Sei sulla pagina 1di 68

SISTEME SOLARE

PROIECTARE
SISTEME SOLARE
SISTEMI SOLARI TERMICI
PROGETTAZIONE
PROIECTARE
INDICE
CUPRINS
1. INTRODUZIONE AL SOLARE TERMICO....................................................... 5
1. INTRODUCERE ÎN SISTEMUL SOLAR TERMIC ................................................................................ 5
1.1 La Luce .................................................................................................... 5
1.1. Lumina ......................................................................................................................................... 5
1.1.1 La luce come radiazione elettromagnetica ....................................... 5
1.1.1 Lumina ca radiaţie electromagnetică ..................................................................................... 5
1.1.2 Interazione della radiazione solare con l’atmosfera ................................ 5
1.1.2 Interacţiunea radiaţiei solare cu atmosfera ............................................................................ 5
1.1.3 Radiazione globale e suoi componenti ............................................. 6
1.1.3 Radiaţia globală şi componentele sale .................................................................................. 6
1.2 Energia Solare ........................................................................................ 6
1.2 Energia solară .............................................................................................................................. 6
1.2.1 La variabilità dell’energia solare ........................................................ 6
1.2.1 Variabilitatea energiei solare.................................................................................................. 6
1.2.1.1 Variabilità geografica ...................................................................... 6
1.2.1.1 Variabilitatea geografică ..................................................................................................... 6
1.2.1.2 Variabilità annuale ......................................................................... 7
1.2.1.2 Variabilitatea anuală ........................................................................................................... 7
1.2.1.3 Variabilità giornaliera ..................................................................... 8
1.2.1.3 Variabilitatea zilnică ............................................................................................................ 8
1.3 Sistemi solari termici ............................................................................. 8
1.3 Sisteme solare termice ................................................................................................................ 8
1.3.1 Principio di base ................................................................................ 8
1.3.1 Principii de bază .................................................................................................................... 8
1.3.2 Utilizzi principali ................................................................................. 8
1.3.2 Utilizări principale................................................................................................................... 8
1.3.3 Tipologie principali di impianto solare ............................................... 9
1.3.3 Tipuri principale de instalaţii solare ........................................................................................ 9
1.3.3.1 La circolazione naturale ................................................................. 9
1.3.3.1 Circulaţia naturală ............................................................................................................... 9
1.3.3.1.1 Sistema circolazione naturale a scambio diretto............................. 10
1.3.3.1.1 Sisteme de circulaţie naturală cu schimb direct............................................................. 10
1.3.3.1.2 Sistema circolazione naturale a scambio indiretto ............................10
1.3.3.1.2 Sisteme de circulaţie naturală cu schimb indirect .......................................................... 10
1.3.3.2 La circolazione forzata ................................................................ 11
1.3.3.2 Circulaţia forţată.................................................................................................................11
1.3.3.2.1 Sistema circolazione forzata “convenzionale” ......................... 12
1.3.3.2.1 Sisteme de circulaţie forţată „convenţională” ................................................................. 12
1.3.3.2.2 Sistema circolazione forzata “a svuotamento” ........................ 12
1.3.3.2.2 Sisteme de circulaţie forţată „cu golire” ......................................................................... 12
1.3.4 Concetti fondamentali sui sistemi solari termici .............................. 13
1.3.4 Concepte fundamentale ale sistemelor solare termice ........................................................ 13
1.3.4.1 Copertura .....................................................................................13
1.3.4.1 Acoperire........................................................................................................................... 13
1.3.4.2 Rendimento .................................................................................13
1.3.4.2 Randament ....................................................................................................................... 13
1.3.4.3 Copertura contro Rendimento ..................................................... 14
1.3.4.3 Acoperire/randament ........................................................................................................ 14
1.3.4.4 Integrazione energetica al solare ................................................ 15
1.3.4.4 Integrare energetică a sistemului solar ............................................................................. 15
1.3.4.4.1 Integrazione durante il consumo (istantanea)........................... 15
1.3.4.4.1 Integrare în timpul consumului (instantanee)................................................................. 15
1.4 Componenti solare termico .................................................................16
1.4 Componente ale sistemului solar termic ................................................................................. 16
1.4.1 Collettore solare ..............................................................................17
1.4.1 Colector solar....................................................................................................................... 17
1.4.1.1 Collettore non vetrato ..................................................................17
1.4.1.1 Colector fără geam ........................................................................................................... 17
1.4.1.2 Collettore vetrato piano ................................................................18
1.4.1.2 Colector cu geam plan ...................................................................................................... 18
1.4.1.2.1 Funzionamento di un collettore piano ....................................... 19
1.4.1.2.1 Funcţionarea unui colector plan..................................................................................... 19
1.4.1.2.2 Dettagli costruttivi del collettore ................................................ 20
1.4.1.2.2 Detalii de construcţie a colectorului ............................................................................... 20
1.4.1.3 Collettore a tubi a vuoto ..............................................................21
1.4.1.3 Colectoare cu tuburi vidate ............................................................................................... 21
1.4.1.3.1 Funzionamento di un collettore a tubi a vuoto .......................... 22
1.4.1.3.1 Funcţionarea unui colector cu tuburi vidate ................................................................... 22
1.4.1.3.2 Dettagli costruttivi del collettore a tubi a vuoto.......................... 22
1.4.1.3.2 Detalii de construcţie a unui colector cu tuburi vidate.................................................... 22
1.4.1.4 Concetti fondamentali sui collettori .............................................. 25
1.4.1.4 Concepte fundamentale privind colectoarele.................................................................... 25
1.4.1.4.1 Capacità selettiva del vetro .......................................................25
1.4.1.4.1 Capacitatea selectivă a geamului .................................................................................. 25
1.4.1.4.2 Isolamento termico dei collettori ............................................. 25
1.4.1.4.2 Izolarea termică a colectoarelor..................................................................................... 25
1.4.1.4.3 Assorbimento ed emissione della piastra selettiva ................ 26
1.4.1.4.3 Capacitatea de absorbţie şi emisie a plăcii selective..................................................... 26
1.4.1.4.4 Rendimento di un collettore solare termico ........................... 26
1.4.1.4.4 Randamentul unui colector solar termic ........................................................................ 26
1.4.1.4.5 Test report e certificazioni dei collettori ..................................... 28
1.4.1.4.5 Proces verbal de testare şi certificare a colectoarelor ................................................... 28
1.4.2 Accumuli solari.................................................................................33
1.4.2 Rezervoare de acumulare solară......................................................................................... 33
1.4.2.1 Caratteristiche importanti degli accumuli solari............................ 33
1.4.2.1 Caracteristici importante ale rezervoarelor de acumulare solară ..................................... 33
1.4.2.2 Tipologie di accumuli ....................................................................34
1.4.2.2 Tipuri de rezervoare de acumulare solară ........................................................................ 34
1.4.2.2.1 Applicazione e Posizionamento ................................................ 34
1.4.2.2.1 Aplicare şi poziţionare .................................................................................................... 34
1.4.2.2.2 Scambiatore di calore ...............................................................35
1.4.2.2.2 Schimbător de căldură ................................................................................................... 35
1.4.2.2.3 Dispositivo di stratificazione ...................................................... 36
1.4.2.2.3 Dispozitiv de stratificare ................................................................................................. 36
1.4.3 Centralina di comando solare e sensori impianto ........................... 36
1.4.3 Unitatea de comandă a sistemului solar şi senzorii instalaţiei ............................................. 36
1.4.3.1 Funzionamento della centralina ................................................... 36
1.4.3.1 Funcţionarea unităţii de comandă a sistemului solar ........................................................ 36
1.4.3.2 Sensori di temperatura .................................................................37
1.4.3.2 Senzorii de temperatură ................................................................................................... 37
1.4.4 Gruppo di circolazione.....................................................................37
1.4.4 Grup de circulaţie................................................................................................................. 37
1.4.4.1 Tipologie di gruppi di circolazione ................................................ 39
1.4.4.1 Tipuri de grupuri de circulaţie............................................................................................ 39
1.4.5 Altri accessori solari ........................................................................40
1.4.5 Alte accesorii solare ............................................................................................................. 40
1.4.5.1 Vaso d’espansione .......................................................................40
1.4.5.1 Vasul de expansiune......................................................................................................... 40
1.4.5.2 Mixer termostatic .............................................................................................................. 40
1.4.5.3 Supapă de derivaţie motorizată ........................................................................................ 40
1.4.5.4 Glicol ................................................................................................................................. 41
1.4.5.5 Schimbătoare de căldură externe ..................................................................................... 42
1.4.5.6 Degazor instalaţie şi supapă de evacuare ........................................................................ 42

2. PROIECTARE DE INSTALAŢII SOLARE ........................................................................................... 43


2.1 Introducere ................................................................................................................................. 43
2.2 Dimensionarea termică a instalaţiei solare ............................................................................. 44
2.2.1 Informaţii generale privind necesarul termic ........................................................................ 44
2.2.2 Informaţii generale privind poziţionarea colectoarelor ......................................................... 47
2.2.2.1 Azimutul şi înclinarea colectorului ..................................................................................... 47
2.2.2.2 Umbrire din cauza obstacolelor ........................................................................................ 48
2.2.3 Dimensionare sistemelor solare pentru apă caldă menajeră............................................... 49
2.2.3.2 Calcularea numărului de colectoare necesare şi
a coeficientului de acumulare termică .......................................................................................... 51
2.2.3.3 Verificarea soluţiei............................................................................................................. 52
2.2.4 Dimensionare sistemelor solare pentru încălzire şi
apă menajeră casnică................................................................................................................... 53
2.2.5 Dimensionare sistemelor solare pentru piscine ................................................................... 55
2.3 Dimensionare hidraulică a instalaţiei solare ........................................................................... 57
2.3.1 Debit total al instalaţiei solare .............................................................................................. 57
2.3.1.1 Debit normal sau debit scăzut .......................................................................................... 57
2.3.1.2 Colectoare aşezate în serie sau în paralel ....................................................................... 58
2.3.2 Dimensiunea conductelor .................................................................................................... 58
2.3.3 Calcularea pierderilor de presiune şi alegerea grupului pompă .......................................... 60
2.3.4 Dimensiunea vasului de expansiune ................................................................................... 64
2.3.4.1 Stabilirea volumului instalaţiei........................................................................................... 64
2.3.4.2 Baza de calcul a dimensiunii vasului de expansiune ........................................................ 65
2.3.4.3 Metoda 1 ........................................................................................................................... 65
2.3.4.4 Metoda 2 ........................................................................................................................... 66
2.3.4.5 Anexă pentru dimensionarea vasului ................................................................................ 68
2.3.4.6 Rezervor de protecţie ....................................................................................................... 68
PROIECTARE

Tehnologia sistemelor solare termice există de cel puţin treizeci


de ani, totuşi, în România, interesul şi acceptarea instalaţiilor
solare a crescut abia în ultimii ani.

Instalaţiile solare trebuie aproape întotdeauna integrate în alte


instalaţii termice (existente sau care vor fi realizate), astfel
fiind obţinute sisteme complexe, atât din punct de vedere al
proiectării, cât şi al comenzilor.

Din acest motiv, proiectarea sistemelor termo-tehnice va deveni


în următorii ani o profesie din ce în ce mai importantă, nu numai
pentru instalaţiile de mare anvergură, ci şi pentru instalaţiile
casnice de dimensiuni mici, cu colector solar şi centrală termică
murală.

Această broşură prezintă principiile generale ale sistemelor solare


termice, concentrându-se în principal asupra componentelor şi
caracteristicilor instalaţiei; de asemenea, va fi prezentată gama
de produse Ariston Thermo şi, în final, diversele procedee de
lucru pentru dimensionarea instalaţiei solare în diverse aplicaţii.

Desigur, nu intenţionăm să epuizăm toate subiectele privind


sistemele solare termice, care sunt vaste şi complexe.
În această secţiune vom trata aspecte tehnice generale ale
sistemelor solare termice care trebuie cunoscute în mod necesar
de către proiectant.
PROIECTARE
PROGETTAZIONE

1.
1. INTRODUCERE
INTRODUZIONE ÎN
ALSISTEMUL SOLAR TERMIC
SOLARE TERMICO
1.1.2 Interacţiunea radiaţiei solare cu atmosfera
1.1 La
1.1. Luce
Lumina
1.1.1 Lumina ca radiaţie electromagnetică
Radiaţia solară traversează atmosfera şi, în timpul acestei
1.1.1 La luce come radiazione elettromagnetica traversări, sunt supuse unor variaţii de intensitate şi direcţie,
Lumina este o undă electromagnetică care se propagă în
Un onda elettromagnetica si propaga in modo rettilineo ca urmare a interacţiunii cu substanţele care compun
direcţie rectilinie cu viteza de 300.000 km/s.
viaggiando alla velocità di 300.000 Km/s. atmosfera. Interacţiunea cu atmosfera este „selectivă”,
Spre deosebire de undele mecanice, precum vibraţiile,
A differenza delle onde meccaniche come le vibrazioni, non adică anumite lungimi sunt absorbite sau deviate în
aceasta nu are nevoie de un material (lichid, gaz sau solid)
ha bisogno di un mezzo materiale (liquidi, gas e solidi) per proporţie mai mare sau mai mică.
pentru a se mişca, ci se poate propaga şi în vid.
muoversi ma può viaggiare anche nel vuoto.
Făcând o fotografie într-un moment dat unui segment de
undă electromagnetică, vom vedea un parcurs sinusoidal
Facendo una foto in un dato istante a un pezzo di onda elet-
cu vârfuri ale câmpului electromagnetic. Înălţimea vârfurilor
tromagnetica vedremmo un andamento sinusoidale con pic-
se numeşte „amplitudine A”, iar distanţa între aceste vârfuri
chi del campo elettromagnetico che si alternano nello spa-
este „lungimea de undă λ”.
zio. L’altezza dei picchi è detta “ampiezza A” e la distanza
tra questi picchi è la “lunghezza d’onda λ”
Amplitudine

Lungime de undă (microni)


Plan orizontal
Distanţă
parcursă
Extraterestră

Interacţiunile principale sunt de două tipuri:


Lungimile de undă sunt clasificate în grupe şi această - Absorbţia
Le lunghezze
clasifi d’onda sono
care compune classificate
„spectrul in gruppi e tale
electromagnetic” careclas-
se Unele elemente atmosferice „de dimensiuni mai mari” (în
sificazione compone lo “spettro elettromagnetico”
întinde de la razele Gamma (pentru care λ = picometri) che va dai
raport cu lungimea de undă a radiaţiei solare) pot absorbi
raggi la
până Gamma
undele(con = Picometri)
radioλ (pentru care λalla onde radio (con λ =
= kilometri). total fasciculul de radiaţie incidentă, reducând intensitatea
Kilometri).
În partea mediană, între 0,3 şi 10 nanometri, există ceea ce radiaţiei. Astfel, ele îşi sporesc energia internă şi, prin
In mezzo,
noi numimtra 0,3 e 10 Nanometri c’è quella che viene chia-
„lumină”. urmare, temperatura, devenind emiţătoare de radiaţie cu
mata “luce”.
undă lungă, care ajunge şi ea parţial pe pământ, unindu-se
cu radiaţia difuză.
Ultraviolet Vizibil Infraroşu nivel Infraroşu nivel înalt
- Difuzarea

     

 


scăzut Alte elemente de dimensiuni mai mici (ca de exemplu,
moleculele de aer) produc variaţii ale direcţiei fasciculului
     de radiaţie, provocând dispersarea acestuia şi dând naştere
radiaţiei de undă scurtă, care ajunge la noi prin întreaga
suprafaţă a cerului.
La radiazione (o impropriamente luce) solare è composta
Radiaţia solară (numită impropriu lumină) este compusă
da un “fascio” di onde elettromagnetiche di diversa lunghez-
dintr-un fascicul de unde electromagnetice cu lungimi de
za d’onda e ampiezza che trasporta con se una quantità di
undă şi amplitudini variate, care transportă o cantitate de
energia E.
energie E.
Nella luce del Sole che viaggia nello spazio ci sono tutte le
În lumina soarelui care călătoreşte în spaţiu există toate
frequenze dello spettro elettromagnetico in quantità e inten-
frecvenţele spectrului electromagnetic, în cantităţi şi
sità (W/m2) differenti.
intensităţi (W/m2) diferite.

5
SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

şi componentele
1.1.3 Radiaţia
1.1.3
După
Radiazione globale
globală e suoi componenti sale
1.2Energia
1.2 Energia Solare
solară
Secondo quanto visto finora la radiazione solarecare
cum am văzut până acum, radiaţia solară ajunge
che giunge
la o instalaţie este constituită din următoarele componente, Soarele
ad un impianto è costituita dalle seguenti componenti, che Il sole è este o sursă
una fonte energetică
energetica inepuizabilă
inesauribile în raportalla
in relazione cu
ilustrate în imagine:
sono illustrate nell’immagine: viaţa fiinţelor umane; este un reactor nuclear de fuziune,
vita degli esseri umani; è un reattore nucleare di fusione,
-- Diretta,
Lumină chedirectă, caredal
provine
disco direct
solare de la soare, fără situat
proviene senza alterazioni situatolaa150
150milioane
milioni dide
Kmkmdidistanţă
distanzafaţă deterra
dalla Pământ, care
ed emet-
modifi cări ale
nella direzione. direcţiei emite o radiaţie electromagnetică care ajunge la Pământ
te una radiazione elettromagnetica che arriva fino alla terra
-- Diffusa,
Luminăproveniente
difuzată, provenind din întreaga
dall’intera volta celeste. suprafaţă a cu
cono una
putere specifică
potenza de 1.367
specifica W/mW/m
di 1367
2
dincolo
2
al didefuori
atmosfera
dell’at-
cerului
- Riflessa, proveniente dal terreno circostante. terestră.
mosfera terrestre.
- Lumină reflectată, provenind de la terenul înconjurător
1.2.1
1.2.1 Variabilitatea energiei solare
La variabilità dell’energia solare
Cantitatea
La raccolta annuale dienergie
anuală de energiasolară
solarepesu un
un metru
metro pătrat de
quadrato
suprafaţă orizontală variază mult în funcţie de latitudine;
di superficie orizzontale varia fortemente in base alla latitu-
de asemenea,
dine; pe lângă
inoltre, fissata localizare,
la località, cantitatea
la raccolta variază
di energia şi în
media
funcţie de perioada anului.
giornaliera varia in base al periodo dell’anno.
Constantă solară În fine,laputerea
Infine potenzasolară
solareinstantanee se schimbă
istantanea cambia constant,
continuamente
Radiaţie solară 1.367W/m2
atât orele zilei, cât şi
sia in relazione alle ore del giorno, sia in relazione condiţiile
în funcţie de în funcţie de alle con-
Atmosferă
meteorologice.
dizioni metereologiche.
Reflexie la
traversarea norilor Dispersie din
Absorbţie la
traversarea
cauza atmosferei 1.2.1.1
1.2.1.1 Variabilitatea geografică
Variabilità geografica
Reflexie atmosferei Din
(Albedo) Radiaţie directă
Radiaţie difuză A causa della curvatura terrestrelumina
cauza curburii Pământului, la lucesoarelui
del Soleatinge
incidesolul
sul-
cu înclinaţie diferită în funcţie de latitudine;
la Terra con inclinazione diversa a seconda della latitudine; pe măsură
Radiaţia globală la nivelul solului de 1.000 W/m2 ce
mannemano apropiem deavvicina
che ci si tropice,ai razele
tropici, isolare ajungarriva-
raggi solari „mai
perpendicular” pe Pământ, traversând grosimi
no in modo “più perpendicolare” sulla Terra attraversando tot mai mici
de atmosferă. Acest lucru face ca razele solare
quindi minori spessori di atmosfera. Questo fa si che i raggi să fie în
medie „mai puternice” la latitudini mai mici.
solari siano mediamente “più potenti” a latitudini minori.
În
In România, între Bucureşti
Italia, tra Palermo e Milano şi si
Suceava, sunt diferenţe
hanno differenze di de
insola-
 insolaţie anuală de 40%(de la 1.600
zione annua del 40% (da 1700 a 1300 W/m2). la 1.100 W/m 2
).














 


 
       
   
      


          
         


PROIECTARE
PROGETTAZIONE

1.2.1.2 Variabilitatea
1.2.1.2 Variabilità annuale
anuală În
Latimpul
minoreverii, din cauzamedia
inclinazione înclinaţiei medii solari
dei raggi mai mici a razelor
in estate fa
În funcţie de localizare,
Fissata la località, ogni giorno în fiecare zi ila sole
dell’anno anului soarele
segue una solare, acestea traversează grosimi reduse de atmosferă
si che essi attraversino ridotti spessori di atmosfera e che şi
urmează o traiectorie diferită pe bolta cerească. Fiecare
traiettoria diversa nella volta celeste. Ogni traiettoria è iden- să ating solul cu „putere mai mare”, iar înălţimea mai
incidano sulla terra con “maggiore potenza”; inoltre la mag- mare
traiectorie se due
tificabile con poate stabiliazimut
angoli, prin două unghiuri, azimutul
ed elevazione, che sonoşi agiore
soarelui face
altezza delca
soletraiectoria sasua
fa si che la să traiettoria
fie mai lungă,
sia piùmărind
lunga
elevaţia, care variază
funzioni del tempo. în funcţie de oră. perioada totală de lumină.
aumentando le ore totali di luce.

21 Septembrie 21 Iunie
Cele
I duedouă
effettiefecte combinate
concorrono a far fac ca în
si che traRomânia, între vară
Estate e Inverno in
şi iarnă să fie diferenţe de expunere la lumina zilei
Italia si abbiano differenze d’insolazione media giornaliera medii
zilnice
del 400%de 400%
(da 2 kWh/m kWh/ma2 pe
(de la 22 giorno zi la 82kWh/m
8 kWh/m
2
giorno).pe zi).

Expunere zilnică medie la lumină solară (kWh/m pe zi)


++ $0$)(!"$)+(&$!+'! $%#'/"$)+()
Oraş: Bucureşti
$,,2)'








21 Decembrie 21 Martie 

!(
Ian !
Feb +
Mar *+
Apr "
Mai $-
Iun -"
Iul ")
Aug !,
Sep ,,
Oct ).
Noi $
Dec
Înălţimea maximă a soarelui pe cer, care este atinsă la
L’ altezza massima del sole, che si ha a mezzogiorno, si cal-
mijlocul zilei, se calculează mai uşor în cele 2 zile de solstiţiu
cola con una certa facilità nei 2 giorni di solstizio (21 Giugno
(21 Iunie şi 21 Decembrie) şi în cele 2 zile de echinocţiu (21
e 21 Dicembre) e nei 2 giorni di equinozio (21 Marzo e 21
Martie şi 21 Septembrie).
Settembre).
- Echinocţii: 90o – latitudine
=>Equinozi: 90° – latitudine
- Solstiţii: (90o – latitudine) +/- 23o
=>Solstizi: (90° – latitudine) +/- 23°



21 iunie

21 septembrie
21 martie



21 decembrie

04:00 a.m.

08:33 a.m. 06:20 a.m.

      

& !


 "#
[“] *

 #)!$%%


#!
')!


Elevaţie

#







    

)&%(+


SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

1.2.1.3 Variabilitatea
1.2.1.3
În
Variabilità giornaliera
funcţie de
zilnică
localizare, în iltimpul
1.3Sisteme
1.3 Sistemisolare
solaritermice
termici
Fissata la località, durante giornozilei, putereasolare
la potenza solarăhaare
unao 1.3.1 Principii de bază
variabilitate dublă: Un sistem solar di
termic
doppia variabilità: 1.3.1 Principio basecapturează energia emisă de soare
-- Astrale:
Astrală: în funcţie
legata de poziţia
alla posizione orariasoarelui
del Sole la orizont la o
sull’orizzonte. şi o transferă într-un
Un sistema solare termico rezervor de apă
cattura care,irradiata
l’energia prin urmare, se
dal sole
anumită oră. încălzeşte.
e la trasferisce a un serbatoio d’acqua che di conseguenza
Stocul de apă caldă, ca o „baterie termică”, face mai stabilă
si riscalda.
şi
Lo stock d’acqua în
mai constantă timp come
calda, energia
una termică solară
“batteria disponibilă
termica”, rende
şi furnizată (prin natura sa foarte variabilă).
più stabile e costante nel tempo la disponibilità e l’eroga-
zione di energia termica solare (per sua natura fortemente
variabile).



ENERGIA ENERGIA


Dimineaţă


Amiază

Seară

1.3.2 Utilizări principale


1.3.2 Utilizzi principali
Energia capturată este folosită în principal la încălzirea apei
L’energia catturata è impiegata principalmente per riscal-
menajere, dar şi în aplicaţii pentru încălzirea locuinţelor,
dare l’acqua sanitaria ma non mancano applicazioni per il
400 800 1000 800 400 piscinelor şi a proceselor termice industriale.
riscaldamento degli ambienti, delle piscine e dei processi
termici industriali.
Expunere la lumină solară W/m2

-- Metereologica:
Meteorologică: legata
în funcţie de fenomenele
a fenomeni atmosfericiatmosferice
locali (ad
locale (de exemplu, de nori) sau macrogeografi
esempio le nebbie) o macrogeografici (esempio nuvolosità ce (ex.

înnorare cauzată de curenţii
indotta dalle correnti atlantiche).atlantici). 



Cer noros

Cer senin

Soare

În principal În principal
radiaţie difuză radiaţie directă

0 200 400 600 800 1000

Expunere la lumină solară W/m2


PROIECTARE
PROGETTAZIONE

1.3.3 Tipologie
1.3.3 principali
Tipuri principale dedi impianto
instalaţii solare
solare Sistemul
Il sistemafuncţionează
funziona cosiastfel
senzafără a fi nevoie
bisogno de dispozitive
di dispositivi elettrici
O instalaţie solară termică de bază
Un impianto solare termico base è composto este compusă
da: din: electrice de circulaţie, cu condiţia ca circuitul
di circolazione a patto che il circuito abbia basse perditesă aibă di
- Colector solar (numit şi „panou solar”), care
- Collettore solare (detto anche “pannello solare”) che pierderi
carico e reduse de presiune
che il bollitore şi ca boilerul
sia posizionato soprasă fiestretta
e in poziţionat
vici-
colectează energiairradiata
raccoglie l’energia emisă de dalsoare
sole nanza del şi
deasupra foarte aproape
collettore solare. de colectorul solar.
- Rezervor de apă (numit şi „boiler”), care acumulează
- Serbatoio d’acqua (detto anche “bollitore”) che accu-
şimula
conservă căldura primită de la colector
e conserva il calore ricevuto dal collettore Pro
Pro
- Elemente idraulici eşidide
- Elementihidraulice comandă
controllo che care fac posibil
rendono possibile - simplitate şi fiabilitate
- Semplicità e affidabilità
transferul de energie de la colector la rezervor.
il trasferimento d’ energia dal collettore al serbatoio. - economie
-- niciun
Economicità
consum electric
Ca
Comeşi la
perinstalaţiile
gli impiantitermice,
termici, căldura
il calore este
vienetransferată cu
trasferito per -- niciun
Nessunspaţiu ocupat
consumo în locuinţă
elettrico
ajutorul unui lichid (numit „agent termic”), care curge
mezzo di un fluido (daetto “termo-vettore”) che corre tra pan între - preţ mai redus al investiţiei
- Nessun impegno di spazio in casa
panoul solareşibollitore.
nello solare boiler.
- Minor investimento
Contra
Lichidul (un amestec
Il fluido (una apă şi
miscela dideacqua antigel alimentar)
e antigelo alimentare)poate può - integrare arhitectonică redusă din cauza impactului
curge în mod spontan sau împins de o pompă.
scorrere in modo spontaneo oppure spinto da una pompa. În funcţie
In Contro
vizual sporit al boilerului amplasat în exterior, deasupra
de
base acest
a ciòlucru, putem distinge
distinguiamo între două
le due tipologie tipurid’impianto
principali principale - panourilor
Scarsa integrabilità architettonica per via del notevole
de instalaţie
solare: solară: cu
a circolazione circulaţie
naturale o anaturală sau forzata.
circolazione cu circulaţie - aplicabilitate limitată (instalaţii solare de apă menajeră
impatto visivo del bollitore posto all’esterno sopra i pannelli
forţată. de dimensiuni reduse)
1.3.3.1 La circolazione naturale -- durată
Applicazione limitata
de utilizare (piccoli impianti solari di acqua
redusă
1.3.3.1 Circulaţia
È un sistema naturală economico e il suo funziona-
estremamente - dispersie
sanitaria) termică sporită deoarece boilerul este amplasat
Este un sistem extrem
mento si basa su un elementare de economic iarfisico:
principio funcţionarea lui
un liquido, în exterior
- Minore durata
este bazată pe un principiu fi zic elementar:
se riscaldato, diventa meno denso e tende a salire verso un lichid, dacă - riscuri sporite de supraîncălzire
l’alto.încălzit, devine mai puţin dens şi tinde să urce.
este -- riscuri
Maggiori dispersioni
sporite termiche dato che
de îngheţare
La
In uno instalaţie
impianto acucircolazione naturale ilagentul
circulaţie naturală, termic solar,
fluido termovettore, - difi
il bollitore è all’esternodin cauza greutăţii boilerului (mai
cultăţi la instalare
încălzit de soare în colector, devine mai uşor
riscaldato dal sole nel collettore, diventa più leggero şi urcă spontan
e sale ales pe acoperişuri cu pantă foarte înclinată).
- Maggiori rischi di surriscaldamento
în boiler, unde cedează căldură apei menajere
spontaneamente nel bollitore dove cede calore al contenu- conţinute în
acesta; după schimbul termic, lichidul mai rece
to d’acqua sanitaria presente; dopo lo scambio termico, più şi mai greu - Maggiori rischi di congelamento
coboară
freddo e din nou înscende
pesante, colectorul solar pentru
di nuovo a reîncepe
nel collettore solare săper
se - Difficoltà installative dovute al peso del bollitore (specie
încălzească.
ricominciare a scaldarsi. su tetti molto inclinati).

