Lucrări practice - Petrologie sedimentară

Lucrări practice 5 şi 6

Petrografia siliciclastitelor
Sistematica rocilor arenitice
gresii şi greywackes

Particule clastice componente:

 Cuarţ total (Qt): Cuarţ monocristalin (Qm), Cuarţ policristalin (Qp)
 Feldspaţi total (Ft): Feldspaţi plagioclazi (Fp), Feldspaţi potasici (Fk)
 Litoclaste total (Lt): Litoclaste plutonice (Lp), Litoclaste vulcanice (Lv),
Litoclaste metamorfice (Lm), Litoclaste sedimentare (Ls)
 Filosilicaţi: mice, clorite
 Minerale grele: ex. granaţi, hornblenda, epidot, disten, staurolit, andaluzit,
augit, sillimanit, sfen, turmalină, zircon, spinel, magnetit, apatit, etc.
 Minerale opace
 Particule autigene: ex. glauconit (peloide)
 Bioclaste
Liant :
 Matrice: particule clastice, de regulă siltice şi lutitice
 Ciment: calcitic, silicios, sulfatic, filosilicatic, oxidic

Clasificarea arenitelor:
1. În funcţie de natura liantului se disting :
 gresii - roci arenitice cu ciment şi mai putin de 15% matrice;
 graywackes - roci cu mai mult de 15% matrice

Pettijohn et al. (1973), după lucrarea originală a lui Dott (1964), propune pentru
tipurile petrografice cu 15-75% matrice termenul de "wackes" care face tranziţia spre
siltite şi "mudstones".
2. În funcţie de natura mineralogică a clastelor, varietăţile de roci arenitice se
separă utilizând proiecţia compoziţiei modale în diagrame ternare Q-F-L(R), în care: Q =
cuart, F = total feldspaţi, L (R)= litoclaste sau fragmente de roci. Astfel se disting
urmatoarele petrotipuri:

Gresii Graywackes
cuarţoase cuarţoase
sublitice
litice litice
subfeldspatice (subarcoze
feldspatice (arcoze) feldspatice

1
Lucrări practice - Petrologie sedimentară

Clasificarea rocilor siliciclastice arenitice după Pettijohn et al., (1987)

Analiza modală (metoda classica)

1. Se estimează raportul pori/schelet mineral, raportat la suprafaţa secţiunii;
2. Se inventariază raportul particule/liant, raportat la suprafaţa secţiunii;
3. Se estimează ponderea matricii şi a cimentului în cadrul liantului, raportat la
suprafaţa secţiunii;
4. Se estimenază proporţiile particulelor componente, granoclaste şi litoclaste
raportat la suprafaţa secţiunii;
5. Pentru sistematică se folosesc doar granoclastele de cuarţ, feldspaţi şi
litoclastele:
Qt=Qm+Qp
Ft=Fk+Fp
Lt=(Lp+Lv+Lm+Ls)
Se normează: Qt+Ft+Lt* =100%
6. Se proiectează datele în diagrama ternară QFL Pettijohn et al., (1987) şi se dă
diagnosticul petrografic.

