Sei sulla pagina 1di 155

Biblioteca de art[ Victor leronim StoichiEi

ucenicia
trui duecio
di buoninsegna

-a' .l1:B

*' .: p+,i
9rd - ji6

-rii#
Lei 12,5e
Editura Miridiane
Victor leronim Stoichigb

ucenlcra
lui duccio
di buoninsegna
STUDII DESPRE
tur-runn rtcuRRrtvA
A SECOLULUI AL XIII-LEA

CoPerl,a I
---
]]UCCIO DI BUONINSEGN:\
icte trei luarii la mormlnt
(detaliu)
Siena
OPera clel Duomo'

Toate drePturile EDITURA MERIDIANE


f,suorl prezenlei edi{il
in linrbr romirrS' Bucuregti, 1976
""""''rini reTr'r \
Mcriiiiane
ttc Eoilurii
Stwliwl ltti Yictar leronim Stoiehipit' asupr&
Questo studio tli
Victor Staichita sulla forma- fonnd.rii lui Duccio ;i
cleci, inevitabil, aswpr& unei
zione di Duccio, e quincli, sul yteriodo cosi Lr(w&- 'pet
iooLlc atit de clisculate de ciitre critica d,e artd' cum
gliato criticam,ente che rigtza,rtla Lu r{cutazione della 'es[c
cea care priveqte decorarea bisericii superioare
Chiesa sLlperiore d,i Assisi, girtnge al rnomento gitr.sto l,( La, Assisi,- apare la momentwl potrivit pentrn
per riunire la filu di wtt tLiscorso, in cui, ler se- tr, clu.r:ii,rt, o problenzii in cctre se ivise - urmdrind'
guire le nuove piste di X[emnto tli ]tilippuccio o di rt.rtilt: i.ltolr:zr:'a/e pa,rticipcirii unui Me1nm9 di Filip--
M anfredino da Pistoia si fini.sce spessa per obliterare t r t,' i, i,r, r u t.l : t r.ri, r r. i, Xll rnt'fr c,J i no iLa P t stoia
r i's cul
lni-
t
l,'rrtr,r:i, t.

la qwalitit altissima di Duccia e le d,ate insoprimi- a


tliltrirri, tt. itt,tillr:i, t'ttliltiti opet'ei Dttccio
bili in cui i. giri n'La.estro. si. tr. t:rtt,'t'it'ilrtr 1tt' t'rtt'r: rr.tl,u' sa I'e adu,sese deja.
Da.ll'attente e sensibilissima ricerca dello Stoi- irr. trlr:ttlrt. ,ti .st:rr,,si.bil,tr, (:crce!.Qte a lu'i:l Victor Iero-
cltita questa printa navigazione d,u,ccesca, dai rudi- tr.ittr ,\'!rtit'lril,ri tr,t:r:tr,sIti prititti desprindere a lwi Duc'
nzenti senesi cli Gwidn ai priru,i sentori gotici, dalla r'i,,t tl.i tr, t'ltl,i,rrtttttlal,e sieneze ale lu,i Guidn ;i pt'nid'
funzosita pal.eolaghe etl solenne n'tetro di Cimabue, l,rt, 1tt itn,ttLe irt,fil.Lra!,ii gotice, din cll,r absculwL arti;ti,'
si soolge con chiru'o e preciso disegno. Il punto cul- ltr bi,za,nlini' di'n' cpoca Paleologilt ;i pt'nri la
minante della Mculonna ilei Francescs.ni segna anche ritnLica solen'uzti a lii Cit:t(Ibtre, se desfd;oard dupd
un modello di esegesi iconografica e ilLurnina sica- o structurd.cLardqi precisii. Unu,I clintre momentele
ramente swlla cultwru di Duccio e sulla indipen- culm,in{nt'Le s'le criatiei Lui Du'ccio - Madona
denza sul combinare gli schemi. Franciscani ior beruificitt;tl cle un nrcdel de eregezd,
Tranrluillamerzte si pud quindi affernzare che qnes-
icotzograficd.tn
-
care se adnce o lutnind sigurii asupra
to studio, pzrta,to apanti coru tanto anwe sw basi cuttu;ii'Lui Duccio;i i,n acelaqi ti'mp aswpra inde'
storiche sicure con la pii a,vanzata teoria critica, sale tn cotnbinat'ea schentclor.
fa onore alla m,aderna fil.ologia, 'ttanrlentei
.9e
'poate
dcci afirnza cii acest studiu,,. tntreprins
cu, attta clragoste pe baze istorice sigwr-e si cu, instru-
tttentele teoieticeVele mai i,naintate ale uiticii, face
ono&re cercetdrilor fitotogi'ce mod"erne i,n dom'eniwl
i.slrtriei artelor.
Cesare Brantli
PARTEA INTII

UCE N ICIA
LUI
DUCCTO

fin sd mulyu,mesc 1te a,ceu,slti ca,le profesorului


Cesare Brandi perLtru spriji,nu.l, sdrr, nei,rutrerupt ;i
plin d,e bundvoinlti, tn, rce.lizare& a,ccstci, ltrcrtiri. De
asenxenea mul,;um,esc tul.u,tor o,celrtro, t:u,rc mi,-o,u l,n-
lesnit munca d,e cercctare ;i d,c cluhora,rc: dr. Mu,ria
Andaloro, dr. Livia CarLoni,, d,r. ItiLippo Trertisani,
prof. Fritz Vol,bach, precutn;i cond,ucerii Bibliotecii
Hertziuna d,in Roma, a BibLiotecii Institutului Na-
lional de arheologie Ei Istoria artei d,in Roma, a
Bibliotecii de la Kunsthistorisches Institut din Flo-
renla, e Centrului Na{ionaL de Restaard,ri d,in Ro-
mal a Supreintenden{ei G(rleriilor din Siena, a Aca-
d,emiei romdne d,in Roma.
V.I.S
INTRODUCER.E
lrirr{uit in permanenlir de datorii gi ca pe un r[z-
vlr"rtit al orilinii burgheze cc incepuse abunci a se
irrst,aura in Comuna Sienezir. Dicd arn dispune
rlc rnai multe documente aceastd masc5 montpar_
rrrssiand ar primi poate neapteptate corccturi. bar
irr lipsa lor existenla iui Duccio ni se infdligeazi
crr irnpdrtiti intre pr.odigioasa sa activitate de
lricl,or ,si nevoile celor opl copii ddrui!,i de solia
sit, clonna Taviana.
Se naqtc prohabil intre 1250 $i 1260 la Siena.
r\rrrrl 1278 ne-a pdsN.rat dovada urajoratului
;i a
1,r'irnci sale operc remunerate: cloudsprezece coper,ti
Faginile care urmeaz5 mt au pi'etenl;!,1 de a.gdzdui rlc cir:fi lucrate Ia comanda Comunet Sieneze.
un],portret al artistului in tinere!,e".'lerLtai'ia. unui irr 1280 prima tiintr-un lung qir cle amenzi (o
mari -
,,Biidottgttoman" tledicab rinuia clirll,re ctli lnai srrl,ii dc iire) aplicatri din cine stie ce motive de
artigti din zorile picturii europcll0 ar fi lost foarte Irrrrr,[,ionarii Cornunei (nr:respecbare dc contract ?).
mare; dar o asemenca Lenlativti nc-ar fi aruncat l)irr ircccasi pcrioac'l5" ne-a parveltit si prima operd
cu siguranlii in plin.l ficliune. Ne lipsesc mr mrmai l'r'nos(rq[,ir a iri,t,ist,ll1i, Madona de la Crepole
m[rburiile iribriial;iilor intimc aie artistului ci inse,si (lrl'. l lrli). Nrrrrriri rlrrlri cilii,a ani faima sa trebuie
datele fundamentale ale vielii ;i activitrilii lui de r;rr li lr.j rrrrs rlr',jrr Ioirr,l{r rnilro tlo vreme ce este
pictor. Cit privcgl,e tinercllea, adic5 perinacia de i lrr,rrrrl, irr ,r'ru;rrl livlrl ;r,irr lr,arlilic
ucenicie a lui Duccio di Buoninsegna, aceasta elsbe
- Florenf,a -
;r.rrllrr ;r ;rrr l;r rnrr.{'ir icriirniL ll (_lrinpaniei Laude_
poate mai negurcastl dccit iutr''aga sa via![' Toc- r;rl,r' rlirr lrisr li, :r Srrrr{,u fihria Nove]ia: celebra
mai de aceea ne proprinem a o clarifioa - in iiuii- illrtrl,ttrtt. lirtt'r'lltt,i, (lig. 57). Iivolulia pictorului de
Lele posibilitn!,iloi de carc dispuricm - sprc o mai lrr rrrr rrrorltsl, ilrrst,r,irtor de clrli la fairna na.tionai5
tttnto inlal.gere a ccea ce a fost ntr nunai creqterea r, irr rrnre pirrl,c irici neexplicab[. Vorn incerca sd
qi dezvoitarea unui talcnb nalir'. dar 9i er''cllimentul rrtlrr(,(rlu o oarocare iurnind asupra acestei perioade
istoric al smulger:ii artci clin sinul civiliza!i"ci irie- irr prigiltiie 0e lror itrtna.
dieyale in nlrnele unei innoiri pe |alla c:ii'i-'itr sc irr1295 apar noi clalorii, iar in t2gg ne este
vor clirdi cele mai rnari rcaliziri ale Renaqberii eu- r;, rrrnalatir oaltI amcncli a Comunei ca pedeaps[
ropene.
;rtnl,rrr lefur,rrl pictoruiui de a se supune poruncilor
Contemporan e u Giotto' clcqi cu cel pulin cinci- ,,(iipitanului Poporului". lntre timp lucreaz[ pro-
sprezece ani mai in virstii decit marele fiorcntin, lr;,biI ia ultint:ie opere ale pcrioariei dc tinere,te:
duccio di Br,roninsegna a fost consideral ca prirnul
illtrrlona Franciscanilor (fig. tt3) ;i mica Maestd
artist cu o struoturS, spirituald tle tip modern'1 ,i,' la Berna (fig. 92). Dificultii!,ile bdnegti ajung
Datele desprc via{,a sa sint, infimc' }iu gtim precis I;r ripogeu in 1302: cinci amenzi aplicate pentru
cind se naqtc (1260?), nici cind inoare (i318?)' rlil'rrite da[orii nep]5tii,e, iar la sfirgitul anului o
Documenteie ni-l infeli;eazi ca pe un fel de boem ir sirsca aplicati pentru practici vrdjitoregti / I ?).
Un an mai bun se arat5. a fi 1308. I se iticre-
lii il asalteazd. UrmeazS. o tdcere de ci,tiva ani
clinleazi acum o mare comandd: o pictur[ pe lemn
rlupi carc,pe neagteptate , in 1318-1319, un docu-
rrLcnt pomene;te in treac5.t despre ,rDonna, Taviana,
tle mari dimensiuni care brabuia s[ decoleze alta-
rul principal al Domului din Siena. Duccio jurd vtidur.a lui Duccio, pictor".
pe Sfinta Scripturfl s5. nu se angajeze la o albd
opere pind a mr o fi terminat pe aceastra 1i mai
ni.r *[ o picteze in intregime cu mina sa (,,suis (lind nc afl5m in lata unei opere de m{rimea celei
manibus"). in anul 1309 arlistul tocmepte doi uce- lijsate de Duccio ne intrebdrn in modul cel mai
nici care pentru suma de doi florini 9i jum[bate Iilcsc cit de utild poate fi o tentativd de a pdtrunde
trebuiau sd lucreze sub indrumarea sa la citeva sccretele formirii unei viziuni gi ale unui limbaj
dintre scenele de pe reversul matli Maesfd. Se lrt,isl,ic. Explicd oare referirile la pictura bizantind
pare c[ jurlmintul c[lcat nu i-a atras furia sirrr la outare sau cutare ipotetic maestru ln,tele-
divin[ ;i nici pe cea terestrd de vreme ce in t3tt 11r'r'r'l esenliaiei noutdti pe care o aduce opera
il g[sim in culmea succesu]ui. Icoana dedicat[ irccsLui iniliator al Prerenaqterii picturale euro-
glorificdrii Sfinbei Fecioare gi decorat[ pe \rerso pcrrc i' trlste oare tributar Duccio culturii care l-a
cu mai rnult de cincizeci de scene cu patimile 9i lrrcccclab ? Si mai ruslL: tnuald, oare un mare ar-
miracolele lui Hristos, (fig.62, 55' 59, 74, 76, 81, l,isl, cc inseamnS. pictura ?
83, 85, 87, 90, 97, 100, 101, 102, to5, 108, 167) lrrl,cnl,ia noastr[ cste departe de cea care vede
cel mai mare ciclu neo-t,estamentar al Prerenaptcrii irr isl,olitr arbelor in primul rind o ,,istorie a influen-
italiene dup.{ cel al lui Giotto cle la Padova, lll.r'", o irhsl,r,acLir invcsbigaLic a paralclismelor
marea Maestd, este purtatd in ziua de 9 iiinie in r,'i rlllivrrliilor, I'r,r.rrrrrlc. (irr trebuie si
LorLt;c ac€sLea
alai tritrmfal de la atelieml pictorului pinl la alta- r'('rruroir.ilr,rrr tii olir,it, rlc hoLiriLoare ar
cotiLura fi
rul cel rnare al Domului. O cronic[ a vremii men- rrrlrr'lrlirlrrr rlc rrrr (iioLt,o ori Duccio, dincolo de
lioneaz5. astfel eveninrentul: ,,in ziua in care f'u irllriuilrrrl rlr lir (hlrola degli Scrovegni sau de pur-
rLusii spre Dont, (icoana) se tnchiserci ta,rabele icLr lrrn'rr ir,oirrrli sicrrczc se cibegte stadiul anterior al
Episcoput porunci alcirtutrea ttnui rncirel ;i prea- lrirl,rrrii ()urol)orr0: Bizarrtul gi Occidentul gotic
credincios al,ai cu preo{i ;i cdlugdri, ctt' o proce- irrl,r-o rrirniLoare iupbd compensatorie.
siune solemn(r, inso{itri de cei noud Signori (ai'Co- lluccio se nagte la Siena la mijlocul secolului
m.unei Sieneze ) ;i de toyi locrtitorii ;i cei mai i'nsenr rrl Xl lI-lea. Determinarea spalio-temporal6 a crea-
na{i dintre ei tLrntir lct urtttir ctilcau, t,n spu.lcle sus' l,olrrlui riu li stHvilegbe insd drumul spre universa-
numitei icoan,e cu lumtntiri ttprinse tn, mt,ini; iar lilrLLe. Viziunea sa arListic[ nu se poate defini
tlu.pd ei. erau, femeile ;i copiii ctt, tttttltd cc'lavie: Lol,a[ cloar prin referirea la pictura bizantini(de
gi i,nso{ird stts-numitu icoand pinti la Dom, din'd lrr care purccdc) sau la cea a Renagterii (pe care
ocol pi,e{ii del, Cantpo, du,pri cum se obi;nuie;le, in o lrrcl'esteqte).
prerLe ce toute ilopotele btiteau i,rirtr' cinstileu' ei,
tntru prectmdrires unei astfel de nobile icoane cunt
.Acl,ul creator implici constituirea unui raport
inl lc artist, si cultura artisticd in general (sau lntre
este aceaste,".
rrll,is[, si ,,art5." in general) ; acest raport se in-
Preluirea publici nu i-a aclus pictorului ;i sigrr-
ranla materiaki. Peste doi ani, in {313, alte dato- 1d
11 r,lrcirgl in insd,si activitatea pldsmuitoare prin care
coordonatelor artei lui Duccio. Este ca qi cum am
creatorul se integreazd timittndu'-se i'n' annmite clate
TJnl'' concentra toatd atenlia noastrS" asupra unuia din-
u.tltwrale d,ar tn ved,erea rlepayirii lor istorice'
t,re termenii esen.tiali ai oricS.rei definilii ,,genul
versalitatea este constituitd, dintr-o anumitd per-
spectiv5, de acest raport cll ,,arta", r'aport care proxim" liisind doar sd se ghiceasci. ,,diferen,ta
nn amrleilzri inclividrralit'alea ci, dintp'otrivJ'r o fun- specific5", singura care poate si-l plascze pe ar-
t ist la adevtiratul s[u loc in istoria art'ei clrropene.
dament,eazii.
Mirelia picturii lui Duccio di Buoninsegna
are la baz5. un nou fel de a privi lumea' Nemai-
intilnitele modulalii ale penelului sint consecintla
reinnoitei priviri asupra realit[lii qi nu-qi gdsesc
decib asbfel explica!ia' Istoricitatea individuali-
td{,ii umane atrage dup6 sine, inevitabil, istorici-
latea lormei artistice. Duccio mt putea picla -
Ral'ael, penlru c[ triieqt'e ]a' Sicna
siL spunem
- ca
in secolul al XIII-lea ;i mr Ia Ilorrra irL secoltrl
al XVT-lea. IJat se poalel desprinde tltr lecliir ico-
narilor bizant,ini aga lurn llafucl se tlesprinde dc
lec!,ia Quatl,rocento-rrlrri italian in varianta sa peru-
ginescii.
Complexital,ea crtlluralii a forniei artisLice nr-l
clelimiteazii nici ltu n.l,icitatea
t'e nici sincelitabera
expri mtirii artist,rr lui' Posi l-ril i t e1.ea al e gcrii dint'r-rr n

patrirnoniu art,ist'ic al tlat,elor necesare nu implicS'


