Poşta Română

Istoricul

Din nevoia de a transmite poruncile voievozilor pe meleagurile româneşti a apărut ideea

de curierat, la vremea respectiva pusă în beneficiul exclusiv al domnitorilor. Acesta presupunea
serviciul de transport al corespondenţei oficiale prin mijloace de transport rudimentare, precum
cai şi căruţe cu doua roţi numite olace. Dovada existenţei serviciilor poştale o constituie
„Hrisovul” dat de Mircea cel Bătrân în anul 1399 la Giurgiu.

În a doua jumătate a secolului al XVIII- lea se trece de la serviciile poştale aflate doar în
folosul domnitorilor la sevicii destinate întregii populaţii contra unor taxe prin înfiinţarea aşa
numitelor hanuri de poştă arendate de proprietari pentru perioade de câte trei ani. După 1850
serviciile poştale au urmat etape de dezvoltare, precum: trecerea de la staţiile de poştă orăşeneşti
la birourile poştale, introducerea treptată a monopolului de stat, unirea serviciului poştal cu cel
telegrafic şi mai târziu cu cel telefonic, urmând astfel a lua naştere simbolul PTT. Totodată, se
introduce serviciul abonamentelor prin poştă la presa din ţară şi străinătate, fiind perceput un
comision fix de 10% din costul abonamentului.

În jurul anului 1865 este iniţiat serviciul de poştă rurală, care asigură conexiunea dintre
comune, urmând înfiinţarea în Bucureşti a unor noi birouri se poştă, sucursale ale biroului
existent. Această extindere naţională a condus atât la facilitarea legăturii internaţionale, cât şi la
crearea Uniunii Poştale Universale, România fiind unul dintre membrii fondatori. Ulterior,
administraţia PTT trece la exploatarea radiotelegrafiei devenind astfel PTTR.

Până în 1989 au avut loc reglementări juridice care au culminat cu înfiinţarea Ministerului
Poştelor şi Telecomunicaţiilor, denumit mai apoi Ministerul Comunicaţiilor. Pentru o bună
desfăşurare a activităţii operaţionale a fost creată Regia Autonomă ROMPOSTTELECOM,
fragmentată din 1991 în 4 regii autonome: R.A. Poşta Română, R.A. Radiocomunicaţii şi
Inspectoratul General al Radiocomunicaţiilor.

Începând din luna iulie 1998, Guvernul României a hotărât transformarea R.A. Poştă
Română în societate comercială, purtând denumirea Compania Naţională Poşta Română S.A.
Misiunea

Poşta Română are ca misiune construirea de legături între oameni, indiferent de mediul de
rezidenţă, locul de muncă sau cel în care călătoresc.

Viziunea

Poşta Română îşi propune să ofere servicii performante în orice acţiune întreprinsă: de la
expedierea scrisorilor până la furnizarea unor servicii care au la bază tehnologii moderne.

Valorile

• Încrederea – temeiul pus pe corectitudine;

• Tradiţia;

• Siguranţa – garantarea confidenţialităţii documentelor/coletelor;

• Performanţa – îmbunătăţirea calităţii serviciilor;

• Acoperirea naţională – răspândirea serviciilor la nivel naţional;

• Diversitatea serviciilor – punerea la dispoziţia clienţilor a unei palete variate de servicii;

• Integritatea - presupune respectarea promisiunilor făcute faţă de clienţi şi colectivul de

muncă;

• Respectul – fundamentul interacţiunii cu clienţii, colegii, partenerii, mediul înconjurător

şi legislaţia;

• Promtitudinea – implică preocuparea pentru punctualitate, eficienţă şi rapiditate.

Structura

Conform Organigramei (anexe) Poştei Române, Consiliul de Administraţie este format din:
Directorul General, Directorul General Adjunct şi Secretariatul General. Organizaţia are o
structură complexă, constituită din departamente, fiecare răspunzând diferitelor unităţi de
funcţionare ale Poştei Române. Există o preocupare puternică atât pentru personal, selecţia
acestuia (Resursele Umane), cât şi faţă de clienţi, parteneri şi extinderea relaţiilor internaţionale
(Departamentul de Relaţii Internaţionale şi serviciul Relaţii Publice). De asemenea, în structura
Poştei Române sunt instituite subunităţi operative de execuţie, pe întreg teritoriul ţării. În funcţie
de zonele geografice, structura se divide în: urbană (Oficii Centrale de Distribuire Centralizată -
specializată în prelucrarea unui volum mare de trimiteri poştale, Oficii Poştale Urbane - care îşi
desfăşoară activitatea în mediul urban şi Ghişee Poştale Exterioare Urbane subordonate oficiului
poştal urban şi organizate în afara sediului subunităţii de care aparţin) şi rurală (Oficii Rurale şi
Oficii Poştale Rurale Mecanizate specializate în prelucrarea materialelor poştale din mediul
rural). 35.000 de salariaţi poştali şi o reţea de peste 7.000 de unităţi.

Performanţa

În urma clasamentului realizat de revista financiară „Capital”, Poşta Română se regaseşte în

top 50 cele mai mari companii din România, în anul 2007 înregistrând o cifră de afaceri de
312,8 milioane de euro. Succesul se datorează diversificării serviciilor şi produselor
(corespondenţă internă şi internaţională, abonamente de presă, colete poştale, servicii express
interne şi internaţionale, transfer de bani intern şi internaţional, card preplătit, plăţi facturi şi
rovinietă, comercializare produse-timbre fiscale şi judiciare, cartele de telefonie, produse de
papetărie, servicii de marketing - publicitate prin poştă).

