UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Facultatea de Agricultura si Horticultura

Master MACPA

PROIECT
Elemente de Trasare, Constructii si
Amenajari Agroturistice

Referent,
Conf.dr. Aurel Calina

Student,

CRAIOVA 2013
1
 Construirea Unei Pensiuni Agroturistice In
Judetul Suceava, Localitatea Dorna Candrenilor.

2
 CUPRINS

CAP.1. Pozitie geografica………………………………………………………….5

1.1.Istoria provinciei………………………………………………………………..6
1.2.Relieful…………………………………………………………………………6
1.3. Atractii turistice………………………………………………………………..6
2. Accesibilitate…………………………………………………………………….7
CAP.3.Prezentarea proiectului agroturistic………………………………………...8
3.1.Tipul de structura de primire…………………………………………………8
3.2.Clasificarea……………………………………………………………………..8
3.3.Tipul de servicii oferite…………………………………………………………8
3.4.Distributia camerelor…………………………………………………………11
3.5Activitate de productie primara………………………………………………11
CAP.4. Memoriu tehnic…………………………………………………………...12
4.1.Descriere functiuni……………………………………………………………13
4.1.1.Parter……………………………………………………………………...…13
4.1.2.Etaj 1………………………………………………………………………...13
4.1.3.Mansarda……………………………………………………………………13
4.2.Sistem constructiv:……………………………………………………………14
4.2.1. Pensiunea P+1ET+M………………………………………………………14
4.2.2.Imprejumuire………………………………………………………………..15
4.3.Finisaje exterioare……………………………………………………………15
4.3.1.Pensiune P+1Et+M………………………………………………………….15
4.3.2.Imprejmuire…………………………………………………………………15
4.4.Finisaje interioare……………………………………………………………..15
4.5.Utilitati………………………………………………………………………16
4.6.Suprafete si indicatori…………………………………………………………16
4.7. Categoria de importanta a cladirii……………………………………………17
4.8.Clasa de importanta a cladirii…………………………………………………17
4.9.Instalatii sanitare………………………………………………………………18
4.10.Amenajarea interioara si distributia anexelor gospodaresti………………….19
4.10.1.Modul de amenajare……………………………………………………….20
4.10.2.Distributia anexelor gospodaresti fata de structura de primire…………….20
4.10.3.Amenajarea spatiilor verzi si alei………………………………………….23
4.10.4.Locuri de joaca si recreere…………………………………………………23
4.10.5.Teren destinat pentru obtinerea de produse naturale proaspete……………26

3
CAP.5.Dotarile de care trebuie sa dispuna pensiunea…………………………….27
5.1.Referitoare la constructive…………………………………………………….27
5.2.Referitoare la spatiile de prepararea si servirea mesei………………………..27
5.3.Referitoare la spatiile de cazare……………………………………………….28
5.4.Referitoare la mobilier,lenjerie si alte obiecte………………………………...28
PIESE DESENATE……………………………………………………………….29

4
 CAP.1. Pozitie geografica.

1.1.Istoria provinciei.
Fiind locuit inca din Paleolitic (100000-10000 i. Hr.), judetul Suceava a marcat
istoria romanilor cu momente semnicative. Acest loc a fost leaganul primului stat
centralizat Moldova (1359) cu fondatori ai culturii europene si luptatori neinfricati
care si-au aparat pamantul stramosesc, cum ar fi: Bogdan I (1359-1365), Petru
Musat (1375-1391), Alexandru cel Bun (1400-1432) si Stefan cel Mare (1457-
1504). Atractiva datorita bogatiilor si drumurilor comerciale accesibile spre est,
aceasta parte a tarii a fost de multe ori calcata de invadatori, teritoriul sau schilodit
de vecini, in cele din urma intrand sub dominatia imperiului Austriac timp de 150
de ani (1868-1918). Tratatele de pace de dupa razboi nu au restaturat dreptul istoric
al Bucovinei.
Judetul
Pamant al legendelor, acesta este pentru vizitatorii acestei parti a Romaniei,
cunoscuta sub numele de Bucovina, un loc unde istoria e prezenta pretutindeni.
Loc de nastere a unei vechi civilizatii, judetul Suceava este situat in partea nord-
estica a Romaniei si ocupa unul dintre primele locuri si a potentialul economic,
uman si turistic.
Relieful este cu munti si dealuri si cu o densa retea hidrografica cu ape repezi.
Suceava este un judet in nordul regiunii Moldova din Romania, cea mai mare parte
a sa fiind constituita din Bucovina de sud. Judetul este compus din 5 municipii, 11
orase si 97 de comune (2005).
Dealurile si muntii sunt formele de relief predominate, iar 54 % din suprafata
judetului este acoperita de paduri (3/4 din acestea fiind paduri de conifere). Terenul
arabil are o suprafata de 1813 kmp si bazinul hidrografic cuprinde 136 kmp de
rauri si iazuri.
Clima
Clima este temperata si umeda, cu o temperatura medie anuala de 8°C.
Statiune cu sezon permanent, cu clima intramontan-depresionara: vanturi
moderate, veri racoroase (temperatura medie in iulie este de 15,2°C) si ierni
friguroase (temperatura medie in ianuarie este de -6°C). Temperatura medie anuala
este de 5,2°C, iar media anuala a precipitatiilor este de 800 mm ( precipitatii mai
abundente se semnaleaza in intervalul mai august).

5
 1.2.Relief.
Vatra Dornei-Oras in nordul Romaniei (Judetul Suceava), aflat la confluenta
raurilor Dorna si Bistrita, in Tara Dornelor, una dintre cele mai pitoresti depresiuni
ale Carpatilor Orientali, la o altitudine de 802-808 m, si la 110 km sud-vest de
Municipiul Suceava. Ambianta este cu atat mai propice cu cat Vatra Dornei este
inconjurata de munti impaduriti: Muntii Giumalau, Muntii Bistrita, Muntii
Calimani, Muntii Rodna, Muntii Suhard si Muntii Obcina Mestecanis.