pastiga, inautenticnl, ci tocmai invers. Iar Dltctritr
alege. ipi alege propria cale cle exprimare qi-qi
i alege qi elementele de cultur[ formal[ ce-l pot
I sprijini ln drumul s[u de creator.
I
Vom incerca si circumscriem in lucrarea de
fa{,[ tocmai aceste e]emente pe care se va sprijini
artistul in procesul de formulare al imaginilor salc'
Cit este de indaborat Duccio di Buoninsegna falir
de pictura hizantinS, miniatura goticd satr'pictura
de panou toscan[, se va vedea din cele ce urmeazl'
Dar trebuie s[ recunoa;tem c5 aceastS. opera!'ie nu
ne ofer[ tlecit rtn punct, ile plecare in r-lefinirea
r. NouA coN$TilNTA ARTISTICA pondenla perfectd pe planul gindirii. Lupta, cind
iN TRECENTO surdd, cind violentd, dintre biseric5 gi imperiul
pirrnlntesc in care sint angrenate popoarele toscane
inibracd aceleaqi vegminte de cameleon gi in cul-
lura epocii. Paralelismul, de ascunsl afinibate, nu
constd in politizarea ori laicizarea directd a crea-
tiei artistice. Aga cum adesea distinc.tia intre papal
rii anti-papal, intre pro-imperial gi anti-imperial
cste deosebit de dificild, aga cum guelfii iau une-
ori armele ghibelinilor qi ghibelinii pe cele ale
grrelfilor, cultura italiand a vremii se inal![ pe
baza unei contradiclii profunde intre profan qi sacrtt,
'int,re laic gi religios. Pe haza acestei dispute, ascun-
sc qi subterane? se va cl[di noua civilizaltie a lormei
Dupi rnoartea lui Frcderio al il-lea - irnpr-lrat irrtislice carc va cla in literaturi pe Dante, Boccac-
qi lcgiuil,or, antiuist ln ochii papalitilii, mcccna cio si Pel,rarca, iar in picturS. pe Giolto, Duccio
in cei ai neo-trubadurilor de la curtea Siciliei gi ;i Cavallini. Aga cuur mobonr-l renagterii politice
strigoi inspilimint[tor pentru irriaginalia ndlic[ a rr I t,aliei se g[segte mascaI dc lupta religioas[,
poporului
- Italia parc un trup sectiLuit de vlagri. Iol apa cel al renaqterii artislice pare cuprins la
Conrunele din Nordul qi centrul peninsulci se v[d lrlirrra vetlere de o mai largi problematicd t,eolo-
incol!,ite de presiuniie Franlrei. :\lpii devin o gra- gilii. Din rnarele sextet al Umanismului italian
ni!,6 lragiid lntre libertate gi despotism; angevinii lrorrt,e doar Boccaccio este posesorul unui spirit
intri in poscsia sudului frederician, iar Curia papali lrlol'an. La ceilal,ti problema se pune in termeni
igi ccre tot mai insisl,ent drcpturile p[minl.ene, rrrrrlt niai subtili. Reinnoirea lor incontestabild se
pini mai icri refuzate cle cltre terikriiul irnplrat. lrolrece in laboralorul secret al crealiei, care cu-
Cu toate aoestea !,ara renaqte. Si renagbe ince- lrlinde acurn toate datele istorice ale unei socie-
plnd cu t,cmeiiile: cu oraqul. A doua jumirtate a lirli desprinse de tradilia dogmaticd a Evului NIe-
secolului pecetluiegte triuriful,,poporului", trium- rlirr, dar nu gi programatic opusd ei.
ful burghezici niercantile a oraqelor medievaie. Noutatea urnanigtilor, iiterati ori pictori, con-
Apare noul tip de Comunir in care ,,Cipiieinui stI in mare parte in nt-ma sensibilitate fa![ de rea-
Poporului" ia looul vechiuiui Padestd. In Toscana litate, fapt care implicS. desprinderea de t,eolo-
dccada L250-1,260, va fi avanplctuiera infloririi gismul evului de rnijloc.
puterii gi cLrll,urii fiorentinc. ln urnbra Florenlei Pentru a p[tmnde in secretele noii congtiinf,e
germineazS" celelaibe oraqe boscitne: Lttcca, I'isa, rrrtislice ce apare in Ibalia otlatd cu Giotto (la
Sit'na, frr'r'zza, Fistoja. lrlorenla), Duccio (la Siena) gi Cavallini (la Roma)
Dar secoiul al XiII-lca rS.mine o epocd de rrn ajutor pre{,ios ne vine din partea isloriei lite-
proiurrdd criz5. politici, social5., economici qi spi- li,rre. Istoria formei plastice pi a celei poetice i;i
rituali. Lupta dintre celest, qi terestru (papalitate girsesc in aceastti perioadd coordonate conlune de
;i imperiu, guclli gi ghibelini) domini tirirpul. Afia rlc{inire. Baza qubredd pe care se ridicd ,,dulcele
spre 1300 o prosperitatc pre-burghez5 incepe si slil nou" ;i germenii noii poetici a artelor plastice
iradieze dinspre principalele orape ale Toscanei. lrrezint,[ in general aceleaqi caracteristici.
Criza comunclor italiene din secolul al XIII-lea, l,iteratura italiand se nagte in secolul al
crizl de creqtere fird indoiald, ipi gbsegte cores- XIII-]ea la curtea lui Frederic al ll-lea. Latina
tat,ea inaginativi a artigtilor din Duecenbo nu
medievald e inlocuit[ cu ,,vulgara", fapt care nu cxclude insfl o oarccare prospef,ime in redarea
presupune insd gi existenj,a umri limbaj artistic scntimeut,ului in ftt,t,a naburii, obscrvabild nu numai
nou. Poezia sicilian[ pleia codul, rcperboriul con- in panteismui lui Francisc din Assisi - in mod
ceptual qi sentinental, consacrat de lirica medie- t,radilional considerat ca ,,redescoperitor" al natu-
vald a trubadurilor. Se obserr'5. -- cuvintele sint rii in Frcrenagterea italiand - ci gi in pictura
ale lui De Sanctis - ,,toate defectele unei gcoli Nfacstrului de ]a San i\{artino, apropiab[ prin ten-
poetice care s-a niscut ;i s-a format in a{ara lta- t;a ei idiiicd de poezia ,,minorilot" toscani, ca de
liei qi a devenit mecanicS. gi artificial[".2 Corespon- nildd dc accste vcrsuri ale lui Bondie Dietaiuti:
dentul sicilienilor in arbele plastice nu sint repre- ' ,,QuantLo l'aria rischiaro' e rin'.sercna,
zentan!,ii anonimi ai,,clasicismului frederician" IL monclo tcrn'a in grande d'ilettanza ,
(fenomen izoiat gi care prezintd prea puline so- E l'acqua surge chiara dalla vena,
lu.tii de continuit,ate) ci Beriighi':li, Enrico di Te- E I'crba vien fiorita, per sentbiatzza,
dice, Guido da Siena ... * II gli awgellatti ri'prendon lor lena,
Dac5. literatura lgi ia repertoriul de artificii tl lunni' dolci persi in loro us&nz$^" '1'
din lirica mcdieval5 care izvora diiitr-un compli- Itolzia dc dragosbe reiti r"l ea uncori codul
cat ceremonial al amorului gi ai manierelor curtene, rnrrricrclor cavalere,sti, dar in numeie unui pre-
pictura, prinl,r-un procedeu similar, va pleca de ccdent ceiebru: caden!,clc pdgine din Cintarca
la schemele hizanti*e. Dincolo tlc cleosebirca zo- Cinblrilor.
nelor culturale gdsim in pictura hizantin[ qi in 'fcnciin!,a generald rXrnine astlel cea ilrterpre-
lirica occidcnLals caracterist'icile comune ale spi- lrrl,ivii. poetut Guido Guinicclii pe oare Dante il
ritului medieval, simbolic ;i alegoric: acelagi spa- lir considera printre pdrinlii s[i spiril,uaii era -
liu artistic comprimat de prescripl,ii dogrnatice, lirpt, semnilica:biv
- piofcsor de litcraLur[ la Uni-
aceeagi obsesivS. incadrare in codul elaborat de vrisitatea din Bologna. Brunetto Lal.ini, qi el
mentalil,atea vremii.** Literatura 5i pictura Pre' ruaestru at iui Dante, este poate iigura cea rnai
renu;terii itcr,li,er'"e eor a.ee& la bazd. a operalie ,de r,rnblematicd a epocii. l\'faterialul poetic al lui Bru-
sus i,tz jos", adicd, trapaliwl clc pre ktare gi de pre' rrclto este gtiin!,a. IJI impinge pini Ja limitd -ope-
Ittcrare al uruor forme artistice e'nterio{ire. A}:ia dupd ratia in car-e acbul estetiC se confundS. cu erudi!,ia.
aceastS. epccl de h.rcm iz interior,.t,l culburii me- ln acest context aparil,ia ,,dulcelui stil nou" arc
dievale vom asista la deschiderea spre orizontul lnl5ligarea unui aclevrirat miracol. In apa-ren,Li
cosmic qi isboric din care se va naqte Commedia insi, pentru cd poezia lui Guido Cavalcanti 9i a
dantesci, epopeea franciscand a iui Giotto, ,,isto- tindrului Dante dernonstreazS. cu prisosin![ cri
ria Omului" ciin marea Maestir, a iui Duccio, lirica cloar o noud deschidere in fa-ta Lumii poate atrage
erotic[ a ]ui Petraroa... dupd sine un nou sentiment al formei. Miracolul
Aqa cum observa De San,:l,is, arba secolului nrr consti deci in conseculia isborici a liricii codi-
al XIII-lea este generati de enrdilie qi qtiinld 3. ficate gi a poeziei dantegti, ci ln exceplionalitatea
Ca in toate epocile de criz5. act'ui creator incepe tle principiu a existen!,ei arl,ei in genere. Acelaqi
prin inlerpretarea exernplelor anterioare. Aridi- lrrcru este valabil qi peniru pictur[. Brunetto Latini
* Vezi capitolul al Il-iea. * Cind aerul se limpezeqte gi se-nscnineazl,/ Lumea-gi
** Pentni a evita neln[elegerile trebuie si amintim rt'g5.seqte marea-i clesf[lare,/ Apa curge- c1ar5. din izvoru]
aici c5. aceasth observa{ie Si altele asemdnS.toare ce vor ,'i,j trar'blr-si inflorosle chiftul / PIsHI'p-lsln-si rcincop cin-
urma nu au ca scop si' excludS. ori sI limiteze valoarea larea / $i dulcele lor viers, irrec'rm li-e obiceiul'' (iraducere
,,in sine" a operei rie arbd medievali. Sint consideratiuni 17 neliter:arI de Nina Fagon)
istorice qi nimic mai muit.
poemele lilosofice ale secolului at XIl-lea, fdrd
qi Guido Guinicelli au fost maegtrii lui Dante, ca acest lucru sd-i restringd originalitatea.
aga cum Cimabue, marele revoltat al culturii bi- Pentru ceea ce ne int-ereseaTd pe noi pro-
zantine, a fost cel al lui Giotto, sau Maestrul blema formdrii lui Duccio - pe
Sfintului Peiru cel al lui Duccio, fapte care nu - s.,-ara paraleld
care am.schilat-o intre dezvoltarea picturii gi c-ea
impiedicd apari.tia unei noi conqtiin,te a actului a poeziei in secolul al XIII-lea ni s-e pare d"or"-
creator abia in ultimii ani din Duecento gi in bit, de semnificativd. Duccio nu-li gdseste un co-
primii din Trecento. respondent in rindul litcra{i1or precum
dilie Giotto in l)ante,.Simbne Martini - dupi
in
tra-
pe-
trarca- gi Cimabue in Iacopone. pozitia sa este
Ceea ce pentru Danle gi Petrarca a fost poezia inLr-un fel singulard. El incepe o operalie revolu-
Evului Mediu a fost pentru Giotto gi Duccio ,,ma-
niera greca", inlelegind prin aceasta nu doar pic- {ionard cu ciliva ani inaint,e de Giotto, inlr-un
orag ce cregtea in umbra lrlorcnlei, dar este o
tura bizantind ci ;i cea de r[ddcind bizantind prac- operatie care nu va avea urmliri atit de r[sund-
ticatd de maeptrii secolului al XIII-lea. Iatti cum l,oare pe plan na!,ional ca picl,ura marelui floren-
caracteriza, cu ajutorul conceptelor stilisbice din t,in. Ca atitudine'artisticd insii, cea a lui Duccio
secolul al XVII-lea, FilJippo Baldinucci ,,maniera cste la fel de senrnificativd cu cea a lui Giotto,
greca": FigttriLe erau frird. propor{ie, frird colorit, chiar dacd rnarele succes va apar,[ine acestuia din
frirri umbre, fdrd &titudine, fd,rii racursiu, fiird. va- rrrm[ prin deschiderea unei directii c]are in isto-
rietate Ei fiirii fantezie (invenzione) san cornpozilie, ria artei italiene pe care se vor iriscrie ca puncte
imprejnzuite de un contur negru) cu ochi mari ;i' rle maxiur[ intensi[al,e Masaccio pi Mic]relingelo.
f"nspd.imi,ntd.tori, picioare lepene gi m,i,ini ascu,lite, lsl,oria nrr l-a nedrept5,tit insd pe Duccio, jalea
cn o duritate mai mare deci,t a pietrei..." a O jude-
cati asprd, desigur, dar care ne infdliqeazd destul
rleschisd
.1.. .1, prea pu!,in confbrmd cu spiritul
llenaqterii^italiene_,_ va ajunge prin urma;ii lui
de plastic starea picturii in Italia din Duecento. rlirec{,i Simone Martini in-primul rind
coio de-Alpi, dind astfel lonul unei intregi- epoci
Vedem astfel cd nici Giotto qi nici Duccio nu au din-
avut o cdlduz[ in tainele istoriei Lumii precum rlo culturS. figurativ[ in Eur.crpa nord-apuseand.r'
a avut Dante in \rergiliu. Apari,tia noii conltiinle artistice este^mai ugor
Drumul spre echilibrul clasic al formei pare de urmdrit in cazul lui'Giotto, prin abundei!,a
mult mai spinos decit cel al poe{,ilor. Nu avem nici referirilor literare ale epocii. Dar. f-aptul cd in ceie
dovezi ale unui interes ,,arheologic" al pictorilor ce urmeazd. ne vom opri asupra lor nu face decit
Prerenascentigti, dupd cum nu le avem nici in si clarifice tendinla generald in care arta lui
ceea ce privepie raportul cu natura. Ar fi prea Duccio are locul
comocl sd acceptdm teza tradilional-anecdoticd du- Un motiv constant"i tril"oinstabilit.6
literatura inceputului
pd care zorile picturii europene se datoreazd fap- Renagterii este cel al ,,doctrinei,, artistului. po-
tului cd Giotto a avut intr-o zi ideea sd deseneze rnene;te despre ea Ghiberti, vorbind despre Duccio,
o oaie al natwrale. Noua atitudine in fata realului
(istorie ori naturd,) nu implied insd gi o prro"r,pur" ;i apare rnai intotdeauna cind vre,,ri literat se
ocupd tle Giotto sau Dante.
direcbd de cercetare. Bste mai mult vorba de o
Imporlan{a,,doctrinei", adic{ a t,ontinutului
deschidere existenlial-afectivd, cleclt tlc una prac- lcligios, poaLe fi oare un moLiv de a atatjura dcs-
ticd. tinul artigtilor Prerena;terii artei codificate a seco-
Imaginile lui Giotto qi ale lui Duccio se con- lului al XIII-lea? Sau este oare ,,doctrina,,o re-
struiesc pe aceeagi scheldrie medievald, aqa cum rniniscenld culturald a trecutului in contextul unei
edificiul doctrinal al Divinei Comedii pleac[ de la
viziuni ,,moderne" ? Credern c{ nici una nrcl cea-
lalt5. ,,Doctrina" inseamn5, in cazul picburii, res- crici unevoie sint;i grele-n sine.
pectarea regulilor iconografice, foarbe sbrict[ ]a Dar dacci i,nti,nzplarea-n cole-li scoate
Giotto ca gi la Duccio. Termenul are o semnifi- tloar unii iLin (;ceia clespre caie
catie qi pe plan formal,T dar care ne indepS.rteazS. i,!i va pdrea cti nu-nleleg prea bine,
d,e' to p'o s lur1ie b iz antine ( culo area sirnb olic [, mimica [i-a; cere atunci un gi,ncl sd. te aline,
rituali etc.). Esbe vorba despre aspectui nou al spurti,nd,w-le, tu, noud si aleasd,
,,gtiin!,ei" artistului medieval, care clep[qeqte prin Ci luayi anzinte cf,t stnt de frumoasd!" *
ainploarea sa dimensiunea interpretativ[ a ter- Aceasta este pozi!,ia de principiu a artei la
mcnului, caracteristicl pentm Duecento' Toma irrceputurile Prerenagterii, fapt care nu exclude
din Aquino ne ofer[ confirrnarea fiiosoficti a noii rlifcren.tele de individualitate dintre artigti. in ca-
mentalit5li est,ctice. Pentru Toma ,,adevdrata ;i. rlrul picturii Giotto va fi initiatorui unei arte ce
cea mai conzpletd. delectare esteticd se Qa' eQea utwnci sondcazir aclincimile spatiului'$i alc temporalitiitii
ctnd se vor-f,n{elege motipele armaniei plastice saw jstorice. Duccio in schimb Cesprinde din tro.iu
col,oristice, mo'dwr:ile i,n care a fost ea re&Iizatd".8 cxperienld a rsalului imagiilca tr.ansparentl a fiin-
Ceea ce gindirea filosofului
- anticipatoare a lelor ;i obiecLelor, paracligma cromaticl a arrno-
sensibilit[lii umaniste - inlclegea pnin ,,viziune niilor cosrnice gi invdluirea iiricl a trocci'ii iirarna-
estetic5." );e e0, na;te ca o dizolvare ;i conzpletare a Lice a omului'priri Lume.
cunoaEterii Etiin{ifice". Iatd deci ci ,,doctrina"
ne poart,{ acurn spre planul cxpresici formale. Nu
intimplStor in Sunzrna Th.eologica (Quaestio I, arL.I
pi II) g5sim cchivalcn!a intre ,,perspectiv5"" 9i
muzicS. (consiclerat5. ca qtiin![ in Evul l\{ediu) ca
dom.enii cu o sursl comuni: rnabernatica.
Cunoaql,erea arl,ei treculuiui ctrar qi conqtiinla
implinitd a vatrorii construcIici formaie, iatd deci
cele douil acceplii ale termenuiui mult discutat.
,,Perspectiva" (in sens medie-,,ai) deschicle forma
arlisticfl spre o noui raportare ]a iumea vizibil[.
Ne dim astfei seama cd in priirii ani din Tre-
cento, epcca de rtraturiLate a lui Duccio gi Giotto,
se ajunge la o noui etap[ in conceperea experien!,ei
artistice, care dep5geqte condi!,ia erudi!,iei medie-
vale in numeie unei autonomii estetice care -- qi
aici se g.lseqte legitura intirn[ cu ciasicismul -
reinnoadi firul cu statul,ul artei antice. Noua poe-
tic[ apare ilustrat,S in mult citatele versuri ale lui
Dante in care ar {i de ajuns sd generalizdm tcr-
rrenul de poezie (canzone) pentru a aYca ccu ntai * Convivo, II , Canlona tntiia: ,,Canzone, io credo che
clarI defi.nire a noii concep[,ii estcLice valtbilii in riirililno radi / Color che tua ragion intendan bene,/ Tan_
toate artele: lri.lor. parli
,faticosa e forLe: / O;de, se per ventuia egli
;rrldviene / Che lu dinanzi di personc rladi,i Che non"ti
,,Ccm{ond, cred cd, rari
por fi cei ccrre
tpi vor pricepe ttlcurile toate ;,rriun d'essa Lene accorle;/ Alloi ti prieqo cho li riconfor.to-
Iti,'nnulo lor, diletta mia novella: / l p"onote mente almeri
lorrr'io son ltella" (traducere Oana Busuioceanu).
II. CRIZA PICTURII TOSCANE secolului al XIII-lea se intcgreazi in problematica
artisl,ici gencruli, carc ar putca fi numil,"l ,,rltcba-
iN SECOLUL AL XIII.LEA. lingvislic5.", nfisouii,5. din vc;nica rcferire ]a aco-
leali modclc, sau 1a eceleagi tipuri de rnodcle. ;\cest
Iapi deterrninh, in;Linte de toate, o codi{icare foartct
riguroasl a sbileniclor. Iau nagtere aslfel acele ]ocuri
comune in folrriularea iniaginii (ochii in forn[ de
{i

