OMUL ŞI NATURA dezvoltarea primelor vietăţi .
Ocup
( despre poluare )
Apa , Aerul , Pământul ,
Plantele , Animalele , Oamenii:
Mediul înconjurător noi
compunem
Şi multe vrem să vă
spunem .
Trei elemente cu viaţă şi trei
fără viaţă ,
E timpul să ieşim astăzi în
faţă .
Apă , aer , pământ
Plante , animale , oameni
Vă dăm dreptul la cuvânt !
Să vorbim despre poluare !
PĂMÂNTUL :
Sunt una dintre cele 9 planete
care orbitează în jurul Soarelui . Am
forma unei mingi din mai multe
straturi de rocă şi metal . Sunt bogat
în resurse naturale pe care oamenii le
utilizează pentru a crea energie ,
bunuri şi materiale . Eu ofer cărbunii
, petrolul şi gazele naturale , metalele
, mineralele şi pietrele preţioase ,
argila şi altele .
APA :
Exist pe Pământ de milioane de
ani . Eu am permis apariţia şi
trei sferturi din suprafaţa Terrei şi
datorită mie i se mai spune şi Planeta
albastră .
Sunt singura substanţă care
poate fi întâlnită în toate cele trei
stări ( lichidă , gazoasă , solidă ) şi
mă aflu pretutindeni , în râuri ,
lacuri , mări , oceane , în atmosferă şi
chiar şi în adâncul pământului.
AERUL :
Mă aflu pretutindeni şi stiu că
fără mine nu ar exista viaţa pe
pământ . Formez acel înveliş în jurul
Pământului , numit atmosferă şi sunt
format din mai multe gaze ( oxigen ,
nitrogen , dioxid de carbon şi
altele ) .
PLANTELE :
Noi , plantele , alcătuim lumea
verde de pe Terra , care este foarte
variată şi bogată , de la plante mici ,
greu de observat , până la uriaşii
arbori de vârstă seculară . Încă de la
apariţia omului pe Pământ , am fost
prietenul cel mai apropiat ,
asigurându-i hrana , îmbrăcămintea ,
folosindu-i în prevenirea şi tratarea
bolilor , la construirea uneltelor şi a
locuinţelor .
ANIMALELE :
Am apărut pe Pământ acum
650 milioane de ani . Suntem
prezente prin peste un milion de
specii , dintre care amintim :
meduzele , coralii , melcii , viermii ,
insectele , şerpii , peştii , păsările,
mamiferele . Ca şi plantele , avem un
rol bine definit în viaţa omului .
Suntem o sursă importantă pentru
procurarea unor produse neceare
vieţii lui ( carne , ouă , lapte , blană ,
grăsimi , piele , lână , pene ) . Unele
dintre noi îl ajutăm pe om în
activităţi ca transportul , paza ,
vânătoarea .
OMUL :
Am apărut în urmă cu câteva
milioane de ani în urmă . Dacă la
început ne deosebeam foarte puţin de
celelalte animale , cu trecerea
timpului , primele născociri – focul ,
uneltele , vorbirea – ne-au diferenţiat
de ele .
Cu timpul , am învăţat să
cultivăm plante , să creştem animale ,
să folosim metale , să ne construim
case şi să ne întemeiem aşezări tot
mai mari şi mai puternice .
Am reuşit , aşadar , prin
inteligenţă şi muncă să modificăm
natura din jurul nostru .
☻:
Din păcate , aceste modificări s-au
produs în ultimele sute de ani într-o
măsură mult mai mare decât în
milioane de ani , pe cale naturală .
Dezvoltarea tehnicii şi ştiinţei în toate
domeniile ţi-au adus, omule , multe
avantaje , dar au avut şi primejdioase
urmări pentru poluarea mediului
înconjurător .
OMUL : - Dar n-am vrut decât să-mi
fie din ce în ce mai bine !
☻:
Da , dar ca un copil atras de jocul de-a
stăpâni natura , de-a călători mai repede
, de-a trăi mai comod , ai devenit
vrăjitorul cel rău în unele situaţii,
stârpind natura , punând-o în pericol cu
propria ta nesăbuire .
