Factorii Genetici Ai Climei

Cuprins
Introducere…………………………………………………………….3
Capitolul 1- Factorii radiativi………………………………………..4
1.1 Radiatia solara directa…………………………………………5
1.2 Radiatia solara difuza………………………………………….7
1.3 Radiatia solara globala………………………………………...8
1.4 Radiatia reflectata……………………………………………...8
1.5 Bilantul radiativ………………………………………………....9
Capitolul 2 – Factorii dinamici ai climei…………………………..9
2.1 Circulatia generala a atmosferei………………………………9
Capitolul 3- Factori fizico-geografici……………………………….10
3.1 Relieful…………………………………………………………...10
3.2 Hidrografia………………………………………………………12
3.3 Vegetatia si fauna………………………………………………13
3.4 Geologia…………………………………………………………15
Capitolul 4 – Factori antropici………………………………………16
Capitolul 5- Particularitatile principalelor elemente climatice…18
5.1 Temperatura aerului……………………………………………….18
1
5.2 Umezeala…………………………………………………………24
5.3 Nebulozitate………………………………………………………29
5.4 Durata de stralucire a soarelui………………………………….30
5.5 Precipitatiile atmosferice…………………………………………33
5.6 Vantul………………………………………………………………38
5.7 Stratul de zapda…………………………………………………...30
Capitolul 6 Poluarea aerului……………………………………….41
6.1Sursele de poluare……………………………………………….41
6.2 Factorii care favorieaza dispersia poluantilor…………………42
Bibliografie……………………………………………………………43
Introducere
2
Muntii Bucegi sunt cei mai vizitati munti din tara , fiind cautati de toate categoriile
de pasionati ai muntelui : turisiti, alpinisti si schiori.
Lucrarea de fata se adreseaza tuturor celor interesati de cunoasterea Bucegilor,
din punct de vedere al peisajului, da mai ales din punct de vedere climatic, fiind o
imbinare intre caracteristicile si particularitatile climatic ale masivului.
Primele doua capitol sunt mai teoretice , urmand ca in al treilea sa fie cuprinse
prezentari scurte despre relieful, hidrografia, vegetatia si fauna
muntelui.Urmeaza in urmatorul capitol un scurt istoric despre infiintarea parcului
national Bucegi.Al cincelea capitol cuprinde particularitatile elementelor climatic
si date meteorologice structrate in tabele.Printre randuri se pot observa cateva
fotografii cu peisajul mirific care invaluie Bucegii intr-o aura aparte.
Inchei aceasta introducere printr-o strofa din imnul bucegilor:
“Daca ai un dor ce te framanta,

Nu cata ca-i drum obositor,
Hai prietene cu mine in munte,
Pe cararile Bucegilor….”
3
Factorii genetici ai climei
Atmosfera,vitala pentru viata pe Pamant,este invelisul gazos al planetei
noastre,a carui grosime nu reprezinta mai mult de 1% din raza terestra.Daca in
primii 10 km de la suprafata Pamantului se desfasoara majoritatea feomenelor
meteorologice,in primii 5 km se concentreaza circa 50% din masa totala a
atmosferei.
Se apreciaza ca ea a ajuns la actuala forma si compozitie cu cel putin 400

milioane de ani in urma,cand vegetatia s-a dezvoltat accentuat la scara intregului
uscat.(R.G.Barry,R.J. Chorley,1987)
Vremea reprezinta starea atmosferei definite de ansamblul elementelor si

fenomenelor meteorologice pentru un anumit loc si la un moment dat,sau pe o
anumita perioada de timp.Durata acesteia este in functie de persistent
fenomenelor fizice care au generat-o.Elementele meteorologice caracterizeaza
permanent starea atmosferei,in timp ce fenomenele meteorologice se manifesta
sporadic,fiind produse,in generalde o anumit instabilitate a atmosferei.
Clima reprezinta carateristica starilor de vreme pe o perioada indelungata de

timp specifica unui anumit teritoriu,a carui extindere poate varia in suprafata-de
la un anumit loc,pana la intregul glob terestru,iar pe vertical de la adancimea
straturilor de uscat si acvatice,la care nu se mai resimt oscilatiile ciclurilor anuale
ale unor elemente meteorologice,pana la inaltimi la care se produc majoritea
fenomenelor atmosferice,corespunzand aproximativ cu limita superioara a
troposferei,primul strat al atmosferei.
Capitolul 1 Factori radiativi

4
Radiatia solara constituie sursa energetic primara a proceselor meteorologice.
Cunoasterea particularitatilor regimului si repartitiei radiatiei solare si ale

componentelor bilantului radiativ si caloric asigura rezolvarea unor problem
practice legate de tehnologii energetice neconventionale.
Masuratorile radiometrice sistematice ,cu metodologie unitara in Romania,au

inceput in 1949 la Observatorul Afumati,infiintat de Institutul Meteorologic,ele
continuand si astazi.Paralel cu Observatorul de la Afumati,dupa 1950 se
contureza reteaua nationala,compusa din 9 statii radiometrice acoperind toate
regiunile geografice ale tarii.
1.1 Radiatia solara directa S
Radiatia solara directa este radiatia provenita direct de la discul solar.Valorile

radiatiei solare directe depend,in principal de doi factori:geometria Pamant-Soare
si caracteristicile optice ale atmosferei.
Geometria Pamant-Soare este o consecinta a miscarilor in timp ale Pamantului

in jurul Soarelui,a inclinarii axei terestre si a formei sferice a globlui terestru.
In fiecare moment din an,cuplul Soare-Pamant se gaseste in relatii geometrice

impuse de miscarea de revolutie a Pamantului in jurul Soarelui.Aceasta face ca
mersul apparent al soarelui pe bolta cereasca,inaltimea Soarelui ,sa varieze in
functie de momentul din an.
Varitia inaltimii Soarelui,sau a complementului sau ,distant zenitala,faca ca

lungimea drumului parcurs de radiatia directa prin atmosfera,masa atmosferei,sa
varieze si de aici intensitatea fenomenului extinctiei.
5
Fig.1 Monumentul Crucea de pe Caraiman
De la momentul rasaritului,radiatia solara directa creste,in parallel cu inaltimea

Soarelui deasupra orizontului,pentru ca la momentul trecerii Soarelui la
meridianul locului sa atinga valorile maxime.Acesta este mersul zilnic
antemeridian.In cea de-a doua parte a zilei,postmeridian,radiatia solara directa
scade pana la momentul apusului.
Valorile maxime absolute ale radiatiei solare directe se produc in conditiile unei
atmosphere foarte transparente slab impurificata in care procesele de extinctie
au intensitate minima.In general valorile maxime absolute se ating de obicei in
lunile sezonului cald,la momentul amiezii adevarate,atunci cand inaltimile
Soarelui ating valori maxime.Ele nu scad sub 900 W -2 si pot atinge peste 1000 W -
2
.Valorile extreme se produc primavera-la inceputul verii.
Minimele se produc de obicei in orele de la inceputul si sfarsitul zilei,cand unghiul

de inaltime al Soarelui are valori mici,intre 40 W -2 pana la 300 W-2 pentru zonele
inalte.
6
Masuratori expeditionare effectuate de Andritoiu N,Ciocoiu I.(1968) in zona
Muntilor Bucegi au pus in evident cresterea intensitatii radiatiei solare directe
odata cu altitudinea(tabelul 1.1)
Tabelul 1.1
Fluxul radiatiei directe de la mai multe niveluri in Bucegi, W m -2(partial dupa

