C a p i t o l u l 5.
IGIENA APEI Şl A APROVIZIONĂRII]
LOCALITĂŢILOR CU APA
t
IMPORTANŢA IGIENICA A APE
Apa e s t e u n u l din cei mai importanţi fac­
7 lor fizice. S p o r t u r i l e a c v a t i c e în m a s ă sînt un
tori ai m e d i u l u i a m b i a n t , de c a r e d e p i n d e via­
ta o m u l u i , a n i m a l e l o r şi p l a n t e l o r . Apa parti­
cipă la s t r u c t u r i l e t i s u l a r e ale o r g a n i s m u l u i
u m a n , e n e c e s a r ă p e n t r u funcţiile fiziologice
n o r m a l e . C a n t i t a t e a d e a p ă din o r g a n i s m con­
stituie c i r c a 6 5 % din m a s a c o r p u l u i .
In condiţii obişnuite la eforturi fizice me­
dii, o m u l c o n s u m ă a p r o x i m a t i v 2,5—3 I de
a p ă pe zi. Tn caz de eforturi fizice susţinute în
condiţii m i c r o c l i m a t i c e t e r m i c e c o n s u m u l de
a p ă c r e ş t e pînă la 8 — 1 0 I pe zi din c a u z a
transpiraţiei a b u n d e n t e .
O r g a n i s m u l u m a n suportă greu deshidra­
t a r e a , în caz de p i e r d e r e a 1 — 1 , 5 I de a p ă el
s i m t e nevoia de a o r e c u p e r a , ceea ce se ma­
nifestă prin senzaţia de sete — „ s e m n a l " al
excitării c e n t r u l u i de r e g l a r e a bilanţului hid-
ric din o r g a n i s m .
D a c ă c a n t i t a t e a <ie a p ă p i e r d u t ă nu se re­
c u p e r e a z ă , se d e r e g l e a z ă procesele fiziologi­
ce — se înrăutăţeşte s t a r e a g e n e r a l ă , s c a d e
c a p a c i t a t e a de m u n c ă , în c a z de t e m p e r a t u r ă
înaltă a a e r u l u i se lezează procesul de termo-
r e g l a r e şi p o a t e s u r v e n i h i p e r t e r m i a o r g a n i s ­
mului.
D e s h i d r a t a r e a o r g a n i s m u l u i în limitele a
1 0 % din m a s a c o r p o r a l ă d e r e g l e a z ă simţitor
metabolismul, in limitele a 15—20%, la tempe­
r a t u r a a e r u l u i mai m a r e d e 30°C, poate cau­
z a m o a r t e a , iar d e s h i d r a t a r e a o r g a n i s m u l u i
la 2 5 % se c o n s i d e r ă m o r t a l ă chiar şi la tem­
p e r a t u r i mai j o a s e (A. Adolf).
N e c e s i t a t e a d i u r n ă a o r g a n i s m u l u i în a p ă
este s a t i s f ă c u t ă bînd a p ă , ceai, utilizînd min­
e a r e ce conţine m u l t lichid (1 — 1 , 5 1), p r o d u s e
a l i m e n t a r e (1 — 1 , 2 I) p r e c u m şi pe c o n t u l
apei c a r e se f o r m e a z ă de pe u r m a reacţii­
lor de oxidaré a substanţelor nutritive ( 0 , 3 —
0.4 1).
In a f a r ă de a s i g u r a r e a necesităţilor fizio­
logice, cantităţi c o n s i d e r a b i l e de a p ă se con­
s u m ă cu scop igienic, de g o s p o d ă r i e şi în
sfera de producţie. Apa e n e c e s a r ă p e n t r u
menţinerea curăţeniei c o r p u l u i , s p ă l a r e a ru­
felor şi v a s e l o r , p r e g ă t i r e a bucatelor, p e n t r u
a face curăţenie în încăperi, stropitul s t r ă z i ­
lor, pieţelor, z o n e l o r verzi. _. _ • hicardie, c i a n o z ă . S-a c o n s t a t a t , că a p a c a r e
Apa e s t e unul din factorii importanţi de
c ă l i r e a o r g a n i s m u l u i şi a n t r e n a r e a calităţi­
1
factor i m p o r t a n t de a s a n a r e . ;
Din cele e x p u s e r e z u l t ă , că ' a m e l i o r a r e a
—•
condiţiilor igienice şi c u l t u r a l e d e viaţă nece­
sită s p o r i r e a c o n s u m u l u i de a p ă , în c e n t r e l e ^
s a l u b r i z a t e el fiind de 150—500 1 pe zi ( p e c a p
de l o c u i t o r ) . D a r apa îşi p o a t e exercita func­
ţia igienică n u m a i în c a z u l , cînd a r e a n u m i t e
calităţi o r g a n o l e p t i c e , chimice şi bacteriologi­
ce. ..
Indicii organoleptici c a r a c t e r i z e a z ă t r a n s ­
parenţa, c u l o a r e a , g u s t u l , m i r o s u l şi t e m p e r a ­
t u r a apei. Apa c a r e a r e calităţi o r g a n o l e p t i c e
n e s a t i s f ă c ă t o a r e este n e p l ă c u t ă l a b ă u t , n u
potoleşte setea, p r o v o a c ă d e z g u s t . .
Componenta chimică a apei. Apele natura"*
le sînt diferite d u p ă compoziţia chimică şi g r a ­
dul de m i n e r a l i z a r e . La m a j o r i t a t e a a p e l o r
n a t u r a l e c a n t i t a t e a d e s ă r u r i d i z o l v a t e depă­
şeşte 1000 m g / l ( a p e d u l c i ) , d a r sînt r e g i u n i
( D o n b a s , C a z a h s t a n , C a u c a z u l d e N o r d , Si­
beria d e V e s t ) , a p a c ă r o r a s e c a r a c t e r i z e a z ă
p r i n t r - o m i n e r a l i z a r e a b u n d e n t ă , de la 3000
pînă la 5000 m g / l .
Apa conţine s ă r u r i din cationii de Ca. Mg,
N a , K.Fe, şi a n i o n i i d e H C 0 3 , CI, S 0 4 , NO.,, F.
In d e c u r s de o zi omul c o n s u m ă circa 20 g
de s ă r u r i m i n e r a l e în fond cu p r o d u s e l e ali­
m e n t a r e . Din a p ă omul p r i m e ş t e n u m a i 2 —
5 % din c a n t i t a t e a n e c e s a r ă d e s ă r u r i , d e
aceea importanţa fiziologică a s ă r u r i l o r mine­
r a l e , c a r e se conţin în a p ă , nu e p r e a m a r e .
In c a z de folosire a apelor m i n e r a l i z a t e
în o r g a n i s m n i m e r e ş t e circa 1 0 — 3 0 % din
cantitatea totală de săruri.
Apa c a r e conţine peste 1000 m g / l de să­
ruri p o a t e avea u n g u s t s ă r a t - a m ă r u i , sălciu,
s ă r a t , p o a t e înrăutăţi secreţia g a s t r i c ă , spori
m o t o r i c a s t o m a c u l u i şi intestinelor, deci in­
fluenţează n e g a t i v a s u p r a digestiei în g e n e r e ,
cauzînd d i a r e e .
Din t o a t e c o m p o n e n t e l e n a t u r a l e e n u m e r a ­
te ale apei se deosebesc nitraţii ( a n i o n u l aci­
dului a z o t i c ) , c a r e au o U c t i u n e toxică. încă
în 1945 în mai m u l t e ţări a u fost d e s c r i s e îm­
bolnăviri specifice la copii s u g a r i , c a r e pri­
m e a u a l i m e n t e p r e g ă t i t e pe b a z ă de a p ă . La
aceşti copii b o a l a se manifesta prin d e r e g l ă r i
i n t e s t i n a l e dispeptice, dispnee pronunţată, ta­
conţine o c a n t i t a t e mai m a r e de 40 m g / l de
nitraţi p r o v o a c ă la s u g a r i m e t h e m o g l o b i n e -
47
 mie a z o t i c ă . ( C ă t r e a n u l 1960 în S.U.A. şi
a l t e ţări a u fost î n r e g i s t r a t e peste 700 d e ase­
m e n e a cazuri-). La toţi copiii bolnavi în' sînge
s-a d e p i s t a t un procent sporit de m e t h e m o g l o -
b i n ă . Nitratii nu sînt substanţe m e t h e m o g l o -
b i n o g e n e . In intestinele s u g a r i l o r , însă, fiind
administraţi cu apa, nitratii, s u b influenţa
microflorei intestinale, se t r a n s f o r m ă în nîtriţî
( s ă r u r i ale acidului a z o t o s ) . Aceştia din ur­
m ă , fiind absorbiţi în sînge, b l o c h e a z ă hemo­
g l o b i n a , transformînd-o în m e t h e m o g l o b i n ă .
Situaţia devine p e r i c u l o a s ă d a c ă p r o c e n t u l de
m e t h e m o g l o b i n ă d e p ă ş e ş t e 5 0 % . Cu cît e mai
mic copilul, cu atît b o a l a d e c u r g e m a i g r a v .
A c e a s t a se explică prin faptul, că în eritrocite-
le s u g a r i l o r lipseşte fermentul r e d u c t a z a
m e t h e m o g l o b i n o l i t i c ă . Aciditatea sucului gas­
tric la s u g a r i , mai ales la cei suferinzi de dis- [ţ]?Importanta e p i d e m i o l ó g i c a a apei. Apa a
pepsie e r e d u s ă , fapt, c a r e s t i m u l e a z ă redu­
c e r e a nitraţilor în nitriţi. De r e g u l ă , m e t h e m o ­
globinemia azotică se dezvoltă pe fondul dis-
pepsiilor, a c e a s t a facînd dificil î n t r - o o a r e c a r e
m ă s u r ă diagnogsticul methemoglobinemiei.
La copii mai m a r i şi la adulţi nitratii se r e d u c
pînă la nitriţi n u m a i parţial. A c e a s t a nu in­
fluenţează considerabil s ă n ă t a t e a , d a r la per­
s o a n e l e suferinde de boli c a r d i a c e se a g r a v e a ­
ză m a n i f e s t ă r i l e de hipoxie. - -
j6Actualmente prezintă interes studierea
îmicroelementelor, ce se conţin in a p ă : fluo-
r u l , iodul, stronţiul, seleniul, c o b a l t u l , m a n -
g a n u l , m o l i b d e n u l ş. a. A c e a s t a se explică prin
faptul, că m i c r o e l e m e n t e l e n i m e r e s c în orga­
nism cu a p a în cantităţi m u l t mai m a r i decît
cu p r o d u s e l e a l i m e n t a r e . _ -
Fiecărui m i c r o e l e m e n t ii revine în o r g a ­
nism o a n u m i t ă funcţie pozitivă, insuficienţa
s a u excesul lui însă p o a t e influenţa n e g a t i v .
S p r e exemplu, excesul unor a n i m u t e mic-
r o e l e m e n t e în a p ă poate p r o v o c a e n d e m i i geo-
chimice. U n a d i n t r e cele mai frecvente ende­
mii geochimice acvatice de pe globul pămîn-
tesc e s t e fluoroza ( b o a l ă c a u z a t ă de c a n t i t a ­
tea s p o r i t ă de fluor din a p ă (mai m u l t de 1,0—
1,5 m g / l ) . In localităţi cu c a n t i t a t e a de fluor
din a p ă r e d u s ă ( m a i puţin de 0,5 m g / l ) se
î n r e g i s t r e a z ă o c r e ş t e r e a morbidităţii de c a r i e
d e n t a r ă (R. D. G a b o v i c i ) .
. Sînt r e g i u n i şi r a i o a n e cu carenţă de iod.
Insuficienţa de iod în o r g a n i s m p r o v o a c ă gu­
şa e n d e m i c ă (în cazul cînd o r g a n i s m u l nu e
a s i g u r a t cu iod prin i n t e r m e d i u l p r o d u s e l o r
a l i m e n t a r e ) . F o l o s i r e a s u r s e l o r d e apă boga­
te în iod (30—10Q m c m / l ) r e d u c e simţitor
s a u definitiv m o r b i d i t a t e a de g u ş ă e n d e m i c ă .
48
Au fost înregistrate e n d e m i i (la o a m e n i şi
a n i m a l e ) c a u z a t e d e cantităţi m a r i d e m e r c u r ,
a r s e n i u , p l u m b , etc. p r e z e n t e în sol, deci, şi
în a p ă .
L a n s a r e a r e z i d u u r i l o r i n d u s t r i a l e neepu­
r a t e în a p e l e de s c u r g e r e de a s e m e n e a p o a t e
c a u z a m ă r i r e a concentraţiilor d e a r s e n i u ,
m e r c u r , c a d m i u , p l u m b , c r o m şi alte s u b s t a n ­
ţe toxice.
Folosirea i n t e n s ă a pesticidelor în l u p t a cu
d ă u n ă t o r i i agricoli şi ai p ă d u r i l o r p o a t e c a u z a
p o l u a r e a a p e l o r superficiale sau s u b t e r a n e
cu substanţe chimice s t a b i l e în mediul ambi­
ant (hexacloranul, etc.).
în ultimii ani se a c o r d ă o atenţie susţi­
n u t ă studierii radioactivităţii apelor n a t u r a l e
ŞMmportanţei ei igienice.
fost c o n s i d e r a t ă î n t o t d e a u n a ca unul din me­
diile de t r a n s m i t e r e a bolilor c o n t a g i o a s e .
Infecţiile i n t e s t i n a l e , t r a n s m i s e prin inter­
mediul apei ( h o l e r a , tifosul a b d o m i n a l , p a r a -
tifosurile, dizenteria b a c t e r i a n a şi amibică,
e n t e r i t e l e a c u t e c o n t a g i o a s e ) încă în secolul
XIX p r e z e n t a u p e n t r u o a m e n i urgii epidemice,
c a r e c o s e a u mii de vieţi omeneşti. Agenţii
p a t o g e n i ai a c e s t o r boli n i m e r e s c în a p ă cu
.excreţiile u m a n e şi apele r e z i d u a l e de uz cas­
nic. Din c a u z ă , că oamenii s ă n ă t o ş i pot fi pur­
t ă t o r i de microbi, a p e l e r e z i d u a l e întotdeauna
conţin agenţi p a t o g e n i , c h i a r şi în p e r i o a d a
de c a l m epidemiologie.
"' D e o s e b i t de p e r i c u l o a s e în a c e a s t ă privin­
ţă sînt apele r e z i d u a l e a l e spitalelor. Apa poa­
-
te fi infectată şi în p r o c e s u l navigaţiei, din
c a u z a l a n s ă r i i şi p o l u ă r i i m a l u r i l o r cu rezi­
d u u r i şi deşeuri de pe u r m a s c ă l d a t u l u i , spă­
l a t u l u i rufelor în bazinele de a p ă , p ă t r u n d e ­
rii m u r d ă r i i l o r din gropile de gunoi şi closete
în fîntîni, utilizării c ă l d ă r i l o r m u r d a r e etc.
E x p e r i m e n t a l s-a stabilit, că agenţii p a t o g e n i
ai bolilor i n t e s t i n a l e pot rezista în apa bazi­
nelor deschise şi în fîntîni pînă la cîteva luni,
deşi m a j o r i t a t e a din ei pier în d e c u r s de două
săptămîni.
Un e x e m p l u tipic de apariţie şi r ă s p î n d i r e rapi­
dă a epidemiei p r i n i n t e r m e d i u l apei a fost e p i d e m i a i
de tifos a b d o m i n a l din 1926 în o r a ş u l R o s t o v - p e -
D o n . C a u z a a c e s t e i e p i d e m i i a fost erupţia rezi­
d u u r i l o r d e c a n a l i z a r e î n a p e d u c t , t n p r i m e l e zile
d u p ă erupţie d u p ă o p e r i o a d ă d e incubaţie u i u r t ă a u
a p ă r u t c a z u r i de e n t e r i t e infecţioase a c u t e , a p o i a
fost d e p i s t a t tifosul a b d o m i n a l , c a r e a a t a c a t în de­
c u r s de o lună mai m u l t de 2000 de persoane. D u p ă j
l i c h i d a r e a d e f e c t u l u i in s i s t e m u l de c a n a l i z a r e şi de­
zinfectarea satisfăcătoare a apeductului n u m ă r u l '
I
 de î m b o l n ă v i r i de tifos a b d o m i n a l a s c ă z u t c o n s i ­
d e r a b i l , deşi un t i m p încă s-au m a i s e m n a l a t îm­
b o l n ă v i r i s p o r a d i c e , d a r n u d e c a r a c t e r a c v a t i c . Epi­
d e m i i l e de infecţii i n t e s t i n a l e pot i z b u c n i în c a z u l ,
cînd o a m e n i i folosesc c a a p ă d e b ă u t p e cea din ba­
zinele d e s c h i s e s a u din fîntîni n e a m e n a j a t e .
S i n t d e s c r i s e epidemii virotice cu c a r a c t e r \ de a p e d u c t e , e l a b o r a r e a m ă s u r i l o r de>pjotec-
acvatic : hepatite infectioase, poliomielite, I ţie s a n i t a r ă a a p e d u c t e l o r , s e l e c t a r e a mito^sst
a d e n o v i r o z e . Cele m a i m a r i epidemii le d a u
hepatitele infectioase, înregistrate în S.U.A., " n e t e " d e o c r o t i r e a sănătăţii sînt obîîgate să
Franţa, I t a l i a , S u e d i a , U . R . S . S . şi alte t ă r i .
U i s v a n a t h a n a d e s c r i s o epidemie m a r e de
h e p a t i t ă infecţioasă : c a r e a început la Deli
( I n d i a ) în primele zile ale lunii decembrie
1955 şi a fost c u r m a t ă în i a n u a r i e 1956. în
acest r ă s t i m p au suferit de h e p a t i t ă icterică
29300 de o a m e n i , de h e p a t i t ă l a t e n t ă — cir­
ca 70000 de o a m e n i . E p i d e m i a a fost c a u z a t ă
de erupţia r e z i d u u r i l o r de c a n a l i z a r e în ape­
duct.
P r i n a p ă se poate t r a n s m i t e un şir de zoo-
noze, la c a r e se referă leptospirozele, t u l a r e ­
mia, b r u c e l o z a şi febra Q. Leptospirele ni-
1
m e r e s c în a p ă cu u r i n a r o z ă t o a r e l o r , p'orci-
ilor şi a n i m a l e l o r c o r n u t e . în acest s e n s un
.pnumit pericol îl p r e z i n t ă apa din b a z i n e l e
ujeschise ( i a z u r i , c a n a l e d e i r i g a r e ) , d a c ă e s t e
f'blosită p e n t r u b ă u t , s c ă l d a t , s p ă l a t u l rufe-
lc\r, d e o a r e c e l e p t o s p i r e l e p ă t r u n d în o r g a ­
n i s m prin m u c o a s e şi microleziuni ale pielii.
în timpul epizootiilor de t u l a r e m i e au fost
î n r e g i s t r a t e şi epidemii p r i n t r e oameni din
c a u z a infectării şi apoi a folosirii apei din fîn­
tîni pîraie s a u i a z u r i . Bacteriile de t u l a r e m i e
n i m e r e a u în a p ă cu e x c r e m e n t e l e sau c a d a v ­
rele ş o b o l a n i l o r b o l n a v i .
P r i n a p ă s e p o a t e t r a n s m i t e conjunctivita
epidemică virptică (în piscine-iazuri).
/ în a f a r ă de infecţii b a c t e r i e n e , a p a p o a t e
t r a n s m i t e şi helmintoze, cu apa în o r g a n i s m u l
,uman pot nimeri chistele de lamblii, o u ă l e de
' a s c a r i d e şi tricocefali, larvele de a n c h H o s t o - J
m e , circariile fasciolei hepatice, microfilarii-
le riştă, circariile de sistosom, şi d r a c u n c u l o -
ză, boli răspîndite în Africa, India etc. Aceste
boli p a r a z i t a r e se t r a n s m i t prin intermediul
apei infectate din bazinele mici pentru b ă u t ,
s p ă l a t u l rufelor s a u s c ă l d a t .
(
Deci," a p r o v i z i o n a r e a cu a p ă potabilă de !
c ă l i t e . e b u n ă şi în cantităţi suficiente este u n a
din m ă s u r i l e p r i n c i p a l e ale a s a n ă r i i localită-.
tilor şi populaţiei. De aceea în U . R . S . S . se
a c o r d ă o m a r e atenţie aprovizionării c u - a p ă
a o r a ş e l o r , o r ă ş e l e l o r , etc!
4 C o m a n d a 1* 1 3 4 9
G u v e r n u l sovietic a emis un şir de hotărîri
referitoare la ocrotirea s a n i t a r ă a bazinelor
de a p ă , a l e g a l i z a t p a r t i c i p a r e a o r g a n e l o r de
o c r o t i r e a sănătăţii la inspecţia s a n i t a r ă pre­
ventivă, inclusiv a l e g e r e a s u r s e l o r de aprovi­
z i o n a r e cu apă potabilă, expertiza proiectelor
lor de îmbunătăţire a calităţii apei, etciifOrga-
efectueze şi inspecţia s a n i t a r ă curerţţă a ex-'
p l o a t ă r i i s u r s e l o r de a p ă şi a p e d u c t e l o r .
P e n t r u a efectua inspecţia s a n i t a r ă pre­
ventivă şi c u r e n t ă calificată a fost n e c e s a r ă
e l a b o r a r e a ştiinţifică a m u l t o r p r o b l e m e refe­
r i t o a r e ia igiena apei şi a p r o v i z i o n a r e a loca­
lităţilor cu a p ă .
S u c c e s e l e ştiinţei igienice şi ale a c t i v i t ă ­
ţii s a n i t a r e în domeniul aprovizionării cu a p ă
au d e m o n s t r a t , că în condiţiile a c t u a l e m a l a ­
diile c o n t a g i o a s e şi n e c o n t a g i o a s e de origine
acvatică pot fi prevenite.
EXIGENŢELE IGIENICE
FAŢA DE APA POTABILA,
APRECIEREA SANITARA A CALITĂŢII El
Apa c a r e e s t e folosită de populaţie cu scop
de menaj şi de b ă u t trebuie să c o r e s p u n d ă
a n u m i t o r condiţii igienice şi a n u m e :
1. Apa t r e b u i e să a i b ă calităţi o r g a n o l e p t i ­
c e s a t i s f ă c ă t o a r e , adică s ă aibă t e m p e r a t u r a
de 7—15°C, să fie limpede, fără c u l o a r e , să
nu aibă g u s t s a u m i r o s .
2. Să aibă c o m p o n e n t a chimică c u v e n i t ă
din p u n c t de v e d e r e fiziologic. Compuşii toxici
nu vor d e p ă ş i concentraţiile admisibile, adică
nu vor p r e z e n t a pericol p e n t r u s ă n ă t a t e şi
nici nu se va limita folosirea apei cu scop
uzual.
3. Apa nu t r e b u i e să conţină agenţi pato-
.geni sau a l t e vietăţi c a r e periclitează s ă n ă t a ­
tea.
C a l i t a t e a apei depinde în m a r e m ă s u r ă de
s u r s a de a p ă , de s t a r e a ei s a n i t a r ă . C o r e s p u n ­
d e r e a calităţii apei din s u r s a exigenţelor îna­
intate se d e t e r m i n ă pe baza : 1) inspecţiei sa-
nitaro-topografîce a sursei de a p ă şi 2) rezul­
,.
tatelor analizei de l a b o r a t o r a apei.
Inspecţia s a n i t a r o - t o p o g r a f i c ă e s t e u n a
din procedeele obligatorii ale aprecierii sursei
de apă.[ÎTispecţia s a n i t a r ă include inspecţia
t e r e n u l u i din j u r u l s u r s e i de a p ă , inspecţia
nemijlocită a s u r s e i , c a p t a j u l u i de a p ă , s u r s e ­
lor posibile de impurificare a apei. P a r a l e l se
49
 d e t e r m i n ă , din ce locuri vor fi l u a t e probele
de a p ă p e n t r u a n a l i z a de l a b o r a t o r .'Suplimen­
t a r se d e t e r m i n ă s t a r e a epidemfoTogică a raio­
n u l u i , u n d e se află s u r s a de a p ă , acordînd
atenţia c u v e n i t ă morbidităţii de boli c o n t a g i ­
o a s e , t r a n s m i s e prin intermediul apei.
O c o n c l u z i e bine a r g u m e n t a t ă d e s p r e sta­
rea s a n i t a r ă a s u r s e i şi d e s p r e c a l i t a t e a apei
p o a t e fi f ă c u t ă n u m a i comparînd r e z u l t a t u l
a n a l i z e i cu n o r m a t i v e l e s a n i t a r e şi analizînd
d a t e l e inspecţiei s a n i t a r o - t o p o g r a f i c e . Aceste
d a t e n e permit s ă d e t e r m i n ă m c a u z e l e p o l u ă r i i
c u r e n t e s a u posibile a apei.
R e z u l t ă , că la a p r e c i e r e a c a l i t a t i v ă a apei
şi a s t ă r i i s a n i t a r e a s u r s e i d a t e l e inspecţiei
s a n i t a r o - t o p o g r a f i c e şi analizele de l a b o r a t o r
s e c o m p l e t e a z ă reciproc.
Analiza sanitară a apei
Calităţile organoleptice ale apei
Transparenţa şi turbiditatea. T r a n s p a r e n - ;
ta apei d e t e r m i n ă c a p a c i t a t e a ei de a l ă s a să
t r e a c ă lumina. G r a d u l de t r a n s p a r e n t ă a apei
depinde de particulele minerale sau organice
insolubile d i s p e r s a t e în ea. Apa e s t e satisfă­
c ă t o r d e t r a n s p a r e n t ă d a c ă prin s t r a t u l d e
30 cm p o a t e fi citit textul tipărit cu un anu­
mit c a r a c t e r .
Calitatea contrară transparenţei se numeşte
turbiditate. Diminuîndu-se transparenţa apei se în­
răutăţesc calităţile ei organoleptice. în unele cazuri
turbiditatea este un indice al poluării apei cu rezi­
duuri sau al. stării nesatisfăcătoare a fîntînilor,
câptajelor de apă. Apa tulbure se dezinfectează mai
greu, în ea pot exista condiţii pentru supravieţuirea
microorganismelor.
Turbiditatea apei se măsoară în mg de substan­
ţe în suspensie din 1 I de apă ; turbiditatea apei de
robinet nu trebuie să depăşească 1,5 mg/l.
Coloritul a p e l o r superficiale şi a celor
freatice d e p i n d e de substanţele h u m i n o a s e din
sol, c a r e îi d a u nuanţe de la g a l b e n pînă la
b r u n . în a f a r ă de a c e a s t a , apa din bazinele
d e s c h i s e p o a t e a v e a c u l o a r e a c a u z a t ă de îfî-
mulţirea a l g e l o r ( m ă t a s e a - b r o a ş t e i ) s a u po­
luarea cu reziduuri industriale colorate.
Fiind e p u r a t ă la staţiile speciale, c u l o a r e a
apei p o a t e fi a d u s ă la nivelul n e c e s a r .
în condiţii de l a b o r a t o r se c o m p a r ă inten­
s i t a t e a culorii apei c e r c e t a t e cu s c a r a con­
venţională ( c o b a l t o c f o m a t i c ă ) . I n t e n s i t a t e a
culorii n a t u r a l e a apei se m ă s o a r ă în g r a d e .
La a p a de a p e d u c t i n t e n s i t a t e a culorii nu tre­
buie să depăşească 20—30°.
Gustul şi mirosul apei depind de m u l t e
c a u z e . D e z i n t e g r a r e a substanţelor o r g a n i c e
50
r
V e g e t a l e în sol dă apei un miros şi g u s t de mîl,
;de şol, de b a h n ă . Putrefacţia substanţelor or­
g a n i c e dă apei un iz de bîhlit. Prezenţa şi des­
c o m p u n e r e a a l g e l o r în a p ă îi d a u m i r o s u l de
peşte, castraveţi şi a l t e nuanţe, nespecifice
p e n t r u a p ă . Deseori m i r o s u l şi g u s t u l nespeci­
fic al apei îl c a u z e a z ă p o l u a r e a ei cu d e ş e u r i
lichide de m e n a j , i n d u s t r i a l e , iar în condiţii
de r ă z b o i — cu substanţe toxice s t r a t e g i c e .
G u s t u l şi mirosul a p e l o r s u b t e r a n e adînci
depind de substanţele şi g a z e l e d i z o l v a t e în
ele ( s p r e e x e m p l u mirosul de h i d r o g e n sulfu­
r a t ) . I n t e n s i t a t e a g u s t u l u i şi m i r o s u l u i apei
se d e t e r m i n ă în g r a d e : g u s t u l şi mirosul de
g r a d u l 1 e s t e foarte s l a b , poate fi d e t e r m i n a t
numai de un laborant experimentat, de g r a d u l
2 e s t e s l a b , nu a t r a g e atenţia c o n s u m a t o r i l o r ,
de g r a d u l 3 se simte, este d e z a p r o b a t , de g r a ­
dul 4 — gustul sau mirosul vădit neplăcut;
de g r a d u l 5 — foarte p u t e r n i c , a p a se interzice
de a fi folosită. Mirosul sau g u s t u l apei pota­
bile nu trebuie să d e p ă ş e a s c ă 2 g r a d e . i
: Compoziţia chimică a apei
* Reacţia apei în m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r os­
c i l e a z ă între 6,8—9,0. ReaC(ie a c i d ă pot ave<.
a p e l e de b a h n ă , c a r e conţin substanţe h u m i ­
n o a s e , reacţia bazică au a p e l e s u b t e r a n e , c a r e
conţin bicarbonaţi ; d a c ă a p a din b a z i n e e
d e s c h i s e a r e pH de 6,5—8,5, ea e s t e impuriti-
c a t ă cu r e z i d u u r i lichide.
R e z i d u u l uscat c a r a c t e r i z e a z ă g r a d u l d e
m i n e r a l i z a r e al apei, se d e t e r m i n ă prin me­
t o d a de e v a p o r a r e şi apoi de u s c a r e a rezi­
d u u r i l o r la t e m p e r a t u r a de 110° pînă la o gre­
u t a t e c o n s t a n t ă e x p r i m a t ă în m i l i g r a m e la un
litru d e a p ă . S e c o n s i d e r ă , c ă reziduul u s c a t
al apei t r e b u i e să fie în limitele de 5 0 —
1000 m g / l . D a c ă într-o localitate o a r e c a r e nu
există altfel de a p ă , p o a t e fi a d m i s ă s p r e fo­
losire c e n t r a l i z a t ă a p a cu m i n e r a l i z a r e a pînă
la 1500 m g / l . -
D u r i t a t e a g e n e r a l ă a apei e s t e d e t e r m i n a ­
tă de s ă r u r i l e de calciu şi m a g n e z i u — car­
bonaţi, hidrocarbonaţi, c l o r u r i , sulfuri.. •-'
D u r i t a t e a apei se m ă s o a r ă în m i l i g r a m e -
e c h i v a l e n t e la 1 1, unui m i l i g r a m - e c h i v a l e n t
la litru îi c o r e s p u n d e conţinutul de 28 m g / l
d e C a O s a u 20,16 mg/l d e M g O ( g r e u t a t e a
m o l e c u l a r ă ) . Apa cu d u r i t a t e a pînă la
3,5 m g - e c h i v / l se c o n s i d e r ă d r e p t a p ă m o a l e ,
de la 3,5 pînă la 7,0 mg-echiv a p ă de d u r i t a t e
medie, de la 7 la 14 mg-echiv/l — apă d u r ă ,
iar d a c ă d e p ă ş e ş t e 14 mg-echiv/l, este f o a r t e
dură,