PĂMÂNTUL :
Aşa este . Cerinţele voastre s-
au mărit şi mă gândesc că va veni
vremea când toate aceste daruri pe
care vi le ofer se vor epuiza . De
aceea vă sfătuiesc să căutaţi şi alte
moduri de a exploata resursele
inepuizabile care vă stau la dispoziţie
, cum ar fi : soarele , vântul şi apa .
APA :
Este drept că urmez un ciclu
natural , mă transform mereu şi că
sunt una dintre resursele
inepuizabile , dar nu trebuie să uitaţi
că doar 1% din cantitatea de apă de
pe Pământ se poate folosi pentru
băut . Sufăr când oamenii poluează
aerul şi solul pentru că este dificil să
rămân curată şi limpede . Şi în aceste
condiţii afectez sănătatea tuturor
vieţuitoarelor .

AERUL :
Mă văd obligat să vă anunţ că
nici eu nu prea am fost lăsat în pace .
Este drept că am în componenţa mea
şi elemente care mă poluează natural
, cum ar fi sarea de mare , nisipul
deşertului , polenul sau sporii
ciupercilor , dar şi gazde sau alte
elemente rezultate din erupţii
vulcanice . Dar , din păcate , în
ultima sută de ani , oamenii m-au
poluat cu multe alte elemente
otrăvitoare . Gazele emanate de
fabrici şi maşini , funinginea
rezultată din arderea combustibililor
mă murdăresc din ce în ce mai mult
şi afectează viaţa tuturor
vieţuitoarelor , cât şi stratul de ozon .
Nu uitaţi că aproape toate
substanţele care se elimină în
atmosferă , în urma activităţilor
umane , ajung înapoi pe Pământ ,
mai devreme sau mai târziu .
a naturii de la dezastru . Şi pe voi , de
altfel , pentru că faceţi parte din ea .
PĂCALĂ ŞI NEGUSTORUL
(dramatizare după „Anecdota” de Ion
Creangă,
Personaje:
- Povestitorul
- Păcală
- Negustorul
Povestitorul:
- Dragii mei, vă spun îndată
O poveste minunată
Despre Păcală cel vestit,
În toată lumea cunoscut.
Pare că-i puţin prostuţ,
Dar, nu-i aşa, pe păcăleli e pus.
Ce-a mai făcut vreţi să aflaţi?
Ascultaţi şi vă minunaţi!
Astăzi vă voi povesti ce-a făcut c-un
negustor
De bucate cumpărător.
Pe-acest negustor
toţi îl ştiau de mare înşelător,
De-aceea s-a bucurat
Când pe mâna lui a intrat!
( Păcală stă tolănit sub un copac, îmbrăcat
în costum naţional, cu căciulă pe cap şi cu
un pai în colţul gurii. )

Povestitorul:
OMUL :
- După ce prin sate multe a umblat
De a căutat
Şi ce să facem în această Bucate de cumpărat,
situaţie ! De Păcală el a dat
Şi l-a întrebat…
Dar, nimic nu a aflat!
APA :
Păcală:
- Ei, cum n-a aflat?
Ce, nu i-am răspuns
Trebuie să nu uitaţi că sunteţi La câte întrebări mi-a pus ?!
singurele fiinţe care gândesc . Şi aşa
cum v-aţi creat confortul necesar , la Povestitorul:
- Ba, i-ai răspuns, cum să nu!
fel trebuie să găsiţi soluţii de salvare
Dar toate planurile peste cap i-ai dat
 Şi nimic n-a câştigat!
( Negustorul apare îmbrăcat în haine de
„orăşean” – pantaloni şi haină de stofă,
pălărie şi baston)
Negustorul:
- Cu-acest Păcală nu mi-a mers,
Căci n-am putut să fac, cum îmi place mie
Mai multă înşelătorie,
Căci, prin alte părţi, pe unde am umblat
Aşa mulţi bani am câştigat!
Povestitorul:
- Vreţi să aflaţi cum a păcălit
Pe-acest negustor nesocotit?
Iac-aşa:
Negustorul:
- Ziua bună, măi creştine!
Păcală:
- Bună să-ţi fie inima, străine!
Negustorul:
- De unde eşti dumneata?
Păcală:
- De un’ să fiu?
Ia, de pe ici…colea…
Negustorul:
- De unde „ de ici-colea”?
Păcală:
- Din satul care se vede
Lângă pădurea aceea verde…
Negustorul:
- Bine, bine,dar satul acela n-are nume?