Andritoiu N,Ciocoiu I, 1968)
Data H0 1 2 3 4
9.09.1965 34,0 827 857 889 986
47,7 852 934 949 1044
49,8 865 923 948 1044
47,7 847 916 941 1036
1.Observatorul de Fizica Atmosferei-91m
2.Predeal-1000m
3.Cota 1500-1500m
4.Varful Omu-2500m
1.2 Radiatia solara difuza D
Reprezinta acea parte a radiatiei solare care dupa e a fost difuzata de moleculele
gazelor ce compun atmosfera si de suspensiile din cuprinsul acesteia,ajunge la
suprafata terestra venind din totate directiile.Din aceasta cauza a fost numita
radiatia solara a boltii ceresti.Intensitatea radiatiei difuze depinde,ca sic ea a
radiatiei solare directe ,de inaltimea Soarelui deasupra orizontului si de
transparent atmosferei.
1.3 Radiatia globala Q
7
Aceasta radiatie rezulta din insumarea radiatiei solare directe (S’) si a radiatiei
difuze(D),maturate pe unitatea de suprafata orizontala.Mai este denumita
“insolatia”.Valorile intensitatii radiatiei globale se afla in stransa dependent de
starea atmosferei si procesele vremii.Astfel,pe timp cu cer acoperit cand radiatia
solara nu poate ajunge la suprafata terestra,ele sunt sunt mai reduse si se refera
numai la radiatia solara difuza.In situatiile cu intensitate mare a radiatiei solare
directe si cu valori ridicate ale radiatiei difuze,radiatia globala poate atinge valori
apropiate de 2 cal/cm2.min.Asemenea valori se inregistreaza pe vaile montane
de la circa 2000m altitudine ,unde radiatia solara directa se intensifica pe seama
lculmile invacinate.
1.4.Radiatia reflectata R
In cazul in care diametrul particulelor este mai mare decat lungimea de unda a
radiatiilor,se produce difuzia totala,adica difuzia tuturor radiatiilor indiferent de
lungimea lor de unda.Aceasta este de fapt fenomenul reflexiei,care consta in
abaterea fasciculelor de radiatii de la directia lor initiala,fara a li se provoca vreo
modificare de alta natura.El mai este numit uneori si reflexie difuza,ceea ce
exprima foarte bine coincidenta dintre difuzia globala,despre care se vorbeste in
cazul atmosferei supraincarcate cu impuritati solide si lichide de dimensiuni mari
si reflexia despre care se vorbeste in cazul oricarei suprafete active.
Deppinzand in mare masura de insusirile fizice ale scoartei terestre(in special

culoare si rugozitate),radiatia refectata joaca un rol important in formarea
particularitatilor topo si microclimatice ale diferitelor suprafete.
Insusirile de reflectare ale suprafetei active nu se exprima,de regula,prin

intensitatea fluxului de radiatii reflectate(R) ,ci printr-un raport intre acesta si
radiatia globala incidenta.Raportul respective poarta numele de albedo(A) si se
va exprima in procente.Cercetarile arata ca in natura valorile albedoului variaza
intre 2 si 95 %.
1.5 Bilantul radiativ B
8
Este diferenta dintre suma tuturor fluxurilor radiative de unda scurta si lunga
primate si suma fluxurilor de unda scurta si lunga cedate de o suprafata
oarecare.In meteorologie se analizeaza,de regula,bilantul radiativ al suprafetei
terestre si bilantul radiativ al sistemului Pamant-atmosfera(prin Pamant
intelegandu-se suprafata terestra).
Suprafata terestra primeste radiatia solara directe (S’), radiatia difuza(D) si

radiatia atmosferica si cedeaza radiatia reflectata de unda scurta,radiatia terestra
(Et).La cedari putem adauga si radiatia reflectata de unda lunga, un flux radiativ
atat de neinsemnat,incat adesea e neglijat.
Capitolul 2 Factorii dinamici ai atmosferei
2.1 Circulatia generala a atmosferei
Datorita repartitiei inegale a presiunii, in atmosfera ia nastere un sistem

complicat de miscari ale aerului,cunoscut sub numele de circulatia generala a
atmosferei ( circulatia atmosferica prncipala sau piamara).Acesta cupride curentii
estici din regiunile polare,curentii ascendenti din zonele minimelor barice
subpolare,curentii vestici si activitatea ciclonica din zonele temperate ,curentii
descendenti din zonele maximelor barice subtropicale,alizeelor din zonele
tropicale si curentii ascedenti din zona minimei barice ecuatoriale.Generati de
forta gradientului baric ( datorata distributiei inegale a presiunii),curentii circulatiei
generale a atmosferei sunt modificati,in proportii diferite, de forta Coriolis
(datorata rotatiei Pamantului),forta de frecare (datorate obstacolelor de relief) si
forta centrifuga ( datorata miscarilor curbilinii din formatiunile barice ciclonale si
anticiclonale).Principala caracteristica a circulatiei atmosferice generale o
constituie ampla si continua sa variabilitate.Rolul ei climatogen se exercita prin
deplasarea dintr-o regiune in alta a unor mase de aer cu insusiri fizice
diferite,care asigura schimburile de caldura si umezeala,modificand substantial
valorile si regimurile diferitelor elemente meteorologice si implicit ale
caracteristicilor climatice,ce ar rezulta din interactiunea primelor doua categorii
9
de factori genetici ai climei : radiativi si fizico-geografici.Prin neincetatele sale
schimbari de intensitate si directie , in jurul unei stari mijlocii de echilibru,
circulatia generala a atmosferei provoaca tuturor elementelor meteorologice si
caracteristicilor climatic variatii neregulate ,care perturba periodicitatea generate
de actiunea factorilor radiativi si fizico-geografici sub influenta miscarilor de
rotatie si de revolutie a Pamantului.
Datorita extraordinarei sale complexitati,circulatia generala a atmosferei nu este

cunoscuta inca sub tote aspectele,numeroase fiind problemele ce mai trebuie
elucidate.
Intre circulatia atmosferica generala de la nivelul suprafetei terestre sic ea din

troposfera superioara exista o stransa dependent,ceea ce nu inseamna insa ca
ele sunt identice.
Capitolul 3 Factori fizico-geografici
3.1 Relieful
Inalimile maxime se intalnesc in partea Nordica a masivului in varfurile

Omu(2505) si Bucura Dumbrava sau Varful Ocolit(2503),din care se ramiica cele
10
Fig.2 Peretele Jepilor mici vazut de pe Braul Por
mai spectaculoase creste si vai,ultimele fiind alcatuite dintr-o succesiune de

caldari glaciare(Gaura,Tiganesti,Malaesti,Bucsoiul,Moraul).Tot din acest
ansamblu orografic se desprind spre sud doua culmi principale,din care
coboara,su forma unor puternice contraforturi,abrupturi vestice,calcarose ale
Doamnelor,Gutanului,Strungilor si Tatarului,ca si cele estice (conglomeratice) ale
Costilei,Caraimanului,Jepilor si Pietrei Arse,cu spectaculoase trasee turistice si
alpine.Intre axul hidrografic format de vale Ialomitei si abruptul prahovean se
intinde Platoul Bucegilor,drenat de Izvorul Dorului,ce contrasteaza prin netezirea
11
sa cu restul reliefului.Imagini deosebit sunt oferite de relieful minor rezultat din
eroziunea diferentiala si dezagregarea conglomeratelor
Babele,Sfinxul,Ciobanasul,Coltii Morarului,stancile Sfanta Ana si Franz Joseph
etc.
La intersectia masivelor calcaroase,raul Ialomita si-a format o succesiune de

chei:Cheile Ursilor,Pesterii,Coteanului,Zanoagei Mici,Zanoagei
Mari,Orzei.Cascadele formate pe praguri structural amplifica spectaculozitatea
peisajului oferit de Muntii Bucegi: Cascada Vanturisului(pe Izvorul
Dorului),Cascada Carimanului(pe Caraiman),Moara Dracului(pe
Gaura),Obarsiei(pe Ialomita),Horoabei,Urlatoarea etc
3.2 Hidrografia
Apele cu obarsia in muntii Bucegi curg spre nord si spre sud fat de cumpana
principal de ape ce trece pe la Strunga,Omul,Pichetul Rosu si Pasul Sipote.
Astfel,la sud se afla bazinul Ialomitei(care cuprinde si prahova).Raul Ialomita isi

culege apele la obarsie din trei caldari glaciare aflate l sud de Varful Omu
:Sugarile,Obarsia si Doamnele.In aval,afluentii principali pe stanga(dinspre est)
sunt paraiele Cocora,Blana,Nucetul,Oboarele,Scropoasa,Ialomicioara;iar spre
dreapta(dinspre vest) paraiele Horoaba,Tatarul,Mircea,Bolboci,Lucaila,Bratei si
Ratei.
Pe valea Ialomitei s-au construe trei baraje care au dat nastere lacurilor de
acumulare Bolboci,Scropoasa si Dobresti.Acestea completeaza frumusetea si
spectaculozitatea vaii data de cascada Obarsiei,Pestera Ialomitei,Cheile
Ursilor,Pesterii,Cotenului,Tatarului,Zanoagei Mici si Mari,Orzei.
Bazinul hidrografic al Prahovei cuprinde vaile