1.3. Atractii turistice.

Bucovina, leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda, este
cunoscuta sub aspect turistic in primul rand pentru renumitele biserici cu fresce
exterioare – patrimoniu UNESCO: Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor, Arbore.
Nu mai putin importante sub aspect arhitectonic si istoric sunt manastirile Putna,
Dragomirna, Patrauti. Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadreaza perfect într-
un cadru natural de excepţie. Masivul Rarău, râul Suceava, râul Moldova cu
afluentul sau Moldovita, defileul Bistritei Aurii, codrii seculari de la Slatioara, sunt
doar cateva puncte forte.
Numarul de 100000 de turisti care viziteaza anual acest judet este explicat prin
pozitia sa geografica, la intersectia drumurilor dintre nord si sud, est si vest, a
vecinatatii cu Ucraina , Polonia, Republica Moldova, cat si nenumaratele
monumente culturale si istorice. Trasatura caracteristica a acestui judet este ca pe o
suprafata restransa se gasesc un numar mare de actractii turistice. Aici se gasesc
facilitati pentru sporturile de vara si de iarna, pentru pescuit si vanatoare, cat si
pentru odihna. Muntii din judetul Suceava sunt variati si cu locuri atractive. Un
drum pitoresc este cel care trece prin masivul vulcanic Caliman (Vf. Pietrosu),
Masivele Giumaslau si Rarau, acesta din urma fiind cunoscut pentru relieful sau
carstic. Privelisti minunate sunt oferite de cheile raurilor Bistrita Aurie, moldova si
Suceava. Judetul are rezervatii naturale de flora si fauna (bouri, cerbi, ursi, porci
mistreti, cosoi de munte, lincsi). Aici se intalnesc peisaje care por fi comparate cu
cele din Elvetia, Franta, Austria, Italia, Germania, Spania, s.a. Valoarea ecologica
si ospitalitatea proverbiala a oamenilor creeaza conditii bune sa integreze zona
Dornele in valorile montane ale lumii. printre cele 35 de monumente si rezervatii
naturale, padurea seculara de la Slatioara (600 ha cu brazi de peste 400 de ani)
ofera o remarcabila priveliste a naturii.
Tinuturile Bucovinei inglobează pagini de istorie, traditii si obiceiuri stravechi,
monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta o
permanenţă spirituala si istorica a locuitorilor acestor meleaguri, acest lucru
atragand turisti in toate anotimpurile.
Rezervatiile naturale care se gasesc in imprejurimile municipiului Vatra Dornei si
anume : Codrii seculari de la Slatioara, Pietrele Doamnei de pe masivul Ceahlau,
6
Lucina, rezervatiile de Tinov de la Poiana Stampei si Saru Dornei, turbaria din
muntii Calimani, Cheile Zugreni de langa Vatra Dornei.
Vatra Dornei este un loc ideal de odihna si petrecere a vacantei, care ofera
posibilitati de practicare a alpinismului si a sporturilor de iarna. Un lift scaun
acopera distanta de 3.200 m dintre oras si Dealul Negru (altitudine 1.300 m).
Atractii turistice: parcul natural din centrul statiunii, renumit pentru veveritele care
haladuiesc acolo, si pentru concertele sustinute in sezonul estival de orchestra de
alamuri; cabana de pe Dealul Runc; Muzeul vanatorii si stiintelor naturale; Muzeul
etnografic al Bucovinei etc. Agentia de voiaj din localitate organizeaza excursii cu
autocarul pe diferite trasee. Unul dintre cele mai interesante trasee este cel care
include vizitarea manastirilor din Nordul Moldovei (Voronet, 1488; Humor, 1530;
Moldovita, 1532; Sucevita, 1581-1601). Toate aceste manastiri reprezinta
monumente unicat ale artei feudale romanesti, cu picturi murale atat interioare cat
si exterioare. Se viziteaza de asemenea alte locuri renumite din punct de vedere
etnografic si folcloric.
Obiectivele turistice ale judetului:
Manastirile pictate Voronet, Sucevita, Putna, Humor, Dragomirna, Cetatea de
Scaun, Muzeul de istorie Suceava.
Toate aceste bijuterii arhitectonice se încadrează perfect într-un cadru natural de
excepţie. Masivul Rarău, râul Suceava, râul Moldova cu afluentul său Moldoviţa,
defileul Bistriţei Aurii, codrii seculari de la Slătioara, sunt doar câteva puncte forte.

CAP.2. Accesibilitate

Proprietatea se afla amplasata in intravilanul localitatii Dorna Candrenilor,

judetul Suceava, regiunea turistica Bucovina.
Amplasamentul se afla in imediata vecinatate a municipiului Vatra Dornei, de
unde se deschid cele mai importante trasee turistice spre masivele muntoase
Giumalau, Bistrita, Calimani, Rodna, Suhard si Obcina Mestecanis. Datorita
asezarii si pozitionarii geografice, Vatra Dornei ofera turistilor posibilitatea de a
vizita obiectivele turistice din zona, renumitele manastiri din Moldova si Bucovina
strabatand Valea Bistritei si Pasul Mestecanis.
Amplasarea pensiunii agroturistice ’’Leyla” este realizata intr-un loc ferit de surse
de poluare si de orice alte elemente care ar putea pune in pericol sanatatea sau viata
turistilor.
Existenta apei, raul Bistrita, a aerului puternic ozonat si a unui peisaj deosebit ,
padurile de conifere din apropiere, dar si posibilitatea unui acces auto rapid, face
din aceasta zona o sursa importanta de atragere a turistilor din tara sau strainatate.
Imobilul are acces direct la drumul national DN 17 B/E517.

7
Tipuri de alei
- alei pietonale
- alei carosabile

CAP.3.Prezentarea proiectului agroturistic.

3.1.Tipul de structura de primire.

