Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
____________________________________________
BIOTEHNOLOGII
ÎN ALIMENTA}IA ANIMALELOR
___________________________________________
MATERIAL DE LUCRU
I.D.
CUPRINS
Bibliografie..................................................................................................................... 160
Anexe ............................................................................................................................ 165
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 7 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 8 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 1
Cheltuieli mondiale pentru cercetare [i dezvoltare `n domeniul
biotehnologiilor (estimare, `n mil.$ SUA/an)(dup\ Lindner)(46)
BIOTEHNOLOGII
DOMENIUL
ÎN AGRICULTURĂ TOTAL
ALTE GENERAL
Semin]e Microbiologie Total
Privat 350 200 550 2150 2700
Public 250 100 350 950 1300
TOTAL 600 300 900 3100 4000
- 9 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 10 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 11 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Pe la jum\tatea anilor '60 se vorbea, tot mai des, despre na[terea unei "noi
biologii". Înmul]irea descoperirilor din biochimie, biologie, genetic\, microbiologie [i
enzimologie a creat premisele apari]iei biotehnologiilor moderne. Se consider\ c\
aceast\ etap\ nou\ a fost deschis\ prin câteva descoperiri de referin]\, intre care
descoperirea structurii ADN de c\tre Watson [i Crick (`n anul 1953) [i a tehnicii
de manipulare a materialului genetic (1973); legat de aceasta din urm\,
descoperirea endonucleazelor de restric]ie, a ligazelor [i a ac]iunii lor specifice, a
permis ca, pe baza cercet\rilor lui Smith, Nathans [i Arber, s\ se ajung\ la era
"geniului genetic", astfel reu[indu-se dep\[irea barierelor dintre specii sau crearea
unor noi grup\ri de gene [i chiar de organisme noi, reprogramate genetic
(organisme "tailor-made" / "croite" prin inginerie genetic\ special pentru un anumit
scop util).
Exist\ opinii conform c\rora stabilirea structurii ADN a oferit biologiei
dimensiunea cunoa[terii [i perspectivele oferite fizicii [i chimiei prin descoperirea
atomului [i a structurii acestuia.
Utilizarea tehnicilor moderne a permis atingerea unor performan]e
extraordinare, unele greu de b\nuit. O singur\ exemplificare ar fi crearea
sintetizatorului de gene ("ma[ina de gene"), comercializat `nc\ din anul 1981 [i
care face posibil\ sinteza rapid\ a unor fragmente relativ mari de gene, ce pot fi
apoi reunite pe cale enzimatic\.
Patentarea bioorganismelor produse pe cale artificial\ a fost permis\ de
c\tre Tribunalul Suprem al S.U.A., `nc\ din anul 1980.
Ingineria genetic\ este considerat\ a fi tehnica ideal\ capabil\ s\
amelioreze cantitativ [i calitativ capacit\]ile biosintetizante ale unor
- 12 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 13 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 14 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
A) BIOTEHNOLOGII INDUSTRIALE:
- 15 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
B) INGINERIE GENETICĂ:
C) BIOTEHNICI AGROZOOVETERINARE:
- 16 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 17 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 18 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 19 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 20 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
mod obi[nuit proteine toxice pentru larvele unor insecte), virusuri [i ciuperci - de
tipul celor din genul Beauveria, care provoac\ micoze teribile d\un\torilor
culturilor agricole, sau Arthrobotris, care secret\ un mucilagiu vâscos ce efectiv
"diger\" nematodele atinse.
- 21 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
===========================================
FERMENTAŢIA ALCOOLICĂ:
Bere (Saccharomyces cerevisiae, Sacch. carlsbergensis, Sacch. uvarum); cidru
(Sacch. cidri); vin (Sacch. cerevisiae); sake (Aspergillus oryzae, Lactobacillus [i
Leuconostoc spp., Sacch. cerevisiae) [i alte fermenta]ii de suc de fructe, alcooluri albe
etc.
PRODUCEREA DE POLIZAHARIDE:
Dextrani (Leuconostoc mesenteroides), levani, manani, xantani (Xanthomonas
campestris).
PRODUCEREA DE ANTIBIOTICE:
Peniciline (Penicillium chrysogenum); cefalosporine (Cephalosporium
acremonium); streptomicin\, kanamicine, tetracicline (Streptomyces spp.); gramicidin\
S (Bacillus brevis); polimixina B (Bacillus polymyxa); bacitracin\ (Bacillus subtilis).
- 22 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
DEPOLUARE:
Tratarea efluen]ilor industriali, a apelor uzate, a de[eurilor [i gunoaielor;
recuperarea [i recircularea de[eurilor biodegradabile.
- 23 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 24 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 25 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 26 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 27 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 28 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 29 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 30 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 31 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 32 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 33 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 34 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 35 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 36 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 4
Con]inutul `n aminoacizi esen]iali al proteinelor din fungi, bacterii [i drojdii,
comparativ cu alte proteine (`n g/100 g protein\)(dup\ Stancu [i Segal)(79)
Tabelul 5
Compara]ie `ntre con]inutul `n aminoacizi esen]iali al proteinei din drojdia furajer\ BP
(British Petroleum) [i al proteinei din f\ina de pe[te (dup\ Dexamir)(18)
S-a constatat faptul c\, totu[i, drojdiile cultivate pe n-alcani puri con]in
cantit\]i minime de compu[i aromatici policiclici [i anume mai pu]in de 5 ppb.,
respectând standardele IUPAC - prezentate `n tab. 6.
- 37 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 6
Standarde IUPAC privitor la toxicitatea biomasei microbiene (dup\ Raicu)(65)
==========================================
Benzopiran (ca indicator al prezen]ei
hidrocarburilor aromatice policiclice) ....................maxim 5 ppb.
Formaldehid\, metanol ..........................................maxim 20 ppb.
Pentru biomasa derivat\ din alcani:
- hidrocarburi totale ............................................ maxim 0,5 %
- hidrocarburi aromatice totale ............................maxim 0,05 %
==========================================
Tabelul 7
Standarde microbiologice IUPAC pentru POU de uz furajer (dup\ Einsele/Raicu)(65)
==========================================
Microorganisme num\r/gram produs
==========================================
Bacterii viabile (aerobe, total) 100 000
Streptococi grup D 10 000
Clostridia (total) 1 000
Clostridium perfringens 100
Mucegaiuri viabile 100
Enterobacteriacee 10
Staphylococcus aureus 1
Salmonella sp. 1/50 grame
==========================================
- 38 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 39 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 40 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 41 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 42 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- drojdia de bere, uscat\, este, probabil, una din cele mai r\spândite surse
proteice [i de vitamine din grupa B utilizat\ pentru producerea nutre]urilor
combinate, `n special a celor pentru p\s\ri, `n unele cazuri fiind folosit\ chiar ca
supliment natural de seleniu. Aceast\ drojdie, considerat\ subprodus al industriei
berii, este separat\ [i apoi, pasteurizat\ [i uscat\ la temperaturi ridicate, `n
instala]ii speciale. Practic, nu toat\ drojdia de bere este recuperat\ [i uscat\ `n
forma izolat\, `ntrucât o cantitate redus\ este eliminat\ odat\ cu reziduurile
nefolosibile, iar o alt\ parte, destul de `nsemnat\, se amestec\ cu cerealele
"uzate", ajungând `n uzul furajer `mpreun\ cu acestea (gen borhot de bere etc.).
Defini]ia din manualul AAFCO precizeaz\ pentru drojdia de bere uscat\, un nivel
al proteinei brute de minimum 35 %, inserând [i condi]ia conform c\reia
"produsele trebuie s\ fie etichetate `n conformitate cu con]inutul lor `n protein\
brut\";
- drojdia uscat\ provenind de la distileriile de cereale [i cea de la distileriile
pe baz\ de melas\ nu sunt atât de u[or disponibile industriei de nutre]uri (fiind
practic imposibil\ separarea drojdiilor de substrat), astfel c\ aceste drojdii pot
ajunge `n hrana animalelor numai `mpreun\ cu masa cerealelor "uzate" rezultate
`n urma procesului de distilare; practic, produsul este un concentrat impur din
celule de drojdie de panifica]ie cultivate pe melas\, iar cantit\]ile disponibile pentru
industria nutre]urilor sunt foarte mici;
- drojdia uscat\ Torula, dup\ defini]ia AAFCO, este drojdia din clasificarea
botanic\ Torulopsis, nefermentat\ [i uscat\; mai târziu, aceast\ drojdie a fost
reclasificat\ `n genul Candida. Produsul `n cauz\ este apropiat ca valoare
nutritiv\ de drojdia uscat\ de bere;
- "cultura de drojdie" ("Yeast Culture") este definit\ oficial de c\tre AAFCO
ca fiind un produs alc\tuit din drojdii [i din mediul pe care acestea s-au dezvoltat,
uscat de o asemenea manier\ `ncât s\ p\streze activitatea fermentativ\ a
- 43 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 44 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 8
Indici de calitate pentru drojdiile furajere (70)
Tabelul 9
Con]inutul unor produse de uz furajer pe baz\ de drojdii (dup\ Peppler & Stone)(57)
1) - valori din "Canadian Feeds" [i "NAS-NRC Atlas for Nutritional Data of U.S." (1971)
2) - valori raportate de produc\tori
3) - mg/pound (1 pound = 453 g)
- 45 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 10
Caracterizarea chimic\ [i nutritiv\ a drojdiilor furajere (dup\ Milo[ [i Dr`nceanu)(50)
MEDIUL DE CULTURĂ
SPECIFICAŢIE
Material Melas\ Le[ii N-parafine
lemnos bisulfitice
Con]inut chimic brut:
- 46 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 47 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 48 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 49 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 50 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 51 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 52 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 53 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 54 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Este cunoscut c\, `nc\ din anul 1914, `n scopul complet\rii cerin]elor
proteice ale animalelor s-a practicat `ns\mân]area paielor tocate ([i amestecate,
`n prealabil, cu s\ruri de amoniu), cu ciuperci din genul Aspergillus, sporind astfel
con]inutul `n proteine al paielor de circa 10 ori (de la 0,8% la 8-9% PB).