Cerbului,Alba,Jepilor,Urlatorilor,Babei,Pelesului,Zgaburei,Izvorul Dorului.Afluentii
acestor vai principale,situati in abruptul prahovean,sunt in general seci,debitul
ocazional de apa provenind din topirea zapazilor si ploile torentiale de vara.
12
Spre nord,apele muntilor Bucegi sunt drenate de doi afluneti ai Oltului: Ghimbaul
si Barsa.Ghimbavul este format din paraiele Ghimbavul mare,cu afluenti paraiele
Glajeriei,Malaiesti,Tiganesti si Ghimbavul Mic avand afluenti Paraul Pietris si
izvorul Cracanel.
Spre Barsa apele Bucegilor sunt adunate de raul Turcu si afluentii sai: Valea
Grohotisului-Bangaleasa-Moieciu;Valea Gaura-Caraimanul-Simon ; Valea
Ciubotea-Urlatoarea Mica-Urlatoarea Mare-Poarta.
3.3 Vegetatia si fauna
Inspirat de lucrarea de referinta profesorului si alpinistului Alexandru Beldie

“Flora si vegetatia muntilor Bucegi”,in care autorul prezinta 1185 de specii de
plante,citez cateva din florile representative ale Bucegilor.
Plante de primavera : brandusa (crocus heuffelianus) , piciorul cocosului

(ranunculus montanus),deditei(pulsatil alba),degetarut(soladanella) , ochiul gainii
(primula minima) ,stanjenel (iris ruthenica) , anghelina (primula longiflora)
ciubotica cucului (primula elatior)
Plante de pajisti: sangele voinicului (nigritella nigra si rubra) , garofita pitica

(dihantus gelidus) , garofita (dihantus tennifolius), cornut (cerastium arvense) ,
smiradar (rhododendron kotschyi) ,floare de colt (lentopodium alpinum), clopotel
de munte (campanula alpina).etc
13
Fig.3 Iarba Rosioara (Silene acaulis)
Plante de stanci,bolovanisuri,grohotisuri si pietrisuri : iarba rosioara (silene

acaulis) , garofita alba (dihantus spiculifolius), mierluta pitica (minuartia
sedoides), mac galben (papayer pyrenaicum), saxifraga rosie ( saxifraga
oppositiofolia), galbineaua (doronicum carpaticum), vulturica de stanci
(hieracium villosum) etc.
Vegetaia muntilor Bucegi cuprinde doua zone : zona forestiera si zona alpine.
Zona forestiera este formata din : etajul montan inferior (500-700m) reprezentat
prin fagete sau carpen;etajul montan mijlociu(700-1400m) format din amestecuri
de fag,br9ad si molid;etajul montan superior (1400-1650m) format din
mollidisuri;etajul subalpin(1650-1800m) format din raristi de limita si tufarisuri.
Zona alpina cuprinde: etajul aplin inferior (1800-2250m) format din tufarisuri de
jnepeni (pinus mugo), pajisti cu teposica (nardus stricta), pajisti cu brane cu
14
festuca(amethystina);etajul alpin superior (2250-2500m) format din tundra alpine
si pajisti cu carvex curvula.
Citam numai cele mai cunoscute flori protejate de lege: floarea de

colt(lentopodium alpinum), smirdar(rhododendron kotschyi) ,sangele voinicului
(nigritella nigra si rubra) , bulbuci de munte (trollius europaeus) , ghintura
galbena (gentiana lutea), curpele ( gentiana kochiana) , ciurul zanelor ( daphne
blagayana).
Din bogata fauna a muntiolor Bucegi citam doar cateva mamifere si pasari
reprezentative.
In zona forestiera traiesc cerbul , caprioara , mistretul , ursul lupul , vulpea ,

vevertia , parsul , iar in zona abrupt subalpina se intalneste capra neagra(
rupicapra rupicapra).Dintre pasari amintim cocosul de munte,acvila, sorecarul,
corbul , bufnita , mierla, cojoaica de stana etc .
3.4.Geologia
Peste fundamentul alcatuit din roci cristaline, predominante in prtea de sud-est,

intre vaile Brateiului si Ialomitei , se astern o cuvertura groasa de formatiuni
sedimentare mezozoice.Dispuse intr-un sinclinal mai larg ele alcatuiesc cea mai
mare parte a Bucegilor.Cele mai vechi dintre acestea sunt calcarele jurasice
prezente pe flancul vestic al sinclinalului , unde formeaza abrupturile Gutanului,
Strungilor si Tatarului. Tot in ele au fost sculptate cheile si pesterile din lungul
Ialomitei.In partea de est, sub abruptul prahovean, in partea de sud-est
(Paduchiosul,Guruiatul) se intalneste flisul grezos si marnos, cunoscut si sub
numele de strate de Sinaia, in care este modelat defileul prahovei de la Posada.
Partea centrala a masivului este alcatuit dintr-o stiva groasa de conglomerate cu
intercalatii de gresii (conglomerate de Bucegi) , ce constituie umplutura principala
a sinclinalului si care formeaza cele mai impresionante abrupturi si creste ale
muntilor Gaura , Tiganesti , Bucsoiu , Costila , Caraiman , Jepi ,Piatra Arsa ,
Doamnele si Obarsia.Pe fetele de strat ale acestora, inclinate spre axul central al
15
sinclinalului s-au format, prin eroziune si retragerea abrupturilor , politele si
branele structural , bine cunoscute drumetilor si alpinistilor.
Fig.4 Valea Gaura
Capitolul 4 Factorii antropici
Odata cu promovarea si dezvoltarea turismului, exploatarea maxima a resurselor

natural dar si ca rezultat al procesului pe scara larga de distrugere a diversitatii
biologice cat si a influentei acesteia asupra factorilor de mediu a creat ub cadru
organizatoric adecvat masurilor specific de conservare si protectie prin infiintarea
Parcului Natural Bucegi prin O.M 7/27.01.1990
Aceasta structura administrative are o suprafata de 35 700 ha, din care

rezervatiile integrale -9.000 ha
16
Administratia Parcului Natural Bucegi este o structura noua, fiind construita ca
subunitate a Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA , resprectiv a directiei
Silvice Tagoviste
In prezent o buna parte din suprafata Muntilor Bucegi intra in component catorva
rezervatii.Cea mai intinsa, stabilita initial in anul 1935 si extinsa ulterior ocupa
abrupturile si muntii din est, nord si nord vest.La acestea se adauga doua
rezervatii bazinul Ialomitei si cateva puncte fosilifere din sudul acestor munti.
Rezervatia principala avand o forma asemanatoare unei uriase potcoave pe

creastaBucegilor ,ea se desfasoara pe circa 6 680 ha , fiind unul din cele mai
extinse spatii de acest gen in tara noastra.Limita inferioara se afla in jurul
valorilor de 1000-1100 m pe versantul prahovean al Bucegilor, iar cea superioara
la peste 2500 m (Vf. Omu 2505)
In rezervatie se include mai intai, in extremitatea sud-estica muntele Sf. Ana si

versantii impaduriti de sub varfurile Furnica si Piatra Arsa , apoi atat padurea cat
si o buna parte din etajul stancariei si pajistilor din zona muntilor Jepii Mari, Jepii
Mici ,Caraiman si Costila.Cea mai mare parte din spatiul rezervat cuprinde valea
superioara a Cerbului , sectorul abrupt si stances al muntilor Morarului, Bucsoiu
Mic , Bucsoiul Mare, Padina Crucii , Gaura , situate la peste 1600 m. In vestul
Bucegilor, rezervatia se intinde pana la Saua Strunga.Este o fasie de padure si
abrupt la peste 1650 m , desfasurta indeosebi pe colina vestica a muntilor
Strunga.Grohotis si Gutanu.La acestea se adauga muntii Babele,Bucura si
sectorul Nordic al muntelui Doamnele.
In cuprinsul acestei rezervatii , pe versantul sudic al Caraimanului si pe valea

