Ministerul Protocol 1

Protocol clinic naţional „Psoriazis”, Chişinău, 2009
MINISTERUL МИНИСТЕРСТВО
SĂNĂTĂŢII ЗДРАВООХРАНЕНИЯ
AL REPUBLICII MOLDOVA РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА
PSORIAZIS
Protocol clinic naţional
Chişinău
Iulie 2009
CUPRINS
Abrevierile folosite în document.....................................................................................................................................3
PREFAŢĂ.............................................................................................................................................................................3
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ..........................................................................................................................................3
A.1. Diagnosticul...............................................................................................................................................................3
A.2. Codul bolii (L 43)......................................................................................................................................................3
A.3. Utilizatorii..................................................................................................................................................................3
A.4. Scopurile protocolului................................................................................................................................................3
A.5. Data elaborării protocolului.......................................................................................................................................4
A.6. Data revizuirii următoare...........................................................................................................................................4
A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor ce au participat la elaborarea protocolului..............4
A.8. Definiţiile folosite în document.................................................................................................................................5
A.9. Informaţie epidemiologică.........................................................................................................................................5
B. PARTEA GENERALĂ...................................................................................................................................................6
B.1. Nivelul instituţiilor de asistenţă medicală primară.....................................................................................................6
B.2. Nivelul consultativ specializat (dermatolog - nivel raional şi municipal/dermatolog - republican).........................7
B.3. Nivelul de staţionar....................................................................................................................................................9
C.1. ALGORITMI DE CONDUITĂ.................................................................................................................................11

C 1.1. Algoritmul diagnostic în psoriazis........................................................................................................................11
C 1.2. Algoritmul de tratament al psoriazisului..............................................................................................................12
C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR..............................................................13

C.2.1. Clasificarea............................................................................................................................................................13
C.2.2. Factorii de risc.......................................................................................................................................................13
C.2.3. Profilaxia...............................................................................................................................................................13
C.2.3.1. Profilaxia primară.........................................................................................................................................13
C.2.3.2. Profilaxia secundară.....................................................................................................................................13
C.2.4. Screening-ul..........................................................................................................................................................14
C.2.5. Conduita pacientului cu psoriazis.........................................................................................................................14
C.2.5.1.Anamneza.......................................................................................................................................................14
C.2.5.2.Examenul fizic (datele obiective)...................................................................................................................15
C.2.5.3.Investigaţii paraclinice...................................................................................................................................15
C.2.5.4. Diagnosticul diferenţial.................................................................................................................................16
C.2.5.5. Criterii de spitalizare....................................................................................................................................17
C.2.5.6. Tratamentul...................................................................................................................................................17
C.2.5.7. Evoluţia şi prognosticul.................................................................................................................................17
C.2.5.8. Supravegherea pacienţilor............................................................................................................................17
C.2.6. Stările de urgenţă...................................................................................................................................................18
C.2.7. Complicaţiile.........................................................................................................................................................18
D. RESURSE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR

PROTOCOLULUI.............................................................................................................................................................19
D.1. Instituţiile de AMP...................................................................................................................................................19
D.2. Secţiile şi instituţiile consultativ-diagnostice...........................................................................................................19
D.3. Secţiile de profil general ale spitalelor raionale, municipale...................................................................................20
D.4. Clinica dermatologică, IMSP DDVR......................................................................................................................20
E. INDICATORI DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PROTOCOLULUI................................................22
ANEXE................................................................................................................................................................................23
Anexa 1 Ghidul pentru pacientul cu psoriazis.................................................................................................................23
Anexa 2. Recomandări pentru implimentare în conduita pacienţilor cu psoriazis.........................................................25
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................................................26
2
Protocol clinic naţional „Psoriazis”, Chişinău 2009
Abrevierile folosite în document

Ps Psoriazis
AP artrita psoriazică
FR Factor reumatoid
GCS Glucocorticosteroizi
GCST glucocorticosteroizi topici
PASI
UVB raze ultraviolete B (cu lungimea de unda 290-320 nm)
UVA raze ultraviolete A (cu lungimea de unda 330-400 nm)
PUVA terapie cu 8-methoxypsirolen + fototerapie UVA
IMSP DDVR Instituția medico-sanitară publică, Dispensarul dermato-
venerologic Republican
PREFAŢĂ
Acest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al RM, constituit
din reprezentanţii Catedrei Dermatovenerologiei a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie
„Nicolae Testemiţanu” în colaborare cu programul preliminar de Ţară al „Fondului Provocările
Mileniului” pentru Buna Guvernare, finanţat de Guvernul SUA prin Corporaţia „Millenium
Challenge Corporation” şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare
Internaţională.
Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind
psoriazisul şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale, în baza posibilităţilor
reale ale fiecărei instituţii în anul curent. La recomandarea MS pentru monitorizarea protocoalelor
instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional.
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ
A.1. Diagnosticul: Psoriazis

Exemple de diagnostic clinic:
1. Psoriazis vulgar, forma diseminată în plăci, stadiul de avansare
2. Psoriazis vulgar, forma circumscrisă a scalpului, stadiul stașionar
3. Eritrodermie psoriazică
4. Artrita psoriazică
5. Psoriazis pustulos generalizat Zumbuhcs
6. Psoriazis pustulos palmo-plantar Barber
A.2. Codul bolii (Codul după CIM: L 40- L 40.8)
A.3. Utilizatorii:
 oficiile medicilor de familie (medici de familie şi asistentele medicilor de familie)
 centrele de sănătate (medici de familie şi asistentele medicilor de familie)
 centrele medicilor de familie (medici de familie şi asistentele medicilor de familie)
 centrele consultative raionale (medici dermatologi, medici reumatologi)
 asociaţiile medicale teritoriale (medici dermatologi, medici de familie, medici reumatologi)
3
 secţiile de dermatologie ale spitalelor raionale, municipale şi republicane (medici dermatologi,

medici reumatologi, medici boli interne)
 Clinica Dermatologică, IMSP DDVR (medici dermatologi)
Notă: Protocolul la necesitate poate fi utilizat şi de alţi specialişti
A.4. Scopurile protocolului:

1. A spori diagnosticul psoriazisului.prin îmbunătățirea calității examinărilor clinice și paraclinice
2. A spori numarul de pacienti, la care psoriazisul este controlat adecvat în conditiile de
ambulatoriu
3. A spori numărul persoanelor din grupul de risc pentru dezvoltarea Ps care beneficiază de
tratamentul profilactic cu scopul prevenirii recidivelor
4. A actualiza tratamentul psoriazisului.
A.5. Data elaborării protocolului: ..... 2009
A.6. Data revizuirii următoare: .... 2010
A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor ce au

participat la elaborarea protocolului:
Numele
Funcţia
Protocolul a fost discutat aprobat şi contrasemnat:

Denumirea Numele şi semnătura
Catedra Dermatovenerologie
USMF „Nicolae Testemiţanu”
Asociaţia „Dermato-Cosmed” din
RM
Comisia ştiinţifico-metodică de
profil „Dermatovenerologie”
Agenţia Medicamentului
Consiliul de experţi al Ministerului
Sănătăţii
Consiliul Naţional de Evaluare şi
Acreditare în Sănătate
Compania Naţională de Asigurări
în Medicină
4
A.8. Definiţiile folosite în document
Psoriazisul este o afecţiune cutanată inflamatorie şi proliferativă multifactorială, genetic determinată

cu transmisie poligenică și penetraţie variabilă. Se caracterizează prin prezenţa de papule şi plăci
bine delimitate acoperite de scuame groase, lamelare, stratificate, sidefii, localizate electiv pe zonele
de extensie ale membrelor şi pe pielea scalpului. Are o durată variabilă de evoluţie cu perioade de
latenţă şi puseuri eruptive succesive toată viaţa, care prezintă numeroase forme clinice și variante
morfologice.
Recomandat – nu poartă un caracter obligatoriu. Decizia va fi luată de medic pentru fiecare caz
individual.
A.9. Informaţie epidemiologică

Psoriazisul este o maladie relativ frecventă, cu incidența de 1-2% din toată populația globului
și aproximativ 5-6% din totalul bolilor de piele [ ]. Afectează în mod egal ambele sexe, având
incidenţă mai crescută la persoanele între 30-60 ani. [ ]. Cu cât debutul este mai precoce, cu atât
importanţa factorilor genetici este mai mare. Şansa că un copil să dezvolte un psoriazis este aceea a
populaţiei generale (circa 1-2 %) dacă părinţii sunt sănătoşi, creşte la 20% dacă un părinte are boala
şi la 65% dacă ambii părinţi prezintă această boală.
În 7-15 % din cazuri sunt afectate articulațiile. Modificările unghiale se întâlnesc la circa 50%
din bolnavi.
5
B. PARTEA GENERALĂ
B.1. Nivelul instituţiilor de asistenţă medicală primară