În prezent, cultivarea mucegaiurilor (fungilor) se face `ndeosebi `n culturi
submerse, pe diferite substraturi de hidra]i de carbon, cel mai adesea fiind utilizate
mucegaiuri din genurile Rhizopus, Fusarium, Cladiosporium, Penicillium [i
Aspergillus.
Folosirea fungilor `n producerea de proteine prezint\ o serie de avantaje fa]\
de celelalte microorganisme, datorit\, pe de o parte, structurii lor filamentoase -
care permite o separare u[oar\ de mediu dar asigur\ si propriet\]i fizice specifice,
utile mai ales pentru realizarea unor produse structurate - iar pe de alt\ parte,
datorit\ con]inutului mai redus `n acizi nucleici, comparativ cu bacteriile [i drojdiile.
Se apreciaz\ ca biomasa fungic\ con]ine 20-40% proteine, fiind bogata `n
vitamine din complexul B [i `n aminoacizi esen]iali - doar metionina [i triptofanul
g\sindu-se `n cantit\]i mai reduse; con]inutul proteinei fungice `n aminoacizi,
comparativ cu cel al proteinei FAO [i al drojdiilor furajere [i al bacteriilor, a fost
prezentat anterior, `n tab.4.
Digestibilitatea substan]ei uscate fungice (93%) [i valoarea biologic\ a
proteinei fungice (75) sunt mai mari decât la drojdii, dup\ cum [i con]inutul `n
aminoacizi sulfura]i - limitan]i pentru proteina fungic\ - este totu[i, net superior
celui din proteina celorlalte microorganisme. Prin suplimentare cu metionin\
(0,2%), valoarea biologic\ a proteinei fungice poate ajunge chiar la valori
apropiate de 100.
- 55 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 56 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
"Chetomina" este un alt produs proteic furajer de origine fungic\, ob]inut din
rumegu[ de plop pe care se cultiv\ micromicete din specia Chaetomium
megalocarpum (76).
În SUA se cultiv\ ciuperca Trichoderma viridae, atât pe frac]iunea
celulozic\ din dejec]ii, cât [i pe dejec]iile zootehnice ca atare; dup\ `ns\mân]area,
`nmul]irea [i dez-voltarea ciupercilor, din mediul cultivat se extrag enzimele
amilolitice - folosite apoi `n hrana p\s\rilor [i porcilor pentru sporirea digestibilit\]ii
nutre]urilor - `n timp ce frac]iunea r\mas\ se folose[te ca nutre] proteic (76).
Pe substraturi celulozice, mucegaiurile testate ( )
au permis ob]inerea unui procent de proteine de maxim 17,8%; rezultate bune
s-au ob]inut prin cultivarea mucegaiurilor pe melas\, respectiv `n cazul cultiv\rii
speciei Fusarium sporogenes, ob]inându-se un produs cu un con]inut de 35-40%
proteine (79).
Rezultate bune s-au ob]inut [i `n cazul folosirii zerului ca substrat nutritiv,
respectiv a lactozei ca surs\ de hidra]i de carbon, fiind cultivate astfel speciile
Penicillium roquefortii WR-16, Oospora lactis 15, Zygorohynchus meelleri [i
Rhizopus oligosporus. Cultivarea `n asocia]ie a mucegaiurilor [i a E. coli
permite cre[terea randamentului de producere de proteine la 23 g/l lactoser,
biomasa mixt\ ob]inut\ având o valoare biologic\ a proteinelor ridicat\ (95-97) [i
un con]inut bogat de vitamine din complexul B.
O serie de mucegaiuri au capacitatea de a se dezvolta pe hidrocarburi,
realizând un efect similar cu cultivarea drojdiilor: deparafinarea petrolului [i
acumularea de biomas\. Primele `ncerc\ri `n acest sens au fost efectuate cu
specia Penicillium expansum.
Cercet\torii japonezi au izolat de pe produsele petroliere din India,
mucegaiul Endomycopsis javaneuris, folosindu-l cu succes pentru cultivarea pe
petrol [i motorin\, biomasa ob]inut\ având un con]inut de 41,9 % proteine (79).
- 57 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 58 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 59 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 60 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 12
Randamentul productiv al spirulinelor (dup\ Ciferri, 1981, citat de Sasson)(74)
Asigurarea proteinelor din ra]ie (chiar `n propor]ie de pân\ la 100%) prin spiruline
determin\ la animale o rat\ de cre[tere normal\, neeviden]iindu-se anomalii sau efecte
patologice secundare la animalele `n cauz\.
Privitor la utilizarea biomasei de spiruline ca furaj, `n experien]e efectuate la
Sta]iunea de Cercet\ri Avicole INRA - Fran]a au fost puse `n eviden]\ efectele
fiziologice net favorabile ale administr\rii spirulinelor `n furajul g\inilor ou\toare,
rezultatele concertizându-se `n sporirea produc]iei de ou\, intensificarea culorii
g\lbenu[ului [i cre[terea con]inutului ou\lor `n vitamine. De asemenea, cercet\ri
efectuate `n Uzbekistan au eviden]iat efectul pozitiv al introducerii biomasei de spiruline
`n hrana puilor de carne, fiind prin aceasta favorizat\ viteza de cre[tere a puilor.
Folosirea spirulinelor `n alimenta]ia pe[tilor ornamentali are ca efect o colora]ie deosebit\
a acestora.
Pigmen]ii alba[tri din spiruline pot fi folosi]i `n industria alimentar\, acest tip de
colorant fiind destul de rar `ntâlnit `n alte produse naturale.
În concluzie, utilizarea microalgelor `n scopul producerii de protein\ furajer\ are
certe perspective (necesitând `ns\ condi]ii de mediu specifice), biomasa ob]inut\ având
nu numai un con]inut ridicat `n proteine ci [i alte calit\]i utile.
- 61 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
3.2. Aminoacizi
- 62 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 63 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 64 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 65 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 13
Producerea de aminoacizi de c\tre microorganisme mutante auxotrofe (dup\ Raicu [i
col.)(65)
AMINOACIDUL PRODUCŢIA
PRODUS MICROORGANISME (g/l mediu)
L-lizin\ Corynebacterium glutamicum 13
Brevibacterium flavum 34
Brevibacterium lactofermentum 20,2
- 66 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 67 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 68 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
A[a dup\ cum deja s-a ar\tat, aminoacizii de biosintez\ cei mai utiliza]i sunt
lizina, treonina [i triptofanul, la care se adaug\ acidul glutamic [i mai ales
metionina -aceasta din urm\ fiind `ns\ produs\ cu preponderen]\ pe cale chmic\.
Folosirea acestora `n alimenta]ia animal\ este reglementat\ `n Uniunea
European\ prin Directiva 471/82, care prezint\ produsele `nregistrate [i autorizate
`n acest scop
Avantajele introducerii aminoacizilor `n hrana animalelor sunt atât de ordin
nutri]ional, cât [i de ordin tehnic, ecologic [i economic; `n principal, aceste
avantaje rezid\ `n:
- 69 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 70 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 71 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Termenul de "enzime" a fost pentru prima dat\ folosit de c\tre Kuhne (`n
anul 1887) pentru a numi o substan]\ catalitic\ pe care a ob]inut-o din drojdii;
dup\ ce Sumner a cristalizat ureaza (`n 1926) demonstrându-i activitatea
catalitic\, s-a stabilit [i faptul c\ toate enzimele sunt, `n fapt, proteine. Ca atare,
cea mai simpl\ defini]ie a enzimelor poate fi c\ acestea sunt proteine cu
activitate catalitic\.