Jepilor , s-a construit o zona stiintifica de protective absoluta , care incepand din
anul 1955 este scutita de pasunat.Aceasta zona , cu suprafata de circa 200 ha ,
cuprinde branele sudice ale Caraimanului , cu o vegetatie specifica masivului.
Administrativ , rezervatia principala din Bucegi apartine la trei judete :

Praova(3850 ha) , Targoviste (2060 ha) si Brasov (770ha).Ea are un character
complex, cu elemente de relief extreme de spactaculoase , cu o geneza si o
17
evolutie interesante, la care se adauga o bogata paleta floristica si faunistica,
precum si cateva puncte in care geologii au depistat , urme de vietuitoare ce au
trait cu multe milioane de ani in urma in marile care acopereau aceaste
regiune.Multe dintre potecile turistice trec prin marginea rezervatiei sau prin
unele sectoare ale ei,prilej de a admira cadrul natural si de a-l ocroti.
Un alt factor antropiv in constituie construcita hotelului Piatra Arsa,Pestera si

cabanele de pe platoul Bucegilor, dar mai ales existent conductei de gaze care
ajunge pe la Piatra Arsa,Babele,Costila si Vf Omu dar si a telecabinelor Busteni-
Babele, Pestera-Babele, Sinaia –Vf cu Dor si telecabina Kalinderu.
Capitolul 5 Particularitatile principalelor elemente climatice
5.1 Temperatura aerului
Temperatura aerului se se refera la starea de racier sau incalzire a diferitelor

corpuri din natura.La statiile meteorologice din tara se folosesc pentru masurarea
acestui parametru climatic, atat termometre cat si termografe.
Termometrele se introduce in adaposturi meteorologice, astfel incat in primul

adapost meteorlogic se amplaseza termometre psihrometre in pozitie vertical sau
cvasiorizontala.
Maximalitatea si minimalitatea termometrelor sunt asigurate de cateva

particularitati de constructive, un termometru de maxima ne va indica
intotdeauna cea mai ridicata vaolare de temperature (functioneaza pe baza de
Hg) , in timp ce termometrul de minima ne va arata cea mai coborata valoare de
temparatura din intervalul analizat (foloseste alcoolul ca lichid).
Observatiile cu aceste termometre se fac zilnic la orele 1,7,13,19.Termograful se

amplaseaza in cel de-al doilea adapost meteorologic la aproximativ 2m deasupra
solului, is indiferent de tipul construit, un termograf cuprinde o parte
18
transmitatoare, una receptoare si un inregistrator.Astfel pe diagram speciala,
numita termograma , se va inscribe variatia orara a temperaturii aerului
Temperatura aerului
Zile Zile Zile Zile

Luna Anul TMDL TMDX TMDM iarna inghet geroase Zile vara trop
1 1999 -6.9 -4.3 -9.4 31 31 0 0
2 1999 -12.0 -8.9 -15.4 28 28 26 0 0
3 1999 -8.7 -5.6 -11.2 31 31 24 0 0
4 1999 -3.5 -0.8 -5.9 19 30 24 0 0
5 1999 0.1 2.6 -2.3 5 17 0 0 0
6 1999 6.1 9.0 3.7 0 10 0 0 0
7 1999 7.8 10.7 5.6 0 1 0 0 0
8 1999 6.8 10.1 4.3 0 3 0 0 0
9 1999 4.1 7.5 1.7 16 9 0 0 0
10 1999 -1.2 1.6 -3.8 25 20 16 0 0
11 1999 -4.2 -0.7 -7.3 30 30 25 0 0
12 1999 -8.2 -5.2 -11.2 31 31 18 0 0
Zile Zile Zile Zile

luna anul TMDL TMDX TMDM iarna inghet geroase vara
1 2000 -14.1 -10.8 -17.3 31 31 31 0
2 2000 -11.1 -6.8 -14.5 29 29 29 0
3 2000 -9.2 -4.9 -12.5 31 31 28 0
4 2000 -2.7 -0.3 -4.9 20 22 10 0
5 2000 1.6 5.0 -1.1 3 16 0 0
6 2000 4.7 8.2 1.5 0 4 0 0
7 2000 6.2 9.9 3.1 0 2 0 0
8 2000 7.1 10.8 4.6 0 1 0 0
19
9 2000 2.5 5.5 0.3 12 23 0 0
10 2000 2.5 6.2 -0.2 23 27 10 0
11 2000 -0.8 1.9 -3.1 30 30 10 0
12 2000 -5.4 -2.8 -7.7 31 31 18 0
Zile Zile Zile

luna anul TMDL TMDX TMDM iarna Zile inghet geroase vara
1 2001 -7.6 -4.7 -10.2 31 31 31 0
2 2001 -10.0 -7.1 -12.9 28 28 21 0
3 2001 -4.8 -1.6 -8.0 30 31 21 0
4 2001 -3.8 -0.5 -6.3 17 30 10 0
5 2001 0.8 4.0 -1.6 8 15 0 0
6 2001 2.4 5.2 0.2 2 13 0 0
7 2001 7.4 10.0 5.0 0 4 0 0
8 2001 8.0 10.9 5.6 0 3 0 0
9 2001 2.6 4.9 0.7 0 6 0 0
10 2001 1.8 4.4 -0.5 22 23 12 0
11 2001 -7.7 -5.1 -10.5 30 30 25 0
12 2001 -13.4 -10.8 -15.9 31 31 31 0
Zile Zile Zile Zile

luna anul TMDL TMDX TMDM iarna inghet geroase vara
1 2002 -9.7 -6.6 -12.2 83 132.8 31 0
2 2002 -5.6 -2.6 -8.2 87 124.1 22 0
3 2002 -6.1 -2.5 -8.9 88 141.5 22 0
4 2002 -4.2 -0.7 -6.4 97 78.8 8 0
5 2002 2.3 5.3 0.0 92 197.3 3 0
6 2002 4.9 7.8 2.6 93 133.2 0 0
7 2002 8.2 10.7 5.9 92 150.2 0 0
8 2002 5.7 8.2 3.7 92 111.8 0 0
9 2002 1.5 3.9 -0.3 95 84.0 0 0
10 2002 -1.4 1.8 -4.1 90 123.1 3 0
11 2002 -2.0 0.5 -4.5 86 102.7 10 0
12 2002 -9.4 -7.1 -11.8 90 87.5 31 0
20
Zile Zile Zile Zile
Luna Anul TMDL TMDX TMDM iarna inghet geroase vara
1 2003 -9.1 -6.3 -11.8 95 61.3 31 0
2 2003 -14.2 -11.2 -16.8 89 150.2 23 0
3 2003 -11.2 -7.0 -14.0 94 147.9 22 0

