Sei sulla pagina 1di 3

Translated from Spanish to Corsican - www.onlinedoctranslator.

com

Università El Bosque
LEGGIU III : Bibliografia annotata
Di : Jhoiner Tetê Crespo

- Ebbè, Gustavo. Metafisica : definizione è ughjettu di a metafisica. Ediciones


Anaya, 1955. Elettronica. Hè a quindicesima lezzione diNozioni di Filosofia, da u
filòsufu spagnolu Gustavo Bueno. In questu, e diverse definizioni di metafisica
chì sò state date in tutta a storia di a filusufìa sò esposti, è cumu questu
scienza s'hè ramificatu in diverse rami riguardanti à Diu, u Munnu, l'essere
umanu, a moralità, etc., fingendu emergere cum'è a cunniscenza chì tocca à
tutti l'altri cunniscenze filusufichi è scientifichi. U cunsideru un manuale
impurtante per u mo tema di ricerca, postu chì mi permetterà di fà una analisi
comparativa trà metafisica è filusufia, per vede s'ellu, individualmente, sò
custituiti da una sola è listessa cosa, aiutendu cusì à risponde à a quistione di
sefà filusufìa hè listessa chì fà metafisica. L'assaig di Bueno, per u scopu di u
mo travagliu, furnisce infurmazioni preziose in quantu à i diversi gradi o livelli
di astrazione metafisica chì esistenu, chì sempre puntanu à uuniversalità a
cunniscenza di e cose, chì mi pare interessante, cunziddi chì a filusufìa pari di
ghjucà u listessu rolu in relazione à l'altri cunniscenze, procedendu cum'è un
scopu-studiu di sti.

- Johannes, Hessen. Teoria di a cunniscenza. Editores Mexicanos Unidos, SA, Mexico


DF, 1978. In stu travagliu preliminare, Hessen intende di definisce uessenza di a
filusufìa. Ma per fà questu, prima cammina per a tradizione filusòfica in cerca di a
so definizione, postu chì, secondu ellu, per sapè ciò chì hè u metudu di a filusufìa o
ciò chì hè a filusufìa, ci vole prima sapè.chì ghjè. L'opera hè presentata cum'è
un'inchiesta fenomenologica di a tiuria di a cunniscenza, si ferma in ognuna di e
stazioni per quale hè passatu u trenu di a filusufìa : da Platone è Aristòtili, à
l'apparizione di grandi correnti di pensamentu chì sò sopravvissuti finu à i nostri
ghjorni (o almenu finu à u XXmu seculu, chì hè u seculu in u quali si mette l'opera),
i so prublemi epistemologichi è e so diverse suluzioni metafisiche.Teoria di a
cunniscenza de Hessen mi permetterà di entre in u core stessu di a tradizione
filusòfica è di u pensamentu di i so rapprisentanti più emblematici, mustràmi di
manera assai amichevule è chjara u panorama glubale di a filusufia è ciò chì hè
custituitu dapoi i so urighjini. Siccomu ciò ch'e aghju prupostu di risponde hè s'ellu
quandu facemu filusufìa simu in realtà a metafisica, pensu chì u travagliu di
Hessen, cum'è quellu di Gustavo Bueno, faciliterà u compitu di paragunà.
tramindui e discipline, cum'è sò state capite storicamente, è stanu da un quadru di
riferimentu imparziale è, sicuru, criticu; l'ultimi, per pudè fà ghjudizii oggettivi
nantu à questu pussibuleumilità chì ci saria trà metafisica è
Filusufìa, chì, ancu s'ellu ùn hè micca qualcosa ovvi o faciule di dimustrà, ci sò ragiuni per crede.
È hè ciò chì vi mustraraghju à a luce di sti dui travagli.