9
SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

1.3.3.1.1 Sistema
1.3.3.1.1 Sisteme circolazione naturale
de circulaţie a scambio
naturală cu diretto
schimb 1.3.3.1.2 Sistema
1.3.3.1.2 Sistemecircolazione naturale
de circulaţie a scambio
naturală cu indiretto
schimb
direct
C’è un unico circuito aperto che è quello sanitario; l’acqua indirect
C’è un doppio circuito; quello sanitario aperto e quello pri-
Există uncircola
sanitaria singurdirettamente
circuit deschis, cel pentru
tra collettore apa menajeră;
e bollitore. Există un circuit dublu, cel pentru apă menajeră - deschis
mario chiuso.
apa menajeră circulă direct între colector şi boiler. şi cel pentru lichid tra
Il primario circola primar - închis.
collettore e bollitore. Nel bollitore c’è
Lichidul primar circulă între
uno scambiatore a intercapedine nel şi
colector boiler.
quale În boiler
il fluido este
primario
un schimbător de căldură cu un spaţiu gol, în care
cede il calore al circuito dell’ acqua sanitaria che è inviatalichidul
primar cedează
all’utenza căldura circuitului de apă menajeră, care
a richiesta.
este trimisă utilizatorului la cerere.

Circuit direct (deschis) Circuit indirect (închis)


   
    
 

 

 



Pro
Pro Pro
Pro
- simplitate extremă a sistemului - apa menajeră este întotdeauna igienică (intră în contact
-- preţ
Semplicità estrema
mai redus del sistema
al boilerului - numai
Acqua cu sanitaria
boilerulsempre igienica (a contatto solo con il
emailat)
- Bollitore meno costoso bollitore
- efect al coroziunii şi calcifierii
smaltato)
redus
Contra -- nu
Basso effettogolire
necesită della(cel puţin laetemperaturi
corrosione mai mari de –
della calcificazione
-Contro
apa menajeră intră în contact direct cu un mediu neigienic 10oC)
(colectorul) - Nessuna necessità di svuotamento (almeno per
-- apa
L’acqua sanitaria
menajeră è a contatto
poate provocacon un ambiente
depuneri mari de calciu temperature superiori ai -10 °C)
Contra
în scurt
non timp,(collettore)
igienico reducând performanţele colectorului, sau - sistem mai complex şi mai scump
- poate
L’acquafi corosivă
sanitaria può depositare grandi quantità Contro
- deoarece lichidul nu conţine antigel, sistemul trebuie
di calcio riducendo
întotdeauna le performance
golit complet nel collettore
dacă temperatura scade sub - Sistema leggermente più complesso e costoso
zero
in grade,
breve pentru
tempo oppurea evita apariţia
essere fisurilor
corrosiva
- Non potendo avere l’antigelo, il sistema va sempre
svuotato completamente in condizioni
di temperatura sotto zero per evitare rotture


PROIECTARE
PROGETTAZIONE

1.3.3.2 Circulaţia
1.3.3.2 La circolazione
forţatăforzata Pro
Pro
Poziţionarea boilerului
Non sempre in un impianto şi a panourilor
solare termicoinstalaţiei termice
è possibile o - control complet al instalaţiei
- Controllo completo dell’impianto
în exterior nu este întotdeauna posibilă sau convenabilă.
conveniente posizionare il bollitore all’esterno insieme ai - randamente superioare
Este deciDiventa
pannelli. necesară utilizarea
quindi uneiutilizzare
necessario unităţi deun circulare,
circolatore,a -- posibilităţi
Rendimentisporite
superiori
de instalare
cărei gestionare este realizată printr-o unitate de comandă
la cui gestione viene affidata ad una centralina elettronica. -- flGrandi
exibilitate de aplicare
potenze installabili
electronică. Prin intermediul sondelor, unitatea de comandă
Tramite le sonde, la centralina rileva continuamente la tem- - impact vizual limitat al instalaţiei
- Flessibilità d’applicazione
supraveghează continuu
peratura dei pannelli e quellatemperatura
del bollitore, panourilor şi a
dando il consen- - pierderi de căldură reduse ale boilerului şi durata de
boilerului, activând unitatea de circulare numai când lichidul
so elettrico al circolatore solo quando il liquido nei pannelli - utilizare
Limitato impatto
sporită visivo dell’impianto
în panouri
è più caldo.este mai sistema
Questo cald decâtnoncel
hadin boiler. Acest
particolari vincolisistem
nella - Riduzione delle perdite di calore del bollitore
nu necesită o poziţionare specială sau o distanţă
posizione relativa e nella distanza tra accumulo e collettore anume Contra
da interni e aumento della durata
între rezervorul de acumulare şi colectorul solar.
solare. - investiţie şi complexitate mai mare
- ocuparea spaţiului în locuinţă (necesar pentru pompă şi
Contro
boiler)
-- consumă energie
Investimento electrică maggiore
e complessità
- necesită setarea corectă a unui anumit număr de
- Impegno di spazio in casa (pompa e bollitore)
parametri ai unităţii de comandă
-- instalarea
Consumi elettrici
presupune un proces mai complex
- Necessità di impostare correttamente un certo numero
di parametri in centralina
- Impiantistica più complessa


SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

1.3.3.2.1 Sisteme
1.3.3.2.1 Sistema de circolazione
circulaţie forzata “convenzionale”
forţată „convenţională” 1.3.3.2.2 Sistem
1.3.3.2.2 Sistema circulaţie
circolazione forzata
forţată „cu“a svuotamento”
golire” (drain
Acest sistem cu circulaţie forţată prevede
Questo sistema a circolazione forzata prevede umplerea totală a
il riempimen- (drain back)
back)
circuitului de lichid primar în faza de punere în
to totale del circuito primario in fase di messa in funzione.funcţiune. Acest
Questo sistem
sistema prevede
prevede umplerea
il fatto parţială
il circuitoa siacircuitului.
parzialmente
Circuitul
Il circuitoprimar
primarioeste similar unei
assomiglia instalaţii
in tutto e perdetutto
încălzire.
ad un im- Când
riempito.unitatea de circulare este oprită, colectoarele,
În sezonul rece, colectoarele,
pianto di riscaldamento. întotdeauna umplute cu agent amplasate
A circolatore în spento
mod necesar
i collettorila che
înălţime,
sono sunt posti goale şi tot
necessaria-
termic solar, trebuie să fie protejate împotriva
Nella s tagione fredda i collettori, sempre pieni di fluido ter spargerii lichidul
mente in alto sono vuoti e tutto il fluido primario risiedeîntr-
primar se găseşte în serpentina boilerului (sau nel
provocate
movettore,de expansiunea
devono cauzatădalle
essere protetti de îngheţare;
rotture perdinespan-
acest un recipientdel
serpentino special).
bollitore (o in un recipiente dedicato).
motiv, lichidul trebuie să fie un amestec
sione da congelamento; per questo motivo il liquido devede apă şi glicol Atunci
Quandocând unitatea sidemette
il circolatore circulare
in moto este la pornită,
colonna di coloana
fluido
propilenic
essere una(care îi coboară
miscela di acquatemperatura de îngheţ). (che ne
e glicole propilenico de lichid este împinsă în sus, umplând panourile.
viene spinta verso l’alto riempiendo i pannelli. In alcune În unele
abbassa la temperatura di congelamento). zone ale circuito
zone del circuitului,
come precum serpentina,
il serpentino il fluido lichidul va acircula
circolerà ”pelo
în condiţii de „spaţiu liber”, nereuşind să ocupe
libero” non riuscendo ad occupare tutto il volume disponibi- tot volumul
disponibil în interiorul
le all’interno instalaţiei.
dell’impianto. Pentru
Per poter a putea funcţiona,
funzionare l’impianto
instalaţia necesită dimensiuni precise (înălţime,
deve avere delle dimensioni ben precise (altezza, lunghez- lungime,
diametru şi înclinare a conductelor,
za, diametro e inclinazione delle tubazioni, ecc).etc.).

     

     

     

Pro
-Pro
funcţionează bine cu pompă cu rezistenţă mică şi cu      
- Funziona
turaţie fixăbene con pompa a bassa
- prevalenza
sistem silenţios şi efi
e a giri cient din punct de vedere electric
fissi Pro
Pro
- sistem simplu şi economic
- nu necesită antigel, vas de expansiune şi grup de
-- Sistema silenzioso
nicio limitare ed efficiente
specială a livello instalaţiei
privind înălţimea elettrico
- siguranţă
Assente antigelo, vaso di espansione
- Sistema semplice ed economico
- schimb
e gruppotermic mai eficient (din cauza lipsei glicolului,
di sicurezza
Contra
- Nessuna particolare limitazione di altezza dell’impianto care reduce capacitatea termică a assenza
lichidului)di glicole
- necesită antigel, vas de expansiune şi grupuri de - Scambio termico più efficiente (per
- costuri de întreţinere normală mai mici
siguranţă che riduce la capacità termica del fluido)
Contro
Contra
- Costi manutenzione ordinaria più bassi
- Necessario antigelo, vaso di espansione
- poate fi zgomotos
e gruppi di sicurezza -Contro
necesită o pompă dublă pentru pornire (sau pompă
modulantă cu absorbţie ridicată) pentru a împinge în sus
- coloana
Può essere rumoroso
de apă la pornire
-- înălţime
Necessitalimitată
doppiaa pompa
instalaţiei
per(maxim 10 – 12 metri)
avviamento
- sistemul se poate opri în lipsa lichidului
(oppure pompa ad elevato assorbimento modulante)(la temperaturi
înalte)
per spingere
- costuri in alto la colonna d’acqua in partenza
mai mari
- Altezza limitata impianto (massimo 10-12 metri)
- Il sistema può subire stagnazione a secco
(ad alta temperatura)
- Costi superiori


PROIECTARE
PROGETTAZIONE

1.3.4 Concetti
1.3.4 Concepte fondamentali
fundamentalesui sistemi solari termici
ale sistemelor solare 1.3.4.2 Randament
1.3.4.2 Rendimento
termice Acesta este unpercentuale
E’ un rapporto raport procentual între
che indica energie
quanta furnizată
energia rice-
1.3.4.1 Copertura de instalaţia solară şi energia totală incidentă pe câmpul
viamo dall’impianto solare in confronto all’energia totale in-
1.3.4.1 Acoperire
E’ un rapporto percentuale che indica quanta energia ri- colector.
cidente sul campo collettore.
Aceasta
ceviamo este un raportsolare
dall’impianto procentual între energia
in confronto furnizată
all’energia tota-
de instalaţia solară şi energia totală necesară unei
le necessaria per una determinata applicazione (ovvero anumiteil

aplicaţii
consumo (consumul pentru
per riscaldare încălzirea
l’acqua sanitaria, apei menajere,
il riscaldamento 
încălzirea
ambienti oîncăperilor
le piscine) sau a piscinelor) 
Dove:
 EU = Energia solare utilizzata in utenza
Unde:
 EEUI == Energia
energia solare
solară incidente
utilizată lasulla superficie dei collettori
consumator
 EI = energia solară incidentă pe suprafaţa colectoarelor
Il rapporto
Acest raportpuò
poateessere fatto pentru
fi calculat con orizzonti
perioadetemporali diversi
diferite (anual,
Dove: (basesau
lunar annuale, mensile o settimanale)
săptămânal).
Unde:
EU = Energia solare utilizzata in utenza În funcţie de consumul (lunar) de energie EN, randamentul
EEUN =
= energia
Energia solară utilizată la in
totale necessaria consumator
utenza (consumo) Fissato il consumo
sistemului (mensile) di energia EN, il rendimento del
creşte dacă:
EN = energia totală necesară consumatorului (consum) -sistema aumenta
sunt instalate se:
colectoare cu randament mai mare (calitate
Acest
Questoraport poate
rapporto può fiessere
calculat
fattopentru perioade
con orizzonti diferite
temporali - Ho installato collettori a più alto rendimento (qualità co-
operaţională)
(anual, lunar sau săptămânal); în aceste cazuri
diversi (base annuale, mensile o settimanale); parleremo vorbim de -struttiva)
este redusă temperatura circuitului solar sau creşte
acoperire anuală, lunară sau săptămânală.
allora di copertura annuale, mensile o settimanale. - Riduco le temperature
temperatura aerului del circuito solare
exterior o aumenta
(dispersie redusăla tem-a
În funcţie de consumul mediu de energie EN, acoperirea peratura dell’ aria esterna (minori dispersioni del collettore)
colectorului)
sistemului creşte dacă:
Fissato il consumo mensile di energia EN, la copertura del -- este
Riduco le dispersioni
redusă termichepentru
dispersia termică distribuţie şi
di distribuzione e di stoc-
stocare
-sistema
creşte numărul
aumentade se:colectoare solare caggio (isolamenti
(izolare termică maitermici
bune)migliori)
-- Aumenta află în zone
acesta seil numero climatice
dei collettori expunere mai mare la
solari -- Riduco il numero
este redus dei collettori
numărul solari eliminando
de colectoare gli sprechi
solare, astfel fiind
lumina zilei
- Ci si trova in zona climatiche con maggiore insolazione dovuti al mancato
eliminate consumo
pierderile provocate dell’energia
de lipsasolare (sottodimen-
consumului de
-- este vară.stagione estiva
Si è nella sionamento)
energie solară (subdimensionare)

Valori obişnuite pentru acoperirea lunară (pentru apă caldă Valori obişnuite
Valori tipici di rendimento annuale (per
ale randamentului acqua
anual calda
(pentru apăsanita-
caldă
menajeră)
Valori tipici della copertura mensile (per acqua calda sani- ria)
menajeră)
Ianuarie
taria) 20% Dal 30
Între 30%% alşi 50%
50 %
Iulie
Gennaio 90%
20 %
Luglio 90 % Valori obişnuite
Valori tipici di rendimento annuale (per
ale randamentului acqua
anual calda
(pentru apăsanita-
caldă
Valori obişnuite pentru acoperirea lunară (pentru apă caldă menajeră şi încălzire
ria e riscaldamento ambienti)
camere)
menajeră)
Valori tipici della copertura annuale (per acqua calda sani- Dal 2020%
Între % alşi 30 % (vara,
30% (in estate,
cândnon avendo più
încăperile nu ilmai
riscalda-
sunt
taria)40% şi 70%
Între mento ambiente,
încălzite, există unho un eccesso
exces di energia
de energie solare
solară care se che va
pierde,
Dal 40 % al 70 % sprecata eproducţia
reducând riduce la instalaţiei)
resa dell’impianto)
Valori obişnuite pentru acoperirea lunară (pentru apă caldă
Valori tipicişidella
menajeră încălzirea încăperilor)
copertura annuale (per acqua calda sanita-
De la 10% şi 25%
ria e riscaldamento ambienti)
Dal 10 % al 25 % 

ENERGIA ENERGIA ENERGIA


Dispersie termică a Pierderi
      
circuitului primar
      provocate
de energia 
Dispersie termică a
       neconsumată
  
colectorului Dispersie termică a
boilerului


SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

1.3.4.3 Acoperire/randament
1.3.4.3 Copertura contro Rendimento În restuldell’anno
Il resto anului trebuie să ne“accontentare”
ci si deve „mulţumim” cu di ceea ce reuşim
quello che si
O
Una centrală
caldaia termică
forniscefurnizează
esattamente exact energia
l’energia cerută de
necessaria al să obţinem.
riesce a ottenere.
necesarul
fabbisogno termico; se non c’è richiesta di energia lainstalaţia
termic; dacă nu există cerere de energie, caldaia Dacă se măreşte prea mult acoperirea, se riscă prăbuşirea
rămâne oprită,e randamentul
resta spenta quindi non hanefi ind existent
senso parlarepentru consum
di rendimento randamentelor
Se si aumenta sistemului, plătirea si
troppo la copertura pentru o di
rischia instalaţie preai
far crollare
zero. O instalaţie solară termică, dimpotrivă,
a consumo zero. Un impianto solare termico, al contrario, continuă să mare, prelungirea perioadelor de amortizare şi
rendimenti del sistema, di pagare un impianto troppo gran- probleme
capteze energie solară şi atunci când nu există
continua a captare energia solare anche quando la richiesta cerere şi de
de,supraîncălzire a colectoarelor
di allungare i tempi vara. e di avere maggio-
di ammortamento
rezervorul de acumulare este deja încălzit
è nulla e l’accumulo è già completamente riscaldato. Pro- complet. De Deseori se ia în considerare numai eficienţaincolectoarelor
ri problemi di sovratemperatura nei collettori estate.
aceea,
prio perexistă motivo ha şi
questorandament pentru
senso consum azero.
continuare parlare di ren- solare (care nu variază niciodată cu mai mult de 5-10%), fiind
Pentru clarifi care,
dimento a consumo zero. în aceste condiţii toată energia solară uitat
Spessofaptul căconsidera
ci si dimensionarea greşită (ladei
solo l’efficienza ca şi punerea
fel collettori sola-
excedentă
Per essere se piùpierde
precisi,exact
in talica în cazultutta
condizioni turnării apei într-un
l’energia solare în funcţiune sau proiectarea greşite) poate să
ri (che non differiscono mai più del 5-10%) dimenticandoprovoace cu
recipient deja plin.
eccedente va perduta proprio come quando si versa acqua uşurinţă scăderi
che un cattivo cu 30 de puncte(cosi
dimensionamento ale randamentului
come un cattivo anual
av-
Această „risipă”giàde
in un recipiente energie solară, scade instantaneu
colmo. al sistemului.
viamento e realizzazione dell’impianto) può facilmente far
randamentul sistemului
Questo “spreco” di energia zero şievidentemente
la solare reduce şi valorile
azzerade il perdere 30 punti sul rendimento annuale del sistema.
producţie medie anuală şi sezonieră.
rendimento istantaneo del sistema e abbatte anche i valori
di resa media annuale e stagionale.
Un criteriu de proiectare corectă este acela de a nu instala
un
Un număr
criterioexagerat de colectoare.è quello di non esagerare
di buona progettazione
O instalaţie solară proiectată corect trebuie să acopere
con il numero dei collettori.
100%
L’impianto solare benenergetic
din necesarul progettatonumai în lunile
dovrebbe de vară.
coprire il 100%
del fabbisogno energetico soltanto nei mesi estivi.
Energie/apă caldă furnizată de instalaţia solară
Energie/apă caldă furnizată de instalaţia solară Necesar de energie/apă caldă neacoperit de instalaţia solară
Necesar de energie/apă caldă neacoperit de instalaţia solară Energie solară neutilizată (pierdută)
  
 
 

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec


 
 
Apă menajeră 200 litri/zi
     Apă menajeră 200 litri/zi
    
Suprafaţă panouri 4 m  2  2
   Suprafaţă panouri 6 m
  
Exemplu de instalaţie
benbine dimensionată: Exemplu
Esempio impianto dimensionato Esempio dide instalaţie
impianto supradimensionată
sovradimensionato (aumento (creşterea
della su-
-- Copertura
acoperireannuale
anuală bună (60%)
buona (60%) suprafeţei cu 50%)
perficie del 50%)
-- Efficienza
eficienţă anuală
annualeadel
sistemului
sistema ridicată
elevata (45%)
(45%) -- Copertura
acoperire annuale
anuală mai mare (70%) (70%)
poco più elevata
-- Tempo
timp minim de amortizare a instalaţiei. -- Efficienza
eficienţă anuală
minimo di ammortamento dell’impianto annuale del sistemamai
a sistemului mică
bassa (30%)
(30%)
-- Sistema
sistem mai scump (mai multe panouri
più costoso (più pannelli solari) solare)
-- Nei
în lunile de vară,
mesi estivi excesul
l’eccesso di de energie
energia solară
solare (indicat prin
(in grigio)
culoarea gri) este pierdut şi panourile
va persa e i pannelli si surriscaldano se supraîncălzesc
-- Tempi
perioade de amortizare più
di ammortamento mailunghi
mari


PROIECTARE
PROGETTAZIONE

1.3.4.4 Integrare
1.3.4.4 Integrazione energetica
energetică al solare solar
a sistemului 1.3.4.4.1 Integrare
1.3.4.4.1 Integrazione durante
în timpul il consumo(instantanee)
consumului (istantanea)
Soarele furnizează o energie medie
Il sole fornisce un energia media giornaliera zilnicămolto
carevariabile
variază Temperatura apei preîncălzite de instalaţia
L’acqua preriscaldata dal solare viene solară
portata alla este
tempera-
mult în timpul
durante l’anno. anului. crescută instantaneu la temperatura fi nală în momentul
tura finale al momento dell’utilizzo passando attraverso una
În
In România, în timpul
Italia d’ estate vieneverii, este un
irradiata emisă o energie
energia giornaliera de
zilnicăpari utilizării,
caldaia olascaldacqua
trecerea printr-un cazan sau boiler.
istantaneo.
2 2
7-8
a 7-8 kWh/m ; d’ inverno tale valore si riduce di circa 4 volte4
kWh/m ; în timpul iernii, valoarea se reduce de circa Circulaţie naturală + cazan/boiler cu încălzire instantanee
2
ori, ajungând
passando a 2-3 la kWh/m
2-3 kWh/m
2
. . Circulaţie
Circolazione forţată cu boiler
naturale mono-serpentină +
+ caldaia/scaldabagno cazan/boiler
istantaneo
cu încălzire instantanee
Circolazione forzata con bollitore monoserpentino + caldaia/
Salt
Saltotermic
termico zilnic al apei din
giornaliero boiler
acqua bollitore scaldabagno istantaneo.
-- Vara:
Estate:
ΔT
∆T = 60o°C
= 60 C→ ⇒ TT boiler = 70
bollitore
o
= 70 C→°C Se
⇒ Ci poate
possoface duş
fare la doccia
ΔT = 15
- Inverno:
o
C → T boiler = 25 o
C → Nu se poate face duş
∆T = 15 °C ⇒ T bollitore = 25 °C ⇒ Non ci posso fare la
Din acest motiv, dacă vara soarele poate furniza 100%
doccia 

din energia necesară,


Per questa ragione se crescând
in estate iltemperatura
Sole può darcirezervei de
il 100%  
o
apă la circa 60 C, iarna furnizează doar 20%
dell’energia necessaria innalzando la temperatura dello din energie,  
crescând
stock d’acquatemperatura rezervei
di circa 60°C, de apă la
in inverno 15oC.
potrà fornirci il 20%
Pentru utilizarea
dell’energia anuală,lainstalaţia
innalzando temperatura solară trebuie
dello stock integrată
d’acqua 
într-un
di 15°C.sistem de încălzire convenţional, care va intra în
funcţiune completând pre-încălzirea realizată de încălzirea
1.3.4.4.2 Integrare înainte de consum (prin stocare)
solară.
Per un utilizzo annuale, l’impianto solare va integrato con 1.3.4.4.2 Integrazione prima del consumo (a stock)
Temperatura apei preîncălzite de instalaţia solară este
un sistema di riscaldamento convenzionale che entrerà in L’acqua preriscaldata dal solare viene portata alla tempe-
crescută la temperatura finală de utilizare în timpul fazei
funzione completando il pre-riscaldamento fatto dal sole. ratura finale di utilizzo nella fase di stoccaggio tramite resi-
de stocare, prin rezistenţă sau serpentină + cazan (numai
stenza o serpentino+caldaia solo riscaldamento)
pentru încălzire).
Integrazione con
Integrare cu fonte
sursă
energetica convenzionale
energetică convenţională

Energie/apă caldă furnizată de instalaţia solară


Necesar de energie/apă caldă neacoperit de instalaţia
solară






Circulaţie naturală
Circolazione + rezistenţă
naturale electrică
+ resistenza elettrica
Circulaţie forţată cu boiler cu serpentină
Circolazione forzata con bollitore dublă + cazan
doppio serpentino + cal-
pentru încălzire.
daia solo riscaldamento.

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

200litri/giorno
200 litri/zi la 200litri/giorno
200 litri/zi la
a2525oC°C a7070oC °C

Integrarea cu sursă
L’integrazione energetică
con fonte convenţională
energetica se poate
convenzionale puòface
av-
în două moduri: prin stocare şi prin consum.
venire con due strategie: a stock e a consumo.


SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

1.4 Componente
1.4 Componenti solare termico solar termic
ale sistemului
Circulaţie naturală
Circolazione naturale

Evacuare aer
 

Apă caldă
 
menajeră (ACM)
  
Colector



Apă rece
 


Supapă anti-reflux
  

Circulaţie forţată
Circolazione forzata

Colector

Manometru Componentă indispensabilă


 
Evacuare
  aer
Componentă recomandată
   

Termometru


Rezervor

Supapă anti-reflux


Pompă
Rezervor de
 
acumulare

Contor
 

volumetric
Vas de

expansiune
  Robinet de umplere/golire
   


PROIECTARE
PROGETTAZIONE

1.4.1 Collettore
1.4.1 solare
Colector solar
Colectorul
Il collettore èeste elementul
l’elemento sistemului
del sistema solaresolar termic
termico care
preposto
captează energia solară. Colectorul solar primeşte energia
alla captazione dell’energia solare. Il collettore solare riceve
de la soare,
l’energia transmiţând
dal sole o parte
e, in parte agentului
la trasmette termic
al fluido solar care
termovetto-
curge în instalaţie şi cedând restul mediului înconjurător
re che scorre dentro l’impianto, in parte la cede all’ambien-
prin dispersii per
te circostante optice, conductive
via delle şi ottiche,
dispersioni convective. Cu cât
conduttive e
dispersiile sunt mai mari, cu atât este mai mic randamentul
convettive. In un dato istante, più le dispersioni sono alte
colectorului solar.del collettore solare.
minore è la resa

1.4.1.1 Collettore
1.4.1.1 Colector fărănongeam
vetrato
Colector
Collettore composto daelemente
compus din elementi tubulare plasticeche
tubolari plastici caresi se
ri-
încălzesc prin expunere la lumină solară şi transmit
scaldano con l’irraggiamento solare e trasmettono il calore căldura
lichidului din instalaţie.
al fluido dell’impianto.
Colectorul fără vetrato
Il collettore non geam nonnu ha
arealcun
niciun
tipotipdi de elementcon-
protezione de
protecţie împotriva dispersiilor termice prin convecţie
tro le dispersioni termiche per convezione in aria esterna; către
aerul exterior;
per questo motivodinappena
acest lemotiv, cândnon
condizioni condiţiile nu sunt
sono favorevoli
favorabile (aer rece, lichid foarte cald sau expunere
(aria fredda, fluido molto caldo oppure poco irraggiamento redusă
solare) questo collettore ha resa nulla e non produceşipiù
la lumină solară) acest colector are randament zero nu
mai produce
acqua calda. apă caldă.

Destinat în principal utilizării în timpul verii şi în zone cu


expunere puternică la lumină solară, pentru încălzirea
piscinelor, locuinţelor şi utilizarea neregulată în timpul verii,
Destinato principalmente all’uso estivo e in zone di forte in-
duşuri solare.
solazione per il riscaldamento di piscine, abitazioni ad uso
estivo saltuario, docce solari.




ProPro
- economic
- Economico
- simplu de instalat
- Semplice
- practic da installare
indestructibil
- Praticamente Indistruttibile
Contra
- randament redus
Contro
- aplicabilitate limitată
- Scarso rendimento
- Applicazioni limitate


SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

1.4.1.2 Collettore
1.4.1.2 Colector cu vetrato
geampiano
plan
Este compus dintr-o placă de
E’ composto da una piastra captante captare înin care curge illichidul
cui scorre fluido
din instalaţia solară. Suprafaţa plăcii este
dell’impianto solare. La piastra è normalmente trattataîn mod normal sulla
tratată pentru a captura mai bine radiaţia solară. Placa de
superficie per catturare meglio la radiazione solare. La pia-
captare este introdusă într-un panou tip sandwich, compus
stra geamul
din captantefrontal
è inserita in un sandwich
de protecţie composto
şi un înveliş din dal
oţelvetro
sau
frontale diizolat
aluminiu, protezione
în mod e da un involucro in acciaio o alluminio
adecvat.
opportunamente
Tuburile coibentato.
de încălzire, protejate împotriva aerului din exterior
I tubi
de caldi,
către protetti
geam dall’aria şi
(deasupra) esterna dal vetro
de stratul (sopra)
izolant e dallo
(dedesubt şi
strato
în isolante
lateral), (sotto
asigură e ai lati)
o bună riesce de
producţie a garantire
apă caldăbuone şi în
chiar pro-
condiţii
duzioni de aer extern
di acqua caldarece,
anchetemperaturi
in condizionimediidi sau
aria ridicate
fredda
ale agentului termic solar sau expunere la
esterna, temperature medio-alte del fluido termovettore lumina solară
op-
medie sau scăzută.
pure irraggiamento solare medio-basso).
Acesta este tipul
E’ la tipologia de colector
di collettore solaresolar cel mai
più diffusa răspândit în
al mondo.
lume.

