Misterele catacombelor Brailei

Sute de ani s-au batut romanii, turcii si rusii ca sa cucereasca frumoasa cetate de la gurile Dunarii. Soliman Magnificul, Mahmet al II-lea Fatih, Ioan Voda cel Cumplit sau Mihai Viteazul, precum si nesfarsite detasamente de soldati trimisi de tarii rusi, au asediat zile si nopti strasnica fortificatie construita de otomani, pe ruinele unei cetati dacice in care fac un comert mai mult decat in toate orasele tarii, dupa cum spune un cronicar bizantin. In 1828, dupa ultimul asediu sangeros, rusii au hotarat sa faca una cu pamantul citadela Brailei. Voiau sa se asigure ca nu va mai fi nevoie sa o recucereasca iar si iar. Trei mii de salahori s-au chinuit din greu, timp de aproape trei ani de zile, ca sa distruga totul. Din ceea ce azi ar fi putut fi o cetate medievala la fel de frumoasa ca aceea a Sighisoarei, nu au mai ramas decat tunelurile subterane secrete folosite pentru alimentarea cu provizii si cu munitie a cetatii. Roase de timp si de apele subterane, tunelurile au

inceput sa cedeze la inceputul secolului XX. Alertate de oamenii ale caror case se naruiau, autoritatile comuniste au comandat un amplu studiu Institutului de Geologie al Academiei. Astfel a fost reperata, la adevarata sa dimensiune, reteaua subterana care impanzea vechea cetate a Brailei. Tunelurile au fost imediat astupate, la heirup, adesea cu materiale improprii unei conservari de calitate. Ici-colo, cate o familie a reusit sa mai salveze cate o hruba, cum le spun localnicii bucatilor de tunel de sub casele lor. Din loc in loc, cateva guri de tunel au iesit afara, in diverse spatii verzi din oras, infierbantand, in deceniile trecute, imaginatia si pofta de aventura a copiilor.

Frumoasa ingropata in zid Multe grozavii s-au intamplat in vechile tuneluri subterane ale Brailei, dar nici una mai cutremuratoare decat cea petrecuta in hruba de sub vila bogatasului grec Nicolachi Mavrocordulas, mare exportator de grane. Amator de vanatoare prin Baltile Brailei, Nicolachi a innoptat, intr-o iarna geroasa, la casa unor tarani. Acolo avea sa o cunoasca pe frumoasa Voica. S-a indragostit nebuneste de ea si nu s-a dat dus pana nu a cumparat-o de la tatal ei, pentru a o lua de nevasta. Povestea, de care se infioara si acum brailenii mai in varsta, spune ca negustorul, nebun de gelozie, si-ar fi ucis tanara sotie, care il inselase. Intreaga Braila a vuit la disparitia Voicai inca multi ani dupa ce boierul Nicolachi si-a vandut casa si a disparut el insusi. Vreme de zeci de ani mai apoi, blestemul casniciilor nefericite s-a instapanit de-a binelea peste casa, facand pe fiecare nou cumparator sa renunte pe

data la ea. Apoi, vila boierului Mavrocordulas a devenit azil de batrani si parea ca totul se linistise. Pana cand, si mai incoace, in 1985, lucrarile de reconsolidare a azilului au ajuns la fundatie. Acolo, muncitorii au dat peste intrarea intr-o hruba. Si tot acolo, zidite in peretele hrubei, muncitorii au gasit osemintele unei tinere fete, impuscata in cap. Nu putea fi altcineva decat frumoasa Voica. Din pricina ingustimii legilor, directiunea nu a reusit sa duca osemintele intr-un cimitir. Ramasitelor Voicai li s-a gasit un locsor in curtea din fata casei. Ani buni, pana cand osemintele au fost duse de acolo si inmormantate crestineste, fantoma fetei ingropate in hruba a infiorat noptile batranilor din azil. O aparitie diafana, o mireasa zglobie, plutind parca de fericire, de colo-colo, prin vechiul salon de dans, devenit intre timp salon de azil Amintiri de sub pamant Si inainte de gasirea cadavrului sub Casa cu stafii, descoperirea de hrube facea deliciul amatorilor de senzatii tari din Braila. Orasul e plin de povesti incarcate de aerul greu, statut, al hrubelor si de atmosfera aceea irespirabila a inaintarii tiptil, pas cu pas, prin bezna pamantului. Copil fiind, prin 19571960, locuiam pe strada Masinilor, intr-o cladire construita in 1880. Casa avea si un subsol de peste 2 metri adancime, din care se putea cobori in alt subsol, de inca 3 metri, ce depasea ca intindere cu mult limitele constructiei. Catre sud, exista o noua trecere boltita, din caramida, ce sugera o panta coboratoare, dar trecerea aceasta era zidita. Prin rarele fisuri, se simtea curent rece, chiar si in mijlocul verii. Asta imi sugera existenta in spatele zidariei a unui tunel mai lung si destul de adanc, isi aminteste cu nostalgie Matei Turcila, un fost brailean fascinat de legendele hrubelor din orasul in care a trait.

Marioara Burciu s-a avantat, la randu-i, prin hrube, pe vremea copilariei sale. Am locuit pe strada Stefan cel Mare. In timpul demolarilor din 1978-1982, sa cascat o groapa mare, surpata, pe unde au trecut buldozerele. Dupa

plecarea utilajelor, mai multi copii, printre care ma aflam si eu, am pornit in cercetare si am dat peste o hruba. Am coborat. Era imensa, cam 3-4 metri inaltime si 10 latime, boltita, captusita cu caramida rosie, bine conservata. Mirosul era ca de casa veche neaerisita. Partea de jos era ca un drum de tara pietruit, uscat. Nu am inaintat prea mult in ea, de frica sa nu fim prinsi inauntru de moloz sau de surparea peretilor. Constructia se indrepta spre Dunare, cam la 4-5 metri adancime, pe o lungime de 15 metri. Azi, in Braila, gasesti mai multe povesti decat hrube. Majoritatea acelora despre care iti vorbesc cu patima si nostalgie brailenii intre doua varste s-au surpat intre timp. Cea mai pretioasa si mai impozanta dintre ele, fosta pulberarie a cetatii, sta inchisa sub o cheie despre care nimeni nu stie exact pe unde o fi: poate pe la Primarie, poate pe la ceva director al unei firme care trebuia sa se ocupe de reamenajare Singurele locuri in care poti intra astazi in adancurile vechii citadele sunt beciurile catorva locuinte particulare, acolo unde tunelurile nu au fost astupate in anii 50. Daca avem norocul si gasim pe cineva acasa. Si daca ne lasa sa intram, isi ia, cumva incurcat de situatie, toate precautiile necesare, profesorul Ioan Candea, directorul Muzeului Brailei.

Tunelurile secrete Pornesc impreuna cu calauza mea pe urmele zbuciumatei istorii a asezarii de pe malul Dunarii. Cetatea dateaza de dupa 1538. Atunci, in retragere, dupa expeditia de pedepsire a lui Petru Rares in Moldova, Soliman Magnificul ocupa Tighina, pe Nistru, si Braila, portul cel mai important al Tarii Romanesti pe Dunarea de Jos. De atunci si pana dupa 1800, vreme de mai bine de trei veacuri, Braila devine cap de pod al intereselor otomane in regiune, spune istoricul brailean. Cum Braila, cu tot ce insemna ea din punct de vedere economic si strategic, intra direct sub administrarea Portii, turcii construiesc aici o cetate fabuloasa, imposibil de cucerit. Minarete semete se inaltau indaratul zidurilor, fantani adanci, cu apa limpede, au fost sapate, pentru ca

Ibraila sa reziste cat mai mult, in caz ca avea sa fie atacata Au asezat citadela pe cel mai inalt loc de pe toata terasa Dunarii acolo unde crestinii isi pusesera, inainte de cucerire, mormintele, conform traditiei. In timp, au incercuit citadela cu numeroase ziduri de aparare. Aflata in Muzeul Brailei, macheta vechii cetati, realizata dupa o reproducere austriaca inspirata de informatiile secrete dobandite de un spion trimis de Viena, ilustreaza geniul militar al stapanirii otomane. Cinci inele de aparare inconjurau cetatea, fiecare din ele intarit cu santuri. Primul zid inconjurator avea nu mai putin de noua bastioane de aparare! In timpul durelor asedii la care a fost supusa cetatea ulterior, alimentarea cu munitie si cu diverse provizii a bastioanelor, ca si miscarile de trupe, se realizau, spun istoricii, cu ajutorul unui complex sistem de tuneluri subterane. Oricand activitatile din interiorul zidurilor puteau fi detectate de atacatori In plus, ar fi fost foarte primejdios sa transporti praf de pusca la suprafata, in vreme ce tu erai bombardat. Tocmai de aceea, otomanii au construit aceste tuneluri subterane, explica Ioan Candea. Turcii au profitat de malul inalt al Brailei din zona Dunarii si de solul moale, pentru a putea strapunge pamantul, si asa au facut spectaculoasa retea subterana, unica in Romania. Lacate pe oras Profesorul Ioan Candea e brailean get-beget. Calatoria noastra spre hrube e, in mare masura, chiar drumul spre copilaria sa. Asteptarea infrigurata a ultimei ore de scoala si fuga neabatuta, odata cu sunetul clopotelului, spre hruba de sub Gradina Mare, pe stradutele inguste, ce inca mai purtau pe atunci, macar in ochii batranilor iesiti pe la porti, parfumul autentic al unei aristocratii pierdute. Aveam vreo 12 ani cand am descoperit hrubele. Ne jucam mereu acolo, desi nu inaintam foarte mult prin tuneluri, pentru ca se intamplasera atatea. In vocea sa, ca si in vocea celorlalti braileni care au intrat in hrube, e ecoul terifiantelor povesti cu copii prinsi sub daramaturi. Curiozitatea era insa mai mare decat teama! Inaintam cu pasi mari, intinsi, peste baltoacele inghetate ale unei ierni capricioase, ce se agata nevrotic de strazile si de stresinile orasului. Cate o casa renovata, apoi alte sase-sapte superbe palate murind in picioare, o iarna cu zapezi topindu-se prin peretii fragili si reci, ce-au adapostit tandretea si caldura unui alt veac. Ici-colo, cate un colt de blazon cu un 1902 sau 1911 ani stingheri printre ramuri de maslin scuturati deolalta cu tencuiala veche mai aminteste de epoca de mare inflorire a orasului. Trecem de un rand de muncitori ce sapa un drum proaspat asfaltat si ajungem in parc, cotind dreapta, pe langa o casa insemnata cu o inscriptie ce aminteste de tanarul Panait Istrati, care lucrase in ea ca baiat de alergatura. O placuta prinsa pe colt, intr-un perete galben tipator. In parc, vechiul turn de apa vegheaza