Păcală:
- Ba are numele ce i l-a dat
Popa când l-a botezat!
Negustorul: ( îşi dă cu palma peste frunte)
- Şi cum l-a botezat?
Păcală: (imită)
- Popa aşa face
Cum îi scrie lui în carte:
Ia o căldăruşă plină-ochi
Cu aghiazmă şi-un mănunchi de busuioc
Şi-n dreapta şi-n stânga stropeşte…
Şi-aşa satul denumeşte.
Negustorul: ( pentru sine)
- Nu cumva l-am nimerit
Chiar pe Păcală cel vestit?
Acum l-oi întreba
Şi îndată oi afla.
( tare)
Dar pe tine cum te cheamă?
Eşti cumva un om de seamă?
Păcală: ( îşi pocneşte palmele)
- Ia te uită ce mă-ntreabă!
Mă cheamă ca pe oricine:
„Vino-ncoa’, vino la mine!”
Negustorul: ( îşi face cruce)
- Omule, eu nu mai pot!
Cu tine la capăt n-o scot!
Dar omul când te chema
Cum te mai striga?
Păcală: ( se uită „şmechereşte la negustor,
făcându-se că nu pricepe)
- Iac-aşa: „U, mă, vino la mine
Că am oleacă de treabă cu tine!”
Negustorul:
- Apoi, măi, n-are rost!
Încep să cred că eşti un prost!
Păcală: ( dă din mână cu nepăsare)
- Poţi ce vrei să crezi,
Dar, stai puţin şi ai să vezi!
Negustorul:
- Să te întreb altfel:
Ce bucate se fac la voi?
Păcală:
- Dacă bine mă gândesc
Foamea mi-o potolesc
Cu mămăligă bună
Într-o strachină plină!

Negustorul: ( disperat)
- Of, of, prostule!
Eu nu te-ntreb
Ce bucate-n oală fierb…
Păcală: ( „nevinovat”)
- Dar de care?
Negustorul: ( enumeră)
- De orz, de grâu, de păpuşoi
Dacă s-au făcut la voi.
Păcală:
- Ăăăă, da’ sigur că s-au făcut!
Uite-aşa de mari au crescut! ( arată cu
mâna când sus, deasupra capului, când mai jos
de genunchi, nehotărât)
Negustorul:
- Nu te-ntreb cât de înalte, ci te-ntreb:
Cum e la voi
Grăuntele de păpuşoi?
Păcală: ( pufneşte)
- Vai, ce om! Să nu ştie
Cum grăunţele să fie?
Grăunţa de păpuşoi
E galbenă, ca şi la voi,
Şi se face pe ştiulete
Ce-l dezghiocăm pe îndelete…(arată)
Negustorul:
- Bine, bine, asta se ştie.
Dar cum se vinde la voi
Recolta de păpuşoi?
Păcală: ( aparent nedumerit)
- Ei, cum? Nici asta nu ştii?
Unul păpuşoii da,
Iar cel ce cumpăra, cu bani îi plătea.
Negustorul:
- Nu asta te-am întrebat,
Ci păpuşoii cum s-au dat?
Păcală: ( se scarpină în cap)
- Bre, negustor nepriceput!
Cum de-ai plecat
După bucate de cumpărat
Dacă tu nici măcar nu ştii
Bucatele cântări?
Iată cum: cu vârf umpli baniţa,
În sac o vei deşerta,
Şi tot aşa, şi tot aşa
Până sacul vei umplea….
Negustorul: ( se enervează)
- Dar nu asta întreb!
Păcală:
- Dar ce? Că eu nu pricep.
Negustorul:
- Grăunţe aş cumpăra.
Cu ce preţ mi le-ar da?
Păcală:
- Aşa cum te-nvoieşti:
Bani mulţi dai, multe grăunţe primeşti!
Negustorul: ( exasperat)
- Of,of,of, măi creştine
N-o scot la capăt cu tine!
Tare m-ai supărat!
Aşa ca tine-s mulţi în sat?
Păcală:
- Ăhăă! Dar câţi ca mine!
Ion, Grigore,Vasile,
Şi badea Coman, şi Muşat
Şi câţi ca ei la noi în sat!