Cu cît d u r i t a t e a apei este mai m a r e , cu
atît mai g r e u fierb in ea c a r n e a şi p ă s t ă i o a s e -
le, se c o n s u m ă mai m u l t s ă p u n la s p ă l a t , de­
o a r e c e s ă r u r i l e de calciu şi m a g n e z i u „ l e a g ă "
acizii g r a ş i ai s ă p u n u l u i , astfel împiedicînd
f o r m a r e a s p u m e i . în a p a d u r ă se s p a l ă r ă u
p â r u l , l a . f i e r b e r e se f o r m e a z ă s e d i m e n t e pe
pereţii şi fundul vaselor, c a z a n e l o r c o n d u c t e ­
lor de încălzire, fapt c a r e poate c a u z a consu-
' mul excesiv de c o m b u s t i b i l , uneori erupţia ca­
z a n e l o r şi c o n d u c t e l o r .
' în a n u m i t e condiţii cînd se trece b r u s c de
'la c o n s u m u l apei cu d u r i t a t e mică ( „ a p ă moa-
;le") la a celei cu d u r i t a t e m a r e , pot a p ă r e a
m a n i f e s t ă r i dispepsice ( d i a r e e ) . \Una din ipo-
tezelegeTrezeîrinolîtiazelor se c o h s i d e r ă folo­
s i r e a apei d u r e , mai a l e s în condiţiile climei
t o r i d e . D a r , acţiunea nocivă a s u p r a s ă n ă t ă ­
ţii o a r e nu n u m a i a p a cu d u r i t a t e m a r e ,
ci şi cea m o a l e . S-a c o n s t a t a t , că în o r a ş e l e
a p r o v i z i o n a t e c e n t r a l i z a t cu apă nioâle spo­
reşte p r o c e n t u l morbidităţii de boli c a r d i o v a s ­
c u l a r e . D u r i t a t e a g e n e r a l ă a apei nu t r e b u i e
să d e p ă ş e a s c ă 7 mg-echiv/l. în localităţile,
u n d e d u r i t a t e a apei e mai m a r e , poate fi per­
m i s ă folosirea t e m p o r a r ă a apei cu d u r i t a t e a
de pînă la 10 m g - e c h i v / l .
Fierul. Apele s u b t e r a n e conţin în fond
c o m p u ş i ai fierului formaţi din protoxizi bi-S
c a r b o n a t i c i [Fe ( H C O 3 ) . Contactînd c u a e r u l ,
oxidul de fier bivalent din a p ă se o x i d e a z ă
pînă la oxid de fier t r i v a l e n t F e ( O H ) 3 , c a r e
dă a p e l c u l o a r e a b r u n ă şi t u r b i d i t a t e . în a p e l e
de suprafaţă fierul f o r m e a z ă compuşi acizi
huminoşi, c a r e sînt d e s t u l de stabili.
D a c ă a p a s u b t e r a n ă conţine compuşi ai fie­
rului în limitele a 0,3—0,5 m g / l ea devine
t u l b u r e , o p a i e s c e n t ă , iar d a c ă aceşti c o m p u ş i
d e p ă ş e s c c a n t i t a t e a n o r m a l ă , indicii o r g a n o ­
leptici ai apei se înrăutăţesc considerabil, a p a
c a p ă t ă şi un g u s t sălciu-metalic. C o n c e n t r a ­
ţiile m a r i ai c o m p u ş i l o r de fier în a p ă s t r i c ă
g u s t u l ce aiului, îngălbenesc şi lasă la s p ă l a t
pete pe a l b i t u r i , p r o v o a c ă înmulţirea microor­
g a n i s m e l o r ferofile în ţevile a p e d u c t u l u i , ast­
fel micşorînd d i a m e t r u l lor, înrăutăţind or­
g a n o l e p t i c a apei din a p e d u c t . C a n t i t a t e a de
fier__din a p ă nu trebuie să d e p ă ş e a s c ă
0,3 m g / 1 .
Clorurile (ionul d e c l o r ) . D e r e g u l ă j n
apele c u r g ă t o a r e c a n t i t a t e a d e clor n u e s t e
mai m a r e d e 2 0 — 3 0 m g / l , d a r p o a t e c r e ş t e
c o n s i d e r a b i l în cele s t ă t ă t o a r e . Apa din fîntî-
nile c u r a t e conţine circa 3 0 — 5 0 m g / l de clo­
ruri. Apele, c a r e se filtrează prin soluri b o g a t e
(
în c l o r u r i conţin pînă la s u t e s a u chiar mii de
m i l i g r a m e (la 1 1) de s ă r u r i de clor, a l t e ca­
lităţi ale ei fiind conform n o r m a t i v e l o r .
Apa ce conţine c l o r u r i ce întrec 3 5 0 —
500 m g / l este puţin s ă r a t ă şi influenţează ne­
gativ a s u p r a secreţiei g a s t r i c e . De aceea nor­
m a t i v u l de c l o r u r i pentru a p a de robinet e~cTe
350 m g / î . " " * "
Sulfurile (ionii s u l f a t ) . Sulfurile în can­
t i t a t e a m a i m a r e de 500 mg/l dau apei un g u s t
" s ă r a t - a m ă r u i , influenţează secreţia g a s t r i c ă ,
p r o v o a c ă modificări dispepsice ( d i a r e e ) la
o a m e n i i neobişnuiţi cu a s e m e n e a cantităţi
de sulfuri în a p ă . Aceste modificări se intensi­
fică, d a c ă a p a conţine şi un s u r p l u s de m a g ­
neziu.
Nitraţii (ionii n i t r a t ) . Concentraţii sporite
de nitraţi se întîlnesc, de regulă,în fîntînile,
a c ă r o r a p ă este p o l u a t ă de substanţe o r g a n i ­
ce în d e s c o m p u n e r e s a u de î n g r ă ş ă m i n t e mi­
n e r a l e a z o t o a s e . P e n t r u a preveni m e t h e m o ­
g l o b i n e m i a a z o t o a s ă cajitjtatea.de nitraţi din
a p ă nu trebuie să d e p ă ş e a s c ă 40 m g / l ( r e c a l ­
c u l a t în azotul nitraţilor — nu mai m a r e de
10 m g la 1 1 de a p ă ) .
Fluorul. Compuşii fluorului a j u n g în a p ă
d j r u ş p l u r i şi roci m o n t a n e . C a n t i t a t e a de
fluor în a p e l e n a t u r a l e ale U . R . S . S . v a r i a z ă
de la sutimi de m i l i g r a m e pînă la 12 m g / l .
Apa majorităţii bazinelor deschise ( 9 5 % ) şi.
a 5 0 % din s u r s e l e s u b t e r a n e conţine cantităţi
mici de fluor uri ( m a i puţin de 0,5 m g / l ) . Can­
tităţi m a r i de fluoruri conţin apele s u b t e r a n e .
O r g a n i s m u l u m a n are nevoie de o c a n t i t a ­
te a n u m i t ă de fluor p e n t r u d e z v o l t a r e a nor­
m a l ă şi mineralizare-a ţesuturilor o s o a s e şi a
dinţilor. S-a c o n s t a t a t , că, p a r a l e l cu s p o r i r e a
concentraţiei de fluor din a p ă , s c a d e morbi­
ditatea de c a r i e d e n t a r ă . F o l o s i r e a apei cu o
c a n t i t a t e de fluoruri de 1,0—1,5 mg/l s c a d e
cu m u l t p r o b a b i l i t a t e a îmbolnăvirilor de c a r i e
dentară.
D a r cantităţile excesive de fluoruri în a p ă
pot avea o acţiune n e f a v o r a b i l ă a s u p r a o r g a ­
n i s m u l u i u m a n . provocind fluoroza. Astfel de
localităţi ( u n d e a p a conţine p r e a m u l t fluor)
sînt c o n s i d e r a t e drept focare e n d e m i c e de
fluoroze, la noi în ţară a c e s t e a sînt U c r a i n a ,
M o l d o v a , A z e r b a i g e a n , K a z a h s t a n . F l u o r u l în
cantităţi m a r i in apă lezează dinţii. F l u o r u l
resorbit din tubul digestiv acţionează în pri­
mul rînd a s u p r a g e r m e n i l o r d e n t a r i ( a m e -
l o b l a ş t i l o r ) . d e r e g l e a z ă formearea şi m i n e r a ­
lizarea e m a i l u l u i d e n t a r . C a r e z u l t a t , e m a i l u l
se a c o p e r ă cu pete, în special e m a i l u l din-
51

