editura Christiana, Bu-
curegti, 2002) s-au strecurat citeva regretabile erori de cule-
LA
gere gi corecturi, am inclus in volumul de fali o necesard CARTEA IE$IRII
erati, rugdndu-i pe cititori s[ aibl bunivoin]a de a lua in con-
siderare respectivele indreptdri.
Stlruim rugdndu-L pe bunul Dumnezeu s[ trimiti ha-
rul Siu asupra noastrl, ca s[ sporim in dreapta infelegere a
Scripturii gi, de nu ne vom lenevi, in frptuirea celor ce le-am
in,teles.

Pr. foan Sorin USCA

 9eSirea este a doua carte a Pentateuhului.Eweii o nu-
rilesc vaiele semot (: iate numele), dupi cuvintele de inceput.
Septuaginta numegte cartea Exodos, dupi confinut, varianti
preluatl Si de Vulgata, care o numegte Liber exodi. Traduceri-
lo romdnegti preferl denumirea lesirea, mai rar folosind-o pe
locea de Exodul.
Pentru ewei, Cartea leSirii nareazi un moment crucial
rl istoriei lor sfinte, ar[tdnd grija divin[ de care s-au bucurat,
gonstituirea lor intr-o nafiune gi primirea Legii dumnezeiegti.
Pcntru cregtini, caftea vestegte "in umbre" cele ce se vor im-
pllni in Hristos (cf. Ewei 3, l-6; I Corinteni 5,7; loan 1,29;
19,36; I Corinteni 10,2 I.a.).

, 1, Copildria Si tinerelea lui Moise (1, 1 - 2,25)

Cap. 1, l-4: ,,Numele fiilor lui Israel, care cnt intrat tn
Eglpt impreund cu lacov, tatdl lor, aducdndfiecare toatd casa
,et sunt acesteo: Ruben, Simeon, LeviSi luda, Isahar, Zabulon
1l Veniamin, Dan, Nefiali, Gad gi ASer.!'
Din pricina foametei, Iacov gi fiii sdi au plr6sit Canaa-
hUl 9i s-au agezat in Egipt, loc ce, in Scripturd, simbolizeaztr
ldoeoori st[pinirea satanei. Itinerarul acesta e refrcut de cltre
tstl oei care, atragi de cele vremelnice, coboard.,,Plectnd, ca
dhtr-un pimdnt sfrnt, din via(a de Dumnezeu iubitoare, qi co-
hrlnd la ce-i mai r[u gi mai urit pi aflat sub stlpdnirea diavo-
lulul, am ajuns asemenea celor cobordfi din Canaan in Egipt gi
lltl cAzut sub mdna Faraonului."l Biblia Hebraica numegte
|
;flntut Chiril al Alexandriei, GlaJire la lesire,I

9

Egiptul Milr aim (: incercuir e; lard inchisfl prizonierat)'
5: ,,Sufletele tnsd iesite din lacov ersu de toate Sapte-
zeci Si cinci, iar losif era de mai inainte tn Egipt'"
,,in texhrl ebraic: saptezeci (conform tradi{iei care-i con-
ferea acestui num[r qi o valoare simbolic[). Septuaginta insd,
urmirind atestarea tuturor urmagilor lui Israel, adaugl pe cei
pe vremea lor. Iar fiii lui Israel s-au ndscut in numdr mare Si
-s-au
inmulyit, au crescut Si s-au intdrit foarte, foarte tare, Si
s-a umplut lara de ei."
iu.t"u de pdn[ aici e o introducere, care reamintegte in-
trareaisraelifilor in Egipt gi aratii sporirea lor in genera{iile ur-
mitoare.
8-l0z ,,Dar s-a ridicat alt rege peste Egipt, cdre nu cu-
sorul aceluia, Seti I (1318-1304 i.Hr').
llz ,,De aceea au pus peste ei supraveghetori de lu-
zidit Israel ce-
eau lui Faraon
Origen oferd cdteva traduceri posibile ale numelor aces-
tor cetifi: Pitom (: gura metehnei; gura pripastiei), Ramses (:
mAnc[tura ruginii) Si lliopolis (: oraqul soarelui), acest ultim
nume ,,in cinstea celui ce se preface in inger al luminii"a, adi-
c[ a lui Faraon (: fiul al soarelui), care irchipuie pe diavol.
Asemeni egiptenilor procedeazd gi duhurile rdut[(ii ca-
rc, pentru a nu spori noi in virtuli, doresc sI ne vadi ocupaf,
pcrmanent cu nimicul: ,,Stiipdnitorii veacului acestui4 pun6nd
cttrpdnire pe nenorocitele suflete ale oamenilor, le dezvl[guiesc
ln lucr[ri la lut 9i c6r[midl gi in cele ce se fac pe plm0nt 9i
pontru p[mdnt gi, legdnduJe de niqte munci rele gi nefolositoare
(o[oi aga sunt cele ale trupului gi referitoare la trup), le silesc
rtr primeasc[ o viafi amard gi mult chinuit[, care nu le va adu-
oo nici un folos celor silili s[ o rabde."r
Ora;ele enumerate mai sus (Iliopolis apare doar in Sep-
tuaginta) erau,,cetifi de aprovizionare ale Egiptului, ridicate prin
munca israelililor aservi;i. Egiptul pare a nu cunoagte o organi-
zare riguroasi a corvezilor, dar mdna de lucru necesar[ marilor
lucrdri publice era recrutat[ dintre prizonierii de rdzboi sau $er-
bii de pe domeniile regale. Asimilarea lor acestor categorii infe-
rloare a fost resimfitl de israelifl ca o umilire de nesuportat."6
12-14: ,,Insd cu cdt ti tmpilau mai mult, cu atdt mai
null se inmulleau Si se tntdreaufoarte, foarte tare, aSa cd Egip-
lcnli se tngrozeau de Jiii lui Israel. De aceea Egiptenii sileau
lncd $ mai strasnic la muncd pe fiii lui Israel si le fdceau via-
la amard prin munci grele, la lut, lo cdrdmidd Si la totfelul de
lucru la cdmp si prin alte felurite munci, la care-i sileau cu
"
{lrd$nicie.
,,Dup[ ce am ajuns sub stlpdnul tiran, adicd sub satana,
Bm lbst supugi lutului gi facerii de cdrdmizi, adicl str[duinfe-

I thtrt.
qi slujire in duh si adevdr,l
' fllnntul Chiril al Alexandriei, inchinare
2
PENI - Pentateuhul,redactatqi comentat de Bartolomzu Valeriu Ana-
niap.1l8.
6
ltX Monummta linguae dacoromqnorum. Biblia 1688, Pars II, Exo-
thn,p,209
3
O.igen, Omilii la Cartea lesirii,\ 5

10
l1
lor celor mai de jos indreptate spre pdmdnt gi spre cele ale lui,
implinite nu ftri sudoare. C[ci nu e feritd de osteneli via(a im-
pdqtiata degi e degartii."T Lutul lipicios gi formele identice ale
cdrlmizilor reprezintii mocirla plcatelor gi monotonia lor, clci
picatul nu aduce nimic nou, doar plictiseal5 gi dezgust.
15-212 ,,8a, regele Egiptului a poruncit moaselor evre-
ieSti, care se numequ: ma $ifra si alta Pua, si le-a zis: Cdnd
moSili la eweice, sd luali seamo cdnd nasc: de vafi bdiat, sdJ
omordfi, iar de va fi fatd, sd o crulali! Moagele tnsd s-au te-
mut de Dumnezeu si n-aufdcut cum le poruncise regele Egip-
tului, ci au ldsat Si pe bdieli sd ndiascd. Atunci a chemat re-
gele Egiptului pe moase Si le-a zis: Pentru ce alificut a$a $i
ali ldsat sd ndiascd Si copiii de parte bdrbdteascd? Iar moa-
Sele au rdspuns lui Faraon: Femeile eweice nu sunt ca egip-
tencele, ci ele sunt voinice Si nasc pdnd nu vin moasele la ele.
De aceea Dumnezeu aJdcut bine moaselor, iar poporul lui Is-
rael se tnmullea Si se tntdrea mereu. $i fiindcd moasele se te-
meau de Dumnezeu, de aceea El le-a intdril neamul."
Pentru fapta lor, Scriptura a pomenit numele celor dou[
moa$e: $tfra (: frumusefe; frcdtoare de bine) Si Pua (: cea
strllucitl).
22: ,,Atunci Faraon a poruncit la tot poporul sdu Si o
zis: Tot copilul de parte bdrbdteascd ce se va naste Evreilor
sd-l aruncali in Nil, iar fetele sd le ldsa{i sd trdiascd toote!"
,,Vede{i, deci, ce poruncd d[ alor sii stlpdnul lumii aces-
teia: s[ lepede copiii nogtri, s[-i arunce in r6u, s[ le intindd in-
cd de la nagtere capcane neintrerupte, care se gi precipit[ inci
de c6nd incep si ating[ sdnii Bisericii, pentru a-i dezrilddcina,
a-i urm[ri gi a-i ineca in valurile acestui veac."S Pon:nca e in vi-
goare gi astizi, vizAnd pe fiecare din noi, iar vrdjmagul ne rdz-
boiegte dupl o anumiti strategie: ,,Tiranului ii place si vinl la
viafi partea femeiasci a vie{ii sau simfirea trupeasci gi pdti-
7
Sfentul Chiril al Alexandriei, Glafire la lesire,l
t Orig* op. cit.,fl,3
t2
mag6, spre care e mdnati s[ se rostogoleascd firea omeneasci,
ln timp ce nagterea pdrfii birbdtegti, a celei tari gi incordate
apre virtute, a celei care poate si se r[zboiasci cu tiranul gi si
to rlscoale impotriva stlpdnirii lui, ii este nepl6cutii."e
Crp.Z,l-2: ,,Un om oarecare, din seminyia lui Levi, si-a
luatfemeie dinfratele lui Levi. Femeia aceea a luat in pdntece
gl a ndscut un bdiqt Si, vdzdnd cd e frumos, l-a ascuns vreme
de trei luni."
E necesarl discre{ia atunci cdnd vrem s[ punem inceput
bunei viefuiri: ,,Dac[ nu lucrim in tain[, egiptenii vor invadd
;i vor ripi inftptuirile noastre gi le vor arunca in rdu, unde va-
lurile le vor inghifi."ro Despre tatll copilului se spune doar ci
rya(inea tribului lui Levi: ,,S-a trecut (...) sub tlcere tatll lui
Moise. (...) Aceasta pentru a ardtt indirect c[ Flristos a fost firi
trtl dupd trup, degi la vedere a avut un tatii."lr Copilul e tip al
lui Hristos gi prin frumusefea sa. Cele trei luni cdt a fost ascuns
pot fi aseminate cu zilele punerii Domnului in mormdnt.
3z ,,Dar, fiindcd nu putea sd-l mai doseascd, a luat ma-
ma lui un co$ de papurd si l-a uns cu catran si cu smoald Si pu-
ndnd copilul in el l-a a;ezat tn pdpuriS, la marginea rdului."
Cogul de papurl e un ,,cog alungit, cu capac; sicriag, ar-
s[, Textul ebraic folosegte aici acelagi cuvdnt ca pentru cora-
bla (arca) lui Noe, vasul mdntuitor al omenirii. Chiar in Septu-
Wlnta, grecescul thive e derivat din ebraicul thebal gi se afl[
nutnai aicl"t2. DacI Moise e chip al lui Hristos, mama sa in-
ohipuie pe iudei gi Sinagoga. ,,DupE ce a inaintat in vdrstii, Si-
nagoga care l-a n[scut, aprins[ spre ucidere, c[ci Hristos S-a
lvit dupa trup din ludei, L-a inchis in mormint. Chip clar al
loostui fapt a fost Moise, pus prin mdna maicii lui in sicriagul
dQ papur[."13
13
 ,,Iar sora copilului pdndea de departe ca sd vadd
4-52
ce are sd i se intdmple. Atunci s-a pogordt fata lui Faraon la
rdu sd se scalde, si roabele ei o insolird pe malul rdului' $i
vdzdnd copilul in pdpuris, ea a trimis pe una din roabele sale
sd-l aducd. " Fiind crescut de c[tre propria-i mam[, Moise nu s-a instr[inat
Sora copilului poate inchipui ceata Apostolilor care, in
wemea Patimilor, urm[reau de departe evenimentele; iar fiica
po(ile iadului gi va elibera sufletele din inchisoare, a$a cum
Moise va pirlsi casa lui Faraon, scofAnd poporul evreu din
robie.
G9z ,,$i, deschizdndu-I, a vdzut copilul: erd un bdiat co-
re pldngea. Antnci i s-aficut mild de elfetei lui Faraon 5i a zis:
Acesta este dintre copiii Evreilor. Iar sora copilului a zis cdtre
fata o doicd dintre
evre i-a zis: Du-te!
s- Atuncifata lui
^!i
Faraon i-a zis: Ia-mi copilul acesta Si mi-l aldpteazd, cd eu am
sd-li pldtescl $i a luatfemeia copilul Si l-a aldptat."
,,lar ci sinagoga iudeilor va primi la vremea sa pe Hris-
tos de la Biserica din neamuri, cunoscdnd de la ea taina Lui, o
arat[ ugor faptul cd cea care a nlscut pe Moise il primeqte de
la fiica lui Faraon. C6ci dupi ce L-a p6r[sit sinagoga iudeilor
pe lisus gi L-a respins prin neascultare, in timpurile din urm6
to
Origen, op. cit.,Il,4
Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,l
"
t4
il va primi, invd!6nd din cuvintele Bisericii. Iar lucrul acesta
se dovedegte ca nefiind frrI cdqtig, ci dititor de mari nldejdi.
CEci privegte cum fiica lui Faraon ii fEgdduieqte risplat[ ma-
mei lui Moise, ddndu-i s[ hr[neasci pruncul n[scut din ea."r6
de neamul clruia ii aparfinea. ,,Acest lucru ne inva([ cd, in
timpul in care z[bovim in qtiinfele din afar6, s[ nu ne desplr-
fim de laptele Bisericii, care ne hrinegte pe noi."r7
l0z ,,Dupd ce a crescut copilul, doica l-a dus lafata lui
Faraon si i-afost cafiu si i-a pus numele Moise, pentru cd tSi
zlcea: Din apd l-am scos!"
,,in ebraicl: MoSe, derivat din verbul masa (: a scoate
din). Etimologie populard, care vrea s[ sugereze ci Moise e
primul m6ntuit. E greu ins[ de presupus c[ fiica lui Faraon cu-
nogtea ebraica. Majoritatea lingvigtilor biblici sunt de acord c[
numele e de origine egipteand: zosls sau rnoses (: fiu), gi poa-
to fi intilnit, intreg sau prescurtat, in numele unor divinit[fi
mu faraoni: Tuthmosis (: fiul lui Thot), Rarnses (= fiul lui
Ra)."" in Sepuaginta, transcierea Mosis permite interpreta-
roa scos din apd, numele fiind compus dinmon (: ap[) gi esl's
(- salvat). Clement Alexandrinul remarc6, urmdnd scrierii
rpocrife indllarea la cer a lui Moisi:,,Este clar ci pdrinfii au
drt copilului un nume inainte (...) li l-au numit loachim.
Moisi, a$a cum spun cei ini1ia1i, a avut gi un al treilea nume in
oor, Melhi, dupl inilfarea sa."re
ll-l2z ,,Iar dupd multd vreme, cdnd se fdcuse mare,
liloise a ieSit la fiii lui Israel, fralii sdi, gi a vdzut muncile lor
dele grele. Cu prilejul acesta a vdzut el pe un egiptean cd bd-
laa pe un evreu dintre fiii lui Israel, fralii sdi; Si cdutdnd in-
ooace Si incolo Si nevdzdnd pe nimeni, el a ucis pe egiptean Si
tr rhirr.
f l SfBnt rl Grigorie de Nyssa, op. cit.
rt
PENT, p. 119
tu
Slromate,I, 153, I
l5
l-a ascuns in nisip. "
,,Moise ne invalE prin pilda lui si ajutSm virtu(ii ca ce-
lei de un neam cu noi 9i sI omordm pe cel ce se impotrivegte
virtu1ii."20 CAnd pornim sI dezr6d[cin[m un p[cat (s6-l uci-
dem pe egiptean) nu vom face aceasta oricum: ,,Cel ce se rdz-
boieqte prin smerita cugetare gi nem6niere 9i sete se aseam[ni
celui ce a omorit pe vr[jmaq 9i l-a ascuns in nisip' Prin nisip s[
in(elegi smerenia. Cici aceasta nu ingragd pigunea patimilor,
ci-e 1ai6na qi cenug6."21 ,,V6zindu-i suportind tirania cumplit[
gi cu adevlrat greu de purtat (...), s-a gindit s6-i elibereze 9i
ia-i ."upe de tot chinul. Omordnd deci intr-un mod oarecare pe
cel ce hotiir0se s[-l nedreptifeasc[, l-a ascuns in p[mdnt, adic[
il aruncase in p6lSle de sub plm6n! inchizAndu-l in iad' Aceas-
ta vrea s[ spuni prin ascunderea egipteanului mort in nisip' Iar
din textele evanghelice poate afla cineva foarte ugor ci cetele
uratoare de Dumnezeu qi necurate ale dracilor au fost aruncate
de puterea negrlit6 a Mintuitorului nostru, impre-und 9u t-u13;
na, in iad, gi osdndite s[ locuiasci in prdpastia fErd fund.'"'
Moise este un model de vietuire gi se face asemenea lui ,,cel
ce rabd[ ca p6n[ la primirea legii contemplafiilor naturale s[
fie sub simlire, adici sub fiica lui Faraon cel inteligibil, dar
prin rdvna sinceri a bunurilor dumnezeieqti omoard cugetul
igiptean al trupului gi-l agazd sub nisip, adicl sub deprinderea
n"rbditour. de rele, in care, chiar daci se seamdn[ de duqman
neghina r[ut61ii, nu risare, pentru ridlcina cea lluntrici a du-
hului, care naqte gipdzegte nepdtimirea"".
13-15: ,,Apoi ieSind iardsi a doua zi, a vdzut doi evrei
certdndu-se Si a)ts asupritorului: Pentru ce balipe aproapele
tdu? Acela tnsd i-a rdspuns: Cine te-a pus cdpetenie si iude-
cdtor peste noi? Nu cumva vrei sd md omori Si pe mine, cum
2o
Sfrntul Grigorie de Nyssa, op- cit.
"2' Sfantul Ioan Scararul, Scara,XY,9
Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,r
Sfantul Ma<im Mlrturisitorul, Ambigua, 35
"
16
al omordt ieri pe egipteanul acela? $i s-a spdimdntat Moise Si
a zis: Cu adevdrat s-a vddit fapta aceasta! Iar dacd a aflat
I,'araon de fopta aceastq, el a voit sd ucidd pe Moise. insd
Moise afugit de lafala lui Faraon Si s-a dus in lara Madian;
Sl sosind in lara Madian, s-a oprit la ofdntdnd."
Refinem de aici c[ nu vom putea fi de ajutor neamului
nostru, pdnl nu ne vom fi pregitit de ajuns; lucru pe care l-a
lnfeles gi Moise, dupl o singuri experien(i, plec0nd spre Ma-
dlan (= loc de judecat[; sudori omenegti) pentru a se exersa.
El ,,avea din fire dragostea pentru adevlr; de aceea se vede c[,
chiar inainte de a lua conducerea poporului s6u, din pricina
urii lui firegti fafi de riu, a luptat impotriva celor rdi cu preful
viefii sale; fiind izgonit de cei cdrora le ftcuse bine, a pdrlsit
cu bucurie viala zgomotoas6 egipteanl gi s-a dus in (Madian).
$i acolo (...), vreme de 40 de ani, s-a ocupat cu contemplarea
oxisten(elor"24.La fel, Hristos,,,fiind batjocorit in chip nele-
giuit pentru cele ce se cuvenea sd fie admirat, s-a mutat in
ehip necesar, pdr6sind Iudee4 in care S-a ndscut"2s. Madian e
o denumire ce desemneazi triburile nomade din degertul siro-
ffab, pdtrunse gi in peninsula Sinai.
16-17z ,,Preotul din Madian tnsd avea Sapte fete, care
pd;teau oile tatdlui lor. $i venind ocestea au scos apd gi au
lmplut addpdtorile, ca sd adape oile tatdlui lor. Dar pdstorii,
Itenind, le-au alungat. Atunci s-a sculat Moise Si le-a apdrat,
ls-u scos apd Si le-a addpat oile. "
,,Izvor al viefii adevdrate nu e decit cunogtinfa nepdtatd
dospre Dumnezeu. Deci pufuleste chipul cunogtinfei s[dite in
flrea noastri. De aceea, pdn6 ce ne folosim pentru cunoagterea
lui Dumnezeu de mintea dreapt[ gi nefor{atd, inaint[m direct
;pre adev[r. Dar daci cineva stlpdnit de amdgiri se zbate spre
oeoa ce ii place lui, igi va cheltui in acelea strlduinfele sale.
Aecasta socotesc c[ inseamn[ in ghicituri scoaterea apei de
Ji
SfBntul Vasile cel Mare , Omilii la Haeaimeron,l, I
rr
Sfeotrl Chiril al Alexandriei, op. cit.,I
t7
c[tie fetele lui letro gi folosirea de ea cu sila de c[tre cei mai
tari dec6t ele. tn aceste neputinfe spunem ci se afll cei am6-
gi1i, c0nd li se abate cunogtinfa inn[scuti spre ceea ce nu e
bun gi frumos, adicd spre ceea ce ingall 9i spre ceea ce e de fo-
los demonilor. Dar a venit in ap6rare Hristos. Cdci alungdnd
pe r[ii p[stori
mincinogi, a addpat cu apivie, adic[ cu propo-
viduirea Lui dumnezeiascl gi cereasc[."'o
18-21: ,,Mergdnd ele la tatdl lor Raguel, acesta le-a zis:
Cum de ali venit astdzi aSa de curdnd? Iar ele au zis: Un egip-
tean oarecare ne-q apdrat de pdstori, ne'a scos apd Si ne-a
addpat oile noastre! Zis-a acela cdtre fiicele sale: Dar unde
este acela? De ce l-ali ldsat? Chemali-l Si dali-i sd mdndnce
pdine! $i a rdmas Moise la omul acela $i i-a dat pe fiica sa
Sefora de solie."
Septuaginta il numegte pe omul din Madian: Iothor ([e-
tro). Biblia Hebraica d[ acest nume doar la3, t. Aici, preotul e
numit Raguel, probabil un al doilea nume al s[u. Ietro in'
seamn[ cel nobil, iar Raguel, pdstorul lui Dumnezez. Fiica sa,
Sefora (: p6sdruic[; cunun[), devine sofia lui Moise. ,,Chiar
dacd trebuie s[ ne inrudim iar[gi cu cel de alt neam, adici
chiar daci trebuin{a ne silegte s[ viefuim cu filosofia de afatd,
sI o facem indepdrtdnd pe pistorii cei rii de la intrebuinfarea
nedreapti a pufurilor."" Sefora, fiind de neam striin, e chip al
Bisericii celei din neamuri. Ea se unegte cu Moise, dupl
Biserica e mireasa lui tlristos. Lumea, asemeni lui Raguel, ,,i
trl in relafie familiar[ cu El, ddndu-i ca pe o mireasd Biseri
din neamuri, care e in[eleasl prin Sefora"28.
222 ,,Aceasta, ludnd tn pdntece, a ndscut un fiu Si
pus Moise numele Gherson, zicdnd: Am aiuns pribeag in lat
strdind. Si tudnd iardsi in pdntece, femeia a ndscut alt fiu Si i
pus numele Eliezer, pentru cd Si-a zis: Dumnezeul tatdlui
'6 lbid.
" Smntul Grigorie de Nyssa, op. cit.
'8 Sfeotol Chiril al Alexandriei, op. cit.,l
l8
mi-afost ajutor Si m-a scdpat din mdna lui Faraon."
Moise a avut doi fii: pe GherSon (: copil de pribeag; alwr-
gat) Si Eliezer (: Dumnezeu imi e ajutor).
23-25'. ,,Apoi, dupd trecere de vreme multd, a murit re-
gele Egiptului, de care fugise Moise. Fiii tui Israel, insd, ge-
meau sub povara muncilor gi strigau, Si strigarea lor din mun-
cd s-a suit pdnd la Dumnezeu. Auzind suspinele lor, Dumne-
zeu $i-a adus aminte de legdmdntul Sdu pe care tl ficuse cu
Avraam, cu Isaac Si cu lacov. De aceea a cdutat Dumnezeu
ryre fiii lui Israel Si S-a gdndit la ei."
Ca gi uciderea (Facerea 4, l0\, asuprirea lucrltorilor e
un pdcat strigdtor la cer, care necesitl interven(ia divind. CAt
privegte exprimiri precum Dumnezeu $i-a adus aminte ori S-a
gdndit la ei, acestea trebuie privite ca pogorlminte la puterea
do in{elegere a omului. Astfel e ardtat planul lui Dumnezzu
privind pe Israel, popor ce va define un rol central in istoria
mentuirii.
2. Chemarea lui Moise (3, I
- 4,31)
Cap. 3, l-2: ,,in vremea aceea, Moise pdstea oile lui
lslro, preotul din Madian, socrul sdu. gi depdrtdndu-se odatd
cu turma in pustie, a ajuns pdnd la muntele lui Dumnezeu, la
lloreb; iar acolo i S-a ardtat tngerul Domnului tntr-o pard de
!oc, ce iegea dintr-un rug; $i a vdzut cd rugul ardea, dar nu se
lfilstuia."
Acest rug a inspirat numeroase interpret[ri. Dup[ SfAn-
tul Grigorie Palama, aici s-a ardtat lumina cea necreatd: ,,Nu se
rprinde niciodatE jertfelnicul Tiu dumnezeiesc prin foc strdin gi
pltndntesc. C[ci e un foc shlin qi ceresc de alt mod, p[strat
prin transmiterea focului nestins, pe care ai venit s[-l arunci pe
pllmAnt (Luca 12, 49), ca pe un ocean nemdrginit, prin iubirea
'lir de oameni."2e in rug se afla doar str[lucirea focului, nu gi
puterea lui arzAtoarc: ,,De aceea gi pe noi un cuvdnt ne invafi in
tt Drtpr" impdrtdsirea dumnezeiascd, 20
t9
taind c[ atunci cdnd vom da rispuns de faptele s[vdrgite in via-
[5, natura focului se va imp6(i, pe de o parte in lumin6,
desfttarea celor drepfi, iar pe de alti, parte in durere arzfutoarc,
r6nduiti celor os6ndi1i."30 Rugul anunti qi intuparea Domnului
din Fecioara: ,,Prin aceasta inv[[5m s[ cunoagtem gi Aina Sfin-
tei Fecioare, din care a strilucit prin nagterea viefii omenegti lu-
mina dumnezeiii, carc a pdzit nestricat rugul aprins, nevegte-
jindu-se frumusefea fecioriei prin nagtere."31 Sau focul acela e
,,Cuvdntul dumnezeiesc, Care in timpurile mai de pe urmi a
strllucit din rugul Sfintei Fecioare gi a petrecut cu noi prin
t*p"". ,,Acesta, Care odinioard a fost gi in foc, in vorbirea cu
Moisi din rug, a voit s[ se nasci gi om, prin Fecioara."33 ,"A.cest
Domn S-a arltat lui Moisi iar6gi, atdt cdt a putut Moisi s6-L
vad6. Domnul este iubitor de oameni gi Se coboarl totdeauna la
sllbiciunile noastre."34 Dar rugul vestegte gi patima m0n-
tuitoare: ,,Rugul este un arbust cu spini. Dup[ ce Cuvdntul a in-
cetat darea legii gi dup[ ce a incetat trdirea Sa printre oameni,
Domnul a fost incununat in chip tainic iar[gi cu spini."35 Pentru
a ne impdrtdgi, la rindu-ne, de asemenea vedere, trebuie sd bi-
ruim intdi vrijmagii lIuntrici: ,,Iar dupd ce vom ucide pe acest
egrptgqn, vom vedea gi noi, in rugul smereniei, pe Dumne-
zel)."36,,Sfhnta Scripturl aseam[nd firea dumnezeiascl cu fo-
cul pentru marea lui forfi gi pentru c[ poate sd mistuie cu u$u-
rinli totul. (...) Dar precum spinii nu pot suporta focul, aga nici
omenescul Dumnezeirea. Dar in Hristos s-a ftcut suportabill.
(...) Dumnezeu S-a siliqluit in templul luat din Fecioar[, co-
bordndu-Se pe Sine la o bldndefe gi umilinfi minunati gi res-
tr0ngdnd oarecum puterea de v[timare a firii Lui, ca sd Se facl
20
lnc[put (adaptat), ca gi focul spinilor. Iar cI ceea ce se stricl
prin fire, adic[ trupul, a fost ftcut de El mai tare ca striclciu-
nea ne-o aratl prin ghicituri focul din rug care pdstreaz[ ne-
vltbmat lemnul."37
Ardtarca s-a ftcut pe Muntele Horeb (: pustie; fierbin-
te; noutate), vechi nume al Muntelui Sinai (: mturte stAncos;
muntele mlrlcinilor).
3-52 ,,Attmci Moise Si-a zis: Md duc sd vdd aceastd srd-
lare mintmatd: cd rugul nu se mistuieSte. Iar dacd a vdzut
Domnul cd se apropie sd priveascd, a strigat la el Domnul din
rug Si a zis: Moise! Moise! $i el a rdspuns: Iatd-md, Doamne!
$i Domnul a zis: Nu te apropia aici! Ci scoate-li tncdlldmintea
din picioarele tale, cd locul pe care calci este pdmdnt sfont!"
De Dumnezeu nu ne putem apropia oricum: ,,Cdnd Moi-
se incearc[ sd se apropie de rugul arzdtor, e impiedicat p0nd
nu dezleagd incil(imintba picioarelor. Cum nu te vei dezlega
gi tu de orice cuget pltimag, daci vrei s[ vezi pe Cel mai pre-
sus de orice simfire gi inlelegere gi sI vorbegti cu El?"38 Cure-
lele din pielea animalului mort semnificl simfualitatea pitima-
g[, iar picioarele sunt umbllrile sufletului. De aceea, Domnul
,,a poruncit lui Moise, vestitorul celor dumnezeiegti, sE dezle-
ge inc[lpmintea picioarelor, ca sd arate cI migcarea viefii du-
p[ lege nu e incd curat[, nici cu totul eliberati de faptele stri-
c6ciunii gi ale mortii"3e. Moise se supune gi,,igi apropie talpa
cugetf,rii goald gi cu totul liberl de incdlfimintele moarte ale
g6ndurilor omenegti de aceastd taind, intorcind spre infelegere
puterea in{elegdtoare a minfii ca pe o fald,, dar deschizdnd nu-
mai prin credinfi puterea ascult[toare a sufletului, ca pe o ure-
che, spre primirea tainei'/O. Moise ,,ainvdlat c[ sufletul trebuie
s[ se desfaci cu putere de alipirea la toate cele trupegti, cdnd
17
18
re ire in duh Si adevdr,l
40
21
porne$te prin contemplalie pe drumul cunoagterii 9i infelegerii
celor mai presus de lume, gi sE se instr[ineze prin lepldarea in-
cil(imintelor, cu desdvdrgire, de via{a de mai inainte, ataqati
trupului'/r. E vrednic de semnalat qi un alt aspect: ,,Numegte
pustia fard, apd. gi roditoare de spini, in care era 9i rugul, pI-
m6nt sf0nt. Ca"i tot locul in c eiste Hristos e sfflnt."a2
6z ,,Apoi i-a zis iardsi: Eu sunl Dumnezeul tatdlui tdu,
pumnszeul'lui Avraam Si Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul
lui lacov! $i Si-a acoperit Moise fala sa, cd se temea sd pri-
veascd pe Dumnezeu."
Se afirm[ clar nemurirea sufletului: ,,Evident cd acegtia
trliesc Ai exist6. Dacd Avraam, Isaac qi Iacov ar fi mor{i, n-ar
urma c[ Dumnezeu este Dumnezeul unor oameni ce nu exis-
td?"a3 Dar nu negdm nici valoarea trupului: El este Dumnezeul
celor ,,ale clror suflete trdiesc in mdna Lui; iar corpurile vor
tr[i iariqi prin inviere'#.
7-10: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Am vdzut necazul po-
porului Meu in Egipt Si strigarea lui de sub apdsdtori am auzit
si durerea lui o gtiu. M-am pogordt dar sdJ izbdvesc din m6-
na Egiptenilor, sd-l scot din lara aceasta 5i sd-l duc intr-un
pdmdnt roditor Si larg, in lara unde curge miere Si lapte, in li-
nutul Canaaneilor, al Heteilor, al Amoreilor, al Ferezeilor, al
Ghergheseilor, al Heveilor Si al lebuseilor. Iotd dar cd striga-
reafiilor lui Israel a aitms pdnd la Mine si am vdzut chinurile
lor, cu care-i pedepsesc Egiptenii. Vino dar sd te trimit la Fara-
on, regele Egiptului, ca sd scoli pe fiii lui Israel, poporul Meu,
din lara Egiptului!"
Misiunea lui Moise de a elibera pe evrei din robie anti-
cipeazd.eliberarea omenirii din robia plcatului: ,,Acolo vezipe
Faraon, despotul amarnic Ai nemilos, qi pe ipistafii aspri, pur-
tdnd chipul satanei gi al oastei lui, care nu aduc asupriri tru-
ot
lbid.,67
42
Sfaotrrl Chiril al Alexandriei, GlaJire la lesire,I
o'
Sfantul Chiril al Ierusalimului, Catehezele, xVlL II
* Smntul Ioan Damascltin, Dogmatica,IY,15
22
peEti necru[6toare, ci nec[jesc cu sdrguinfi gi in'chip neobosit
sufletul. Moise conduce acolo poporul lui Dumnezeu. La noi,
ce covdrgire! insugi Fiul gi Cuvdntul adevlrat al lui Dumnezeu
cel ipostatic intrece mult gi nesffirgit litera legii.'/' ,,Moisi a
fost trimis de Dumnezeu in Egipt; (...) Hristos a fost trimis de
Tatil in lume.'/6
llz ,,Atunci a zis Moise cdtre Dumnezeu: Cine sunt eu,
ca sd md duc la Faraon, regele Egiptului, Si sd scot pe fiii lui
Israel din lara Egiptului? "
Moise era acum un fugar, p[stor in Madian, de unde
smerenia sa.
12-14: ,,Iar Dumnezeu i-a zis: Euvoifi cu tine Si acesta
tli va fi semnul cd te trimit Eu: cdnd vei scoate pe poporul
Meu din lara Egiptului, vd veli inchina lui Dumnezeu in mun-
tele acesta! Zis-a iardsi Moise cdtre Dumnezeu: Iatd, eu md
voi duce la fiii lui Israel Si le voi zice: Dumnezeul pdrinlilor
voStri m-a trimis la voi. Dar de-mi vor zice: Cum it cheamd,
ce sd le spun? Atunci Dumnezeu a rdspuns lui Moise: Eu sunt
Cel ce sunt. Apoi i-a zis: ASa sd spui fiilor lui Israel: Cel ce
este tt -a trimis la voi!"
Dumnezeu Se numeqte pe Sine drept Cel ce este;In Bi-
hlia Hebraica citim: ehyeh aser ehyeh; in Septuaginta: Ego
imi o on; in Vulgata: Ego surn qui sum.,,Text fundamental
pentru modul in care Dumnezeu Se definegte pe Sine. Definilia
e concentrati in celebra tetragramd YHWH (care se poate citi
IAtryE sau IEHOVA), al clrei nucleu e verbul a fi. Textll
ebraic are cdteva variante de traduceri: Eu sunt Cel ce sunt
(misterul lui Dumnezeu, Care refuzi, s[-$i dezv[luie numele);
Eu sunt ceea ce sunt (fiinfa, prin ea inslgi); Eu sunt fiindcd
sunt (confindnd in Sine propria cauzalitate) qi chiar Eu sunt cel
ce voifi (Cel pe Care oamenii [l vor percepe prin revela{ii suc-
cesive). Septuaginta preferl sensul Eu sunt Cel ce este (Dum-
nezeu este existenfi in sine, singura realitate adevdratd, gi cau-
]ltn Calist fatri arhul, Capete despre rugdciune,63
Sfantul Chiril alieruialimuhii, Caiheza I mistagogicd,3
23
:zaunicd a tuturor realitdfilor); tot a9a t[lmdcegte qi Biblia de
Ierusalim, revendiclndu-gi aplicarea unei riguroase sintaxe
Iacov m-a trimis la voi. Acesta este numele Meu pe veci;
duce tn pdmdntul Canaaneilor, al Heteilor, al Amoreilor, al
Ferezeil'or, al Ghergheseilor, al Heveilor Si al lebuseilor, tn
miere Si lapte!"
-pdmdntul unde curge
intr-adevlr, din Canaan nu lipseau mierea gi produsele
n7
PEI.lr, p. 122
nt
Sfentul Ioan Damaschin, Dogmatica,I,9
o'
Sfantul Chhil al Alexandriei, Despre Sfanla Treime,l
t0
Sftntul Madm Marhrisitorul, Epistole, 9
24
18-19: ,,Iar ei vor asculta glasul tdu. Atunci vei intra tu
$ hdtuAnii lui Israel la Faraon, regele Egiptului, Si-i veli zice:
Domnul Dumnezeul Evreilor ne-a chemat. Lasd-ne dar sd mer-
gem in pustie, cqle de trei zile, ca sd aducem jertJd Dumne-
zeului nostru. Eu tnsd Stiu cd Faraon, regele Egiptului, nu are
ttd vd lase sd plecali, pdnd nu il voi sili Eu cu mdnd tare."
,,Prin aceste cuvinte, Domnul face cunoscute dou[ lu-
cruri: Dumnezeirea Sa, pentru ci cunoagte mai dinainte viito-
rul, gi iubirea Sa de oameni, pentru c6 dlruiegte prilejuri de po-
clinfa libert[fii de voinfi a sufletului."5r
20-222 ,,Voi intinde deci mdna Mea Si voi lovi Egiptul
cu toate minunile, pe care le voi face in mijlocul lui, Si dupd
aceea vd va ldsa. Voi da poporului scestuia trecere inaintea
Egiptenilor gi, cdnd veli ieSi, nu veli iegi cu mdinile goale, ci
,fiecare femeie va cere la vecina sa Si de la cea care std cu ea in
cttsd vase de argint, lucruri de aur Si haine Si veli impodobi cu
ele pe voStri Si pe fetele voastre Si veli prdda pe Egipteni ! "
fiii
Pe scurt, Dumnezeu vestegte desftgurarea evenimente-
lor viitoare.
Cap. 4, l-4: ,,$i rdspunzdnd, Moise a zis: Dar de nu md
wr crede Si nu vor asculta de glasul meu, ci vor zice: Nu li S-a
urdlat Domnul!, ce sd le spun? Zis-a Domnul cdtre el: Ce ai
ln mdnd? $i el a rdspuns: Un toiag! Aruncd-l jos! - ii zise
Domnul. $i a aruncat Moise toiagul jos Si s-a fdcut toiagul
gurpe Si a fugit Moise de el. $i a zis Domnul cdtre Moise:
lntinde mdna Si-l apucd de coadd! $i Si-a tntins Moise mdna Si
l* apucat de coadd gi s-afdcut toiag in mdna lui."
,,Cdderea toiagului din mdna lui Moise inseamnd cd o-
ffiul, frcut la inceput dupd chipul lui Dumnezeu, ca un pom al
raiului, gi agezat in slava imp[rlteascl gi in m6na Fdcdtorului,
l.a rostogolit la p5m6nt pentru cI a cugetat sd aleag[ cele tru-
pogti gi, pentru riutatea lui ajunsd la culme, era ca un garpe in
ochii lui Dumnezeu. (...) Cdnd a binevoit Dumnezeu qi Tatil
| |
Clement Alexandrinul, Pedagogul, I, 6, 3
7
25
 in Hristos 9i si rezideascd ceea ce a f[cut la
sd readune toate
inceput, ne-a trimis din cer pe Unicul N[scut, mflna Lui cea
dreapte'(...). $i atunci a prins omenirea care zilcealaplmint 9i
a ri-
a izblvit-o din riutatea de fiarl, ariltatd'in viciu 9i picate'
dicat-o iarlqi prin sfin{enie la cinstea impEr[teascl 9i la bl6n-
defea virtufii."52
5-8: ,,Apoi s zis Domnul: Asa sdfaci inointea lor' ca sd
te creadd cd 1i S-a ardtat Dumnezeul pdrinlilor lor' Dumneze-.
ul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac Si Dumnezeul lui lacov!
Zis-a Domnul iardsi: Bagd-li mdna in sdn! $i cdnd a scos-o
din sdn, iatd mdna lui era albd ca zdpada de leprd' $i i-a zis
din nou Domnul: Bagd-li iardsi mdna in sdn! $i si-a bdgat
Moise mdna in sdn; si cdnd a scos-o din sdn, iatd' era iar
curatd, ca tot trupul sdu- Dacd nu te vor crede ;i nu vor as-
culta glasul semnului dintdi, te vor crede la sdvdrSirea semnu-
lui al doilea!"
,,Pene ce omul frcut dupd chipul dumnezeiesc era ocro-
tit in sdnul lui Dumnezeu qi nu c[lcase incl porunca datil' aco-
perit de grija 9i iubirea Lui, viefuia curat 9i sfinfit 9i necunos-
gi iu-
Lana ro-u.t"a.Dar dupd ce a iegit de sub acoper[mdntul
birea lui Dumnezeu prin aplecarea spre r[u, s-a v[dit fd[i;
in
nat gi spurcat gi bolind de necurdfia mo(ii' Prinzdndu-ne ap
iaragi dumnezeu gi Tatdl in Hristos 9i invlluindu-ne in hz
dumnezeiesc $i avdndu-ne oarecum in sdn prin infiere' am
o[dat omorarea venita din vechiul blestem 9i ne-am intors
,tarea de la inceput."53
9z ,,Iar de nu te vor crede nici dupd amdndoud semr
gi nuvor'asculta glasul tdu, atunci sd iei apd dittJluviu si
52
Sfrntul Chiril al Alexandriei, inchinare si sluiire tn duh si adevdr'
t3
lbtd.
so
lbid.
26
l0: ,,Atunci Moise a zis cdtre Domnul: O, Doamne, eu
nu sunt om tndemdnatic la vorbd, ci grdiesc cu anevoie Si sunt
ghngav; Si oceasta nu de ieri de alaltdieri, nici de cdnd ai fn-
ceput Tu a grdi cu robul Tdu; gura mea Si limba mea sunt ane-
vuioase. "
Pirerile despre gingiveala lui Moise sunt imp6(ite. Unii
Bocotesc c[, intr-adev6r, el suferea de un defect de vorbire. in
general, insd, se crede c[ ezitlrile lui Moise se datorau sfielii
mle in fafa unei misiuni atdt de coplegitoare. ,,Cdnd sunt tri-
tnigide Dumnezeu in ajutorul oamenilor, sfinfii, din smerenie,
nu primesc."55 Origen e categoric: ,,Vorba lui Moise nu era
greoaie, nici stdngace limba lui. El nu era lipsit de vervl pro-
fetic6. De altfel, pentru egipteni, vorba sa a fost sonori gi elo-
oinfa sa neintrecut6."56 Dar ,,Moisi vedea sldbiciunea limbii
lui, care nu putea sluji mlrefiei celor gdndite de mintea sa."57
,,$i l-a iertat Dumnezeu, pentru cd n-a spus-o aceasta impotri-
vindu-se, ci din multd smerenie."S8 ti era greu s[ exprime cele
eo, pini la venirea Cuvdntului, rlmdneau abia intrezdrite. ,,Cu
tdev[rat, legea a fost prea greoaie la limb[ spre a putea articu-
la cum se cuvine inv6{[tura despre Cel ce este. $i nu a fost in
Itare se ridice mintea la firea cea miritii, prea inchinat[ gi ne-
gr[it6, cea inchinat[ in Sfdnta Treime. Pe l6ngd aceasta, fiind
rlnb[ la glas, de abia a putut gr[i israelifilor, fiind auzitii nu-
mai in Iudee4 propov[duirea ei neajungdnd, aga zicdnd, nici
fl[car la urechea celorlalte ne muri."Se
1l-l2z ,,Dumnezeu insd a zis cdtre Moise: Cine a dat
omului gurd si cine face pe om mut, sau surd, sau cu vedere,
nru orb? Oare nu Eu, Domnul Dumnezeu? Mergi dar: Eu voi
dcschide gura ta Si te voi invdya ce sd grdieSti."
,,Agadar, aceastl in{elepciune dumnezeiascl de nespus
t' II, 10
in
17 xv, l
ll 6
t'
SlEnt rl Chiril al Alexandriei, op. cit.,ll
27
in cuvinte, neamestecatl gi nestricatE, i;i vars[ harul sdu in su-
fletele sfinfilor gi le descoper[ cunoaqterea, ca s[ priveascd sla-
va lui Dumnezeu."6o
l3z ,,Zis-a Moise: Rogu-md, Doamne, trimite pe altul,
pe care vei vrea sd-l trimili!"
,,Evlaviosul prgfet, care avea in sine dragostea pentru
tot neamul omenesc, il cerea pe Cel Care trebuia trimis de Ta-
tll."61 Dar inci nu sosise vremea...
l4-l7z ,,Atunci, aprinzdndu-se rndnia Domnului asupra
lui Moise, a zis: Nu ai tu, oare, pe fratele tdu Aaron levitul?
$tiu cd el poate sd vorbeascd tn locul tdu' Iatd el te va intdm-
nuni."
Moise va fi ajutat in misiune de fratele sdu, Aaron (: im-
presurat de str[lucire; iluminat desdvdrqit). ,,Precizareai care ct
fost preficut in sarpe lipseqte din textul ebraic. Dup[ o tradilie
raUinici, n-ar fi vorba de toiagul dir]-versetul 2, ci de un altul,
dat anume de Dumnezeu lui Moise'"62 ,,Moise a ftcut cu toiagul
semne. $i cel pironit pe el se izb[ve;te, f[r6 indoial[, de ume-
zeala cea curgi'toare.';63 Toiagul inchipuie Crucea. Urmdnd lui
Hristos, vom fi salvati din curgerea pdcatului, ajungflnd la
rimul ferm al viefuirii in Duh.
18-20: ,,Deci, a plecat Moise de acolo 5i s-a intors
Ietro, socrul sdu, Si a zis cdtre el: Md duc inapoi lafralii mei,
care sunt in Egipt, ca sd vdd de mai trdiesc. Im Ietro i-a zis:
60
Sfennrl Ambrozie al Milanului, Scrisori,Lxy,4
6r
Sfannrl loan Casiaq Despre intruparea Domnului,l'/,3
62
PEI.lr, p. 123
63
cit.,6l
Sfrntnl Varsanufie, op.
28
Mergi in pace! Dupd atdt de multe zile a murit regele Egiptu-
lui care prigonise pe Moise, Si Domnul a grdit aceasta lui
Moise in pdmdntul Madian: Scoald Si intoarce-te in Egipt, cd
au murit toli cei ce cdutau sufletul tdu! Ludnd atuncifemeia Si
copiii, Moise i-a pus pe asini Si s-a intors in Egipt. $i a luat
Moise tn mdna sa si toiagul cel de la Dumnezeu."
,,Lui ii va urrna gi sofia cea de alt neam, c[ci existd gi
ceva din cultura dinafarl care nu trebuie respins de la insofirea
cu noi, spre nagterea virtulii."e
2l-232 ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Cdnd vei merge Si
vei ajunge tn lara Egiptului, cautd sd faci inaintea lui Faraon
loate mirumile ce li-am poruncit. Eu tnsd voi invdrtoSa inima
lui si nu va da drumul poporului. Dar tu sd zici lui Faraon: ASa
zlce Domnul Dumnezeul Evreilor: Israel este fiul Meu, intdi-
ndscutul Meu. ili zic dar: Lasdpefiul Meu sd Mi se inchine; iar
de nu-l vei ldsa, ili voi ucide pe fiul tdu cel intdi-ndscut. "
Dumnezeu spune: ,,fiuI Meu fntdi-ndscut, Israil, dar nu
unul ndscut. Clci se agtepta primirea spre infiere a unui popor
ovlavios gi cucernic, zidit pe placul lui Dumnezeu gi adus la
lnfierea cea dup[ har"65. ,,Ca gi Ruvin, Israil a c[zut din privi-
legiul de int6i-niscut. Ruvin s-a suit in patul tatdlui sdu. Israil,
lns[, a scos pe Fiul Tatllui din vie gi L-a r6stignit."66
242 ,,Insd, la un popas de noapte, pe cale, l-a fntdmpi-
nat tngerul Domnului Si a incercat sd-l omoare."
Textul biblic este neclar: nu gtim daci cel in primejdie de
moafte a fost Moise, sau unul din fiii sli. Sfrntul Maxim Mlrhr-
r{sitorul aplici istoria oricui a pornit pe calea ariltatlde Dumne-
zcu. Cel ce pomegte pe calea virtufli nu mai are voie sI se opreas-
ef pentru cE astfel va cldea iarigi in cele pe care le-a pirdsit.
Acela, fbcind popas in noaptea gdndului pltimag, vede indatil
ln congtiinfa sa pe fngerul ra{iunii ameninf6ndu-l cu moartea.
nt
Sftnt'rl Grigorie de Nyssa, op. cit.
nt
Smntnl Maxim M6rturisitorul, Rdspunsuri cdtre Talasie,23
* Sfrntnl Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Xl,4
29
Atunci infelepciunea (Sefora), sofia minfii, taie cu ra{iunea
credin,tei (piatra) ndlucirea materiali ivit[ in gindul-copil 9i
usuc[ ioaii amintirea vielii dupi sim1uri."67
25-262 ,,Dar Sefora, ludnd un culit de piatrd, a tdiat im-
atingdnd picioa'rele lui Moise, a zis: Tu-mi
prejur
-eSti
pe fiul sdu Si,
un sol crud! Si s-a dus Domnul de la el; iar ea, din prici-
na acestei tdieri imprejur, i-a zis lui Moise: So! crud!"
Textul e in continuare neclar. ,incerc[rile de descifrare a
27-31: ,,Atunci a zis Domnul cdtre Aaron: Mergi in in-
fimpinarea lui Moise tn pustie! $i s-a dus acesta Si s-a fntdlnit
cu el fn muntele lui Dumnezeu Si s-au sdrutot amdndoi. Atunci
a spus Moise lui Aaron toate cuvintele Domnului, pe care i le
poruncise, $i toate semnele ce-i incredinlase sd facd. Dupd
dceea s-au dus Moise Si Aaron Si au adunat pe toli bdtrdnii
,fiilor lui Israel Si le-a spus Aaron toate cuvintele pe care le
grdise Domnul lui Moise, si aficut Moise semne tnaintea po-
porului; Si poporul a crezut Si s-a bucurat cd a cercetat Dom-
nul pe fiii lui Israel si a vdzut necazurile lor si, plecdndu-se,
tt-au tnchinat."
,,S[ nu indrlzneasci s[ vorbeasc[ poporului cel ce nu
c-a pregltit sd gr[iasc[ celor mul1i, printr-o purtare potrivitii
ou ceea ce vorbegte. CIci ai vdzut cum, atunci cdnd era incl
t0nlr, inainte de a se fi ridicat prea mult in virtute, nu a fost
oocotit sfttuitor gi impiciuitor vrednic de crezare nici m[car
tntre doi oameni ce se certau. Acum, ins[, vorbegte atdtor zeci
de mii de oameni adunafi la un loc."70

3. Moise la Faraon (5, 1 - 7, 13)

Cap. 5, lz ,,Dupd aceea, Moise gi Aaron au intrat la Fa-
raon Si au zis cdtre ddnsul: ASa grdieSte Domnul Dumnezeul
lui Israel: Lasd pe poporul Meu, ca sd-Mi facd sdrbdtoare in
pustie!"
Cum eweii aduceau jertfe din vite, animale sacre pentru
ogipteni, era necesar si cear[ aceastE distanfare. Mai mult, ei
nn puteau sllvi pe Dumnezeu in Egipt: ,,atita vreme cit trd-
este tiiat imprejur qi nu este cur[fit astfel inc6t s6 fi departat de
iegti viafa intunecoas[ a veacului gi egti coplegit de noaptea in-
la el tot ceea ce este vdtim[tor gi necura! ingerul venit in in-
tereselor, nu pofi sluji Domnului."Tl
tflmpinare er il imbldnzegte
2: ,,Faraon insd a zis: Cine este acela Domnul, ca sd-I
sotia, care inldturarea P[r1ii
uscult glasul si sd dau drumul fiilor lui Israel? Nu-L cunosc
din care se
pe Domnul gi nuvoi da drumul lui Israel!"