Negustorul:
- Ho, mă destul! Dar n-am aflat
Cine-i mai mare la voi în sat?
Păcală: ( se gândeşte, frecându-şi barba)
- Cine-i mai mare…cine-i mai mare?
Păi, fac prinsoare că-i badea Vasile,
Cu-atât îi mai mare ca mine (arată cât),
E-atâta de lung
Că aşa mă-ntind să-l ajung! (arată cât)
Negustorul:
- Eu nu te-am întrebat aşa.
Păcală: Un lucru vreau să te mai întreb:
- Dar cum? În sat la voi mai sunt dogari?
Negustorul: Păcală:
- Pe cine ascultaţi mai tare la voi în sat? - Da’ cum să nu?
La ce-ţi trebuie?
Păcală: Vrei să cumperi şi butoaie?
- Păi, pe moş Barbu, lăutarul.
Când îl asculţi, uiţi tot amarul, Negustorul:
Când începe a cânta - Ba nu!( caută în buzunar şi scoate o
Tot satul îl asculta… monedă)
Na-ţi cinci lei.
Negustorul:
- Of,of, of, m-am săturat! Păcală:
La câte te-am întrebat - Şi ce să fac eu cu ei?
Nici un răspuns omenesc nu mi-ai dat!
Altceva aş vrea să ştiu: mai tare, de cine Negustorul:
vă e frică - Ca să plăteşti dogarul ce-ţi va pune
În satul vostru, bădică? Doagele lipsă.
Văleu, lume,
Păcală: La toată lumea oi spune
- Văleleu, măiculiţă! Despre Păcală cel vestit,
Păi de cine? De taurul lui Gheorghiţă. Păcălitorul iscusit!
De la păscut când el vine
Lumea fuge şi se-ascunde, Povestitorul:
Că-i aşa de-nfricoşat - Şi uite-aşa aţi aflat toţi
Că gândeşti că e turbat, Cum Păcală cel isteţ
Când începe să mugească Pe negustor l-a păcălit,
Lumea tre’ să se ferească. Şi-aşa satul a ferit
Şi copiii din sat De hoţul de negustor
Fug când e la adăpat! De bucate cumpărător!

Negustorul:
- Ce fel de om eşti tu, Doamne?
Ori eşti neam cu Miazănoapte?

Păcală:
- De ce mă-ntrebi?
Ce, nu mă vezi
Că-s om ca şi dumneata.
Oare nas, ochi, gură n-oi avea?
N-am şi două picioare,
Ce, nu mă vezi oare
Că mă uit şi mă mişc ca şi tine?
Oare acum nu mai vezi bine?

Negustorul:
- Aşa te văd şi eu,
Dar, să mă ierte Dumnezeu
Dacă cu tine mă-nţeleg.
INTOTDEAUNA are dreptate... chiar
daca nu i se da.
NU copiaza niciodata... consulta.
NU doarme in timpul orei... reflecteaza.
NU vorbeste... schimba impresii.
NU isi distrage atentia... studiaza
anatomia mustelor.
NU chiuleste... este solicitat in alte
parti.
NU ramane corigent... este lasat
corigent.
NU fumeaza... se stimuleaza.
NU injura... se descarca.
NU insulta profesorii... le aminteste
ceea ce sunt.
NU citeste reviste in timpul orelor... se
informeaza.
NU distruge scoala... o decoreaza.
NU arunca cu creta... studiaza legea
gravitatiei.
NU rade in ore... e fericit.