2
Lucrări practice - Petrologie sedimentară

Litoclastele*
Estimarea compoziţiei a arenitelor a declanşat de-alungul timpului, controverse din perspectiva aprecierii
noţiunii de litoclast. Astfel au evoluat două direcţii diferite: clasica şi Gazzi-Dickinson.
Metoda clasica
Metoda traditională priveşte cadrul compoziţional al gresiilor ca o funcţie a provenienţei, istoriei
transportului şi modificărilor postdepozitionale (Suttner et al., 1981). Cadrul compoziţional este alcătuit din proportiile
următorilor termeni: cuarţ, feldspaţi şi fragmente de roci (QFL%). Un fragment de roca este privit ca un granul format
din două sau mai multe faze minerale sau cristale şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- o singura fază să nu ocupe mai mult de 90% din totalul suprafeţei acelui granul, asa cum se observa în
secţiuni subţiri (aplicabil cu precadere categoriei arenitice fine şi foarte fine);
- cele doua faze sau cristale să fie mai mari de 0,0625 mm (aplicabil arenitelor medii şi grosiere).
O exceptie de la această regulă este facută pentru granulele de cuarţ policristalin, care sunt privite ca
fragmente de roci poliminerale (Suttner et al. 1981) şi sunt contorizate la granoclastele de cuarţ policristalin.
Fragmentele carbonatice nu sunt incluse în aceasta schemă.
Metoda traditională a fost destinată pentru a detecta schimbările induse de transport şi alterare. Reducerea
granulometrică este invariabil acompaniată de modificări compoziţionale deoarece definiţia operaţională a fragmentelor
de roci este sensibil legată de granulometrie. Pentru aceasta trebuie selectat un spectru granulometric îngust pentru
analiza de cuantificare pentru a asigura compatibilitatea seturilor diferite de date. Rezultatele obţinute prin metoda
Indiana pot fi ilustrate prin considerarea evoluţiei compoziţionale a detritusului granitic, iniţial constituit din proportii
inegale de cuarţ monocristalin, feldspat monocristalin şi fragmente de roci cuarţo-feldspatice. Evoluţia compoziţională
a stagiilor timpurii de alterare este guvernată de dezagregarea fragmentelor de roci cuarţo-felspatice pe interfaţa
cristalelor producând granoclaste de Q ţi F de granulometrii arenitice medii si fine. Accentuarea alterării detritusului
granitic ar putea conduce la petrotipurile din domeniul litic şi arcozic, în funcţie de proporţia de L. Proportia de L este
asteptat să varieze nu numai cu gradul de alterare dar şi cu granulometria.
Metoda Gazzi –Dickinson
Şcoala Dickinson acentuează folosirea tehnicilor petrografice pentru recontrucţia cadrului tectonic al
bazinelor sedimentare (Dickinson1979, 1985). Metoda a fost dezvoltată independent de Gazzi (1966) şi Dickinson
(1970) – (fide Weltje, 2002), pentru a minimiza efectul variaţiei granulometrice asupra compoziţiei gresiilor. Cadrul
compozitional este expresia QFL%. Metoda diferă de cea clasică “Indiana” prin aceea că granulele monominerale sau
cristalele (granulele faneritice depăşind 0,0625 mm) din alcătuirea granulelor poliminerale sunt clasificate granoclaste
individuale în loc de granule poliminerale. Numai fragmentele poliminerale (mai mici de 0,0625 mm) sunt clasificate
ca litoclaste, pentru că numai aceste granule pot fi recunoscute ca litoclaste fară a fi influenţate de granulometrie
(Boggs, 1968, fide Weltje, 2002). Fragmentele carbonatice nu intră în această schemă. Rezultatele obţinute prin această
metodă pot fi ilustrate prin evoluţia detritusului granitic în termeni de QFL. Dacă proporţia cristalelor de Q şi F din
litocalstele grosiere este similară cu aceea de Q şi F (fragmente monocristaline), proporţia de Q şi F nu ar putea fi
schimbată prin spargerea granulelor grosiere (faneritice) în granule monominerale medii şi fine. De notat că proporţia
litoclastelor este de asteptat să fie foarte mică din cauza cristalelor de dimensiuni mari din granite. Mai mult, detritusul
granitic ar putea fi clasificat ca arcozic după această metodă, indiferent de alterare şi granulometria considerată.
Ce sunt litoclastele?
După cum se observă criteriile de clasificare pentru granulele monocristaline, cele poliminerale afanitice
(<0,0625 mm) şi varietăţile de cuarţ pur sunt comune pentru ambele metode. Diferenţa principală este calea prin care
sunt clasificate granulele poliminerale cu dimensiuni mai mari de 0,0625 mm. Pentru şcoala Indiana litoclastele notate
cu L sunt formate din două sau mai multe faze minerale sau cristale unde o singura faza, să nu ocupe mai mult de 90%
din totalul suprafeţei acelui granul, pe când pentru şcoala Gazzi-Dickinson, litoclastele sunt mai mici de 0,0625 mm.
Cristalele mai mari de 0,0625 mm din cadrul unor granule sunt cuantificate ca granoclaste. Astfel notiunea de Lp
(litoclaste plutonice) nu mai este justificată. Cuarţul policristalin (Qp) este foarte rar întâlnit, doar sub formă de silice
pură. Prezenţa unei impurităţi de dimensiune foarte mică face ca acesta să fie cuantificat la categoria Ls (litoclast
sedimentar). Un singur microcristal de feldspat din cadrul unui fragment silicios face ca granulul să fie denumit Lv
(litoclast vulcanic), iar un singur cristal de mică dintr-un cuarţ policristalin va face ca granulul sa fie încadrat la
categoria Lm (litoclaste metamorfice), (Ingersoll et al., 1982).
Metoda Gazzi - Dickinson are urmatoarele avantaje faţa de cea tradiţională:
i) nu mai sunt necesare operaţiunile de sitare şi cuantificare pe clase granulometrice deoarece proba nesortată
reprezintă media proiectiilor claselor granulometrice;
ii) cuantificarea se face mult mai rapid şi cu mai puţine ambiguităţi în special pentru gresiile slab sortate şi
diagenizate.
Pentru studii de arii sursă şi definirea tectofaciesurilor se recomandă metoda Gazzi - Dickinson.