Activitatea catalitic\ a enzimelor este caracterizat\ de substratul specific
asupra c\ruia ac]ioneaz\ [i de produ[ii rezulta]i `n urma reac]iei catalizate, reac]ie
definit\ de interrela]iile substrat-produ[i; `n consecin]\, clasificarea enzimelor se
face `n primul rând dup\ natura reac]iei pe care o catalizeaz\ [i apoi, dup\
substratul [i produ[ii specifici. Astfel, Comisia pentru enzime a Uniunii
Interna]ionale de Biochimie consider\ c\ orice enzim\ apar]ine uneia din
urm\toarele clase:
1. Oxidoreductaze - catalizeaz\ reac]ii de oxidare-reducere, denumirea lor
sistematic\ fiind de "donor/acceptor oxidoreductaze" (ex. donor dehidrogenaza);
2. Transferaze - catalizeaz\ transferul unor grup\ri chimice de la o molecul\
la alta, fiind denumite sistematic "gruptransferaze" (ex. fosfotransferaze);
3. Hidrolaze - catalizeaz\ ruperea pe cale hidrolitic\ a leg\turilor C-C, C-N,
C-O sau O-P; reac]iile catalizate implicând dou\ substraturi, din care unul -
acceptorul - este `ntotdeauna apa, numele sistematic al acestor enzime va avea `n
vedere cel\lalt substrat asupra c\ruia ac]ioneaz\: "substrataze" (ex. proteaze,
celulaze, amilaze);
- 72 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 73 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 74 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 75 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 76 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Enzimele, fiind practic proteine, pot fi u[or denaturate/inactivate de unii factori, ca:
temperatur\ ridicat\, aciditate, alcalinitate, metale grele, al]i agen]i oxidan]i;
ad\ugate `n furaj, ele trebuie s\ reziste procesului de preparare a furajelor,
condi]iilor acide din stomac [i atacului proteolitic din intestinul sub]ire, fiind
selec]ionate `n acest sens, a[a dup\ cum s-a ar\tat anterior.
Stabilitatea poate fi `mbun\t\]it\ prin ata[area enzimelor pe substraturi
transportoare care le `ntre]in/protejeaz\ activitatea. Un astfel de proces (patentat),
incluzând un "agent stabilizator", a fost pus la punct de c\tre firma Cultor Ltd., din
Finlanda (fost\ FinnSugar Ltd.) [i folosit `n producerea premixurilor comerciale de
enzime furajere (35).
In ceea ce prive[te stabilitatea la temperaturi ridicate, rezultatele mai multor
cercet\ri indic\ clar men]inerea (`n propor]ie de 50-98%) activit\]ii enzimelor
ad\ugate `n hran\ chiar [i dup\ supunerea la temperaturi de pân\ la 95oC (16;35).
Proteazele fungice - ca de exemplu cele de Aspergillus - se pare c\ sunt
mai pu]in rezistente la temperatur\ `n compara]ie cu cele de origine bacterian\.
Rezultatele unor studii efectuate de firma Cultor au arat\t c\ atunci când
stabilizarea [i amestecarea enzimelor `n furaj este corespunz\toare, activitatea
enzimelor `n tractusul digestiv animal r\mâne ridicat\ timp de mai multe ore, atât
`n condi]ii de aciditate, cât [i de atac proteolitic.
`n ultimii ani au fost f\cute investiga]ii [i cu privire la efectul vitaminelor,
mineralelor [i a altor agen]i oxidan]i din premixurile de tip PVM `n care se
`nglobeaz\ preparatele enzimatice, asupra stabilit\]ii activit\]ii enzimatice pe
timpul depozit\rii.
Rezultatele experien]elor prin care s-a urm\rit stabilitatea la stocare a unor
enzime furajere incluse `n premixuri, au indicat pierderi semnificative `n activitatea
enzimatic\ `n timpul primelor dou\ luni dup\ introducerea preparatului
polienzimatic Avizyme `n premixul PVM [i respectiv, nici o pierdere `n activitatea
- 77 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 78 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 14
Enzime furajere existente pe pia]\ (dup\ Rotter [i col.)(72)
============================================
ENZIME DEGRADEAZĂ: SUBSTRAT ŢINTĂ INTRODUSE ÎN:
============================================
Proteaze Proteinele pân\ la Subproduse de `nlocuitori de
peptide/aminoacizi gr`u, gluten lapte cu soia
- 79 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 80 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 15
Experien]e pe tineret porcin cu hrana suplimentat\ enzimatic (dup\ Inborr)(35)
Tabelul 16
Rezultatele privind utilizarea de enzime `n ra]iile porcinelor (dup\ Inborr)(35)
==============================================
Sursa Ra]ie pe baz\ de Enzima `mbun\t\]iri1)
==============================================
Thomke [i colab.,1980 orz b-glucanaz\ LWG, FCR, DE*
Newman [i colab.,1980 orz amilaz\ LWG, FCR
orz decorticat amilaz\ LWG, FCR
Newman [i colab.,1983 orz decorticat amilaz\ DE*, DN* LWG, FCR*
Markstrom [i colab.,1985 orz b-glucanaz\ DE, DN, DP
Thacker [i colab.,1987 orz decorticat b-glucanaz\ DP, DE, LWG, FCR
Thacker [i colab.,1988 secar\ pentozanaz\ LWG*, FCR
Hogberg [i colab.,1983 porumb, [rot soia amilaz\ LWG, FCR
Graham [i colab.,1988 orz, t\râ]e b-glucanaz\ DDM*, DST, DP*,
pentozanaz\ DBG*, DF*
Graham [i colab.,1988 orz decorticat b-glucanaz\ DST*, DBG*
Inborr [i Ogle, 1988 orz celulaz\,amilaze,proteaze FCR, diaree*
==============================================
1) au fost `mbun\t\]i]i urm\torii indicatori:
LWG = spor `n greutate vie DP = digestibilitatea proteinei
FCR = consum specific de hran\ DN = digestibilitatea azotului
DDM = digestibilitatea subst.uscate DF = digestibilitatea gr\similor
DE = digestibilitatea energiei DST= digestibilitatea amidonului
DBG = digestibilitatea beta-glucanilor * = cu semnifica]ie statistic\
- 81 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 82 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 83 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 18
Efectele supliment\rii cu celulaze* a ra]iei bazate pe orz
decorticat, la pui broiler de g\in\ (dup\ Rotter [i col.)(72)
============================================
Furaj pe baz\ de : Consum de Greutate IC
furaj (g) corporal\ (g) (kg furaj/kg spor)
============================================
Gr`u 2910 1529 1,90
Orz decorticat 2941 1473 2,00
Orz + enzime (0-2 s\pt\mâni) 2978 1539 1,93
Orz + enzime (0-4 s\pt\mâni) 3047 1598 1,91
Orz + enzime (0-6 s\pt\mâni) 2992 1638 1,83
============================================
* produsul Allzyme C al firmei Alltech Inc., SUA.
- 84 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 85 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
hr\nite cu furaje (ex. [rot de floarea soarelui) cu un con]inut mai ridicat `n celuloz\
brut\ (HF = Height Fibre), produsele "Kemzyme W" (cu hemicelulaze, xilanaze,
beta-glucanaze, lipaz\ [i proteaz\ - pentru re]ete pe baz\ de grâu), "Kemzyme B"
(cu beta-glucanaze, alfa-amilaze, celulaze, lipaz\ [i proteaz\ - pentru ra]ii de
hran\ pe baz\ de orz), "Kemzyme PS" (pentru re]ete prestarter [i starter) [i
"Kemzyme Dry" (pentru re]ete standard) pentru monogastrice, sau produsul
"Kemzyme Dairy Dry" (un complex de enzime stabilizate: alfa-amilaz\, beta-
glucanaz\ [i celulaz\) special destinat rumeg\toarelor `n scopul cre[terii cantit\]ii
[i calit\]ii produc]iei de lapte, recomandat a fi utilizat `n doz\ de 15-30 g pe zi [i pe
animal (98).
Firma Rhone-Poulenc Nutrition Animale (cu reprezentan]\ [i `n România)
ofer\ urm\toarele produse enzimatice de uz furajer proprii: Rovabio PF P beta-
glucanase (2000 unit\]i AGL/g, sub form\ de pulbere) [i Rovabio PF LC beta-
glucanase (500 unit\]i ALG/ml, sub form\ lichid\), ambele destinate p\s\rilor cu
ra]ii pe baz\ de orz, [i Rovabio TR P xylanase (2000 unit\]i AXC/g, pulbere) [i
Rovabio TR LC xylanase (500 unit\]i ALG/ml, lichid) destinate alimenta]iei
p\s\rilor pe baz\ de grâu.
Produsul "Selfeed" al firmei japoneze Ghen Corp. este un complex
polienzimatic de uz furajer, con]inând proteaze (min. 1000 unit./g), amilaze (min.
7500 unit./g), celulaze (min. 4000 unit./g), lipaze (min. 300 unit./g) [i pectinaze
(min. 200 unit./g); experien]e efectuate la Bombay Veterinary College (India) au
demonstrat c\ suplimen-tarea hranei puilor broiler de g\in\ cu "Selfeed" (1 g/kg
furaj), a determinat reducerea semnificativ\ a consumului specific de furaj,
rezultând o sporire a profitului pe pas\re cu pân\ la 14% (66).