Descriere Motivele Paşii
1. Profilaxia
1.1. Profilaxia primară  Aprecierea  Consult specializat în cazul
probabilităţii apariţiei Ps la planificării familiei
urmaşi  Identificarea precoce a
 Tentativa prevenirii grupelor de risc
apariţiei Ps la persoane din  Propagarea unui mod de
grupul de risc viață sănătos în rândul
persoanelor din grupul de
risc pentru evitarea sau
minimalizarea acţiunii
factorilor “trigger” (caseta
2)
Obligatoriu:
1.2. Profilaxia secundară  Micsorarea numărului de  Monitoriazarea
exacerbari a Ps medicală activă a
 Maximalizarea longitivită- bolnavilor de Ps (ordin
ții remisiunilor Nr.503 al MS din
 Prevenirea formelor grave 27.12.08.)
de Ps  Propagarea unui mod
de viață sănătos în rândul
persoanelor bolnave de Ps
pentru evitarea sau
2)
 Prescrierea tratamentului
profilactic
1.3. Screening-ul  Depistarea precoce a  Examinarea medicală

cazurilor noi de Ps profilactică a populației
(ordin nr. 504 al MS din
25.12.08
 Monitoriazarea
periodică a persoanelor cu
antecedente heredo-
colaterare
 Monitorizarea
periodică a persoanelor cu
antecedente clinice
suspicioase
6
2. Diagnostic
2.1. Suspectarea  Manifestări clinice Obligator:
diagnosticului de Ps cutanate suspecte  Anamneza (casetele
 Manifestări articulare  Examen fizic (caseta
suspecte  Diagnostic diferenţiat
(caseta
 Examen paraclinic (caseta
2.2.Deciderea consultului Confirmarea diagnosticului de  Recomandarea consultaţiei

specialistului Ps specialistului dermatolog
şi/sau reumatolog (în caz
de afectarea articulaţiilor)
pentru a stabili diagnosticul
3. Tratamentul
3.1. Tratamentul Modificarea stilului de viata, 
Asistenta educationala a
nemedicamentos permite evitarea acutizărilor şi
bolnavului si a familiei
menţinerea controlului Ps acestuia (caseta )
 Controlul mediului
(anex).
3.2. Tratamentul  Micsorarea numărului de  Se face de dermatolog
medicamentos exacerbari a Ps şi/sau reumatolog (în caz
 Maximalizarea longitivită- de artrită) (caseta)
ții remisiunilor  aplicarea tratamentului
profilactic
 recuperarea bolnavilor
4. Supravegherea  Prevenirea evoluției Obligatoriu:
nefavorabile a Ps  Dispensarizarea (luarea la
evidență) a bolnavilor de
Ps cu efectuarea
controlului medical
periodic, cel puțin o dată
pe an
 Supravegherea medicală
activă (ordin Nr.503 al MS
din 27.12.08.)
B.2. Nivelul consultativ specializat

(dermatolog - nivel raional, municipal, republican)
1. Profilaxia
1.1. Profilaxia primară  Aprecierea probabilităţii  Consult specializat în
apariţiei Ps la urmaşi cazul planificării familiei
 Tentativa prevenirii  Identificarea precoce a
7
apariţiei Ps la persoane din grupelor de risc

grupul de risc  Propagarea unui mod de
viață sănătos în rândul
persoanelor din grupul de
risc pentru evitarea sau
2)
1.2. Profilaxia secundară Obligatoriu:

 Micsorarea numărului de  Dispensarizarea (luarea
exacerbari a Ps la evidență) a bolnavilor cu
 Maximalizarea longitivită- Ps
ții remisiunilor  Monitoriazarea
 Prevenirea formelor grave medicală activă a
de Ps bolnavilor de Ps (ordin
 Aprecierea capacității Nr.503 al MS din
vitale de muncă cu 27.12.08.)
acordarea ulterioară a  Propagarea unui mod
gradului de invaliditate de viață sănătos în rândul
(dacă este cazul) persoanelor bolnave de Ps
pentru evitarea sau
2)
 Terapia adecvata şi
complexa a recurențelor
(casetele)
 Prescrierea tratamentului
profilactic
 Tratament balneo-sanatorial
pe litoral (cu excepţia
formei actinice)
1.3. Screening-ul  Depistarea precoce a Consultul medicului dermato-

cazurilor noi de Ps log sau reumatolog în cadrul:
 Comisiei medicale de
recrutare
 Comisiei medicale prof-
patologice la diferite
întreprinderi
 Alte comisii medicale
specializate
2. Diagnostic
8
2.1. Confirmarea  Anamneza permite sus- Obligatoriu:

diagnosticului de Ps pectarea Ps la persoanele  Anamneza (casetele 8, 9)
cu antecedente heredo-  Examen fizic (casetele 10,
colaterale şi antecedente ...)
clinice suspicioase.  Diagnostic diferential
 Statutul dermatologic evi- (caseta 13)
denţiază prezenţa manifes-  Examen imagistic
tărilor clinice tipice. radiologic al artculaţiilor
 Examenul cutanat în caz de artrită (caseta..)
histopatologic patognomo-  Investigaţiile paraclinice
nic confirmă datele (caseta 11)
obiective.  Hemoleucograma,
 Examenul imagistic şi VSH
paraclinic al articulaţiilor  Sunarul urinei
afectate permite diferenţie-  Testele biochimice:
rea artritei psorizice de alte probele funcţionale ale
artrite ficatului, glicemia,
proteina C-reactiva (în
caz de artrită),
 Testarea FR (în caz de
artrită): latex-test
şi/sau reacţia Waaler-
Rose
 Examenarea scuamelor
la fungi
 RMP la sifilis
 Evaluarea severitatii
bolii (casetele;
tabelele )..
Recomandat:
 Investigaţii suplimentare
speciale:
 examen histopatologic
al pielii (caseta 11)
indicate de medic
dermatolog
 ecografia articulară,
tomografia articulară,
scintigrafia articulară
indicate de medic
reumatolog
 Ecografia abdominală
 Testul HIV
 Investigaţiile pentru
determinarea factorilor
predispozanţi de Ps
(împreună cu medicii
specialişti: stomatolog,
9
psihoneurolog, ORL-ist,
internist, endoscopist, etc.)
2.2. Deciderea consultului  Recomandarea

specialistului şi/sau spitalizării consultaţiei specialistului
dermatolog-consultant sau
reumatolog-consultant
(profesor) pentru pacienţii
cu dificultăţi în diagnostic
sau tratament
 Consultaţia altor specia-
lişti la necesitate.
 Evaluarea criteriilor de
spitalizare (caseta 14)
3. Tratamentul
3.1. Tratamentul  Modificarea stilului de  Asistenta educationala a
nemedicamentos viata, permite evitarea bolnavului si a familiei
acutizărilor şi mentinerea acestuia (caseta )
controlului Ps  Controlul mediului
(anex).
3.2. Tratamentul  Tratamentul Ps trebuie să Obligator
medicamentos ţină cont, în primul rând, topic:
de aspectul evolutiv al  Glucocorticoizi topici de
bolii cu evitarea medicaţiei potenţă moderată;
agresive neargumentate,  În stadiul de avansare –
prevenind atât reacţii preparate keratolitice,
adverse importante, cât şi emoliente
agravarea procesului  În stadiul de
patologic stare/regresie-preparate
 Terapia depinde de forma keratoplastice în
clinică, stadiul evolutiv, concentraţii crescânde
gradul de extindere al general:
erupţiilor, gradul de  antihistaminice;
afectare a articulaţiilor, de  hiposensibilizante
vârsta şi sexul pacientului,  vitamine
posibilităţile financiare şi 
preferinţele pacientului.  antidepresive, anxiolitice,
 Scopul tratamentului sedative (la necesitate)
constă în rezorbţia totală  RUV- totală
sau parţială a erupţiilor

cutanate şi diminuarea sau
 PUVA-terapie (2-3 şe-
dispariţia semnelor clinice
dinţe/săptămână până la
a artritei.
remisune);
 Este importantă investiga-
 medicaţia simptomatică
rea şi corecţia eventuală a
(caseta 15)
patologiei asociate [ ....]
10
B.3. Nivelul de staţionar

1. Spitalizarea  Stabilirea  Spitalizarea în sectiile
diagnosticului cert în cazuri terapie a spitalelor raionale
dubioase  Spitalizarea în sectiile
 Pacienţi cu forme dermatologie municipale si
exudative (grave) de republicane.
psoriazis
 Pacienţi cu evoluţie Criteriile de spitalizare
progresivă a bolii fără (caseta 11).
raspuns adecvat la
tratamentul ambulator
administrat.
 Pacienţi în etate cu
patologii concomitente
grave asociate cu Ps
 Evaluarea strategiilor
noi de tratament.
2. Diagnostic
2.1. Confirmarea  Anamneza permite sus- Obligatoriu:
diagnosticului de Ps pectarea Ps la persoanele  Anamneza (casetele 8, 9)
cu antecedente heredo-  Examenul fizic (casetele
colaterale şi antecedente 10, ....)
clinice suspicioase.  Examenul radiologic al
 Statutul dermatologic evi- artculaţiilor în caz de
denţiază prezenţa manifes- artrită (caseta)
tărilor clinice tipice.  Investigaţiile paraclinice
 Examenul cutanat (caseta 11)
histopatologic patognomo-  Hemoleucograma,
nic confirmă datele VSH
obiective.  Sunarul urinei
 Examenul imagistic şi  Testele biochimice:
paraclinic al articulaţiilor probele funcţionale ale
afectate permite diferenţie- ficatului, glicemia,
rea artritei psorizice de alte proteina C-reactiva (în
artrite [ ....] caz de artrită), ureea,
creatinina.
 Aprecierea FR (în caz
de artrită): latex-test
şi/sau reacţia Vaaler-
Rose
 RMP la sifilis
 Diagnosticul diferenţial
11
(caseta 13)
 Evaluarea severitaţii
bolii (casetele;
tabelele )..
Recomandat:
 Investigaţii suplimentare
speciale:
 examen histopatologic
al pielii (caseta 11) indicat
de medic dermatolog
 ecografia articulară,
tomografia articulară,
scintigrafia articulară
indicate de medic
reumatolog
 Ecografia abdominală
 Testul HIV
 Investigaţiile pentru
determinarea factorilor
predispozanţi de Ps
(împreună cu medicii
specialişti: stomatolog,
psihoneurolog, ORL-ist,
internist, endoscopist, etc.)
3. Tratamentul
3.1. Tratamentul  Tratamentul Ps trebuie să Topic :
medicamentos ţină cont, în primul rând,  Glucocorticoizi topici de
de aspectul evolutiv al potenţă moderată;
bolii şi să nu prevadă  În stadiul de avansare –
medicaţii agresive, cu preparate keratolitice,
reacţii adverse importante. emoliente.
 Terapia depinde de forma  În stadiul de
clinică, stadiul evolutiv, stare/regresie-preparate
gradul de afectare a keratoplastice în
articulaţiilor, de vârsta şi concentraţii crescânde.
sexul pacientului.
 Se iau în vedere o General:
eventuală sarcină la femei  ;
(în caz de administrarea  asociată cu antihista-
retinoizilor aromatici) şi minice;
contraindicaţiile prevăzute  antidepresive, anxiolitice,
de patologia asociată sedative (la necessitate)
 Scopul tratamentului  ;
constă în rezorbţia totală  în cazuri grave
sau parţială a erupţiilor (citostatice)– metotrexat
cutanate şi diminuarea sau (15 mg/sapt), ciclosporina
dispariţia semnelor clinice A;
a artritei.  retinoizi aromatici în
12
 Este importantă investiga- forme rebele – acitretin