67
Cf. op. cit.,17 1t'Ibid.
6r
Ex,p.2t2 '"
u'
Smntul Grigorie de Nyssa, op. clL
o.ig* op. cit.,Ill,3

30 3l
 Nu-L cunoagte pe Domnul cel ce gi-a impietrit inima.
De aceea, ,,necurat este inaintea Domnului tot cel ce se inalfd
cu inima. Fiindcl primul picat este mdndria."12
3z ,,Zis-au ei cdtre ddnsul: Dumnezeul Evreilor ne-a
chemat; lasd-ne sd mergem tn pustie cale de trei zile, ca sd
aducem jertfd Domnului Dumnezeului nostru, ca sd nu pierim
de ciumd sau de sabie!"
,,Nu trebuie si rlmdnem aproape de granilele rlutlfii gi
a vie{ii supuse tiranului."73 in plus, dacl evreii ar fi jertfit in
Egipt, ar fi st6rnit mdnia blgtinagilor.
4-l2z ,,Iar regele Egiptului le-a zis: Moise Si Aaron, pen-
tru ce-mi stingherili poporul de la lucru? Duceli-vd fiecare
din voi la treburile voastre! Apoi Faraon a zis iar: Iatd acum
s-a inmullit poporul acesta in lard gi voi il tntrerupeli de la lu-
cru. $i chiar in ziua aceea a poruncit Faraon cdpeteniilor Si
slujbasilor poporului Si le-a zis: De acum inainte sd nu mai
dali poporului lui Israel paie pentrufacerea cdrdmizii, ca ieri
Si ca alaltdieri, ci sd se ducd ei sd-Si adune paie. Dar cdrdmizi
sd facd tot atdtea cdte fdceau in fiecare zi; sd-i silili Si sd nu le
tmpulinali munca; fiindcd sunt fdrd treabd Si de aceea strigd
Si zic: Haidem sd aducem jertft Dumnezeului nostru! Sd fie
dar tmpovdrali de lucru oamenii aceStia Si sd se indeletni-
ceascd cu acestea, iar nu sd se indeletniceascd cu vorbe min-
cinoase! $i au ieSit cdpeteniile lor Si slujbasii poporului Si au
zis cdtre popor: ASa zice Faraon: Nu vd mai dau paie. Mer-
geli voi tnsivd Si vd adunali poie de unde veli gdsi, dar din lu-
crul vostru nu vi se va scddea nimic! Atunci s-a risipit poporul
in tot Egiptul, ca sd strdngd trestie tn loc de paie."
PENT are pentru finalul pasajului: sd strdngd miriStile
pentru paie. ,,La secerig, localnicii recoltau doar spicele, lis6nd
pe miriqte paiele aproape intregi. Acestea, deci, mai trebuiau se-
cerate o datii (sau smulse) gi apoi tocate spre a fi amestecate
]] Isifrie Sinaitul, Ctndnt despre trezvie Si virtute,63
73
Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,I
32
lutul c6rlmizilor de chirpici."Ta
l3-l4z ,,Iar slujbasii ii sileau, zicdnd: impliniyi-vd lu-
crul dat pentru fiecare zi, ca atunci cdnd vi se dddeau paie.
lar pe slujbasii pu$i peste ei de cdpeteniile lui Faraon ii bd-
teau, zicdnd: Pentru ce n-a{ifdcut Si astdzi numdrul vostru de
cdrdmizi, ca ieri Si ca alaltdieri? "
Pentru slujbasi, PE}II are: scribii poporului, cei dintre
,liii lui Israel, urmdnd Septuaginta: i grammatis tu ghenus ton
iion Israil.,,Scribii erau evreii desemnafi de v[tafii (suprave-
ghetorii) egipteni s4 {in5 evidenla personalului, zilelor de lu-
cru gi produc1iei."75
15-18: ,,Afiinci s-au dus slujbosii fiilor lui Israil Si au
slrigat cdtre Faraon, zicdnd: Pentru ce faci aga cu robii tdi?
Paie nu se dau robilor tdi, dar ne zic: Faceli cdrdmidd. $i ro-
hii tdi sunt bdtuyi ;i poporul tdu e mereu vinovat! Iar el le-a
zis: Sunteli leneSi Si de aceea ziceli: Haidem sd aducem jerffi
l)umnezeului nostru. Acum duceli-vd dar Si muncili! Paie nu
vi se vor da, dar numdrul de cdrdmizi rdnduit sd-l faceli!"
,,La fel gi diavolul, cdnd a binevoit Dumnezeu sE milu-
iasci sufletul qi s[-l u$ureze pe el din patimi prin cuvdntul
Slu, sau prin careva dintre slujitorii Lui, ingreuiaz[ gi el mai
ture p_atimile impohiva lui gi-l rlzboiegte cu gi mai mult[ pu-
tcre."'o CAnd se decide cineva sd-I slujeasc[ lui Dumnezeu, ,,se
rcoald dugmanul tuturor, impreunl cu celelalte duhuri rele gi
necurate gi, reprogindu-i ca pe un lucru necuvenit ndzuinfa gi
Berbarea amintite, il silegte s[ se ]in[ in continuare de neinfr6na-
rca trupeasc[ gi plmdnteasc[ gi de cele ale lumii, dupi obiceiul
liec[rui4 neingdduindu-i s[ se desparti de patima care-i este fa-
miliari. Totodati, face gi pe aceasta greu de satisfrcut, ca nu
curnva, din pricina ugurin(ei 4l-u o satisface, s[ o disprefuiascl
gi astfel s[ se sature de rdu."77
in
/a
I,EI.rr, p. 125
t'ilrid.
'o Ava Dorotei, op. cit.,X[I, 9
" smntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,l
JJ

Dumnezeu Atotputernic traduce ebraicul El-$adai; in
Septuaginta: Theos on afton, iat in Vulgata" Deo omnipotente'
Sub acest nume au cunoscut patriarhii pe Dumnezeu' De acum'
El e numit Domnul,traducere pentru lahve; Septuaginta: Kiri'
os (: porr-rrr), Yulgata: Adonai (: Domnul; St6p.dnul)' Ado-
nai era un nume eufimistic pe care il rosteau eweii acolo unde
intdlneau tetragrama IHVH, pentru a feri de profanare cel
sacru nume al lui Dumnezzu.
4-92 ,,Mai mult: am fdcut legdmdnt cu ei, ca sd le
pdmdntul Canaan, pdmdntul pribegiei lor, in care rdtdceau
78
Origen, op. cit.,lll,3
34
$i, in sfidrSit, am auzit suspinul fiilor lui Israel, pe care ii lin
Egiptenii in robie, Si Mi-am adus aminte de legdmdntul Meu
cu voi. Mergi dar de vorbeSte fiilor lui Israel Si le spune: Eu
sunt Domnul Si am sd vd scot de la munca ceq grea a Egipte-
nilor Si am sd vd izbdvesc din robia lor; am sd vd izbdvesc cu
hral inalt Si cu pedepse mari; am sd vd primesc sd-Mifili po-
por, iar Eu sd vdfiu Dumnezeu Si voi veli cunoaste cd Eu sunt
Domnul Dumnezeul vostru, Care v-a scos din pdmd.ntul Egip-
lului Si de sub tnunca apdsdtoare a Egiptenilor. Apoi am sdvd
duc in pdmdntul acela pentru care Mi-am ridicat mdna sd-l
dau lui Awaam, lui Isaac qi lui lacov, Si pe care am sd-l dau
voud tn stdpdnire, cdci Eu srmt Domnul! $i a grdit Moise aSa
,fiilor lui Israel; dar ei n-au ascultat pe Moise, din pricina dez-
nddejdii Si a greutdlii muncilor lor. "
Moise nu avea de luptat doar cu egiptenii, ci gi cu ind6-
rdtnicia propriului popor. Sufletul robit patimilor gi cuprins de
deznldejde nu mai aude cuvdntul dumnezeiesc Ai nu mai crede
ftrg[duin{elor.
10-13: ,,$i iardsi o grdit Domnul cu Moise Si i-a zis:
lntrd Si spune lui Faraon, regele Egiptului, ca sd lase pe fiii
lui Israel sd iasd din lara lui! Dar Moise a grdit tnaintea
Domnului Si a zis: Iatd, fiii lui Israel nu md qscultd. Cum, dar,
md va asculta Faraon? $i apoi, eu sunt Si gdngav. Domnul
tnsd a grdit lui Moise Si Aaron Si le-a poruncit sd spund lui
l,'sraon, regele Egiptului, sd dea drumul fiilor lui Israel din
lura Egiptului."
Chiar Moise qi Aaron au nevoie sd fie mereu intirifi de
Dumnezeu.
in continuare, sunt enumera{i urmagii lui Ruben, Simeon
;i Levi, cu o atenfie speciald pentru Levi, seminfia clreia ii
npurfineau Moise gi Aaron.
l4z ,,Iatd acum incepdtorii familiilor strdmoSeSti: Fiii
lul Ruben, intdi-ndscutul lui Israel: Enoh Si Falu, Helron Si
(\rrmi. Acestea suntfamiliile lui Ruben."
Acegtia au mai fost prezentafila Facerea 46,8-9.
35
 15: ,,Fiii lui Simeon: Iemuel Si lamin, Ohad Si lachin,
fohar Si Saul, fiii canaanencii. Acestea sunt familiite lui
meon."
Fiii lui Simeon sunt prezenta{i identic la Facerea
10.
16z ,,Iar numelefiilor lui Levi, inqirali cum s-au ndsc
sunt acestea: GherSon, Cahat Si Merari. Iar anii vielii lui
aufost o sutd treizeci Si Sapte. "
Fiii lui Levi au mai fost prezentagila Facerea 46,11.
17: ,,Fiii lui GherSon: Libni Si gimei, cufamiliile lor."
Fiii lui Ghergon: Libni (: alb) 9i $imei (: renumit).
l8z ,,Fiii lui Cahat: Amram, Iphar, Hebron Si Uziel.
anii vie[ii lui Cahat aufost o sutd treizeci Si trei de ani."
Fiii lui Cahat: Amram (: popor inalt), Iphar (: strdlu
cire), Hebron (: prietenie) Si Uziel (: puterea Domnului).
19: ,,Fiii lui Merari: Mahli Si MuSi. Acesta era
lui Levi, dupdfamiliile lui."
Fiii lui Merari: Mahli (: bolnav; fragil) Si MuSi (:i
pertat).
20: ,,Amram insd a luat de femeie pe lochebed,
unchiului sdu, Si aceastq i-a ndscut pe Aaron Si pe Moise,
cum Si pe Mariam, sora lor. Iar anii vielii lui Amram aufost
sutd treizeci Si Sapte de ani."
Abia acum sunt numifi p[rinfii lui Moise, Amram gi
chebed (: lahve este bog[!ie), precum gi sora sa, Mariam (
revoltd).
2lz ,,Fiii lui llhar: Core, Nefeg Si Zicri."
Fiii lui lfhar: Core (: pleguv), Nefe7 (: ml[difa) qi
(: amintirea mea).
222 ,,Fiii lui Uziel: Misael, Ellafan Si Sitri."
Fiii lui Uziel: Misael (: cine este ca D:urnnezeu?),
.fon (: Dumnezeu este ocrotitor) Si Sitri (: Domnul
rul meu).
232 ,,Iar Aaron Si-a luat de solie pe Elisaveta, fata
Aminadab gi sora lui Naason; aceasta i-a ndscut pe Nadab
36
pe Abiud, pe Eleazar si pe ltamar. "
Sofia lui Aaron este Elisavela (:Domnul este jur[mdn-
tul s[u), fiica lui Aminadab (: ruda este darnic[) gi sora lui
Naason (: prooroc; $arpe). Aminadab pare a fi un alt nume al
lui lfhar (6, l8). Cartea I Paralipomena il numeqte fie Amina-
dab (6, 22), fie Ifhar (6, 38). Fiii lui Aaron: Nadab (: gene-
tos), Abiud (: Dumnezeu este tatl), Eleazar (: Dumnezeu
oste ajutorul) Si Itamar (: malul palmierilor).
242 ,,Fiii lui Core: Asir, Elcana Si Abiasaf. Acestea sunt
,l'amiliile lui Core."
Fiii lui Core: Asir (: prizonier), Elcana (: Dumnezeu a
o0ptigat) qi Abiasaf (: tatdl care adund).
252 ,,Eleazar, fiul lui Aaron, si-a luat de femeie pe una
dln fiicele lui Putiel Si aceasta i-a ndscut pe Finees. AceStia
lunt incepdtorii familiilor strdmoqeSti ale levililor. "
Femeia hi Eleazar provenea din familia unui anume
l'utiel l: arcul meu este Dumnezet); ea a ndscut pe Finees (:
ocl negru; prezic[tor).
26-302 ,,Acesta este acel Aaron Si acel Moise, cdrora
Dumnezeu le-a zis: Scoateli pe fiii lui Israel din pdmdntul
Egiptului. Acesta este acel Aaron Si acesta este acel Moise din
llmpul cdnd a grdit Domnul cu Moise in lara Egiptului si i-a
tl,t lui: Eu sunt Dornnul! Spune lui Faraon, regele Egiptului,
ufilc-li vorbesc Eu! Iar Moise a rdspuns Domnului: Iatd, eu
tunl greoi lq vorbd. Cum dar md va asculta Faraon? "
Dupd genealogia levifilor, se revine la istoria exodului.
Ctp. T r lz ,,Rdspuns-a Domnul lui Moise si i-a zis: Iatd,
fru./ac din tine un Dumnezeu pentru Faraon, iar Aaron, fra-
lelc ldu,^tyi vafi prooroc."
,,Insugi regele egiptenilor este in puterea viciilor gi, ali-
El1 hrri de acesta, Moise este socotit Dumnezeu, care st6pdnegte
e domniile, punindu-le sub puterea sa."
7e
,J.{u spun cd ei sturt
durrrnezei, implra(i qi domni prin fire, ci sunt numigi aga pentru
ru
Slltntnl Ambrozie, Scrisori,Xxvll, 8
37
c[ au impdr[,tit gi au stipdnit peste patimi gi au p6zit nefalsi-
ficati asemdnarea cu chipul dumnezeiesc, potrivit cdruia au fost
crea(i - cici se numegte qi icoana impiratului impdrat - 9i pen-
tru cd sunt unili cu Dumnezeu dupS voinfa 9i L-au primit locui-
tor in[untrul lor, iar prin participarea la El au devenit, prin har,
ceea ce este El prin fue."So
2-72 ,,Tu dar vei grdi lui Aaron toate cdte ili voi porun-
ci, iar Aaron, fratele tdu, va spune lui Faraon, ca sd lase pe
fiii lui Israel sd iasd din pdmdntul lui. Eu insd voi invdrtoSa
inima lui Faraon gi voi ardta mu$imea semnelor Mele si a mi-
nunilor Mele in pdmdntul Egiptului- Faraon nu Md va ascul-
ta, dar Eu imi voi pune mdna asupra Egiptului Si voi
ostirile Mele, pe poporul Meu, pe fiii lui Isrqel din
Egiptului, cu mare izbdndd. Cdnd voi intinde mdna Mea t
pia Egiptului si voi scoate pe fiii lui Israel din miilocul
atunci vor cunoaste toli Egiptenii cd Eu sunt Domnul!
si Aoron s-au supus; cum le-a poruncit Domnul, asa aufdt
Cdnd au inceput a grdi lui Faraon, Moise era de optzeci
ani, iar Aaron, fratele lui, de optzeci Si trei de ani."
Precizareadin urmd nu e frr6 folos: ,,Aaron, degi era
bitrdn ca Moise cu trei ani, totuqi a intrat dupd el in sluji
Aga gi Hristos a fost egal intr-o privin(6 cu Moise, pentru or
niiate, 9i al doilea in slujire, dar mai inainte gimai presus de
prin Dumnezeire gi prin slava Sfintei Treimi."8r
8-9: ,,^fi a grdit Domnul cu Moise si cu Aaron Si a
Dacd Faraon vd va zice: Dd-ne vreun semn sau vreo
atunci tu sd zici fratelui tdu Aaron: Ia toiagul Si-l aruncd
inaintea lui Faroon Si inaintea sluiitorilor lui, Si se va
$arpe. "
,,Toiagul lui Moise avea doui aspecte. Duqmanilor
prezentaca un garye, care mugcd 9i ucide, pe c6nd israelililor
un toiag, asemenea acelora pe care se sprijineau. Tot aga qi le
8o
Sfintol Ioan Damaschin, Dogmatica,lY, 15
tt Sfantul Chiril
al Alexandriei, op. cit.,lr
38
rrul cel adevdrat al Crucii, care este Hristos, este moarte pentru
dugmani, pentru duhurile rdutifii, dar pentru sufletele noastre
oote un baston, un sprijin puternic, gi viafa in care ele igi afll
odihna."82 ,,Acolo e toiagul, aici crucea. Acolo lemnul, pref[cut
ln chip minunat in garpe, inghifea qerpii; aici crucea, unealta
r[ut6tii, folositl de o at6t de mare bundtate, se aratil, printr-o
prefacere oarecare, pierzitoare demonilor."83
10-13: ,,}-au dus deci Moise si Aaron la Faraon si la
slujitorii lui Si au facut cum le poruncise Domnul: a aruncot
Aaron toiagul sdu tnaintea lui Faraon Si inaintea sluiilorilor
lul Si s-a fdcut $arpe. Atunci a chemat Si Faraon pe in{eleplii
Egiptului gi pe wdjitori Si au fdcut Si vrdjitorii Egiptenilor
usemenea lucru cu vrdjile lor: fiecare din ei Si-a aruncat toia-
gul si s-afdcut $arpe. Dar toiagul lui Aaron a inghilit toiegele
lor. De aceea s-a invdrtoSat inima lui Faraon Si nu i-a ascul-
tal, dupd cum spusese Domnul."
Vrdjile magilor sdi au convins pe Faraon s[ nu cedeze.
Dar, cum se vede gi de aici, puterea diavolului e iluzorie. Mai
mult, el doar imit[ cele ce-L vede fEc0nd pe Dumnezeu. To-
tugi, mulfi preferl parodia, urmdnd nilucirilor diavolegti mai
degrabl dec6t lui Dumnezeu.
Egiptului (7, t4
4. Pldgile - 11, 10)
Ctp.7,lS26: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Inima lui
l'araon se inddrdtniceSte Si nu lasd poporul. Du-te dar la Fara-
on diminea{d; iatd el are sd iasd la apd, iar tu sd stai in calea
lui, pe malul rdului, Si toiagul acesta, care s-a prefdcut in Sar-
pe, sd-l iei in mdna tq; $i sd zici lui Faraon: Domnul Dumne-
ttul Evreilor m-a trimis la tine sd-yi spun: Lasd pe poporul
Mcu sd-Mi facd slujbd in pustie; Si iatd pdnd acum nu M-ai
tutcultat. ASa zice Domnul: Din aceasta vei cunoaste cd Eu
wnl Domnul: iatd, cu qcest toiag, care e tn mdna mea, voi lo-
12
Smrtol Macarie Egipteanul, Omilii duhovnicesti,Xlvfl, 16
tt Culist Patriarhul, op. cit., 63
39
 vi apa din rdu si se va prefoce in sdnge. PeStele din rdu va
muri, rdul se va impuli Si Egiptenii nu vor putea sd bea apd
din rdu! $i a mai zis Domnul cdtre Moise: Sd zici lui Aaron,
fratele tdu: Ia toiagul in mdnd Si intindeJi mfuta osupra ape:
lor Egiptului: asupra rdurilor lui, asupra lacurilor lui si asu-
pra oricdrei adundri de apd; Si se vor preface in sdnge si va
sdnge in toatd lara Egiptului, in vasele de lemn Si tn cele de
piatrd! $i auJdcut Moise si Aaron cum le-a poruncit Domnul:
a ridicat Aaron toiagul sdu Si a lovit apa rdului, inaintea ochi-
lor lui Faraon Si inaintea ochilor slujitorilor lui, Si toatd
din rdu s-a prefdcut tn sdnge. Atunci peStele din rdu a murit;
rdul s-a tmpulit Si Egiptenii nu puteau sd bea apd din rdu;
era sdnge tn toatd lara Egiptului. $i au ficut aSa Si magi
Egipteni cu vrdjile lor. De aceeo s-a invdrtoSat inima lui F,
raon si nu i-a ascultat, precutn le spusese Domnul. intorc6,
du-se, Faraon a intrat 7n casa sa Si nu a pus lo inimd aceastai
Atunci au sdpat toli Egiptenii in preajma rdului, ca sd
cd sd bea apd, cdci din rdu nu puteau sd bea apd. Se tmplini
serd sapte zile de cdnd lovise Domnul apa."
Aceasta a fost prima plagl trimisi asupra Egiptului.
inroqirea apelor nu era ceva necunoscut egiptenilor, putind
luat[ astfel, ca gi celelalte pldgi, drept un fenomen natural.
si ritmul gi intensitatea pedepselor arltau cI ele sunt
unei rafiuni divine, astfel cd ele pot fi asimilate unor mi
Cap. 8, l-5: ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: Intrd
Faraon Si-i zi: ASa grdiegte Domnul: Lasd pe poporul Meu,
sd-Mi slujeascd. Iar de nu vei vrea sd-l laSi, iatd, Eu voi
toate linuturile tale cu broaste. Rdul va miSuna de broaste
ieSind, acestea se vor sui in casele tale, tn dormitoarele
pe paturile tale, in casele slujitorilor tdi Si ale poporului
in cuptoarele tale Si tn aluaturile tale; pe tine, pe poporul
Si pe toate slugile tale se vor sui broaste! $i a mai zis
cdtre Moise: Spune lui Aaron, fratele tdu: intinde toiagul
mdna ta spre rduri, spre lacuri Si spre bdlli Si fd sd
broofte in pdmdntul Egiptului!"
40
,,Asemenea norodului broagtelor sunt cugetiirile rele,
aducdtoare de striclciune, din inima murdard a unor oameni,
ce-gi iau viafa din ea ca dintr-un noroi."84
6-8: ,,$i Si-a intins Aaron mdna sa asupra apelor Egip-
lului Si ele au scos broagte; Si au ieSit broaste gi au acoperit
pdmdntul Egiptului. Dar auficut asemenea Si vrdjitorii Egip-
tenilor cu vrdjile lor Si au scos broaste tn pdmdntul Egiptului.
Atunci a chemat Faraon pe Moise Si pe Aaron Si a zis: Ruga-
ll-vd pentru mine Domnului sd depdrteze broastele de lo mine
gl de la poporul meu Si voi ldsa poporul lui Israel sd jertfeas-
cd Domnului!"
,,Este un progres a recunoagte, cel pufin la necaz, rafiltt-
nea pentru care am meritat pedeapsa."8s
9-15: ,,Moise insd a zis cdtre Faraon: SoroceSte-mi in-
tuli cdnd sd md rog pentru tine, pentru slugile tale Si pentru
poporul tdu, ca sd piard broastele de la tine, de la poporul tdu
gl din casele voastre qi sd rdmdnd numai in rdu. Iar el a zis:
Mdine, Zis-a Moise: Vafi cum ai zis, ca sd Stii cd nu este altul
ca Domnul Dumnezeul nostru. Se vor depdrta broostele de la
llne, din casele tale, din larine, de la slugile tale Si de la popo-
tul tdu Si numai tn rdu vor rdmdne. IeSind deci Moise Si Aaron
de la Faraon, a strigot Moise cdtre Domnul ca sd piard broas-
lcle pe care le trimisese impotriva lui Faraon. $i aJiicut Dom-
nul dupd cuvdntul lui Moise Si au murit broastele de prin ca-
w, de prin curli Si de prin larini; Si le-au adunat grdmezi, grd-
mezi, Si s-a tmpulit pdmdntul. Vdzdnd insd cd s-afdcut u$ura-
rc, Faroon Si-a invdrtoSat inima Si nu i-a ascultat, dupd cum
upusese Domnul. "
Umplerea prii cu broagte a fost cea de-a doua plagl. Degi
nu a cedat pdnd-n final, atitudinea Faraonului s-a schimbat.
1Gl9z ,,Atmci a zis Domrutl lui Aaron:
lnfinde-1i toiagul tdu cu mdna Si dntului Si
r{
Smntul Grigorie de Nyssa, op. cit.
rt
Origen, op.-cit., IlI, 3'
4t

nu i-a ascultat, dupd cum spusese Domnul."
E rindul magilor sd recunoascd puterea lui Dumnezeu,
ftrd caFaraon s[ se lase induplecat. fdnlarii au constituit cea
de-a treia plagd.
20-13: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Scoald mdine de
dimineald Si iegi inaintea lui Faraon in vremea cdnd el are sd
re trdiesc ei. $i voi osebi in ziua aceea pdmdntul Gogen in
re trdieSte poporul Meu, cd acolo nu vor ti tduni, ca sd Stii
Eu sunt Domnul, tn mijlocul acestei ldri. Voi face
fntre poporul Meu Si poporul tdu 5i chiar mdine va fi
acesta pe pdmdnt!"
Sunt vestifi t[uni, ,,literal: muscd cdineascd. T
ebraic indic[ numele colectiv al unei specii de insecte
toare, dar greu de identificat; foarte prolific5, specia implic[
ideea de viermuial[. Vulgata traduce: otnne genus rnuscarutn
tot felul de muqte). Tdunul e mai apropiat: insecti vltiit
prolifici 5i agresiv["86. Termenul ebraic folosit e arobh.
24-262 ,,$i ofdcut Domnul aSa Si a venit mullime de
uni in casa lui Faraon, tn casele sluiitorilor lui si tn tot
tu
Origen, op. cit.,ll7,3
42
mdntul Egiptului, incdt s-a prctiit lara de tdtmi. Atunci a che-
mal Faraon pe Moise Si pe Aaron Si a zis: Merge{i Si aduceli
,lertfd Domnului Dumnezeului vostru in lard! Moise insd a zis:
Nu este cu putin{d sd se facd aSa, pentru cd cele ce aducem
noi jerffi Domnului Dumnezeului nostru sunt urdciune inain-
lea Egiptenilor. $i de vom jertfi noi tnaintea Egiptenilor cele
ce sunt urdciune pentru ei, nu ne vor ucide, oare, cu pietre? "
,,Israeli1ii, p[stori fiind, jertfeau animale din turmele lor.
Ritualul egiptenilor era diferit, ofrandele lor constau in vege-
tale, plsiri sau aluaturi. Berbecul gi ,tapul erau pentru ei ani-
male sfinte."87
27-322 ,,De aceea ne votn duce in pustie cale de trei zile
gl vom aduce acolo jertfi Domnului Dumnezeului nostru, du-
pd cum ne va zice Domnul. Zis-a Faraon: Eu vd voi ldsa sd
aduceli jertfi Domnului Dumnezeului vostru, in pustie, dar sd
nu vd duceyi departe. Rugali-vd dsr Domnului pentru mine!
lar Moise a zis: Iatd, cum voi ieSi de la tine, md voi rugo
Domnului Dumnezeului meu Si mdine se vor indepdrta tdunii
de la Faraon, de la slujitorii lui Si de la poporul lui, dar Fa-
raon sd inceteze a mai tnSela, neddnd drumul poporului sd
uducd jertfd Domnului! gi iesind Moise de la Faraon, s-a w-
gal lui Durnnezeu. $i aficut Domnul dupd cum zisese Moise:
a indepdrtat tdunii de la Faraon, de la slujitorii lui gi de la
poporul lui Si n-a mai rdmas nici unul. Dar Faraon gi-a fn-
vdrloSat inima Si de data aceqsta Si n-a ld,sat poporul sd se
tlucd. "
Tiunii reprezentau cea de-a patraplagd, trimisl asupra
tigiptului.
Cap.9, l-72 ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: Intrd la
spune: Aceasta a zis Domnul Dumnezeul Evreilor:
h'uraon Si-i
Lasd pe poporul Meu sd-Mi slujeascd! Iar de nu vei vrea sd
hqi pe poporul Meu, ci-l vei mai line, iatd, mdna Domnului va
tl peste vitele tale cele de la cdmp: peste cai, peste asini, peste
111,,x,p.zr4
43
cdmile, peste boi Si oi Si vaJi moarte foarte mare. Dar vaface
Domnul osebire tn ziua aceea tntre vitele Israelipilor Si vitele
Egiptenilor: din toate vitele Jiilor lui Israel nu va muri nici
una. $i a pus Domnul soroc Si a zis: Mdine va face Domnul
qceasta tn lara aceasta! $i a doua zi a fdcut Domnul aceasta
Si au murit toate vitele Egiptenilor, iar din vitele fiilor lui
Is-
rael n-a murit nici una. Afiinci a trimis Faraon sd afle Si, iatd,
din toate vitele fiilor lui Israel nu murise nici una. Dar inima
lui Faraon s-a tnvdrtoSat si nu a ldsat poporul sd se ducd."
O molim[ a secerat vitele Egiptenilor, aceasta fiind cea
de-a cincea plag[. Desigur, nu au murit toate YTtelelor, ci din
toate vitele, enumerate in text. Faraon nu-gi schimb[ atitudi-
nea, dar afTdcdevreii nu sunt afectali.
8-l2z ,,IardSi a grdit Domnul cu Moise Si cu Aaron qi a
zis: Luali-vd cdte o mdnd plind de cenuSd din cuptor Si s-o
arunce Moise spre cer inaintea lui Faraon Si a slujitorilor lui.
$i se va stdrni pulbere tn tot pdmdntul Egiptului Si vor fi pe
oameni Si pe vite rdni Si bdsici usturdtoare tn toatd lara
Egip-
tului. Deci, au luat ei cenuSd din cuptor, au mers tnaintea lui
Faraon, d aruncat-o Moise spre cer Si s-au fdcut bube cu pu-
roi pe oameni Si pe vite; Si magii n'au putut sta impotriva
Moise din pricina rdnilor, pentru cd erau bube pe ei Si tn
Egiptul. Dar Domnul a invdrtoSat inima lui Faraon Si nu i
ascultat, cum zisese Domnul lui Moise."
Ulceragiile pielii au fost cea de-a gasea urgie asupra egi
tenilor.
13-262 ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Sd te scoli mdine
dimineold, sd te inJdlisezi lui Faraon Si sd-i zici: Asa
Domnul Dumnezeul Evreilor: Lasd pe poporul Meu ca
slujeascd, fiindcd de data aceasta voi trimite toate
Mele impotriva ta, a slugilor tale Si a poporului tdu, ca sd
cd nu este altul asemenea Mie in tot pdmdntul. De Mi-aS
intins rndna Si te-aS Ji lovit pe tine 5i pe poporul tdu cu ci
tu ai fi fost Sters de pe fala pdmdntului; dar te-am crulat,
sd-Mi ardt puterea Meo si ca sd se vesteascd numele Meu
44
kil pdmdntul, Si tu tot te mai impotriveSti poporului Meu Si nu-l
laSi. tatd, Euvoi ploua mdine, pe vremea osta, grindindfoarte
multd, cum n-a mai fost in Egipt de la intemeierea lui Si pdnd
ln ziua aceasta. Trimile dar acum sd adune turmele tale Si
knte cdte oi la cdmp, cd asupra tuturor oamenilor Si vitelor,
Qtre vor fi tn larind Si nu vor intra tn casd, va cddea grindind
El vor muri! Acei dintre robii lui Faraon, core s-au temut de
Domnul, au adunat tn grabd pe oamenii Si turmele lor acasd,
ktr cei ce n-ou luat aminte la cuvdntul Domnului, aceia si-au
ldsat slugile si vitele lor in cdmp. $i a zis Domnul cdtre Moi-
w: Intinde mdna ta spre cer Si va cddea grindind peste tot pd-
tfidntul Egiptului: peste oamen| peste turme gi peste toatd iar-
ha cdmpului din pdmdntul Egiptului! Atunci si-a intins Moise
lfi(ilna spre cer Si a slobozit Domnul tunete, grindind Si foc pe
pdmdnt; Si a plouat Domnul grindind in pdmdntul Egiptului.
Aceasta a fost o grindind foarte mare Si printre grindind ar-
doafoc, cum nu maifusese in tot pdmdntul Egiptului, de cdnd
lc a$ezaserd oamenii pe el. Grindina aceqsta a bdtut tn tot pd-
ildntul Egiptului, tot ce era pe cdmp, oameni Si dobitoace;
Itxtld iarba cdmpului a bdtut-o grindina Si toli pomii de pe
dllmp i-a rupt grindina. Numai in linutul GoSen, unde trdiau
fill lui Israel, n-afost grindind."
In Egipt, grindina cade uneori in intervalul decembrie-
lprilie, de regulS in f6gii inguste gi lungi. Acum, amploarea fe-
homenului depigise cu mult tot ce mai vlzuser[ egiptenii ase-
hIndtor.
27-302 ,,Atunci trimrtdnd, Faraon a chemat pe Moise Si
Pa
laron Si a zis cdtre ei: Acum vdd cd am pdcdtuit! Domnul
iile drept, iar eu Si poporul meu suntem vinovali. Rugafi-vd
pomnului pentru mine, sd inceteze tunetele, grindina Si focul
po pdmdnt Si udvoi ldsa, si, mai mult, nuvdvoi impiedica! Iar
lr*ise a zis: Indatd ce voi ieSi din oraS, voi tntinde mdna mea
tlttc cer, cdtre Domnul, Si vor inceta tunetele; nu va mai fi
tlk'i grindind, nici ploaie, ca sd cunoSti cd al Domnului este
pllmdntul. Dar Stiu cd tu Si slujitorii tdi nu vd temeli de Dom-
45
nul Dumnezeu."
Este pentru prima dat[ cAnd Faraon se recunoagte
vat. Dar pasajul a mai fost v[zut gi ca un indemn la des
de lucruri, inchipuite prin cetate. Nevoitorul ,,trebuie s[
afard, ca marele Moise, ca s[ inceteze nu numai faptele, ci
vegtile 1or, precum zice: Cdnd voi ieSi din cetate ;i voi inti
mdinile mele, vor tnceta vocile (in Septuaginta'. fone)"lg.
3l-322 ,,Atunci inul Si orzul s-au stricat, pentru cd
era inspicat Si inul tnJloare. Iar grdul si ovdzul nu s-au
col, pentru cd acesteo erau mai tdrzii."
Acest aminunt plaseaz[ calamitatea in luna ianuarie.
33-35: ,,IeSind deci Moise de la Faroon Si din cetate
fntinzdndu-Si mdinile cdtre Domnul, au incetat tunetele
grindina Si s-a oprit ploaia. Vdzdnd insd cd au tncetat
grindina Si tunetele, pdcdtuit-a Faraon inainte Si Si-a
Sat inimo Si el Si slugile sale. $i tnvdrtoSatdfiind inima lui Fr
raon Si a slugilor lui, el n-a ldsat pe Jiii lui Israel sd
curil poruncise Dumnezeu prin mdna lui Moise. "
Grindina a fost cea de-a gaptea plagl ab[tut6
Egipt.
Cap. 10, l-22 ,,Atunci a grdit iardsi Domnul cu
Si a zis: Intrd la Faraon, cd i-am invdrtoSat inima lui Si
gilor lui, ca sd ardt tntre ei pe rdnd aceste sernne ale Mele;
sd istorisili in auzulfiilor voStri Si alfiilorfiilor voStri cdte
Jdcut in Egipt Si semnele Mele, pe care le-am ardtat
Si ca sd cunoasteli cd Eu sunt Domnul!"
S-ar putea in{elege din astfel de locuri c[ Dumnezeu
face pe unii rii, doar pentru a-$i putea vidi puterea. Dar
in{elegem prin impietrirea inimii lui Faraon cd Dumnezeu,
opr"gi" gi nu-l impiedica de la sivdrgirea rdului"Se, clci El
pecti pdne la sfdiqit libertatea cu care ne-a dIruit. in loc
cdte am Jdcut in Egipt, Anania traduce: cum i-am jucat Eu
88
Nil
Ascetul , Cuvdnt ascetic,4S
8'
Smntnl Varsanufie, op. cit.,l27
46
Egipteni: Septuaginta: osa empepeha tis Eghiptiis. ,,Yerb.d. em-
Woinseanrnila se juca, a zburda, a se zbengui, dar gi a-Si bate
toc de cineva, a baq'ocori (ca in Matei 20, 19;27,29).ldea,
toxtului de fafn nu este aceea a unei inffeceri intre dou[ forfe
ogale (ca in unele traduceri), ci ci Dumnezeul lui Israel e at6t
do puternic inc0t igi permite s6-i joace pe degete pe cei ce se
0ttd egali cu El (...). Dumnezeu este Cel ce controleazi eveni-
mcntele istorice".eo
3-11: ,,^li a intrat Moise Si Aaron la Faraon Si i-au zis:
Aga grdieSte Domnul Dumnezeul Evreilor: Pdnd cdnd nu vei
, Wca sd te smereSti tnaintea Mea? Lasd pe poporul Meu, ca
ld.Mi slujeascd! Iar de nu vei ldsa pe poporul Meu, iatd mdi-
ll, pe vremea osta, voi aduce ldcuste multe in toate hotarele
fule; Si vor acoperi ele faya pdmdntului, incdt pdmdntul nu se
tn purca vedea, Si vor mdnca tot ce a mai rdmas la voi, pe pd-
l$n| nestricat de grindind; toli pomii ce cresc prin cdmpiile
Vilastre; vor umple casele tale, casele tuturor slugilor tale Si
bole casele in tot ilor, cum n-au vdzut pd-
llilti pdrinlilor tdi pe pdmdnt Si pdnd in zi-
H de astdzi! Apoi s-a intors Moise Si a ieSit de la Faraon.
tlunct dregdtorii lui Faraon au zis cdtre acesta: Oare mult are
ne chinuiascd omul acesta? Dd drumul oamenilor acestora)
sd facd slujbd Dumnezeului lor! Sau vrei sd vezi Egiptul
$i ei au intors pe Moise Si pe Aoron la Faraon; iar Fa-
a zis cdtre ei: Duceli-vd Si faceli slujbd Domnului Dum-
tlui vostru! Dar cine sunt cei care trebuie sd meargd?
-a Moise: Vom merge cu cei tineri Si cu cei bdtrdni ai
cufiii noStri, cufiicele noastre, cu oile noastre Si cu boii
cdci e sdrbdtoarea Domnului Dumnezeului nostru. Fa-
n insd le-a zis: Fie aSa! Dumnezeu cu voi! Eu sunt gata sd
dau drumul. Dar la ce sd vd duceli cu copiii? Se vede cd
Ufi Sdna rdu. Nu! Ducefi-vd numai bdrbalii Si faceli slujbd
&onnului, cum ali cerut! gi aufost dali afard de la Foraoi."
r PliNt, p. r:
47
 ,,Motivarea lui Faraon e intemeiatl:
lui Dumnezeu:
plrteal-' s luj i decdt blrba{i i (cf . 23, 3a, 23)''nt
\7 i .Desigur'
piii 9i f"t*ile ar fi slujit drept ostatici, pentru ca israelilii sE
intoarc[ in {ar6.
12-202 ,,Atunci a z Domnul cdtre Moise: Inti
I sd-l pipdi cu mdna. $i Si-a intins Moise mdna sa spre cer Si s-
rndna ta qsupra pdmdntului Egiptului Si vor ndvdli
asupra pdmantului Egiptului Sivor mdnca toatd iarba
tutii, toate roadele pomilor Si tot ce a rdmas nesticat de gr
dind! Deci Si-a ridicat Moise toiagul sdu asupra pdmdntt
Egiptului Si a adus Domnul osupra pdmdntului acestuia
vdnt de la rdsdrit toatd ziua aceea Si toatd noaptea $"
s-afdcut ziud, vdntul de lardsdrit a adus ldante' $i au
ele in tot pdmdntul Egiptului, s-ou a7ezat in toate lir
Egiptului mullime *ultd; (Nemeneo ldcuste n-au maifost Si
vii mai fi. $i au acoperit ele toatd lara, cdt-nu se mai vet
pdmdntului $i toate
pdmdntit;
-le Si au mdncat toatd iarba
pomilor, care nufuseserd strica-te de Srin/t1d; li "-:
nici un fir de verdiald, nici in orbori, nici in iarba cdr'
in tot idmdntul Egiptului. Atunci Faraon a chemat in
pe Mitse si pe Aaion Si le-a zis: Gresit-am inaintea Dom
-Dumnezeulii
vostru Si tnaintea voastd! Iertali-mi incd o
greSeala mea Si vd rugali Domnului-Dumnezeului vostru
Ziira in orice chip de ia'mine prdpddul acesta! $i iesind de
Faraon, Moise s-a rugat lui Dumnezeu, Si Domnul a t
vdnt puternic de la apis si acesta a dus-ldcustele $i
le-a
cat in Marea Ro$ie Si n-ardmas nici o ldcustd in tol
Egiptului. Dar Domnul a tnvdrto$at inima lui Faraon si
ti i-a dat drumutfiilor lui Israel'"
de la
,,Zice Faraon, rugdndu-se: Sd ia Dumnezeu
moarte'a aceasta!$i a fost ascultat' Asemenea
qi dracii' rug
pe Domnul ca sd nu fie trimigi i1 a!6nc, au primit tryli
iererii (Luca 8, 3l-32). Cu c6t mai vdrtos nu va fi ascultat
tinul, rugflndu-se s6 primeasc[ slobozenie de moartea n
er
PENT, p. 134
48
lil?"e2 Cea de-a opta plagd a ldsat pustie fara celui ce inrobea.
La fel, Hristos va pustii iadul; pldgile Egiptului sunt icoan[ a
uutremurdrii addncului inaintea lmpdratului Hristos.
2l-23: ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: intinde mdna
tu spre cer Si se vaface intuneric in pdmdntul Egiptului, incdt
a.fdcut beznd trei zile tn tot pdmdntul Egiptului, de nu se
vedea om cu om, Si nimeni nu s-a urnit de la locul sdu trei
zlle. Iar la fiii lui Israel a fost lumind peste tot tn locuinlele
"
lor,
Urgia a noua e gi o prevestire a intunericului ce a cuprins
ludeea, weme de trei ceasuri, la moartea Domnului pe cruce. Se
apropie, de altfel, semnul ce va prefigura Jertfa mdntuitoare.
24-292 ,,Atunci a chemat Faraon pe Moise si pe Aaron
gl le-a zis: Duceli-vd Si faceli slujbd Domnului Dumnezeului
vostru, dar sd rdmdnd aici vitele voastre mdrunte si mari, iar
copiii sd meargd cu voi! Moise insd a zis: Ba nu, ci dd-ne vite
pentru jertfele Si arderile de tot ce avem sd aducem Domnului
l)umnezeului nostru. Deci, sd meargd cu noi Si turmele noas-
lre si sd nu rdmdnd nici un picior, cdci din ele avem sd ludm
(:u sd aducem jertfd Domnului Dumnezeului nostru; dar, pdnd
nu vom ajunge acolo, nu stim ce cmetn sd aducem jertfd Dom-
nului Dumnezeului nostru. Domnul tnsd a tnvdrtoSat inima lui
h'araon Si el n-a vrut sd le dea drumul, ci a zis Faraon cdtre
l,ktise: Du-te de aici! Dar bagd de seamd sd nu te mai ardli in
,lit1u mea, cdci tn ziua cdnd vei vedeafala mea, vei muri! Rds-
pans-a Moise: Cum ai zis, aSa va fi. Mai mult nu voi mai ve-
ileafala ta!"
DacE nu pir[sim plcatul cu toate ale noastre, acesta ne
% trage inapoi in robie. Diavolul (Faraon) nu ne poate impie-
dloa s[-I slujim lui Dumnezeu, dar cautd mereu sI se asigure
€l mai avem o legdturl cu el, prin care si ne intoarci la lucra-
tra rdului.
rt loan Carpatiul Capete de mdngdiere,6g
,
49

inain-
de aur Si haine. $i a dat Domnul poporului Sdu ftecere
tea Egiptenilor Si aceStia le-au imprumutat cele clye: Dy.'i
Moisi-aiunsese mare foarte in pdmdntul Egiptului' inai
lui Farion si a sluiitoiilor lui Faraon Si a tot poporul'"
plecat du
,,MaitArziu, evreii au ieqit din Egipt 9i au
cu ei mult[ prad6 de la egipteni; n-au fdcut asta pentru cd
iubitori de avufii, cum hulesc unii - cd nici Dumnezeu n-a
duit s[ pofteasci lucrurile str[ine - ci, mai int6i, gi-au luat
ce li se cuvenea pentru lucrdrile pe care le-au f[cut egipteni
cAt au stat sub ei (..').in afar6 de asta, se poate spune cE
celor
acesta s-a petrecut ca itrtr-un iazboi; pe temeiul legii
tori, evreii, ca unii care au fost mai buni decdt invinqii' au i
ar"paut sd ia cu ei averile duqmanilor - 9i fiind in rlzboi
egiptenii, fapta lor era dreaptii; ci evreii, din pricina foam
t" bdntuia @rL atvenit la egipteni ca nigte oameni care <
"i.L
ajutor; egiptenii, ins5, au inrobit pe aceqti *t1ry' silindu-i
Jt ri"*"a i'"tocmai ca niqte prinqi in rdzboi, fEr[ s[
le dea
pla:te."t in sens mistic, scoaterea aurului 9i argintului,din
ln tot pdmdntul Egiptului, cum n-o maifost Si cum nu va maifi!"
Este evident caracterul supranatural al acestei pldgi; nu
poate fi vorba despre o epidemie oarecare de weme ce sunt lo-
vi1i, in mod selectiv, doar intdii nlscu(i, semn cI rdul trebuie
nimicit incepdnd cu primele sale seminfe.
7-8t ,,Iar la toli fiii lui Israel nici cdine nu va ldtra, nici
la om, nici la dobitoc, ca sd cunoasteli ce deosebire face Dom-
nul tntre Egipteni Si Israelili. $i se vor pogort toli aceSti sluji-
ktri ai tdi lo mine Si, tnchindndu-se mie, vor zice: IeSi impreund
cu tot poporul tdu, pe care-l povdluiesti tu! $i dupd aceea voi si
le1i! $i a ieSit Moise de la Faraon infierbdntat de mdnie."
E tot o icoand a pustiirii iadului. Cflinii nu vor ldtra la Is-
rael, dupi cum diavolii nu pot spune nimic la eliberarea sufle-
tolor drepfilor. Lui Moise, ca tip al lui Hristos, i se inchin6 pdnd
luc pi slujitorii rlutetii. M0nia ce a cuprins pe Moise vestegte m6nia
bi rlhntd a Mdntuitorului cdnd sunt profanate cele sfinte (cf. Matei
21,12-13), ca gi mdnia Sa de la cea de-a doua Venire (Apoca-
lipsa 6, 16-17).
9-10: ,,Apoi a zis Domnul cdtre Moise: Nu vd va ascul-
la nici acum Faraon, ca sd se inmulleascd semnele Mele Si
sI minunile Mele in pdmdntul Egiptului! A fdcut deci Moise gi
luron toate semnele Si minunile acestea tnaintea lui Faraon.
Dar Domnul a invdrtoSat inima lui Faroon Si el n-a ascultat
1

td lase pe Israel sd iasd din pdmdntul sdu. "

inchipuie eliberarea sufletelor drep(ilor din iad' Aurul aratl
blrea divine, iar argintul - infelepciunea' Cei ce s-au f6cut
I 5. Mielul pascal (12,1-51)
ale acestora vor imbrdca din nou haina impir[teasc[ a slavei'
lJrmeazdincheierea cuvdntului lui Moise cdtre F
Crp. 12, l-22 ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise si cu
Auron tn pdmdntul Egiptului Si le-a zis: Luna aceosta sd vdfie
in continuarea celor sPuse la 10,29:.
tnceputul lunilor, sd vdfie intdia intre lunile anului."
4-6: ,,$i a zis Moise: ASa grdieqte Domnul: La mi
pdru in vechime, anul evreilor incepea toamna (septembrie);
noplii voi trece prin Egipt Si va muri tot intdiul ndscut in
ln vremea lui Moise, inceputul anului a fost fixat primivara, in
ti'Egiptului, de la intdiut ndscut al lui Farao", :*: yy'o:d (martie-aprilie), numitl la inceput aviv (: spic; luna
lurra nisan
qoda"i, tronul sdu, pdnd la intdiul ndscut al roabei de la r'
va fi pldngere oulesului). Cele doud inceputuri de an se vor pdstra, primul
si ptud la intdiul ndscut al dobitoacelor' $i (kxrmna) pentru anul economic, cel de-al doilea pentru anul re-
llgios. Noul inceput de an s-a rdnduit la porunca divin6. ,,Din
Clement Alexandrinul, Stromate,I, 157, 2-4
e3