Alte dou\ "cocktailuri enzimatice" sunt produsele comerciale "Prowiko-B
2000 S" (con]inând 2000 UI beta-glucanaz\ + 80 UI alfa-proteaz\ + 25000 UI alfa-
- 86 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 87 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 88 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 89 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 90 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 91 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Fitazele desfac efectiv prin hidroliz\ grup\rile fosfat ale fita]ilor, moleculele
de fosfat fiind disponibile pentru absorb]ia `n intestin.
La monogastrice, fitazele (pu]ine, unele provenind chiar din semin]ele
ingerate [i altele produse de flora digestiv\ redus\) [i fosfatazele intestinale sunt
`n mod obi[nuit ineficiente pentru hidrolizarea fita]ilor din hran\, impunându-se un
aport exogen de fitaze. Fitazele suplimentate sunt de origine microbian\, mai
multe microorganisme fiind produc\toare ale acestor enzime, cele mai folosite `n
acest scop apar]inând genului Aspergillus. Se apreciaz\ `n general, ca suficient\
o suplimentare cu 800-1200 unit\]i enzimatice fitaz\ pe kg de furaj, ca alternativ\
la folosirea altor suplimente minerale cu fosfor; aceast\ suplimentare enzimatic\
permite cre[terea digestibilit\]ii fosforului din hran\ pân\ la 50% ([i chiar peste),
reducând cu 20-30 % excre]ia de fosfor `n dejec]ii.
Este interesant de remarcat faptul c\, `n timp ce fitazele vegetale (din
plante) sunt optim active la o valoare pH a mediuleui de aprox. 5 [i la o
temperatur\ de circa 50oC, fiind considerabil inactivate la temperaturi de peste 60-
70oC [i iremediabil inactivate la pH de 2.5, fitazele microbiene au o stabilitate mult
mai larg\ atât `n ceea ce prive[te temperatura cât [i valoarea pH a mediului `n
care ac]ioneaz\; ca atare, acestea din urm\ rezist\ mai bine `n cazul incorpor\rii
`n nutre]uri ce urmeaz\ a fi supuse unor procese prelucrative ce impun o cre[tere
a temperaturii la peste 70oC, r\mânând active de asemenea [i dup\ trecerea prin
stomac (unde pH-ul este foarte sc\zut, de ex. sub 2.5 la p\s\ri), ambele aspecte
conducând la o eficacitate superioar\.
Un preparat enzimatic pe baz\ de fitaze este produsul "Natuphos", realizat
de BASF & Gist-Brocades [i comercializat din anul 1991. Utilizarea acestui
produs `n hrana monogastricelor - `n special - determin\ o `mbun\t\]ire a utiliz\rii
fosforului din ingesta (antrenând astfel [i o cre[tere a utiliz\rii calciului), permite
reducerea propor]iei de suplimente minerale ce con]in fosfor (aspect economic
- 92 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 93 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 94 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 95 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 19
Aditivi furajeri recunoscu]i de U.E. (85)
============================================
Antibiotice (ca promotori de cre[tere)
Factori de cre[tere neidentifica]i
Coccidiostatice [i histomonostatice
Antioxidan]i
Substan]e aromatizante [i odorizante
Emulsifian]i, agen]i stabilizatori, lian]i
Agen]i coloran]i [i pigmen]i
Conservan]i, inoculan]i
Vitamine [i agen]i vitaminici
Oligo-elemente [i elemente urm\
Enzime (preparate enzimatice)
============================================
Tabelul 21
Aditivi furajeri neautoriza]i `n ]\rile U.E. (85)
============================================
Tetracicline
Peniciline + cefalosporine
Aminoglucozide (streptomicin\, neomicin\)
Macrolide (eritromicin\, oleandomicin\, lincomicin\)
Sulfamide [i trimethoprim
Nitrofurani (exceptând produsul Nitrovin)
Produse pe baz\ de arseniu sau deriva]i
Hormoni [i anti-hormoni
============================================
- 96 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 21
- 97 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 98 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 99 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 100 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 101 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 102 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 103 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
3.5. Probiotice
- 104 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 105 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 106 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 107 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 108 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 109 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 22
Lista principalelor microorganisme utilizate ca probiotice `n S.U.A. (dup\ Pendleton)(41)
S P E C I A S U R S A:
Rumen Alte surse
Aspergillus niger +
Aspergillus oryzae +
Bacillus coagulans +
Bacillus licheniformis +
Bacillus subtilis +
Bacteroides amylophilus +
Bacteroides ruminicola +
Bacteroides suis +
Bifidobacterium animals +
Bifidobacterium bifidum +
Bifidobacterium infantis +
Bifidobacterium longum +
Bifidobacterium thermophilum +
Lactobacillus acidophilus +
Lactobacillus brevis +
Lactobacillus bulgaricus +
Lactobacillus casei +
Lactobacillus cellobiosis +
Lactobacillus delbruekii +
Lactobacillus fermentum +
Lactobacillus lactis +
Lactobacillus reuterii +
Leuconostoc mesenteroides +
Pediococcus acidilacticii +
Pediococcus cerevisiae +
Pediococcus pentosacens +
Propionibacterium freudenreichii +
Propionibacterium shermanii +
Saccharomyces cerevisiae +
Streptococcus cremoris +
Streptococcus diacetylactis +
Streptococcus faecium +
Streptococcus intermedius +
Streptococcus lactis +
Streptococcus thermophilus +
- 110 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 111 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 112 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 113 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 24
Efectul streptococilor asupra unor agen]i patogeni
(dup\ Nemeskery, 1983 - citat de Chapman)(11)
AGENTUL PATOGEN Inhibare (%) datorat\
prezen]ei streptococilor
E.coli enteropatogen\ 80
Enterotoxine produse de E.coli 75
Salmonella sp./ var. animale 45
Shigella sp. 50
Pseudomonas 50
Clostridium perfrigens 100
- 114 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 115 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 116 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 117 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 118 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 25
Efectele unor probiotice asupra performan]elor de cre[tere la purcei
(dup\ Rychen [i Simoes-Nunes)(68)
Rezultate ob]inute
PROBIOTIC Cercet\ri (% fa]\ de lotul martor)
pe baz\ de `ntreprinse de
SMZ* IC*
Lactobacillus acidophilus, Pollman [i col. 1980 + 2,6 - 3,6
Lactobacillus plantarum [i Pollman [i col. 1980 + 9,7 - 4,4
Streptococcus faecium Collington [i col. 1990 0 0
- 119 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 120 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 121 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 122 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 123 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 124 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 125 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 126 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 26
Influen]a probioticului "Lacto-Sacc" inclus `n hrana broilerilor de g\in\ (11)
==========================================
Furaj administrat Lot Control + Lacto-Sacc
(1 kg/t furaj)
==========================================
Nr. pui 32 32
Spor `n greutate (g) 459,6 491,3
Furaj consumat (g) 993,4 990,9
Consum specific (IC) 2,16 2,01
==========================================
- 127 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 27
Efectul introducerii probioticului "Lacto-Sacc" `n hrana
p\rin]ilor de broiler de g\in\ (dup\ Sefton)(77)
==========================================
Furaj administrat Control + Lacto-Sacc
(1 kg/t furaj)
==========================================
Num\r indivizi 17000 17000
S\pt\mâni de produc]ie 43,2 43,0
% de ecloziune al ou\lor 83,3 85,7
Furaj / ou (g) 325 318
Furaj / pui (g) 390 371
Pui / tona de furaj 2564 2695
==========================================
- 128 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 129 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 28
Rezultate privind utilizarea probioticului BCA `n tratamentul
[i profilaxia enteropatiilor la animale (dup\ Berbinschi [i Ungureanu)(4)
==================================================================
Specia/ Uz profilactic Uz terapeutic
vârsta doza animale animale eficacitate doza animale animale eficacitate
ml/cap tratate protejate % ml/cap tratate protejate %
===================================================================
Vi]ei 30-100 10 10 100 50-120 3 3 100
1-360 zile
- 130 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 131 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 132 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 133 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 29
