Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
CUPRINS
Prefaţă ............................................................................................................ I
Cuprins ..........................................................................................................
II
Topografie generală ...................................................................................... 1
A. Noţiuni generale trigonometrie – pr.nr.1 - 8 ...................................... 1
B. Elementele topografice al terenului ................................................ 7
a.Elemente liniare – pr.nr.9 – 11 ...................................................... 7
b. Elemente unghiulare – pr.nr.12 – 14 .......................................... 9
C. Legătura dintre coordonate şi orientări – pr.nr.15 -16 ...................... 11
D. Probleme rezolvate pe planuri şi hărţi – pr.nr.17 – 40 ....................... 16
E. Studiul instrumentelor topografice ...................................................... 32
a. Teodolitul – pr.nr.41 – 48 ........................................................... 32
b. Nivela topografică – pr.nr.49 – 61 ............................................ 36
F. Probleme de planimetrie ........................................................................ 46
a. Măsurarea directă a distanţelor – pr.nr.62 – 65 ....................... 46
b. Masurarea indirectă a distanţelor – pr.nr.66 – 73 ................... 51
c. Măsurarea unghiurilor – pr.nr.74 – 82 ...................................... 58
d. Ridicarea detaliilor – pr.nr.83 – 89 ........................................... 66
e. Raportarea detaliilor – pr.nr.90 – 100 ...................................... 80
G. Probleme de nivelment .......................................................................... 84
a. Nivelmentul geometric – pr.nr.101 – 125 ..................................... 84
Bibliografie ............................................................................................... 115
1
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
TOPOGRAFIE GENERALĂ
d) 316 g 52 c 16 cc – n c
Soluţie:
2
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
16 g 43 c 66 cc = 16, g 4366.
Conform relaţiei (A.1) αº = 0,9 α’ g
1 6 • 4 3 6 6 X 0 • 9 = afişaj 14°,79294
tg = - ctg tg = + tg tg = - ctg
3
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
DEG GRA
RAD
DEG GRA
RAD
DEG GRA
RAD
DEG GRA
RAD
1 2 1 • 6 2 4 7 tg afişaj - 2,82984000
4
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
SOLUŢIE:
Observaţie: iy se va exprima în unităţi centesimale, iar n se va aplica
5
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
Soluţie:
Y
II 90° I
tg ctg
cos
tg
cos I =
ctg
II sin
sin
0° X
180° 360°
III
IV sin tg
sin
III
cos IV
tg
cos
270°
Cadran I II III IV
Unghi
I II III IV
+ 100g + 200g + 300g
Funcţia
sini + sin + cos - sin - cos
cosi + cos - sin - cos + sin
tgi + tg - ctg + tg - ctg
ctgi + ctg - tg + ctg - tg
6
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
1 f(x)
3
2 x
2 2
0
-1
Fig.nr.1.7 Graficele de variaţie
Monotonia (interval)
R 2 3 5 7 5 4 3 5 7 11 2
6 4 3 2 3 4 6 6 4 3 2 3 4
A
3
D
0
120
Funcţia
135
150
180
210
225
240
270
300
315
330
360
30
45
60
90
sin 0 1 2 3 1 3 2 1 0 -1 - - -1 - - - 0 2
2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 1
2 2 2 2 2
co 1 3 2 1 0 -1 - - -1 - - -1 0 1 2 3 1 2
2 2 2 2 2 3 3 2 2 2 2 2
s
2 2 2 2
tg 0 3 1 3 - -1 - 0 3 1 3 - -1 - 0
3 3 3 3 3 3
3 2
ctg + 3 1 3 0 - -1 - + - 1 - 0 - -1 -
3 3 3 3 3 3 3
3 3 3
7
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
Soluţie:
Y
IV 400° 0° I
tg tg
tg
sin
I = sin
ctg
ctg
cos IV cos
0° X
300° 100°
DAB .
=175,3cos8g51c
= 173,86 m.
8
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
LA
B ZAB
Z
A DA B
AB B’
B
Z
Nivelul de referinţă
A
(măsurate).
10. Să se calculeze DAB ,ZAB , ZB dacă se cunosc:
Soluţie;
DAB = LABcosAB = 217,47 m.cos 12g17c = 213,51 m; (1.10)
9
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
b. Elemente unghiulare
12. Care este unghiul orizontal corespunzător următoarelor gradaţii pe
cercul orizontal al teodolitului:
CA = 117g51c + ng; CB = 247g58c .
