POVESTEA LUI HARAP-ALB + earacterizarea personajuului - i ai eat © expresie monumentald a nasuritunane i iposaga et istrid ce se mumeste poporalromdn saw mai simplu, a Paporului roman tasusi, surprins tntr-un moment de genial expansiune.” (G. Calinescu). “Aparitie Basmul Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangi a fost publicat pentru prima data tn revista Convorbir Mterare, la august 1877, si reprodus de Mihai Eminescu in ziarul Timpul in acelasi an, Tema basmului este lupta dintre bine si riu, cu triumful binelui. Cu alte cuvinte, eroul lupta pentra impunerea nor valori morale si etice: corectitudine, onoate, iubire liber consimiitd, Cel care nu respecta codul este pedepsit, dar § ierat alteori, oferindu-i-se sansa reintegrari, Are aspect de roman al educafiet prezentand nastetea si forinarcs uni Personalitifi umane, este un bildungsroman. Titlal ncobisnuit al basmutui evidentiazi dubla personalitate a protagonistului,reprezentatkprint-o identitate reala (Ge tan prin) si una aparent& (de slug a Spanului); totodata, acesta reflect, prin contrastul croma wmegri-alb”, atmonvzarea defectelor si a caltitilor umane, dintre care primele sunt necesare pentru a le verifiea pe ultimele, © ath explicate a acestui nume (Care.uneste dou contrarii) ar putea proveni din ,nasierea” simbolic& a eroului: cen care ajutd mereu este Sfinta Duminic&; de asemenea, aingand ,.soarele cu picioarele” si luna cu mdna” el este , botevat” intr Soare gi noapte ca Luceaférul, iar ,cununa”, pe care si-o cautd prin nor, ii va aduce un destin fmparitese 51 uni Naratorul din Povestea lui Harap-Alb In inceput se prezinti ¢a narator auctorial, traitor in alt timp decat celal dliegezei: pe vremurile acelea” drumurile erau cu primejdie, nu ca yin ziua de astizi", pentru ca la sfatsit st sugereze ca a fost invitat la ospif: wun pacat de povesticorin fird bani fn: buzunariu". Aceasti atitudine ludica se pasteaza pe arcursul tuturor secvenjelor narative, cfd poti avea impresia c& se povesteste Ia persoana'a treia, ci naratorul exe extradiegetic in raport cu istoria relatata si heterodiegetic in raport cu actorii. in fragmentele de tranzitie intre doud scvente naratorul e mult mai implicat. Se adreseazA direct ascultétorilor/ naratatilor, igi spune parcrea despre cele ‘intimplate, sau se declara necreditabil, desi pind atunci fusese creditabil: Rema este un interesant joc intre obedienfa si mdriizneala; pe de o parte Creangi respecti forma obligatorie a unui basm, pe de alti parte inoveaza si contrazice. Opera poate fi interpretatd ca o creafie realisté (aga cum este abordata de G. Cilinescu), sau una cu substrat mit. (V. Lovinescu, Creanga i creanga de aur). Aetiunea basmului este simpli, se desfisoara liniar, prin inkinguire si respects modelul structural stereotip: o situaje initial de echilibru (expozitiunea), tun eveniment sau 0 secventi de eveniment care deregleazi situafia inifiali (intriga), trecerea probelor (desfasurarca actiunii), actiunea reparatorie (punctul culminant) si risplata eroului (deznodimantul). Acfiunea este relatati de un narator omniscient, uneori subiectiv, care altemeazX narafiunea la persoana a II-a cu dialogul, ‘Timpul si spafiul sunt nedeterminate; din punct de vedere spatial, actiunea debuteaza intr-un capiit de lume gi se sfargeste tn alt capa. in Povestea Ini Harap-Alb descifrim nasterea si formarea unei personalitafi umane nevoite si treacd in drumul sau dificil, printt-o serie de incercari: traversarea unui labirint, coborarea in infern, c&s&toria cu o prinfesS, etc. Toate acestea au ca subtext, un scenariu, cdldtoria vagurdi ca un ritual de inigiere. HARAP-ALB, asemenea oricdrui Fat-Frumos din basmul popular este: personaj principal (apare in toate