50 5l
 aceast[ pricinl, cea dintdi lun[ pentru toate sufletele iubitoare
de Dumnezeu, adic[ pentru cregtinii adevilrali, este Xanticus,
care este aprilie (nisan), prin care se aratii puterea invierii. Aceas-
ta va imbr[ca pomii goi cu slava pe care au avut-o intdi ascunsl
in[untrul trupului."ea Se hotirdgte deci timpul sfintei stujiri (al
ierurgiei), inceputul anului, in prima lun6. C[ci in Hristos este
inceputul tuturor (Coloseni l, l8), fiindc[ nu e de curdnd odati
ce S-a n[scut din Dumnezeu Tatiil inainte de veci. El sfin[egte
in tot timpul, de la inceput pdnl la cele de la sf0rqit. Dar s[rb[-
toarea incepe in luna celor noi. (...) $i in Hristos firea omului a
inflorit din nou, cum era la inceput."e5
3z ,,VorbeSte deci la toatd obstea /iilor lui Israel gi le
spune: In ziua a zecea a ltmii acesteia sd-Si iafiecare din capii
fomiliei cdte un miel; cdte m miel defamilie sd lualifiecare."
Se va lua cdte un miel, in luna int6i; num[ru] Unu este
Principiul, Izvorul a toatl existenfa, inceputul gi sfdrqitul tutu-
ror. Lui ii e alSturat numirul znce (zilta a z@ea a lunii), insem-
n6nd plinltatea, desdvdrgirea, intoarcerea la unitate dup[ desft-
gurarea unui ciclu; numIrul l0 il inchipuie pe Iisus, Cel de la
Care pleac[ toate gi in Care se readund toate (vechii greci notau
numirul l0 cu litera iota, ini[iala numelui Iisus; eweii notau
I0 cu yod, inceput al numelui Iosua). ,,Sdrbdtoarea Pagtelor in-
cepea in a zecea zi, pentru c[ insemna depiqirea oric[rei patimi
qi a oricirui lucru sensibil."e6 Se ia cdte un miel de familie:
,,Chiar qi Pagtele Domnului, adicd mielul, se poruncegte fiilor
lui Israel s[ se m[n6nce dupi numdrul sufletelor, s[ nu se dea
unora mai mult gi altora mai pufin, ci si m[ndnce fiecare tot
atdta, sd nu ia fie mai mult cei tari, fie mai putin cei slabi. Egal
se imparte tuturora harul, se imparte mflntuirea, se imparte da'
ruI. Nu se cade s[ fie mai mulfi, ca sd nu se intoarcd vreunul v[-
duvit de nldejdea mdntuirii. Sunt mai mulli cdnd sunt unii in
94
ie Egipteanul,6l
e5
96
52
tfara numdrului. Iar sfintii sunt to{i numlrafi, chiar gi firele de
p[r ale capului lor sunt numirate (Matei 10, 30). C[ci Domnul
ll cunoagte pe to(i cei care sunt ai Lui. Dar nu sunt nici mai pu-
flni, ca si nu fie cineva mai slab la primirea harului."eT
4z ,,Iar dacd vor fi pulini tn familie, tncdt sd nufie de
qluns ca sd poatd mdnca mielul, sd ia cu sine de la vecinul cel
mai aproape de ddnsul un numdr de suflete: numdra,ti-vd la
tn miel ofilia cdyi pot sd-l mdndnce."
,,Adic[ cei ce nu au de la ei puterea de-a in{elege sin-
guri taina deplini a lui Hristos, sau nu-gi vor ajunge spre im-
pErt[;irea de El din pricina sldbiciunii infelegerii proprii, se
vor impirtdgi de El primind ca impreun[ lucritori gi ajut[tori
po cei de aceeagi credinfd. Cdci prin sfituirea intreolaltd putem
urca uneori la vederi mai inalt: decdt prin noi ingine."e8
5z ,,Mielul sdfie un miel de un an, parte bdrbdteascd Si
/ilrd meteahnd, Si sd luali sau un miel sau un ied. "
,,$i sd fte, zice, Mielul des6vdrgit (deplin). C[ci in Hris-
tos sunt toate insugirile dumnezeiegti. Dar s[ fie gi palte birb[-
tGasc6, adaugl legiuitorul. Cici tlristos a fost gi este Cel ce a se-
ln[nat in noi seminfele cunogtinfei de Dumnezeu, ca intr-un
plmAnt voitor."ee Hristos seam[n[ inv[fitura Sa in noi, dar
aceasta nu rodeqte frri voia noastrl (cf. Matei 13, 4-8). ,,Dar pe
llngi acestea poruncegte s[ fie gi de un an, sau dup[ timp, ca s[
nu fie nedesdvdrgit, neavind un an implinit, sau pentru c[ cei ce
atgtigl bun[tifile din patima (lui l{ristos) hebuie si slvdrgeasci
ln fiecare an slrbdtoarea atotcuvenitd gi pllcutl lui Dumnezeu
logatd de patiml."roo
6: ,,Sd-l lineli pdnd tn ziua a paisprezecea a lunii aces-
lcia Si atunci toatd adunarea obstii fiilor lui Israel sd-l jun-
ghie cdtre seard."
'? Sfentul Ambrozie, Scrisori, YIl, 9
u
Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
w
lbid.
tN
lb.d.
53

nop{ii, adica diavolul, era slivit de toatl lumea, fiind slujit pri
luna ca printr-un chip (c[ci luna s-a pus povifuitoare in noal
tt; qi printr-o lumini falsl 9i sldind in{elepciunea tymfi
i"it"it""uceior r[tici1i, pretindea pentru ea slava cea mai depli
Deci a murit pentru noi flristos, Mielul cel adev[rat, care ridi
picatul lumif floan 1,22) Si a desfiin(at slava diavolului' Ci
ea trebuie sd scadd 9i si se sffirqeascd pe incetul, o dat[
mul{imea neamurilor se grdbea sd urce spre pacea qi iubi
falide Dumnezeu prin intoarcerea spre ea 9i prin credinl['"
..Mai zice ce animalul de jertft trebuie s6 se ia din miei 9i c
iezi. Mielul era socotit ca jertfb curat[ 9i fErn prihan6,
de lege; iar neamul iezilor ({apilor) se aduce neincetat pe al1
pend pfucate. Aceasta o vei afla 9i in lkistos' C[ci El a fost
um"t mra prihanE, spre miros de bunl mireasmS, ce S-a adus
Sine lui Dumnezeu 9i Tatll (Efeseni 4,2) 9i Ied injunghiat p
tru picatele noastre."102 Hristos a intrat in Ierusalim in 9 ni
aratand ci El e Mielul a CIrui jertfl va birui moartea' Iur
care procurau mielul pentru jertft in 10 nisan, sunt anunlafi
tvtielul cel adevlrat a sosit. Apoi, Hristos a fost junghiat (r
tignit) de obgtea fiilor lui Israel in 14 nisan, c6tre seara zilei
giptea. ,,Seara este un timp intermediar intre lumini 9i int
neiic; sufletul, de asemenea, fiind aproape de izbdvirea sa,
te intr-o situatie intermediar[ intre luminl qi intuneric; tot
Duterea divind il asistd 9i impiedic[ intunericul sd pdtrundd
at qi ta-t devoreze."lo3
7: ,,Sd ia din sdngele lui si sd ungd amdndoi usorii
to'Ibid.
to'Ibid.
to' XLVII'
Sfantol Macarie Egipteanul , op. cit.' 9 ,
54
pragul cel de sus al uSii casei unde au sdJ mdndnce. "
,,Dup[ junghiere, porunceqte s[ se ungi cu sdngele Lui
st6lpii locuinfelor pi pragul, nevrdnd ca aceasta sI insemne (...)
decdt c[, cu curatul gi prefiosul sdnge al lui Hristos asigurdm
casa noastri p[m0nteascL, adicd, trupul, alungdnd moartea din
neascultare, prin imp[rtigirea de viafi. C[ci implrtlgirea de
Hristos e via(i gi sfinfenie. $i tulburdnd pe insugi nimicitorul, il
alungdm foarte departe prin ungere pe demonul uneltirilor, o-
mordnd patimile ce provin din migcdrile trupegti. lar prin uSile
a ceea am numit adineauri casa noastr[, sd infelegi simfurile
din noi, prin care se aduce in inimile tuturor calitatea lucru-
rilor gi se varsi in ele mullimea nemisurat[ a patimilor."lM
8: ,,$i sd mdndnce in noaptea acees carnea luifriptd la
,[oc; dar s-o mdndnce cu azimd Si cu ierburi omare."
,,Deci vor mdnca, zice, carnea in veacul acesta. Pentru
o[ pdn[ ce suntem in lumea aceasta ne impdrtdgim incl de
|lristos in mod mai ingrogat prin sffintul Lui trup qi prin prefio-
rul Lui sdnge. Dar ajung6nd, pr@um s-a scris, in ziua puterii
Lui gi urcdndin strdlrcirea sfinlilor (Psalmul 109, 3), ne vom
rfinfi intr-un oarecare alt mod, a$a cum gtie impnrfitorul gi DE-
t[tonrl bunurilor viitoare."tus Mielul trebuie mAncat in casd,
adic[ in Biserica, nu in adunflrile ereticilor. tl vom m6nca in
noaptea de acum, spre a dobind| prin El, ziua invierii. $iJ vom
ln0nca cu aziml gi cu ierburi amare: ,,Azima e sufletul care nu
lro ca punct de plecare voia sa. Cdci aceasta il poate umfla gi
ln[lfa. Dar azima e pururea smeritii. Iar prin ierburi amare s[ in-
plegem cdnd amlr[ciunea care vine de la porunc[, cdnd str6m-
torarea ce se nagte din am[rlciunea postului."l06
9z ,,Dar sd nu-l mdncali nefript deajuns saufiert in apd,
el sd mdncali totul fript bine pe foc, Si capul cu picioarele Si
ndruntaiele."
frH smrrt"rt Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
li, th.d.
fh SfEntrl loan Sclrarul Scara,XXX,
14, 98
55
 ,,Prin cap infelegem Dumnezeirea lui Hristos, iar
picioare, omenitatea Sa."107 ,,$i le poruncegte si mlndnce
nea mielului friptl in foc, pentru c[ cei ce urci spre cuprinderea
lui Hristos trebuie si fie fierbinfi cu duhul."r08 Camea nu va fi
crudd, ci friptl bine in foc: ,,Cel ce m[n6ncd ceva crud nu
ndnc[ spre digerare; dar o astfel de mAncare este greu de
tecat. Aceasta o fac cei ce nu sub{iazd cum se cuvine cuvi
despre Flristos prin cercetare, nu le probeazAin foc."loe,,impi
dici iarIgi sd se mdndnce fiert in ap5, aritAnd c[ cugetarea
poasl gi diluatl despre Hristos nu va fi o hran6 bun[ pentru
minfile credinciogilor."rr0 ,,Mai poruncegte sd se mindnce
pul impreun[ cu picioarele gi m[runtaiele, voind ca credi
gii s6-pi insugeasci prin cugetarea lor toatd cunogtinJa tai
Lui. Cdci trebuie s[ gtie inainte de toate c[ a fost (la)
fiind Dumnezeu Cuvdntul in Tatil gi cu Tatil, sau Capul, sau
inceputul a toat[ taina. in al doilea rdnd c[, fiind gi Du
iardgi va veni, ca Judecitor care va da un sfflrgit iconomiei cq
privire la noi. Aceasta inseamnd picioarele, care sunt sfhrqi
intregului trup. Iar prin miruntaie s[ in(elegi, ca pe un mij
II
rafiunea intrupdrii."
1
10: ,,^Sd nu ldsali din el pe a doua zi si oasele lui sd
le zdrobili. Ceea ce va rdmdne pe a doua zi sd arde{i infoc."
,,S[ nu se amdne cunoagterea des[vdrgiti gi
despre Dumnezeu, nici s[ nu-gi rezerve unii pentru un ti
prea indelungat bucuria de-a se imp[rt[gi deslv6rgit cu El,
p[ ce s-au impirtigit odati cu El gi L-au atins. Aceasta o
cei ce, dupl ce au gustat prin catehizare dogmele despre Hri
tos, rezerv[ luminarea prin Duhul qi harul prin Botez pentru
lungl amdnare gi pentru un timp prea indelungat, adicl
to' I ttz
SAntul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Xl,
r08
Sfrntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
lbid.
'oe
,r,
Ibid.
,r,
Ibid.
56
b[tr6ne1e.'rr2 ,Jar cele rimase pflnl a doua zi din el, spune ci
trcbuie s[ fie arse. A doua zi o numegte luminarea veacului vii-
hr, cdnd vom vedea fafi citre fafd pe tmp6ratul gi Dumnezeul
nostru, nu ca acum, in ghiciturd gi oglindl gi in umbrd gi din
parte, cum spune Pavel Q Corinteni 13, l2). Precum, deci, la
rparilia cunogtinfei mai str[lucitoare de atunci, va displrea in-
E un fel oarecare vederea (contemplarea) Lui prin ghicitur5, aga
lpune c[ vor trebui arse prin foc, ca printr-un chip, cele rdma-
rc din miel pflnd a doua zi."rr3 ,,M6ncarea pusd nou[ inainte,
rcoasd din foc, e credin(a fierbinte gi infocati pe care o primim
ftrrtr goviial[ qi din care mdncdnd, cdt ii este la indemdn[ celui
0o se hrlnegte cu ea, ceea ce se ascunde in infelesuri mai v6rtoa-
rc gi mai greu de sfrrdmat gi de infdfigat in cuvinte, o lasi nesfb-
rlmata punhnd-o pe foc, ca s[ se ldmureasci infelesul chipuri-
lor acestora.ttt4 1u, foc e Duhul Sffint, Care lumineaz[ in noi,
doscoperind mereu alte aspecte ale inv[pturii lui Hristos.
llz ,,Sd-l mdnca{i tnsd aSa: sd aveli coapsele incinse,
lncdlldmintea tn picioare qi toiegele in mdinile voastre; Si sd-l
mdncali cu grabd, cdci este Pastile Domnului."
InfEligarea cilitorului ,,ne indeamnd s[ ne socotim in
viafa de fali, ca trecdtori, cici de cum ne nagtem suntem im-
pinqi ferd voie spre iegirea din ea, lucru pentru care trebuie sE
no pregltim cu mdinile, cu picioarele gi cu toate celelalte, spre
I ne face drumul sigur.""' $i imbrdcdmintea are o semnificafie
I sa: ,Br6ul cel bun al mijlocului, prin care ne putem face sprin-
toni gi uqori, este infrdnarea, impreunl cu smerenia inimii, in-
folegdnd prin infrdnare indeplrtarea de la toate patimile."rl6
8au, ,,avdnd mijloacele incinse (arati) curlfia liberd de orice
patiml (...). Iar de incllf[minte vorbeqte infelegdnd pregltirea
lbid.
$ Ib,d.
l' smnnrt Grigorie de Nyssa, op. cit.
f
ttr
lbrd.
I In
T*dor al Edesei, (lna sutd capete,98
57
gi fuga de orice infepare care vatimi congtiin(a 9i impiedici
mintea s[ vadi curlfia sa. Iar toiagul este nddejdea b[rb6{iei in
mersul lipsit de fric[ pe drum, spre a intra in p[m6ntul
intei"rrT. ,,Apoi porunce$te iar[gi s[ se mlndnce mielul in gra-
b6, inchipuind foarte clar cd cel ce s-a ftcut pirtag de
nu trebuie si se arate leneg gi molegit in fapte bune, ci si arate
o pornire energicd gi fierbinte spre tot ce s-ar p[rea c[-i este
spre folos.""t ,,$i adaug[ indatd cauza pentru care trebuie si
se arate astfel cel ce trebuie sd lucreze aqa: cd e pasca Domnu-
lui, adicd trecere. Pentru c[ trecem de la viafa in lume la viefui
rea de Dumnezeu iubitoare."lle ,,Etimologia cuv0ntului Paqti (in
rom6negte, de la grecescul pasha) e necunoscutii. Ebraicu
pesah e legat deverbul pasah (a gchiopita; a s[ri; a juca
picior; a s[ri peste; a omite; a crufa). Vulgata il explicd: ld
transitus Domini (: adic6 trecerea Domnului), sens referitor
faptul cd Dumnezeu, in noaptea aceea, a trecut (a str{b[tut
Egiptul. Primul sens s-ar referi la faptul c6, trec0nd, Domnul
sdrit peste, a crulat casele fiilor lui Israel. Fdr[ a nega
sensuri, literatura patristicd raporteazd cuvdntul gi la
lui Israel prin Marea Roqie, adic[ de la robie la libertate' I
nimentul istoric este, in acelagi timp, gi o prefigurare: el il
ticipeazd pe Iisus Hristos, Cel ce din moarte la viald Si de
pdmdnt ti cer ne-a trecut pe noi (dinCanonul in rierii;.""o
l2-l3z ,,in noaptea aceeavoi trece peste pdmdntul
tului gi il voi lovi pe tot intdiul ndscut in pdmdntul Egiptului,
oamenilor si al dobitoacelor Si voi face judecatd ctsupra
ror dumnezeilor tn pdmdntul Egiptului, cdci Eu sunt
Iar la voi sdngele va fi semn pe casele in care vd veli afla:
vedea sdngele Si vd voi ocoli Si nu vafi intre voi rand
rdtoare, cdnd voi lovi pdmdntul Egiptului."
rr7
Isaia Pustnicul,2g de cuvinle,Xxfl,2
rrt
Sffntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,rl
r'e
lbid.
r2o
PEIrI, p. 137
58
,,Dumnezeu pedepseqte pe nesupus gi neascult[tor qi ne-
p[rtag la sfinfenia de la Hristos. $i va cunoagte gi va invrednici
de grija Lui pe cei ce se vor ardta ungi cu sdngele Mielului ce-
lui adevdrat gi nu va ing[dui ca cel sfinfit sI se piard[ impreun[
cu cei necredinciogi, ci le dlruiegte nemdrginita Sa iubire de
oameni."r2r Moise a scos ,poporul impilat din Egipt; Ikistos (a
lzblvit) pe cei chinuili in lume de pdcat'122. ,,DupI cum pe cei
din Egipt i-a mdntuit sdngele Pagtelui, tot astfel gi pe cei ce au
arcnJtii va smulge din moarte sdngele lui flristos."l23
14-16z ,,Ziua qceeq sdfie spre pomenire si sd prdznuili
tntr-tnsa sdrbdtoarea Domnului, din neam in neam; ca aseza-
re veSnicd s-o prdznuili. $apte zile sd mdncoli azime; din ziua
lntdi sd depdrtali din casele voastre dospitura, cdci cine va
mdnca dospit din ziua intdi pdnd in ziua a ;aptea, sufletul
aceluia se vo stdrpi din Israel. In ziua intdi sd aveli adunare
sfdntd, in ziua a Saptea iar adunare sfdntd; Si tn acele zile sd
nu faceli nici un fel de lucru decdt numai cele ce trebuie
tiecdruia de mdncat, numai acelea sd vi le faceli. "
Intdia gi a gaptea zi sunt numite sfinte. ,,Clci sfdnt este
timpul de la inceput al facerii noastre, pAnd ce protoplrintele
Adam inc[ n-a iegit din rai, ci vie{uia in el, p[zind incd porun-
oa datl lui. $i e sffint iar[gi cel din unn[ (timp) prin Hristos,
care indrepteazdin credinfa pe cei ce se alipesc Lui gi-i readu-
ee iar[gi la starea in care am fost la inceput."l2a
17-202 ,,Pdzili sdrbdtoarea azimilor, cdci tn ziua aceea
qm scos taberele voastre din pdmdntul Egiptului; pdzili ziua
sceasta tn neamul vostru ca asezdmdnt veSnic. Incepdnd din
wara zilei a paisprezecea o lunii intdi si pdnd in seara zilei a
doudzeci Si una a aceleiasi luni, sd mdncali pdine nedospitd.
$upte zile sd nu se aJle dospiturd tn casele voastre; tot cel ca-
12'
Sfrrrtol Chiril al
122
l'3
sfaotul chiril al I mistagogicd,3
Sfantul Justin M frifon, CXI
Ita
sfentol chiril al
59
re va mdncq dospit, suJletul acela se va stdrpi din obstea
Israel,fie strdin sau bdstinas al pdmdntului aceluia. Tot ce
dospit sd nu mdncali, ci in toate asezdrile vodstre sd mdncali
catma.
E instituitd, in continuarea Pagtelui, S[rbltoarea Azimi-
lor (15-21 nisan).
2l-232 ,,Apoi a chemat Moise pe toli bdtrdnii fiilor
Israel Si le-a zis: Mergeli Si vd luali miei dupdfamiliile
tre Si junghiali PaStile. Dupd aceea sd luali un mdnunchi de
isop Si, muindu-l in sdngele strdns de la miel fntr-un vqs,
ungeli pragul de sus Si amdndoi uSorii uSii cu sdngele cel
vas, iar voi sd nu ieSili nici unul din casd pdnd dimineala;
cdci are sd treacd Domnul sd loyeascd Egiptul; Si vdzdnd
gele de pe pragul de sus si de pe cei doi uSori, Domnul va tre-
ce pe ldngd uSd Si nu va tngddui pierzdtorului sd intre in
le voastre, ca sd vd loveascd. "
,,Si nu iegim din casa sau din comuniunea luminatil
lumina ospifului comun, adicd de Hristos, in noaptea de
bantuiti de tot felul de plreri care intunec[ sensul viefii, ci
r[mdnem in comuniunea luminat[ de credinta in Fkistos p6nl
se face ziu6, prin trecerea fieclruia din noi cu sufletul la vi
viitoare, sau pdnd ce se lumineazi,toatl creafia la invierea de
$te.'"t Precaufiile luate de ewei nu sunt de prisos, c[ci ,,mi:
celor ce s-au desf[cut curdnd de p[cat se aseamlnl cu trupul
a inceput si se reculeag[ dintr-o lung[ boal5, ciruia orice
intdmplltor i se face pricini de-a recidea in boal5, nefiind
destul de intremat in putere. Cici nervii mintali ai acestora
slabi gi tremur[tori, incit e temere s[ nu nlvlleascd din nou
tim4 care de obicei este a(6(ati de imprlgtierea in tot felul de
cruri."r26 ,,Ivlielul junghiat pe rnemea lui Moisi a alungat
pe nimicitor. Oare Mielul lui Dumnezeu, Care ridic[ picatul
mii, nu va slobozi cu mult mai mult p[catele? Sdngele unui
t2s
Id., inchinare si slujire in duh si qdevdr,XlTl
126
Nil Ascetul , op. cit.,46
60
nocuv6ntltor aducea maffuirea. Oare sdngele Unului-Ndscut nu
m0ntuie cu mult mai mult?"127 Acel miel ,,era o imagine a lui
Hristos, cu singele Cdruia, dup[ cuvintul credinfei in El, se ung
oasele lor, adicd voi ingivS, care credeli in El'r28.
24-27: ,,Pdzili acestea ca un asezdmdnt veSnic pentru
ltoi Si pentru copiii voStri. Iar dupd ce veli intra in pdmdntul
pc care Domnul il va da voud, cum a zis, sd pdzili rdnduiala
Aceasta. $i cdndvdvor zice copiiivoStri: Ce inseamndrdndu-
lala aceasta? Sd le spuneli: Aceasta este jertfa ce o aducem
de PaSti Domnului, Care fn Egipt a trecut pe ldngd caselefii-
lor lui Israel, cdnd a lovit Egiptul, iar casele nodstre le-a iz-
hdvit! $i s-a plecat poporul Si s-a inchinat."
Anual, de Pagti, capul familiei din casele evreilor se gd-
tcgte ca de cil5torie. Cend copiii intreab[ ce inseamnl asta, le
o povestitd istoria sfrnt[ a eliberdrii din robia egipteanI.
28-30: ,,Au mers decifiii lui Israel Si auficut toate cum
poruncise Domnul lui Moise $i Aaron; d$a au ficut. Iar la
tiliezul noplii a lovit Domnul pe toli intdi-ndscu\ii tn pdmdntul
Egiptului, de la fntdi-ndscutul lui Faraon, care Sedea tn tron,
pdnd la intdi-ndscutul robului, care sta in inchisoare, gi pe
loli tntdi-ndsculii dobitoacelor.,$i s-a sculat noaptea Faraon
lnsu$i, toate slugile lui Si toli Egiptenii, Si s-aftcut bocet mare
ln toatd lara Egiptului, cdci nu era casd unde sd nufie mort."
' ,,Zic unii: picdtuiegte egipteanul gi in locul lui este pe-
dcpsit pruncul nou-nlscut al acestui4 care din cauza v6rstei lui
flagede nu poate sI faci nici o deosebire intre bine gi riu gi,
deci, viala lui e in afara oriclrei patimi. (...) inv[@tura este aceas-
ta: cel ce lupt[ prin virtute cu p[catul trebuie s[ nimiceasci pri-
mele inceputuri ale riului."l2e Telcuirea e incompletE, cici int6-
ll-ndscu(i nu sunt tot una cu cei nou-nlscufi. Cum in vechime
primul n[scut era principalul moqtenitor, Scriptura aratii c[ lu-
12?
Sfentul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Xlll, 3
l'8
Sfantul Justin Martirul , op. cii.,XL
l'u
Sfrrrt',I Grigorie de Nyssa, op. cit.
6t
 in veacul viitor' fumi1i de traiul lor in Egipt. Mulfimea iegiti din Gogen a por-
critorii rlutlfii vor fi lipsili de orice mo$tenire nit c6tre Sucot (: colibe), in sud-est, ldngl Marea Roqie.
31.'422 ,,In aceeasi noapte a chemat
Faraon pe,Moise ;
iesili din pdmdntul p. 43-50: ,,Dupd aceea a zis Domnul cdtre Moise Si Aaron:
pe Aaron si le-a zis: Siutayi-id si
'ii i""t ir voi si fiii lui israel! $i duceli-vdzis'deLuali
'i-o*"i"i faceli Rdnduiala Pastelui este aceasta: Nimeni din cei de alt neam
ptecum ali cuvoi. Ed nu mdndnce din el. Dar tot robul cumpdrat cu bani Si tdiat
Dumideului vostu,
md binecuv.i lmprejur sd mdndnce din el. Sndinul gi simbriasul asijderea
oile si boii voStri,'$icum ali cerut, Si vd duceli 5i td nu mdndnce din el. Sd se mdndnce tn aceeasi casd; sd nu
;;i;; p" *iirt sileau Egiptenii p-e poporul evreu sd i ldsali pe a douq zi; carnea sd nu o scoateli afard din casd Si
lara ac e e a,- cdci i ic e au :
P-ier im A:::"^:.
degrab d din :'j::!, cu
:y dospi'
q oasele sd nu le zdrobili. Sd-l prdmuiascd toatd obstea fiilor
;;:;l t luat pe umeri aluatul sdu pdnd nu se
Israel cum le lul Israel. Iar de va veni la voi vreun strdin sdfacd Pastile
ie invelite ti hainete lor. $ifrchndfiii lui
"ioit", de argint si de aur Domnului, sd tai tmprejur pe toli cei de parte bdrbdteascd ai
au cerut de ta'Egipteni vase
"i Domnul a dat poiorutui Sdu trecere inainyT lul 0i numai atunci sd-l sdvdrSeascd Si vafi ca Si locuitorul de
;"i*; iar -O-sy
prirdayi-) bastind al ldrii; dar tot cel netdiat tmprejur sd nu mdndnce
nilor, ca sd-i dea tot ce aierut' $i astfel aufost
spre Sucot' ca la dln el. O lege sd fie Si pentru bdstinas Si pentru strdinul ce se
,"nfii. ffii lv! lsrnel au olecat din Ramses
de copii' $i amai ieSit it
1n aseza la voi! $i aufacutfiii lui Israel cum poruncise Dom-
sute de mii de lui Si Aaron; aSa aufdcut."
preund cu
'boi,
ei f:Yu',":?Y:i'r!:";:
scos din '
lul
'
Moise
Nu sunt primifi la Sfintele Taine ereticii gi necredinciogii
gi turmefoarte mari' lar ctm aruatul ce l-au
leei de alt neam). insd cel ce era rob pdcatului gi a fost r6scum-
)i'iop, oziine, cd nu se dospise .tncl' ren!ru,:: ::1 m6ntuitoare, iarinima-lui s-a cur[fit (cir-
Egiptinii
"p"";;;';;;*.si nu putuserd zdbovi nici
mdcar sd-sifacd mdnct Ptrn,pl" Jertfa.ce.a
primit.
Smcis), este Mielul se va minca doar in casd; ,,Deci
fi*prt,' insd, cdt fiii ^lui Israel.u' !::'y:,!::. porunca lui Dumnezeu ereticii de alt cuget, zidindu-qi lor,
sute treizeci
trdit in EgiPt Si in {artz Canaan, afost de patru afar[ de cortul cu adevilrat sftnt, alt cort, gi jertfind Mielul
ani. Iar dupd trecerea celor patr! s:tte
!'":':i q:,'":::,
Egiptului' n gi duc6ndu-L departe de casa cea una gi impnrfind pe Cel
toatd oStiiea Domnului din pdmdntul
a Domnului rlr1it."l3O ,,Camea sffinti a Domnului Hristos nu poate fi
Aceasta a fost noaptea de priveghere afari gi, pentru credinciogi, nu este vreo altl casl in
,"oorrr"o ior din lara Egiptului si pe aceastd noapte
'D'o*nui
iri"in"r" pentru i vor pdzi toli fiii lui Israel de una singurd, Biserica."l3l ,,Trupul (mielului) este mor-
de bunlvoie prin virtufi; s6ngele, desivdrgirea prin
nearn tn neam." pentru adevir la vreme de strdmtorare; iar oasele, ra-
Mincarea azimilor e explicatd aici prin
g'ab1^"Y
petrecr{ Egrpt 430 de ime oespre
Inile pnme despre Dumnezeu, noui ne sunt rnaccesrbt-
ljumnezeu, care noua inaccesibi-
evreii au fost silili s[ plece' Ei au in
"132 Oasele nu se vor zdrobi, ,,c[ci oasele nu se pot mdnca de
dar, cum se arat[ do
$r
$^t-
,
t ar nogtri. Cdci aga este minfilor omenegti Cuvdntul alb, ca s[
dinainte, Petrecu,ti in
.^,,^i rle lq westirea 13-
, . -- nA .7^
zis6, aceasta a durat circa 70 de llllntnl Chiril al Alexandriei, op. cit.,X
text, num[ru] evreilor trecea a ttlfuinrl Ciprian al Cutaglner, Despre unitatea Biserbii ecumenice,WIL
peste un milion, mai ales ci lor li s-au ad[ugat
totl cel Hllntul Modm Mlrturisitorul, Rdspunsuri cdtre Talasie,35

62 63
spun aga, $i ascuns al Dumnezeirii Lui' Cunoaqtem 9i
I
foarte &ept c[ Fiul este (Dumnezeu) dup[ fire 9i c[ S-a
de la Dumnezeu 9i Tatil, dar nu-L cercet6m, dup[
sfintului. C[ci cine gtie sd spun[ modul naqterii? ("')
prin aceasta atati tfuria cea mai presus de minte a dogmel
icestea nu ne lasd legiuitorul sd le zdrobim' Dar le zdrobesc
totul in ei ereticii care strici cele drepte'"l33
5l'. ,,Deci, fn ziua aceea a scos Domnul pefiii lui I'
cu oStirea lor."
' Egiptului,
din lara
,,Isriei inseamnd: mintea care vede-pe Dumnezeu'
venirea lui Hristos, mintea se elibereaz[ din robia i
irisi ; duhurilor egiptene."r3a
14, 31)
6. Trecerea prin Marea RoSie (13, 1 -
Cap. 13, l-22 ,,
Moise Si i-a zis: Sd-Mi
ce se na$te tntdi lafiii
este al Meu! " dlm
partt
,,A sfinfi, a consacra, cu ideea de-a pune de-o
pdstra in rezervdo a-ihdrdzi cuiva un-anume scop' ?lt1t"i
uiup, D.r.nezeu revendici pentru Sine-pdrga vie(ii'
fruct-al pdntecelui matern. Prin aceast[ sfinfire' primul
al omului devenea proprietatea lui Dumnezeu; primul-nl
al animalului ii era-deitinat tot lui Dumnezeu, dar ca ani
de jertfr."135
,,Iar Moise a zis cdfte popor: Sdvd aduceli
3-1.2z
te de ziua aceasta, in care ali ieSit din pdmdntul Egiptului'
casa robiei, cdci cu mdnd tare v-o scos Domnul de acolo
nu mdncali dospit; cd astdzi iesi,ti voi, in luna Aviv' Iar
a
te va duci Domnul Dumnezeul tdu in lara Canaaneilor'
teilor,aAmoreilor,aHeveilor,alebuseilor,aGherghese
S-a jurat El pdrinlilor tdi sd-li
Si a Ferezeilor, pentru care
'3' Sfentnl Chiril al Alexandriei, Glafire la lesire,rl
t'a
Sfrntul Macarie Egipteanul, op. cit., XLVIL 5
,,, pEI.lT, p. 139
64
lara unde curge miere Si lapte, sdfaci slujba aceasta in aceas-
ld lmd. $apte zile sd mdndnci azime, iar tn ziua a $aptea este
tdrbdtoarea Domnului: Azime sd mdncali Sapte zile Si sd nu
Be gdseascd la tine pdine dospitd, nici qluat dospit in toate ho-
larele tale. In ziua aceea sd spui fiului tdu Si sd zici: Acestea
ilunl pentru cele ce afdcut Domnul cu mine, cdnd am ieSit din
Egipt. Sdfie acestea ca un semn pe mdna ta Si aducere aminte
lnaintea ochilor tdi, pentru ca legea Domnului sd fie in gura
lu, cdci cu mdnd tare te-a scos Dornnul Dumnezeu din Egipt.
Sd pdzili dar legea aceasta din an in an, la vremeo hotdrdtd.
$i cdnd te va duce Domnul Dumnezeul tdu fn lara Canaanu-
lui, cum S-a jurat lie Si pdrinlilor tdi, Si li-o va da fie, atunci
*d osebesti Domnului pe tot cel de parte bdrbdteascd de la oa-
neni, care se na$te intdi; Si pe tot cel de parte bdrbdteascd,
nul cure se va na;te intdi din turmele sau de la vitele tale, sd-l tn-
tot ehini Domnului."
toc'
,,Pe drept cuvdnt ne cere Dumnezeul tuturor s6-I pre-
toate gi afirml c[ trebuie sb-I inchinlm Lui cele bdrb6-
togti. C[ci, odat[ ce au pierit tofi int6ii niscufi ai Egiptenilor gi
f-au mdntuit in toatd casa gi a scdpat de nimicitorul pe Israel
gcl iubit, fiind trna cu singele mielului, ca chip al lui Hristos
Oare a murit pentru noi, ca s[ desfiin,teze moarte4 cu dreptate
ooi mdntuifi nu mai sunt ai lor, ci s-au ftcut ai Celui ce S-a
primejduit pentru ei. (...) Domnul nostru Iisus Hristos, legnnd
mulfimea demonilor necura{i gi pundndu-$i sdngele S[u pen-
tru noi gi inl[tur0nd astfel moartea gi desfiinf6nd stricdciunea
(ooruperea), ne face ai S[i, incdt nu mai tr{im via{a noastr6, ci
mai degrabl a Lui. $i dac6 nu ar fi primit si fie intre cei morfi,
llu s-ar fi surpat stlp6nirea groaznicla mo4ii."r36
l3z ,,Pe tot intdiul ndscut de la asind sd-l rdscumperi
ou un miel; iar de nu-l vei rdscumpdra, ti vei frdnge gdtul; sd
rtscumperi Si pe tot intdi-ndscutul din oameni tn neamul tdu."
Asinul nu poate fi adus jertfr, fiind animal necurat; el
rn
f
Sferrtol Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
65
era omorat fdrl si curgl sAnge, spre a se deosebi de animale
jertfite. Dar asinul poate fi rlscumplrat prin miel. ,,Legea
d[ de infeles prin acestea cd gi ceea ce e intinat e sfhnt
Hristos gi prin El e primit 9i ceea ce e lipsit de sfinfenie 9i
primit. Cici El S-a fdcut pentru noi jertft sf6nti 9i intru mi
de bun[ mireasmd, fiindcd eram p[cltogi gi necurafi. A
pentru p[c[toqi, Cel drept pentru cei nedrepfi, Cel curat
cei necurafi, ca gi oaia pentru asin[."'''
14-222 ,,CAnd insd te va intreba dupd aceeafiul tdu
va zice: Ce inseamnd aceasta?, sd-i spui: Cu mdnd
ne-a scos Domnul din pdmdntul Egiptului, din casa robiei.
atunci cdnd se inddrdtnicea Faraon sd ne dea drumul,
nul a omordt pe toli intdi-ndsculii in pdmdntul Egiptului, de
tntdi-ndscutul oamenilor pdnd la intdi-ndscutul dobi
De aceea jertfesc eu Domnului pe tot intdi-ndscutul de
bdrbdteascd Si pe tot tntdi-ndscutul din fiii mei il
Sdfie dar aceasto ca un semn la mdna ta Si ca o tdblild de
pra ochilor tdi, cdci cu mdnd tare ne-a scos Domnul
Egipt! Iar dupd ce Faraon a dat drumul poporului,
nu l-a dus pe calea cea cdtre pdmdntul Filistenilor, care
mai scurtd; cdci a zis Dumnezeu: Nu cumva poporul,
rdzboi, sd-i pard rdu Si sd se intoarcd in Egipt! Ci a dus
nezeu poporul imprejur, pe calea pustiului, cdtre Marea
Sie. $i fiii lui Israel au ieSit in bund rdnduiald din pdrnt
Egiptutui. Atunci a luat Moise cu sine oasele lui losif; cdci
sif legase pe Jiii lui Israel cu jurdmdnt, zicdnd: Are sd vd t
ceteze Dumnezeu Si atunci sd luali cu voi Si oasele mele
aici! Fiii lui Israel aupornit apoi din Sucot Si Si-au asezat
bdra la Etam, la capdtul pustiului. Iar Domnul mergea
tea lor: ziua tn stdlp de nor, ardtdndu-le calea, iar noaptea
stdlp de foc, lumindndu-le, ca sd poatd merge Si ziua Si
tea. $i n-a lipsit stdlpul de nor ziua, nici stdlpul de foc
tea, dinaintea poporului. "
Moise a luat cu sine osemintele lui Iosif, dupd dorinfa
t37
lbid.
66
triarhului (cf. Facerea 50, 25). Din Sucot Israel a pornit cdtre
Etam (: vizuina fiarelor), cdtre Marea Rogie. Poporul era c6-
l[uzit de Dumnezeu, in chipul unui stdlp de nor zita, iar noap-
toa in chip de st6lp de foc. ,,Focul acela, care semdna cu un
rtdlp, qi focul cel din rug sunt simboluri ale Luminii celei sfinte
Care a trlit pe pnmdnt 9i S-a iniltat iardqi la cer prin cruce, prin
oare ne-a ddruit vederea cea spiritual6."l38 flristos cflliuzeqte
poporul ce fuge de tirania pdcatului, citre Implr[{ia fdg[duitI.
Cap. 14, l-82 ,,Atunci a grdit Domnul cu Moise Si a zis:
Spunefiilor lui Israel sd se intoarcd Si sd-Si aseze tabdra infala
Pi-Hahirotului, intre Migdal Si mare, in preajma lui Baal-fe-
,fon. Acolo, tn preajma lui, ldngd mare, sd tdbdrAli. Cd Faraon
va zice cdtre poporul sdu: Fiii aceStia ai lui Israel s-au rdtdcit
lh pdmdntul acesta Si i-a fnchis pustiul. Iar Eu voi invdrtosa
lnima lui Faraon si va alerga dupd ei. $i-Mi voi ardta slava
Mea asupra lui Faraon Si asupra a toatd oStirea lui; Si vor cu-
noa$te toli Egiptenii cd Eu sunl Domnul! $i au fdcut aSa.
Aunci s-a dat de Stire regelui Egiptului cd poporul eweu afu-
git. $i s-a fntors inima lui Faraon Si a slujitorilor lui asupra po-
porului acestuia si ei au zis: Ce amfacut noi? Cum de am ldsat
pe fiii lui Israel sd se ducd si sd nu ne mai robeascd noud? A
lnhdmat deci Faraon carele sale de rdzboi;i a luat poporul
tdu cu sine: a luat cu sine Sase sute de cdrule alese Si toatd
cdldrimea Egiptului Si cdpeteniile lor. Iar Domnul a invdrto-
gat inima lui Faraon, regele Egiptului, Si a slujitorilor lui, Si a
ulergot acesta dupd fiii lui Israel; dar fiii lui Israel iesiserd
sub mdnd tnaltd."
Traducerile ce trmeazd Septuaginta (1688, 1914, Ana-
nia) aratii ci Israel a iegit cu mdnd inaltd,,,gest de libertate;
plecaseri fluturdnd din mdini, ftrd s6 le pese (e altceva decdt
hralul tnalt allui Dumnezeu;"r3e. Israel a tlbdr6t ldngd, Pi-Ha-
hirot 1: loc de innoptare), in preajma fui Baal-lefon (:
I rt l,
Clemsnt Alexandrinul, Stromate, 164, 4
l" PENr, p. 14l
67
Domnul vegherii), intre Migdal (: turn; fortdrea(d) gi
Rogie. in vremea aceasta, Faraon pornegte in urmlrirea lor.
9-12: ,,$i au alergat dupd ei Egiptenii cutoli caii Si
le lui Faraon, cu cdldrelii Si cu toatd oqtirea lui Si i-au aj
cdnd poposiserd ei la mare, ldngd Pi-Hahirot, tnfala lui
al-lefon. Dar cdnd s-a apropiat Faraon gi cdnd s-au uitat
lui Isrqel inapoi Si au vdzut cd Egiptenii vin dupd ei, s-au
mdntat foarte tare fiii lui Israel Si au strigat cdtre Domnul;
au zis cdtre Moise: Oare nu erou morminte tn lara Egi,
de ce ne-ai adus sd murim in pustie? Ce aificut tu cu noi,
ldndu-ne din Egipt? Nu li-am spus noi, oare, de aceqsta
Egipt, cdnd li-am zis: Lasd-ne sd robim Egiptenilor, cd e
bine sdfim robi Egiptenilor decdt sd murim fn pwtia aceasta?
P[catul p[rlsit cautd si ne ia iardgi in stipflnirea sa.
ne ajunge din urmd cdnd privim inapoi, iar viatg cea noui
pare pustie gi asprd. Chiar dacd p[catul e unit cu suferinfa,
torit[ pu,tinei pllceri pe care ne-o procur6, sufletul preferd
sea tirania sa, tras in jos de cltre trupul neexersat, gi
cu greu vechile deprinderi.
13-142 ,,Moise insd a zis cdtre popor: Nuvd temeli!
Si veli vedea minunea cea de la Domnul, pe care vd vaface
El astdzi, cdci pe Egiptenii pe care ti vedeli astdzi nu-i
mai vedea niciodatd. Domnul are sd Se lupte pentru voi,
voifili liniStili!"
,,Cei ce inci se tem de rdzboiul cu patimile qi de
vrdjmagilor nevlzufi trebuie si tacd, adicisi nu ia asupra
ins[rcinarea de-a r[spunde pentru virtute, ci s[ lase lui Du
rrezetJ)prin ruglciune, grija pentru ei.'140
l5z ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: Ce strigi
Mine? Spunefiilor lui Israel sd porneascd."
Dar Scriptura nu l-a inftfigat pe Moise strigdnd.
Moise se ruga in tdcere, el totugi striga, cici avea
r40
Sfrntul Maxim Mlrturisitorul, Capete despre cunostinla de
nezeu,30
68
minfii, care suie la Dumnezeu intreaga noastr[ fiinp."rar
Dumnezeu i-a rlspuns pe dat6, clci ,,celui ce doreqte cu putere
ouno$tinfa dumnezeiascI, din pricina curdfeniei, i se potrivegte
hdrtrzneala cucernici."l42
16z ,,Iar tu ridicd-1i toiagul Si-li intinde mdna asupra
lltdrii Si o desporte, Si vor trecefiii lui Israel prin mijlocul md-
lll, ca pe uscat."
,,C0nd mintea va mAntui simfirile sufletului de voile tru-
pului gi st6lpul vlzut de ea le va trece gi va despirli sufletul de
Voile trupului, vdzdnd Dumnezeu neruginarea patimilor por-
nlndu-se asupra sufletului, voind s6-i fini simfirile tn p[cat,
dar mintea gdndind pe ascuns neincetat la Dumnezeu, El va tri-
mite ajutorul Sdu qi va pierde deodati pe tofi w[jmagii Lui."r43
8[ avem incredere cd, atunci cAnd trupul e molegit de slI-
blciune, ,,dac6 strig[ mintea veghind, fie cd gezi, fie ci egti cul-
git, o aude Cel ce aude cele ascunse ale inimii."laa
17-20: ,,Iatd, Eu voi invdrtoSa inima lui Faraon Si a tu-
turor Egiptenilor, ca sd meargd pe urmele lor. $i-Mi voi ardta
lluva Mea osupra lui Faraon Si asupra a toatd oStirea lui,
$lupra carelor lui Si asupra cdldrelilor lui. $i vor cunoaste
loli Egiptenii cd Eu sunt Domnul, cdnd imi voi ardta slava
Mea asupra lui Faraon, asupra carelor lui Si asupra cdldreli-
lor lui! Atunci s-a ridicat ingerul Domnului, care mergea fna-
lnlea taberei fiilor lui Israel, Si s-a mutat fn urma lor; Si s-a
rldicat stdlpul cel de nor dinaintea lor Si a stat in urma lor.
Astfel a trecut el Si a stat intre tabdra Egiptenilor Si tabdrafii-
lor lui Israel; Si era negurd gi intuneric pentru unii, iar pentru
eeilalli lumind, noaptea, Si toatd noaptea nu s-au apropiat
unii de allii."
,,Pe cei ce se indeletnicesc bine cu ftptuirea, rug[ciunea
tar
rugdciune,l4
taz ' cit''30
r.r
lal
69
cdnd ii umbregte ca un nour care-i apiri de gdndurile
re, c6nd ii rdcoreqte ca o roul de lacrimi, ar[tAndu-le
duhovniceqti."la5
2l-28: ,,Iar Moise Si-a tntins mdna sa asupra mdrii Si
alungat Domnul rnareo toatd noaptea cu vdnt puternic de
rdsdrit Si s-afdcut marea uscat, cd s-au despdrlit apele. $i
intrat fiii lui Israel prin mijlocul mdrii, mergdnd ca pe
iar apele le erau perete, la dreapta si la stdnga lor. Iar
tenii, urmdrindu-i, au intrat dupd ei tn mijlocul mdrii to[i
lui Faraon, carele Si cdldrelii lui. Dar tn straia diminelii a
tat Domnul din stdlpul cel de foc Si din nor spre tabdra
nilor Si a umplut tabdra Egiptenilor de spaimd. $i a fdcut
sard rolile de la carele lor, tncdt cu anevoie mergeau
Atunci au zis Egiptenii: Sdfugim de lafola lui Israel, cd
nul Se luptd pentru ei cu Egiptenii! Iar Domnul a zis cdtre
se: intinde-li mfuta ssupro mdrii, ca sd se tntoarcd apele
pra Egiptenilor, asupra carelor lor Si asupra cdldrelilor lor!
Si-a tntins Moise mdna sa asupra mdrii Si spre ziud s'a i;
apa lo locul ei, iar Egiptenii fugeau impotriva apei. $i aSa
tnecat Dumnezeu pe Egipteni tn mijlocul mdrii. Iar apele
tras la loc Si au acoperit carele Si cdldrelii intregii oStiri a
Faraon, care intrase dupd Israelili in mare, Si nu a rdmas ni'
unul dintre ei."
E o prelungire a efectului sdngelui mielului jertfrt:
lo, sdngele mielului indepirta pe nimicitor; aici, sdngele M
lului Celui nevinovat, al lui Iisus Hristos, pune pe fug[ pe
moni"l46. Dumnezeu lasl apropierea primejdiilor cu scop
dagogic: ,,Cu osteneli gi cu greutlfile drumului, Moisi ii in
si fie rlbddtori gi-i instruia ca, frcdnd experienla acelor
rente necazuri, s[ socoteascd folositoare bundtSfile firii in
ii ducea, dupi greutdfile acelui drum."r47 Un alt aspect:
bla migcare a toiagului lui Moise a devenit in imnografia
to'
Ilie Ecdi"ol, Culegere din sentinlele infeleplilor, IOB
'ou Sfantul Chiril al Ierusalimului, Cateheza I mistagogicd,3
ra7
Clement Alexandrinul , Stromate,I, 161, 3
70
tin[ simbol qi prefigurare a Sfintei Cruci: pe vertical[ c0nd a
dcspicat up"i.,'p" irizontald, cdnd le-a readunat."lat ,3.stfel gi
frihiile au gtiut sd respecte pe slujitorii Stipdnului gi sd-gi stipd-
neasci lucr6rile lor."l4e Dar marea nu s-a supus decdt primind
rannul Creatorului siu: ,,Toiagul lui Moise a lovit marea in
ohipul crucii gi a m6ntuit pe Israil, iar pe Faraon l-a inecat."rso
29-302 ,,Fiii lui Israel tnsd au trecut prin mare ca pe us-
cal Si apa le-afost perete la dreapta Si la stdnga lor. Aga a iz-
hdvit Domnul in ziua aceea pe Israelili din mdinile Egiptenilor;
gl auvdzutfiii lui Israel pe Egipteni mor{i pe malurile mdrii."
Aici, marea inchipuie apa Botezului, care omoari pe asu-
pritori gi lasl si treaci un om nou, eliberat de muncile satanei.
,,'[ofi cei ce trec prin apa tainic[ a Botezului trebuie s[ omoare
toat[ tablra reutitii in apE, gi anume: ldcomia, pofta desfrAnati,
cugetul r[pitor, patima infumur[rii gi mdndriei, pomirea m€ni-
oas5, furia, pizmu bdrfirea, toate acestea gi cele asemenea.""'
3lz ,,Vdzuha Israel mdna cea tqre pe care a intins-o
Domnul asupra Egiptenilor, Si s-a temut poporul de Domnul
gl a crezut in Domnul Si ?n Moise, sluga Lui."
Daci Moise aizbitvitpe Israel din robia Egiptului, Hris-
tos, ,,mai mu de striclciunea mor-
r ui"r52.
fii gi de sub
Sffintu md acestea: ,,Moise,
desp[(ind sau, ca s[ zie mai bine, inl[turind cu lovitura rafiu-
nii atotputernice, al c[rei simbol era poate toiagul, amlgirea ce-
lor sensibile, ca pe o mare, a oferit poporului ce se gr[bea spre
ttrglduin{ele dumnezeiegti p[mdntul de dedesubt, intdrit gi ne-
clltinat. Prin aceasta a ardtat c[ firea ce cade sub simfuri poate
fi bine vlzutii gi cuprins[ de rafiunea dreapt5, 9i ugor de cllcat 9i
de strdbltut de via{a impodobiti cu virhrgi, 9i nici o primejdie nu
ll8
PEl.lr, p. 143
ra'Smntul Ioan Gurf, de Aur, Omilii la Facere,Xll,3
lto
Sfentol Ioan Damaschin, Dogmatica, rv, l1
lil Sfarrtol Grigorie de Nyssa, op. cit.
l'2
Sfintul Ioan Damaschin, Dogmatica,IY ,4
7l
se nagte, pentru cei ce o strebat astfel, din pornirea apelor
pirtite ce se agiti din amdndoue pe{ile gi care mai inainte
acopereau. Cici despdrfirea apelor mirii, gdndit[ printr-o rafi
ne mai inalt4 inseamn[ desfacerea patimilor din fesitura ce
leagd intre ele, desfacere pe care o pricinuiegte rafiunea c6nd
lovegte din inim[ gi nu le ingiduie sI se uneascl intre ele
cei ce inainteazdou sirguinf[ spre Dumneze:u."153
7. Cdntarea lui Moise (15,1-27)
Cap. 15, l-5: ,,Atunci Moise Si fiii lui Israel au
Domnului cdntarea aceasta Si au zis: Sd cdntdm Domn
cdci cu slovd S-a preasldvit! Pe cal Si pe cdldrel in mare
aruncat! Tdria mea Si mdrirea meq este Domnul, cdci El
izbdvit. Acesta este Dumnezeul meu Si-L voi preasldvi,
nezeul pdrintelui meu Si-L voi preofndlya! Domnul este yi
tn luptd; Domnul este numele Lui. Carele lui Faraon si
rea lui in rnare le-a aruncot; pe cdpeteniile cele de seamd
lui, Marea RoSie le-a tnghiyit, addncul le-a acoperit, in
mdrii ca o piatrd s-au pogordt."
,,Sd nu crezi cumva cd El doboari la pdmdnt numai
tllii vlzute.';l54 yufel va int[ri Dumnezeu pe cei care-I um
zi gi in r[zboiul nevdzul pe care-l aduc diavolii asupra
fletelor noastre. Egiptenii s-au pogor6t in fundul mlrii
meni pietrelor, clci ,,p[c[togii sunt grei. E vorba de pietre
acelea din care pot sd ridice pe fiii lui Avraam (Matei 3,
sunt acei care iubesc strifundurile gi prefuiesc elementul
chid, adici aceia pe care ii inlInfuie pldcerile amare."r55
6-12: ,,Cu mullimea slavei Tale ai surpat pe cei
nici. Trimis-ai mdnia Ta Si i-a mistuit ca pe niSte paie. La
flarea ndrilor Tale s-au despdrlit ape, strdnsu-s-au apele la
ca tm perete Si s-au inchegat valurile in inima mdrii. Vt
72
zlcea: Alerga-voi dupd ei Si-i voi ajunge; pradd voi tmpdrli Si-
mi voi sdtura suJletul de rdzbtmare; voi scoate sabia Si mdna
mea fi va stdrpi! Dar ai trimis Tu Duhul Tdu Si tnarea i-a inghi-
llt; afimdatu-s-au ca plumbul in apele cele mari. Doamne, cine
Ssle asemenea fie intre dumnezei? Cine este dsemenea fie
preasldvit tn sfinlenie, minunat intru slavd Si fdcdtor de mi-
nuni? Intins-ai dreapta Ta Si i-a fnghilit pdmdntul!"
,,$i azi mai inghite pim6ntul pe necredincioqi. Oare nu
vi se pare cE plmdntul inghite pe cel ce nu are dec6t g6nduri gi
fapte pdmflntegti, pe cel care vorbegte despre pimdnt, ap[ri
p[mdntul, rflvnegte pdm6ntul gi-gi pune in el toatl nidejdea sa,
cel care nu ridic[ niciodat[ privirea sa spre cer, nu gdndegte la
viafa viitoare, nu se teme de judecata lui Dumnezeu gi nici nu
rtvnegte la ftglduin{a de fericire, ci cugeti tot timpul numai la
lucruri prezente gi suspin6 dup[ lucruri plmAntegti?"r56
l3z ,,Cdlduzit-ai cu mila Ta ocest popor si l-ai izbdvit;
Tu il povdluiesti cu puterea To, spre locasul sfinleniei Tale."
,,Nldejdea bunurilor viitoare dd linigte celor care se po-
oliesc, precum nidejdea cununii indulcegte durerea rdnilor ce-
lor care luptii."l57
14-15: ,,Auzit-au neamurile Si s-au cutremurat, fricd a
cuprins pe cei din Filisteia. Aunci s-au spdimdntat cdpetenii-
le Edomului; pe conducdtorii Moabului cutremur i-a cuprins;
ti toli cdli trdiesc in Canaan si-au pierdut cumpdtul."
DupI Origen, textul nu se justificl din punct de vedere
lstoric, popoarele canaanite avAnd primele confruntlri cu Isra-
cl mult mai tdrziu (dar ar fi putut afla indatl cele intdmplate
egiptenilor!). Astfel, filistenii ar inchipui aici pe cei ce se pr6-
bugesc in patimi, iar edomilii, etimologic, pe cei p[mdntegti.
Aceqtia se tulburd cici, impirifiile lor fiind, spiritual, in iad,
ce tem de Acela ce le va sf5rdma porfile gi va elibera sufletele
din stipdnirea mo4ii."r58
73
 l6t ,,Fricd ,,Odinioar[ Miriam, sora lui Moise, privind clderea dug-
Si groazd va cddea peste ei. $i de
manilor, ridicdndu-gi chimvalul, a condus cdntarea de biruinfd
bralului Tdu, ca pietrele vor incremeni, pdnd ce va trece
porul Tdu, Doamne, pdnd ce va trece poporul Tdu acesta, I odntirefelor. Iar acum, cea mai mare dintre virtuli, dragostea,
ridicAndu-se ca s[ laude sufletul care a biruit patimile, se folo-
care l-ai cdstigat Tu. "
rc$te de contemplafie ca de o chitar6" gi nu inceteaz6 s[ laude pe
,,Fdrd indoiali oE, dupl ffecerea evreilor, neamurile jurul ei."r63
Dumnezeu, veselindu-se cu cele din
inceta sd mai fie de piatrd qi, in locul inimilor lor aspre, ele '
primi o fire cu adevfuatumanl gi indreptatl intru Flristos."lse
2l: ,,$i rdspundea Mariam inaintea lor: Sd cdntdm
l7z ,,Tu il vei duce SiJ vei sddi in muntele Domnului, cdci cu slavd S-a preasldvit! Pe cal si pe cdldre! in
mare i-a aruncat!"
Tqle, in locul ce fi l-ai fdcut sdld.sluire, Doamne, in
Calul ,,inseamnd patima cea cu multe picioare, cea do-
sfdnt cel zidit de mdinile Tale, Doamne!"
bitoceasc[ gi furioasi, adic[ pofta; gi impreuni cu ea cil[reful
E anticipat Sinaiul, dar gi Sionul. ,,Dumnezeu nu vrea
lncilecat pe cal care, datorit6 pl[cerilor, las[ slobode frdiele;
ne s[deasc[ nici in Egipt, nici in locuri urdte gi josnice ci,
pe acegtia i-a aruncat in mare; i-a aruncat, adicd,, in invdlm[ge-
cei pe carc-i aSazfl" vrea sd-i sldeasc6 in muntele
iile lumeqti."rn
Sale."l0
22-25a: ,,Apoi a ridicat Moise pefiii lui Israel de la Ma-
l8z ,,impdrdli-va Domnul tn veac Si in veacul veacului.
rea RoSie Si i-a dus in pustia $ur Si au mers lrei zile prin pustie
,,Deci este ceva mai presus de veacuri: implr[fia ade gl n-au gdsil apd. Au ajuns apoi la Marq, dor n-au putut sd bea
rati a lui Dumnezeu. Cdci nu e ing[duit a spune c[ imp[rn{ia
upd nici din Mara, cd era amard, pentru core s-a Si numit locul
Dumnezeu a inceput, sau c[ sub veacuri gi timpuri."l6l
"u "odecu carele gcela Mara. De aceea cdrtea poporul tmpotriva lui Moise gi
l9z ,,Cdci caii lui Faraon Si cdldrelii lui
mdrii, iar ,icea: Ce sd bem? Attmci Moise a strigat cdtre Domnul Si Dom-
intrat in mare. Intors-a Domnul asupra lor apele
nul i-a ardtat un lemn; Si l-a aruncat in apd Si s-a indulcit apa."
lui Israel au trecut prin mare, ca pe uscat!"
Evreii au ajuns la Mara (: amlriciune), un izvor din
,,Daci te vei gisi in mijlocul unui neam necredincios pustia $zr (: zid). ,,Scriptura de Dumnezeu insuflat[ inchipu-
desfrdnat, dar (vei fi) ca lumina soarelui, stArpind cuvintul vi
iegte prin apd cuvAntul dumnezeiesc. C[ci precum apa simfitl
care indrum[ spre mlrire (Filipeni 3, 15-16), se poate
cste de via(i frc[toare pentru trupuri, aga gi cdnd vine cuv6n-
ca tu sd treci prin aceastii lume frr[ ca apele poftelor sau
tul dumnezeiesc in minte, ii folosegte nu pufin acesteia. (...)
le tulburate ale p[catelor s[ te stropeasc[."r62
Plrisind, deci, de curdnd Israelilii idolatria urdtd de Dumne-
Aici se incheie Cintarea lui Moise.
zeu a Egiptenilor, gi-au mutat mintea la implinirea celor voite
20: ,,Atunci a luat Mariam proorocila, sora lui A
de Dumnezeu. Dar incl nu erau introdugi in legile de sus, nu se
timponul tn mdna sa, Si au ieqit dupd ddnsa toate femeile,
ad[pau inci cu apa spirituald, ci aveau incd in ei mintea uscati
timpane Si ddnluind."
gi insetati. $i aqa ajung cu greu la Mara. Dar n-au putut sd bea
up6 din e4 fiindc[ era amar6. Apoi Moise aruncdnd lemnul tn