rea şi corecţia eventuală a 0,3 mg/kg/corp/zi, 2 luni;
patologiei asociate [ ....]  PUVA – terapie ( 2 – 3
şedinţe/săptămână până la
remisune);
 medicaţia simptomatică.
(caseta 15)
C.1. ALGORITMI DE CONDUITĂ
C 1.1. Algoritmul diagnostic în Ps

I. Suspectarea Ps
 Prezentă leziunilor cutanare de tip papulos, ovalare sau rotunde, de diferite dimensiuni, de
culoare roză, acoperite de scuame albe, care frecvent confluează în plăci şi placarde
 Apăriţia frecventă a erupţiilor în locul injuriilor mecanice (fenomenul Köbner).
 Localizarea leziunilor pe scalp, feţele de extensie ale membrelor, regiunea lombo-sacrală.
 Afectarea articulaţiilor
 Afectarea unghiilor
 Prezenţa antecedentelor heredo-colaterale
 Evoluţie cronică, recidivantă
 Recăderi mai frecvente în perioada rece a anului
II. Confirmarea Ps
 Triada psoriazică pozitivă la raclajul metodic Brocq
 Pata de spermaţet
 Filmul terminal
 Hemoragie punctiformă (semnul Auspitz)
 Examen histopatologic (imaginea histologică tipică):
 Paraceratoza accentuată,
 Scăderea sau absenţa stratului granulos
 Acantoză
 Microabcesele Munro - Sabouraud
 Pustule spongioziforme Kogoj-Lapierre (ps. pustulos)
 Papilomatoză
 Infiltrat inflamator perivascular
 Examen radiologic al articulaţiilor
 Demineralizare epifizară
 Pensarea spaţiilor articulare (cu sau fără eroziuni)
 Telescoparea falangelor
 Ostificări paravertebrale
 Testele reumatice
 Latex-test negativ
 Reacţia Vaaler-Rose negativă
13
III. Determinarea factorilor predispozanţi (de risc) al LP

1. Anamneza: debutul poate fi acut sau insidios; circumstanţele de debut sau de rccurență (factori
de risc – predispunere ereditară, stress, etilism, tabacism, utilizarea unor medicamente,
intoxicaţii cu unele substanţe chimice, traumatisme, radiaţii solare etc.); terapia neadecvată.
2. Examinarea hemoleucogramei, VSH, VDRL, test-HIV pentru a exclude focarele cronice de
infecţie, tumori, imunodeficienţa – împreună cu alți medici-specialişti: stomatolog, internist,
imunolog, etc.).
3. Examinarea ficatului pentru a exclude patologie hepatică (probele funcționale hepatice,
prezența antigenului pentru hepatita B, prezența anticorpilor pentru virusul hepatitei C)–
împreună cu alți medici-specialişti: internist, hepatolog, oncolog, endoscopist, etc.)
4. Examinarea metabolismul glucidic (glicemia statică şi dinamică) pentru a exclude diabet
zaharat – împreună cu alți medici-specialişti: internist, endocrinolog, etc.).
5. Ecografia abdominală (împreună cu medic-endoscopist).

6. Pentru a exclude starea de intoxicaţie - evaluarea TTL (testul de transformare imunoblastică)
la medicamente (derivate de sulonuree, fenotiazinile, diureticele tiazidice, beta-blocante,
inhibitori ai conversiei de calciu, blocantele de calciu, D-penicilina, carbamazepina etc.); şi
alte substanţe chimice (unele aliaje dentare cu Hg, Cu, Au şi Ni) – împreună cu alți medici
specialişti: imunolog, stomatolog, internist, hepatolog, oncolog, endoscopist, etc.).
7. Consultul şi examinul medicului-stomatolog (oncolog, la necesitate) în cazurile afectării
mucoasei bucale.
8. Consultul medicului ginecolog (oncolog, la necesitate) în cazurile afectării mucoasei genitale
14
C 1.2. Algoritmul de tratament al LP
I etapă
Scopul (ambulator): Metoda de tratament

maximal: topic:
vindecare corticosteroizi topici;
minimal: general:
controlul pruritului antihistaminice;
tranchilizante;
PUVA – terapie.
II etapă
Scopul (staţionar): Metoda de tratament

topic:
maximal: corticosteroizi topici
vindecare general:
minimal: corticoterapie (doze medii);
controlul pruritului antihistaminice;
tranchilizante;
în cazuri grave: ciclosporina,
ciclofocfamida sau azatiopri-na;
în forme rebele: retinoizi aromatici
(acitretin);
PUVA – terapie.
III etapă
Scopul: Profilactica secundară:
Lichidarea (posi-bilă) a Tratamentul maladiilor aso-

factorilor de risc ciate cu LP în cooperare cu
alți medici-specialişti
15
C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR

C.2.1. Clasificarea
Caseta 1. Clasificarea Ps
 psoriazis vulgar: prezintă numai erupţii cutanate papuloase şi în dependenţă de
dimensiunea, aspectul sau localizarea erupţiilor îmbracă mai multe forme clinice:
 In funcţie de aspectul elementelor eruptive
- punctat (miliar)
- gutat (în picături)
- numular
- în plăci şi placarde
- figurat
 In funcţie de aspectul scuamei
- rupioid
- verucos
- cu scuame foarte fine
- seboreic
- eczematiform
 În funcţie de localizare
- Ps diseminat - cu erupţii simetrice şi localizare electivă pe scalp, părţile extensorii
ale membrelor, regiunea sacrală.
- Ps circumscris (localizat)
o Ps al scalpului
o Ps al feţei
o Ps al pliurilor (inversat)
o Ps regiunii sacrale
o Ps palmo-plantar
o Ps al mucoaselor
o Ps al unghiilor
 psoriazis artropatic însoşit de afectarea articulaţiilor, se împarte în următoarele forme
clinice:
 psoriazis artropatic periferic:
- oligoartrită asimetrică 70% - articulaţiile interfalangiene distale şi proximale
metacarpofalangiene
- poliartrită simetrică
- artrita interfalangiană distală ( plus afectarea unghială)
- psoriazis artropatic mutilant (asociază osteoliza falangiană)
 psoriazis artropatic axial:
- se întâlneşte mai frecvent la femei
- articulaţiile intervertebrale (zona coloanei vertebrale şi articulaţia sacro-iliacă)
 psoriazis pustulos se manifestă prin plăci eritemato-papuloase difuz delimitate cu numeroase
pustule sterile pe suprafaţa lor, pustule cu tendinţa de agregare; în funcţie de extensie cutanată se
descriu mai multe variante:
- acrodermatita continuă Hallopeau - numai la degetele mâinilor
- palmo-plantar Barber - pe palme şi plante
- generalizat Zumbusch - echivalent cu o eritrodermie cu pustule multiple pe tot corpul
 psoriazis eritrodermic reprezintă o formă gravă de psoriazis vulgar sau pustulos extins peste
90% din aria corporală.
16
Caseta 2 Stadiile evolutive ale Ps

 Stadiul de avansare - apariţia elementelor noi, tendinţă la extindere şi confluere, descuamare
excentrică, triada psoriazică pozitivă, fenomenul KÖbner pozitiv.
 Stadiul de stare (staţionar) - stoparea apariţiei elementelor noi şi extinderii eruptive,
scuamele acoperă toată suprafaţa papulelor, triada psoriazică pozitivă cu dinamică spre
negativare, fenomenul KÖbner negativ
 Stadiul de regresiune - lipsa descuamării, aplatizarea şi palitatea papulelor cu regresiune
ulterioară spre hipopigmentare transitorie, triada psoriazică şi fenomenul KÖbner negative
C.2.2. Factorii de risc