esplanada ce duce spre faleza si spre intrarea in hruba secreta a adolescentei profesorului Candea. Pe vremuri, sus, in turn, functiona un restaurant rotitor, care panorama intreg orasul. E inchis si acesta, ca si pulberaria si ca atatea alte puncte de interes turistic ale Brailei Cetatea cu milioane de bani de aur Existenta tunelurilor subterane era ascunsa populatiei civile, in anii stapanirii otomane: secret militar. Descoperirea hrubelor in vremurile noastre, dupa daramarea cetatii si dupa constructiile masive inaltate in jurul anului 1900, a dat nastere fabulatiilor de tot felul. Multi vanatori de comori sunt si acum convinsi ca hrubele gazduiesc, inca, ramasite ascunse ale bogatiilor stralucitoare din timpul Imperiului Otoman. Ce-i drept, faptele istorice le hranesc aceste sperante Se spune ca armata moldoveneasca a lui Ioan Voda cel Cumplit, care a atacat cetatea turceasca, fara a cuceri insa si citadela, a luat mult aur si argint si bani batuti, nestimate si margaritare. Braila era orasul cel mai avut din acele vremuri, completeaza un faimos cronicar polon. Mihai Viteazul a atacat si el, prin trupele conduse de banul Manta, vestita cetate a Brailei. Mai bine de trei luni a durat asediul, iar in final, garnizoana otomana a capitulat. Soldatilor sultanului li s-a permis sa plece liberi, cu barcile, pe mare. I-au lasat sa-si ia cu ei ceva provizii, iar retragerea otomanilor a fost permanent supravegheata de ostasii lui Mihai Viteazul. Mare le-a fost mirarea acestora, cand au vazut ca, de la un moment dat, barcile turcilor stateau sa se scufunde, de grele ce erau, desi cei din garnizoana nu puteau lua cu ei decat ceva de-ale gurii. Se pare ca otomanii luasera cu ei in secret, prin hruba localizata azi in Gradina Mare, care avea iesire in malul Dunarii, o buna parte din tezaurul cetatii. Au ascuns in paini lingourile de aur, ca sa nu poata fi prinsi, spune directorul Muzeului Brailei. Dar chiar si asa, sursele istorice confirma faptul ca valahii lui Mihai au gasit in cetate un milion de bani de aur si mare cantitate de provizii. Suntem chiar la intrarea in faimoasa hruba. Aici fugeam, la hruba aceasta, acum 50 de ani, cand eram in liceu. Parca vad si acum! Intrarea era acoperita de o vegetatie abundenta, iar apoi se deschidea tunelul Inaintam 10-15 metri, nu mai mult, spune profesorul. Din hruba n-a mai ramas decat un zid artificial, ridicat demult, la o aniversare a Brailei. O poarta scofalcita de fier bareaza intrarea, oricum surpata. Iar deasupra scrie, absolut de neinteles pentru istoricul brailean, Beci, sec. XVIII, nu Hruba, asa cum i se zice in tot orasul. Pintenii mortii Faleza Dunarii e la doi pasi de noi. Locul pe unde a fost dus tezaurul otoman e acoperit de un morman de sticle de bere. Alaturi de pulberarie, acesta ar fi

locul cel mai bun pentru o reamenajare a hrubelor. Prostia e ca cercetarea hrubei ar fi trebuit prinsa in proiectul de refacere a Gradinii Mari. Intre timp, totul e asfaltat, e greu sa se mai faca ceva, spune amarat directorul Ioan Candea. Mergem mai departe, spre locul in care se afla hruba ce gazduia pulberaria fostei cetati. Pe poarta de la intrare e un lacat mare. Alaturi, o noua placuta pentru turisti: Hruba Pulberaria Noua, 1812-1814. I se spune Pulberaria Noua pentru ca, de fapt, inainte de 1810, aici se afla o alta pulberarie. Episodul de la 1810, care duce la disparitia vechii pulberarii, e unul dintre cele mai dramatice din istoria cetatii. Braila se afla pe atunci sub ocupatie ruseasca. Intr-o buna zi, doi ofiteri rusi au comis imprudenta de a intra in pulberarie cu pintenii la cizma. Pintenii au facut scantei si, intr-o clipita, intreaga citadela a fost zguduita de un cataclism teribil. Un zgomot asurzitor, apoi un urias nor de praf s-a ridicat deasupra cetatii, vizibil de la multe poste departare. O liniste grea, ca de mormant, s-a lasat apoi. Intreaga pulberarie a fost distrusa, alaturi de multe alte cladiri din vecinatate. Trei sute de morti au fost jeliti de braileni in zilele ce au urmat blestematei explozii. Spiritele lor au bantuit multa vreme fantezia orasului.

Istorie si apa minerala Pulberaria noua, construita de otomani dupa recucerirea cetatii de la rusi, are dimensiuni impresionante. Peste 50 de metri lungime, o inaltime de

aproape 5 metri si o latime de 6 metri. Nu e cu nimic mai prejos decat o statie de metrou din zilele noastre, spune profesorul Candea. Acum, dupa atata vorba, daca avem noroc, poate intram si noi intr-o hruba. Ajungem la intrarea intr-un magazin de apa minerala. O doamna frumoasa si amabila ne intampina. De cum il vede pe profesorul Candea, stie ca e vorba despre hruba din spatele cladirii. Se scuza: hruba istorica e folosita ca depozit. Intr-adevar, siruri de lazi pentru sticlele de apa minerala, navete de bere si cutii vechi de vopsea stau stivuite de-a dreapta, cum intri. Un tunel boltit, bine intretinut, care te obliga sa stai usor adus de spate ca sa il poti parcurge. Turcii duceau pe aici butoaiele de pulbere, deci umblau aplecati de spate, imi explica profesorul. Trec pana in capatul tunelului: 7-8 metri de la intrare, apoi hruba coteste la stanga, in unghi drept. Arhitectura hrubelor e desavarsita, iar tunelul cotind la stanga demonstreaza cat de complexa trebuie sa fi fost reteaua construita de turci. Sunt planuri si documente la Istanbul care vorbesc despre construirea si repararea cetatilor turcesti de la Dunare, din Asia Mica, de peste tot. Era ordine si disciplina in Imperiul Otoman, in ciuda imaginii pe care unii dintre noi o au astazi. Hruba Mihaelei Ne incercam norocul si la hruba de sub locuinta familiei Negulescu. Doamna Aurica trebaluieste prin fata casei, insotita de un caine mare, frumos. Se bucura sa vada ca hruba sa are parte de vizitatori. Mihaela, fiica doamnei Negulescu, devine ghid cat ai clipi. In acest loc al orasului, tunelul trecea la mai mare adancime pe sub case, decat in cazul magazinului de ape minerale. Coboram o scara abrupta, apoi inca o serie de trepte, si intram intr-o frumusete de hruba: un culoar lung, ranforsat din loc in loc de arcade puternice. Familia Negulescu a cheltuit bani buni ca sa conserve hruba, care pastreaza, in multe locuri, spre deosebire de alte hrube, chiar caramida originala turceasca. O caramida mai ingusta decat cea din zilele noastre. Mihaela Negulescu cunoaste fiecare coltisor al hrubei. A explorat-o ani in sir, in anii de scoala generala. O fetita scotocind temerar tunelul vechii cetati a Brailei. Credeam ca voi gasi comori in hrube, se amuza acum Mihaela. Am doar un inel, din care mi-am facut o brosa. Acum, in ascunzisul viselor cu inele cu diamante si salbe de banuti de aur, stau damigene goale de vin si cateva rafturi cu dulceturi, compoturi de fructe si muraturi. Hruba aceasta sar putea amenaja foarte frumos, pentru ca e suficient de mare si de bine intretinuta. Ar trebui doar sapata mai jos podeaua, pentru ca sa aiba o inaltime normala si apoi sa se gaseasca o solutie cat mai buna pentru acces. Familia mea e deschisa la un parteneriat, pentru ca singuri nu avem bani pentru o asemenea investitie, spune Mihaela, privind catre profesorul Ioan Candea. Mai facem ceva cu orasul acesta, dom profesor? Mai facem ceva cu hrubele acestea?. Dupa 30 de ani de lupta pentru valorificarea hrubelor,

profesorul Candea da din umeri neputincios si-i raspunde Mihaelei, la fel cum mi-a raspuns si mie, cand a aflat, cumva contrariat, ca vreau sa scriu un reportaj despre hrubele din Braila. Vreti sa scrieti acum despre hrube? Ciudat Despre hrube se vorbeste in Braila doar o data la patru ani, cand candidatii la Primarie se lauda ca vor face si vor drege. Iesim in drum. In spatele nostru, Mihaela trage un zavor greu, zornaitor, peste hruba. Nu si peste sperantele ca ultimele amintiri ale minunatei cetati a Brailei de odinioara vor fi candva mai mult decat niste depozite de sticle goale sau beciuri pentru dulceturi, compoturi si muraturi. # Secole la rnd, bogiile raialei i ale rii Romneti luau drumul Stambulului prin portul Ibrailei i nu puini au fost cei care au rvnit la aurul pzit cu strnicie de ieniceri. Legendele esute aici de-a lungul timpului, i-au fcut pe muli s asedieze i s prade oraul aprat de turci. Chiar i aa, cetatea Brilei azi ras de pe faa pmntului a fost cucerit de numai apte ori, dup ce garnizoana depunea armele, pentru c rmnea fr provizii i muniie. Poriuni ale hrubelor pienjeni de tuneluri folosite de otomani se mai gsesc i astzi, ascunse la mai bine de zece metri sub caldarm, uneori pe dou-trei nivele, n Centrul Vechi. Vechea pulberrie de pe strada Cetii, unde-i ineau mai apoi brilenii budanele, tunelurile de pe Bulevard, tefan cel Mare i mpratul Traian sunt numai cteva din tainicele locuri unde se afl catacombele. Casa n care locuiesc are 200 de ani vechime. Cnd am fcut reparaii, am gsit, la um moment dat, n perete, crmizi cu tampila meterului de atunci, nsemnele Brilei Vechi. Sunt crmizi de o duritate extraordinar. Pn acum 10-15 ani, mai era n captul strzii o poriune de zid vechi, dar crmizile au fost furate ntre timp. Sunt ferm convins c, n hrube, sunt multe vestigii de pe vremea turcilor, ne-a spus avocatul Mircea Banu-Panait, brilean de pe vechea strad a Cetii. La cteva zeci de metri deprtare, se afl casa familei Negulescu, aezat la intersecia cu Bulevardul Sfnta Maria, azi Panait Istrati. Puini sunt cei ce tiu c, sub cldire, se afl un pienjeni de tuneluri. Casa exista prin 1839 dovad actele pstrate de familie i a fost dat drept dot, la 1871, cu toate acareturile din preajm. Casa aceasta a aparinut aghiotantului lui Antonescu, Anghel Nicolae, ofier de artilerie. Dedesupt, la zece metri adncime, se afl hrubele, cptuite cu crmid veche. S-au pstrat n perfect stare. Le folosim ca i pivni,

pentru c vara, aici, este foarte rcoare, a spus Mihaela Negulescu. n anii 50, autoritile au decis nchiderea hrubelor i astuparea lor cu pmnt, ca s nu se mai surpe cldirile noi. Poriunile rmase sunt inaccesibile sau inute n secret. Se tie c, n unele locuri, hrubele se ntindeau pe cte dou sau trei niveluri i c unele duceau pn ht, departe, dincolo de zidurile cetii. Se spune chiar c exista o hrub pe sub Dunre, pe unde se ajungea la Ghecet, n Tulcea. Hruba de la Grdina Mare i-a dovedit eficacitatea n anul 1595 cnd, nvins de otenii lui Mihai Viteazul, garnizoana turceasc a reuit s salveze mare parte din comorile Brilei. Avem relatarea c turcii se retrgeau i c ncearc s plece cu aurul, n timp ce valahii stteau la pnd. Probabil c aceste bogii, lingourile de aur i galbenii, au fost ascunse n pini i ncrcate n brci, ajungnd n Dobrogea, ne-a precizat prof. dr. Ionel Cndea, directorul Muzeului Brilei. Gheorghe Iavorschi, fost consilier la Arhivele Naionale, povestete c, atunci cnd au intrat n Cetatea Brilei, valahii condui de banul Manta au gsit un milion de bani de aur i mare cantitate de provizii. Garnizoana Brilei a reuit s in piept atacurilor unor oti de zece ori mai numeroase. La 1828, ns, dup cderea raialei, ruii au decis drmarea cetii. Trei ani au muncit 3.000 de salahori pn ce au fcut una cu pmntul Cetatea Brilei. La Arhive, exist documente care dovedesc acest fapt. Despre vechea fortificaie mai amintesc doar denumirile strzilor din Centrul Vechi: Cetii, Citadelei, Bastionului, Fortificaiei. Vechea pulberrie a srit n aer n anul 1810, pe cnd ruii ocupaser Brila. A intrat un soldat cu pintenii n ea, a fcut scntei i n-a mai rmas nimic acolo. Pulberria nou se afla pe strada Cetii, fiind folosit ulterior ca nchisoare, a mai spus dr. Ionel Cndea. Se tie c hrubele erau folosite pentru transportul pulberei ctre bateriile celor nou bastioane ce aprau cetatea. Aproape c nu exista cas veche care s nu aib cte o hrub la subsol, sau legturi cu vechea reea construit de turci. n vechile hrube, temperatura i umiditatea sunt constante, diferena de la iarn la var fiind de patru-cinci grade Celsius. Totodat, prin hrube se putea ajunge uor n spatele otilor invadatoare. Muzeografii brileni au propus, ani la rnd, ca mcar poriuni din vechile hrube s fie restaurate i amenajate, pentru a putea fi incluse ntr-un circuit turistic, dar un asemenea proiect, extrem de costisitor de altfel, a rmas fr finalitate.