Cerc orizontal
400g 0g gradat
300g 100g
CB CA Jalon
Jalon
200g
A
B
10
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
Soluţie:
i i
trepied
I B II B
A A
a b
Măsurarea unghirilor verticale: a) în poziţia I, b) în poziţia II
h S
B
’
ZAB
i i
A
Fig.nr.1.14 Măsurarea unghiurilor verticale, cazul vizei
la o înălţime (S) diferită de cea a instrumentului (i)
11
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
h + i = S + ZAB (1.14)
ZAB
sin = ------- (2.14)
LAB
h
sin’=-------- (3.14)
LAB
, LAB sin’ + i - S
Deci: LAB sin + i = LAB sin + S => sin =-------------------------
LAB
Unghiul ’ se va determina conform principiului utilizat la problema
anterioară:
100g00c - 88g54c + 311g46c - 300g00c
’ = -------------------------------------------------- = 11g46c
2
12
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
YAB
tgAB = --------- (1.15)
XAB
Y = 100 m
Y = 200 m
X
XBI BI
BIV X = 200 m
XBIV
ABI
ABI
ABII
XA ABIV
XBII X = 100 m
BII
ABIII
XBIII
BIII
BIII
YBIV YBIII YBII YBI Y
YABI +60,88
tgABI .= --------- = ----------- = + 0,4802929
XABI +126,72
13
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
YABII +50,88
tgABII .= --------- = ----------- = - 2,01425178
XABII -25,26
1
tg = ----------------- = 2,72260361 => = arctg 2, 72260361,
0,36729548
14
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
15
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
y = 100 m
y = 200 m
y = 300 m
N
x = 300 m
XCI CI
CIV ACI
XCIV
ACIV ACII
XA x = 200 m
XCII ACIII CII
x = 100 m
XCIII CIII
YA Y
YCIV
YCIII
YCII
Y CI
16
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
17
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
350
X=200 m
D
3 40
5
34
B
X=150 m
X=100 m A
Y=200 m
Y=250 m
Y=300 m
YMA A
XMA
X = 100m
M
Y = 200m
Fig.nr.1.18
18
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
82
81
46°20’30”
23°59’ 88 89
Scara 1:25.000
19
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
82
F
y x
30” ()
”
81
46°20’30”
23°59’ 88 89
20
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
DAB = 97,46 m.
Se observă că se îndeplineşte condiţia D ABGRAFIC - DABANALITIC ≤ T (1.20)
unde în acest caz T = 0,2 mm x N = 0,2 m . (2.20)
21. Prin metoda grafică, se va determina orientarea direcţiei AB = AB.
Soluţie :
Cu ajutorul raportorului centesimal se măsoară AB, obţinându-se:
AB = 47g20c.
22. Să se calculeze prin metoda analitică, valoarea orientării AB.
Soluţie:
YAB 65,8
tgAB = -------- = ---------- = 0,91515994
XAB 71,9
D
2S = Yi (Xi -1 - Xi +1) (2.23)
i=A
21
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
D
B
SI
C
SII
0 Y
Fig.nr.1.24 Determinarea surafetelor prin procedeul
trigonometric
22
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
23
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
AB . HADB AB . HABC
SABCD = SADB + SABC = ----------------- + ------------------ (2.25)
2 2
97,40 . 54.90 97,40 . 48,40
SABCD = ------------------ + ------------------- = 2673,63 + 2357,08 =>
2 2
SABCD = 5030,71 m.
26. Aplicând metoda grafică a paralelelor echidistante, să se calculeze
suprafaţa ABCD.
D
X
X
B
X
S2
bn - 1
bn
X
C
b3
S1
b1
b2
AX
a a a a a a a a
Fig.nr.1.26
Soluţie;
- pe un material transparent (calc) s-au trasat linii paralele şi
echidistante (a = 1cm);
24
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
unde : A = a . n (2.26)
n n
Bi = bi . N (3.26)
i=1 i=1
D
a B
a
1 2 3 4
a
a 5 6 7 8
a 9 10 11 12 13 14
a 15 16 17 18 19 20
a 21 22 23 24 25 26
a 27 28 29 30 C
a
a
A
a a a a a a a a a a
Fig.nr.1.27
25
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
Soluţie:
SABCD = A²(n1 + n2) (1.27)
A = a . N = 1 cm . 1000 = 10 m;
n1 = 30 (nr. de pătrate întregi);
n2 = 20,3 (nr. de pătrate aproximate)
Deci, SABCD = 100 m² x 50,3 = 5030 m².