Pensiunea Leyla dispune de un mijloc de transport ce poate fi pus la
dispoziţia clienților.Astfel, pentru a nu se rătăci și pentru a ajunge mai uşor la
pensiune, aceasta își preia clienții direct de la punctul de sosire.

3.2.Clasificarea.
Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de
cazare de la 3 la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural.
Pensiunea noastra este dotata cu 10 camere cu un numar maxim de 20 locuri.
Camere confortabile, design si ambianta moderne, materiale si culori relaxante,
te vor face sa simti atmosfera caldă si odihnitoare a pensiunii; iar prin curăţenia din
camere, prin restaurantul care ofera felurite preparate traditionale romanesti,
personalul pensiunii are grija să îţi asigure o sedere placuta.
Chiar dacă îţi recomandăm să te plimbi prin padure şi să te relaxezi în natura îţi
punem la dispozitie televizoare dar si acces la internet. În asa fel incat sa poti fi in
permanenta la curent cu ultimele stiri sau sa urmaresti emisiunile preferate iar prin
accesul la internet sa poti comunica la timp cu partenerii.
În urma criteriilor de clasificare pensiunea noastră se încadrează într-un numar
de 3 margarete.

3.3.Tipul de servicii oferite.

Pentru a oferi condiţiile cele mai bune de cazare  camerele sunt dotate cu:
• incalzire centrală
• grup sanitar propriu

8
 • apa calda permanent

• TV in camera

Posibilităţile de cazare sunt permanente, având toate facilităţile necesare:

• Restaurant traditional pastoral

• Bar

9
 • Acces la bucatarie
• Frigider
• Masina de spalat
• Sala de mese / Semineu

• Living
• Gradina / Curte
• Livada proprie
• Piscină în aer liber acoperită;
• Loc de joaca
• Parcare
• Internet Wireless
• Telefon/Fax
● Acoperire Cosmote
● Acoperire Orange
● Acoperire Vodafone
●  Acoperire Zapp

• Cicloturism
• ATV-uri

Pensiunea organizează şi:

• Cursuri de echitatie si drumetii in imprejurimile pensiunii
• Plimbari cu sania, caruta, ATV, bicicleta sau masina
• Drumetii tematice.

10
 3.4.Distributia camerelor.
Pensiunea dispune de 20 locuri de cazare , 10 camere cu cate 2 paturi cu grup
sanitar propriu.

3.5Activitate de productie primara

Pensiunea dispune de :
-o gradina cu legume
-o livada mixta
-o parcela de lucerna
-adaposturi pentru suine si pasari
-grajd de cai.

11
 CAP.4. Memoriu tehnic.

PENSIUNEA AGROTURISTICA LEYLA

„Orice pas al unei călătorii devine o aventură a cunoaşterii; la fiecare pas mori şi învingi de
bucurie, ineditul te face să renaşti, natura te reînalţă pe soclul fiecărei zile, martor la propriu-i
miracol”. (Vasile Glăvan)

12
 Prin prezenta documentatie se propune construirea unei pensiuni agroturistice
P+1Et+M si imprejmuire teren amplasata in intravilanul localitatii Dorna
Candrenilor, judetul Suceava, regiunea turistica Bucovina.
Terenul are suprafata totala de 1000 mp cu o suprafata de construire de 356 mp.
Vecinatatile proprietatii sunt:
- la vest – raul Bistrita;
- la sud – teren scoala generala;
- la nord – drumul DN 17 B;
- la est – teren proprietate primarie Dorna Candrenilor.

4.1.Descriere functiuni:

4.1.1.PARTER (in suprafata de 274,95mp):

• hol acces 5,50mp
• hol receptie 36,00mp
• administrative 9,30mp
• sala conferinte 81,40mp
• restaurant 59,00mp
• bar 21,76mp
• bucatarie 21,44mp
• preparari 3,32mp
• spalator 2,23mp
• grup sanitar 1,92mp
• depozitare 5,96mp
• deposit bar 3,67mp
• grup sanitar pe sexe 11,59mp.
• centrala termica.

4.1.2.ETAJ 1 (in suprafata de 259,55mp):

• hol 18,00mp
• oficiu 7,45mp
• 8 camere cu: -grup sanitar 3,50mp
-hol 3,65mp
-camera 2 locuri 15,34mp
-2 balcoane 22,59mp.

4.1.3.MANSARDA (in suprafata de 212,88mp):

• pod 157,68mp
• spalatorie/calcatorie 5,00mp
• hol 4,50mp
13
 • 2 camere cu: -grup sanitar 3,97mp
-hol 3,60mp
-camera cu 2 locuri.

4.2.Sistem constructiv:
4.2.1. Pensiunea P+1ET+M.
Fundatia se realizeaza la fata locului prin turnarea betonului in cofraje dupa
pozitionarea armaturilor necesare.
Structura de rezistenţă a cladirii este formata din fundatii izolate legate intre ele
cu grinzi de fundare din beton armat C 16/20 si inchideri exterioare din zidarie de
caramida eficienta termic de 30 cm grosime.
Sistemul este rigidizat cu elemente din beton armat C 16/20:
• grinzi, plansee, centuri si stalpi din beton armat
• fundatii izolate sub stalpi
• fundatii continui din beton simplu sub zidurile perimetrale
• grinzi de fundare intre stalpii de cadru
• plansee din beton armat peste, parter, etaj 1 , cu grosimea de 13 cm
• cadre din beton armat la nivelul suprastructurii, format din stalpi si grinzi din
beton armat
• zidarie POROTHERM, cu latimea de 30 cm, pentru zidurile perimetrale;
• zidarie POROTHERM, cu grosimea de 25 cm, pentru zidurile interioare;
• blocuri ceramice POROTHERM, cu latimea de 11,5 cm, pentru zidurile
despartitoare;
• structura de rezistenţă este din sâmburi şi centuri de beton armat;
• planşee de beton armat;
• zidărie din cărămidă eficientă de 37,5 cm pentru exterior şi 15 si 2 cm la
interior;
• elementele din beton se vor termoizola;
• pereti din schelet din lemn ( talpi, montanti, rigle, contravantuiri) la etaj si
mansarda;
• realizarea unei structuri usoare din lemn pentru etaj si mansarda;
• realizarea unei scari de acces la etaj si mansarda, asigurandu-se o panta
normala de 30 grade
• realizarea lucrarilor de insatalatii si finisaje;
• acoperis in sistem sarpanta cu invelitoare din tabla stratificata imitatie tigla.
• alte compartimentari: structura usoara din gips carton
• centrala termica, amplasata alipit cladirii existente, se va realiza din zidarie
portanta cu caramida tip GVP, de 30 cm grosime; pe o fundatie continua din
beton si planseu din beton armat.
• izolarea fonică între camere şi spaţiile comune.
14
 4.2.2.Imprejumuire.
• fundatie, soclu si stalpi din beton armat
• zidarie din boltari
• porti metalice.