surse : formula-as.ro,adevarul.r0

MISTERUL "CASEI CU STAFII"

Casa Jean Troianos

Caminul cu batrani si fantome

Inca de la bun inceput trebuie spus ca in jurul Casei Jean Troianos - Caminul pentru persoane varstnice "Sfantul Nicolae" din Braila sau, mai bine zis, "Casa cu stafii", asa cum o denumesc localnicii, pluteste un adevarat mister. Cladirea, un adevarat monument arhitectonic, domina ingusta strada Ana

Aslan. Desi aceasta zona a orasului abunda in asemenea monumente, Casa Jean Troianos este, pe departe, cea mai frumoasa. Construita in stil art-deco, cladirea are o arhitectura luxoasa, exuberanta, parca un simbol al succesului capitalist din perioada interbelica. Mai toti brailenii o numesc "Casa cu stafii", iar legenda ei, care a cutremurat

localnicii inainte de Primul Razboi Mondial, este si acum la fel de vie. Se spune ca primul proprietar al casei, de fapt cel care a si construit-o, a fost Nicolachi Mavrocordulas, un bogat exportator de grane. Povestea, care a circulat "pe soptite", spune ca negustorul, nebun de gelozie, si-ar fi ucis sotia si ar fi zidit-o in peretii cladirii. Apoi ar fi plecat definitiv in Grecia. Casa a fost scoasa la vanzare, iar cumparatorii, incantati de o asemenea "bijuterie", nu au intarziat sa apara. Insa dupa numai cateva saptamani, cladirea era scoasa din nou la vanzare. Apar alti proprietari, insa nici acum casa nu se "lasa" prea mult timp locuita, toti plecand asa cum au venit. Istoria vanzarii-cumpararii se repeta, fapt ce determina vecinii sa se intrebe care este misterul. Si unde poti afla cel mai bun raspuns despre ce se petrece intr-o casa, daca nu de la slugi? Astfel, luate la intrebari, slugile povestesc ca noaptea Voica, sotia ucisa a negustorului, isi face aparitia in camerele conacului. Legenda a inceput sa prinda contur si sa circule in tot orasul, astfel ca localnicii inspaimantati ocoleau imobilul. Ani de zile, cladirea nu a fost locuita, ca mai apoi sa devina, pentru scurt timp, administratie financiara. Dar, deja previzibil, directiunea a hotarat, in final, ca imobilul nu este propice desfasurarii unei asemenea activitati. Totusi, inainte de a-si muta birourile, nu se stie din ce motiv, vechea tapiterie a casei a fost distrusa.

Dragoste si razbunare

Dar sa revenim la origini. Braila, la vremea cand era un oras cosmopolit, pe vremea cand aici se faceau cele mai mari afaceri cu grane din intreaga Europa. Printre numerosii negustori veniti in portul dunarean pentru a se imbogati, s-a numarat si Nicolachi Mavrocordulas. Speculatiile sale negustoresti ruinasera multi colegi de breasla.

Grec la origine, Mavrocordulas era un barbat cam de 60 de ani, voinic, cu

barba neagra, impunator. Pe cat era de calculat in afaceri, pe atat era de impatimit in ale vanatorii. Se spune, chiar, ca ar fi fost capabil sa renunte la negustorie in favoarea ei. Pleca la vanatoare saptamani intregi, prin baltile Brailei, abandonand activitatile ce-i aduceau grase venituri. Asa, intr-o iarna, pleca la vanatoare de vulpi. Un viscol naprasnic, cum exista numai prin partile Baraganului, il determina sa se adaposteasca in gospodaria unui taran de pe langa Insuratei. Aici, negustorul grec isi gasi fericirea. Sau poate nefericirea. Se indragosti nebuneste de fata gospodarului, Voica, o femeie cu adevarat frumoasa, dar si foarte tanara. Dupa cum o cerea datina, negustorul o cumpara pe Voica de la tatal sau, o sui in sanie si, pe gerul acela, pleca cu ea, fericit, catre urbe. In cinstea sotiei, frumoasa ca o zeita, grecul construi o casa nemaiintalnita. Bogat negustorul, iar sotia sa - o zana. Aceasta poveste nu putea dura. Invidiosi, pana si cei mai apropiati prieteni incepura sa-i strecoare grecului in suflet ideea ca Voica il inseala. Iubind-o cu patima si crezandu-se la randu-i iubit, negustorul era fericit, dar in mintea sa incoltise indoiala. Cu inima stransa, se hotari, in final, sa afle adevarul. Anunta ca pleaca la vanatoare, isi pregati cumpanit pustile, le incarca, se sui in sanie si dadu bice cailor. Era o noapte de iarna la fel de geroasa ca si aceea in care, cu ani in urma, se indragostise de sotia sa. Boierul se opri la un han in apropiere, astepta sa se intunece si facu cale intoarsa. In iatacul sotiei, cumplita banuiala se dovedi intemeiata. Pe o blana de urs, in fata semineului, Voica dormea fericita in bratele unui barbat. Zgomotul de pasi ai sotului ii trezi la realitate. Degeaba implora Voica iertare, degeaba lacrimile ii siroiau pe pieptul ce-i tresalta de spaima. Inselat, neinduplecat si aproape nebun de gelozie, Mavrocordulas o impusca. Din acea noapte, despre Voica nu s-a mai stiut nimic. Dupa ceva timp, negustorul parasi tara. Mai tarziu se auzira zvonuri ca s-ar fi sinucis.

Scheletul din subsol

Au trecut ani, s-au perindat o gramada de proprietari, dar casa ramane invaluita in mister. In 1957, imobilul devine camin pentru pensionari, ceea ce este si astazi. In 1985, in urma lucrarilor de consolidare, se descopera in subsol un schelet uman. Aceasta descoperire socanta nu a fost data spre publicare, din cauza cenzurii regimului comunist. Ba mai mult decat atat, nu s-au facut cercetarile necesare pentru stabilirea identitatii scheletului. Medicii legisti au constatat, doar, ca osemintele apartin unei femei cu o varsta in jur de 30 de ani, iar craniul poarta urma unui glont. Sa fie in cauza

necredincioasa soata a negustorului?! In urma cu cativa ani, mass-media a facut publice straniile aparitii din "casa cu stafii". Au aparut atunci, atat in presa, cat si la televiziuni, declaratiile unor batrani care locuiau in Caminul pentru persoane varstnice "Sf. Nicolae". Acestia sustineau, speriati, ca sunt multe nopti in care se aud zgomote ciudate si in anumite camere isi face aparitia o femeie frumoasa, care se tanguie.

Braila interbelica. Un oras cosmopolit

Probabil Voica. Se stie ca fantoma, spiritul sau stafia este energia, sufletul unei persoane care a murit si a ramas captiva, intr-un fel sau altul, intre planul real al existentei si cel "de dincolo". Cei mai multi cercetatori din domeniu considera ca aceste spirite nu sunt constiente de moartea lor. Adesea au murit in conditii traumatice, violente, au fost ucise ori s-au sinucis. De obicei, fantomele bantuie locurile in care au murit sau casele in care au locuit. De cele mai multe ori, sunt capabile sa interactioneze cu cei vii. Fie ca alegem sa credem sau nu in fantome, nu exista nici o tagada a faptului ca dea lungul timpului, au existat sute de marturii despre asemenea aparitii infricosatoare. Intalnirile nocturne ale pensionarilor de la caminul "Sf. Nicolae" cu spiritul Voicai au fost confirmate si de fostul director. Acesta declara ca, in perioada cand a condus caminul, a auzit deseori pocnituri ciudate, indeosebi in noaptea de 20, indiferent de luna din calendar. Zgomotele si scartaielile

veneau de niciunde. Astazi, casa e tacuta, batranii tac si ei. Noua directiune ii protejeaza cat se poate de eventualele "atacuri" ale presei. Spaima lor trebuie linistita. Totusi, misterul si legenda "Casei cu stafii" continua sa ramana neelucidate. Aceasta casa, in care istoria unui secol a ingropat numai enigme, a fost revendicata in urma cu cativa ani, de catre o familie din Elvetia. Legenda negustorului si a "casei cu stafii" a fost subiectul romanului Fiul lui Monte Cristo, scris de Theodor Constantin. Scriitorul povesteste despre o familie care ar fi locuit in "Casa cu stafii" si care, dupa ce a vanduto, a plecat definitiv in Elvetia. Partea ciudata incepe abia cand aflam ca scriitorul a murit cu mult inainte ca mostenitorii elvetieni sa revendice imobilul, ceea ce duce cu gandul ca povestea Fiul lui Monte Cristo nu este chiar poveste. Poate ca nici legenda negustorului nu este chiar legenda, iar sufletul Voicai inca bantuie conacul.

Brilenii din Centrul Vechi pstreaz, nc, poriuni din vechile tuneluri folosite de turci, secole la rnd - locul tainic unde era ascuns aurul Semilunii. Ora de legend, Brila poart n pntece urmele celui mai mare sistem defensiv construit vreodat de-a lungul Dunrii, de ctre turcii care au stpnit-o aproape trei sute de ani: catacombele, numite aici hrube.

Secole la rnd, bogiile raialei i ale rii Romneti luau drumul Stambulului prin portul Ibrailei" i nu puini au fost cei care au rvnit la aurul pzit cu strnicie de ieniceri.

Legendele esute aici de-a lungul timpului, i-au fcut pe muli s asedieze i s prade oraul aprat de turci. Chiar i aa, cetatea Brilei - azi ras de pe faa pmntului - a fost cucerit de numai apte ori, dup ce garnizoana depunea armele, pentru c rmnea fr provizii i muniie.

Poriuni ale hrubelor - pienjeni de tuneluri folosite de otomani - se mai gsesc i astzi, ascunse la mai bine de zece metri sub caldarm, uneori pe dou-trei nivele, n Centrul Vechi. Vechea pulberrie de pe strada Cetii, unde-i ineau mai apoi brilenii budanele, tunelurile de pe Bulevard, tefan

cel Mare i mpratul Traian - sunt numai cteva din tainicele locuri unde se afl catacombele.

Comori ascunse sub pmnt

Casa n care locuiesc are 200 de ani vechime. Cnd am fcut reparaii, am gsit, la um moment dat, n perete, crmizi cu tampila meterului de atunci, nsemnele Brilei Vechi. Sunt crmizi de o duritate extraordinar. Pn acum 10-15 ani, mai era n captul strzii o poriune de zid vechi, dar crmizile au fost furate ntre timp. Sunt ferm convins c, n hrube, sunt multe vestigii de pe vremea turcilor", ne-a spus avocatul Mircea Banu-Panait, brilean de pe vechea strad a Cetii.