3
Lucrări practice - Petrologie sedimentară

Lucrari practice LP5 si LP6 (fata in fata)

LP 5
1. Normare QFL folosind un set de date şi proecţie în diagrama ternară Pettijohn et
al., (1987) (vezi exemplul si setul de date – pagina urmatoare)
2. Observarea macroscopică şi microscopă a diferitelor tipuri de roci arenitice, gresii
şi graywackes.
3. Analiza completă a unei secţiuni subtiri (recom. gresie cuartoasa) şi atribuirea
diagnosticului petrografic, urmarind algoritmul specific din tipul de fişă primit.

LP6
Analiza completa a unei secţiuni subţiri (recom. gresie litica sau feldspatica)

4
Lucrări practice - Petrologie sedimentară

Tema 5: Diagnostic petrografic roci siliciclastice arenitice

Exemplu: O roca sedimentara siliciclastica arenitica are urmatoarea compozitie:
Porozitate  % 5
Matrice (Mx) 0
Liant Ciment (Cim) 10
Cuart monocristalin (Qm) 5
 Cuart total (Qt) Cuart policristalin (Qp) 15
Feldspat potasic (Fk) 12
 Feldspati total (Ft) Feldspat plagioclaz (Fp) 3
Muscovit (Mu) 1
Biotit (Bi) 1.5
Clorit (Cl) 0.5
Minerale grele (M gr) 2
Minerale opace (M op) 0.5
Particule componente

Bioclaste (Bio) 2
Alte componente Particule autigene (Aut) 0
Litoclaste plutonice (Lp) 0
Litoclaste vulcanice (Lv) 0

 Litoclaste total Litoclaste metamorfice (Lm) 25

(Lt) Litoclaste sedimentare (Ls) 17.5
SUM     100

Initial % Normat %
Qt (Qm+Qp) 20 Qtn 26
Ft (Fk+Fp) 15 Ftn 19
Lt (Lp+Lv+Lm+Ls) 42.5 Ltn 55
SUM 77.5 SUM 100

Disgnosticati roca sedimentara: Gresie litica (matrice < 15%)

5
Lucrări practice - Petrologie sedimentară

Exercitiu
Diagnosticati cele 4 roci sedimentare arenitice (S1, S2, S3, S4), avand la dispozitie compozitia din tabel.
S1 S2 S3 S4
[%] [%] [%] [%]
Porozitate   0 10 5 5
Matrice (Mx) 30 0 1 5
Liant Ciment (Cim) 5 30 9 10
Cuart monocristalin (Qm) 2 50.5 25 10
 Cuart total Cuart policristalin (Qp) 9 5 15 15
Feldspat potasic (Fk) 5 1 20 4
 Feldspati total Feldspat plagioclaz (Fp) 4 0.5 10 3
Muscovit (Mu) 0 0.1 0.5 2
Particule componente

Biotit (Bi) 0 0 0.5 1.5

Clorit (Cl) 0 0.2 0 2
Minerale grele (M gr) 0 0 1 1.5
Minerale opace (M op) 0 0.2 0.5 0.5

Alte Bioclaste (Bio) 0 0.2 0 0.25

componente Particule autigene (Aut) 0 0.8 0 0
Litoclaste plutonice (Lp) 5 0 0 0
Litoclaste vulcanice (Lv) 15 0 0 2
Litoclaste metamorfice (Lm) 5 1 10 28
 Litoclaste
total Litoclaste sedimentare (Ls) 20 0.5 2.5 10.25
SUM     100 100 100 100

Pasul 1: Calculati procentul initial al particulelor considerate pentru sistematica (Q, F, L)

  S1 S2 S3 S4
Sistematica initial [%] [%] [%] [%]
Cuart total (Qm+Qp)        
Feldspati total (Fk+Fp)        
Litoclaste total (Lp+Lm+Lm+Ls)        
SUM        

Pasul 2: Calculati procentul normat al particulelor considerate pentru sistematica (Q, F, L=100%)
  S1 S2 S3 S4
Sistematica normat [%] [%] [%] [%]
Cuart total (Qm+Qp)        
Feldspati total (Fk+Fp)        
Litoclaste total (Lp+Lm+Lm+Ls)        
SUM        

Pasul 3: Integrati datele in una dintre diagramele ternare QFL in functie de cantitatea de matrice

6
Lucrări practice - Petrologie sedimentară

(notati cu simboruri diferite fiecare proba)