rl patrulater cu un ghiurile atemrate, ombiiicul- sp iraLi,


dl bectoralii-ochean elc.) pe care le irrtilnim in pli-
melc opcre aie ;colii cliir Lucca. Iar dac[ proble-
matica formali devine mai vie gi mai pui,in rne-
I
l1
canicS. in arta tui l3erlinghicro, una dintre primcle
personalit5!i cunoscute din picLura itaiiani, mo-
Faptul c[ sbudiul nostru asupra rldiicinilor cultu- tivrii va {i lot autoi:itat,etr pc care o are modelui
asupra pictoruiui - o operd de arl,ii aplicat[ in
I

rale ale artei lui Dnccio se opreqbe rnai intii asupra


'I'oscanei se datoregle rnai rntrlL urtor cttnsitleralii carul attistului clin Lucca - m.,iclel care il infiu-
de ordin strict geografic deci1, unor ra[,irtni isto- en!,eaz[ in adoptarca unrli nou raporl, intrc ]inie
rirre ori estetice. Piclura italianri tlin I)ttecento Iur qi culoaro, l,ipic pent.ru cloisannd. AceasL[ morhi]are
este decit un aspecl,, tlintre niull,e altele, al picturii $t de orfevru, cu un accent eviderit pus pe iinie, va
bizant,ine contemporane. Nu este o artd complet i l,rece qi in piclura h;i Bonavenbura, fiul lui l]er-
noud cea care va preg[ti marele avinL ai picturii linglriero.11
de la sfirgitul secolului, ci mai degrabd o art5. La Pisa, care 1515. indoiairi a losb ora;ui cel
care-gi prelungea agonia in ciuda crizei profunde mai deschis c5.tre l3izan!, din intreaga Toscan[,
ce o domina de mult timp. gdsim, inainte de apari,Lia lui Giunta lrisano, cele
Pe toat[ durata Evului Nlediu, Toscana a fost mai servile pi'elulri de idei qi de solu[,ii figuralive
aproape complet lipsitI de orice activitate picturald. orientale : in Crucif irwl din San l"rediano, in Crw'
Mareea de bizantinism care ii atinge!,iirmtirile la in- cifixul din, Poossart'o qi rntri aies in Cr*cifinul. de
ceputul secolului al XIiI-lea nu a avut rolul unui la Galelia Acacletriei diri Floren{.a, aproape. isia-
impuls care sd reanirne o pictur[ de rnarcd. locald, mizant in ceea ce priveqie modului lacial. In se-
adic[ ,,r'omanic5." r-i a conlribuit doar la propa- coiul al XItrI-Iea dependen!,a bizantini a Pisei
garea unei culturi figurative care rdminea gi pe cievine gi mai evidentd, mai aies in cele dou5.
t,eritoriilc recent cucerite esenlial aceeaqi: cultur5. Crucifine picbate (nr. 15 ;i nr. 20) din ft'{uzaul
bizantin5.10 Din aceast[ cauzl ar fi zadarnicd ten- San iMatteo. hfaestrul necunoscub care a pictat
taliva de a slabili o linie de evolulie care s{ duc5. Crucif irut n. 20 (Iig. 1", 2, 3) este. desigur un rival
de la Beriinghiero la Nlasaccio sau, in general, de clemn'de Giunta. El ne ofcrd aici o paraleli rafi-
la ,,primitivii" din Duecenbo la pictura Renagterii. natii a curentrliui ce domina Pisa in acea r'reme'
Criza artisticd a secolului al XIII-lea nu e aitceva Solu!.ia fondului de aur, sensibilitabea cu cale
decit consecin!,a fireasc[ a crizei generale a picturii sint t.lecupate ligurile au indreptlliN apropierea de
bizantine. Ea va fi depdqitn de-abia cu ultimii coiajele rriatissiene. 12
trei mari dueccntigti - Ciurabue, Cavallini, Duccio Dar, f[ri doar gi poate, figura cea rnai impgr-
cu Giotto. LanLi din prima jumhtate a sccolului al XIIi-lea
- siFeluritele gcoli qi rliverqii artigti din ultimele csi,e Giunta Pisano (GiunLa Capitini) (fig.4,5,6).
decenii ale secolului al XIl-lea 9i de la inceputul 22 LJ Jll este acela care pen'Lru anumite aspecte con-'
tinud varianta dialectald a artei bizantine pe rnaestrul lui Duccio gi tatdl intregii picturi sieneze
care ne-o oferiserS. membrii familiei Berlinghiero,
iar Crucifixele pictate de el (gi mai ales j.t ain pind la fra,Lii Lorenzetti gi Sa"ssetta.tt
1236 care s-a pierdut) vor cunoaqte o vog[ nemai- La o analizd atent{ el ne apare mult mai
,rle .t.l{itjl. tiguraLivd a primei ir^aitli
intiinitd atit la Pisa cit, ;i in Umbria ori in Emilia. lcgat,
Ir seculrrlui al XlIl-lea deciL s-a crezuI pina acum.
$i nu e de mirare: Giunta Pisano este autorul "Ji-,
celor mai subtile nuanldri cromatice inainte de Ar.casti
^oAserva.[io
r ""irfira';;i pentrrr
Duccio.13 rcoana Sfintei Ana .(Iig. unde adoptarea
?6),ru
'ca
Aldturi de arta lui Giunta pi
-lade curentul ciruia
acelorapi procedee picturale in Siena preduc-
cescd e evidentd. Afinitd,tile nu se opres. tu d.ta-
ii dd naptere _supravietuiegte Pisa o picturd de Iii iconografice comune, cum ar ti ae plae motivul
facturd.,po^p.,lqrq, aqa-nuinita,,manierd. impre-
sionistd" (fig. tB) fai,d de care se va ardta sensibil vilului alb caracteristic pentru cercul lui Guido
florentinul Coppo di Marcovaldo. da Siena,l? dar se relevh_-in- insdgi poza figurii
cenbrale (o _traducere a
1n acest moment apare personalitabea deosebit sau in amplasarea spaliald _llodighiti,iei bizanf,ine)
de puternicS. a anonimului ,,Maestru de la San a tronului _ extrem
de apropiatd de cea- din Attarut Sfi.ntului, petru
Martino". Sub acest nume de circumstanLd au din Pinacoteca sienezi (fig. 52)
fost reunibe marea icoand a Fecioarei cu piuncul vegmintului cu iradieri aurii,re -,iu in tratarea
(fig. 8) (inilial in biserica San Martino din pisa) picburd sienezd. ' ca in aceea$i
'
Si icoana Sfintei Ana cu Fecioara-copiL, (tig. 26)', f)esigur, toate aceslea sint elemente care cel
ambele, astdzi, in posesia muzeului- San li{atteo
din Pisa.la rnrrlt, ar putea scoate in eviilen!{ conlacbele care
cxistarr, la nivel artistic, intre pisa
Autorul Fecioarei dela San Martino e un pictor ;i Siena, fdr[
ir Jrutea dovedi insii dependen{a rrnrria dintre centre
eclectic, d-ar erlectismul sau depdgeqte simpla rlr: cel[lalt. Acelapi lucrrr e va]ahil pentm afini-
,,manie- culturald". El se gdsegte la-incruciqaiea l,iitile stilistice existente iutre ,\finti,4na gi aqa
diverselor direc[ii din ar.ta fimpului, pe care rrrrrnita Madonnu tl,ei Munteltiiti (fig. 2b) ,1i;
intr-un sens le insurneaz[ in aqa lel incif devine llist'r'icr del Carrnine, de la Sjena.'"
unul dintre punctele de referin,td cele mai impor-
tante pentru pictura toscanl ulterioard. . Conrponenta pisanJ a accsbrri prim mornent
rlirr acLivilal ea MaesLrulrri are rrn puncb de refe_
intre_
-timp -
si aici sta explicalia ,,eclec- rintd sigur in liprrl facial care .ornbine modehrl
ticismului" Maestrului de la San Martino se lrri Girrnta Capitini (fig. 12,13) cu elemente fizio_
intimplase ceva in atmosfera culturald a pisei. - pe oare le in{ilnim in Crucifirul nr. 20
Pictura contemporand a Maestrului nu mai era 1,,9mi99
(lig. 2).
picturd.bizantind. Avusese loc o ramificalie sau
cel.pu,t_in o b_ifurcare inbre tradi,tia figuraiivd qi .lffryya Ana nu este deci o operd de o asemenea
o Ars Nopa. Un_p_ictor cu dorinla ,,mddernitd!,ii',, originalitate lncit sd o putem considera ca cel
avea acum posibilitatea op.tiunii. rnai .imp_ortant exemplu pentru formarea lui
l)uccio. _Vegmintul personajului central consti_
Aceastd pozilie-cheie a Maestrului de la San Irrre nucleul compoziliei dar-nu este de fapt decit
Martino a fost motivul intregilor avatarii atri- rrn profil inform, o'masd ce se afld in'stadiul
bulionistice cdrora el le-a devJnit erou.
Specialiqtii au v5.zut, rind pe rincl. in el un lrlasmar, redusd la rdspindirea pe suprafald.
(lrrlba concavd, pe care o delimiteizd vegmintul
qTma_$ al lqi Coppo di Marcovaldo, maestrul lui
Cimabue, elevul direct al lui Cirnabue si in fine lrr stinga, se propag[ prin ritmul vag gi relativ
irrrrrrzicnl al pliurilor aurii, pinri 1a exirimitatea
dreaptd unde reapare ca o dilatare abia re,tinutir etalon cu care Maestrul de la San Martino isi
de fermitatea conturului. insuqea lec,tia picturii ,,impresioniste" pisane, a
Saltul calitativ s5virpit de cdtre artist de la picturii lui Guido da Siena ;i a qcolii sale, sau
Icoana Sfintei Ana la cea a Fecioarei de la San mogtenirea lui Giunta Pisano. 'I'ravaliul formal
Martino este atit de vertiginos incit ar indreptdli al Maestrului de la San Martino, cu tot rafina-
chiar punerea sub semnul incertului a identitd,tii mentul dovedit de cea de a doua oper5. cunoscut[
de autor. Distan.ta intre cele dou5. opere este atit qi rnai ales de scenele laterale ale acestei icoane,
de mare incit nu poate fi explicatd declt prin nu implicil o nou[ aLitudine in fa,ta rea]ului si
presupunerea existen,tei unui contact care a avut o originald sintezi imagisticd. Personalitatea sa
iolul de catalizator al unor procese formative pare mai degrab[ caracterizatd prinLr-o ncspusS.
abia inmugurite in lcoanu Sfintei Ana. Pdrerea atentie in fala soluliikil picturale ale zilei. Este
noastrd este cd singura operd care, la acea vreme, mai degrabi vorba, deci, de dorinla de ,,a fi la
putea arrea o astfel de hotS.ritoare influen![ asu- nrod d" dr:cit despre o crcaLie personal.i a unei
pra anonimului Maestru este Mad'ona Rucellai rioi modalitir!i de expresic art,isticS.
a lui Duccio (fig. 7).rs Sftnta Fecioard, de la San I)ilaLarea spaliului irr junrl f igurii, cir e'i.,ident,a
Martino reprezint5. o reinterpretare a activitd,tii l endin{.,{ tlc derprigire a linrit,elor,, caractcristict-i
timpurii a lui
Duccio de cdtre un artist care perrt,rrr ll[adonu Rucellai a ]rri lluccio, nu-qi gi"r-
are ca matrice o structur[ forma]d de tip tradi- segt,e ei:ou in artisl,rrl pisan. Sf'tn.tu. l:teciourri de
!,ional. Anumite elemente caracteristice ale Mado' la Sttn. X'{artino c in inttegirne constrtritd pe ver-
nei Rucellal sint absorbite intr-o viziune globald licalti, rlat' contrahalansatd tle strcccsiunea or'izon-
proprie mediului pisan. Putem vedea aici, intr-un Lalelor care insurncaz[ o dubld sernrrificalic: ele
anumit sens, o mare insupire a artistului: consec- sint in acelagi timp indicatii ale planului cle soi
ven,t,a sa esenlial5 chiar in condiliile unor influen,te de in scerrele latelaleqi arcuri butante cu rolul cle
mare importan!5 gi chiar dacd aceasti consecven!,5. srrstinere a figurii cenLrale in cadrul echilibrului
poartd, in cele din urm[, numele de tradilionalism' grnr:ral al imaginii. Pe aceastd tram[ pictorul
Preluarea soluliilor din Madona Rucellai este mult lcrrsr sLc sI cncereasci o monunentalitate hazatl
mai superficiald insd decit similara opera,tie pe pc contlaste cantitative, der.enind, prin aceasta
care o intilnim la Florenla, imediat dupd 1285, nn punct cle plecare pentm arta lui Cimabue.
in Madonna Gualino (lig. 160) gi in Mad'ona din Iileeanfa mantiei dtn Matlons, Rucelltti e tra-
Mosciano (fig. t6t). drtsft in termenii traclijir.i f igurative locale, ;i
In icoana de la San Martino (fig. 12) figura annm{:} in acest rraz })e rnodulat.iile tie colaj ale
centralS. rS.mine in stadiul de patd amorfd, dar Crucifirtrltti nr. 20, lucrt t.r-jtlent rrrai ales in
se intrezdrepte destul de puternici intenlia de a rallortul crornatic al roqului ;i negrulrri pe fontlul
realiza intr-o versiune mai rafinatd conturul rle aur. N{ani,ia, sub steaua aceleiagi rnogteniri,
mantiei dupd modelul Madonei Rucellai. Dar e ledusii la pura vnloare de profil I[r[ ca Maestml
ceea ce la Duccio era rezultatul unei nout5li de si se jase aLras tie subtilLrl joc al direcrliilor dc
constituire a obiectului in imagine, este aici inter- t,xpansinne care, in Lladona Iluc:ellui, erarr rezul-
pretat ca o simpld particularitate a formuldrii tatul dispoziliei spontane a tivului brodat,. Nrr
imaginii. Ace astd recuperare operatd de c5.tre mai llmine rrirnic din desfigurarea lent,[ a planu-
maestrul pisan, acest iter figurativ dinspre exterior rilor din Madona Rucellni,' poate doar contrastul
spre form[ demonstreazd cu claritate neinlele- rosu-negru? care, cLr toat,e ci ne triniiLe cu gindul
gerea in termeni de structurd profundd a artei la l)rrccio, retine ;i srrgestiile existente in Icoann
fui Duccio. Maestml sienez este supus aceluiapi Sf'intei Arut. ll,irret'arul de la stinga spre dreapta
Cdile celor doi mari pictori toscani de la siirgitul
al firului de aur care in opera lui Duccio era secolului al XIII-lca se intilnesc la Pisa,2a dar
investit cu inoontestabild semnificalie, spaliald, rS.mine mai mult decit o sirnpld ipotez[ faptul
gra,tie intilnirii intre mina copilului qi aceastd cd Maestrul de la San h{artino a trebuit sd ciild-
direclie fundamentalS. a compozi!,iei, este preluat toreascd pe drunurile Florenlei penl,ru a vedea
de cdtre Maestrul de la San Martino in grab5., Madona Rucellai. Rodul acestci cdldtorii cstc
ca simplu stilem si nu ca inevitabilS consecinld Icoana Sfintei Fecioare de la N{uzeul San Nfatteo.
a construc!,iei formei. Poate doar in cimabuesca Succesul icoanei a fosl, neagteptat. Gdsim
MaestiL de la Luvru (fig. tl) mobivul va aYea sugestii ale maestrului pisan atit in cimabuesca
o reinterpretare original[, sub semnul unei decla- Maestd de la Luvru (ini.tial in biserica San Fran-
rate intenlii plasticizante. cesco de la Pisa) cit gi in capodopera lui Cimabue
Tot de la Duccio este preluatd qi tentativa La Maestit ili Santa Trinitd (fig. 9). Este foarte
de a implanta spa!,ialitabea tronului intr-o manierS. greu s5. stabilim dacd a existat vreo oper[ de
noud, cu focarul optic in dreapta, dar in ultim[ Cimabue la Florenta inainte de 1285,2i, dar cu
insLan,t,[ Lronu] se pierde aici in jocul unei supra- toat[ probabilitatea Madona Rucellai, pictatd in
fele aurite. Tentativa de a sugera rotunjimea acest an de c5.tre Duccio pentru cilugirii de la
genunchiului se opreqte la nivelul de indica!,ie Santa Maria Novella din Florenta, se afirm[ ca
tradi!,ional codificatd. adevdratul punct de plecare al operei lui Cimabue.
Maestrul de la San Martino ldmine in schimb Si asta fie direct, fie prin intermcdiul icoanei
in lntregimc pisan in tratarea fizionomiei, care Maestrului de la San Martino, atit de fidel pre-
poate doar prin cromatism aminteg|e de Madona hratd de Sftnta Fecioard de la Luvru, fdri doar
Rucellai. Pisan rdmine gi punctul de piecare al gi poate o oper{ reinterpretativ[ a arl,ei Maestrului.
scenelor iaterale, unde e evidentd o puternicS. In
Sfi,nta Ft'cioarii de la Santa Trinitit, de
reminiscen!ir a,,rnarrierei impresioniste", rein- asemeneaT in afarJ. de contacLul direct cu opera
terpretaLd insl in cheie aulic[ (fig. tB, 19, 20). lrri Duccio, anunrile elcn-icnbe ne Lrimit spre opcra
Urmele de deformitas rornanicd, prezente incd Macsl,rrrlui tlin Pisa: decora!,ia tronului, modul
la Enrico di 'lcdice, reprezentant al ,,manierei", in care Lunica depigeqte maforionul, pozi,tia niii-
sint complet uitate. Acest ton aulic este fdr[ nii drepte etc. Dar faptul care prin iniportanfa