4.3.Finisaje exterioare:

4.3.1.Pensiune P+1Et+M.
Pentru finisarea faţadelor s-a folosit vopsea lavabilă de exterior de culoare orange
si alb mixată cu soclu cu piatră naturală de râu.
• tamplarie din pvc cu geam termopan
• tabla stratificata imitatie tigla culoarea rosie
• parapetii la balcon din metal
• tencuiala rezistenta la intemperii pentru protejarea soclului cladirii;
• accesorii aferente invelitorii;jgheaburi,burlane,sorturi;
• izolatii ale peretilor exteriori cu tencuiala termosistem;
• izolatie la mansarda si pod;
Peretii exteriori, vor fi tencuiti si vopsiti cu vopsea lavabila pentru exterior de
culoare orange si alb mixată cu soclu cu piatră naturală de râu si vor asigura
protectia termica si fonica.

4.3.2.Imprejmuire.
• tencuiala driscuita cu zugraveala lavabila pe elementele din beton si zidarie
• vopsitorie cu emailuri pe baza de derivati ai celulozei (DUCO) la portile
metalice.

4.4.Finisaje interioare:
Peretii interiori de compartimentare vor fi din zidarie G.V.P. sau B.C.A. de 15
cm si/sau gips carton de 10 cm grosime cu fonoizolatie pentru a asigura confortul
cerut si vor fi de asemenea vopsiti cu vopsitorii acrilice lavabile;
Zugraveli lavabile-alb cu adaos de vopseaua lavabilă în tonuri calde la pereti si
tavan.
In camerele de locuit,receptie,sala restaurant,sala de conferinte, se propun
pardoseli de parchet laminat.
In grupuri sanitare, bai, bucatarie, depozite zona bucatarie, balcoane, spalatorie
si holuri pardoseli din gresie ceramica; placare cu faianta la pereti in grupurile
sanitare,bucatarie si bai.
Tamplarie interioara din lemn la cazare, oficii, grupuri sanitare,tamplarie din
pvc la zona bucatarie si bar culoare maron inchis si prevazuta cu rupere de punte

15
termica si cu geam termopan, scara este placată cu lemn, balcoanele sunt placate cu
plăci de travertin.

4.5.Utilitati:
Cladirea pensiunii va dispune de urmatoarele utilitati:
• instalatie de apa racordata la o retea de apa locala, care traverseaza terenul
din vecinatate al scolii si este alimentata prin captarea unor izvoare
existente.
• alimentare cu energie electrica – prin bransamentul existent la reteaua de
joasa tensiune din zona. Instalatie electrica pentru iluminat si prize.
• canalizarea apelor uzate provenite de la utilizatori (grupuri sanitare, bai,
bucatarie) au caracter menajer si vor fi colectate si deversate intr-un bazin
vindajabil care va fi curatat cu vidanja ori de cate ori este nevoie . Reciclarea
deseurilor se va face cu firme specializate.
• alimentare cu energie termica – cladirea se va echipa cu o centrala termica
care va functiona pe combustibil gazos, centrala termica necesara pentru
asigurarea agentului termic pentru incalzirea spatiilor si pentru prepararea
apei calde.

Agentul termic pentru incalzire si preparare apa calda de consum se va asigura

de la cazanul VIESSMANN VITOGAS 100 care are capacitatea termica de 72
KW.
Ventilatia:
• naturala si se realizeaza prin ferestre cu deschidere exterioara;
• mecanica si se realizeaza prin ventilatoare mecanice care introduc aer
proaspat si exhausteaza aerul,etc.

4.6.Suprafete si indicatori:

- S teren=1375,42 mp
- Aria de construire= 300 mp
- P.O.T.(procent de ocupare al terenului) =21,81%
(356/1348)x100=21,81%
- Sd propusa=635,18mp
- C.U.T. (coeficientul de utilizare al terenului) =0,41%
635,18/1375=0,46
-S. utila= 569,12mp.

16
 4.7. Categoria de importanta a cladirii:
In conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin HGR 766/1997 si a
Metodologiei MLPAT,categoria de importanta a cladirii este normala ’’ C’’.

4.8.Clasa de importanta a cladirii:

Gradul de rezistenta la foc al cladirii de locuit conform Normativului P118/1999,
cap. 2, tabel 2.1.9 este II.
Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare,
sunt:
• fisa tehnica ( anexa la certificatul de urbanism) privind conditiile de
protectia mediului necesare pentru obtinerea acordului unic;
• avizul sanitar veterinar;
• aviz de specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor,
Constructiilor si Turismului pentru constructie pensiune turistica;
• certificatul de inregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului,
conform Legii nr.359/2004 şi act doveditor privind infiintarea
punctului de lucru (daca este cazul);
• aviz sanatate publica;
• aviz privind energia electrica;
• aviz privind protecţia civila;
• certificatul de urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul
urbanistic, avizat si aprobat potrivit legii;
• aviz privind prevenirea si stingerea incendiilor.