F i g . 13. F l u o r o z a e n d e m i c ă a dinţilor ( g r a d u l I I I ) .
ti lor permanenţi (fig. 13).
La concentraţia f l u o r u l u i din apă,, in limitele
1,5—20 m g / l pe dinţi a p a r p e t e a l b e ( d e tip c a l c a r o s
s a u de tip „ p o r ţ e l a n " ) , u n e o r i s l a b p i g m e n t a t e în
g ă l b u i , l o c a l i z a t e pe dinţii incisivi ( g r a d u l I şi g r a ­
d u l II de l e z a r e ) . Concentraţiile m a i m a r i de fluor
p r o v o a c ă leziuni d e n t a r e de g r a d u l 3 şi 4, c a r e se
m a n i f e s t ă prin p e t e b r u n e pe dinţi, prin defecte ale
e m a i l u l u i ( e r o z i u n i ) . Dinţii atacaţi de f l u o r o z ă de­
vin m a i fragili, se rod t i m p u r i u , d a r leziunile den­
t a r e sînt n u m a i u n u l din s i m p t o m e l e fluorozei. Tn
u n e l e ţări din Africa, A m e r i c a L a t i n ă , Asia şi în a l t e
localităţi sînt d e s c r i s e c a z u r i de folosire a a p e l cu
concentraţia d e 5 — 1 2 m g / l d e fluor. L a o a m e n i i
c a r e folosesc t i m p î n d e l u n g a t astfel d e a p ă ( p e p a r ­
c u r s d e 1 0 — 3 0 d e a n i ) , fluoroza s e m a n i f e s t ă prin
s c l e r o z a r e a g e n e r a l ă ş i calcificarea l i g a m e n t e l o r
i n t e r v e r t é b r a l e , fapt c a r e d u c e la l i m i t a r e a mobili­
tăţii c o l o a n e i v e r t e b r a l e , d e r e g l ă r i a l e s i s t e m u l u i
n e r v o s şi o r g a n e l o r i n t e r n e (R. D. G a b o v i c i ) .
D e o a r e c e c a n t i t a t e a d e apă b ă u t ă depinde
de condiţiile c l i m a t e r i c e c a n t i t a t e a m a x i m ă de
fluor din a p ă e stabilită în felul u r m ă t o r : pen­
t r u zonele reci şi t e m p e r a t e — 1,5 m g / l , pen­
t r u zona c a l d ă — 1,2 m g / l , p e n t r u zona tori­
dă — 0,7 m g / l . Concentraţia o p t i m ă . d e fluor
(în c a z de fluorare artificială a apei)" consti­
tuie 7 0 — 8 0 % din cea m a x i m ă - a d m i s i h i l ă , adi­
că p e n t r u zona rece — 1,1 m g / l , p e n t r u zona
t e m p e r a t ă (II) — 1,0 m g / l , zona III —
0,9 m g / l , zona IV — 0,6 m g / l . Prezenţa altor
concentraţii toxice a l e microelementelor în
apele n a t u r a l e se c o n s i d e r ă drept un fenomen
r a r . De r e g u l ă substanţele toxice a j u n g în a p ă
n u m a i în u r m a l a n s ă r i i în bazinele cu a p ă a
r e z i d u u r i l o r i n d u s t r i a l e n e e p u r a t e sau p a r t i a l
52
e p u r a t e . P e n t r u a p r o g r a m a a n a l i z e l e supli­
m e n t a r e n e c e s a r e ale apei, medicul t r e b u i e
să facă cunoştinţă cu tehnologia de p r o d u c ­
ţie, să afle ce substanţe toxice pot fi l a n s a t e
cu r e z i d u u r i l e lichide, apoi să efectueze a n a ­
liza de l a b o r a t o r a apei referitor la prezenţa
a c e s t o r substanţe toxice în a p ă .
A c t u a l m e n t e savanţii sovietici au e l a b o r a t
concentraţiile m a x i m e - a d m i s i b i l e în a p a pota­
bilă p e n t r u compuşii de c u p r u , zinc, p l u m b ,
a r g i n t şi mulţi alţi compuşi şi e l e m e n t e toxice.
Indicii de poluare a apei
P e n t r u a p r e c i e r e a gradului de pericol epi­
demic se folosesc analizele b a c t e r i o l o g i c e şi
chimice speciale.
Indicii bacteriologici ai impurificării apei.
Cţ. importanţă epidemiológica a n u m i t ă o a r e
prezenţa agenţilor p a t o g e n i în a p ă . D a r " d e ­
p i s t a r e a m i c r o o r g a n i s m e l o r p a t o g e n e , mai
a l e s a viruşilor, d e o c a m d a t ă p r e z i n t ă a n u m i t e
dificultăţi. De aceea asftel de a n a l i z e se fac
n u m a i în caz de apariţie a unor epidemii
t r a n s m i s e prin i n t e r m e d i u l apei ( s p r e exem­
plu — de tifos a b d o m i n a l ) , tn practica sani­
t a r ă , p e n t r u a aprecia s t a r e a epidemiológica
a apei se d e t e r m i n ă indicii bacteriologici in­
direcţi, c a r e a r a t ă , că cu cît mai puţine s a p r o -
fite sînt în a p ă , cu atît apa e s t e m a i inofen­
sivă din punct de vedere epidemiologie.
i" U n u l din indicii microflorei saprofite este
¡indícele m i c r o b i a n.
r~ Indicele microbian se p r e z i n t ă ca n u m ă r u l
! de colonii microbiene c r e s c u t e pe b a z a de
; a g a r peptidic d u p ă însămînţarea unui cen­
t i m e t r u cub de a p ă (în 24 ore la 37°C.)
i— Indicele microbian c a r a c t e r i z e a z ă în­
sămînţarea b a c t e r i a n a g e n e r a l ă a apei. în
a p a c u r a t ă din fîntînile a r t e z i e n e indicele
m i c r o b i a n nu d e p ă ş e ş t e 10—30 m i c r o o r g a ­
n i s m e în 1 ml, în apa relativ c u r a t ă a bazi­
nelor deschise indicele microbian este d e '
1000—1500 în m l , înţfîntînile obişnuite —
300 - 4 0 0 .
O importanţă mai m a r e a r e prezenţa în
a p ă a E. c o l i , care este e l i m i n a t ă în mediul
a m b i a n t de o a m e n i şi a n i m a l e . Prezenţa eşeri-
hiei coli în a p ă s e m n a l e a z ă impurificarea
p r o b a b i l ă a apei cu fecalii, deci nu este
e x c l u s ă şi prezenţa infecţiilor i n t e s t i n a l e (ti­
fos a b d o m i n a l , paratif, dizenterie e t c . ) . Ana­
liza apei la prezenţa E. coli ne p e r m i t e să
p r e v e n i m prin a n u m i t e m ă s u r i impurificarea
e v e n t u a l ă a ei cu agenţi p a t o g e n i . P r e z e n t a
E. coli în a p ă se d e t e r m i n ă prin indicele-
coli şi titrul-coli. . lor p r e z e n t e într-un litru de a p ă . C e a mai
D r e p t t i t r u - c o 1 i se c o n s i d e r ă cantT-7
t a t e a m i n i m ă de a p ă , în c a r e a fost depis-)
t a t ă o u n i t a t e de colibacil. Cu cît titrul-!
coli e m a i m i c , cu atît a p a se c o n s i d e r ă mai'
p o p u l a t ă , deci mai p e r i c u l o a s ă . ~——-
C o l i - i n d i c e l e este n u m ă r u l d e coli-;
bacili d i n t r - u n litru de a p ă . Coli-titrul apei
a r t e z i a n e c u r a t e e de 500 ml (coli-indicele-2),
în a p a din fîntînile a m e n a j a t e coli-titrul e
de 100 ml (coli-indicele nu mai m a r e de J_0K_
P r i n t r - u n şir de c e r c e t ă r i s-a c o n s t a t a t ,
că E. coli e m a i r e z i s t e n t ă la substanţele
d e z i n f e c t a n t e , cu m u l t mai r e z i s t e n t ă decît
agenţii i n t e s t i n a l i ; baci Hi de t u l a r e m i e , bruce-
loză, b a c t e r i i l e de leptospiroze. De aceea
E. coli se c o n s i d e r ă nu n u m a i ca indice al
impurificării a p e i , d a r şi al siguranţei de
d e z i n f e c t a r e a ei, în special a celei de robi­
net.
Deşi e n t e r o v i r u ş i i sînt mai rezistenţi la
clor decît colîbacilii, s-a c o n s t a t a t , că mic­
ş o r a r e a indicelui-coli p i n ă la 3 în procesul
d e z i n f e c t ă r i i apei garantează distrugerea
t o t a l ă a e n t e r o v i r u ş i l o r şi a agenţilor infec-
ţţilor i n t e s t i n a l e . Deci,| a p a c u titrul-coli d e f a p ă în absenţa nitriţilor şi s ă r u r i l o r de a m o ­
300 (coli-indicele de 3) a r e c a l i t a t e a g a r a n ­
t a t ă din p u n c t d e v e d e r e epidemiologie.
Indicii chimici ai p o l u ă r i i apei. La acest
g r u p e l e inidici se referă substanţele o r g a n i c e
şi d e r i v a t e l e la d e s c o m p u n e r e a lor în a p ă :
s ă r u r i l e de a m o n i u , nitriţii şi nitraţii. Din
toţi aceşti compuşi' n u m a i nitraţii p r e z i n t ă
un a n u m i t pericol p e n t r u o r g a n i s m , ceilalţi
c o m p u ş i fiind prezenţi în a n u m i t e cantităţi
în a p e l e n a t u r a l e şi neavînd influenţă nocivă
a s u p r a o r g a n i s m u l u i . Prezenţa s ă r u r i l o r d e m u l t de 3 0 — 5 0 m g / l ) p o a t e fi c a u z a t ă şi de
a m o n i u , nitriţilor poate servi n u m a i d r e p t in­
dice al prezenţei lor în solul prin c a r e s-a
filtrat a p a , deci nu este exclus, că în a p ă con­
c o m i t e n t au p ă t r u n s din sol şi agenţi pato­
geni. I n c a z u r i a p a r t e aceste substanţe chi­
mice pot indica prezenţa substanţelor o r g a n i ­
ce de o r i g i n e v e g e t a l ă . De a c e e a s u r s a de
a p ă p o a t e fi c o n s i d e r a t ă ca p o l u a t ă n u m a i
în u r m ă t o a r e l e condiţii : 1) în a p ă se d e t e r m i ­
n ă n u n u m a i u n u l , ci cîţiva indici d e p o l u a r e ,
2) c o n c o m i t e n t în apă se d e t e r m i n ă şi indicii
bacteriologici, 3) probabilitatea p o l u ă r i i sur­
selor de a p ă se confirmă prin inspecţia sani­
t a r ă a el.
D r e p t indice al poluării apei cu substanţe
organice serveşte capacitatea de oxidare
a ei, c a r e se e x p r i m ă în m i l i g r a m e l e de
oxigen c o n s u m a t e p e n t r u o x i d a r e a substanţe­
mică c a p a c i t a t e de o x i d a r e o au a p e l e a r t e ­
ziene — pînă la 2 mg de O2 la 1 1 ; în a p e l e
fîntînilor s ă p a t e ea p o a t e a t i n g e 3—4 mg 0 2
la 1 I, p a r a l e l cu intensificarea p o l u ă r i i apei
în fîntîni c r e ş t e şi c a p a c i t a t e a de o x i d a r e a
apei. In a p e l e bazinelor deschise ea e şi mai
m a r e . D e p ă ş i r e a limitelor admisibile a c a p a ­
cităţii dr o x i d a r e s e r v e ş t e d r e p t indice de
infectare p r o b a b i l ă a s u r s e i de a p ă .
S u r s a p r i n c i p a l ă de p o l u a r e a apei cu azot
a m o n i a c a l şi cu nitriţi e s t e d e s c o m p u n e r e a
r e z i d u u r i l o r proteice, c a d a v r e l o r de a n i m a l e ,
urinei şi fecalelor.
In caz de poluare p r o a s p ă t ă cu reziduuri
sporeşte cantitatea de săruri amoniacale
( d e p ă ş e s c 0,1 m g / l ) . Nitriţii, fiind un p r o d u s
al Oxidării u l t e r i o a r e a s ă r u r i l o r de amo­
niu, într-o c a n t i t a t e mai m a r e de 0,002 m g / l ,
sînt un indice i m p o r t a n t al poluării s u r s e i
de a p ă . Vom menţiona, că în a p e l e s u b t e r a n e
adînci nitriţii şi s ă r u r i l e a m o n i a c a l e se pot
forma din nitraţi în u r m a reacţiilor de redu­
c e r e . Nitraţii sînt p r o d u s u l final al o x i d ă r i i
s ă r u r i l o r de a m o n i u . Prezenţa nitraţilor în
niu indică o impurificare mai veche a apei
cu substanţe o r g a n i c e , a j u n s ă la faza de
m i n e r a l i z a r e c o m p l e t ă . întrebuinţarea inten­
să a s ă r u r i l o r m i n e r a l e a z o t o a s e de a s e m e n e a
p o a t e spori c a n t i t a t e a de nitraţi în apele
s u b t e r a n e , mai ales în cele superficiale.
D r e p t indice relativ al poluării s u r s e i
de a p ă pot fi c o n s i d e r a t e şi c l o r u r i l e , c a r e se
conţin în u r i n ă , r e z i d u u r i l e m e n a j e r e . D a r
c a n t i t a t e a s p o r i t ă de c l o r u r i în a p ă (mai
s p ă l a r e a lor din s o l u r i l e b o g a t e cu c l o r u r i
(săraturi).
P e n t r u a a p r e c i a j u s t p r e z e n t a cloru­
rilor în a p ă vom tine cont de tipul s u r s e i
de a p ă , prezenţa s a u absenţa c l o r u r i l o r în
s u r s e l e de a p ă învecinate, p r e z e n t a în a p ă
a a l t o r indici ai p o l u ă r i i .
N o r m a t i v e l e igienice
a l e calităţii apei
P e b a z a d a t e l o r e x p u s e m a i s u s a u fost ela­
b o r a t e cîteva s t a n d a r d e p e n t r u c a l i t a t e a apei.
S t . U . S . 2 8 7 4 — 8 2 «Apa p o t a b i l ă » s e r e f e r ă l a
c a l i t a t e a apei d e r o b i n e t , c a r e s e foloseşte p e n t r u
necesităţile m e n a j e r e în locuinţe, instituţii c u r a t i v e
ş i p e n t r u copii, p e n t r u p r e l u c r a r e a p r o d u s e l o r
a l i m e n t a r e la î n t r e p r i n d e r i l e de alimentaţie p u b l i c ă ,
menţinerea igienei p e r s o n a l e . A c e s t s t a n d a r d s e
53
r e f e r ă şi la a p a fierbinte din s i s t e m u l de a p r o v i ­ 500 m g / l , c l o r u r i — pînă la 350 m g / l , d u r i t a ­
zionare centralizat. tea g e n e r a l ă — pînă la 7 mg/l,»-oonţinutul de
Apa d e destinaţie m e n a j e r ă t r e b u i e s ă a i b ă a ş a m i c r o e l e m e n t e , substanţe nocive, c o m p u ş i r a d i o a ­
o c a l i t a t e , ca să p o a t ă fi b ă u t ă f ă r ă nici o t e a m ă ctivi, pînă la 10000 la 1 I (coli — indice) (ex­
d e c a r e v a consecinţe e p i d e m i o l o g i c e . t r a s din S t . U . S . 1 7 . 1 3 . 0 3 — 7 7 « R e g u l i l e d e a l e g e r e
S t a n d a r d u l d e s t a t d e l i m i t e a z ă indicii curăţeniei şi a p r e c i e r e a calităţii a p e i din s u r s e l e c e n t r a l i z a t e
apei în trei g r u p u r i : d e a p ă p o t a b i l ă » ) . D a c ă e a c o r e s p u n d e cerinţelor
1. Indicii o r g a n o l e p t i c i ai a p e i : apei e n u m e r a t e d e m a i s u s — a l t e n e a j u n s u r i a l e
a) -mirosul la t e m p e r a t u r a de 2 0 ° C nu t r e b u i e ei ( c u l o a r e a , t u r b i d i t a t e a e t c . ) sînt l i c h i d a t e p r i n
să d e p ă ş e a s c ă 2 g r a d e ; p r o c e d e e t r a d i ţ i o n a l e de p r e l u c r a r e a apei (coa­
b) g u s t u l la t e m p e r a t u r a de 2 0 ° C — nu m a i g u l a r e , l i m p e z i r e , f i l t r a r e , d e z i n f e c t a r e ) . Astfel,
m u l t de 2 g r a d e ; a p a s e condiţionează c o n f o r m cerinţelor S t . U . S
e) c u l o a r e a nu m a i m a r e de 20° ; 2874—82 «Apa potabilă».
c) a p a nu t r e b u i e să conţină floră a c v a t i c a D a c ă a p r o v i z i o n a r e a cu a p ă se face în m o d de-
vizibilă s a u substanţe i n s o l u b i l e ( p e l i c u l e ) . c e n t r a l i z a t , a d i c ă din fîntîni s ă p a t e , in a c e s t e ca­
Concentraţiile s ă r u r i l o r m i n e r a l e n u t r e b u i e s ă z u r i e a t r e b u i e s ă c o r e s p u n d ă cerinţelor g e n e r a l e
influenţeze a s u p r a proprietăţilor o r g a n o l e p t i c e a l e faţă d e a p a p o t a b i l ă , d e s i g u r , a c e s t e cerinţe fiind
a p e i ; r e z i d u u l u s c a t — 1000 m l / l , s u l f u r i — pînâ la nu c h i a r atît de s t r i c t e ca în S t . U . S . 2 8 7 4 — 8 2 .
500 m g / l , c l o r u r i — nu m a i m u l t de 350 m g / l . D e a c e e a I n p r a c t i c a s a n i t a r ă n e folosim d e a n u ­
d u r i t a t e a g e n e r a l ă — p i n ă la 7 m g - e c h i v / l (in m i t e n o r m a t i v e p e n t r u a p r e c i e r e a calităţii apei.
u n e l e c a z u r i p i n ă la 10 m g - e c h i v / l ) . fier — p i n ă
la 0,3 mg/1, in u n e l e c a z u r i p i n ă la I m g / l , m a n - Indicii Normativele
g a n — pînă la 0,5 m g / l , c u p r u — pînă la 1 m g / l . transparenţa nu mai mică de 30 cm
z i n c — 5 m g / l . Concentraţiile substanţelor folo­ culoarea n u m a i m a r e d e 40°
s i t e p e n t r u p r e l u c r a r e a apei s a u n i m e r i t e i n s u r s a mirosul, gustul pină la 2 — 3 g r a d e
d e a p ă c u r e z i d u u r i l e n u t r e b u i e s ă influenţeze or­ duritatea generală p i n ă la 14 mg-echiv
g a n o l e p t i c a apei. în a c e s t caz s t a n d a r d u l d e s t a t conţinutul de fluor pînă la 1.5 m g / l
p r e v e d e : concentraţia c l o r u l u i liber — n u m a i m a r e conţinutul de nitraţi pînă la 40 m g / l ( r e c a l ­
de 0,5 m g / l , c l o r u l r e z i d u a l « c l o r a m i n i c » — 1.2 c u l a t în a z o t u l nitraţi-
m g / l , a l u m i n i u l r e z i d u a l — p i n ă la 0,5 m g / l , tripo- lor — pînă la 10 m g / l )
lifosfatul — pînă la 3,5 mg/l, h e x a m e t a f o s f a t u l — Indicii b a c t e r i o l o g i c i ai n u m a i mic d e 100 (in
p i n ă la 3.5 m g / l . reacţia a c t i v ă a a p e i — în limitele calităţii a p e i : dicele-coli nu m a i m a r e
6,5 — 9. titrul-coli d e 10)
2. Indicii substanţelor nocive din a p ă s i n t pre­ indicele m i c r o b i a n p i n ă la 300-400 în I ml
văzuţi p e n t r u : de a p ă .
a) substanţele c a r e pot fi p r e z e n t e în a p e l e Indicii chimici d e , po­
n a t u r a l e , a c e s t e a fiind : f l u o r u r i l e — nu m a i m u l t l u a r e a apei :
de 1,5 m g / l , a z o t u l miraţilor — nu - m a i m a r e puterea de oxidare p i n ă la 4 m g / l O i
de 10 m g / l , stronţiul — 2 m g / l . m o l i b d e n u l — sărurile de amoniu p i n ă la 0,1 m g / l
0,5 m g / l , p l u m b u l — p i n ă |a 0,1 m g / l . u r a n i u l c a n t i t a t e a de nitriţi pînă la 0,002 m g / l
n a t u r a l — pînă la 1,7 m g / l , radiul-22t> — pînă la
4.44 B k / 1 ( I - . 2 X 1 0 ( t u r i e / 1 ) . stronţiul-90 — D a c ă condiţiile s a n i t a r e a l e s u r s e i d e a p ă
pîna la 14,8 Bk/1 ( 4 X 1 0 c u r i e / 1 ) . orice a m e s ­ c o r e s p u n d exigenţelor şi r e z u l t a t e l e a n a l i z e i de la­
t e c de substanţe r a d i o a c t i v e cu componenţă n e i d e n - b o r a t o r a apei sînt b u n e , ea p o a t e fi b ă u t ă şi c r u d ă ,
t i f i c a t ă — pînă la 11,1 Bk/1 ( 3 X 1 0 curie/l) f ă r ă nici o p r e l u c r a r e . D a c ă i n r e z u l t a t u l a n a ­
etc.; lizei s-a d e t e r m i n a t , că s u r s a p r o b a b i l e p o l u a t ă ,
b) substanţele a d ă u g a t e ca reagenţi în a p ă a p a p o a t e ii folosită n u m a i dezinfectînd-o in
la p r e l u c r a r e a ei — s p r e e x e m p l u poliacril p r e a l a b i l prin fierbere s a u c l o r i z a r e . în a c e s t e ca-
a m i d — nu m a i m u l t de 2 m g / l , h i d r a z i n - h z u r i se ia in consideraţie şi s t a r e a s a n i t a r ă a fintinii.
d r a t — 0,01 mg/l, e t c . ;
c) substanţele c a r e n i m e r e s c în a p ă impereuiwi
c u r e z i d u u r i l e i n d u s t r i a l e s a u a g r i c o l e c a r e an
CARACTERIZAREA IGIENICA A SURSELOR
fost n e u t r a l i z a t e puţin s a u deloc. L i s t a C. M a x . A. DE APROVIZIONARE CU APA
a a c e s t o r substanţe a fost p u b l i c a t ă de c ă t r e Direc­
ţia p r i n c i p a l ă a s e r v i c i u l u i s a n i t a r o - e p i d e m i o l o g i c D r e p t s u r s e de apă pot servi apele a t m o s ­
al M i n i s t e r u l u i ocrotirii sănătăţii al U . R . S . S . ferice, s u b t e r a n e si b a z i n e l e de suprafaţă.
3. Indicii de s e c u r i t a t e epidemîologîcă a a p e i :
a) indicele-coli nu m a i m a r e de 3 (coli-titru 1
300) ; b) indicele b a c t e r i a n nu m a i m a r e de 100
Apele atmosferice
in 1 m l d e a p ă . Precipitaţiile a t m o s f e r i c e s i n t folosite ca
I n c a z u r i l e cînd n u d i s p u n e m d e s u r s e d e a p a
s u r s ă de a p ă potabilă n u m a i in regiunile să­
c o n f o r m e x i g e n t e l o r S t . U . S . 2 8 7 4 — 8 2 , o v o m utili­
z a p e cea m a i p o t r i v i t ă , c a r e a r p u t e a a s i g u r a race în a p ă — la s u d u l ţârii s a u in regi­
populaţia c u a p ă p o t a b i l ă i n m o d c e n t r a l i z a t d u p ă unile a r c t i c e .
o a n u m i t ă p r e l u c r a r e . în a c e s t e c a z u r i a p a sur­ Apele a t m o s f e r i c e se c a r a c t e r i z e a z ă prin-
sei m e n i t e p e n t r u a p r o v i z i o n a r e a c e n t r a l i z a t ă t r e ­
b u i e să a i b ă a n u m i t e c a l i t ă ţ i : m i r o s u l şi g u s t u l la
tr-o m i n e r a l i z a r e s l a b ă , conţin cantităţi mi­
t e m p e r a t u r a de 2 0 ° C cel m u l t 2 g r a d e , r e z i d u u nime de substanţe o r g a n i c e şi s i n t a b s o l u t
u s c a t — p i n ă la 1000 m g / l , «uitaţi — pîna la lipsite de agenţi p a t o g e n i . A s u p r a calităţii
54
F i g . 14. S c h e m a g e n e r a l ă a reţelei de a p e s u b t e r a n e .
1 — s t r a i u l i m p e r m e a b i l . 2 — s t r a i u l d e a p e i r e u l i c c . 3 — s t r a t u l a c v i f e r a r t e z i a n f ă r ă p r e s i u n e . 4 — s t r a t u l a r t e z i a n sub p r e s i u n e .
5 - - [ î n t i n a a l i m e n t a t a eu a p e f r e a t i c e 1 l i n t i n a s ă p a t a ) . ti — ( i n t i n ă a l i m e n t a t ă eu ape a r t e z i e n e i a r ă p r e s i u n e . 7 — f i n t i n â a l i m e n ­
t a t a c u a p e a r t e z i e n e sub p r e s i u n e .