  





1. Cutie
 
2. Garnitură impermeabilă
 
3. Înveliş transparent
 
4. Izolaţie termică
5. Placă absorbantă de cupru


6. Tuburi de cupru
 


Destinaţiile de utilizare principale sunt producţia de apă


Le destinazioni d’uso principali sono acqua calda sanitaria
caldă menajeră anuală, încălzirea sezonieră a piscinelor şi
annuale, riscaldamento stagionale delle piscine e integra-
încălzirea integrată pe timp de iarnă a locuinţelor.
zione al riscaldamento invernale delle abitazioni.






PROIECTARE
PROGETTAZIONE

1.4.1.2.1 Funzionamento
1.4.1.2.1 Funcţionarea unuidi un collettore
colector planpiano
Colectorul este compus dintr-o zonă de sarcină
Nel collettore distinguiamo un area di ingombro (sau
(o superficie
suprafaţă brută) şi o zonă de captare (sau suprafaţă
lorda), e un area captante (o superficie assorbitore).
absorbantă).

       
Suprafaţă de deschidere
       
Suprafaţă de absorbţie

    

Suprafaţă brută

Fluxul de energie transmis lichidului suferă numeroase solar.


Il flusso di energia che arriva al fluido subisce numerose Quando la piastra assorbente si riscalda tende a disperdere
pierderi, descrise în continuare. Când placa de absorbţie se încălzeşte, aceasta tinde să
perdite descritte a seguire. altro calore solare in tre modi:
În primul rând, raza solară (provenind de la o sursă directă disperseze căldura solară în trei moduri:
Consideriamo il singolo raggio solare (proveniente da fonte -Riscalda lo strato di isolante per conduzione
sau una difuză) care întâlneşte geamul panoului solar. - încălzeşte stratul de izolaţie prin conducţie
diretta o diffusa) che incontra il vetro del pannello solare. -Riscalda per convezione il contenuto di aria presente nel
Geamul o reflectă parţial (nu numai cu suprafaţa exterioară, - încălzeşte prin convecţie aerul conţinut în colector, care
Il vetro lo riflette parzialmente (non solo con la superficie collettore che a sua volta riscalda il vetro e quindi l’aria
ci şi cu cea interioară). la rândul său încălzeşte geamul şi apoi aerul exterior
esterna ma anche con quella interna). esterna.
De asemenea, raza este parţial absorbită de geam care, - cedează căldură prin iradiere aşa cum fac toate corpurile
Il raggio viene anche parzialmente assorbito dal vetro che si -Cede calore per irraggiamento come fanno tutti i corpi sur-
prin urmare, se încălzeşte (efect „plafonieră”). supraîncălzite, devenind emiţător de unde infraroşii.
riscalda di conseguenza (effetto “plafoniera”). riscaldati diventando emettitori di onde infrarosse.
Restul rămas din raza solară ajunge la suprafaţa de
Quello che resta del raggio solare giunge sull’ assorbitore.
absorbţie.
Qui il raggio viene in parte riflesso dall’assorbitore di nuovo
Aici, raza este parţial reflectată de suprafaţa de absorbţie
verso il vetro e in parte assorbito dal fluido termovettore.
înapoi către geam şi, parţial, absorbită de agentul termic

Lumină solară

Reflexia geamului Pierderi prin convecţie Pierderi prin iradiere

Transmisie prin geam


Convecţie Iradiere

Absorbţie Reflexia suprafeţei


de absorbţie

Pierderi prin conducţie


SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

1.4.1.2.2 Dettagli
1.4.1.2.2 Detalii decostruttivi del acollettore
construcţie colectorului Suprafaţa
L’assorbitoredepuò absorbţie poate fiin realizată
essere realizzato diversi modi:în diverse
Având
Alla luce di quanto detto un buon collettoreunvetrato
în vedere elementele prezentate, colector cu
piano moduri:
Una lamina metallica trattata per alta assorbenza* e bassa
geam plan cu randament corespunzător
con una buona resa deve avere certe caratteristiche:trebuie să aibă O placă metalică
emittanza** tratată
e saldata pentru
a tubi. obţinerea unui
La tecnologia usatagrad ridicat
per la sal-
anumite caracteristici:
- Vetro antiriflesso e ad alta trasparenza de absorbţie* şi emitanţă redusă** şi sudată
datura deve garantire un buon contatto termico, la durata pe tuburi.
-- Assorbitore
geam antirefl extrattamento
con cu transparenţă ridicată
antiriflesso, ad alta assorben- Tehnologia
nel tempo e delasudare
massima trebuie să garanteze undel
industrializzazione bun contact
processo
-zasuprafaţă de
e bassa emissioneabsorbţie cu tratament antireflex, cu termic, durată de utilizare şi randament al procesului
produttivo (alcuni esempi di processo di saldatura: ad ultra- de
transparenţă ridicată şi nivel redus de emisii
- Isolante termico resistente alle alte temperature, con bas- producţie maxime (câteva
suoni, laser, rullatura). exemple de tehnologii de sudare:
-sa izolator termic
conducibilità rezistent
termica λ (W/mK) la edtemperaturi înalte, cu
elevato spessore cu ultrasunete,
I tubi cu laser,
possono essere prin compresie).
disposti ad arpa oppure a serpentina
conductivitate termică λ (W/mK) redusă
- L’assorbitore deve essere un buon conduttore e deve şi grosime
ave- Tuburile pot fi dispuse
e vengono saldati alla lamina tip „harpă” sautecnologie
con varie în serpentină(preva-şi
mare
re un numero adeguato di tubi (punti di “prelievo” del calore sunt sudate la placă prin diverse
lentemente a ultrasuoni oppure a laser). tehnologii (în special cu
suprafaţa de absorbţie trebuie să fie un bun conductor şi
-solare. ultrasunete
In alternativasau cu laser). può essere realizzato da un dop-
l’assorbitore
să aibă un număr adecvat de tuburi (puncte de „preluare” Ca alternativă, suprafaţa
pio guscio di acciaio de absorbţie
stampato, saldato apoate
rullo efi verniciato
realizată
a căldurii solare). dintr-o carcasă dublă
con vernice selettiva. din oţel presat, sudată prin compresie
şi vopsită cu vopsea la alegere.

STRUTTURA AD ARPA (TUBI PARALLELI)


STRUCTURĂ TIP HARPĂ (TUBURI PARALELE)
- Maggiori portate
- debite mai mari
-- pierderi
Basse perdite
redusedide
carico
presiune
-- ΔT de ∆T
Bassi intrare-ieşire reduse
ingresso-uscita
- randament mai mare în condiţii de expunere mare la
- Maggiore resa in condizioni di alta insolazione
lumină solară (aport ridicat de căldură)
(grande asporto di calore)

STRUCTURĂ ÎN SERPENTINĂ
- adecvată pentru debite reduse (low flow)
STRUTTURA A SERPENTINO
- pierderi mai mari de presiune
-- ΔT
Adatto a basse portate
de intrare-ieşire mai(low
mariflow)
-- stabilitate de funcţionare
Maggiori perdite di carico sporită în condiţii de expunere
redusă la lumină solară (mai puţine intervenţii ale
- Maggiori ∆T ingresso-uscita
pompei)
- Maggiore stabilità di funzionamento in condizioni di
basse insolazioni (minor attacca e stacca della pompa)
STRUCTURĂ FOTOTERMICĂ MULTICANAL
- pierderi de presiune foarte mici, ideală pentru circulaţia
naturală
- randament mare
STRUTTURA MULTICANALE FOTOTERMICO
*- Vezi argumente
Perdite di caricoînbassissime
continuarelo rendono
** Vezi argumente în continuare
adatto alla circolazione naturale
- Rese elevate

* Vedere argomenti a seguire


** Vedere argomenti a seguire


PROIECTARE
PROGETTAZIONE

1.4.1.3 Collettore
1.4.1.3 Colectoarea cu tubi a vuoto
tuburi vidate
Sunt compuse din elemente tubulare
E’ composto da elementi tubolari in vetro din sticlă,
montatimontate
in batte- în
baterie.
ria.
Tubul de tubo
Il singolo sticlăvetrato
conţine în interior
contiene un element
all’interno absorbant
un elemento as-
care energia solară şi o transferă agentului
sorbitore che capta l’energia solare e la trasferisce al termic
captează fluido
solar. Elementul
termovettore. absorbant
All’interno esteè fatto
del tubo izolatil datorită
vuoto che vidului
isola
din interiorul tubului, acesta eliminând practic
l’elemento assorbitore eliminando praticamente le disper- dispersiile
termice provocate
sioni termiche dovutede aconvecţie.
convezione.
Elementul
L’elemento assorbenteeste
absorbant è didenorma
regulăcostituito
compus da dintr-o
una placă
lami-
metalică (de obicei, din cupru), tratată pentru
na metallica (di solito rame) trattata per alta assorbenza* a obţine un e
grad
bassadeemittanza**
absorbţie ridicat* şi emitanţă
e un tubo in rameredusă**, şi uniltub
in cui scorre din
fluido
cupru în careche
termovettore curge agentul
entra ed escetermic solar
da tubo care intră
a vuoto. şi iese
Il resto del
din tubul vidat. Restul colectorului are în primul
collettore ha essenzialmente una funzione di connessione rând funcţia
de conexiune
idraulica e strutturale tra işisingoli
hidraulică structurală
tubi. între tuburi.
Este mai răspândit în zonele cu
E’ più diffuso nelle zone con climi rigidi aspră şiinsolazione
climăe scarsa expunere
redusă la lumina solară (în special
(Nord Italia e Nord Europa in particolare). Italia de Nord şi Europa
de Nord).

Pro
Pro
-- posibilitate
Possibilità dide a atinge temperaturi
raggiungere temperaturede lucru mai mari.
di esercizio
Acestea pot fi utile pentru generarea de căldură pentru
più alte. Questo
procese può essere
din sectorul utile per la generazione
industrial
di calore di
- pierderi processo
termice nel settore
reduse industriale
datorită excelentei izolaţii
termice
- Perdite termiche ridotte grazie all’eccellente
- randamente mai ridicate
isolamento termico
 

- Rendimenti più elevati
Contra
- temperaturi de stagnare ridicate. cu impact asupra
tuturor materialelor de lângă panou şi asupra agentului
Contro
- termic solar
Alte temperature di stagnazione con corrispondente
- cantitate mai mare de abur format în caz de stagnare
carico su economice
- avantaje tutti i materiali vicinipentru
numai al pannello e sul fluido
temperaturi de lucru
termovettore
mai ridicate
- Formazione maggiore di vapore in caso di stagnazione
*- Vezi argumente
Vantaggi în continuare
economici solo per temperature di
** Vezi argumente în continuare
esercizio più alte

* Vedere argomenti a seguire


** Vedere argomenti a seguire

SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

1.4.1.3.1 Funzionamento
1.4.1.3.1 Funcţionarea unui di un collettore
colector a tubi a
cu tuburi vuoto
vidate
Fluxul de energie care ajunge la lichid suferă
Il flusso di energia che arriva al fluido subisce numerose numeroase
pierderi, descrisea în
perdite descritte continuare.
seguire. Reflexia
Să luăm în consideraţie
Consideriamo il singolo raggio razasolare
solară(proveniente
(provenind da defonte
la o geamului
sursă directă sau una difuză) care întâlneşte
diretta o diffusa) che incontra il vetro del tubo a vuoto. geamul tubului
vidat.
Il vetro lo riflette parzialmente (non solo con la superficie Iradiaţie
Geamul
esterna ma o refl ectă parţial
anche (nu numai
con quella interna).cu suprafaţa exterioară, solară
ci şi cu cea interioară).
Il raggio viene anche parzialmente assorbito dal vetro che si
Raza
riscalda este şi parţial absorbită
di conseguenza (effettode geam care, prin urmare,
“plafoniera”). Transmisie Reflexie
se încălzeşte (efect „plafonieră”). prin geam
Quello che resta del raggio solare giunge sull’ assorbitore.
Restul rămas dininraza Absorbţie
Qui il raggio viene partesolară
riflessoajunge la suprafaţa
dall’assorbitore di nuovode
absorbţie.
verso il vetro e in parte assorbito dal fluido termovettore.
Aici
Quando raza este parţial refl
l’assorbitore siectată
riscaldade suprafaţa
esso tende de aabsorbţie
disperderedin
nou către geam şi parţial absorbită de agentul
altro calore solare cedendo calore per irraggiamento come termic solar.
Când
fanno tuttisuprafaţa
i corpi de absorbţieche
surriscaldati se diventano
încălzeşte, tinde să
emettitori di Pierderi prin iradiere
disperseze
onde infrarosse. căldura solară, cedând căldură prin iradiere, aşa
cum
In questofac toate
tipo dicorpurile
pannello supraîncălzite, devenind vengono
le perdite per convezione emiţător
de unde infraroşii.
annullate dall’assenza di aria dentro al tubo.
La acest tip de panou, pierderile prin convecţie sunt anulate Pierderi prin iradiere
de absenţa aerului în interiorul tubului.

Pierderi prin convecţie

Convecţie

NU ARE LOC
1.4.1.3.2 Detalii de
1.4.1.3.2 Dettagli construcţie
costruttivi a colectorului
del collettore a tubicu tuburi
a vuoto
vidate
-- Tipuri
Tipologia di tubo
de tub a vuoto
vidate Cu
Conspaţiu nevidat sotto vuoto
intercapedine
Tutto sotto vuoto
Vidat în întregime

Vidat
 Vidat



PROIECTARE
PROGETTAZIONE

-- Tipuri
Tipologia di assorbitore
de suprafeţe de absorbţie -- Tipuri
Tipologia di scambio
de schimb termico
termic

Assorbitore
Suprafaţă desaldato al tubo
absorbţie sudată la tub Sistemacu
Sistem a scambio diretto
schimb direct

Suprafaţă denon
Assorbitore absorbţie
saldatonesudată
al tubo la tub
Sistem
Sistemacu tub de
a tubo dicăldură
calore (Heat pipe) de căldură)
(Conductă

Aburul cald urcă în


extremitatea superioară
a tubului

Aburul răcit se
condensează şi se întoarce
în extremitatea inferioară
a tubului

Conductă
de căldură

Material de
etanşare
Suprafaţă de
captare din
aluminiu

Tub vidat

Într-un tub de cupru este introdus un lichid special,


In un tubo di rame viene inserito un liquido speciale alta-
extrem de sensibil la căldură. Căldura soarelui face să
mente sensibile al calore. Il calore del sole fa evaporare il
se evaporeze lichidul; această evaporare produce în
contenuto di liquido; questa evaporazione produce nella
extremitatea superioară a tubului o concentraţie ridicată
parte più alta del tubo una elevata concentrazione di calore
de căldură care, prin terminalul introdus în colector, este
che tramite il terminale inserito nel collettore viene ceduto
cedată apei din circuitul instalaţiei; odată cedată căldura,
all’acqua del circuito dell’impianto; ceduto il calore, il fluido
lichidul din heat pipe se răceşte, revine la starea lichidă şi
dell’heat pipe si raffredda, torna di nuovo allo stato liquido
coboară.
e ridiscende.
Acest ciclu se va repeta la infinit, atâta timp cât suprafaţa
Questo ciclo si ripeterà all’infinito, fintanto che l’irraggiamen-
tubului va fi expusă luminii solare.
to del sole sarà presente sulla superficie del tubo.
Poate lucra la temperaturi joase fără vreo problemă de
Può lavorare a basse temperature senza alcun problema di
îngheţ. Spre deosebire de tuburile cu flux direct, acest
congelamento. A differenza dei tubi a flusso diretto, questo
principiu cere o înclinaţie minimă a tubului de absorbţie,
principio richiede un’inclinazione minima del tubo assorbi-
cuprinsă în general între 20o şi 30o, în funcţie de
tore, compresa in genere tra i 20° e 30°, a seconda del co-
producător.
struttore.


SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

Cu şi
-- Con e fără oglindă
senza speccho



   
Dimineaţă Amiază  
Seară

Pro
-Pro
captează mai multă lumină
- capta di piu
Contra
-Contro
se murdăreşte în timp
- panoul nu mai este transportabil prin luminator (tuburile
- Sividate
sporca nel tempo
Ariston se transportă individual)
-- Pannello non più trasportabile
posibilitate redusă attraverso
de integrare lucernario (tuburi
arhitectonică
- Ridotta possibilità di integrazione architettonica
folosite ca înveliş verandă plană, pe acoperişuri (tubiplane,
usati come copertura veranda piana
în stilul Satului Olimpic din Beijing) su tetti piani
(stile villaggio olimpico di Pechino)


PROIECTARE
PROGETTAZIONE

1.4.1.4 Concetti
1.4.1.4 Conceptefondamentali
fundamentale suiprivind
collettori
colectoarele
1.4.1.4.1 Capacitatea selectivă a geamului
Înveliş
1.4.1.4.1trebuie
Geamul Capacità să selettiva del vetro
poată fi uşor traversabil pentru razele    
soarelui transparent
 
Il vetro deve lasciarsi attraversareecta)
(fără a le absorbi sau refl care au
facilmente daiunraggi
spectru
del
de putere concentrat mai mult pe lungimile de
Sole (senza assorbirli ne rifletterli) che hanno uno spettro undă scurtă
(0,2 – 3 μm).
di potenza concentrato di più sulle lunghezze d’onda corta
De asemenea,
(0,2 - 3 μm). când placa de absorbţie supraîncălzită de
soare începe
Allo stesso tempo, să disperseze
quando laenergia
piastra prin emiteresurriscal-
assorbente de unde
lungi (banda infraroşului), geamul trebuie
data dal Sole inizia a disperdere energia per l’emissione di să împiedice
aceste unde să
onde lunghe iasă dell’
(banda afarăinfrarosso),
trimiţându-le înapoi
il vetro devecătre placă.
impedire Undă
 

ă
Acesta este un efect similar bine-cunoscutului „efect de  
scurtă

ng
a queste onde di uscire all’esterno “rimbalzandole” di nuovo

lu
seră”.
sulla piastra.

ă
nd
Questo è un effetto analogo al ben noto “effetto serra”.

U
1.4.1.4.2 Izolarea termică a colectoarelor
La un colector solar izolaţia termică a părţilor posterioare
şi lateraleIsolamento
1.4.1.4.2 permite evitareatermico unor
deipierderi
collettori de căldură care
contribuie în mare parte la valoarea totală
In un collettore solare l’isolamento termico della parte de pierderi.
poste-
Pentru a atinge acest obiectiv, respectaţi
riore e laterale permette di evitare una frazione importante următoarele
criterii:
delle perdite di calore totali. Per raggiungere questo obietti-
-vofolosiţi
occorrematerial
attenersirezistent la temperaturile
ai seguenti criteri: înalte şi la cele
joase, care să-şi păstreze proprietăţile
- Impiegare materiale resistente alle alte e alle basseizolante dacă tem-
este
expus la umiditate, uşor de găsit, economic
perature, che mantenga le sue proprietà isolanti se esposto şi nepoluant;
-all’umidità
asiguraţi e grosimea necesară
che sia diffuso, pentru izolaţia
economico e non dorită.
inquinante;
- Garantire lo spessore necessario per l’isolamento deside-
rato.


SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

1.4.1.4.3 Assorbimento
1.4.1.4.3 Capacitatea de emissioneşi emisie a plăcii
edabsorbţie
della piastra selettiva
selective Spectrul TiNOX
 
Capacitatea selectivădella
La capacità selettiva a plăcii deassorbente
piastra absorbţie constă
consisteîntr-un
in un  
grad înalt de absorbţie a undelor radiaţiei solare (0,2 – 3
alto grado di assorbimento delle onde corte della radiazione
μm)
solareîn(dai
afară
0,2 de
ai 3cele absorbite
μm) al sau refl
netto di quanto ectate de
assorbito geam,
o riflesso
şi, într-o mai mică măsură, de emitere a undelor lungi
del vetro, e in un basso grado di emissione delle onde lun- (în 

principal infraroşu), emise de placă la temperatura
ghe (prevalentemente infrarosso), emesse dalla piastra alla sa de




lucru.
sua temperatura di esercizio.  

Emisiune
Refl exie
 
Înveliş


 
transparent
   

 
 
Lungimea undelor
  (μm)
  

Emisie suprafaţă închisă 100oC


 

Emisie TiNOX 100oC



 
Grad ridicat
Absorbţie a luminii solare TiNOX
de absorbţie
    
ie s
is du

Spectru solar
 
em re
de rad

Curbă de reflexie TiNOX


 

G

1.4.1.4.4 Randamentul unui colector solar termic


1.4.1.4.4 Rendimento
Randamentul di un collettore
creşte proporţional solare
cu nivelul termico la
de expunere
Il rendimento
lumina solară. è tanto maggiore quanto maggiore è il livello
di insolazione.
La acelaşi nivel de expunere la lumina solară, randamentul
A parità di insolazione
colectorului scade dacă la resa del collettore
se măresc decresce
dispersiile se au-
termice ale
mentano lede
suprafeţei dispersioni
absorbţietermiche
în mediuldell’assorbitore
ambient. verso l’am-
biente.
Dispersiile termice cresc dacă:
-Le dispersioni aerului
temperatura termiche crescono
este scăzutăse:(iarnă)
-- temperatura
La temperatura dell’ariade
suprafeţei è bassa (Inverno)
absorbţie este ridicată (procese
Valori bune de selectivitate sunt următoarele industriale cu agent
- La temperatura termic solar cu
dell’assorbitore è temperatură înaltă).
elevata (processi indu-
striali con fluido termovettore ad alta temperatura).
-Buoni valori=di95%
Absorbţie selettività sono i seguenti
-- Assorbimento
Emisie = 5% = 95%
-NuEmissione = 5%
este dificilă atingerea unor valori ridicate de absorbţie
cu vopselele obişnuite, însă atingerea unor valori reduse 
Nonemisie
de è difficile raggiungere
nu este la fel de elevati
facilă. valori di assorbenza con
le comuni vernici, non è altrettanto
Există diverse tratamente cu depunere facile far sipe
chesuprafaţă
si abbia-
no bassi valori di emissione.
metalică (anodizare) care asigură valorile de selectivitate
Esistono diversi trattamenti di deposizione su superficie me- 
de mai sus: TiNox, Selective Blue, Selective Black sunt
tallica (anodizzazione) che garantiscono
numai câteva dintre procesele brevetate. i suddetti valori di
selettività: TiNox, Selective Blue, Selective
Caracteristicile TiNox, tratamentul brevetat cel mai Black sono solo


alcuni dei processi


cunoscut, brevettati.
sunt prezentate în continuare. 
Randament

A seguire il comportamento del TiNox che è il trattamento


brevettato più conosciuto.





    


Diferenţă de temperatură; T suprafaţă

  de absorbţie
 –
T  
aer (K)


PROIECTARE
PROGETTAZIONE

Fiecare
Ogni tipotipdide colectorha
collettore areunao curbă
curva de randament che
di rendimento pentru
si
fiaddice
ecare ad
aplicaţie anume. Grafi cul prezintă caracteristicile
una particolare applicazione. Il grafico mostra le 
Randament
 :
de bază, începând
caratteristiche cu colectoarele
basilari, a partire dai fără înveliş
collettori transparent
senza rivesti-       

(folosite numai pentru încălzirea piscinelor),
mento trasparente (solitamente impiegati per il riscaldamen- şi până la

 
  

Randament
colectoarele vidate,
to delle piscine), finocare pot fi folosite
ai collettori pentru
sotto vuoto, cheacţionarea
possono 

maşinilor refrigerente cu absorbţie.
essere impiegati per l’azionamento di macchine refrigeranti    

 Radiaţie
   
incidentă
Ţineţi cont de faptul că unele colectoare pot atinge
ad assorbimento.
temperaturi ridicate,che
Si tenga presente a căror limită este reprezentată
un determinato în grafi
collettore può rag-c 
    

din punctul în care curba de randament se intersectează
giungere temperature elevate, il cui limite è rappresentato cu
axa absciselor. Adunând la această valoare
nel grafico dal punto dove la curva di rendimento si inter- temperatura
ambientului
seca con l’assese obţine „temperatura
delle ascisse. de stagnare”,
Sommando a questocare este
valore
temperatura maximă care poate fi atinsă de
la temperatura ambiente si ottiene la “temperatura di sta- acel tip de Unde:
colector.
gnazione”, che è la massima raggiungibile da quel tipo di ηDove
o
= interceptare (preferabil ridicată) => este denumită
η0 =
şi intercetta (meglio
randament optic alelevata) => è anche
colectorului, deoarecedetto rendimento
reprezintă
collettore.
eficienţa; dispersiile termice în aer ale colectorului le
ottico del collettore perché rappresenta l’efficienza disper-
sunt nule
sioni termiche in aria del collettore sono nulle
(temperatura aerului din exterior este egală cu temperatura (temperatura

aria esterna
plăcii uguale alla temperatura della piastra assorben-
de absorbţie)

te)
k1 = înclinaţie (preferabil mică) => este o componentă a
k1 = pendenza
dispersiei termice (meglio
în aerpoco pendente)
şi indică => ède
rapiditatea una compo-a
scădere

nente della dispersione termica in aria e indica
eficienţei colectorului în condiţii de schimb termic crescut quanto ra-

k2 (dacă există) = curbură (preferabil redusă) => este dio
pidamente decade l’efficienza del collettore in condizioni
$



maggiore scambio
componentă termico
a dispersiei termice în aer.
Randament


k2 (se presente) = curvatura (meglio bassa) => è una com-
 ponente
În stângadella dispersione
grafi cului este termica in aria.
prezentat nivelul de expunere

ridicată la lumina solară (vara) şi/sau de ΔT redusă între
 Andando verso
suprafaţa la sinistra
de absorbţie del grafico
şi aerul ci si avvicina
din exterior (aer dinalla con-
exterior

cald şi/sau lichid de proces rece, ca în cazul piscinelor) T
dizione di grande insolazione (estate) e/o di basso delta

tradreapta
În assorbitore
esteeprezentat
aria esterna (ariade
nivelul esterna
expunerecaldascăzută
e/o fluidola
  
     
    di processo freddo come per le piscine)
lumina solară (iarna) şi/sau de ΔT ridicată între suprafaţa
Diferenţă de temperatură între colector şi mediul ambient (K, oC) Andando verso la destra
"'$ "$%"$"$$"$(
de absorbţie şi aerul din del grafico
exterior ci si
(aer dinavvicina
exterioralla
rececon-
şi/
dizione di bassa insolazione (inverno) e/o di alto delta
sau lichid de proces cald, ca în cazul aplicaţiile cu circulaţie T tra
Încălzire piscine#
#$
assorbitore e aria esterna (aria esterna fredda e/o fluido di
forţată de solar cooling).
Apă caldă şi încălzire
!%"#$ processo caldo come nelle applicazioni spinte di solar coo-
Căldură de
" proces
"## ling).
OBSERVAŢIE:
Randamentul colectorului este o caracteristică importantă,
Colector
$$" pentru piscină
" # însă nu o supraevaluaţi şi nu neglijaţi alte aspecte ale
NOTA:
instalaţiei.
Colector
$$" plan

Il rendimento
Din punctul dedel collettore
vedere è una caratteristica
al randamentului sicuramente
global al sistemului
Colector vidat
$$"#$$&%$ importante da considerare ma attenzione
solar termic, sunt mult mai importante proiectarea a non sopravvalu-
corectă,
tarlo e a non
instalarea şi trascurare
punerea altri
în aspetti impiantistici.
funcţiune a instalaţiei decât
Nel rendimento
randamentul „deglobale del al
laborator” sistema solaresolar.
colectorului termico è molto
Cele de mai sus pot fi rezumate într-o singură curbă, care
Quanto detto sopra può essere riassunto in un’ unica cur- più influente, la corretta progettazione, realizzazione
Pentru exemplificare, între un colector cu tuburi şi unul e mes-
plan
este reprezentativă pentru performanţele colectorului în
va che è rappresentativa delle performance del collettore in sa in funzione dell’impianto che non il
pentru uz casnic, randamentul anual poate să difererendimento “da labo-
cu
toate combinaţiile: condiţii de expunere la lumina solară,
tutte le combinazioni condizioni di insolazione, temperatura
temperatură externă şi temperatura lichidului de proces. 5ratorio”
până del collettore
la 10 solare.
procente; în schimb, o instalaţie proiectată
esterna e temperatura del fluido di processo. Tanto per(cu
incorect fareo un esempio,de
suprafaţă tracolectare
un collettore a tubi e uno pia-
supradimensionată
Această curbă se obţine prin regresie liniară sau pătrată
Tale curva si ricava con regressione lineare o quadratica a
pornind de la o serie de măsurători experimentale. cu 20% faţă de consum), poate pierde uşor530
no per uso domestico ci possono essere dai ai 10
de punti di
puncte
partire da una serie di misurazioni sperimentali. differenza nel rendimento
procentuale la randamentul anual! annuale; invece un impianto mal
progettato (con una superficie di collettori sovradimensiona-
ta del 20% rispetto ai consumi) può perdere facilmente 30
punti percentuali sul rendimento annuo!


SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

1.4.1.4.5 Test
1.4.1.4.5 Procesreport e certificazioni
verbal de testare şi certificare a
dei collettori -- Proces
Test Report
verbal de testare
colectoarelor
I collettori commercializzati nell’Unione Europea devono Colectoarele sunttestati
I collettori sono testatedaldinpunto
punct didevista
vedere al eficienţei şi
dell’efficienza e
Colectoarele
rispondere a comercializate
certi requisiti diînqualità
Uniunea Europeană
soprattutto pertrebuie
poter della resistenza a stress meccanici e termici,şinonché
rezistenţei la stres mecanic şi termic, precum din punctul
alla
să îndeplinească anumite cerinţe de calitate,
accedere ai numerosi incentivi nazionali e locali. în special de vedere
durata al duratei
presso de utilizare,
dei laboratori la laboratoarele
accreditati acreditate
(in Italia il laboratorio
pentru
Comunque,a putea accede la dagli
a prescindere numeroasele
incentivi,benefi cii termico
il solare naţionaleè (în Italia, laboratorul
ENEA di Trisaia). ENEA din Trisaia).
şi locale.
un investimento a medio-lungo termine e per questo motivo Procedura
La procedura de testare
di provaa sui
colectoarelor solaresegue
collettori solari este conformă
la norma
În orice caz, che
è importante în afară de benefi
l’efficienza e lacii, sistemul
qualità solarul dichia-
costruttiva termic normei
EN 12975. Alla fine viene rilasciato un test report eliberat
EN 12975. La fi nalizarea testării, este un
che defini-
este o investiţie pe termen mediu-lung şi, din
rate dal costruttore siano confermate con prove effettuateacest motiv, proces verbal de testare care defi neşte „caracteristicile”
sce le “prestazioni” in senso lato del pannello solare. în
este important ca efi cienţa şi calitatea
secondo normative ben precise da enti terzi. constructivă declarate sens larg ale panoului solar.
de constructor să fie confirmate cu teste efectuate conform
unor norme precise de către terţe instituţii.

NORMENORMATIVA
TEHNICE ÎNTECNICA NET
DOMENIUL SETTORE DEL
SISTEMELOR SOLARE:
SOLARE TERMICE:
COLLETTORI SOLARI
COLECTOARE SOLARE Standard EN 12975
SISTEMI
SISTEME SOLARI
SOLARE
del tipo Factory Made
de tipul standard Standard EN 12976
SISTEMI SOLARI
SISTEME SOLARE
del tipo Custom Built
personalizate Standard ENV 12977

STANDARD EN 12975
Campo dideapplicazione:
Domeniu aplicare: Colectoare cu geam
Collettori vetratiplane,
piani,Colectoare
Collettori acutubi
tuburi vidate, Collettori
evacuati, Colectoare descoperite
scoperti
Articolazione
Aplicarea della norma:
normei:

 
$("('+ (#$*)

 
)**%)

"  " *,*)* $ (%(#*)* $

"-+$"- *,)** *,)** +) ,$# 


*"" %($  "- $"- "-+$"-

)+"*)
)+"*)
)+"*)
)+"*)

!%( "+() (#*() (#*() (#*()

"+"* %$)
"+"* %$)
"+"* %$)

$)*$*$ %+)&(%(#$ $)*$*$ %+)&(%(#$ $)*$*$ %+)&(%(#


PROIECTARE
PROGETTAZIONE

EN 12975-2:2006
Secvenţele
Sequenza planului:
test:
• Prestazioni termice
caracteristici termiche(efi cienţă termică
(efficienza termica în In
stare
statostaţionară
stazionariosauo resa
randament energetic
energetica în condiţii
in condizioni
tranzitorii, constantă de timp, capacitate termică, IAM – modifi cator al unghiului de
transitorie, costante di tempo, capacità termica, IAM - modificatore dell’angolo d’incidenza, incidenţă, pierderi
de presiune)
perdite di carico)
test de suprapresiune
• test
Test di sovrapressione
de rezistenţă la temperaturi ridicate
• test
Test
dediexpunere
resistenza alle alte
(stagnare în temperature
condiţii uscate)
• şoc
Test di esposizione
termic (stagnazione a secco)
extern sau intern
• probă
Shock determico
ploaie esterno ed interno
• probă
Prova dedisarcină
pioggiamecanică
• rezistenţă
Prova di la carico
impactmeccanico
(opţional)
• Resistenza all’impatto (opzionale)

EN 12975-2:
EN 12975-2: Prestazioni termiche
Caracteristici termice
Constă
Consiste în determinarea eficienţei dell’efficienza
nella determinazione instantanee, în istantanea,
condiţii de stare staţionară,dipentru
in condizioni stato diverse temperaturi.
stazionario, per
Efi cienţa temperature.
diverse colectorului este exprimatădel
L’efficienza fie în formă liniară,
collettore vienefieespressa
în formă pătrată, aplicând
sia in forma o regresie,
lineare che inconform
forma
mediei pătratice
quadratica, minime, la
aoolicando unavalorile de randament
regressione, măsurate.
secondo il metodo dei minimi quadrati, ai valori di ren-
dimenti misurati.


SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

EN 12975-2:
EN 12975-2: Test
Test di
dequalificazione la şocuri
- Resistenza
calificare – Rezistenţă agli shock termici
termice

Scopo:
Scop: stabilirea
erificare rezistenţei colectorului
la resistenza la un
del collettore nivel ridicat
a irrag-
de expunere
giamento la lumină
elevato solară în condiţii uscate
a secco

Articolazione
Aplicarea del test:
testului:
• expunere prelungită
Esposizione (cel (almeno
prolungata puţin 30 30
de giorni)
zile) la agenţii
atmosferici în lipsa lichidului (stagnare
agli agenti atmosferici in assenza di fluidoîn condiţii
uscate);
(stagnazione a secco);
• rezistenţă
Resistenza şocuri
la agli termice
shock interne şi externe
termici
sia Interni che esterni.

EN 12975-2:
EN 12975-2: Test
Test di
dequalificazione - Prova
calificare – Probă de di pioggia
ploaie
Scop:
Scopo:evidenţierea
evidenziareeventualei
l’eventualeprezenţe
presenzaadiinfi ltraţiilor înaurma
infiltrazioni acţiunii
seguito unei ploi dese
dell’azione
di una pioggia battente

Dispozitiv
Dispositivoutilizat: cabină
utilizzato: Boxpentru
per la simularea ploii
simulazione della pioggia

Aplicarea testului:
Articolazione del test:
• expunerea
Esposizionecolectorului la oad
del collettore ploaie deasă timp
una pioggia o
de cel
battente per una
puţin 4 h, cu recirculaţia apei calde (T>50 C) în interiorul
durata non inferiore alle 4 h, con ricircolo di acqua calda
colectorului.
(T>50°C) all’interno del collettore.
Metodă
Metodo de evaluare a rezultatelor:
di valutazione del risultati:
• inspecţie
Ispezionevizuală
visiva (identifi carea dedizone
(individuazione areecu
conformare de
formazione
condens)
di condensa)
• greutate
Peso delcolector (test
collettore
2
trecut
(test dacă se
superato variaţia este mai
variazione mică
Inferiore
de 30 g/m
a 30 g/m2))


PROIECTARE
PROGETTAZIONE

EN 12975-2:
EN 12975-2: Test
Test di
dequalificazione - Carico
calificare – Sarcină meccanico
mecanică
Scop:
Scopo:simularea acţiunii de
simulare l’azione di carichi pozitivee şi
sarcinipositivi negative
negativi exercitate
esercitati dal vento e/oşi/sau
de vânt zăpadă
della neve pe
sulla
învelişul
coperturacolectorului şi e
del collettore pesul
sistemul
sistemadedififissaggio.
xare.
Dispozitiv utilizat: sistem cu ventuze, distribuite uniform pe suprafaţa colectorului, conectate la
Dispositivo
cilindri utilizzato:
acţionaţi sistema a ventose, distribuite uniformemente sulla superficie del collettore,
cu aer comprimat.
collegate a cilindri azionati ad aria compressa.
Articolazione
Aplicarea del test:
testului:
• presiuni pozitive
Pressioni positiveasupra învelişuluidel
sulla copertura colectorului
collettore
• Pressioni negative con sollecitazione simultanea
presiuni negative cu solicitare simultană a sistemului
desistema
del fissaggio şi
fixare adiînvelişului a sistemului
della coperturade ancorare a
e sistema
dicolectorului
ancoraggio del collettore
Câmp
Campodedipresiuni
pressioniaplicate:
applicate:
• 100
100–-1000
1000 Pa Pa cu
conpas 100100
passo Pa Pa

Campo
Câmp dedipresiuni
pressioni applicate:
aplicate:
• 100 - 1000 Pa con passo
100 – 1000 Pa cu pas 100100
Pa Pa

EN 12975-2
EN 12975-2:: Test
Test de
dì qualificazione - Prova
calificare – Probă di impatto
de impact
Scopo:simularea
Scop: simulare efectelor grindinii
gli effetti della pe învelişul
grandine colectorului
sulla copertura del collettore
Dispositivoutilizat:
Dispozitiv utilizzato:
sistem cu impact
sistema vertical
ad impatto verticale
Articolazione
Aplicarea del test:
testului:
• serie dedi10
Serie 10impacturi realizatecon
Impatti realizzati cu una
o bilă de oţel
sfera de 150dag 150
di acciaio începând
g de
la o înălţime de 40 cm, până la 2 m .cu pas 20 cm.
a partire da una quota di 40 cm fino a 2 m con passo 20 cm.


SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

-- Solar
SolarKeymark
Keymark -Gliprobele efectuate
aspetti più asupra
rilevanti del marchioprodusului
sono: de certificat
Solar
Solar Keymark èeste
Keymark o marcă
un marchio europeană
europeo dezvoltată
sviluppato dal CENde sunt executate în conformitate cu normele europene
- Prove effettuate sul prodotto da certificare sono eseguite in
CEN (CEN/CENELEC, adică Comitetul
(CEN/CENELEC, ovvero il comitato Europeo la normaliz- European de specifice
conformità con le specifiche norme europee
Normalizare
zazione elettrotecnica) per la certificazione, su base volon-a
Electrotehnică) pentru certifi carea voluntară -- Le
firmele trebuie
aziende devonosă fabrice cu un
fabbricare consistem care garantează
un sistema che garan-
oricărui
taria, di produs component
qualsiasi al unui sistem
prodotto facente parte deisolar termic.
sistemi solari calitatea.
tisce qualità
Acest
termici. marcaj arată că produsul respectă standardele
europene
Il marchio în acest sens.
evidenzia che il prodotto marchiato è conforme În
In practică, Solar
pratica Solar Keymark
keymark înseamnă:
significa:
Solar Keymark este garanţia
agli standard europei ad essopentru consumator că sistemul
relativi. -- Affidabilità
fiabilitateadelle
caracteristicilor
prestazioni
solar este produs conform normelor
Solar Keymark è la garanzia per ogni consumatore europene, atât chedinil -- Prestazioni
caracteristici măsurate
misurate în mod
in modo sigur,
affidabile conprin proceduri
procedure va-
punct de vedere al calităţii, cât şi din cel al
sistema solare sia prodotto in accordo alle norme europee informaţiilor validate
lidate
despre
sia per produs, şi che
la qualità că produsul poate benefiprodotto
per le informazioni cia de facilităţile
e che il -- Conformità
conformitate cu cerinţele
ai requisiti generalmente general
accettatiacceptate şi
e riconosciuti
financiare prevăzute în majoritatea ţărilor europene.
prodotto possa usufruire dell’agevolazione finanziaria previ- (anche per agevolazioni pubbliche sia nazionali che locali)şi
recunoscute (şi aplicarea benefi ciilor publice naţionale
Aspectele cele mai
sta nei maggiori relevante
paesi europei.ale mărcii sunt: locale)

CERTIFICATION BODY
CERTIF (PT) - collectors and systems (EN12975 and EN12976)
Test labs recognized by CERTIF: INETI

DIN CERTCO (DE) - collectors and systems (EN12975 and EN12976)


8 Test labs recognized by DIN:

ELOT S.A. (GR) - collectors (EN12975)


Test labs recognized by ELOT: NCSR DEMOKRITOS

ICIM (IT) - collectors and systems (EN12975 and EN12976)


Test labs recognized by ICIM: ENEA Trisaia

SP Certification (SE) - collectors (EN12975)


Swedish National Testing and Research Institute Certification

MĂRCILE ICIMŞI
I LOGHI DIICIM E SOLAR
DI SOLAR KEYMARK
KEYMARK:
PROIECTARE
PROGETTAZIONE

1.4.2 Accumuli
1.4.2 Rezervoare solari
de acumulare solare
Rezervorul
Un accumulo è il componenteeste
de acumulare componenta
dell’impianto instalaţiei
che permette di Apă caldă
  
care permite înmagazinarea energiei solare termice, menajeră (ACM)



immagazzinare l’energia solare termica, con il minimo pos-
minimalizând
sibile di perditeposibilele pierderi de energie.
di energia. 

1.4.2.1 Caratteristiche
1.4.2.1 importanti degli
Caracteristici importante accumuli solaride
ale rezervoarelor Apă caldă
  
acumulare solare menajeră (ACM)



L’accumulo è la parte centrale dell’impianto e deve avere
Rezervorul
alcune importantide acumulare este partea
caratteristiche centrală
per poter a instalaţiei
garantire il cor- 

şi necesită câteva caracteristici
retto funzionamento e la durevolezza del sistema importante pentru
solarea
termico. funcţionarea corectă şi durabilitatea sistemului
asigura
solar termic.

- Resistenza meccanica che garantisce durata nel tempo
- alle
Rezistenţă
pressioni mecanică,
elevate, allacare faticagarantează
causata durabilitatea
la presiuni înalte, la loviturile berbecului
dai colpi d’ariete e alla movimentazione in fase di hidraulic şi la
manipularea
trasporto în timpul fazei de transport
- Resistenza termica poiché gli accumuli solari
- dovranno
Rezistenţă termică, deoarece
sostenere rezervoarele
picchi di temperature de acumulare
fino
solare
a 120 °C. trebuie să suporte vârfuri de temperatură de până -- L’isolamento
Izolaţia termică a unui
termico rezervor
di un accumulode acumulare
deve esseretrebuie să
o
la 120 C
- L’accumulo deve essere dotato di “anodo fi e optimă (groasă şi cu material cu joasă
elevato (spesso e con materiale a bassa conducibilità conductivitate
sacrificale” (di solito in magnesio), oppure termică λλ (W/mK).
termica (W/mK).Ciò Acest lucru estedal
è dimostrato demonstrat
fatto che de
un faptul
- diRezervorul
una protezionede acumulare
catodicatrebuie să fiegenerando
(che agisce prevăzut cu „anod că un rezervor de 300 litri (instalaţie
accumulo da 300 litri (tipico impianto domestico) non casnică tipică)
correnti elettriche protettive). In entrambisau
de sacrifi ciu” (de obicei din magneziu) cu o protecţie
i casi incorect izolat poate pierde circa
correttamente isolato può perdere circa 1200 kWh1.200 kWh pe an;
occorre eseguire ogni anno delle verifiche, e se electrici
catodică (care acţionează generând curenţi pierderile se constată în special noaptea.
all’anno; le perdite si verificano soprattutto di notte. Principalele
protectori).sostituire
necessario În ambele deicazuri trebuie(ogni
componenti efectuate verificări
2-5 anni). zone
Le de pierdere
principali zone ditermică
perditasunt celesono
termica indicate în imagine,
quelle
în fiecare an, iar, dacă este necesar, componentele riportate nella figura ovvero le connessioni delle neizolate
adică racordurile la tuburi, acoperirile metalice
trebuie
- Gli înlocuite
accumuli (la fisanitario
per uso ecare 2-5 di ani).
acciaio inossidabile sau cu izolaţie
tubazioni, termicămetalliche
le coperture inadecvată. non isolate o un
sono duraturi ma più costosi; gli accumuli smaltati sono isolamento termico non adeguato.
- molto
Rezervoarele de acumulare
diffusi e possono avere unapentru
vita uz
utilesanitar din oţel
molto lunga.
Si sconsiglia l’impiego di accumuli in materiali plastici sunt
inoxidabil au o durată de utilizare mai lungă dar
mai scumpe;
come accumulirezervoarele
principali o dide acumulare
accumuli emailate sunt
in acciaio
foarte răspândite şi
semplicemente zincato per via di problemi di foarte
pot avea o viaţă utilă lungă.
resistenza
Nu se recomandă utilizarea rezervoarelor
alla pressione e alle alte temperature, nonché per de acumulare
din materiale
questioni plastice ca rezervoare principale sau a
di igiene.
rezervoarelor din oţel zincat, din cauza problemelor de
-rezistenţă la presiune
La stratificazione è unşiprocesso
la temperaturi înalte,
naturale porta in şi
che precum     Exemplu
din cauza aspectelor igienice.
equilibrio termodinamico un volume di acqua non 
perturbato.
- Stratificarea este un proces natural care aduce în
  
In echilibru
un accumulo termodinamic
sanitario laun volum de apă
stratificazione neperturbat.
porta a far stazio-
nare più in alto volumi di acqua a temperatura maggiore e
Într-un rezervor de acumulare   

più in basso volumi di acqua asanitar, stratifiminore.
temperatura carea provoacă
staţionarea la înălţime mai mare a volumelor
La stratificazione ha un effetto positivo sia sulla disponibilità de apă cu 
temperatură mai mare şi coborârea apei
di acqua calda sanitaria sia sullo scambio termico dell’ im- cu temperatură 


mai
pianto redusă.
solare.
Stratificarea are un efect pozitiv, atât asupra disponibilităţii Total:
  
de apă caldă,
In generale cât şi dell’accumulo
la forma asupra schimbului termic al diinstalaţiei
e la presenza partico-
solare.
lari dispositivi interni di stratificazione può velocizzare que-
sto processo.
În general, forma rezervorului de acumulare şi prezenţa
unor dispozitive speciale interne de stratificare poate Pierderi anuale
  
accelera acest proces.


SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

În mod normal,
Normalmente finopentru
a 300-500rezervoarele cu volum
litri l’isolamento între 300-
è realizzato in 1.4.2.2 Tipuri
1.4.2.2 Tipologie di accumuli
de rezervoare
500 litri, izolaţia este realizată din poliuretan
poliuretano espanso ma per volumi superiori è preferibile expandat, Rezervoarele de acumulare
Gli accumuli si possono se pot inclasifi
classificare basecaa diversi
după diverse
criteri:
însă,
utilizzarepentru volume
l’isolante in mai mari, morbido
materiale este preferabilă
rimuovibileutilizarea
anche criterii:
- Applicazione
de izolant din material moale care poate
per ragioni di maggiore accessibilità ai locali tecnici in fase fi îndepărtat, -- Posizionamento:
aplicaţie verticale o orizzontale
pentru
di montaggioo mai mare accesibilitate la părţile tehnice în faza -- Scambiatore
poziţionare: di
verticală
calore: sau orizontală
Interno o esterno (nel primo caso,
de montare. - aschimbător de căldură:
serpentino o a camicia) intern sau extern (în primul caz,
Foarte
- Molto importante
importantisunt
sono echipamentele
le predisposizioni rezervorului, care îl
dell’accumulo cu serpentină sau cu acoperire)
- Dispositivo di stratificazione: Con o senza
fac mai flexibil pentru conectarea la diversele
che lo rendono più flessibile alle diverse applicazioni aplicaţii: -- Materiale
dispozitivede stratificare:
trattamento cu caldaia:
della sau fărăAcciao inox, acciaio
- racord pentru recirculaţie
impiantistiche: material şirame
- vetrificato, tratament al
o altro. cazanului: oţel inox, oţel vitrificat,
- -puţuri la
connessione diverseperînălţimi pentru controlul temperaturilor
il ricircolo cupru sau altele.
interne şi gestionarea instalaţiei
- pozzetti a diverse altezze per il controllo delle
- posibilitatea
temperature de a instala o integrare cu rezistenţă 1.4.2.2.1 Aplicare
1.4.2.2.1 şi poziţionare
Applicazione e Posizionamento
electrică
interne e la gestione impianto -- Per
Pentru aplicaţii standarddi de
applicazioni standard producere
produzione de apă
di acqua caldă
calda
- -flanşă de inspecţie
possibilità şi un
di installare curăţare internăcon
integrazione cu resistenza
dimensiuni menajeră, există următoarele tipuri
sanitaria possiamo avere i seguenti tipi
ridicate
elettrica
- flange di ispezione e pulizia interna di grande
dimensione Simplu
Cu serpentină internă

Cu serpentină
dublă auxiliară Cu acoperire

=> Este necesar ca pe rezervor să fie aplicată, în poziţie


=> È opportuno che sull’accumulo sia applicata in posizione
vizibilă, o plăcuţă de identificare cu caractere perfect lizibile,
visibile una targhetta d’identificazione con caratteri indelebi-
care să conţină următoarele date
li, sulla quale siano riportati una serie di dati
- denumirea producătorului
- nome e ragione sociale del produttore
- marca şi data înregistrării
- contrassegno e data di registrazione
- numărul de fabricaţie
- numero di fabbricazione
- volumul net de înmagazinare în litri
- volume netto di immagazzinamento in litri
- presiunea maximă de lucru
- pressione massima di esercizio.

PROIECTARE
PROGETTAZIONE

-- Per
Pentru aplicaţiiparticolari
applicazioni speciale,perutilizate
produzione pentru producerea
contemporanea 1.4.2.2.2 Schimbător
1.4.2.2.2 Scambiatorede di căldură
calore
simultană de apă caldă menajeră şi încălzirea
di acqua calda sanitaria e riscaldamento degli ambienti locuinţelor,
do- Schimbătorul
Lo scambiatore di calore èeste
de căldură dispozitivul
dispositivo care permite
che permette il tra-
există forme speciale precum: Kombi cu rezervor
mestici esistono forme speciali come: Kombi con accumulo sanitar, transferul
sferimento dell’energia termica dal circuito primario a în
energiei termice din circuitul primar cel
quello
Kombi Kombi
sanitario cu producere instantanee
con produzione de apă menajeră
istantanea di acqua sani- secundar sau de consum.
secondario o di consumo.
taria. În general, negli
In generale, la schimbătoarele
scambiatori di de calorecăldură integrate
integrati nell’accu-în
rezervor, pierderile de presiune sunt mai reduse decât
mulo le perdite di carico sono ridotte rispetto agli scambiato- cele
ale schimbătoarelor
ri esterni externe
(piastre o fascio (cu plăci sau tuburi).
tubero).
- schimbător cu acoperire (sau cameră de aer)
Aceste schimbătoare
- Scambiatore sunt
a camicia (o acaracterizate
intercapedine)prin pierderi de
sarcină şi
Questi scambiatori sono caratterizzati dade
foarte mici prin posibilitatea a lucra atât
bassissime cu
perdi-
rezervor orizontal, cât şi cu rezevor vertical .
te di carico e dalla possibilità di lavorare con accumulo sia
În cazul schimbătoarelor
in orizzontale cu acoperire, trebuie avute în
che in verticale.
vedere
Nel caso degli scambiatori amaximă
limitele de presiune camiciaale camerei
occorre de aer şi
considerare
se recomandă umplerea mai întîi a circuitului
bene i limiti di pressione massima dell’intercapedine ed è secundar,
pentru a proteja
consigliabile camera
riempire perdeprimo
aer deil colaps
circuitoprin compresie.
secondario per
proteggere l’intercapedine dal collasso di compressione.

-- Schimbător
Scambiatorecua serpentină
serpentino
Disponibile numai pentru
Disponibili solamente finoanumite valori valori
a determinati (până(fino
la circa 3,5
a circa
2 2
m de 2suprafaţă de schimb, sau 10 m de colector).
3,5 m di superficie di scambio, ovvero 10 m di collettore).2

Pentru instalaţii
Per impianti mai simari
più grandi usano sescambiatori
utilizează esterni.
schimbătoare
externe.
A parità di superficie di scambio sono leggermente più ef-
Pentru
ficienti eaceeaşi suprafaţă
resistenti de schimb
alla pressione sunt amai
di quelli eficiente şi
intercapedine,
rezistente la presiune decât cele cu acoperire,
ma producono più perdita di carico; in ogni caso si însă pierderea
tratta di
de presiune
differenze minime.este mai mare; în orice caz. diferenţele sunt
minime.- Gli scambiatori a serpentina verticale hanno il vantag-
- gio
Schimbătoarele cu serpentină
di essere estraibili attraversoverticală
la flangiaaue avantajul
quindi si
de a putea fi extrase prin fl anşă
possono pulire agevolmente; per contro şi decihanno
se potin curăţa
gene-
uşor; în schimb,
rale superfici di au în general
scambio minorisuprafeţe de schimb
e in generale mai
inadatte
mici şi sunt inadecvate schimbului
allo scambio termico con l’impianto solare termic cu instalaţia
solară
- Gli scambiatori a serpentina orizzontale hanno grandi
- superfici
Schimbătoarele
ma non cu sonoserpentină
smontabili orizontală au suprafeţe
né sostituibili in caso
mari, însă
di guasto. nu sunt demontabile şi nici nu pot fi înlocuite
în caz de defectare.


SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

1.4.2.2.3 Dispositivo
1.4.2.2.3 Dispozitiv de di stratifi
stratificazione
care timpul necesar principale
Lo svantaggio rezervorului deipentru a atinge
bollitori temperatura
con sistema de
a stratifi-
Rezervoarele prevăzute cu dispozitiv de stratificare distribuie
Gli accumuli dotati di dispositivo di stratificazione riescono lucru, în limitarea debitelor de apă menajeră,
cazione è nella minore potenza scambiabile che influisce în costurile
rapid apa caldă la înălţimi din
a distribuire rapidamente l’acqua caldace în ce mai
ad mari,
altezzeîn via
funcţie
via mai mari şidiîntr-o
sul tempo messa maiin mare complexitate
temperatura de construcţie.
dell’accumulo, nella limi-
de temperatură, evitând astfel amestecurile;
maggiori in base alla temperatura evitando cosi i mescola- astfel, putem Toate acestea din cauza faptului că, pentru
tazione delle portate d’acqua sanitaria, nei costi maggiori a permite e
avea
menti;mai repede
questo apă caldă
consente de utilizat
di avere în punctul deacqua
più rapidamente imersare;
cal- stratifi carea, viteza
nella maggiore apei, ficostruttiva.
complessità e pentru mişcări convective
de asemenea, acest sistem favorizează temperaturi
da da usare nel punto di pescaggio; inoltre questo sistema medii produse
Tutto ciòde è serpentină,
dovuto al fattofie pentru
che per mişcări dinamice
permettere produse
la stratifica-
mai joasetemperature
favorisce în partea inferioară
medie piùabasse rezervorului,
nella parte avantajând
inferiore de intrarea apei de reţea, trebuie să fi e limitată.
zione la velocità dell’acqua, sia per moti convettivi prodotti
randamentul instalaţiei solare (temperaturi
dell’accumulatore con un vantaggio per la resa dell’impiantode retur mai dal serpentino, sia per moti dinamici prodotti dall’ingresso
joase
solarela(temperature
colector). di ritorno al collettore più basse). 1.4.3 Unitatea
dell’acqua de comandă
di rete, deve essere limitata. solar şi senzorii
a sistemului
Există diverse tipuri de dispozitive de stratificare dar instalaţiei
principiul de bază
Esistono diversI tipieste întotdeauna
di dispositivi acelaşi.
a stratificazione ma il prin- Unitatea de comandă a sistemului solar este inima instalaţiei
Pe măsură ce apa menajeră
cipio alla base è sempre lo stesso. este încălzită de serpentină 1.4.3
cu Centralina
circulaţie di comando
forţată, pe care osolare e sensori
gestionează impiantocu
împreună
în
Manpartea
mano deche
jos l’acqua
(de lumina solarăviene
sanitaria sau de cazan), dal
riscaldata aceasta
ser- sistemul de încălzire
La centralina solare è convenţională
il cuore dell’impianto(cazan asau instalaţii
circolazione
urcă rapid prin dispozitiv până ce ajunge la
pentino in basso (solare o caldaia) questa sale rapidamente o înălţime la similare).
forzata e lo gestisce integrandolo con il sistema di riscalda-
care întâlneşte apă cu aceeaşi temperatură cu
attraverso il dispositivo finchè non raggiunge un’altezza allaa sa; numai mento convenzionale (caldaia o similare)
în acest
quale punct
trova apaalla
acqua caldă
suaprodusă are presiunea
stessa temperatura; sufiincientă
solo que-
pentru a ieşi din dispozitivul de stratifi care.
sto punto l’acqua calda prodotta ha la pressione sufficiente
Dezavantajul
per fuoriuscireprincipal al boilerelor
dal dispositivo cu sistem de stratificare
di stratificazione.
constă în mai mica putere de schimb, care influenţează

1.4.3.1 Funcţionarea unităţii


1.4.3.1 Funzionamento de comandă a sistemului
della centralina
solar
La funzione principale della centralina è l’attivazione e la
Funcţia principală
disattivazione a centralei
della estedel
circolazione activarea şi dezactivarea
fluido termovettore al
circulaţiei agentului
momento giusto. termic solar la momentul adecvat.