La elaborarea proiectului s-au respectat predevederile Normelor generale de

protectia muncii probata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Uf
508/20.11.2012 si Ministerul Sanatatii si Familiei Uf 933/25.11.2012 , cap. 1, art
191.
Prin prezenta documentatie s-au respectat prevederile Legii 519/2002 (Art. 11 si
urmatoarele), privind accesibilizarea spatiilor pensiunii pentru persoanele cu
handicap locomotor.
Cantitatea de moloz rezultata in urma construirii va fi folosita la sistematizarea
verticala a aleilor pietonale si carosabile din incinta.
In proiectarea, executia si exploatarea constructiilor de orice fel se vor respecta
prevederile Legii nr.10 / 1995 privind calitatea in constructii, Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea
locuintelor, cu modificarile si completarile ulterioare, Hotararii de Guvern nr. 272
pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii,
toate normele tehnice si normativele in vigoare privind calitatea constructiilor, se
vor respecta in proiectare, executie si exploatare reglementarile in vigoare cu
17
privire la paza si protectia fata de incendii, la asigurarea cailor de evacuare ale
cladirilor, accesul persoanelor cu handicap locomotor, accesul nestingherit al
utilitarelor de stins incendiu, salvarilor, autoutilitarelor de orice fel.
Prin Planul Urbanistic Zonal, politica de zonare a terenului este de a lasa zona sa se
dezvolte ca zona construita intravilan, cu curti-constructii, nefiind prevazute zone
special amenajate ca spatii verzi, urmand ca fiecare sa amenajeze in incinta proprie
spatii verzi.
Folosirea terenului nu va fi una intensiva, parcelele din zona avand suprafete
mari, iar procentul de ocupare a terenului de catre constructii variaza intre 20%
(cum este cazul parcelei studiate) si 35% maxim, conform reglementarilor
urbanistice din zona.

4.9.Instalatii sanitare.
Instalatiile sanitare interioare din cladire sunt formate din:
• Instalatii apa calda
• Instalatii apa rece

Instalatii canalizare menajera.

Alimentarea cu apa rece a obiectelor sanitare si bucatarie se face de la o retea de

apa locala, care traverseaza terenul din vecinatate al scolii si este alimentata prin
captarea unor izvoare existente.
Alimentarea cu apa calda a obiectelor sanitare se face de la o centrala termica
care va functiona pe combustibil gazos. Pentru preparare apa calda de consum se
va monta un boiler cu acumulare, cu preparare indirecta, de capacitate 150l.
Evacuarea apelor uzate menajere se va face la o statie de epurare ecologica propusa
in incinta.
Instalatia de canalizare exterioara se va executa din PVC tip G (pentru exterior,
cu etansare prin garnitura), iar racordurile de asemenea din PVC de scurgere, cu
etansare pe garnituri. Golurile iesirilor la caminele de racord ale conductelor de
canalizare vor avea D=110 si vor fi practicate la cota -0.90 m fata de CTS (cota de
teren sistematizata) si vor fi etansate cu dopuri de bitum.
Canalizarea exterioara va fi din PVC-G cu D=200mm, etansare prin garnituri,
cu panta de minim 1,5%, condusa catre o ministatie de epurare.
Caminele de vizitare vor fi executate conform STAS 2448.
Reteaua de canalizare va avea 1 camin de racord si schimbare de directie.
Lungimea retelei de canalizare este de:
de la pensiune pana la statia de epurare:
14.95ml + 3.00ml = 17.95ml
Nu se efectueaza lucrari pe domeniul public.
18
 In grupurile sanitare sunt montate sifoane de pardoseala din polipropilena cu
mai multe intrari si o iesire laterala pentru prelucrarea apelor de pe pardoseala.
Grupurile sanitare sunt echipate conform standardelor optime de confort.
Materialele folosite sunt :
• pt apa rece si calda – tevi din otel zincate;
• pentru canalizare - tuburi si piese speciale din polipropilena ignifugata.

Conductele de legatura ale obiectelor sanitare (apa rece, apa calda) se monteaza
ingropat in zid si se protejeaza in tuburi izolante.
Ventilatia coloanei de canalizare de la grupurile sanitare se va scoate deasupra
acoperisului cu circa 50 cm.
La iesirea in exterior a conductelor de canalizare si de intrare a conductei de apa
rece se va asigura adancimea de proctectie contra incendiului.
Realizare instalatiilor sanitare se va face conform urmatoarelor reglementari:
• legea privind calitatea in constructii nr. 10/1995
• legea privind autorizarea constructiilor nr.50/1991.
La executia lucrarilor se vor respecta normele de protectie a muncii in vigoare.
Apa provenita din precipitaţii va fi colectata prin jgheaburi si burlane
dimensionate corespunzator respectiv prin receptoare de terasa cu parafrunzar, si
evacuate la teren prin intoarcerea burlanelor dinspre cladire.
In zonele de apropiere a constructiilor de limita de proprietate la mai putin de
1.5m, se prevad rigole (L=8.00ml). Apa colectata in rigole se elibereaza la nivelul
terenului folosindu-se panta naturala a terenului, prin conducte de canalizare
pluviala din PVC cu etanşare prin garnitura (L=14.00ml).

4.10.Amenajarea interioara si distributia anexelor gospodaresti:

4.10.1.Modul de amenajare.
Pensiunea are acces direct la drumul national DN 17 B si dispune de
-alei
-iluminat exterior ;
-parcari ;
-gard imprejmuire incinta.
-anexe gospodaresti
-garaj.