Observaţie: Problemele nr. 23 – 27 au drept scop concretizarea prin
exemple practice a unor metode ce servesc la determinarea suprafeţelor
de planuri şi hărţi.
Desigur că în practică, de la caz la caz, se va utiliza metoda
corespunzătoare, în funcţie de elementele cunoscute, de întinderea suprafeţei,
de scara planului, de conturul (sinuos, poligonal etc.) al suprafeţei.
26
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
671
663
350
992 656
a. b.
659
422
392 328
370
V3
240
387
27
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
V V V2
V1
V
380 680
370 1000 670
660
360
650
350 640
Fig.nr.2.28 a) b) Fig.nr.2.29
540
535
440
530
435 670
540
430
535 425
530 660
371 390
392
328
370
240
387
28
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
Fig.nr. 2.34
12
Vom obţine : ZB = 340 + ---- (m) = 340,67 m.
18
35. Care este valoarea pantei liniei terenului între punctele A şi B?
Soluţie :
ZAB ZB – ZA
PAB = tg = ------- = ----------- (1.35)
DAB DAB
340,67 – 347,00
Deci PAB = -------------------- = - 0,0650
97,40
sau PAB % = 100 PAB = -6,50% (2.35)
36. Ce valoare medie are panta în zona punctelor A,B,C şi D?
Soluţie :
În zona punctului D, vom considera curbele de nivel situate de o parte
şi de cealaltă a punctului (3-6 curbe). EF reprezintă linia de cea mai
mare pantă a zonei D
ZEF ZF – ZE
PD = ------- = ----------- (1.36)
DEF dEF . N
29
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
350 – 345 5
Deci PD = --------------- = -------- = 0,125 (sau 12,5%)
0,04 x 1000 40 m
F
xD
Fig.nr.1.36
345
340
A
x XB
1 2 3 4 5 6
Soluţie:
E E
Pmax = ---------- = ------------ (1.37)
Dmin dmin x N
E E
Pmin = ---------- = ------------ (2.37)
Dmax dmax x N
În cazul prezentat:
30
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
1m 1m
Pmin = P56 = ---------------- = -------- = 0,0476 sau Pmin % = 4,76%
0,021 x 1000 21 m
1m 1m
Pmax = P23 = ---------------- = -------- = 0,0909 sau Pmax % = 9,09%
0,011 x 1000 11m
38. Să se traseze o linie de pantă impusă P0% = 5% + 0,n% între punctele
A şi B.
X xB
x
A
Soluţie:
100 x 100 cm
P0% = ----------------
d0 x 1000
10 cm
P0% = --------
d0
10 cm
d0 = ------- = 2 cm.
5%
Cu valoarea calculată (d0) în compas, din aproape în aproape, pornind
de la punctul A se trasează una sau mai multe variante ale liniei P0%.
31
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
Solutie
Z (n) Profil longitudinal AB
348
Scara distantelor 1:500
347
Scara cotelor 1:100
346
345
344
343
342
341
340 D (n)
Numar punct A 1 2 3 4 5 6 B
340,67
Cota
347
346
343
345
344
342
341
partiale 19 8 12 17 14 21 6,4
Distante
cumulta 0 19 27 39 56 70 91 97,4
pAB % = - 6,5
Panta %
340
D (n)
330
Numar punct 1 2 3 4 5 E 6 7 8 9
Cota
341,8
345,3
343
344
345
343
342
342
344
345
Distante I4 I5 I 8 I 7 I 1I 7 I 8 I 4 I 6 I
4
3
2
a C
1
32
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
1
1’
8
1”
7
20
0
6
8’ 0 3
9’ 4
1’’’ 2
5
10 5’
5”
Fig.nr.1.41 Teodolitul -
tahimetru Theo 080
33
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
34
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
1 7 8 9 5 2
b
x x 01 x x 02 x
4
a (variabil
3
p’ (constant)
35
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
V
109 108 107
91 92 93
114
86 115
85 116
84
Hz
V
85 84
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
218 217
Hz
36
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
Soluţie:
V : 84g86c90cc;
Hz: 218g13c70cc.