"'Ibid.,Yr,1
'60 lbid.,Yr,9 lt''
Ilie Ecdi"rrl, op. cit.,186
t6t
Sfrntul Maxim Mtrrturisitorul, Capete gnostice, 186 l('a
t6' Clement Alexandrinul, Stromale,Y, 52, 5
origeq op. cit.,Yl, 12

75
74
 ea, apa s-a vindecat de amdriciunea inndscutii. Ce e, deci,
ra? Ag spune cd e litera legii. Clci legea e amarl , fiindci ne
depsegte. (...) Dar gi legea va fi de viali ficltoare 9i se va eli
ra de am6riciunea literei, cdnd se va face ardtdtoare a tainei
Hristos. (...) Dar gi ceea ce s-a intdmplat la Mara a fost un
clar (al implinirii legii in Hristos). Cdci lemnul inseamn[
cea lui Hristos, sau taina s[vdrgiti prin ea. Fiindci dacd at
mi-o cei din lege, ar afla c[ 9i amarul ei este dulce. C6ci,
ce cred in Hristos, legea nu le mai este acuzatoare 9i
toare, ci de viali fhcltoare, 9i ceea ce s-a intflmplat in i
prilejuiegte o in{elegere duhovniceascd 9i conduce spre Hri
Care este via{6 gi de via!6 ftc[tor. $i prin aceasta legea igi
t[ indreptilirile gi judeclfile. Cici ne duce indati spre ceea
place lui Dumnezeu gi ne arati cdrarea spre tot ce e mai bun
ne pregitegte s[ ajungem in afara fricii qi a aqtept[rii
10r."165 Cel decis s[-[ urmeze Domnului, ,,dup6 ce qi-a
cugetul trecdnd prin ap6, omordnd qi alungdnd de la sine tot
este de alt neam, va gusta apa amarl a Marei, adic[ din vi
lipsiti de pldceri, ce pare la inceput amard 9i nepldcuti ce
eus[, lar 1;..face dulce celor ce primesc lemnul (Crur
9e g
in simlurile 10r."166
25b-272 ,,Acolo a pus Domnul poporului Sdu
Si porunci Si acolo l-a tncercat Si i-a zis:
De vei asculta cu
are-aminte glasul Domnului Dumnezeului tdu Si vei face
cruri drepte inainteo Lui Si de vei lua aminte la poruncile
Si vei pdzi legile Lui, nuvoi oduce osupra ta nici una din
lile pe care le-am adus asupra Egiptenilor, cd Eu sunt Da
nul Dumnezeul tdu Care te vindecd! Apoi au venit tn Elim.
erau acolo doudsprezece imoare de apd Si Saptezeci de
definic. $i au tdbdrdt acolo ldngd apd."
De la Mara, poporul a ajuns la oaza Elim 1:
,,Taina lemnului, prin care apa virtufli se face buni de blut
165
Sfrntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,ll
'uu S nt,l Grigorie de Nyssa,
op. cit.
76
for insetafi, ne duce la cele doulsprezece inroarc gi la cei gapte-
rpei de finici, adicl la invd(itura Evangheliei, in care cele dou[-
lprezece izvoare sunt cei doisprezece Apostoli pe care Domnul
l.a ales potrivit cu trebuinfa, frcdnd sd izvorasc[ prin ei cuvin-
$1. (...) Iar cei gaptezeci de finici sunt apostolii hirotonili, tri-
migi in toat[ lumea, in afard de cei doisprezece ucenici, fiind la
llurnlr c6fi spune istoria c[ erau finicii."r67 Cei 70 sunt amintifi
laLuca 10, 1.
Evreii nu ar fi putut face acest drum frr[ Moise, clci
prin el a lucrat Dumnezeu. Vedem de aici cAtI hebuin(i avem
do mijlocirea Sfinfilor. ,,Tofi cei ce voim sI ieqim din Egipt qi
il fugim de faraon avem negregit gi noi nevoie de un Moise oa-
iocare, ca mijlocitor cdtre Dumnezeu gi dupi Dumnezeu, care,
ftAnd pentru noi la mijloc cu frptuirea gi cu vedere4 s[ intind[
m0inile spre Dumnezen, ca sd trecem, povdfuifi de el, marea pi-
Bttelor gi sd punem pe fugd (...) c6petenia patimilor. S-au inSe-
ht, deci, cei ce s-au increzut in ei ingigi gi au socotit ci n-au ne-
Voie de nici un pov6guitor."r6s
Asemeni lui Israel, dupd ce am pdr[sit pdcatul, ne afl6m
0! intr-o pustie; de indati trebuie sddite virtufile in sufletul
Our[tit, spre a nu r[m0ne goi gi pentru ca amintirea pdcatului
il nu ne atragd. iarlgi in robie. Pustia, tn plus, e gi o invitalie la
doscoperirea Realit5tii.
S.Israelinpustie (16, 1- 18,27)
Cap. 16, l-32 ,,Plecdnd apoi din Elim, a venit toatd ob-
lleufiilor lui Israelin pustia Sin, care este intre Elim Si Sinai,
tn ziua a cincisprezecea a lunii a doua, dupd ieSirea din Egipt.
ln pustia aceasta, toatd obgteafiilor lui Israel a cdrtil impotri-
lu lui Moise Si Aaron. $i au zis cdtre ei fiii lui Israel: Maii bi-
;e muream bdtuli de Domnul tn pdmdntul Egiptului, cdnd Se-
deum imprejurul cdlddrilor cu carne Si mdncam pdine de ne
l^t rhid.
lt' Sfentol Ioan Scirarul Scara,I, 13
,
77
sdturam! Dar voi ne-ali adus tn pustia aceasta, ca toatd
Stea aceasta sd moard de foame. "
,,Cu adev[rat l6ngd clld[rile de carne ged cei ce-gi
dorin(ele cu o cllduri mustoas[ gi necontenitd. Iar maica i
de pldceri este licomia pdntecelui, cdci aceasta nagte iubirea
pl[ceri, dar gi multe din celelalte patimi. Pentru c[ din
ca dintr-o rdddcin5" puiesc celelalte patimi care, indl{6ndu-se
incetul, ca nigte arbori,peste aceea care le-a ndscu! iqi
r[utdfile pind la cer."r
4-l3tz ,,Domnul insd a zis cdtre Moise: Iatd, Eu le
ploua pdine din cer. Sd iasd dar poporul gi sd odune in
zi cdt trebuie pentru o zi, ca sd-l incerc dacd va umbla sau
dupd legea Mea. Ior tn ziua o gasea sd adune de doud ori
mult decdt adunau tn celelalte zile, pentru o zi. Atunci au
Moise Si Aaron cdtre toatd adunareafiilor lui Israel:
veli cunoaste cd Domnul v-a scos din pdmdntul Egiptului.
dimineald ve{i vedea slavo Domnului, cd El a auzit cdrti
voastrd impotriva lui Dumnezeu; iar noi ce suntem de cd
fmpotriva noastrd? $i a mai zis Moise: Cdnd Domnul vd va
diseard carne sd mdncali Si dimineald pdine sd vd
din aceea veli aJla cd a auzit Domnul cdrtirea ce ali
asupra Lui. Cdci noi ce suntem? Cdrtirea voastrd nu este
potriva noastrd, ci tmpotriva lui Dumnezeu! Apoi a zis
cdtre Aaron: Spune la toatd adunarea fiilor lui Israel:
piali-vd inaintea lui Dumnezeu, cd a auzit cdrtirea
Iar cdnd vorbea Aaron cdtre toatd adunarea fiilor lui L
au cdutat ei spre pustie Si iatd slava Domnului s-a ardtat
nor. $i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Am auzit cdrtirea
lor lui Israel. Spune-le dar: Diseard carne veli mdnca, iar
mineald vd veli sdtura de pdine Si veli cunoa$te cd Eu,
nul, sunt Dumnezeulvostru! Iar, dacd s-afdcut seard, au
prepelile Si au acoperit tabdra. "
,,Cd,viafa Iudeilor nu era liberd de pofte trupegti, o
r6e
Nil Ascetul , op. cir.,55
78
vodea cineva ugor qi o poate dovedi limpede din faptul cL ce-
Eau mdnc5rurile de came din Egip! ceea ce arutil cd aveau min-
ha biruitn gi tiranizati de pornirile spre ele. (...) E slab[, deci,
mult luptat[ de atacul patimilor. De aceea ea
lltintea Iudeilor gi
irte incd la cele trupegti gi e ripusd de cele p[mdntegti. Iar
locasta ni se dd de infeles (...) prin prepelifi. C[ci Dumnezeu o
6fcr[ celor ce o poftesc, neatrlgAndu-i, ins6, la pofte, dar ned6n-
fu-le inc[ nici puterea s[ biruiasc[ patimile. Pentru cd celor din
lcge nu li se d[ incd inll{imea vielii gi sfinfenia in toate, ci
lccasta s-a p[shat mai degrabi pentru cei in Duh. (...) Dar pri-
vo$te cum prepelilele zboafr c[tre adunarea Iudeilor seara. (...)
Lucrul acesta ne arati indirect c[ iubitorul celor pimintegti nu
lo 4fl6 in lumina infeleghtoare, ci ca intr-o noapte gi intr-un in-
htneric. $i aceasta inseamn5, f5r[ indoiall, ci mintea Iudeilor nu
&a eliberat de negtiin(I gi impietrire, sau de ceafa spirituald."rT0
' 13b-152 ,,Iar dimineala, dupd ce s-a luat roua dimpreiu-
?ul taberei, iatd, se afla pe foya pustiei ceva mdn'mt, ca niSte
gdunSe, gi albicios, ca grindina pe pdmdnt. $i vdzdndfiii lui Is-
ruel, au zis unii cdtre alsii: Ce e asta? Cd nu gtiau ce e. Iar
Moise le-a zis: Aceasta e pdinea pe care v-o dd Dumnezeu sd o
lndncafi."
Uimili la vederea gr[unfelor, evreii se intrebau: man
hu? (= ce e asta?), intrebare de la care provine numele de
nand.inOrient, sunt cunoscute cdteva tipuri de man6; e vorba
fie de substanfe secretate de unele plante, fie de excretiile unor
lnsecte; acestea, ln contact cu aerul, formeazd granule comes-
tibile, clutate de beduini. Aici, insi, nu poate fi vorba de un
produs natural. Acesta n-ar fi fost suficient pentru a s[tura un
lntreg popor; in plus, mana descrisl de Biblie se comport[
diferit fap de orice alt aliment. ,,Mana este umbr[ gi chip (tip)
al invlfiturilor gi darurilor venite prin Hristos, care sunt de sus
gi din cer gi nu au ceva pimdntesc in ele; sunt strline de
murd[ria trupeascl gi cu adev[rat nu sunt numai hranl a
rru
sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
79
oamenilor, ci gi a ingerilor. CIci Fiul ne-a arltat noul in
pe Tatdl gi prin El ni s-a incredinfat cuvintul despre Sfrnta
cea de o fiinfi Treime gi am fost cLlduzili pe c[rarea adev
a virtulii. Hrana duhurilor este cunogtinfa dreaptd gi nepE
iar dlruirea invlfiturilor prin Hristos ne vine ca o lumi
zllei. De aceea rnna s-a cobordt celor vechi cdnd se lumina
ziu6, se r[sp0ndea lumin[."r7r ,J.tici Sfinfii p[rinfi nu gtiau
este mana gi au aflat, se spune, c[ mana este insugi graiul
cuvdntul lui Dumnezeu, din care curg gi se risp0ndesc, ca
un izvor vegnic, toate inv[fdturile. Aceasta este hrana
cereasc[ (...), Cuv0ntul lui Dumnezeu, pe care l-a aqezat gi
dat Dumnezeu, cu care se hr[negte gi se desfatii mintea
in1elep1i."172 ,,Agadar, aceastii rdnduialI a lui
aceasti hran[ intlregte sufletul infeleptului, il lumineazd
indulcegte, impodobindu-l cu str[lucirea adevdrului
imbiindu-I, ca gi cu un fagure de miere, cu gustul pl[cut
feluritelor virtu{i qi cu cuvdntul inlelepciunii."rT3 ,painea ce
cobordt din cer nu este ceva firi trup. C[ci cum s-ar face
trupului ceva netrupesc? Deci Cel Netrupesc Se face trup,
trupul acestei p0ini nu a avut nevoie nici de sdmdnfE, nici
stropire, ci p[m6nful, rlm6ndnd cum era, s-a umplut
aceast6 hrand dumnezeiascd" de care se implrtdgesc cei
fl[mdnzesc. Prin aceastl minune e vestitd de mai inainte
r7a
slvdrgit[ prin Fecioara."
16: ,,Iatd ce a poruncit Domnul: Adunali fiecare cdl
vd ajungd de mdncat; cdte un omer de om, dupd numdrul
telor voastre; fiecare cdyi are in cort, atdtea otnere sd adune
,,Hristos, impir{indu-ne in mlsur6 egall celor mi
celor mari harul Sdu gi hr6nindu-ne la fel pe tofi spre v
voiegte ca cei mai tari s[ adune impreuni cu alfii gi sd
t7t
lbid.
r72
Sfrrrtul Ambrozie, Scrisori;VIII, 6
'73 Ibid.,LxN,2
r7a
Sfentul Grigorie de Nyssa, op. cit.
80
pentru frafi 9i sd le ddruiasci ostenelile lor gi sd-i facd copdr-
tagi de darurile de sus."l7s,,Iar dacd. s-ar putea in,telege gi altfel
ouvdntul: Fiecare sd adunali fmpreund cu cei cu care locuili
tn acelasi cort, aceasta s-o infelegefi: si nu culeagi tofi ftr[
rAnduiald, amestecat, ci intr-o unitate de neam. Adic[ s[ ne in-
rugim impreun[ cu cei de aceeagi credinfi cuvintele dumneze-
logti qi sd clut2im mana spirituatl (in{elegdtoare), nu cu cei ce
ougete altfel gi s[ mergem in chip nein{elept cu cei de alte nea-
muri spirituale. lar aceasta o face scofdnd din biserici pe cei de
alte credin{e qi gdnduri qi contrari gi imboglfindu-se cu hrana
din cer impreun[ cu cei unili cu noi in credin6.'176
17-18: ,,$i au fdcut aSa fiii lui Israel; au adunat unii
mai mult, allii mai puyin; dar mdsurdnd cu omerul, nici celui
ce adunase mult n-a prisosit, nici celui ce adunase pulin n-a
llpsit, ci/iecare, cAt era de ajuns la cei ce erau cu sine, atdt a
adunat."
E o pildd gi pentru creqtini: ,,De se vor purta cu o astfel
de simplitate qi dragoste intreolalt[, prisosul celor ce stiruie in
rugiciune va implini lipsa celor ce slujesc; gi prisosul celor
din urmd va implini lipsa celor dintdi."tl7
l9z ,,Zis-a iardsi Moise cdtre ei: Nimeni sd nu lase din
dceasta pe a doua zi! "
,,Prin aceasta legea dI de infeles iarigi ci folosirea de
chipuri, dupi trecerea vremii in care au fost folositoare gi ne-
cesare, e supusi cu totul osdndei gi pedepsei."r78
202 ,,Dar ei n-qu ascultat pe Moise, ci unii au ldsat din
oceasta pe a doua zi; dar afdcut viermi Si s-a stricat."
,,E clar c[ aceasta arati coruperea gi pedeapsa. CIci cei
ce pistreazl umbra dupi venirea adevirului vor fi supugi stri-
c[ciunii (coruperii) gi pedepsei."tTe ,,Tot ce e adunat in afard
175
Sfarrnrl Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
t76
lbid.
r77
Sfentul Simeon Metafrastul, op. 26
'op. cit.,
r78
Sfrntul Chiril al Alexandriei, cit.,ll
tle
lbid.
8r
de trebuinf5, din pricina licomiei, se preface in ziua
re, adic[ in viafa viitoare, celui ce a adunat, in vierme.
viermele acesta, cel ce aude infelege, fdr[ tndoial[, vi
neadormit, care prinde viafi din llcomie."r80
2l-242 ,,Fiecare aduna mand dimineala cdt ii
pentru mdncat in ziua aceea, cdci, dacd se infierbdnta
le, ceea ce rdmdnea se topea. Iar in ziua a Sasea adunard
doud ori mai multd: cdte doud ornere de fiecare. $i au
toate cdpeteniile adundrii sdJ inStiinleze pe Moise. Iar
le-a zis: Iatd ce a zis Domnul: Mdine e odihnd, odihna
sJdntd tn cinstea Domnului; ce trebuie copt, coaceli, ce
ie fiert, fierbeli astdzi, Si ce va rdmdne, pdstrali pe a doua
$i au ldsat din acesteapdnd dimineala, dupd cum le
Moise, gi nu s-au stricat, nici n-auftcut viermi."
Mana se topea cdnd se infierbdnta soarele, semn c[,
nind Soarele Hristos, umbra legii a incetat. ,,Cuvdntul ci
ce se pune deoparte pentru sdmbdtil nu suferd nici o
cuprinde acest in{eles: trebuie s[ ne folosim de voin(a I
numai c6nd ceea ce adundm nu e supus striclciunii. Aceasta
se face de folos cdnd, dup[ ce vom trece de viala aceasta
pregltire, vom intra in nelucrarea de dincolo de moarte.
cd ziua dinaintea sflmbetei este gi se numegte ziua de preg[1
(gr. paraskeri)u.t" O anume llcomie e slditl in chip firesc
noi, de vreme ce omul doregte infinitul. Dar aceastl
nu trebuie pervertiti prin indreptarea c[tre cele perisabile,
nu o pot sdtura. ,,Ajungi prin credinfd la odihna (
in(eleasl in Hristos, adici la nelucrarea gi la incetarea
lor, nu respingem ca nefolositoare pedagogia legii ajuns[
cap6t gi oarecum intipirit[ mai inainte in noi, care ne-a
la Hristos. (...) Ci p[strdnd-o mai degrabl pe ea impreund
inv[fiturile evanghelice, nu vom fi lipsifi de laud[ 9i
zeu nu se sup[ri pe cei ce Fac aceasta."l82
'80 Sfantul Grigorie de Nyssa, op. cit.
'E' Ibid.
rE2
Sffntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
82
25-30: ,,Apoi a zis Moise: Mdncali aceosta astdzi, cd
astdzi este odihna in cinstea Domnului Si nu veli gdsi din
qceasta astdzi pe cdmp. $ase zile sd adunali, iar ziua a Saptea
este zi de odihnd Si nu veli afla din ea in aceastd zi! Dar unii
din popor au ieSit sd adune Si in ziua a $aptea Si n-au gdsit.
Atunci Domnul a zis cdtre Moise: Pdnd cdnd nu veli voi sd as-
cultali de poruncile Mele Si de invdldturile Mele? Vedeli cd
Domnul v-a dat ziua aceasta de odihnd Si de aceeavd dd El in
ziua a Sasea Si pdine pentru doud zile; rdmdnelifiecare in ca-
wle voastre Si nimeni sd nu iasd de la locul sdu tn ziua a Sap-
lea! $i s-a odihnit poporul in ziua a Saptea."
,,E o faptl supus[ osdndei gi judecilii a aduna Sdmb6ta;
mai mult, Dumnezeu nu trimite in acea zimma. Cdci odihnin-
du-ne spiritual (sabatizdnd) in Hristos, nu mai adunlm cele in
ohipuri. Pentru c[ nu mai suportim tdierea imprejur, nici nu
maijertfim vilei gi miei, ci respingem mai degrabi grosimea
chipurilor, o datl ce avem adev[ru], adici pe Hristos."l83
3l-36: ,,Casa lui Israel i-a pus numele mand Si aceasta
era albd, ca sdm:dn1a de coriandru, iar la gust cq turta cu mie-
re. Dupd oceea, Moise a zis: Iatd ce porunce$te Domnul: Um-
pleli cu mand un omer, ca sd se pdstreze in viitor urmasilor
voStri, ca sd vadd pdinea cu care v-am hrdnit Eu in pustie, du-
pd ce v-am scos din lara Egiptului! Iar cdtre Aaron a zis Moi-
se: Ia un vas de aur qi toornd in el un omer plin cu mand Si
pune-l inaintea Domnului, ca sd se pdstreze in viitor pentru
urmasii voStri! $i l-a pus Aaron inaintea chivotului mdrturiei,
ca sd se pdstreze, cum poruncise Domnul lui Moise. Iarfiii lui
Israel au mdncat mand patruzeci de ani, pdnd ce ou ajuns in
lard locuitd; pdnd ce au ajuns in hotarele pdmdntului Canaan
au mdncat mand. Iar omerul este a zecea parte dintr-o efd. "
Sunt anticipate aici evenimente mai t6mii; e greu de
crezut ci acest pasaj i-ar aparfine lui Moise, ci e mai probabil
ca el s[ provind dintr-o redactare ulterioar[, probabil in vre-
t83
lbid.
83
mea lui Iosua. Efa era omlsur[ de capacitate de circa 40
litri, iar omerul, de circa 4 litri, valorile avind fluctuafii de
o epoc[ la alta. Dar poate c[ nu intdmpl[tor vorbegte Scri
despre m[suri: ,,Aceste cuvinte arati cL in noi sunt trei
trei criterii: simtirea, pentru cele ce cad sub simfuri; cuv
pentru cele grlite, pentru nume gi cuvinte; gi mintea,
cele spirituale."l84
Crp. lTr l-2t ,,Dupd aceea a plecat la drum toatd
Steafiilor lui Israel din pustia Sin, dupd porunca Domnului,
a tdbdrdt la Rafidim, unde poporul nu avea apd de bdut.
poporul cduta ceartd lui Moise, zicdnd: Dd-ne apd sd bem!
Moise le-a zis: De ce md bdnuili Si de ce ispitili pe Domnul? "
,,A-L ispiti pe Dumnezeu: a te indoi de puterea sau
bunltatea Lui gi a-I cere sd $i le dovedeasci printr-o mi
a-L pune la incercare."l8s
3: ,,Atunci poporul, apdsat de sete, cdrtea tmpotriva
Moise Si zicea: Ce este aceasta? Ne-ai scos din Egipt ca sd
omori cu sete pe noi, pe copiii noSlri Si turmele noastre? "
,,N-a qtiut Israel sd se poarte cu b6rb6{ie, nici sd se
potriveasc[ cu vigoare momelilor patimilor. Pentru cI nici
li se ftcea aceasta cu putinfi celor de sub lege, ci li s-a
de mai inainte celor in Hristos."l86
4-6: ,,Iar Moise a strigat cdtre Domnul Si a zis: Ce sd
cu poporul acesta? Cdci pulin lipseste ca sd md ucidd cu
tre! Zis-a Domnul cdtre Moise: Treci pe dinaintea
acestuia, dar ia cu tine cdliva din bdtrdnii lui Israel; ia
mdnd Si toiagul cu care ai lovit Nilul Si du-te. Iatd Eu voi
inaintea ta acolo la stdnca din Horeb, iar tu vei lovi in
Si va curge din ea apd Si va bea poporul! $i afdcut Moise
inaintea bdtrdnilor lui Israel."
,,E ca gi c6nd ar zice: Toiagul care a preftcut r6ul
r8a
Clement Alexandrinul, Stromate,Il, 50, I
r85
PENT, p. 146
t86
Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,III
84
mare in s0nge prin puterea negriit[ a lui Dumnezeu, Care poa-
lo slvdrgi asemenea minuni, va scoate foarte ugor gi ap[ din
piatr6. Apoi intiiregte aceasta gi tn alt mod, zicdnd; Iatd Eu am
ilat acolo. Deci nu vei fi singur, zice, Si nu vei fi tu nici acolo
ilvdrgitorul minunii; ci Eu voi face piatra maic[ a multor unde,
fl voi pregiti mai inainte minunea; dar voi agtep_!4 slujirea ta.
Vorbeqte pietrei gi Eu voi fi tlria cuvintelor tale."r87 Prin stdncd
lnplegem pe Flristos, Piatra de temelie a Bisericii (I Corinteni
t, l0-11), Care revarsi rduri de apd vie (Ioan 4, 14). Apa iegit[
din stdncl poate inchipui gi coasta M0ntuitorului strdpunsl de
lance (aici, toiag), din care a curs sdnge gi apd (Ioan 19,34).
7a ,,De aceea s-a pus locului aceluia numele Masa si
lr{eriba, pentru cd acolo cdrtiserdfiii lui Israel si pentru cd is-
pltiserd pe Domnul, zicdnd: Este, oare, Domnul in miilocul
"
nostru, sau nu?
Minunea s-a petrecut ldngd, Rafidim (: ldrgime), locul
flumindu-se de atunci Masa (: ispitd) sau Meriba (: hul6).
8-92 ,,Atunci au venit Amalecilii sd se batd cu Israelilii la
Rafi.dim. Iar Moise a zis cdtre losua: Alege-li bdrbali voinici Si
du-te de te luptd cu Amalecilii! Iar eu md voi sui mdine in vdr-
tul muntelui si toiagul lui Dumnezeu vafi in mdna mea!"
Amalecilii erau o populafie nomadd din degertul Sinai;
gi s-au aflat in permanent[ dugminie cu evreii. Amalec (: rlz-
boinic; lenevie) rdzboiegte pe Israel (: mintea care vede pe
Dumnezeu) ciutdnd s6-l abatl, prin lenevie, de la cugetarea
oclor inalte. Pentru prima datl este numit Iosua (:Iahve este
tn6ntuirea), cel ce va conduce poporul dup[ moartea lui Moi-
le, Moise i-a incredinlat lui losua alegerea luptitorilor pentru
0[ ,,Legea nu putea alege bdrbasi voinici; aceasta o va face
llsus (losua), prin Legea noud."l88
10-11: ,,Aftcut deci losua cum ti zisese Moise qi s-a dus
td hatd pe Amalecili; iar Moise cu Aaron Si Or s-au suit in
ttl lbid.
lt*
O.ig".,, Omilii lq Cartea losua,I, I
85
vArful rnuntelui. Cdnd t1i ridica Moise mdinile, biruia
iar cdnd i1i ldsa el mdinile, biruiau Amalecilii."
,foporul, cdnd vede m0inile legiuitorului ridicate, se
ce mai tare in luptl decdt vrijmagul, iar dacd Ie vede cobor
este biruit. Ridicarea mdinilor lui Moise spre inll{ime inchi
iegte vederea inlelesurilor mai inalte ale legii, iar aplecarea
cltre p[mdnt inseamni tdlcuirea mai umil[ gi mai cob<
legii, dupi literd."r8e Apare aici Or (: rdsdrit), numit
doar in Septuaginta; textul ebraic Ai cel latin il numesc
Nu gtim alte date despre el, chiar dacd o traditie ti.rzie il
tegte a fi fost soful Mariamei, sora lui Moise.
122 ,,Dar obosind mdinile lui Moise, au luat o piatrd
au pus-o ldngd el Si a Sezut Moise pe piatrd; iar Aaron Si
sprijineou mdinile, unul de o parte Si altul de altd parte. $i
stat mdinile lui ridicate pdnd la asfinlitul soarelui."
,,Mintea trebuie sd fie susfinut6 in afintirea ei spre
nezeu de frptuirea infelegltoare gi de contemplarea cuvenit5,
odinioari mdinile lui Moise de Aaron gi Or.'reo Sunt aici mu
prefigurIri: piatra, care este Hristos, vizut gi ca temelie a
vechi; crucea, ardtatii prin mdinile lui Moise; pre olia, inchi
de Aaron; privegherea, ariltati prin Or; timpul plinirii Legii
Hristos, vdz,fi in continuarea luptei p6n[ la asfinfit. Cu
acestea hebuie si ne inarm[m spre al birui pe Amalec cel
vdzst.
13: ,,.fi a zdrobit losua pe Amalec Si tot poporul lui
asculiSul sabiei."
,,Poporul nu devenea mai tare pentru ci Moise se r
astfel, ci pentru ci numele lui Iisus era in fruntea luptei,
(Moise) flcea numai semnul crucii."rel Iar Iosua inchipuie
,Jisus, nu fiu al omului, ci Fiu al lui Dumnezeu, ardtatin
inchipuire in trupul lui Isus al lui Navi."1e2
r89
r90
ntemplativd,SS
rer
192
86
l4z ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: Scrie aceasta in
esrte spre pomenire Si spune lui losua cd voi $terge cu totul
pomenirea lui Amalec de sub cer!"
,,E pentru intdia oari cflnd Moise e menfionat ca autor
al c64ilor lui; chiar dac[ nu putem gti de care anume carte e
vorba aici, faptul r[mdne semnificatlr.:rre3 Profefia despre
Amalecili se va implinimaitArziu, ei fiind exterminafi in mare
parte de citre regii Saul gi David.
15-16: ,,Atunci afdcut Moise un jertfelnic Domnului Si
ba pus numele: Domnul este scdparea med. Cdci zicea: Pen-
lru cd mi-aufost mdinile ridicate spre scaunul Domnului, de
aceea va bate Domnul pe Amalec din nearn in neam!"
,,Moise sta pe vdrful muntelui, cu mdinile sprijinite de
Aaron gi Or, ca sI nu-qi coboare mdinile din semnul crucii, pdni
t-a intors Iisus cu bucurie, dupl ce a nimicit pe Amalic. Numele
lui Amalic inseamni lenevie. C[ci de incepe omul sd fugd de
voile lui gi aleargl la Dumnezeu, lenevia este cea dintdi care il
rEzboiegte, voind s[J intoarcl iar[gi la pdcatele lui."re4
Cap. 18, l-7: ,,Auzind tnsd letro, preotul din Madian,
socrul lui Moise, de toate cdte/dcuse Dumnezeu pentru Moise
gi pentru Israel, poporul Sdu, cdnd a scos Domnul pe Israel
din Egipt, a luat letro, socrul lui Moise, pe Sefora, femeia lui
Moise, care ftnese trimisd tnainte de qcesta acasd, Si pe cei
doifii ai ei, din care unul se chema GherSon, pentru cd Moise
lSi zisese: Rdtdcit sunt eu in pdmdnt strdin. Iar pe altul il che-
ma Eliezer, pentru cd-Si zisese el: Dumnezeul pdrinlilor mei
mi-afost de ajutor Si m-a scdpat de sabia lui Faraon! $i a ve-
nil letro, socrul lui Moise, cufiii acestuia Si cufemeia lui, la
Moise in pustie, unde-Si o$ezase el tabdra, la muntele lui
Dumnezeu. Atunci el a trimis vorbd lui Moise, zicdnd: Iatd,
cu, Ietro, socrul tdu, Si femeia ta Si cei doi fii ai ei impreund
cu ea venim la tine. Deci a ieSit Moise in intdmpinarea socru-
l"
PENT, p. 148
l'a
Isaia Pustnicul, op. cit.,N,ll
87
lui sdu, s-a plecat tnaintea lui Si l-a sdrutat. Iar dupd ce
binecuvdntat unul pe altul, au intrat in cort."
Sefora qi fiii sii au fost aminti{i anterior la 7,
cdnd ei petreceau pe Moise c6tre Egipt. Aici se aratd cd at
trimigi inapoi, fapt care, de altfel, se putea deduce, ei
ind amintili pdnd acum. Dac[ Moise gi Ietro se binecu
reciproc, inseamn[ cE de acum, Moise, degi ginere, e
egal cu preotul Ietro, ca unul ce se bucuri de darurile
zeiegti.
8-l2z ,,Apoi a povestit Moise socrului sdu toste cdtQ
fdcut Domnul cu Faraon Si cu toli Egiptenii pentru Israel,
te suferinlele ce le-au intdlnit ei in cale Si cum i-a iz
Domnul din mdinile lui Faraon si din mdinile Egiptenilor.
Ietro s-a bucurat de toate binefacerile ce a ardtat Domnul
Israel, cdnd l-a izbdvit din mdna Egiptenilor Si din mdna
Faroon. Si a zis letro: Binecuvdntat este Domnul, Care v'a
bdvit din mdinile Egiptenilor gi din mdna lui Faraon, Cel
izbdvit pe poporul acesta din stdpdnirea Egiptenilor. A
am cunoscut Si eu cd Domnul este mare peste toli
pentru cd a smerit pe aceStia! Apoi letro, socrul lui Moise
qdus lui Dumnezeu ardere de tot Si jerffi. $i ou venit Aaron
toli bdfiAnii lui Israel sd mdndnce pdine cu socrul lui
inaintea lui Durnnezeu. "
,,Oare nu vei recunoagte ci Madianitul era de neam
in gi din neamuri? Cici nu odrdslise din r[dlcina lui A
Dar era de altfel gi el preot gi inchindtor al religiei natu
r[spdndite in acel timp pe pimdnt. Se inchinau tr ei (...),
credeau gi ei in felul lor unui Dumnezeu preainalt, ca 9i
sedec. Dar primeau gi alli zei. (...) Deci 9i letro era unul
avea, dupl c6t se pare, o astfel de religie. De aceea, cdnd
cele fhcute de Dumnezeu spre mdntuirea lui Israil, cucerit
mirturisirile mdrefe gi minunate, vine cu toatii casa 9i cu
neamul la sffintul Moise. Iar acesta cdnd l-a vdzut,l-a primi
[-a dus cu bucurie in cort, gi i-a povestit mai am6nun(it
mirefe ale puterii dumnezeiegti gi minunile mai presus de
ce cuvdnt. Cdci mullimea celor ce riticesc, adici
88
sunt chemate la poc[infi, int6i prin cele despre Dumnezeu,
apoi aleargl de la sine spre legea dumnezeiascd, adicd spre in-
v6fitura prin legea scrisl. Astfel aleargd la primul cort. Clci
lcgea introduce numai. Apoi, induplecate de vechile istorisiri,
ae migc[ gi la hotirdrea de-a cugeta cE Dumnezeu este unul gi
tingur, pe urm[ gi la datoria de a-I aduce Lui roduri. Clci au-
zind Madianitul istorisirea lui Moise, zice: Acum am cunoscut
cd mare este Domnul peste toli dumnezeii, pentru cd i-a sme-
lll pe ei. $i a adus letro, socrul lui Moise, arderi de tot Si jert-
[e Domnului (Biblia l9l4). Agadar, 9i catehizarea introduc6n-
du-ne prin Vechiul Testament in inv[fitura elementar5, ne duce
la primele inceputuri ale cunogtin{ei de Dumnezeu. (...) Iar pe cei
oatehizali prin Lege ii deslvdrgegte Hristos. Iar cdnd zic lege,
trlelege iardqi Vechiul Leg[mdnt. Astfel, fafi de Ietro, Moise s-
r fblosit numai de istorisirile despre Dumnezeu. Prin aceasta l-a
rdus la hotdr6rea de-a mlrturisi fElig ci nu e alt Dumnezeu, de-
c6t numai Cel Unul, Cel prin fire gi cu adevdrat. Iar aceasta e
prima credinfi a catehumenilor, adicd aceea prin care se despart
de plrerile politeiste qi primesc pe Dumnezeu Cel cu adevlrat
Unul gi prin fire. Iar Aaron l-a invrednicit pe letro gi de o masl
;i I-a chemat la m6ncare de p6ine. (...) Ceci flristos, Aaron cel
mai adevlral ne deslvirgegte pe noi cu pAinea cea vie. Dar ii
desivirgeqte nu numaipe cei din neamuri, ci impreun[ cu ei gi
pe cei alegi din Israil, al cdror chip (tip) sunt betrenii. Iar tre-
buinta de-a mdnca p6inea in fala Domnului Dumnezeu are gi
!a nu o mici insemnltate pentru sfin{enie. C[ci ce st[ aga de
mult sub privirea lui Dumnezeu, ca m_asa tainici (mistici) gi
Jortfa gi cei ce se impirtlgesc de ea?"re5
13-16: ,,Iar o doua zi a Sezut Moise sd judece poporul
gi a stat poporul inaintea lui Moise de dimineald pdnd seara.
l/dzdnd letro, socrul lui Moise, tot ceea ce fdcea el cu popo-
Ittl, i-a zis: Cefaci tu cu poporul? De ce stai tu singur Si tot po-
porul std fnaintea ta de dimineald pdnd seara? Iar Moise a zis
cdtre socrul sdu: Poporul vine la mine sd ceard judecatd de la
lo'
Sfir,tul Chiril al Alexandriei, inchinare si stujire in duh si adevdr, III
89
r

Dumnezeu. Cdnd se ivesc intre ei netnlelegeri, vin la mine Si

dec pefiecare Si-i invdl poruncile lui Dumnezeu Si legile Lui.
,,Fondul acestor legi este inspirat de Dumnezeu, iar
ma lor aparfine lui Moise. Daci poporul cerea lui Moise
retjudecata lui Dumnezez, nu inseamnl cI de fiecare datl
consultatl vocea divin[, ca s[ i st! dea noi prescripfii potri
cazurilor respective, lipsite de importangi gi care nu pri
interesul obgtii. tn aceast[ situalie, se poate spune c[ L
mozaice cuprinde detalii pentru orice caz particular pi
nuntele din ea ce revin pe seitma lui Moise, care le-a
in numele lui Dumnezeu, Care i-a dat doar unele precepte
nerale gi fundamentale. Dumnezeu a llsat pe seama lui Moi
cdl[uzit de asisten{a gi aprobarea divini, precum gi de infr
ciunea gi experienfa sa personal[, dreptul de a redacta gi a
unele preciziri detaliate. Legislafia mozaicd,are astfel garan
autoritlfii divine gi ea nu reprezinti numai produsul
de pe Muntele Sinai, ci gi al geniului lui Moise, de
greu de stabilit care parte din ea revine divinului gi care din
reprezinti umanul. Cu alte cuvinte, legislafia mozaicl in
fa ei aparfine divinului, iar in forma sau redactarea ei
umanului."l96
17-27: ,,Iar socrul lui Moise a zis cdtre acesta: Ceea
faci, nufaci bine. Cdci te vei prdpddi Si tu, Si poporul
care este cu tine. E grea pentru tine sarcina aceasta Si
vei putea implini singur. Acum dar ascultd-md pe mine:
sdJi dau un sfat gi Dumnezeu sd fie cu tine! Fii tu
popor mijlocitor inaintea lui Dumnezeu Si tffiliSeazd la D
nezeu nevoile lui. invald-i poruncile si li4ilZ iii;
aratd-le
lea Lui, pe care trebuie sd meargd, Si faptele ce trebuie
facd. Iar mai departe alege-li din tot poporul oameni drepl
cufrica lui Dumnezeu; oameni drepli, care urdsc ldcomia, raptut ca lsraet lntreg este numit imp[rIfie preofeascI gi neam
pune cdpetenii peste mii, cdpetenii peste sute, cdpetenii B{Ent, avem o dovadi in prus c6 inainte de'Moise nu exista o
cincizeci, cdpetenii peste zeci. Acegtia sd judece poporul elasi de preofi, distincti de restul poporului.,,r, Mai,"i"."
toatd vremea: pricinile grele sd le aducd la tine, iar pe "u
tu7
1e6
AR D. Abrudan, E. Cornifescq Arheologie biblicd,pp. 145- AB,p.227
-