La cteva zeci de metri deprtare, se afl casa familei Negulescu, aezat la intersecia cu Bulevardul Sfnta Maria, azi Panait Istrati. Puini sunt cei ce tiu c, sub cldire, se afl un pienjeni de tuneluri. Casa exista prin 1839 dovad actele pstrate de familie - i a fost dat drept dot, la 1871, cu toate acareturile din preajm.

Casa aceasta a aparinut aghiotantului lui Antonescu, Anghel Nicolae, ofier de artilerie. Dedesupt, la zece metri adncime, se afl hrubele, cptuite cu crmid veche. S-au pstrat n perfect stare. Le folosim ca i pivni, pentru c vara, aici, este foarte rcoare", a spus Mihaela Negulescu. http://hartacomorii.blogspot.com/2011/04/un-milion-de-bani-de-aur-inlabirintul.html Un milion de euro pentru orasul de sub Braila

Proiect. Galeriile au fost lasate ani de zile in paragina, dar ele ar putea deveni punctul de atractie al orasului Catalin Iordache

Braila ascunde sub pamantul sau misterioase tunelurile, unice in Romania prin lungimea si vechimea lor. Ele au fost construite inca de pe vremea ocupatiei Imperiului Otoman. Dupa ce au cucerit orasul, rusii au distrus Cetatea Brailei si au astupat intrarile in hrube pentru a desfiinta din punct de vedere militar o pozitie din care se putea controla perfect tot traficul de pe Dunare. "Nu avem, in momentul de fata, un plan exact al hrubelor. Din pacate, ele au fost cercetate arheologic doar dupa ce s-au prabusit. A fost candva un intreg sistem care pornea din Cetatea Brailei si se ramifica spre portile exterioare ale orasului", declara arhitectul Stanica Pandrea. Specialistul estimeaza ca finalizarea hartii ar costa mult deoarece ar implica folosirea unei tehnici scumpe: aerofotometria. Valorificarea turistica a retelei de catacombe aflate in fosta Cetate a Brailei, unde se afla acum Gradina Publica si Centrul Vechi al orasului, a devenit o prioritate pentru autoritatile brailene, asa cum se arata intr-o analiza a Consiliului Judetean Braila. "In aceste hrube, care vor trebui curatate si consolidate, se pot amenaja locuri de agrement de tipul cramelor sau restaurantelor cu specificul diverselor etnii care convietuiesc in municipiul Braila - greaca, turca, tatara, armeana, rusa, rroma etc.", se arata in analiza CJ Braila. Tunelurile reprezinta un punct de interes major si pentru edilii orasului. "Primaria Braila este interesata sa foloseasca valoarea turistica a hrubelor si vrea sa investeasca masiv in refacerea unor tronsoane care se preteaza la amenajarea de restaurante sau baruri. Avem un proiect prin care vom cheltui peste un milion de euro in reamenajarea Gradinii Publice si a portiunii de hrube care face legatura dintre Pulberaria fostei Cetati a Brailei si iesirea la Dunare. Vom organiza o licitatie internationala pentru realizarea acestui proiect de anvergura", spune viceprimarul Lucian Tilea. EXCLUSIV: Reportaj despre cuttorii de comori din noaptea Sfntului Gheorghe

Hrubele Brilei

Brilenii rscolesc hrubele i pmntul fostei raiale, dup aurul turcilor. Legend sau nu, brilenii vor s ias n noaptea de Sf. Gheorghe, ca s vad vpile comorilor din vechime, comori care se arat numai n aceast noapte.

EXCLUSIV/ REPORTAJ: Afaceri n premier, acum un secol: Prima fabric de plci de gramofon din Romnia a luat fiin la Brila, n 1912! Galerie Foto

Nenumrate sunt povetile care spun c turcii, pn s fie alungai, la 1829, i-au ascuns aurul n labirintul subteran, n sperana c vor reveni.

ntmplarea face ca, anul acesta, noaptea Sfntului Gheorghe s coincid cu noaptea nvierii Domnului, iar Patele ortodox cu cel catolic.

Se tie c, vreme de trei secole, Brila a fost nu doar un avanpost, ci unul dintre cele mai bogate orae stpnite de turci. Despre aurul turcilor povestesc cronicile nc de pe vremea lui Mihai Viteazul.

UNA DIN INTRRILE N CATACOMBE

foto by http://relugen.blogspot.com/

Pentru eliberarea Brilei, otile lui Mihai au trebuit s susin ase btlii. n aprilie 1595, oastea condus de banul Mihalcea (brilean de origine) a obinut capitularea garnizoanei turceti, care suferise grele pierderi. Otenii au gsit n cetate, scriu cronicile, un milion de bani de aur i multe provizii", precizeaz arhivistul brilean Gheorghe Iavorschi.

ARHIVIST GHEORGHE IAVORSCHI

DOCUMENTUL PRIVIND PREMIUL PENTRU CLOCA CU PUII DE AUR

Comori n hrube

Se mai spune c, n fuga lor, turcii au reuit s ascund o mare cantitate de aur n pini i s ajung de cealalt parte a Dunrii, unde era teritoriu toman.

Se crede c, la 1829, cnd turcii au pierdut, pentru totdeauna, Brila, multe din comorile lor au rmas ngropate n hrube i c, n noaptea Sfntului Gheorghe, ies la iveal. Adevrat ora subteran", hrubele au fost, n mare parte, astupate.

INTRAREA PRINCIPAL N HRUBE, LA GRDINA MARE

ncepnd cu 1950, n fiecare deceniu, hrubele au fost astupate, urmare a lucrrilor edilitare efectuate. Se astupau strzi ntregi cnd se fceau canalizri sau se trgeau conducte de gaze, fr a exista o eviden exact a acestor hrube", a precizat arhivistul tefania Botez.

ARHIVIST TEFANIA BOTEZ

Brilenii tiu bine c, din cnd n cnd, comorile din vechime sunt descoperite ntmpltor i c doar o parte din aur ajunge la autoriti. Cloca cu puii de aur", celebrul tezaur gsit de un ran buzoian, avea 22 de piese din aur, din care au mai fost recuperate 12.

n noiembrie 1875, cnd s-a furat Tezaurul de la Pietroasa (Cloca cu puii de aur"), Prefectura Brilei publica un anun n care prezenta piesele de aur furate, oferind o recompens de 5.000 de lei noi.

NOAPTEA DE SFNTUL GHEORGHE-NOAPTEA DE NVIERE

Dup cteva zile, houl, anume recidivistul Pantazescu din Bucureti, a fost prins i condamnat la 6 ani de nchisoare. A fost mpucat mortal ulterior, pe cnd ncerca s evadeze.

Brilenii cunosc, de asemenea, legenda potrivit creia marele industria i filantrop Nedelcu P. Chercea ar fi gsit o comoar de pe vremea turcilor, de pe urma creia s-ar fi mbogit.

La ora, prerile sunt mprite, iar scepticii ctig teren. La ar, ns, abia ateapt stenii s vin Sf. Gheorghe.

Flcri din pmnt"

n multe din satele judeului, existena vechilor comori este considerat o certitudine. Nimeni nu ndrznete s nege c ar exista, n anume locuri, aur ascuns de turci".

n fostele sate ale raialei, credina c n noaptea Sfntului Gheorghe, ies comorile la iveal, din pmnt, este cu att mai mare. La Tichileti, spre exemplu, un stean a solicitat autoritilor un buldozer, ca s sape La Cruce", acolo unde, spune el, ar fi vzut flcri albstrui, de juma' de metru", ieind din pmnt.

Veneam de la schimbul II, lucram pe vremea aceea la Combinat. La intrare n comun, era s cad de pe biciclet: n locul n care fusese odat Crucea, ieeau limbi de foc din pmnt. i era aproape de miezul nopii, n noaptea Sfntului Gheorghe!", povestea, deunzi, btrnul.

Omul a cerut primriei un buldozer, ca s caute comoara, ns autoritile nu l-au luat n serios. Interesant este faptul c, n aceeai zon, a fost descoperit un mormnt sarmatic, de prin secolele II-III.

IGANI NOMAZI LA TICHILETI, N VADUL LA COMOAR

Un altul a gsit, pe cnd spa dup lut, un schelet cu coif, armur i sabie" i cu sgei de aram alturi. Eu nsumi am vzut cteva din sgeile de bronz gsite. Despre restul relicvelor, nu se mai tie nimic.

Vadul La Comoar se cheam aa pentru c, demult, s-ar fi gsit aici o comoar de pe vremea turcilor. Au mai spat civa oameni, acum vreo 30 de ani, dar n-au gsit nimic", a spus Vasile Corbu, de 72 de ani, gospodar de la Tichileti.

Vadul La Comoar i Vadul lui Bjan, de la marginea Tichiletiului, locuri pline de legend, sunt acum npdite de buruieni. E locul ales pentru popas de ctre iganii cldrari, nomazi din tat-n fiu, care meteresc ceauane". smbt, 13 decembrie 2008 Reteaua subterana - Braila Cndva ci pentru transportat praful de puc, hrubele au devenit n anii din urm motiv de surpare a locuinelor brilenilor. Nu au fost niciodat catalogate integral, iar cnd conducerea Muzeului a propus periodic, din 1989 ncoace punerea lor n valoare, rspunsul administraiei locale a fost negativ. Poriuni din aceste hrube, amenajate tiinific i atractiv, ar putea reprezenta puncte deosebite din punct de vedere al atraciei turistice. Hrubele Brilei sunt mai degrab o legend, ct vreme nimeni nu mai poate s admire mcar o poriune din ele. Legende ntregi se es, din timp n timp, ba c acolo ar fi stat lupttori anticomuniti ntre anii 1947 1960, ba c mai trziu, prin anii 70, aici s-ar fi aciuat niscaiva spioni. Nimic mai fals. n 1955, s-a decis c hrubele Brilei trebuie s fie astupate. Erau fenomene de tasare n urbe i-atunci s-a trimis o comisie de la Institutul de Geologie al Academiei care a fcut o documentare ce a avut nite sondaje geo la baz. S-au gsit puzderie de hrube pe care le-au catalogat hrube umede, hrube uscate i hrube cu ap n ele, pe diferite nivele. sta este stadiul la 1955, mai, i dup aceea s-a poruncit aceast astupare care, ns, a fost parial pentru c unii au cerut s le lase cte o poriune neastupat, povestete despre aceste comori prof. univ. dr. Ionel Cndea, arheolog, directorul Muzeului Brila, unul dintre puinii brileni care mai ncearc s aduc n faa publicului hrubele. Arheologul a propus, din 1990 ncoace, tuturor celor care au condus Brila un plan de refacere i de utilizare a unor poriuni din hrube, dar rspunsul s-a lsat mereu ateptat. Legturi ntre Citadel i bastioane n Brila anului 2008 pstrm, nc, doar cteva segmente din cele ce-au fost hrubele cu caracter militar ale Brilei nainte de 1828, anul eliberrii de sub turci. Ele duceau mai totdeauna de la fortificaia ultim, deci de la Citadel zona de nord Grdina Mare, de la Vadul Schelei pn la ultimul zid de aprare ctre Bulevardul Cuza de astzi, unde se aflau cele nou bastioane, amplasamentele tunurilor din Garnizoana Brila. Tot transportul de pulbere, de praf de puc, ntre Citadel locul depozitului i tunurile aflate pe bastioane se fcea, probabil, n cea mai mare parte nu avem izvoare scrise,