Observaţie: Câmpul imaginii microscopului cu scăriţă, permite
estimarea zecilor de secunde.
46. Să se prezinte schiţa imaginii microscopului cu scăriţă pentru citirile:
V : 372g51c20cc + ngnc;
Hz : 246g77c40cc + nc;
Soluţie:
Similar cu schiţa microscopului cu scăriţă, din fig.1.45, se va prezenta
imaginea corespunzătoare citirilor precizate.
47. Prin schiţe şi explicaţii să se enumere etapele de efectuare a unei
măsurători cu teodolitul. Se vor evidenţia rolul şi importanţa fiecărei etape.
Soluţia problemei se va întocmi pe baza bibliografiei menţionate la
sfârşitul lucrării.
48. Care sunt şi în ce constau verificările şi rectificările teodolitului, ce se
efectuează înainte de întrebuinţare?
Observaţie: acceaşi precizare ca la problema anterioară.
b. Nivela topografică
49. Să se precizeze denumirea, rolul şi importanţa fiecărei piese ce intră
în componenţa nivelului rigid NI 030 Carl Zeiss Jena (fig.nr.1.49)
Soluţie:
1: luneta nivelului;
1’: obiectivul lunetei;
1”: ocularul lunetei:
1’’’:reticulul capsulat;
1IV: şurub de focusare.
2: nivela thorică;
37
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
1” 1’’’ 2 1 IV 1 1’
N N
0
H H
3’’’
3’
2”
3
2’ 4
4’
V
Fig.nr.1.49 Nivelul rigid - NI 030 C.Z. Jena
38
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
1” 1’’’ V 2’ 1IV 1 1’
O
H H
3’’’
4’ 4 V 3 3”
Soluţie:
Denumirea pieselor prezentate în figura nr.1.50 este asemănătoare cu cea din
cazul anterior.
51. In figura nr. 1.51 este schiţată imaginea obţinută cu ajutorul unui
instrument nivelitic cu lunetă, a unei mire centimetrice. Să se determine,
citirile corespunzătoare celor trei fire stadimetrice.
Soluţie:
19
Citirea pe firul
S
stadimetric de
18
sus:
M CS = 1879 (mm)
17
39
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
53. Dintr-o staţie de nivelment geometric s-a vizat mira aflată pe un reper
nivelitic. Măsurătoarea s-a efectuat cu un aparat Ni 004 VEB Carl
Zeiss Jena pe o miră de invar de 3 m (fig.nr.1.53). Să se afle citirea
corespunzătoare la miră şi micrometru
Soluţie:
Citirea constă din două părţi:
a : citirea pe miră = 755;
b : citirea la micrometru = 56;
TOTAL: 75556
Pentru a afla valoarea în metri:
- se scade constanta K = 60650 din citirea totală;
- se împarte la 20, valoarea anterioară.
40
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
75
5
16
76
6
17
41
+1
GH.M.T.RĂDULESCU
Viza cu firul de baza la TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
Firul de baza
originea mirei (+1,40 m
de la baza mirei)
1,40 m = V
Fig.nr.1.57 -1
Mira DAHLTA
planul reticular este compus dintr-o parte mobilă (ce serveşte la măsurarea
diferenţelor de nivel) şi o parte fixă neceară vizării şi determinării
distanţelor). V = 1,40
Cum se înregistrează citirile pe mira Dahlta, pentru calcularea diferenţelor de
nivel şi a distanţelor?
Soluţie: fig.nr.1.57.
’
Citiri:
48
la firul distanţă Cd =i = 0,420;
1,53 m
la firul de cote cu constanta Z47.48 Z48
k1 = + 10 : CZ1 = 0,278;
la firul de cote cu constanta
k2 = + 20 : CZ2 = 0,139.