momentele subiectului), protagonist (in raport cu Spanul, care este antagonist) functional, pozitiv (pentru c& intruchipeazs fortele binelui), si eponim (da titlul operei). El este personaj rotund si nu plat, desi se manifesta in toate secventele aparent la fel, in fond suportind progresulinitieri. Nu este doar fiul de crai si mezinul mai tnzestrat decatceilalti, nepot (urmas) al lui Verde imparat, ci o fiinta complexa, ‘ste att de mult ajutat de ceilalti, inet lectorul inocent il oate considera o simpla marioneta, Harap-Alb este personaj tridimensional, deoarece iese din tipar, te surprinde ca atunci cand di calului cu fraul in cap, cand'rade la fel cu ceilalfi de Buzila 7 Fiul de impfrat dobandeste numele de Harap-Alb in momentul tn care este subjugat de Span. Coborirea tn fantina este echivalent& cu o coborare in lumea lui Hades, el iesind cu un alt statut social. Protagonistul are o dubla identitate: una rreald (de tanar pring) si una aparenta (de slug a Spanului). Faptele eroului riman si ele ia limita umanului, probele care depisese sfera realului fiind trecute cu ajutorul celorlalte personaje, inzestrate cu puteri supranaturale. De aceea Hiarap- Alb este un personaj real si nu fabulos, au are nici o calitate supranaturala. G. CAlinescu asemndindu-I cu un flaca de la fara datorita mentalitifii sale, erow exemplar prin extraordinara lui autenticitate umani. | Daci la eroul popular calitajile sunt native, 1a Creang personajul principal suferd transformari, evolueazi, iar confruntarea trece din planul fizic in cel psihologic. an ‘La inceputul drumului el este un neofit rebuie si traverseze citeva probe pentru a deveni un initia (mistngog, fiin{a experimentata) si deci, capabil ,a impdrati peste o (ard mare’. El este ,.un Fait-Frumos juvenil si inexperimentat (N. Manolescu): ,boboe de felul su”, ca in final din nonerou si devin erou. dn conturarea trisaiturilor personajului intervin modalititile de caracterizare: tre narator (f craiului cel mai mic, facdindu-se atunci ros cum: ti gotca’; , fil craiului, boboc tn felul su la irebi de aieste”), de c&tze alte personaje: Sfinta Duminied: (ai sd ajungi tmpdrat, care n-a mai stat all pe fata plimantului asa de iubit, de slit ide puternic); Spanul: (slugd netrebnicd); Calul (nu re stiam asa fricos). Fetele - Harap-Alb, sluga lui, are o infjisare ‘mult mai plitcutd sie mai omenos. Personajul se autocaracterizeazi (4 Se vede ci m-a ndscut mama intr-un ceas rau) Dintre procedeele de caracterizare indirect’ se utilizeaza caracterizarea prin onomasticd, fapte, modul de a Andi, gesturi, limbaj, relatii cu alte personaje, ete. . Harap-Alb este o fling aparte, ceca ce se sugereazi si prin faptul ca este al treilea dintre frafi, mezimul si deci Predestinat prin nastere sii fie un invingitor. Invaf& din greseli si progreseaza. Cu fiecare secvenfai este mai aproape de ficult de catre narator (fiuulsummumul inifierii. Fiul craiului nu sesizeazi nici evidenta, dar din naivitate, din lipsa experientei. Calititi nu are ined Este Inzestrat cu o psihologie aparte: plinge cnd se simte batjocorit de apisitoarele cuvinte ale tatalui sau dicepe a lange in inima sa”, se manic si loveste calul cu fraul, ca un fldécdu de la taré, se dovedeste “mai fricos decéit o femeie’t cfnd se duce in Padurea Cerbului, “se bate cu mana peste guréi”,etc. i Atunci cnd batrana fi iese fnainte, chiar in gradina palatului, si fi cere pomana vrea s-o alunge:"Ja lasd-mé-ncolo métusd, nu mé supara,...acum am altele la capul meu”. Di de pomani, totus, si-i asculté sfaturile in sila. Lipsit de experenta viet, maly se ia dup aparenge, apo se Himureste de mieculstl situa: wo ved dul fru hobor al ridicdndu-se in vazduh”. Eroul nu cunoaste viata si de aceea crede ci un