Caseta 3 Factori de risc
 antecedente heredo-colaterale
 incidenţa crescută a Ps vulgar la persoane cu HLA-CW 6, CW 7
 incidenţa crescută a Ps artropatic la persoane cu HLA –B27, B37
 incidenţa crescută a Ps pustulos la persoane cu HLA –DQB1alfa
Caseta 4 Factori declanşatori (trigger)

 stări de stres;
 afecţiuni neurologice;
 infecţii ale căilor respiaratorii
 focare de infecţie cronică;
 afecţiuni metabolice (diabet zaharat, tireotoxicoza);
 stări fiziologice soldate cu carenţe hormolnale ( alăptarea, ciclul menstrual, menopauza)
 folosirea unor medicamente (sărurile de litiu, β-blocante, antimalarice de sinteză ş.a.);
 intoxicaţii cu substanţe chimice;
 traumatisme cutanate frecvente;
 folosirea alcoolului
 fumatul
C.2.3. Profilaxia
C.2.3.1. Profilaxia primară
Caseta 5 Profilaxia primară (relativ) în Ps
 Consultul specializat în cazul planificării familiei
 Detalizarea antecedentelor heredo-colaterale
 Structurizarea arborelui genealogic
 Tipizarea antigenelor de histocompatibilitate
 Identificarea precoce a grupelor de risc
 Propagarea unui mod de viață sănătos în rândul persoanelor din grupul de risc pentru evitarea
sau minimalizarea acţiunii factorilor “trigger”
17
C.2.3.2. Profilaxia secundară

Caseta 6 Profilaxia secundară în Ps
 Dispensarizarea (luarea la evidență) a bolnavilor cu Ps
 Monitoriazarea medicală activă a bolnavilor de Ps (ordin Nr.503 al MS din 27.12.08.)
 Propagarea unui mod de viață sănătos în rândul persoanelor bolnave de Ps pentru evitarea sau
minimalizarea acţiunii factorilor “trigger” (caseta 2)
 Terapia adecvata şi complexa a recurențelor (casetele)
 Prescrierea tratamentului profilactic
 Oferirea grupei de invaliditate în cadrul comisiei medicale de evaluare a validităţii munci
C.2.4. Screening-ul
Caseta 7. Metodele screening pentru depistarea precoce a Ps
 Examinarea medicală profilactică a populaţiei conf ordinului MS Nr.504 din 25.12.08.
 Examinarea medicală specializată în cadrul comisiei de recrutare
 Examinarea medicală specializată în cadrul comisiei prof-patologice la diferite întreprinderi
 Examinarea medicală specializată în cadrul altor comisii (aranjarea la lucru, studii etc)
 Monitoriazarea periodică a persoanelor din grupul de risc pentru Ps:
 persoane cu antecedente heredo-colaterare
 persoane cu antecedente clinice suspicioase
C.2.5. Conduita pacientului cu Ps

Caseta 8. Paşii obligatorii în conduita pacienţilor cu Ps
 Suspectarea şi confirmarea diagnosticului de Ps;
 Determinarea factorilor predispozanţi (de risc) al Ps
 Determinarea factorilor declanșatori ”trigger”
 Aprecierea severităţii maladiei (PASI, .........
 Alcătuirea unei scheme individuale de tratament a pacientului
 Monitorizarea evolutiei clinice, a eficacitaţii tratamentului, a sigurantei tratamentului şi
aprecierea criteriilor de remisiune
 Dispensarizarea (luarea la evidență) a pacienților cu Ps
 Supravegherea pacientului pentru prevenirea recăderilor, agravării evoluției maladiei,
prevenirea posibilă sau îndepărtarea invalidizării
 Acordarea gradului de invaliditate în cazurile necesare
Caseta 9. Procedurile de diagnostic în Ps

 Anamneza
 Examenul fizic (statutul dermatologic,evaluarea sindromului articular);
 Diagnostic diferenţiat
 Investigaţiile de laborator şi imagistice
18
C.2.5.1.Anamneza
Caseta 10. Recomandări la colectarea datelor anamnestice
 Evaluarea acuzelor (erupţii cutanate, afectarea articulaţiilor, afectarea unghiilor, prurit,
insomnie etc);
 Stabilirea caracterului de debut al maladiei/recurenţei (acut sau insidios);
 Stabilirea vechimii maladiei
 Aprecierea caracterului sezonier al maladiei
 Circumstanţele de debut/recurenţe (factori de risk şi/sau factorii „trigger”);
 Maladiile suportate sau asociate
 Anamneza heredo-colaterală
 Terapia urmată.
Caseta 11. Recomandări pentru evaluarea factorilor de risc sau declanşatori (trigger) în Ps
 Determinarea antecedentelor heredo-colaterale pro-psoriazice;
 Determinarea tulburărilor ale sistemului nervos;
 Determinarea prezenţei unor focare de infecţie cronică
 Determinarea dereglărilor metabolice posibile;
 Determinarea utilizării unor medicamente cu efect declanşator în Ps
 Determinatrea deprinderilor vicioase
 Determinarea factorilor nocivi profesionali sau habituali
 Determinarea rolului declanşator al injuriilor mecanice cutanate etc.
C.2.5.2.Examenul fizic
Caseta 12. Datele clinice în Ps cutanat
 Semnele clinice ale Ps vulgar sunt prezentate doar de leziuni cutanate de tip papulos:
 Localizate electiv pe scalp, pe feţele de extensie ale membrelor (mai ales la coate şi
genunchi), regiunea lombo-sacrală
 Lipsite de senzaţii subiective sau uneori însoţite de prurit moderat
 De formă ovală sau rotundă
 Cu marjini bine delimitate
 Cu tendinţă la creştere periferică şi confluere;
 După dimensiuni: miliare, lenticulare, numulare, plăci, placarde
 De culoare roză;
 Acoperite de scuame albe-argintii, stratificate;
 La raclajul papulelor apar trei fenomene caracteristice (pata de spermaţet, filmul terminal,
roua sângerândă);
 Apăriţia frecventă a papulelor în zonele cutanate, supuse imjuriilor mecanice (fenomenul
Köbner).
 Semnele clinice ale Ps pustulos sunt prezentate de leziuni cutanate eritemato-papuloase cu
pustule sterile pe suprafaţa lor; în funcţie de extensie cutanată, evoluţie şi pronostic se descriu mai
multe variante:
o Ps generalizat Zumbusch: (formă severă)
 alterarea stării generale (febră, diaree, convlsii, tetanie etc)
 proces generalizat ecivalent unei eritrodermii
19
 afectarea frecventă a mucoaselor

 pustule multiple şi extinse cu aspect de „lacuri”
 asocierea frecventă a AP
 evoluţie deseori nefavorabilă
o Ps palmo-plantar Barber – (formă cronică)
 localizare exclusivă pe palme şi plante
 buchete de mici pustule profunde pe fon eritemato-papulos
 prurit constant şi sever
 destul de rebel la tratament
o acrodermatita continuă Hallopeau
 afectarea porţiunii distale ale degetelor la mâini şi picioare
 pustule în „bălţi” pe fon eritematos
 afectarea frecventă a unghiilor
 evoluţie spre generalizare la vârstnici
 Ps eritrodermic se caracterizează prin:
 Proces cutanat generalizat difuz
 erupții ertimeto-papuloase asociate de prurit
 afectarea frecventă a unghiilor
 stare generală alterată (febră, frison, astenie etc)
 evoluţie posibilă spre exitus prin decompensări viscerale (cardiacă, hepato-renală) sau
prin complicaţii septice
Caseta 13. Datele clinice generale în AP

 Artralgii
 Hiperemia articulaţiilor
 Tumefierea articulaţiilor
 Dereglarea funcţiei articulare
 Redoare matinală frecventă
Caseta 14. Datele clinice al AP în dependenţă de forma clinică

 Oligoartrita asimetrică (50%)
 Afectarea asimetrică a articulaţiilor interfalangiene distale şi proximale ale mâinilor şi
picioarelor
 Afectarea articulaţiilor metocarpofalangiene
 Tendosinovite a muşcilor flexorii cu realizarea aspectului clinic de deget „în cârnaţ”
 Artrita interfalangiană distală (8-14%)
 Afectarea articulaţiilor interfalangiene distale
 Afectarea unghiilor cu paronihie şi tumefierea patului unghial
 Poliartrita simetrică (25-40%)
 Afectarea simetrică a articulaţiilor radio-carpiene, cubito-carpiene, interfalangiene
distale şi proximale, sacroiliace
 Tendinţă spre anchilozare cu deformaţii
 Artrita mutilantă (5%)
 Afectarea articulaţiilor metacarpiene, sacriliace
 Telescoparea (scurtarea) caracteristică a degetelor la mâiini mult mai rar la picioare
20
 Anchiloze şi contracturi ale degetelor

 Artrita axială (5%)
 Spondilită anchilozantă
 Sacroileită unilaterală
 Afectarea concomitentă a altor articulaţii
C.2.5.3.Investigaţii paraclinice
Caseta 15. Investigaţiile de laborator şi imagistice în Ps
 Investigaţii obligatorii:
 Hemoleucograma, VSH,
 Sumarul urinei
 RPR la sifilis
 Testele biochimice: probele funcţionale ale ficatului, glicemia.
 Examen micologic din scuame
În caz de artrită:
 Probele reumatice (latex-test sau reacţia Waaler- Rose)
 Proteina C-reactiva
 Radiografia articulaţiilor afectate
 Investigaţii suplimentare:
 Examen histopatologic al pielii (decisiv)
 Scintigrafia scheletică
 Tomografia articulară (decisiv)
 Ecografia abdominală
 Investigaţii pentru determinarea factorilor declanşatori în Ps (în cooperare cu medicii
specialişti: psiho-neurolog, ORL-ist, stomatolog, internist, endoscopist, etc.).
 Testele biochimice: ureea, creatinina, fosfataza alcalalină
 Imunograma (linfocite T, limfocite B, CIC, clasele imunoglobulinelor)
 Tipizarea antigenelor de histocompatibilitate
 Test HIV
C.2.5.4. Diagnosticul diferenţial