Compatibilitatea `ntre unele probiotice [i antibiotice / coccidiostatice (dup\ Castaldo)(9)
==================================================================
Antimicrobian (doza Bacillus (su[a)1) All-Lacc2)
compatibil\, g/ton\) CH200 CH201 BC768 inhibare:
===================================================================
Apramycin 2,3 2,3 2,3 - -
Acid arsanilic - - - 90 nul\
Bacitracin\ - - - 50 minim\
Zincbacitracin\ 50 50 50 - -
Carbadox 1,5 3,0 1,5 25 40 %
Clortetraciclin\ 7,o 7,8 7,8 50 80 %
Eritromicin\ 185 2,9 185 - -
Flavomicin\ - - - 454 minim\
Furazolidon 4,7 4,7 4,7 10 minim\
Lasalocid 22,5 22,5 720 - -
Lincomycin 200 12,5 200 4 nul\
Monensin 400 400 400 30 40 %
Neomycin 17,5 2,2 8,8 - -
Nicarbazin - - - 113 nul\
Nitrofurazon\ 7,8 7,8 7,8 - -
Novobiocin 5,5 5,5 5,5 - -
Nystatin 100 100 100 - -
Oxitetraciclin\ 15,6 7,8 7,8 - -
Penicilin\ 12,5 1,6 12,5 50 30 %
Rifampicin 1,6 1,6 1,6 - -
Streptyomicin\ 22,5 11,2 5,6 50 40 %
Sulfametazin 100 100 100 100 nul\
Tetraciclin\ 7,8 7,8 7,8 - -
Tylosin 15,6 15,6 15,6 50 80 %
Virginiamicin\ 1,6 1,6 6,2 - -
==================================================================
1) CH2oo = Bacillus licheniformis;
CH2o1 = Bacillus subtilis;
BC768 = Bacilus coagulans
2) Con]ine L.acidophilus (ATCC-33198) [i S.faecium (ATCC-19434)
- 134 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 135 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
3.6. Prebiotice
- 136 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 137 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 138 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 139 -
I.M. POP- Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 140 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 141 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 142 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 30
Efectele acidifierii apei de b\ut asupra performan]elor
purceilor `n]\rca]i (dup\ Cole)(14)
============================================================
Agentul acidifiant: Martor Acid Acid Acid Propionat
lactic propionic propionic de Ca
% `n ap\ -- 0,8 0,8 0,4 0,8
===========================================================
EXPERIENŢA A (1968)
Furaj ingerat (kg/zi) 1,009 1,027 0,927 0,931
Spor mediu (kg/zi) 0,372 0,409 0,355 0,345
I.C.(kg furaj/kg spor) 2,72 2,53 2,68 2,70
EXPERIEN]A B (1970)
Furaj ingerat (kg/zi) 0,909 0,973 0,882 0,991
Spor mediu (kg/zi) 0,336 0,372 0,323 0,409
I.C (kg furaj/kg spor) 3,01 2,76 2,80 2,42
=============================================================
* acidifiere efectuat\ timp de 4 s\pt\m`ni dup\ `n]\rcarea purceilor la v`rsta de 56 de zile
- 143 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 31
Rezultate privind utilizarea produsului "Acid-Pak 4-Way" la tineret porcin
=====================================================
Specificare Experien]a 1 Experien]a 2
=====================================================
Acid-Pak 4-Way `n ra]ie - 1% - 1%
valoarea pH a hranei 5,78 5,49 5,58 5,01
spor mediu zilnic (g) 299 332 388 418
I.C.(kg furaj/kg spor) 1,74 1,57 1,61 1,60
======================================================
- 144 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 145 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Tabelul 32
Efectele acidifierii apei de b\ut la puii broiler de g\in\ (Sefton, 77; Chapman, 11)
Specificare Lot martor Lot experimental
(+ Acid-Pak 4-Way)
=====================================================================
Experien]a C**
- nr. pui `n experien]\ 20 000 20 000
- mortalitate (%) 3,10 2,90
- I.C.(kg furaj/kg spor) 1,96 1,91
Experien]a D**
- nr. pui `n experien]\ 60 000 60 000
- mortalitate (%) 3,50 3,00
- I.C.(kg furaj/kg spor) 1,95 1,91
=====================================================================
*
- Acid-Pak 4-Way `n apa de b\ut (1 lb/128 galoane ap\), `n perioada 1-7 zile
**
- Acid-Pak 4-Way `n apa de b\ut (1 lb/128 galoane ap\), continuu `n perioada
1-7 zile [i apoi o dat\ pe s\pt\mân\ pân\ la sacrificare
Alte cercet\ri (37) au studiat efectele ad\ug\rii de acid propionic `n hrana puilor
broiler de g\in\, atât asupra microflorei intestinale, cât [i asupra performan]elor de
produc]ie ale acestora [i asupra caracteristicilor carcasei. Ad\ugarea de acid propionic
(0,2%, 0,4% sau 0,8%) nu a influen]at semnificativ greutatea corporal\ la vârsta de 49 de
zile, valorificarea hranei sau propor]ia de gr\sime `n carcas\, la nici unul dintre sexe; s-a
- 146 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 147 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 148 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 149 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Experien]e efectuate pe animale - cele mai multe la porcine, dar [i la taurine, ovine,
caprine, - au eviden]iat cu claritate faptul c\ prin folosirea unor arome furajere se poate
m\ri semnificativ ingestia de hran\, crescând corespunzator [i performan]a productiv\ a
animalelor.
Astfel, utilizarea aromelor furajere `n nutre]urile combinate "starter" pentru purcei
este, deja, foarte raspândit\, cunoscându-se c\ este imperios necesar ca ace[tia s\ consume
hrana uscat\ cât mai devreme posibil pentru a dep\[i cu succes `n]\rcarea [i a realiza
performan]e ridicate de cre[tere `n continuare. Or, s-a stabilit faptul c\ purceii sugari
recunosc imediat aroma specific\ laptelui de scroaf\ [i sunt puternic atra[i spre consumul
furajelor impregnate cu aceast\ arom\; de asemenea, un rol asem\n\tor `l au `ndulcitorii.
Utilizarea aromelor furajere nu este limitat\ numai la aceast\ categorie de porcine;
ele pot fi folosite cu succes la porcii destina]i `ngr\[\rii pentru a "masca" mai ales
schimb\rile de structur\ [i valoare a ra]iei, men]inând un nivel ridicat al ingestiei [i
implicit, al performan]ei de cre[tere.
Între cele mai folosite substan]e aromatizante se impune a fi men]ionate [i esen]ele
sintetice de c\psuni, fragi, vanilin\, alaturi de vanilie, cacao, ani[ [i diferite uleiuri eterice
vegetale naturale; desigur, o mare parte dintre acestea nu se produc pe cale biotehnologic\,
acestea fiind prezentate doar `n contextul tematicii abordate, cu caracter informativ.
- 150 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
matern, cât mai de timpuriu [i `n cantit\]i cât mai mari,pentru a dep\[i u[or criza de
`n]\rcare [i a le `mbun\t\]ii performan]ele de cre[tere.
Sucroza a r\mas elementul de referin]\ cu care se compar\ caracteristicile noilor
substan]e sau produse edulcorante, care trebuie s\ corespund\ urm\toarelor condi]ii de
calitate: - s\ aib\ acela[i gust ca [i sucroza;
- s\ aib\ con]inut caloric redus `n condi]iile unei mari puteri de `ndulcire;
- s\ nu fie toxici pentru om sau animale;
- s\ fie competitivi sub aspect economic;
- s\ corespund\ legisla]iei `n vigoare privind aditivii furajeri.
În func]ie de activitatea lor, `ndulcitorii produ[i [i folosi]i `n mod obi[nuit pot fi
`mp\r]i]i `n trei categorii:
- `ndulcitori "clasici", ca melasa, glucoza, zaharoza, dextroza, sucroza;
- `ndulcitori "acu]i" (HIS - High Intensity Sweeteners), care ofer\ imediat un intens
gust dulce pe o perioada scurt\ (a[a cum este, de exemplu, zaharina sodic\) [i
- `ndulcitori "poten]atori", reprezentând substan]e cu o capacitate de `ndulcire mult
mai mare decât a sucrozei (de ex. NHDC - neohesperidin dihidrocalona - are o capacitate
de `ndulcire de 1500 de ori mai mare decât a sucrozei) [i a c\ror denumire indic\ faptul c\
sunt folosi]i (`n propor]ii foarte mici) `n combina]ie cu `ndulcitorii clasici sau acu]i - [i chiar
[i cu unele arome - pentru a produce un gust dulce mai intens, mai durabil, mai atr\g\tor;
acest mod de ac]iune sinergic corespunde termenului de "poten]are". De asemenea, ace[tia
au [i cpacitatea de a "masca" unele gusturi nedorite, cum ar fi gustul amar sau metalic tipic
asociat zaharinei.
Dintre cei mai folosi]i `ndulcitori naturali men]ion\m: xilitolul (produs pe cale
chimic\ din xilan, cu putere de `ndulcire egal\ cu a sucrozei), xilofructoza (dizaharid
sintetizat cu ajutorul unei enzime produse de Penicillium frequentans) [i de curând,
taumatina, substan]\ puternic edulcorant\ (de peste 2000 de ori mai dulce decât sucroza [i
de aproape 100 000 de ori mai dulce decât zaharul) produs\ biotehnologic cu ajutorul
- 151 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Vitaminele sunt substan]e organice importante pentru organismul animal prin rolul
lor func]ional, f\r\ a avea `ns\, rol structural sau energetic. Al\turi de enzime [i hormoni,
vitaminele fac parte din grupa catalizatorilor biologici, contribuind la stimularea [i reglarea
- 152 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 153 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
a[a de exemplu, bacteria Ashbya gossyppii poate sintetiza de 20 000 de ori mai mult\
riboflavin\ (vit. B2) decât `i este necesar pentru cre[tere, `n timp ce unele mutante de
Pseudomonas denitrificans pot produce de 50 000 de ori mai mult\ ciancobalamin\ (vit.