simplu impuls initial este de ajuns pentru a reusi. Sfaturile, ca orice copil, le uit repede. Pus sii aleagé calul nazdravan, prin proba focului, se las ingelat de aparente. Si calul si batran: trebuie si probeze insistent puterile miraculoase. Dup& ce-I poart& prin nori, inspaimanténdu-l de moarte el i se adreseaza calului cu “dragul meu tovards” ; Drumul lui Harap-Alb nu este unul fizic, geografic, ci un drum spiritual de perfectionare si purificare, un drun| al inifierii, La inceputul drumului el este un neofit, trebuie si traverseze cfteva probe pentru a deveni un initiat si deci, capabil "a tmpdiragi peste 0 tard mare” Este un "Fét-Frumos juvenil si neexperimentat"(N. Manolescu). Este mai mult ajutat de ceilalti decat viteaz. Izbuteste si treaci proba curajului la care 7l supune craiul, ins& numai datorit& sfaturilo} bitranei milostive, ,de te-a invdjat cineva, bine fi-a priit, iar de ai ftcut-o din capul téu, bun cap ai avut” - ti spune tatil Exista si cfteva puncte obligatorii de trecere, a caror semnificafie simbolica este evident. Podul este locul de patrundere intr-o alt lume, Trecerea are mereu un singur sens. O etapi odat& parcursé, revenirea nu mai este posibila Peste un pod va trece eroul in momentul plectrii Ia drum, dupa Iupta cu tatil travestit; acesta este momentul intratii i lume. A apérut prima diferentiere de fratii rimagi acasa. Neputind trece podul, ei rman mereu aceiasi A doua trecere va fi la int@lnirea cu nunta furnicilor. Acum semnificatia se amplific’, pentru c& prezenta ape’* vijelioase pe care 0 trece, primejduindu-i viafa pune in evident prima calitate dobéndit#, mila. In drumul su se pierck prin hafigurile codrului, motiv al labirintului al drumurilor intortocheate ale vietii, Loc de initiere, de confruntare cu numeroase probe. Iesirea din labirint este o proba prin care eroul trecand-o cu succes si-ar fi dovedit maturitatea. Harap; Alb nu reuseste, dovedind slibiciune; intervine Spanul, care il calfuzeste nu doar prin acest labirint fizic, ci mai ale! printr-unul spiritual, viata, _ Eroul pleacd deci la drum si naivitatea fi este evident’. Lipsit de experienta ,boboc in felul su la trebi de aieste” ‘mezinul craiului devine sluga spanului, dovedind in acelasi timp loialitate si credinga fat de stipanul stu. Spanul fi'cere Jucruri aparent imposibile, lasind impresia c& vrea si-l piarda, dar cinstit din fire, Harap-Alb nu-, irideazi niciodatd, desi un stipin tiran ca acesta ar fi meritat, Se arati speriat, disperat si pesimist in fafa Sfintei Duminici ,de-as muri mai degraba, sai scap odata de zbucium”. Catul il consoleazi: "Sti eu ndzdreévéinii de-ale spdnului, si sd fi vrut, de mult i-as fi fécut pe obraz”, nu iniervine, In vreun fel, stie ca spanul are-un ro! important in Incercarea lu, Harap-Alb de a deveni birbat. in incercarea cu sdildgile din Gradina Ursului intervine Sfanta Duminicé care ii intéreste convingerea ci formarea si este o consecingai a forfei morale. Fiind fricos fuge din calea ursului ,fiuge cat poate cu sarcina in spate”, dar totodata aic, invafé si se fereasca de pericole. Iese in evident’ vitefia eroului in P&durea Cerbului, deoarece are curajul si se Iupte cu acesta fi zboard capul cat colo de ta trup” j Drumul catre impiratul Ros poate fi considerat drumul cunoasterii de sine; eroul descopera o anumiti fafa lumii, dar se descopera si pe el insusi. Eroul invaf& cl individul nu poate favinge de unul singur si c& si sub chipul cel mai umile fiinfe se poate ascunde un prieten (fot omul are un dar si un amar; si unde prisoseste darul nu se mai bagi seamé amarul"). Este permanent animat de sentimente c& binele, adevarul si dreptatea trebuie sA triumfe. Este bun ¢ milos fati de furnici .dar tot mai bine s@ dau prin apd, cum a da Dumnezeu decét sa curm viata atétor gdzulite nevinovate”. Este harnic si un bun gospodar, construindu-le albinelor un ad&post ,istoarnd albinele frumusel din paldrie in bustihan”. Milla este prima calitate dobinditi in timpul c&latoriei, fapt anticipat de Sfanta Duminica; "fii ineredinga, cd nu eu ci puterea milosteniei tale gi inima ta cea bund te ajutd”. . 