Adolescentii in familie, la scoala si pe strada

Relatiile intre parinti si adolescenti presupun un mecanism deosebit, care are la baza comunicarea
prin intermediul careia se realizeaza un model de conduita in viitor.

In cadrul acestor relatii parintii incearca sa socializeze cu copii, sa contribuie la modificarea si

perfectionarea stilului de interrelationare inca din copilarie, dar ambele parti ale ecuatiei au nevoie
de deprinderi, abilitati sociale pentru facilitatea intercomunicarii.

Daca in timpul copilariei parintii sunt cei care initiaza efectiv copilul in stabilirea relatiilor, in
familie, in grupul de joaca, in timpul adolescentei parintii nu mai reusesc sa supravegheze minorii
decat cu mare dificultate.

In adolescenta, tinerii aspirand la un alt statut se împotrivesc dorintei parintilor de a nu intarzia, de

a avea grija deosebita pentru studiu, de a nu intra in relatii cu persoane rau intentionate,
periculoase.

In adolescenta, centrul de greutate al comunicarii se de indreapta spre grupul de colegi si prieteni.

In perioada furtunoasa, frumoasa si tumultuoasa, plina de mari inegalitati psihosociale, tanarul
devine un veritabil participant la dialog, de multe ori fara sa comunice nimic adultului si cel mai
adesea parintilor.

Este foarte important sa se mentina o relatie deschisa cu copii pentru coaptarea increderii iar orice
problema pot apela la dumneavoastra.

Cum putem sa ne mentinem relatia cu adolescentii?

• Cand vorbesti cu copilul tau despre o problema pe care o are, incearca sa faci o legatura intre
problema lui si ceea ce ti s-a intamplat tie in trecut. Va aprecia acest lucru si va realiza ca nu este
singurul care a trecut prin aceasta problema.

• Te poti aseza alaturi de el si prietenii lui, insa ai grija sa nu faci acest lucru intr-un mod care sa-i
deranjeze, ci fiind prietenoasa si aratandu-le ca esti interesata de activitatile, preocuparile si
opiniile lor. In acest mod le vei castiga increderea.

• Este foarte important sa recunosti atunci cand gresesti si sa-ti ceri scuze pentru ceea ce ai spus
sau ai facut. Prin acest lucru, copilul invata ca din cand in cand toti gresim.

• Nu uita sa ii spui copilului tau ca il iubesti, cu toate ca el se poarta ca si cum nu i-ar pasa.

• Abordeaza un alt mod de comunicare, de exemplu prin mail.

• Incearca sa te concentrezi pe subiecte de discutie mai complexe (alcoolul sau dogurile), precum
si alte teme ce te ajuta in formarea copilului tau. Este mai bine sa lasi deoparte lucrurile minore
pentru ca intotdeauna veti fi in conflict.

Incidentele violente semnalate de presa in ultima perioada ne determina sa privim cu

ingrijorare situatia adolescentilor din zonele rau famate ale marilor orase, tineri extrem de
vulnerabili, nematurizati inca, ce pot fi cu usurinta manipulati si transformati in executanti
loiali de catre interlopi dornici sa isi improspateze clanurile.

In conditiile in care politia se dovedeste din ce in ce mai neputincioasa in fata inmultirii jafurilor,
atacurilor armate, talhariilor si omorurilor petrecute pe strazi, nu putem sa nu ne gandim cum sa ii
protejam pe cei care, naivi si inconstienti, ar putea sa isi aleaga din randul infractorilor modelul de
viata, calificand actele acestora drept adevarate fapte de vitejie.

Gastile de cartier au inceput sa apara si in Romania, in special in marile aglomerari urbane, in

zonele unde saracia si infractionalitatea merg mana in mana. Cum e si firesc, acestea se intretin
mai mult din activitati derulate in zona scolilor.

Recrutarea

Orice banda are anumite caracteristici. Un nume specific, o arie de actiune si anumite tipuri de
activitati in care se specializeaza.

Bineinteles ca fiecare gasca de cartier are un lider care face legea in interiorul grupului. Cei mai
tineri sunt supusi deseori unor ritualuri de initiere in acte criminale de catre cei aflati la conducere,
tineri fara capatai, de pana in 20 de ani, care prefera acest mod de viata si banul castigat usor, prin
intimidare si deseori violenta.

Cauze

Lipsa banilor isi spune de cele mai multe ori cuvantul dar exista mai multi factori de risc. Unul
dintre cei mai importanti este lipsa unei vieti normale de familie. Divortul parintilor sau lipsa de
atentie si de interes din partea lor ii determina de multe ori pe adolescenti sa se refugieze in
bratele unui anturaj dubios, in semn de revolta.