Caseta 16. Diagnosticul diferenţial al Ps
 Psoriazis vulgar:
o lichen plan
o sifilis secundar (sifilide papuloase psoriaziforme)
o dermatită seboreică
o pitiriazis rozat Gibert
o pitiriazis rubra pilar Devergie
o herpes circinat
o parapsoriazis gutat
 Psoriazis pustulos:
o eczemă dishidrozică
o eczemă impetiginizată,
21
o erupţii pustuloase în iodide şi bromide,

o piodermite
o pemfigus foliaceu
o pustuloza subcornoasă Snedon-Wilsson
 Psoriazis eritrodermic:
o ihtioză lamelară,
o T-limfom cutanat (forma eritrodermică),
o eritrodermie micotică,
o eritrodermie seboreică,
o erupţii postmedicamentoase
 Psoriazis artropatic:
o poliartrită reumatoidă,
o boala Reiter,
o gută,
o spondilită anchilopoietică,
o artrite de altă origine
Caseta 17. Momente cheie în diagnosticul diferenţial

 Psoriazis
 Papula este acoperită de scuame lamelare, uşor detaşabile (triada psoriatică - pozitivă)
 Creşterea periferică şi confluarea leziunilor
 Topografia predilectă a leziunilor – scalp, feţele de extensie ale membrelor, regiunea
lombo-sacrală
 Afectarea frecventă a articulaţiilor
 Pruritul nu este un semn patognomic
 Structura histopatilogică caracteristică
 Sifilidele papuloase lichenoide

 Sunt mai mici,
 De consistență dur-elastică
 Sunt diseminate pe tot corpul, mai ales pe faţa, palme şi plante
 Nu au tendinţă la extindere periferică şi confluere
 Sunt lipsite de se
 Teste serologice pentru sifilis pozitive
 Eczema cronică cu lichenificare

 Debutează sub aspect de placarde cu leziuni polimorfe
 Leziunile sunt alcătuite din pseudopapule, bine delimitate, îngroşate, cenuşii, brăzdate de
şanţuri (lichenificaţie, scuame, fisuri, excoriaţii)
 Are o evoluţie torpidă cu epizoade de acutizare (cu veziculaţie şi zemuire)
 În majoritatea cazurilor este prezent un teren atopic
 Prurigo
22
 Leziunea principală – papula pririginoasă, roz-galbenă, centrată de o veziculă

 Vezicula se distruje prin scarpinat, lăsând o crustă brună
 Erupţiile sunt diseminate
 Procesul are evoluţie în pusee
 În majoritatea cazurilor este prezent un teren atopic
 Candidoza bucală (stomatita sau glosita)

 Prezenţa unor depozite cremoase, alb-gălbui, bine conturate
 Localizarea în orice loc, cu interesarea uneia sau mai multor regiuni
 Examenul micologic tranşează diagnosticul
C.2.5.5. Criterii de spitalizare

Caseta 18. Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu Ps
 Stabilirea diagnosticului cert în cazuri dubioase
 Forme exudative (grave) de psoriazis
 Evoluţia progresivă a bolii fără raspuns adecvat la tratamentul ambulator administrat.
 Patologii concomitente grave asociate cu Ps
 Evaluarea strategiilor noi de tratament.
C.2.5.6. Tratamentul
Caseta 19. Principiile de tratament ale Ps în condiţii de ambulator:
 Topic:
 Terapia cu glucocorticoizi topici de potenţă moderată
o metilprednisolon aceponat (cremă, ung. 0,1%)
o mometazon furoat (cremă, ung. 0,1%)
o fluticazon propionat (ung. 0,05%)
o prednisolon acetat (ung. 0,5%).
 Decapante
o Acid salicilic unguent 2-5%
o Uree unguent 10-30%
 Derivaţi antralinici
o Antralina /cignolina, ditranol, antranol/ - (cremă 0,05%-5%)
 Derivaţi de gudron
o Gudron de pin (unguent 1-10%; soluţii alcoolice 95%)
o Ulei de mesteacăn (loţiuni şi creme - 8%)
o Gudron de huilă /coaltar/- (unguent 2 – 5 – 10%; şamponuri, soluţii de baie, săpunuri)
o Ulei de cadum (aplicat limitat pe scalp - 20%)
o Ihtiol (soluţie - 2-5%, unguent - 5-10%)
o Naftalan (unguent - 5-20%)
 Terapia cu derivatele vitaminei D:
o Calcipotriol /daivonex, psorcutan/- (cremă, unguent 5%)
 Preparate combinate
o glucocorticoizi topici + decapante (diprosalic, belosalic, betasal)
o glucocorticoizi topici + derivatele vit. D (daivobet)
23
o glucocorticoizi topici + gudroane ( locacorten TAR)

o glucocorticoizi topici + gudroane + decapante (psocorten)
24
25
Caseta 19. Principiile de tratament general al Ps în condiţii de staţionar

General
 Inhibarea proliferaţiei keratinocitare
 Metotrexat
 Ciclosporina A
 Azatioprin
 Piroterapia
 Anihilarea proceselor inflamatorii
 Normalizarea reacţiilor oxidative
o Vitamina PP
o Vitamina E
o Acid lipoic
o Galascorbina
 Ameliorarea micro-circulaţiei
o Xantinol nicotinat
o Pentoxifilină
o Hemodez
 Reducerea dereglărilor imune
o Timalin
o Levamizol
o BioR
o Plasmafereza
 Normalizarea dereglărilor de diferenţiere keratinocitară
 retinoizii aromatici (etrtetinat, acitretin)
 retinol acetat (Vitamina A)
 Tratament simtomatic:
 Hiposensibilizante
 Antihistaminice
 anxiolitice
26
Caseta 19. Fototerapia în Ps
Fototerapia este recomandată în formele extinse de psoriasis (>10% din suprafaţa corpului) cu
excepţia formelor de vară unde tratamentul respectiv este contraindicat. (Griffiths et al., 2000;
Spuls et al., 1997; DARE-980690, 2000) [A].
 Climatoterapia (helioterapia) - de obicei se efectuează pe litorarul maritim. Este utilă în

fazele de stare sau regresie a procesului cutanat. Expoziţia iniţial trebuie să fie scurtă, cu
creşterea ulterioară treptată. Durata expoziţiilor depinde de fototipul de piele, zona
geografică, timpul zilei, sezon, starea vremii etc. Durata recomandată pentru un rezultat
evident este de 3 săptămâni. (Snellman et al., "Effect of heliotherapy," 1993; Snellman et al.,
"Supervised four-week heliotherapy," 1993). Contraindicaţiile includ folosirea alcoolului,
folosirea medicamentelor fotosensibilizante (doxaciclina, piroxicamul, grizeofulvina etc).
Helioterapia este destul de effectivă dar relativ scumpă deoarece duce la pierderea multor zile
lucrătoare. (Snellman et al., 1998).
 UVB - terapia se consideră mai efectivă în formele gutate de Ps. UVB-terapia se împarte
convenţional în două tipuri: UVB de bandă lată (TL12) cu lungime de undă 385 - 400 nm, şi
UVB de bandă îngustă (TL01) cu lungime de undă 309 - 313 nm. Eficacitatea UVB de bandă
îngustă este mai mare fiind foarte aproape de eficacitatea PUVA terapiei, totodată având
reacţii adverse mai minore. Potenţierea efectelor curative al UVB - terapiei poate fi căpătată
prin asociere cu retinoizii aromatici (Re-UVB) (Lebwohl et al., 2001).
 PUVA - therapia, este numită fotochimioterapie, deoarece prevede pe lângă UVA

administrarea preparatelor fotosensibilizante (oxoralen etc). PUVA - terapia este una din cele
mai efective metode de fototerapie, dar care totodată este soldată cu reacţii adverse mai
majore, în special riscul de apariţie a unui cancer cutanat (Voss et al., 2001). Combinarea
PUVA cu unele remedii (de exemplu- retinoizi /re-PUVA/) este recomandată pentru
reducerea cumulaţiei al ultravioletelor şi minimalizarea reacţiilor adverse (Lebwohl et al.,
2001). Alegerea PUVA-terapiei, stabilirea dozelor şi frecvenţei expoziţiilor, asocierea cu alte
remedii terepeutice este în competenţa exclusivă al dermatologului (Hönigsmann, 2001).
Caseta 19. Principiile de tratament medicamentos în Ps

 Principiile de tratament ale Ps în condiţii de ambulator:
 Topic:
 Terapia cu glucocorticoizi topici de potenţă moderată
 metilprednisolon aceponat ung. 0,1%;
 mometazon furoat ung. 0,1%;
 fluticazon propionat ung. 0,05%;
 prednisolon acetat ung. 0,5%).
o
o În stadiul de avansare – preparate keratolitice, emoliente

o În stadiul de stare/regresie-preparate keratoplastice în concentraţii crescânde
o Terapia cu derivați antralinici
27
o Terapia cu derivați de gudron

o Terapia cu vitamina D și derivatele ei
 General
o antihistaminice;
o hiposensibilizante (preparate de Ca, hiposulfid de Na)
o antidepresive, anxiolitice, sedative
o vitamine (A, gr. B, C)
 Fizioterapeutic:
o RUV –totală (doze suberitemice)- 10-15 ședințe
o PUVA – terapie ( 2 – 3 şedinţe/săptămâni până la remisune)
o Magnetoterapie (în caz d artrite)
o Parafinoterapie (în caz de artrită)
 (dacă nu există o contraindicaţie evidentă;

 asociată cu antihistaminice;
 antidepresive, anxiolitice, sedative
 antipaludice de sinteză în lichenul actinic
 în cazuri grave – ciclosporina (1 – 5 mg/kg/zi), ciclofocfamida sau azatioprina – câteva
săptămâni;
 retinoizi aromatici în forme rebele – acitretin 0,3 mg/kg/corp/zi, 2 luni;
 PUVA – terapie ( 2 – 3 şedinţe/săptămâni până la remisune).
 disulone în lichenul bulos
 medicaţia simptomatică
C.2.5.7. Evoluţia şi prognosticul