deducem prin aceste ci subterane. Evident c dup 1829-1830 aceste galerii s-au prbuit n cea mai mare parte, dar foarte multe dintre ele au i rezistat pentru c multe dintre ele erau cptuite cu crmid, precizeaz Cndea. Segmente din acest traseu de hrube s-au pstrat pe Bulevardul Panait Istrati, fost Sulina, pe strada mpratul Traian i n alte cteva zone din urbe, dar pe terenuri proprietate privat unde este dificil de realizat un program de reabilitare i de vizitare de ctre public. anse de reabilitare, n Cetii nr. 43 i Grdina Public Un segment care poate ajunge s fie vizitat de public, chiar dac deocamdat el se afl pe o proprietate privat, este pe strada Cetii nr. 43. Aici a fost construit, n 1812, la revenirea turcilor n cetatea Brilei, o nou pulberrie, dup ce n 1810 cealalt srise n aer. A fost amenajat la peste 4 metri adncime, pe o suprafa de peste 40 metri ptrai. Se pstreaz, se pare, cam 50 de metri n lungime din aceast hrub care este catalogat i nscris n lista obiectivelor monumente istorice ale Brilei. Ionel Cndea subliniaz: Ce se poate face acolo? n primul rnd, cercetarea i consolidarea zonei, cercetarea nsemnnd o cercetare arheologic scurt, un sondaj; n al doilea rnd, o consolidare a tot ceea ce este acolo pentru c lucrurile au fost lsate n dezordine de ntreprinderea de Vie Vin, care atunci cnd a fost declarat falimentar a spart budanele construite acolo pentru c intrarea este ngust, s-au construit, pe loc, budane uriae n care au pstrat vin i la plecare le-au spart. S-a adunat mucegai, dei exist rsufltori; rsufltorile trebuie ns identificate, deschise i abia atunci spaiul poate fi amenajat cum se sugera nc de cnd exista ntreprinderea de Vie acolo. n stnga, cum cobori pe scri, era amenajat un spaiu de degustare i de protocol, pe parcursul a civa metri, iar spaiul din dreapta poate fi pus n valoare ca subsecie a Muzeului unde s facem un centru, cu baz de date care s priveasc fortificaiile pentru c este un element al vechii ceti, nu a mai rmas nimic din vechea cetate, din toat cetatea Brilei, ct a fost ea de teribil nu a mai rmas dect acest segment. Acest centru de date ar putea s priveasc toat Dunrea, c suntem europeni acum, din Germania pn la Belgrad n jos, Giurgiu, tot ce exist, stnga-dreapta, Nicopole, Silistra etc. cu tot ceea ce nseamn istoria lor, cu proiecii i cu amenajri pe un proiect pe care l am eu n minte de mult. Cei interesai, dar i oaspei s poat intra acolo s ia cunotin de istoria fabuloas care este istoria Brilei n conexiune, evident, cu istoria oraelor de pe Dunre i a oraelor din vestul Mrii Negre. Deci, acest segment de hrub poate fi un centru de istorie a fortificaiilor de pe valea Dunrii, cu hri, cu sisteme moderne de informare la dispoziie, un loc unde accesezi, dai un clic i vezi tot ceea ce nseamn istoria cetii, s spunem, a cetii Belgradului, vezi tot ce nseamn cetatea construcii etc. Este extraordinar, avem copii, tineret, aduli chiar care habar nu au de unele lucruri i pe care ar putea s le afle intrnd pentru jumtate de or sau o or de vizit n asemenea centru. Spaiul poate fi rscumprat de la proprietar, dac exist voin n acest sens. Cu mai mult implicare financiar, pentru c

poriunea e probabil surpat pe ntreaga ntindere, se poate reabilita i hruba de sub Grdina Public, al crei capt este vizibil sub scrile parcului central, acolo unde la un moment dat s-a zidit intrarea cu crmid. anse ar fi; fonduri europene se pot accesa prin diverse programe. Mai nou, actualul primar Aurel Simionescu a solicitat directorului Cndea implicarea n desfurarea unui asemenea proiect. S sperm c acum, dup 19 ani de la evenimentele din decembrie 1989 i la un an i jumtate de cnd suntem n UE s artm c gndim n stil occidental. Deocamdat, comorile Brilei zac sub pmnt, clcm peste ele, avnd cel puin certitudinea c nu le distrugem cu bun tiin; din pcate, cu siguran, se distrug prin neprotejare. Autor: Armanda Filipine; Foto: Ziarul de Braila; Articol aparut in Ziarul de Braila din 21 iunie 2008; ********** In continuare, cateva din comentariile cititorilor la articolul de mai sus: * scris de corsa, iunie 22, 2008 pe Bd.-ul A.I.Cuza pe locul unde s-a ridicat edificiul Micutelor Franciscane si care adapostestecopii orfani .Cu ocazia sapaturilor a fot descoperita o hruba care era cu trei antecamere coborand pe doua niveluri si care am inteles ca servea drept carciima in perioada 1830. Am fost uimit si totodata incantat de structura arhitecturala si de rezistenta hrubei. Am vazut chiar un crniu de om la o adancime de 1,5 m. in teren descoperit cocazia sapaturii de catre un excavator. sunt curios daca s-a pastra acea hruba cu ocazia construirii esificiului. Pozitia exacta este urmatore. B-dul .I.Cuza colt cu tr. Bateriei. * scris de Dan, iulie 10, 2008 M-as bucura mult sa pot vizita ce se mai poate din aceste hrube si sa aflu mai mult despre istoria Cetatii Braila. Si in orasul meu,Sibiu a demarat o actiune in acest sens incepandu-se cu cartografierea si salvarea a ce se mai poate,caci zona din incinta celei de a treia centuri de fortificatii este impanzita de tuneluri. * scris de Mariana, septembrie 25, 2008 Am locuit cand eram copila pe strada Stefan cel Mare nr.3. In timpul demolarilor din 1978-1982, de pe partea stanga a strazii, cum te uiti la fluviu,s-a cascat o goapa mare surpata in urma actiunii unor budozere asupra unor case aflate in curs de demolare. Utilajele au parasit locul si o buna

bucata de vreme demolarile nu au mai inaintat. Dupa plecarea acestora, mai multi copii, printre care ma aflam si eu, am plecat in cercetare si am dat peste o asemenea hruba. Se putea ajunge cu usurinta datorita peretilor si caramizilor surpate, era ca pe marginea unui pante de deal. Am coborat in hruba. Intr-adevar era imensa, cam 3-4 m inaltime si 10 m latime, boltita, captusita cu caramida rosie, bine conservata. Mirosul era ca de casa veche neaerisita. Hruba era goala. Partea de jos era ca un drum de tara pietruit, uscat. Nu am inaintat prea mult in ea de frica sa nu fim prinsi inauntru de moloz sau de surparea peretilor constructiei in sine. Constructia se indrepta spre Dunare, cam la 4-5 metri adincime,pe o lungime de 15m (mai mult nu am vazut pentru ca se intuneca pe masura ce inaintai, nici capatul nu se zarea). Dupa aceasta incursiune a noastra, nu am observat nici o activitate importanta a autoritatilor prin care sa se conserve aceasta contructie extrem de bine conservata. Pur si simplu mi-a parut rau ca blocurile care urmau sa se construiasca in zona centrului nou al orasului( in apropiere de hexagoane) o vor distruge cu fundatiile lor. Amintesc ca era in zona strazii Stefan ce Mare in apropiere de faleza Dunarii. Deci, constructia hrubelor nu s-a oprit in zona bulevardului Al. I Cuza cum se specifica in articol. Am postat in 24.09.2008 acest articol pentru ca in aceasta zi l-am descoperit. Inca ceva, consider o blasfemie ca aceste hrube, daca vor fi reconditionate, sa se transforme in locuri de degustare a vinului sau in carciumi, dupa cum isi planifica unii dintre mogulii orasului. Si asa orasul este plin de restaurante si de betivi. Le consider monumente istorice si lucrari de genistica si fortificatii. Cred ca asa trebuie sa ramana, situri arheologice daca doriti. marioaraburciu@yahoo.com Turism in subsol, la "Pulberaria noua"

Cafenele, restaurante cu retete brailene, muzica, voie buna dar si o forma originala de turism cultural intr-una din legendarele hrube ale Brailei. Desi pare o tema aproape fantastica, ideea este una dintre cele mai atragatoare care au fost vehiculate la simpozionul "Rebranding Braila". In fond, este vorba despre punerea in valoare a hrubelor orasului si transformarea acestora intr-un punct de atractie pentru turisti, prin amenajarea in tunelurile subterane de cafenele, restaurante, spatii de expozitie, de comercializare de suveniruri si de cercetare arheologica.

Pentru a vedea daca proiectul este viabil, am luat legatura cu Muzeul Brailei, de unde am aflat ca in strafundurile orasului s-au descoperit nu mai putin de 99 de segmente de hrube. Dintre acestea, pina acum, 2 sau 3 s-au atins in cursul unor cercetari arheologice in anii 1992-1993 pe amplasamentul Strazii Nicolae Grigorescu nr.1, in locul respectiv fiind, de fapt, o intersectie de hrube, pe locul actualei Curti de Conturi. O alta intersectie de hrube a fost descoperita sub Piata Independentei, aproape de statuia lui Alexandru Ioan Cuza. Multe dintre segmentele de hrube, importante ca lungime, sustine Ionel Candea, directorul Muzeului Braila, s-au pierdut pentru ca au fost zidite ori sau surpat. Este si cazul hrubei din Gradina Mare, a carei intrare a fost zidita, in chip decorativ, ducindu-i in eroare pe multi, inclusiv pe istoricul Constantin C. Giurescu, care a crezut ca acel zid face parte din zidul cetatii.

Turism sub oras? De ce nu?

Au mai fost descoperite hrube pe strada Imparatul Traian sau cea de sub proprietatea Octavian Negulescu, de pe Bulevardul Panait Istrati, semnificativa din punct de vedere tehnic, avind pavaj de piatra captusita cu caramida turceasca de cea mai buna calitate. In cazul hrubei din Gradina Mare, Primaria are in vedere cercetarea, interceptarea, curatarea si mai apoi conservarea acesteia. Hruba cea mai importanta este "Pulberaria Noua", pe care Primaria sustine ca o detine si pare ideala pentru ideile vehiculate la "Rebranding Braila", ea putind fi pusa in valoare din punct de vedere cultural, cit si din punct de vedere comercial. Hruba cu pricina ar putea fi folosita ca punct de atractie turistica, imbinind astfel cele doua laturi, atit cea comerciala, cit si cea culturala si istorica. "S-ar putea evidentia calitatea de monument, printr-o prezentare sistematica a Cetatii Braila si a tuturor cetatilor de pe malul Dunarii, prin machete, prin reprezentari pe ecrane, fiind o retrospectiva a tot ceea ce a insemnat acest oras. La intrare, pe linga aspectul istoric, poate interveni si aspectul turistic reprezentat prin gastronomie: restaurante specifice diferitelor etnii, precum restaurante turcesti sau taverne grecesti, formind astfel un mozaic etnic, inclusiv obiecte de artizanat. Se va incepe cu consolidarea si conservarea, apoi se poate continua pe baza unui proiect cu fonduri europene", ne-a declarat Ionel Candea, directorul Muzeului Braila. Misterele din hrubele Brailei

Braila la 1826, chiar inaintea distrugerii sale

Vreme de zeci de ani mai apoi, blestemul casniciilor nefericite s-a instapanit de-a binelea peste casa, facand pe fiecare nou cumparator sa renunte pe data la ea. Apoi, vila boierului Mavrocordulas a devenit azil de batrani si parea ca totul se linistise. Pana cand, si mai incoace, in 1985, lucrarile de reconsolidare a azilului au ajuns la fundatie. Acolo, muncitorii au dat peste intrarea intr-o hruba. Si tot acolo, zidite in peretele hrubei, muncitorii au gasit osemintele unei tinere fete, impuscata in cap. Nu putea fi altcineva decat frumoasa Voica. Din pricina ingustimii legilor, directiunea nu a reusit sa duca osemintele intr-un cimitir. Ramasitelor Voicai li s-a gasit un locsor in curtea din fata casei. Ani buni, pana cand osemintele au fost duse de acolo si inmormantate crestineste, fantoma fetei ingropate in hruba a infiorat noptile batranilor din azil. O aparitie diafana, o mireasa zglobie, plutind parca de fericire, de colo-colo, prin vechiul salon de dans, devenit intre timp salon de azil...