58. Dacă din punctul de staţie 47 (Z47 = 321,432 m) s-a vizat mira
instalată47în punctul Z 47
48 şi s-au înregistrat valorile prezentate în fig.nr.1.57 se
cere să se calculeze Scara de distanţa orizontală dintre cele două puncte şi cota
corecţie Scara distanţelor
absolută a reperului
Carcasa prismei pentagonale
48.
fixe + pârghia sistemului de reducere
Prisma
NivelPrisma
de referinţă
pentagonală
Lupă
Soluţie; pentagona
lă fixă
Fig.n.r.1.58
Index de citire pe
Şurub macrometric scara distanţelor
al lunetei Colimator Piedică Şurub
Distanţa orizontală : D47.48 = Cd . 100 micrometric (1.58)
Deci D47.48 = 40,20 m; Buton pt.fixarea
Nivela thorică
Diferenţa de nivel: originilor pe cercul
orizontal + şaiba de
Ştift
Z47.48 = (i – v) + hm
Maleta de focusare
siguranţă
butonului
a
Nivela sferică + şurub (2.58)
h1 = CZ1 x 10 = 2,78 m macrometric al alidadei (3.58)
42
28
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
Z28
Nivel de referinţă
m (corecţia de reducere la orizont). S-a stabilit unghiul de pantă al terenului
= 15g 57c. Se cere să se calculeze
Fig.n.r.1.61
distanţa orizontală şi cota punctului 61.
Soluţie:
D = L - D (1.61)
Deci
D = 43,21 – 1,24 = 41,97 m.
Z’28.61 = L² - D² (2.61)
sau
Z”28.61 = Dtg (3.61)
Vor rezulta:
Z’28.61 = 10,277 m;
Z”28.61 = 10,474 m
Z’ + Z”
Z28.61 = -------------- (4.61)
2
deci, Z28.61 = 10,376 m.
Cota punctului 61:
Z61 = Z28 + Z28.61 (5.61)
Z61 = 338,937 m.
Probleme de planimetrie
Măsurarea directă a distanţelor
62. În cadrul unei lucrări topografice, s-a măsurat Jalon prin metoda directă,
distanţa orizontală dintre două puncte A şi . Să se calculeze această distanţă,
dacă se cunosc următoarele date ale măsurătorii:
l0 = 50Panglică
m (lungimea nominală a pangliciiFisăutilizate);
Întinzător topo
l1 = 28,43 mDinamometru
(distanţa înregistrată pe ultima panglică); Cui
n = 4 (numărul de panglici aplicate);
terenul
A
0 meste orizontal
50 m ( ≤ 5g).
B
Se va întocmi şi schiţa corespunzătoare măsurătorii.
ŢăruşDAB = n . l0 + l1 (1.62)
l 0
D AB
Se dau: l0 = 25 m;
l1 = 14,71 m;
n = 3;
Fig.nr.1.63. Măsurarea directă a distanţelor pe teren
= 9g21c.
înclinat
43
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
44
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
l0
362,471
Ce = (50,007 – 50) ----------- = 0,051 m
50
se aplică lungimii L, corecţia de etalonare:
L’ = L + Ce (3.65);
L’ = 362,471 + 0,051 = 362,522 m;
se determină corecţia de temperatură:
L’
Ct = lt ------ (4.65)
l0
L”( Fr - Fet )
Cp = ----------------- (7.65)
E . Asecţ (cm²)
362,555 (4-3)
în cazul problemei Cp = ----------------- = 0,002 m
2100000 . 0,1
Fir cu plumb
45
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
1951 + 993
C H
1472 = --------------- = 1472 (mm) M
2 C J
se constată că se înregistrează
direct distanţa orizontală ( = 0g).
se calculează distanţa orizontală : d = K . H = K(CS - CJ) (2.66);
deci D = 50 (1,951 – 0,993) = 47,900 m.
Punctele
i 61 şi 62 sunt situate pe un teren înclinat. La măsurarea prin metoda
tahimetrică a distanţei dintre aceste puncte s-au obţinut62valorile:
32
CS = 2652 – n (mm)
i D= 1,537 m;33
CM 61= 1537 (mm) D
= 9g61c + nc 2m = b
CJ = 0422 (mm) K = 100
43.44
46
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
În acest caz:
L
ctg ----- = -------- şi (1.69)
2 b
b
----
A C B
21 2
deci L = ctg ----- (m)
2
14g31c
L = ctg ---------- = 8,86 m
2
iar D = Lcos (2.69) de unde D = 8,86 . cos 6g14c => D = 8,82 m.
70. În fig.nr.1.70
D1 se prezintă modul cumD2s-a măsurat distanţa orizontală
dintre punctele A şi B, prin metoda DAB
paralactică cu baza la mijloc. Având la
dispoziţie datele măsurătorii să se determine DAB.