19
 4.10.2.Distributia anexelor gospodaresti fata de structura de primire.
Se amplaseaza astfel încât vânturile dominante sa bata dinspre localitate, spre
complex, pentru a evita poluarea atmosferei cu nocivitatile degajate de acesta;
Dejectiile animalelor si apele reziduale nu se vor dirija în exterior decât dupa
tratarea si epurarea lor.
Pentru a preveni raspândirea epizotiilor si apararea sanatatii publice se vor
respecta distantele optime fata de drumurile publice si fata de centrele populate.
Anexele gospodaresti sunt compuse din:
• adapost pentru suine
• adapost pentru gaini
• grajd pentru cai
• fanar
• platforma compost.
• magazie cereale

 ADAPOSTUL PENTRU SUINE.

Descrierea construcţiei
Construcţie cu un singur nivel, cu forma de acoperiş din oţel şi fronton închis cu
tablă galvanizată.
Tavanul este executat din plăci prefabricate din talaş aglomerat cu ciment.
Boxa pentru vieri are o suprafaţă de 6 m2. În timpul montei, pentru a mări
suprafaţa la 10 m2 se pot scoate compartimentările dintre boxa vierului şi boxa
învecinată.
Boxele individuale precum şi porţile sunt realizate din ţeavă de oţel galvanizat.
Pereţii despărţitori dintre boxe sunt din zidărie de blocuri de beton/bolţari.
Fundaţia
Fundaţie continuă pentru pereţii exteriori sau interiori, cu armătura plasată
longitudinal. Toate fundaţiile continue sunt prevăzute cu hidroizolaţie orizontală
alcătuită dintr-un strat de carton asfaltat între două straturi de bitum.
Pardoselile
Toate pardoselile sunt executate din beton armat. Hidroizolaţia este realizată din
carton asfaltat aşezat în două straturi şi fixat cu bitum. Suprafaţa pardoselilor este
alcătuită dintr-un strat de beton rezistent la uzură (turnat în condiţiile codului de
practică NE 012-99). Suprafaţa pardoselii trebuie să fie fără denivelări şi
antiderapantă, având în vedere înclinaţia pardoselii.
Sistemul de drenare
Canalele pentru dejecţii sunt proiectate într-o singură pantă (dinspre pereţii
exteriori către boxe). Pentru drenarea dejecţiilor lichide există conducte situate sub
canale. Canalele pentru dejecţii trebuie executate din beton impermeabil.
20
 Pereţii
Pereţii exteriori sunt realizaţi din zidărie de cărmidă cu izolaţie PUR şi tencuială
pe bază ciment. Este important ca pereţii şi tencuiala să reziste la curăţarea cu
presiune mare, efectuată în mod regulat. De asemenea, execuţia îmbinărilor trebuie
să ţină cont de activitatea de curăţare. Îmbinările (de exemplu, dintre pereţii laterali
şi pardoseală) faciliteaza curăţarea şi scurgerea apei.
Acoperişul
Învelitoarea acoperişului este alcătuită din plăci din tablă de oţel. În cazul acestui
material, este important să se ia în considerare apariţia condensului.
Controlul condiţiilor de microclimat
Sistemul de adăpost este dotat cu un sistem mecanic de ventilaţie care
funcţionează pe principiul presiunii negative. Admisia aerului se face prin
deschideri prevăzute cu clapete de reglaj situate în
pereţi, iar evacuarea se face cu ajutorul unor ventilatoare montate în acoperiş.
Capacitatea sistemului este de 70 m3 pe oră pe loc. Rata de ventilaţie poate fi
reglată separat pentru deschiderile de admisie şi cele de evacuare.

 ADAPOSTUL PENTRU PASARI.

Sistem de întretinere a pasarilor pe gratare: avantaje avantaje: densitate sporita si

conditii mai bune de igiena si microclimat decât în sistemul de întretinere la podea.
Gratarele sunt amplasate pe axul median longitudinal împreuna cu cuibarele .
Pentru supravegherea si colectarea oualor se prevad alei de circulatie, cuibarele
fiind amplasate în lungul acestora.
Latimea aleilor de circulatie se ia cel putin 1,00 m.

 GRAJD PENTRU CAI.

Adăpostul cuprinde:
- sistemul de întreţinere în cuşete individuale de odihnă
- pardoseală betonată plină pe aleea de circulaţie
- cuşete prevăzute cu covoare de cauciuc
- sistemul de furajare pe o latură
- sistemul de adăpare
- sistemul de ventilaţie naturală
- construcţie cu izolaţie termică la acoperiş.
Se administrează un furaj compus din mai multe tainuri: siloz de porumb, fânuri
şi furaje concentrate.
Aceste tainuri sunt distribuite în ieslea de beton de pe aleea de furajare.
21
 Dejecţiile sunt manipulate sub formă de gunoi de grajd integral. Evacuarea
acestora se realizează cu ajutorul unui tractor de capacitate mică, prevăzut cu lamă
sau cupă. Dejecţiile sunt curăţate şi împinse până la capătul grajdului de unde sunt
încărcate în cupă şi depozitate pe platforma de dejecţii solide.
Aceasta este prevăzută cu un canal de colectare a lichidelor (purinul şi apa de
ploaie) care deversează într-un bazin vidanjabil etanş.
Dejecţiile din boxe se curăţă manual, spre aleea de mişcare de unde sunt evacuate
cu ajutorul tractorului.
Structura portantă
Structura portantă este formată din stâlpi şi grinzi de oţel şi pereţi din zidărie de
cărămidă. Structura de oţel susţine acoperişul şi termoizolaţia iar stâlpii sprijină pe
fundaţii izolate.
Fundaţia
Pereţii exteriori, interiori şi despărţitori se sprijină pe o fundaţie continuă din
beton. Pentru a evita infiltrarea umezelii sau a apei din sol şi exfiltrarea apei din
adăpost este necesar ca fundaţia să fie izolată cu două straturi de carton asfaltat,
fixate cu bitum. De asemenea, fundaţia este protejată pe exterior cu un material de
impermeabilizare.
Pardoseala
Întreaga pardoseală este realizată dintr-un strat de beton de 12 centimetri din
clasa C16/20, executat pe un strat de rupere a capilarităţii de 15 centimetri.
Pardoseala este armată cu plasă de oţel, care împiedică formarea fisurilor de
contracţie. Aceasta are o înclinaţie de 2% de la margini spre mijlocul aleii.
Pereţii
Pereţii exteriori şi cei despărţitori sunt realizaţi din zidărie de cărămidă.
Suprafeţele interioare ale construcţiei sunt acoperite cu tencuială şi sunt văruite.
Colţurile sunt rotunjite.
Acoperişul şi tavanul
Învelitoarea este realizată din plăci de carton ondulat tip OnduLine aşezate pe
astereală de lemn.
Termoizolaţia interioară este de tip sandviş, realizată din material textil refolosit
care este susţinut de tavanul din scândură de lemn.