 
 
  

Sondă temperatură colector

Sondă temperatură rezervor


PROIECTARE
PROGETTAZIONE

1.4.3.2 Senzorii
1.4.3.2 Sensori di detemperatura
temperatură
Diferenţă de La instalaţiile solare
Negli impianti solari termicitermice cu circulaţie
a circolazione forţată
forzata este
è neces-
acţionare
necesară cunoaşterea temperaturii lichidului. În
sario conoscere le temperature del fluido. A questo scopoacest scop,
lui
ctoru trebuie utilizaţi senzori adecvaţi.
ra cole vengono impiegati appositi sensori.
e ratu
Tem
p Există diverse tipuri de senzor: cu
Esistono diversi tipi di sensore: a rezistenţă,
resistenza, de platină (Pt
di platino (Pt
Temperaturi

ui
orul 100, Pt 1000) sau cu semiconductori NTC sau PTC.
re zerv 100, Pt 1000) o semiconduttore NTC o PTC.
era tura
p
Tem

Diferenţă de oprire
Senzor termic
Pompă acţionată Pompă oprită
Ora

Cu circuitul
A circuito fermo opritla temperatura
temperatura al colectorului
collettore sale creşte
per în
viaurma
del-
expunerii
l’irraggiamento. la luminaRaggiuntosolară. La atingerea
un certo unei anumite
delta di temperatura con
diferenţe
il bollitore de (ad temperatură
esempio 10 °C) faţălade boilerviene
pompa ex. 10oeC),
(de attivata il
pompa este activată
calore portato şi căldura transferată în boiler.
nel bollitore.
Temperatura
La temperatura boilerului şi ceae adel
del bollitore colectorului
collettore urcă
salgonoşi converg
e con- Teacă de imersie
în final în fino
vergono diferenţa
al deltade temperatură
di temperatura de oprire (de ex. 4oC),
di spegnimento (adla
atingerea
esempio 4căreia °C) inunitatea de comandă
cui la centralina dezactivează
disattiva il gruppo grupul
di cir-
de circulaţie.
colazione.
Procesul
Il processo sepuò poate repetapiù
ripetersi devolte
mai inmulte
una ori într-o zi.
giornata 1.4.4 Gruppo di circolazione
Alte funcţii importante ale unităţii de comandă sunt: 1.4.4 Grup
Il gruppo di de circulaţie oltre a permettere al fluido termo-
circolazione,
-Altre
siguranţa: Grupul de circulaţie, pe lângă faptul
vettore di scorrere nell’impianto că permiteforzata,
a circolazione agentului ha
funzioni importanti della centralina sono
Unitatea de comandă împiedică supraîncălzirea boilerului termic
anche una serie di altre funzioni molto importanti perforţată,
solar să curgă în instalaţii cu circulaţie la cor-
- Sicurezza:
(T<90 o
C), blocând îndeplineşte
retta messa in şi o serie deealte
funzione funcţii foarte
il corretto importante
controllo pentru
del sistema.
La centralina evita întotdeauna
che si raggiunganocirculaţia la atingerea acestei
sovratemperature nel
temperaturi şi împiedicând punerea în funcţiune şi controlul corect al sistemului.
Per il tipico impianto domestico l’assorbimento elettrico del
bollitore (T<90°C) bloccandoastfel încălzirea
in ogni caso la suplimentară
circolazione ala
boilerului. Pentru instalaţia
circolatore va daicasnică tipică,
40 ai 100 W. absorbţia electrică a unităţii
loro raggiungimento e impedendo cosi che altro calore arrivi
-algestionarea instalaţiei: de circulare variază între 40
I materiali della pompa del circuito şi 100 primario
W. devono essere
bollitore stesso
Unitatea comandă poate aprinde cazanul şi/sau activa Materialele din care este fabricată pompa
compatibili con il fluido termovettore impiegato. circuitului primar
- Gestionededell’impianto:
supapa de derivaţie trebuie să fie compatibile
Generalmente si impiegano cu pompe
agentul progettate
termic solar utilizat.
per impian-
La centralina è in gradomotorizată
di far accenderecare ladistribuie
caldaia e/o energia
di at-
provenind În
ti di riscaldamento, che di conseguenza procuranoinstalaţii
general, se folosesc pompe proiectate pentru portate
tivavare la de la cazan
valvola în instalaţie.
deviatrice motorizzata che smista l’ener-
-giaactivarea recirculării în instalaţii cu mai multe boilere de încălzire,
superiori care produc
al necessario, debite mai
soprattutto permari decât
quanto necesarul,
riguarda i pic-
proveniente dalla caldaia sull’impianto
-- Attivazione
Răcirea suplimentară mai ales pentru instalaţiile mici.
coli impianti.
di ricircoli ina impianti
colectorului
a più(răcirea
bollitori colectorului):
Uneori,
- Recooling dacă delboilerul nu (raffreddamento
collettore este folosit (când delfamilia este în
collettore):
vacanţă), acesta se
A volte il bollitore poate
non atinge temperatura
usato (famiglia maximăpuò
in vacanza) de
siguranţă;
arrivare allafuncţia de răcire
temperatura suplimentară
massima di sicurezza;permite răcirea
la funzione
boilerului
di recoolingprin activarea
permette, pompei
attivando de circulaţie,
la pompa utilizând
di circolazione, di
panourile
raffreddare solare ca elemente
il bollitore de schimb
utilizzando termic
i pannelli solaricând acestea
come ele-
sunt
mentimai reci decât
di scambio boilerul
termico (de ex.questi
quando în timpul
sononopţii).
più freddi del
-bollitore
Funcţia „kick” adi colectorului
(ad esempio notte) (funcţia „lovitură” a
colectorului):
- Collector kick (“calcio” al collettore):
În cazul tipi
In alcuni unor anumite l’informazione
di pannello tipuri de panou, cheinformaţia
il collettoreprivind
è cal-
atingerea
do a sufficienzanivelului nonde încălzire
arriva suficientă
velocemente a sonda.
alla colectorului nu
ajunge cu rapiditate
Il collector kick servela adsondă.
attivare un colpo di pompa di pochi
Funcţia
secondi „kick”
ripetutiactivează
ad intervalli pompa
regolaritimp de câteva
di tempo secunde,
per far si che
printr-un
la sonda impuls repetat la
del collettore intervale
rilevi regulateladetemperatura.
rapidamente timp, pentru
ca sonda colectorului
Particolarmente să determine
importante in collettorimaitipo
rapid
tubitemperatura.
a vuoto o in
Această
grandi campi funcţie este extrem de importantă pentru
collettori.
colectoarele cu tuburi vidate sau pentru câmpuri colectoare
mari.


SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

Printre funcţiilepiù
Tra le funzioni celeimportanti
mai importante ale grupului
del gruppo de circulaţie
di circolazione tro-
găsim:
viamo:
-- posibilitatea
Possibilità di de a citi şi
leggere regla valoarea
e regolare il valoredebitului (de 15(da
della portata l/h
pe m 2
în regim
2 Low fl ow şi 50 l/h pe m 2
în regim
15 l/h per m in regime Low flow e 50 l/h per m in regime 2 normal)

posibilitatea de a conecta un vas de expansiune şi un


-normale)
grup de siguranţă
- Possibilità di collegare vaso di espansione e gruppo di si-
posibilitatea de a citi temperatura de tur şi retur de la
-curezza
câmpul colector
- Possibilità di leggere le temperatura di mandata e ritorno
dal campo collettore

De la colector Către colector

Retur (rece)
1 Supapă de închidere
2 Supapă de umplere
3 Pompă
4 Supapă anti-reflux
5 Termometru
6 Manometru
7 Supapă de siguranţă
8 Contor volumetric
9 Vas de expansiune

Retur (cald)
10 Supapă de închidere
11 Termometru

Către rezervor Retur de la rezervor


sau schimbător sau de la schimbător


PROIECTARE
PROGETTAZIONE

1.4.4.1 Tipologie
1.4.4.1 di gruppi
Tipuri de grupuri dedicirculaţie
circolazione Acest
Questosistem are ha
sistema avantajul de a capta
il vantaggio mai multă
di riuscire energie
a spillare più
În funcţie de tipul de unitate de circulare
In base alla tipologia di circolatore distingem:
distinguiamo: solară
energia dal Sole in condizioni di scarso irraggiamentosolară
în condiţii de expunere redusă la lumină (tipi-
-- grupuri de circulaţie cu punct fi
Gruppi di circolazione a punto fissox (obişnuită
camente inîninverno
timpulo iernii sau la
a latitudini conlatitudini cu expunere
minore insolazione) e
-- grupuri decircolazione
Gruppi di circulaţie modulante
modulanti redusă) şi de a reduce cheltuielile electrice pentru
di ridurre le spese elettriche per il circolatore. Per contro unitatea
ha
de circulare.
costi maggioriDezavantajele suntche
(sia nel circolatore costurile mai mari
nel sistema (atât
di control-
Primele funcţionează
I primi lavorano sempre întotdeauna
allo stessolanumero
aceeaşidituraţie (deci
giri (quindi pentru unitatea de circulare, cât şi pentru sistemul
lo) che non sempre sono giustificati dal risparmio ottenibile de
cu acelaşi nivel de absorbţie şi acelaşi
stesso assorbimento e stessa portata) mentre i secondidebit), pe când control), care nu întotdeauna sunt justifi cate
soprattutto alle latitudini con elevata insolazione media an-de nivelul
turaţia
possono pompei
variarecelui
i giride-al
delladoilea
pompatip(quindi
de grup de circulaţie
assorbimenti e de
nua.economie energetică care poate fi obţinut, mai ales
poate varia (ceea
portate variabili) ce presupune niveluri de absorbţie şi la latitudini cu expunere medie anuală la lumină solară
debite variabile).
La variazione della portata avviene gradualmente per man- ridicată.
NOTA:
Variaţia
tenere un debitului se realizează
∆T impostato treptat,
tra collettore pentru a menţine un
e accumulo. L’energia elettrica assorbita dal circolatore ha un costo da considerare nel-
ΔT programat între colector şi rezervor.
Se, a causa della diminuzione della radiazione solare, la l’ammortamento dell’impianto solare.
OBSERVAŢIE:
In Italia un tipico impianto solare domestico (2-6 collettori) funziona con un
În cazul îndicare,
differenza din cauza
temperatura diminuării
scende sotto expunerii la lumina
il valore impostato, Energia electrică absorbită de unitatea de circulare are un
circolatore a punto fisso da 40 Watt.
solară,
la regolazione solare riduce il numero di giri dellavaloarea
diferenţa de temperatură scade sub pompa. cost care
In una giornata trebuie
d’estateavut în vedere
il circolatore la amortizarea
resta acceso instalaţiei
6-8 ore mentre d’inverno
programată,
Si riduce quindireglarea
anchesolară reduce
la portata nelturaţia
circuitopompei. Astfel
dei collettori, solare.
circa 2-4 ore per un totale di circa 1200-1700 ore l’anno
este şi
così da mantenere la differenza di temperatura ad un livelloa
redus debitul în circuitul colectoarelor, pentru Il circolatore
În assorbirà dai 50
Italia, majoritatea ai 70 kWh/anno
instalaţiilor solare casnice obişnuite
Il costo annuo dell’energia elettrica (considerando la tariffa tipica di 0,26
menţine diferenţa de temperatură la un nivel operaţional.
utilizzabile. (cu 2-6 colectoare) utilizează unităţi de circulare cu punct
fi€x/kWh)
de 40risulta cosi dai 13 ai 18 €.
Watt.
Într-o zi de vară obişnuită, unitatea de circulare rămâne în
funcţiune 6-8 ore, în timp ce iarna funcţionează aproximativ
2-4 ore, în cazul unei perioade de funcţionare totale de
aproximativ 1.200-1.700 ore pe an.
Unitatea de circulare va consuma între 50 şi 70 kWh/an.
Costul anual al energiei electrice (ţinând cont de tariful tipic
de 0,26 euro/kWh) este de aproximativ 13-18 euro.

lui
oru
Temperaturi

co lect
a tura
per
Tem
ului
rvor
eze
u ra r
p erat
Tem

Diferenţă de acţionare

Pompă acţionată

 


SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

1.4.5 Altri
1.4.5 accessori solare
Alte accesorii solari 1.4.5.2 Mixer
1.4.5.2 Miscelatore termostatico
termostatic
La o instalaţie solară
In un impianto solare există
ci sono tantimulte alte componente
altri componenti “minori” În unele perioade ale anului,
In alcuni periodi dell’anno energia
l’energia solară
solare puòpoate
portare creşte
l’ac-
„neimportante” din punct de vedere al conţinutului
nel senso del contenuto tecnologico ma sicuramente indi- temperatura apei menajere din boiler până la
qua sanitaria nel bollitore a temperature anche di 90°. 90 o
C.
tehnologic, care sunt însă indispensabile funcţionării Sarcina
spensabili per il funzionamento corretto di tutto il sistema. Il compitomixerului termostatic
del miscelatore este de
termostatico a reducetali
di abbattere aceste
tem-
corecte a întregului sistem. temperaturi,
perature miscelando con l’acqua fredda di rete durantedinil
amestecând apa menajeră cu apă rece
1.4.5.1 Vaso
1.4.5.1 Vasuld’espansione
de expansiune
reţea în timpul alimentării.
prelievo.
Este importantă rapiditatea răspunsului oferit îndi cazul
Acesta
Compensa compensează
le espansioni expansiunile
termiche deltermice ale agentului
fluido termovettore. E’ importante la rapidità di risposta alle variazioni tem-
Inoltre solar.
termic quando i pannelli sono in stagnazione la miscela an- variaţiilor de temperatură (cîteva secunde)
peratura (pochi secondi) ed è importante che şi este important
abbia un di-
cora asemenea,
De liquida viene când spinta panourile
verso il bassonu dal suntvapore che si
funcţionale, ca mixerulanti-scottatura
spositivo să fie prevăzutcheun dispozitiv
sezioni anti-opărire
in automatico care
il flusso
amestecul
forma; il vaso aflat încă în stare
di espansione develichidă este împins
accogliere questoînvolume
jos de să separe în mod automat fl uxul de apă caldă
d’acqua calda proveniente dal bollitore qualora la portatade la boiler
aburul care se formează; vasul de expansiune
oltre a compensare le normali dilatazioni termiche. trebuie să atunci cândfredda
dell’ acqua debituldi apei reciinterrotta
rete sia din reţea este întrerupt
a monte (rendendo în
primească acest volum şi să compenseze dilatările
E’ importante che il volume del vaso d’espansione sia ben termice amonte (făcând astfel imposibilă
impossibile cosi la miscelazione). amestecarea).
normale.
scelto in base all’impianto, che il vaso abbia una buona re-
Este important
sistenza a pressioneca volumul vasului
(fino a 6-8 bar) de
e cheexpansiune
la membrana să fie
in
ales corect pentru instalaţie, pentru ca vasul să aibă o bună
gomma all’interno possa resistere sia alle elevate tempera-
rezistenţă la presiune (până la 6-8 bari) şi ca membrana din
ture che din
cauciuc all’attacco
interiorchimico
să poată delrezista
glicole.la temperaturi ridicate
şi la efectul chimic al glicolului.

70 °C 8 °C

Stare de livrare Sistem solar umplut fără Presiune maximă la


o
acţiune termică temperatura maximă a UTENZA 39 °C 39 C
CONSUMATOR
agentului termic solar

1.4.5.3 Supapă
1.4.5.3 Valvola deviatrice
de derivaţiemotorizzata
motorizată
Comandată de o unitate de comandă
Comandata da una centralina o da un sautermostato,
de un termostat,
devia
această supapă deviază apa din circuitul
l’acqua del circuito sanitario (oppure del circuito sanitar di(sau din
riscal-
circuitul de încălzire), pentru a permite cazanului
damento) per permettere alla caldaia di fare integrazione integrarea
în
al sistemul
solare solar termic.
Este important che
E’ importante ca aceasta să aibă
abbia tempi di timpi de comutare
commutazione rapizi
rapidi e
şi ca mecanismele interne să reziste bine la temperaturi
che le meccaniche interne resistano bene alle temperature
elevateşi elaalglicol
înalte glicole(dacă este utilizat
(se impiegata nelîncircuito
circuitul primardel
primario al
sistemului
solare). solar termic).
Dacă estesull’acqua
Se usata folosită pentru obţinerea
sanitaria apei menajere,
deve ovviamente avere aceasta
deter-
trebuie să îndeplinească
minati requsiti di igienicità.anumite cerinţe privind igiena.


PROIECTARE
PROGETTAZIONE

1.4.5.4 Glicole
1.4.5.4 Glicol
Amestecat cu apa del
Miscelato all’acqua din circuito
circuitulsolare
solar(tra
(în 15
proporţie
e 60%) de 15-
ne im-
60%), glicolul împiedică îngheţarea acesteia
pedisce il congelamento in inverno e ne aumenta il punto în timpul
iernii şi îi ridică punctul
di vaporizzazione de per
in estate evaporare vara la temperaturi
alte temperature di lavoro
de lucru înalte, asigurând buna funcţionare
favorendo il buon funzionamento estivo. E’ importante în timpul verii.
che

Temperatură ºC
Este
abbiaimportant
una buonasăresistenza
aibă o bună rezistenţă
agli stress la stresul
termici e che nontermic
sia Lichid
şi

Am
să nu fie toxic.
tossico.

es
te
c
Solid

Glicol %
Temperatura de fierbere ºC


SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETE

1.4.5.5 Scambiatori
1.4.5.5 Schimbătoare di de
calore esterni
căldură externe 1.4.5.6 Degazor
1.4.5.6 Degasatore şi supapă
impianto
instalaţie e sfiato de evacuare
La
In impianti con oltre 20 m di superficie, 20
instalaţiile cu suprafaţă2 de peste m2, se folosesc
generalmente si im- Formarea
Nell’impianto solare la formazione de
bulelor de aer sau vapori
di bolle poate
d’aria afecta
o di vapore
în general
piegano schimbătoare
scambiatori di calore de esterni
căldură externe,
dato deoarece
che il serpentino funcţionarea corectă a instalaţiei solare, provocând
può pregiudicare il corretto funzionamento dello stesso cau-
serpentina din interiorul rezervorului
all’interno dell’accumulo può avere una poate avea o suprafaţă
superficie inadatta zgomot, cavitaţia pompei
sando rumorosità, (dacădella
cavitazione este pompa (seşipresente)
prezentă) reducerea e
inadecvată schimbului
allo scambio termico. termic. schimbului termic.
una riduzione dello scambio termico
Există două tipuri de schimbător:
-Esistono
schimbător
due cu tipifascicul de tuburi
di scambiatore: -- Degazorul
Degasatore
Avantajul principal este
- Scambiatore a fascio tubiero limitarea pierderilor de presiune; Este
È un un dispozitivche
dispositivo care permitelaevacuarea
consente fuoriuscitaaerului
dell’ariacare se
even-
dezavantajul
Il vantaggio principale è datospecifi
este puterea că de transmisie
dalle perdite redusă.
di carico, che sono poate acumula în circuite. Degazorul poate
tualmente accumulatasi nei circuiti. Può essere manuale o fi manual sau
Fasciculele de tuburi din cupru pentru creşterea
contenute; lo svantaggio invece è dovuto alla bassa poten- puterii de automat.
automatico.
schimb sunt foarte utilizate. În general, sunt folosite
za specifica di trasmissione. Molto utilizzati i fasci tubieri di pentru Acesta trebuie să
Deve resistere reziste
alla la temperatura
temperatura massima maximă a lichidului,
del fluido, pertan-
încălzirea piscinelor. la potenza di scambio. Generalmente
rame per aumentare de
to il galleggiante non deve essere fatto con materialiplastice,
aceea plutitorul nu trebuie fabricat din materiale plastici,
vengono impiegati nelle piscine. ci
madin in oţel inoxidabil.
acciaio Supapele
inossidabile. de evacuare
Gli sfiati trebuieessere
devono anche să fie
rezistente la agenţii atmosferici.
resistenti agli agenti atmosferici.
Degazorul
Il degasatore trebuie
devesă fie prevăzut
avere cu o di
una camera cameră
calmade in încetinire
cui la ve-
în care viteza lichidului este redusă, permiţând
locità del fluido si riduce permettendo la cattura delle captarea
bolle
bulelor
d’aria nella parte alta, una valvola manuale a vite emanuală
de aer în partea superioară, cu o supapă valvola
cu şurub şinormalmente
automatica cu o supapăintercettata
automată,con combinată
una valvola în mod
per
normal cu o supapă
vapore (sfiato o Jolly) de evacuare a aburului (supapă de
evacuare sau Jolly).

Supapă Supapă
     
manuală

automată
  

-- Schimbătoare cu plăci
Scambiatori a piastre
Avantajele principale suntl’elevata
I vantaggi principali sono putereapotenza
specificăspecifica
de transmisie
di tra-
ridicată, dimensiunile reduse şi preţul. Dezavantajele
smissione, le dimensioni ridotte e il prezzo. Gli svantaggi sunt
pierderile de presiune, existenţa riscului de contaminare
sono le perdite di carico, il rischio di contaminazione e la
şi, în consecinţă,
conseguente reducerea
riduzione eficienţei. Negli
dell’efficienza. La instalaţiile
impianti pentru
per la
producerea
produzione di acqua calda sanitaria, il materiale piùcel
de apă caldă menajeră, materialul mai
impie-
folosit este oţelul inoxidabil.
gato è l’acciaio inossidabile.
În
Nel cazul
caso delîncălzirii piscinelor,
riscaldamento trebuie occorre
delle piscine, să asiguraţi
verificareo
concentraţie de clor în cadrul limitelor de
che la concentrazione di cloro sia entro i limiti di tolleranzatoleranţă Cameră de încetinire

  
ale materialului schimbătorului; în caz contrar,
del materiale dello scambiatore; in caso contrario utilizzare utilizaţi 
  
 

(recipient de dezaerare)
schimbătoare realizate din aliaje de cupru
scambiatori realizzati con leghe di rame e titanio. şi titan.

-- Supapă
Sfiato de evacuare
Este
Sonofabricată
costituiti din
dai următoarele materiale:
seguenti materiali:
-- corp şi capac de fontă sau de
Corpo e tappo di ghisa o di ottone alamă
-- mecanism din oţel inoxidabil
Meccanismo di acciaio inossidabile
-- plutitor şi bazăedin
Galleggiatore oţel
base in inoxidabil
acciaio inossidabile
-- obturator din cauciuc sintetic
Otturatore di gomma sintetica


PROIECTARE
PROGETTAZIONE

. PROIECTAREA INSTALAŢIILOR SOLARE


.1 Introducere
3.1 Premessa
Vom prezenta în continuare câteva dintre procedurile şi
Di seguito de
metodele illustreremo
dimensionare alcunea procedure
instalaţiei esolare
metodi per il
termice,
dimensionamento dell’impianto solare
dimensiunile având un caracter absolut general. termico che hanno
unafi valenza
Ar absurd să delcredem
tutto generale.
că am putea epuiza în secţiunea de
Sarebbe assurdo
faţă tematici atât de pensare
vaste şidi complexe.
poter esaurire in questo testo
tematiche cosi vaste e complesse
Ghidul de faţă referitor la dimensiunile in questa sezione. solare,
instalaţiilor
Questa guida al dimensionamento solare, al
ca de altfel toate programele software comercializate, pari dei tanti
pot
fi considerate instrumente utile, dacă şi numaiessere
software che si trovano sul mercato, può uno
dacă, sunt
strumentocuutile
îmbinate se, ebunul
intuiţia, soltanto
simţse, è affiancataproiectantului.
şi experienţa all’intuizione,
al buon senso e all’esperienza del progettista termotecnico.

43
SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

.2
3.2 Dimensionamento
Dimensionarea termică termico dell’impianto
a instalaţiei solare
solare .2.1
3.2.1 Informaţii
Generalitàgenerale
sul fabbisogno
privindtermico
necesarul termic
Vom lua în consideraţie în această secţiune
In questa sezione si prenderanno in considerazione trei aplicaţii
tre Elementul principal ce stă la baza dimensionării
Il primo punto da cui partire per il dimensionamento panourilor
solare è
solare tipice:
tipiche applicazioni solari: solare
il fabbisogno termico generato dalla applicazione specifi
îl constituie necesarul termic al aplicaţiei specificace
Pentru încălzirea
- Acqua calda apei calde menajere
sanitaria pe care dorim să
che si vuole integrare. o integrăm.
3entru încălzirea
- Riscaldamento degli spaţiilor casnice
ambienti domestici În
In mod special,
particolare se vor stabili
si dovrebbero valorile
trovare lunare
i valori şi cele
mensili anuale
e annuali
Pentru încălzirea piscinelor
- Riscaldamento delle piscine ale necesarului termic.
del fabbisogno termico.
Cunoaşterea
La conoscenza vârfurilor zilnice
dei picchi de consum
giornalieri poate fiinvece,
di consumo, ignorată è
Vom defini procedurile necesare
Si definiranno procedure per trovare: pentru a stabili: în cazul instalaţiilor solare, deoarece energia
di solito trascurabile per il solare; questo perché l’energiasolară termică
-Infl uenţa pe
L’influenza delcare o are poziţia dei
posizionamento în care
collettori ă colectoarele reprezintă
se aflsolari solare termica o sursă
è una de fonte
economisire
di risparmio energetică similară
energetico da
solare asupra energiei
sull’energia raccolta obţinute surselor tradiţionale (gaz, electricitate).
affiancare alle fonti tradizionali (gas, elettricità).
Necesarul
- Il fabbisogno termic mediu
termico medio De aceea, se va ţinesolare,
Il dimensionamento cont de dimensionarea
pertanto, panourilor
non l’obiettivo del
Suprafaţa panourilor
- Superficie solare solare solare şi nu de gradul de confort (ca
comfort (ad esempio la presenza costante di tanta de exemplu, prezenţa
acqua
Volumul rezervorului de
- Volume dell’accumulo acumulare solară
solare constantă a unei
calda sanitaria) chemari cantităţi
invece è unade apă menajeră),
prerogativa acesta
fondamentale
Gradul de acoperire
- Copertura ottenibile ce poate fi obţinut din urmă reprezentând o prerogativă fundamentală
nel dimensionamento dei sistemi di riscaldamento tradizionali atunci
când se aleg dimensiunile
(impianto caldaia o similare). sistemelor tradiţionale de
încălzire (instalaţii cu cazan ori sisteme similare).
Evoluţia
L’andamento anuală a necesarului
annuale de energievatrebuie
del fabbisogno comparată
confrontato con
cu energia furnizată de soare. Acest raport
quello che proviene dal Sole. Questo profilo è maggiore creşte în timpul
nellaşistagione
verii scade pe măsură
estiva ce vremea seman
e va decrescendo răceşte
mano(curba
che citipsi
clopot).
avvicina alla stagione più fredda (curva a campana).
Evoluţia
L’andamento anualăannuale
a energiei solare este
dell’energia influenţată
solare în mod
è influenzato
considerabil de poziţionarea (înclinarea
in modo consistente dal posizionamento (inclinazione şi orientarea)
câmpului de colectoare,
e orientamento) element
del campo tratat înche
collettori continuare.
tratteremo di
seguito.

I F M A M I I A S O N D

Evoluţia anuală normală a energiei solare disponibile pe o


Tipico andamento annuale della disponibilità di energia
suprafaţă de referinţă
solare su una superficie di riferimento

44
PROIECTARE
PROGETTAZIONE

Gradul
Copertura de dell’energia
acoperire al energiei
solare solare
rispetto a uncomparativ cu un
profilo costante di Sunt preferate
In linea di massimaîn general evoluţiileandamenti
sono preferibili profilului del
de profilo
consum di
profi l constant de consum menajer
consumo sanitario durante l’anno în timpul anului aproximativ regulate pe durata anului sau care
consumo che siano piuttosto regolari durante l’anno oppureurmează pe
(aplicaţie menajeră normală pentru locuinţe în regim de cât
cheposibil
seguanovariaţia energiei l’andamento
il più possibile solare. De exemplu,
dell’energia consumul
solare.
condominiu)
(tipicamente domestico condominiale) de
Ad esempio il consumo di acqua calda sanitariaverii,
apă caldă menajeră în campinguri, în timpul nei
menţinerea temperaturii
campeggi estivi, piscinelor descoperite
il mantenimento in temperatura şi răcirea
delle
pe timpulscoperte
piscine verii (cue ajutorul dispozitivelor
il raffrescamento de absorbţie)
estivo (mediante
reprezintă aplicaţii solare optime dat
macchine ad assorbimento) sono ottime applicazioni fiind faptul că
solari
solicită sarcini maxime în timpul verii (sau în perioada
poiché richiedono carichi massimi proprio in estate (ovvero de
disponibilitate maximă adisponibilità
nel periodo di massima sursei alternative).
della fonte alternativa).






I F M A M I I A S O N D

(xpunere la lumina solară (a câmpului colector)

$port util al sistemului solar 

&onsum de apă caldă menajeră




I F
M
A
 M

I I A
 S
 O
 N
D


Gradul de acoperire al energiei solare comparativ cu un Buonl de


Profi profilo di consumo
consum annuale
anual corect (Piscina
(piscină all’aperto)
în aer liber)
Copertura
profi dell’energia
l de consum solare
menajer rispetto a un
în combinaţie cuprofilo
consum di consu-
pentru
mo sanitario combinato
încălzirea spaţiilor a riscaldamento
La polul opus, aplicaţiile care presupun, de exemplu,
(aplicaţie menajeră normală pentru locuinţe o singură Al contrario, applicazioni come il riscaldamento degli
(tipica applicazione per abitazione mono-familiarre) încălzirea spaţiilor casnice şi producţia de apă caldă
familie) ambienti domestici e la produzione di acqua calda sanitaria
menajeră în şcoli, reprezintă situaţii tipice în care există o
nelle scuole sono tipiche situazioni in cui c’è un “buco” di
„gaură” de consum în timpul verii şi un vârf iarna. Aceste
consumo in estate e un picco in inverno. Queste applicazioni
aplicaţii nu sunt în concordanţă cu disponibilitatea solară
sono in controtendenza con la disponibilità solare e quindi
şi, prin urmare, fezabilitatea tehnică a acestora, precum şi
la loro fattibilità tecnica e la loro convenienza economica va
consumul, vor fi evaluate de la caz la caz.
valutata caso per caso.