u l t e r i o a r e influenţează modul de c a p t a r e şi cînd solul e s t e format din roci m i c r o g r a -

p ă s t r a r e a apelor de precipitaţii.
L u c r ă r i l e de irigare şi de e x p l o r a r e a sur­
s e l o r s u b t e r a n e efectuate în U . R . S . S . p e r m i t ,
ca în r a i o a n e l e seci să nu se mai foloseas­
că a p a de precipitaţii cu g r a d s c ă z u t de mine­
r a l i z a r e şi lipsită de g u s t .
Apele s u b t e r a n e
Apele freatice. Precipitaţiile atmosferice,
atingînd suprafaţa t e f e s t r ă y parţial se eva­
p o r e a z ă , parţial se s c u r g în pîraie, a c u m u -
lîndu-se apoi în rîurî, lacuri şi parţial se infil­
t r e a z ă în sol, p ă t r u n d încet prin porii roci­
lor p e r m e a b i l e la adîncirne. - -
Acumulîndu-se d e a s u p r a p r i m u l u i strat'-, în unele c a z u r i apele freatice pot~fi folosite .
de roci i m p e r m e a b i l e ( a r g i l ă , g r a n i t , c a l e a - \ p e n t r u a m e n a j a r e a a p e d u c t e l o r mici s ă t e ş t i .
ruri u n i f o r m e ) , a p a f o r m e a z ă p r i m u l s t r a t \
acvifer s u b t e r a n d e n u m i t s t r a t u l de a p e frea- i între d o u ă s t r a t u r i de roci i m p e r m e a b i l e ,
tice (fig. 14).
în dependenţă de adîncimea s t r a t u l u i im­
p e r m e a b i l apele freatice pot fi de la 1—2
pînă la zeci de metri adîncirne. Urmînd direc­
ţia înclinării s t r a t u l u i i m p e r m e a b i l , a p e l e
freatice se d e p l a s e a s ă din locurile mai înalte
s p r e cele mai j o a s e .
Apele freatice deseori sînt întrebuinţate de
o a m e n i , d e o a r e c e sînt t r a n s p a r e n t e şi au o
coloraţie s l a b ă . C a n t i t a t e a de s ă r u r i m i n e r a l e
în ele creşte o d a t ă cu adîncimea, d a r , în
m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , rămîne m i c ă . în cazul
n u l a r e , începînd de la adîncimea de 5—6 m
apele freatice a p r o a p e că nu conţin microbi.
D a c ă solul este impurificat cu diferite rezi­
d u u r i şi deşeuri se p o a t e întîmpla, că apele
freatice să conţină agenţi p a t o g e n i ai di­
feritor boli. Acest p e r i c o l e cu atît mai m a r e ,
cu cît m u r d ă r i i l e p ă t r u n d mai adînc. iar
a p a freatică e mai a p r o a p e de suprafaţă
(cu cît rocile au g r a n u l e mai m a r i , cu atît
apa freatică e mai s u p e r f i c i a l ă ) .
Apele freatice sint folosite pe l a r g p e n t r u
a p r o v i z i o n a r e a cu a p ă la s a t e , săpîndu-se
cu acest scop fîntîni o b i ş n u i t e s a u fîntîni fo­
r a t e . De r e g u f ă fîntînile s ă p a t e au debitul de
a p ă între ! şi 10 m :1 în d e c u r s de 24 o r e .
Apele a r t e z i e n e . Apele freatice, nimerind
f o r m e a z ă primul s t r a t d e a p ă a r t e z i a n ă ,
avînd «podea» şi «acoperiş» i m p e r m e a b i l . în
dependenţă de specificul geologic al solului
a p e l e a r t e z i e n e pot forma p r i m u l , al doilea şi
al treilea s t r a t acvifer a r t e z i a n f ă r ă p r e s i u n e ,
completînd tot spaţiul între s t r a t u r i l e im­
p e r m e a b i l e . D a c ă se s a p ă o fîntînă, c a r e
a j u n g e pînă la s t r a t u l acvifer a r t e z i a n ,
a p a se ridică în ea. şi în v a s e l e c o m u n i c a n t e ,
în Unele c a z u r i ţişnind la suprafaţă prin
j e t u r i . Astfel de fîntînă se nurneşte a r t e z i a n ă .
Adîncimea a p e l o r a r t e z i e n e de la suprafaţa

55
p ă m î n t u l u i poate fi între zeci şi o mie şi ceva
d e m e t r i (vezi fig. 14). -—-—^
Apele a r t e z i e n e au t e m p e r a t u r a r e l a t i v '
j o a s ă ( 5 — 1 2 ° C ) şi c o m p o n e n t a m i n e r a l ă con­
s t a n t ă . De r e g u l ă , a p a a r t e z i a n ă e t r a n s p a - ,
r e n t ă , incoloră, f ă r ă m i r o s şi g u s t specific.
C a n t i t a t e a de s ă r u r i m i n e r a l e d i z o l v a t e de­
pinde de compoziţia chimică a rocilor, prin!
c a r e s t r ă b a t e a p a . U n e o r i apele a r t e z i e n e pot,
a v e a cantităţi excesive de s ă r u r i — pot fi;
foarte d u r e , s ă r a t e , conţin m u l t e fluoruri,;
c o m p u ş i ai fierului s a u h i d r o g e n sulfurat,;
fapt c a r e împiedică folosirea lor f ă r ă o preV
lucrare specială.
Filtrîndu-se îndelung prin sol, fiind prote­
j a t e de rocile i m p e r m e a b i l e , apele a r t e z i e n e
p r a c t i c sînt lipsite de m i c r o o r g a n i s m e , deci,
pot fi folosite p e n t r u b ă u t în s t a r e c r u d ă .
Apa a r t e z i a n ă p o a t e fi obţinută săpîndu-se
fîntîni adînci s a u instalîndu-se fîntîni tubu­
läre. D a t o r i t ă debitului c o n s t a n t (de la 1
pînă la 200 m 3 / o r ă ) / , calităţilor o r g a n o l e p t i c e
b u n e , a p e l e a r t e z i e n e sînt c o n s i d e r a t e ca
s u r s e potrivite p e n t r u a p e d u c t e l e mici.
Totuşi epidemii de infecţii i n t e s t i n a l e sînt
î n r e g i s t r a t e chiar şi în c a z de folosire a ape­
lor a r t e z i e n e , s u r s e de infectare pot fi apele
freatice p o l u a t e , c a r e a u p ă t r u n s prin c r ă p ă ­
turi în rocile i m p e r m e a b i l e , din fîntînile să­
p a t e p ă r ă s i t e s a u din c a u z a instalaţiilor de­
fecte ale a p e d u c t u l u i a r t e z i a n .
In u ltimul timp sînt descrise c a z u r i de
p o l u a r e a apelor a r t e z i e n e cu reziduuri i n d u s ­
t r i a l e din c a u z a l a n s ă r i i lor în m i n e adînci
s a u în v ă g ă u n i . S t r a t u r i l e acvifere, fiind la
d e p ă r t ă r i relativ mici de fundul minelor s a u a
v ă g ă u n e l o r , se p o l u a u destul de repede, apa
c a p ă t ă calităţi o r g a n o l e p t i c e nespecifice —
mirosul de petrol, aromatic, gustul s ă r a t ,
etc.
Izvoarele. Apele s u b t e r a n e ce ies la s u p r a ­
faţa solului s e n u m e s c izvoare. Apele freatice
s a u cele a r t e z i e n e i z v o r ă s c d a c ă s t r a t u l acvi-
fer respectiv este « t ă i a t » la coborîrea pantei
(în munţi, rîpi adînci). A s e m e n e a i z v o a r e
s e n u m e s c d e s c e n d e n t e . D a c ă într-o v ă g ă u n ă
s a u într-o v a l e din v e c i n ă t a t e a rîului se
d e z g o l e ş t e un s t r a t de a p ă s u b p r e s i u n e ,
iau n a ş t e r e izvoare a r t e z i e n e —' din c a r e apa
ţîşneşte în s u s . C a l i t a t e a apei de izvor depin­
de de adîncimea s t r a t u l u i acvifer, c o n s t r u c ­
ţia instalaţiilor de c a p t a r e . D a c ă au un debit
de a p ă suficient, izvoarele pot fi folosite
pentru instalarea apeductelor centrali­
zate.
56
Cerinţele igienice fată de instalarea fîntîni-
lor s ă p a t e şi a celor forate
P e n t r u a preveni impurificarea a p e l o r sub­
t e r a n e în procesul exploatării s u r s e l o r de a p ă
e n e c e s a r ă r e s p e c t a r e a u r m ă t o a r e l o r condiţii
igienice :
a) locul p e n t r u i n s t a l a r e a fîntînilor se
a l e g e la o înălţime fată de relieful a m b i a n t
la d i s t a n t a c u v e n i t ă de s u r s e l e e v e n t u a l e
de impurificare, va fi ferit de riscul i n u n d a ­
ţiilor s a u înmlăştinirilor. în p r o c e s u l ex­
p l o a t ă r i i fîntîna trebuie să fie p r o t e j a t ă de
impurifican ;
b) pereţii fîntînii s a u ai instalaţiei de c a p ­
t a r e t r e b u i e să fie i m p e r m e a b i l i . în j u r u l fîn­
tînii se p u n e un s t r a t de a r g i l ă , p e n t r u ca
apele de la suprafaţă să nu se p o a t ă infiltra
în adînc s a u pînă la s t r a t u l acvifer.
D e o a r e c e impurităţile bacteriene p ă t r u n d
în fîntînă în fond de la suprafaţă, c a p t a r e a
apei se face aşa, ca să fie exclusă impuri­
ficarea apei din exterior..
Fîntînile s ă p a t e . L a s a t e , mai
frecvent sînt utilizate fîntînile s ă p a t e (fig.
15).
A c t u a l m e n t e p e n t r u s ă p a t u l fîntînilor se
foloseşte instalaţia C.Ş.C.—30, c a r e face
fîntîni cu d i a m e t r u l de 1,2 m şi adîncimea de
pînă la 30 m. Locul pentru fîntînă trebuie să
fie ceva mai înalt, la distanţa de cel puţin
2 5 — 3 0 m de la s u r s a e v e n t u a l ă de impurifi­
c a r e (closet, compost, g r o a p ă de gunoi, e t c . ) .
D a c ă ( d u p ă relieful localităţii) closetul e s t e
s i t u a t la o înălţime mai m a r e decît fîntîna,
a t u n c i distanţa între ele trebuie să fie de 8 0 —
100 m. Apa din fîntînă trebuie să p a r v i n ă
din s t r a t u l al doilea acvifer ( d a c ă adîncimea
lui nu d e p ă ş e ş t e 30 m ) . F u n d u l fîntînii r ă -
mîne liber iar pereţit se c ă p t u ş e s c cu m a t e r i a l
i m p e r m e a b i l — colaci de beton bine ajustaţi.
C o l a c u l d e a s u p r a fîntînii va avea o înălţime
de 0,8 m. La 1,0 m în j u r u l fîntînii şi la adîn­
cimea de 1 m se va p u n e un s t r a t de a r g i l ă ,
c a r e d e a s u p r a se va acoperi cu ciment s a u
pietriş. P a v a j u l din j u r u l ei va avea scur­
g e r e a d i n s p r e fîntînă ca să se a s i g u r e în­
d e p ă r t a r e a apei v ă r s a t e s a u a precipitaţiilor
atmosferice.
O m a r e importanţă pentru menţinerea
curăţeniei apei în fîntîni o a r e şi felul de a
s c o a t e a p a . S-a c o n s t a t a t , că cel mai des fîn­
tînile se impurifica a n u m e din exterior, la
s c o a t e r e a apei c u c ă l d ă r i m u r d a r e .
Cel mai potrivit mod de a s c o a t e a p a din
 m e t a l i c e (fig. 17). Apa din s o n d e l e de foraj
se s c o a t e . c u pompe cu c a p a c i t a t e a de 100
3
m / o r ă şi mai mult.
D.acă fîntînile şi s o n d e l e de foraj sînt
bine a m e n a j a t e , a p a din ele e s t e foarte c u r a t ă ,
în unele cazuri, d a c ă apele a r t e z i e n e comu­
nică cu cele freatice, ele pot fi impurifícate.
Apele freatice p ă t r u n d în s t r a t u l a r t e z i a n
prin ţevile r u g i n i t e s a u r ă u s u d a t e . P e n t r u
a feri a p e l e a r t e z i e n e de i m p u r i f i c a r e p a r t e a
d e s u s a sondei d e foraj s e face din ţeava
d u b l ă , spaţiul liber este u m p l u t cu ciment.
De a s e m e n e a , impurităţile pot p ă t r u n d e în
s o n d e l e de foraj exterior. P e n t r u a e x c l u d e
acest fapt p a r t e a de s u s a fîntînii arteziene
se e r m e t i z e a z ă în locul i n s t a l ă r i i pompei. Spa­
ţiul d i n t r e ţevile fîntînii şi 'pereţii forajului
se u m p l e cu ciment.

F i g . 15. Fîntînă s ă p a t ă cu ţevi d e beton şi cu

pompă.
a) p o m p a , h) — s t r a t u l (Ic p r u n d l ş d e l a ( u n d u l f l n t i n i i

fîntîni e c o n s i d e r a t ă folosirea p o m p e l o r ma­

n u a l e s a u electrice. Aceste fîntîni. de r e g u l ă ,
sînt închise e r m e t i c şi astfel se e x c l u d e im-
p u r i f i c a r e a apei. D a c ă nu se dispune de
p o m p ă a p a din fîntînă se va s c o a t e n u m a i
c u c ă l d a r e colectivă.
Fîntinile de f o r a j . D a c ă apele
freatice sînt la adîncimea de 7 — 8 m p e n t r u
c a p t a r e a lor pot fi folosite fîntînile de foraj
(fig. 16).
Fîntînă de foraj se face m a n u a l şi este do­
t a t ă cu p o m p ă de mînă, p r o d u c t i v i t a t e a c ă r e i a
3
e d e 0,5—1 m pe o r ă .
Apa din s t r a t u r i l e mai adînci poate fi ob­
ţinută din fîntîni a r t e z i e n e , a c e s t e a folosin-
du-se p e n t r u a p r o v i z i o n a r e a c e n t r a l i z a t ă cu
apă a localităţilor, întreprinderilor indus­
triale.
Din s t r a t u r i l e acvifere adînci a p a se s c o a t e
cu a j u t o r u l s o n d e l o r de foraj. Cu acest scop
se forează un puţ cu d i a m e t r u l de 5 0 —
600 mm şi adîncimea de la 10—15 pînă la
1000 m şi mai m u l t . P e n t r u ca pereţii să nu se
s u r p e în fîntînă a r t e z i a n ă s e i n s t a l e a z ă ţevi F i g . 16. Fîntînă de foraj

57
 Pavajul de ciment coloraţie i n t e n s ă . D a c ă albia rîului e s t e for­
t m a t ă din roci a r g i l o a s e , a t u n c i s u s p e n s i a fină,
c a r e se obţine prin « s p ă l a r e a » m a l u l u i , pro­
v o a c ă o t u r b i d i t a t e s t a b i l ă a apei.
Apele s t ă t ă t o a r e s a u cele cu s c u r g e r e sla­
Nivelul Stratul b ă s e c a r a c t e r i z e a z ă prin d e z v o l t a r e a m a s i v ă
static al apei
de argilă a a l g e l o r , c a r e a c o p e r ă v a r a suprafaţa lor
cu un covor v e r d e . Apa c a p ă t ă o coloraţie
v e r z u i e s a u b r u n ă , din c a u z a a l g e l o r m o a r t e
c a p ă t ă miros şi g u s t n e p l ă c u t . Nu e s t e ex­
c l u s , că substanţele ce se f o r m e a z ă în u r m a
Pavajul d e s c o m p u n e r i i algelor, să aibă o influenţă
de sabot n e f a v o r a b i l ă a s u p r a sănătăţii o m u l u i . Apa
t u t u r o r bazinelor de suprafaţă a r e un m i r o s
s a u un g u s t specific din c a u z a d e s c o m p u n e ­
Nivelul dinamicMM
rii substanţelor o r g a n i c e lp suprafaţă s a u
a,aPei M
la fund. p r e c u m şi din c a u z a e x t r a g e r i i de
c ă t r e a p ă a actinomicetelor şi p r o d u s e l o r
Calcar lor din sol.
instabil
Apele de suprafaţă conţin puţine substanţe
m i n e r a l e , d a r în l a c u r i l e şi b a z i n e l e f ă r ă s c u r ­
Ţevi g e r e concentraţia s ă r u r i l o r poate fi d e s t u l de
forate m a r e din c a u z a e v a p o r ă r i i intense, mai a l e s
în r e g i u n i l e cu climă t o r i d ă . T o a t e b a z i n e l e de
suprafaţă se c a r a c t e r i z e a z ă prin c a l i t a t e a
Roci tari, i n s t a b i l ă a apei, a c e a s t a fiind în dependenţă
cu crăpături de sezon şi chiar de timp, s p r e e x e m p l u .
d u p ă ploaie.
t

Fig. 17. S c h e m a s o n d e i de foraj
Apele de suprafaţă
Precipitaţiile meteorologice, ce se s c u r g de
pe p a n t e l e n a t u r a l e , formează b a z i n e de a p ă ,
pîraie, n u r i . lacuri s t ă t ă t o a r e şi cu scur­
g e r e . Bazinele de apă se a l i m e n t e a z ă nu
n u m a i cu a p ă atmosferică, d a r parţial şi cu
cea s u b t e r a n ă .
Toate a p e l e de suprafaţă sînt p o l u a t e
din exterior, de aceea ele se c o n s i d e r ă ca
s u r s e potenţiale de boii epidemice. în mod
deosebit sint poluate s e c t o a r e l e bazinelor
s i t u a t e în a p r o p i e r e a centrelor p o l u a t e şi în
locurile de s c u r g e r e a apelor r e z i d u a l e tnena-.
jere s a u i n d u s t r i a l e .
Proprietăţile o r g a n o l e p t i c e şi compoziţia
chţmică a b a z i n e l o r de suprafaţă d e p i n d de
mai m u l t e condiţii. Apa rîurilor s a u afluenţi­
lor ce c u r g prin regiuni m l ă ş t i n o a s e a r e o
AVtoepurarea a p e l o r din b a z i n e . Cu t o a t e
că b a z i n e l e de suprafaţă sin> impurifícate
p e r m a n e n t , c a l i t a t e a apei in ele r ă m î n e
relativ c o n s t a n t ă . A c e a s t a se d a t o r e ş t e diferi­
tor p r o c e s e fizico-chimice şi biologice, c a r e
c o n t r i b u i e la « a u t o e p u r a r e a » b a z i n e l o r de
a p ă d e substanţe s u s p e n d a t e , o r g a n i c e ,
m i c r o o r g a n i s m e şi a l t e impurităţi
Apele' reziduale, n i m e r i n d în bazin se
d i l u e a z ă , apoi p a r t i c u l e l e m i n e r a l e şi or­
g a n i c e în s u s p e n s i e , m i c r o o r g a n i s m e l e , o u ă l e
de helminţi parţial se d e p u n la fund, a p a
se limpezeşte şi devine t r a n s p a r e n t ă .
D a t o r i t ă m i c r o o r g a n i s m e l o r ce se află în
a p e l e bazinelor substanţele o r g a n i c e se mine­
r a l i z e a z ă , a s e m e n e a celor din sol. Prin oxi-
d a r e a biochimică substanţele o r g a n i c e se ni-
trifică, t r a n s f o r m î n d u - s e în compuşi final: —
intraţi, carbonaţi, sulfaţi e t c . l ' e n t r u ca pro­
cesele de oxidare a substanţelor o r g a n i c e
s ă d e c u r g ă în a p ă n o r m a l e nevoie de oxigen
dizolvat, rezervele c ă r u i a , pe m ă s u r ă ce se
c o n s u m ă , se r e c u p e r e a z ă pe c o n t u l difuziei lui
din a t m o s f e r ă . Apele c u r a t e conţin mai m u l t
de 5 0 % ' de oxigen dizolvat.
Ghe'ata c a r e a c o p e r ă apa împiedică reae-