.Scoala - Castelul groazei

2.Dirigintele si elevii - Ali Baba si cei 40 de hoti
3.Profesorii - Haiducii din Rio-Frio
4.Sedinta cu parintii - Mult zgomot pentru nimic
5.Anul scolar - Calvarul în serii
6.Lipsa profesorului - O întamplare
extraordinara
7.Perioada tezelor - Curg ape tulburi
8.Ora de teza - Contraspionaj
9.Corijenta - Soarta unui om
10.Extemporal - Alarma în munti
11.Elevul la tabla - Cadavrul viu
12.Elevul ce vine de la tabla - Omul care a
vazut moartea
13.Cei ce nu sufla - Mizerabilii
14.Suflatul - Vânt de libertate
15.Fituica - Reteta fericirii
16.Nota 4 - Salariul groazei
17.Examenul - Procesul maimutelor

Crezul elevuluiCred intr-una sfanta

matematica
Materia tuturor notelor rele
Facatoarea tuturor problemelor
Dezlegate si nedezlegate
Si intr-una sfanta geometrie
Care din matematica se trage
Maine inainte de toate obiectele
Lumina-ntunecata
Si stiinta blestemata
Care de-o fiinta cu contabilitatea
Prin care toate s-au facut
Care pentru noi si a noastra
suferinta
A reusit in scoala
Si s-a intrupat in manualele autorilor
si spaima elevilor
Si-a reusit in zilele lui septembrie
Si-a incheiat un an intreg
Si-a inviat in prima zi dupa vacanta
Si s-a urcat la catedra
Sa oranduiasca pe cei trecuti in clasa
urmatoare
Si slava sa judece pe cei slabi
A caror situatie nu a fost incheiata
Marturisesc intr-un sfert de ora
Copierea unei teze pentru a scapa
de sfanta c
Scoala = casa groazei....cancelaria =
academia de politie.....sala de clasa
= zona crepusculara....dictionarul =
inamicul nr. 1 ...eleva corigenta =
sarmana maria...substantele de
chimie = Dosarele X ...ora de
dirigentie=Stirile ProTv ...ora de
mate = Misiune imposibila...fituica =
te uiti si castigi...suflatul = înca
o vorba sa-ti mai spun ...vacanta =
am mai întalnit si români
fericiti...nota 10 = fenomen
paranormal...nota 3 = chestiunea
zilei....elevul silitor =
extraterestru ...elevul chiulangiu =
tânar si nelinistit...chiulul =
disparitie în 5 minute...sedinta
cu parintii = întâlnire de
gradul 3...
1.Scoala - Castelul groazei
2.Dirigintele si elevii - Ali Baba si cei
40 de hoti
INTOTDEAUNA are dreptate... chiar
Dumnezeule din cer,
Din al camerei ungher,
Unde stau si ma trudesc
Lectiile sa sfarsesc,
Catre Tine ma indrept,
Tu esti mare, Tu esti drept,
Numai Tu ma poti salva
Dupa mare mila Ta!
In al anilor sirag,
Unii fac si altii trag,
Si dreptate asta nu-i!
Cezar daca-n vremea lui
Ar fi fost mai potolit,
Nero de n-avea chibrit
Marii Rome foc sa-i dea,
Pius de nu se nastea,
Si atitia Ludovici,
Plus atitia Frederici,
Napoleon dac-ar fi fost
Om la casa lui cu rost,
Noi scapam de-un obiect.
Arhimede dac-a vrut
Sa se scalde si-a vazut
Ca in apa scufundat
Corpul lui s-a usurat,
Il priveste personal
Si socot ca-i imoral
Sa ne spuna ce-a simtit.
Iar Papin fiind racit,
In loc ca sa stea in pat,
S-a gasit el mai motat
Sa isi fiarba ceai cu mac
In ulcica cu capac.
Iar eu nu zic, dara va spui,
Ce am eu cu ulcica lui?
Nu ma bag, o stie scoala,
Unde nu imi fierbe oala.
Iara domnul Copernic,
A baut mai mult c-un pic,
Si atunci i se parea
Ca pamantul se-nvartea.
Pentru tot ce-au inventat
Edison cel invatat,
Newton, Fulton, Galileu,
Sa le trag pacatul eu?
Mult necaz si mult venin
Mi s-a tras de la Franklin, SCOALA ESTE UN POLIGON
Ce cu zmeul s-a jucat, DE ANTRENAMNET PENTRU
Cand era innourat, LUME
Si-atunci traznetul hai-hui,
A traznit in zmeul lui, IAR PROFESORUL
Fara tinta, fara tel, INCEARCA SA NE AJUTE
Mai bine-l traznea pe el. CAT POATE…..
Numai cei din Babilon
M-au bagat in ghinion, PROFESORII INCEARCA.
Din moment ce s-au pornit EI DAU TOT CE POT.
Turnul Babel de-au zidit, CHIAR MAI MULT DECAT
Iar Tu, Doamne, suparat,
Limbile le-ai incurcat; POT.