I F M A M I I A S O N D

I

F
M
A
 M
I

I A
 S O
 N
D

(xpunere la lumina solară (a câmpului colector)
Profi l deprofilo
Cattivo consum anual incorect
di consumo annuale
(încălzirea apei menajere
(Acqua sanitaria in una scuola)într-o şcoală)

45
SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

Prospectul
A seguire un calitativ carequalitativo
prospetto urmează che prezintă
rendemodul
l’ideadedi variaţie
quanto
a unui profil de consum anual şi a unui profi
possa essere variabile un profilo annuale e giornaliero l de consumdi
zilnic,
consumo în cazul celui mai
nel caso utilizat tip de aplicaţie
dell’applicazione solare più solară – cea
comune,
pentru
ovvero producţia de apă
la produzione caldă calda
di acqua menajeră.
sanitaria.

Spital – Vară
Altă perioadă
Pensiune – Vară
Altă perioadă
Cămin studenţesc – Vară
Altă perioadă
Centru de recreere – Vară Variaţii sezoniere mari
Altă perioadă
Imobil rezidenţial – Vară
Altă perioadă
Locuinţă pentru o singură familie – Vară Pe durata vacanţelor, consumul este practic nul
Altă perioadă
Şcoală
Pe durata vacanţelor, consumul este practic nul

Consumul de apă caldă (60°) al unei persoane cu program de lucru zilnic normal [(l/ppo-g)]

Perioade estivale cu sarcină scăzută Punct cheie Câmp de variaţie

4
PROIECTARE
PROGETTAZIONE

.2.2
3.2.2 Generalità
Informaţii sul posizionamento
generale privind dei collettori
poziţionarea Expunerea
L’irraggiamento medie zilnicămedio
solare la lumina solară corespunzătoare
giornaliero relativo al mese
colectoarelor
Il posizionamento del campo collettori riveste un’importanza lunii corespunzătoare 2 (kW/m² zi) poate fi calculată pentru
considerato (kWh/m giorno) si può calcolare su una
Poziţionarea
rilevante nellacâmpului colectordell’impianto
resa energetica are o importanţă
solare.deosebită osuperficie
suprafaţăcomunque şi înclinată
orientată orientata în oriceattraverso
e inclinata mod, printr-ouna
din punct de vedere al randamentului energetic al instalaţiei procedură
Lo studio del posizionamento riguarda in generale la scelta procedura definita nella norma UNI 8477 parte 1I.a.
defi nită de norma UNI 8477, partea
solare. Oricum,
degli angoli
Studiul di montaggio
poziţionării del campo
se referă collettori
în general la ealegerea
l’analisi Ad ogni existămodonumeroase
esistono anche programe
numerosigratuite sau simple
software foi
gratuiti
degli ombreggiamenti, de calcul care permit calcularea infl uenţei pe care unghiurile
unghiurilor de montaj asiacâmpului
quelli generati
colectordalle fileanalizarea
şi la stesse di o semplici fogli di calcolo che permettono di conoscere
collettori,de
sia umbră,
quelli generati mai sus menţionate o ausuddetti
asupra cantităţii de energie solară
zonelor atât a da ostacoli
celor esterni
create de al campo. de
rândurile l’influenza degli angoli nella raccolta annuale e
colectoare, cât şi a celor generate de obstacolele aflate în anuală şi lunară pentru toate
mensile in tutte le aree geografiche. zonele geografi ce.
Va detto
afara per inciso che a volte i vincoli di posizionamento
câmpului. Fără a intra în detaliile calculelor analitice deja descrise în
În
sonoanumite
tanti ecazuri,
tali daconstrângerile impuse de
rendere ragionevole poziţionare
rinunciare alla normă, vă oferimnel
Senza scendere câteva indicaţii
dettaglio general
dei calcoli valabile
analitici şi utile
già descritti
sunt
realizzazione dell’impianto solare e puntare su altri să
în număr atât de mare încât este mai bine tipi se
di pentru o corectă poziţionare a câmpului
nella norma, forniamo qui alcune indicazioni generalmente colector în funcţie
renunţe la realizarea unei instalaţii solare şi să se opteze
investimento. de tipul de aplicaţie solară aleasă.
valide e utili per il corretto posizionamento del campo
pentru alte tipuri de investiţie. -collettori
Orientarea γ:
in funzione del tipo di applicazione solare scelta.
3.2.2.1 Azimut e inclinazione del collettore Orientarea spre sud (γ=0°) reprezintă condiţia ideală,
.2.2.1 Azimutul şi înclinarea colectorului obţinându-se astfel
La raccolta annuale d’energia solare dipende da come - Orientamento γ: cea mai mare cantitate de energie atât
Cantitatea anuală de energie solară obţinută depinde de pe o bază anuală şi ha
cât si lunară.
il collettore
modul “vede
în care passare”
colectorul esteilexpus
Sole traiectoriilor
con le sue zilnice
traiettorie
ale La condizione ideale per orientamento a Sud (γ = 0°);
giornaliere Acolo unde este posibil, pentru orice di tip de aplicaţie, este
soarelui (pe(durante tutti i 365
durata tuturor giorni
celor 365dell’anno).
de zile ale anului). esso fornisce la maggiore raccolta energia sia su base
întotdeauna de preferat
annuale che su base mensile. ca azimutul să fi e egal cu 0°.
Anumite
Ove possibile,aplicaţiie anuale sau în primul
per qualunque tipo dirând de vară (de
applicazione, è
exemplu, pentru încălzirea
sempre preferibile Azimut pari a 0°. piscinelor şi a apei menajere)
implică
Alcune îndepărtări
applicazionimajoreannuali de ola essenzialmente
condiţia ideală fără pierderi
estive (Es:
importante de energie.
piscina e acqua sanitaria) prevedono ampi scostamenti
Alte
dalla aplicaţii
condizione proprii
idealedoar
senzaanotimpului rece (de
perdite di energia exemplu
rilevanti.
integrarea în instalaţii de încălzire), tocmai
Altre applicazioni essenzialmente invernali (Es: integrazione datorită faptului
că prevăd exploatarea energiei solare
al riscaldamento), proprio perché prevedono di sfruttare în perioadele cu
expunere redusă la lumina solară, sunt extrem
l’energia solare in periodi di scarsa insolazione, sono molto de sensibile
la îndepărtările
sensibili faţă de sud.
agli scostamenti dal Sud.

-- Înclinaţia β: β:
Inclinazione
Unghiul de înclinaţie optimă
L’angolo d’inclinazione depindedipende
ottimale în mare măsură
fortementede
utilizarea instalaţiei solare.
dall’utilizzo dell’impianto solare.
Unghiurile
Gli angoli optime
ottimali de înclinaţie sunt
d’inclinazione sonomai più reduse
piccoli pentru
per la
producţia apă caldă şi
produzione d’acqua calda ed il riscaldamento dellapiscinei,
de pentru încălzirea piscina
deoarece ţin contconto
poiché tengono de înălţimea cea maialtezza
della maggiore ridicatădel
a soarelui
sole in
în timpul
estate. verii.
Unghiurile
Gli angoli optime de d’inclinazione
ottimali înclinaţie pentru integrarea
invece sonoînmaggiori
instalaţii
de încălzire a mediului ambient sunt în schimb
per l’integrazione al riscaldamento ambienti poiché mai mari dat
sono
Acest fapt depinde
Ciò dipende de două
da due angoli unghiuri îndel
di montaggio care este montat
collettore: fiprevisti
ind faptul că sunt prevăzute pentru poziţia mai joasă a
per la posizione del sole più bassa nelle stagioni di
colectorul:
- Orientazione (detto “Azimut”): Definisce lo scostamento soarelui în anotimpurile de tranziţie.
transizione.
Orientarea (denumită
dal Sud (nel nostro „Azimut”): defineşte îndepărtarea
emisfero)
de Sud (în emisfera noastră)
- Inclinazione: Definisce la pendenza del collettore Indicaţiile de mai sus sunt rezumate în tabelul următor:
Înclinarea: defineşte gradul de înclinare a colectorului Quanto detto è riassunto nello specchietto seguente:

"QQMJDB[JPOF
Aplicaţie Unghiuri de
$BNQPBOHPMJ Unghiuri
$BNQPBOHPMJ
Azimutul colectorului înclinaţie a de azimut a
Elevaţie
 EJJODMJOB[JPOF
câmpurilor EJB[JNVU
câmpurilor
Unghiul de zenit
"DRVBDBMEB
Apă caldă ¡mOPB¡
până la ¡mOPB¡
până la
Azimutul soarelui
Înclinarea colectorului 1JTDJOB
Piscină ¡mOPB¡
până la ¡mOPB¡
până la
"DRVBDBMEB 3JTDBMEBNFOUPBNCJFOUJ
Apă caldă + Încălzirea mediului ambient ¡mOPB¡
până la ¡mOPB¡
până la
Colector
"DRVBDBMEB 3JTDBMEBNFOUPBNCJFOUJ 1JTDJOB
Apă caldă + Încălzirea mediului ambient + Piscină ¡mOPB¡
până la ¡mOPB¡
până la
Vest Nord 

Sud Est

47
SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

Tabelul următor permite calcularea rapidă a distanţei


minime dintre rânduri prin alegerea tipului de colector (CF
2.0 sau SYS 2.5) şi a înclinaţiei acestuia.

Latitudine 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46
α MIN 30,5 29,5 28,5 27,5 26,5 25,5 24,5 23,5 22,5 21,5 20,5
SYS CF SYS CF SYS CF SYS CF SYS CF SYS CF SYS CF SYS CF SYS CF SYS CF SYS CF
Tip colector
2,5 2.0 2,5 2.0 2,5 2.0 2,5 2.0 2,5 2.0 2,5 2.0 2,5 2.0 2,5 2.0 2,5 2.0 2,5 2.0 2,5 2.0
15 3,1 2,8 3,2 2,8 3,2 2,9 3,3 2,9 3,3 3,0 3,4 3,0 3,4 3,1 3,5 3,1 3,6 3,2 3,6 3,2 3,7 3,3
20 3,4 3,0 3,5 3,1 3,5 3,1 3,6 3,2 3,6 3,3 3,7 3,3 3,8 3,4 3,9 3,5 4,0 3,5 4,1 3,6 4,2 3,7
25 3,6 3,2 3,7 3,3 3,8 3,4 3,8 3,4 3,9 3,5 4,0 3,6 4,1 3,7 4,2 3,8 4,3 3,9 4,4 4,0 4,6 4,1
Înclinaţie β

30 3,8 3,4 3,9 3,5 4,0 3,6 4,1 3,7 4,2 3,7 4,3 3,8 4,4 3,9 4,5 4,0 4,6 4,1 4,8 4,3 4,9 4,4
35 4,0 3,6 4,1 3,7 4,2 3,8 4,3 3,8 4,4 3,9 4,5 4,0 4,7 4,2 4,8 4,3 4,9 4,4 5,1 4,6 5,3 4,7
40 4,2 3,7 4,3 3,8 4,4 3,9 4,5 4,0 4,6 4,1 4,7 4,2 4,9 4,4 5,0 4,5 5,2 4,6 5,4 4,8 5,6 5,0
45 4,3 3,8 4,4 3,9 4,5 4,0 4,6 4,1 4,8 4,3 4,9 4,4 5,1 4,5 5,2 4,7 5,4 4,8 5,6 5,0 5,8 5,2
50 4,4 3,9 4,5 4,0 4,6 4,1 4,7 4,2 4,9 4,4 5,0 4,5 5,2 4,6 5,4 4,8 5,6 5,0 5,8 5,2 6,0 5,4
60 4,4 3,9 4,5 4,1 4,7 4,2 4,8 4,3 5,0 4,5 5,2 4,6 5,4 4,8 5,6 5,0 5,8 5,2 6,1 5,4 6,3 5,6

.2.2. Umbra generată de obstacole


Acest tip de umbră necesită observarea localizării pentru
a determina conturul unghiular al obstacolului văzut din
centrul câmpului de colectoare de instalat.

NV

21 iunie

21 aprilie

21 martie/septembrie
Ridicare la

21 februarie

21 decembrie

În fiecare zi a anului, soarele urmează o traiectorie pe Şi în acest caz, pentru tratarea exclusiv analitică, se vor
Anche in questo caso per la trattazione puramente analitica
bolta cerească ale cărei coordonate principale, azimutul şi consulta textele specifice.
si rimandata a testi specifici.
elevaţia, sunt reprezentate în grafic. În orice caz, şi în această situaţie, utilizarea programelor
Ad ogni modo, anche in questo caso l’ausilio di software
În acelaşi grafic sunt reprezentate azimutul şi gradul de speciale, a căror utilizare este relativ simplă şi care sunt
dedicati piuttosto semplici e per lo più gratuiti velocizza di
elevaţie al unor potenţiale obstacole situate în apropierea oferite gratuit, reduce cu mult timpul de evaluare pentru
molto le valutazioni del progettista.
unei anumite instalaţii solare. proiectant.
Prin urmare, graficul permite stabilirea intervalelor de timp
şi a zilelor în care instalaţia solară nu este expusă în mod
direct luminii solare. Se poate astfel evalua cantitatea
anuală de energie care lipseşte.

48
PROIECTARE
PROGETTAZIONE

2.2.3
3.2.3 Dimensionamento solare per acqua
Dimensionarea sistemelor solare pentru apa asigurare a confortului.
E’ per questo Din acest
che si trascurano motiv, sunt
in generale neglijate,
i picchi în
giornalieri
calda sanitaria
caldă menajeră general, valorile
di consumo. maxime ale consumului zilnic.
După
Come cum s-a menţionat
già anticipato deja, dimensionarea
il dimensionamento sistemului
solare per l’acqua
solar pentru apa caldă menajeră diferă în mod
sanitaria differisce in modo sostanziale da quello dellasubstanţial
de cea ae cazanului
caldaia dell’accumuloşi a per
boilerului cazanului.
caldaia.
Instalaţia solară este o sursa suplimentară şi, prin urmare,
Il solare è infatti un integrativo e quindi deve soltanto essere
trebuie să reprezinte doar o sursă de
fonte di risparmio energetico e non comfort.economisire, şi nu de
Utenza Fabbisogno
Necesar apă Grandezza di Temperatura
Temperatură uscita
ieşire Fabbisogno
apă Necesar termico
termic mediu
Utilizare acqua calda
Mărime de referinţă
caldă (I) (l) riferimento acqua calda
caldă (°C)(°C) medio
(Wh)(Wh)
Docce
Duşuri
--sportivi
sportivi 25 per ogni
pentru doccia
fiecare duş 60 1075
--lucrători
lavoroîndi fabbrica
fabrici che
cu mediu de sporca pocoigienic
lucru mai puţin 30 per ogni
pentru doccia
fiecare duş 60 1290
--lucrători
lavoroîndi fabbrica
fabrici che
cu mediu de sporca molto
lucru foarte neigienic 40 per ogni
pentru doccia
fiecare duş 60 1720
Bagni
Băi
-vasche
- căzi normali
normale 75 per ogni
pentru bagno
fiecare baie 60 3225
-vasche
- cazi mari grandi 100 per ogni
pentru bagno
fiecare baie 60 4300
--căzi
vasche per idroterapia
cu hidromasaj 200 per ogni
pentru bagno
fiecare baie 60 8600
--căzi
vasche
pentru per locale
încăperi mari grande 300 per ogni
pentru bagno
fiecare baie 60 8600
Casa
Casă unifamiliare
unifamilială
--standard
standard basso
scăzut 40 perpentru
ognifiecare
persona şi zi
e giorno
persoană 60 1720
--standard
standard medio
mediu 50 perpentru
ognifiecare
persona şi zi
e giorno
persoană 60 2150
--standard
standard elevato
ridicat 60 perpentru
ognifiecare
persona şi zi
e giorno
persoană 60 2580
Casa
Casă plurifamiliare
multifamilială
--construcţie
edilizia abitativa
de uz publicpubblica 30 perpentru
ognifiecare
persona şi zi
e giorno
persoană 60 1290
--construcţie
edilizia abitativa generale
de uz general 40 perpentru
ognifiecare
persona şi zi
e giorno
persoană 60 1720
--reşedinţă
ediliziadeabitativa
lux elevata 50 perpentru
ognifiecare
persona şi zi
e giorno
persoană 60 2150
Hotels,ansambluri
Hoteluri, residence
rezidenţiale
--modest
modesto 40 per ogni
pentru letto
fiecare şi zi
e giorno
pat ocupat 60 1720
--confort
2A classe
1 50 per ogni
pentru letto
fiecare şi zi
e giorno
pat ocupat 60 2150
--confort
1 A classe
2 80 per ogni
pentru letto
fiecare şi zi
e giorno
pat ocupat 60 3440
Terziario/Industria
Servicii publice/industrie
--utilizare
con prelievi di punta
pentru intervale lungilunghi
de timp 36-42 per ogni
pentru doccia
fiecare duş 45 2095-2440
--utilizare
con puntepentru di breve
intervale tempo
scurte de timp 30-36 per ogni
pentru doccia
fiecare duş 45 1745-2095
- utenze
- utilizarea di servizio
serviciului pentruper la pulizia
curăţenie 30- 50 perpentru
ognifiecare
persona şi zi
e giorno
persoană 40 - 60 1740
Scuole
Şcoli
--fără
senza impianti
instalaţii doccia
de duşuri 5-15 perpentru ecare şcolar
ogni fiscolaro şi zi
e giorno 45 195-580
--cu
con impianti
instalaţii doccia
de duşuri 30-50 perpentru ecare şcolar
ogni fiscolaro şi zi
e giorno 45 1160-1935
Caserme
Cazărmi 30-50 perpentru
ognifiecare
persona şi zi
e giorno
persoană 45 1160-1935
Piscine
Piscine coperte
acoperite
-–publice
pubbliche 40 per ogni
pentru fiecareutente
utilizator 60 1720
-–private
private 20 per ogni
pentru fiecareutente
utilizator 60 860
Impianti sauna
Saune
-–publice
pubblici 70 per ogni
pentru fiecareutente
utilizator 60 3010
-–private
privati 35 per ogni
pentru fiecareutente
utilizator 60 1500
Centrisportive
Centre sportivi 22-35 per ogni
pentru fiecaredoccia
utilizator 45 1305-2035
Centro
Centre de fitness
fitness 40 per ogni
pentru fiecareutente
utilizator 60 1720
Bagni
Băi medicinali
medicinale 200-400 per pentru
ogni fipaziente şi zi
e giorno
ecare pacient 45 7740-15480
Ospedali
Spitale
-–cucon impianti
instalaţii sanitaresanitari
simple semplici 60 per ogni
pentru letto
fiecare şi zi
e giorno
pat ocupat 60 2580
-–cucon impianti
instalaţii sanitaresanitari
medii medi 70 per ogni
pentru letto
fiecare şi zi
e giorno
pat ocupat 60 3440
-–cucon impianti
instalaţii sanitaresanitari
complexeampi 120 per ogni
pentru letto
fiecare e giorno
pat ocupat şi zi 60 5160
Edifcicomerciale
Clădiri commerciali 10-40 perpentru
ognifiecare
persona şi zi
e giorno
persoană 45 390-1550
Grandi mari
Magazine magazzini 10-40 per ogni
pentru impiegato e şigiorno
fiecare angajat zi 45 390-1550
Ristoranti,braserii
Restaurante, trattorie
-per la pregătirea
pentru preparazione
mâncăriidi cibi 4 pentru fiper portata
ecare fel de mâncare 60-65 170-190
-per risciacquo
pentru clătire differito 4 pentru fiper portata
ecare fel de mâncare 60-65 170-190
Panifci de panificaţie
Întreprinderi
preparazione dell’impasto, pulizia di 50 per m2 di superfcie esercizio 60 2150
- prepararea aluatului, curăţarea utilajelor pentru m² de suprafaţă funcţională şi zi
macchine giorno
-per la păstrarea
pentru pulizia del negozio
curăţeniei în magazin 1 per m2 m²
pentru di de
superfcie esercizio
suprafaţă funcţională 60 45
-cura
igienadel corpo
corporală (duş şi spălarea
(docce e pulizia
mâinilor)mani) 40 per addetto
pentru şi zi
e giorno
fiecare angajat 60 1720
Macellerie
Măcelării
-cucinare, pulizia
operaţia de gătire, curăţarea utilajelor şieinstalaţiilor
di macchine apparecchi 80 per maiale
pentru fiecare porc şi săptămână
e settimana 60 15480-17200
-pulizia del negozio
pentru păstrarea curăţeniei în magazin 2 per m2 m²
pentru di de
superfcie esercizio
suprafaţă funcţională 60 1935-2150
-cura
igienadel corpo
corporală (duş şi spălarea
(docce e pulizia
mâinilor)mani) 40 per
pentruaddetto e giorno
fiecare angajat şi zi 60 7740-8600
Birrerie
Berării 250-300 perperlitro di bere
litru de birra 60 10750-12900
Caseifci
Fabrici de produse lactate 1-1,5 perper100 litridedilapte
100 litri latte 75 56-84
Lavanderie
Spălătorii 250-300 per 100 kg di
per 100 biancheria
kg lenjerie 75 13970-16770
Negozidedi
Saloane parrucchieri/e
coafură şi frizerii
salonepentru
Saloane uomo bărbaţi 40-60 per posto
pentru di lavoro
fiecare şi zi
e giorno
loc de muncă 60 1720-2580
salonepentru
Saloane donna femei 100-120 per posto
pentru di lavoro
fiecare şi zi
e giorno
loc de muncă 60 4300-5160
pulizia negozio
Curăţenie salon 100-120 per m2 m²
pentru di de
superfcie esercizio
suprafaţă funcţională 60 45

49
SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

Fiecare aplicaţie are


Ogni applicazione un certo
ha un anumit l anual şie săptămânal
profiannuale
profilo settimanale
de
di consumo che deve essere considerato aiîn
consum care trebuie luat în calcul finiscopul unei
del corretto
dimensionări corecte
dimensionamento solare. a sistemului solar.
Sunt utilizateleurmătoarele
Si utilizzano tabele
seguenti tabelle di de factori
fattori indicatori.
indicizzati.

Profi l de
Profilo di consum
consumoanual
Annuale
Mesi
Luna Casa perdeanziani
Aziluri bătrâni Casa
Caseunifamiliare
unifamiliale Condominio
Condominii Edificio
Clădiri deper uffici
birouri Hotel
Hoteluri Negozio
Magazine Uffici amministrativi
Birouri
administrative
Ian
gen 0,97 1,00 0,98 1,00 0,75 0,90 0,98
Feb
feb 0,92 1,00 1,00 1,00 0,78 0,90 0,97
Mar
mar 0,90 0,91 0,99 1,00 0,79 0,87 0,94
Apr
apr 0,87 0,91 0,90 1,00 0,81 0,78 0,90
Mai
mag 0,83 0,82 0,91 0,91 0,93 0,74 0,78
Iun
giu 0,82 0,82 0,83 0,86 1,00 0,65 0,80
Iul
lug 0,77 0,73 0,66 0,82 1,00 0,61 0,79
Aug
ago 0,76 0,82 0,79 0,86 1,00 0,65 0,82
Sep
set 0,82 0,82 0,84 0,91 0,90 0,69 0,89
Oct
ott 0,89 0,91 0,80 1,00 0,85 0,74 0,93
Nov
nov 0,96 1,00 0,92 1,00 0,60 0,78 0,95
Dec
dic 1,00 1,00 0,95 1,00 0,80 1,00 1,00

Profi l de
Profilo di consum
consumosăptămânal
Settimanale
Settimane
Luna Casa perdeanziani
Aziluri bătrâni Casa
Caseunifamiliare
unifamiliale Condominio
Condominii Edificio
Clădiri deper uffici
birouri Hotel
Hoteluri Negozio
Magazine Uffici Birouri
amministrativi
administrative
luni
lun 1,00 1,00 1,00 1,00 0,80 1,00 1,00
marţi
mar 1,00 1,00 1,00 1,00 0,80 1,00 1,00
miercuri
mer 1,00 1,00 1,00 1,00 0,80 1,00 1,00
joi
gio 1,00 1,00 1,00 1,00 0,80 1,00 1,00
vineri
ven 1,00 1,00 1,00 1,00 0,95 1,00 1,00
sâmbătă
sab 0,79 0,94 0,82 0,28 1,00 0,83 0,41
duminică
dom 0,75 0,69 0,80 0,00 0,85 0,00 0,15

50
PROIECTARE
PROGETTAZIONE

2.2.3.2 Calcularea
3.2.3.2 Calcolo numărului
del numero di collettori necessari e necesare şi
de colectoare S
Sie ientra
ntroducnel
e îndiagramma
grafic valoarcon ctă a necesarului
ea coilrevalore zilnic,
del fabbisogno
a dimensiunii boilerului
dell’accumulo solare solar aceasta obţinându-se prin împărţirea necesarului
giornaliero corretto che si ottiene dividendo il fabbisogno real la
Una volta noto il fabbisogno di energia mensile, la sua factorul de poziţionare a colectoarelor în baza tabelului
reale per il fattore di posizionamento dei collettori in base de
Odată cunoscute
distribuzione necesarul
annuale de energie
in base al tipo lunară, distribuirea
di applicazione e azimut – înclinare.
alla tabella di azimut - inclinazione.
anuală şi cea săptămânală a acestuia în
settimanale possiamo riferirci al presente diagrammafuncţie de tipul
per Cu alte cuvinte,uno “cattivo”
In altre parole poziţionare „bună” posizionamento
o “buon” sau „proastă”
de aplicaţie,
trovare i metrisequadrati
poate consulta graficul
di superficie de mai jos
di collettori e ilpentru
volumea comparativ
rispetto alla situazione di collettore orizzontale sisetraduce
cu situaţia colectorului orizontal traducein
calcula suprafaţa
dell’accumulo solare.în metri pătraţi a colectoarelor, precum şi printr-o sporire sau reducere virtuală a necesarului
un’aumento o riduzione virtuale del fabbisogno termico. termic.
dimensiunea boilerului solar.
Suprafaţă (mp)

an
e
²p
m
h/
kW
0
1 40 n
00- ea
12 p
ţii h/ m²
ia W
ad 0k n
R 6 0 p ea
0 0-1 / m²
14 Wh
iaţ
ii k
d 8 00
Ra 0 0-1
16
iaţ
ii
d
Ra

Persoane

Necesar energie (kWh/zi)

Litri de apă caldă pe zi (l/zi)

Va
riab
ilit
ate
Va scă
ria zu
bil tă
ita ac
te on
rid su
ica mu
tă lui
a să
co ptă
ns mâ
um na
ulu l
is
ăp

m
ân
a l

Volum (l)

51
SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

Acest
Questolucru determină,
ovviamente în mod
comporta evident, oouna
un aumento creştere sau o
diminuzione 3.2.3.3înVerifica
Dacă, schimb,della
profisoluzione
lul consumului anual este neregulat,
scădere a numărului de colectoare calculat cu ajutorul
del numero dei collettori trovati dal diagramma di cui sopra acesta nu mai poate
La procedura qui illustrata fi „amortizat”.
si basa sull’ ipotesi che la resa
graficului de mai sus mensile sia costante al 45% durante tutto l’anno; questo è
La superficie necessaria si trova intersecando la linea 2.2.3.3 Verificarea
ragionevolmente soluţiei
vero soltanto a patto che:
Suprafaţa
verticale chenecesară
parte dalse calculează
fabbisogno prin intersectarea
corretto liniei
con la curva della Procedura prezentată în această
- Si utilizzino collettori solari secţiune
piani SYS se bazează
2.5 oppure CF 2.0pe
verticale (valoarea corectă
specifica zona climatica: a necesarului) cu linia curbă a ipoteza
- L’impianto non sia eccessivamente sovradimensionato, la
conform căreia randamentul lunar este constant
zonei climatice respective:
- Palermo 1600-1800 W/m 2 45 % pel’energia
ovvero întreagasolare
duratămensile
a anului, fapt valabil
raccolta doar dacă:
non ecceda quella
-- Bucureşti 1400-1600
Roma 1400-1600 W/mW/m²
2 -necessaria
Se utilizează colectoare solare plane SYS
in quel mese (tipica situazione in estate) 2.5 sau CF
-- Deva 1200-1400 W/m²
Milano 1200-1400 W/m2 2.0
-LeSuceava
zone con 1100-1250 W/m²
insolazione maggiore richiedono naturalmente -Alla
Instalaţia nu procedura
fine della este supradimensionată
di dimensionamentoîn mod excesiv
è pertanto
Zonele mai însorite
superfici più piccole. necesită, evident, suprafeţe mai mici. sau energia solară lunară obţinută nu depăşeşte
consigliabile fare una verifica mese per mese in modo da valoarea
energiei
valutare necesare
l’assenza în di luna respectivă
un eventuale (situaţie întâlnită des
sovradimensionamento
Dimensiunea boilerului
Il volume di accumulo sisolar
ricavaseintersecando
calculează prin intersectarea
la linea verticale în timpul verii).
che farebbe cadere le ipotesi della procedura seguita.
liniei verticale (valoarea corectă a necesarului)
che parte dal fabbisogno corretto con la curva appropriata: cu linia Questo ci permette tra l’altro di calcolare le coperture mensili
curbă corespunzătoare:
- Curva per elevata variabilità del consumo settimanale La finalulottenibili.
e annuali procedurii de dimensionare, vă sfătuim să
-- Curba
Curva per pentru
bassa variabilitate
variabilitàridicată a consumului
del consumo settimanale efectuaţi verifi
Se nella tabella cări lunareche
trovassi pentru a evalua
per diversi mesiastfel absenţa
la copertura
săptămânal
I profili di consumo settimanale più irregolari possono essere unei eventuale supradimensionări care
supera il 100% dovrei ripetere i calcoli considerando ar anula ipoteza
una
-“ammortizzati”
Curba pentru variabilitate
meglio con scăzută
accumuli a consumului
solari di dimensioni procedurii aplicate, fapt
superficie minore di collettori. ce vă permite în plus să calculaţi
săptămânal
maggiorate. valorile de acoperire lunară şi anuală care se pot obţine.
P rofiluinvece
Nulla rile masii rpuò
egufare
late se
aleil cprofilo lui săptămânal
onsumdiuconsumo pot fi
è irregolare Dacă din tabel rezultă că pentru mai multe luni valoarea de
mai bine „amortizate”
su base annuale. prin intermediul unui boiler solar cu acoperire depăşeşte 100%, se vor repeta calculele luându-
dimensiuni mărite. se în considerare o suprafaţă mai mică a colectoarelor.