7 Este sociabil, are capacitatea de a-gi face prieteni adevarafi, loiali precum cei cinci nizdravani “prietenos cy fiecare” si totodata este o fire vesela: ,.Razi, tu, r@zi...”. Harap-Alb are capacitatea de a-si face prieteni, care sé-l ajute 1h orice imprejurare dificila a vietii sale, parca injelegdndu-si insuficienfa fizica. Iata-I deci infelept. Incepe si aiba initiative, {in grupul tovarisilor de drum, devine lider Acesta reprezinté primul moment de emancipare. Eroul a inceput si prindd la. ‘minte”, profilul moral se intregeste continuu. i Cea de a treia incereare reprezint& si 0 initiere In actul deci un nou sentiment, dragostea. Ultima treapti a inifierii este erosul, e: ci di lui Harap-Alb sentimentul impotrivirii: ,Sdlajile din griidina ursului, pielea si capul cerbului le-a dus la stépé cu toata inima, dar pe fata imparanului Ros mai nu-i venea s-o duct fiind nebun de dragostea ei”. . U Eroul este sprijinit de ajutoare si donatori: flinge cu insusiri supranaturale Sfanta Duminicl, animale fabuloase (calul nizdravan, craiasa albinelor si a furnicilor), fapturi himerice (cei cinci tovarisi) sau obiecte miiraculoase (aripile » ctiieselor, smicelele de mar, apa vie si apa moarta). Cred ed Harap-Alb simbolizeaz un cod moral nagional. Ca personaj literar initiere, a acumulat experien{Z, s-a format pentru via in lupta cu forfele malefice si a inculeat filozofia popular despre via, adevir, dreptate, Iupta, iubire, prietenie, bildungsroman. 1 erotic, suprema dovada a umanizArii personajului. Apar.) ste treapta desivarsirii, a afirmarii de sine, care-1 ar 5 ‘memorabil, el a stribitut un drum dé" dobandit 0 infelepciune in care p basmul putind fi considerat uy |‘ Povestea lui Harap-All de Jon Creangi/! basm culty 9 Basmul cult este 0 ‘Specie narativa ample pumeroase e Derst Saaigputitoare ale! unor valori simbolice, cu acfiune implicand fabulosu ipranatural lul $1 supusi unor siereotipii/ acjiuni conventionale, care ‘infijiseaza Ati de cite, exon, Conflictul dintre bine si ri se incheie prin wi saint ienatui ia fortelor i unt individualizate prin atributele exterioare gi prin limbaj. Reperele temporale si'spajiale Sunt vagi, nedeterminate. Sunt prezente cliseele compozitionale, n si obj ice. In basmul cult, stilul este elaborat, se imbing naratiunea cu eae apa aes Aumsie "yssileamasiss : < Basmul cult Povestea lui Harap-Alb de lon Creanga a fost publicat pentru prima dati in revista Convorbirit fterare, la.1 august 1877, $i reprodus de Mihai Eminescu in ziarul Timpul in acelagi an. Consider cid cle pe care G. Calinescu o da basmului, 0 oglindire a viefli in moduri fabuloase”, se -acul_,realismului tardnese” al lui, Jon Creang’ prin tendinja hiperbolizanta i imaginea de ne ae Se care sul ful Uner culturi.populare a fasulut conduce Ta edificarea ik amt pe “a Parodie a celei reale” (Zoe Dumitrescu-Busulenga) - Tema basmului este lupta.dintre bi bi inelui. Cu alte cuvinte, eroul lupté pentru ng. gl tA i. tnlugn impunerea unor valori morale si etice: corectitudine, onoare, iubire Tiber consimfit8. Are aspect de roman al educatiei prezentand nasterea si formarea unei personalitati umane, este un bill nea in. Motiyele narative = Speciice'sunt: syperioriatea,mezinalyi. clos, supanerea. prin, viclegus, muncile: demascares SM ctronll (Spanul), pedeapsa, casitoria. — sila Litlul neobisnuit al basmului