Zile Zile Zile
Luna
4 Anul
2003 TMDL
-6.6 TMDX
-2.9 TMDM
-9.7 iarna
98 inghet
158.2 geroase
10 Zile vara
0
1 2005 -11.2 -9.0 -13.2 96 31 31 0
2
5 2005
2003 -12.3
5.2 -10.3
8.3 -14.4
2.7 94
92 28
253.5 210 00
3 2005 -11.4 -8.7 -14.0 99 29 21 0
6
4 2003
2005 5.8
-4.4 8.8
-1.9 3.4
-6.7 97
94 178.3
19 120 00
5 2005 1.4 3.9 -0.8 96 8 0
7 2003 5.9 8.3 3.8 98 124.7 0 00
6 2005 2.7 5.5 0.4 94 2 0 0
7
8 2005
2003 6.5
7.4 9.4
10.5 4.1
5.1 91
94 200.64 0 00
8 2005 6.8 9.9 4.3 91 5 0 0
9
9 2003
2005 2.0
3.8 4.7
6.5 -0.1
1.9 92
88 121.76 0
0 00
10 2005 -2.4 -0.3 -4.3 88 23 2 0
10 2003 -3.5 -0.9 -6.0 97 87.9 4 0
11 2005 -6.8 -4.6 -9.2 88 30 10 0
12
11 2005
2003 -9.9
-2.9 -8.0
-0.2 -11.9
-5.6 100
91 31
112.3 15
18 00
12 2003 -7.0 -3.7 -9.9 83 146.3 31 0
Zile Zile Zile Zile

luna Anul TMDL TMDX TMDM iarna inghet geroase vara
1 2004 -12.8 -9.9 -15.5 31 31 31 0
2 2004 -11.3 -8.5 -14.4 29 29 21 0
3 2004 -8.1 -5.4 -10.4 29 31 21 0
Zile Zile Zile Zile
4 2004 -3.3 -0.3 -5.7 19 30 6 0
5 2004 -1.0 1.6 -3.2 8 20 3 0
1 2006 -12.2 -10.0 -14.7 31 31 26 0
6 2004 3.3 5.5 1.3 2 13 0 0
2 2006 -12.1 -9.4 -14.2 28 28 24 0
7 2004 6.2 8.9 3.8 0 3 0 0
3 2006 -8.1 -5.6 -10.5 28 31 13 0
8 2004 6.0 8.9 3.6 0 3 0 0
4 2006 -2.5 -0.9 -4.2 19 30 10 0
9 2004 3.0 6.2 0.4 0 11 0 0
5 2006 0.4 3.0 -1.8 8 20 0 0
10 2004 1.1 4.1 -1.6 4 17 4 0
6 2006 4.0 6.5 1.9 2 13 0 0
11 2004 -4.5 -1.6 -6.9 23 30 27 0
7 2006 6.4 9.2 4.3 0 3 0 0
12 2004 -7.3 -5.3 -9.4 31 31 31 0
8 2006 6.5 9.4 4.0 0 4 0 0
9 2006 3.0 5.7 0.6 0 10 0 0
10 2006 0.8 3.6 -1.7 5 17 0 0
11 2006 -5.6 -3.4 -7.8 23 30 11 0
12 2006 -6.1 -3.7 -8.3 29 31 12 0
Zile Zile Zile Zile

21
1 2007 -8.7 -6.3 -11.1 31 31 19 0
2 2007 -8.8 -7.1 -10.4 28 28 14 0
3 2007 -6.7 -4.8 -8.4 31 31 8 0
4 2007 -5.2 -3.2 -7.0 29 30 4 0
5 2007 3.0 5.7 0.6 3 9 0 0
6 2007 6.0 9.2 3.3 0 4 0 0
7 2007 8.8 13.0 5.4 0 5 0 0
8 2007 7.9 11.0 5.4 0 1 0 0
9 2007 1.4 4.0 -1.0 3 17 0 0
10 2007 -0.3 2.4 -2.8 7 21 3 0
11 2007 -7.9 -5.3 -10.6 26 30 17 0
12 2007 -8.3 -5.9 -10.3 31 31 13 0
Zile Zile Zile Zile

1 2008 -9.7 -7.1 -12.2 31 31 27 0
2 2008 -10.4 -7.9 -12.5 29 29 24 0
3 2008 -7.7 -5.3 -9.8 27 31 23 0
4 2008 -3.9 -1.6 -5.7 18 30 7 0
5 2008 0.0 2.2 -2.0 6 15 0 0
6 2008 5.1 8.3 2.6 0 10 0 0
7 2008 5.6 9.6 2.6 0 3 0 0
8 2008 8.3 12.0 5.2 0 1 0 0
9 2008 1.8 4.9 -0.4 2 11 0 0
10 2008 0.5 3.6 -2.0 19 28 12 0
11 2008 -2.9 0.3 -5.9 28 30 26 0
12 2008 -8.5 -6.2 -10.3 31 31 31 0
Zile Zile Zile Zile

Luna Anul TMDL TMDX TMDM iarna inghet gerose vara
2 2009 -10.9 -9.0 -12.7 31 31 30 0
3 2009 -8.3 -6.0 -10.4 30 28 28 0
4 2009 -2.4 0.9 -4.8 28 31 28 0
5 2009 1.2 3.8 -1.0 16 30 10 0
6 2009 5.3 8.7 2.2 8 13 0 0
7 2009 7.2 10.5 4.7 0 7 0 0
8 2009 6.9 9.9 4.6 0 2 0 0
9 2009 3.4 6.3 1.3 0 10 0 0
10 2009 -0.4 2.5 -2.8 12 26 14 0
11 2009 -3.6 -1.4 -5.7 29 30 25 0
22
12 2009 -7.4 -4.9 -10.3 31 31 31 0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Media -4,26 -4,31 -4,53 -3,68 -4,90 -4,83 -5,31 -4,36 -3,90 -5,13 -3,84
anuala
Media lunara 1999-2009
Ianuarie -12,61
Februarie -11,09
Martie -10,73
Aprilie -6,11
Mai -4,64
Iunie -0,95
Iulie 2,1
August 4,39
Septembrie 4,58
Octombrie 0,46
Noiembrie -7,09
Decembrie -10,63
23
5.2 Umezeala aerului
Existenta vaporilor de apa din atmosfera deetrmina caracteristicile starii de

umiditate a aerului si implicit pe cele ale nebulozitatii si precipitatiilor atmosferice.
Marimile ce definesc umezeala aerului sunt:

- tensiunea reala a vaporilor
-umezeala absoluta
-umezeala specifica
-temperatura punctului de roua
- diferenta psihrometrica si deficitul de saturatie
Umezeala relative constituie cel mai important indice al starii de umiditate al

aerului si este definit ca raportul procentual dintre forta elastica a vaporilor si
tensiunea maxima de saturatie.
Tensiunea vaporilor este notate cu e si mai este numita si forta elastica a

vaporilor si reprezinta presiunea partial exercitata de vaporii de apa din
atmosfera in cadrul presiunii generale a acesteia.Ca orice presiune, tensiunea
vaporilor de apa se va exprima in mm coloana de Hg sau in milibari(mb).
Deficitul de saturatie se calculeaza pe baza diferentei dintre tensiunea mxima de

saturatie si forta elastic a vaporilor.
Pentru masurarea umezelii aerului , cat si a celorlalti parametric ce defines

umezeala aerului , se folosesc psihrometre, higrometre si higrografe.
Umezeala aerului
24
Luna Anul UMRL
1 1999 79
2 1999 96
3 1999 92
4 1999 98 Luna Anul UMRL
Luna Anul UMRL
5 1999 90 1 2002 83
1 2001 91
6 1999 81 2 2002 87
2 2001 91
7 1999 85 3 2002 88
3 2001 96
8 1999 81 4 2002 97
4 2001 94
9 1999 78 5 2002 92
5 2001 95
10 1999 85 6 2002 93
6 2001 98
11 1999 63 7 2002 92
7 2001 95
12 1999 83 8 2002 92
8 2001 94
9 2002 95
9 2001 97
10 2002 90
10 2001 92
11 2002 86
11 2001 91
12 2002 90
12 2001 87
Luna Anul UMRL