 FANAR
In fanar se depoziteaza lucerna si fanul pentru animale.

 PLATFORMA COMPOST
Aici se depune gunoiul de grajd pentru a putrezii apoi este folosit ca ingrasamant
natural la plantatie si la culturile de porumb.

22
  MAGAZIE CEREALE
Sisteme de depozitare pe pardoseală. Clădire de cărămidă cu fronton din plăci
de tablă metalice.

4.10.3.Amenajarea spatiilor verzi si alei.

Pe parcela studiata se vor amenaja spatii verzi, cu gazon si arbusti, menite sa
imbunatateasca atat calitatea aerului, cat si pentru relaxarea oamenilor.
In zona nu sunt areale sensibile, terenul fiind folosit in ultimii 50 de ani ca teren
agricol extravilan, pana la extinderea intravilanului.
Gradini:
-2 gradini de flori :lalele rosii si galbene si trandafiri mixti.
Alei:
- alei pietonale
- alei carosabile

4.10.4.Locuri de joaca si recreere.

• teren de joaca contine: 1topogan, leagane, 2 carusel,3 balansoar pe arc,4
balansoar normal,5 masuta cu scaune,6 cutie cu nisip.
• foisor
• iaz.
FOISORUL
Este compus din doua niveluri.Primul nivel, semiingropat, e suficient de mare
incat sa fie o incapere in toata regula. E un spatiu asa-zis multivalent.Poate fi
depozitar (pentru scule necesare gratarului, in primul rand, dar si pentru cele de
gradinarit sau pentru eventualul mobilier folosit in partea superioara, deschisa, a
foisorului), dar si o incapere foarte racoroasa vara.Se toarna o fundatie
potrivita,ziduri semiingropate care sa suporte, afara de greutatea nivelului superior,
si forta pamantului ce impinge in ziduri.Deasupra fundatiei se toarna zidurile din
beton armat.Se acorda atentie hidroizolarii temeinice a zidului de care se va sprijini
pamantul. De termoizolare nu e in niciun caz nevoie.
Finisare. Pe interior un glet grosier iar pe exterior placare cu piatra .Terminarea
nivelului inferior permite trecerea la cel superior. Se monteaza grinzile verticale,
apoi cele care vor sustine acoperisul. Peste grinzi se bate astereala, deasupra se
intinde folia de protectie, apoi acoperisul din tigla.Se bat grinzile care vor inchipui
gardul foisorului (au, insa, si un important rol structural), apoi se monteaza poarta
de acces. Cand toate elementele din lemn au fost puse la locul lor, se trece la
decorarea lemnului. Se foloseste un lac de lemn de uz extern, colorat de
producator,dupa uscarea caruia se da cu lac de protectie cu silicon.

23
 IAZUL.
Adancimea iazului este de 100 cm.Iazul este construit terasat, cu pante putin
abrupte pentru a preveni surparea malului. Izolarea iazului se face cu membrana
cauciuc. Dupa fasonarea si eliminarea materialelor contondente:
• se asterne un strat de nisip de min 2 cm.
• se asterne un strat de nisip protector
• se asterne geotextila de protectie.
• se fixeaza membrana de cauciuc. Se manipuleaza cu grija.
• se asigura ca exista suficient material pe intreg perimetrul materialului.
Finisarea iazului.
  Dupa ce membrana a fost montata, este momentul fixarii marginii, conform
uneia dintre metodele folosite. Se fixeaza membrana de cauciuc. S-au balastat
cateva pietre sau greutati, pana cand se va umple cu apa. S-a umplut folia cu apa.
In timpul umplerii am fost atenti ca membrana sa nu alunece sub apa, altfel se vor
forma incretituri pe care ulterior nu vom putea s-o intindem.
Marginea este inchisa in sant. S-a sapat un sant de cca 25×25 cm in julul
iazului iar membrana s-a introdus in sant si s-a astupat inapoi cu pamant. S-au
introdus in acest sant plante de tarm carora le place umezeala. In asa fel va exista
o protectie sporita si mecanica dar si optica al membranei.
Nuferii au fost fixati la fundul iazului.

24
PISCINA

• panza de 300 g/m², 100% din polipropilena, tratata antimicobian si anti

mucegai, tratata impotriva putrezirii.
-adeziv aerosol special neopren pentru fixare pe radier.
-liner uni 75/100 fabricat pe masura
• echipare completa cu pompa si filtru si panou electric de automatizare
• filtrare cu cartus (70% din vanzari).
• panouri standard cu inaltimea de 110 sau 145 cm (panouri predecupate
pentru montarea pieselor de -recirculare a apei din piscina).
• picioare de ranforsare reglabile (faciliteaza alinierea panourilor si
compenseaza diferenta de nivel a radierului, pentru a avea o piscina aliniata).
• suruburi (zincate)
• piese de ancorare metalice intre panou si radier (bicromate)
• profil in unghi din PVC pentru colturile piscinelor , R 5 cm (permite
asamblarea liner-ului in conditii optime).
• tipul de prindere a liner-ului, Hung clipsat cu piese de blocaj (sistem pentru
a usura o eventuala schimbare a acestuia).
• silicon pentru imbinarea panourilor pentru ca linerul sa fie continuu si
estetic. 