indoiali lructul unui contact direct cu pictura bi- sa dep[gegte aceastd preluare de amilnunte ico-
zantind de felul lrescelor de la Metropolis din Mistra nografice este tendin.t,a clarobscurald, continul,d
({ig. 15, L6, L7). Nu e deci nevoie s5. cdutS.rn in nuce in scenele laterale ale icoanei de la San
izvoarele acestor scene la Anagni 20 gi cu atit mai Martino qi care in opera lui Cimabue va deverri
pu,tin la Castelseprio 21, &$& cum inclin5. unii spe- expresie a structurii imaginii.
cialipti. Scenele narative sint rezultatul transplan- S-a remarcat deja descendenta figurilor de
t5rii'operate pe trunchiul pisan a cromatisniului Profe.ti din Sftnta Fecioard. de la Santa Trinitit
sielnez,zz aqa cum apare el deja constituit in Alta- din scenele laterale ale icoanei de la San N{arbino 26.
rul Sfi,ntului Petru qi in primele opere ale lui Axa paradigmatici a acestor figuri iqi g5seqte
Duccio. Se adaugd insd incipientul elemcnt de ins5. termenul de plecare in busturile din meda-
clarobscur, fruct ipotetic al unui contact cu pic- lioanele de pe corni;a Madonei Rucellai (fig. 29-
tura contemporand. bizantind a Paleologilor.23 3L).
Maestrul de la San Martino, in alarii tlo mdr- Astfel indubitabilul raport dintre Cimabue gi
L
turia succesului operelor de tinere!,e ale lui Duccio, anonimul Maestru se leag[, inc[ o dati, de perioada
ne mai oferd gi siguran!,a unui punct do plccare activitdlii de tinerete a lui Duccio. Legdtura
in reconstituirea culturii figurative a lui Cimabue.
dinlre X'Iaestml de la San I'lartino ,si Duccro nu Con"qtruile pe baza mal,ricei tradilionale sici-
poate fi analizab.{ lructuos tlecit in acest sens: liene, icoanele v5.desc, in mod incontestabil, un
plecind adicd de la consiclerarea modului in care contacb cu ambian[,a toscan5, pi mai ales cu
au fost absorbite intr-o sl,ructurd de tip tradi- I)uccio, contacb care se sS.virqegte, credem, prin
lrional 27 cuceririle primului moment al Prerena;- intermediul Pisei qi al deschiderii sale la mare.
terii sieneze. Cele dou5. operc) gi mai ales Madona er-Kuhn
Tol, din seria tle opet'e r'[tnasc din rrllima pe- (fig. 21), constituie in acesb fel o paraleld a icoa-
rioadil a secolrrlui al XIII-lca pisan lace parte nelor Maesbrului de ia San Martino. Ele sint
qi niarea icoanii cu llo,iegittia, ast;izi la l'luzeul reflectarea activitS.!ii de tinerete a lui Duccio
ilirr Nloscova (iig. 22). lnt:d rlin nrornentrrl publi- intr-o ambian,td de strictd st[pinire bizantin5,
t,:irii ei ii-a observrr.t, puto'nica atlprent'ti J.rizan- aqa ourn Fecioartr, ctt Prttncnl a I'Iaestrului de la
linir a operei, atit, cle er,identi incit nu-5i gdse,lle San Nlartino e mrirburia nnei prine interpretdri
o paralelii r-rot'espttnzi loirre clet ib int,r'-o inclepdt'- toscane a IIu,donei Rucellci.
tali regiune ;r ILaliei, qi rrr;ri prec.is irr srtperhele Piclorul sir:ilian are deci la. aclir.ul siu o cil5-
AlatloLe "siciliene, ast;lzi in {ialelia l{al iolalii rlc torie in 'Ioscana, iar punctul sdu de debarcare
la W.rshingtorr (l'ig. 21, 28)."r8 a fost probabil Pisa. Itela{iile intre l?isa qi Sicilia
Cele dorri icoatre sitrilietit: ittt sttpot'titL in rrlti- sint cunosr.rr-rtc docurueritar lnci tlin secolul al
niii r,irrcizeci tie ani ccle trtai I'eltrlit,c irtber'llr'cl,tiri. XII-lea (ajunge sd nc gindim Ja poarta de bronz
Atr Iosl lintl pe rintl t,onsirlelttLe crt opole t'oncl,atl- a lui l3onanno L'istrno de la N{onreale), iar in secolul
Linopolit,ane din secolul a[ ,\lI-lea,2e, ca frttot al al XIV-lea devin lrecvente. Acum lasi opere
act,ivitrilii in Spania a untri arList l-rizalf in (celc insernnal,c pe insrrlii pisanu-l Giovanni di Nicola,
rlouii Madc-rne au fost, inlr-atlev[r gflsibe in biserica persibilul Giovanni di Pielrci, Gera qi Antonio
din Calahorra din Arag6n),|0 ca opere veneliene,3l \Icneziano in morrienbul siirt pisan (1388). Nu lip-
oa icoane de qcoali tomanl 32 (sau mai precis sesc nii,ri opcrcle Loscanc din Duecento aflitoare
ca opere alc lui Cavallini 33) si nu lipsesc nici alu- in Sicilia: mult cliscuLal;,ul Crucifir d.e la Mu-
ziile la posibila apart,enen!d ltr ,scoala 'l'oscanir zr:rrl Nalional din Palernto gi Eleousa din acelaqi
tnlrzell. i:6
din Duecento.sa
Credem insii cti ader.iirala origine a celc-rr douii Faima Madonei tlttcelkti era imens{ Ia acca
icoane se all5 in mediul sicilian de tirzie tradilie r-.pocX, qi probabil era aproapc o obliga!,ie penl,ru
bizantin[, reprezenlal de mozaicurile cle la San un cdidtor strlin, qi artist, pe deasupra, r'izita
firegorio din N{essina (fig. 27).35 la 1,'loren.t,a. Transparenfa cu carc e redat obrazul
Mathnei en-I{ahn, poarti desigur amprenta amin-
N{area piclurir sicilian[ (de lapl bizantind) tirii icoanei ducceqti de la Santa Maria Novella,
clin secolul al XII-loa igi continud modurile for- gi poat,e chiar a Madonei de la Crevole. (fig. 35, 36,
male qi in Duecenbo cu o sensibilti accentuare a
37). Dar pictorul sicilian a fost atras qi dc parti-
contribu!iilor locale, oare apilrli$erir deja irt cularibdlile iconografice pe oare Duccio le intro-
rnozaicrrrile de la I'lorueale. Icoaneic rl in Wa-
rhrscse in oatlr'rrI reprezenttirii tle tip I{odegitria:
shington relrlezinlii insrj o tlezvoll,ale at,if de srrr'-
prinzitoarc a arlci rttessiniene int,il[', inlt'-tttt reia cu fidclit,al,e aniiinLirlnl ilrfirnisI al rniinii
anunrit fel, indrepLirlesc ttial,5. corrrplioala lor rlre1-rtc sprijinit,e pe gerurur'lhitil cropilului,:r7 elernent
aventurl atributyionisticri. Ader'[rata lor integrare care Nlaesbrului de la San Martino i-a pirut pro-
istoric[ ar prtl,ea oferi insti unLrl dintre punctele babil prea indrdzne!, dar pe care il reintilnim in
cJreie ale problemei picturii ibaliene din Duecento. 30 3'l I'{atlona cimabuesc[ de ]a Luvru.
Adoptd gi binecuviutarea de tip occidental,ss
Iucru greu de intilnit intr-o altd picturd de ambian- toscani). Problema e intotdeauna rezolvatd prin-
!d bizantind. Dar semnificativ rdmine faptul cd tr-un expedient care urmS.reqte ascunderea
artistul preia de la Duccio in primul rind modul acestui punct critic pentru orice tentativd de
de redare a obrazului qi a miinilor, fapt compa- tridimensionalism. Acelaqi lucru se lntilnegte gi
rabil cu un alt aspect al acelei ,,critici aplicate" care in pictura proto-paleolog[ sirbeascd gi chiar gi
a dus cam in aceeagi epocd la repictarea capetelor in mozaicurile de la inceputul secolului al XIVlea
Madonelor lui Coppo di Marcovaldo pi Guido da de la Kariye Gamii din Constantinopol.
Siena in spirit duccesc, adic5. ,,modern". Acest Pentru figurativitatea mozaicului bizantin,
fapt se poate observa gi in figurile de ingeri din desigur, nu era necesard o solu.tie spalial[ mai
medalioane, extrem de apropiali de aspectul evoluatd. Arhitecturile reprezentate in mozaicuri
,,neo-elenistic" al figurilor in tondo ale Mad,onei au o semnificalie ritmicd fdrd sd aibd qi una
Rucellai, gi de cel al ingerilor din Madona de la plastic5. Amintirea acestei baze culturale se simte
Crevole (fig. 38-43). Acest mod de a sugera incd in modul de reprezentare a tronului din
trecerile de umbrd gi lumind este cu totul strdin Madona er-Kahn.:e Pe trama acestei amintiri
cerinlelor impuse de tehnica mozaicului (evi- se les elementele proto-perspectivice ale lui Cima-
dente inc[ in anumite pdr,ti ale celor doud pic- bue, lucru evident la o comparatie cu Madona
turi), dar cu totul conform modului de elaborare de la Luvru sau cu cea de la biserica dei Servi
a formei introdus de cdtre Duccio. Nu e departe din Bologna. Un asemenea procedeu pare a fi
d.e Mudona Rucellai nici reprezentarea tronului o cucerire tirzie a florentinului. El nu apare in
v5.zut din dreapta cu toate c5. se remarcd imediat fresca cu Maestd, din biserica inferioard a Basi-
o intenlie volumetricS. cu totul strdind lui Duccio licii Sfintului Francisc din Assisi, (fig. 123), unde
qi destul de singulard la un pictor bizantinizant tronul e v5.zut frontal.ao
ca autorul Icoanei er-I{ahn. Investirea plasticd Experien,tele spa!,iale ale lui Cimabue sint
a imaginii e deja evidentd in realizarea maforio- interpretate de cdtre pictorul sicilian prin inter-
nului cu pliuri adinci qi cu exaltarea proeminen- mediul opticii sale bizantinizante. El se indepdr-
,telor genunchilor. Este incontestabil cd la acea teazd de pura semnificalie ritmic[ pe care o are
ord singurul artist toscan care putea oferi o astfel arhitectura pictatd in mozaicuri, da_r nu adopt[
de sugestie era Cimabue. Nu se poate deci exclude pe deplin noutd.tile lui Cimabue. Inclinat mai
cd, in afard de evidentul contact cu arta lui Duccio, mult spre interpretare decit spre imitalie ne apare
artistul a beneficiat qi de cunoaqterea operelor artistul pi la o analizS. a raportului cu Duccio.
lui Cimabue, de la Floren,ta gi Pisa. Acest fapt Ajunge, de exemplu, sI notdm curba maforio-
devine pi mai clar dacd se ia in considera.tie implan- nului Madonei er-Kuhn care combind sinuozi-
tarea spalial5. a tronul:ui Mad,onei er-Kahn, de tatea tivului aurit sugerat de Madona Rucellai
o coerenld tipic cimabuescd. Viziunea oblicd cu ritmul calm al pliurilor maforionului Mad,onei
extremS. cu care sint reprezentate axele verticale de la Creaole, generind Lrn traseu eliptic care
ale tronului au insd un precedent in modul de absoarbe bustul fecioarei gi pe cel al copilului
redare al arhitecturilor in mozaicurile de la Mon- intr-o curbd deschis5, dispusd unor ideale prelun-
reale (fig. 23). Dar cu o singurd dar importantd giri.
diferenld: viziunea oblic[ care se intilnegte in 1n cdldtoria sa in Toscana pictorul sicilian
mozaicurile siciliene nu ne ofer[ niciodatd o solulie a ldsat insd' gi o importantd moptenire. Lucrul
a punctului de contact dintre arhitecturd gi sol ne apare ca incontestabil cind analizdm icoana
(acelagi lucru se intimpld gi in pictura pe lemn cu Sftnta Fecioard si Pruncul de la muzeul din
33 Moscova (fig. 22). Aceastd operd se afld intr-o
pozilie intermediar5 fa,td de Maestrul de la San era incd in anii de sfirqit ai Duecento-ului o cul-
Mu"iitro qi artistul sicilian.al Dependenla icoanei tur[ figurativd tradilionald, depdgitd deja de
de la Moscova de cele de la Washington este cdtre marile personalitd.ti: Duccio, Cavallini, Cima-
atit de sbrinsd incit ar putea face plauzibilS' bue. Maestrul de la San Martino gi cel al icoanelor
ipoteza unui al doilea maestru sicilian emigrat siciliene aparlin artei tradi,tionale, cu toate cd
la Pisa. Totuqi autorul Hodegitriei moscovite nu sint indiferenli in fala noilor cuceriri ale spi-
se aratd mai legat de ambian.ta pisand decit de cea ritului imagistic al Prerenagterii toscane.
siciliand. Leg[iura sa cea mai clard este Maestru] Aceasta este deci situa,tia picturii la Pisa, unde
de la San Martino in momentul cind acesta este in afar5. de colorismul subtil al lui Giunta Capitini,
atras in sfera gravitalionali a lui Duccio. nu putem gdsi altceva demn de a sta la baza cul-
Fecioara e aqezatd pe un tron cu spdtar-liri, turii lui Duccio.
ca in mozaicurile de la Monreale,Az dar repetd in
Eeneral noza Sfintei Ana din Muzeul din Pisa. La Florenla aproape pe toatd durata secolului
influen,ti Maestrului de la San Martino e evident[ al XIIIlea qi in mare parte din Trecento, avem
mai ales in realizarea obrazului. Drapajul cu ira- o surs5. activi de bizantinism: atelierul mozaica-
clieri aurii c ins[ de puri sorginte sicilian5, destul rilor de la Baptisteriul San Giovanni. Nu este
de departe de pliurile ,,scrobite" ale rnadonelor ins5. o sorginte purd ci doar solu!,ia locald datd
lui Coppo di Marcovaldo sau de pata ,,informald" mozaicului bizantin de cdtre maeqtrii de la San
a Sfintei Ana. Un punct comun cu icoanele Marco din Venelia. In scarsela de la ,,il Bel San
siciliene (in speld cu Madona en'Dwveen') il con- Giovanni" lucreazd, int^r-adev[r, incd din 1225
stituie gi Copilul - Pantocrator care aici, ca qi venelianul Fr.a Jacopo. In decursul secolului pro-
in tabloul din Washington binecuvinteaz{ dupd blematica picturii florentine va deveni tot mai
maniera occidentald. complexd dar legdtura cu Bizan.tul va fi qi acum
- In rezumat se poate deci spune c[ pozilia puternicd, addugindu-se filonului venelian bizan-
iinismul qcolilof din Lucca gi Pisa. ln a doua
Maestrului de la San Martino fald de Duccio se
leagd de problema autorului Icoanelor siciiiene. jumdtate a secolului gdsim deja conturat curentul
Amindoi sint rndrturie a importan!,ei pe care o care va deveni apoi fundamental pentru toat5.
capdtd Madona Rucellai in cadrul culturii_figura- pictura florentind, si anume cel bazat pe poten-
tive de la sfirgitul secolului at XIII-lea. Fecioara lierea plasticd a liniei. Din acest curent face parte
cu Pruncul de la San Martino trebuie s[ fie cu ca personalitate marcantd Coppo di Marcovaldo
putin posterioar5. lui t2B5; anterioarS. ins5, dar (fig. 44, 45), in care mulfi specialigti au indicat
n,r'.r-, mult, este icoana cu Sfinta Ana. Madonele pe posibilul maestru al lui Cimabue. Impulsurile
siciliene dateazd de la sfirqitul secolultri' 1a fel pe care Coppo le primeqte de la Guido da Siena
ca icoana de la Moscova. sint transfigurate tocmai in numele definirii volu-
metrice a formei, in nuce incd din perioada Fecioa-
ln acest caz considerarea NlaesLrului de la rei cu Pruncul de la Biserica dei Servi din Siena,aa
San Martino ca virtual maeslru al lui Duccio ar
qi intenlionat subliniat in icoana din Orvieto. Ar
fi tot atit de grepitd ca gi integrarea icoanelor ajunge sd observim in aceastd ultimd oper[ scd-
siciliene intre operele
-Acegticare deschid calea marelui
pictor sienez.a3 maeqtri preiau -notrtd,tile rita tronului vdzutd in raccourci, de negindit in
iui Duccio ca noutd,ti de cod, structurabile dupi pictura unui Guido da Siena, pentru a vedea direc-
vechile matrice. Cu toate cd, din punct de vedere lia in care evolueazS. arta lui Coppo di Marco-
cronologic, opera lor se plaseaz5. dupd debutul valdo, sau sd remarcdm spa,tiul invdluitor creat
lui Duccio, ea ne dovedeqte cit de puternicS. mai 3s de traseul serpentinat al vdlului fecioarei. Toate
acestea slnt elemente care prevestesc deja pe Ci- mai mult de o jumiLate cle secol, gi va sta
mabue, dar nu pe Duccio.as Ultima oper5. cunoscutd senmificativ
- fapt
ia baza cuiturii lui Duccio,50 cu toa-
a lui Coppo, Crucifiral pictab in colaborare cu te c5" nu e singura - componentS. a procesului de
I'iLrl siu Salerno di Coppo in Doniul din Pistoia lorrnare a macstrului. Amintirea operei dirt 4"22L