evidentiaz’ dubl nistului, teprezentata printr-o tate re Janae prin}) si una_ay parents a rs eee xplicafie @ acestui nume (care neste dout contraril) ar putea oes ssinibolien ee od cea care il ajuté mereu este Sfanta Duminica; de asemenea, atingéind ee cu 1 piciourE m9i yluuna cu mana” el este botezat” intra soare.sinoapte ca Luceafarul, iar ycunyna”, pe care scouts i, Ti Ya.aduce.un destin Impirttesc tunic. Naratorul, din Povestea lui Harap-All ace se prezintd ca narator auctorial,{rilor in alt timp decat'cel al diegezei: pe vremurile acelea” drumurile erau cu primejdie ni ca Gotu de wetazi™ pentru ca la sfarsit si sugereze cia fost invitat la ospit: un pdcat de povestitoriu fard bani in buzunariu", Cand se povesteste la persoana a treid, naratorul este extradiegetie in raport cu istoria relataté si heterodiegetic in raport cu actorii. in fragmentele de tranzigie intre doud secvente naratorul © mult mai impicat Ss nee direct = naratarilor, isi, spune pi re cele intamplate, sau se deck 4 Spre deosebire de basmul popular, unde oat narafiunea, pasmul_cult_ presupune imbinares ~ _naratiunii cu, dialogul si cu descrierea. Naratiunea este dra aaatt n ir dialog, ‘are ipid, realizat prir fé@lucerea digresiunilor si @ descrierilor, iatindividualizarea actlunilor sia" Personajelor se realizeaz’ prit amfnunte (limbaj, gesturi, detalii de portret fizic). Dialogul are_o dubla functie, ca in teatru:,susfine evolu clus enraserzarea pean agente ileal ei aTUACCA EGA seen Rema este un_interesant.joc.,intre obedienji si indrizneala; pe de o parte ‘Creang. obligatorie a unui basm, pe de alti parte inoveaza, si contrazice. Actiunea b ne ste simpli, prin inkintuire si respecia modell stpitctiral st ne eveniment sau o secven{é de eveniment care deregleazd situafia inijiald (ji ign peer bs Pea a acfiunii), actiunea reparatorie (punctul culminant) i risplata eroului cee im te relatat? de un narator omniscient, uneori subiectiy, cae alterieaz’ narajimied Te pesoaiia “respecti forms Tele spatiale sugereaz’ 4 dificltatea a aventurii eroului, care tr ebuie s8 ajungé de lc un capat la celalalt al lumii (in plan simbolic: de la imaturilale la matutitate)” El pardseste lumea aceasta cunoscuts, si trece dincolo, in lumea necunoscutt d.era oda § lar (a fost odatd ca niciodatd asupra realitafii sociale, alta decat in lumea basmului. Formulele mediane, v Sumerat fig, chsi merg patruzeci si noua, realizeazi trecerea de la o secvenj natativi la alta $i inte ‘Autorul pomeste’ de la modelul popular, reactualizeazd teme de circulafie universald, dar le organizeaz conform propriei viziuni, int-un text narativ mai complex decat al basmelor popularg. ele trei ipostaze al protagonistului corespund, in plan compozitional, unor parfi narative, etgpe ale drumului inifiatic: etap: initiala, de pregatire pentru drum, la curtea craiului - fiul craiului, mezinul (nani, parcurgerea drumulu iatic — Harap-Alb (novicele/cel supus inifierii), rasplata - impdranl (inifiatul). Caracterul d: / ibildungsroman al basmului presupune dl protean ut seu al devenitii spirituale (concretizat in trecer Probelor) si modificarea statutului social ¢] protagonistului e imparatl Ros si chiar de fatd. Frou! nu are de tre {rei probe, ca in basmul popular, é Raul nu este intuchipl€ Ge Eipinit Hinerice, et’ de omntif thsemnat, de o inteligent anu! si omul ros (impiratul Rosu), sae jn Cartea" primita dela imparaiu Verde, nevoie de un mostenitor Ia won (motivul imparatului fara u & ‘mai bin dintre fii erat x icmezinuli), i cia fillor este probat mai intai de crai, "a aun SE i azd trecerea la al etapa a viet $i se face ttr-un singur cena 1; i ape de pregitiri. Dre; ray ata Pialiamilestenia arztaté Sfintei Duminici, deghiznts tn cergetoare (fi d&ruieste un ban), mezim primeste sfaturi-de Sia SH ia ,caluh armele si Hainele” cu cate tata stu o fost mire pentru a izbandi Se Supereara astfel ed tanarul va repet Anitigr¢a,tatalyi, in aceleasi conditii, ceea ce motiveaza nemulfumirea” ui sfaturile date din dorinfa de: pericolele pe care si el le-a traversat cndva. Calul, descoperit cu tax de jaratec dupa trei incere: Muitorul aaeoy. dar are si puieti sipranaturale: vorbeste si poate zbura. intamplarile An ngivitatea, nepriceperea tantrului in distinge realitatea de aparenta. Urmatile lipsei de maturitate nu sunt gave Ts curtea craitit Gala iP spare can isi aratd puterile, purtindu-1 in zbor pe fecior pand la nouri, lund si soare. fn schimb, dincolo de spafiul protector al casei parintesti, lipsa de maturitate este soncticnn pBtinePictlerea, insemnelor origins si a drepi seven apa: «Sata ane men cate dS BETS oslo, oii 9 ade "ee podului este urmaté de ritaeirea in, paid birint, simbol ambivalent, loc al mori si al ici pentru tandr se ti alfa Va'incepe: "Cum are nevoie de un inifiator, cele tr nulut I determing sh incalce sfatul pirigtese si, eezand od ve ata se plara spdnilor", il tocmes. Inc naiv, ,.boboc in felul sdirla tree de ieste", ii mirturiseste ce 1-a fia fatal si coboard in fantana, fara Se gindi la urmati Coborarea in fa are, in plan simbolic, Semnificatia grotei, spatiu al nasterii si al regener: Schimbarea numeluj reprezinta Inceputul initierii spi Te a condus de Span, Personajul intra in WV fecior de crai, pentru a devent Harap-Alb, rob af Spanului Gnifiatorul). ,.Réutatea” Spanului i \ Pune in situafii dificil, a caror traversare implicd demonstrarea uner calitifi morale necesare atunci cind va wate a ae ttinantal din Pantand include si condijia eliberdit (efaryital initierii): .mi-i da ascultare intra ‘onte [J $i atta vreme sai a ma sluji, pana cénd fi muri gir invic" junsi Spinul il supune la trei probe: aducerea sailor din Gradina Ursult., pe Sta fee RARER eniru clsatoria Spanului, rimele.doud probe.le trece cu ajutorul Sfinte uminici, care il sfatuieste cum si procedeze $i fi « 1 obiectele magice necesare. - reia proba presupune |, este mai complexa si necesita mai multe ajutoare, Drumul spre impeiratul Ros, om cu init fe jincepe rea.altui pod, Harap-Alb are acum inifiativa acteh sale. Drept risplatd pentru bunitatea sa, primeste in crllasa Furnicilor si dela : ips, De aseffienea, fiind prictenos si comunicativ, "ist giseste -ajutoare “in personajele hi “Ger Hi, Setild, Ochila si Pasiri-L3(i-Lungila., aoe 4 La curtésimparltitaF ROSE PAPE is la doua serii de probe, fiind ajutat de personaje himerice si animaliere cu puteri supranaturale: oat de. acam | Gt alutoral Tui Gerils (proba focutui), ospagut Au ageuelic cu méncare si vin din belsug. cu ajutorul lui Flimnzilt i Sela (proba pimantului sia ape, alégeréa matului de nisip - cu ajutorul furnicil - “Rit ‘Obe Sé"leaga oar de fats: ajutoral Tu Ochi si al tui Pasan-Lati-Lun; imparatului Ros, ,,0 farmazoand cumplita” rt “a €1 trebuie s& aducd ntrei smicele inderea fetei, transformata in pasire - on Oru albinei (motivul dublului), Fe 1 -alul lui Harap-Aro incheiata, iar rolul Spanulti agi in a cu dénsul in inaltul ceriului, si poi, dandy i ia sfarsit. Calul este.acela care distruge int ipa dal: zboardt cu dénsul in inaltul ap drumul de acolo, se face Spanul pai ‘S1 pulbere. ecapitarea,eroului,este,ultima treat si finalul intieri, avand semnificajia coborarii in Infern/ a mori inifiatice. fnvierea est. slat de fata, cu'ajutorul obiectélor magice aduse de cal, Eroul reintra tn poser! palosului si-primesté’ recompensa: pé fita imparatului Ros si imparajia. Nunta gi schimbarea statutului soe 1 (devine imparat) confirma maturizarea eroului. Deznodimantul