TRIGONOMETRIE

1. FORMULE PENTRU TRIUNGHI

cateta opusa cateta opusa sin A

* Funcţii care se aplică unghiurilor : 1. sin A = ipotenuza 3. tgA = =
cateta alaturata cos A
cateta alaturata cateta alaturata cos A
2. cos A = 4. ctgA = =
ipotenuza cateta opusa sin A
* Unghiurile pot fi măsurate în grade sau în radiani, între ele existând următoarea corespondenţă :
grade 00 300 450 600 900 1200 1350 1500 1800 2100 2250 2400 2700 3000 3150 3300 3600
π π π π 2π 3π 5π 7π 5π 4π 3π 5π 7π 11 π
radiani 0 π 2π
6 4 3 2 3 4 6 6 4 3 2 3 4 6

* Funcţiile trigonometrice aplicate valorilor de mai sus dau :

π π π π 2π 3π 5π 7π 5π 4π 3π 5π 7π 11 π
0 π 2π
6 4 3 2 3 4 6 6 4 3 2 3 4 6
- - - - - -
1 2 3 3 2 1
sin 0 1 0 1 2 3 -1 3 2 1 0
2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2
- - - - - -
3 2 1 1 2 3
cos 1 0 1 2 3 -1 3 2 1 0 1
2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2
- -
3 - 3 -
tg 0 1 3 -1 3 0 1 3 -1 3 0
3 3 3 3
3 3
- -
3 - 3 -
ctg 3 1 0 3 -1 3 1 0 3 -1
3 3 3 3
3 3

a b c
* Teorema sinusurilor : = = = 2R - a, b,c laturile triunghiului; R – raza cercului circumscris
sin A sin B sin C
* Teorema cosinusului : a2 = b2 + c2 – 2bc∙cosA
A (p − b)( p − c)
* Unghiurile pe jumătate : sin = - p este semiperimetrul
2 bc
A p( p − a )
cos =
2 bc
A (p − b)( p − c)
tg =
2 p( p − a )
2(b 2 + c 2 ) − a 2
* Mediana corespunzătoare laturii a : m a =
4
* Formula lui Heron : A = p( p −a )( p −b)( p −c)
bc ⋅ sin A ca ⋅ sin B ab ⋅ sin C
* Aria : A = = =
2 2 2
abc
* Raza cercului circumscris : R = - A este aria triunghiului
4⋅A
A
* Raza cercului înscris : r = p
 2. FUNCŢII TRIGONOMETRICE

* Cercul trigonometric este folosit pentru o înţelegere π

mai bună a funcţiilor trigonometrice. 2
Este un cerc de rază 1 în care măsura unui unghi
este luată pe circumferinţa cercului, iar pentru a afla
sinusul proiectăm punctul A pe axa verticală, lungimea A
segmentului obţinut fiind valoarea sinusului. La fel se
procedează şi pentru cosinus numai că proiecţia se va face II I
pe axa orizontală. π sinA 0
Se observă că cercul este împărţit în 4 cadrane
aşezate în sens invers acelor de ceasornic. 2
Întrucât axele au părţi pozitive şi părţi negative π O cosA
înseamnă că şi funcţiile trigonometrice vor avea valori
pozitive sau negative în funcţie de cadranul în care se află III IV
unghiul.
Oricum am lua unghiul A proiecţiile pentru sinus
şi cosinus vor cădea tot în interiorul cercului, iar acesta
având raza de 1 înseamnă că şi sinus şi cosinus variază 3π
între -1 şi 1. 2
* Sinus
• sin : R → [-1, 1]
• funcţie periodică de perioadă 2π : sin(x + 2kπ) = sinx
• este funcţie impară : sin(-x) = -sinx
• are semnul + dacă unghiul e în cadranul I sau II şi semnul – dacă unghiul e în cadranul III sau IV
π 3π π 3π
• pentru x ∈ (0, )  ( ,2π) funcţia e crescătoare şi pentru x ∈ ( , ) e descrescătoare
2 2 2 2
• graficul se stdiază doar pe porţiunea (0, 2π) pentru că în rest el se va repeta :
1
3π
2π 3π 4π
2
π
0 π
2
-1
* Cosinus
• cos : R → [-1, 1]
• funcţie periodică de perioadă 2π : cos(x + 2kπ) = cosx
• este funcţie pară : cos(-x) = cosx
• are semnul + dacă unghiul e în cadranul I sau IV şi semnul – dacă unghiul e în cadranul II sau III
• pentru x ∈ (0, π) funcţia e descrescătoare şi pentru x ∈ (π, 2π) e crescătoare
• graficul se stdiază doar pe porţiunea (0, 2π) pentru că în rest el se va repeta :
1