Caseta 2.... Evoluţia şi prognosticul în Ps
 Ps este o dermatoză cu evoluţie cronică recidivantă.
 Unele forme pot rămâne izolate luni sau ani, cu sau fără degenerare.
 Recidivele sunt frecvente; pe măsura evoluţiei apar pigmentaţii.
 Se pot solda cu leziuni de tip atrofocicatricial.
 LP eroziv al mucoasei bucale (lingual) se poate complica cu un epiteliom al limbii cu
prognosticul grav.
 Există posibilitatea asocierii LP cu o neoplazie (limfosarcom, limfoblastom, timom) şi ciroză
biliară primitivă, care întunecă prognosticul.
C.2.5.8. Supravegherea pacienţilor

Caseta 2..... Supravegherea pacienţilor cu Ps
 Supravegherea medicală activă (ordin Nr.503 al MS din 27.12.08.):
 Medic de familie -
o asigură controlul programat a bolnavilor confirmaţi prin examene medicale periodice,
o face bilanţul anual de supraveghere medicală activă, în vederea stabilirii de măsuri
28
diferenţiate de la caz la caz, în colaborare cu medicii specialişti de profil

 Dermatolog - asigură dispensarizarea (luarea la evidenţă) a bolnavilor de Ps (în cazurile care
depăşesc competenţele medicului de familie) cu efectuarea controlului medical periodic, cel
puţin o dată pe an
 În cazul maladiilor asociate este necesară supravegherea medicilor specialişti de alte profile –
psiho-neurolog, stomatolog, ORL-ist, endocrinolog etc.
C.2.6. Stările de urgenţă

Caseta 2..... Stările de urgenţă în Ps
 Psoriazis pustulos generalizat Zumbusch
C.2.7. Complicaţiile
Caseta 2...... Complicaţiile LP

 piodermii secundare (infecţii strepto-stafilococice);
 tulburări psihice: agitaţie, insomnie;

 posibilitatea transformării într-un epiteliom spinocelular (în cavitatea bucală)
29
30
Determinarea stadiului radiologic de afectare articulară periferică

Stadiul I (precoce)
1. Absenţa semnelor radiologice de destrugere a ţesutului cartilaginos sau osos
2. Prezenţa aspectului de osteoporoză
Stadiul II (moderat)
1. Osteoporoza cu sau fără leziuni uşoare cartilaginoase sau osoase
2. Absenţa deformaţiilor cu limitarea posibilă a mobilităţii
3. Prezenţa atrofiei musculare de vecinătate
4. Leziuni periarticulare, uneori cu entezite sau tendosinovite
Stadiul III (sever)
1. Distrucţii cartilaginoase sau osoase
2. Deformări axiale, fără sau cu grad minim de anchiloză fibroasă sau osoasă
3. Atrofie musculară extinsă
4. Leziuni periarticulare, cu prezenţa posibilă a entezitelor sau a tendosinovitei
Stadiul IV (terminal)
1. Distrucţia articulară totală (osteoliza, anchiloza fibroasă sau osoasă)
2. Prezenţa criteriilor din stadiul III
Anexa N....Aprecierea capacităţii funcţionale a articulaţiilor în AP (Steinbrocker O. 1949)

1. CF I- funcţie articulară adecvată care nu afectează abilităţile profesionale
2. CF II- funcţie articulară normală, cu excepţia durerii şi a redorii matinale tranzitorii la nivelul
unei sau a mai multor articulaţii
3. CF III- mobilitate articulară compromisă care încadrează doar o mică parte dintre ocupaţiile
casnice şi autoservirea
4. CF IV- infirmitate importantă: bolnavul este imobilizat la pat sau la fotoliu, nu se poate ocupa
de propria îngrigire sau o face cu mare dificultate
Anexa N.... BASDAI (Bath Ankylosing Spondylitis Disease Activity Index)

Indicele BASDAI este aplicat pentru aprecierea activităţii bolii în cazil afectării axiale
1. Slăbiciune generală (fatigabilitate)
Nu a fost 0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10 foarte exprimată
2. dureri în coloana vertebrală cervicală, în spate şi/sau articulaţii coxo-femurale
3. dureri sau tumefierea în articulaţii (cu excepţia colanei vertebrale cervicale, spate şi
articulaţiilor coxo-femurale)
4. durere locală – entezopatiile
5. exprimarea şi durata redorii matinale – (în ore de la 0 la 2)
31
Anexa N .... Indicele BASFI (Bath Ankylosing Spondylitis Functional Index)
Indicele BASFI este aplicat pentru aprecierea incapacităţii funcţionale în cazil afectării axiale
şi prevede 10 întrebări care se încep cu „Puteţi Dumneavoastră....” (se apreciază după SAV
pentru ultima săptămână)
1. Să îmbrăcaţi ciorapi fără agutorul altora
Fără nici o dificultate 0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10 nu sunt în stare să efectuez
2. Să vă aplicaţi înainte pentru a ridica stiloul de pe podea fără mijloace suplimentare de
ajutor
3. Să vă întindeţi în sus pentru a atinge un raft înalt fără ajutor suplimetar
4. Să vă ridicaţi de pe scaun fără ajutorul mâinilor sau fără ajutor suplimentar
5. Să vă ridicaţi de pe podea din poziţie culcată fără ajutor suplimentar
6. Să staţi desinestătător în picioare fără ajutor suplimentar, nesimţind discomfort timp
de 10 minute
7. Să urcaţi 12-15 trepte fără sprijin suplimentar (urcând fiecare treaptă cu un singur
picior)
8. Să întoarceţi capul uitânduvă în spate, fără a întoarce trunchiul
9. Să practicaţi diferite activităţi care necesită efort fizic activ (exerciţii fizice, sport, lucrul
în grădină etc)
10. Să menţineţi activitatea fizică pe parcursul înregii zile, atât la serviciu cât şi în afara lui.
32
D. RESURSE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU RESPECTAREA

PREVEDERILOR PROTOCOLULUI
Personal:
 medic de familie
 asistenta medicului de familie
 medic de laborator şi laborant cu studii medii
Aparate, utilaj:
 fonendoscop
 tonometru
D.1. Instituţiile de  laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei, VSH
AMP  laborator biochimic pentru determinarea probelor hepatice (la
necesitate)
Medicamente:
Pacienţii cu LP se tratează la medic dermatolog
Personal:
 medic internist
 medic de laborator clinic şi biochimic
 medic stomatolog
 asistente medicale
 laborant cu studii medii în laboratorul clinic şi biochimic
Aparate, utilaj:
 fonendoscop
 tonometru
 cabinet imagistic
D.2. Secţiile şi  laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei, VSH
instituţiile  laborator biochimic pentru determinarea probelor hepatice (la necisitate),
consultativ- indicilor biochimici;laborator standard serologic pentru determinarea:
diagnostice VDRL, antigenul pentru hepatita B şi anticorpi pentru virusul hepatitei
C, test HIV.
Medicamente:
 glucocorticoizi topici de potenţă moderată şi înaltă
 mixturi cu mentol şi hidrocortizon acetat;
 ung. cu acid salicilic, gudron;
 azot lichid;
 antihistaminice;
 antipalududice de sinteză;
 antidepresive, anxiolitice, sedative
33
Personal:
 medic dermatolog
 medic stomatolog
 medic internist (hepatolog)
 medic de laborator clinic şi biochimic
 medic endoscopist
 medic ginecolog
 laborant cu studii medii în laboratorul clinic şi biochimic
Aparate, utilaj:aparate sau acces pentru efectuarea examinărilor şi
procedurilor:
 fonendoscop
D.3. Secţiile de  tonometru
profil general ale  laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei, VSH
spitalelor raionale,  laborator biochimic pentru determinarea probelor hepatice (la necisitate),
indicilor biochimici
municipale  cabinet endoscopic
 cabinet fizioterapeutic
 laborator standard serologic pentru determinarea: VDRL, antigenul
pentru hepatita B şi anticorpi pentru virusul hepatitei C, test HIV.
Medicamente:
 dermatocorticosteroizi cu potenţie moderată şi înaltă
 mixturi cu mentol şi hidrocortizon acetat;
 ung. cu acid salicilic, gudron;
 azot lichid;
 antipalududice de sinteză;
Personal:
D.4. Centrul  medici dermatologi
Dermatologic al  medici stomatolog
IMSP Despensarul  medici internişti
Dermatovenerologic  medici specialişti în fizioterapie
Republican  medici de laboratorul clinic
 medici de laborator în biochimie
 medici de laborator în serologie
 medici de laborator în imunologie
 medici de laborator în histopatologie
 medici endoscopişti
 medici ginecologi
 laboranţi cu studii medii în laboratorul clinic, biochimic, serologie
 medici specialişti în diagnostic funcţional
Aparate, utilaj: aparate sau acces pentru efectuarea examinărilor şi
procedurilor:
 laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei, VSH
 laborator biochimic pentru determinarea probelor hepatice (la necisitate),
34
indicilor biochimici;
 laborator standard serologic pentru determinarea: VDRL, antigenul
pentru hepatita B şi anticorpi pentru virusul hepatitei C, test HIV.
 cabinet endoscopic;
 cabinet fizioterapeutic
 tonometru
 fonendoscop
 ultrasonograf
 cabinet endoscopic
 laborator histomorfologic
 cabinet cosmetologic (criomasaj).
Medicamente:
 dermatocorticosteroizi cu potenţie moderată şi înaltă;
 corticoizi (Prednison etc.);
 antipaludice de sinteză
 ciclosporina, ciclofocfamida sau azatioprina;
 retinoizi aromatic: acitretin;
 azot lichid;
 PUVA – terapie.
35
E. INDICATORI DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PROTOCOLULUI
N Scopul Măsurarea atingerii Metoda de calcul a indicatorului