90 91
claritate cd ales e cineva dacd Si atdta vreme cdt urmeazd
Domnului.
Anania, dupd Septuaginta, traduce,,preo(ie
cf',traducere care prrne accentul pe preolie, mt pe tmp
preo(ia conferit6 de lmplratul-Dumnezeu, prin lucrarea
poporul ales devine ,,neam sffint". Nu e vorba de o im
de preofi, in care fiecare individ al comunitiitii este
Traducerea de fa16, la leSirea 23, 22, in mod i
foloseqte S ep tua ginta.
,,$i venind, Moise a chemat pe bdtrAnii
7-92
Si le-a spus toate cuvintele acestea pe care le
Domnul. Atunci tot poporul, rdspunzdnd tntr-un glas, a
Toate cdte a zis Domnul vom face Si vom fi ascultdtori!
dus Moise cuvintele poporului la Domnul. Iar Domnul a
cdtre Moise: Iatd voi veni la tine in stdlp de nor des, ca
audd poporul cd Eu grdiesc cu tine, Si sd te creadd
Iar Moise a spus Domnului cuvintele poporului."
Dumnezeu Se pogoari la sllbiciunea oamenilor 9i
aratii adeseori in chip sensibil.
10-13: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Pogoard-te de
ieSte poporului sd se lind curat astdzi Si mdine, qi sd-si
hainele, ca sd fie gatd pentru poimdine, cdci poimdine Se
pogorf Domnul tnaintea ochilor a tot poporul pe Muntele
Sd-i tragi poporului hotar tmprejurul muntelui Si sd-i
Pdzili-vd de a vd sui in munte Si de a vd atinge de ceva din
cd tot cel ce se va atinge de munte va muri. Nici ca mdna sd
se atingd de el, cd vafi ucis cu pietre sau se va sdgeta cu t
geata; nu va rdmdne in viald, fie om, fie dobitoc. Iar dacd
vor tndepdrta tunetele ;i ffAmbilele Si norul de pe munte,
vor putea sui pe rnunte."
,,Oprirea oricdrui animal de a se atdtape munte insr
(...) ridicarea peste cunogtinla ce ne.vine din simfuri, la cc
it*"u celor cunoscute cu mintea."le8 in plus, se aratl di
te8
Sfentul Grigorie de Nyssa, op. crL
o,
dlntre sacru gi profan.
14-152 ,,Pogordndu-se deci Moise din munte la popor,
1l a sfin1il poporul Si, spdldndu-Si hainele, le-a zis Moise: Sd
gata pentru poimdine Si de femei sd nu vd atingeli!"
' ,,Moisi, pe bunl dreptate, pentru a-i deprinde pe iudei
lncetul cu incetul cu infrdnarea, a poruncit si se abEini de la
pllcerile trupegti trei zile la r6nd, pentru a asculta cuvintele
fumnezeiegti."lee ,,Prin spusa c[ nu trebuie sI se impreuneze
0u femeile, ci sd se ablini de la impreunarea cu acelea,le po-
ilnce$te mortificarea pldcerilor trupului. Iar prin trebuinfa de
1.gi splla gi hainele, ne porunce$te curlf;rea prin ap6, dar e
Yidit cd gi prin Duhul care ne spall de intindciune."2m
| 16: ,,Iar a treia zi, cdnd s-a facut ziud, erau tunete Si
Si nor des pe Muntele Sinai Si sunet de trdmbile foarte
pulernic. $i s-a cutremurat tot poporul tn tabdrd."
' ,,Aceasta inseamnd (...) ce Unul Nlscut a venit qi a co-
din cer nu in primul timp, nici la inceputurile veacului
;eesta; nici in timpul al doilea gi din mijloc, ci in al treilea gi
Uol din urmE, qi ca dimineafa gi ca in inceputul zilei, adicd
6up6 ce a fost alungati ceatp spirituald, aflati in noi, gi noaptea
i trecut gi intunericul a disp[rut."20r Primul timp este cel al pro-
top[rinfilor, iar al doilea al Legii vechi, in sens larg. Alt[ datd s-
I zis ci MAntuitorul vine in timpul al cincilea, spre sear6; sunt
iubliniate astfel diferitele aspecie ale lucrdrii mdntuitoare. ,,Iar
pe Muntele Sinai erau fulgere qi un nor intunecat. Fulgerul era
ohipul luminii dumnezeieqti qi al lucirii spirituale, adic6 in
Duh, care lumineazi toate prin Hristos gi se rdspdndegte peste
cole de sub cer. (...) Iar negura dI de infeles c[ taina lui Hris-
tos e cu adevdrat greu de privit. (...) Dar gi trdmbifa a strigat,
lrlt0ndu-ne marele rdsunet al invdfdturilor evanghe lice."202
l7z ,,Atunci a scos Moise poporul din tabdrd in intdm-
100
Clement Alexandrinul , Stromate,III,T3,l
l0'Sf*rtol Chirilal Alexandriei, Glafire la leSire,ll
1r,
Ib.d.
lrx
tbid.
93
pinarea lui Dumnezeu Si au stat la poalele muntelui."
,,Observ[ pedagogia lui Moise: il aduce la Dum
C[ci il ciliuzeqte spre Hristos gi agazd sub munte pe cei
uzifi de el; nu-i urci in munte. Iar in acestea sI infelegi
munte cunogtin(a mai presus de fire gi mai presus de
tainei lui Hristos. Clci e foarte inalti gi de neapropiat celor
lege, ci cuvenitii noui, celor sfintdi in Duhul."203
l8z ,,Iar Mtmtele Sinaifumega tot, cd Se pogordse
Dumnezeu infoc; Si se ridica de pe elfum, cafumul
cuptor, Si tot mtmtele se cutremura puternic. "
,,Agadar, Dumnezeu S-a ar[tat celor vechi din
in chipul focului. Dar nu fird fum. gi vom infelege din
iardgi cI cei ce cad in nep[sare gi au ales disprefuirea
Lui dumnezeiegti trebuie si pl0ngi gi s[ jeleasc[. Cdci
sE l[crimeze in fum."2
l9z ,,De asemeneq gi sunetul trdmbilei se auzea din
tn ce mai tare; Si Moise grdia, iar Dumnezeu ti rdspundea
glas. " pre firea dumnezeiascl gi ea e puternicd inci de la prima auzi-
,,A mai addugat cI sunetele tr0mbifei se frceau tot
puternice. De aceea la inceput abia le auizeav pufini, pe
mul1i, mai bine zis, adunarea. Cdci propov6duirea evanghe
e (...) o hdmbi(a cu mare rlsunet. Dar la inceput s-a auzit
mai in Iudeea. Dar, cu tnaintarea timpului, dumnezeiegtii
nici au strlb[tut tot pdmdntul de sub cer, prop<
tuturor, pretutindeni."2os ,,Coborerea lui Dumnezeu in
semnul limpede cI El nu vine la min{ile ce se tirdsc pe jos gi
voiegte si Se sIlISluiasc6 in cei ce au cugetul pimdntesc gi.i
nic, ci in cel a cdrui minte urcl in sus gi, ajungdnd pe vdrful
mai de sus, disprepiegte cele plmAntegti gi privegte
cele de la Dumnezzu.'406 Dar asupra celor cufundali in
litate stiipdnegte confuzia: ,,Cei ce aveau idei cobordte
203
lbid.
2*
Ibid.
'ot lbid.
26
Id., inchinare si slujire in duh si adevdr,Yfl
94
Dumnezeu gi mdsurau cerul cu palma, inchizdnd slava lui Dum-
nGzeu nu cflv[d insagi
flrea lui dt foc qi glas
primit in
fiind pogordt Domnul pe Muntele Sinai, pe
202 ,,Deci,
ldrful muntelui, a chemat Domnul pe Moise in vilrful mun-
lelui, Si s-a suit Moise acolo."
Suntem in plin apofatism: ,,Plrisind, deci, tot ce se vede,
nu numai cdte le cuprinde cu simfurile, ci gi pe cele cdte soco-
togte mintea c[ le vede, inainteazd mereu spre cele dinluntru
p&ni ce, strdbitdnd prin multa strdduinfE de a infelege, la ceea
Cc este de nevizut gi de neinfeles, acolo vede pe Dumnezeu.
C[ci in aceasta constii adevirata cunoagtere a Celui c[utat: cd
l-L cunoagte sti chiar ln faphrl de a nu-L cunoaqte.,,08 ,,Cu ade-
Vlrat munte inilfat pieptig gi greu de urcat este cunoagterea lui
Dumnezeu (teologia). $i mullimea poporului de-abia ajunge la
poalele ei. (...) Iar trdmbifa care lovegte auzul este predica des-
f!, dar se intiregte gi mai mult gi lovegte gi mai tare auzul celor
oe au inaintat pdn[ la capdt."2oe
2l-22: ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: pogoard-te Si
upre;te poporul, ca sd nu ndvdleascd spre Domnul, sd vadd
llava Lui, cd vor cddea mulli dintre ei. Iar preolii, care se apro-
ple de Domnul Dumnezeu, sd se sfinleascd, ca nu cumva sd-i
hneascd Domnul"
,,Le-a poruncit gi preofilor sI se sfinfeascI, (arit0nd) c[
preofia dupi lege nu era cu des[virgire sfrnti, odatd ce are ne-
Voie inc[ de sfinfire. Altfel nu s-ar fi poruncit s[ se sfinfeascd.
Dar Hristos ne este noui Arhiereu nepltat gi Sfrntul Sfinfilor
(,..).De aceeaa gi incetat intdiul legdm6nt. gi s-a frcut gi schim-
harea preoliei lui, pentru c[ nu era ftri pat[ gi sfin,tenia supre-
101
lbid.
,rrx
Sfentul Grigorie de Nyssa, op. cit.
1r,
Ib.d.
95
 me. $i nu a desivargit pe nimeni in congtiin,t5, ci a adus relelor invdfihri."2tz Dar cel curdfit e chemat sd
se suie citre
mult inv[{dturi despre sp[llri gi despre stropiri spre curi Dumnezeu. Inifiativa_o are Dumnezeu, dar agteapti
qi un efort
trupului. De-abia ajungea p0ni aici puterea preofiei legii. din partea omului: ,,Se coboar[ pe munte Dumnezeu
a poruncit s[ se sfin,teasc[, fiindcI nu avea sfintenia des[v, presus de toate; apoi, chema! u."e
cel mai
Mois". Cdci nu ; inreri;
ci se va sfinfi la vremea sa in Fkistos, c6nd chipurile se vor t[ se poati ridica cineva la rdlfimile adevdratei vederi a lui
schimba in adevdr. Iar adiugdnd: Ca sd nu Se fntoarcd Dor Dumnezeu, daci nu S-a cobor,t mai int6i D;;;;r;;
de la ei (Biblia l9l4), a l[sat s[ se infeleag[ aqa, cI moarl [u S-a ftcut in
i"ili;i
aga fel ca sd fie accesibil minfilor rou.t
osAnda celor ce, odatd, ardtati in lume preofia prin Fhistos,
10. Decalolul e0,l_21) ".,]il''
cinstesc preofia legii. Cdci prin El se sfin{esc popoarele,
Ai
se sfinfegte gi neamul odinioarl venerat gi sfinfit, dar care se Ctp.20r l-3: ,,Atunci a rostit Domnul tnaintea lui
Moi_
ce intinat gi necurat dac[ nu se sfinfegte prin E1.,,210 is: Eu sunt Domnul Dumnezeul
23-25: ,,Zis-a lrloise cdtre Domnul: Nu se poate ca tul Egiptului Si din casa ro_
porul sd se suie pe Muntele Sinai, pentru cd Tu ni-ai oprit de Mine!"
vreme Si ne-ai zis: Trage hotar imprejurul muntelui It exclusiv, ca s[ nu slujim ce_
Si_l
leSte! Iar Domnul i-a rdspuns: Du-te Si te pogoard Si ap
vei sui tmpretmd cu Aaron; iar preolii Si poporul sd iu bia.p'catutui ei a morfii. o" u""i3l'3i'ffl*.';rr:ffi;:;
drdzneascd a se sui la Domnul, ca sd nu-i loveascd Domt Lui, gi nu falgilor dumnezei, cum frceau cei mai .rifilir.,"
$i s-a pogordt Moise la popor Si i-a spus toate. " :i sI-i aib6 pe aceia ca alli dum_
,,Le spune ci muntele le este de neapropiat. $i
cu moartea, dacl cineva ar hotiri si dispreluiasci porunca.,
vrea si se cugete prin aceasta c6 e crud, sau nemilos, sau
nne
cer
Au
;l"H#}r;;
cei ce se af_
neapropiat, cdci ar fi un lucru cu toful prostesc acesta, ci s6
gi si infeleagd ci e propriu celor foarti alegi sI fie aproapr f,1?ffi"ltTf":,it,
precum ei ereticii
"a,e
arir";#ili;
cinstea gi slava lui Dumnezeu, Care Se afl6 in depagirile 4-6:
,,Sd nu-lifaci chip cioplit Si nici unfel de asemd_
mai inalte."2" Doar cei sfinfifi se pot apropia de locul in c nsre a nici unui lucru din cdte sunt tn cer, sus,
Si din cdle sunt
I)umnezeu. ,,,A.cest lucru in multe biserici nu mai este acum pe pdmdnt, jos, Si din cdte sunt in apele
de sub'pdmdntt Sa
ls inchini lor, nici sd le slujesti, cd iu, Domnul bumn"r"ul
ni
zit. Fiindc[ mulfi care mai au nevoie de curl(irea de cele ft<
tiu,
in viafa lor trecuti, unii din cei nesplla(i gi cu veqmdntul vi oedepsesc pe copii pentru vina
pltat, impingi de simfirea necuvflntjltoare, indrlznesc si se dnd la al treilea Si al patru_
pie de urcugul dumnezeiesc, din care pricin[ sunt i la al miilea neam cdtre cei
propriile lor cugetiri. C6ci pIrerile lor eretice sunt ca nigL Mele.,,
tre necioplite care doboarI gi ingroapl pe propriul nescocit, Nu e ingiduit sd reprezentdm pe Dum4ezeu in
chipul

lll:p*l op. cit

]'o
2tt
Smntut Chiril al Atexandriei, Glo/ire la leqire,I[I
lbid. ,r iffili
:" Sfintul ,ff1;ff,,;i,'l#;,;:l;l;!;,#*",*

96 97
 7: ,,Sd nu iei numele Domnului Dumnezeului tdu in de-
creaturilor, pentru a nu confunda Creatorul cu creafia'
(

cd nu va ldsa Domnul nepedepsit pe cel ce ia in deSert

vom vede4 interdiclia nu a fost total[, dar, in general' s-a
Sert,
numele LuL"
tatde a da un chip vdzut celor nevdzute' existdnd 9i peri' E oprit sperjurul, ca gi orice folosire necuviincioasi sau
clderii in idolatrii. insl in nici un caz nu poate fi atacat'
inutilE a numelui divin. La fel gi pomenirea lui Dumnezeu de
nind de la aceastii porunc[, cultul sfintelor icoane' Odat[
cltre eretici, fiind o hul[ sd-L pomeneascd pe Dumnezeu cei
intruparea Fiului, Dumnezeu a luat un chip vdzut' ce
poa
ilolne oe au pdr[sit Biserica Sa.
reprezentat. La rindul s[u, Sffinta.Scripturl."*"
cind e 8-llz ,,Adu-li aminte de ziua odihnei, ca sd o sfinlesti.
ea poate deveni 9i chip cioplit, sau idol ftrdviali,
Lucreazd Sase zile Si-lifd in aceleo toate treburile tale, iar in
s[ din Biserici 9i tAlcuitii de cdtre eretlcl' ziua a Saptea este odihna Domnului Dumnezeului tdu: sd nu
Poate surprinde pedepsirea copillor, pdnd la al treilea
al patrulea neam) pentru plcatele plrinfilor' ,,Dumnezeu laci in acea zi nici un lucru: nici tu, nici fiul tdu, nici fiica ta,
p[ca nici sluga ta, nici sluinica ta, nici boul tdu, nici asinul tdu,
vrea se spun[ aici ce au s[ fie pedepsifi alfii pentru
cd nici orice dobitoc al tdu, nici strdinul care rdmdne la tine, cd
altora,ci ce vor suferi pe bun[ dieptate aceeaqi pedeapsl
fttll,ffiillll*::::,?tJ:-']: ln sase zile afdcut Domnul cerul Si pdmdntul, marea Si toate
inaintalii lor, pentru cr nu s-au
alt inle cele ce sunt tntr-tnsele, iar in ziua a $aptea S-a odihnit. De
intea lor pilde de picltoqi pedepsifi."ztt Dar e 9i un gceeo a binecuvdntat Domnul ziua a $aptea Si a sfinlit-G"
J" nr"-"'". primut gi al doilea neam nu se spune c-ar fi ped
Este aici, desigur, un in{eles mai inalt decdt simpla re[i-
site: ,,Primul neam socotesc c[ este s[m6nfa rlului' adicd
Rere de la lucriri intr-o anumitii zi. ,,Mul1i au trecut de la treapta
(sau momeala). Al doilea e pofta. Al lreilea, deprinderea
lucritoare la vedere gi s-au odihnit de la toate, aflflndu-se inh-o
tuainea; rlului, adic[ consim(irea' Al patrule4 lucrarea'
patrulea dmbitii a legii duhovnicegti."2rT Dupe ce am ostenit si ne insu-
fapta. tieci se pedepsegte pdnl la al treilea 9i al
Cici si'pofta
atacul sunt nevinovate, intrucdt riul n-a
pdn[ la capdt."2r6 tar milostivirea pini la al miilea neam i
lrriii-", Lunltl1ilor cu care va d[rui Dumnezeu sufletul
urmeaz[ Lui.
Dumnezeu se numeqte aici Theos zilotis (cf'
ginta); zilotis traduce ebraicul qana, de la qano (: g:l!
Domnului depSgesc sdmbdta, intr'and intr-o noul zi: ,,A' $aptea
h".""""rrl zila.s inseamnl zel, ardoare, rdvnd, dar y geloz
d este arfutatd, deci, ca zi de odihnd; zin aceasta, prin inde-
sul e dictat de context. tn cazul de
pdrtarea de fapte rele, pregdtegte ziua cea dintdi, care este cu
6 in exclusivitate fidelitatea 9i iu
idevarat ziua odihnei noastre."2re Sabatul avea un rol pregititor:
celor cu care a incheiat legimdntul; in caz de trldare
cu
iii"r"i, El tqi atribuie ctriar pomirile ternperamentale
unui acces de gelozie." lr7 Sfrntul Grigorie Sinaitul, Despre
felul cam trebuie sd sadd la rugd-
dune cel ce se linbte$te,5
lrn
Sftul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Yll
'" S6ntul loan Guri de Aw, Omilii la Matei,LXXIV, 2 110
Clemert Alexandrinul , Stromate, VI, 138, I
zto
affltfon** Mirturisitoml , intrebtui, nedwnerii si rdspunswi'

99
98
,,Odinioard, in vremea sabatului celui prefigurativ, degi (
nii) se odihneau cu trupul, sufletele lor erau incitugate in
gi plcate. Or acesta este sabatul cel adev[rat, odihna cea
vdrati, cAnd sufletul este curat qi nu implinegte cugetele
Satan, cdnd-se odihnegte in linigtea gi bucuria cea vegni
Domnului."22o Cregtinii vor inloiui sabatul cu Duminica,
Lrvierii Domnului gi a Pogordrii Duhului Sfdnt.
l2z ,,CinsteSte pe tatdl tdu Si pe mama ta ca sd1ifie
ne Si sd trdieSti ani mulyi pe pdmdntul pe care Domnul
nezeu !i-l va da 1ie."
Suntem datori s[ aducem cinstire plrinfilor nogtri trup
gi sufletegti. lncalc[ porunca mai ales cii ," impotrivesi
vifitorilor rdnduili de llristos in Biserica "e Sa. E cuprins ai
wr alt avertisment: ,,Nu te l[sa condus de pomiri lipsite de j
cati gi nici nu te lua dupl deprinderile cele din 1ume.,,221
'13: ,,,Sd nu ucizi! "
Dumnezeu este Cel ce dd via(a gi Singurul in drept
ia. E opritii astfel luarea cu voie a viefii aproapelui, precum
propriei viefi. Dar cea mai grav[ e uciderea sufleteascl
10, 28). ,,Cel ce vrea s[ nimiceasc[ invititura cea
despre Dumnezeu qi despre vegnicia Lui, ca sd pun6 in locul
minciuna, spundnd fie c[ universul este fIr6 pronie, fie o6
mea este n@reatil, fie ci sunt minciuni temeiurile adevflratei
vlfituri, acela este cel mai mare criminal.'z22 Astfel, ucigagi
ereticii care cauti s6-i desparti pe credinciogi de Biseric6,
cum sunt gi sinucigagi, ca unii ce gi-au ales osdnda vegnicl.
14: ,,Sd nufii desfrdnat!"
Relafiile trupegti sunt ingdduite doar intre cei unifi
Taina Nunfii. Dar e gi un infeles mai addnc: ,,Desfr6nare
atunci cdnd cineva plrdseqte gnoza cea bisericeasci gi
ratd gi infelegerea despre Dumnezeu gi se indreaptd spre o
]]o Smntul Macarie Egipteanul, op. cit.,XXXV, I
"' Clement Alexandrinul, Stromate, IlI, 97, 3
"' Ibid.,Yr,l47,z
100
v[[[tur[ falsd, care nu se cuvine, adici indumnezeiegte creatu-
rlle sau personific[ ceva din cele ce nu exist6."223 pe scurt, ori-
ae erezie este desfrdnare.
15:,,Sdnufuri!"
E opritl insugirea oricirui bun str6in. Tot fur este gi cel
ge vrea sd rlpeascl din Bisericl sufletele credinciogilor, ade-
menindu-le la erezii. Mdntuitorul ne-a avertizat cd; ,furul nu
vine decdt ca sdfure Si sd junghie Si sd piardd" (Ioan 10, 10),
de aceea: ,,De omul eretic, dupd tntdia Si a doua mustrare, de-
pdrteazd-te, Stiind cd unut ca acesta s-a abdtut gi.a cdzut in
ltdcat, fiind singur de sine osdndit" (Tit 3, 10-11).
16z ,,Sd nu mdrturisegti strdmb impotriva aproapelui
ldu."
Porunca e limpede, dar mai ascunde gi alte infelesuri:
,,SI nu fii cu doud g6nduri, nici cu doui feluri de vorbE, pentru
o[ doul feluri de vorbl inseamn[ cursa mo4ii."22a pentru a tiia
rEdicina picatului, ,,s[ nu vorbegti de rlu, s[ nu {ii minte
rdul"225. Mlrturisire str6mbl e gi defrimarea dreptcredincio-
gilor de cltre eretici.
17: ,,Sd nu doreSti casa aprodpelui tdu; sd nu doreSti
,femeia apr'oapelui tdu, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici sluj-
nlica lui, nici boul lui, nici asinul lui Si nici unul din dobitoace-
le lui Si nimic din cdte are aproapele tdu."
Legeapune stavill chiar gi gdndurilor p[c[toase, gtiind c6
de la acestea se ajunge lesne la p[catul cu fapta. Mai mult, ,,po-
runca^^ifi spune sE nu fii rob duhului trupesc, ci sd-l st6p6-
negti"226. ,,DacI trebuie s[ ne infrAnlm phntecele gi cele de sub
pAntece, atunci este l[murit cd am primit dintru inceput de la
Domnul prin lege porunca de a ne t[ia poftele.::227 trlu e oprit[
221
lbid.,vr, 146,3
tza
Didahiq celor I2 Apostoli,Il,3
22t
lbid.
]]f Clement Alexandrinul, Stromate, W, 136, 2
227
lbid.,rr, 106,2
l0l
F

doar poftirea celor materiale: ,,Dup[ cum este pedepsit cel r

re pofteqte cele ce nu i^se cuvin, tot aga nu-i este ingiduit

pofteascl lucruri false"228, adic[ si rdstiilm[ceasc[ sfintele
vlfituri dupl urechile sale eretice.
' Aici se incheie poruncile Decalogului.
18-19: ,,gi tot poporul a Si tunetele Si
netul trdmbilelor, Si a vdzut m d; Si vdzdnd,
poporul s-a dat inopoi Si a stat departe, temdndu-se.
zis cdtre Moise: VorbeSte tu cu noi Si vom asculta, dar
nezeu sd nu grdioscd cu noi, ca sd nu murim."
,,lati-i deci cerdndu-i clar sd le fie mijlocitor, ca unii
nu se puteau apropia de slava nere(inutl a lui Dumnezeu. (
Ardt6ndu-ne gi prin aceasta in multe chipuri adevdrul, a fti
duit mijlocirea prin Hristos.,,22e
21.. ,,$i a stot tot poporul departe, iar Moise s-a
' 24-26: , t si sd aduci pe
piat de tntunericul unde era Dumnezeu.', el arderile de oile Si boii tdf.
ln nt locul un Meu, acolo voi
,,Cuvintele acestea arati, celor ce pot s[ infeleagi,
veni la tine, ca sd veiface jertfelnic
Dumnezeu este nevlzut gi negrlit; iar negur4 care este intr_a
de piatrd, sd nu-l de vei puni dalta
v6r necredin(a gi negtiinfa mullimii, std ca o perdea in fata
lucirii adevarulul."""
luctnl adevdrului."Z3o Dar negura
nesura are un dublu
drrhlu aspect:
asnecr. Mlu le ea, o vei spurca. $i sd nu te sui pe trepte la jertfelnicul
Meu, ca sd nu se descopere acolo goliciuneo to.,,
,,s-a silit s[ intre in negurl, unde era glasul lui Dumnezeu,
,,Sacrificatorul pr@ probabil, un simplu $ort dup6 mo-
cd in g6ndurile cele nepitrunse gi insesizabile ale existenfei '
da egipteand, de aceea pericolul posturii indicenie.i233
Dumnezeu;, ci Dumnezeu nu este in negur[ sau intr-un loc,
Cap. 21, l-42 ,,Iatd acum legiuirile pe care tu le vei pu_
mai presus 9i de spafiu 9i de timp gi de toate insuqirile ne tn vedere lor: De vei cumpdra rob evreu, el sd_yi lucieze
create. De aceea nici nu Se gisegte in vreo parte, nici nu gase ani, iar in onul al Saptelea sd iasd slobod, in dar.
Dacd
{ine, nici nu este confinut, ca sd fie limitat sau t6iat.,'231 acela a venit tn casq ta singur, singur sd iasd; iar de a venit
Urmeazd, alte rdnduieli, cunoscute sub numele de
teo legdmdntului.

nului. Dar ei nu vor putea revendica drept ale lor cele ce sunt
228
lbid.,vl, 14g.4 rle Stipdnului, adicl darurile dumnezeiegti. E r[spl[tit efortul
]]l Smrrt"t Chiril al Alexandriei, Despre SJiinta Treime,I
230
Clement Alexandrinul, Stromate,-y, 7"g, 3
'3' Ibid.,lr,6, I t" AB. o. 146
"2
px,p.zzt

102
103
 pers udd pe-ntru cele ce nu ne al
lncd rdzbunarea individ
zice: Imi iubesc stdpdnul, trebuia ocro-
ia .; uuyrrt
in Si
)t nu vot sa md hbt rez, atunci ,;_;;;;;;;;l;; tit impotriva -a"i". li gi la alte po-
,:l*::::::li"duyd op,opii'i, poare antice, locul azilului
era
"e,t-a
gdureasgd stdpdnul urechea *u
sau ta usori, s
15-21:,,Cel
ci oiuld, u;_i;" robi in veci.,, mamd sdfie omo-
,. ,,9:1."" s-a supus acestei lumi nu se vinde numai
rtit. cel ro'iro
nului, ci chiar sldbiciunii sale. ( ) N;;;i;;;ffiilffi:
propriei. sale. ategeri
st
va vinde,""
,outr" uo 'rf;y:;:r;t"!,
*::f,
casei qi ::l:,
nu pe cea vegnic6. Aceiuia, ""i ""_ii
ia asuprr_ei gn
aq"o".:'#ou*Ii;;i'ri,
uregte in pragul ugii, ca s6-i aminteasci de
-urechea
siu, prin care a ales robia.,rro OT .ui prt"u "uuarl ge vq scula
infelege p Si va iegi din casd c
acestlgecel_ce implinegte poruncile
ain frica. pf'r#ane
casa Stipdnului, insd nu frra oarecare
pedeapsd, ureruA
stripungerea urechii.
7-llz ,,Dacd cineva iSi va vinde
iesi cum ies roabele. Dacd fiica roabd, eo nu iar de vor mai trdi o zi sau
ei nu va pldia-stdpdnului sdu, sunt pldtili cu argintul stdpd_
re Si-a sd-i ingdduie a se rdlscumptdra, dar el
,

,r":^y:: .ales-o,
yanla h.f.amitie sydind, dipd ce i_afost nect
nu va
Pedeapsa vegnic[
d:"" r:t D ac! a I o gcdit- o 5leante pe cei ce nu aduc cinstire pi_
dytd dleptul fiicelor. tar dia""
; "7;r::;
I u, t r:ara''otri[i ; ; rinfiror (srujitoriror sfin1i1i), ruu iir;;;;;.".,
vreun suflet e
ro *;;i;;-$i pe alta, atunci lndepdrtat de Bisericl Iar.de
vom v5tlma pe cineva, prin in_
s-d nu-fie lipsird de hrand,
de tmbrdcdminte si de traiur cu r
batul sdu. Iar dacd el nu-i vaface
oi"ii"-orf lucruri, sd i,
dcmn to
demn rB,, sau
la rru
decarea aceluia.
^_r_,,. eretic",
^^., opinii ,;il;;;;ffi##,J,:"ril1:
de la ddnsul in dar,/drdrdscimpdrsrs-;; :
22: ,, De se vor bate doi
abuzurile urup.u fiicelor vdndute de tafi tdrcinatd Si aceasta
.^,r^ l:T^,1T,,,1,:
roabe, in serls de servitoare_ibovnice; sunt prev"deri
ada sd se supund cel vin
nivelului moral scdzut al celor ai, ur"trirn".
lul aceleifemei Si el va trebui
12-14: ,,De va lovi-cineva pe un om
Si acela va muri, reajudecdtorilor. "
fie dat morlii. Iar de nuJ vafi t*i, Dac[ prin sfada noa
Si i_a cdzut t
myld din ingdduirea lui Dumnezeu, t1i "iu,on{
vii hotdri un loc, t rc va sminti inainte de a aj
y,*g:,r:1?:::r.Do"( insd va ucii"'"in"va pe oproapete vom pl6ti preful hotirdt de
cu bund Stiinld gi cu vicleSug
;i
altarul Meu sd-l iei Si sd-l omori.,; "r,i;;" i; ;;;;;"r;;;:;; ; oare vor judeca lumea (Matei
19,

,,Intr-o societate in care legalitatea statald nu inloc .Z),efn lemeie putem infelege Brsenca; atunci, bdrbatul ei este
Mirele Hristos.
234
Sfintul Ambrozie, Scrisori,Ul, 14 21s
Ex,p.222
104
105
 pldti. Tot dupd aceastd lege sd se urmeze, de va impunge boul
,,Iar de vafi si altdvdtdmare, atunci sd
23-252
cd suflet pentru suflet, ochi pentru ochi, dinte pentru bdiat saufatd. Iar de va impunge boul rob sau roabd, sd se
pldteascd stdpdnului acestora treizeci de sicli de argint, iar
mdnd pentru mdnd, picior pentru picior, arsurd pentru
rd, rand pentru rand, vdndtaie pentru vdndtaie." boul sdfie ucis cu pietre."
,,Pentru ci legea e umbrd, inchipuiegte prin fiu gi fiicI
Este aga-numita lege a talionului. ,l-egea talionului
neamul liber al sfinfilor, iar prin rob gi roabd, pe cel inci rob gi
talionis) se reglsegte 9i in Codul lui Hamurabi gi in legile asi
aupus picatului. $i nu este acelagi lucru a slvdrgi un r[u impo-
ne. Ea are mai mult un caracter social decdt individual; i
triva sfinfilor sau a p[citogilor. De aceea nu se pedepsesc
ndndu-se o pedeapsd similari pagubei provocate, se
amdndoud acestea la fel.'a3e Faptul ci se permitea celui vi-
limitarea exceselor vendetei. De fapt aplicarea acestei legi
novat s[ pliteasci pref de rlscumpdrare vestegte Taina Spove-
s[-gi fi.pierdut foarte devreme brutalitatea primitivi, in i
daniei gi curifirea prin indeplinirea canonului.
rul poporului israelit fiind recomandati iertarea, accentuatil
33-34: ,,De va sdpa cineva o fdntdnd sau va descoperi
t6:ziu de fkistos."236 Origen afirm[ chiar cI asemenea
ofiintdnd Si nu o va acoperi Si va cddea in ea un bou sau un
nu sunt numite Lege, ci decizii sau legiuiri, cdci Legea
r r r n n;237 a r- -, asin, stdpdnul fidntdnii trebuie sd pldteascd argint stdpdnului
nului este fird prihand (Psalmul 18, 8)."' Credem, insi,
^--
lor, iar boul Si asinul sdfie al lui."
alta e opinia potriviti: ,,o astfel de porunc[ este cea mai
Dupi Clement Alexandrinul, vom rispunde inaintea Stii-
dovad[ a iubirii de oameni a lui Dumnezeu. Dumnezeu pAnului pentru cel ce s-ar pierde in groapa deschisd de noi; pu-
pus aceastii lege ca sI ne scoatem ochii unii altorq ci ca sI
tem sdpa gropi fie prin false invl{ituri, fie dezvdluind lucruri
ferim de a face aSa ceva altora, de frici s[ nu pifim gi noi
tainice celor ce inci sunt la misura dobitoceasc[.z40 Aceia rd-
fel."238
mdn in grija noastr[ pflnd la sffirgit.
26-322 ,,Iar de va lovi cineva pe robul sdu tn ochi
35-35: ,,Iar dacd boul cuiva va impunge boul altuia Si
pe slujnica sd o va lovi in ochi gi ea il va pierde, sdJ lase
vo muri, sd se vdndd boul cel viu Si prelul sd se impartd pe din
ca despdgubire pentru ochi. $i de va pricinui cdderea
tloud; de asemeneo Si pe cel ucis sd-l importd pe dtn doid. Iar
dinte al robului sdu sau al roabei sale, sd le dea drumul
de s-a Stiut cd boul afost impungdtor de multd vreme, dar std-
tru acel dinte. Dacd tm bou va tmptmge de moatte bdrbat
pdnul lui, fiind inStiinlat despre oceasta, nu l-a pdzit, atunci
femeie, boul sdfie ucis cu piefte Si carnea lui sd nu se scesta trebuie sd pldteascd bou pentru bou, iar cel ucis sdfie
ce, iar stdpdnul boului sd fie nevinovat. Iar dacd boul a
al lui."
tmpungdtor cu o zi sau cu doud sau cu trei tnainte, Si
Chiar gi fa{i de cei afla{i in starea dobitoceasc[ avem o
lui, fiind vestit despre aceasta, nu l-a inchis si boul a ucis
r[spundere.
bat saufemeie, boul sdfie ucis cu pietre Si stdpdnul lui sd
Crp.22r l-l5z ,,De vafura cineva un bou sau o oaie Si
dat morlii. Dacd insd i se va pune stdpdnului prel de
le va junghia, sau le va vinde, sd pldteascd cinci boi pentru un
pdrare, pentru sufletul sdu, ce vafi pus asupra lui aceea

lro
Sferrh,l Chiril al Alexandriei, inchinare si slujire ln duh si adevdr,
'36 lbid.
231 VM
Cf. o^ilii la Cartea lesirii,x,4 zao
Cf. Stromate,y, 54, 4
'3t Smntul Ioan Gur[ de Aur, Omilii la Mater, XVI, 6

106 107
bou gi patru oi pentru o oaie! Dacdfurul vafi prins,spdrgant
nu va fi vinovat
va fi fovit incdt sd moard, cel ce l-a lovit
rnoartea lui. Iar de vaface sceasta dupd ce a rdsdrit soat
vafi vinovat Si, pentru ucidere, vafi ucis. Cel ce afurat va
bul sd ptdteasci tot de nu are cu ce, sdfie vdndut el pet
Si,
celefurate
plata ielorfurate. Iar de se va prinde furul si se
izbucnifoc si va cuprinde spini si, intinzdndu-se, va arde
sau snopi, iau hoWa, sd pldteascd despdgubire indoit cel
aprins focul. De va da cineva vecinului sdu argint sau lucn
ta U iatrure si acelea vorfifitate din casa acestui om, de'
va gdsi furul, sd le pldteascd tndoit; iar de nu se va gdsi Ju
sdiind-stdpdnul casei tnaintea judecdtorilor si sdiure cd nu
a intins mdna asupra lucrului aproapelui sdu' Pentru tot
care s-ar putea fura: bou sau asin, oaie sau haind, sau
lucru pieidut, dbspre care va zice cineva: Acesta e al meu'
prtcina amdntdurira trebuie sdfie adusd inaintea judecdtgrll1
'si
cel ce vafi osdndit de iudecdtori sd pldteascd aproapelui
tndoit. De va da cineva spre pazd aproapelui sdu asin sau '
sau oaie, sau alt dobitoc Si va muri, sau vafi vdtdmat, sau
sdfacd amdndoiiurdmfutt tnaintea '
'lui, sd Stie cineva,
fird
cd cel ce a luat pe searna sa nu qi-a tntins mkna
lucrului aproapelui sdu, $i asa stdpdnul trebuie sd prir
jtndmdntil, iir celdlalt nu va cvea sd-l despqgu(as-c1;
'se
va fura de la el, sd pldteascd stdpdnului despdgubire'
insd va fi sfidsiat de fiard, sd-i aducd ceea ce a rdmas ca
rie Si nu va pldti despdgubire pentru vita sJ0qiatd' De va ir4
muia cinevi de h aproapele sdu vitd si dceea se va vdtdma
va pieri, Si stdpdnul ei nuvafifost cu eq, sd o pldteascd;
aaia ttapanul-ei afost cu ea, sd nu o pldteascd' Iar dacd a.
inchiriatd cu bani, se va socoti pentru chiria aceea"
Sunt stabilite pedepsele pentru furt $i desp[gubirile
tru diferitele pagube pricinuite aproapelui.
108
16-17'. ,,De va amdgi cineva o fotd nelogoditd Si se va
cu ea, sd o tnzestreze Si sd o ia de soqie; iar dacd tatdl ei
culca
ae vaferi si nu va voi sd o dea lui de femeie, atunci el sd pld-
leascd tatdluifetei cdli bani se cer pentru inzestrareafetelor. "
Legea ingrijegte gi de fete, care, ilt lumea veche, nu aveau
prea multe drepturi.
' 18-202 ,,Pe wdiitori sd nu-i ldsali sd trdiqscd! Tot cel
ce se impreund cu dobitoc sdfie omordt. Cel ce jertfeste la alli
dumnezei, afard de Domnul, sd se piardd."
Moartea e hdrdzitil pentru vrdjitorie, bestialitate 9i ido-
latrie.
2l-242 ,,Pe strdin sd nu-l strdmtorezi, nici sd-l apeSi,
tp6rare este pdcat strigltor la cer.
banifratelui sdrac din popo-
25-272 ,,Devei irnprumuta
lul Meu, sd nu-l strdmtorezi si nici sd nu-i pui camdtd. Iar de
vei lua zdlog haina aproapelui tdu, sd i-l intorci pdnd la asJin-
'::"i:21";;:n::fi
cdci sunt rnilostiv."
Prin hain6, se infelege aici ,,ve;m0ntul de deasupra (sin-
la, salma, beghed, kesut), care consta dintr-o bucatd pltratl de
ttofr de l6ni sau pir de cdmilS. Acest vegmint era folosit drept
lnvelitoare de noapte, de aceea nu se lua ca amanet dupd apu-
, , . ..241
lul soarerur.'
28: ,,Pe judecdtori sd nu-i grdieSti de rdu Si pe cdpete-
poporului
Itla - tdu sd nu o huleSti!"
intr-o or0nduire teocraticd, hula impotriva autoritililor
ofenseaz[ pe Dumnezeu, Cel ce di dregitoriile.
l'' AB, p. 119
109
 29302 ,,Nu intilruia a-Mi aduce pdrga aiei tnle Si a
cului tdu; pe cel intdi-ndscut dinfiii tdi sd Mi-l dai Mie!
meneo sd faci cu boul tdu, cu oaio ta si cu asinul tdu: '
zile sdJie ei lo mama lor, iar in ziua a opta sd Mi le dai Mi
,Nu n" aducem indatii ce suntem chema(i 9i ajunqi la
ceputurile credinfei gi inci neini(iafi in jertfa dumnezeiasr
frr[ de sdnge; ci mai int6i suntem catehizali 9i alerg[m sub
m4 adici sub Biserica, 9i ne intirim cu cuvdntul plIcut
cu laptele potrivit pruncului' (..') Deci ajunqi la b[rb[tie 9i
hrlni1i cu cuvintele catehiz6rii, ii aducem in ziua a opta,
dup[ ce a trecut timpul in care se aflau in prunc.ie 9i a
dup[ aceea altul in ca." s" poate imp[rtIgi in mod p:qiYil
na lui tlristos. C[ci ziua aopta inseamni timpul invierii'"''
3lz ,,Sd-Mi fiti popor sfdnt; sd nu mdncali corned
tocului sfdsiat de fiard tn cdmp, ci s-o aruncali la cdini!
."
Siagiat de fiari in cdmp e sufletul ajuns la cea mai.jo
stare; cu acesta s[ nu avem comuniune, ci s[-l l[slm cdini
adici duhurilor necurate.
Cap.23rl'32 ,,Sd nu iei aminte la zvon deiert; sd ni
uneSti cu-cel nedrept, ca sd fii martor mincinos! Sd nu te
dupd cei mai mulli, co sdfaci rdu; si la judecatd sd nu
ceior mai mulli, ca sd te abali de la dreptate; nici sdrac
la judecatd."
" pdrtinitorlegiuiri
nu-ifii
mai grosiere, iatd aici 9i sfaturi
Pe hng[
re finefe.
,,De vei tntdlni boul duSmanului tdu sau asinul.
4-52
rdtdcit, sd-l intorci si sd i-l duci! De vei vedea asinul t
Sului tdu cdzut sub povard, sd nu-l treci
cuvederea, ci
dici impreund cu el."
nu fteacd nici pe l6ng[
-Iud"ilo. legea le poruncea si
unui dugman cdzrttijos, iar tu vezi adeseori pe fratele tdu
de diavol gi cizut joi, nu la pimdn! ci in pr[pastia pdcatul
nu caufi sd-l scofi cu sfatul, nici nuJ indemni 9i nici nu te
Sfrntul Chiril al Alexandriei, Glafire la lesire,lfl
'02
110
duiegti si mai iei gi pe alfli in ajutor, dacL e cu putinfS, ca sE
pofi slobozi mldularul tiiu din g0tlejul frarei.'aa3,paci trebuie
il ridici vita de povar[ a dugmanilor tii, apoi cu atdt mai mult
trebuie s[ ridici sufletele prietenilor t[i, mai ales cdnd clderea
lor este mai grozavL C[ ei, neputdnd purta povara mdniei, ni
oad intr-o groapl, ci in focul gheenei. Tu, ins[, vezipe fratele
tlu cizut jos, strivit de povarS, iar pe diavol, alituri de el, af6-
fAnd focul, qi treci mai departe fEr[ inimE, fbr[ mili! E primej-
dios lucru s[ faci asta gi cu un animal!"24,,Domnul ne-a inv[-
pt, demult de tot, s[ nu ne bucur[m de nenorocirile dugmani-
lor nogtri pentru ca, depringi cu aceste fapte, s[ ne invefe s[ ne
ruglm pentru dugmani (Luca 6,28)."24s
6-92 ,,Sd nu judeci strdmb pricina sdracului tdu! De
(
Orice cuvdnt mincinos sd te fereSti; sd nu ucizi pe cel nevino-
Val Si drept, cdci Eu nu voi ierta pe nelegiuit. Daruri sd nu pri-
.
ileSti, cdci darurile orbesc ochii celor ce vdd Si strdmbd prici-
nlle cele drepte. Pe strdin sd nu-l obtjduiegti, nici sd nu-l strdm-
lorezi, cdci voi Stili cum e sufletul pribeagului, cd Si voi ali
tost pribegi in lara Egiptului."
Pasajul se adreseaz[ in special judecdtorilor.
10-11: ,,$ase ani sd semeni larina ta Si sd aduni roade-
le ei, iar tn al saptelea, las-o sd se odihneascd; $i se vor hrdni
ldracii poporului tdu, iar rdmdstlele le vor mdncafiarele cdm-
de pului. ASa sdfaci Si cu via ta Si cu mdslinii tdi."
E menfionat anul sabatic, descris pe larg inLevitic.
12: ,,In Sase zile sdlifaci treburile tale, iar in ziua a $ap-
Ea sd te odihnesti, ca sd se odihneascd si boul tdu, si asinul
ldu, Si ca sd rdsufle /iul roabei tale Si strdinul care e cu tine. "
,,Legea a rinduit Sdmbita ca si se odihneasc[ boul tlu
do jug gi sluga ta. Amindoi acegtia arati prin ghicituri trupul.
O[ci trupul este vita de jug a minfii lucr[toare, fiind nevoit si
$ll
lq Fqcere,XI'lII,4
t{.
xt II,90, r
111
poarte de sili povara virtulilor prin fapte. Tot el este qi s
min{ii contemplative, intruc6t slujegte in chip ralional
lor minfii care a ajuns la cunogtinfS, ca unul ce s-a p[tnrns 9i
ra(iune prin contemplafiile minfii. Sambeta este sffirgitul
dtrora, hdrdzind fieclruia odihna cuvenitii de bunurile
slujesc prin frptuire gi contemplati"."'ou
l3-llz ,,Pdzili toate cdte v-am spus Si numele
dumnezei sd nu le pomenili, nici sd se audd ele din gura
trd. De trei ori in an sd-Mi prdznuiesti: Sd lii sdrbdtoarea
melor. $apte zile sd mdndnci azime in timpul lunii lui A
cum fi-am poruncit, cdci tn acea lund ai iesit din Egipt;
te infiliSezi inaintea Mea cu mdna goald- Sd lii apoi
rea secerisului gi a strdngerii celor dintdi roade ale tale,
care le-ai semdnat in larina ta, Si sdrbdtoarea strdngerii
delor toamna, cdnd aduni de pe cdmp munca ta. De trei
an sd se tnfdyiseze inaintea Domnului Dumnezeului tdu
de parte bdrbdteascd ai tdi."
Sunt fixate slrb[torile anuale, prezentate pe
Levitic. in perioada mozaicd. acestea eraw Pastile
sdrbdtoarea azimilor (15-21Nisan sau Aviv);
sa;.l sdrbdtoarea secerisului (6 Sivan) Si Corturile smt
toarea culesului (15-22 Tiqri).
18-19: ,,Cand voi alunga neamurile de lafala ta Si
ldrgi hotarele tale, sd nu torni sdngele iertfei tale pe
nici grdsimea de laiertfa Mea cea de la sdrbdtori sd nu
nd pe a doua zi. Pdrga din roadele larinii tale sd o
casa Domnului Dumnezeului tdu! Sd nufierbi iedul in
rnamei sale!"
Desprejertfe se vorbegte aminuntit in Levitic. E i
sant6, ins[, ultima prevedere de aici: ,,Legea vrea sdJ
pe om bun[tatea incep6nd de jos, de la animalele necuv6nt{
re.'Qo1 Prevederea urm[rea si pund stavild cruzimii, ,,cu alte
'6 Sfintul Maxim Mf,rnrrisitorul, Capetele gnostice, 164
247
Clement Alexandrinul , Stromate,Il,92, I
tt2
vinte, s[ nu ajungl hrana unui animal viu condimentul unui
animal ucis gi nici cauza vie{ii s[ ajungi ajutor pentru consu-
marea cirnii"2a8. Ulterior, rabinii au extins prevederea, oprind
orice al[turare de carne cu produse lactate.
20-33: ,,Iatd Eu trimit inainteq to pe ingerul Meu, co sd
le pdzeascd in cale Si sd te ducd la pdmdntul acela pe care l-am
pregdtit pentru tine. Ia aminte la tine insuli; sd-l asculli Si sd
nu-i fii necredincios, cd nu te va ierta, pentru cd numele Meu
aste tn el. De vei asculta cu luare-aminte glasul sdu Si veiface
bate cdte ili portmcesc qi de vei pdzi legdmdntul Meu, imi veli
tl popor ales dintre toate neamurile, cd al Meu este tot pd-
ndntul, iar voi Imi veli fi preolie tmpdrdteascd Si neam sJiint.
Spune ctmintele acesteafiilor lui Israel: De veli asculta cu lua-
rc aminte glasul ingerului Meu Si veli implini toate cdte vd voi
tpune, voifi wdjmas vrdjmasilor tdi Si potrivnicilor tdi le voifi
potrivnic. Cdnd va rnerge inaintea ta ingerul Meu, povdluitorul
ldu, Si te va duce la Amorei, la Hetei, la Ferezei, lq Canaanei,
la Gherghesei, la Hevei Si la lebusei, si-i voi stdrpi pe acestia
de lafaya yoastrd, atunci sd nu te tnchini la dumnezeii lor, nici
td le slujeSti, nici sdfaci dupdfaptele acelora, ci sd-i zdrobesti
detot Si sd strici stdlpii lor. Sd slujeSti numai Domnului Dumne-
teului tdu Si El va binecuvdnta pdinea ta, vinul tdu, apa ta Si
voi abate bolile de la voi. in lara ta nu vafifemeie care sd nas-
cd inainte de weme sau stearpd; Si voi umple numdrul zilelor
lale. Groazdvoi trimite inaintea ta Si voi fngrozi detot poporul
u$upra cdruia veli merge Si voi pune pe fugd pe toli vrdjmasii
ldi. Trimite-voi tnaintea ta viespi Si vor alunga de la fala
yoostrd pe Amorei, pe Hevei, pe lebusei, pe Canaanei Si pe
Hetei. Dqr nu-i voi alunga de lafala voastrd intr-un an, ca sd
nu se pustiiascd pdmdntul Si ca sd nu se inmulleascd inaintea ta
tlarele sdlbatice; ci-i voi alunga incetul cu incetul, pdnd ce vd
vqi inmulli Si veli lua tn stdpdnire pdmdntul ocela. intinde-voi
fuilarele tale de la Marea RoSie pdnd la Marea Filistenilor Si
t'N
lbid.,il,94,2
t13
de la pustie pdnd la rdul cel mare al Eufratului, cdci voi da aceStia arderi de tot Si au jertfit vilei, ca jertJd de izbdvire
Dom_
mdinile voastre pe locuitorii pdmdntului acestuia Si-i voi nului Dumnezeu."
ga de lafapa ta. Sd nu vd amestecali Si sd nuface[i
cu ei, nici cu dumnezeii lor. Sd nu locuiascd ei in lara
ca sd nu vd facd sd pdcdtuili impotriva Mea; cd de ve,ti
dumnezeilor lor, aceStia vor fi cursd pentru voi. "
Dumnezeu fhg[duiegte israelifilor s[ le dea biruinfa
fafa popoarelor canaanite, dar ii avertizeazl s[ se fereascd
religiile acelora. Un inger vacdl5ltzipe lsrael; dar,lacapi
33, acesta va primi o alti conota{ie...
12. Cortul sfdnt (24, | - 27,21)
Ctp.24,l-4'. ,,Apoi a zis Dumnezeu imd.Si cdtre
Suie-te la Domnul, tu Si Aaron, Nadab, Abiud Si Saptezeci
tre bdtrdnii lui Israel Si vd inchinali Domnului de departe.
mai Moise singur sd se apropie de Domnul, iar ceilalyi sd
apropie; poporul de asemenea sd nu se suie cu el! Avenit
Moise Si a spus poporului toate cuvintele Domnului Si
Atunci a rdspuns tot poporul intr-un glas Si a zis: Toate
tele pe care le-a grdit Domnul le vomface Si le vom asculta!
Moise a scris toate cuvintele Domnului. $i el, sculdndu-se
de-dimineald, a zidit jertfelnic sub munte Si a pus
stdlpi, dupd cele doudsprezece seminlii ale lui Israel."
E greu de spus cdte au fost urcirile lui Moise in
evenimentele nefiind redate cronologic. Se pare cd, dupl o
mi suire, Moise a cobordt cu Decalogul, urmdnd o a
censiune, spre a primi indrumlri cultice. Acum suie gi
dar e amintit doar la 24,13. Aici sunt numili Aaron gi fiii
Nadab gi Abiud. ,,Fiii nlscufi din Aaron ne arati neamul
sfinfit. Iar bltranii, pe cei alegi ca buni. Aaron iar[gi e
lui Hristos, Arhiereul sfhnt gi ftri de p[cat, prin Care am
mit nagterea prin Duh gi ap6. ''2ae
5z ,,4 trimis apoi tineri dintre fiii lui Israel, de au