Amintiri de sub pamant

Si inainte de gasirea cadavrului sub "Casa cu stafii", descoperirea de hrube facea deliciul amatorilor de senzatii tari din Braila. Orasul e plin de povesti incarcate de aerul greu, statut, al hrubelor si de atmosfera aceea irespirabila a inaintarii tiptil, pas cu pas, prin bezna pamantului. "Copil fiind, prin 19571960, locuiam pe strada Masinilor, intr-o cladire construita in 1880. Casa avea si un subsol de peste 2 metri adancime, din care se putea cobori in alt subsol, de inca 3 metri, ce depasea ca intindere cu mult limitele constructiei. Catre sud, exista o noua trecere boltita, din caramida, ce sugera o panta

coboratoare, dar trecerea aceasta era zidita. Prin rarele fisuri, se simtea curent rece, chiar si in mijlocul verii. Asta imi sugera existenta in spatele zidariei a unui tunel mai lung si destul de adanc", isi aminteste cu nostalgie Matei Turcila, un fost brailean fascinat de legendele hrubelor din orasul in care a trait.

Trupele rusesti la portile Brailei otomane

Marioara Burciu s-a avantat, la randu-i, prin hrube, pe vremea copilariei sale. "Am locuit pe strada Stefan cel Mare. In timpul demolarilor din 1978-1982, s-a cascat o groapa mare, surpata, pe unde au trecut buldozerele. Dupa plecarea utilajelor, mai multi copii, printre care ma aflam si eu, am pornit in cercetare si am dat peste o hruba. Am coborat. Era imensa, cam 3-4 metri inaltime si 10 latime, boltita, captusita cu caramida rosie, bine conservata. Mirosul era ca de casa veche neaerisita. Partea de jos era ca un drum de tara pietruit, uscat. Nu am inaintat prea mult in ea, de frica sa nu fim prinsi inauntru de moloz sau de surparea peretilor. Constructia se indrepta spre Dunare, cam la 4-5 metri adancime, pe o lungime de 15 metri...". Azi, in Braila, gasesti mai multe povesti decat hrube. Majoritatea acelora despre care iti vorbesc cu patima si nostalgie brailenii intre doua varste s-au surpat intre timp. Cea mai pretioasa si mai impozanta dintre ele, fosta pulberarie a cetatii, sta inchisa sub o cheie despre care nimeni nu stie exact pe unde o fi: poate pe la Primarie, poate pe la ceva director al unei firme care trebuia sa se ocupe de reamenajare... Singurele locuri in care poti intra astazi in adancurile vechii citadele sunt beciurile catorva locuinte particulare, acolo unde tunelurile nu au fost astupate in anii '50. "Daca avem norocul si gasim pe cineva acasa. Si daca ne lasa sa intram...", isi ia, cumva incurcat de situatie, toate precautiile necesare, profesorul Ioan Candea, directorul Muzeului Brailei.

Tunelurile secrete

Pornesc impreuna cu calauza mea pe urmele zbuciumatei istorii a asezarii de pe malul Dunarii. "Cetatea dateaza de dupa 1538. Atunci, in retragere, dupa expeditia de pedepsire a lui Petru Rares in Moldova, Soliman Magnificul ocupa Tighina, pe Nistru, si Braila, portul cel mai important al Tarii Romanesti

pe Dunarea de Jos. De atunci si pana dupa 1800, vreme de mai bine de trei veacuri, Braila devine cap de pod al intereselor otomane in regiune", spune istoricul brailean. Cum Braila, cu tot ce insemna ea din punct de vedere economic si strategic, intra direct sub administrarea Portii, turcii construiesc aici o cetate fabuloasa, imposibil de cucerit. Minarete semete se inaltau indaratul zidurilor, fantani adanci, cu apa limpede, au fost sapate, pentru ca "Ibraila" sa reziste cat mai mult, in caz ca avea sa fie atacata...

Resedinta pasei otomane la Braila

Au asezat citadela pe cel mai inalt loc de pe toata terasa Dunarii - acolo unde crestinii isi pusesera, inainte de cucerire, mormintele, conform traditiei. In timp, au incercuit citadela cu numeroase ziduri de aparare. Aflata in Muzeul Brailei, macheta vechii cetati, realizata dupa o reproducere austriaca inspirata de informatiile secrete dobandite de un spion trimis de Viena, ilustreaza geniul militar al stapanirii otomane. Cinci inele de aparare inconjurau cetatea, fiecare din ele intarit cu santuri. Primul zid inconjurator avea nu mai putin de noua bastioane de aparare! In timpul durelor asedii la care a fost supusa cetatea ulterior, alimentarea cu munitie si cu diverse provizii a bastioanelor, ca si miscarile de trupe, se realizau, spun istoricii, cu ajutorul unui complex sistem de tuneluri subterane. "Oricand activitatile din interiorul zidurilor puteau fi detectate de atacatori... In plus, ar fi fost foarte primejdios sa transporti praf de pusca la suprafata, in vreme ce tu erai bombardat. Tocmai de aceea, otomanii au construit aceste tuneluri subterane", explica Ioan Candea. Turcii au profitat de malul inalt al Brailei din zona Dunarii si de solul moale, pentru a putea strapunge pamantul, si asa au facut spectaculoasa retea subterana, unica in Romania.

Lacate pe oras

Profesorul Ioan Candea e brailean get-beget. Calatoria noastra spre hrube e, in mare masura, chiar drumul spre copilaria sa. Asteptarea infrigurata a ultimei ore de scoala si fuga neabatuta, odata cu sunetul clopotelului, spre hruba de sub Gradina Mare, pe stradutele inguste, ce inca mai purtau pe atunci, macar in ochii batranilor iesiti pe la porti, parfumul autentic al unei aristocratii pierdute. "Aveam vreo 12 ani cand am descoperit hrubele. Ne jucam mereu acolo, desi nu inaintam foarte mult prin tuneluri, pentru ca se intamplasera atatea...". In vocea sa, ca si in vocea celorlalti braileni care au

intrat in hrube, e ecoul terifiantelor povesti cu copii prinsi sub daramaturi. Curiozitatea era insa mai mare decat teama!

Profesorul Ioan Candea, directorul Muzeului Brailei

Inaintam cu pasi mari, intinsi, peste baltoacele inghetate ale unei ierni capricioase, ce se agata nevrotic de strazile si de stresinile orasului. Cate o casa renovata, apoi alte sase-sapte superbe palate murind in picioare, o iarna cu zapezi topindu-se prin peretii fragili si reci, ce-au adapostit tandretea si caldura unui alt veac. Ici-colo, cate un colt de blazon cu un 1902 sau 1911 ani stingheri printre ramuri de maslin scuturati deolalta cu tencuiala veche mai aminteste de epoca de mare inflorire a orasului. Trecem de un rand de muncitori ce sapa un drum proaspat asfaltat si ajungem in parc, cotind dreapta, pe langa o casa insemnata cu o inscriptie ce aminteste de tanarul Panait Istrati, care lucrase in ea ca "baiat de alergatura". O placuta prinsa pe colt, intr-un perete galben tipator. In parc, vechiul turn de apa vegheaza esplanada ce duce spre faleza si spre intrarea in hruba secreta a adolescentei profesorului Candea. "Pe vremuri, sus, in turn, functiona un restaurant rotitor, care panorama intreg orasul". E inchis si acesta, ca si pulberaria si ca atatea alte puncte de interes turistic ale Brailei...

Cetatea cu milioane de bani de aur

Existenta tunelurilor subterane era ascunsa populatiei civile, in anii stapanirii otomane: secret militar. Descoperirea hrubelor in vremurile noastre, dupa daramarea cetatii si dupa constructiile masive inaltate in jurul anului 1900, a dat nastere fabulatiilor de tot felul. Multi vanatori de comori sunt si acum convinsi ca hrubele gazduiesc, inca, ramasite ascunse ale bogatiilor stralucitoare din timpul Imperiului Otoman. Ce-i drept, faptele istorice le hranesc aceste sperante... Se spune ca armata moldoveneasca a lui Ioan Voda cel Cumplit, care a atacat cetatea turceasca, fara a cuceri insa si citadela, a luat "mult aur... si argint si bani batuti, nestimate si margaritare". "Braila era orasul cel mai avut din acele vremuri", completeaza un faimos cronicar polon.

Hruba de la malul Dunarii, blocata de o usa metalica

Mihai Viteazul a atacat si el, prin trupele conduse de banul Manta, vestita cetate a Brailei. Mai bine de trei luni a durat asediul, iar in final, garnizoana otomana a capitulat. Soldatilor sultanului li s-a permis sa plece liberi, cu barcile, pe mare. "I-au lasat sa-si ia cu ei ceva provizii, iar retragerea otomanilor a fost permanent supravegheata de ostasii lui Mihai Viteazul. Mare le-a fost mirarea acestora, cand au vazut ca, de la un moment dat, barcile turcilor stateau sa se scufunde, de grele ce erau, desi cei din garnizoana nu puteau lua cu ei decat ceva de-ale gurii. Se pare ca otomanii luasera cu ei in secret, prin hruba localizata azi in Gradina Mare, care avea iesire in malul Dunarii, o buna parte din tezaurul cetatii. Au ascuns in paini lingourile de aur, ca sa nu poata fi prinsi", spune directorul Muzeului Brailei. Dar chiar si asa, sursele istorice confirma faptul ca valahii lui Mihai au gasit in cetate "un milion de bani de aur si mare cantitate de provizii". Suntem chiar la intrarea in faimoasa hruba. "Aici fugeam, la hruba aceasta, acum 50 de ani, cand eram in liceu. Parca vad si acum! Intrarea era acoperita de o vegetatie abundenta, iar apoi se deschidea tunelul... Inaintam 10-15 metri, nu mai mult", spune profesorul. Din hruba n-a mai ramas decat un zid artificial, ridicat demult, la o aniversare a Brailei. O poarta scofalcita de fier bareaza intrarea, oricum surpata. Iar deasupra scrie, absolut de neinteles pentru istoricul brailean, "Beci, sec. XVIII", nu "Hruba", asa cum i se zice in tot orasul.

Pintenii mortii

Faleza Dunarii e la doi pasi de noi. Locul pe unde a fost dus tezaurul otoman e acoperit de un morman de sticle de bere. "Alaturi de pulberarie, acesta ar fi locul cel mai bun pentru o reamenajare a hrubelor. Prostia e ca cercetarea hrubei ar fi trebuit prinsa in proiectul de refacere a Gradinii Mari. Intre timp, totul e asfaltat, e greu sa se mai faca ceva...", spune amarat directorul Ioan Candea. Mergem mai departe, spre locul in care se afla hruba ce gazduia pulberaria fostei cetati. Pe poarta de la intrare e un lacat mare. Alaturi, o noua placuta pentru turisti: "Hruba Pulberaria Noua, 1812-1814". I se spune Pulberaria Noua pentru ca, de fapt, inainte de 1810, aici se afla o alta pulberarie. Episodul de la 1810, care duce la disparitia vechii pulberarii, e unul dintre cele mai dramatice din istoria cetatii. Braila se afla pe atunci sub ocupatie

ruseasca. Intr-o buna zi, doi ofiteri rusi au comis imprudenta de a intra in pulberarie cu pintenii la cizma. Pintenii au facut scantei si, intr-o clipita, intreaga citadela a fost zguduita de un cataclism teribil. Un zgomot asurzitor, apoi un urias nor de praf s-a ridicat deasupra cetatii, vizibil de la multe poste departare. O liniste grea, ca de mormant, s-a lasat apoi. Intreaga pulberarie a fost distrusa, alaturi de multe alte cladiri din vecinatate. Trei sute de morti au fost jeliti de braileni in zilele ce au urmat blestematei explozii. Spiritele lor au bantuit multa vreme fantezia orasului.