58
 raţia, a s t f e l î n r ă u t ă ţ i n d p r o c e s u l d e a u t o e p u - s a u j n d u s t r i a l e , iar a p a la folosire să fie în
rare. p r e a l a b i l bine d e z i n f e c t a t ă şi curăţită p e n t r u
Pe parcursul autoepurării bazinelor agen­ a m i c ş o r a c a n t i t a t e a de substanţe în s u s p e n ­
ţii patogeni şi cei saprofiţi pier din cauza sie şi a r e d u c e coloraţia ei.
micşorării cantităţii de substanţe nutritive în u l t i m u l timp bazinele de suprafaţă sînt
n e c e s a r e , s u b acţiunea radiaţiei s o l a r e , a n t i ­ folosite d r e p t s u r s ă d e a p r o v i z i o n a r e c u a p ă
bioticelor eliminate de saprofite şi alţi fac­ în mod c e n t r a l i z a t . 8 5 % din a p e d u c t e l e cen­
tori. t r a l i z a t e funcţionează pe baza apelor de su­
în urma autoepurării apa din bazinele prafaţă. A c e a s t a se explică prin folosirea şi
de suprafaţă devine transparentă, mirosul perfecţionarea p r o c e d e e l o r de e p u r a r e şi de­
neplăcut dispare, substanţele organice se z i n f e c t a r e a apei, prin faptiii, că bazinele sub­
mineralizează, o bună parte din microbii t e r a n e nu pot face faţă necesităţilor crescînde
patogeni se distrug şi apa capătă pro­ d e a p ă ale o r a ş e l o r m a r i . Debitul rîurilor
prietăţile de pînă la p o l u a r e . Viteza p r o c e s e ­ mici de a s e m e n e a nu p o a t e acoperi necesităţile
lor de autopurificare depinde de mărimea o r a ş e l o r şi, p e n t r u a rezolva p r o b l e m a a p r o ­
bazinului şi de gradul lui de poluare. vizionării c u ' a p ă , . s e c o n s t r u e s c b a r a j e ş i
lacuri artificiale de a c u m u l a r e . Aceste l a c u r i
Un indice i m p o r t a n t al g r a d u l u i de p o l u a r e
a c u m u l e a z ă cantităţi m a r i de a p ă , mai a l e s
a apei cu s u b s t a n ţ e o r g a n i c e şi al intensităţii
d e a u t o e p u r a r e e s t e c o n s u m u l biochimic d e o x i g e n
în timpul dezgheţurilor de p r i m ă v a r ă . La
(CB.O.), a d i c ă c a n t i t a t e a d e o x i g e n n e c e s a r ă construcţia l a c u r i l o r de a c u m u l a r e , mai a l e s
p e n t r u o x i d a r e a c o m p l e t ă a substanţelor o r g a n i c e in r e g i u n i l e secetoase» se ia un şir de m ă ­
d i n t r - u n litru d e a p ă l a t e m p e r a t u r a d e 2 0 ° C . s u r i p e n t r u menţinerea calităţii b u n e a apei,
C u cît a p a e s t e m a i m u r d a r ă , c u a t i t C B . O . e s t e p r e v e n i r e a «împînzirii» ei. Aceste m ă s u r i in­
m a i m a r e . în p r a c t i c a s a n i t a r ă m a i d e s s e d e t e r ­
clud p r e g ă t i r e a albiei viitorului lac de acu­
m i n ă C B . 0 . 5 , a d i c ă c o n s u m u l de oxigen al 1 I
de a p ă în d e c u r s u l de 5 zile, d e o a r e c e d e t e r m i n a r e a m u l a r e — curăţirea ei de p l a n t e , adîncirea,
C.B.O. d u r e a z ă 20 de zik (prea îndelungaţi. s ă d i r e a în j u r a unei zone verzi, interzicerea
P e n t r u a p e l e n a t u r a l e C.B.O.s e mai mic de 2 m g / l . l u c r ă r i l o r a g r i c o l e în p r e a j m ă , c t c .
in a p e l e r e l a t i v c u r a t e e în limitele a 2 — 4 m g / l
U_. ( C B . O . o u e g a l e a z ă cu 3 — 6 mgO.,/1). Reieşind din cele expuse, s t a n d a r d u l de
s t a t p e n t r u s u r s e l e de a p ă potabilă dă prio­
ritate apelor arteziene sub presiune, apoi ape­
D a r proprietăţile de a u t o e p u r a r e a bazine
lor f ă r ă p r e s i u n e , inclusiv celor de izvor,
lor au anumite limite. în caz de poluare
a p e l o r freatice şi în ultimul rînd celor de
masivă cu substanţe organice cantitatea de
suprafaţă..
oxigen dizolvat în apă scade considerabil,
fapt care cauzează dezvoltarea microflorei
anaerobe. în urma proceselor de descom­
APRECIEREA IGIENICA
punere anaerobă (putrefacţie) în a p a ş i a e r u l
A METODELOR DE AMELIORARE
de la suprafaţa bazinului apar gaze cu A CALITĂŢII APEI
miros neplăcut (fetide), bazinul nu mai poate
fi folosit ca sursă de aprovizionare-cu apă E x i s t ă m u l t e m e t o d e de a m e l i o r a r e a cali­
şi nici p e n t r u a l t e necesităţi. S c ă d e r e a c a n t i ­ tăţii apei, metode, prin c a r e a p a se e p u r e a z ă
tăţii d e o x i g e n d i z o l v a t p î n ă l a 1,5—2 m g / l de m i c r o o r g a n i s m e p a t o g e n e , de substanţe in
sau 1 mg/l duce la pieirea masivă a peşti­ suspensie, şi h u m i n o a s e , de c a n t i t a t e a excesi­
lor. A p e l e b a z i n e l o r mici sau s t ă t ă t o a r e au o vă de s ă r u r i (calciu, m a g n e z i u , fier. m a n g a n .
capacitate de autoepurare neînsemnată. De fluor, e t c ) . de g a z e fetide, substanţe toxice
aceea recomandam, ca pentru aproviziona­ şi r a d i o a c t i v e .
rea cu apă să fie folosite bazinele mari, cu U t i l i z a r e a diferitelor m e t o d e de e p u r a r e
apă curgătoare, aceste bazine trebuie să fie p e r m i t e ca s u r s e l e locale să fie folosite la
protejate de poluări cu reziduuri menajere m a x i m u m p e n t r u a p r o v i z i o n a r e a populaţiei cu
apă potabilă.
1
P r o c e n t u l de saturaţie a apei cu o x i g e n se Cele mai r â s p i n d i t e m e t o d e de a m e l i o r a r e
determină din., formula: C = -^-100%, unde a calităţii apei la a p e d u c t e sînt limpezirea —
m e s t e conţinutul de o x i g e n în a p ă (în m g / l ) i a r î n l ă t u r a r e a impurităţilor solide din a p ă .
M —cantitatea maximă de oxigen (în mg) care d e c o l o r a r e a — î n l ă t u r a r e a coloraţiilor ex­
se p o a t e d i z o l v a în 1 I de a p ă la t e m p e r a t u r a d a t ă cesive, d e z i n f e c t a r e a — nimicirea agenţilor
a ape i la m o m e n t u l l u ă r i i p r o b e i . p a t o g e n i şi viruşilor din a p ă .

59
 Limpezirea şi decolorarea apei
Limpezirea si d e c o l o r a r e a parţială a apei
p o a t e fi obţinută p r i n t r - u n d e c a n t a j înde­
l u n g a t . A c e a s t a se d a t o r e ş t e faptului, că în
a p a s t ă t ă t o a r e s a u cu o s c u r g e r e l e n t ă s u b ­
stanţele solide m a i g r e l e decît a p a se sedi­
m e n t e a z ă la fund. Astfel, se limpezeşte apa în
b a z i n e l e de suprafaţă şi l a c u r i l e de a c u m u -
,lare. D a r limpezi-rea n a t u r a l ă se efectuează
foarte încet, d e c o l o r a r e a nu e s t e eficientă.
De aceea a c t u a l m e n t e limpezirea şi decolo­
r a r e a ei se obţine prin a d ă u g a r e a în a p ă
a substanţelor chimice — coagulanţilor, c a r e
a c c e l e r e a z ă s e d i m e n t a r e a substanţelor în
suspensie.
U l t i m u l s t a d i u al p r o c e s u l u i de d e c o l o r a r e
şi de limpezire a apei e s t e filtrarea ei p r i n t r - u n
s t r a t de m a t e r i a l g r a n u l a r — nisip sau a n t r a ­
cit, în p r a c t i c ă sînt folosite d o u ă procedee
de filtrare a apei — l e n t ă şi r a p i d ă .
Decantarea şi filtrarea lentă ( n a t u r a l ă ) a
apei.
D e c a n t a r e a apei se e f e c t u e a z ă în nişte r e z e r ­
v o a r e cu a d î n c i m e a de cîţiva m e t r i , prin c a r e a p a
trece încontinuu, cu o viteza foarte mică. D u r a t a
d e c a n t ă r i i apei în astfel de r e z e r v o a r e e de 4 — 8 o r e ,
în c a r e t i m p se s e d i m e n t e a z ă în fond p a r t i c u l e l e
cu dispersie g r o s i e r ă .
D u p ă e p u r a r e a deiinitivă şi d e c a n t a r e a p a se
t r e c e p r i n filtrul l e n t (fig. 18).
A c e s t filtru e s t e u n r e z e r v o r d e c ă r ă m i d a s a u
d e b e t o n , pe f u n d u l c ă r u i a se i n s t a l e a z ă o reţea
de d r e n a j din p l ă c i de b e t o n a r m a t s a u din ţevi
f o r a t e , prin c a r e t r e c e a p a f i l t r a t ă . D e a s u p r a d r e n a ­
jului se aşterne un s t r a t de prundiş cu grosimea
d e 0,7 m , c a r e împiedică s t r e c u r a r e a n i s i p u l u i
din s t r a t u l s u p e r i o r în d r e n a j . P e s t e p r u n d i ş se
a ş t e r n e s t r a t u l f i l t r a n t d e nisip c u d i a m e t r u l p a r t i ­
culelor de 0.25—0,5 m m , grosimea s t r a t u l u i e de
1 m. Viteza de f i l t r a r e a apei p r i n a c e s t filtru
este mică — 0,1—0,3 m / o r ă .
Fig. 18. S c h e m a filtrului cu n i s i p :
- s t r a i u l de a p a ; b) n i s i n : c l p r u n d i ş : d l d r e n a j .
60
F i l t r e l e cu acţiune l e n t ă curăţă bine a p a n u m a i
d u p ă «maturizare», care constă in u r m ă t o a r e l e :
d a t o r i t ă reţinerii p a r t i c u l e l o r în s u s p e n s i e în s t r a t u l
s u p e r i o r de nisip porii lui se m i c ş o r e a z ă într-atîta.
că reţine c h i a r şi p a r t i c u l e l e f o a r t e mici, o u ă l e şi
l a r v e l e de helminţi şi pînă la 9 9 % din b a c t e r i i .
C o n c o m i t e n t în pelicula m a t u r i z a t ă , n u m i t ă peli­
c u l ă b i o c h i m i c ă , a r e loc pieirea m i c r o o r g a n i s m e l o r
reţinute. O d a t ă la 3 0 — 6 0 de zile s t r a t u l s u p e r i o r
d e nisip ( d e 2 — 3 c m ) t r e b u i e î n l ă t u r a t . F i l t r e l e
cu acţiune l e n t ă pot fi folosite la a p e d u c t e l e mici,
spre exemplu, p e n t r u a p r o v i z i o n a r e a cu a p ă a
s a t e l o r , u n d e condiţiile d e e x p l o a t a r e sînt r e l a t i v
s i m p l e , şi funcţionarea eficientă a r e o importanţă
hotărîtoare.
Coagularea, decantarea şi filtrarea rapidă
a apei. P e n t r u a a c c e l e r a procesul de s e d i m e n ­
t a r e a substanţelor s u s p e n d a t e în a p a c a r e
t r e b u i e filtrată se a d a u g ă nişte agenţi chimici
numiţi coagulanţi. Aceşti coagulanţi sînt
A U ţ S O i b . F e C I 3 , F e S 0 4 şi alţii. Reactionînd
cu electroliţii din a p ă (bicarbonaţii), ei for­
m e a z ă hidroxizi. Aceştia, avînd o încărcă­
t u r ă electrică pozitivă şi o activitate m a r e ,
a b s o r b la suprafaţa lor cele mai mici parti­
cule în s u s p e n s i e . c h i a r şi m i c r o o r g a n i s m e l e ,
dîndu-le o î n c ă r c ă t u r ă o p u s ă şi depunîndu-se
apoi la fundul r e z e r v o r u l u i în formă de
substanţe coloidale h u m i n o a s e .
D u p ă ce floculele c o a g u l a t e se sedimen­
t e a z ă apa se trece prin filtru, în u r m a c ă r u i a
ea devine t r a n s p a r e n t ă şi i n c o l o r ă . Aplica­
rea metodei de c o a g u l a r e permite decolora­
rea apei, r e d u c e r e a d u r a t e i s e d i m e n t ă r i i pînă
ia 2 — 3 o r e şi folosirea filtrelor rapide. Coa­
g u l a n t u l cel mai d e s folosit este sulfatul
de a l u m i n i u A I 2 ( S 0 4 ) 3 X 1 8 H 2 0 . în a p ă el
reacţionează cu b i c a r b o n a t u l de calciu :
A 1 2 ( S 0 4 ) 3 + 3 C a ( H C O , ) 2 = 2AI(OH)a +
+ 3 C a S 0 4 + 6 C C V Hidroxidul de a l u m i n i u
se dizolvă s l a b în a p ă , se s e d i m e n t e a z ă în
formă de flocule. C a n t i t a t e a de c o a g u l a n t
n e c e s a r p e n t r u t r a t a r e a apei se d e t e r m i n ă
pe cale e x p e r i m e n t a l ă şi v a r i a z ă de la 30
pînă la 200 mg la 1 1 în dependenţă de
t u r b i d i t a t e , coloraţie, ph al apei şi a l t e con­
diţii, în ultimii ani p e n t r u a c c e l e r a r e a pro­
c e s u l u i de c o a g u l a r e se folosesc substanţe
foarte active — floculanţi, c a r e în doze mici
c o n t r i b u i e la purificarea apei. S p r e exemplu,
floculantul poliacrilamidei (P.A.A.), fiind ap­
licat în c a n t i t a t e a de 0,5—2 m g / l , a c c e l e r e a ­
ză c o n s i d e r a b i l procesul de c o a g u l a r e şi eco­
nomiseşte c a n t i t a t e a de c o a g u l a n t .
T e h n o l o g i a c o a g u l ă r i i şi t r a t ă r i i ulte­
rioare a apei c o n s t ă în u r m ă t o a r e l e : c o a g u ­
l a n t u l în concentraţie de 5% printr-un doza­
tor special se t o a r n ă în a m e s t e c ă t o r , u n d e
 F i g . 19. S c h e m a t r a t ă r i i a p e l la filtrele cu acţiune r a p i d ă .
i de a m e s t e c la f i l t r e l e r a p i d e : I — c a m e r a de a m e s t e c cu s o l u l l e de c o a g u l a n t ; 2 — c a m e r a de reacţie : 3 — d e e a n t o r j l
o r i z o n t a l : 4 — f i l t r u l r a p i d de n i s i p .
se a m e s t i c ă r e p e d e cu a p a . Apa t r e c e în
c a m e r a de reacţie, u n d e , în d e c u r s de 10—20
m i n , s e t e r m i n ă procesul de floculare, apoi în
clecantor, u n d e , în d e c u r s de 2 — 3 ore,flocu-
lele a t r a g impurităţile în s u s p e n s i e şi ele se
sedimentează.
D u p ă procesul d e c o a g u l a r e apa s e trece
prin filtrul r a p i d (fig. 19) cu viteza de 5 — 8 m
pe o r ă , p r i n t r - u n s t r a t de nisip cu g r o s i m e a
de 0,8 m şi d i a m e t r u l firelor de nisip de
0,5—1 m m .
P e s t e s c u r t timp de la începutul filtrării
pe suprafaţa s t r a t u l u i de nisip se f o r m e a z ă o
peliculă f i l t r a n t ă din flocoane s e d i m e n t a t e .
A c e a s t a îmbunătăţeşte p r o c e s u l de reţinere
a microbilor şi p a r t i c u l e l o r în s u s p e n s i e pe
filtru. P e s t e 8—12 o r e filtrul se a s t u p ă ,
fapt, c a r e înrăutăţeşte p r e l u c r a r e a apei. De
a c e e a , d u p ă un interval a n u m i t filtrele se
s p a l ă t i m p de 10—15 min cu un c u r e n t in­
v e r s d e apă c u r a t ă .
D u p ă c o a g u l a r e şi filtrare apa devine t r a n ­
s p a r e n t ă , incoloră, se curăţă de o u ă l e de
helminţi şi 7 0 — 9 8 % de bacterii.
în ultimii ani în p r a c t i c a a p r o v i z i o n ă r i i
cu a p ă se fac diferite modificări ale filtre­
lor r a p i d e , de e x e m p l u , filtre din d o u ă s t r a t u r i
f i l t r a n t e , filtre de c o n t a c t , ce îndeplinesc
c o n c o m i t e n t funcţia de a m e s t e c ă t o r , c a m e r ă
de reacţie şi de f i l t r a r e , excluzîndu-se ca­
m e r a de s e d i m e n t a r e . Filtrele de c o n t a c t
pot l u c r a eficient n u m a i în cazul d a c ă tur-
b i d i t a t e a apei nu d e p ă ş e ş t e 150 m g / l .
D e z i n f e c t a r e a apei
D e z i n f e c t a r e a apei e s t e u n a din cele mai
răspîndite m e t o d e de a m e l i o r a r e a calităţii
ei. A c e a s t ă m e t o d ă se foloseşte deseori pen­
tru a p e l e freatice s a u cele de suprafaţă. De-
zinfecţia r e p r e z i n t ă u l t i m a e t a p ă , cea m a i
i m p o r t a n t ă in tehnologia e p u r ă r i i apei de con­
ductă.
Dezinfectarea apei se e f e c t u e a z ă prin me­
tode chimice şi fizice. P r i n c i p i u l de dezinfec­
t a r e chimică se b a z e a z ă pe folosirea sub­
stanţelor cu acţiune b a c t e r i c i d a : clor, com­
puşi c a r e conţin clor activ, ozon, s ă r u r i de
a r g i n t , etc.
M e t o d e fizice de d e z i n f e c t a r e sînt fierbe­
rea, t r a t a r e a cu r a z e u l t r a v i o l e t e , u n d e ultra­
s c u r t e , r a z e g a m a ş.a. A c t u a l m e n t e cele mai
răspîndite m e t o d e de dezinfectare a apei
de a p e d u c t s i n t c l o r i n a r e a şi o z o n i z a r e a , tra­
t a r e a apei cu r a z e u l t r a v i o l e t e , iar în con­
diţiile de a p r o v i z i o n a r e cu a p ă din s u r s e
locale — fierberea.
C l o r i n a r e a apei. C l o r i n a r e a apei e s t e utili­
z a t ă de la începutul s e c . XX. Ea e s t e folosită
mai a l e s p e n t r u s u r s e l e de suprafaţă, d a r
este i n d i c a t ă şi în c a z de folosire a apelor
s u b t e r a n e p r o b l e m a t i c e din p u n c t de vedere
epidemiologie. A c t u a l m e n t e c l o r i n a r e a s e
c o n s i d e r ă d r e p t una din cele mai răspîndite
m e t o d e de t r a t a r e a apei şi de profilaxie a
epidemiilor gastrointestinale. Raspîndirea
l a r g ă a c l o r i n ă r i i se d a t o r e ş t e eficacităţii
m a r i a acestei m e t o d e , p r e c u m şi accesibili­
tăţii ei.
Există mai m u l t e p r o c e d e e de c l o r i n a r e —
cu doze obişnuite şi «posteritice», c l o r i n a r e
cu a m i n a r e p r e a l a b i l ă , h i p e r c l o r i n a r e , folo­
sirea t a b l e t e l o r de c l o r a m i n a , etc. ceea
ce p e r m i t e a p l i c a r e a acestei m e t o d e de dezin­
fectare în orice condiţii — la staţiile m a r i
de e p u r a r e a apei, în t a b e r e l e de cîmp, la
instalaţiile mici săteşti şi chiar a rezervoa­
relor i n d i v i d u a l e .
Principiul de c l o r i n a r e sé b a z e a z ă pe tra­
t a r e a apei cu clor sau c o m p u ş i chimici ce
conjin clor activ cu proprietăţi, oxidatîve şi
bactericide şi c o n s t ă în u r m ă t o a r e l e : la tra-
61
 t a r e a apei cu clor a r e loc hidroliza clorului : c r e ş t e a u şi se p r o g e n e r a u n o r m a l , nu a v e a u
C I 2 - ) - H O H — H O C I + HCI cu f o r m a r e a aci­ modificări în sînge, funcţia o r g a n e l o r i n t e r n e ,
dului clorhidric şi a acidului hopocloros . frecvenţa apariţiei t u m o r i l o r era aceeaşi, ca şi
Acţiunea b a c t e r i c i d a o a r e acidul hipoclo- la a n i m a l e l e de c o n t r o l . D e s p r e efectul ino­
ros. fensiv al acestei m e t o d e de d e z i n f e c t a r e a
în trecut se c o n s i d e r a că acidul hipocloros apei ne m ă r t u r i s e ş t e folosirea ei a p r o a p e în
se disociază în apă,, d e g a j i n d oxigen a t o m a r t o a t e ţările lumii.
( H O C I - » H C I + 0 ) , aces ta avînd efect bacte-
ricid. Astăzi a c e a s t ă explicaţie nu este sufi­ In ultimii ani. insa, a apărut problema efectu­
lui apei clorinate in legătură cu interdependenta
c i e n t ă . S-a c o n s t a t a t , că în a p e l e n a t u r a l e cantităţii de cloroform din apa (substanţă canceri­
acidul hipocloros la un ph mai m a r e de genă) a 50 de staţii de epurare din S.U.A. şi
6,0 disociază în ionii de H ~ şi O C l + (ion mortalitatea de cancer a oamenilor, care foloseau
hipoclorit) d u p ă reacţia u r m ă t o a r e : H O C l : ^ : această apă. Cercetările ulterioare au constatat,
că apa din bazinele de suprafaţă din S.U.A. con­
H + O C I + . Apa cu ph de 7,2—7,5 conţine ţine anumite cantităţi de compuşi clororganici
o c a n t i t a t e e c h i v a l e n t ă de acid hipocloros (cloroform, tetracloretilenă e t c ) , difenii.le poli-
şi ion hipoclorit, insa pe m ă s u r a creşte­ clorizate (substanţele cancerigene) din cauza po­
rii valorii ph reacţia devine a c i d ă . Clorul luării lor cu reziduuri industriale. De aici rezultă,
că e necesară epurarea apei cu scopul de profilaxie a
acidului h i p o c l o r o s şi ionului hipoclorit
apariţiei substanţelor potenţial nocive sau du di­
se c o n s i d e r ă d r e p t clor activ.. In ultimul minuare a lor. Una din aceste metodc-'este epura­
timp s-a c o n s t a t a t , că acţiunea bactericida rea perfectă a apei şi clorinarea ulterioară cu doze
depinde de concentraţia acidului hipocloros mici, amonizarea prealabilă şi clorinarea apei.
filtrarea apei clorinate prin filtrele cu cărbune
într-o mai m a r o m ă s u r ă decît de a ionului
activat, care absoarbe compuşii clororganici. La
hipoclorit. staţiile mici de epurare a apei poate fi folosită
Molecula m i c ă şi n e u t r a l i t a t e a electrică aeraţia apei, cu ajutorul căreia se înlătură circa
a acidului face ca a c e s t a să p ă t r u n d ă uşor 90% din cloroform şi alte substanţe volatile.
prin m e m b r a n a b a c t e r i a n a , inhibînd radicalul
La staţiile m a r i de dezinfectare a apei
6 H de f e r m e n t , o x i d i n d u - i ; _ A c e a s t â ipoteza a
se foloseşte clorul g a z o s . El se p ă s t r e a z ă , in
fost c o n f i r m a t ă e x p e r i m e n t a l .
s t a r e lichefiată în butelii sau c i s t e r n e . Aces­
C e r c e t a r e a celulei s u p u s e unei acţiuni a
te capacităţi sînt d o t a t e cu a p a r a t e s p e c i a l e
clorului prin microscop electronic a eviden­
de d o z a r e , cu ajutorul c ă r o r a se r e g l e a z ă can­
ţiat lezarea m e m b r a n e i c e l u l a r e , d e r e g l a r e a
t i t a t e a de clor, cu c a r e se t r a t e a z ă a p a
permeabilităţii ei, m i c ş o r a r e a v o l u m u l u i ce­
(fig- 2 0 ) .
lulei.
D e z i n f e c t a r e a s i g u r ă a apei în cazul t r a t ă ­
rii ei cu clor a r e loc, d a c ă peste 3 0 — 60 min
d u p ă c l o r i n a r e în a p ă rămîne 0,3—0,4 m g / l
de clor liber s a u 0,8—1,2 m g / l de clor activ
s u b formă de r a d i c a l , ac est a fiind un indice
al suficienţei de substanţă d e z i n f e c t a t ă in
apă.
La staţiile de e p u r a r e a apei c a n t i t a t e a de
clor rezidual în a p ă se d e t e r m i n ă peste fiecare
o r ă , iar o d a t a in 24 de o r e se. face a n a l i z a
bacteriologică a apei.
C e r c e t ă r i l e igienice, c a r e s-au făcut a s u p r a
a n i m a l e l o r de l a b o r a t o r timp de 9 ani (7
generaţii) şi a s u p r a o a m e n i l o r ( v o l u n t a r i )
au d e m o n s t r a t , că folosirea apei c l o r i n a t e
cu clor rezidual (2,5 m g / l şi mai m u l t ) nu
d ă u n e a z ă o r g a n i s m u l u i . La v o l u n t a r i nu s-a
o b s e r v a t nici o modificare a epiteliului mu­
cos al cavităţii b u c a l e , nici o influenţă nega­
tivă a s u p r a secreţiei g a s t r i c e : a n i m a l e l e în
e x p e r i m e n t de a s e m e n e a nu au d a t nici o
reacţie la acţiunea c l o r u l u i r e z i d u a l din a p ă —
Fig. 20. Dozator cu clor gazos.