Analiza tipului de business şi a competitorilor

În ceea ce priveşte serviciile business, Poşta Română deţine sisteme francare (care dovedesc
sistemul de plată), soluţii integrate (posibilitatea trimiterilor poştale prin pachete speciale, care
duc la economisirea de timp si bani), marketing direct (permit transmiterea şi procesarea
răspunsurilor clienţilor în dezvoltarea campaniilor de promovare), express (accesibilitatea
transmiterii rapide a documentelor sau mărfurilor companiei, atât la nivel naţional, cât şi
internaţional), poşta hibridă (posibilitatea transmiterii electronice a datelor ce formează
corespondenţa unei anumite companii, iar Poşta Română se ocupă cu prelucrarea informaţiilor,
tipărirea şi expedierea rapida a acestora către destinatarii finali, la preţuri reduse), acces direct
(prin acest serviciu, pentru trimiteri poştale semnificative, se poate creea corespondenţa şi
marketingul cu cei din UE), publicitate (pentru sporirea eficienţei campaniei realizate, Poşta
Română vine în ajutorul acestor persoane prin serviciile indoor oferite), soluţii tipărire, mail
management (se poate accesa acest tip de serviciu, în condiţiile unui raport calitate preţ ce
satisface cele mai înalte cerinţe), precum şi alte servicii (închiriere căsuţă poştală, difuzare
abonamente presă, contractare abonamente publicaţii etc).

În ceea ce priveşte firmele concurente ale Poştei Române, segmentul de curierat rapid îşi face
simţit prezenţa pe piaţă. Compania Naţională Poşta Română - care pana în 1999 s-a bucurat de o
poziţie de monopol - a pierdut competiţia pe piaţa serviciilor cu valoare adăugată, conform
Autorităţii în Reglementare în Comunicaţii (A.N.R.C). Având în vedere că piaţa este in
dezvoltare, este de aşteptat ca şi concurenţa să crească. Aceasta din urmă fiind mare, automat
există segmente pe care Poşta Română a pierdut primul loc. Astfel, la o simplă analiză, pe partea
de servicii poştale Express, se poate sesiza, în cazul corespondenţei interne că Poşta Română are
o cota de piaţă de doar 1%, în vreme ce pe piaţa corespondenţei internaţionale ea este înca lider,
cu 34,09%, deşi următoarele doua companii se află la distante mici: TNT Romania - 28,73% si
DHL Romania - 24,4%. În cazul trimiterii la adresele din România a coletelor cu greutate mai
mică de două kilograme (este vorba de cele care intră în categoria serviciilor cu valoare
adăugată), Poşta este încă lider, cu 66,1%, însă în cazul coletelor internaţionale, aceasta
înregistrează un procent de doar 5,53%, în vreme ce companiile private au restul de aproape
94,5%. Pentru coletele poştale cu greutate între 2 şi 10 kilograme, ce fac obiectul serviciilor
Express Poşta Română, nu a trimis date şi nici mâcar nu apare în situaţia dată publicităţii de
ANRC. Aceeaşi situaţie se poate observa şi în cazul serviciilor poştale cu valoare adăugată, care
au ca obiect coletele cu greutate între 10 şi 50 de kilograme. În rest, se poate spune că Poşta
domină piaţa coletelor care nu fac obiectul serviciilor cu valoare adăugată, pe segmentul intern,
însă este în pierdere de viteză pe segmentul coletelor internaţionale. „Pe aceste pieţe, care au fost
liberalizate din 1999, concurenţa a funcţionat foarte bine. Cota de piaţa mai mică a Poştei
Române reflectă dinamismul pieţei şi al competitorilor şi confirmă existenţa concurenţei pe
piaţă“, spune Dan Georgescu, preşedintele ANRC.

Creşterrea competiţiei este susţinută de asemenea, de un număr mare de firme autohtone şi de

intrarea celor mai mari firme de profil din străinătate. Piaţa fiind împărţită pe 3 segmente:
Bucureşti (piaţa este dominată de Pegasus, Alo Curier şi Concorde) , naţional (Fan Curier şi
Cargus au împreună peste 50% din piaţă, urmate de un „pluton“ de 5-6 companii de dimensiuni
medii) şi internaţional (TNT, DHL, UPS şi Fedex), se pare că singura regiune unde Poşta
Română mai deţine primordialitate este în mediul rural.

Totodată, s-a început demararea procedurii de achiziţie a 350 de scutere pentru deplasarea
mai rapidă în Bucureşti şi în alte cîteva municipii reşedintă de judeţ, potrivit Capital. În plus, se
doreşte şi o colaborare mai bună între servciile de poştă tradiţională şi serviciile door-to-door,
întrucât se doreşte revitalizarea serviciilor de curierat, unde poşta a pierdut enorm”.

http://www.alocurier.ro/alocurier_presa_09.php

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/9584/Posta-pierde-cursa-prin-corespondenta.html

http://www.manager.ro/articole/ultima-ora/posta-romana-vrea-sa-intre-pe-piata-microcreditelor-
7241.html

http://www.posta-romana.ro