1 2004 94
2 2004 94
Luna Anul UMRL
3 2004 90
1 2003 95 Luna Anul UMRL
4 2004 88
2 2003 89 1 2000 84
5 2004 96
3 2003 94 2 2000 91
6 2004 95
4 2003 98 3 2000 96
7 2004 92
5 2003 92 4 2000 96
8 2004 93
6 2003 97 5 2000 83
9 2004 88
7 2003 98 6 2000 83
10 2004 74
8 2003 94 7 2000 92
11 2004 89
9 2003 92 8 2000 92
12 2004 89
10 2003 97 9 2000 92
11 2003 91 10 2000 77
12 2003 83 11 2000 88
12 2000 87
25
Luna Anul UMRL
1 2006 93
Luna Anul UMRL
2 2006 97
1 2005 96
3 2006 99
2 2005 94
4 2006 98
3 2005 99
5 2006 97
4 2005 94
6 2006 97
5 2005 96
7 2006 97
6 2005 94
8 2006 95
7 2005 91
9 2006 94
8 2005 91
10 2006 86
9 2005 88
11 2006 96
10 2005 88
12 2006 86
11 2005 88
12 2005 100
Luna Anul UMRL Luna Anul UMRL

1 2007 98 1 2008 87
2 2007 99 2 2008 86
3 2007 95 3 2008 95
4 2007 97 4 2008 93
5 2007 89 5 2008 91
6 2007 88 6 2008 89
7 2007 80 7 2008 92
8 2007 89 8 2008 84
9 2007 87 9 2008 89
10 2007 86 10 2008 85
11 2007 92 11 2008 74
12 2007 83 12 2008 88
26
Luna Anul UMRL
1 2009 81
2 2009 91
3 2009 94
4 2009 81
5 2009 90
6 2009 84
7 2009 89
8 2009 89
9 2009 88
10 2009 82
11 2009 81
12 2009 87
Media 1999-2009
Ianuarie 75
Februarie 84,5833
Martie 86,5
Aprilie 78
Mai 77,25
Iunie 83,25
Iulie 83,58
August 83,0833
Septembrie 76
Octombrie 78,5
Noiembrie 78,25
Decembrie 72,4166
5.3 Nebulozitatea
27
Reprezinta gradul de acoperire cu nori a boltii ceresti.Reprezinta o observatie
vizuala exprimata fie in zecimi,fie in optimi.
Pentru determinarea nebulozitatii se alege un punct de belvedere , cu buna

vizibilitate, se considera tot cerul vizibil din acel loc ca fiiind egal cu 10 sau 8 si
se precizeaza cate parti reprezinta sisteme noroase.
In afara de observatiile vizuale la nivelul satiilor meteorologice se determina

instrumental inaltimea bazei norilor prin metoda balonului pilot dar si cu ajutorul
ceilometrelor.
Fig.5 Plafon de nori vazut de pe Braul Portita
Nebulozitatea
28
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Cer senin 7.8 4.5 6.9 3.2 2.3 1.9 4.2 6.2 6.7 8.6 6.3 7.3
Cer noros 6.5 6.3 6.7 5.6 6.7 7 9.6 9.8 9.1 7.1 6.8 7
5.4.Durata de stralucire a soarelui
Durata de stralucire a soarelui reprezinta timpul real in care Soarele a stralucit pe

bolta cereasca, fiind numita si durata efectiva de stralucire a Soarelui.In
meteorologie se mai foloseste si termenul de durara astronomica sau durata
posibila de stralucire a Soarelui, ce reprezinta intervalul de timp dintre momentul
rasaritului si apusului Soarelui.
Raportul dintre durata efectiva (d) si durata astronomica (D) a stralucirii Soarelui
reprezinta valoarea fractiei de insolatie (F).Ea scoate in evident rolul nebulozitatii
in reducerea duratei stralucirii Soarelui, fiind ub parametru meteorologic cu
aplicabilitte practitca in domeniu precum ar fi urbanistica, constructii, agricultura ,
balenologie etc.
Pentru masurarea duratei de stralucire a Soarelui se foloseste heliograful

universal si de tip Fuess.
Durata de stralucire a soarelui
2005 Durata Durata Durata Ziua Fractia Nr. zilelor

astronomica efectiva maxima de
insoltie Cu Fara
soare soare
Ianuarie 284.3 104.4 9.1 18 0.37 16 15
Februarie 291.1 97 9.8 9 0.33 16 12
Martie 369.6 139.6 10.9 23 0.37 20 11
Aprilie 405.7 142.7 12,4 7 0.35 22 8
29
Mai 462 137.2 13.8 29 0.3 25 6
Iunie 468.3 135.9 13.8 26 0.29 23 7
Iulie 473.7 163.4 12.6 8 0.34 24 7
August 436 164.6 12 28 0.37 26 5
Septembrie 376.4 127 12.6 7 0.34 20 10
Octombrie 339.7 149.6 10.4 7 0.44 22 9
Noiembrie 286.2 103.3 9.4 10 0.36 16 14
Decembrie 272.2 61.4 8.4 12 0.22 17 14
2006
Ianuarie 284.3 146.8 9.1 26/27 0.52 21 10
Februarie 291.1 87.6 9.5 7 0.3 19 9
Martie 369.6 90.7 11.3 20 0.25 20 11
Aprilie 405.7 106.9 12.9 30 0.26 21 9
Mai 462 152.8 12.8 24 0.33 6 5
Iunie 468.3 115.1 12.9 26 0.25 22 8
Iulie 473.7 175.6 12.5 3 0.37 30 1
August 436 182.7 13.2 17 0.42 27 4
Septembrie 376.4 130.9 12.5 7/8 0.35 19 11
Octombrie 339.7 214 10.5 9/11 0.63 27 4
Noiembrie 286.2 114.2 9.1 18 0.39 18 12
Decembrie 272.2 170 8.9 1 0.62 26 5
30
2007
Ianuarie 284.3 76.9 83 4 0.27 18 13
Februarie 291.1 69.4 10.4 18 0.24 19 9
Martie 369.6 141.5 11.3 14 0.38 23 8
Aprilie 405.7 145.8 13.2 23 0.35 24 6
Mai 462 185.5 13.5 13/15 0.4 2 3
Iunie 468.3 186.3 13.3 21 0.4 30 0
Iulie 473.7 283.8 14.1 28 0.6 30 1
August 436 170.2 13.4 16 0.39 24 7
Septembrie 376.4 157.4 11.7 17 0.42 21 9
Octombrie 339.7 142.2 10.9 2 0.41 22 9
Noiembrie 286.2 89.6 9.1 3 0.31 17 13
Decembrie 272.2 152.2 8.6 22 0.56 23 8
Media 2005-2007 Insolatia 2005-2007
Ianuarie 109.3666667 0.386666667
Februarie 84.66666663 0.29
Martie 123.9333333 0.333333333
Aprilie 131.8 0.32
Mai 158.5 0.343333333
Iunie 145.7666667 0.313333333
Iulie 207.6 0.436666667
August 172.5 0.393333333
Septembrie 138.4333333 0.37