Se cunosc: 1 = 4g17c, 2 = 4g21c, 1 = 0g; 2 = 0g; b = 2m.
Fig.nr.1.70 Masurarea paralactica a distantelor cu baza la mijloc
Din figură: (teren orizontal) - schita
b
in plan.
1 L2
D1 = ctg----- L1
2
(1.70)
1 2
2
1
2
D2 = ctg----- (2.70)
2
DAB = D1 + D2 C (3.70)
Deci:
4g17c 4g21c
DAB = ctg -------- + ctg ---------
B
2 D1 D2
DAB
A = 30,522 + 30,232 = 60,754 m
71. Dacă terenul este înclinat, DAB iar valorile înregistrate în teren sunt 1 =
2g17c, 2 = 2g22c, 1 = 12g43c +nc, 2 = 8g16c, b = 2 m, care este valoarea
distanţei orizontale dintre punctele 26 şi 27 măsurate.
Fig.nr.1.71. Măsurarea paralalctică a distanţelor, cu baza la mijloc, (teren înclinat) - schiţa în secţiune.
Ca în cazul anterior, distanţa orizontală este constituită din cele două distanţe
parţiale D1 şi D2 .
Vizele spre bază fiind înclinate D1 şi D2 se vor determina prin intermediul
valorilor L1 şi L2 (distanţele înclinate).
1 2g17c
L1 = ctg ---- (1.71) L1 = ctg -------- = 58,670 m;
2 2
2 2g22c
L2 = ctg ---- (2.71) L2 = ctg ------- = 57,347 m;
2 2
D1 = L1cos1 (3.71) D1 = 58,670 .cos12g43c = 57,555 m;
D2 = L2cos2 (4.71) D2 = 57,347 .cos8g 16c = 56,877
m;
47 C
B DA
B Dc
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
1 DAB 2
ctg ----- = ---------- =>2 2
2 DCD b
-------
C2
DCD 1
DAB = ------- ctg ----- A
(2.72)
1 2 2
Teodolit D
17,76 2g62c
1
DAB = --------- ctg ---------
2 2
DAB = 431,577 m.
73. Prin metoda prezentată anterior, s-au preluat şi valorile necesare
determinăriiB
distanţei D41.42 D. ABAcestea sunt:
1 = 2g84c + nc , 2 = 8g61c - nc , b = 2 m, 1 = 12g62c , 2 =
10g18c.
Fig.nr.1.73. Măsurarea paralactică a distanţelor - cu bază auxiliară (teren înclinat) schiţa în
Soluţie (vezi fig.nr.1.73) perspectivă
48
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
Tabelul 1.75
Staţie
1 2 3 4 5 6 7 8
4 5 41.22.16 241.22.10+nc . . 5
c
6 127.18.73-ng 327.18.75- ng . . 4 6
Soluţie:
Metoda: “diferenţelor de citire”, două poziţii ale lunetei;
Numărul de unghiuri măsurate dintr-o staţie: unul;
Mod de calcul:
22c16cc + 22c10cc
M5 = 41g (------------------------) = 41g22c13cc (col. 5, prima linie);
2
18c 73cc + 18c75cc
M6 = 127g (-----------------------) = 127g18c74cc (col. 5, a doua
linie);
2
= M6 – M5 = 127g18c74cc - 41g22c13cc = 85g96c61cc (coloana
7)
49
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
vizat Co
d
1 2 3 4 5 6
8 00 . 00 . 00 8
7 9 64 . 17 . 30 7 9
+nc
Soluţie:
Metoda: “zero în coincidenţă”, o singură poziţie a lunetei;
Numărul de unghiuri măsurate dintr-o staţie: unul;
Mod de calcul:
= C9 – C8
= 64g17c30cc - 00g00c00cc = 64g17c30cc (coloana 5).
Deci, se măsoară direct unghiul orizontal.
Punct vizat
1 2 3 4 5 6 7 8
10 11 00.00.00 200.00.00 . . 11
1 121.64.17+n 321.64.23 . .