Datele din seguente


La tabella tabelul următor sunt necesare
è una guida în verifi
nella verifica cările pe care trebuie să le efectuaţi.
da effettuare.
   ian
  feb
 mar
 apr
 mai
  iun

 iul
  aug
  sep
 oct
 nov
 dec

 Total anual
  
 "##*2/(./(*/1.",*&1/+
Necesar zilnic (kWh/g) )( 11"((*"-&.3/(*/1.",*&1/-&%*/24240&18$*&/1*77/.3",&
Radiaţie zilnică medie pe suprafaţă orizontală            
 A
 "33/1&$/11&33*5/-&.2*,&0/2*7*/.&*.$,"7*-43
Factor lunar de corectare poziţie (înclinare – azimut)            
 *0/$/,,&33/1*!
Tip colectoare (SYS/CF) 11"((*"-&.3/(*/1.",*&1/-&%*/24240&18$*&/1*&.3"3"
Radiaţie zilnică medie pe suprafaţă orientată 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

 B &.%*-&.3/-&%*/"..4",&2*23&-"$/.!/
Randament mediu anual sistem (cu SYS sau CF)                        
 4-&1/$/,,&33/1*
Număr colectoare .&1(*"-&%*"(*/1.",*&1"1"$$/,3"%",2*23&-"
Energie medie zilnică acoperită de sistem 66  66  66  66  66  66  66  66  66  66  66  66  96

 C /&'8$*&.3*%*01/8,/'"##*2/(./-&.2*,&
Coefi cienţi de profil necesar lunar            
 1&"$"-0/$/,,&33/1* 1/8,/'"##*2/(./(*/1.",*&1/-&%*/-&.2*,&
Profi l necesar zilnic mediu lunar 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 96

Suprafaţă corp colectoare
 6 &6 
&!
D = C x 1,8 (Se CF); C x 2,3 (Se SYS) /0&1341"
Acoperire 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

Unde FM èreprezintă
Dove FM necesarul
il fabbisogno lunar
mensile nominal.
nominale.

52
PROIECTARE
PROGETTAZIONE

2.2.4
3.2.4 Dimensionamento
Dimensionarea sistemelor solare per riscaldamento
solare e
pentru încălzire
Consumul (kWh/m2 an)
şi preparare apă caldă
acqua sanitaria domestica menajeră Tipul Clasa
specific MIN MAX
L’applicabilità e la convenienza economica di questa
Aplicabilitatea şi avantajul economic al acestei soluţii tipice Clădire de
soluzione tipicamente “invernale” va valutata caso per caso
de iarnă vor fi evaluate de la caz la caz în funcţie de instalaţia dimensiuni
in base
de all’impianto
încălzire adoptată di(deriscaldamento adottato
preferat, de joasă (meglio şi
temperatură) a
mari
bassa
de temperatura)
izolaţia clădirii (dee alla coibentazione
preferat, cu un grad dell’edificio (meglio
mai ridicat); doar
elevata);
în soltanto su
cazul clădirilor cu edifici a bassa
dispersie dispersione
termică scăzută, ilenergia
solare Clădire de
termicooferă
solară dà uno contributo
contribuţiepercentualmente rilevante.
procentuală semnifi cativă. dimensiuni
medii
În
Sucazul unei clădiri
un edificio vechi,concezione
di vecchia în curs deinrestructurare,
ristrutturazioneesteè Clădire de
recomandat să începeţi cu o îmbunătăţire a izolaţiei
consigliabile partire da un miglioramento dell’isolamento termice
dimensiuni
(închizători şi strat deeizolaţie)
termico (serramenti cappotto)şi utilizarea
e da ununei buon instalaţii
impiantode
încălzire performante (murală sau prin pardoseală), iar mai reduse
termico (a parete o a pavimento) e poi pensare al solare
apoi să per
termico luaţiintegrare
în considerare energia termică
il riscaldamento ambiente.solară pentru
încălzirea locuinţelor.
Quest’applicazione
Această solare
aplicaţie este è tipicamente
utilizată, adottata
de obicei, in abitazioni
în imobilele locuite
mono
de unaosau
bi familiari. È molto
două familii şi extremrarode
trovare
rar în applicazioni più
cazul imobilelor
grandi
mai come
mari, cum adsunt
esempio i condomini.
de exemplu cele condominiale.

Il dimensionamento
Dimensionarea per l’integrazione
în vederea integrării solare al riscaldamento
sistemului solar pentru
încălzire
conduce presupune
a trovare existenţa
una superficie unei suprafeţe
captante de captare
molto più
mult
estesa rispetto a quella che sarebbe necessaria per pentru
mai extinse faţă de cea care ar fi necesară doar il solo
prepararea
fabbisogno di apei
acquacalde menajere.
calda sanitaria.
Este clar că, pentru o
È facile intuire che per utilizzare utilizare optimă
al meglio a acestui
questo tipotip de
di
instalaţie,
impianto solare si rende necessario poter consumare ilmult
este necesar să se poată consuma cât mai più
excesul de energie solară disponibilă pe timpul verii.
possibile l’eccesso di energia solare disponibile in estate.
Din acest motiv, instalaţia solară este utilizată întotdeauna în
È per integrării
cazul questo che si utilizza
funcţiei sempre l’impianto
de preparare a apei calde solare anche
menajere
peruneori,
şi, integrare la produzione
pentru di acqua în
încălzirea piscinelor calda
timpul sanitaria
verii. e, a
volte, il riscaldamento estivo delle piscine.
Gradul de acoperire anuală exclusiv pentru încălzire poate
La copertura
varia şi 30%, de
între 10 annuale perlail caz
sololariscaldamento
caz. può andare
Randamentul
dal 10 al 30% acestuia seconda tip dedeiinstalaţii,
casi. pornind de la colector,
este de regulădimai
Il rendimento degrabă
questo tipo discăzut
impianti,din cauza perioadelor
a prescindere dal
lungi
collettore, è di norma piuttosto basso per via când
de „supratemperatură” estivală, atunci mari
dei lunghi
cantităţi
periodi di de energie solară estiva
“sovratemperatura” se pierd nefiind nei
dell’impianto utilizate;
quali
randamentul anual se situează în jurul valorii
grandi quantità di energia solare vanno perdute per mancato de 20-30%.
utilizzo; il rendimento annuale si aggira intorno al 20-30%.
Nu există o regulă exactă pentru dimensionarea sistemului
solar utilizat pentru încălzire, fiind mai degrabă vorba
Non esiste
despre una regola
o echilibrare, esatta compromis
printr-un per dimensionare avantajos, il
riscaldamento
între gradul desolare.acoperire termică care se obţine iarna şi
Si tratta piuttosto
necesarul estival de di bilanciare, in un buon
apă caldă menajeră compromesso,
pentru a se evita
la copertura
astfel termica
pierderile ottenibile in inverno con il fabbisogno
inutile.
estivo di acqua sanitaria per evitare sprechi.
Această aplicaţie necesită o precizie sporită a poziţionării;
aceasta din urmă trebuie
Questa applicazione richiedesă fimaggiore
e cât maiprecisione
apropiată nel de
poziţionarea ideală (vezi tabelul
posizionamento che deve essere quanto più vicina cu unghiuri ideale şi
îndepărtări); luarea în considerare a
al posizionamento ideale (vedi tabella angoli ideale e factorilor de corecţie
(tabelul azimut – înclinare) nu mai are sens în acest caz.
scostamenti) e quindi considerare i fattori correttivi (tabella
Totuşi, cunoaşterea zonei climatice rămâne la fel de
azimut-inclinazione) ha poco senso. L’informazione della
importantă.
zona climatica rimane invece importate da conoscere.
Necesarul de energie pentru încălzire depinde, în primul
Il fabbisogno
rând, de categoria di din
energia
care face per parte
riscaldamento dipende
clădirea respectivă,
innanzitutto
pe care o putem dalla categoria
încadra, dell’edificio
în funcţie considerato
de simplitate, che
în categorii
de
possiamo inquadrareşi per
clase energetice edilitare.
semplicità in categorie di classi
energetiche ed edilizie.

53
SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

Grafi cul următor


Il grafico che segue se bazează
si basa pe ipoteza conform
sull’ipotesi căreia
che l’impianto
instalaţia de încălzire este de joasă
di riscaldamento sia a bassa temperatura e tiene temperatură, luând
in
în zona climatică şi
considerazione la zona climatica e la categoria ediliziaa
considerare categoria edilitară
imobilului.
dell’immobile.
Se introduc în grafic suprafaţa în metri pătraţi a locuinţei
Si entraîncălzire)
(pentru nel graficoşicon i metridequadrati
numărul persoane di abitazione
(pentru grad(perdeil
riscaldamento)
acoperire de 50% e con il numero
preparare apădelle persone
caldă (per copertura
menajeră).
acqua sanitaria del 50%).
Cele două valori vor conduce, de regulă, la calcularea a
I duesuprafeţe
două ingressi condurranno
a colectoarelor di destul
normadea diferite
due superfici
(mai mari,di
în cazul încălzirii).
collettori piuttosto diverse (maggiori per il riscaldamento).
Se va alege
Si dovrà o valoare
scegliere de compromis
un valore pentru a asigura,
di compromesso pe de
per garantire,
odaparte,
un lato una copertura adeguata in riscaldamento pe
o acoperire adecvată în cazul încălzirii, evitând e
de
dall’altroparte
altă înregistrarea
evitare unor supratemperaturi
sovratemperatura eccessive in fase excesive
estiva
în
perfaza estivală
eccesso din cauza colectoarelor în exces.
di collettori.
"  .





an



  e

 ²p
m
h/ an






kW e
²p




00


m


4 h/


0 n -1 kW
ea





1 20 600 ² p



ţii -1 h/m
ia 400
 
  
d W
  
Ra aţii
1 0k
R
a   
d i - 1 80
dia
Ra 1600
 
ţii1  
2 0
0-1 ţii
 
R ad 4,0!
iaţi
dia
 

i1 4 0k
*W 
a
00-
16,0 . h/m

²#p/   R
Rad !
0 k* e/ 

iaţi ./m
a0n
Wh 
i1 6 ²#p/e 
00-1 /an0 
8,
00!
k*Wh.
/m


#p/e /
a0n




  Energie medie anuală per




















































































Persoane
'230/' clădire (kWh/m² pe an)



 Clădir
e de

dime
nsiun
 i redu
se





Cl


ăd
ire Clă


de dire

 de
di dim

 m ens

 en iun
siu im

ni edi

 i
m
Suprafaţă locuinţă
51'2(+%+' ar
#$+4#6+0/'  i

Se observă
Si nota chefaptul că situaţiile
le situazioni piùcele mai „echilibrate”
“bilanciate” si hannoexistă
per
în cazul locuinţelor cu efi cienţă energetică ridicată,
abitazioni ad alta efficienza energetica e abitate da locuite
un
de un număr
numero mare dedipersoane
consistente persone proporţional
in proporzionecu suprafaţa
ai metri
2
exprimată
quadrati. în m .

După
Decisistabilirea numărului
i metri quadrati de m2 ai colectorului,
di collettore, capacitatea
il volume dell’accumulo
boilerului solar va trebui să fi e de 40 de litri pentru
solare dovrà essere di 40 litri per ogni metro quadrato fiecare
di
metru pătrat
collettore. de colector.

54
PROIECTARE
PROGETTAZIONE

2.2.5
3.2.5 Dimensionarea
Dimensionamento solare per
sistemelor piscine
solare pentru încălzirea
piscinelor
Il solare termico è normalmente utilizzato per il mantenimento
Energia termică desiderata
della temperatura solară este de obicei
nell’acqua dellautilizată
piscina.pentru
menţinerea temperaturii dorite a apei din piscină.
La messa in temperatura è normalmente delegata all’utilizzo
Reglarea temperaturii se face, de obicei, prin utilizarea
della caldaia.
cazanului.
Le condizioni atmosferiche e le perdite termiche della piscina
Condiţiile atmosferice
verso il terreno şi pierderile
influenzano fortementetermice ale piscinei
il dimensionamento
infl uenţează în mod semnifi cativ dimensionarea,
e per questo motivo, un impianto solare per il riscaldamento motiv
pentru
dell’acqua della piscina, si può dimensionare soltanto din
care o instalaţie solară pentru încălzirea apei in
piscină
manierapoate fi dimensionată numai cu aproximaţie.
approssimata.

În
In linii
lineamari, la baza dimensionării
di massima se afl
ci si indirizza ă suprafaţa
secondo piscinei.
la superficie
Nu poate fi asigurată o anumită valoare constantă
della vasca. Non è possibile garantire una determinata de
temperatură a apei pe mai multe luni.
temperatura dell’acqua, costante per diversi mesi.

Dată fiind relativitatea


Data l’incertezza calcului,
del calcolo nu are
ha poco sens
senso să luăm în
considerare il
considerare factorul de corectare pentru poziţionarea
correttivo per il posizionamento dei collettori (tabella azimut-
colectoarelor (tabelulresta
inclinazione) mentre azimut – înclinare),
importante tenere cunoaşterea
in conto la
zonei climatice
zona climatica. fi ind însă la fel de importantă.

Există
Possiamotrei dividere
tipuri de ilpiscine:
problema in base al tipo di piscina:
-- Piscine acoperite
Piscine coperte con cuprotezione
protecţie termică
termica
-- Piscine în aer liber cu protecţie termică
Piscina all’aperto con protezione termica
-- Piscine în aer liber
Piscina all’aperto fără protecţie
senza protezionetermică
termica

Protecţia
Dove pertermică presupune
protezione ca piscina
termica să fie che
si intende în permanenţă
la vasca
acoperită
sia sempre coperta quando non utilizzata per aevitare
atunci când nu este utilizată, pentru se evita
la
dispersia căldurii rezultată în urma
dispersione dovuta all’evaporazione evaporării.

Valorile
I valori orientative ce vor
indicativi che fi furnizate
verranno fornitisunt valabile
valgono în cazul
nell’ipotesi
în care:
che:
-- Apa
-La temperatura
din piscină are o temperatură
dell’acqua de 24
nella vasca sia°C.
di 24°C.
-- Piscina este izolată şi săpată în terenul
La piscina sia isolata ed incassata a secco respectiv.
nel terreno.

55
SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

  Suprafaţă
/*",#%!%"'+ (mp)

   
  
  
  
  


 
 
  
  

ică
  
  

term
  

 

 

 


cţie

   

   

mi

  


  

prote

te r

  

 


ţie


ec
  
fără

   

rot
  

  

ăp
ă

  
perit




făr




 

rită
esco


 

 

 
pe
 
co
ină d

 

es

  

 
ăd

  
Pisc

  
cin

ică
  
  
Pis

  
m





 ter
  

ţ ie
ec
  

ot
  

pr
 
  
  
cu








it ă
 

er
op
 


ac
 

  
   ă
   in
sc
Pi
  

 
  
  
  
  
  

  
  
  
  
  
  
  
  
  

 

 





 

  
           
              
            
     







 Suprafaţă piscină
/*",#%!%"*%- !%( !),,".. corectă













 


 
 
 

Ra


Ra Ra
di


di dia


aţ ţii
ii 1


  ii 1 12
60



  40 00
-1
0-

  0- 40
18

 
16 0
00


 00 kW
kW
kW


h/

h/ m
h/



m ²p
m

²p e
²p



 an
e
e


an
an






Suprafaţă
/*",#%!%"*%-piscină
!%(

56
PROGETTAZIONE
PROIECTARE

.3
.3 Dimensionamento idraulico adell’
Dimensionarea hidraulică impianto
instalaţiei solare
solare Regimul
- Minori de „debit scăzut”
rendimenti presupune:
dei collettori e quindi dell’impianto
După stabilirea
Una volta definito numero şie tipului
numărului tipo dide colectoare
collettori solare,
solari, il loroa -solare
Debite mai mici în instalaţie
conexiunii acestora,
collegamento, a boilerelor
gli accumuli (şi/sau
termici ( e/oschimbătoare
scambiatori de di -- Consumuri
Minori superficielectrice mai mici
di scambio ale grupului
termico de circulaţie
lato bollitore
căldură),
calore) e precum şi a poziţiei
la loro posizione acestora
nello spazio în spaţiul disponibil,
disponibile, arriva il -- Randamente
Maggiori temperaturemai micimedie dei collettorişi,
ale colectoarelor în consecinţă,
solari
se va dimensiona
momento partea hidraulică.
di dimensionare la parte idraulica. a- instalaţiei
Maggioresolare salto termico ingresso-uscita sul campo
-collettore
Suprafeţe de schimb termic reduse pe partea boilerului
Mai
Nelloexact, în această
specifico, in questasecţiune sunt prezentate
sezione procedurile
si illustreranno delle -- Temperaturi medii mai
Maggiori probabilità chemari ale colectoarelor
il calore possa essere solare
ceduto in
practice
procedure pentru
pratiche a defi perni:definire: -modo
Salt continuo
termic mai ridicat intrare
all’accumulo d’acqua – in
ieşire pe câmpul
condizione de
di bassa
-- Debitul
Portata total
totalealdell’impianto
instalaţiei solare solare colectoare
insolazione
-- Dimensiunea
Dimensione delle conductelor
tubazioniprimaredel primario - Probabilitate ridicată de cedare continuă a căldurii la
-- Pierderile
Perdite di de carico presiune ale instalaţiei
dell’impianto e scelta şi del
selectarea grupului
gruppo pompa nivelul boilerului
In definitiva de apă
il regime în condiţii
di flusso “lowde radiaţie
flow” scăzută.
è raccomandabile
de pompare del vaso di espansione
- Dimensione nelle seguenti condizioni:
- Dimensiunea vasului de expansiune În concluzie,
- Zone a bassa regimul de „debit scăzut” se recomandă a fi
insolazione
3.3.1 Portata totale dell’impianto solare utilizat în următoarele
- Applicazioni condiţii:
prevalentemente invernali (riscaldamento
.3.1
Questo Debitul
valoretotal dipende al instalaţiei
dal numero solare di collettori solari, da -degli
Zoneambienti)
mai puţin însorite
Această
come sono valoare
installati depinde
tra lorode(file
numărul
in seriedeo colectoare
in parallelo),solare,
e più -- Utilizare preponderentă
Applicazioni che richiedonoîn timpul
fluidisezonului recemolto
di processo (încălzirea
caldi
de modul îndalla
in generale care “filosofia”
sunt instalateadottata (rânduri în serie(normal
nell’impianto sau în locuinţelor)
(applicazioni industriali)
flow o lowşi,flow).
paralel) în general, de „filosofia” adoptată în cadrul -- Aplicaţii
Dove la spesacare necesită
elettrica flsia
uide de proces
rilevante cu al
rispetto temperaturi
risparmio
instalaţiei
Le scelte (debit di cuinormal sopra sau scăzut). dalla “sensibilità” del
dipendono ridicate (aplicaţii industriale)
legato all’energia termica raccolta
Alegerile
progettista de mai sus depindededa
termotecnico „sensibilitatea”
un’analisi (non proiectantului
sempre -- Dacă
Dovese si doreşte
voglianoreducerea
limitare i cheltuielilor
costi di impiantola energia electrică
riducendo le
instalaţiei
semplice) de deiîncălzire, precumdelle
costi e benefici şi dediverse
analizasoluzioni.
(nu întotdeauna prin economisirea
superfici di scambio dealenergie
bollitoretermică.
simplă) a costurilor şi beneficiilor aferente diverselor -- În
Dovecazul în care se
il collettore doreşte
abbia limitareacurva
una “buona” costurilor aferente
di rendimento
3.3.1.1 Normal flow o low flow
soluţii. utilizării instalaţiei prin reducerea suprafeţelor de schimb
(tubi a vuoto)
Nel regime “normal flow” il singolo collettore deve essere ale boilerului
.3.1.1 Debitda
attraversato normal
una portatasau debit scăzut
di fluido termovettore di 40-60 - La aplicaţiile care presupun o curbă pozitivă a
În regimul
litri/ora per m „debit
2 normal”, fiecare colector trebuie să fie
di collettore. randamentului colectorului (cu tuburi vidate)
traversat
Nel regime de “lowun debit flow”deil agent
singolo termic solar egal
collettore devecuessere
40-60
litri/oră pe m²da
attraversato deunacolector.
portata di fluido termovettore di 10-15
În regimul
litri/ora per m „debit
2 scăzut”, fiecare colector trebuie să fie
di collettore.
traversat de un debit de agent termic solar egal cu 10-15
litri/oră
Il regime pedim² flussode colector.
“normal flow” comporta:
- Maggiori portate nell’impianto
Regimul
- Maggiorideconsumi „debit normal”elettrici presupune:
del gruppo di circolazione
-- Debite
Maggiori sporite în instalaţie
rendimenti dei collettori e quindi dell’impianto
Consumuri electrice ridicate ale grupului de circulaţie
-solare
-- Randamente
Maggiori superfici mai mari di scambio termico latoşi,
ale colectoarelor în consecinţă,
bollitore
a instalaţiei
- Minori solare medie dei collettori solari
temperature
-- Suprafeţe
Minore salto sporite
termico de ingresso-uscita
schimb termic pe sulpartea
campoboilerului
collettore
-- Temperaturi
Minore probabilità medii mai chemici ale colectoarelor
il calore possa essere solare
ceduto in
Salt continuo
-modo termic mai scăzut intrare
all’accumulo d’acqua – inieşire pe câmpul
condizione de
di bassa
colectoare
insolazione
- Probabilitate scăzută de cedare continuă a căldurii la
nivelul boilerului
In definitiva il regime de di apă în condiţii
flusso “normalde radiaţie
flow” scăzută.
è raccomandabile
nelle seguenti condizioni:
În concluzie,
- Zone ad elevata regimul de „debit normal” se recomandă a fi
insolazione
utilizat în următoarele
- Applicazioni annualicondiţii:
o prevalentemente estive (acqua
Zonesanitaria)
-calda foarte însorite
Aplicaţii anuale
-- Applicazioni che non sau richiedono
cu precădere fluidiestivale
di processo(apătroppo
caldă
menajeră)
caldi (acqua calda sanitaria o piscine)
Aplicaţii
-- Dove noncare nu necesită
sia rilevante fl uide
la spesa de proces
elettrica cu al
rispetto temperaturi
risparmio
ridicate (preparare
legato all’energia termicaapă raccolta
caldă menajeră sau încălzire
piscine)
- Dove si abbiano superfici di scambio al bollitore
În cazul în care consumul
-sufficientemente grandi rispetto de energie
al campo electrică nu este unul
collettori
semnificativ în raport cu economia realizată prin utilizarea
energiei
Il regime termice
di flussoobţinute“low flow” comporta:
-- În cazulportate
Minori în carenell’impianto
suprafeţele de schimb la nivelul boilerului
sunt suficonsumi
- Minori cient de elettrici
mari în del raport cu câmpul
gruppo de colectoare.
di circolazione

5
SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI
.3.1.2 Colectoare legate în serie sau în paralel
3.3.1.2 Collettori in serie o in parallelo .3.2
3.3.2 Dimensiunea
Dimensione delle tubazioni
conductelor
In una filacolectoare
di collettori solari il collegamento in parallelo După
Definita la portata totaletotal
stabilirea debitului şi a celui
e quella aferent tratti
dei singoli fiecărei
di
Un rând de solare legate în paralel presupune: porţiuni a conductei, dimensionarea conductelor dintre
-comporta:
Un salt termic mai mic al DJHQWXOXLWHUPLFVRODUla ieşirea din tubo, il dimensionamento delle tubazioni tra collettore
colectorul solar şi boiler urmează aceleaşi reguli generale
- Minore
MBAR salto termico del fluido termovettore in uscita dalla solare ed accumulo segue le stesse regole generali del
de dimensionare aplicate în cazul instalaţiilor de încălzire.
fila ( L  ORA )
rând dimensionamento
Diametrul nei comuni
fiecărei porţiuni impianti di
de conductă riscaldamento.
având debite diferite
MBAR
-- Pierderi
Minori perdite di carico
de presiune specifiche
mai mici specificedella fila (
rândului ) Il diametro
trebuie alesdiînciascun
baza tratto di tubo con portata
unui compromis diversa
rezonabil, odatădeve
cu
L  ORA
-- Pierderi
Minori perdite di carico
de presiune mai reduse essere scelto
sporirea come compromesso
diametrului conductelordi buon senso. efecte
obţinându-se
-- Debite
Maggiori portate
de apă d’acqua
ridicate Infatti, all’aumentare del diametro delle tubazioni, si hanno
opuse:
-- Temperaturi
Temperature costantide-a
constante lungo la fila
lungul che comportano
rândului care determină 'iminuarea
effetti contrapposti:
pierderilor specifice de presiune (mbar/m)
rendimenti uguali
randamente deicolectoarelor
egale ale collettori 'iminuarea
- Diminuzioneputerii electrice
delle perdite absorbite
di carico de grupul
specifiche de
(mbar/m)
circulaţie
- Diminuzione della potenza elettrica assorbita dal gruppo
'iminuarea
di circolazionevitezei (reducerea zgomotului şi a altor

efecte nedorite)delle velocità (riduzione del rumore e di altri
- Diminuzione
&reşterea dispersiilor termice
effetti indesiderati)
&reşterea costurilor (material conducte şi volum de
- Aumento delle dispersioni termiche
glicol)
- Aumento dei costi (materiale tubazioni e volume di
glicole)
În cazul în care conductele sunt fabricate din fontă, cu

ajutorul următoarei formule aproximative se poate estima
Se le tubazioni
diametrul sono informulă
conductei, rame il care
diametro del tubo può
se bazează essere
pe ipoteza
stimato
că, concaz,
în orice la seguente formula
viteza fluidului dinapprossimata che si basa
interiorul conductelor nu
QRÂND = QCOLECTOR x Număr colectoare (l/oră) depăşeşte
sul presupposto 1 m/s: che, in ogni caso, la velocità del fluido
Q =Q x Numero collettori (l/ora) dentro alle tubazioni non superi 1 m/s:
UnFILArândCOLLETTORE
de colectoare solare legate în serie presupune:
8n salt termic ridicat al agentului termic solar la ieşirea Unde:
Dove:
din rând fila di collettori solari il collegamento in serie Dint-min
Dint-min è il diametro
reprezintă interno
diametrul internminimo
minim
In una MBAR $INT MIN    s 1
3ierderi
comporta:de presiune mai mari specifice rândului L  ORA
( ) del tubo nel
al conductei petratto considerato
porţiunea dorită.
Q è la portata nel tratto considerato
-- Pierderi de presiune mai ridicate
Maggiore salto termico del fluido termovettore in uscita Q reprezintă debitul existent pe
-dalla
Debite MBAR
fila de apă reduse porţiunea dorită.
-- Temperaturi
Maggiori perdite di carico specifiche della fila ( L determină
în creştere de-a lungul rândului care ORA )
randamente reduse ale
- Maggiori perdite di caricocolectoarelor finale
- Minori portate d’acqua
- Temperature crescenti lungo la fila che comportano
rendimenti ridotti dei collettori finali

 

QRÂND = QCOLECTOR x [Număr colectoare] (l/oră)


QFILA=QCOLLETTORE (l/ora)

58
PROIECTARE
PROGETTAZIONE

În
Percazul conductelor
il rame si può din fontă,prendere
anche se poate come
utiliza drept referinţă
riferimento la
tabelul de mai jos, care oferă multiple soluţii pentru
tabella che segue che fornisce soluzioni multiple, data una un
anumit debit.
certa portata.