(fig. {{;, 47),a6 dovedegte insii un regres sensibil a lui Guiclo nu se ya Ii stins nici in perioada depli-
rirai a.les in aplatizaretr I'igurilor, r'od a[ urrci con- nei rnaturit[J,i, dupd cum l]e-o tloveclegl,e lteciou.ru
ccplii daci nu anli- in orice caz a-plastioe. Nu va ar, PrunatL de Ia Perugia (fig. 1r9) 51.
Ii desigur aceasta opera pe care o va hra Cirnabue Problema forrnalS. a hii Guiclo e destul cle apro-
ca model in perioada sa de formare. Dealtfel, piatd de cea a conbemporanilor s[i de la Lucca.
lapb asupra ciruia vom mai rerreni, nici restul de Ceca ce dd particularibatea imaginii guideqti esbe
acelagi raport intre linie
opere riimase de la Coppo nu rezolvS. in rnod satis-
fic[tor problema uceniciei rnare]ui pictor florentin. ligurii - pi culoare - ca zon5. - ca schelct extcrn al
de pregnan,tS. ct-rrpo-
Originalitatea lui Coppo di Nlarcovaldo ln ca- ral[ de]imitat[ dc contur. Raportul linie - cu]oare
drui piclurii florentine, ca qi cea a Nlaestrului de iqi pierde in cele din urm[ r'a]oarea in imposibi-
la San Nlartino in cadrill celei pisane, se datoreazi liLat,ca dc a anima crornatismul devenit, arnorf sarr
in buni parte adopt[rii recenbelor deiicoperiri ale de a investi cu o semnifica!,ie mai conplex[ linia.
pictoriiol bizantini leprezentanti ai,,Renagberii Acerst crirent al picturii sieneze
- curentrrl guidesc
Paleologilor"'. L)in aceastir carrzS. Iorrnirrea lui Cop- apare fosilizat spre jumrilabca sccolului, dar
po intr-o ambian!,[ de actrentual bizantinisrn (zona
-
conlinuti sb subzist,e pinl sple sfir';it,ul I)uec,en-
Lucca-Pisa) ar li loart,e probabili-i. T)rrr nouLat,etr, to-rr1ui, cirtd Duccio picl,ase rlcja prirncle salrr r.rpere.
care in opera Nlaestnilui de la San N,Iall,ino se Accst lapl, ne este rlol'ediL cle prinra opelit
oprea la nivelul ororlatio) se duvedegte in pict,ura rrrLrrrr$crrt,ii a lrri l)uccio, ,Xladonu de Ltt (,'rev,ole,
Irri Coppo di N{arcovaldo i,ir cleschizdtcare a cdii (l'ig. 1l-r(i), calc irral,ili irr rrrorl viidit cunoa$terca
plasticizante de redale a f<inlei, st,abilind un ter- profiindii a irrt,ci l )rierrrenLrr-r.rirri sienez liri si fie
tnen ab quo ttl plasticisniului cimabncsc bazat pe t,o1,tr;i lcgi-rt,ii tlc cir. Irictura tle tip grridesc ia rolul
reelaborarea inl,erioar5 a clarobscumlui. cltt l'ilt,rrr lolrrral, tlar senrnifica!ia liniei ca sche-
Astfel, inc[ din a cloua jrrrrtit,ale a 1)uer;ento- rrralic corrl ul' e anu [at,r"r de t,tavaliu] inLeriur ul
ului direc!,ia qcolii florenl,ine e net, tliferitti rle cea arlisLului ast,fcI inoit imaginca, otlatJr forrrrulat[,
a qcolii sieneze. 'fendinla de a l'ace din Coppo nll se mai opre;Le la sirnplil delinire pe plan - -
inteneietorul picturii sieneze, ca gi cea de a-l ca in picLum lui Guido -- ci sugereazl insigi ,,for-
ridica pe Guido da Siena. la rangul de p{rintc al rnarea formci" prirrt,r-o dilat,are spalialti fdr'[ pre-
picturii florentine,a? este, dupii pirerea noastr[, cedent. Linia, din sLiiem e-xlerior, devine cmanatie
o netd exagerare. a unui spaliu in cxpansiune cu care face corp
comun 52. Sintern deja in clipa desprinderii dc
Pozilia lui Guido nu e cea de continuator al unor vechile moduri ar'listicc ale tradiliei duecentegti.
tendin,te ,,romanice" Iocale tendin'!5 exisbenlS. IJin aceastS. cauz[ trebuie s5. se ana]izeze cu
-
la Siena, dup[ cum ne-o demonstreaz[ Crucifirele ncspusi grijI toaLe acele exemple de picturi din
pictate sau pictura ,,dimezzo taglio" qcoala lui Guido care, dupti cum se poate presu-
zate la apari{,ia maeslmlui. Cultura lrii - deja epui-
Guido da Jlirne, alr losl, cunoscul,e de cdtre tiniinll Duccio
Siena
- deja evidenLi, in Xlaestir din l22L (fig. 48) (lig. 50, 5t), uneori ca insemnal, puncl, de plecare
- e fundamental pisano-luccanS,a8 rlar cu o im- (ca de pildd Paliotto n. I din pinacoteca sienez[.
portantd componentd la,Liald.as Accsl bizantinisn Dipticul n. 1din aceeaqi pinacotecti r'ir san Judecata
,,din a doua min[" domind pictrrra siorurzri pclllru 36 )t de upoi tlin catedrala clin Grosseto). Aceast,i obser-
va!,ie e valabild mai ales pen-tru .Paliotto nr. 15 profunzime proprie, ci determind, prin opozilie,
deia Siena (fig. 52), care iese din qirul operelor de haloul figurii care se desprinde din tenebre cdtre
scoalS. Euidescl pentru ca]itatea sa deosebitd, do- exterior, unde e imediat oprit[ qi aproape res-
vedindrl-se unul dintre pu,tinele exemple sigure care pinsd inspre spa,tiul de genezS. prin rezistenla gri-
au stat la baza formdrii lui Duccio 54. lei din prim plan. Raportul care se instaureazd
Figura centrald. a tabloului e inc5. delimitatd; intre aceste elemente (fond-figurd-griid) departe
in spiiitul tradiliei, de strinsoarea liniei de contur. de a sugera tridimensionalitatea, dd naqtere unei
Ea ie inscrie pe acelagi plan cu tronul, plan care stratificdri ideale pure. Figura personajului nu e
se confundS. cu suprafa!,alimitd a imaginii. Sce- sufocatd intre o presiune cdtre exterior (fond) qi
nele laterale vddesc ins5" o sensibilitate cromaticd' una cdtre interior (grild) ci igi gdsegte propriul ei
exceplionald, fdrd precedent in pictura toscand spaliu figurativ, care nu este incd un spa!,iu de
sau iri miniatura bizantind din care probabil c5. tip perspectivic dar nici simplul plan-suprafald
se inspird. Cultura bizantind a Maestrului Sfin- din pictura anterioari. RiLmul pe vert'ical[ al fe-
tului Petru, apare clar mdrturisitd ln majoritatea restrei de inchisoare se propagd, sau mai bine-zis
scenelor laterale, dar in unele dintre ele desprin- se integreazS. in ritmica genera.l.l a imaginii
derea de orbita oriental[ apare evidentd. Feno- la realizarea c5reia contribuie atit arhitecturile cit
menul se remarcS. in primul rind in ceea ce priveqte gi figurile. Este un ritm elementar de scandare pe
iconografia, care, datoritd faptului cd Sfintul Pe- a cdrui schemd se impletesc modulaliiie flucl,uante
tru eJte un sfint prin excelen!5. occidental, nu-pi aJe draperiilor.
gdsegte modele bizantine pentru .toate scenele. Aceeagi problematic5. formal[, rezolvat,ir ins5.
Astt6l mirabila secven.t[ a Eliberdrii Sftntului d'in in primul rind cromatic, o intilnim in scena IVa;terii
tnchisoare (fig. 53) nu are decit pu,tine antecedente (fig. 57) unde fecioara; apare invdluit[ de umbra
in Italia (unul din Monreale, altul in altarul din g";'t"i amintind de solulia fondului din scena fn-
Panzano), dar qi aici cu o schemS. iconograficd chisorii. Accentele coloristice de o mare intensi-
diferitd. In Orient g[sim un singur exemplu ante- tate (vezi ,,moaqa" in rogu) vor fi preluate gi de
rior, in por!,ile de bronz de la Novgorod, datorate c5.tre Duccio (fig. 59). Ar ajunge cii confrrintS.m
ins[, dupd cum se gtie, unor maeptri occidenta]i. aceastS. scend cu cea similar[ ca tematicd aflatl
Aceaite scend, inventatS. ori nu in ceea ce pri- in colectia Strolin din Paris (fig. 58), pentru a.
vegte iconografia de cdtre Maestrul Sfintului Pe- vedea cum, abstraclie l'[cind de trama iconogra-
tru, vddepte lnsd o personalitate aplecatS' asupra fic5. comund, saltul cle la naniera guiclesc[ prtr
unor cercetdri de ordin formal unice la acea epoc5. arta lui Duccio este mijlociL de pictura anonimultri
Pind la aparilia lui Duccio o asemenea inventivi- X{aestru al Sfintulrri Petru. Aceeaqi confrunt,are
tate a formut[rii imaginii e greu de intilnit in fdcutd irrtre scena lluneilestiri din altarui din
alte opere. In scena Inchisorii artistul instaureazS' Siena gi Bunaeestire de la Plinceton, aparlinirld
un raport intre ,,figur5." gi ,,fond" complet. dife- unui artist din cercttl lui Guitlo, arat[ rolul deo-
rit de cele mai semnificative solulii anterioare: sebit pe care il joac[ NlaesLrul in mutarea direcliei
,,Colajul" pisan gi reduclia linearS. de tip guidesc. picturii sieneze inspre o formulare a irnaginii ba-
Ne aflem 1n fa,ti unei noi maniere de a formttla
imaginea care, degi intrd in generala conceplie
zat[, in primul rind, pe sensibilizarea dal,e]or cro-
bidimensionald a spa.tiului pictural, exploateazd matice.
posibilit[lile unei stratificdri in proTunzime fdrd Uneori ne afldm atlt de aproape de Duccio incit
inten,tia credrii unui spa.tiu mdsurabil. Misteriosul
'negru, ipoteza unei legdturidirecte de maest'm-elev lntre
fond spa!,iu infinit in potentia, nu are o r'ei doi artiqti apare nu lipsitd de temei. Comparalia
Aceast[ apropiere nu se referS. insii la comunitatea
intre Chetnarea lui Petru din altarui sienez gi aceeaqi unui limbaj formal, ci la importanla care derivd
scen[ din Xlaestd a ]ui Duccio ne introduce in din aceeapi exbrem de complexd culturS. imagisticd,
miezul problemei gi ne demonslreazd cum, aparent, din acelagi electism. Dar cu o diferen![ fundamen-
mica distan!5 inlre cci doi artigti este in realitate tald. Artistul pisan, chiar dacd de iure constituie
o totald schimbare de directie, fdri ca aceasta s5. un punct de culme al picturii traditionale, apar-
insemne c5" Maestrul Sfintului Petru nu rimine line de facto culLurii post,-ducceqLi. Maestrul Sfin-
unul dintre cei mai importanti predecesori ai lui tului Ioan este ins5. din toate puncteJe de vedere
Duccio. un adevdrat precursor al lui Duccio. El are o im-
Chemareu Sfi,ntului Petru., aga cum apare in portan.td cruciaiS. pentru pictura din Duecento pi
altarul nr. t5 (fig. 56), demonstreaz5. gustul auto- Trecento gra{,ie extraordinarei sale deschideri cul-
rului pentru tonurile subtile si pentru drapajul turale. Toate componentele stilistice pe care Ie rtom
aerian. Apele rir[rii sint redate cu un evident pro- gdsi retopite i,n opera lui Duccio se aflii depozitate
gres fa!,.{ de probabilele modele bizantine. Trans- in imaginile Maestrulul. Acest lucru ni se pare
paren,t,a urmiritii de artist reuqegbe pe deplin: deosebib de semnificaliv. Maestml Sfintului Ioan
intre valurile mdrii se intrezdregbe corpul bircii. nu are in nici un caz caracternl de ,,dublu" fa!6
Succesiunea de planuri cste aici sugeratS. printr-o de Duccio. $i aceasLa penl,ru c[ la nive]ul cel mai
rafinati gradare colorisLicd. Nu putem insd si nu profund al strucLurii imaginii, Nlaestrul se doye-
observ5.m diversitatoa soluliei dat[ de Duccio deqte un exponent
(Iig. 55), in ciuda incontcstabilei dependenle ico- - e drept,
nivel al culturii figuralive
de cel mai inalt
traditionale. Cultura,
nografice. EI renunt5" la consbruc!,ia pe vertical[. pentru- Maestrul Sfintului Ioan, nu inseamnd un
RaporLul dintre silueia lui Hristos qi stinci, intre sprijin in vederca unei autodepdqiri, ci il domin[
concavitatea blrcii gi nir.od (capabil acum de a cu tentalia integrdrii. Rerrolulia imaginii pictu-
invilui bancul dc pcgti), dcmonsbreaz[ cd cleose- rale ii va apar,tine doar lui Duccio.
birea nu se daloreazi unei mai mari fidelit5li a Faptul cd la Siena, al[turi de cercul lui Guido,
imaginii fa!5 de datul natural, ci unei pozilii di- exista gi un curent dc mai purX sorginte bizantin{
ferit,e a arListuiui in fa.ta realului. Nu sernantizarea este azi dovedit. Ilustreazii acest curenb frcsca
formei estc cea care caracterizeaz{, opera lui Duccio reprczentind Trddarea lui Iudu, dcscoperitS. nu
ci reelaborarea tuturor mijloilcelor figurative in de mulL sub Domul din Siena 55 si babloul repre-
vederea realizdrii sintc^zei percepIiilor in unitatea zentind lTdstignirea (nr. 321) de la Pinacoteca din
exemplarS. a imaginii. In scena Cheniirii lui Petru Siena.56 Din acelasi curent face parte si Maeslnrl
pare c[ timpul s-a oprit in clipa irepetabild a ges" Sfintului Ioan, care cste aulor al icoanei de altar
tului simbolic. cu Sfi,ntul loan Botezritorul Ei scene din viala sa
(Pinacoteca din Siena) qi a celei ct Sfi.ntul Fran-
Legdtura dintre Duccio qi alt Maestru anonim cisc;i scene din via{a sa (Domul din Orte)(fig . 641 tz .
din Siena secoiului al XIII-lea este qi mai semni- Opera cea mai important[ r[mine ins5. altarul
ficativ[. MaesLrul Sfintu]ui Ic'an - numit astfel Sfintului Ioan.
dupd titiul principalei saie opcre este o figura Pozi!,ia singulard a artistului se contureazS.
de inaltd tinutd artisLicii in cadrul-celei dc-a doua chiar de la analiza iconografioi. Un ciclu figurativ
jumdtdli din Duecento (fig. C0-62). Inrportant care trateazd via!a Sfintului Ioan BoLezdtorul, de
este faptul ci cl nu se aliniazd in cadrui curen- o asemenea amplitudinc este un lucru cu totul
tului ce pleacd de la Guido da Siena. Pentru neobiqnuit pentru pictura pe panou. Subiectul era
anumite aspecte {izionomia sa este rnai apropiati 41 de obicei ales pentru decora.rea bapbisteriilor. lJl
de cea a Maestrului de la San N{artino din Pisa. 40
AceastS. apropiere nu se referS. insd la comunitatea
inLre Chemarea lui Petru din altarul sienez qi aceeagi unui limhaj formal, ci la importan!,a care deriv[
scen5. din Muestd. a lui Duccio ne introduce in din aceeapi extrem de complexd culturd imagisticd,
miezul problemei gi ne demonstreazS. cum, aparent, din acelagi electism. Dar cu o diferen,td fundamen-
mica distan!,i intre cei doi artigti este in realitate tal5. Artistul pisan, chiar dacd de iure constituie
o totald schimbare de direclie, fdrd ca aceasta sd un punct de culme al picturii tradilionale, apar-
insemne cd Maestrul Sfintului Petru nu r5mine line d,e facto culLurii post-duccepti. Maestrul Sfin-
unul dintre cei mai importan,ti predecesori ai lui tului Ioan este insd din toate punctele de vedere
Duccio. un adevdrat precursor al lui Duccio. El are o im-
Chemarea Sfi,ntwlui Petrtr,, aga cum apare in portan,td crucial5 pentru pictura din Duecento gi
altarul nr. 15 (fig. 56), demonstreazd gustul auto- Trecento gra,tie extraordinarei sale deschideri cul-
rului pentru tonurile subtile gi pentru drapajul turale. Toate componentele stilistice pe care le ttom
aerian. Apele mdrii sint redate cu un evident pro- gd,si retopite tn opera lui Duccio se afld. depozitate
gres fald de probabilele modele bizantine. Trans- tn imaginile Maestrulul. Acest lucru ni se pare
parenla urmdritd de artist reuqeqte pe deplin: deosebit de semnificativ. Maestrul Sfintului Ioan
intre valurile mdrii se intrezdrepte corpul bdrcii. nu are in nici un caz caracterul de ,,dublu" fa!5.
Succesiunea de planuri este aici sugeratd printr-o de Duccio. $i aceasta pentru cd la nivelul cel mai
rafinatd gradare coloristicd. Nu putem insd s5. nu profund al structurii imaginii, Maestrul se dove-
observdm diversitatea solu!,iei datd de Duccio
(fig. 55), in ciuda incontestabilei dependen,te ico-
deqte un exponenN
nivel - e drept, de cel mai inalt