'n' Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Ill

tt4 115
pement, cea bolnave in ea insigi prin legea plcatului (...).
fine de firea trupului, pare a se afla gi sub jugul p[catului,
nu avea experien{a lui."2so
6z ,,Atunci Moise, ludnd jumdtate din sdnge, l-a
intr-tm vas, iar cu cealaltd jumdtate de sdnge a stropit
nicul."
,,Pe cflt se pare, o parte arat[ inv[pfura moral[ a
lepciunii, iar o parte pe cea misticS. Partea turnatii in vas
moral[, iar cea virsatii pe altar este mistic[, prin aceea cl
vlrsati in min(ile omenegti prin oarecare insuflare gi prin
dumnezeiesc, pentru ca ele sd simtl cele de cuviinfi gi si
umple de credinti in Dumnezeu."2sl
7-82 ,,Dupd qceea, ludnd cartea legdmdntului, a
auzul poporului; iar ei au zis: Toate cdte a grdit Domnul le
face Si le vom asculta! Dupd aceea, ludnd Moise sdngele, a
pit poporul, zicdnd: Acesta este sdngele legdmdntului, pe
l-a incheiat Domnul cuvoi, dupd toate ctnintele acestea."
,,Iar cd e necesar s[ se sfinfeascd prin sdnge cei ce
la (m[sura sfinleniei) gi doresc sd se apropie de
ar6tat-o Moise stropind cu sdnge tot poporul gi insugi
tul. Dar vom afla gi prin aceasta cE omul nu se poate sfinfi
gur. (...) CIci nu spal[ legea pdcatele, ci o face aceasta
Tainelor prin Hristos."252
9-10: ,,Apoi s-a suit Moise Si Aaron, Nadab, A
Soptezeci dintre bdtrdnii lui Israel Si au vdzut locul unde
Dumnezeul lui Israel; sub picioarele Lui era ceva, ce
cu un lucru de safir, curat Si limpede ca seninul cerului. "
,,Auzi cum au vdzlt locul numit al lui Dumnezeu,
chipul tiriei cerului. C[ci cerul e strdlucitor gi culoarea cea
inaltd gi etericd e asemenea safirului. Cici cerul e locul cel
cuvenig in care locuiegte Dumnezeu, odihnindu-Se in
zto
lbid.
"'Ibid.
"'Ibid.
116
dezbrdcatde omul cel vechi gi s-a imbrdcat in omul harului, ve-
de gi starea sain vremea rugiciunii, sem[ndnd cu safirul sau
Cu azurul cerului, stare pe care Scriptura o numegte gi loc al
lui Dumnezeu,vilzut de bltrdni pe Muntele Sinai.,'2sa
llz ,,Dar El n-a intins mina Sa irnpotriva aleSilor lui Is-
rael, iar ei au vdzut pe Dumnezeu, apoi au mincat Si au bdut. "
,,Au mdncat Si au bdut: semn cd erau vii, dar poate fi
vorba gi de un pr0nz ritual, cu care se incheia de obicei un les[:
mdnt, o alianfi,, un contract, un armistif,r.,,"t Aaron, Nadlb,
Abiud gi cei gaptezeci au urcat numai p6n[ aici.
l2-l4z ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Suiete la Mine fn
munte Si fii acolo, cd am sd-li dau table de piatrd, legea Si po-
runcile, pe care le-am scris Eu pentru tnvdydtura lor! Atunci,
gculdndu-se Moise impreund cu losua, slujitorul sdu, s-a suit
ln muntele Domnului; iar bdtrdnilor le-a zis; Rdmdneli aici
pdnd ne vom intoarce la voi. Iatd Aaron Si Or sunt cu voi; de
vq ovea cineva pricind, sd vind la ei. "
Iosua e pomenit aici ca insofitor al lui Moise, dar el nu a
fost amintit intre cei chema{i si urce in munte. ,,Observl cI a
fost chemat Moise, care a primit legea cea inc[ in umbre gi li-
tere, dar se suie impreund cu el gi Iosua cel impreund chemat,
ca chip al lui Hristos, Care nu e chemat de Tatil in mod egal
ou ceilalli. C[ci e pururea cu El. Dar face celor chemati calea
cu putinfd de folosit, mijlocind qi mergdnd impreund. pentru
c[ este cu neputint[, precum am zis, de-a ajunge inlduntrul lui
Dumnezeu gi Tatil in alt mod dec0t prin mijlocirea Lui.,,2s6
7r1
lbid.
154
deosebirea patimilor, lB
rr5
?t6 cit.,III
tt7
Nu e clar ce au fdcut ceilalfi, insd capitolele urmitoare dau
infeles c[ ei s-au intors la Popor.
15-18: ,,5-a suit deci Moise Si losua in munte si un
a acoperit muntele. Slava Domnului s-a pogordt pe Mu;
Sinai Si l-a acoperit norul Sase zile, iar tn ziua a $aptea o
gat Domnul pe-Moise din mijlocul norului' Chipul slavei Dt
'nului
de p"ia6"t rnuntelui era fn ochii fiilor lui Israel
ca
mistuitor. ii t-o suit Moise pe munte Si a intrat in mii
foc
"norului; de zile Si patr
Si a stat Moise pe munte patruzeci
de nopli.
',,$ti-
cd Moisi prin p tst s-a urcat in munte' Ci n-ar
inarditsl se apropie de vffirl muntelui care fumega' nici n
fi cutezztsi intre in nor, dac[ n-ar fi fost inarmat cu posful'"
putut
Totuqi, un post atdt de indelungat surprinde' ,,Cum a
tura irupului s[ se cheltuiascd at6ta vreme, frr[ s[ se ir
geasci t""u se imprIgtia din puterea lui in fiecare
""
lceastl nedumerire o dezleagd cuvdntul lui Dumnezeu'
zice: Nu numai cu pdine va trdi omul, ci cu tot cuvdntul
c 10-11: ,,Chivotul legii sd-l faci din lemn de salcdm:
(Deuteronom 8, 3;Matei 4' 4)'
iese din gura lui Dimnezeu
Cip.25,l'5'. ,,Ahmci a grdit Dumnezeu cu Moise si a
Spune fiiior lui Israel sd-Mi aducd prinoase: de
la tot or,
pe care-l lasd inima sd dea, sd primesti prinoase pentru
Iar prinoasele ce vei primi de la ei sunt acestea: aw' ctt
arimd; mdtase violetd, purpurie si stacoiie, in Ei pdr de
Piei de berbec vopsite rosu, piei de vilel de mare si
salcdm."
frri s6nge 9i fhrd suflet. Acela
picatului este deja mort in el,
viefui gi nu va mai stlPdni in
prin
larele sale."25e E vestitl patima ,'rndntuitoare, inchipuitd
care din cele spuse: prin pielea rogie, singele, iar prin Par'
m doud inele pe cealaltd laturd. Sdfqci pArghii din lemn de sql-
tea. Fiindc[ p{ql in trupul omului este fbrl sim{ire; de aceea e
chipul mo4ii."260 Cdt privegte metalele prelioase, ele pot inchi-
pui strilucirea virtulilor, sau atributele divine.
6-9: ,,Untdelemn pentru candele, aromate pentra mirul
de uns Si pentru miresmele de tdmdiere; piatrd de sordiu Si pie-
tre de pus la efod Si la hoSen. Din acestea sd-Mifaci locas sfint
gi voi locui in mijlocul lor. Cortul ;i toate vasele Si obiectele lui
sd le faci dupd modelul ce-li voi ardta Eu; aSa sd le faci!"
Lui Moise i s-a infEligat, in chip tainic, un cort imate-
l rial, pe care Israel avea s5-l reproduc[ in chip vdzut, din mate-
riile indicate. ,,Cortul acesta este Hristos, puterea gi infelepciu-
nea lui Dumnezeu, Care, nefiind frcut de mdnd dupd firea Lui,
primegte sE Se pllsmuiasci atunci cdnd e de trebuinfi sd fixe-
ee acest cort intre noi. Astfel, in oarecare fel, acelagi cort este
pi nefrcut gi fEcut, in prima calitate existAnd de mai inainte ca
necreat, iar in a doua primind aceastd alcdtuire vdzutd, f[c6n-
du-se creat."261
lung de doi coli Si jumdtate, larg de un cot Si jumdtate Si inalt
de un cot Sijumdtote. Sd-lfereci cu aur curat, Si pe dinduntru Si
pe dinafud" Sts, tmprejurul lui, sd-ifaci cmund imptetitd de aur. "
,,Chivotul de aur unde sunt tablele legdmAntului (...) nu
Gste altceva decdt infelegerea noastr6, unde noi trebuie s6 in-
tcriem legea lui Dumnezeu.''u' Sau lemnul de salcdrru fiind ne-
putrezitor, inchipuie fiupul nestric[cios al Domnului, aurul ar[-
tfind dumnezeirea Sa. Cununa de aur vestegte demnitd{ile Sale,
tmpdrlteascd gi arhiereasc[. Acest Chivot ne descoperE Legea
'dumnezeiascS.
12-18: ,,Apoi sd torni pentru el patru inele de aur Si sd
leprinzi tn cele patru colluri ale lui: doud inele pe o laturd Si

257
Sfeotol Vasile cel Mare , Omilii si ctndntdri,l,5 il Smrrn l Grigorie de Nyssa, op. cit.
258 bt thtd.
Nil Ascetul, op. cit., 14
cit.,Xll h't).ig"n, Omilii la Cartea Numerii,X,3
"n Oig"n,op. 5

118 119
cdm si sd le imbraci cu aur. $i sdvdri pdrghiile prin inelele
pe laturile chivotului, tncdt cu aiutorul lor sd se poarte
tul. Pdrghiile sdfie necontenit in inelele chivotului. Iar in
vot sd pui legea, pe care !i-o voi da. Sdfaci Si un capac la
vot, de aur curot, lung de doi coli Si iumdtate, si lat de un
Si jumdtate. Apoi sd faci doi heruvimi de aur;
gi sd-i faci
dintr-o bucatd, ca Si cum ar rdsdri din cele doud capete
capacului.
E o dovadd c[ sunt ing6duite reprezentdrile
atunci cdnd ele :urmeazl unor viziuni dumnezeiegti qi nu
rodul inchipuirii. Lucrurile sfinte sunt, de altfel, lucrate
asistenfa Duhului Sfhnt.
19-202 ,,Sd pui un heruvim la un capdt Si un heruvirn
celdlalt capdt al capacului. Herwimii aceStia sdfie cu ar
intinse pe deasupra capacului, acoperind cu aripile lor
cul, iarfeyele sd si le aibd unul spre altul; spre capac sdfie
lele heruvimilor."
,,Stdlpii inalfi, strilucitori de poleiala argintie gi aurie,
verigile qi heruvimii care acopereau cu aripile lor chi
toate celelalte c0te le infEligeaz[ descrierea alc[tuirii cortu
sunt, pentru cel ce privegte spre cele de sus, Puterile mai
sus de lume, contemplate in cort, care, din voia dumnezei
suslin toate. Ele sunt adeviratele noastre susfinitoare, trit
se slujeasce celor ce vor primi m6ntuirea."2u' Sfrntul Ioan
maschin pornegte de [a acest loc scripturistic pentru a
cu iconoclagtii: ,,Heruvimii care umbreau ilastiriul nu erau
crul m6inilor omenegti? Dumnezeiasca ScripturS, insd,
cei ce se inchind celor cioplite, dar Ei pe cei carejertfesc
nilor. Astfel, idolii plgdnilor sunt de disprefuit 9i oprili,
erau inchipuirile demoni 1clr."264
2l-292 ,,Apoi sd pui acest capac deasupra la chivot,
in chivot sd pui legea ce i1i voi da. Acolo, intre cei doi
2u'
264
Sfentul Grigorie de Nyssa, op. clf.
Dogmatica, rV, 16
120
vimi de deasupra chivotului legii, Md voi descoperi lie Si ili
voi grdi de toate, cdte arn a porunci prin tine fiilor lui Israel.
Sdfaci apoi masd din lemn de salcdm: lmgd de doi coli, latd
de un cot, inqltd de un cot gi jumdtate. S-o imbraci cu aur cu-
, rut $i sd-i faci imprejur cunund de aur, impletitd. Sd mai faci
lmprejurul ei pervaz inalt de o palmd Si tmprejurul pervazului
'
td faci cunund de aur. Sd mai faci patru inele de aur Si sd
prinzi cele patru inele sub cunund, in cele patru colluri de la
picioarele mesei. Inelele sd fie tn pervoz ca niSte torli pentru
pdrghii, ca sd se poarte cu ele masa. Iar pdrghiile sd le faci
tlin lemn de salcdm, sd le fereci cu aur curat gi cu ele se va
Purta n osa. Apoi sdfaci pentru ea talere, cddelnile, pahare Si
cupe, ca sd torni cu ele; acestea sd lefaci din aur curat-',
Degi aurul e adesea o ispitE, prezenta sa abundd in sanc-
tuar. Dup[ Evagrie Ponticul, sunt de dou[ feluri gdndurile ce
[o incearc[: drdcegti gi nepdtimage; gindul dricesc indeamn[
la cdgtigarea aurului frr[ rugine gi zugrdvegte desfrtarea gi sla-
Va ce vin de pe urma lui; in schimb, gdndul nepdtimag aduce
ln minte doar forma simpli a aurului, despdrfitd de patimd gi
hcomie."265
30: ,,Iar pe masd sd pui pdinile punerii inainte, cqre se
Vtr afla puntrea inaintea Mea."
E o preinchipuire a Euharistiei: ,,P6inile punerii inainte
trchipuiau aceasti pdine. Aceasta e jertfa cea curat6, adicl ne-
dngeroasE, care a spus Domnul, prin profet, sI I se aduc[ de
le r6s[ritul soarelui pind la apus (Maleahi l, I l)-.'uu
31-40: ,,Sdfaci sfeqnic din aur curat. SfeSnicul sd-l faci
bdtut din ciocan: fusul, bralele, cupele, nodurile Siflorile lui sd
dintr-o bucatd. $ase brale sd iasd pe cele doud laturi ale lui;
braye ale sfeSnicului sdfie pe o laturd a lui Si trei brale ale
icului sd fie pe cealaltd laturd. El va qvea la un bral trei
ilpe tn forma florii de migdol, cu nodurile Si Jtorile lor, Si la alt
lt cf. op. ctt.,l
Sfrntul Ioan Damaschin, Dogmatica, lY, 13
t2t
 \at ya qvea tyei cupe informaJtorii de migdat, cu nodu, Cap.26rl: ,,Cortul insd sd_lfaci din zece covoare de
in
florile lor. ASa vor aveq toate cele gase brale, ce ies din tdsucit si de mdtase violetd, stacojie
Si visinie; in lesdtura lor
sf-e1nicylui lar pe finul sfeSnicului sd
fie patru cupe in j ld,faci chipuri de heruvimi qlese iu iicusintd.,,
/lorii de migdal, cu nodurile SiJtorite lor; in nod sib doud
le, un alt nod sub ahe doud brale Si tm al treilea nod sub 1tr, prin
din urmd dgud braye, iar in vdrful.fusului sfeSnicului sdfie 2
a cupd tnformaflorii de migdal cu nodul gifloarea ei. Nodi de coSi,
Si ramurile acestea sd fie dintr-o bucatd cu sfesnicul. El voarele sd aibd aceeasi mdsurd. Cinci covoare
se vor uni la un
sd fie lucrat tot cu ciocanul, dintr-o singurd bucatd de loc si celelalte cinci iar se vor uni ra un roc celelarte cinci
rat. Sd-i Jaci Sapte candele Si sd pui in el candelele rcestea] si iar
i de mdtase violetd, pe
sd lumineze latura dinfasa lui. Sd-ifaci mucdri tdvile de
Si t intdi de acoperiS, Si tol
curat. Dintr-un talant de aur curat sd se.facd toate obi
acestea. Vezi sdfiici acestea taate dupd madelul ce s_a
li oealattd jumdtatedeacoperg.r*r:;,";:":#::ri:1ff,f:h
in munte. " govor si pe morginea covorului
ce are a se uni cu el idfaci tot
,,Sfegnicul aruti,cd,cel ce wea sd lumineze pe allii glncizeci de cheotori- cheotorile
acestea sd rdspundd inere cu
s[ fie solid din toate p[rfle qi si nu aibd nimic ,gor ruu allele' sdfaci cincizeci de copci din aur si cu copcire acestea
s[ fie cioc6rrite afard toate cele de prisos, care nu pot ld uneSti cele
pild6 a unei viefi hr[ prihana, celor ce ar privi.,'267 3au,
despre bra{ele sfegnicului ce se inalfh ca niEte ramuri
qut coitutui
g!p!d: ca sd acoperi cortul. Unsprezece
'fr"!'""XL*f;:;;;
covoore cle aceitea sd
singuri tulpin5, pentru ca lumina ,6 ,* .*o"..e imbel Ittci. Lungimea unui covor sd fie de treizeci tle coli, qi ldtimia
darnic din toate pdrfile, nu_vei gregi de te vei g6ndi la raz, Unui covor sdfie de patru coli; cele unsprezece
covoare sd aibd
multe feluri ale Duhului".268 ,,sfegnicul de aur e chipul lui loate aceeasi mdsurd. Sd meSti intre ile cinci covoare
tos. Cici Fiul e prin fire gi cu adev[rat Dumnezeu. Iar Si ce_
lelalte sase covoqre iar sd le tnesti intre ele. Jumdtatea
cirea gi inllfimea dumnezeiasc[ trebuie asemlnati cu din al
Suselea covor sd o indoi in partea de dinainte a cortului.
(...). Faptul ci sfegnicul s-a tumat aratii chipul ales, adicd r sd
foci cincizeci de cheotori pi marginea covorului din capdtur
fia dumnezeiascd a lui Emanuil" Iar nipte ramuri la dreapta anei jumdtdli, ca sd se poatd uni iu cealaltdiumdtate;
stringa r[sar ca dintr-un trunchi de arbore gi se inalfi i,m1 Sf culte
elncizeci de cheotori sdfaci ra marginea
cu fusul din mijloc qi se ridic[ p6ni la aceeagi inaitime. "rtritott"iiiitaii'a"
ucoperis, care trebuie unitd c r cea dintdi. Sayaciapoi iin"i
unul fiind dupd fiinfa, e socotit a fi multiplu prin feluri leci de copci din aramd Si sd vdri copcile ocesteo in
cheotori
crlri, dar nimic nu e striin gi adaus din afard ia El, cu t 1l sd unesti celelalte doudjumdtdli di acoperis, ca sd/ie unul
datoriti atributelor dumnezeiegti nu e cugetat a fi simplu. Ulngur. Iar prisosul de acoperis, oj
i_
tose;te de la acoperiSul cortului, sd
a
eortului. Partea insd din lungimea acoperiSului,
267 care prisosesle
268
o4. cit.
26e 17"
i, inchinwe gi slujire in duh Si adevdr, O.igen, Omilii la Corteq lesirii,Xlll,5

122 123
de o parte Si de alta a cortului, sd atdme peste perelii co
ft[tase; din p5r de capr[; din piei de berbec vopsite in rogu; din
piei de vi(el de mare, de culoare albastr[. Pentu ultimul aco-
de o parte un cot Si de alta un cot, ca sd-i apere' Dupd
sdfaci cortului un acoperis de piei roSii de berbec Si tncd perimdnt, Septuaginta are epikalimmata dermata iakinthina.
acoperis de piei de vilel de mare pe deasupra. Sd faci q ,,Acestea arItau pe flristos, Acoperimintul Bisericii. $i anume
pentru
're.
cort scdnduri din lemn de sqlcdm, ca sd stea ln pici' 0lbastru, ca pe Cel ce e din cer gi de sus; gi de culoare rogie, ca
pe Cel ce a venit in trup."27r Traducerea de care ne folosim nu
Fiecare scdndurd sd ofaci lungd de zece coli Si latd de
cot sdfiefiecare scdndurd. O scdndurd sd aibd lndic[ aici culoarea albasfrl, ci doar [a36,19.
Sijumdtate
ud cepuri la capdt, unul in dreptul altuia. Asa sdfaci la tr 3lt ,,Sdfaci o perdea din in rdsucit gi de mdtase viole-
scdndurile cortului. $i scdnduri de acestea pentru cort sd ld, stacojie Si viSinie, rdsucitd, iar in lesdtura ei sd aibd chi-
doudzeci, pentru latura dinspre miazdzi. Sub aceste doudz'
puri de heruvimi alese cu iscusinld."
scdnduri sd faci patruzeci de postamente de argint: cdte ,,In grecegte: katapdtasma (: perdea; draperie). Echiva-
postamente sub o scdndurd, pentru cele doud cepuri ale lentul ei liturgic din cultul ortodox e impropriu numit uneori
doud postamente pentru altd scdndurd, pentru cele doud c eatapeteasmd (perdea); mult mai potrivit e iconostas sa:u tdm-
pld (aceasta, de la templum)."272
ale ei. Doudzeci de scdnduri sdfaci pentru cealaltd laturd,
spre miazdnoapte. $i pentru acestea sdfaci patruzeci de 7
32: ,,$i s-o atdrni cu verigi de aur pe patru stdlpi din
mente de argint, cdte doud postqmente sub o scdndurd gi lemn de salcdm, imbrdcali cu aur Si asezali pe patru posta-
postamente pentru altd scdndurd; iar pentru parteq dt nente de argint."
-cortului, Cei patru st0lpi inchipuie ,,cele patru testamente v@hi'273,
care vine spre asfinlit, sdfaci Sase scdnduri' ,t,
fdicd legdm6nful incheiat de Dumnezeu cu Adanr, cu Noe, cu
scdnduri sdfaci pentru unghiurile cortului din partea
Avraam gi cu Moise. Ne putem gdndi gi la numdrul Sfinfilor
a lui. Acestea sd fie de doud ori mai groose Si sus unite 1
Evangheligti, care binevestesc in toati lumea (in cele pafiu punc-
un inel. Asa trebuie sd fie amdndoud la fel pentru amdi
cardinale).
unghiurile. $i asavorfi opt scdnduri pentru partea dinda lo
33-35: ,,Dupd ce vei prinde perdeaua tn copci, sd aduci
si pentru cele gaisprezece postamente de argint,
"oitului
doud postimente sub fiecare scdndurd, pentru cele doud Acolo dupd perdea chivotul legii Si perdeaua vd va despdrli
puri ile ei. Sdfaci apoi pdrghii din lemn de salcdm" cinci 1 flstfel sfinta de sJknta sJintelor. La chivotul legii din s/dnta sfin-
ghii pentru scdndurile de pe o laturd a cortului, cinci pd lelor sd pui capacul. Iar dincodce, tn afard de perdeo, sd pui
lnusa $i in fala mesei sd pui sfesnicul; tn partea de miazdzi a
p"ri,
'ghii
scdndurile de pe cealaltd laturd a cortului si cinci
pentru scdndurile din partea de la fundul cortului' eortului sdJ pui. Masa insd sd n-o pui in partea de miazdnoap-
lc a cortului."
iirc spr" asfinlit. Iar pdrghia din mijloc va trece prin
duri ile la ui capdt la celdlalt al cortului. Scdndurile sd le ,,in paftea de miazdnoapte a altarului tlmdierii igi avea
braci cu aur; iielele, prin care se vdrd pdrghiile, sd le faC loc masa, pe care se puneau pdinile, pentru c6, dintre toate
aur si sd imbraci cu aur si pdrghiile. $i asa sd tnighebezi
tul dupd modelul care li s-a ardtat in munte'"
E descrisd alcltuirea cortului; in capitolele ttnale
reveni asupra acestora. Cortul avea patru acoperiminte: de

124 125
tF-
vinturile, vinturile de lamiazilnoapte sunt cele mai
cregterii roadelor. Pdinile ar putea fi locaqurile Bisericilor
re sunt unite intr-un singur trup Si intr-o singurl adunare.
36-37: ,,Apoi sdfaci o perdea la uSa cortului, de
se violetd, stacojie Si viSinie, rdsucitd Si de in rdsucit, cu
alese in lesdtura ei. Pentru perdeaua aceosta sd faci
stdlpi din lemn de solcdm si sd-i imbraci cu our. La ei sd
verigi de aur Si sd torni peste ei cinci postamente de aram
Perdeaua era ,,o piedicl pentru necredin{a
oprea intrarea celor ce se aflau inSuntrul zidului incon
tn legiturl cu acegti cinci st0lpi, intr-un chip cu totul
sunt fr0nte de Mdntuitorul cele cinci pAini 9i este
ele mul{ime a care-Lascultase (Ioan 6, g)"."t
Crp.27,l-4: ,,Sdfaci uniertfelnic din lemn de
lung de cinci coli, lat de cinci coli. Jertfelnicul sdfie tn
colluri Si indllimea lui de tei coli. In cele patru colluri ,
sd faci coarne. Coarnele sd fie ca rdsdrite din el si
imbraci cu aramd. Apoi sd-i foci cdlddri pentru pus
lopdlele, lighene, furculile si cleste. Toate uneltele
le faci din aramd. Sdfaci iertfelnicului o impletiturd, un
cdmasd din sdrmd de aramd, Si la tmpletitura aceasta sd
in cele patru colluri ale ei, patru inele de aramd."
Cele patru coarne ce rlsar din jertfelnic inchi
Crucea pe care s-a adus Jertfa cea adevdtati' Plasa de
care proteja jertfelnicul, ar putea fi apropiatd, dup[ scop,
actuala ripid6, un fel de evantai lucrat din metal, cu
protejeazl Cinstitele Daruri, spre a nu cddea ceva necun
ele. Ripida simbolizeazi heruvimii ce stau in jurul tronului
vei dumnezeiegti. Protejarea jertfei atenfioneaz[ pe ,,cei ce
s6-gi p[zeasci cugetarea lor curat[ ca pe un templu (cI)
buie s[-gi ingr[deascl inaintea sim{urilor piedici, din
rile care se infricogeazd" dejudecata viitoare, precum s-au
"o hbid.,Y,35,34
"5 lbid.,y,33,34
t26
tocmit acolo ingr[dituri (...), ca s[ nu pitrund[ nimic din cele
necrtrate"276. Un alt aspect: ,,[a seama deci cI jertfelnicul sluji-
rii cerute de lege e cu totul aurit. in aceasta, Dumnezeu ne-a
lnfrfigat clar ghicitura c[ legea nu procurl pe Duhul Sfhnt gi
puterea slujirii in chipuri nu a fost cinstit[ cu un astfel de har.
Clci era un duh de robie peste Israil. $i harul ni s-a dat noul
prin Hristos, dupd invierea din morgi."277
5-8: ,, Sd imbraci cu cdmasa aceasta psrtea de jos a jert-
felnicului, ca sd fie tmpletitura pdnd la jumdtatea jertfelnicu-
lui. Sdfaci pentru jertfelnic pdrghii, din lemn dc salcdm, Si sd
le imbraci cu aramd. Drugii acegtia sd-i vdri prin inele, pe de
o parte Si pe de alta a jertfelnicului, ca sd poatd fi purtat. Iar
Jertfelnicul sd-l faci de scdnduri, gol induntru. Dupd cum li
t-a ardtat tn munte, aSa sd-l faci. "
Jertfelnicul e gol in[untru: ,,I4eea este aceea de scobitu-
r[ in lemn sau de trunchi g[unos. tn loc]#le de popas, golul
cra, probabil, urrrplut cu pietre sau nisip.""o
9-10: ,, Cortului sd-i faci curte. Pe partea din miazdzi,
perdelele sdfie de in rdsucit, lungi de o sutd de coli numai pe
parteo aceasta. Pentru ele sdfaci doudzeci de stdlpi Si pentru
ei doudzeci de postamente de aramd; cdrligele la stdlpi Si ve-
rigile lor sdfie de argint."
St6lpii Bisericii sunt,,sluj itorii tainelor dumnezeiegti. C[ci
Scriptura pe apostoli, pe invd{[tori qi pe proo-
ljl,li#..u,e
11-19: ,,Tot aSa Si pe latura dinspre miazdnoapte sdfie
pcrdele de o sutd de coli tn lungime Si la ele doudzeci de
tldlpi, iar sub ei doudzeci de postamente de aramd; cdrligele
Si verigile stdlpilor sd fie de argint. in latul cur{ii, pe pitea
tlinspre asfinlit, sdfie perdelele lungi de cincizeci de coli qi la
ele zece stdlpi Si la stdlpi zece postamente. Tot de cincizeci de
176 cit..50
i::.
178
Alexandriei, op. cit.,IX
l?e
de Nyssa, op. cit-
127
 colisd fie perdelele din latul curlii in partea dinainte,
dinspre rdsdrit; si la ele zece stdlpi Si sub ei zece
Din aceStia, cincisprezece coli la un capdt al laturii sd
perdelele, cu trei stdlpi ai lor Si cu trei postamente,
celdlalt capdt cincisprezece coli sdfie perdelele lafel, cu
stdlpi ai lor Si cu trei postamente. Iar la mijloc, poqrta c
largd de doudzeci de coli, sd aibd perdele de ldnd
stacojie Si visinie, rdsucitd Si de in rdsucit, cu patru
patru postamente. Toli stdlpii curlii imprejur sdfie
mgint Si unili cu legdturi de argint, iar postamentele lor
de aramd. ASadar lungimea curlii sd fie de o sutd de
ldyimea peste tot de cincizeci de coli, perdelele sd fie dd
rdsucit, iar postamentele stdlpilor, de aramd. Toate
toate uneltele Si toli ldruSii curlii sd fie de aramd. "
Asupra acestora se va reveni in capitolul 38.
20-2lz ,,Sd porunceStifiilor lui Israel sd-li aducd
lemn curot pentru luminat, stors din mdsline, ca sd ardd
nicul in toatd vremea, in cortul adundrii, infala perdelei
de dinaintea chivotului legii. Sfesnicul il va aprinde
fiii lui, de seara pdnd dimineala, inaintea Domnului.
e legea veSnicd pentrufiii lui Israel din neam in neam."
,,Candelele le aprinde Aaron (arhiereul) qi ceilalli
ce urmeazi, dupd el. C[ci lumina lui Flristos se pistreazi
sd in Biserici, prin destoiniciile celor ce au mogtenit
care fac luminoas[ mintea celor credinciogi, prin
drepte. Aceasta socotesc cE inseamni a aprinde candelele
sear[ p6n[ dimineafi. Clci r[tdcirea diavoleascl socotesc
un intuneric gi povegtile cefoase qi intunecate ale ereticilor
sili de evlavie cred cd sunt ca o noapte spiritual[ cdzult5i
mintea oamenilor."280 Acestea s,tnt lege veSnicd pentru.l
Israel. Dar Israel cel adevdrat e multimea celor
ciogi, care-l urmeazi lui Hristos. Astfel cI licagul de inchi
9i obiectele de cult rimfln gi in Biseric6, chiar daci intr
chip gi cu un nou in{eles, mai profund. Trecerea de la li
280
Sfinfi,] Chiril al Alexandriei, op. cit.,lx
t28
Duh nu inseamnd cldere din sacru in profan, cum se int6mpl6
ln Protestantism. Legea e plinit[ in Biserici, nu abrogati (cf.
Matei 5, 17). Vechile chipuri sunt plinite prin raportarea lor la
Hristos, dar nu sunt desfiinfate.
13. VeSmintele preoleSti (28, 1-43)
Cap. 28, l-2: ,,Sd iei cu tine pe Aaron, fratele tdu, Si pe
fiii lui, ca dintrefiii lui Israel sd-Mifie preoli Aaron Sifiii lui
Aaron: Nadab, Abiud, Eleazar Si ltamar. Sd faci lui Aaron,
,fratele tdu, veSrninte sfinlite, spre cinste Si podoabd."
Dumnezeu cere ca preofii sd se distingi, incepind cu
vegmintele lor, de restul poporului.
3z ,,Sd spui, dar, la toli cei iscusifi, pe care i-am umplut
de duhul inlelepcitmii Si al priceperii, sdfacd lui Aaron veSmin-
te sfinlite pentru ziua sfinlirii lui, cu care sd-Mi slujeascd. "
,,Desigur, megteri iscusili (de care va fi vorba gi la 31,
l-6), dar considerafi ca niqte harismatici; cel ce produce opere
menite sfinfeniei e mai mult decdt un simplu megtegugar.,,28l Ei
au fost umplufi de duhul in,telepciunii gi al priceperii. ,;A.cesta
nu-i altceva dec6t pricepere4 puterea aceea sufleteasc[ de a
contempla existen{ele, puterea de a fi consecvent, puterea de a
deosebi ceea ce este asemenea, puterea de a compara, de a
porunci, de a interzice gi de a conjectura cele viitoare.,,282 Nu
se incredinfeazd, oricui lucrarea celor sfinfite: ,,Cei inlelepli cu
mintea au o- insugire fireasci proprie; acegtia primesc de la cea
mai inaltl inlelepciune duh de tn{elegere sut o form6 dubl[,
ftrcdndu-se pe ei inqigi vrednici de primire."283
4z ,,Iatd dar veSmintele ce trebuie sdfacd: hoSen, efod,
meil, hiton, chidor Si cingdtoare. Acestea sunt veSmintele sfin-
lile, ce trebuie sdfacd ei lui Aaron, fratele tdu, Sifiilor lui, co
sd-Mi slujeascd ei ca preoli."
"' PENT. o. 166
l" Ctem# Alexandrinul, Stromate,Vl, 154,4
181
lbid.,r,26,2
129

Sunt enumerate vegmintele arhieregti. Vom arflta, air
la capitolul 39, cdte ceva despre ele:
a') HoSenul eru o podoab[ pectorali; corespondentul
in Biseric[ este engolpionul, o icoan[-medalion purtat[
de arhiereu.
b\ Efodut, sau umerarul, e omoforul (: purtat pe
arhieresc de azi el inchipuie, in Bisericl, umanitatea '
pe care o ridic[ Hristos (inchipuit prin arhiereu), restaur0r
' c) Hitonul era un veqmdnt lung, devenit in Biserici
numitul stihar, vegmdnt comun celor trei trepte ierarhice,
chipuind fie curlfia ingereasc5' fie sff[lucirea divin['
d\ Chidarul, fiibanpurtat de arhiereii legii vechi, a
venit mitra episcopal[ de azi; ea simbolizeaz[ cununa de
a M0ntuitorului, dar gi demnitatea Sa impiriteasc['
e) Meilul era, de asemenea, un veqmdnt lung, im
cu ciucuri gi clopofei, frrl corespondent in Biseric6'
fl Cingdtoarerl, sau briul, este purtat[ pAnI astiizi
episcopi gi preofi (la romano-catolici 9i de c[tre diaconi
simbolizeazd m[refia cu care S-a incins Hristos, ori gterg
cu care S-a incins M6ntuitorul in seara Cinei celei de T
5-62 ,,Pentru dceasto vor lua aur curat Si mdtdsuri
lete, purpurii Si stacojii si in subyire Si vorface efod lucrat
iscuiinld dinfire de aur, de mdtase violetd, stacoiie Si viSir'
rdsucitd Si de in rdsucit."
,,Felul lucriturii vegmdntului, care cade p0ni la cd
prin feluritele sale simboluri materiale, aratl acoperit legltt
,. intinde de la cer pflni la plmint. Culoarea purpurie'
"u."
scoate din ap[, inul din p6mdnt, culoarea vdnitii, care este
tunecatl, se aseam[ni cu cerul, dupi cum culoarea stacojit
aseam[n[ cu focul."2u Toati creafia e chematil sd litu
ci. Hainele preofegti vestesc frumusefea lui Hristos, ,,c[ci
aur se in{elege ca Dumnezeu, prin porfir[ ca Cel ce are de
nitatea impereteascI, prin mitasea fin[, Cuv0ntul sublire
284
lbid,v,32,3
130
netrupesc, prin hiacintul cu inftligarea cerului (...) ca Cel ce e
de sus gi din cer. CIci oare nu e deodat[ Dumnezeu gi impdrat
Cuvdntul lui Dumnezeu Tatil?"285
7z ,,Acesta vafi din doud bucdli: una pe piept Si alta pe
spate, unite pe umeri cu doud tncheietori. "
Pieptul e sediul viefii afective. De aceea,,,Moise pune
pe pieptul preotului (efodul qi) hogenul judeclfii, ca semn al
ra(iunii, arlt6nd prin simboale c[ preotul trebuie si-gi infrdne-
ze, prin judecata rafiunii, pomirile patimilor mdniei."286
8z ,,Cingdtoarea efodului, care vine peste el, sd fie lu-
cratd la fel cu el, din fire de aur curat, de mdtase violetd, sta-
cojie Si viSinie, rdsucitd qi de in rdsucit."
Aceasta era lucr[tura brdului.
9-l4z ,,Apoi sd iei doud pietre, amdndoud pietrele sdfie
de smarald, Si sd sapi pe ele numele fiilor lui Israel: $ose nu-
me pe o piatrd si celelalte nume pe cealaltd, dupd rdnduiola
in care s-au ndscut ei. Cumfac sdpdtorii in piatrd, care sapd
peceli, aSa sdfie sdpdtura pe cele doud pietre cu numele Jiilor
lui Israel Si sd asezi pietrele in cuibulele de aur curat. Aceste
doud pietre sd le pui inche ietori la efod. P ietre le acestea vor fi
spre pomenireafiilor lui Israel Si Aaron va purta numeleJiilor
lui Israel, spre pornenire tnaintea Domnului, pe amdndoi ume-
rii lui. Sd faci cuibulele de aur curat. Apoi sd faci doud ldnli-
Soare tot de aur curat; qcestea sd le faci rdsucite ca sfoara; Si
sd prinzi ldnliSoarele cele rdsucite de cuibulelele de la inche-
ietorile efodului, tn partea de dinainte."
E ardtatii lucritura incheietorilor efodului.
l5-29t ,,Sdfaci hoSenul judecdlii, lucrat cu iscusinld, la
fel cu efodul: din fire de aur, de mdtase violetd, stacojie, viSi-
nie Si de in rdsucit. Acesta sd fie indoit, in patru colluri, lung
de o palmd Si lat de o palmd. Pe el sd asezi o tnJloriturd de
pietre scumpe, tnsirate in patru rdnduri. Un rdnd de pietre sd
2*'
Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xl
286
Nil Ascetul, op. cit.,56
131
fie: un sardeon, un topaz Si un smarald; acesta e rdndul
tn rdndul al doilea: un rubin, un safir $i un diamant; in
al treilea: un opal, o agatd Si un ametist; Si tn rdndul al
lea: un hrisolit, un onix Si un iaspis. Acestea trebuie sd
a;ezate dupd rdnduiala lor in cuibulele de aur. Pietrele
tea trebuie sdfie in numdr de doudsprezece, dupd numdrul
lor doisprezece fii ai lui Israel, inSirate pe cele doud pietre
pe umeri, dupd numele lor Si dupd rdnduiala tn care s-au
cut ei. Pe fiecare trebuie sd sapi, ca pe pecete, cdte un
din numdrul celor doudsprezece seminfii. Apoi sd faci
hoqen ldn{isoare de aur curat, lucrat rdsucit, ca sfoara-
maifaci pentru hoSen doud verigi de aur 5i aceste doud
de aur sd le prinzi de cele doud colluri de sus ale
sd introduci cele doud ldnliSoare tmpletite de aur in cele
verigi din cele doud colluri ale hoSenului Si sd prinzi
doud capete ale ldnliSoarelor de cuibulelele efodului de
umeri, tn partea de dinainte. $i sd maifaci doudverigi de
Si sd le prinzi de collurile de ios ale hosenului, care cad
cingdtoarea efodului. Apoi sd maifaci incd doudverigi de
si sd le prinzi de cele doud margini de jos ale efodului, pe
tea de dinainte, deasupra cingdtorii efodului Si sd prinzi
gile hosenului de verigile efodului cu un $nur de mdtase
bastrd, ca sd stea peste cingdtoarea efodului 5i ca hoSenul
nu se miSte pe efod. $i va purta Aaron, cdnd va intra tn
adundrii, numele fiilor lui Israel pe hoSenuliudecdlii, la
sa, spre veSnicd pomenire tnaintea Domnului. "
Se arat[ lucrdtura hoqenului, impodobit cu 12 pietre
lioase, gi legiturile acestuia, prin care e fixat pe efod.
goarele prin care aceste podoabe se prind de bra,te mi se pare
ne invatE cLviatp inaltl se impletegte, prin imbinarea infelt
ciunii ftptuitoare cu contemplafia lucrltoare, dat frind cI i
ma inchipuiegte contemplafia, iar brafele, faptele'"'"'
302 ,,in hosenul judecdlii sd pui Urim si Tumim; $i vor
Sfentul Grigorie de Nyssa, op. cit.
"'
132
acestea la inima lui Aaron, cdnd va intra el in cortul adundrii
sd se infiliSeze tnaintea Domnului. Astfel va purta Aaron puru-
rea la inima sa judecata fiilor lui Israel, inaintea Domnului. "
,,Urim si Tumim: doui cuvinte ebraice cu etimologii in-
certe, care s-ar putea traduce prin Lumini si DesdvdrSiri.
Septuaginta le traduce pin Ardtarea Si Adevdrzl. Nu qtim
daci ele erau obiecte (geme sau zaruri) ori numai cuvinte
scrise inlluntrul pieptarului. Oricurn, aveau o func,tie oraculari:
prin mijlocirea lor oblinea marele Preot r[spunsuri dumne-
zeiegti in imprejuriri excep1ionale."288
31-35: ,,Sd faci apoi meilul de sub efod tot de mdtase
viSinie. Acesta va cmea la mijloc, sus, o deschizdturd pentru
cap Si deschizdtura sd aibd imprejur un guler lesut ca platoSa,
ca sd nu se rupd. Iar pe la poale ii vei face de-jur'impreiur
ciucuri tot de mdtase violetd, stacojie, visinie Si de in rdsucit;
Si printre ciucuri vei pune clopolei de aur de-iur-imprejur
aga; un ciucure gi un clopolel de aur, un ciucure Si un clopolel
de aur. $i acesta va fipe Aaron in timpul sluibei, cdnd va
lntra in cortul sfdnt, inaintea Domnului, Si cdnd va ieSi, ca sd
se audd sunetul clopoleilor si sd nu moard."
infre vegmintele arhiereilor cregtini se numdrl gi saco-
sul, fErd corespondent in Legea veche, la care sunt atagafi nas-
turi de aur in formi de clopo{ei, ca gi cei pringi la poalele mei-
lului. Clopoleii simbolizeazd cavdntul lui Dumnezeu; ei sunt
in numlr de doisprezece, amintind de Sfinfii Apostoli, prin ca-
re s-a frcut propoviduirea Evangheliei. Mantia arhiereascl, de
&semenea, e impodobitd cu clopolei gi cu rodii, lucrate din aur'
,,Clopofeii de aur, urmafi fiecare de cdte o rodie de-jur-impre-
jurul hainei, inchipuiesc strllucirea faptelor bune. C[ci doul
sunt faptele prin care spore$te virtutea: credinfa in Dumnezeu
gi o congtiinf[ in purtarea vie{ii. (...) Credin{a sd r[sune
puternic in predica despre Sfrnta Treime, iar via{a si fie
asemenea fructului numit rodie. Cici inveliqul rodiei nu se
2*8
PENT, p. 167
133
 poate menc4 fiind tare qi aspru, dar ceea ce se ascu
iniuntru este pllcut la vedere prin chipul frumos gi felurit
fructului, ins[ gi mai plEcut la gust gi dulce la mincare.
aga, viefuirea infeleaptl qi asprl este mai greu de primit
nepl6cutii simturilor, dar e plin[ de bune mdngdieri 9i du
rodul ei."28e
36-38: ,,Sdfaci dupd aceea o tdblild slefuitd, de aur
rat, Si sd sopi pe ea, cum se sapd pe pecete, cuvintele:
nia Domnului; Si s-o prinzi cu $nur de mdtase violetd de
dar, aSa ca sd vind tn partea de dinainte a chidarului. A
vafi pe fruntea lui Aaron Si Aaron va purta pe fruntea sa
junsurile prinoaselor afierosite de fiii lui Israel Si ale
darurilor aduse de ei; ea va.fi pururea pefruntea lui' 1
atrage bundvoinla Domnului spre ei. "
,,Capul impodobit cu diademl inseamni cununa celor
au bineviefuit, intrucdt aceasta este impodobit[ cu o t5bli(a
aur pe care sunt sipate semne tainice."zeo Sau ,Jiara de aur,
inalta, arati puterea imp[riteascl a Domnului, pentru ci
tuitorul este tapul Bisericii (Efeseni 5,23).-2el
39: ,,Hitonul sd-l faci de in si tot de in sdfaci Si
iar cingdtoarea sd o faci brodatd cu mdtase de felurite ct
imbinarea feluritelor culori qi fire in ve9mintele
dotale poate ardta imbinarea virtulilor, ca in cazul hainei
trife a lui Iosif (Facerea37,3).
40-432 ,,Sdfaci de asemenea sifiilor lui Aaron
cingdtori; Si sd le faci Si turbane pentru cinste Si podoabd"
tmiraci cu acestei pe fratele tdu )aron si impreund cu el gl
fiii lui, sd-i mgi, sd-i intdreSti in sluibele lor si sd-i sfinleSti,
sd-Mifie preoli. Sd lefaci pantaloni de in, de la brdu pdnd
gentmchi, ca sd-Si ctcopere goliciunea trupului lor; Aaron
lui sd se imbrace cdnd vor intra in cortul adundrii sau cc
vor apropia de iertfelnic, pentru a nu-Si atrage pdcat
28e
S6ntul Grigorie de Nyssa, op. c/.
'no lbid.
2er
Clement Alexandrinul , Stromate,Y,37,5
t34
lorSi sd moard. Aceasta sdJie lege veSnicd pennu el Si pentru
urmasii lui."
Vegmintele preofilor erau mult mai simple decdt cele
ale arhiereului. Preofii purtau doar hiton, cing[toare gi turban.
In plus, tofi sacerdofii purtau pantaloni de in. ,,[nul peste pA4i-
le trupului din preajma coapselor inseamn[ rdcirea atotcuveni-
t[ a pllcerilor trupului. C[ci inul e rece. Iar fierbinfeala dorin-
felor urdte e str[in[ de orice sfhnt."2e2
Acestea erau vegmintele sacerdotale; detalii in plus se
gdsesc pi la finalul leSirii, Siin Levitic.
14. Slinlireapreolilor (29, I - 31, 18)
Ctp.29r I-72 ,,Iatd ce trebuie sd sdvdrSeSti asupra lor,
cdnd ti vei sfinli sd-Mi fie preoli: sd iei un vilel din cireadd,
doi berbeci fdrd meteahnd, pdini nedospite, azime frdmdntate
cu untdelemn Si turte nedospite, unse cu untdelemn. Acestea
sd le faci din fdind de grdu aleasd. Sd le pui intr-un paner Si
sd le duci in paner la cortul odundrii o datd cu vilelul Si cu
berbecii. Apoi sd aduci pe Aaron Si pe fiii lui la intrarea cor-
tului adundrii Si sd-i speli cu apd. gi, ludnd veSmintele sfinte,
sd tmbraci pe Aaron, fratele tdu, cu hitonul si cu meilul, cu
efodul Si cu hoSenul, gi sd-l incingi peste efod; sd-i pui pe cap
mitra, iar la mitrd sd prinzi diadema sJinleniei. Apoi sd iei
untdelemn de ungere Si sd-i torni pe cap Si sd-l ungi."
Sivdrgitorul cultului nu mai aparfine profanului. Aaron
,rs-a uns cu untdelemn sfinfit gi a fost pus cipetenie gi condu-
c[tor al preofilor gi al poporului, ba a primit 9i o tlblifa de aur
pe vdrful frunfii lui, avdnd scris pe ea numele Domnului. Iar
aceasta era in chip llmurit simbolul Mdntuitorului nostru fm-
p[rat qi ca o diademi strilucitoare gi sl[vite."2e3
8-l4z ,,Dupd aceea sd aduci Si pe fiii lui Si sd-i imbraci
cu hitoane; sd-i incingi cu brdie Si sd le pui twbanele; Si-Mi vor
202
Sfrntol Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xl
lut
rd., Glatr la Facere,ll
"
135
fi preoli in veac.ASa vei sfinli tu pe Aaron Si pe fiii lui. Sd
apoi vilelul inaintea cortului adundrii Si sd-Si pund Aaron Si
lui mdinile pe capul vilelului, inaintea Domnului, la uSa
lui adundrii. Sd jtmghii vilelul tnaintea Domnului, la uSa
tului adundrii. Sd iei din sdngele vilelului Si sd pui cu
tdu pe coarnele jertfelnicului, iar celdlalt sdnge sdJ torni
temelia jertfelnicului. Apoi sd iei toatd grdsimeo cea de pe
runtaie, seul de pe ficat, amdndoi rdrtmchii Si grdsimea de
ei Si sd le arzi pe jertfelnic. Iar carnea vilelului, pielea L
necurdyeniile lui sd le arzi cu foc afard din tabdrd. C,
jerffi pentru pdcat."
Sdngele jertfelor care se frceau pentru iertarea
era adus pe altar, iar carnea se ardea in afara taberei. CIci
meni fiind induntrul viciilor acestei lumi nu scap[ de
sdngele jertfei nu este bine primit lui Dumnezeu dacd nu
din tina trupului sdrt."2e4 Despre investirea preofilor se va Cu s6ngele celui de al doilea berbec gi cu untdelemnul
bi pe larg in Levitic. pentru ungere se sfinfeau preofii gi vegmintele preo(egti. Aces_
15-17: ,,Dupd aceea sd iei un berbec Si sd-Si pund tea sunt descrise pe larg inLevitic.
Si fiii lui mdinile pe capul berbecului; sd junghii
ludnd sdngele lui, sd stropeSti jertfelnicul de-jur-impreiur:n
tai apoi berbecul in bucdli, sd speli cu apd
picioarele Si sd le pui pe bucdli ldngd cdpdydna lui."
,,S[ bdgim de seaml c[ pieptul se scoate intreg (?),
pdntecele nu se scoate, ci se spal[. Cdci infeleptul poate s6-gi
pede gi s[-gi taie toati mflni4 dar pdntecele nu-l poate
Firea silegte gi pe cel mai infrinat sd se foloseasc[ de hrana
buitoare."2e5 Domnului; aceasto este jert/d Domnului. Sd iei pieptul berbe_
18: ,,^li sd arzi berbecul tot pe jertfelnic. Aceasta este cului, care este pentru sfinlirea lui Aaron, Si sd-l dici inaintea
dere de tot Domnului, jerffi Domnului, mireasmd pldcutd
intea Lui"
Primul berbec se aducea ca ardere de tot.
19-22: ,,Sd iei Si celdlalt berbec, sd-Si pund Aaron Si

din cele ce vor aduce fiii lui Israel ca jertfd de pace, darul
'*
2es
Sfannrl Ambrozie, Scrisori,LXII, 104
ridicat Domnului. "
Nil Ascetul, op. cit.,57

136 137
F
Abia aici se face menfiune despre scoaterea pieptului, rdlire; jertfa pentru pdcat s-o sdvdrSeSti pe jerrfelnic
pentru cu_
mintiti intr-un comentariu anterior. Toate acestea vor fi or lui. gapte zile sd cureli
zettate intr-un comentariu la Levitic.
29-30: ,,VeSmintele sfinte cele pentru Auon sdfie,
fi jertfelnicul s/inlenie
se va sfinli. Iatd ce vei aduce tu
el, ale fiilor sdi, Si sdfie unSi Si s/inliti, tmbrdcatri cu ele.
d vei aduce infie-
rele preot dintrefiii lui, care-i ya urma
Si care va intra tn dimineala Si celd-
tul adundrii, ca sd slujeascd in cortul cel sfdnt, se va tmb
cu ele Sapte zile."
Arhieria, ca gi vegmintele arhieregti, vor fi mogtenite
grdu, frdmdntatd cu a
curat, iar pentru turnare,
pa*o ,ff,!T:;:::{;;f"':f;:ilf"
patra parte de hin de vin, pentru
a utn
ditar, de cei din familia lui Aaron. Ritualul de investire miel. Al doileo miel sd-l aduci siara cu dar
gapte zile. Sfinfirea prin sdngele animalelor junghiate v
de ftini, ;;;;
";jertfi
taina m0ntuirii: ,,Cele sdvArgite sunt chipuri gi (...) erau
jertfd
chipuiri ale sfinfirii in fkistos. (...) Dac6 n-ar fi'u94
unde
mai inalt se binecuvdnteazil de cltre ceea ce este mai mic."""u
firea lui e mai inaltii dec0t firea vifelului sau a berbecului.
31-33: ,,Sd iei apoi berbecul cel pentru sfinlire Si
Md voi pogori Eu rns_ymi ,"
acesta de slqva Mea. Voi sfinli c
n,ff iiii,f[i]fi[ ";!;;,1;'::,
fierbi carnea lui in locul cel sfdnt; Si sd mdndnce-Aaron Si. Aaron Si pefiii lui de asemenea
lui carnea berbecului acestuia Si pdinile cele din paner, la $i voi locui in mijloculfiilor lui
cortului adundrii, cd prin acestea s-aJdcut curdjirea lor vor cunoaste cd Eu, Domnul, sunt Dumnezeul
1 lor, Cel ce i_am
tru aJi s/inlili Si pentru a li se incredinla preolia; nimeni alt s,co1 dy Nmdntul Egiptului, ca sd locuiesc
in mijlocul lor Si sd
sd nu mdndnce, cd sunt sfinfite." leJiu Dumnezeu!"
,,C[ci numai sufletelor sfin{ite li se cuvine s[ se Se afirmi clar nevoia de sfinfire a persoanelor,
a obiec_
tigeascl de hrana sfhntl, adic6 de trupul lui Hristos; cei de telor gi a naturii. Acestea se vor imprini in Hristos,
dar nu fdrd
neam nu se pot apropia de binecuvAntare. prin cel de alt mijlocirea preofilor, fiindci altfel shnlirea s-ar face
de la sine,
se infelege neamul necredincios inci gi nebotezat gi, pe 16r chiar gi impotriva voinfei omului. Totodatr, vedem
ci Dumne-
acesta, cel cdzut intr-o cugetare strdini-qi contrar[ opinii zeu eprezent intr-un chip special in spafiul
liturgic, clci acolo
afinfiln-
sfinfilor oi .l--Li-^+ a-
gi dezbinat l^--^
in dogme perverse. ;t297
-^------ e invocat in rugiciunea noastrl gi tot acolo se aduce
3446: ,,Iar de va rdmdne din aceastd carne de Jertfa sfinfitoare. "o*ura
din pdini pe a doua zi, sd arzi rdmdqilele cufoc Mielul din care se implrtlgesc preofii poate fi apropiat
Si sd iu ie
rydnce,
cd este lrcru sfinlit. Deci aSa sdfaci cu Aaron Si cu
de mielul pascal, in vreme ci cortul piefigureazdpimdntul
ft_
lut, dupd cum li-am portmcit: Sapte zile sd yind sfinlirei lor. giduit. Pornind de aici, smntur Maxim Mlarturisitorut
arlate ce
{elul cel de jertft pentru pdcat sd-l aduci infiecare zi pentnt sunt trei Pagti:
I. Pagtele sdrbltorit in Egipt (cap. t2);
2% II. Pagtele prIznuit in pustie;
Sfrnn l Chiril al Alexandriei , inchinare sl4iire in duh si adevdr,
2e7
lbid.
Si III. Pagtele viitor, din pdmdntul ftgdduinfei (anticipat