Dimensiune

Debit

59
SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI
Diametrul va fi ales ţinându-se cont de următoarele - Echilibrarea hidraulică a rândurilor de colectoare
elemente: Această operaţiune este necesară în cazul în care rândurile
l diametro andrà scelto tenendo opportunamente in - Bilanciamento idraulico delle file di collettori
Lungimea totală a conductelor instalaţiei nu sunt legate conform metodei Tickleman.
considerazione quanto segue: Questo passaggio è necessario se le file non sono collegate
Echilibrarea hidraulică a rândurilor de colectoare (dacă În acest sens, se va calcula pierderea de presiune a fiecărui
- La lunghezza totale delle tubazioni dell’impianto secondo Tickleman
sunt legate mai mult de un colector) rând legat în paralel cu celelalte şi se va verifica dacă, în
- Bilanciamento idraulico delle file di collettori (se più di Per far questo si deve calcolare la perdita di carico delle
(fectul glicolului în funcţie de concentraţie (la o baza debitului alocat fiecăruia, rândurile prezintă pierderi
una collegate) singole file in parallelo tra loro e verificare che, in base alla
concentraţie de 40% glicol, pierderile de presiune cresc de presiune cel puţin egale.
- L’effetto del glicole in base alla concentrazione (al 40% le portata assegnata a ciascuna, abbiano perdite di carico
FX20%)
perdite di carico aumentano di un 20%) almeno simili.
Diversele pierderile de presiune concentrate (curbe, În cazul conectării conform metodei Tickleman (schema
- Le perdite di carico concentrate varie (curve, valvole ecc)
supape etc.) A), rândurile sunt în mod automat echilibrate; în schimb,
- Perdite di carico dei collettori Nel collegamento secondo Tickleman (schema A) le file
Pierderi de presiune a colectoarelor circuitul este mai lung, iar conductele sunt în medie mai
- La prevalenza del gruppo di circolazione alla portata di sono automaticamente bilanciate; per contro il circuito è più
Înălţimea de pompare a grupului de circulaţie la debitul mari, fapt ce atrage după sine costuri sporite pentru
progetto impianto lungo e le tubazioni mediamente maggiori. Ciò comporta
de proiectare a instalaţiei realizarea instalaţiei şi punerea acesteia în funcţiune
- Costi di impianto. maggiori spese di realizzazione dell’impianto e di messa il
Costurile instalaţiei (conţinut mai mare de glicol).
funzione (maggiore contenuto di glicole).
Dacă nu se utilizează metoda Tickleman, secţiunile vor fi
Se si utilizzano tubazioni in acciaio inox corrugato, Se non si utilizza il metodo Tickleman le sezioni vanno
Dacă se utilizează conducte din oţel inoxidabil ondulat, modificate în funcţie de debitul fiecărei porţiuni conform
l’applicazione va limitata a portate e distanze minori (piccoli variate in base alla portata dei singoli tratti come descritto
aplicaţia se va limita la debite şi distanţe mici (instalaţii de descrierii (schema B).
e medi impianti) in base alla tabella che segue: (schema B).
dimensiuni mici şi medii) în baza următorului tabel:
Lunghezza semplice
Lungime simplă fino
maximă (m)a (m)
Portata
Debit fino a (l/h)
maxim (l/h) 6 15 20 25
500 ∅ 15 ∅ 15 ∅ 18 ∅ 22
1000 ∅ 18 ∅ 22 ∅ 28 ∅ 28
1500 ∅ 22 ∅ 28 ∅ 28 ∅ 28
2000 ∅ 28 ∅ 28 ∅ 28 ∅ 35
3.3.3 Calcularea pierderilor de presiune şi alegerea
grupului de pompare
3.3.3 Calcolo delle perdite di carico e scelta del gruppo
Calcularea
pompa pierderilor de presiune nu este realizată după
alegerea
Lo step delconductelor,
calcolo delle fiperdite
ind mai degrabă
di carico non oè successivo
operaţiune
simultană cu aceasta, în sensul că din această secţiune
allo step della scelta dei tubi ma è più che altro “interattivo”
poate fi necesară o modifi care a dimensiunilor
con esso; nel senso che da questa sezione può scaturireconductelor
deja stabilite în
una modifica etapa
delle anterioară.
dimensioni dei tubi già scelte nel passo
precedente.
Mai exact, această secţiune descrie două operaţiuni:
Nello specifico lo scopo di questo passaggio è duplice:
-- Alegerea
Scelta delgrupului
gruppo di decircolazione
circulare
În acest sens, se va calcula
Per far questo si deve calcolare porţiunea
il tratto de instalaţie care
dell’impianto con Schema A
prezintă cele mai mari pierderi de presiune şi se va verifi
maggiori perdite di carico e verificare che, alla portata ca
totale
dacă la debitul total proiectat pentru instalaţia
di progetto dell’impianto, il gruppo di circolazione possaîn cauză
grupul de circulaţie
fornire una prevalenza poate furnizao almeno
superiore o înălţime de pompare
uguale a quella
superioară
trovata sau cel puţin egală cu cea calculată.




 

 

Schema B
60
PROIECTARE
PROGETTAZIONE

Valori del
Valorile coefficiente
coefi cientului di
deperdita localizzata
pierdere ξ (reţele
localizatăξ (reti di distribuzione)
de distribuţie)

#%
Diametru ,*' #
intern &, *&' ,-#
conducte #&#
din #' #&' /*%
oţel inoxidabil,  %şi,material
cupru *#$ ($+,#'
plastic  2 % %
#% ,*'
Diametru ,-##&#
conducte #'
din oţel 1 2 
1
Tip de rezistenţă localizată Simbol

Curbă la 90° cu rotunjire mică *  

Curbă la 90° cu rotunjire medie *


 

Curbă la 90° cu rotunjire mare *  

Cot cu rotunjire mică în formă de U *  

cu rotunjire medie în formă de U *


 

cu rotunjire mare formă de U *  

Lărgire

Restrângere

Ramificaţie simplă cu T în unghi drept

Confluenţă simplă cu T în unghi drept

Ramificaţie dublă cu T în unghi drept

Confluenţă dublă cu T în unghi drept

Ramificaţie simplă cu unghi ascuţit (45-60 °C)

Confluenţă simplă cu unghi ascuţit (45-60 °C)

Ramificaţie cu curbe de admisie

Confluenţă cu curbe de admisie

61
SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

Valori del
Valorile coefficiente
coefi cientuluidide
perdita localizzata
pierdere ξ (reţele ded’impianto)
ξ (componenti
localizată distribuţie)

Diametru intern conducte din oţel inoxidabil, cupru şi material plastic ( 




Diametru conducte din oţel  ' ( '


Tip de rezistenţă localizată Simbol

Supapă de interceptare dreaptă 

Supapă de interceptare înclinată 

Opritor cu pasaj de trecere redus 

Opritor cu pasaj de trecere total 

Robinet cu bilă cu trecere redusă 

Robinet cu bilă cu trecere completă 

Supapă fluture 

Supapă cu piedică 

Supapă pentru corp de încălzire tip drept 

Supapă pentru corp de încălzire tip în unghi drept 

Racord drept 

Racord în unghi drept 

Supapă cu patru căi  



Supapă cu trei căi

Trecere prin radiator

Trecere prin cazanul la sol

62
PROIECTARE
PROGETTAZIONE

Tabelul următor
La tabella prezintă
che segue pierderile
fornisce de presiune
le perdite exprimate
di carico in mbar in Colectoarele (chiar şi cele legate în paralel într-un rând)
în mbar, în funcţie de viteza fluidului din conductă şi de
funzione della velocità del fluido nel tubo e del coefficiente contribuie în mod semnificativ la pierderile de presiune şi,
coefi cientul
dimensionale ξdimensional ξ. prin urmare, este extrem de important să nu fie neglijate.
Pierderi de Pierderi de
Producătorul colectorului trebuie să furnizeze curbele de
presiune (mbar) presiune (mbar) pierdere de presiune cu cel puţin două debite de referinţă.
Viteză (m/s) pentru ξ=1 Viteză (m/s) pentru ξ=1
(la 80 °C) (la 80 °C)
Pentru colectorul SYS 2.5 sunt valabile graficele
0,1 0,5 0,56 16 următoare:
0,12 0,7 0,58 17
0,14 1 0,6 18
Pierdere de presiune cu debit volumetric nominal 35 l/h per colector
0,16 1,3 0,62 19   !
 ! 
 
(Fluid: apă la 20 °C)
 
 

  
 


    
 
  "
" 
0,18 1,6 0,64 20 

0,2 2 0,66 22

0,22 2,4 0,68 23
 (mbar)
0,24 2,9 0,7 24 !presiune


0,26 3,3 0,72 26



0,28 3,9 0,74 27
de
Pierdere

0,3 4,5 0,76 29 

0,32 5,1 0,78 30



0,34 5,7 0,8 32
0,36 6,4 0,82 33 
      


0,38 7,2 0,84 35 Număr de
 colectoare
            într-un
     rând
 
   

0,4 7,9 0,86 37


0,42 8,7 0,88 38 Pierdere de presiune cu#"!!!
!" debit volumetric nominal 100 l/h per colector
(Fluid: apă la 20 °C)
  "   

   "  
 
  $
$ 
0,44 9,6 0,9 40


0,46 10 0,92 42 







0,48 11 0,94 44  
 


 (mbar)



0,5 12 0,96 46 



!presiune



0,52 13 0,98 48 



0,54 14 1 50 



de



Pierdere








      



Număr
"    de
 colectoare
     ! !   într-un
      " rând
"    

63
SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

.3.4
3.3.4 Dimensiunea
Dimensione del vaso di
vasului deespansione
expansiune .3.4.1
.3.4.1 Stabilirea
Definire il volume
volumului dell’impianto
instalaţiei
Dimensionarea vasului de
Il dimensionamento del vaso di espansioneexpansiune la instalaţiile solare
negli impianti La fel ca în cazul instalaţiilor
La prima cosa da conoscere, de come
încălzire,
per primul lucru ce
gli impianti di
termice reprezintă un aspect delicat, de
solari termici è un aspetto critico poiché da esso dipendeaceasta depinzând trebuie cunoscut este volumul total al instalaţiei
riscaldamento, è il volume totale dell’impianto solare solare
che
atât
sia ladurata
durataînnel timp
tempocât şi che funcţionarea corespunzătoare
il corretto funzionamento deglia care, dilatându-se
dilatandosi sub acţiunea
per via della temperatura temperaturii ridicate,
dovrà essere va
accolto
instalaţiilor.
impianti stessi. În plus, dimensionarea vasului de expansiune trebui
dal vasodepozitat în vas.
solar
C’ è esteanche destul
da dedirecomplexă şi trebuie să se ţină
che il dimensionamento delcont de
vaso
condiţiile speciale de lucru prezentate
d’espansione solare risulta piuttosto complesso perché mai jos. VA
VA == VK
VK +VWT
+VWT +VKS +VR +VVor
+VKS +VR +VVor
deve tener conto di condizioni di lavoro molto particolari
Unde:
Spre deosebire
illustrate de instalaţiile de încălzire la care puterea
di seguito. Dove:
VA reprezintă volumul de încărcare a instalaţiei
VA è il volume di riempimento dell’impianto
cazanului (care, în ultimă instanţă, poate fi oprită) este pe VK reprezintă volumul câmpurilor de colectoare (colectoare şi racorduri hidraulice)
VK è il volume dei campi di collettori (collettori e raccorderai idraulica)
VWT reprezintă volumul schimbătoarelor de căldură (integrate în boiler sau
deplin controlată,
A differenza degli la instalaţiile
impianti solare, soarele
di riscaldamento nu poate
in cui si ha ilfi VWT è il volume degli scambiatori di calore (interni o esterni all’accumulo)
externe)
controlat, razele acestuia căzând pe colectoare
pieno controllo sulla potenza della caldaia (che al limite può chiar şi VKS reprezintă
VKS è il volume del setsetului
volumul idraulico completo
hidraulic (gruppo
complet pompa
(grupul de epompare
valvolame vario)
şi diversele
VR è il volume delle tubazioni
supape)
atunci când acestea nu mai pot ceda căldura
essere arrestata), negli impianti solari il Sole non è sotto boilerului VR reprezintă volumul din conducte
(deja încălzit
controllo la temperatura
e continua ad incidere maximă de siguranţă).
sui collettori anche quando
O astfel de situaţie are loc
questi non possano più cedere il calore destul de des pe timpul verii
all’accumulo (già Volumele mai sus menţionate sunt disponibile în
I volumi suddetti si trovano nella documentazione tecnica
din
caldocauza zilelor foartemassima
alla temperatura însorite îndicare consumul energetic
sicurezza). documentaţia tehnică a produsului ales.
del prodotto scelto
este
Tale scăzut
situazione (exemplul
è piuttosto tipic frequente
este cel alinunei familii
estate percare
via diîn Pentru
Per i leconductele
tubazioni indin
ramecupru, consultaţi
si può tabelul următor.
fare riferimento alla tabella
luna august se afl ă în vacanţă).
giornate con grande irraggiamento solare e scarso consumo che segue
$JHQWXOWHUPLFVRODUprezent
energetico (tipico esempio è quello în colectoare
della famigliaatinge
che astfel
va in
temperaturi incontrolabile,
villeggiatura ad Agosto). cu mult superioare valorilor tipice
pentru Dimensiunea Conţinutul specific (l/m)
Il fluidoinstalaţiile
termovettore de încălzire,
presente nei putându-se
collettori transforma
arriva cosi în a
vapori
temperature non controllabili che sono ben al expansiune
sau nu; sub acest aspect, rolul vasului de disopra dei 15 x 1 0,13
devine extrem
valori tipici per de important.
gli impianti di riscaldamento e può diventare 18 x 1 0,20
Temperaturile
vapore oppure no; sus
mai è quimenţionate
che il vasoau, în orice caz,gioca
d’espansione o limită
un 22 x 1 0,31
superioară egală
ruolo molto particolare. cu temperatura de stagnare în colector,
aceasta reprezentând 28 x 1,5 0,49
Le suddette temperatureuna hannodintre datele esenţiale
comunque furnizate
un limite superiore
de producător; de obicei, această valoare
pari alla temperatura di stagnazione del collettore che este cuprinsă
è un 35 x 1,5 0,80
între 130 şi 200 °C în funcţie de calitatea
dato fondamentale fornito dal costruttore; tipicamente izolaţiei şi deètipul
un 42 x 1,5 1,20
clădirii.
valore compreso tra 130 e 200 °C a seconda della qualità 54 x 2 1,96
La temperatura
d’isolamento e delladetipologia
stagnare, panoul solar degajă în
costruttiva).
atmosferă aceeaşi putere termică
Alla temperatura di stagnazione il pannello pe care o primeşte
rovente disperdede
la soare.
in aria esterna la stessa potenza termica che gli arriva dal
Sole.



64
PROIECTARE
PROGETTAZIONE

.3.4.2
3.3.4.2 Base
Baza didecalcolo delavaso
calcul d’espansione
dimensiunii vasului de .3.4.3
3.3.4.3 Metoda
Metodo 1 1
expansiune
Nell’ipotesi che manometro, valvola di sicurezza e vaso di Reprezintă
È il metodometoda tradiţională
tradizionale care respectă
che segue la normanormaUNI ENVUNI
În cazul în care
espansione manometrul,
siano supapa
montati vicini (o comunque alla şistessa
de siguranţă vasul ENV 12977-1 şi care conduce la obţinerea
12977-1 e che porta a grandi volumi calcolati per il vasounor volume
de expansiune sunt montate aproape unul de celălalt (sau mari calculate pentru vasul de expansiune.
altezza idrostatica dell’impianto), le formule per il calcolo del d’espansione.
cel puţin la aceeaşi înălţime hidrostatică a instalaţiei), Această metodăsisebasabazează pe che:
faptul că:
volume del folosite
formulele vaso di espansione è la seguente:
la calcularea volumului vasului de Questo metodo sul fatto
Vasul poate compensa dilataţiile
- Il vaso possa compensare le dilatazioni termice ale fluidului
termiche din
del fluido
expansiune sunt următoarele:
instalaţie
dell’impianto
  – 063  Vasul
6. -).  65 v - Il vasopoate
possa susţine, fără
accogliere, a fisostanziale
senza necesară incremento
o creşteredi
  – 063 0 substanţială
pressione sull’impianto, tutto il contenuto liquido dellichid
a presiunii din instalaţie, tot conţinutul campo al
câmpului de colectoare atunci când condensul
collettori quando il vapore che si crea per sovratemperaturaformat din
cauza temperaturii excesive goleşte colectoarele.
li svuota.
0   – ( )$2   Cu alte cuvinte, vasul de expansiune nu contrastare,
trebuie să
In altre parole il vaso di espansione non deve
contrasteze, prin creşterea presiunii, apariţia
attraverso un aumento di pressione, la vaporizzazione nei condensului
în colectoare
collettori (che (care ar avea
avverrebbe valoarea
intorno aproximativă
ai 120 °C) de
06   – ( )$2   120 °C).
Unde:
Dove:
VN, MIN reprezintă volumul minim al vasul de expansiune (l)
VN,MIN
VU è il volume
reprezintă volumulminimo chetrebuie
util care deve avere il vaso
calculat (l) di espansione (l)
VU reprezintă
PVS è il volumepresiunea
utile da calcolare
supapei (l)
de siguranţă (de obicei, 5 bar)
P0
PVS reprezintă presiunea
è la pressione de valvola
della umplere di la rece a instalaţiei
sicurezza (bar)
(di solito 6 bar)
HIDR
P0 èreprezintă
la pressione diferenţa de înălţime
di riempimento dintre
a freddo colectoarele
dell’impianto aflate în vârf şi vasul de
(bar)
la bazăè (m)
HIDR la differenza di altezza tra collettori in cima e vaso in basso (m)
PV reprezintă presiune
è la pressione de pre-încărcare
di precarica dell’aria nelcuvaso
aer diîn espansione
vasul de expansiune
(bar) (bar)

Pentru
Esistono calcularea volumului
due criteri util VUdel
per il calcolo există două
volume criterii
utile VU care
che
conduc la rezultate destul de diferite; prin urmare,
conducono a risultati piuttosto differenti; di conseguenza, volumul
nominal al vasului
molto differente sarànecesar
anche ilvavolume
fi, de nominale
asemenea, del foarte
vaso
diferit.
necessario.
Prima
Il primometodă
metodo are
portaca efect alegerea
a dimensionare vasiunor vase de
di espansione
expansiune cu dimensiuni medii spre mari,
piuttosto grandi, il secondo metodo conduce alla scelta a doua dila Transformarea lichidului în vapori protejează instalaţia şi
alegerea de vase cu dimensiuni
vasi di dimensioni contenute. reduse. componentele acesteia de excesele de temperatură şi de
Tale vaporizzazione
presiune; protegge
acelaşi lichid antigell’impianto
durează maie i suoi componenti
mult, deoarece
da eccessi
singura di temperatura
cantitate solicitată termice di
estepressione;
cea foarte lo stesso
mică care
liquido
se antigeloîndura
transformă vaporidi înpiù poiché colectorului.
interiorul l’unica parte stressata
termicamente
Formarea è quella piccolissima
condensului cauzează,che finisce
însă, şi in
o vapore
blocarenela
collettore. care poate dura o perioadă lungă de timp, fapt
instalaţiei
La vaporizzazione
care però comporta
determină instabilitatea instalaţieianche un blocco
şi producerea de
dell’impianto
zgomote che può
în fazele durarepornirii.
ulterioare per molto tempo e lo rende
rumoroso e instabile nelle fasi successive di riavvio.
Cu ajutorul acestei metode se calculează:
Sulla base di questo metodo si calcola:

65  6#  – 6!

65
PROIECTARE
PROGETTAZIONE

2.3.4.4
3.3.4.4 Metodo
Metoda 2 2
Reprezintă metoda
È un metodo innovativo modernă
sostenuto susţinută
da diversideprofessionisti
mai mulţi
profesionişti în tehnica de încălzire, o metodă
termotecnici d’avanguardia che porta a dimensioni contenute avangardistă
care conduce
per il vaso la alegerea unor dimensiuni reduse ale
d’espansione.
vasului de expansiune.
Questo metodo si basa sul fatto che:
Această metodă
- Il vaso possa se compensare
bazează pe faptul că:
le dilatazioni termiche del
Vasul poate compensa
fluido dell’impianto dilataţiile termice ale fluidului din
instalaţie
- Il vaso impedisca la vaporizzazione del liquido nel
- Vasul
campo împiedică
collettori,condensarea
anche alla loro lichidului
temperaturaîn câmpul
massima de
colectoare, chiar şi atunci când acestea
di stagnazione, generando in essi un incremento di din urmă ating
temperatura maximă de stagnare, generându-se o
pressione adeguato.
creştere adecvată
- I collettori utilizzatia presiunii
abbiano temperature di stagnazione
- Colectoarele
non superiori a 150 se
utilizate °C,afl ă la temperaturi
temperatura soprade la stagnare
quale la
care
pressione necessaria a impedire la formazionepresiunea
nu depăşesc 150 °C, valoare peste care di vapore
necesară pentru eccessiva
diventa davvero a împiedica (benformarea
sopra 6 bar) de condens
come si
devine
vede anche dalla tabella del vapor saturo. mult 6 bar)
cu adevărat foarte mare (depăşind cu
In după cum seil observă
altre parole şi din tabelulècu
vaso di espansione vaporiiabbastanza
piccolo saturaţi.
Cu alte cuvinte, vasul de expansiune
da creare subito forti incrementi di pressione nel circuitoeste sufi cient de a
mic pentru a genera instantaneu creşteri
fronte delle dilatazioni termiche; la pressione sui collettori semnifi cative
si
de presiune
mantiene cosiîncostantemente
circuit atunci când sopraau allaloc dilataţii di
pressione termice;
vapor
presiunea din colectoare se menţine
saturo ad ogni data temperatura raggiunta del campo. astfel constantă,
peste presiunea vaporilor saturaţi la fiecare valoare de
temperatură atinsănon
Il fatto che il fluido de vaporizzi
câmp. mai garantisce una grande
costanza di funzionamento del sistema senza “interruzioni
Faptul că flné
del servizio” uidul nu se
“riprese vaporizează niciodată asigură
difficoltose”.
o
Per contro tutti i componentifuncţionare
constanţă ridicată de dell’impiantoapotranno
sistemului fără
lavorare
„întreruperi de funcţionare” şi fără
anche a temperature prossime ai 150 °C e pressioni„reporniri difi cile”.
Mai mult, toate
prossime componentele instalaţiei vor putea funcţiona
ai 6 bar.
şi
Questo sistema, apropiate
la temperaturi comportando valorii de 150
stress °C, precum
termici e meccanici şi la
presiuni apropriate de 6 bar.
consistenti, richiede molta attenzione alla qualità
Acest sistem, fiind adottati,
dei componenti supus la oalsolicitare
glicole, termică şi mecanică
alla realizzazione
considerabile, necesită multă atenţie
dell’impianto e alla sua messa in funzione; ad esempio în ceea ce priveşte un
calitatea componentelor utilizate, a
piccolo calo della pressione a freddo vanificherebbe glicolului, în ceeatuttoce
e
priveşte
quindi è ancherealizarea instalaţiei
necessario şi punerea
installare un sistemaîn funcţiune
di allarmea
acesteia;
collegato al demanometro.
exemplu, o mică scădere de presiune la rece
bloca instalaţia, fiind prin urmare necesară instalarea unui
sistem
Sulla base de alarmă
di questo conectat
metodolasimanometru.
calcola:

65 ajutorul
Cu   acestei
– 6! metode se calculează:
V
Che=0,090 x VA
U vale nel caso più estremo di stagnazione del pannello
a 150 °C
Valabil în cazul extrem de stagnare a panoului la 150 °C.
A seguire riportiamo una tabella di riferimento per il
Vă prezentăm în continuare
dimensionamento un tabel
secondo questo de referinţă
metodo al variarepentru
della
dimensionarea în baza acestei metode,
temperatura di stagnazione del campo collettori. la modifi
Comecarea
si
temperaturii de stagnare
vede nella tabella, scomparea câmpului de colectoare.
l’informazione del volume După
del
cum
campo secollettori
observă perché,
din tabel, dispare
appunto, la valoarea volumului
vaporizzazione del
câmpului de colectoare, deoarece tocmai condensarea
liquido contenuto in essi non è contemplata nel metodo 2.
lichidului conţinut în acestea nu este luată în considerare
în cazul utilizării metodei 2.

66
SISTEMESOLARI
SISTEMI SOLARETERMICI

Tabelul de mai jos


Presiune supapă de siguranţă PVS (bar) Temperatură de stagnare câmp colectoare
prezintă valorile presiunii Înălţime Presiune de încărcare Presiune pre-încărcare Dimensiune vas 120 130 140 150
de pre-încărcare, ale
HIDR P0 PV VN Conţinut total maxim admisibil VA
presiunii de umplere
2 0,9 0,6 3 34 30 27 23
la rece şi cele ale
5 57 51 44 39
volumului total admis al
12 137 122 106 93
instalaţiei la modificarea
18 206 183 159 140
tipului de vas ales (3,
25 286 254 221 195
5, 12, 18, 25 şi 50 litri),
50 573 507 441 389
ale înălţimii de pompare
4 1,1 0,8 3 33 29 25 22
şi ale temperaturii de
5 55 49 42 37
stagnare pentru modelul
12 131 116 101 89
de colector utilizat.
18 197 175 152 134
25 274 242 211 186
50 547 485 422 372
6 1,3 1 3 31 28 24 21
5 52 46 40 36
12 125 111 97 85
18 188 166 145 128
25 261 231 201 177
50 522 462 402 355
8 1,5 1,2 3 30 26 23 20
5 50 44 38 34
12 119 106 92 81
18 179 158 138 122
25 248 220 191 169
50 496 440 382 337
10 1,7 1,4 3 28 25 22 19
5 47 42 36 32
12 113 100 87 77
18 170 150 131 115
25 235 209 181 160
50 471 417 363 320
15 2,2 1,9 3 24 22 19 17
5 41 36 31 28
12 98 87 75 66
18 147 130 113 100
25 204 180 157 138
50 407 361 314 277
20 2,7 2,4 3 21 18 16 14
5 34 30 27 23
12 83 73 64 56
18 124 110 95 84
25 172 152 132 117
50 344 304 265 234
25 3,2 2,9 3 17 15 13 11
5 28 25 22 19
12 67 60 52 46
18 101 89 78 69
25 140 124 108 95
50 280 248 216 190
35 4,2 3,9 3 9 8 7 6
5 15 14 12 10
12 37 33 28 25
18 55 49 42 37
25 76 68 59 52
50 153 135 118 104

67
PROIECTARE
PROGETTAZIONE

2.3.4.5
3.3.4.5 Appendice
Anexă pentru perdimensionarea
dimensionamento del vaso
vasului puteţi
Per un consulta
calcolotabelele cu valorile
più accurato vaporilor saturaţi,
dell’espansione precum
termica del
Tabelele prezentate anterior au fost realizate
Le tabelle precedenti sono sviluppate considerando ţinându-se
le şi factorii de corectare pentru amestecul de propilenglicol
fluido termovettore ci si può riferire alle tabelle di vapor
cont de proprietăţile apei neamestecate cu
proprietà dell’acqua non miscelata a glicole. glicol. Tyfocolor
saturo e ai care urmează.
fattori di correzione per la miscela di propilen
Această aproximare este èvalabilă
Questa approssimazione valida pentru concentraţiile de
fino a concentrazioni di glicole Tyfocolor che riportiamo a seguire.
glicol care nu depăşesc 40%.
glicole che non superino il 40%.
Pentru un calcul mai exact al dilatării agentului termic solar,
Temperatura Presiune absolută Presiune înregistrată de Volumul specific al apei
(°C) (bar a) manometru (bar) (dm3/kg)
0 0,006 -0,994 1,0002
20 0,023 -0,977 1,0018
40 0,074 -0,926 1,0087
60 0,199 -0,801 1,0175
80 0,474 -0,526 1,0290
100 1,014 0,014 1,0434
110 1,433 0,433 1,0526
120 1,986 0,986 1,0616
130 2,702 1,702 1,0695
140 3,615 2,615 1,0799
150 4,762 3,762 1,0905
160 6,182 5,182 1,1013
170 7,923 6,923 1,1148
180 10,031 9,031 1,1287
190 12,557 11,557 1,1494
200 15,556 14,556 1,1565
250 39,789 38,789 1,2500
300 85,945 84,945 1,3699

2.3.4.6
3.3.4.6 Rezervorul de protecţie
Cisterna di protezione
Chiar dacă vasele pentru
Anche se i vasi per il solare sono instalaţia solară
certificati dalsunt certificate
costruttore per
de producător în ceea ce priveşte rezistenţa
quanto riguarda la resistenza della membrana a temperature membranei la
temperaturi ridicate, uneori este recomandat
elevate, a volte può essere consigliabile proteggerli dalle să le protejaţi
de solicitările termiche
sollecitazioni termice produse
prodottededalflfluido
uidul solar.
solare.
Situaţiile mai puţin plăcute sunt,
I casi più critici ovviamente sono quelli evident, cele inîncui
careil vasul
vaso
de expansiune este instalat în apropierea
d’espansione è installato vicino al campo collettori. câmpului de
colectoare.
Viene quindi installata una cisterna piena di fluido tra il circuito
Prin urmare,
e il vaso se instalează
d’espansione; essaunabbatte
rezervor perplin cu fluid între
miscelazione le
circuit şi
temperature del fluido proveniente dai collettori e trapentru
vasul de expansiune, aceasta scăzând l’altro
amestec temperaturile
aiuta a compensare fluidului provenit
le microperdite colectoare şi,
de laprimario.
di fluido
în
L’ istallazione della cisterna è poco utile nei piccoli de
plus, ajută la compensarea pierderilor minime fluid
e medi
primar.
impianti domestici mentre nei grandi impianti diventa un
Instalarea rezervorului nu se dovedeşte foarte utilă la
elemento consigliabile.
instalaţiile de dimensiuni mici şi medii; în schimb, în cazul
instalaţiilor de mari dimensiuni acesta devine un element
pe care vi-l recomandăm.

68

Valuta