B12) decât tipul normal (65; 74).
Pe cale biotehnologic\, prin microbiologie industrial\, se produc mai multe
vitamine, `ntre care cele specifice complexului vitaminic B (tiamina, riboflavina [i
ciancobalamina fiind produse `n cele mai mari cantit\]i), vitaminele K [i acidul L-ascorbic
(vitamina C); de asemenea, o serie de microalge pot fi folosite pentru producerea de
carotenoizi cu efect de provitamine A, dar care pot fi folosi]i [i ca pigmen]i (coloran]i) `n
alimenta]ia animal\ (`ndeosebi `n alimenta]ia p\s\rilor [i a pe[tilor ornamentali).
În cazul provitaminelor A, procedeele biotehnologice de ob]inere a carotenoizilor
folosind culturi de microalge (beta-carotenul din Dunaliella bardawil reprezint\ 10% din
greutatea uscat\ a algei) sau ciuperci (Blakeslea trispora sau drojdii Rhodotorula) sunt
`nc\ prea costisitoare, fiind preferat\ extragerea din morcovi, citrice sau lucern\ sau sursele
directe de vitamin\ A - gr\simea din ficatul unor pe[ti marini ("ulei de pe[te"), ficatul
animalelor abatorizate etc.
Dintre vitaminele K, prin sintez\ microbian\ se ob]ine vitamina K2 (farnochi-non\),
principalele microorganisme produc\toare fiind din genul Bacillus (B. subtilis, B.cereus,
B. mycoides, B. proteus, B. flexeneri, B. aerogenes), al\turi de Sarcina luteea,
Staphylococcus aureus, Mycobacterium tuberculosis, Proteus vulgaris [i Escherichia
coli.
Tiamina (vit. B1) este produs\ microbiologic de c\tre microorganisme specifice
florei intestinale, cum sunt Bacillus proteus, B. mesentericus, B. aerogenes, B. vulgatus
sau E. coli, dar [i de al]i germeni, `ndeosebi de drojdii (ca Saccharomyces cerevisiae);
exist\ `ns\ [i microorganisme mari consumatoare de tiamin\, strâns dependente de
existen]a acestei vitamine `n mediul lor de cultur\, cum sunt mutantele auxotrofe de
tiamin\. Tiamina influen]eaz\ direct metabolismul intermediar [i indirect cre[terea [i
- 154 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
dezvoltarea animalelor, mai sensibile la caren]a `n tiamin\ fiind p\s\rile [i porcii; `n cazul
fierberii hranei, circa 1/3 din tiamina con]inut\ trece `n solu]ia apoas\.
Riboflavina (vit. B2) este produs\ la scar\ industrial\ folosind, a[a cum deja s-a
ar\tat, bacteria Ashbya gossyppii sau prin fermentarea laptelui smântânit sau a zerului cu
Clostridium acetobutylicum, Candida tropicalis [i Candida guillermondia, dar [i prin
cultivarea ciupercii Eremothecium ashby; reprezint\ unul dintre factorii de cre[tere pentru
organismele tinere, datorit\ rolului important jucat `n metabolismul substan]elor proteice `n
general [i al aminoacizilor `n special [i func]iei de constituent celular esen]ial.
Acidul pantotenic (vit. B3) se produce pe cale industrial\ [i prin biosintez\
microbian\, din drojdii, mucegaiuri (Streptomyces fradiae) [i mai ales din bacterii
(Acetobacter aerogenes, Clostridium butylicum, Pseudomonas fluorescens, Proteus
vulgaris, E. coli). Un gram de acid pantotenic con]ine 70000 de UI sau "unit\]i pui de
g\in\" (corespunz\tor cantit\]ii zilnice necesare la un pui de g\in\ pentru prevenirea
dermatitei specifice, puiul fiind complet dependent de aportul exogen al aceastei vitamine).
Vitamina PP (niacina, vit.B4) poate fi biosintetizat\ din triptofan (care joac\ rol de
provitamin\ PP) de microorganisme ca E. coli, Neurospora crassa, Xanthomonas pruni [i
altele; exist\ [i microorganisme auxotrofe de niacin\. Niacina previne apari]ia pelagrei la
om [i animale, simptomele caren]ei fiind dermatite, diaree, demen]\ ("3D").
Acidul folic (vit. B5) este cunoscut ca factor de cre[tere la p\s\ri (`ndeosebi la puii
de g\in\) [i `n general la tineretul animal; poate fi biosintetizat cu ajutorul unor
microorganisme ca E. coli, Bacillus subtilis, Streptococcus faecium sau Lactobacillus
arabinosus, flora intestinal\ oferind un aport util de acid folic la animale.
Piridoxina (vit. B6) este produs\ `n cantit\]i mari de c\tre Saccharomyces
cerevisiae dar [i de unele bacterii, ca Acetobacter xilinum, Acetobacter aerogenes, Proteus
vulgaris, Pseudomonas fluorescens. Vitamina B6 intervine `n metabolismul glucidic,
lipidic [i al aminoacizilor, contribuind la buna func]ionare a sistemului nervos [i muscular,
- 155 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
Pigmen]ii cei mai folosi]i alimenta]ia animal\ sunt cei carotenoizi, de tipul beta-
carotenului [i a criptoxantinei [i astaxantinei, prin introducerea acestora `n hran\
urm\rindu-se influen]area culorii unor produse animale (culoarea g\lbenu[ului ou\lor,
culoarea carcasei broilerilor etc.). Cu ajutorul microorganismelor se pot produce cantit\]i
- 156 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
importante de pigmen]i carotenoizi, `n afara algelor (de tipul spirulinei) fiind folosite [i
Blakeslea trispora (pentru beta-caroten) [i Phaffia rhodozyma (pentru astaxantin\).
Producerea pe cale biotehnologic\ a unor vitamine [i pigmen]i cu destina]ie furajer\
este o activitate cu largi perspective, având `n vedere pretabilitatea unor microorganisme la
aceste produc]ii [i marele poten]ial al tehnicilor biotehnologice moderne, cum sunt
ingineria genetic\ [i clonarea.
3.9.2. Hormoni
Cei mai folosi]i hormoni `n scopul biostimul\rii produc]iilor animale sunt cei
anabolizan]i (ce pot fi inclu[i `n hran\ sau injecta]i, pentru `mbun\t\]irea produc]iei de
carne) [i cei cu poten]ial de sporire a produc]iei de lapte (ca BST-ul sau somatocrinina,
administra]i, `ns\, numai parenteral); ca atare, sub aspect furajer, ar interesa numai prima
categorie amintit\.
Anabolizan]ii hormonali sunt substan]e cu rol reglator [i biostimulator asupra
asimila]iei [i sintezei proteice `n organimsmul animal, `mbun\t\]ind balan]a azotat\ [i
favorizând formarea [i dezvoltarea musculaturii `n condi]iile unei valorific\ri superioare a
proteinelor [i energiei din hran\; efectele utiliz\rii lor difer\ mai ales `n func]ie de sexul,
specia [i vârsta animalelor.
Dup\ originea lor, anabolizan]ii hormonali pot fi grupa]i `n mai multe categorii:
naturali / artificiali, endogeni / exogeni, steroizi / nesteroizi; hormonii pot fi clasifica]i [i
]inând cont de glanda secretoare, modul de asociere, activitatea lor etc.
În ceea ce prive[te utilizarea preparatelor hormonale `n hrana tineretului taurin
destinat produc]iei de carne, de[i controversat\, este relativ extins\, `ndeosebi `n SUA. Se
consider\ c\ pe aceast\ cale, viteza de cre[tere `n greutate [i implicit, produc]ia cantitativ\
de carne, pot fi m\rite cu 10-30 %, `n condi]iile reducerii propor]iei de gr\sime din carcas\.
- 157 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
`n prezent, hormonii cei mai folosi]i `n acest scop - deseori `mpotriva legii - sunt cei
steroidieni (dintre cei clasici, naturali), trembolonul (dintre cei artificiali) [i mai nou,
beta-agoni[tii.
În special datorit\ posibilei remanen]e a produselor hormonale `n carnea animalelor
(dar [i datorit\ supraproduc]iei de carne [i concuren]ei acerbe de pe aceasta pia]\), Uniunea
European\ a hot\rât interzicerea utiliz\rii `n alimenta]ia animalelor a hormonilor naturali
sau sintetici, `ncepând din anul 1988.
De un interes deosebit se bucur\, `n prezent, studiul posibilit\]ilor de utilizare a
hormonilor `n cre[terea vacilor de lapte. Administrarea acestor hormoni la animale nu se
face pe cale furajer\, ci prin injectare subcutanat\ sau intramuscular\ [i ca atare, ace[tia nu
fac parte din categoria aditivilor furajeri; cu toate acestea, având `n vedere posibilit\]ile
actuale de producere cu ajutorul bacteriilor manipulate genetic [i importan]a zootehnic\ pe
care o pot avea, am considerat oportun\ prezentarea câtorva aspecte legate de utilizarea lor.