Istorie si apa minerala

"Pulberaria noua, construita de otomani dupa recucerirea cetatii de la rusi, are dimensiuni impresionante. Peste 50 de metri lungime, o inaltime de aproape 5 metri si o latime de 6 metri. Nu e cu nimic mai prejos decat o statie de metrou din zilele noastre", spune profesorul Candea. "Acum, dupa atata vorba, daca avem noroc, poate intram si noi intr-o hruba". Ajungem la intrarea intr-un magazin de apa minerala.

Profesorul Candea explica ingeniozitatea constructorilor otomani

O doamna frumoasa si amabila ne intampina. De cum il vede pe profesorul Candea, stie ca e vorba despre hruba din spatele cladirii. Se scuza: hruba istorica e folosita ca depozit. Intr-adevar, siruri de lazi pentru sticlele de apa minerala, navete de bere si cutii vechi de vopsea stau stivuite de-a dreapta, cum intri. Un tunel boltit, bine intretinut, care te obliga sa stai usor adus de spate ca sa il poti parcurge. "Turcii duceau pe aici butoaiele de pulbere, deci umblau aplecati de spate", imi explica profesorul. Trec pana in capatul tunelului: 7-8 metri de la intrare, apoi hruba coteste la stanga, in unghi drept. Arhitectura hrubelor e desavarsita, iar tunelul cotind la stanga demonstreaza cat de complexa trebuie sa fi fost reteaua construita de turci. "Sunt planuri si documente la Istanbul care vorbesc despre construirea si repararea cetatilor turcesti de la Dunare, din Asia Mica, de peste tot. Era ordine si disciplina in Imperiul Otoman, in ciuda imaginii pe care unii dintre noi o au astazi

Mihaela, in hruba comorilor copilariei sale

Asezare Populatie: 385.066 locuitori (01.07.2005) Suprafata: 4765,8 kmp Localizare: in sud-estul Romaniei Orase: Braila (resedinta de judet), Faurei, Ianca, Insuratei ISTORIC Atestata documentar la 20 ianuarie 1368, Braila, situata intr-un cadru natural generos, in imediata vecinatate a Dunarii, a devenit cunoscuta, in scurta vreme, ca un important centru commercial, loc de intalnire a produselor transportate de corabiile venite din porturile aflate pe coastele Marii Negre si Mediteranei cu produsele occidentale desfacute aici, indeosebi, de negustorii brasoveni. Acest fapt este consemnat si de cronicarul grec Laonic Chancocondil in 1462, cu prilejul expeditiei lui Mahomeed al II-lea impotriva Domnului Tarii Romanesti, Vlad Tepes, cand scria despre Braila oras al dacilor, in care fac comert mai mare decat in toate orasele tarii. Insemnatatea marelui port dunarean este demonstrata si de faptul ca numeroasele drumuri comerciale ce il legau de diferite zone si orase din Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania, purtau denumirea de drumul sau calea Brailei . Mare centru economic, cu o pozitie strategica deosebita, aflat in zona de granita dintre cele doua tari romanesti, Braila a intrat in sfera de expansiune a Imperiului Otoman. Cu atat mai mult cu cat se putea crea o punte de legatura cu Dobrogea, aflata sub stapanire otomana, iar prezenta unei garnizoane militare aici ar fi descurajat intentiile de independenta ale domnilor romani. De aceea, in 1538, cu prilejul expeditiei impotriva Domnului Moldovei, Petru Rares, Braila este ocupata de catre turci, iar doi ani mai tarziu, asa cum reiese dintr-un raport polon, aici se construia cetate de zid.

Desi aflata sub monopol otoman, viata economica a continuat sa evolueze, Braila devenind schela de aprovizionare pentru capitala Imperiului, iar marile venituri obtinute din diferitele activitati comerciale nu mai intrau in visteria tarii, ci reveneau acum sultanului si dregatorilor acestuia. Dupa 289 de ani de ocupatie otomana, Braila este reintegrata Tarii Romanesti, in urma razboiului ruso-turc din 1828-1829, incheiat prin semnarea Tratatului de pace de la Adrianopol din 2/14 septembrie 1829. Actul dezvoltator al articolului V din tratat prevedea ca cetatile turcesti de pe malul stang al Dunarii impreuna cu insulele dinspre acest mal vor fi inapoiate Tarii Romanesti, hotarul fata de Imperiul Otoman urmand a fi talvegul Dunarii. Totodata, prin tratat se stipula libertatea de navigatie pe Dunare si mare, ceea ce inseamna desfiintarea monopolului otoman asupra marfurilor romanesti, in consecinta, Braila a cunoscut un avant economic fara precedent in istoria sa, stimulat si de obtinerea, in 1836, a statutului de porto-franco. Intensele tranzactii comerciale efectuate in port, posibilitatea obtinerii unor castiguri mari si rapide au atras numerosi comercianti straini -bulgari, macedoneni, albanezi, greci dar si francezi, belgieni, austrieci, italieni, evrei, precum si numerosi romani transilvaneni, Braila devenind o entitate multietnica. Specializata in exportul cerealelor, speculand abil construirea retelei de cai ferate, Braila, in scurt timp, a reusit sa transeze in favoarea ei rivalitatea cu portul vecin, Galati, ba mai mult, sa intre in competitie cu Odessa. O parte a veniturilor obtinute din activitatile comerciale au fost utilizate de autoritatile orasului atat pentru reconstructia si modernizarea acestuia, cat si pentru extinderea capacitatilor portuare. Desi statutul de porto-franco a fost desfiintat, portul si-a continuat evolutia ascendenta, inregistrand in 1911 momentul de varf al valorii exportului, aceasta si datorita amplelor lucrari de modernizare a instalatiilor portuare si de construire a docurilor care cumprindea un complex intreg de cheiuri, dane, silozuri si magazii, rezervoare de petrol, cai ferate, sosele, precum si un bazin pentru iernatul vaselor. Intre 1830, cand este inregistrat primul plan de reabilitare a orasului, limitele sale creionandu-se de-a lungul actualului boulevard Al.I.Cuza, si 1898, cand este publicat planul inginerului sef al orasului J.Dufour, constatam ca Braila se extinsese pana la bulevardul Dorobantilor. Normele riguroase in constructia imobilelor - cladirile trebuiau construite numai in conformitate cu planurile aprobate, in zonele centrale casele trebuiau sa fie exclusive din caramida si sa aiba o fatada anume, trasarea pietelor si parcurilor publice, pavarea strazilor, construirea retelei de canalizare si a celei de aductiune a apei potabile, inaugurarea unui mijloc

modern de transport, tramvaiul electric, rezolvarea iluminatului stradal si casnic prin reteaua electrica, sunt doar cateva dintre realizarile autoritatilor locale, Braila inceputului de secol XX prezentandu-se ca un oras de anvergura europeana.

Atestare documentara Atestata documentar la 20 ianuarie 1368, Braila, situata intr-un cadru natural generos, in imediata vecinatate a Dunarii, a devenit cunoscuta, in scurta vreme, ca un important centru comercial, loc de intalnire a produselor transportate de corabiile venite din porturile aflate pe coastele Marii Negre si Mediteranei cu produsele occidentale desfacute aici, indeosebi, de negustorii brasoveni. Acest fapt este consemnat si de cronicarul grec Laonic Chancocondil in 1462, cu prilejul expeditiei lui Mahomed al II-lea impotriva Domnului Tarii Romanesti, Vlad Tepes, cand scria despre Braila oras al dacilor, in care fac comert mai mare decat in toate orasele tarii. Insemnatatea acestui port dunarean este demonstrata si de faptul ca numeroase drumuri comerciale care il legau de diferite zone si orase din Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania purtau denumirea de drumul sau calea Brailei. Mare centru economic, cu o pozitie strategica deosebita, aflat in zona de granite dintre cele doua tari romanesti, Braila a intrat in sfera de expansiune a Imperiului Otoman. Cu atat mai mult, cu cat se putea crea o punte de legatura cu Dobrogea, aflata sub stapanire otomana, iar prezenta unei garnizoane militare aici ar fi descurajat intentiile de independenta ale domnilor romani. De aceea, in 1538, cu prilejul expeditiei impotriva Domnului Moldovei, Petru Rares, Braila este ocupata de catre turci, iar doi ani mai tarziu, asa cum reiese dintr-un raport polon, aici se construia cetate de zid. Desi aflata sub stapanire otomana, viata economica a continuat sa evolueze, Braila devenind schela de aprovizionare pentru capitala Imperiului, iar marile venituri obtinute din diferitele activitati comerciale nu mai intrau in visteria tarii, ci reveneau acum sultanului si dregatorilor acestuia. Dupa 289 de ani de ocupatie otomana, Braila este reintegrata Tarii Romanesti, in urma razboiului ruso-turc din 1828-1829, incheiat prin semnarea Tratatului de pace de la Adrianopol din 2/ 14 septembrie 1829. Articolul V din tratat prevedea ca toate cetatile turcesti de pe malul stang al Dunarii, impreuna cu insulele dinspre acest mal, vor fi inapoiate Tarii Romanesti, hotarul fata de Imperiul Otoman urmand a fi talvegul Dunarii. Totodata, prin tratat se stipula libertatea de navigatie pe Dunare si mare, ceea ce inseamna desfiintarea monopolului otoman asupra marfurilor romanesti. In consecinta, Braila a cunoscut un avant economic fara precedent in istoria sa, stimulat si de obtinerea, in 1836, a statutului de porto-franco.

Intensele tranzactii comerciale efectuate in port, posibilitatea obtinerii unor castiguri mari si rapide au atras numerosi comercianti straini bulgari, macedoneni, albanezi, greci, dar si francezi, belgieni, austrieci, italieni, evrei, precum si numerosi romani transilvaneni, Braila devenind o entitate multietnica. Specializata in exportul cerealelor, speculand abil construirea retelei de cai ferate, Braila a reusit sa transeze in favoarea ei rivalitatea cu portul vecin, Galati, ba mai mult, sa intre in competitie cu Odessa. O parte a veniturilor obtinute din activitatile comerciale au fost utilizate de autoritatile orasului atat pentru reconstructia si modernizarea acestuia, cat si pentru extinderea capacitatilor portuare. Desi statutul de porto-franco a fost desfiintat, portul si-a continuat evolutia ascendenta, inregistrand in 1911 momentul de varf al valorii exportului, aceasta si datorita amplelor lucrari de modernizare a instalatiilor portuare si de construire a docurilor care cuprindeau un complex intreg de cheiuri, dane, silozuri si magazii, rezervoare de petrol, cai ferate, sosele, precum si un bazin pentru iernatul vaselor. Intre 1830 (cand este inregistrat primul plan de reabilitare a orasului, limitele sale creionandu-se de-a lungul actualului bulevard Al.I.Cuza) si 1898 (cand este publicat planul inginerului sef al orasului, J. Dufour), constatam ca Braila se extinsese pana la actualul bulevard Dorobantilor. Normele riguroase in constructia imobilelor cladirile trebuiau construite numai in conformitate cu planurile aprobate, in zonele centrale casele trebuiau sa fie exclusiv din caramida si a aiba o fatada anume, trasarea pietelor si parcurilor publice, pavarea strazilor, construirea retelei de canalizare si a celei de aductiune a apei potabile, inaugurarea unui mijloc modern de transport (tramvaiul electric), rezolvarea iluminatului stradal si casnic prin reteaua electrica, sunt doar cateva dintre realizarile autoritatilor locale, Braila inceputului de secol XX prezentandu-se ca un oras de anvergura europeana.