- Hason, R. Norwood. Osservazione è Spiegazione: Una Guida à a Filusufìa di a


Scienza. Alianza Editorial, SA, Madrid, 1977. Cum'è u so nome indica, stu travagliu
di u filòsufu americanu Norwood Russell Hason hè una investigazione di e basi
cuncettuali di a scienza. In questu, Hason realiza una analisi exhaustiva di cuncetti
cum'è "osservazione", "fatti", "causalità", etc., l'implicazioni filusòfichi chì questi
anu in u cuntestu di a scienza è "l'aspetti filusòfichi di u pensamentu
microphysical" (Hason 73). ), in risposta à u dissensu di certi filòsufi di a scienza in
quantu à a teoria elementaria di particelle ofisica quantistica. Cumu puderia aiutà
u travagliu di Hason cum'è guida à a filusufìa di a scienza? Cum'è ciò chì cercu sò
indicazione di cumu a filusufìa cuncepisce u fenomenu di a scienza, lassendu à
studià in modu criticu in tuttu u so capiscimentu, in tutta a so globalità. Questu
m'aiuterà à chjarificà certi dubbii in quantu à e similitudini trà a filusufia è a
metafisica in quantu à a so manera di apprehendà a tutalità di i so ogetti di studiu
è di riflette criticamente nantu à a so dimensione. Ma u più impurtante hè chì u
travagliu di Hason mi permetterà ancu di argumentà contru à quella nozione
tradiziunale di metafisica, vale à dì: cum'è una disciplina morta chì tratta di cose chì
si trovanu literalmente.oltre a fisica (u "spirituale", "Diu", l'anima di u corpu, etc.). A
radica di stu preghjudiziu si trova in una cunniscenza erronea di ciò chì Aristòtili
chjamava "prima filusufìa", un cuncettu cù quale ellu hà riferitu à a necessità di
una scienza capace di trascendere i prublemi particulari di e scienze spiciali, micca
littiralmente circà e cose oltre u fisicu. . In questu modu, a mo lettura di
Osservazione è Spiegazioneda Norwood Hason, mi darete licenza per dì chì ancu
fà a filusufìa di a scienza hè basicamente fà metafisica. A metafisica intesa in u
sensu aristotelicu, vale à dì in u so sensu currettu, esige a so ghjustificazione ; è
aghju trovu questu in a bibliografia seguente.

- Marias, Julian. Idea di metafisica. Editorial Columba SA, Buenos Aires, 1954. In stu brevi
essai, l'autore ci espone i prublemi è e so critiche currispundenti chì a metafisica hà
storicamente presentatu. Ma in Capitulu V, intitulatuTorna à a metafisica, Marías
spiega assai brevemente è gentilmente cumu a critica di u positivismu logicu è u
kantianismu hà generatu una reazione in u XXu seculu in a vindicazione di a metafisica
è l'impossibilità di u so anacronismu. U filòsufu chì hè intrutu u più ind’è sta trappula,
sicondu l’autore, era Husserl, chì « hà pruvatu à fà, di fronte à u positivismu dominante
parziale, un pusitivu tutale è efficace ; sa fidélité à cette attitude l'a conduit, plus
qu'aucun autre, à affirmer le terrain sur lequel la métaphysique s'est levée, malgré lui.
Perchè enfatizà à questu puntu u ritornu (o piuttostu a sussistenza di a metafisica) è
cumu si tratta di u mo tema ? L'enfasi ùn hè micca perchè crede chì a metafisica
scolastica, cartesiana, owolfiana hà tornatu è pienu i libri attuali di filusufìa. Hè
piuttostu perchè ùn hè micca abbastanzainterpretà realità (cum'è i positivisti lògichi
cridianu per quale a realità è u studiu
scientist di a realità eranu a stessa cosa), ma per derivà è ghjustificà; è per quessa,
ch'ella ci piaccia o micca, ci vole à fà metafisica. U scientist presuppone una realità, a
mondu cum'è qualcosa datu; vale à dì u scientistcrede in esseDunque, a so
interrogazione, a so indagazione scientifica, hè cundizionata "pre-
teoricamente" (Marias 35). In altre parolle, u scientist ùn sà ciò chì e cose « sò » è
purtantu li presuppone credendu in l’essere. U scientist hà, dunque, una cridenza
metafisica (è i pusitivisti l'avarianu ancu); è a natura prublematica di stu fattu grida per
una filusufia, o ... una metafisica ?

Potrebbero piacerti anche