Puteti folosi mai multe variante de plotare. O sugestie: https://www.ternaryplot.com/

Pasul 4: Introduceti in tabel diagnosticul petrografic al probelor analizate

Proba  Diagnostic petrografic
S1  
S2  
S3  
S4  

Fisa 1 [%]

7
Lucrări practice - Petrologie sedimentară

Porozitate  
Matrice (Mx)
Liant Ciment (Cim)
Cuart monocristalin (Qm)
 Cuart total Cuart policristalin (Qp)
Feldspat potasic (Fk)
 Feldspati total Feltspat plagioclaz (Fp)
Muscovit (Mu)
Particule componente

Biotit (Bi)
Clorit (Cl)
Minerale grele (M gr)
Minerale opace (M op)

Alte Bioclaste (Bio)

componente Particule autigene (Aut)
Litoclaste plutonice (Lp)
Litoclaste vulcanice (Lv)
Litoclaste metamorfice (Lm)
 Litoclaste
total Litoclaste sedimentare (Ls)
SUM    

Initial [%] Normat [%]

Qt (Qm+Qp) Qtn
Ft (Fk+Fp) Ftn
Lt (Lp+Lv+Lm+Ls) Ltn
SUM SUM 100

Scurtă descriere:

Porozitate:

Granulometrie, sortare:

Morfometria clastelor:

Natura liantului (ciment, matrice):

Compoziție (granoclaste):

Compoziție (litoclaste):

8
Lucrări practice - Petrologie sedimentară

Interpretare (în funcție de caz):

Grad de prelucrare:

Climat:

Arii sursă/Tectofacies:

Evoluție diagenetică (mediu diagenetic, etapă):

9
Lucrări practice - Petrologie sedimentară

Fisa 2 [%]

10
Lucrări practice - Petrologie sedimentară

Porozitate  
Matrice (Mx)
Liant Ciment (Cim)
Cuart monocristalin (Qm)
 Cuart total Cuart policristalin (Qp)
Feldspat potasic (Fk)
 Feldspati total Feltspat plagioclaz (Fp)
Muscovit (Mu)
Particule componente

Biotit (Bi)
Clorit (Cl)
Minerale grele (M gr)
Minerale opace (M op)

Alte Bioclaste (Bio)

componente Particule autigene (Aut)
Litoclaste plutonice (Lp)
Litoclaste vulcanice (Lv)
Litoclaste metamorfice (Lm)
 Litoclaste
total Litoclaste sedimentare (Ls)
SUM    

Initial [%] Normat [%]

Qt (Qm+Qp) Qtn
Ft (Fk+Fp) Ftn
Lt (Lp+Lv+Lm+Ls) Ltn
SUM SUM 100

Scurtă descriere:

Porozitate:

Granulometrie, sortare:

Morfometria clastelor:

Natura liantului (ciment, matrice):

Compoziție (granoclaste):

Compoziție (litoclaste):

11
Lucrări practice - Petrologie sedimentară

Interpretare (în funcție de caz):

Grad de prelucrare:

Climat:

Arii sursă/Tectofacies:

Evoluție diagenetică (mediu diagenetic, etapă):

12
Lucrări practice - Petrologie sedimentară

Fisa 3 [%]
Porozitate  
Matrice (Mx)
Liant Ciment (Cim)
Cuart monocristalin (Qm)
 Cuart total Cuart policristalin (Qp)
Feldspat potasic (Fk)
 Feldspati total Feltspat plagioclaz (Fp)
Muscovit (Mu)
Particule componente

Biotit (Bi)
Clorit (Cl)
Minerale grele (M gr)
Minerale opace (M op)

Alte Bioclaste (Bio)

componente Particule autigene (Aut)
Litoclaste plutonice (Lp)
Litoclaste vulcanice (Lv)
Litoclaste metamorfice (Lm)
 Litoclaste
total Litoclaste sedimentare (Ls)
SUM    

Initial [%] Normat [%]

Qt (Qm+Qp) Qtn
Ft (Fk+Fp) Ftn
Lt (Lp+Lv+Lm+Ls) Ltn
SUM SUM 100

Scurtă descriere:

Porozitate:

Granulometrie, sortare:

Morfometria clastelor:

Natura liantului (ciment, matrice):

Compoziție (granoclaste):

Compoziție (litoclaste):

13
Lucrări practice - Petrologie sedimentară

Interpretare (în funcție de caz):

Grad de prelucrare:

Climat:

Arii sursă/Tectofacies:

Evoluție diagenetică (mediu diagenetic, etapă):

14