Inceputurile orasului Braila Mentionat documentar pentru prima data la 20 ianuarie 1368, intr-un Privilegiu acordat negustorilor brasoveni de catre Vladislav Vlaicu Domnul Tarii Romanesti, numele Brailei apare in doua locuri: excepta via Braylan (cu exceptia drumului Brailei) si per dictam viam Braylam (pe amintitul drum al Brailei). Intr-o harta din aceeasi perioada, se vorbeste de Brigala, iar mai tarziu de Brillago. O cronica despre istoria otomanilor aminteste despre Ibrail sau Berail. La sfarsitul secolului XIV-lea, Braila este pomenit in relatarea unui bavarez, Johann Schiltberger, care vorbeste despre ein Stadt Uerebeyl. In secolul al XV-lea gasim numele Brailei sub forma Breil, intr-o mentiune a

Cancelariei voievodului Tibor din Transilvania. O alta forma a numelui e prezentata intr-o harta ce insotea tratatul Codex Latinus Parisinus: Baradigo, loc desert in care locuiesc numai pescarii. In surse din secolul al XVI-lea, Braila apare sub forma de Brailano si Brelago. Back to Top

Evenimente in premiera nationala la Braila Braila a tentat mereu puterile vremii, datorita potentialului sau economic si a asezarii sale strategice. Dupa ce a apartinut Tarii Romanesti si apoi a suportat trei secole de stapanire otomana (1539-1828), Braila revine la tara in urma Tratatului de la Adrianopol (1829). Convietuirea romanilor cu grecii, bulgarii, lipovenii, armenii, evreii a dat portului de la Dunare un parfum pitoresc si o deschidere cosmopolita spre cultura europeana. Cel mai mare progres economic s-a inregistrat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in primele decenii ale secolului al XX-lea. Conform descrierilor de epoca, la sfarsitul secolului al XIX-lea, Braila avea un aer occidental evident, locuitorii ei bucurandu-se de prosperitate. Orasul beneficia de existenta mai multor filiale de banci, firme si agentii fluviale si maritime renumite, precum si de reprezentante diplomatice de inalt nivel. Portul era o importanta sursa a dezvoltarii, avand o medie pe zi de peste 40 de vase intrate si iesite. Inceputul secolului al XX-lea gaseste Braila intr-un proces de explozie demografica si urbanistica. De altfel, Braila este printre putinele orase din tara dezvoltate dupa un riguros plan urbanistic, avand reteaua de strazi sistematizata dupa un model radiar-concentric de tip amfiteatru. Multe premiere nationale notabile s-au petrecut chiar aici. Braila este unul dintre primele orase romanesti care au beneficiat de iluminatul public cu lampi de petrol (1858). Marele inginer constructor Anghel Saligny a folosit pentru prima oara betonul armat la constructia de cheiuri si dane pentru Portul Braila (1883-1892). Vaporul cu aburi Orient este prima nava romaneasca ce pleaca de la Braila pe Dunare cu transport de pasageri (1895). Tot la Braila s-a pus in functiune prima uzina electrica, la numai 13 ani dupa inventia lui Edison. Primul oras din Romania care a avut tramvai electric a fost Braila (1901). O fabrica de celuloza din stuf prima incercare de a valorifica stuful din Insula Mare, este deschisa tot la Braila (1906). Cel mai mare castel de apa din tara, cu o capacitate de 1200 metri cubi, este dat in functiune la Braila (1912). Istoria Brailei in date

La Brailita (Vadul Catagatei) cele mai vechi dovezi de locuire ale omului neolitic (Boian-Giulesti) (cca.4000 i.d.H.) in aria viitorului oras Colier din malahit 1/2 mil IV a.Chr.

Epoca de tranzitie (eneoliticul, 2000 1800 i.d.H.) si epoca bronzului sunt bine reprezentate in cuprinsul municipiului. Pe terasa inalta a Dunarii, in aceeasi zona, este atestata pentru sec. IV III i.H., o puternica asezare getica ce intretinea legaturi cu grecii de la Pontul Euxin, in general cu Elada. In cuprinsul orasului de astazi, numeroase descoperiri atesta prezenta reprezentantilor civilizatiei Santana de Mures (sec. III IV d.H.) Colier -coic spondylus, piatr calcaroas; lefuire, perforare, polisare

Cea mai veche populatie romaneasca locuieste in zona viitoarei asezari medievale din secolele X XI. Privilegiul comercial pentru brasoveni dat de Vladislav Vlaicu, la 20 ianuarie 1368, atesta Braila ca asezare importanta a Tarii Romanesti, mai ales sub aspect comercial. 1426 La Braila sunt concentrate osti crestine (polone) in vederea unui razboi antiotoman. 1445 Expeditia cruciata navala antiotomana condusa de Walerand de Wavrin include Braila in itinerariul sau. 1463 Cronicarul bizantin L.Chalcocondil caracterizeaza Braila ca fiind orasul dacilor in care fac un comert mai mare decat in toate orasele tarii. 1470, februarie, Arderea Brailei de catre Stefan cel Mare. 1540 Caderea Brailei sub turci, construirea cetatii si constituirea raialei. 1545 Negustorii braileni vand pe piata Brasovului in 11 luni, 1.176.322 kg peste.

1574 Asediul Brailei de catre Ioan Voda cel Cumplit. 1590 Intr-un act al Patriarhiei Constantinopolului este atestata Mitropolia Proilaviei, infiintata, probabil, la 1540. 1595 Eliberarea Brailei de sub turci de catre ostile lui Mihai Viteazul. Voievodul construieste in oras o biserica cu hramul Sf.Nicolae. 1633 Matei Basarab da hrisov lui Badea negutatorul din Braila prietenul domniei mele, pentru mosii in judetul Ramnicu Sarat si Braila. 1658 Mihnea al III-lea loveste garnizoana otomana din raiaua Brailei. 1711 In timpul luptelor dintre rusi si turci, incheiate prin esecul de la Stanilesti a celor dintai, Braila trece pentru cateva zile in stapanirea spatarului Toma Cantacuzino si a generalului Rone. Razboaiele ruso-turcoaustriece aduc Braila in prim-planul evenimentelor militare. 1711-1812 Un veac de razboaie purtate intre rusi-turci si austrieci pe teritoriul tarilor romane. Braila este mereu lovita, arsa, refacuta. 1817 Prima scoala atestata in oras cu un Vasile Dascalul. 1828 Razboiul intre rusi si turci incheiat cu pacea de la Adrianopol (2/13 septembrie 1829). Braila revine la Tara Romaneasca, dupa aproape trei secole. 1832 Alaturi de institutiile administratiei de stat, isi incepe activitatea Scoala Publica cu dascali platiti de stat. 1832 Sunt asezate felinarele pe ulite si strazi, se paveaza cu piatra piata centrala. Se infiinteaza spitalul militar. 1833 Se deschide prima farmacie. 1833 Se infiinteaza statia meteorologica. 1835 Este amenajata Gradina Belvedere (Gradina Mare). 1836 Braila primeste statut de porto-franco. 1836 Incep studiile pentru construirea cheiului portului. 1838 Isi incepe activitatea Tipografia orasului cu Ioan Penescu. 1839 Apare Mercur, primul ziar comercial din Principate. 1846 Brailenii infiinteaza prima institutie bancara. 1850 Se construieste Cazarma orasului. 1851 Primul teatru permanent la Braila. 1855 Infiintarea statiei telegrafice.

1858 Se trece la iluminatul public cu lampi de petrol (cu fotogen). 1860 Se naste la Braila Haricleea Darclee. 1861 Se infiinteaza Scoala de fete. 1863 Se infiinteaza la Braila Gimnaziul. 1868 Se construieste Calea Ferata. 1872 Incheierea constructiei cheiului portului. 1872 Construirea fabricii de bere Muller. 1881 Infiintarea Bibliotecii si a Muzeului Stiintific la Braila, cu regulament de functionare. 1883 Incepe construirea Docurilor portului Braila. 1883 Ia fiinta la Braila Societatea muzicala Lyra, cu o prodigioasa activitate peste vreme. 1884 Mihail Kogalniceanu este deputat de Braila. 1884 Se naste la Braila Panait Istrati. 1888 Se utilizeaza pentru prima data in tara betonul armat. 1888 Se construieste fabrica de ciment I.G.Cantacuzino. 1891 La Braila isi desfasoara activitatea un numar de 5 tipografii. 1900 Sunt introduse tramvaiul electric si primele becuri electrice. 1906 In Piata Sf.Arhangheli se ridica grupul statuar Traian, opera a sculptorului Tache Dimo-Pavelescu cu ocazia implinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei si a patruzeci de ani de domnie a regelui Carol I. 1906 La Braila exista 33 de scoli (18 primare de stat, 12 primare confesionale, un liceu, o scoala de meserie, o scoala profesionala de fete). 1909 Pe latura de vest a Piatei vechi se amplaseaza Ceasul. 1910 la Braila intra in greva peste 12.000 de muncitori in portul Braila. 1911 An de maxima activitate comerciala. Comertul brailean reprezenta 22% din comertul romanesc si 20% din importul ei. 1912 Conform unei statistici a Academiei Romine, la Braila apareau 31 de periodice. 1915 Intrunirea Ligii Culturale la Braila cu Vasile Lucaciu, Nicolae Filipescu,

Barbu Stefanescu Delavrancea si Octavian Goga: Cu nici un pret cu Austria! 1916-1918 Razboiul de reintregire, regim de ocupatie pentru oras din decembrie 1916 pana in noiembrie 1918. 1917 Executarea Comisarului portului Braila, Alexandru Popovici, mort ca un erou pentru neam. 1918 Stranepotul lui Stroe Ivascu, deputatul taran in divanul Ad-hoc al Munteniei la 1859 din partea Brailei, ia parte la Actul de la 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia. 1918 Ia fiinta la Bucuresti Caminul studentesc brailean, primul camin studentesc judetean din tara. 1919 Camera de Comert propune ca portul Braila sa functioneze sub regim de porto-franco. 1925 Ia fiinta Banca de Comert Braila. La Braila functioneaza 12 banci mari in perioada interbelica. 1926 Se intemeiaza la Braila Cercul de studii si cercetari locale al orasului si tinutului Braila. 1927 Ministrul Agriculturii pune piatra de temelie a Palatului agricol din Braila. 1929 Braila sarbatoreste 100 de ani de la eliberarea de sub turci: Inginerul Gh.T.Marinescu editeaza Analele Brailei. 1929 Virgil Madgearu, ministrul Industriei si Comertului, viziteaza portul pentru a stabili zona libera. 1930 Braila numara 68.310 locuitori. 1931 Ia fiinta Societatea franco-romana cu capital mixt pentru materiale de drum de fier infiintat in 1924. 1936/7 Bugetul Primariei Braila insumeaza 53.964.180 lei venituri, 50.006.109 lei cheltuieli, cu un excedent de 3.958.071 lei. 1937 La Braila are loc al XII-lea Congres general al Uniunii oraselor din Romania. 1941 1944 In timpul celui de-al doilea razboi mondial, importul si exportul Brailei au scazut vertiginous. 1944 La 14 noiembrie colonelul Paul Brataseanu, primarul orasului, e inlocuit cu muncitorul Petre Ciuca.

1956 Incep lucrarile pentru ridicarea Combinatului chimic Chiscani. 1959 Fabrica de carton a inceput sa livreze carton duplex si triplex. 1963/65 Intra partial in functiune Centrala electrica de termoficare de 75 MW a Combinatului chimic. 1965 1989 Continua industrializarea fortata a economiei brailene, in cadrul celei romanesti, in general.AGRICULTURA SI SILVICULTURA