138 139
F
aici).
Celor trei slrb[toriri le corespund trei trepte ale v
spirituale:
I. Curlfirea de p[cat;
II. Cunoagterea mai clard, a ra{iunii lucrurilor, in
mintal gi netrupesc (pustia: pdr[sirea formelor);
III. Serbarea in veacul viitor, mdncAnd in mod
cit Rafiunea culminantd a inlelepciunii.2e8
Cap.30, l-3: ,,Sdfaci de asemenea un jertfelnic de
mdiere, din lemn de salcdm, dar sdJfaci pdtrat, lmg de un
Si lat de un cot Si inalt de doi coli; coarnele lui sdfie din el.
imbraci cu aur curat partea lui de sus, perelii tmprejur Si
nele lui; Si sd-ifaci imprejur o cunund de aur impletitd."
Pornind de la buna mireasm[ atilmdii, Clement A
drinul vede in altarul timdierii un,,simbol al pim6ntului,
care ies miresmele, care se afld. aSezat in mijlocul ac
lruni"2ee. Altarul tlmdierii inchipuie pe Hristos: ,,Deci a
frcut din lemne ce nu putrezesc. Dar a fost poleit intreg
aur. Fiindcd trupul lui Hristos este nestricdcios gi are in sine
rea dumnezeiaste."3oo
4-62 ,,Sub cununa lui impletitd sd-i faci doud inele
aur curat Si sd le pui la doud colguri pe doud laturi ale
Acestea sd fie de bdgat pdrghiile pentru a-l purta cu ele.
ghiile sd i le faci din lemn de salcdm Si sd le imbrqci cu
Jertfelnicul sd-l asezi tnfala perdelei, care este dinaintea
votului legii, unde am sd Md ordt Eu lie."
Altarul t[mdierii era asezat inaintea catapetesmei,
dreptul chivotului, ocup6nd o pozilie central[. ,,Despre locul
din mijloc se spune c[ este la mijloc intre cer gi plmdnt;
spun ci este simbol al lumii spirituale gi al lumii materiale.
7z ,,Pe el Aaron va arde tdmdie mirositoare tn
298
29
300
op. cit.,W.
3or ate,Y,33,2
140
dimineafd, cdnd pregdteSte candelele. "
In Biblia l9l4: gi va arde pe el Aaron tdmdie compusd,
subpire.,,T6miia e compusd pentru c[, Dumnezeu fiind Cu-
venfiil, S-a frcut trup li S-a compus Emanuil cu noi, firea dum-
nezeiascd gi omenitatea adundndu-se, in chip negrlit, intr-o
unitate mai presus de minte. $i.g_subfire, pentru c[ nu are gro-
limea slujirii celei dup[ lege."302 ,,Dacd, Domnul, Marele Ar-
hiereu, inalqa lui Dumnezeu timdie cu bun miros, nu trebuie sI
lnlelegem prin aceasta jertfa gi bunul miros al t6m6iei, ci c6
Domnul inalfi jertfa primit[ a dragostei, bunul miros cel du-
hovnicesc, care este adus pe altar."303
8-9: ,, Cdnd va aprinde Aaron seara candelele, iar va
arde miresme. Aceastd tdmdiere neintreruptd se vaface puru-
rea inaintea Domnului, din neam ln neam. Sd nu aduceli tn el
nici o ardere de tdmdie strdind, nici ardere de tot, nici dar de
pdine, nici turnare sd nu turnali pe el. "
Nu era ing[duit[ aducerea altor jertfe pe altarul tdm6ie-
rii gi nici arderea de t[mdie strdin6, ftrd scopuri rituale.
l0z ,,Aaron va sdvdrSi jertfa de curdyire peste coarnele
lui o datd pe an; cu sdnge din jertfa de curdlire cea pentru
pdcat il va curdpi el o datd pe an; tn neamul vostru qceasla
esle mare sfinlenie inaintea Domnului. "
,,Coarnele altarului, -ca ni gte mdini intinse, preinchipu-
lesc forma cinstitei cruci."304 Raritatea ritualului se motiveaz[
prin aceea ci,,Moise, in infelepciunea sa, gtia bine cd uqor dis-
prefuiegte cineva ceea ce este obignuit gi accesibil, pe c6nd ce-
oa ce este indep[rtat gi o raritate e considerat in mod natural
foarte insemnat."3o5
11-16: ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise Si i-a zis: Cdnd
vei foce numdrdtoarea fiilor lui Israel, la cercetarea lor, sd
102
tr)3
I
104
ro5 uh,XAIll
t4t
 deafiecare Domnului rdscumpdrare, co sd
nu vind nici o
noyocire asupra lor tn timpul numdratului.
Cel ce intrd la
sd dea jumdtate de siclu, dupd siclul sfiint,
rydrdtoare care
doudzeci de ghere; deci darul Domnutii
siclu. Tot cel ce intrd la numdrdtoare, de la
ril aioii^a,
doudzeci de
sus, sd aducd aceastd dare Domnului.
Sd nu dea bogatul
mult, nici sdracul mai pulin de jumdtate
de siclu dar Domnt
pentru_rdscumpdrarea sufletului. Sd
iei argintul de rdscu
rare de lafiii lui Israel si sd_t dai la trebifnlele
cortului
ndrii.Si vafi pentrufiii lui Israel spre pomenire
- inaintea
nului, ca sd crule su/letele voastri.', 29), preolii (Le-
In cazul unui recensdmdn( tot evreul adult recenzat , uneori, profefli
buia s[ pldteasc[ o riscumpdrare, de o jumItate culuntdelemnu-
de siclu dr
gint. ,,Se considera ci recensimAntul et ar5, trestie mirositoare gi ca_
necesitate social<
ymigi dar qi un plcat impotriva lui Dumnezal, sllgurull
dreptnfit sI cunoascd nrrnad real al ,rpr$ilo, 0 mai valoroasa decit alte raeini
i;i.,,fi''i;
s[ bigim de seami ci acest (siclu) n_* in1"1", maieri "r:X"i:fr'":*'j;ffir#:
hatil sau coaja zdrobiti a unui arbust oriental
in fo.ma A" tuft.
duhovlicesc, care se socotegte c6 hebuie dat ScorliSoara e un
de c6he din scoa(a unui
161-:1307

17-21: ,,$i imdsi a grdit Domnul cu Moise

Si a zis;
oel mai probabil, din Arabia. i
gltegte, de asemenea, dintr_un
faci o baie de oramd, p"ri, spdlat; s_o pui tntre cortul a
ndrii Si jertfelnic Si sd torni intr_insa op|. Aoron ne cu felurite aromate, el primind,
Si fiii li fului Duh, pe carc le transmite celo
vor spdla tn ea mdinile lor picioareli lor
Si cu apd.-Cdnd
buie sd intre ei in cortul mdrturiei, sd se or mirului celor de sub [,ege.
speie cu ap ,pac
aceasto, ca sd nu moard,. Si cdnd trebuie sd oat avea at6ta putere, cd cei ungi
se opropie di cu el dobdndeau slava imp[_
felnic, ca sd slujeoscd Si ca sd aducd ardere de tot Dom ilteascd, cu cdt mai vdrtos cei a c[ror
minte Ei om dinluntru
sd-Si spele mdinile lor Si picioarele lor cu au primit ungerea untderemnului
apd, ca sd nu sfinfitor al veseriei gi au ruat
rd. $i vaJi aceastd rhnduiald veSnicd pentru lrvuna Duhului cel bun, nu se vor ridica
la mlsura dlsevargi_
masii lui, din neam in neom.,, ' el Si rii, adicl a lui Hristos,.ftc!n{u+" pil;;il"
implrdfia, infie_
Baia de aramd folosea la spilIrile rituale. inainte roa gi cunoagterea tainetor Lui
Siavend a."ptrf sI intre la Ta_
sluji, preofii igi spilau m6inile, inchipuind curltia lll gi si iasd dupd pllcerea lor?,;308 ---r
faptel
picioarele, care arati umbletele in aiar6;"
;i;;ili
306
PEl.m. o. 172
^e-U
'o' smrrn",i rozie, Scrisori, yll, 4 !0'
Sfiotul Simeon Metafras fii., op. cir.,74

142
143
F
de tot Si toate lucrurile lui Si baia Si postamentul ei. $i
sfinleSti pe acestea Si vafi sfinlenie mare; tot ce se vo
de ele se va sfinfi. Sd ungi de asemenea Si pe Aaron Si
lui Si sd-i sfinleSti, ca sd-Mifie preoli. Iarfiilor lui Israel
spui: Acesta va fi pentru voi mirul sfintei ungei, in
Meu, in nearnul vostru. Trupurile celorlalli oameni sd
ungi cu el Si dupd chipul alcdtuirii lui sd nu vd face{i
voi mir la fel. Acesta este lucru sfiint Si sfdnt trebuie sd
pentru voi. Cine iSi face ceva asemdndtor lui, sau cine
unge cu el din cei ce nu trebuie sd se ungd, acela se va t
din poporul sdu."
Cu mirul se sfin,teau cortul gi obiectele cortului
azi, llcagul bisericii gi obiectele liturgioe sunt sfinfite), arhi,
gi preofii, poporul nefiind, insE, uns. in Biserici, Taina Mi
gerii se administreazi tuturor celor botezafi, acegtia fii
rafi de orice p[cat; in Legea veche, inc[ stdpdnea pdcatul.;
34-38: ,,Apoi a zis Domnul cdtre Moise: Ia-li
nii: stacte, oniha, halvan mirositor Si tdmdie curatd, din
aceeasi mdsurd, Si fd din ele, cu ajutorul mesteSugului
rilor de aromate, un amestec de tdmdie, cu adaos de sare;
rat Si sfdnt; piseazd-l mdrtrnt Si pune-l inaintea chivotului
gii, in cortul adundrii, unde am sd Md ardt 1ie. Acesta
pentru voi sfinlenie mare. Tdmdie, alcdtuitd infelul acestat
nu vd faceli pentru voi: sfinlenie sd vd fie ea pentru
Cine iSi vaface osemenea amestec, ca sd afume cu el,
acela se va stdrpi din poporul sdu. "
Tdm6ia speciald era alcdtuiti din p6r{i egale de
oniha, halvan gi tlmdie. Acestea sunt rlqini puternic
toare.
Cap.31, l-llz,,Dupd aceea a grdit Domnul cu
Si a zis: Iatd, Eu am rdnduit onume pe BeSaleel, fiul lui (Jri,
ul lui Or, din seminlia lui luda, gi l-arn urnplut de duh
zeiesc, de inlelepciune, de pricepere, de Stiinld Si de iscus
la tot lucrul, ca sdfacd lucruri de aur, de argint Si de
de mdtase violetd, stacojie Si visinie, Si de in rdsucit, sd
144
lascd pietre scurnpe pentru podoabe Si sd sape tn lemn tot fe-
lul de lucruri. $i iatd, i-am dat ca ajutor pe Ohotiab, fiul tui
Ahisamac, din seminlia lui Dqn, Si am pus in{elepciune tn
mintea oricdrui om iscusit, ca sdfacd toate cdte fi-am porun-
cit: cortul adundrii, chivotul legii, capacul cel de deasupra lui
Si toate lucrurile cortului: masa Si toate vasele ei; sfeSnicul
cel de aur curat cu toate obiectele lui Si sfeSnicul tdmdierii;
jertfelnicul pentru arderile de tot cu toate obiectele lui; baia Si
postamentul ei; lesdturile pentru inveliS, veSmintele sJinlite
pentru Aaron preotul Si veSmintele de slujbd pentru fiii lui;
mirul pentru ungere Si aromatele mirositoare pentru locasul
cel sfdnt; toate le vor foce ei aSa, cum li-am poruncit Eu !ie. "
Dumnezeu numegte pe megterii cei plini de har, alegi
pentru a lucra obiectele sfinte: Belaleel (: sub paza Domnu-
lui), fiul lui Uri (: iluminat), fiul lui Qr (: R[sdrit), din se-
min{ia lui Iuda; qi Oholiab (: cortul tatilui), fiul lui Ahisamac
(= fratele puterii), din seminfia lui Dan.
l2-l7z ,,$i a mai vorbit Domnul cu Moise Si a zis: Spune
,fiilor lui Israel aSa: Bdgali de seamd sd piaipi zilele Mele de
odihnd, cdci acestea sunt semn tntre Mine Si voi din neam in
neqm, ca sd Stili cd Eu sunt Domnul, Cel ce vd sfinleSte. Pdziti
deci ziua de odihnd, cdci ea este sfAnfi pentru voi. Cel ce o va
intina, acela va fi omordt; tot cel ce va face intr-tnsa vreo lu-
crare, sufletul acela va fi stdrpit din poporul Meu; Sase zile sd
lucreze, iar ziua a Saptea este zi de odihnd, tnchinatd Domnu-
lui; tot cel ce va munci tn ziua odilmei vafi omordt. Sd pdzeascd
deci fiii lui Israel ziua odihnei, prdznuind ziua odihnei din neam
in neam, ca tm legdmdnt veSnic. Acesta este semn veSnic intre
Mine Si fiii lui Israel, pentru cd in Sase zile a ficut Domnul
cerul Si pdmdntul, iar in ziua o $aptea a incetat Si S-a odihnit."
,J.i s-a poruncit s[ find o zi pe siptimdnd s[rbltoarea sa-
batului ca sd nu indeplineascd nici o sarcin[ cei ce ar fi fost bine
sd rdmdnl liberali de lucr[rile lumegti, fiindc[ n-ar duce cu sine
in acea sdmbdtd a veacurilor viitoare nici o povard a grelelor
frridelegi. Dar fiindc[ Dumnezeu gtia c[ poporul este nestator-
t4s
 nic, a prescris pentru cei slabi o parte prin pdzirea
unei sing
zi, iar celor tari le-a rezprvat plinitatea: sinagoga pEzegte o
Biserica plzegte nemurirea. Agadar, in lege este o parte,
Evanghelie, desdvdrgirea.,,30e ,pomnul nostiu Iisus
S_a odit
El tnsugi in S0mb[taadevdratn qi
si se odihneasci, dupi ce S-a urcat"nuat"i iai
S6i cum l
Vinerea pe cruce.,,3ro
negte cu adevdrat doar cel ce armeazillui Hristos.

_ 18: ,,Dupd ce a incetat Dumnezeu de a grdi cu Ma

pe Muntele Sinai, i-a dat cele doud table ale ligtt,
tablele
piatrd, scrise cu degetul lui Dumnezeu.,'
Despre aceste table se afirmi c[ au fost scrise chiar
cdtre Dumnezeu.

15. Vrteful de aur (32, I _ 34,35)

Cap. 32, lz ,,Vdzdnd insd poporul cd Moise intdrzie
se pogort din rnunte, s-a adunat la Aaron i_a zis;
Si Scoald
ne fd dumnezei, care sd meargd inainteq'noastrd,
cdci cu
mul acesta, cu Moise, care ne-a scos din
lara Egiptului,
Stim ce s-a fntdmplat."
$ederea indelungatl a lui Moise gi aspectul infricogi
al muntelui au frcut ca evreii se-gi creada conducdtorul m
Ei pdrisesc indat[ pe Dumnezeu, Cel propov[duit de Moi
crruia nu-I mai atribuie nici m[car r"out".Lu ror minunatii r
Egipt. Ei cer lui Aaron sd le fac6 o reprezentare a unor
tlfi, pentru a nu r6m6ne lipsiti de proteclie.
2z ,,Iar Aaron le-a zis: Scoateli cerceii de aur din
chile femeilor voastre, ale
feciorilor voStri Si ale fetelor .r

tre $t-i aduceli la mine. "

,,Moise impodobegte auzul israelitilor cu podoaba c
lului, adicd cu legea, iar fratele cu nume mincinos scoate,
neascultare, podoaba pusi in auz gi face din ea idol.
De
la prima intrare a p[catului in lume, sfatul dat oamenilor

il] lryg, Grigorie de Nyssa,

'"'PENT. op. cit.
o. 164
''' Sfrntui Maxim Mirturisitorul, Rdspunsuri cdile Tqlqsie, 16

146 147
afirm[ cI evreii gi-au d[ruit, pe lingd cercei, salbele gi
le lor care, adunate, au fost topite in cuptor gi turnate in
viplului. Dupi infelesul acestora, avem urmdtoarea
cerceii: ra(iunile cu privire la Dumnezeu;
- salbele: opiniile cuvenite despre lume, nlscute
contemplafia natural[;
brdldrile : lucrarea virhrfilor;
cuptorul: fierberea aprins[ a mdniei qi
pitimage a poftei; acest cuptor topegte toate cele
zitive;
- vilelul: forma pdcatului rlmasd in cugetare.3ra
5-6: ,, Vdzdnd qcestea, Aaron a zidit inaintea lui un
felnic; gi a strigat Aaron si a zis: Mdine este sdrbdtoarea
nului! A doua zi s-au sculat Si de dimineald au adus
tot Sijertfa pentru pace; apoi a ;ezut poporul de a mdncat
bdut Si pe urmd s-a sculat Si a jucat."
,,$ade poporul iudeu sE mdndnce gi si bea qi cere s[
deazei. De aici Domnul ne inva(6 cdacela care gi-a dat
tul siu acestor feluri de nelegiuiri se dezbracl nu numai
hainele de l6n[, ci rdmAne gol, adici ftrd virtute, care nu
imbrdciminte vremelnicd, ci vegnice."3ls Biblia l9l4 are
sdturat in loc de a mdncaf. ,,Scriptura numegte sdturare,
mdncare, umplerea nesocotitl a stomacului cu mdncare."3l
6 ce au p6cituit dreptatea intru credin{6. Deci gi prin aceasta
7z ,,Atunci a zis domnul cdtre Moise: Grdbeste-te
pogoard de aici, cdci poporul tdu, pe care l-ai scos din
E giptului, s-a rdmrdtit. "
,,Aurzi cum pe lsrail, fiind uguratic Ai repede
gi foarte aplecat spre apostazie, Dumnezeu nici nu-l r
wednicegti sa-l mai numeascdp oporul 5du."317
8-l4z ,,Curdnd s-au qbdtut de la calea pe care
3'o
cf. ibid.
3" Sfertrl Ambrozie, Scrisori,Lvfl, 16
316
Clement Alexandrinul , Pedagogul,l,96,3
3" Smntnl Chiril al Alexandriei, Glafire la lesire,Ill
148
poruncit-o, Si-au fdcut un vilel turnat Si s-au inchinat la el,
aducdndu-ijertfe Si zicdnd: Iatd, Israele, dumnezeul tdu, care
te-a scos din lara Egiptului! $i a mai zis Domnul cdtre Moise:
Eu Md uit la poporul acesta Si vdd cd este un popor tare de
cerbice; lasd-Md dar acum sd se aprindd mdnia Mea asupra
lor, sd-i pierd gi sdfac din tine un popor msre! Moise insd a
rugat pe Domnul Dumnezeul sdu Si a zis: Sd nu se aprindd,
Doamne, mdnia Ta asupra poporului Tdu, pe care l-ai scos
din lara Egiptului cu putere mare gi cu bralul Tdu cel inalt, ca
nu cumva sd zicd Egiptenii: I-a dus la pieire, ca sd-i ucidd in
munli Si sd-i Steargd de pe fala pdmdntului. intoarce-fi iuli-
mea mdniei Tale, milostiveSte-Te Si nu cduta la rdutatea popo-
rului Tdu. Adu-fi aminte de Avraam, de Isaac Si de lacov, ro-
bii Tdi, cdrora Te-ai jurat Tu pe Tine insuli, zicdnd: Voi in-
mulli foarte tare neamul vostru, ca stelele cerului; Si tot pd-
mdntul acesta, de care v-am vorbit, tl voi da urmasilor voStri
Si-l vor stdpdni in veci! Atunci a abdtut Domnul pieirea ce zi-
sese s-o aducd asupra poporului Sdu."
,,S-a rugat Moise gi a cerut lui Dumnezeu sd opreascl
mdnia impotriva tuturor. C[ci trebuia ca mijlocitorul si imite
pe Hristos, Care a inlIturat m6nia ce se afla de la inceput asu-
pra noastrd pentru multele plcate, ca Fiul Care a ddruit celor
Moise este iar chip al mijlocirii lui Hristos."3r8
15-19: ,,Dupd aceea Moise, intorcdndu-se, s-a pogordt
din munte, cu cele doud table ale legii in mdnd, scrise pe amdn-
doud pdrlile lor - pe o parte Si pe alta erau scrise. Tablele
acestea erau lucrul lui Dumnezeu Si scrierea era scrierea lui
Dumnezeu, sdpatd pe table. Attmc
rului rdsundttd, a zis cdtre Moise:
rdzboi. Iar Moise a zis: Acesta nu este glas de biruitori, nici
glas de biruili; ci eu aud glas de oameni beli. Iar dupd ce s-au
apropiat de tabdrd, el a vdzut vilelul Si jocurile Si, aprinzdn-
118
lbid.
t49
 du-se de mdnie, a aruncat din mdinile sale cele doud table
le-a sJdrdmat sub munte." ,
zist Fd-ne dumnezei, care sd meargd inaintea
noastrd, cdci cu
Un rol tainic are Iosua; el insofegte discret pe Moise, omul acesta, cu Moise, care ne_a scos din
lara Egiprtului, nu
ind pomenit sporadic. Eweii sunt numiti nici biruitori, nici Stim ce s-a fntdmplat. Atunci eu le_am zis: Cine ii aur,
sa_l
ruili, ca unii ce nici mdcar nu au incercat s6 lupte impotriva scoatd. $i ei l-au scos Si mi l_au dat mie eu
Si l_am aruncat in
catului, ci s-au lisat cupringi de el ca de o betie. ,,O singuri foc Si a ieSit acest vi!e\.,'
bitare cu vin azdddrnicit cele patruzeci de zile de post de Degi nu reiese foarte clar, deducem, din faptul
c6 Aaron
9i
glciune ale lui Moisi (...), c6 profetul n-a socotit cu cale ca nu- a fost sancfionat ulterior, cd vina
principal[ fusese O"*
popor beat si primeascd legile lui Dumnezeu.,,3re rului rdsculat. "
E aici gi o vestire ci vechiul Legdmdnt va incet4 25-27: ,,Moise, vdzdnd cd poporul acesta e
neinfrdnat,
veni Leglmdntul cel nou. Dar sfdrAmarea tablelor are gi un cdci Aqron ingdduise sd ajungd neinfrdnat
Si de rds iiaintea
antropologic: ,,La inceput, firea omeneascl era nesfrrdmr duSmanilor lui, a stat intraria tabeiei Si a zis: Cine este pen_
nemuritoare, fiind flcutl cu mdinile dumnezeiegti qi im1 tru Domnul sd vind la la
mine! gi s_au adunat la el toyi pif luf
bitl cu semnele nescrise ale legii; qi deci era slditd in Levi. Iar Moise le-a zis; Asa zice Domnur Dumnezeur
rtti-Israer:
fyesg in noi voinfa conform[ legii, de a respinge picatul qi Sd-Si incingd fiecare din voi sabia sa
la Sold Si, strdbdtdnd ta_
cinsti pe Dumnezeu. Dar dupd ce a r[sunat in auz sur bdra de la o intrare p6nd la cealaltd, inainte
picatului, pe care Scriptura il numegte la inceput glasul si inapoi, sd ucidd
.fiecare pe fratele sdu, pe prietenul sdu Si pe aproapele sdu.,,
pelui, iar istoria privitoare la table, glasul celor 7e ct Atitudinea prompti a levililor da de in,teles cd ei
imbap! de vin, cdzdnd la p6m6nt, tablele acestea s-au s . s_au o_
pus gi la turnarea idolului, dar n_au putut
mat."32o
opri poporul in ab_
senfa lui Moise. C6t despre uciderile po*n"it",
202 ,,Apoi ludnd vipelul, pe care-l utdri
fdcuserd ei, l_a ars pdtd un alt sens: ,,Tot_cel ce cautd pe Dumnezeu "1" "u_
gi la legea
foc, l-aJdcut pulbere presdrdndu-l in apd, a dat-o sd o b Lui
Si,
dere de pbcatele ce gi le_a insugit. CA nu
Jiilor lui Israel." nul, sau aproapele evdzutde Scriptur[ ?n
addpat cu el pe fiii lui Israil, arItflnd prin aceasta
,r{
gi in ficat gi in m[runtaie s-a intins necredinta. Ba socotesc
odatl cineva e gi frate gi str6in, gi prieten
qi dugman, gi apropiat dimpotrivi. prin
prin aceasta le vestegte cn p{4A gi inima o au plind de 9i acestea infelegem
gAndurile crescute in noi, a cdror viafd ne
gi sc6rboasa slujire la idoli."32l este moarte, sau a
cdror m oarte pri c inu ie gte v ia[a. no astrdt.,,322
2l-242 ,,Dupd aceea a zis cdtre Aaron: Ce li-a
28: ,,gi aufdcutfiii lui Levi dupd cuvdntul lui
poporul acesta, de l-ai vdrdt intr-tm pdcat atdt de mare? Moise. in
ziua aceea au cdzut din popor ca la tiei mii de
Aaron a rdspuns lui Moise: Sd nu se aprindd mdnia oameni.,,
meu! Tu Stii pe poporul acesta cd e rdmrdtitor. Cdci ei ,,Dacd tot poporul fusese vinovat, de ce n_a fost trimisd
tuturor condamnarea? Fiindci milostivul Dumnezeu
de buni
seamd cI a pedepsit cu sabia judecefii Sale parte
o pentru ca sd
3le
3'o
srantut tdri,r,S se corecteze cealalti parte prin exemplu gi
sd dovedeascd tutu_
Sfintul
3't
Sfftttul
r" Sfr.rtul
Grigorie de Nyssa, op. cit.
150
151
 ror, prin pedeapsS, judecata, iar prin ingdduinf[, mila Sa."323
29: ,,Cdci Moise le zisese fiilor lui Levi:
astdzi mdinile voastre Domnului, fiecare prinfiul sdu sau
fratele sdu, ca sd vd trimitd El astdzi binecuvdntare!"
,,Literal: v-ali umplut mdinile, in sensul: afi fost
crati Domnului. Ca risplatd pentru ce-au fEcut, levifii Cap. 33, l-32 ,,Apoi a zis Domnul cdtre Moise: Duie
investifura preo1eascd."32a
30-322 ,,Iar a doua zi o zis Moise cdtre popor: A1i
pdcat mare; md voi sui acum la Domnul sd vdd, nu cumya
Sterge pdcatul yostru. $i s-a intors Moise la Domnul Si a
O, Doamne, poporul acesta a sdvdrSit pdcat mare,
dumnezeu de aur. Rogu-md acurn, de yrei sd le ierli
acesta, iartd-i; iar de nu, 1terge-md gi pe mine din cartea
tn care rn-ai scris! " pierd pe cale, pentru cd sunteli popor inddrdtnic!,'
,,Expresia nu este: gterge-md Si pe mine (ideea de Dumnezeu vestise mai demult cd va trimite ?naintea lui
ritate) ca in unele traduceri, ci; sterge-md pe mine (in lsrael un inger, dar aici faptul capdtd,o altl conota{ie, poporul
celor ce au gregit : ideea de jertfr). O declara(ie at0t de fiind incredinfat unei creaturi, ca unul ce s-a inchinat cel,or crea-
te, pdrdsind pe Dumnezeu.
nantd nu va mai fi int6lniti decdt la Apostolul Pavel
3).-"t,,Ce dragoste mare! Ce desdvArqire neintrecut[! Sluji 4-6: ,,Auzind insd aces I a pldns
rul vorbegte cu indrdznire citre Domnul s[u, cere pentru n cu jale Si nimeni n-a mai pus Domnul
me iertare sau cere sd piari qi el impreunl cu ei."326 Astfel
cei ajungi la desdvdrgire: ,,de vor fi predafi de zece ori pe zi
derii pentru dragostea oamenilor, nu se vor situra de ei."327 ,
33-35: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Pe acela care a
Sit tnaintea Mea il voi Sterge din cartea Mea. Iar acum
Si du poporul acesta la locul unde li-am zis. Iatd ingerul S-a lipsit de podoabe cel robit plcatului, dar e gi un semn
va merge tnaintea ta Si in ziua cercetdrii Mele voi _ ciinfd
de aici.
pdcatul lor. Astfel a lovit Domnul poporul, pentruvilelul ce
7: ,,Iar Moise, ludndu-Si cortul, l-a tntins afard din ta_
fdcuse, pe care-l turnase Aaron." bdrd, departe de eo, Si-l numi cortul adrmdrii;
Si tot cel ce cd_
uta pe Domnul veneo la cortul adundrii, care se a/la
aford din
tabdrd. "
,,Iar cL gi Hristos insuqi S-a despirfit de ei, a dat de in{e_

r28
Sfrntul Atanasie celMue, Despre Sfidntut Duh, cdtre Serapion,n,
16

152 1s3
F

les Moise, mutdndu-qi cortul sdu departe de tab[rd. El a
prin aceasta cum Hristos a pdr[sit mulfimile sau taberele
plec0nd intr-un oarecare fel departe de la ele, agezdndu-gi
tul neclintit, sau Biserica, intre neamuri."3ze Tofugi, unii i
lili veneau la cort, pdr[sind tabdra, semn c[ gi o parte din
va intra in Biseric[. Cortul aSezat in afara taberei e gi un a
tisment: ,,Nu este lucru cuminte si ne apropiem de
rea lui Dumnezeu, inainte de a iegi din cele multe. O
aceasta Moise, care infige intdi cortul cugetdrii in afar[ de
blri gi abia dupd aceea intr[ in convorbire cu Dumnezeu.
este primejdios a incerca sd exprimi pe Cel negr[it prin
tul rostit. Pentru ci orice cuvdnt rostit este o dualitate sau
mai mult. Iar a contempla pe Cel ce este, f[r6 grai, numai
sufletul, e tot ce e mai bun. C[ci Acela e o unitate neim
gi nu e o multiplicitate."33o
8-11: ,,$i cdnd se tndrepta Moise spre cort, tot
se scula gi stafiecare la uSa cortului sdu Si se uita dupd
pdnd ce intra el tn cort. Iar dupd ce intra Moise in cort, se
gora un stdlp de nor Si se oprea la intrarea cortului Si
grdia cu Moise. $i vedea tot poporul stdlpul cel de nor,
stdtea la uSa cortului, Si se scula tot poporul Si se inchina
care din uSa cortului sdu. Domnul insd grdia cu Moise
cdtre fa1d, cunt ar grdi cineva cu prietenul sdu. Dupd
Moise se tntorcea tn tabdrd; iar tdndrul sdu slujitor,
fiul lui Navi, nu pdrdsea cortul."
Moise e numit, indirect, prieten al lui Dumnezeu, ca
Avraam. Dumnezeu ii grdiafald cdtrefald:,,Expresia nu
ie in,teleasi literal, de vreme ce. Dumnezeu ii vorbea lui
din mijlocul norului. Fald cdtre fald inseamni ci-i vorbea
rect, firi intermediari, intr-un limbaj accesibil."3ll Daci
revenea uneori in tabdr5, tanirul Iosua nu se indep[rta de
d0ndu-ne pildd s[ nu iegim la cele din afar[ pdn6 ce nu ne_am
int6rit in inv5fitura Bisericii.
12-13: ,,Atunci a zis Moise cdtre Domnul: Iatd, Tu tmi
_ -,,Deoarece
primise ezeiasc[ gi
slava frumusefii, dar nuin unul ce s_a
frcut mai deslvflrgit. Dar t, deoarece
aceasta nu e cu putinfa nici unui suflet in(elegdtor gi nici unei
vederi, nici chiar celei ingeregti, ca una ce intrece hotarele a
toat[ cunogtinta.u332
14-16z ,,$i a zis Domnul cdtre el: Eu insumi voi merge
inaintea ta si te voi duce la odihnd! Zis-a Moise cdtre Doln-
Rlspunsul lui Moise nu exprimd indlritnicie, ci o justi_
ficati temere: ,,C[ci nu voia s[ mearg[ inaintea poporuiui o
creatur5, ca sd nu se invefe si se inchine creaturii in locul Dum-
nezeului creator al tuturor. De aceea,."fuTgrp" inger, L_a ru-
gat pe Dumnezeu insugi sd-i conducd pe ei.'
17-19: ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Voiface ceea ce
Si
zici tu, pentru cd tu ai aflat bundvoinld inaintea Mea te cu_
Si
nosc pe tine mai mult decdt pe toli. $i Moise a zis: Aratd_mi sla_
va Ta! Zis-a Domnul cdtre Moise:
toatd slava Mea, voi rosti numele
cel ce vafi de miluit il voi milui Si

32e
Sfrntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,III
Io Sfrntul Maxim Mtrrturisitorul,-Capetele gnostice, 83 "' Calist Patriarhul, Capete despre rugdciune, 52
33r
PEI.rr, p. 177 "' Sfhntul Atanasie cel Mare, Epistoti I, cdrre Serapion, 12

t54 15s
re, de acela Mdvoi indura."
,,.Dacileste Domn, pe care Domn il cheam6? Prin
cuvinte vezi cd ne-a inv[(at, in chip acoperit, dogma
Tatil gi Fiul."33a Cel dornic de a-i urma lui Moise e
,,Fugi de simfuri gi ai oprit pldcerea pentru cele supuse
rilor. Fugi qi de nilucirile cele pl[cute din cugetare qi ai
g6ndurile imp[timite de pllcere. Iar mintea, r[m0ndnd ftrl
luciri, ca una ce nu primegte nici intip[ririle diferitelor
de pl6ceri, nici gdndurile poftei, se afl[ in simplitate. $i aj
gAnd deasupra tuturor celor simfite 9i a celor gdndite, i9i t
in{elegerea la Dumnezeu, nemaifEcdnd altceva decit sd
din addnc numele Domnului prin pomenire neincetatl, ca
prunc pe Tatil sdu."33s
20: ,,Apoi a addugat: Fa,ta Mea tnsd nu vei putea
vezi, cd nu poate omul vedeafaya Mea Si sd trdiascd."
,,Se arati aici ldmurit c[ nimeni nu poate, in timpul
in{elege clar pe Dumnezeu. Cei curafi cu inima vor vedea
Dumnezeu (Matei 5, 8) cind vor ajunge la sfhrqitul
rri.;.336 E un paradox: ,,Pe de o parte, viafa vegnicI st5 in a
dea pe Dumnezeu. Pe de alta, ins6, aceasta nu e cu put
cum spun Ioan, Pavel qi Moise, stdlpii credin1ei."337 ,,Act
nu pentru c[ cuvdntul L-at atdta pe Dumnezet cauza
celor ce-L v[d, ci fiindci Dumnezeu, frind prin fire de-v
fEcltor, iar semnul firii dumnezeieqti fiind acela ci intrece
ce cunoagtere, cel ce socotegte c[ Dumnezeu este ceva din
le ce se cunosc, intrucdt s-a abdtut de la Cel ce este spre
ce i se pare inchipuire cunosc[toare cd este, nu mai are
t[.""t ,J'{umai la cele ce au chip se poate vorbi de fafi sau
spate. Dar orice chip mirginegte un trup' Deci cel ce cugeti
Chiril al Ierusalimului, Catehezele,X,S
'34 Sfentul
335
Teolipt al Filadelhei, Despre lucrarea cea ascunsd intru Hristos,
336
337
Clement Alexandrinul ,
-$tromate,v
,7 , 7
Sfrntul Grigorie de Nyssa, op. cit.
338
lbid.
156
chip la Dumnezeu nu va socoti c[ El e liber de o nature tru-
peasc[."33e Totugi, oamenii au putut vedea chipul lui Dumne-
zeu, insd ascuns sub v[lul Intruplrii: ,,Ai venit, agadar, Frumo-
sule, dar ftc6ndu-Te a$a cum Te putem primi. Ai venit um-
brind razele dumnezeirii cu inveligul trupului."3ao
2l-232 ,,$i iardsi a zis Domnul: Iqtd aici la Mine un loc:
Sezi pe stdnca aceasta; cdnd va trece slava Mea, te voi ascunde
in scobitura stdncii Si voi pune mdna Mea peste tine pdnd voi
trece; iar cdnd voi ridica mdna Mea, tu vei vedea spatele Meu,
iar fala Mea nu o vei vedea!"
Lui Moise ,,i s-a poruncit sd se suie pe stflnc[ gi s[ pri-
veascS, dacd vrea, printr-o deschiziturd foarte strAmt6. in felul
acesta Dumnezeu indic6, socotesc, printr-o ghiciturl, c[ Legea
rdsp6ndegte celor educafi de ea o cunogtinfi redusd despre
Dumnezeu gi de-abia ldsa sd vind o lumin[ prin deschizdtura
ei. Ea voia sd aduc[, pe cei ce se aflau in r[tlcire cu privire la
dumnezeire, la credinfa c[ unul este Dumnezeu. Dar cum este
in ea insSgi firea dumnezeiascd gi negrliti nu arat[ clar, cum
va face propov[duirea m6ntuitoare, adicd cea prin Hristos"3al.
I{ristos este ,,stflnca intreagd. Iar cr[p[fura stflncii este venirea
Lui in lume, prin care cr[p[turl putem contempla cele dupd
Dumnezeu"3oz. Dar ce inseamn[ spatele lui Dumnezeu? ,,Cel
ce urmeaz[ vede spatele celui dinaintea lui. Aqadar, Moise,
care se strdduieqte si vadd pe Dumnezeu, a invlfat acum cum
poate fi vdzut Dumnezeu'. a vedea pe Dumnezeu inseamni a
urma pe Dumnezeu, oriunde te-ar conduce. @ar) nu trece di-
naintea Celui ce te cilduzegte! Fiindc[ in acest caz ili va ft
drumul impotriva Lui. C[ci binele nu merge impotriva binelui,
ci ii urmeaz6.t>343 B un progres infinit in cunoagterea lui Dum-
ltn
lbid.
loo
lbid.
rt'
Sfantul SJiinta Treime,lrl
to'o.igerl 3
303
sfentul
157
 nezeu:.,,glasul dumnezeiesc ii dI ceea ce cere prin cele ce
d6, arit0ndu-i prin pufine cuvinte un addnc nem6surat de
lesuri. Cdci marea dirnicie a lui Dumnezeu a binevoit s[-i
plineasc[ dorinlq.lui, dar nu i-a fEgiduit vreo incetare gi
rare a dorin1ei."3a
Cap.34,lz ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: CiopleSte
table de piatrd, ca cele dintdi, Si suie-te lo Mine in munte Si
scrie pe aceste table cuvintele care aufost scrise pe tablele
dintdi, pe care le-ai sfdrdmat."
Aceste table, spre deosebire de primele, sunt preg[tite,
Moise. E gi un semn cd restaurarea se va face prin Cel venit
chip de om. ,,Cu tain[ s-au f[cut din nou cele dou6 pl6ci,
c[ se inmulliserd qi negtiin(a gi picatul. Dupd cum se pare,
scris de doul ori poruncile, pentru doui feluri de duhuri: pr
duhul care conduce gi pentru duhul care este supus.,,345
2-72 ,,Sdfii gata dis-de-dimineald Si dimineald sd te
in Muntele Sinai Si sd stai inaintea Mea acolo pe vq
mtmtelui. Dqr nimeni sd nu se suie cu tine, nici sd se arate
tot muntele: nici oi, nici vite mari sd nu pascd imprejurul
tui munte! Deci q cioplit Moise doud table de piatrd, qsemefl
cu cele dintdi Si, sculdndu-se dis-de-dimineald, a luat Moise
mdini cele doud table de piatrd Si s-a suit tn Muntele
cum ii poruncise Domnul. Atunci S-a pogordt Domnul fn
stat acolo Si a rostit numele lui lahve. $i Domnul, trecdnd pe
naintea lui, a zis: Iahve, Iahve, Dumnezeu iubitor de oamt
milostiv, fndelung-rdbddtor, plin de tndurare Si de
Care pdzeSte adevdrul gi aratd mild la mii de neamuri;
iartd vina Si rdzvrdtirea Si pdcatul, dcr nu lasd nepedepsit
cel ce pdcdtuieSte; Care pentru pdcatele pdrinlilor pedepse
pe copii Si pe copiii copiilor pdnd la al treilea Si al
neam!"
Dumnezeu Se descoper6 ca iubitor de oameni, mi

3u
lbid. ra6
345 PEi.lr.''o. l7g
Clement Alexandrinul, Stromate,Vl, l3l, I 347
lbid.
158
159
/

losul; Dumnezeu este zelos. Nu cumva sd intri in legdturd cu,

cuitorii ldrii aceleia, pentru cd ei, urmdnd dupd dumnezeii
Si aducdnd jertfe dumnezeilor lor, te vor pofii Si pe tine sd
din jertfa lor. $i vei luafetele lor solii pentrufiii tdi Sifetele
le vei mdrita dupd feciorii lor; Si vor merge fetele tale niceascd, pe gge o primesc sufletele sfinte, de pe acum, de la
dumnezeii lor Si fiii tdi vor merge dupd dumnezeii lor. Sd Duhul Sfhnt"3a8. Mai putem deduce din text cd cel de-al doilea
faci dumnez e i turnali. " r6nd de table era scris de Moise gi nu cuprindea dec6t Deca_
Israel e avertizat cd popoarele canaanite il vor Iogul.
atrage la idolatrie, fapt care s-a gi petrecut, deseori, in i
poporului evreu.
18-272 ,,Sdrbdtoarea ozimelor sd o pdzeSti; Sapte
cum li-am ponmcit Eu, sd mdndnci azime, la wemeq rd,
in luna Aviv, cdci in luna Aviv ai ieSit tu din Egipt. Tot i temut sd se apropie de el. "
ndscut de parte bdrbdteascd este al Meu; asemenea Si tol ,,Iluminarea nu inseamni nimicirea trupului, ci mai de_
grabd o schimbare spre bine gi spre slavi, de la striclciune la
iul ndscut al vacii Si tot intdiul ndscut al oii. Iar intdiul
nestriclciune, pentru cI precum trupul nostru a fost umilit de
al asinei sd-l rdscumperi cu un miel, iar de nu-l vei
necurdfie, la fel, eliberdndu-se de ea, s6 str6luceasc6.,,34e Nu in-
ra, sd-i frdngi gdtul. Toli intdii ndsculi din fiii tdi sd-i
seamnd ci tofi cei iluminafi strilucesc in chip vdzut. Strilucirea
peri Si nimeni sd nu se tnftliSeze inaintea Mea cu mdna
de pe fala lui Moise o au sfinfii in suflet: ,,Ce avea Moise era
$ase zile lucreazd, iar in ziua a;aptea sd te odihne;ti;
vremea semdnatului Si a seceriSului sd te odihneSti. Sd lii {i
ceva simfit, pe c6nd aceasta este ceva netrupesc.,,350 Cu mult
mai mare este lumina ce ni se aratd nou[: ,,Fafa lui Moise stri-
bdtoarea sdptdmdnilor, sdrbdtoarea pdrgii, la seceriSul
lucea de atata slavd ci nu putea fi privitd de ochii israeritenilor,
lui, gi sdrbdtoarea strdngerii roadelor, la sfdrSitul toamnei.
trei ori pe an sd se infdliSeze tnaintea Domnului iar in Noul Testament, fa{a lui Flristos strdlucea cu mult mai
lui Israel toli cei de parte bdrbdteascd ai tdi, cdci cdnd voi mult decAt aceea (Matei 17, Z).-3st Dupd Sffintul Grigorie pala-
popoarele de la fala ta Si voi ldrgi hotarele tale, nimeni ma, lumina dumnezeiasc[, indumnezeind gi trupul, poate fi v6_
pofti ogorul tdu, de te vei sui sd te tnfiliSezi tnaintea zutA, uneori, gi de ochii trupegti.Jrz

Dumnezeului tdu de trei ori pe an. Sd nu torni sdngele 31-33: ,,Atunci i-a chemat Moise Si au venit la el Aaron
Mele pe pdine dospitd Si jertfo de la sdrbdtoarea PaSt Si toate cdpeteniile obstei Si Moise a grdit cu ei. Dupd aceasta
s-au apropiat de el tolifiii lui Israel Si el le-a poruncit tot ce_i
nu rdmdnd pdnd a doua zi. Cele dintdi roade ale larinii
sd le aduci la casa Domnului Dumnezeului tdu. Sd nu grdise Domnul in Muntele Sinai. Iqr dupd ce a incetat de a
iedul in laptele mamei sale. $i a mai zis Domnul cdtre
ScrieJi cuvintele acestea, cdci pe cuvintele acestea inchei :r48
cit',62
legdmdnt cu tine si cu Israel!"
34s '-op'
trytigre,lll, 16
r5o
Sunt repetate, rezumativ, cele cu privire la sdrb[tori. r5r Cele 100 de capete,S
282 ,,Moise a stat acolo la Domnul patruzeci de zile Si ls' Cf. Despre sfiinta lumind, g

160 161
grdi cu ei, Moise Si-a acoperit fala cu un vdl."
,,in infelegerea ludeilor nu putea incipea nici m[car
mina legii. Dar dac[ se infeleg duhovnicegte cele scrise in
nimic altceva nu e acoperit in ea decdt taina lui Hristos,
aduce in inimile ascultiitorilor lumina dumnezeiasc[ 9i
str[vezie. lnsi cei din Israel nu puteau auzi cuvinte at6t de
nunate, nici inlelege cu ugurin{l addncimea tainei."353
34-35: ,,Cdnd insd intra el inaintea Domnului, ca
vorbeascd cu El, atunci iSi ridicavdlul pdnd cdnd ieSea; iar
16. implinirea porancilor (35,1 - 40, 3g)
ieSire spuneafiilor lui Israel cele ce i se porunciserd de
Domnul. $i vedeaufiii lui Isroel cdfala lui Moise strdlucea
Moise tSi punea iar vdlul peste fala sa, pdnd cdnd intra
nou sdvorbeascd cu Domnul."
E aici gi o indicafie a tradifiei orale, din care nu putem
sigur cit
a fost fixat in scris. incepand cu Sftntul Apostol
(tr Corinteni 3,14-16), vllul de pe fafa lui Moise s-a i tre. Eu sunt Domnul!"
ca oprire la litera legii, frrE a vedea c[ legea vestegte pe FIri
,,Cel ce a reugit s[ p[trundl ad0ncul sensului legii gi,
tdnd ca pe un vil obscuritatea ei, s[ ajung[ la cele tainice, a
tat pe Moise - care, pe cdnd vorbea cu Dumnezeu, igi
mahrama - si a trecut de la liter5 la Duh."35a ,jn into 4-92 ,,Apoi a grdit Moise la toatd obsteafiilor lui Israel
noastr[ spre Domnul rezidd ridicarea vilului. De aici Si a zis:Iatd ce a mai portmcit Domnul sd vd spun; Aduceli din
conclude cL atAta vreme cit citim sfintele c[(i ftr[ s[ le ale voastre, daruri Domnului; fiecare sd aducd Domnului da_
gem, citil weme ele ne sunt neinfelese gi incuiate, noi nu ruri cdt il lasd inima: aur, argint gi aramd; mdtase violetd, sta_
tem incd intorgi cu fala spre Domnu1."355 cojie Si visinie, vison rdsucit Si pdr de caprd; piei de berbec
Sfrntul Maxim Mlrturisitorul recapituleaz[: ,,U vopsite roSu, piei de vilel de mare Si lemn de salcdm; untdelemn
lui Dumnezeu care-l chema gi ridicdndu-se peste toate cele aromate pentru mirul de uns Si pennu ficut
aici, a intrat in intunericul unde era Dumnezeu, adic[ in v ie, piatrd de sardiu, pietre pentru prins la efod
rea cea ftrI form5, nevdzutd gi netrupeasc[, cu mintea eli
t[ de orice altceva afarl de Dumnezeu. $i afldndu-se in ,,Legea duhovniceasci, insd, cere de la noi, pentru licag,
ta, pe cdt era cu putinfi firii omenegti si se invredniceascl aur care si vin[ din liuntrul nostru, argint care si vini din li_
untrul nostru gi tot aga gi pentru celelalte materiale.,,357
353
sfrntul 156 ,
35a
sffnt l ---AmDtguct, 15
3s5
origen, "'Origen, Omitii la Carteq teSirii,Xlll.3