62
 La staţiile mici s a u în c a z u r i l e de dezinfec­
t a r e a cantităţilor nu p r e a m a r i de a p ă în
loc de clor g a z o s se foloseşte c l o r u r a de v a r
„OCI
(3Ca, • C a O - H 2 0 ) . Acţiunea bac-
-OC1
t e r i c i d ă a c l o r u r i i de v a r se d a t o r e ş t e g r u p e i
(OC1), c a r e în a p ă f o r m e a z ă acid hipo-
cloros
-'CIO
+ H,0=ft C a ( O H ) , . + H C l +
-CIO
+ HOCI].
C l o r u r a de v a r conţine pînă la 3 6 % de
clor activ. La p ă s t r a r e a î n d e l u n g a t ă ea se
i n a c t i v e a z ă . L u m i n a , u m i d i t a t e a şi t e m p e ­
r a t u r a înaltă a c c e l e r e a z ă p r o c e s u l de de­
z i n t e g r a r e şi de p i e r d e r e a c l o r u l u i activ.
D e aceea c l o r u r a d e v a r trebuie p ă s t r a t ă
in b u t o a i e e r m e t i c e , în încăperi u s c a t e , ră­
c o r o a s e şi bine v e n t i l a t e , iar înainte de a o
folosi t r e b u i e să d e t e r m i n ă m a c t i v i t a t e a pro­
c e n t u l u i de clor activ din ea. Activitatea medie
a clorurii de v a r e cea de 2 5 % . In a f a r ă de
c l o r u r a de var, p e n t r u d e z i n f e c t a r e a apei pot
fi folosiţi şi alţi c o m p u ş i ai c l o r u l u i : s a r e a
2 / 3 bazică de hipoclorit de calciu, bioxidul de
clor (CIO>), hipoclorit ul de calciu C a ( O C l ) 2 (
diferite c l o r a m i n e . C l o r a m i n e o r g a n i c e sînt
acei compuşi de N H : i , la c a r e un a t o m de
h i d r o g e n e s u b s t i t u i t cu clor ( R N H C I s a u
R N C U ) . C l o r a m i n e l e n e o r g a n i c e sînt c o m p u ­
şii obţinuţi în r e z u l t a t u l reacţiei c l o r u l u i cu
a m o n i a c u l s a u cu s ă r u r i l e de a m o n i u . Clo­
r a m i n e l e au proprietăţi o x i d a n t e şi bacterici­
de, d a r mai s l a b a c c e n t u a t e decît cele a l e clo­
rului, clorurii de v a r s a u sării bazice de
hipoclorit de calciu.
Clorinarea obişnuită ( d u p ă n e c e s i t a t e a de
c l o r ) . La folosirea acestei m e t o d e o m a r e im­
Necesitatea orientativă de clor pentru apele de provenienţă diferită
( e x t r a s din Instrucţia p e n t r u d e z i n f e c t a r e a apei p o t a b i l e -
m e n a j e r e p r i n c l o r i n a r e la a p e d u c t e l e c e n t r a l i z a t e s a u l o c a l e i
Apa
A r t e z i a n ă : d e c a p l a t ă ş i d e c o l o r a t ă din b a z i n e l e m a r i d e a p ă
Apa de fîntină c u r a t ă şi l i m p e d e : a p a e p u r a t ă din r i u r i mici
Apa din r i u r i s a u l a c u r i m a r i
Apa t u l b u r e şi c o l o r a t ă din fintini şi i a z u r i
portanţă a r e a l e g e r e a corectă a dozei de
clor, n e c e s a r e p e n t r u dezinfectarea cu sigu­
ranţă a apei. în p r o c e s u l dezinfectării apei
d o a r 1—2% de clor activ se c o n s u m ă p e n t r u
acţiunea bactericida, restul reacţionînd cu
substanţele m i n e r a l e şi o r g a n i c e uşor oxi­
dabile, fiind a b s o r b i t e de c ă t r e p a r t i c u l e l e
în s u s p e n s i e . T o a t e aceste reacţii ale clo­
rului activ din apă au primit d e n u m i r e a
de absorbţia de clor de c ă t r e a p ă .
Absorbţia de clor depinde de componenţa
• s a l i n ă a apei. D a c ă în apă se i n t r o d u c e o
c a n t i t a t e mai m a r e decît cea care p o a t e fi
a b s o r b i t ă ea c a p ă t ă proprietăţi o r g a n o l e p t i c e
n e p l ă c u t e — . m i r o s şi g u s t de clor. De aceea
la c l o r i n a r e în a p ă se introduce aşa o c a n ­
titate de compuşi ai clorului, ca, d u p ă reac­
ţiile n e c e s a r e , c a n t i t a t e a de clor rezidual
liber să nu d e p ă ş e a s c ă 0,3—0,5 m g / l , s a u
0,6—1 m g / l de clor liber cloraminic, aceştia
neavînd nici o influenţă a s u p r a sănătăţii o m u ­
lui, în s c h i m b fiind indici de siguranţă a
dezinfectării apei. C a n t i t a t e a de clor activ
( m g ) n e c e s a r ă p e n t r u dezinfectarea 1 I de
a p ă se n u m e ş t e necesitatea de clor. Necesi­
t a t e a de clor se d e t e r m i n ă pe cale experi­
m e n t a l ă , clorinîndu-se a n u m i t e cantităţi de
a p ă cu diferite doze de clor s a u soluţie de
c l o r u r a de var. Alegerea dozei n e c e s a r e de
clor p o a t e fi f ă c u t ă folosind tabelul № 8.
P e n t r u d e z i n f e c t a r e a eficientă a apei e ne­
c e s a r ă nu n u m a i a l e g e a c o r e c t ă a dozei de
clor, d a r şl a m e s t e c a r e a , contactul suficient
d i n t r e clor şi a p ă , v a r a el va fi de cel puţin
30 min, i a r n a — nu mai puţin de 1 o r ă .
Substanţele în s u s p e n s i e , h u m i n o a s e s a u
o r g a n i c e din a p ă a t e n u e a z ă a c t i v i t a t e a clo­
rului, de a c e e a , p e n t r u dezinfectarea eficace
a p a t u l b u r e şi c o l o r a t ă în prealabil t r e b u i e
limpezită şi d e c o l o r a t ă .
Tabelul 8
Cantitatea necesară
pentru dezinfectare, Cantitatea
m|î/l necesara i m l )
de soluţie
de 1 % de c l o r u r a
clor activ c l o r u r a de var de v a r In 1 1
de 2 5 % de ,'I|>;I
1 — 1.5 4—ti 0.4—0.6
1,5—2 6—8 0.6—0,8
2—3 8—12 0,8 — 1.2
3-5 12—20 1.2—2.0
63
 Pentru clorinarea apei dintr-un rezervor oare­
care mai întîi se determină volumul de apă din
rezervor, apoi — necesitatea de clor pentru de­
zinfectare. Clorură de var cîntărită se pune într-un
vas, se adaugă cantitatea de apă, care ar face o
soluţie de clorură de var de 1—2 %, se amestecă
bine, se lasă să se limpezească şi apoi soluţia lim­
pezită de clorură de var se adaugă la volumul de
apă. Apa, In care s-a adăugat soluţia, se agită
bine şi se lasă timp de 30—60 de minute. Deter-
minîndu-se apoi calităţile organoleptice şi cantita­
tea de clor rezidual, apa se pune la dispoziţia con­
sumatorilor.
D e z i n f e c t a r e a prin c l o r i n a r e d e s c r i s ă mai
s u s este eficientă n u m a i în caz de p r e z e n t ă
a bacteriilor şi v i r u s u r i l o r în s t a r e vegetati­
vă ( s p r e e x e m p l u — infecţiile i n t e s t i n a l e ,
t u l a r e m i a , l e p t o s p i r o z a ) . Apa, c a r e conţine
chistele amibei dizenterice, spori de a n t r a x ,
o u ă de helminţi nu se dezinfectează prin clo­
r i n a r e . In a f a r ă de m e t o d a obişnuită de clo­
r i n a r e pot fi folosite şi v a r i a n t e ale ei : clo­
rinare dublă, clorinare cu amonizare, supra-
clorinare, etc).
Clorinarea dublă. La m u l t e staţii de epu­
r a r e a apei c l o r i n a r e a se face mai întîi în ca­
m e r a de a m e s t e c , a d i c ă pînă la d e c a n t a r e şi
apoi d u p ă filtrare. C l o r i n a r e a în c a m e r a de
reacţie înlesneşte c o a g u l a r e a şi d e c o l o r a r e a
apei, inhibă d e z v o l t a r e a m i c r o o r g a n i s m e l o r
în s i s t e m u l de e p u r a r e , sporeşte g r a d u l de
siguranţă a n t i e p i d e m i c ă a apei, d a r a r e un
n e a j u n s — e posibilă formarea compuşilor
organici ai c l o r u l u i .
Clorinarea cu amonizare in prealabil. In
acest caz în a p ă se introduce la început o so­
luţie de a m o n i a c , iar peste 0,5—2 m i n u t e —
clor activ, obţinîndu-se astfel c l o r a m i n e bac-
tericide — NH 2 C1 — m o n o c l o r a m i n e şi
NHCI2 — d i c l o r a m i n e . M o n o c l o r a m i n e l e au
o acţiune b a c t e r i c i d ă ceva m a i m a r e decît
d i c l o r a m i n e l e . Eficacitatea clorinării cu amo­
n i z a r e d e p i n d e de r a p o r t u l NH3 : CU. De
r e g u l ă , în p r a c t i c ă se folosesc substanţele
în r a p o r t 1 : 3 , 1 : 4 , 1 : 6 , 1 : 8 , alegîndu-se
cel potrivit.
M e t o d a de a m o n i z a r e în p r e a l a b i l se fo­
loseşte cu s c o p u l de a preveni apariţia mi­
rosului n e p l ă c u t în caz de c l o r i n a r e a apei ce
conţine c o m p u ş i ai fenolului. F o r m a r e a clor-
fenolurilor în a p ă îi d a u un m i r o s şi g u s t de
f a r m a c i e , pe cînd cloraminele, avînd o c a p a ­
citate de o x i d a r e mai r e d u s ă , nu reacţionează
cu fenolii şi nu formează clorfenoli.
D e z i n f e c t a r e a cu c l o r a m i n e d e c u r g e mai
lent decît cea cu clor, de aceea d u r a t a clo­
64
r i n ă r i i cu a m o n i z a r e în prealabil trebuie să
fie nu mai mică de 2 ore.
Hiperclorinarea. în apă se a d a u g ă c a n ­
tităţi mai m a r i de clor -activ ( 1 0 — 2 0 m g / l ) ,
efectul bactericid a p a r e d u p ă 15 m i n u t e . P r i n
h i p e r c l o r i n a r e se dezinfectează destul de efi­
cient şi a p a t u l b u r e ( 3 0 — 6 0 m i n u t e ) . S u b
acţiunea dozei m a r i de clor de d i s t r u g chiar
şi o r g a n i s m e l e r e z i s t e n t e la clor — rikettsiile.
B e r n e t t , chistele dizenterice, bacilii t u b e r c u ­
lozei, viruşii. D a r a c e s t e doze de clor nu asi­
g u r ă curăţirea apei de sporii a n t a r x u l u i şi de
o u ă l e de helminţi. D u p ă dezinfectarea prin
h i p e r c l o r i n a r e în a p ă rămîne o c a n t i t a t e m a r e
de clor r e z i d u a l , c a r e necesită o d e c l o r a r e .
Apa poate fi d e c l o r a t ă filtrînd-o p r i n t r - u n
s t r a t d e c ă r b u n e activat sau a d ă u g î n d u - s e
în ea hiposulfit de n a t r i u ( N a 2 S 2 0 3 X 5 H 2 0 ) ,
3,5 mg la 1 I de clor r e z i d u a l . D e z i n f e c t a r e a
prin h i p e r c l o r i n a r e se foloseşte mai a l e s în
expediţii s a u condiţii de r ă z b o i .
Ozonarea apei. în a p ă o z o n u l d e z i n t e g ­
r e a z ă formînd oxigen a t o m a r 0 2 ->-0 2 -+-0.
în ultimul timp s-a c o n s t a t a t , că d e z i n t e g r a ­
rea ozonului în a p ă e m u l t mai c o m p l e x ă ,
trecînd prin mai m u l t e faze şi formîndu-se
radicali liberi (HO2), c a r e au de a s e m e n e a
o acţiune o x i d a n t ă . Eficacitatea oxidativă a
ozonului ( + 1,9 V) e mai m a r e decît a cloru­
lui (-(-1,36 V ) . Din p u n c t de v e d e r e igienic
o z o n a r e a apei e c o n s i d e r a t ă ca u n a din cele
mai b u n e m e t o d e de dezinfectare. P r i n ozo-
n a r e a p a se dezinfectează cu siguranţă, se
d i s t r u g compuşii o r g a n i c i iar proprietăţile
apei nu se înrăutăţesc (ca la c l o r i z a r e sau
fierbere), ci se îmbunătăţesc : se m i c ş o r e a z ă
coloraţia, d i s p a r e mirosul şi g u s t u l nespeci­
fic, a p a c a p ă t ă proprietăţi a s e m ă n ă t o a r e cu
ale celei de izvor. S u r p l u s u l de ozon dezin­
t e g r e a z ă destul de repede pînă la oxigen.
Doza de ozon n e c e s a r ă p e n t r u dezinfec­
t a r e a apei e de la 0,5 pînă la 6 m g / l , p e n t r u
d e c o l o r a r e şi îmbunătăţirea calităţilor o r g a ­
noleptice uneori sînt n e c e s a r e cantităţi mai
m a r i . D u r a t a d e z i n t e g r ă r i i apei prin o z o n a r e
e de 3—5 m i n u t e . C a n t i t a t e a de ozon rezidual
( d u p ă c a m e r a de a g i t a r e ) trebuie să fie de
0,1—0,3 m g / l . In U. R. S. S. d e z i n f e c t a r e a '
prin o z o n a r e se face parţial la staţiile de epu­
r a r e a apei din M o s c o v a , Kiev, D o n b a s etc. 1
(fig- 2 1 ) . ;
Perfecţionarea a p a r a t e l o r de o z o n a r e , re­
d u c e r e a c o n s u m u l u i lor de e n e r g i e electrică
va p e r m i t e folosirea acestei m e t o d e de dezin­
fectare a apei mai pe l a r g .
 Fig. 21. S c h e m a instalaţiei de d e z i n f e c t a r e a apei prin o z o n a r e la staţia de e p u r a r e D n e p r o v s k ( K i e v ) .
[--calorifer; 2 — aer : 3 — c o m p r e s o r ; 4 — instalaţie f r i g o r i f e r â ; 5 — u s c ă t o r ; 6 — o z o n a t o r : 7 — t r a n s f o r m a t o r ; 8 — con­
d u c t ă p e n t r u a p a o z o n a t ă ; 9 — reţea de c o n t a c t ; 10 — c o n d u c t ă de a p ă p e n l r u p r e l u c r a r e .