al culturii figurative tradi,tionale. Cultura,
nografice. El renun![ la construclia pe verticald. pentru- Maestrul Sfintului loan, nu inseamnS. un
Raportul dintre silueta lui Hristos qi stincd, intre sprijin in vederea unei autodepdqiri, ci il domind
concavitatea bdrcii gi ndvod (capabil acum de a cu tenta,tia integrdrii. Revolu!,ia imaginii pictu-
invdlui bancul de pegti), demonstreazS. cd deose- rale ii va apar,tine doar lui Duccio.
birea nu se datoreazd unei mai mari fidelitd,ti a Faptul cd la Siena, alituri de cercul lui Guido,
imaginii fald de datul natural, ci unei pozi.tii di- exista qi un curent de mai pur5. sorginte bizantind
ferite a artistului in fala realului. Nu semantizarea este azi dovedit. Ilustreazd. acest curent fresca
forrnei este cea care caracterizeazd, opera lui Duccio reprezentinrJ Trddarea lui lud,a, descoperitd nu
ci reelaborarea tuturor mijloacelor figurative in de mult sub Domul din Siena 55 si tabloul repre-
vederea realizdrii sintezei percep!,iilor in unitatea zentind Rdstignirea (nr. 321) de la Pinacoteca din
exemplari a imaginii. In scena Chemdrii lui Petru Siena.56 Din aceiaqi curent face parte pi Maestrul
pare cd timpul s-a oprit in clipa irepetabild a ges- Sfintului Ioan, care este autor al icoanei de altar
tului simbolic. at Sfi,ntul Ioan Botezdtorul ;i scene din oiala sa
(Pinacoteca din Siena) qi a celei cu Sfi,ntul Fran-
Leg[tura dintre Duccio qi alt Maestru anonim cisc Si scene din viala sa (Domul din Orte)(fig .64) ".
din Siena secolului al XIII-lea este qi mai semni- Opera cea mai importantd rdmine insd altarul
ficativd. Maestrul Sfintului Ioan - numit astfel Sfintuhri Ioan.
dupd titlul principalei sale opere - este o figurd Pozilia singulard a artistului se contureazS.
de inaltd ,tinutd artisticd in cadrul celei de-a doua chiar de la analiza iconografic5. Un ciciu figurativ
jumdt[!,i din Duecento (fig. 60-62). Important care trateazd viala Sfintului Ioan Botezdtorul, de
este faptul c5. eI nu se aliniazS. in cadrui curen- o asemenea amplitudine este un lucru cu totul
tului ce pleacd de la Guido da Siena. Pentru neobignuit pentru pictura pe panou. Subiectul era
anumite aspecte fizionomia sa este mai apropiatl de obicei ales pentru decorarea baptisteriilor. El
de cea a Maestrului de la San Martino din Pisa.
apare intr-ader'5.r in mozaicurile din ,,il bel San Aspectul miniaturisbic al operelor Maestrului
Giovanni" la Floren!,a qi in frescele Baptisteriului a fost deseori subliniat. Miniaturile bizantine qi
din Parma. Cu acestea din urm5. maestrul sienez cele gotice ajungeau in acea perioadd relativ ugor
are in comun gi anumite elemente stilistice 58. Al pind la Siena, gi lor le datordm probabil cunoapterea
doilea fapt care trebuie luat in considera,tie este spiritului unor arii de culturd atit de diverse la
accla cd. toate scenele reprezentate, fie ele de in- acea epoc5. cum era Bizan!,ul pi Centrul Europei.
spira'lie oriental5, fie ele de inspira{ie occidental5 Afinitdlile cele mai evidente le gdsim intre
(Cobortrea i,n infern., Inti,lnirea dintre Isus ;i loan Maestrul Sfintului Ioan gi o serie de miniaturi
copii ) nu au ca punct de inspira,tie Evangheliile bizanfine (Ms. gr. 74) de la Biblioteca Na!,ionall
ci scrierile apocrife: Proboevanghelia lui Iacob qi din Parjs 6;r. Figurile sint ugor alungil,e, iar rnodul
Evanghelia lui Nicodim.5e Pentru figurile centrale lor de grupare amintegte inredial ile altarul sie-
au'fosN ins[ semnalate modele balcanico (fig. 63) nez. Dar qi mai emblernaticd, mai ales pentnr
(sfintul binecuvinteazd dupI maniera orientald) 60 cunoaqt'erea fornidrii lui Duccio, este preluarea.
care f[ceau din Sfiniu] Ioan un fel de lar bulgar sugestiilor din miniatura nordic[. Aceastd influen-
transplanta.t in Itaiia 61. F5.rd a pulea exclude refe-
rirea la tipuri iconografice orienlale, figura cen- !d este deja evidentd in arhitecl,onica altamlui,
irnpdr{it de colonete fragile dupii rnodelul minia-
trald a altarului ni se pare mai strins legatd de turilor paliziene. l'Iotlula!,iile gotir;e se {ac si rnai
reprezent5rlle de ller tipic carolingiene (vezi mai pregnante in redarea siluetelor feminine curn at' fi
ales coroana care srrbstil,uie tradi,t,ionala aureold). aceea a Salomeci sau cele ale moagelor din scena
Dar referin!,a nu e extrern de precisd, clat fiind Na;terii Sfintulu,i Ioan (Iig. 69-73;.oa
faptul cd atit regii carolingieni cit gi l{ristos tro- Figura Salomeei in special urmeazd tipul oc-
nind (vezi de exemplu reprezentarea din soenele cidental, deja in vogd in epoca romanicl" - un
laterale ale altarului), atit Solornon qi David cit palid reflex se rnai poate observa in mozaicurile
;i regii englezi qi !,arii bulgari au, in linii generale,
aceeagi tipologie, atit de rdspinditd in evul mediu
de la San Marco din Venetia
- in care principesa
iudee era asimilatd lipului^de saulterclle din tea-
incit o intilnim pind gi in miniatura islamic5..62 trul ambulant al epocii. In pictura Maestrului
Totugi exemplul cel mai apropiat de reprezentarea Sfintului Ioan tipul e redus la ,,reprezentarea de
Sfintului Ioan il intilnim tot in Occident intr-un caracter", ca in miniatura franco-englezd contem-
desen de Villard de Honnecourt (fig. 66). porand. Gdsim astfel un uimitor exemplu in
Pozi,tia de mijloc intre Orient qi Occident, deja pictura goticfl. Este vorba despre o paginS. din-
evidenti din aceast{ sumard analizd iconograficd, tr-un codice britanic in care e reprezentat[ solia
apare pi mai caracterisLici in ccea ce privepte lui Putifar (lasciva Putipharis unor)65. Asemina-
aspectele stilistice. rea este atit de mare lncit nu putem sd nu presu-
Necunoscutul maestru sienez este intr-ade- punem contactul Maestrului cu miniatura gotici de
v5.r primul toscan care deschide calea cdtre pic- acest gen, contact care nu se opregte la preluarea
tura zonelor de la Nord de Alpi qi in acelagi timp unui rnotiv iconografic ci dI artistu]ui prilejul
unul dinlre cei dintii art,iqti sensibiliza!,i de ino- [o]osirii inflexiunilor lineare in spiritul lluidit5[ii
valiile Rena;berii bizantine a Paleologilor. Duccio gotice.66 $i toate aceslea in ciuda iapbului cri asis-
va avea la baza culturii sale acclea;i mari zorre t,[rn ]a o clarfl absorblie a ,,figurii" gotice 6T in-
artistice. Nu e exclus ca Maestrul Sfintului Iocrn Lr-un spa!,iu de tip bizantin.
sd fi avub rolul de intermediar in acest proces de Pictura goticd se inchega tocmai in acea peri-
insugire a celor rnai recente inova,tii de ordin for- oad5. dezvoltind o spalialitate .care,. aparent, . nu
mal. 42 43 mal are nriluc oorrrun cu cea bizantino-romanic[.
Planul de fundal tratat uniform, care domina mi-
Psaltirea de la Cambridge mina se gdsegte Ia incru-
niatura din secolul al XII-lea, e abolit. In minia-
ciqarea cu colonetele unei loggia, sugerind astfel
tura romanicd se folosea o stratificare intre fundal
agezarea figurii d,upd, arcatur5. Arcatura ne apare
(reziduu al fondului indefinit bizantin, circum-
ca o reduc,tie picturald a tabernacolului ca spa.tiu
scris pi solidificat lntr-un dreptunghi colorat), fi-
gurd gi suprafa.ta imaginii. Pictura din secolul ambiental al statuii in cadrul edificiului arliitec-
tonic. $i in altarul Sfintului Ioan gdsim colonetele-
al XIIIlea descoper[ ins[ consubstan!,ialitatea pla-
nului de fundal pi a suprafelei-limit[. Pattern-al cu rol de cornipd. Ne afldm in fala unei indiscu-
romanic schematic-tridimensional e reelaborat in tabile infiltrdri'gotice. lnsd spa.tialitatea imafinii
se structureazd pe o cu totul altd matrice. Spaliul
spiritul unui raport primar figurS.-fundal. Fondul
gi planul-limiti se confundS.68. Acest nou mod de imaginii se dezvS.luie Ia o lecturd. de tip bizantin,
de la stinga spre dreapta, urmS.rind ritmul modu-
a formula spa!,iul figurativ nu e ins5. decit rodul lat care se propagd prin ,,figura serpentinatd" a
unei lente transformS.ri petrecute in sinul picturii
de sorginte bizantind. E probabil ca in acest pro-
Salomeei spre extremitatea dreaptd a imaginii.
ces rolul de catalizator s5.-l fi jucat arhitectura,
Mina stingd a personajului nu numai c5. nu are
prima dintre arte care a descoperit o nou5. cale nevoie sd fie definitd spalial de arhitecturd, dar
se integreazd intre doi pilaqtri indicind o distan,t[
diferit5 de cea a epocii romanice. ideald.
Arhitectura goticd dezvoltd ca tem[ specificd
exteriorul, gi conform spa,tialitdlii sale absoarbe . Comparind figurile cele mai go.ticizante din
rcoana sienezd cu unele dintre figurile din marea
in aceastS. direc,tie qi decora.tia sculpturalS.6e. Aceas-
Maestd. a lui Duccio exemplu cu ,,ancilla"
ta nu poate fi consideratS. decit in strinsd legd- din scena Lepdddrii lui - de
Petru (fig. t0B) putern
turd cu structura arhitectural5 care o exploateazd pe bun ternei presupune o filialie directd. - Dar ne
chiar gi in interior, in vederea formuldrii interio-
rului insuqi ca exterior.To Probabil miniatura ur- afldm acum pe un plan diferit: nici figura nu mai
e goticd qi nici spaliul nu mai e bizantin. Rdmine
meazd spiritul figurativ al sculpturii prin inter-
mediul ivoriilor. Acestea reiau condilia sculpturii
ins5. ca un fapt indubitabii cI atit pentru leclia
monumentale Ia o scar5.l redusi. in miniaturi spa-
linearismului gotic cit qi pentru ,,neo-elenismul"
care transpare in anumite episoade din icoana
liul figurativ se deschide dincolo de o cornigd Sfintului loan, anonimul Maestru este unul dintre
fals-arhitectonicd care nu determin5. cea de a
inaintagii cei mai importanli ai lui Duccio.
treia dimensiune, ci inainteazS. spre spectator de-
terminind amplasarea figurilor in spatele ei, dar Trebuie insd remarcat cd toate aceste stileme
nu gi in profunzime. Figurile se opresc la nivelul igi fac loc in pictura lui Duccio intr-o a doua
perioadd a activitdlii sale, dupd elaborarea pri-
suprafelei qi arhitectura pictatd nu sugereazd un
melor opere, dar inainte de Maestd: in perioada
spaliu scenografic ci mai degrabd un proskenion Madonei Franciscanilor pi a micii Maestd de la
cu toate cd, strict fenomenic, acesta ocupi acelaqi
plan cu figura. Berna.?l In acest moment deschiderea culturald
Relntorcindu-ne la confruntarea dintre mini- a lui Duccio se accentueazS. aqa incit putem pre-
supune un contaot mai complex cu arta bizantind
atura englezd qi scena Dansului Salomeei din alta-
gi cu cea goticd, ;i nu doar unul sdvirqit prin inter.
rul sienez, primul fapt care trebuie observat este mediul Maestrului Sfintului loan.
solulia diferiti pe care o primegte motivul miinii
stingi ridicate. Este un amdnunt deosebit de sem- Interesul pentru miniatura nordicd nu reuqegte
nificativ care dovede;te extrem de elocvent di- sd-l despartd pe Maestrul Sfintului Ioan de am-
versitatea de pozi,tii dintre cei doi maegtri. ln bianla bizantinizantS. contemporanS, pi aceasta
deoarece, inainte de toate, soiuliile miniaturii go-
tice nu erau de o asemenea noutate lncit sd reani- printr-o
- Intrareanoud atitudine in fa,ta lumii obiectelor.
me prin propria lor putere o conceplie anacro- lui Duccio in arta europeand are loc
nicd a imaginii. Miniatura goticd este ea insdpi tocmai in acest moment pi importan,ta sa nu con-
unul dintre aspectele picturii Evului Mediu, iar std intr-o mai micd sau mai mare culturd imagis-
sinuozitatea liniei nu e decit un stilem, rezultat ticd, ci in felul in care a gtiut sd o foloseascS..
al rafindrii unei culturi de nuan![ popularS. sau Poate nu existd nimic mai emblematic ca faptul
monastic-populard cum a fost cea ,,romanic5.", in cd toate stilemele, sau aproape toate, care vor
numele unei m[rturisite tendinle aulice, fdrd a se apare mai tirziu in pictura lui Duccio se gS.sesc
ajunge prin aceasta la reelaborarea intern5. a spa- in operele celor doi maegtri sienezi, fdrd ca ei sd
lialitllii imaginii. AsisNdm la o operalie asupra se confunde in vreun fel cu marele prerenascen-
spaliului figurativ tradi'lional care confund[ in tist. Elementele de cod sint pentru el la indemin5.,
cils ,lin urire planul-limitfl cu cel de fundal. ln iar originalitatea sa nu rra consta in inven,tia un-ui
numele acestei abstractiz[ri spa,tiale zona Europei nou stilem. Chiar dac5. aceasta se va intimpla,
Apusene gi Centrale ya arrea in vitraliu una dintre faptul va fi o consecin!5. a unei cerinle imperioase
efpresiile picturale cele nai semnificative. Linia la nivelul structurii formei.
gotic[ primerste pe planul-limit[ - devenit spa- Icoana Sfintuiui Petru gi cea a Sfintului Ioan
!,irr al imaginii - semnifica!,ia de d'ecorum. $i aceas- nu sint pentru Duccio nici modele de urmat, nici
i[ semnifica,tie e inleleasl gi dc N{aestrul Sfintului exemple de refuzat in mod programatic. Din aceas-
Ioan, in preluflrile pe care le face din nriniatula td cauzd arta sa nu va fi nici o continuare a crizei
nordicd, cu toate c5. figura goticfl e instriinatil de bizantine qi nici o polemicd anti-bizantind. Criza
spalitil ei congenital qi integrat,l intr-unul de con- culturii figurative medievale va sta Ia baza for-
sistenld bizantin5. Este o preluare care nu dd mdrii sale, iar cele dou5. opere sieneze sint puncte
nagtere la tensiuni interne in cadrul irnaginii qi de referinld de cea mai mare importanld pentru
nici la tendin!,e de ,,expulzare". Linia goticS. nu e analiza originilor sale culturale. Constituie, in pri-
un corp strdin grefat pe un organisur bizantin' ci mul rind, un repertoriu extrem de prelios de ele-
o adoptare posibil[ pentru coerenla iigurativd a mente de cod, pe care Duccio le foloseqte insd ln
operei graJ,ie faptului cX atit in arta bizantin[ cit vederea formuldrii imaginii pe baza unei preala-
si in cea goticd concepjia inaginii e in linii ntari bile constituiri interioare, act individual gi de o
aceeaqi. Diferenlele sint numai de forrnnlare.* absolutI originalitate. Cu aceasta criza vechii
Aslfei, Maeslnrl Sfintului loan rS.mine cxpo- picturi rS.mine de domeniul trecutului.
nenbul, e adevirat de exceplie, al vechii cult,uri
ligurat,ive. El are aceeaqi irnportanld funclamen-
tal5. penl,ru lorniarea lui Duccio pe care o tire fr"lac's-
trui de la San N{artino pentru evolulia formald a
lui Cirnabue. Ei sint cei mai de scam5. r'eprezen-
l,an!i ai unei cr-rlttrri ce-gi incheiase ciclul, gi fac
simlit in modul cel mai pregnant impasul din care
nu se mai putea iegi prin preludri de stileme sau
,,modemizdri" iluzorii, ci doar cu url act de lor![
care s5. pund cap[t civiliza'liei bizantine a irlaginii,