31
Octombrie 168.6 0.493333333
Noiembrie 102.3666667 0.353333333
Decembrie 127.8666667 0.466666667
5.5 Precipitatiile atmosferice
Precipitatiile atmosferice reprezinta produsele finale ale condensarii si sublimarii

vaporilor de apa din atmosfera libera ,care cad din nori si ajung la suprafata
terestra sub forma lichida(ploaie,burnita), solida (zapada,mazariche,grindina),
sau sub ambele forme (lapovita).
Indiferent de forma sub care cad,precipitatiile atmosferice reprezinta elemental

meteorologic si climatic de importanta primordial pentru viata.
Apa rezultata din precipitatii constituie unul din factorii cu importanta majora
pentru om si activitatea lui, pentru dezvoltarea plantelor si animalelor, pentru
alimentarea retelei hidrografice, pentru aspectul peisajului geografic al oricarei
regiuni de pe glob.
Importanta biologica si geografic climatologica a apei din precipitatii tine insa nu

numai de forma si de cantitate, ci si de alte aspect cum ar fi:
-intensitatea
-durata
-frecventa cu care se produce in anumite regiuni
In functie de valorile pe care le inregistreaza in timp, precipitatiile pot avea in

natura un rol pozitiv sau negativ.
De exemplu , in cazul caderilor abundente sub forma de avrse puternice, se

infiltreaza in sol cantitati foarte mici, ramanand ca in cea mai mare proportie sa
se scurga si sa constituie cauaz cresterilor de debite si niveluri de rauri si fluvii si
in cele din urma a inundatiior, a spalarii si eroziunii solurilor.Dimpotriva, daca se
produc in cantitati neinsemnate de timp pot genera fenomene de seceta (seceta
atmosferica ,pedologica , mixta ) cu profunde implicatii socio-economice pentru
regiunile afectate.Acesta este aspectul negative al precipitatiilor atmosferice.
Pentru cunoasterea cu exactitate a diferitelor aspect ce caraterizeaza acest

element meteorologic, cu mare variabilitate in timp si spatiu, la nivel mondial si
32
national se efectueza observatii instrumentale si vizuale in cadrul retelei de statii
meteorologice si posture pluviometrice.
Masurarea cantitatii de apa provenite din ploi si ninsori se masoara cu

pluviometrul.Pentru inregistrarea continua cantitatii de apa cazuta precum si a
duratei si intensitatii se utilizeaza pluviograful.
Cantitatea de apa rezultata din precipitaii, ce cade intr-un loc se masora prin
grosimea stratului de apa colectat exprimat in milimetri, in ipoteza in care apa
cazuta nu s-ar infiltra in sol, nu s-ar scurge si nu s-ar evaporaDeoarece grosimea
de 1 mm a stratului de apa ce cade pe un m 2 echivaleaza in volum cu 1 litru de
apa, cantitatea de apa rezultata din precipitatii se exprima fie in mm, fie in l/m 2
asa cum frecvent se obisnuieste in agricultura.
33
In prezent, in reteaua de statii meteorologice din Romania, pentru masurarea
precipitatilor se foloseste pluviometru de tip IMC
Fig.6 Platoul Caraiman
Precipitatiile atmosferice
Cantitatea
Luna Anul Felul lunara 1 2000 Ninsoare 56.9
1 1999 Ninsoare 36.0
2 2000 Ninoare 59.3
5 1999 Ploaie/ninsoare 38.5 5 2000 Ploaie/ninsoare 16.2
6 1999 Ploaieninsoare 123.4 6 2000 Ploaie/ninsoare 32.4
9 1999 Ploie/ninsoare 112.2 9 2000 Ploaie/ninsoare 52.8
10 1999 Ninsoare 43.6 10 2000 ninsoare 1.4
11 1999 Ninsoare 8.4 11 2000 Ninsoare 16.5
34
2 2001 Ninsoare 61.8 3 2002 Ninoare 41.8
4 2001 Ninsoare 44.0 5 2002 Ploaie/ninsoare 61.1
9 2001 Ploaie/ninsoare 139.7 10 2002 Ninsoare 35.8
1 2005 Ninsoare 147.3
12 2001 Ninsoare 38.0
3 2005 ninsoare 40.6
Canitatea 4 2005 Ninsoare 55.7
Cantitate
de5 2005 Ploaie/ninsoare 110.4 de
Luna Anul Felul 6
precipitatii 2005 Ploaie/ninsoare
Luna 125.7
Anul Felul precipitatii
1 2003 Ninsoare 20.27 2005 Ploiaie/ninsoare
1 168.8
2004 Ninsoare 63.9
2 2003 Ninsoare 20.28 2005 Ploaie
2 114.7
2004 Ninsoare 54.6
3 2003 Ninsoare 51.69 2005 Ploaie/ninsoare
3 71.0
2004 Ninsoare 40.2
4 2003 Ninsoare 10
62.9 2005 Ninsoare
4 30.7
2004 Ninsoare 45.1
5 2003 Ploaie/ninsoare 11
48.2 2005 Ninsoare
5 33.1 Ploaie/ninsoare
2004 73.5
6 2003 Ploaie ninsoare 12
106.9 2005 Ninsoare
6 67.8 Ploaie ninsoare
2004 64.7
7 2003 Ploaie/ninsoare 113.8 7 2004 1 2006
Ploaie/ninsoare Ninsoare
156.1 51.3
8 2003 Ploaie/ninsoare 49.6 8 2004 2 2006
99.8 55.7
9 2003 Ploaie/ninsoare 67.5 9 2004 3 2006
66.0 73.3
10 2003 Ninsoare 92.4 10 2004 4 2006
31.4 46.1
11 2003 Ninsoare 15.5 11 2004 5 2006 Ploaie/ninsoare
Ninsoare 82.0 74.7
12 2003 Ninsoare 37.3 12 2004 6 2006 Ploaie/ninsoare
Ninsoare 41.5 88.2
7 2006 Ploaie/ninsoare 130.0
10 2006 Ninsoare 26.4
11 2006 Ninsoare 41.6
12 2006 Ninsoare 22.8
Cantitatea
Cantitatea
de
de
Luna Anul Felul precipitatii
Luna Anul Felul preipitatii
2 2007 Ninsaore 32.1
3 2008 Ninsoare 106.0
8 2008 Ploie/ninsoare 31.6
10 2008 Ninsoare 47.2
10 2007 Ninsoare 64.9
11 2008 Ninsoare 35.5
11 2007 Ninsoare 81.5
12 2008 Ninsoare 72.7
12 2007 Ninsoare 56.2
35
Cantitatea
de
Luna Anul Felul precipitatii
3 2009 Ninsoare 119.2
10 2009 Ninsoare 92.6
11 2009 Ninsoare 63.0
12 2009 Ninsoare 48.4
Media lunara 1999-2009
Ianuarie 54.08
Februarie 53.94
Martie 68.48
Aprilie 64.96
Mai 81.79
Iunie 115.27
Iulie 143.08
August 104.26
Sptembrie 89.09
Octombrie 49.98
Noimebrie 48.25
Decembrie 50.92
36
5.6 Vantul
Miscarea pe care aerul o exercita parallel sau aproape parallel cu suprafata

terestra datorita gradientilor barici orizontali poarta numele de advectie sau intr-
un termen mai larg de vant.
In cadrul statiilor meteorologice se urmareste determinarea directiei,vitezei dar si

a intensitatii numita sit aria vantului.
Directia reprezita sensul din care bate vantul, ea apreciindu-se fie pe baza
punctelor cadinale si intercardinale , fie pe baza unghiului pe care il face vectorul
vant cu directia nordului geografic.
Viteza reprezinta distant parcursa de aerul aflat in miscare pe unitatea de

timp.Ea se exprima in m/s sau in km/h stiindu-se ca 1 m/s = 3,6 km/h, iar 1 km/h
= 0,278 m/s.
Pentru masurare se utilizeaza ca aparate si instrumente de masura :

giruete,anemometer, giruete inregistratore, anemocinemografe,
electrocinemografe si senzori de vant.
Frecventa medie
N NE E SE S SV V NV Calm
Ian 6,1 9,6 4,8 5,4 8,2 18,9 17,5 27,1 2,4
Iulie 3,7 7,3 5,5 6,6 5,6 14,4 25,5 30,2 1,2
Anual 4,6 7,9 6,0 7,1 8,4 17,2 21,5 25,6 1,7
Viteza medie
N NE E SE S SV V NV
Ian 7,2 4,7 3,8 3,6 11,2 9,4 8,8 10,4
Iuli,2e 6,8 4,7 3,4 3,4 6,8 4,9 5,7 6,8
Annual 5,1 4,8 4,6 5,4 7,3 7,2 6,6 8,1
5.7 Stratul de zapada
37
Stratul de zapada reprezinta un fenomen meteorologic characteristic zonelor
temperate si reci, in zona intertropicala intalnindu-se pe munti inalti
(Kenya,Kilimanjaro).
Zapada depusa pe suprafata solului in conditiile inregistrarii temperaturii