Sunt insa si tineri care intra in astfel de grupuri infractionale doar din cauza ca nu au de ales,
locuind in zone rau famate in care daca nu faci acest pas si ramai in afara grupului risti sa ai mari
probleme cu protectia personala.

Riscul ca un adolescent sa se inregimenteze intr-o banda creste si mai mult daca tanarul mai are
frati sau rude in grupul respectiv.

Un alt factor important este si existenta in zona respectiva a unor retele de distributie de droguri,
de arme sau de trafic de persoane. Asistand la astfel de situatii, tinerii ajung sa se obisnuiasca si sa
le integreze in normalitate.

Exista si copii pentru care a deveni membru al unei gasti inseamna a intra intr-o familie care iti
ofera protectia si afectiunea de care acasa nu ai parte. Acestia refuza sa constientizeze gravitatea
actelor pe care sunt pusi sa le comita si ajung sa faca orice li se cere doar pentru a nu fi expluzati
din grup.

O alta categorie este cea a tinerilor care aleg aceasta cale din teribilism si din dorinta de a se pune
in valoare. De obicei reusesc sa ajunga lideri de grup, figuri cu autoritate si o anumita putere in
jur, iar dorinta lor de a ajunge faimosi ii determina la cele mai necugetate gesturi si actiuni in care
ii tarasc si pe ceilalti. Pentru cei de acest gen, mediatizarea este foarte importanta si totodata
periculoasa, pentru ca ii transforma in false modele pentru alti tineri.

Parintii

Cei care sunt primii responsabili de ceea ce se intampla cu acesti adolescenti si totodata cei care
pot face ceva pana nu este prea tarziu sunt parintii.

Nu numai ca pot preveni aderarea copiilor lor la o banda dar, cu rabdare si inteligenta, ii pot
determina si sa renunte la astfel de activitati.

In primul rand tinerilor trebuie sa le fie intarit simtul respectului fata de sine si al responsabilitatii,
fata de viata lui, fata de familie, fata de societate.

Ei trebuie stimulati sa gandeasca singuri, sa aiba propriile opinii si intentii, sa nu se mai lase
manipulati orbeste de cei din anturaj.

Daca nu este prea tarziu, in cazul in care familia locuieste intr-o zona rau famata adolescentul
trebuie pregatit din timp sa reziste in fata unei eventuale tentative de recrutare, astfel incat sa nu
aiba ulterior de suferit din cauza acestui refuz.

In cazuri extreme insa, parintii trebuie sa coopereze cu autoritatile locale pentru stabilirea
masurilor necesare care sa contribuie la dezmembrarea acestui tip de grupari.

De asemenea, copiii trebuie stimulati sa se indrepte catre alt gen de activitati, sa isi petreaca mai
mult timp acasa sau sa fie antrenati in diverse activitati sociale sau scolare care sa ii impiedice sa
relationeze cu cei care isi fac veacul pe strada si ajung, peste ani, in spatele gratiilor.

Cariera, pe primul loc

Adolescentul este mai interesat de el insusi decât in perioada preadolescentei. O oarecare

nemultumire de sine, caracteristica perioadei precedente, este inlocuita cu o imagine de sine
pozitiva: 72 la suta dintre elevii chestionati se considera persoane valoroase, au o stima de sine
crescuta, deoarece, pe de o parte, sunt acceptati de cei din jur, se bucura de apreciere si prestigiu
in grup, iar pe de alta, pentru ca sunt multumiti de aspectul lor fizic si de insusirile lor psihice si
intelectuale. Adolescenta inseamna insa si o oarecare fragilitate a structurilor psihice, iar factorii
traumatizanti existenti in mediul familial, scolar, social pot provoca anxietate, culpabilitate,
frustrare. Asa se explica de ce 28 la suta dintre elevii chestionati nu se considera persoane
valoroase , au o stima de sine scazuta. Motivele pe care acestia le enumera sunt, in ordine,
insuccesul scolar, insusirile personale (timiditatea, neincrederea in sine, problemele emotionale
etc.). Ceea ce ii preocupa pe elevi in legatura cu propria persoana si mediul lor apropiat ar fi , in
ordinea importantei, reusita in viata, cariera; familia ; sanatatea; educatia, reusita scolara,
finalizarea studiilor; grupul de prieteni, calitatea relatiilor sociale.”Ne-au surprins pozitiile
ocupate in aceasta ierahizare de cariera, familie si sanatate, mult inaintea grupului de prieteni,
deoarece stiam, din anii precedenti, ce loc important ocupa anturajul in ierahizarile facute de
adolescenti”, a marturisit Mariana Craciunescu, oferindu-ne si o explicatie. Liceul ii apropie pe
elevi de momentul integrarii sociale si profesionale si probabil acest lucru ii determina sa situeze
pe primul plan preocuparile legate de cariera si de reusita in viata. De aceea, isi doresc sa-si
dezvolte o serie de insusiri: capacitati intelectuale, calitati morale (curaj, perseverenta, rabdare,
corectitudine, responsabilitate, punctualitate), abilitati de comunicare, capacitatea de relationare,
spiritul antreprenorial, increderea in sine.