Si pentru greseala lor, IAR NOI, LIBERI IN SFARSIT
Eu sunt tap ispasitor. SI NERABDATORI SA
Ce sa-nveti atatea limbi,
Cand e timpul sa te plimbi. ZBURAM,
Drept aceea, Doamne, eu NE LUAM ADIO CU O
Ma retrag de la liceu. DISIMULATA AROGANTA SI
Ori de vrei sa mai raman,
Tu, al tuturor stapan, PLECAM.
Schimba-ne Pamantul tot; FARA SA NE DAM SEAMA
Pune ore de innot, CA I-AM LUAT CU NOI
Recreatii de fumat,
Pune ore de dansat; PENTRU TOTDEAUNA.
Schimba-ntregul Univers, NE AMINTIM MAI DEGRABA
Schimba apele din mers, OMUL-PROFESOR DECAT
Fa sa curga tot ce-i ud
In directia Nord-Sud. PROFESORUL-OM.
Fa Pamantul mititel IMI VOI ADUCE AMINTE
Numai cu Romani pe el, MEREU SI MEREU….
Sa invat eu limba mea.
Sus pe cer fa doar o stea.
Schimba Tu din radical
Tot sistemul zecimal,
Fa un alt sistem solar.
Stabileste-un numar fix P.S Ca profesor aflat la
Cum e in algebra X. sfarsit de cariera, las
Fa toti pomii numai pruni gandurile sa-mi zboare tainic
Fa doi Pasti si doi Craciuni.
Fa-ma, Doamne, sa pot sti si duios la generatiile carora
Ce m-ascult-a doua zi. am incercat sa le picur din
Daca faptul e prea grav, sufletul meu, atat cat am
Fa, Doamne, sa fiu bolnav.
Numai Tu ma poti salva, putut, intelepciune si
Dupa mare mila Ta! umanitate…
 Stiu ca o sa mi se faca ce vor zidi mai departe, la formarea voastră,
dor, de scoala, de colegi, de vă vor sprijini ca să vi le puneţi în valoare. Vă
elevi….dar imi raman mulţumesc, dragi părinţi, pentru că aţi avut
amintirile si frumusetea de a credinţa că voi şlefui cu grijă ,,comoara” pe
fi slujit cauza nobila de a care mi-ati încredinţat-o: copiii
construi viitorii oameni. dumneavoastră. În acest moment al
,,Dragii mei elevi, copilăria este o lume despărţirii, vă doresc din suflet mult succes, să
minunată, duioasă, dulce şi lină. Aşa cum vă bucuraţi de tot ce este frumos şi bun în
primăvara este cel mai îndrăgit anotimp al viaţă, să treceţi cu bine peste greutăţile cu care
anului, la fel şi copilăria este cea mai viaţa vă va încerca şi să învîţaţi din lecţiile pe
frumoasă perioadă din viaţa fiecărui om de pe care ea, viaţa, vi le va da. Îndrăznesc să Îl rog
pământ. Aşa cum în picătura de rouă pe Dumnezeu să poarte de grijă copiilor mei,
străluceşte tot cerul, la fel fiecare clipă a să Îi iubească şi să Îi ferească de tot ce nu le
copilăriei reflectă întregul univers, cu bucurii este de folos. Vreau să vă asigur, dragii mei,
şi tristeţi. În copilăriese poate întâmpla orice: că veţi rămâne pentru vecie în inima mea.”
plângem de mai multe ori în aceeaşi zi, ne
supărăm şi iertăm repede, suntem singuri şi
totodată cu toată lumea, credem în magie, în
spiriduşi şi zâne, în balauri şi vrăjitori, în Moş
Crăciun cu sacul doldora de jucării şi bunătăţi.
O parte din copilărie este la şcoală, alături de
colegi, alături de doamna învăţătoare, mama
familiei clasei, ce retrăieşte alături de elevii ei
minunatele clipe ale copilăriei şi îi ajută pe
aceştia să ajungă în lumea celor mari. Am
încercat şi am reuşit să facem ca această
,,călătorie” de patru ani împreună să fie cât
mai plăcută, interesantă şi benefică, astfel
încât să trezească peste ani, în muntea şi
sufletul elevilor mei, amintiri plăcute. Vreau
să cred că trecerea timpului va face să
rodească ce aveţi bun şi curat în voi, ca
oamenii vor vedea întâi calităţile voastre şi cei