Administrarea hormonului somatotrop bovin (somatotropina, GH sau BST) sau a
somatocrininei (GRF) se consider\ c\ poate determina o m\rire cu 10-30 % (circa
1000 l/vac\/lacta]ie) a produc]iei cantitative de lapte, `n condi]iile cre[terii valorii nutritive
a laptelui cu 5-15 % (o8).
Hormonul BST este secretat, `n mod natural, de c\tre glanda hipofiz\ a bovinelor [i
a fost izolat pentru prima dat\ `n anul 1936, de c\tre cercet\tori ru[i. Folosirea `n scopul
cre[terii produc]iei de lapte la vaci a `nceput `n Anglia, `n timpul celui de-al doilea razboi
mondial, perioad\ `n care era nevoie de prelevarea a 20 de glande hipofize pentru
extragerea unei singure doze zilnice.
În prezent, prin inginerie genetic\, hormonul BST se produce de manier\ industrial\
cu ajutorul bacteriilor. Practic, se izoleaz\ din ADN-ul unei celule somatice de la vac\
gena r\spunz\toare de producerea hormonului BST, gen\ ce este "decupat\" cu ajutorul
enzimelor de restric]ie, este extras\ din celula ini]ial\ [i implantat\ `ntr-o plasmid\
bacterian\ (E.Coli); ca urmare, celula bacterian\ con]inând aceast\ nou\ informa]ie
- 158 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
genetic\ `ncepe s\ produc\ hormon BST, odat\ cu multiplicarea (de miliarde de ori) a
bacteriei multiplicându-se [i cantitatea hormonului produs, ce este apoi separat [i purificat
din cultura respectiv\.
- 159 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
BIBLIOGRAFIE
- 160 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
21. FULLER R. 1989. Probiotics in man and animals. Journal of Applied Bacteriology,
vol.66 (365-378).
22. FURUSE M., YANG S.I., SHIRAI K., OKUMURA J.I. 1990. Effect of alanine -
producing bacteria on the growth of chicks. Poultry Science, vol.69, nr.6 (1o23-1o26).
23. GEORGESCU GH.(coord.) 1995. Tratat de crestere a bovinelor. vol.3, Ed.Ceres,
Bucure[ti.
24. GOMBOS S. 1991. The Hungarian experience of using biological products; the way
forward to creating more market acceptable animal production. Proc. of Alltech's Seventh Ann.
Symp.,Nicholasville, SUA (199-21o).
25. GUERRERO G., HOYOS G. 1991. Direct fed microbials and acidifiers for poultry.
Proc. of Alltech's Seventh Ann. Symp., SUA (407-412).
26. GUILLOT J.F. 1990. Qu'est-ce qu'un probiotique? Bulletin des G.T.V., nr. 6 (15-2o).
27. GUILLOT J.F., YVORE P. 1990. Etudes experimentales des probiotiques chez les
volailles. Bulletin des G.T.V., nr.6 (33-37).
28. HADDEN G. 1995. A new generation of feed enzymes. Poultry Int., vol.34, nr.2.
29. HALGA P., AVARVAREI Teona, STAN Gh., TEUŞAN V., TOMA Mariana, LAZĂR
Roza, MARINESCU Maria. 1979. Efectul proteazei furajere tip ICCF la tineretul porcin `n
cre[tere. Simp. [t. U.A.Ia[i, 13-15 dec. 1979.
30. HALGA P., STAN Gh., AVARVAREI Teona, TEUŞAN V., NICORICI R., SÎRBU
Mariana, PÎNTEA Gh. 1988. Cercet\ri privind efectul productiv al paielor tratate cu celulaze tip
ICCF `n stare lichid\, asupra vitezei de cre[tere [i valorific\rii hranei la tineretul taurin la `ngr\[at.
Lucr. [t., seria Zootehnie-Med.Vet., vol.31, Univ.Agr.Ia[i (25-26).
31. HARKER A.J. 1989. Improving pig performance while satisfying consumer
requirements: a role for yeast culture and probiotics. Proc.of Alltech's Fifth Ann. Symp.,
Nicholasville, SUA.
32. HEADON R.D. 1989. Biotechnology: a World of endless possibilities. Proc. of Alltech's
Fifth Ann. Symp., Nicholasville (1-11).
33. HIGGINSON S. 1986. Probiotics: battle of the bugs. Pig Farming, Anglia, nr.4 (3o-31).
34. HOLLISTER A.G. 1990. Manipulation of intestinal microbial activity in youngs animals
to control mortality. Proc.of Alltech's Sixth Ann. Symp., Nicholasville, SUA (153-166).
35. INBORR J. 1989. Practical application of feed enzymes. Feed Enzymes in Animal
Production Confference, Solihull, U.K., 21 sept.1989.
36. ISAR Mariana, MARINESCU Maria. 1989. Influen]a proteazelor [i celulazelor asupra
parametrilor bioproductivi la porcine. Analele IBNA Balote[ti, vol. XIV (1988), Bucure[ti (185-
195).
37. IZAT A.L., ADAMS M.H., CABEL M.C., COLBERG M., REIBER M.A., SKINNER J.T.,
WALDROUP P.W. 1990. Effects of formic acid or calcium formiate in feed on performance and
microbiological characteristics of broilers. Poultry Science, vol.69, nr.10 (1876-1882).
38. JENSEN F.J.,JENSEN M.M. 1992. The effect of using growth promoting Bacillus
strains in poultry feed. Proc. ofXIX World's Poultry Congress (vol.3), Amsterdam (398-402).
39. JEROCH H., JACKHISH Brigitte, ABOUD M., WEBER K., GEBHARDT G. 1990.
Ergebnisse weiterer Pruffungen des Beta-Glucanase enthaltenden Enzympraparates Prowiko-B
zu einer gerstenreichen Broiler mastmischung. Arch. Anim. Nutr., Berlin, vol.4o, nr.4 (317-327).
40. JIRAPHOCAKUL S., SULLIVAN T.W., SHAHANI K.M. 1990. Influence of a dried
Bacillus subtilis culture and antibiotics on performance and intestinal microflora in turkeys. Poultry
science, vol.69, nr.11 (9-14)
- 161 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
41. JURUBESCU V., CIUREL VAL., CUREU I., GHEORGHIU V. 1990. Romanian
probiotics for farm animals. IBNA Balote[ti - Archiva zootechnica, vol.II, Bucure[ti (9-23).
42. KAHRS D. 1991. Improving the health and growth of piglets with Toyocerin. Proc. of
Huhn & Schwein Seminar, Hanover, Germany.
43. KIISKINEN T., PIIRONEN J. 1990. Effect of phytase supplemen-tation on utilization of
phosphorus in chicken diets. Proc. of 8-th European Poultry Confference, Barcelona, Spain (376-
38o).
44. KOUDELA K., KUMPRECHT I., PASEKA A., GASNAREKZ., HREBIKOVA M. 1992.
A continous application of lysine syntesizing germs on Gallus domesticus Proc. of XIX-World's
Poultry Congress (vol.3) (4o3).
45. KOUDELA K., NYIRENDA C.S., PASEKA A. 1992. Experimental application of
probiotics Lectiferm on production performance of pullets and layers at large scale farming. Proc.
of XIX-World's Poultry Congress (vol.3), Amsterdam (445).
46. LINDNER R.K. 1991. The roles of the private and public sectors in the development
and diffusion of biotechnology in agricul-ture. The XXI Int. Conff. of Agric. Econom., Tokyo, 22-29
aug.1991.
47. LYONS T.P. 1992. From waste to feed through enzyme technology. Feed Int., vol.13,
nr.2 (8-12).
48. McLEOD K.R., KARR K.J., DAWSON K.A. 1991. Influence of Yeast Culture and
Monensin on ruminal metabolic end products and feedlot performance. Proc.of Alltech's Seventh
Ann. Symp., Nicholasville, SUA (321-324).
49. MENNESSIER M. 1990. Avec l'hormone BST, une vache en vaut deux. Science et
vie, nr.Dec. (58-64).
50. MILOŞ M., DRÎNCEANU D. Furajele - caracteristici nutritive [i utilizare. Edit. Ceres,
Bucure[ti, 1984.
51. MORDENTI A. 1983. Idrolizzati proteici e batteri lattici: nuovi aspetti della loro
utilizzatione. Atti del Seminario "Aminoacidi e batteri lattici in alimentazione animale", Bologna,
16 dic.1983
52. NEWBOLD J. 1990. The yeast culture Yea-Sacc 1o26 as a rumen modifier. Alltech
Biotechnology Center, Nicholasville, SUA (211-214).
53. NEWMAN K. 1991. Phytase: the enzyme, its origin and characteristics; impact and
potential for increasing phosphorus availability. Proc.of Alltech's Seventh Ann. Symp.,
Nicholasville, SUA (169-178).