Tratarea apei c u raze u l t r a v i o l e t e . La sfîr-

H
o o o a o
şitul secolului t r e c u t A. N. M a k l a k o v a
c o n s t a t a t , că r a z e l e u l t r a v i o l e t e au acţiune
oo
b a c t e r i c i d a . Cele mai eficiente sînt razele cu
ooo
lungimea de u n d ă 250—260 mm, care
p ă t r u n d în s t r a t u l de a p ă de 25 cm (fig. 22)
D e z i n f e c t a r e a apei prin t r a t a r e a cu r a z e
u l t r a v i o l e t e se face foarte repede, în d e c u r s "ÎS1
de 1—2 m i n u t e se d i s t r u g toate bacteriile
în formă v e g e t a t i v ă . T u r b i d i t a t e a , coloraţia
şi compuşii de fier din a p ă m i c ş o r e a z ă efi­
cienţa b a c t e r i c i d a a r a z e l o r u l t r a v i o l e t e .
C o m p a r a t i v c u c l o r i n a r e a , t r a t a r e a apei
cu r a z e u l t r a v i o l e t e a r e un şir de a v a n t a j e .
Aceste r a z e nu d e n a t u r e a z ă proprietăţile
o r g a n o l e p t i c e a l e apei, a u u n s p e c t r u a n a -
biotic m a i l a r g , c a r e se răspîndeşte şi a s u p r a
bacteriilor s p o r o g e n e , viruşilor şi o u ă l o r de
helminţi, de r e g u l ă , rezistenţi la clor.
F i e r b e r e a apei, e s t e cea mai s i m p l ă şi,
t o t o d a t ă , cea m a i s i g u r ă m e t o d ă de dezin­
fectare a apei.
La încălzirea apei pînă la 80° formele F i g . 22. Instalaţia A c a d e m i e i g o s p o d ă r i e i c o m u n a l e
v e g e t a t i v e a l e b a c t e r i i l o r pier în d e c u r s de p e n t r u d e z i n f e c t a r e a apei c u r a z e u l t r a v i o l e t e ( a p a
2 0 — 4 0 sec, deci încă la începutul fierberii se t r a t e a z ă cu r a z e ultraviolete consecutiv în
cîteva secţii).
. a p a p r a c t i c e d e z i n f e c t a t ă . Fierberea apei în
d e c u r s de 3 — 5 m i n u t e o face a b s o l u t inofen­
sivă c h i a r şi în c a z u l de impurităţi conside­
rabile cu substanţe în s u s p e n s i e şi b a c t e r i i . p r i n fierbere, însă nu p o a t e fi folosită p e n t r u
F i e r b e r e a în d e c u r s de 30 de m i n u t e ga­ t r a t a r e a cantităţilor m a r i de a p ă de la s t a ­
r a n t e a z ă d i s t r u g e r e a bacteriilor s p o r o g e n e , ţiile de e p u r a r e , în timpul fierberii s e în­
deci, face a p a s t e r i l ă , distrugîndu-se conco­ răutăţesc calităţile o r g a n o l e p t i c e din c a u z a
m i t e n t şi sporii a n t r a x u l u i , şi o u ă l e de hel­ v o l a t i l i z ă r i i g a z e l o r dizolvate în a p ă , de ase­
minţi şi toxina b o t u l i n i c ă . Dezinfectarea apei menea este necesară răcirea ulterioară.
5 Comanda Ai 1349
65

a c e a s t a c o n t r i b u i n d la. d e z v o l t a r e a r a p i d ă a
m i c r o o r g a n i s m e l o r în c a z de impurificare
u l t e r i o a r ă a apei fierte.
D e z i n f e c t a r e a apei prin fierbere a r e o în­
trebuinţare l a r g ă în condiţii c a s n i c e , în spi­
t a l e , şcoli, instituţii p r e ş c o l a r e , la întreprin­
deri, etc. Cu a c e s t scop sînt folosite instala­
ţii de funcţionare c o n t i n u ă cu p r o d u c t i v i t a t e a
de la 100 pînâ la 1000 l / o r ă . în acest caz apa
fiartă se a c u m u l e a z ă în r e z e r v o a r e speciale,
unde se distribuie consumatorilor.
în c a z de folosire a apei vom avea grijă,
ca v a s e l e în c a r e se p ă s t r e a z ă ea să fie bine
s p ă l a t e înainte de a fi u m p l u t e din nou, avînd
în v e d e r e , că m i c r o o r g a n i s m e l e în a p a fiartă
se d e z v o l t ă f o a r t e r e p e d e .
Metodele speciale de ameliorare
a calităţii apei
T e h n o l o g i a tradiţională de e p u r a r e a apei
( l i m p e z i r e a , d e c o l o r a r e a şi d e z i n f e c t a r e a )
p e r m i t e n e u t r a l i z a r e a nu_mai parţială a mul­
tor substanţe chimice, c a r e p o l u e a z ă apele
b a z i n e l o r de suprafaţă cu r e z i d u u r i de la
î n t r e p r i n d e r i l e i n d u s t r i a l e , a g r i c o l e , mai ales
în r e g i u n i l e cu populaţie d e n s ă .
N e u t r a l i z a r e a m u l t o r substanţe (petrol,
etc.) se obţine n u m a i prin folosirea c a n t i t ă ­
ţilor s p o r i t e de coagulanţi şi floculanţi, m ă ­
rirea perioadei de d e c a n t a r e şi filtrare, fo­
losirea c l o r i n ă r i i duble s a u a h i p e r c l o r i n ă r i i .
D a c ă nu se obţine e p u r a r e a eficientă
a apei, a t u n c i se folosesc oxidanţi puternici
(ozon, p e r m a n g a n a t de c a l i u ) , sorbenţi sau
c o m b i n a r e a cîtorva m e t o d e , în dependenţă
de componenţă şi g r a d u l de p o l u a r e a apei.
Dezodorarea — înlăturarea mirosului
şi g u s t u l u i specific al apei — se obţine prin
aeraţia apei, t r a t a r e a ei cu oxidanţi (ozon,
bioxid de clor, doze m a r i de clor activ, per­
m a n g a n a t d e c a l i u ) , filtrarea printr-un s t r a t
d e c ă r b u n e a c t i v a t , sau prin a d ă u g a r e a căr­
b u n e l u i a c t i v a t în formă de praf în a p ă pînă
la d e c a n t a r e , a c e s t a a b s o r b i n d substanţele
fetide. M e t o d a de d e z o d o r a r e se a l e g e în de­
pendenţă de specificul m i r o s u l u i şi g u s t u l u i
apei.
Eliberarea apei de compuşii de fier se
face prin p u l v e r i z a r e a ei cu s c o p de aeraţie
în instalaţii speciale — t u r n u r i de r ă c i r e . In
acest c a z fierul bivalent se o x i d e a z ă pînâ la
hidroxid de fier, c a r e se s e d i m e n t e a z ă în
d e c a n t o r , s a u e s t e a b s o r b i t de suprafaţa
filtrelor.
66
nu
Apă brută
2L
mi 38
jţfjL, r-°
ti
F i g . 23. S c h e m a instalaţiei de d e s a l i n i z a r e a apei
p r i n ioniţi.
1 - f i l t r u l calinnic. 2 - - Eillrul anionit. 3 — d e z o d o r a t o r u l . 4
r e z e r v o r u l i i e n l r u apa d i s t i l a t ă . 5 — p o m p ă . 6 — r e z e r v o r pen­
t r u soluţia a e i d a de r e g e n e r a r e . 7 — r e z e r v o r p e n t r u soluţia
bazică.
Dedurizarea apei se obţine prin t r a t a r e a
ei cu bicarbonaţi, c a r e f o r m e a z ă cu calciul
şi m a g n e z i u l din a p ă compuşi insolubili
(CaCOa, MgCO:,)-
O m e t o d ă mai a c t u a l ă de d e d u r i z a r e este
t r e c e r e a apei prin filtre cu ioniţi. A c e s t e a
sînt nişte substanţe t a r i , insolubile, g r a n u ­
late, c a r e au proprietăţi de a-şi s c h i m b a
ionii cu cei ai s ă r u r i l o r dizolvate în a p ă .
Sînt ioniţi, c a r e s c h i m b ă cationii ( H + , N a + ) -
cationiţi, şi cei c a r e s c h i m b ă anionii ( O H ~ ) — .
anioniţi.
Ioniţii pot fi de o r i g i n e atît n a t u r a l ă , cît
şi artificială ( c ă r b u n e t r a t a t cu acid sulfuric,
ioniţi s i n t e t i c i ) . D a c ă a p a e s t e filtrată prin
cationiţi, se p o a t e obţine e l i b e r a r e a ei de ca-
tioni s a u anioni.
La f i l t r a r e a î n d e l u n g a t ă ioniţii t r e p t a t îşi
pierd calităţile lor de e p u r a r e . D u p ă e p u i z a ­
r e a capacităţii de s c h i m b de ioni ei pot fi su­
puşi r e g e n e r ă r i i prin s p ă l a r e a cationiţilor cu
o soluţie de acid s a u cu o soluţie c o n c e n t r a t ă
de c l o r u r ă de n a t r i u , a anioniţilor — cu o
soluţie de b a z ă .
P e n t r u d e d u r i z a r e a apei se mai foloseşte
filtrarea ei p r i n t r - u n s t r a t de cationiţi n a t u ­
r a l i ( n i s i p g l a u c o n a t ) s a u ioniţi artificiali
cu g r o s i m e a de 2 — 4 m. în a c e s t e filtre ionii
2 + 2 + +
de C a şi M g fac s c h i m b c u ionii d e N a
sau d e H + a i c a t i o n i t u l u i .
Desalinizarea apei. F i l t r a r e a c o n s e c u t i v ă
a apei prin cationit, apoi prin anionit o eli­
b e r e a z ă d e s ă r u r i l e dizolvate, deci a c e a s t ă
m e t o d ă poate fi folosită p e n t r u d e s a l i n i z a r e
(fig. 2 3 ) .
P r o c e s u l de d e s a l i n i z a r e a apei p o a t e fi
d e m o n s t r a t pe baza înlăturării clorurii de
natriu :
cationitul — H + N a C L - » - c a t i o n i t — N a +
+ HCI ;
a m o n i t u l — O H + HCI->-anionit— Cl + H 2 0 .
 Instalaţiile cu ioniti pot fi staţionare s a u
mobile (în expediţii, a r m a t ă , t a b e r e l e de
cîmp).
P e n t r u d e s a l i n i z a r e a apei la staţiile de
e p u r a r e , pe n a v e m a r i t i m e sînt folosite me­
todele b a z a t e pe e v a p o r a r e a şi c o n d e n s a r e a
u l t e r i o a r ă a v a p o r i l o r de a p ă . C a n t i t a t e a
de s ă r u r i în apa d i s t i l a t ă va fi nu mai mică de
100—200 m g / l . D a c ă a p a e prea desalini-
z a t ă , îrl ea se a d a u g ă o p a r t e de a p ă nedisti­
lată.
P e n t r u d e s a l i n i z a r e a apei se mai folo­
seşte m e t o d a de e l e c t r o d i a l i z ă prin m e m b r a ­
ne selective, îngheţarea apei ş. a.
Dezactivarea apei. C o a g u l a r e a , d e c a n t a ­
rea şi filtrarea apei la staţiile de e p u r a r e
p e r m i t e reţinerea n u m a i a 7 0 — 8 0 % din sub­
stanţele r a d i o a c t i v e . P e n t r u î n l ă t u r a r e a
c o m p l e t ă a acestor substanţe apa se filtrează
prin filtre cationice şi a n i o n i c e .
Defluorarea apei se obţine prin filtrarea ei
prin r ă ş i n i i o n i c e : a n i o n i t u l — OH-ţ-RF^î:
7 " anionit — F + R O H . în c a l i t a t e de r ă ş i n ă
ionică deseori se foloseşte oxidul de alumi­
niu a c t i v a t . U n e o r i c a n t i t a t e a de fluor din
a p ă p o a t e fi m i c ş o r a t ă prin d i l u a r e a apelor
fluorizate cu a p ă ce conţine cantităţi m i n i m e
de fluor.
Fluorizarea apei. în ultimul timp s a v a n ­
ţii a c o r d ă o m a r e atenţie fluorizării apei,
a d i c ă a d a u s u l u i artificial al compuşilor de
fluor în a p ă cu scopul profilaxiei morbidi­
tăţii de c a r i e d e n t a r ă . C a r i a d e n t a r ă este u n a
din cele mai răspîndite boli u m a n e , c a r e
duce nu n u m a i la p i e r d e r e a dinţilor, d a r şi
la a l t e boli ale cavităţii b u c a l e (osteomielita
m a x i l a r ă - m a n d i b u l a r ă , la septicemia c r o n i c ă ,
r e u m a t i s m u l ) , boli a l e t u b u l u i digestiv, cau­
z a t e de mărunţirea insuficientă a a l i m e n t e l o r
din c a u z a lipsei de dinţi. A c t u a l m e n t e n u m ă ­
rul de pacienţi ai s t o m a t o l o g i l o r c e d e a z ă
d o a r celor ai medicilor-internişti.
D u p ă c u m au a r ă t a t observaţiile f ă c u t e
în U. R. S. S. şi în alte ţări, folosirea apelor
fluorizate d i m i n u e a z ă c a r i a d e n t a r ă c u 5 0 —
75 % , a d i c ă de 2—4 ori. Cea mai m a r e efi­
c a c i t a t e o a r e folosirea apei fluorizate din
vîrstă f r a g e d ă . Profilaxia complexă a cariei
d e n t a r e , c a r e i n c l u d e fluorizarea apei, ali­
mentaţia raţională, i g i e n a cavităţii b u c a l e ,
p e r m i t e să se micşoreze p r o b a b i l i t a t e a acestei
boli cu 8 0 — 9 0 % . Profilaxia cariei d e n t a r e
e s t e c o n s i d e r a t ă de O. M. S. d r e p t u n a din
cele m a i m a r i r e a l i z ă r i ale medicinii profi­
lactice c o n t e m p o r a n e .
încă în 1964 s-a l u a t hotărîrea de utili­
z a r e a fluorizării la staţiile de e p u r a r e în ca­
zurile, cînd c a n t i t a t e a de fluor din a p ă e mai
mică de 0,5 m g / l . A c t u a l m e n t e a p a se fluori-
z e a z ă la a p e d u c t e l e a zeci de o r a ş e (Lenin­
g r a d , Kiev, Tallin, M u r m a n s k , I v a n o - F r a n -
covsk, D u b n a , e t c ) . Se fluorizează apa deja
e p u r a t ă , a d ă u g î n d u - s e la ea c o m p u ş i ai
fluorului ( f l u o r u r ă s a u silicofluorură de
n a t r i u , acid fluorosilicic etc.) în aşa canti­
tăţi, ca s ă se a s i g u r e concentraţia o p t i m ă
a fluorului p e n t r u r e g i u n e a d a t ă .
CONTROLUL SANITAR
AL APROVIZIONĂRII CU APA
Inspecţia s a n i t a r ă p e n t r u a p r o v i z i o n a r e a
cu a p ă a populaţiei t r e b u i e să a c o r d e atenţia
c u v e n i t ă a c e s t u i factor de p r i m ă importanţă
vitala. C a r a c t e r u l inspecţiei s a n i t a r e depinde
de s i s t e m u l de a p r o v i z i o n a r e a localităţii cu
apă.
D i s t i n g e m d o u ă tipuri de a p r o v i z i o n a r e
cu a p ă :
1) s i s t e m u l d e c e n t r a l i z a t sau local şr
2) s i s t e m u l c e n t r a l i z a t s a u de a p e d u c t . în
caz de a p r o v i z i o n a r e d e c e n t r a l i z a t ă a p a se ia
nemijlocit din s u r s e : fîntîni, izvoare în ul­
cioare, c ă l d ă r i , butoaie, c i s t e r n e . în mod
c e n t r a l i z a t a p a s e distribuie c o n s u m a t o r i l o r
prin reţeua a p e d u c t u l u i .
Apeductul
S i s t e m u l c e n t r a l i z a t de a p r o v i z i o n a r e cu
a
_PJ. e s t e . mai perfect şi el substituie tot mai
m u l t a p r o v i z i o n a r e a d e c e n t r a l i z a t ă locală.
Pentru aprovizionarea centralizată se aleg
s u r s e l e mai potrivite, p r o t e j a t e de irnpurifi-
c ă r i , se a s i g u r ă d o t a r e a tehnică corectă a sta­
ţiilor de e p u r a r e , e f e c t u a r e a c o n t r o l u l u i sa­
n i t a r p r e v e n t i v şi c u r e n t . Aceste m ă s u r i asi­
g u r ă c a l i t a t e a b u n ă a apei de a p e d u c t . Apro­
v i z i o n a r e a nemijlocită a locuinţelor cu a p ă în
cantităţi n e l i m i t a t e s p o r e ş t e g r a d u l de cul­
t u r ă s a n i t a r ă a populaţiei. în c e n t r e l e , u n d e
există a p e d u c t , poate fi i n s t a l a t sistemul de
canalizare.
C a n t i t a t e a de a p ă c a r e revine unui lo­
cuitor din o r a ş e l e m a r i e de 3 0 0 — 500 1 pe zi.
M o s c o v a , Kievul, L e n i n g r a d u l şi m u l t e alte
o r a ş e d i s p u n de staţii de e p u r a r e , la c a r e
sînt folosite cele m a i c o n t e m p o r a n e şi efi­
ciente m e t o d e de curăţire şi dezinfectare
a apei.
P r o i e c t a r e a a p e d u c t e l o r începe cu calcu-
67
 Tabelul 9
Normativele medii ale consumului de apă
pentru raioanele locative
(R. ş i N . C . — 1 1 — 3 1 — 7 4 )

Consumul mediu
G r a d u l de a m e n a j a r e a zonei ( a n u a l | de c ă t r e o
locative persoană
1/24 o r e

C l ă d i r i u t i l a t e cu :
a p e d u c t i n t e r n şi c a n a l i z a r e fă­
r ă baie
cu b a i e şi m i j l o a c e locale de în­
călzire
a p r o v i z i o n a r e a c u a p ă fierbinte
zone locative cu apeducte,
t u b u r i l e de distribuire a apei
sînt în e x t e r i o r u l c l ă d i r i l o r
j l a r e a necesităţii localităţii în a p ă ( t a b . 9)
şi cu a l e g e r e a s u r s e i de a p ă .
Instalaţiile de e p u r a r e a apei şi a p e d u c ­
tele. F i e c a r e a p e d u c t c o n s t ă din instalaţiile
de e p u r a r e a apei şi din reţea.
La a p e d u c t e l e cu s u r s e s u b t e r a n e insta­
laţiile sînt u r m ă t o a r e l e : (fig. 24) fîntîna de
foraj,«staţia de p o m p a r e la nivelul întîi, c a r e
p o m p e a z ă apa s u b t e r a n ă în r e z e r v o a r e l e de
suprafaţă, pe m ă s u r a necesităţii se m o n t e a z ă
şi instalaţii de d e z i n f e c t a r e a apei şi staţia
de p o m p a r e la nivelul al doilea, c a r e expe­
d i a z ă a p a în r e z e r v o a r u l sub p r e s i u n e , ' d i n
a c e s t e r e z e r v o a r e ea m e r g e prin d u e t u l de re­
p a r t i z a r e a apei în c a s e sau cişmele. Distanţa
d i n t r e cişmele t r e b u i e să fie a p r o x i m a t i v de
100 m. în c a z de absenţă a a p e l o r b u n e sub­
t e r a n e s a u cînd ele sînt în cantităţi insufi­
ciente, p e n t r u a p e d u c t e sînt folosite s u r s e l e
de suprafaţă.
în a s e m e n e a c a z u r i staţiile de aprovizio­
n a r e cu a p ă i n c l u d instalaţiile de c a p t a r e şi
epurare, rezervoarele pentru apă c u r a t ă ,
staţiile de p o m p a r e , t u r n u r i l e de a p ă , de la
F i g . 24. S c h e m a - m o d e l a instalaţiilor p r i n c i p a l e a l e
apeductului cu sursă subterană.
125—160
160—230
c a r e m e r g e reţeaua de d i s t r i b u i r e , c a r e în de­
230—350 pendenţă de condiţiile c l i m a t i c e , se i n s t a ­
30—50
l e a z ă la adîncimea de 1,25 m — 4 m p e n t r u a
o feri de îngheţ (fig. 2 5 ) .
în p r e z e n t infecţiile a c v a t i c e sînt c a u z a t e
nu n u m a i de impurificarea apei în reţeaua
de a p r o v i z i o n a r e , d a r şi de e x p l o a t a r e a n e c a ­
litativă a instalaţiilor a p e d u c t u l u i . D a c ă a p a
din reţeaua de a p r o v i z i o n a r e se î n t r e r u p e ,
se f o r m e a z ă o p r e s i u n e n e g a t i v ă în ţevi, fapt,
c a r e p o a t e d u c e la a b s o r b i r e a impurităţilor
în reţeaua de a p ă , m a i a l e s în locurile neer­
metice de c u p l a r e .
Reţeaua de a p e d u c t trebuie să fie imper­
m e a b i l ă . C o r o z i a şi d e e r m e t i z a r e a ţevilor
vechi c r e a z ă condiţii de impurificare a apei de
a p e d u c t . P e n t r u a preveni a c e a s t a , reţeaua
de apeduct va trece departe de gropile de
g u n o i , closete, reţeaua de c a n a l i z a r e şi a l t e
s u r s e potenţiale de i m p u r i f i c a r e . în c a z de
intersecţie a reţelei de a p e d u c t cu ţevile d e
c a n a l i z a r e a p e d u c t u l trebuie s ă fie i n s t a l a t
m a i s u s decît a c e s t e a şi la o distanţă nu mai
mică de 0,5 m. în locurile de intersecţie ţe­
vile de c a n a l i z a r e se izolează p r i n t r - o ţeava
mai m a r e , care se umple cu argilă.
Nu se p e r m i t nici un fel de instalaţii de
c o m u n i c a r e între a p e d u c t u l p e n t r u a p a pota­
bilă m e n a j e r ă şi p e n t r u cea t e h n i c ă . încăl­
c a r e a acestei reguli p r o v o a c ă u n e o r i p ă t r u n ­
d e r e a apei tehnice în reţeaua de a p ă pota-

F i g . 25. S c h e m a - m o d e l a staţiei d e e p u r a r e c u c a p t a r e din b a z i n u l d e a p ă d e suprafaţă ( r î u ) .

I — b a z i n u l de a p ă : 2 — ţevile de c a p t a r e şi [întina de pe m a l . 3 — s t a l i a de p o m p a r e la p r i m u l n i v e l . 4 — i n s t a l a ţ i i l e de e p u r a r e .
5 — r e z e r v o a r e l e de a p ă . 6 — staţia de p o m p a r e la n i v e l u l ai d o i l e a . 7 — reţeaua de a p ă . 8 — t u r n u l de a p ă . 9 — reţeaua de d i s t r i b u ­
ţie. 1 0 — l o c u r i l e d e c o n s u m a r e a a p e i .