π 2π 4π
π 3π
0
2 2
-1
* Tangentă
 kπ 
• tg : R \  , k ∈ Z → R
2 
• funcţie periodică de perioadă π : tg(x + kπ) = tgx
• este funcţie impară : tg(-x) = -tgx
• are semnul + dacă unghiul e în cadranul I sau III şi semnul – dacă unghiul e în cadranul II sau IV
 π π
• pentru x ∈ (- , ) funcţia e crescătoare
2 2
π π
• graficul se stdiază doar pe porţiunea (- , ) pentru că în rest el se va repeta :
2 2

-π 0 π
π π
-
2 2

* Tangentă
• tg : R \ {kπ, k ∈Z} → R
• funcţie periodică de perioadă π : ctg(x + kπ) = ctgx
• este funcţie impară : ctg(-x) = -ctgx
• are semnul + dacă unghiul e în cadranul I sau III şi semnul – dacă unghiul e în cadranul II sau IV
• pentru x ∈ (0, π) funcţia e descrescătoare
• graficul se stdiază doar pe porţiunea (0, π) pentru că în rest el se va repeta :

-π 0 π 2π
π π 3π
-
2 2 2

* Reducere la primul cadran – pentru uşurarea calculelor :

• al doilea cadran : sinx = sin(π - x)
cosx = -cos(π - x)
• al treilea cadran : sinx = -sin(x - π)
cosx = -cos(x - π)
• al patrulea cadran : sinx = -sin(2π - x)
cosx = cos(2π - x)
tgx = -tg(π - x)
ctgx = -ctg(π - x)
tgx = tg(x - π)
ctgx = ctg(x - π)
tgx = -tg(2π - x)
ctgx = -ctg(2π - x)
 3. FORMULE TRIGONOMETRICE

1. sin2x + cos2x = 1
2. tgx ∙ ctgx = 1
1 1
3. tgx = ctgx, ctgx=
tgx
4. sin(x + y) = sinx∙cosy + cosx∙siny sin(x - y) = sinx∙cosy - cosx∙siny
5. cos(x + y) = cosx∙cosy - sinx∙siny cos(x - y) = cosx∙cosy + sinx∙siny
tgx + tgy tgx − tgy
6. tg ( x + y) = 1 − tgx ⋅ tgy tg ( x − y) =
1 + tgx ⋅ tgy
7. sin2x = 2sinx∙cosx
8. cos2x = cos2x – sin2x
= 2cos2x – 1
= 1 – 2sin2x
2tgx
9. tg 2x = 1 − tg 2 x
10. sin3x = 3sinx – 4sin3x
cos3x = 4cos3x – 3cosx
x x
2 tg 1 − tg 2
2 2
11. sin x = cos x =
2 x 2 x
1 + tg 1 + tg
2 2
x 1 − cos x
12. tg =
2 sin x
x+y x −y x −y x+y
13. sinx + siny = 2 sin ⋅ cos sinx - siny = 2 sin ⋅ cos
2 2 2 2
x+y x −y x+y x −y
cosx + cosy = 2 cos ⋅ cos cosx - cosy = - 2 sin ⋅ sin
2 2 2 2
1
14. sinx∙cosy = [sin(a - b) + sin(a + b)]
2
1
cosx∙cosy = [cos(a - b) + cos(a + b)]
2
1
sinx∙siny = [cos(a - b) - cos(a + b)]
2
15. sin(arcsinx) = x arcsin(sinx) = x
cos(arccosx) = x arccos(cosx) = x
tg(arctgx) = x arctg(tgx) = x
ctg(arcctgx) = x arcctg(ctgx) = x
16. arcsin(-x) = -arcsinx
arccos(-x) = π – arccosx
actg(-x) = -arctgx
arcctg(-x) = π – arcctgx
π π
17. arcsinx + arccosx = arctgx + arcctgx =
2 2
18. !!! – se vor folosi în rezolvarea ecuaţiilor trigonometrice
sinx = a ⇒ x = ( −1) k arcsina + kπ
cosx = a ⇒ x = ± arccosa + 2kπ
tgx = a ⇒ x = arctga + kπ
ctgx = a ⇒ x = arcctga + kπ