Etapele constructive pentru piscinele din otel sunt:

1-sapatura 
2-turnare radier armat 
3-montaj structura otel 
4-realizare umpluturi 
5-montaj bordura si dale plaja 
6-montaj liner.
Bordura pentru piscina: 50x33 cm.
Pentru un finisaj estetic se foloseste bordura speciala pentru piscina, realizata din
piatra sparta si modelata in forme bine gandite. Are suprafata antiderapanta atat
uscata cat si uda si este tratata impotriva decolorarii.

25
 4.10.5.Teren destinat pentru obtinerea de produse naturale proaspete.
Gradina de legume –s-au luat in calcul toti factorii necesari plantarii unei gradini
de legume.
Localizarea- parcela insorita si luminata s-a luat in considerare nevoile individuale
ale fiecarei legume.
Recolta:
• Porumb: 4 siruri de 7-10 metri
• Fasole : 4 siruri de 5-8 metri lungime
• Mazare: 3 siruri de 10-13 metri
• varza simpla: 40 plante din fiecare
• Rosii: 40 plante
• Morcovi: 4 siruri de 7-10 metri
• Ridichi:3 siruri de 1,5 metri
• ceapa 4 siruri de 1,5 metri.

Planul de plantare:
• recoltele inalte precum mazarea, fasolea si porumbul sunt plantate in partea
de nord a gradinii de legume pentru a nu umbri celelalte recolte de legume.
• in centrul gradinii planteaza recoltele de marime medie precum varza,
conopida, broccoli, rosia, bostanul, dovleacul.
• la capatul sudic al gradinii trebuie plantate legumele mici precum ridichile,
morcovii, sfecla, salata verde, ceapa
Plantatie pomicola-livada mixta(15) :-meri
-ciresi
-piersici
-nuci.

26
 CAP.5.Dotarile de care trebuie sa dispuna pensiunea.

5.1.Referitoare la constructie:
 clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti, să fie în stare foarte bună
 să se încadreze în stilul arhitectural cu specific local
 căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare să fie bine întreţinut
 curte proprie, cu spaţii verzi
 împrejmuiri estetice şi eficiente
 curte cu amenajări florale
 amenajări în aer liber pentru odihnă şi relaxare (chioşcuri, pavilioane, terase
acoperite, etc.)
 accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare să fie direct, fără a se
trece prin alte camere folosite pentru dormit
 camere cu grup sanitar propriu .
 posibilităţi de participare ca divertisment la unele activităţi gospodăreşti.
 anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi
amplasate şi întreţinute astfel încât să nu creeze disconfort pentru turişti

5.2.Referitoare la spatiile de prepararea si servirea mesei

 veselă şi ustensile de bucătărie de bună calitate
 aparatură electrică:
 robot-mixer
 cafetieră
 cuptor cu microunde
 hotă
 maşină de spălat vase
 plită electrică sau cu gaze
 echipamente pentru păstrarea prin frig a alimentelor
 spaţii corespunzătoare şi igienice, pentru prepararea mesei, dotate cu
echipamente de preparare şi conservare a alimentelor şi inventar de servire
de calitate
 spaţiu pentru servirea mesei dotat cu mobilier adecvat
 va fi dotata cu o centrala geotermala pentru racire/incalzire si cu panouri
solare fotovoltaice ce vor scade costurile de intretinere cu pana la 50 % .
 salon de primire - living cu spaţiu amenajat pentru deconectare, lecturare,
conversaţie .

27
5.3.Referitoare la spatiile de cazare:
• camera cu 2 paturi mai mari de 15 m2
• izolarea fonică între camere şi spaţiile comune
• şemineu
• bibliotecă (cărţi, reviste, ziare, albume etc.)
• aer condiţionat
• telefon în fiecare cameră
• pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete
• mobilier uniform ca stil şi de calitate superioară din stejar
• televizor în cameră, garsonieră şi apartament
• telefon la dispoziţia turiştilor
• grup sanitar propriu.

5.4.Referitoare la mobilier,lenjerie si alte obiecte:

• aparat video
• DVD
• antenă satelit sau cablu calculator cu acces internet masă şi fier de călcat
• maşină automată de spălat rufe
• uscător de păr
• pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxa
• plapumă, pled sau pături (câte două bucăţi de persoană)
• perne mari
• cearşaf pentru pat şi cearşaf plic pentru pled, pătură sau plapumă
• cuvertură de pat
• salteluţă sau husă de protecţie
• masă şi scaune
• dulap sau spaţii amenajate pentru haine, cu umeraşe
• cuier
• oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor
• veioză sau aplică la capătul patului
• prosoape pentru faţă (1 bucată/persoană)
• prosoape pluşate pentru baie (1 bucată/persoană)
• draperii sau alte mijloace obturante
• perii pentru haine şi pantofi
• scrumiere (opţional)
• pahare (1 bucatată/persoană)
• vaze pentru flori

28
PIESE DESENATE:
• Plan de ansamblu al pensiunii sau fermei agroturistice la Sc 1:200
• Planul Parter la Sc 1:100
• Planul Etaj la Sc 1:100
• Planul Mansarda la Sc 1:100
ANEXE GOSPODARESTI PENTRU SUSTINEREA PRODUCTIEI
PRIMARE
• Planul Grajdului de mica productie (cai) la Sc 1:50
• Planul Adapostului de Suine la Sc 1:50
• Planul Adapostului de Pasari la Sc 1:50
• Planul Piscinei la Sc 1:50
• Planul Terenului de joaca la Sc 1:50.

29
Planul PARTER Sc 1:100

30
Planul ETAJ Sc 1:100

31
Planul MANSARDA Sc 1:100

32
Planul Grajdului de mica productie (cai)

33
Planul Adapostului de Suine

34
Planul Adapostului de Pasari

35
Planul Piscinei

36