negative, se mentine, formand un strat cu o grosime mai mult sau mai putin
uniforma, in functie de configuratia terenului, de gradul de expunere sau de
adapostire a acestuia fata de actiunea vantului.
Ca urmare, in natura , stratul e zapada are o grosime care difera mult in spatiu,
existand atat portiuni expuse vantului cu grosimi foarte reduse, cat si portiuni cu
grosimi foarte mari pe care zapada a fost acumulata sub forma e troiene.
Sub aspect practice, stratul de zapada cu grosime, structura si densitatea ce-l

carcterizeaza , are consecinte extreme de importante asupra rezervei de apa din
sol, asupra plantelor, asupra semanaturilor ce ierneaza sub patura de zapada.
Observatiile asupra stratului de zapada se realizeaza atat pe cale vizuala cat sip
e cale instrumental , incepand din momentul formarii, pana in momentul topirii
complete.
Ele se efectueaza zilnic sau pentadic.Observatiile zilnice constau in stabilirea

gradului de acoperire cu zapada a solului , a modului de asezare si in
determinarea grosimii stratului de zapada , air cele pentadice in determinarea
structurii, densitatii si echivalentului in apa al stratului de zapada format pe sol.
38
Fig.7 Platoul Costilei
Grosimea stratului de zapada se determina prin intermediul riglelor nivometrice

fixe, care se plaseaza pe platform meteorological in varfurile uniu triunghi
echilateral cu latura de 10 m.
Riglele se fixeaza in pamant toamna cu circa o luna inainte de data medie a

primei ninsori si se ridica primavera tarziu , cand nu mai sunt posibile caderi de
zapada
Stratul de zapada
Anul Data producerii Data producerii Data intervalului

ultimului strat primului strat cu strat de
zapada
2005 26.VI 15.X 236 zile
2006 18.VI 1.IX 242 zile
39
2007 25.V 9.IX 229 zile
5.8 alte fenomene meteorologice : fenomene caracteristice sezonului

cald(fenomene orajoase,grindina,seceta) dar si fenomene caracteristice
sezonului rece (viscol,polei,chiciura.avalanse,bruma).
Capitolul 6 Poluarea aerului
6.1 Surse ale poluarii aerului
Din fericire la acest capitol nu sunt prea multe de spus, singurele surse de
poluare fiind gunoiul din jurul cabanelor si de pe traseele marcate, plus gazelle
de esapament de la snowmobile si ATV-uri care mai populeaza platoul
Bucegilor , dar fiind in numar forte mic nu prea se resimnte prezenta lor.
6.2 Factorii care favorizeaza dispersia poluantilor
Vantul are o frecventa destul de mare in acesta zona de platou a Bucegilor ,

factor care ajuta la dispersia rapida a poluantilor.
40
Bibliografie
Walter,Kergel, “Muntii Bucegi-Drumetie,alpnis,schi, editura Bel Alpin Tour SRL,

2000, Bucuresti
Em.Cristea,N.Dumitriu, “Bucegii-Turism,alpinism” ,editura Uniunii de Cultura

Fizica si Sport, 1962, Bucuresti
41
Adrian Amadeus Tiscovschi,Daniel Constantin Diaconu, “Meteorologie si
Hidrologie- Lucrari practice”, editura Universitara, 2004, Bucuresti
Adrian Amadeus Tiscovschi,Daniel Constantin Diaconu, “ Prelucrarea si

reprezentarea datelor climatologice si hidrologice, Editura Universitara ,
2005,Bucuresti.
St.M.Stoenescu, D.Tistea, “Clima Romaniei”,vol.1,Bucuresti,2007
42

Factorii Genetici Ai Climei

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Factorii Genetici Ai Climei

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Cuprins

Capitolul 1- Factorii radiativi………………………………………..4

1.1 Radiatia solara directa…………………………………………5

1.2 Radiatia solara difuza………………………………………….7

1.3 Radiatia solara globala………………………………………...8

1.4 Radiatia reflectata……………………………………………...8

1.5 Bilantul radiativ………………………………………………....9

Capitolul 2 – Factorii dinamici ai climei…………………………..9

2.1 Circulatia generala a atmosferei………………………………9

Capitolul 3- Factori fizico-geografici……………………………….10

3.3 Vegetatia si fauna………………………………………………13

Capitolul 4 – Factori antropici………………………………………16

Capitolul 5- Particularitatile principalelor elemente climatice…18

5.1 Temperatura aerului……………………………………………….18

5.4 Durata de stralucire a soarelui………………………………….30

5.5 Precipitatiile atmosferice…………………………………………33

5.7 Stratul de zapda…………………………………………………...30

Capitolul 6 Poluarea aerului……………………………………….41

6.2 Factorii care favorieaza dispersia poluantilor…………………42

“Daca ai un dor ce te framanta,

Se apreciaza ca ea a ajuns la actuala forma si compozitie cu cel putin 400

Vremea reprezinta starea atmosferei definite de ansamblul elementelor si

Clima reprezinta carateristica starilor de vreme pe o perioada indelungata de

Capitolul 1 Factori radiativi

Cunoasterea particularitatilor regimului si repartitiei radiatiei solare si ale

Masuratorile radiometrice sistematice ,cu metodologie unitara in Romania,au

1.1 Radiatia solara directa S

Radiatia solara directa este radiatia provenita direct de la discul solar.Valorile

Geometria Pamant-Soare este o consecinta a miscarilor in timp ale Pamantului

In fiecare moment din an,cuplul Soare-Pamant se gaseste in relatii geometrice

Varitia inaltimii Soarelui,sau a complementului sau ,distant zenitala,faca ca

De la momentul rasaritului,radiatia solara directa creste,in parallel cu inaltimea

Minimele se produc de obicei in orele de la inceputul si sfarsitul zilei,cand unghiul

Fluxul radiatiei directe de la mai multe niveluri in Bucegi, W m -2(partial dupa

1.Observatorul de Fizica Atmosferei-91m

1.2 Radiatia solara difuza D

1.3 Radiatia globala Q

Deppinzand in mare masura de insusirile fizice ale scoartei terestre(in special

Insusirile de reflectare ale suprafetei active nu se exprima,de regula,prin

1.5 Bilantul radiativ B

Suprafata terestra primeste radiatia solara directe (S’), radiatia difuza(D) si

Capitolul 2 Factorii dinamici ai atmosferei

2.1 Circulatia generala a atmosferei

Datorita repartitiei inegale a presiunii, in atmosfera ia nastere un sistem

Datorita extraordinarei sale complexitati,circulatia generala a atmosferei nu este

Intre circulatia atmosferica generala de la nivelul suprafetei terestre sic ea din

Capitolul 3 Factori fizico-geografici

Inalimile maxime se intalnesc in partea Nordica a masivului in varfurile

mai spectaculoase creste si vai,ultimele fiind alcatuite dintr-o succesiune de

La intersectia masivelor calcaroase,raul Ialomita si-a format o succesiune de

Astfel,la sud se afla bazinul Ialomitei(care cuprinde si prahova).Raul Ialomita isi

Bazinul hidrografic al Prahovei cuprinde vaile

3.3 Vegetatia si fauna

Inspirat de lucrarea de referinta profesorului si alpinistului Alexandru Beldie

Plante de primavera : brandusa (crocus heuffelianus) , piciorul cocosului

Plante de pajisti: sangele voinicului (nigritella nigra si rubra) , garofita pitica

Plante de stanci,bolovanisuri,grohotisuri si pietrisuri : iarba rosioara (silene

Citam numai cele mai cunoscute flori protejate de lege: floarea de

In zona forestiera traiesc cerbul , caprioara , mistretul , ursul lupul , vulpea ,

Peste fundamentul alcatuit din roci cristaline, predominante in prtea de sud-est,

Fig.4 Valea Gaura

Capitolul 4 Factorii antropici

Odata cu promovarea si dezvoltarea turismului, exploatarea maxima a resurselor

Aceasta structura administrative are o suprafata de 35 700 ha, din care