consta in refacerea echilibrului si rasplata a~— eroului. Jpbasm, sunt prezente numerele magic 4. semne ale totalititii, ersoniajele (oameni, dat St “a hae: COmportament omenesc) unor valori , Syap (oameni, d alr Simboli¢e: binele si raul in diversele lor ipostaze. Conflien) dintre bine si rau Ss mene leat — ‘Binet: HARAD ALB nu.are.puteri supranatuale si nici insusiri exceptionale (vitejie, darzenie, istesime), dar dobindeSie pen trecerea Ta ng ees Calititi psiho-morale: sila, bundiates. generocitatea, prietenia, eeeciarea Jurdinantului, curajul, necesare unui imparat, in vidunes” autre lui. Spangt nu este“doat o Uuchipare a riului, ci are. roll nisiatoruly De aceea calul nizdedvan mu| ucide Sree ca initierea eroului Si 8e fi Incheiat: $i unit ca acestia sunt trebuitori pe lume cdteodati pentru ef fac pe oameni si prinda la ‘minte...", Exoul (protagonistul) es t.de_ajutoare.si-donatori:,flinte cu insusiri supranaturate (Sfanta _ Duminica), animale e wizdravan, crdiasa water ieee i fart aie “Gei cinci culoase (aripile craieselor, smicelele de mir, apa vie, apa Moarta) $1 sé confrunt cu intagonist (Spanul), care are si functie de trimititor. Personajul caiutat este fata de ~ Stilistice popular, oral si regional conferd originalitate imbajului, cate difera de al fiaratorului specificul integrarii termenilor, al modului de exprimare ees - Soy Siceapresi ponulars, regionalismne.fonetice sau lexical, Zicei tipice/ ex Plicerea ziceri, verva, jovialitatea se reflectt in mijloacele lingvistice de realisie « umoralnd, Cxalitatea,stilului.se realizeaza prin diferite mijloace, precum: expresii narative tipice, exprimavea afectiva in — Propozitii interogalive, ,.ce pot sd zic? sj xclamative Md rog, foc de ger eral", Gativuletic (Si odata mi fi-/ insfacd”, inserarea de fraze.ritmate (portretul ui Ochil&) sau ver suri De-ar $ti omul ce-ar pati/ Dinainte Sear pci!” : en ° 5 i cfAspaTiculacitAl: peflectaren con 2 wjelor, umorul “31 sp i deck dn concluric, Povestea lui Harap-Alb este un.basm-cult.ayand. dgspre_ lume, a scriitorului, umanizarea fant tig idy Timbajului- Tasé, asemenea basmihur popula pu ihe ine iderifa, 2) Viziunea despre lume In concluzie, basmul ,, Povestea lui Harap-Alb”, Buin dirvensiunen a este d ~ pbstracte, supranaturalul find un mijloc de a face nafuralul mai uman. ‘Harap-Alb nul afe-puteri-supranaturale, alitatea sa principala, gste,buniitatea, cea ce il face un reprezentant al spiritulur uman in general, Este un erou a7, prin. nj czul sty, prin slibiciunile sale, dar gi prin vrednicia sa. Scritorul Lunor valori etice pe i prin intermediul fantasticului umanizat. esietic. 2 imiteste sB ofere modele 3) Relatia incipit-final - Incipitul si finalul sunt nu numai simettice, ci sii simultan cate ‘0 iniraré'ti cate o tesire intte recate loud Ia prin parcurgerea drumului initierii impara 4) Particularitati de constructie a personajelor In concluzie, desi este personaj de basm, Harap-Alb nu reprezinté tipul lui Fat-Framos, ‘ reflect conceptia despre lume a scriitorului prin umanizarea fantasticului. Protagonistul este o intruchipare @ omului de soi” (G. Calinescu) care traverseaza 0 serie de probe, invafé din greseli si progreseazA, se maturizeaz8 pentru a merita si devind imparat. . aay in opinia mea, drumul inifierii fiului de crai este o calitorie spre sine. Pentru a- varsi destinul, el a trecut probe care au ficut si dobindeasca insugirile necesare unui monarh Iuminat: mila, generozitatea infelegerea fata de cei slabi, simful responsabilitatii al curajului, al prieteniei, capacitatea de a-si respecta juram&ntul. De aceea, basmul este un bildungsroman. simbolic: ambele marcheaz& in mod egal § osu! — caci,groul, naiv gi inocent, devine, i evolutia sa