162 163
 10-19: ,,Tot cel cu minte inleleaptd dintre voi sd vind'
sdfacd toate cdte a poruncit Domnul: Cortul Si acoperdmii
le lui, acoperisul lui cel de deasupra, verigile si scdndurile
pdrghiile, stdlpii Si postamentele lor; chivotul legii Si pd
lui, capacul lui Si perdeaua despdrlitoare, pietre de sn
fimdi; ;i mir de uigere; masa iu pdrghiile si toate uneltele
Si pdinile pentru punerea tnainte, sfeSnicul
pentru luminat
toite obiectele lui, candelele lui si untdelemnul de ars;jertfe
cul tdmdierii Si pdrghiile lui Si miresme pentru tdmdiere,
pentru
felnicul pentru arderile de tot, impletitura de sdrmd
pdrghiile lui Si toate cele de trebuinld pentru el; baia Si pot
mentul ei, perdelele curlii, stdlpii ei cu postamentele lor Si
deaua de la intrarea tn curte, {druSii cortului, ldruSii
frdnghiite lor, veSmintele sfinte pentru fdcut slujba in lor
sfdnt, veSmintele sfinte pentru Aaron preotul Si veSminte
trufiii lui, pentru sluiba preoliei."
Sunt enumerate materiile trebuitoare 9i obiectele
lui ce vor fi lucrate de c6tre cei pricepufi.
20-292 ,,Dupd. aceea, plecdnd toatd obsteafiilor lut
rael de la Moise, a adus fiecare cdt l-a ldsat inima sa si cdt
fndemnat cugetul sd aducd dar Domnului, pentru facerea
tului adundrii Si a tuturor lucrurilor lui Si pentru toate
tele sfinte. $i veneau bdrbalii cufemeile Si fiecare, dupd cur'
ldsa inima, aduceaverigi, cercei, inele, brdldri Si totfelul de
cruri de atff, cum voia fiecare sd aducd Domnului daruri
aur. Fiecare din cei ce (Neau mdtase violetd, stacojie Si
in si pdr de caprd, piei de berbec vopsite rosu Si vdndt, le
cea. Fiecare din cei ce puteau sd aducd in dar argint sau
md aduceq din acestea Domnului; si fiecare din cei ce
lemn de salcdm oducea pentru toate cele de trebuinld; toate
meile, pe care le trdgea inima Si Stiau sd toarcd, torceau
caprd; iar cdpeteniile aduceau pietre de smarald Si
scurnpe de pus la efod Si la hosen, precum Si miresme'
lemn pentru candelobru, mir de ungere Si miresme de td
Deci tot bdrbatul Si femeia din fiii lui Israel, pe care i-a
164
inima sd aducd pentru toate hwurile ce poruncise Domnul
prin Moise sd sefacd, au adus dar de bundvoie Domnului."
Dacd aceste materii inchipuie bunuri sufletegti, inseam-
nd ci intreg poporul dreptcredincios trebuie si inchine Dom-
nului virtulile gi gdndurile sale curate, pentru ca acestea s[ nu
le fie r[pite.
30-35: ,,Apoi a zis Moise cdtre fiii lui Israel: Iatd Dom-
nul a chemat anume pe Belaleel, fiul lui Uri Si al lui Or, din se-
minlia lui luda, si l-a umplut de duhul dumnezeiesc al inlelep-
ciunii, al priceperii, al Stiinlei Si a toatd iscusinla, ca sd lucreze
lesdturi iscusite, sd facd lucruri de aur, de argint si de aramd;
sd ciopleascd pietrele scumpe pentru incrustat, sd sape tn lemn
Si sdfacd tot felul de lucruri iscusite. $i priceperea de a invdYa
pe allii a pus-o tn inima lui, in a lui si a lui Oholiab, fiul lui
Ahisamac, din seminlia lui Dan. A umplut inima acestora de tn-
felepciune, ^ca sd facd pentru locasul sfdnt orice lucru de
sdpdtor Si de yesdtor iscusit, de cusdtor pe pdnzd de mdtase
violetd, stacojie Si viSinie Si de in, Si de lesdtor in stare de a
face orice lucru Si andscoci lesdturi iscusite."
Sunt ardtafi lucrltorii harismatici care vor conduce lu-
crdrile; aceqtia au qi libertatea de a ndscoci, in spiritul celor
primite prin descoperire divind. Dumnezeu nu anuleazi liber-
tatea creatorului; canonul nu e constr6ngere, ci piedicd impo-
triva r[tdcirilor.
Cap. 36, l-72 ,,$i Belaleel, Oholiab si toli cei cu minte
iscusitd, cdrora Domnul le ddduse inlelepciune Si pricepere, ca
sd Stie sd facd tot felul de lucruri trebuitoare la locaqul cel
sfint, vor trebui sdfacd dupd cum poruncise Domnul. Iar Moi-
se a chemat pe Befaleel, pe Oholiab Si pe toli cei cu minte iscu-
sitd, cdrora le ddduse Domnul iscusinld Si pe toli cei ce-i trdgea
inima sd vind la lucru de bundvoie, ca sd ajute la acestea. $i au
luat ei de la Moise toate prinoasele, pe care le aduseserdfiii lui
Israel pentru toate cele trebuincioase locasului sfdnt, ca sd le
lucreze. Atunci tot se mai aduceau tncd la el daruri de bundvoie
in fiecare dimineald. Deci toli cei cu mintea iscusitd, care im-
165
 plineau tot felul de lucrdri la locasul sfdnt, au venit,
fiecare, de acoperis, unde trebuia unitd cu jumdtatea a doua; de aseme-
la lucrul cu core se indeletnicea, Si au spus lui Moise,
Poporul aduce mult mai mult decdt trebuie pentru lucrurile nea auficut pe marginea jwndtdlii a doua, unde aceasta tre-
Si
buie unitd cu ceq dintdi; cincizeci de cheotori oufdcut la o ju-
a poruncit Domnul sd se facd! Atunci a portncit Moise Si
rndtate de acoperdmdnt Si cincizeci de cheotori aufdcut la cea-
strigat in tabdrd, cd nici bdrbat, nici femeie sd nu mai
nimic pentru ddruit la locasul sfdnt. $i a tncetat poporul
laltd ;i cheotorile acestea erau unele tn dreptul altora. Dupd
aceea aufdcut cincizeci de copci de qur Si cu copcile acesteq
mai aduce. Cdci materialul adunqt era destul pentru toqte
crurile ce trebuiau/dcute, ba mai Si prisosea." au unit cele doud jumdtdli de acoperiS una cu alta Si s-a jdcut
tm acoperis tntreg al cortului. Apoi aufdcut covoare de pdr de
Dupi apostazie, [srael se aratd acum plin de zel. (
caprdpentru acoperit cortul peste cele de mai sus. (Jnsprezece
cum, imaginea darurilor ce prisosea e tonifianti. Astfel ar
covoare de acestea au ficut. Ltmgimea unui covor era de trei-
bui s[ fie vinulile noastre, incdt s[ se reverse asemeni unui
zeci de coli, iar ldyimea de patru coli; Si cele unsprezece co-
vor de bundtdfi!
voare oveau toate aceeasi mdsurd. $i au unit cinci covoare la
8z ,,Atunci toli cei cu minte iscusitd, care se
ceau cu facerea locasului sjAnt, au ficut pentru cort zece
un loc Si pe celelalte Sase covoore iar le-au unit la un loc.
Apoi aufdcut cincizeci de cheotori pe marginea covorului ce-
voare de in rdsucit Si de mdtase violetd, stacojie Si visinie;
lui din marginea unei jumdtdyi, unde aceosta trebuia sd se
lesdtura lor ouJdcut chipuri de heruvimi, alese cu iscusinld.
uneascd cu cealaltd jumdtate, iar cincizeci de cheotori le-au
Heruvimii apar gi in feslturile cortului, simboli
prezenla Domnului, a C[rui slavl se manifesta intre heruv fdcut pe marginea covorului din marginea celeilalte jumdtdli,
care trebuia sd se uneascd cu cea dintdi. $i auJdcut cincizeci
Numele ,,Heruvimilor exprim[ bogdfia cunoqtinlei sau
de copci de aramd ca sd uneascd covoarele spre a seface un
sarea infelepciunii. Deci in mod potrivit intAia dintre i
singur acoperiS de cort. Apoi au maifdcut pentru cort un aco-
ceregti sivdrgegte slujirea sfhnt[ a fiin{elor celor mai i
peris de piei de berbec vopsite in roSu Si un acoperiS, pe dea-
fiindcI are treapta cea mai de sus gi ei i s-au d6ruit, ca
supre, de piei vinete."
mai apropiate, aritlrile dumnezeiegti lucr[toare gi
le in mod incepitor"3s . ,,Cortul era acoperit cu patru straturi de covoare. primul
strat era alcltuit din zece covoare (...). Covoarele erau de in gi
fesdturile sunt albe, violete, purpurii 9i viginii. purpurd de diferite nuante, avind alese chipuri de heruvimi in
e simbol al puterii supreme; rogul al dragostei; albul al
gi infelepciunii; violetul al tainei, al m[surii qi supunerii. fesiturd" palmieri gi flori. (...) lnvelitoarea a doua, nlumiti, ohel
9-l9z ,,Lungimea unui coyor era de doudzeci Si opt
(cortul), fesut[ din p[r de capr[, se compunea din l l covoare
(...). A treia invelitoare a cortului era frcut[ din piei de berbec
coli Si ldlimea unui covor era de patru coli. Toate
colorate in rogu. $i, in sfrrgit, cea de-a patra invelitoare era tot
sveau aceeasi mdsurd. Cinci covoare aufost prinse unul de
de piele, dar din pielea unui animal marin 1tahas1.-3se Cel mai
tul Si celelalte cinci iar aufost prinse unul de altul; Si aSa
probabil, ebraicul tahas desemna vitrelul-de-mare, numit gi
fdcut doudjumdtdli de acoperiS. Apoi auJdcut cheotori de
dugong, foarte rispdndit in apele M[rii Rogii. Cdt privegte
tase violetd pe marginea covorului din marginea jumdtdlii
arama, prezenti in alcdtuirea unor obiecte cultice, ea e soco-
358
Sffntul Dionisie Areopagitul, Despre ierarhia cereascd,yfl, I 3se
AB, pp.206-201

166
167
r

tite un metal sacru, simbol al protecfiei divine.

20-342 ,,Dupd aceea au fdcut pentru cort scdnduri din
lemn de salcdm de pus tn picioare. Fiecare scdndurd era
de zece coli Si latd de un cot gijumdtate. Fiecare scdndurd
doud cepuri, a$ezate unul tn dreptul celuilalt. ASa auftcut
scdndurile cortului Si anume: doudzeci de scdnduri pentru
ra de miazdzi; $i sub aceste doudzeci de scdnduri aufdcut
truzeci de postamente de orgint, cdte doud postamente la
re scdndurd, pentru cele doud cepuri ale ei. Pentru latura a
ua, dinspre miazdnoapte, auficut alte doudzeci de scdnduri
patruzeci de postamente de argint, cdte doud postamente de
care scdndurd, pentrucele doudcepuri ale ei; iarpentru
dinddrdt a cortului, dinspre asfinlit, auficut Sase scdnduri.
mai jdcut doud scdnduri pentru unghiurile de la fundul
lui. Acestea erau prinse jos Si sus prin cdte un inel. $i asa,
cele doud scdnduri de la cele doud colluri erau la partea
rdt a cortului opt scdnduri, iar postamente de argint
ce, cdte doud postamente sub fiecare scdndurd. Apoi au
cinci pdrghii de lemn de salcdm pentru scdndurile de pe o
rd a cortului, Si cinci pdrghii pentru scdndurile de pe
laturd; iar pdrghia din mijloc au fdcut-o a;a, cct sd treacd
scdnduri, de la tm capdt la celdlalt al peretelui.
le-au tmbrdcat cu aur; inelele, prin care se vdrau
le-au jdcut din aur Si tot cu aw au tmbrdcat Si pdrghiile."
Cortul ,,este descris ca avdnd o forml dreptun
cu lungimea de 30 de cofi, ldfimea de 10 coli gi tot de 10 <

indl{imea. Era transportabil (desigur, dupi demontare) gi

compunea din trei perefi (doi laterali gi unul in partea de
confecfionafl din scdnduri de salcim (...). in total erau 48
scdnduri (...). Scdndurile erau fixate la capdtul de jos in ni
postamente de argint. In partea exterioard, sus, la mijloc Ai j
fiecare scdndurl avea hei verigi de aur, prin care se
cinci drugi de lemn de salcdm aurifi, spre a le menfine la un
gi spre aint5ri astfel peretele. Drugul de la mijloc avea I
AB. o. 206
mea peretelui, iar ceilalfi patru erau pe jumltate de lungi 'uo
'u'as, p. zoo

168 169
ewei.'n62 Cortul simbolizeazd preznnfa cerului pe plmdn! ocro+
tirea divin[. Illterior, locul cortului a fost luat de c[tre T
cu aproape aceleagi semnificafii. O perdea ascunde Sfrnta
telor de privirile poporului; perdeaua ascunde, dar e 9i o i
[ie, indicdnd o prezent$; ea cheam[ la descoperirea tainei pe
re o invdluie.
Cap. 37, l-62 ,,Dupd aceea Belaleel aficut chivotul
lemn de salcdm, lung de doi coli si jumdtate, larg de un cot
n?u!: Cel ce Sade pe heruui.mi, prin aripile acestora igi face
jumdtate Si inalt tot de un cot Si jumdtate; l-a imbrdcat cu simfitd prezenla in si mbol.,,36a
10-15: ,,AJdcut apoi masa din lemn de salcdm, lungd de
curat pe dindmtru si pe dinafard, iar impreiur i-aficut o
doi coli, latd de un cot Si inaltd de tm col jumdtate. ,q i;Ora_
nd de sur. A turnat pentru el patru inele de aur, pentru cele Si

tru colluri de jos ale lui: doud inele pe o laturd Si doud inele ur.I-afi-
cealaltd laturd. A ficut doud pdrghii de lemn de salcdm, d, iar im-
imbrdcat cu aur, si le-a vdrdt prin inelele de pe laturile A turnat
lui, ca sd poarte chivotul cu ele. Aftcut apoi capacul
de aw curat: hmg de doi coli Si jumdtate Si lat de un cot Si
mdtate."
Chivotul aurit tot inchipuie pe Flristos, plin de strl
luminii necreate, iar lemnul de salcdm e ffupul S[u nestric[ci
Dar chivotul poate fi apropiat gi de arca ce a izblvit de la $i acestea vestesc pe Hristos, impirat gi Arhiereu (cu_
nuna de aur), Care ne cheami la masa Sa duhovniceasci.
Septuaginta numegte chivotul gi arca prin acelaqi
16z ,,A ficut vase trebuitoare pentru masd: talere, cd_
kivotos; Vulgata,la fel, are un termen comun: arca. Arcaqi
delnile, linguri Si cupe pentru turnat, toate de aur curat.,'
votul sunt simboluri ale Bisericii; ambele sunt puse in
Aceste obiecte se reg[sesc Ai in Bisericd, cu un simbo_
cu incheierea unui leglmdnt arca e semn al leglmdntului
lism asemindtor. Talerele foloseau pentru punerea pdinilor, iar
Dumnezeu cu Noe, Chivotul inchipuie leg[mintul dintre
cupele pentrujertfele de b6uturi.
nezeu gi poporul Israel; asem[ndrile ar putea continua.
7-92 ,,Afdcut de osemenea doi heruvimi de aur, un sfeSnic de aur curat Si
din ciocan, penffu cele doud capete ale capacului, si i-a an. Fusul lui, bralele lui,
zal wtul lo un capdt Si altul la celdlalt capdt al capacului. erau toate dintr-o bucatd'
ruvimii aceqtia erau ficuli ca ieSind din capac la cele
Din roturire rui iesea
capete ale lui. Cei doi heruvimi tSi tntindeau aripile unul seau dintr-o tatuid a f;#l::r;';;;;
altul, umbrind capacul, iar felele lor erau indreptate una
cealaltd laturd a lui; tnformaflorii de
tre alta, privind spre capac."
363
PENT.' o. l6l
36'AB, p. 205
364
lbid. '

170 171
 cupe tot in, vhntarea divin[. Tdmdia gi fumul ei simbolizeazl legdtura omu-
migdal, cu nodurile 5i Jtorite toy alt bral avea trei
lor; asa ou"?: lui cu Dumnezeu, fumul inilfand rugdciunile la cer; parfumul ei
i"iii'tt*ii de migdit, cu nodurile.si florile
'toate semnificd buna mireasm[ a viefuirii cuvioase.
iele sase brale, care ieSeau din Cap. 38, l-72 ,,Dupd aceea a facut jertfelnicul pentru
pefusul sfesnicului eraup ry cupe iy
'cu'noduiile braPe' care rc;euu u'n arderile de tot, din lemn de salcdm, lung de cinci coli, lat de
si llorile lor. Cele sase
sub alte dt cinci cofi, adicd cufala pdtratd, Si inalt de trei cofi. I-aficut
cweau: un nod sub primele loud bra{e' un nod
brale si un nod sub ultimele doud bra{e' Nodurile u'l:yy.! patiu coarne, ce ieSeau din el, in cele patru colluri ale lui, Si
i2treg era lucrat dintr' l-a imbrdcat cu aramd. Afdcut apoi toate lucrurile trebuitoa-
de pe'ele erdu wrct cufinul' Sfesnicul
re jertfelnicului: oale, lopdyele, cupe, furculiqe si vase pentru
iiisura bucatd de aui cu'at' Apoi i-aficut sapte candele' n
curat au' cdrbuni; toate obiectele acestea le-a ftcut din aramd. A mai
caii si tivile de aur curat. Dintr-un -talant de aur
cut sfeSnicul cu toate cele nece-sar" !"!i' . .. r -: ^, fdcut pentru jertfelnic o cdmasd, unfel de tmpletiturd de ara-
" Sfegnicul e un simbol al luminii spirituale 9i al mintt -^....i md, care tmbrdca partea lui de jos pdnd la jumdtatea lui. A
rii; numarul brafelor sale' gapte, pare sd fi fost qul in t"gil turnat apoi patru verigi de aramd pentru cele patru colguri ale
planetelor lsocoiite de cei vechi a fi in num[r
impletiturii celei de aramd, pentru petrecut prin ele pdrghiile
"*r".a*f ulul t"T1: .. Cll de purtat; iar pdrghiile le-a ficut din lemn de salcdm si le-a
;;t")t ;t,f"i cr simbolismul sfeeniculr1 1 imbrdcat cu aramd. Pdrghiile se petreceau prin inelele din la-
;;ili; forma florii de migdal, semnificdnd renagterea' dat turile jertfelnicului, ca sd poatdfi purtat cu ajutorul lor. Jert-
fragilitatea (delicatefea). C-u totul' o.?"T-d: *tt 1'*'ll
;";;lu alfabetului ebraic ai al c[4ilor Vechiului Testt felnicul l-aficut din scdnduri, gol induntru."
s-a folosit un ,,in curte se afla altarul sau jertfelnicul, destinat aducerii
aqa cum le socotesc evreii' Pentru sfeqnic
sacrificiilor, numit gi altarul holocaustelor (mizbeah haola),
de aur (aproximativ 50 kg).
care avea lungimea 9i l[1imea de 6 co(i, iar inilfimea de 3 co{i.
ii-ztz ,,A Jdcut af,ot iertfelnicul tdmdierii' din lemn Era confecfionat din lemn de salc6m, imbricat in araml. in in-
tnalt
salcdm, lung de un cot,-lat de in cot, adic! !dy"'' si
terior era gol, ceea ce ftcea ca atunci c6nd se fixa cortul intr-un
ii "oii, cilrnele lui erau din el; si l-au tmbrdcatp" aur' cu
loc, jertfelnicul s[ fie umplut cu pietre necioplite gi cu plmflnt.
rat pe'deasupra, pe laturile lui de-jur-tmp':Jy'$i "o,1:, La fiecare din cele patru colfuri, altarul avea cite un corn de
i,'to, fmpieiur-i-aficut cunund de aur' Sub pervaz-ul luit
t'i""i
ai" Loilurite lii, a prins doud inele de at1t si le-a
pfi aramd. De asemenea, altarul era inconjurat de o treapti, care ve-
nea pdn[ la jumltatea inll{imii gi pe care urcau preofii cdnd
i o p** si de alta a lui, "a sd se treacddeprin ele pdrghiile.
aduceau jertfe. Altarul era amplasat in fata intr[rii in Sffinta. De
iaisniile te-au fdcut din lemn salcdm si le-au I
i"rii. altar lineau unele gilefi pentru indep[rtarea cenugii, apoi lo-
brdcatcuaur." --. pe{i gi furculife pentru intoarcerea cirnii, ca gi vase pentru
Jertfelnicul tdmdierii vesteqte, iarigi, pe Hristos'
sAngele animalului ce era sacrificat. Toate aceste obiecte erau
r---
plin de bun[ mireasm[.
din aram6"365
29t ,,A fdcut de asemeneq mir penffu sfanta
atcatutte de 8z ,,AJdcut apoi baia din aramd Si postamentul ei tot de
tdmdie mirositoare, curate Si cu iscusin\d
torii de aromate.
qt
Mirul simbolizeazd lumina, belgugul, bucuria 'ut AB,p.2o'l

172 173
aramd, cu chipuri iscusit lucrate care impodobeau
cortului adundrii."
,,Tot in curtea cortului se afla 9i lavoarul de aram[
nat pentru preofi, care trebuiau s5-9i spele m0inile qi pici
inainte de s[vargirea cultului. Lavoarul era situat intre a
jertfelor gi intrarea in Sfhnta, dar pu{in deplasat inspre sud'
9-202 ,,Dupd aceea a Jdcut curtea' Spre miuazt ca
avea perdele de in rdsucit, hmgi de o sutd de coli, Si la
doudzeci de stdlpi cu doudzeci de postamente de arama sub
Si cu cdrligele Si legdturile lor de argint;
pe latura de
noapte a ficut perdele lungi de o sutd de coli Si pentru
doidzeci de stdlpi, cu doudzeci de postamente de aramd sub-
an cilrbgele si legdtorile lor de argint. In partea dinspre at
a ficut-perilele-tmgi de cincizeci de coli Si pentru ele
stdlpi, cu zece postamente de aramd Si cu cdrligele Si legd
lor'de argint; iar in partea de dinainte, dinspre rdsdrit, a
perdele lungi de cincizeci de coli, Si anurne: de o parte ap'
curfii cincisprezece coli de perdele Si la ele trei stdlpi cu
postamente de aramd; de cealaltd parte a porlii curlii
-sprezece
coli de perdele Si la ele trei stdlpi cu trei postt
ie aramd. Toate perdelele pe toate laturile curlit erau d9
rdsucit. Ior stdlpii cveou postamentele de aramd, cdrligel4
legdtorile lor de argint, vdrfurile imbrdcate in argint Si
erau unipi intre ei prin legdtori de argint. Iar perdeaua pe
poarta
-in carlii aJdcut-o din ldnd violetd, stacojie Si viSinie Si,
rdsucit, cu ilesdturi, lungd de doudzeci de coli si inalti
cinci coli, pe toatd tntinderea, ca Si perdelele curlii' Pentru t
.fdcut piiu stdlpi cu patru postamente
de aramd sub ei'
cdrligele si legdtorile de argint si cu vffirile imbt
orgint. Toli ldruSii imprejurul cortului Si curlii erau de
,,Coriul era inConjurat de o curte lungl de 100
de coti
tatd de 50 de coti. Curtea era imprejmuitl de 60 de stilpi
salcdm, fixafi la o distanfi de 5 co{i unul de cel[lalt, avind
3uu
lbid.
174
care un capitel aurit gi postamente de aram6, in care erau fi-
xafi. In pir{ile laterale veneau tot c6te 20 de stAlpi, iar spre est
gi vest tot c6te l0 st0lpi. StAlpii aveau in partea superioarl fi-
xate cArlige pe care erau agezate verigi de argint, iar de acestea
at6rnau draperii fesute de in. in partea de esfa curfii se afla in-
trarea, cu o l61ime de 20 de cofi. Aici se aflau patru coloane de
care atdrna o perdea de aceleagi dimensiuni (20 de cofi). Cor-
tul nu era amplasat exact-in mijlocul cur{ii, ci mai aproape de
peretele vestic al cu4ii."ro/
2l3lz ,,Iatd acurn Si socoteala lucrurilor ce s-au inffebu-
inlat la cortul admdrii, care s-a/dcut dupd porunco lui Moise,
prin levili, sub supravegherea lui ltamar, fiul preotului Aaron.
Toate insd, cdte a poruncit Domnul lui Moise, s-au lucrat de
Befaleel, fiul lui Uri al lui Or, din seminlia lui luda, ajutat de
Oholiab, fiul lui Ahisamoc, din seminpia lui Dqn, sdpdtor in pia-
trd Si lesdtor iscusit Si cttsdtor de pdtae de in Si de mdtase viole-
td, stacojie Si v$inie. Tot aurul intrebuinlat la cort Si la toate lu-
crurile lui afost doudzeci Si noud de talonli Si Sapte sute treizeci
sicli de aur, ce s-au adus tn dar, socotit dupd siclul sjint. Im w-
gtntul, ce s-a adr dm de la cei numdrali ai obstei, afost o sfid
de talanli Si o mie Sqte sute {aptezeci Si cinci de sicli, socotit du-
pd siclul sfdnt. Argintul acesta s-a lua de la Sase sute trei mii
cinci sute cincizeci de oarneni, in vdrstd de la douizeci de ani in
sus, trecu{i prin ru,tmdrdtoare, cdte o jumdnte de siclu de cap,
socotit dupd siclul sfiint. O sutd de talanli de argint s-au intrebu-
inlat la h^mrqrea postamentelor scdndurilor cortului Si a posta-
mentelor stdlpilor perdelelor lui: o sutd de postamente din o sutd
de talanli, cdte un talutt la postament; iar din o mie Sapte sute
gaptezeci Si cinci auftcut cdrligele de la stdlpii curlii, au imbrd-
cat vffirile lor Si auftcut pentru ei legdtori. Iar din o mie Sapte
sute gaptezeci Si cinci de sicli au ficut cdrligele de la stdlpii
curlii, au imbrdcil vdrfitrile lor Si au ficut pentru ei legdtori.
Arama, adnd in dtr, afost: Trei sute Saptezeci de talanli Si doud
3u'
AB,p.242
175
nii Wtru sute de sicli. Din ea ouftcat postamente pentnt
de fa intrwea cortului a&mfuii, iertfelnical cel de aramd,
postame
Sa de mamd a lui Si toate uneltele iertfelnicului;
pentru toli stdtpii cwlii, postamentele pentru
'rea
stdlpii ( k i.
cu4ii, toli idru$ii cortului si toli ldrqii dimprejurul curqii"'
Cu aproximafie, cantitifile de metale folosite la lucrd'l
le cortului au fost: 1500 kgde aur;4500 kg de argint 9i I
kg de araml
Cap. 39,1-7t ,,Ior din mdtase violetd, stacoiie Si visi
au-frcut ieSminte de slujbd, pentru sluiit in locssul sfdnt' si
maiftcut veSminte sfinte pentru Aaron, cum porunctse
lui Moise. Au Jdcut efodul din fire de aur, din mdtase
stacojie si visinie si din in rdsucit. $i anurne: au desJdcut au
in foi Si au tdiat fire, pe care le-au lesut cu iscusinld
printre
reie de mdtase violetd, stacoiie Si viSinie Si de in rdsucit,
iscusit. I-au Jdcut incheietori de tnclteiat pe umeri Si au
amfudoud pdrtite lui- Brdul efodului, care vine peste el' t
ca el, l-aufdcut dinfira'de aur; din mdtase violetd, stacojit
visinie st din tn rdsucit, cum porilncise Domnul lui Moise^'
luot apoi doud pietre de smarald, aqezfuiduJe tn cuibulelg
aur si sdpdnd pe ele numelefiilor lui Israel, cum se sapd pe
cete, Si le-au pus la tncheieturile efodului, pe urneri, lntru
meniieafiiloi lui Israel, curn poruncise Domnul lui Moise"'
Conform AB, pietrele de pe umeri erau de orux,
s[pate pe ele numele fiilor lui Israel. ',Efodul cu cele dou[
tre prelioase de pe umeri era simbolul slujirii arhieregti pe
popor,'al mijlocitorului care ia 9:upra sa p6catele celor per
care mijloceite la Dumnezeu."368
! hogen erau fixate 12 pietre scumpe:
i-Zt ,,,l,ufid"ut apoi hosenul, lucrqre iscusitd, lafel
efodul, din fire de aur Si din mdtase violetd, stacojie gi vtgr'
iin in rdsucit. Hosenul l-au ftcut dublu, in patru colyuri'
de o palmd si lat de o palmd. $i au pus pe el pietre
q$ezate tn patru rdnduri: intr-un rdnd un sardeon' un
'u'AB,p.z44
t76
un smarald - rdndul intdi; in rdndul al doilea: un rubin, un
safir Si un diamant; tn rdndul al treilea: un opal, o agatd Si un
ametist; Si tn rdndul al patrulea: un hrisolit, un onix Si tm
iaspis. Ele erau a$ezate in cuibulele de aar. pietrele acestea
erau in numdr de doudsprezece, dupd numdrul fiilor lui Israel,
Si pe fiecare din ele era sdpat, ca pe pecete, cdte tm nume, din
cele ale celor doudsprezece seminlii. La hoSen auJdcut ldnfi-
$oqre groase de aur curat Si lucrate rdsucit, ca sfoara; au mai
fdcut doud rozete Si doud verigi de aur Si au prins cele doud
verigi de cele doud colyuri de sus ale hoSenului; $i au agdlat
doud capete ale ldnliSoarelor de cele doud verigi din colyurile
hoSenului. Iar celelalte doud capete ale celor doud ldnliSoare
le-au agd,tat de cele doud rozete Si le-au prins pe acestea de
incheieturile efodului, pe fala acestuia. Dupd aceea au maiJd-
cut incd doud verigi de aur Si le-au prins de celelalte doud
colyuri ale hoSenului pe cealoltd parte dinspre efod; Si au mai
fdcut Si alte doud verigi de aur Si le-au prins de cele doud in-
cheieturi ale efodului, dedesubt, pe fola lui, unde se unesc,
mai sus de incingdtoarea efodului. $i au legat hoSenul cu veri-
gile lui de verigile efodului cu un ;nur de mdtase violetd, ca
sd stea deasupra incingdtorii efodului Si ca sd nu cadd hoSe-
nul de pe efod, cum poruncise Domnul lui Moise."
,,Pectoralul sau hogenul (...) se fixa peste efod, la mijlo-
cul pieptului. Avea form6 pdtratd, cu laturile de aproximativ o
palm6. (...) Hogenul sau pectoralul era simbolul demnitalii ju-
decdtoreqti cu care se acoperea persoana arhiereului.,,36e pe
Sardeon, de mare valoare, in trei culori: negru, alb,
roz:,
Topaz, piatri de culoare galbenI gi transparent[;
Smarald, verde gi transparent, simbol al primIverii;
Rubin, de culoare rogie, simbol al fericirii;
177
 Safir, de culoare albastri, simbol al neprih6nirii 9i
puterii cereqti;
Diamant, simbol al perfecfiunii;
Opal, de culoare llptoasl, cu diferite reflexe;
Agat, piatrdtransparentE, in mai multe varietiifi;
Ametist, simbol al cump[tirii gi al trezviei;
Hrisolit, piatrl transparenth, de culoarea aurului; "i
Onix, speoie de agat fin, in straturi de diferite cu
Iaspis, opal nobil, strdlucind in culorile focului.
Swt doudsprezece piete, num[r cu simbolistic[
de bogati; el amintegte de zodii, sau de anul liturgic; patru it
mullit cu trei poate insemna lumea creati (4) transfigurati
unirea cu Sffinta Treime (3). Sunt insd 9i multe alte semni
22-262 ,,Iar meilul, care vine sub efod, l-auftcut din
purd lesutd violet. Acesta avea in partea de sus o deschizd
si imprejurul acestei deschizdturi cvea un guler, lesut ca o
tosd, ca sd nu se rupd. Meilului i-auJdcut pe la poale ciucuri
mdtase violetd, stacojie Si viSinie Si de in rdsucit; i-au mai
Si clopolei de our curat Si au pus clopolei printre ciucurii de
poalele meilului de-jur-imprejur; si i-au asezat pe la
meilului a$a: un clopolel Si un ciucure, un clopolel si un
re, curnporuncise Domnul lui Moise."
Meilul era imbr6cat de arhiereu ,,peste cdmaga de in,
ind necusut, ci fesut pe de-a-ntregul, cu o deschizitur[ in
de sus, frr[ mdneci gi lung cu ceva peste genunchi, aqa incit
desubt se vedea c[maEa preo(eascd. La poale avea cusut un
sau tiv de care atdrnau clopofei de aur 9i mere frcute din fire
sucite de in gi m[tase. (...) Meilul avea culoarea albastrl a
lui, ca un semn cd arhiereul este slujitor al impdrlfiei
Const6nd numai dintr-o bucati, meilul simboliza integri
spiritual[ a slujitorului sffintului altar. Clopofeii gi merele de
poalele vegm6ntului simbolizau poruncile dumnezeiegti pe
ie propov[duia arhiereul."3To
l]]os, pp.237-238
370
lbid.
''' PENT, p. 168

178 179
perdeaua din mijloc; chivotul legii, capacul lui Si pdrghiile;
rnasd cu toate cele de trebuinld pentru ea Si pdinile de pus
inte; sfesnicul cel de anff cwqt, candelele lui, candelele puse
el la locul lor, si toate cele trebuiicioase pentru el si
de ars; jertfelnicul cel de aur, mirul pentru ungere,
pentru tdmdiere Si perdeoua de la intrarea cortului;
cel de aramd, cdmasa lui cea de aramd, pdrghiile lui si
cele trebuitoare pentru el, baia Si postamentul ei; Cortul e ridicat inziuaintdi a lunii intai, zi fur sarc a fidl.
curlii, stdlpii Si postamentele lor, perdelele de la intrarea cor[biei s
frdnghiile, ldru$ii Si toate lucrurile trebuitoare lo slujbd in rdiale gi e
tul admdrii; veSmintele de/ slujit in cort, veSmintele sfinte (Ioan 20,
preotului Aaron si vesmintele de slujbd pentru fiii lui. Tr cultice, vegmintele preo{egti qi sacerdolii, acesta fiind leglmdnt
aceste lucruri le ftcuserd fiii lui Israel a$a cum vegnic; acolo unde s-a renunfat la sfinfiri, s-a cobordt s.rb nive-
Domnul lui Moise. $i privi Moise toatd lucrarea Si iatd ei o lul Legii mozaice!
cuserd ci{q cum poruncise Domnul Si Moise i-a binecuvdntat. 1G38: ,,gi a Jdcut Moise tot; cum i-a pontncit Domnul
Strnt terminate obiectele de cult, lucrate, toate, dupi aSa aficut:tn luna intdi a anului al doilea de la ieSirea lor din
runca dumnezeiasc[. Aceasta nu inseamnd cd Dumnezeu a Egipt, in ziua fntdi a lunii afost asezat cortul. $i a asezat Moise
tat toate amdnuntele fiec[rui obiect, ci doar ci a indicat obi cortul, a pus postamentele lui, ile lui Si
le gi a insuflat cu har pe fruritorii lor. E ceva similar cu stdlpii lui; a tntins deasupra c $i peste
rea Sfintei Scripturi: Dumnezeu inspir[ gi asistii pe aghi aceste acoperdminte a pus acoperisul, cum ponmcise Domnul
ferindu-l de gregeli, dar nu anuleazipersonalitatea acestuia. lui Moise. Apoi a peffecut pdr-
Cap. 40, l-l5z ,,Apoi iardsi a grdit Domnul cu Moise ghiile prin inelele chivot, capa_
a zis: in ziua tntdi a lunii intdi, sd asezi cortul adundrii. $i cul; a dus apoi ch ua si a tnihis
pui tntr-insul chivotul legii Si dinaintea chivotului sd atdrni chivotul legii, precum poruncise Domnul lui Moise. Dupd ace-
deaua; apoi sd aduci induntru masa Si sd asezi pe eo toate
crurile ei; Si sfeSnicul sd-l aduci induntru Si sd aprinzi
candelele lui. Sd asezi jertfelnicul cel de aur pentru
inaintea chivotului legii Si sd atdrni perdeaua la intrare tn
tul adwdrii. Apoi sd asezi jertfelnicul arderilor de tol zdzi a cortului, Si a aprins candelele lui tnaintea Domnului,
intrdrii in cortul adundrii. Iar tntre cortul admdrii Si i
sd asezi baia si sd torni tn ea apd; si tmprejurul cortului sd
tmprejmuirea curlii Si la intrarea curlii sd atdrni perdeaua
pd aceea sd iei mir de ungere Si sd ungi cortul Si toate cele perdeaua la uSa cortului; iar jertfetnicul arderilor de tot l-a'
el si sdJ sfinlegti pe el Si toate lucrurile 9i vafi sfiint; sd q$ezat la intrarea in cortul adundrii
Si a pus pe el arderi de nr
jertfelnicul arderilor de tot Si toate lucwile lui Si sd Si prinoase de pdine, cum poruncise Domnul lui Moise. Apoi a

180 l8l
q$ezat baia tntre cortul adundrii Si jertfelnic Si a turnat tn ea
BIBLIOGRAT'IE
apd pentru spdlat; Moise, Aaron sifiii lui trebuia sd-Si spele in
ea mdinile Si picioarele; cdnd intrau ei in cortul adundrii satl
cdnd se apropiau dejertfelnic ca sd sluieascd, se spdlau din A. Sf6nn Scripturd
cum poruncise Domnul lui Moise. Dupd aceea au pus imprei.'
muirea curlii imprejurul cortului Si a jertfelnicului Si o atd
Biblia sau sfdnta s*ipturd,Editura Institutului Biblic de Mi-
ai
perdeaua la intrarea curlii. $i aSa a isprdvit Moise lucrdrile^ siune al Bisericii Ortodoxe Rom6ne (prescurtat tn con-
Attmci w nour a acoperit cortul adundrii Si locasul s-a tinuare: EIB), Bucuregti, 1995
de slava Domnului; Si Moise n-a putut sd intre in cortul
Biblia 16gg, retipi_
rii, pentru cdJ cuprinsese pe acesta norul Si slqva Domnu, gti, 1988
umpluse locasul. In tot timpul cdldtorieifiilor lui Israel, cdnd
Biblia ipturd, Edi{ia Sffintului Sinod,
ridica norul de pe cort, atunci plecau la drum, iar de nu se ri Bucuregti, 1914
Pentateuhul sou cele cinci cdrli ale lui Moise,versiune revizui-
ca norul, nici ei nu plecau la drum pdnd nu se ridica; pentru
in tot timpul cdldtoriei, ziua stdtea peste cort norul ti dup6 Septuaginta, redactat2i gi comentati de Bartolo_
iar noaptea se afla peste elfoc, inaintea ochibr intregii case meu Valeriu Anania, sprijinit pe numeroase alte oste_
lui Israel." neli, EIB, Bucuregti, 1997
Monumenta linguae dacoromanorum, Bibtia 16gg, pars II, Exo_
Dumnezeu Se aratii lui Israel in chipul norului gi al
dus, Editura Universitifii,,Al. I. Cuzd,,Iagi, I 99 I
lui. Norul e ,,loc" sau instrument al epif-aniilor, in vreme ce
cul e cea mai bunl imagine a lui Dumnezeu, simbolizAnd
Biblia Hebraica, Eclitio quarta emendata opou H. p. Riiger,
carea gi iluminarea.
Stuttgart, 1979
incheiem cu imaginea minfii vizdtoare de Dumnezeu
Biblia sacra vulgafa, Editionem quartam emendatam cum so-
rael) urm0nd Domnului in drumul siu cltre fara ciis B. Fischer, H.I. Frede, H. F. D. Sparks, W. Thiele,
prin Pustia Sinai. Asemeni sd-I urm[m gi noi, Israel cel praeparavit Roger Gryson, Stuttgart, 1 994
Septuaginta, Editit Alfred Rah1fs, Stuttgart, 1979
vlrat, Mdntuitorului Iisus ]Iristos, prin pustia veacului
cdtre fericirea impnr[fiei celei f6r6 de sf[rgit!
B. Scrieri patristice
Ambrozie al Milanului (Sf.), Scrisori, Scrieri II, trad. David
Popescu, in colec{ia ,,p[rinfi gi scriitori bisericegti,,
(PSB), Nr. 53, EIB, Bucuresti, 1994

183
 regti, 1996
Atanasie cel Mare (Sf.), Epistola intdia cdtre Serapion' Scrierl
II, trad. Dumitru Stlniloae, PSB 16, EIB, Bucureqti' Dorotei (Ava), invdldturi de suJlet folositoare, trad. Dumitru
1988
Stiniloae, F 9, ElB, Bucuregti, 1980
apos' Evagrie Ponticul, Capete despre deosebirea patimilor, trad. Du-
Barnaba, Epistola,trad. D. Fecioru, inscrierile Pdrinlilor
tolici,PSB mitru Stiniloae, F l, Tipografia Arhidiecezand, Sibiu,
Calist Cataffgiotul, tivd,trad' Dumitru 1946
Stdniioae, (F), Nr' 8, EIB, Evagrie Ponticul, Cuvdnt despre rugdciune, trad. Dumitru
Bucuregti, 1979 Stlniloae, F l, Tipografia Arhidiecezand., Sibiu, 1946
Grigorie de Nyssa (Sf.), Despre viala lui Moise, Scrieri I, trad.
Calist Patriarhul, Capete despre rugdciune, trad' Dumitru St[-
Ioan Buga, PSB 29, EIB, Bucuregti, 1982
Grigorie Palama (Sf.), Despre impdrtdsirea dumnezeiascd, trad.
Dumitru St[niloae, F 7, EIB, Bucuregti, 1977
Grigorie Palama (Sf.), Despre rugdciune, trad. Dumitru Stini-
loae, F 7,EIB, Bucuregti, 1977

Chiril al Alexandriei (Sf'), Glafire la leSire, Scrieri II' ttad' Grigorie Palama (Sf.), Despre sfdnta lumind, trad. Dumitru St6-
Dumitru Stdniloae, PSB 39, EIB, BucureSti,1992 niloae, F 7, EIB, Bucuregti, 1977
Grigorie Sinaitul (Sf.), Despre felul cum trebuie sd Sadd la ru-
Chiril al Alexandriei (Sf'), inchinarea si sluiirea in duh S-i
adevdr, Scrieri I, ttad. Dumitru Stiniloae' PSB 38'
gdciune cel ce se liniSteSte, trad. Dumitru St[niloae, F
EIB, Bucuregti, 1991 7,ElB, Bucuregti, 1977
Chiril al Ierusalimului (Sf.), Catehezele,trad' D' Fecioru' EIB' Ilie Ecdicul, Culegere din sentinlele tnleleplilor, trad. Dumitru
Bucureqti, vo Stiniloae, F 4, Tipografia Arhidiecezand, Sibiu, 1948
al Cartaginei ecument- Ioan Caryatii, Capete de mdngdiere, trad. Dumitru St[niloae,
Ciprian
' P tind'PSB F 4, Tipografia Arhidiecezandn Sibiu, 1948
"",trad.b.
3, EIB, Bucureqti, 1981 Ioan Casian (Sf.), Despre fntruparea Domnului, Scrieri alese,
Clernent Alexandrinul, Pedagogul, Scrieri I, trad' D' Fecioru'
trad. D. Popescu, PSB 57, EIB, Bucuregti, 1990
PSB 4, EIB, Bucureqti, 1982
Ioan Damaschin (Sf.), Dogmatica, trad. D. Fecioru, EIB, Bucu-
Clement Alexandrinul, Stromate, Scrieri II, ttad' D' Fecioru'
regti, 1943
PSB 5, EIB
Ioan Guri de Aur (Sf.), Omilii Ia Facere, Scrieri I-II,trad.D.
Clernent Romanul tre Corinteni, ttad' D' Fecioru, PSB2I-22, EIB, Bucuregti, 1987-1989
Fecioru, tn aPostolici, PSB l' EIB' Ioan Gurd de Aur (Sf.), Omilii la Matei, Scrieri III, trad. D.
Feciory, PSB 23, EIB, Bucuregti, 1984
Bucuregti, 1979
Ioan Scdrarul (Sf.), Scara, trad. Dumitru Stiniloae, F 9, EIB,
Didahia celor i2 Apostoli,trad. D. Fecioru, inscrierile Pdrinli-
PSB 1
Bucuregti, 1980
Dionisi (Sf.), d' OPere lsaac Sirul (Sf.), Cuvinte despre sfintele nevoinle, trad. Dumitru
. Dum a, Bucu- Stiniloae, F 10, EIB, Bucuregti, l98l

184 185
 Dumitru St[-
Origo,, Omilii la Cartea Prooroanlui leremia, Scieri alese I,
Isaia Pustnicul, Doudzeci si noud de cuvinte'trad' trad. Teodor Bodogae gi Nicolae Neag4 pSB 6, EIB,
niloae, F 12, Ed. Harisma, Bucureqti' 1991 Bucureqti, 1981
Isihie Sinaihrl., C*dnt despre tremie Si virtute' trad'
Dur'nitru
Salvianus, Despre gavernarea lui Dumnezeu, trad. D. popescu,
Stdniloae, F 4, Tipografra Arhidiecezanl' Sibiu'
1948
in Boethius qi Salvianus, Scrieri, pSB 72, EIB, Bucu-
Justin Martirul (Sf.), Apologia fufii,trad' Olimp Cdcittld'-in^Apo- reSti,1992
logeliie limbi greacd' PSB 2, EI!' Bucuregti' 1980 Simeon Metafrastul (Sf.), Parafrazd la Macarie Egipteanul,
Justin fvfaiirul (SD, dialog cu iudeul Trifon, bad' Olimp C[- trad. Dumitru Stiniloae, F 5, EIB, Bucuregti, 1976
ciulE, PSB 2,ElB,Bucure9ti, 1980 Teodor al Edesei, Una sutd capete, trad. Dumitru Stlniloae, F
Constantin
Macarie ggipteanul (5f.1, Omilit duhovniceSti' ttad' 4, Tipografia Arhidiecezand, Sibiu, 1948
Cornilescu, PSB 34' EIB, BucureSti' 1992 Teolip al Filadelfrei, Despre lucrarea ceq ascunsd intru Hris_
St6niloae'
Maxim Mlrturisitoru I (Sf .), Ambigua, trad' Dumitru tos,trad. Dumitru Stdniloae, F 7, EIB, Bucuregti, 1977
PSB 80, EIB, Bucureqti, 1983
de Dym- Varsanufie (Sf.), Scrlsori duhovniceSti, trad. D. Stiniloae, F I l,
Maxim Mdrturisitorul (Sf.), Capete despre cuno$tinla Editura Episcopiei Romanului gi Hugilor, 1990
nezeu,trad. Dumitru Stiniloae, F 2, Tipografia arhidie-
Vasile cel Mare (Sf.), Despre SJAnil Duh, Scrieri III, t:lad. C.
cezanL, Sibiu, 1947 Comilescu qi T. Bodogae, pSB 12, EIB, Bucuregti, lggg
Dumitru StI-
Maxim Marturisitorui (Sf.), Capete gnostice' trad' Vasile cel Mare (Sf.), Omilii la Hexaimeron, Scrieri { trad. D.
niloae, F 2, Tipogiafia-arhidiecezand" Slbiu' 1947
II'trad' Dumitru Fecioru, PSB 17, EIB, Bucuregti, 1986
Maxim Uertuiisitorut 1{f;, nptstole, Scrieri Vasile cel Mare (Sf.), Omilii Si cwdntdri, Scrieri I, trad,. D.
Stdniloae, PSB 81, EIB, Bucureqti, 1990
(Sf.), intrebdri, nedumeriri si rdspunsuri' Fecioru, PSB 17, EIB, Bucuregti, 1986
Maxim Mlrturisitorul
trad. Dumitru Stiniloae, F 2, Tipografia arhidiecezan['
Sibiu, 1947 C. Lucrdri Si studii teologice
trad' Du-
Maxim Mirturisitorul (Sf.), Rdspunsuri cdtre Talqsie' Abrudan, Dumitru, Emilian Cornilescu, Arheologie biblicd,
mitru St[nilou", f i, Tipografra Arhidiecezanl'
Sibiu'
EIB, Bucuregti, 1994
1948
Metodiu de Olimp, Despre inviere, tad q Comrlescrf itt S.f $| Branigte, Ene, Liturgica generald,ElB, Bucuregti, 1985
gorie Taumaturgul 9i Metodiu de Olimp' Scrieri'
EIB, Chevalier, Jean, Alain Gheerbrant, Diclionar de simboluri, vol.
Bucureqti, 1984 I-III, Ed. Artemis, Bucuregti, 1994-1995
F 1' Tipo- Diclionar biblic, trad. Constantin Moisa (titlul original: Nou-
Nil Ascetul, CuvAil ascetic,trad' Dumitru St5niloae'
grafraArhidiecezan[, Sibiu, I 946 veau Dictionnaire biblique rdvis6), vol. I-[I, Ed. Ste_
Otigo,, Omilii la Cartea phanus, Bucuregti, 1995-1997
dogae 9i Nicolae Moldoveanu, Nicolae, Diclionar biblic de nume proprii Si cu-
Origen, Omilii la Cartea vinte rare, Ed. Casa $coalelor, Bucuregti, 1995
dogae giNicolae
Otigo,, Omilii la Cartea Num
Bodogae 9i Nicolae Ne

186
 Eratil la Facerea_
p.43, r.3 s: in loc de: ntpentru aceasta l-a
se va citi: nu pentru aceasta nu l-a
p.48,r.9 j: in loc de: Au doar[ nu
se va citi: Au doar{ eu
p. 57, r.l s: in loc de: crnci
se va citi: trei
p. 81, nJ2-13 j: in loc de: nu se unosc niciodatii, ci
intot-
deauna se despart
se va citi: nu unesc niciodatS, ci intotdeauna
despart
p. 122, r.l2 j: in loc de: ingrefogafi
se va citi: invdrtogafi
p.125, r.10 j: tn loc de: numit generic pentru
frlisteni
se va citi: nume generic pentru regii frlisteni
p. 160, r.2 s: in lac de: Duhul este cu adev[rat in
locul
se va citi: Duhul este cu adevErat locul
p. 163, r.l2 j: tn loc de: aceasta
se va citi: acestea
p.178, r.13 s: tn loc de: zeu ne descoperE
c . _ se va citi: zeu nu.,ne poate fi cunoscu! chiar dacd
Insugi Dumnezeu ne descoperE
p. 180, r.7 s: in loc de: Arffint
se va citi: lnfrAnat
p. 184, r.3 j: in loc de: intiplrind cele
se va citi: intiplrind chipurile cele
p.209, r.15 j: fn loc de: ridicat impIrat
se va citi: ridicat de irnp[rat
p.244, r.1l j: in loc de: ditit
se va citi: edidit
p.246, r.l0 j: in loc de:1g77
se va citi: 1977
p.247, r.15 s: in loc de: Bucuregti
se va citi: Bucuregti, 1992
carte de veghe, carte de tImadI Pr. Prof. Niculae M. Popescu
Preoli de mir
EDITURA CHRISTIANA adormili in Domnul

asociafia filantropicl medicalii<<christiana>> I R5zvan Codrescu

Recurs la Ortodoxie
. APARITII RECENTE: .,

Pr.Ioan Sorin Usca

Dr. Pavel Chirili i Vechiul Testament
Conceptul de medicind ueStind (l). in tdlcuirea Sfinlilor Pdrinli:
Sfdnta Scripturd cititd de tm medic ortodox I. Facerea

Pr.Ioan C. Tegu DIN APARITIILE YIITOARE:

Omul - taind teologicd.
Studii de spiritualitate filocalicd Lect. univ. Flavia f,'lorea
Manual de limba englezd
Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa pe texte biblice,liturgice Si patristice
Homo americanus. O radiografie ortodoxd
Sf6ntul Ioan al Crucii
Integrala operei poetice
Occidentali convertili la Ortodoxie.
$ase ipostaze mdrturisitoare ***
Familia tn Bisericd.
Rizvan Codrescu Rdnduieli gi rugdciuni ortodoxe
Rdsdritenele iubiri-
Fals tratat de dezlumire ***
Pentru o teologie a neamului
Costion Nicolescu (Cre s tomalie c omentatd)
Cine se teme de Bisericd?
Studii Si articole teologice

*** carte de veghe, carte de tlmadl

Doctorul Nicolae C. Paulescu
sau $tiinla mdrturisitoare
EDTTURA CHRISTIAI{A
asociafia filantropicl medicalil <<christiano>