o protocolului scopului Numărător Numitor
1. A spori 1.1. Proporţia Numărul Numărul total de
proporţia persoanelor/pacienţilo persoanelor/pacienţilo persoane/pacienţi cu
persoanelor din r cu factori de risc r cu factori de risc factori de risc pentru
grupul de risc pentru dezvoltarea LP pentru dezvoltarea LP dezvoltarea LP care se
pentru cărora li sa cărora li sa află la supravegherea
dezvoltarea LP administrat administrat medicului de familie pe
care beneficiază tratamentul profilactic tratamentul profilactic parcursul ultimului an
de tratamentul
profilactic
2. A îmbunătăţi 2.1. Proporţia 1.1. Numărul Numărul total de

diagnosticarea persoanelor/pacienţilo persoanelor/pacienţilo persoanelor/pacienţilo
pacienţilor cu r din grupul de risc r din grupul de risc r din grupul de risc
LP pentru dezvoltarea LP pentru dezvoltarea LP pentru dezvoltarea LP
cărora li sa efectuat cărora li sa efectuat care se află la
screening-ul LP screening-ul LP supravegherea
medicului de familie pe
parcursul ultimului an
3. A îmbunătăţi 3.1. Proporţia Numărul pacienţilor cu Numărul total de

tratamentul pacienţilor cu LP la LP la care sa efectuat pacienţi cu LP supuşi
pacienţilor cu care sa efectuat tratamentul în decurs tratamentului de către
LP tratamentul în decurs de 4-6 luni după medicul dermatolog
de 4-6 luni rezorbţia leziunilor pe parcursul ultimului
(totală sau parţială) pe an
parcursul ultimului an
4 A micşora 4.1 . Proporţia Numărul pacienţilor cu Numărul total de
recidivele LP pacienţilor cu LP, la LP, la care persistă pacienţi cu LP, la care
prin efectuarea care persistă factori factori trigger şi persist factori trigger
profilaxiei trigger şi cărora li sa cărora li sa pe parcursul ultimului
secundare administrat administrat an
tratamentul profilactic tratamentul profilactic.
36
ANEXE
Anexa 1 Ghidul pentru pacientul cu LICHEN PLAN
Cuprins
Asistenţa medicală de care trebuie să beneficiaţi
Lichen plan
Diagnosticul lichenului plan
Tratamentul lichenului plan
Întroducere
Acest ghid descrie asistenţa medicală şi tratamentul persoanelor cu lichenul plan în cadrul serviciului
de sănătate din Republica Moldova. Aici se explică indicaţiile, adresate persoanelor cu lichen plan,
dar poate fi util şi pentru familiile acestora şi pentru cei care doresc să afle mai multe despre această
afecţiune.
Ghidul vă va ajuta să înţelegeţi mai bine opţiunile de conduită şi tratament care trebuie să fie
disponibile în Serviciul de Sănătate.
Indicaţiile din ghidul pentru pacient acoperă:

 modul în care medicii trebuie să stabilească dacă o persoană are lichen plan
 modul în care factori trigger pot să influenţeze evoluţia lichenului plan
 prescrierea medicamentelor pentru tratarea lichenului plan
 modul în care trebuie să fie supravegheat un pacient cu lichenului plan
Asistenţa medicală de care trebuie să beneficiaţi

Tratamentul şi asistenţa medicală de care beneficiaţi trebuie să fie în deplin volum. Aveţi dreptul să
fiţi informat şi să luaţi decizii împreună cu cadrele medicale care vă tratează. În acest scop, cadrele
medicale trebuie să vă ofere informaţii pe care să le înţelegeţi şi care să fie relevante pentru starea
Dvs. Toate cadrele medicale trebuie să vă trateze cu respect, sensibilitate, înţelegere şi să vă explice
simplu şi clar ce este lichenul plan şi care este tratamentul cel mai potrivit pentru Dvs.
LICHENUL PLAN
Lichen plan – reprezintă o maladie papuloasă, cu evoluţie cronică, în pusee, autolimitată, care
afectează pielea şi mucoasa şi este asociată cu un prurit important. La baza apariţiei LP sunt
37
incriminate dereglările imune şi metabolice, care induc o reacţie neadecvată cutnată, faforiazată de
factorii trigger atât exogeni cât şi cei endogeni. În declanşarea LP este dovedită o predispunere
ereditară, transmisă autosomal-dominant.
Factori trigger în dezvoltărea LP pot fi următoarele:
 hepatita C sau situaţia de purtător asimptomatic de virus hepatitic C

 stress
 afecţiuni neurologice
 afecţiuni metabolice (diabet zaharat, tireotoxicoza)
 intoxicaţii cu medicamente şi alte substanţe chimice
 tumori diverse
 traumatisme, radiaţii solare etc.
Cunoaşterea factorilor trigger în declanşarea LP are o mare importanţă practică, deoarece acestea se
află la baza planului de investigare a pacientului în scopul depistării cauzei în fiecare caz concret.
Lichidarea factorilor declanşatori, de rând cu tratamentul contribuie la ameliorarea maladiei.
Totodată pentru evitarea dezvoltării LP în grupurile de risc este necesar de efectuat profilaxia.
Manifestările LP
 LP prezintă leziuni cutaneo-mucoase de tip papulos, poligonale, violacee, strălucitoare,

pruriginoase, acoperite de o reţea albicioasă (striurile Wickham), ombilicate, care pot uneori
conflua în plăci şi placarde, apărând uneori după traumatisme (fenomenul Koebner).
 Localizare de elecţie sunt pe feţele de extensie ale membrelor, pe feţele anterioare ale
articulaţiilor pumnilor, lombo-sacral, pe mucoasa bucală sau mucoasa genitală externă.
 Sunt forme particulare de LP:
 Bulos
 Actinic
 Hipertrofic
 Atrofic
 Inelar
 Folicular
 Hiperpigmentat
 unghial
38
Diagnosticul de LP se stabileşte în baza anamnezei, examenului histopatologic,

Imunofluorescenţei directe (IFD) cu depisteaza anticorpi fluorescenţi în tegument de LP (IgM, IgG,
IgA+, C3+), depozite de fibrin la joncţiunea dermoepidermică şi IFID, care depistează
anticorpi împotriva antigenului LP (LPSA – Lichen Planus Specific Antigen la nivelul stratului
granulos şi spinos – markerii imunologici).
Este necesar de inclus în planul de investigare şi cercetările pentru evidenţierea factorilor trigger al
dezvoltării LP.
După obţinerea rezultatelor investigaţiilor efectuate medicul trebuie să discute rezultatele cu Dvs. şi
să vă comunice modalitatea tratamentului.
Tratamentul
 Topic :
 dermatocorticosteroizi cu potenţie moderată şi înaltă;
 în lichen bucal – aplicaţii de mixture cu mentol şi hidrocortizon acetat în formele extensive;
 în formele limitate – pansamente ocluzive dermatocorticoizi cu potenţie moderată şi înaltă;
 în forme hipertrofice, cornoase – acocierea dermatocorticoizilor cu acid salicilic, gudron,
criomasaj
 General:
 corticoterapie general - (Predison, doze medie), timp de 3 – 4 săptămâni (dacă nu există o
contraindicaţie evident;
 antihistaminice;
 antidepresive, anxiolitice, sedative
 antipaludice de sinteză în lichenul actinic
 în cazuri grave – ciclosporina (1 – 5 mg/kg/zi), ciclofocfamida sau azatioprina – câteva
săptămâni;
 retinoizi aromatici în forme rebele – acitretin 0,3 mg/kg/corp/zi, 2 luni;
 PUVA – terapie ( 2 – 3 şedinţe/săptămâni până la remisune);
 disulone în lichenul bulos
 medicaţia simptomatică
39
Anexa 2. Recomandări pentru implementare în conduita pacienţilor cu LP