2 g 10
1
2
Soluţie:
Metoda: “zero în coincidenţă”, două poziţii ale lunetei;
Numărul de unghiuri măsurate dintr-o staţie: unul;
Mod de calcul:
M11 = 00g00c00cc (coloana 5);
64c17cc + 64c23cc
M12 = 121g(-------------------------) =121g64c20cc (coloana 5);
2
= M12 - M11 = 121g64c20cc (coloana 7).
50
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
22 i=1,32
1 2 3 4 5 6
21.22
17. 00
+nc
Mod de calcul:
= 100g00c00cc - Z;
deci = 100g00c00cc - 98g17c00cc = 1g83c00cc (coloana 5).
Punct vizat
Staţie
79. Tabelul1.79
Citiri pe eclimetru (Z) Unghi vertical Observaţii
Cod
(V sau ) Schiţă
Poz.I (ZI) Poz.II (ZII)
g c g c cc g c
cc cc
23 i = 1,43
24 i = 1,43
1 2 3 4 6 7 8
23.24
Soluţie:
Metoda: determinării unui unghi vertical prin două poziţii ale lunetei;
Unghiul măsurat: declivitatea terenului (i STAŢIE = i VIZĂ).
Mod de calcul:
I = 100g00c00cc - Z I = 13g71c50cc
II = Z II - 300g00c00cc = 13g72c00cc
I + II
= ----------- = 13g71c75cc (coloana 6).
2
Tabelul nr.1.80
51
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
26 i=2,02
1 2 3 4 5 6
V25..26
12. 00
+ng
Soluţie
Metoda: determinării unui unghi vertical printr-o singură poziţie a
lunetei;
Unghiul măsurat: unghi vertical;
Mod de calcul:
V = 100g – Z
Deci V = 100g00c00cc – 64g12c00cc = 35g88c00cc (coloana 5).
Tabelul nr.1.81
Citiri pe eclimetru (Z) Unghi vertical Observaţii
Cod
(V) Schiţă
Poz.I (ZI) Poz.II (ZII)
9/ S = 6,21
8/ i = 1,46
1 2 3 4 6 7 8
V8.9
52
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
2
= 21g12c50cc (coloana 5)
C 1c50cc
Cu = ----- = --------- = - 30cc (4.82)
n 5
n = numărul de puncte măsurate;
53
11 12 13 14 15
Soluţie
În figura alăturată se prezintă descrierea topografică pentru reperul nr.9.
Se indică distanţe la reper topo – puncte caracteristice (colţuri de clădiri,
diferite instalaţii etc.)
Aceste distanţe se preiau de la caz la caz, din teren sau din documentaţia
avută la dispoziţie.
Soluţie
Orientarea de bază :
Y12 Y2 -Y1
tg12 = ------- = ---------
X12 X2 -X1 Scara 1:500
tg12 = 39,623145
deci:
12 = 98g39c37cc
şi 21 = 298g39c37cc = 12 + 200g
Orientările laturilor noi:
1A = 12 - = 98g39c37cc - 24g17c53cc = 74g21c84cc ;
2A = 21 - = 298g39c37cc + 61g43c28cc = 359g82c65cc ;
Y1A YA -Y1
tg1A = ------- = --------- = (XA -X1) tg1A = YA -Y1; (2.84)
X1A XA -X1
Y2A YA –Y2
tg2A = ------- = --------- = (XA –X2) tg2A = YA –Y2; (3.84)
X2A XA –X2
Y2 – Y1 + X1 tg1A - X2 tg2A
Deci : XA = -------------------------------------- (4.84)
54
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
tg1A – tg2A
55
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
56
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
57
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
CY 99 mm
CuY = ------- = ------------- = 0,756 mm / 1 m DRUMUIRE (14.86).
DiJ 130,934 m CORECŢIE
58
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
87. Pentru măsurarea unui detaliu planimetric din teren prin punctele sale
caracteristice (117 şi 118), s-a folosit ca latură de sprijin 21.22 (latură de
drumuire). Ridicarea s-a efectuat prin metoda coordonatelor polare.
10 m
Dacă se cunosc N coordonatele
22.117 punctelor 21 şi 22 de sprijin şi
elementele măsurate1 în teren 117(unghiuri118 şi distanţe) să se calculeze
coordonatele
21 punctelor
2
caracteristice.