Familia isi redobândeste importanta cuvenita

Datorita disponibilitatii afective foarte mari, in adolescenta are loc o redeschidere a individului
spre spatiul familiei, prin scaderea tensiunii de opozitie ce caracteriza perioada anterioara.
Totodata, parintii sunt prezente puternice in viata adolescentilor in ceea ce priveste planurile lor
pe termen lung: 32,75 la suta dintre elevi declara ca familiile lor sunt ideale, 53,16 la suta se simt
foarte bine in ambianta familiala si o prefera altor medii sociale. Ceilalti sustin ca se simt mai
confortabil in compania prietenilor, la scoala, in discoteci/locuri de distractii. In opinia elevilor
chestionati, o familie functioneaza bine daca exista echilibru, armonie, iubire, intelegere intre toti
membrii familiei, atentie, sprijin si intelegere acordate de catre parinti copiilor, armonie in
relatiile dintre parinti. In ceea ce priveeste relatiile cu parinatii, 27,75 la suta dintre adolescenti se
inteleg bine cu ambii parinti, 27,05 la suta se inteleg cel mai bine cu mama, 14,15 la suta se
inteleg cel mai bine cu frasi/surori si numai 6,64 la suta se inteleg cel mai bine cu tata; 56,68 la
suta dintre elevii chestionati afirma ca isi ghideaza comportamentul si isi proiecteaza viitorul
orientându-se dupa anumite modele. Membrii familiei constituie pentru ei modelele cele mai
pregnante: 30,20 la suta au ca model mama, 19,03 la suta ambii parinti, 16,27 la suta tata si 12,13
la suta frati/surori. In ambele situatii, tatii ocupa un loc inferior datorita faptului ca sunt mai putin
prezenti in familie (mai absorbiti de viata sociala si profesionala) si, prin urmare, au contacte mai
scurte si mai putine cu proprii copii. Motivele care stau la baza alegerii acestor modele sunt, in
ordine, calitatile personale dovedite, experienta de viata, consecventa in atingerea scopurilor si
spiritul de initiativa.

Adolescentii, modelele si mijloacele mass-media

25,17% dintre elevii chestionati apreciaza ca mass-media ofera modele de viata. In ordinea
indicata, sursele ar fi: televiziunea, internetul, radio-ul si, pe ultimul loc, ziarele; 41,37 la suta
opineaza ca mass-media nu ofera modele de viata. Motivatiile care sustin aceasta ultima opinie
sunt: emisiunile, informatiile sunt needucative; manipuleaza, nu prezinta adevarul; afiseaza multa
violenta; unele “vedete” sunt persoane false, superficiale, lipsite de valoare;
33,46 la suta nu au raspuns.

Adolescentii, preocupati de sanatate

Surprinzator, peste 93 dintre dintre elevi acorda o importanta desoebita sanatatii.

Comportamentele prin care elevii demonstreaza ca sanatatea este una dintre valorile importante la
aceasta vârsta se exprima, printre altele, prin control periodic la medic, respectarea regulilor de
igiena, un stil de viata sanatos, o alimentatie echilibrata, sanatoasa si printr-o informare
permanenta.; doar 7 la suta dintre elevi nu au considerat sanatatea un aspect important, motivând
ca sunt prea tineri pentru a fi preocupati de acest lucru.

Mai sunt profesorii modele pentru tineri ?

Scoala reprezinta o valoare prin faptul ca asigura educatie, este mediul in care se formeaza cultura
generala, se asigura dezvoltarea individului, pregatirea pentru o anumita cariera. Totusi, numai
13,13 la suta dintre elevi declara ca se inteleg foarte bine, ca pot comunica deschis cu anumiti
profesori si doar 2,62 la suta dintre elevii care au declarat ca se proiecteaza in viitor urmând niste
modele sustin ca acestea ar fi unii dintre profesorii lor.