* Yezi capitolele II qi III din prezenta lucrare.


sale la
Constantinopol ?3 pentru a putea explica
ilI.
DUCCTO St PTCTURA rleseletrirniteri la url,a tlin rlel,rt'pr.rl5 pe care le
BIZANTINA. gisirn in operele sale. Nici chiar sbricta rcspec-
tare a regulilor iconogralice 7a nu ne indrepbd!,egte
a-l considera pe Duccio un bizantin. Chiar diur-
potrivir: poate e tocmai aici locul unde poal,c Ii
clarilicata pozil,ia sa istorici care e aceea de a
deschide si rtu de a inchide o epoc5. de culburS.
f igurativd.
Iconografia nu e doar un aspecb marginal al
r:oncep!,iei alegorice gcnerale, caracterist,icri pent,rrr
i,lvul Niediu, est,e dirnpotrivir expresia ei (i{,it }rrai
ctrrblernalic.l, elcmerit,ul cartl consl,iLuie int,ol,tLra-
llra ocazia gi fundarncnLarca irriaginii ;i {iiu'rl
reugc,sl,c s[ devina partc din structura proll-rncli a
,,Fu in Siena ancora Dtr,ccio, eL rluale fu nobilissimo, oricdrei opere. Imaginea bizantinl tinde aga
tenne La rnaniera greca: i d,i slt& m&no la tauola cum s-a observab *- slrre imaginca-semn.?5 -
ma,ggiore deL Duomo cli Siena : i nella parte dinanzi Problema semanticit[lii picturii bizanline sc
l,a incoronuzione d,in l{oslra Donna e netta purte di prrne intr-rrn rriocl ctrract,erisl,ic inci tle la incc-
dietro el testamtnto rluaeo. Questa tavoLa :fr,t I'attu, prrlurilc ei. \,'asile cei Mare gi Circgorie ccl A"larir
moLto encell.enlent.ente et doctanlente., i m.agni.ii.t:Lt, cosu, sirrb coi carc cxprinui lientm prirtra oarir concept,itr
e fu nobilissim.o piclttre" 'k.7': rlcspre o ar't,[ care Lri:buic cillfti, tlesprc liiolurii cu
Astfel scrie la inceprit,ul sr:colului al XV-lea ri ,,Jt)varrghciie in irnagini".
Lot'elz<l Ghibert,i, oferinr.lu-ne prin acc.st,e cuvint,e Insl,nrtnent,alit,aterr irnaginii, caralt,cririLioa de
cea mai r,'eclre jutlecatir criticd asupra op,erei lui bazit a arlei bizant,ino, va liirnirre un puncl, fi-r
IJrrccio. Crerlern, int,r-adeviir, ci acei tenne lu. ntu- irr t,ottt,ii gindirca rncdicvalii lic ea. orient,alir ori
y,iera grecu poat,e fi tronsidera[, in prinrul r,incl o occiclerrrtalii: aslleI in alr]rinrrl,a carolingianti asis-
judecal.ii dc valolre( cu un vag t,tirrr la sublinicrelr tlihoturnir,i inlre tlecorabir.isln
,si porrderat sens
pejorativ), ;i ahia apoi o int_,eriaie ile arnhientare ;i scnranLiciLaLe (utl nnrnoriurn ret'uut geslarunz ctl
istoric[. venustatent parietum),76 l'apt, observabil qi in con-
cept,ia tlespre arLil a secoluhri ai XIII-lca (pentrrr
Criferiilc criticului au evoluat cu mulL de aLunci, lJorravenLrrra opelele rle arl,[ possunt consitleruri
iar m S.rturia lui Ghiberti i;i pdstreazii insemni.- tr,t res veL ut signtr., pot, fi considerate ol'i obiecti',
tatea doar in ceea ce privegte partea istoricd. ori semne).??
Nimeni nu poate nega cd-Duciio avea la indemind Nleriti sii insisl[rn aici ceva rnai rnulb asupra
toate nodurile picturii bizantine care de mai mulL problenrei iconografiei deoarece o analizI at,cntri
de un secol domnea in Toscana. Din aceasbd cauz5 poale aduce o insemnatl c]arificare a adevXratului
nu ni se pare necesar sd urm[rim ipoteza formdrii raport cxisl,enl, lntre lJuccio ;i l3izan!. Dati fiincl
* relaLiva rigiditate il pre scrip!,iilor iconografice e
, ., ,lsg giisca la Siena qi Duccio, care, preanoltil a fost de rnirare c5. picLura bizanlinii nu s-a dizolvab in
lsr) srr folosoa de maniera greceascl. Miiele tablou din
Domul din Siena cu incoronar"ea l.ecioarei in pirtea tlin fat[ cele din rrrrnd intr-o serie dc lalsuri sau cle cdpii
gi.cu_ tr..stamentul cel nou in partea t.tinafi"i ;;i; i"pi; deschisi la inlinit. Apc'rLul individual al arLi;tilor
tniinilor sale. Tabloul acesta a fbst fiicut cri rnult,i mlies_ pi-a spus aici bineirrIeles cuvin[,rrl. Inovat,ia tiparc
t,rir-. si cu muliir doclrini ;i fost-a (Duccioy pr.canoHif pi",t"r;,
in primul rind ln modalitatea de formulare a rma-
ginii. I,Ioclelul e preluat de cittre artiqtii ]rizanLini
in oeea ce prive;te srrhelralisurul icotogralic gi nu Poate nu exist[ nimic mai semnificativ declt
penlru calil,S!,ile sale formale. Dar inova!,ia maeg- concluzia tras[ de specialigti din studiu] aspectelor
trilor medievali, oricib de indr5.znea![ ar Ii ea, se iconografice ale artei lui Giol,to si Duccici. Duccit_r,
lovepte intotdeauna de o piedicd inevitabili. Pie- considerat de tradilie cei mai ,,bizantin" dintre
dica consta nu atit in aul,oribatea modelelor pre- rnarii Prerenascentigbi, se dovedegte mulb rnai putin
cedente cit in atitudinea mentald care nu putea legat do scl-remele iconogral'ice consacrate de tsizan!,
trece peste un anumit mod de a vedea qi de a decit Giotto. Giotto e cie o fidelitate aproape fdrl
sim,Li realitatea, peste un anumit mod de a con- fisurd in urm[rirea iconograiiei bizantine. Acest
cepe forma. Artistui bizantin, oricit de indrriz- fapt dovedeqte pe deplin c5. marea rdsburnarc
nej, ar fi (ne gindim la personalitnl;i marcante ca pe care o cunoagte ltalia secoluiui al XIV-lea pe
Mihail Astrapas gi discipolul sdu Eutihie, la ar- plan arlisLic se clatoreqte nu abandon5r.ii ilustra-
tiqtii de la Karive Gamii, la Teofan Grecul), vede t,ivismului in uz ci unei noi pozi,tii in la[,a reali-
lntotdeauna in opera de artd epifania repetatir a tiilii. l-eiul in care oonLrep Giol,bo qi I)uccio
forrna artisticii nu rnai poatc fi cornpar.at r:u cerl
,,Marelui ProLotip", a divinului.Ts Seria imaginilor
bizantine este deschisd pobenlial spre infinit in al bizantinilc'r. Omr-rl descoper[ realitatea sub urr
toate sensurile: cfltre o repetabilitate perpetu[, dar dubiu aspecl: ca spaliu natural gi ca tcmporali-
tate istoricd. liealitatea naturii cluce in operele
;i citre punctul de plecare ideal al tuturor imagi- primilor deschiz[tori clo drumuri ai arbei euro-
nilor: figura divin[, singura care nlr mai e - pen-
tru artistul vremii imagine a ceva, ci supremd pene la noi rnoduri dc sugerare a raporbului
realitate.
- l'igurir-spatiu inconjulirt,or, iar redirnensir,rrrarca
l,emporaiitil,tii drroe in ceie din urinir la dernibi-
Terestrul ;i umanul sint emanalii ale diviniti- zarea,,N{arelui lrroLot,ip" al bizanlinilor. Istoria
!ii, imaginea artisticd e concepuLd ca spaliul in care er.'angheiic[ mr rnai e privitd ca singr-rra realitabe,
Logosul pogoard intru manilestarea in forma des- sau ca realitabe supremd, ci ca simbol al trecerii
carnalizat5. Forma artisticd nu inchide, intr-un ornului prin ist,orie. Reaiil,abea pentru Gic-'tto gi
mod specific, palpitalia Universului, ci are doar penLru Duccio e gi ,,naturi" si ,,istorie" in aceiagi
rolul de ,,trimitere" a privitorului c5"tre supra- timp. Irorma artistici sinl,etizeazS. un nou mod de
sensibil. inl,repitLrundere a spaliuiui gi a timpuiui, ernarr[ un
lnsdqi spalialitatea imaginii bizantine s-a re- rrou ritm, se rnirtul'ise;Le ta o noui modalitabe
simlit de pe urma acestei conceplii. Andr6 Grabar, de privire asupra Luruii. ln imaginile artisbilor
sl,udiind problema ?,perspectiyei inverse" a bizan-
italieni din 'l'receuto persistS. eierr entelu icono-
graliei bizantine, dar devenite dinl,r-o datii rnar-
tinilor, lanseaz[ ipoteza unei concordan!,e intre gina.le, neesen!,iale.
experien!,a artisticd bizantind gi gindirea lui Plo- In Bizan! va trebui s5. aqtepl,S.rn prima jurn[-
tin. Treptele transcenderii realului (de la sensibil LaLe a secolului al XV-lea, secolul slirgitului cul-
la Logos qi de la Logos la ,,Unic") ilustrate de turii bizanl,ine, dup5. cum bine se gbie, perrtnr a
Plotin gi apoi de Dionis pseudo-Areopagitul se pot pubea asista la o rnigcare arlisl,ici ce tatona posi-
intr-adevdr urmdri si in reducerea direc,tiilor spa- bilitXlile reinnoirii statuLuiui arl,ei. Stau rndrLurie
celebrcle ,,Ekphraseis" ale lui Marcu qi Ioan Euge-
liale ale imaginii la niqte indica{,ii nu atit de pro- nikos, eforturi tardive de a reintoarce atenlia pic-
funzime cit ale drumului ce trebuie parcurs de
ciit,re privitor, de la imagine la el;ernul rriodel. torilor spre importanla unei noi conceperi aformei.
Pictura bizanbinl a scdpat de pericolul stereo-
tipiei (qi tradilionalele acuza!,ii de acest fel sinb
desigur superficiale), a cvitat qi pericolul copjgi ca fdurild nn numai encellenternente ci gi clocta-
qi al falsului, dar n-a reupit s[ evite implacabila rnente), gi chiar dacd s-ar descoperi intr-o bund
iecdtuire a unui lip de figurativitale care ddduse zi cd artistul a fost semnatarul nnei ,,profesiuni
deja cele mai pre,tioase roade in secolul al Vl-lea. de credin!,d" de felul celei rd.mase de la pictorii
Epoca umanismului italian se dovedeqte neincS.- din a doua jumdtate a secolului al XIV-lea,81
- DupSpentru
petoare alegorismul hizantin. acest fapt nll ar ajunge pentru a lace din el un
aceste succinte observalii se poate lesne simplu ilustrator.
lnleleg-e c[ rolu] lui Duccio nu Ya fi acela de a Astfel iconografia din Maestd nu poabe fi nici
aducel in limitele posibilului, anumite varialiuni pe departe considerat[ ca un e]emenl redundanb
schemei iconografice (fig. Bt-Bg). Aceasta e al imaginii deoarece nu se mai afldintr-o simbiozd
investit{ cu func,tia conforma,tiei obiectului ce se cu forma, de felul celei pe care o intilnim in Bizan.t.
constituie in imagine.8o Schema iconograficS" nu Noutatea lui Duccio e in primul rind noutate
mai e o imagine-tip care se repet[ pi pe care in felul de a concepe forma. Dar qi aici, in domeniul
artisLul nu face decii sd o formuleze cu mijloacele relaliilor strict formale, raportul cu arta bizantind
care ii sint proprii, ca la bizantini; din imagine- se pune intr-un mod specific. Cele doud aspectc
tip ea devine bbiect de turnat in imagine, iar iconografic gi stilistic
- nu se pot despdr,t,i -in
imaginea este fructul elabordrii interioare a artis- intregime deoarece ambele igi afundd rdddcinilc
tului. Opera lui Duccio nu se va deosebi de una in aceeagi pozi!,ie, cu totul noud, pe care o are
cu subiect analog din pictura bizantinfl prin artistul in fala realitdlii, atitudine care l-a dus
adoptarea rrnor noi elemente sl,ilistice, nn elemen- la eliberarea picturii de criza intelectualisticd
tele de formd. ci forma tnsii,;i constituie murea care domina cultura bizantind.
noutate a artistului. Apare insd pericolul de a explica explozia
Schema iconografici nu apare esen,tial modi- artei lui Duccio ;i fizionomia ei aparte in cadrul
ficatd in arta lui Duccio tocmai pentru c[ joac[ picturii din Duecento prin apelul la pictura aga-
rrilul de conformalie a obiecLului. In conqtiinla zis ,,neo-elenistic5." a cdrei inflorire are Ioc ince-
artistic[ imaginea nu se formeaz[ ,,deforrnind"
-modificdri pind cu jumdtatea secolului al XIIl-lea. Origi-
sau aducind obiectului ci ridiclndu-l nalitatea artistului sienez ar consta astfel in fap-
la rangul de simbol interior: astfel schema bizan- tul cd igi cautd sursele de inspira,tie in pictura
tin[ drept conforma,tie a obiecttrlui - proto-paleologS, spre deosebire de predecesorii
-lonsideratd
nu va trebui sd fie ,,deformat[" pentru a da s5.i care plecau de Ia experien!,a pictorilor com-
naqbere unei noi imagini. Dacl in operele lui Duccio neni.82
vom putea observa o imbogd,tire semanticS. a Fdr[ a nega diversitatea izvoarelor, ce se
irnaginii, acesb lucru va fi bocrnai consecinla pro- poate observa in pictura de la inceputul secolului
cesului de animare a unui tip iconografic. Diferen,ta al XIII-lea fa,t[ de cea de la sfirpitul secolului,
se va datora imbogX,tirii subs[anlei cognoscitive, pozilia de exceptie pe care o ocupi Duccio in
qi nu a conlinutului dogmatic. Se intimpld cu alte peisajul arbei din Duecento nu se poaLe explica
cuvinte exact contrariul a ceea ce se petrecea in doar prin aceasb[ reimprospdtare a surselor de
picbura bizantinS., privatS. de substan.ta ei cognos- inspiralie formali.
citive gi incredin,tatd inteligen,tei publicului gralie Unii specialigti au lncercat si demonstreze
valorii semanbice a sintagmei iconografice. existenla unei Renasberi ante litteram in epoca
Duccio se folose;te inc[ de programul doc[rinal de domnie a impdralilor bizantini rlin dinast,ia
impus de condi!,iile timpului (din aceastd cauz5. Paleologilor. Considerind doar aspectul etirno-
considera Ghiberti marea Ma,estd, a lui Duccio 53 logic al cuvintului ,,renastere", incercarea e justi-
ficatl: existti fdri indoiali o leorudescen{'ii a rnodu- Considerind ca depdgilii polernica l)yzunce ou
rilor elenisticc ln picl,ura din secolul al XIII-lea qi al ILalie care a dominat dezbaterile criticii de la
XIV-lea.83 Nu trebuieins[uii,at faptul cd un fi]on inceputul secolului nostruT r[mine cle stabi]it
ciasic a exist,ab dintotrleauna in cadrul pictrtrii adevS.ratul raport dintre,,Renagterea Paleolo-
bizantine, incepind cu epoca lui JusLinian ,si pin5 gilor" ;i inflorirea artei italiene spre slirpitul
in secoluI al VIII-lea, ca lln curent indepcndent. Duecento-ului. E vorba, in esent[, de a stabili dacd
Apoi, tlup[ criza iconoclast[ pi pin[ in epoca pictura italian[ din aceastd perioad[ nu e decit