Coordonatele punctelor de sprijin Elemente măsurate în teren
X21 = 649,770 m + n (cm); 22.21.117 = 1= 128g51c +
ng; 22
Y21 = 290, 473 m; 22.21.118 = 1= 128g51c +
ng; 22.21
X22 = 627,211 m; D22.117 = 46,52 m = D1;
Y22 = 336,730 m – n(cm). D22.118 = 61,27 m = D2.
Fig.nr.1.87 Radierea detaliilor parametrice
Soluţie:
se calculează orientarea de bază (sprijin) 22.21 :
Y22.21 Y21 -Y22
tg22.21 = ---------- = ----------
X22.21 X21 -X22
290,473 – 336,730
tg22.21 = --------------------- =
649,70 – 627,211
- 46,257
= ------------= - 2,0504898
22,559
=>22.21 = 328g88c66cc.
59
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
6m
Pct.măsurat
1 2
Originea
Tabelul nr.1.88
28-29 Latura
5 6
Y3 X3
Elemente măsurate 28 3 4 29
8m
X Y Observaţii – Schiţe – Date
11m
(m) (m) iniţiale
+ Y
1 6,27 10,52 +n(m)
2 6,27 18,64 Coordonatele punctelor de
3 12,17 21,73 sprijn
28 4 12,17 37,84 X(m) Y(m)
5 21,58– n(m) 43,28 28 682,272
6 21,58– n(m) 61,74 273,622
29 682,272
343,657
Soluţie
În acest caz, latura12’ de sprijin este paralelă 14’ cu abscisa sistemului de
coordonate local utilizat. Coordonatele punctelor noi se vor calcula astfel:
Xi = X28 Xi (1.88)
21 În funcţie de poziţia detaliului faţă de latura de sprijin.
Yi = Y28 + Yi (2.88)
Dacă latura de sprijin nu este paralelă cu una din axele de coordonate –
radierea echerică se calculează ca radierea polară.
Din punctul de staţie
1222, s-au 13’
măsurat prin metoda radierii tahimetice o serie
de detalii existente în zonă (fig.nr.1.89). Ca bază de sprijin s-a folosit latura
de drumuire 22.21. Elementele măsurate în teren (tabelul 15’
nr.1.89) vor fi
utilizate pentru calcularea coordonatelor absolute ale punctelor radiate.
22
Tabelul 1.89
Staţi Viză Limb Eclimetr Miră Unghi Unghi D(m Pct
e u (mm) orizon vertic ) .
CS tal al
C
22
M
CJ
21 00 00 - - - - - -
i= 1,53 m
00
12’ 71 27 100 00 1826 12
00 00 15
20
1214
60
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
Soluţie:
În cazul radierii tahimetrice distanţele se obţin indirect (tahimetric). Celelalte
elemente privind operaţiile din teren şi de la birou sunt similare cu cele
întâlnite la radierea planimetrică.
Etapele de lucru vor fi:
Se determină unghiul orizontal i = Ci – C27 (1.89) unde Ci = citirea pe
limb spre punctul oarecare i;
Unghiul vertical i : i = 100g - Vi (2.89)
Vi = citirea pe eclimetru spre punctul oarecare i;
Distanţa orizontală D26.i: D26.i = KHcos² .i (3.890
K = 100 (constanta stadimetrică)
Hi= (CS - CJ )i (4.89)
Cu unghiul orizontal şi distanţa orizontală cunoscute, coordonatele absolute
ale punctelor radiate se vor obţine prin calculele prezentate la radierea
planimetrică.
Raportarea detaliilor
90. Să se raporteze la scara 1:1000, prin coordonate rectangulare reţeaua
de sprijin (drumuire planimetrică) de coordonate cunoscute (tabelul 1.90)
Tabelul 1.90
X(m) Y(m)
12 620,730 245,210
13 677,900 209,600
21 649,770 290,473
22 627,211 336,730 - n
14 647,270 + n 352,900
15 678,270 395,210 – n
Soluţie (fig.nr.1.90)
Etapele de raportare sunt următoarele:
pe o coală de hârtie (calc, coală milimetrică) se trasează caroiajul planului;
se trasează, pentru fiecare punct axele (abscisa, ordonata)
corespunzătoare(fig.nr.1.90)
61
Y 12 = 645,
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
Fig.1.90 Raportarea punctelor prin
coordonate rectangulare
62
GH.M.T.RĂDULESCU TOPOGRAFIE GENERALĂ – probleme şi aplicaţii practice
63