Grupul de prieteni si-a pierdut din importanta

Intre 14 si 16 ani creste coezivitatea din grupuri, iar intre 16 si 18 ani se formeaza grupuri mai
mici, dar mai stabile. Adolescenta este vârsta prieteniilor durabile, bazate pe afinitati si pe o
anumita discretie. Adolescentul este foarte susceptibil in relatiile sale. Raspunsurile elevilor au
evidentiat mai multe aspecte: prietenia este o valoare apreciata de 86 la suta dintre repondenti; in
opinia lor, calitatile unui bun prieten sunt: bun ascultator, de incredere, ofera sprijin, bun sfatuitor,
sincer, energic, entuziast, optimist, bine dispus, cu simtul unorului si cu capacitatea de a-i intelege
pe ceilalti. De asemenea, adolescentii chestionati au ierarhizat reperele pentru o buna relationare
si piedicile reale in relatiile dintre adolescenti, printre acestea numarându-se nerespectarea unor
norme morale elementare, limbajul “trivial”, ingâmfarea, “aerele de vedeta, supraaprecierea,
impertinenta, tupeul, lipsa bunului simt,
nepasarea, egoismul, superficialitatea, unele carente educationale.
Cum ne petrecem timpul liber ?

Preferintele pentru petrecerea timpului liber au fost, in ordine, internetul ( jocuri pe calculator
23,22 la suta), auditii muzicale 21,89la suta, plimbarile cu prietenii 20,17 la suta, distractii in
cluburi, discoteci 16,18 la suta, activitati sportive 14,15 la suta, TV 13,13 la suta, lectura 7,34 la
suta, unele hobby-uri 2,89 la suta. Interesul pentru aceste activitati scade simtitor in clasa a XII-a,
cu exceptia muzicii si a activitatilor sportive. Raportul dintre activitatile in grup si cele de unul
singur inclina in favoarea celor din urma. Aceasta ar explica si situarea acestei valori pe ultimul
loc in ierarhia preferintelor adolescentilor.

Valori prin raportare la societate

S-a constatat ca adolescentii respecta legile, regulile, norme;le de realtionare sociala: 43,08 la suta
au raspuns ca acestea sunt necesare, pastreaza ordinea, protejeaza si trebuie respectate; 32,83 la
suta au fost de parere ca nu sunt respectate; 18,78 la suta nu au raspuns si doar 5,31la suta
considera cunoasterea legilor ca fiind neimportanta pentru vârsta lor, manifestân indiferenta fata
de acest subiect. In ce priveste “problemele mari ale societatii” au raspuns doar 57,72 la suta
dintre elevii chestionati. Pentru acestia, importante sunt, in ordine, rezolvarea problemelor sociale
(discriminarea, situatia copiilor orfani), actiunile de voluntariat, lupta impotriva nedreptatii,
inechitatii, coruptiei, nerespectarii legilor, lupta impotriva poluarii mediului, politica.

Concluziile privesc, indeosebi, scoala si familia

“Am intentionat sa cunoastem mai bine valorile pretuite de adolescenti si sa le armonizam cu cele
ale scolii si ale familiei, iar pe de alta parte, sa proiectam si sa planificam activitatile de consiliere
in functie de rezultatele cerecetarii noastre, ne-a declarat Mariana Craciunescu. Este limpde ca
parintii trebuie sa acorde o mult mai mare atentie relatiilor cu adolescentul, sa discute mai mult si
cu o mai mare frecventa despre ceea ce vrea adolescentul sa faca in viata, despre raportul real
intre ceea ce vrea si ceea ce poate, sa discute mai mult despre talent, despre inclinatii, despre
aptitudini”. Ca recomandari pentru activitatea de consiliere a elevilor, Mariana Craciunescu a
enumerat autocunoasterea, intarirea increderii in sine, cresterea autoeficacitatii, dezvoltarea
abilitatilor de comunicare, capacitatea de relationare (cu parintii, covârstnicii, cu profesorii),
toleranta, violenta in perimetrul scolar, pregatirea pentru viata de familie, spiritul antreprenorial,
modelele de viata, idealurile de viata, orientarea carierei, stresul scolar, comportamentul civilizat,
respectul pentru norme, reguli, legi, atritudinea fata de coruptie si inechitatea in fata legii,
modalitati de protejare a mediului, voluntariatul, legea voluntariatului, organizarea timpului liber,
stilul de viata etc. In ce priveste consilierea cadrelor didactice, Mareiana Craciunescu ne-a
asigurat ca accentul va fi pus pe eficientizarea metodelor de predare-invatare centrate pe elev,
instruirea diferentiata, abilitatile de comunicare, cunoasterea mai buna a caracteristicilor
adolescentilor, managementul clasei de elevi. A fost avuta in vedere si consilierea parintilor,
indeosebi in ceea ce priveste dezvoltarea abilitatilor parentale, abilitatile de comunicare, empatia,
cunoasterea caracteristicilor adolescentilor, greselile si justificarile frecvente in educatia copiilor,
cunoasterea cailor de rezolvare a cazurilor de “adolescenti deosebiti” si a “situatiilor speciale”
(adolescent timid, obraznic, nervos, copil unic, indragostit etc.). St.O.