54. NGUYEN T.H. 1990. Effects zootechniques et sanitaires du bioregulateur Paciflor ND.
Bulletin des G.T.V., nr.6 (39-52).
55. NGUYEN T.H. 1991. Probiotics - a nutritional bioregulator. Misset World Poultry, vol.7,
nr.2 (37).
56. NICU D.M. 1990. Perspective ale bioingineriei [i biotehnologiei aplicate `n structuri de
sisteme industriale. Ingineria industrial\ - prezent [i perspectiv\. Edit. Academiei Române,
Bucure[ti.
57. PEPPLER J.H., STONE C.W.Ch. 1976. Feed yeast products; an update of the
properties of feed yeast and their application. Feed Management, Aug.1976, New Jersey, SUA.
58. POP M. 1993. Probioticele - o nou\ categorie de biostimulatori. Lucr. st., anale
U.A.Iasi, seria zoot. [i med.vet., vol.35-36,.
59. POP M. 1995. Cercetari cu privire la posibilitatile de utilizare a unor produse obtinute
prin biotehnologii, `n alimenta]ia broilerului de g\in\ crscut intensiv. Teza de doctorat, U.A.Iasi.
- 162 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
60. POP M., CARP-CARARE M., HALGA P., STAN Gh., POP Cecilia, GALCA I., COMSA
St. 1993. Modific\ri ale florei tractusului digestiv ca urmare a utiliz\rii unui probiotic la puii broiler
de g\in\. Lucr.[t., anale U.A.Ia[i, seria zoot. [i med. vet., vol.35-36.
61. POP M., HALGA P., STAN Gh. 1993. Preocup\ri noi `n nutri]ia animal\ - manipularea
florei digestive. Lucr. [t., anale U.A.Iasi, seria zoot. [i med.vet., vol.35-36.
62. POP M., HALGA P., STAN Gh., POP Cecilia. 1991. Biotehnologiile: trecut, prezent [i
viitor. Cercet\ri agronomice `n Moldova, anul XXIV (supliment), Ia[i, 1991 (185-192).
63. POP M., HALGA P., STAN Gh., GALCA I., POP Cecilia, COSTIN G. 1992. Cercet\ri
privind influen]a utiliz\rii unui preparat enzimatic indigen, ob]inut prin biotehnologie, `n hrana
broilerului de g\in\. Lucr. [t., anale U.A.Iasi, seria zoot. [i med.vet., vol.35-36.
64. POP M., PIPERNEA N. 1993. Biotehnologii [i inginerie genetic\ - perspective `n
zootehnie. Lucr. [t., anale U.A.Ia[i, seria zoot. [i med.vet., vol.35-36..
65. RAICU P. (coord.), DUMITRU I., BOLDOR O., ATANASIU L., POPA Lidia, MESTER
R., IORDACHESCU Dana, POPOVICI Gh., BADEA Elena, FLONTA Maria, ARDELEAN I. 1990.
Biotehnologii moderne. Edit. Tehnic\, Bucure[ti.
66. RAJMANE B.V. 1992. Direct fed enzymes for broilers. Feed Int., vol.13, nr.5 (32-34).
67. RICHTER G., OCHRIMENKO Ch., LEMSER Annelore, WERNER J. 1990. Influence
of enzyme preparations on the performance of laying hens fed with rye. Arch. Anim. Nutr., Berlin,
vol.40, nr.9 (823-83o).
68. RYCHEN G., SIMOES NUNES C. 1995. Effets des probiotiques microbiens. INRA
Production Animales, vol.8, nr.2 (mai 1995) (97-104).
69. ROŞU E., GRIGORAS D., STAVILĂ S., MOLDOVAN I., POPOVICI M., ŞERBAN D.
1959. Efectele utiliz\rii `n hrana animalelor a miceliilor de penicilin\ [i aureomicin\ produse la
fabrica "Chimica Ia[i": Stimulin, Ciclofurin, Vitaurom-40 (la purcei [i pui de g\in\). Lucr. [t., Inst.
Agr. Ia[i, III, Ia[i (2oo).
70. ROŞU E., HALGA P., STAN V. 1972. Proteinele din furaje. Edit. Ceres, Bucure[ti.
71. ROŞU E., HALGA P., STAN V., VASILESCU V., MARINESCU A., URMĂ Gh.,
TĂNASE D. 1974. Influen]a virginiamicinei asupra cre[terii [i `ngr\[\rii porcinelor `n condi]ii de
exploatare industrial\. Lucr. [t., Inst. Agr. Ia[i, II - Zootehnie-Med.Vet., Ia[i (13-14).
72. ROTTER B.A., MARQUARDT R.R., GUNTHER W. 1989. Optimising responses from
enzyme in poultry and pig diets: new methods for ensuring response. Proc.of Alltech's Fifth Ann.
Symp., Nicholasville, SUA (149-159).
73. SARRA P.G., BOTTAZZI V. 1983. I batteri lattici nell'ecologia microbica del tratto
digerente. Atti de Seminario "Aminoacidi e batteri lattici in alimentazione animale", Bologna, Italia
(9-22).
74. SASSON A. 1988. Biotehnologiile: sfidare [i promisiuni. Edit.Tehnic\, Bucure[ti.
75. SASSON A. 1993. Biotehnologii [i dezvoltare. Edit.Tehnic\, Bucure[ti.
76. SĂLĂJAN Gh. 1988. Valorificarea unor noi resurse furajere `n cre[terea [i `ngr\[area
animalelor. Edit. Ceres, Bucure[ti.
77. SEFTON T. 1989. Challenges facing the poultry industry. Proc.of Alltech's Fifth Ann.
Symp., Nicholasville, SUA (84-93).
78. SNOEYENBOS G.H. 1989. The gut microflora: the first line of defense of any animal.
Proc.of Alltech's Fifth Ann. Symp. (261-27o).
79. STANCU M ., SEGAL B. 1975. Surse noi de proteine. Edit. Tehnic\, Bucure[ti.
80. TĂRĂBOANŢĂ Gh., VACARU-OPRIS I., STAN Tr., HOLTEA V. 1974. Contributii cu
privire la efectul folosirii griseofulvinei furajere asupra cresterii tineretului porcin. Lucr.st., seria
Zoot. [i Med.vet., Univ.Agr.Iasi (3-4).
- 163 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
- 164 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
ANEXA 1
Preparate enzimatice comercializate
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Firma Produsul Enzime con]inute Destina]ie
produc\toare comercial (obiective)
- 165 -
I.M. POP - Biotehnologii în alimentaţia animalelor
───────────────────────────────────────────────
ANEXA 2
Preparate probiotice comercializate
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Denumire Microorganisme con]inute Firma
comercial\ produc\toare
----------------------- ------------------------------------------------------------ ---------------------
ACOSIL-F3 bacterii lactice (+ orz `ncol]it) Santel - Fran]a
ADJULACT 2000 Streptococcus thermophilus, Lactobacillus helveticus Bel Industries
ALL-LAC bacterii lactice Alltech - SUA
BIOTEEM spori de Bacillus spp. J.A.Matt Inc. SUA
BOVIFERM Streptococcus faecium cernelle 68, Bacillus toyoi IVFC
COCBACTIN Lactobacillus acidophilus BT 1386 Bio-Techniques
COFALACTYL L. acidophilus, L. bulgaricus, S. thermophilus Coophavet
FEEDMATE 68 Streptococcus faecium, Lactobacillus acidophilus Anchor Labs
FLORAMATE Bacillus subtilis Toyo Jozo Co.
FRALAC-LBC Streptococcus faecium cernelle 68 Franklin Products
FRA-SACC Sacharomyces cerevisiae Franklin Products
GASTROLACTYL Lactobacillus lactis, Lactobacillus helveticus IVFC
LACTIFERM Streptococcus faecium M 74 AB Medipha
LACTO-SACC Bacterii lactice, Saccharomyces spp. Alltech
LACTOSIL L.plantarum, L.casei, L.acidophilus, L.thermophilus IBNA Bucure[ti
LEVUCELL celule vii de drojdii Santel
LBC ME17 Streptococcus faecium SF 68 Bioferment
MICROFERM Streptococcus faecium FA Plate Bonn
ORALIN Enterococcus faecium NCIB 10415 Chevita - Germania
PACIFLOR Bacillus cereus CIP 5832 Prodeta - Fran]a
PRIMALAC lactobacili Star Labs - SUA
PROBIOS L.acidophilus, L.plantarum, L.casei, S.faecium Pioneer HiBred
PROTAMID Candida utilis 17 IBNA Probiotics Int.
PROTEXIN Streptococi, lactobacili, Bifidobacterium bifidum IBNA Bucure[ti
STARFLOR Streptococcus faecium SF 68 Santel
TOYOCERIN Bacillus toyoi Toyo Jozo Co.
VIVOLAC Lactobacillus acidophilus, Streptococcus lactis GIFAVET
1026
YEA-SACC Saccharomyces cerevisisae 1026 Alltech
8417
YEA-SACC Saccharomyces cerevisisae 8417 Alltech
- 166 -