Confirmarea LP poate fi efectuată complet în Instituţiile Republicane spcializate
40
BIBLIOGRAFIE
1. Chuang TY, Brashear R, Lewis C. Porphyria cutanea tarda and hepatitis C virus: a case-
control study and meta-analysis of the literature. J Am Acad Dermatol. Jul 1999;41(1):31-6.
2. Chuang TY, Stitle L, Brashear R, Lewis C. Hepatitis C virus and lichen planus: A case-
control study of 340 patients. J Am Acad Dermatol. Nov 1999;41(5 Pt 1):787-9.
3. Khaja MN, Madhavi C, Thippavazzula R, Nafeesa F, Habib AM, Habibullah CM, et al. High
prevalence of hepatitis C virus infection and genotype distribution among general
population, blood donors and risk groups. Infect Genet Evol. May 2006;6(3):198-204.
4. Korkij W, Chuang TY, Soltani K. Liver abnormalities in patients with lichen planus. A
retrospective case-control study. J Am Acad Dermatol. Oct 1984;11(4 Pt 1):609-15.
5. Manolache L, Seceleanu-Petrescu D, Benea V. Lichen planus patients and stressful events. J
Eur Acad Dermatol Venereol. Apr 2008;22(4):437-41.
6. Lim KK, Su WP, Schroeter AL, Sabers CJ, Abraham RT, Pittelkow MR. Cyclosporine in the
treatment of dermatologic disease: an update. Mayo Clin Proc. Dec 1996;71(12):1182-91.
7. Conrotto D, Carbone M, Carrozzo M, Arduino P, Broccoletti R, Pentenero M, et
al. Ciclosporin vs. clobetasol in the topical management of atrophic and erosive oral lichen
planus: a double-blind, randomized controlled trial. Br J Dermatol. Jan 2006;154(1):139-45.
8. Gonzalez-Moles MA, Scully C, Gil-Montoya JA. Oral lichen planus: controversies
surrounding malignant transformation. Oral Dis. May 2008;14(3):229-43.
9. Boyd AS, Neldner KH. Lichen planus. J Am Acad Dermatol. Oct 1991;25(4):593-619.
10. Champion RH, ed. Rook/Wilkinson/Ebling Textbook of Dermatology. Vol 3. 6th ed. Malden,
Mass: Blackwell Science; 1998:199-1916.
11. Cribier B, Frances C, Chosidow O. Treatment of lichen planus. An evidence-based medicine
analysis of efficacy. Arch Dermatol. Dec 1998;134(12):1521-30.
12. Fitzpatrick T, Eisen A, Wolff K, et al. Dermatology in General Medicine. Vol 1. 4th ed. New
York, NY: McGraw-Hill; 1993:1134-44.
13. Ingafou M, Leao JC, Porter SR, Scully C. Oral lichen planus: a retrospective study of 690
British patients. Oral Dis. Sep 2006;12(5):463-8.
14. Lewis FM. Vulval lichen planus. Br J Dermatol. Apr 1998;138(4):569-75.
15. Boyd AS, Neldner KH. Lichen planus. J Am Acad Dermatol 1991;25:593-619.
41
16. Silverman S, Gorsky M, Lozada-Nur F. A prospective follow-up study of 570 patients with
oral lichen planus: persistence, remission, and malignant association. Oral Surg Oral Med
Oral Pathol 1985;60:30-4.
17. Lewis FM. Vulval lichen planus. Br J Dermatol 1998;138:569-75.
18. Freedberg IM, Fitzpatrick, TB. Fitzpatrick's dermatology in general medicine. 5th ed. New
York: McGraw-Hill, Health Professions Division, 1999. Variant Title: Dermatology in
general medicine 2 v. (xxxi, 3002, 127 p.): ill.
19. Lever WF. Histopathology of the skin. In Elder, David E. Lever's histopathology of the skin.
8th ed. Elder D, ed-in-chief; Elenitsas R, Jaworsky C, Johnson B, Jr, eds. Philadelphia:
Lippincott-Raven, 1997. Variant Title: Histopathology of the skin (xvii, 1073 p., [14] p. of
plates): ill.
20. Halevy S, Shai A. Lichenoid drug eruptions. J Am Acad Dermatol 1993;29:249-55.
21. Ellgehausen P, Elsner P, Burg G. Drug-induced lichen planus. Clin Dermatol 1998;16:325-
32.
22. Sanchez-Perez J, De Castro M, Buezo GF, Fernandez-Herrera J, Borque MJ, Garcia-Diez A.
Lichen planus and hepatitis C virus: prevalence and clinical presentation of patients with
lichen planus and hepatitis C virus infection. Br J Dermatol 1996; 134:715-9.
23. Imhof M, Popal H, Lee JH, Zeuzem S, Milbradt R. Prevalence of hepatitis C virus antibodies
and evaluation of hepatitis C virus genotypes in patients with lichen planus. Dermatology
1997;195:1-5.
24. Mignogna MD, Lo Muzio L, Favia G, Mignogna RE, Carbone R, Bucci E. Oral lichen
planus and HCV infection: a clinical evaluation of 263 cases. Int J Dermatol 1998;37:575-8.
25. Chuang TY, Stitle L, Brashear R, Lewis C. Hepatitis C virus and lichen planus: A case-
control study of 340 patients. J Am Acad Dermatol 1999;41:787-9.
26. Cribier B, Frances C, Chosidow O. Treatment of lichen planus. An evidence-based medicine
analysis of efficacy. Arch Dermatol 1998;134:1521-30.
27. Kellett JK, Ead RD. Treatment of lichen planus with a short course of oral prednisolone
[Letter]. Br J Dermatol 1990;123:550-1.
28. Voute AB, Schulten EA, Langendijk PN, Kostense PJ, van der Waal I. Fluocinonide in an
adhesive base for treatment of oral lichen planus. A double-blind, placebo-controlled clinical
study. Oral Surg Oral Med Oral Pathol 1993;75:181-5.
29. Mansura A, Alkalay R, Slodownik D, Ingber A, Ruzicka T, Enk CD.Ultraviolet A-1 as a
treatment for ulcerative lichen planus of the feet.Photodermatol Photoimmunol Photomed.
2006 Jun;22(3):164-5.
42
30. Scripkin I. şi colab. – Dermatologie şi venerologie. Moscova. 1997, vol. I – IV

31. Forsea Dan şi colab. – Compendiu de dermatologie şi venerologie. Bucureşti, 1996 3.
Diaconu D. I. şi colab. – Dermato – venerologie, Bucureşti, 1999, vol. I şi II
32. Bucur Gh., Dana Opriş – Boli dermatovenerologice Enciclopedie, Bucureşti, 2002
33. Diaconu D. I. şi col. Tratat de terapeutică dermato-venerologică, Bucureşti 2002
34. Maier Nicolae şi colab. – Patologie cutanată, Cluj-Napoca, 1999, 3 volume
35. Feier V. – Dermato-venerologie. Timişoara, 1998
36. Vulcan P. şi colab. – Semne şi simptome cutanate în patologia generală. Bucureşti, 2004
37. Habif Thomas P. – Clinical dermatology. Hanover, 1996
38. Rona M. MacKie – Clinical Dematology. Oxford, 1997
39. Matcovschi C., Procopişin V., Parii B. Ghid farmaceutic, 2004.
43

Ministerul Protocol 1

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Ministerul Protocol 1

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Protocol clinic naţional „Psoriazis”, Chişinău, 2009

Protocol clinic naţional

C.1. ALGORITMI DE CONDUITĂ.................................................................................................................................11

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR..............................................................13

D. RESURSE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR

E. INDICATORI DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PROTOCOLULUI................................................22

Abrevierile folosite în document

A.1. Diagnosticul: Psoriazis

A.2. Codul bolii (Codul după CIM: L 40- L 40.8)

 secţiile de dermatologie ale spitalelor raionale, municipale şi republicane (medici dermatologi,

A.4. Scopurile protocolului:

A.5. Data elaborării protocolului: ..... 2009

A.6. Data revizuirii următoare: .... 2010

A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor ce au

Protocolul a fost discutat aprobat şi contrasemnat:

A.8. Definiţiile folosite în document

Psoriazisul este o afecţiune cutanată inflamatorie şi proliferativă multifactorială, genetic determinată

A.9. Informaţie epidemiologică

B.1. Nivelul instituţiilor de asistenţă medicală primară

1.3. Screening-ul  Depistarea precoce a  Examinarea medicală

2.2.Deciderea consultului Confirmarea diagnosticului de  Recomandarea consultaţiei

B.2. Nivelul consultativ specializat

apariţiei Ps la persoane din grupelor de risc

1.2. Profilaxia secundară Obligatoriu:

1.3. Screening-ul  Depistarea precoce a Consultul medicului dermato-

2.1. Confirmarea  Anamneza permite sus- Obligatoriu:

2.2. Deciderea consultului  Recomandarea

B.3. Nivelul de staţionar

 Este importantă investiga- forme rebele – acitretin

C.1. ALGORITMI DE CONDUITĂ

C 1.1. Algoritmul diagnostic în Ps

III. Determinarea factorilor predispozanţi (de risc) al LP

5. Ecografia abdominală (împreună cu medic-endoscopist).

C 1.2. Algoritmul de tratament al LP

Scopul (ambulator): Metoda de tratament

Scopul (staţionar): Metoda de tratament

Scopul: Profilactica secundară:

Lichidarea (posi-bilă) a Tratamentul maladiilor aso-

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR

Caseta 2 Stadiile evolutive ale Ps

C.2.2. Factorii de risc

Caseta 4 Factori declanşatori (trigger)

C.2.3.2. Profilaxia secundară

C.2.5. Conduita pacientului cu Ps

Caseta 9. Procedurile de diagnostic în Ps

 afectarea frecventă a mucoaselor

Caseta 13. Datele clinice generale în AP

Caseta 14. Datele clinice al AP în dependenţă de forma clinică

 Anchiloze şi contracturi ale degetelor

C.2.5.4. Diagnosticul diferenţial

o erupţii pustuloase în iodide şi bromide,

Caseta 17. Momente cheie în diagnosticul diferenţial

 Sifilidele papuloase lichenoide

 Eczema cronică cu lichenificare

 Leziunea principală – papula pririginoasă, roz-galbenă, centrată de o veziculă

 Candidoza bucală (stomatita sau glosita)

C.2.5.5. Criterii de spitalizare

o glucocorticoizi topici + gudroane ( locacorten TAR)

Caseta 19. Principiile de tratament general al Ps în condiţii de staţionar

Caseta 19. Fototerapia în Ps

 Climatoterapia (helioterapia) - de obicei se efectuează pe litorarul maritim. Este utilă în

 PUVA - therapia, este numită fotochimioterapie, deoarece prevede pe lângă UVA

Caseta 19. Principiile de tratament medicamentos în Ps

o În stadiul de avansare – preparate keratolitice, emoliente