68
b i l ă - m e n a j e r ă , c a r e ar p u t e a d u c e l a epide­
mii g a s t r o i n t e s t i n a l .
î n a i n t e de a fi d a t e în e x p l o a t a r e sau d u p ă
reparaţie reţeaua a p e d u c t u l u i se dezinfec­
t e a z ă t i m p de 2 ori prin c l o r i n a r e , c a n t i t a t e a
de clor activ fiind de 7 5 — 1 0 0 m g / l s a u prin
menţinerea a c e s t e i cantităţi de clor în reţea
timp de 10—20 o r e .
Construcţia cişmelelor trebuie să e x c l u d ă
p r o b a b i l i t a t e a de impurificare a apei s a u de
îngheţare.
în U. R. S. S. reţeaua de a p e d u c t se face
din ţevi de oţel. Ţevile făcute din alte m a t e ­
riale s a u a c o p e r i t e cu substanţe anticorozive
pot fi d a t e în e x p l o a t a r e n u m a i d u p ă t r e c e r e a
inspecţiei igienice r i g u r o a s e , cu a c o r d u l servi­
ciului s a n i t a r .
Controlul sanitar al calităţii apei
din apeduct
C o n t r o l u l de l a b o r a t o r d e t e r m i n ă : 1) ca­
litatea apei din reţeaua de r e p a r t i z a r e , ce
c a r a c t e r i z e a z ă a p a din s u r s ă şi eficacitatea
p r e l u c r ă r i i ( e p u r ă r i i ) ei ; 2) c a l i t a t e a apei de
robinet, ce c a r a c t e r i z e a z ă s t a r e a ei în re­
ţeaua de distribuţie. _,
S t . U . S . 2 8 7 4 — 8 2 r e g l e m e n t e a z ă frec­
venţa m i n i m ă a a n a l i z e l o r de l a b o r a t o r a
apei din a p e d u c t .
P e n t r u d e t e r m i n a r e a calităţii apei în re­
ţeaua de r e p a r t i z a r e se iau p r o b e de a p ă din
cişmele, din r o b i n e t e (din c a s e ) din locurile
a p r o p i a t e şi cele î n d e p ă r t a t e de staţiile de
e p u r a r e , din m a g i s t r a l e l e a p e d u c t u l u i , din
locurile r i d i c a t e şi din f u n d ă t u r i .
în a c e s t e p r o b e se d e t e r m i n ă indicele-coli,
indicele m i c r o b i a n , t u r b i d i t a t e a , coloraţia,
m i r o s u l , g u s t u l şi c a n t i t a t e a de clor rezi­
dual.
Protecţia sanitară a apeductelor
O importanţă m a r e în a p r o v i z i o n a r e a
c e n t r a l i z a t ă cu a p ă o a r e protecţia s a n i t a r ă
a b a z i n e l o r de a p ă , d e o a r e c e instalaţiile de
e p u r a r e n u pot a s i g u r a c a l i t a t e a n e c e s a r ă
a apei în c a z de p o l u a r e a ei cu reziduuri
toxice s a u b a c t e r i e n e .
Zonele de protecţie sanitară
Zonele de protecţie a apeductelor de la
bazine de apă de suprafaţă. D r e p t zonă de
protecţie s a n i t a r ă se c o n s i d e r ă un a n u m i t
teritoriu din p r e a j m a s u r s e i de a p ă şi a insta­
laţiilor de e p u r a r e . în a c e a s t ă zonă se sta­
bileşte un regim special cu scopul de a pre­
veni modificările nefavorabile ale apei.; Bine­
înţeles, în zona nemijlocită a a p e d u c t u l u i
r e g i m u l de protecţie s a n i t a r ă t r e b u i e să fie
mai s t r i c t decît în cele m a i î n d e p ă r t a t e . De
a c e e a z o n a de protecţie s a n i t a r ă p e n t r u ape­
d u c t e l e de la bazinele de suprafaţă a r e d o u ă
cordoane.
Primul cordon sau zona de regim strict
i n c l u d e locul de c a p t a r e a apei şi al i n s t a l a ­
ţiilor a p e d u c t u l u i : staţiile de p o m p a r e , insta­
laţiile de e p u r a r e , r e z e r v o a r e l e de a p ă c u r a t ă .
Acest teritoriu se î n g r ă d e ş t e şi este păzit,
a c c e s u l p e r s o a n e l o r s t r ă i n e e s t e interzis.
T e r e n u l trebuie să fie înverzit şi s a l u b r i z a t ,
a p e l e meteorice vor fi l a n s a t e mai jos de
locul de c a p t a r e a apei.
în t o a t e încăperile staţiei trebuie să se
menţină o curăţenie i m p e c a b i l ă , în c l ă d i r i
trebuie să fie i n s t a l a t e v a t e r c l o s e t e . P e r s o ­
nalul de serviciu va trece în mod obligator :
c o n t r o l u r i l e m e d i c a l e periodice, a n a l i z e l e
b a c t e r i o l o g i c e , e x a m e n u l la cunoştinţele sa­
n i t a r e d e s p r e lucrul efectuat, r e s p e c t a r e a
r i g u r o a s ă a igienei p e r s o n a l e . în zona cor­
d o n u l u i cu r e g i m strict e s t e interzisă folo­
sirea b a z i n u l u i de a p ă în alte scopuri (plim­
b ă r i c u b a r c a , a d ă p a t u l vitelor, s p ă l a t u l ru­
felor, p r i n s u l peştelui, s c ă l d a t u l , e t c ) . D a c ă
rîul nu e p r e a m a r e , c o r d o n u l strict i n c l u d e
şi m a l u l o p u s (în z o n a de c a p t a r e a a p e i ) .
Z o n a a c e a s t a se d e t e r m i n ă cu scopul de a
e x c l u d e p o l u a r e a e v e n t u a l ă sau p r e m e d i t a t ă
a apei în verigile cele mai i m p o r t a n t e ale
apeductului.
Cordonul al doilea sau zona de restricţie
i n c l u d e teritoriul c a r e înconjoară s u r s a d e
a p ă şi afluenţii ei. D e s i g u r , că zona de re­
stricţie m e r g e , în fond, în s u s u l apei, uneori
pînă la zeci de kilometri. în josul apei z o n a
de restricţie a t i n g e cîteva s u t e de m e t r i . Zo­
na de restricţie d e p i n d e de g r a d u l de po­
l u a r e şi c a p a c i t a t e a de a u t o e p u r a r e a s u r s e i
de a p ă .
Suprafaţa zonei de restricţie din s u s u l
apei t r e b u i e s ă a s i g u r e lichidarea i m p u r i t ă ­
ţilor din a p ă , în special a celor b a c t e r i e n e
pe c o n t u l p r o c e s e l o r de a u t o e p u r a r e a apei
din b a z i n . S-a stabilit, că bacteriile p a t o g e n e
din rîu se d i s t r u g în d e c u r s de 5 zile, iar în
condiţiile climei toride — în d e c u r s de 3 zile.
De a c e e a , h o t a r u l de s u s al zonei de restric­
ţie t r e b u i e să fie la a ş a distanţă de locul de
69
c a p t a r e , c a s c u r g e r e a apei s ă a s i g u r e auto-
e p u r a r e a ei. A c e a s t ă distanţă se c a l c u l e a z ă
d u p ă formula : L = V - t , în c a r e — L — dis­
tanţa de la locul de c a p t a r e pînă la h o t a r u l
de s u s al zonei ( m ) , V — viteza c u r e n t u l u i
de a p ă ( m / z i ) , t — d u r a t a dispariţiei bacte­
riilor din rîu (5 zile p e n t r u z o n e l e climatice
1 şi II, şi S z i l e p e n t r u zonele c a l d e şi t o r i d e —
III şi I V ) .
tn c a z de folosirea ( p e n t r u a p e d u c t ) apei
din rîuri m a r i z o n a de restricţie s e ' e x t i n d e la
2 0 — 3 0 km, a rîurilor medii — la 3 0 — 6 0 km,
iar la folosirea rîurilor mici z o n a de rectric-
ţie se e x t i n d e a s u p r a întregii albii a lor. în
z o n a de restricţie o d e o s e b i t ă atenţie se a c o r ­
da c e n t r e l o r p o p u l a t e , întreprinderilor, fer­
melor de vite. O importanţă d e o s e b i t ă în
a c e s t e zone o a r e s a l u b r i z a r e a c e n t r e l o r popu­
l a t e , curăţenia de impurităţi şi m u r d ă r i e
( g r o p i l e de gunoi şi l a t r i n e l e i m p e r m e a b i l e ,
n e u t r a l i z a r e a r e z i d u u r i l o r în locuri îndepăr­
tate de artera de apă, etc.).
L a n s a r e a r e z i d u u r i l o r m e n a j e r e şi in­
d u s t r i a l e în a p ă e i n t e r z i s ă s a u l i m i t a t ă şi
p o a t e fi p e r m i s ă n u m a i în c a z u r i l e de e p u r a r e
a lor pînă la limitele a d m i s i b i l e de n o r m a t i ­
vele s a n i t a r e . Construcţia b a r a j e l o r sau a în­
t r e p r i n d e r i l o r c a r e d a u r e z i d u u r i lichide s e
p e r m i t e n u m a i c u a c o r d u l serviciului sani­
t a r , la 10—15 km mai s u s ( 1 0 0 — 200 m mai
j o s de locul de c a p t a r e şi este i n t e r z i s ă i n g r ă -
ş a r e a suprafeţelor a g r i c o l e c u b ă l i g a r s a u
a l t e impurităţi, p r e l u c r a r e a solului şi p l a n t e ­
lor cu pesticide.
Folosirea rîului (în zona de restricţie)
C a p i t a l o l u l 6 . IGIENA S O L U L U I Ş l SALUBRIZAREA
CENTRELOR POPULATE (LOCALITĂŢILOR)
Sol se n u m e ş t e s t r a t u l s u p e r i o r şi fertil
al scoarţei P ă m î n t u l u i . Solul s-a format din
rocile t a r i , c a r e , s u b influenţa factorilor bio­
logici, fizici şi chimici s-au t r a n s f o r m a t într-o
c o m p l e x i t a t e de p a r t i c u l e m ă r u n t e de roci
m u n t o a s e . P a r t e a o r g a n i c ă a solului o consti­
tuie o r g a n i s m e v e g e t a l e şi a n i m a l e , aflate la
diferite stadii d e d e s c o m p u n e r e . P r i n t r e
a c e s t e a o m a r e importanţă o au substanţele
huminoase stabile.' Microorganismele in­
fluenţează c o n s i d e r a b i l procesele de f o r m a r e
şi a u t o e p u r a r e a solului, a d i c ă procesele de
d e s c o m p u n e r e şi t r a n s f o r m a r e a substanţe­
lor o r g a n i c e . D a t o r i t ă d e s c o m p u n e r i i sub­
stanţelor o r g a n i c e d e c ă t r e m i c r o o r g a n i s m e
soiul se p r e z i n t ă ca u n a din verigile impor­
t a n t e în circuitul şi t r a n s f o r m a r e a materiei în
70
pentru scăldat, a d ă p a t u l animalelor, spă­
l a t u l rufelor se p e r m i t e n u m a i în a n u m i t e
locuri, stabilite de c ă t r e serviciul s a n i t a r .
Zonele de protecţie sanitară a surselor
subterane de apă
Primul cordon se stabileşte în j u r u l fîn-
tînii a r t e z i e n e şi al instalaţiilor de e p u r a r e
în r a z a de 3 0 — 5 0 m. Aici se e f e c t u e a z ă ace­
leaşi m ă s u r i ca şi în z o n a de regim s t r i c t de
protecţie a a p e d u c t e l o r de la rîuri.
D u p ă primul c o r d o n de protecţie s a n i ­
t a r ă u r m e a z ă al doilea, cu r a z a de la 50 pînă
la 1000 de metri şi mai m a r e . A c e a s t ă z o n ă
d e p i n d e de g r a d u l de protecţie a s t r a t u l u i
acvifer de p o l u a r e a e x t e r n ă , i n t e n s i t a t e a de
e x p l o a t a r e a instalaţiei şi a l t e condiţii.
P e n t r u d e t e r m i n a r e a obiectivă a s u p r a ­
feţei zonei de restricţie sînt folosite m e t o d e
de c a l c u l , c a r e iau în consideraţie t o a t e con­
diţiile expuse. H o t a r u l cel mai î n d e p ă r t a t al
zonei t r e b u i e să fie la distanţa de 200 zile
de s c u r g e r e a apei, în a c e a s t ă p e r i o a d ă pier
bacteriile p a t o g e n e aflate în a p a s u b t e r a n ă .
D a c ă s t r a t u l acvifer e s t e bine protejat de im-
purificarea e x t e r n ă , p e r i o a d a de pieire a bac­
teriilor se m i c ş o r e a z ă pînă la 100 de zile. Pe
teritoriul zonei de restricţie se iau m ă s u r i de
protecţie a solului. Sînt interzise l u c r ă r i l e ,
ce ar p u t e a d e t e r i o r a s t r a t u r i l e de protecţie
a solului şi ar p u t e a duce la p o l u a r e a a p e l o r
freatice ( s ă p a r e a m i n e l o r , gropilor de g u n o i
d e absorbţie, şanţurilor ş . a ) .
natură.
Fiind unul din e l e m e n t e l e p r i n c i p a l e ale
mediului extern, solul şi s t r a t u l s ă u s u p e r ­
ficial fertil influenţează în mod c o n s i d e r a b i l
s ă n ă t a t e a şi condiţiile s a n i t a r e de t r a i al
oamenilor.
Tipul solului şi compoziţia lui chimică de­
t e r m i n ă c a r a c t e r u l r e g n u l u i v e g e t a l , compo­
ziţia chimică a p r o d u s e l o r a l i m e n t a r e de
origine a n i m a l ă . Insuficienţa s a u excesul
u n o r e l e m e n t e chimice în sol se răsfrînge
a s u p r a componenţei în p r o d u s e l e a l i m e n t a r e
s a u a p ă , astfel influenţînd s ă n ă t a t e a p o p u l a ­
ţiei. S e ştie, că insuficienţa de iod în sol duce
la carenţa lui în p l a n t e şi în a p e l e s u b t e r a n e ,
deci, şi în raţia a l i m e n t a r ă a populaţiei, fapt
c a r e p r o v o a c ă apariţia guşii e n d e m i c e .
, R a d i o a c t i v i t a t e a s p o r i t ă a solului şi a
rocilor m u n t o a s e în a n u m i t e regiuni d u c e la
s p o r i r e a radioactivităţii aerului, apei de b ă u t
şi p l a n t e l o r , a d i c ă sporeşte fondul n a t u r a l
al radiaţiei i o n i z a n t e .
In p e r i o a d a p r o g r e s u l u i tehnico-ştiinţific
sîntem nevoiţi s ă a c o r d ă m o atenţie susţi­
n u t ă p o l u ă r i i solului cu substanţe chimice
şi r a d i o a c t i v e , pe c a r e le conţin r e z i d u u r i l e
i n d u s t r i a l e , cele ale t e r m o e l e c t r o c e n t r a l e l o r
şi mijloacelor de t r a n s p o r t . O s u r s ă solidă de
p o l u a r e a s o l u l u i au devenit pesticidele per­
s i s t e n t e , c a r e sînt folosite în a g r i c u l t u r ă ,
g o s p o d ă r i i l e forestiere. Compoziţia n a t u r a l ă
a s o l u l u i o s c h i m b ă î n g r ă ş ă m i n t e l e mine­
rale. Migrînd din sol în alte medii s u b s t a n ­
ţele chimice, prin intermediul p r o d u s e l o r
a l i m e n t a r e , a ape i, pot influenţa a s u p r a or­
g a n i s m u l u i şi sănătăţii o a m e n i l o r .
Componenţa a p e l o r s u b t e r a n e d e p i n d e de
proprietăţile fizico-chimice ale s o l u l u i .
Solul e s t e u n u l din factorii c a r e f o r m e a z ă
.clima. R e g i m u l t e r m i c al solului influenţează
t e m p e r a t u r a troposferei ( s t r a t u l u i de aer de­
a s u p r a s o l u l u i ) . Solurile m l ă ş t i n o a s e , a p e l e
freatice a p r o a p e de suprafaţă p r e d i s p u n s p r e
u m e z e a l ă , inclusiv în încăperi.
Cunoştinţele de c a r a c t e r i s t i c ă a solului
sînt n e c e s a r e la construcţia c l ă d i r i l o r , i n s t a ­
l a r e a a p e d u c t e l o r şi reţelei de c a n a l i z a r e .
Relieful s o l u l u i şi alte particularităţi a l e lui
t r e b u i e s c l u a t e în consideraţie la a l e g e r e a
t e r e n u r i l o r p e n t r u construcţii, s i s t e m a t i z a r e a
şi s a l u b r i z a r e a localităţilor p o p u l a t e .
•— Solul a r e o m a r e importanţă p e n t r u
n e u t r a l i z a r e a şi utilizarea (ca î n g r ă ş ă m i n t e )
r e z i d u u r i l o r m e n a j e r e lichide şi solide. Re­
z i d u u r i l e o r g a n i c e pot conţine m i c r o o r g a ­
n i s m e p a t o g e n e şi o u ă de helminţi. In loca­
lităţile r ă u s a l u b r i z a t e ele ppjuează s o l u l , îl
fac p e r i c u l o s p e n t r u s ă n ă t a t e a o a m e n i l o r .
Din c a u z a d e s c o m p u n e r i i substanţelor o r g a ­
nice în el se f o r m e a z ă gaze fetide, c a r e , la
rîndul lor, p o l u e a z ă a e r u l . In a f a r ă de
a c e a s t a , substanţele o r g a n i c e din sol pot ser­
vi ca nutriţie p e n t r u microbii p a t o g e n i şi
l a r v e l e insectelor-traficanţi de boli c o n t a ­
g i o a s e . I n solul m u r d a r s e d ezvolt ă m u ş t e l e ,
iar m i c r o o r g a n i s m e l e p a t o g e n e din el pot
infecta a p e l e s u b t e r a n e şi cele de s u p r a ­
faţă. U n a din c a u z e l e c o n t a m i n ă r i i copiilor
cu agenţi p a t o g e n i si paraziţi e s t e c o n t a c t u l
cu solul p o l u a t .
Din cele e x p u s e devine c l a r ă importanţa
s i s t e m u l u i de m ă s u r i referitoare la profi­
laxia impurificării solului cu agenţi p a t o g e n i ,
substanţe chimice şi r a d i o a c t i v e .
COMPONENŢA CHIMICA A SOLULUI
Şl ENDEMI1LE 0EOCH1MICE
Particularităţile istoriei geologice şi pro­
ceselor geochimice ale formării solului în
diverse regiuni au d e t e r m i n a t v a r i e t a t e a
compoziţiei chimice a solului, excesul s a u
carenţa diferitor compuşi ai calciului, n a t r i u -
liii, sulfului şi mai a l e s a m i c r o e l e m e n t e l o r :
iodului, c u p r u l u i , c o b a l t u l u i , fluorului, mo­
libdenului, m a n g a n u l u i , zincului, b o r u l u i ,
stronţiului, seleniului etc. R e g i u n i l e ( a r e a l u -
rile) c a r e resimt un exces s a u o insuficienţă
de a c e s t e e l e m e n t e în sol sau a p ă se n u m e s c
regiuni a n o m a l i c e geochimice. U n e l e din
a c e s t e a (din U. R. S. S.) sînt p r e z e n t a t e în
fig. 26.
Carenţa sau excesul e l e m e n t e l o r chimice
în sol poate fi c a u z a insuficienţei sau exce­
sului lor în p l a n t e , din p l a n t e în apă, apoi în
o r g a n i s m e l e a n i m a l e l o r . Acestea pot p r o v o c a
în regiunile geografice a n o m a l i c e d e r e g l ă r i
de m e t a b o l i s m , modificări funcţionale şi mor­
fologice, diferite boli la o a m e n i , a n i m a l e şi
plante.
C a r a c t e r u l modificărilor m e t a b o l i c e , cli­
nica bolilor d e p i n d e de excesul s a u carenţa
m i c r o e l e m e n t u l u i (lor) din r e g i u n e a d a t ă .
Toate m a n i f e s t ă r i l e d e r e g l ă r i l o r la o a m e n i în
l e g ă t u r ă cu situaţia geochimicâ a localită­
ţii d a t e s i n i s u m a t e în noţiunea de e n d e m i e
geochimicâ.
Pînă la perioada a c t u a l ă la a n i m a l e au
fost î n r e g i s t r a t e un şir de endemii geochi­
mice c a u z a t e de carenţa s a u excesul de I, F,
B, M n , Zn, Co, Cu, Se, Sr, Be, Li, Hg şi alte
m i c r o e l e m e n t e . Sînt descrise „endemii mix­
t e " , din c a u z a insuficienţei, dezechilibrului
mai m u l t o r m i c r o e l e m e n t e .
Cu m u l t mai c o m p l i c a t ă e s t e p r o b l e m a
evidenţierii corelaţiilor d i n t r e c a r a c t e r i s t i c a
chimică a localităţii şi m o r b i d i t a t e a popula­
ţiei, d e o a r e c e în m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r s u r ­
venirea bolilor e s t e d e t e r m i n a t ă şi de con­
diţiile s o c i a l e .
Condiţiile geochimice locale au impor­
tanţă mai ales p e n t r u oamenii din localităţile
săteşti, c a r e se a l i m e n t e a z ă cu p r o d u s e de
origine locală. Endemii s e ri oa s e de a c e s t fel
se î n r e g i s t r e a z ă mai a l e s la populaţia din
regiunile m o n t a n e — a c e s t e a fiind d e s t u l
de izolate şi deci, avînd o alimentaţie a p a r t e .
71