inlpdralilor oomneni, acelaqi filon persistS., e un reflex al celei bizantine contemporane, aga
adevdrat, mai mult ca un curent strbtcran care cum pictura toscand de la inceputul secolului al
atinge djn cind in cind rnanifest,area plasticd XIIl-lea nu era decit o variantS. Jocald a picturii
(de pildri in expresiile aulice aie pict,urii nracedo- cornnene. Sarcina noasbrti este aceea tle a circurn-
nene). Ilst,e poate semtrificativ laptrrl cii in seco- scrie conponcnLa paleologri a picturii lui Duccio
Iul ai IX-lca, cleci imecliat dupri criza iconoclas- ;i de a stal:ili dac[ aceasLa este de aselnenea
tri, asisblrn ia dispari{,ia elenisrnuJui ca lilon natulir incit si-l poatd integla pe all,istul siencz
de sine sL{t5.tor, proces care se leag[ de cr.rdilicarea in problematica,,rena,sLerii" bizantine.
j conografiei.8a
in perioatla Colrrnenilor piclttra bizanl'in[ ni DrrpI curn arn nrai arninLil,, incepintl ou epooa
sc infti{i;eaz5. ca secdt'rritir de, propria-i expresi- irripira[,i]or C)omneni, arta bizanliriir. e cuprinsii
vitate. Incepe acum criza inteiectualisticd a artei de o adinc[ crizii. Cu aparilia stilului paleolog
bizantine care o r.a domina pinir ia sfirqibul ci. criza nu numai c5. nu se alenueazS. dar, dimpo-
Este rnornenlril isLoric in oare Ilaiia se deschide Lrivii, se dovede;te a {i irenrediabil[. Artjficii
c5.tre Bizan!, cu o rcinnoit[ capacitate de asimi- cum ar li ciarobscrirul ,,fumutiu", sau reintoar-
l are.8 5 cerea la canoane clasioe nu pot reanima arta
Spre iurndtaLea secolului incepe insl ,,rcnag- bizanlinii. Elenismul inceteaz[ de a fi un filon
terea" Iraleologilor, lenomen atit de discutat in periferic actualizal, de clLre artiqti. 1n aceasLd
istoriografia de art5. Dar nespus de imporbant perjoadd asislS.m la o rcinnodare islt-rristd cu firul
esl,e IapLul cii stilrrl paleolog nu se dernonstreazd lradi{iei clasice, asistdm de faJlt Ia germilarea
ca perfcct inchegat deciL in ultimele decenii ale unui {el de ,,neo-elenism".
secolului al XIII-lea, la Constantinopol, pentru Primul exemplu ai noului stil ne este cunoscub
a da maximele sale roade in secolul al XIV-lea astdzi prin frescetele din biserica Sfinta Treime
qi al XV-lea. din Sopocdni (spre L265). Aici apar evidente
Specialigtii nu s-au hot,lrib inc[ dacii centru] deja limitele,,renaqLerii" Paleologilor. Folosirea
rlc iradiere al noului stil {,rebuie ciutat la Consl,an- clarobscurului 87 se insereazS. pe imaginea deja
linopol, la Niceea sau la Salonic.s6 Totusi, cele constituitd. Sugerarea lineari a volumelor rd-
mai multe elemente ne indicd geneza picturii mine lundamental5. pentru lormularea imaginii,
paieologe in capitald, chiar dac[ primele exemple iar contrastul dintre lumind qi umbrd urmeazd
de picturd monumental[ paleologd nu se intil- liniile de contur. Clarobscurul se dovedepte astfel
nesc decit in provincie, incepind cu a doua jumir- inutil qi artificios, nereugind sd reactiveze in sens
tate a secolului al XIIl-lea. Descoperiri relativ volumetric un spaliu figuratir. concepuli in niod
recente ne demonsLreazi faptul ci incd din primele fundamental ca bidimensional. Acelaqi lucru va
clecenii ale sccolului al XIIl-lea inllorise ia Cqn- persist,a pin[ in secolul al XV-lea cintl, in pictu-
slantinopol o gcoalii de niiniaturigti r-.are sernneazir r.ile ciin NIistrA, clarci'bscnrtti se tlizolvi int,r-r:r
preludiul picturii n-")onumentile. 55 masA cromatica picloasi. Persisti. deci act'astd
coll[,radi(1ti0 inLeriolr'ti g irrragirrii Jrizanlirrc ne- Iace simlitl. Dar Duccio ne apare la acea ord
decisii intre o forrnular.c volumetricti ,si una planir. ca un artist deja lorrtrat pe baza rnostenirii arLci
fot ln pictura secolului al XIIi-lea inCep s[ hri Guido in lonnula ci cca mai irrall5: piclura
aparil tob mai {recvcnl reprezerrL[ri de edificii N'laestrului Sfintului Petru.
arhil,ecturale,,, rr o biv" pic {,r r ra1 dc predilec {,ie p cntru Cunoagterea stilemelor bizani,ine sc sivirgegle
art,igtii preocrrpati de redarea celeidc a l,reia dimcn- probabil irr cazul lui Duccio lie prin intermediul
siuni. Slucljile alent,e care s-au llcut in iegdturii Nlaestrului Sfintuhii Ioan, fie clircct mullumit[
cu semnilicalia spa!,ial5. a reprczent5rilor arhitec- conl,aclului cu miniatura bizantind. Duccio con-
turale 88 au tlernonsbrab ins[ pe deplin ci nici templase probabil acele ilustralii care reflectau
aici nu se rezolvt"r anibi,tia arLi;lilor-,,renasterii,, problemele noului stil, ca de pildd Codicele nr. 5
paleologe dc a srrgcra proftrnzimea. Reprcienta- dc la Iviron sau ltrvangheiia nr. 5/+ de la Biblioteca
rea ptliiit'iilor. ca si irrl.roclrrr.o,ca,.lar,,lbscurulrri Na[,ional[ din Paris.el Acesb hrcru nu-l aduc ins5.
are loc rln procesui fomrullrii i"rugi"il. Nu cstc in situalia pictorilor bizantini rtit,[ci!,i pe cirile
consecin{,a unci noi constil,uiri a imaginii in{,erioare plasticisrnului, dar clomina!,i de o viziune stnrc-
(ca la GioLl,o ori Duccio) ci rczullatul benlal,ivei t,urat5.pe rnodulS.ri bicliniensionale.
tle a gdsi noi nroclaiilirIi dc redare a irnaginii, Cit de acul, a sim!,it Duccio problemele legaLe
plecinrl dc la formalisnie cilre forrnd. de pictnra bizanbin[ conternporanii ne est,e dernon-
Este foarte probabil ca Ducoio si fi fos[ Ja slrat tle mita Maestd cle la Berna, fruct,, rlesigur,
culent. cu . inova!,iile picturii paleologe. .,\,sa al rinui nlolnerlt de incert,iLudine in ftr!a rioilor'
cum. bindrul Giotto se tloveclegte a fi inforrnit st,ilcme.s2 Dubiile sinl ins5. dcpdqite cleja ct 1l4u-
{e gla!,ialisrnul paleolog al pittoriior A{ihail qi rlona Iirnnciscanil,ot' unde clarobscurul e recreat
Eutihie care lucrau in-I'Iacedonia,se Duccio ne in tntregirre nu 0a niijloc de a sugera volurnul
apare ca un perfecL cunoscdLor al noului stil, ci ca o consecin![ a spalialil,dtii irnaginii. incI
admirat probabil prin intermeciiul miniaturilor sari din accaslii opel[ clarobscunrl cluccescr iriceteazi
al ic_oanelor ce pdtmndeau in Italia. (fig. g0-95;.so tlc a [i o contra(-l iclie; el ne apare ca o necesitaLe
Trebuie ins[ sd subliniem faptul c[ penel,ra- co decurge dirL ins[;i viziunea artistr.rlui. Duccio
!,iile paleologe in ll'oscana se veiific[ incd^inainte absoarbe descr,rperirea palcologilor privind-o dc
cle inceputul actir.it[t,ii ]ui Duccio in arta lui semnifica!,ia ci originari: l,ranslormii contrastrLl
9oppo di Nlarcovaldo la ForenIa, a nlaeslrului rle umbrl gi luniin[ clin rnijloc de sublinicre a
Sfinl,ului Ioan (la Siena) qi va primi cea mai corporalitdlii intr-unul care o inviluie ;i, in cele
rntere,santd reint,erpret,are in pictura lui Cimabue. rlin urnr5, o anihileazti.e3 f)in artificiupleonastic,
Nici Cavallini si nici Giotto nu vor ignora pictura crlm era in picl,Lrra bizantini, clarobscurul devine
,,renagterii" bizantine. Dar Coppo, M'aestrul Siin- clernent al sh'ucturii imaginii, inseparabil cle ea.
Lului loan sau Maestrul de la San Martino rdmin In reprezcntarea perspect,ivelor arhiLeclurale el
erponenIi ai vecliii arte in ciucla faptului ci atloptl lluccio e dcparbe de arnbiguit,ul,ca bizant,inI
inova{iile paleol,rgt'. Nu ajunge rieci cunoapbeiea Acest lucru se petrece nu prinLr-o inl,egrarc a
pentru ca un arlisl, sii producii o compleL[ risl,ur- invesl,ig{rilor cclci dc-a trcia rlimensjrLrri intr-o
nare in sinul arl,ei din lirnpul slu. Si aceast[ cxperien![ de tip renascentist. l]erspccbivir) asrr
observal ie r a ti si rnai somn'i l.icativj iacd se vu cllrn o va descoperi Brunellcschi gi o va t,eoret,iza
Iua in consjdera{ie faptr_rl ci in prirnele sale opere AIberti, r'eprezinlii o spectaculoasS. r:ucerire a
pygcio ignora cu siguranlri fi.tur"- pateologr:. celei de-a treia dimensiuni astfel incit, in cele
AJ-iia in. per.ir.iatla liudanei Fru,rtri:;ttr,riilirr si a riin urm[, orizontrrl naturai este adus in centrul
rrticii ,rl-Iaesfui 11e Ia Berna aceasti iniluentir se 56 irnaginii. f)rrccio qi, in acoeiisi perioarlri, [iiolt,o
turd a imaginii, contribuincl la riLmica ei generalfl
fac primii pagi in luarea ln posesie a spaliului bazati pe stlabificru'e yi pe o l,r,atale anliplasticii
inconjuritor. Spa!,ialitatea imaginii . la -Duccio u vulu nrclor'.
nu vrzeaza insa suprapunerea cu spa{,iul (beoretic Jrirele care il leagi pe Dnccio de cultura bizan-
euclidian) al naturii; ea se dovedegte ca rezultab l,inii au fost, indeajuns dc analizate de ist.oricii de
al unei viziuni care urrn[re$be nii abit redaren art,[ atib in aspecl,ul lor iconografic cif qi in cel
profunzimii cit sugerarea ei 'printr-o strabificare sl,ilistic. Ceea ce am urm5.rit in paginile anterioare
cromaticd- qi clarobscurald. Coerenla reprezen- a fost in primul rind clarificarea unei distinc,tii
tdrilor arhiiecburale din pictura lui'Duccio e o Leoretice intre viziunea duccescS. gi cea bizantind.
consecin!5. a imbogd,tirii semantice a imaginii. 'I'otuqi, in afarir de exemplele cibate de obicei ca
Spatialismul lui Duccio se inclepdrteazri istrfei l'iicincl parte clin cultura bizant,ind a lui Duccio,
rrrulb de rnistir.a plotiniani a ipa!,iuhri, lipic ni se pare cd ar mai Lrebni luat irr consideratie
lrizantinri, dar in ar,elaqi |irnp riinlinc to ,j in,iir- gi stilul ,,neo-clasic" al artiqtilor din epoca imp[-
crrtahilir rlist,anlii de r:onccplie lalri rle rrr,bt [iorru;= ratilor macedoneni. Ne gindim mai ales la nrinia-
t,erii. trrrile rle felul celor cuprinse in Menologiul Lui
VasiLe aI II-lea de la Biblioteca Valicanului,eo de
Paralela l)c care o propune sclectia rroasl,rr'l tk: a clror cunoa;tere nu era strdin nici Maestnrl
irnagini poate clarifica intr,o buni mdsrrrii cele Sfintului Petru. Elernenl,cle cle peisaj, rnodul cle
expuse mai sus. Ea ne demonstreazd cib de diferil[ a dispune cutele ve;mintelor, canonul clasic Il
esbe viziunea lui I)r.rccio de cea a unuiadinttrr anurnite liguri din opcra lui Duccio iqi pot, gtisi in
prevestitorii,,renasberii" Paleologilor : arlistrrl cari: miniaturile macedoneerie posibile antecedente. I)ar
a decorat biserica Sfintei Treirni tlin Sopocirri. in linii mari se poate spune cir atitudirrea lui Duccio
(tig. 75-80).ei Cerinlele de reaiizare a imasinii fa!,[ de pictura aulicS. bizanl,in[ este aceeali orr
sint asemrinitoare: integrarea unui grup de per- cea ck"ivediti lald de picbura toscanri carc l-a pre-
sonaje intr-un spatiu determinab de arhitecturri. ccdal,. Itra joacd in primul rind rolul de repertorirr
Artistul J-rizantjn urmiregl,e valent,ele corrbra- de elerneni,e de cod iigrrral,iv. Dacd complexiLabetr
punctuhri ritmic intre implel,irea curbilinearl a culturii nu-1 determinir pe Duccio s5. continuie criztr
traseelor din primul plan pe trama de scandarc metalingvisLic[ ce doninase pictura anterioari lui,
verticali a arhitecturii. Clarobscurul se conden- laptul e posibil deoarece operele toscane gi bizan-
seaz5. pe marginea cutelor vesrninl,elor fdra a tine, pe care probabil le cunoaqte, nu-i mai ser'-
viza moduliri plastice. Legltura dinl,re personaje vcsc drept rnotive de inLerpretat sau pe marginea
qi spaliul arhibectural nu se slvirqeqte printr-o cirora s-ar pubea lese o iluzorie variant[ de autor:
intrepItrundere reciproc[. StrucLura imaginii rir- repertoriul culturii sale imagistice are importan![
rnine conceput[ pe baza monumentalismului bidi- in conceperea operei doar in m[sura in care ele-
rnensional caracteristic pentru pictura bizantin[. mentele sbilistice pe care le putea gisi in moqbe-
Duccio isi realizeazS. scena separind net grupul nirea culturaki a scciilelor anlerioare puteau fi
de personaje de loggia clin fundal. Prin aceasbi irrtegrate in noua structurd. a imaginii.
operatie se accenl,ueazti in mod intenbionat o
stratilicare de planuri care rra stabili adincirnea Distanla lrri Duccio Ia![ de cultura figural,ivri a
irnaginii. Corcspondenta dintre cele dorrti planuri Rizanlului iqi are originile inl,r-o noui dinrensiune
este ins{ sugerab[ printr-un procedeu de o mare istorjcd a actului creator. Dacd Gregorie clin Nyssa
subtilitate: naqtcrea bol,tilor corespuncle puncte- indemna, printr-o fmmoas[ rnetafori, la contc'rn-
lor de maxim5 tensiune din scena de prim plan. e7, otlrlti"t
lrlarea Lrrruii ,,llrin ochii porurnbeltrltti"
hfodula{iilr: clarobscrrrale cuprind intreaga stnrc-
cu aparif,ia ILri Duccio in arti-r ibalian[ a sfirgilului tv. Ducclo
r1e ]lueoenl,o, .,4 t erlua. (ra. 1lI ltict,ttt'" rcdqr irL,, rru
pt'ivrlegirr Llrran. Spir'ilualisnrrrl bizarrlirr, aLirrs 11t: $r ARTA GOTleA.
riscuI rul,inei, esLe inlocuib in arl,a 'I'recenti6tilor
ibalieni printr-o noul pozi,Lie falI de rea]ilat,e. in
IaLa realului poat,e aspira la pitrunderea poebicir
a celor mai ascunse legi nu doar prir.irea abstract[
a spirituiui simbolic, ci omul.
Clasicisrnul despre care s-a vorbit in legdburti
cu arba lui Duccio nu apare aslfel ca un clasicism
tle rellex, dedus, cu albe cuvinte, din rnotleleltr
lrizarrt,ine ale picturii bizarrbine ci ca o ctrttetirrr
rrrrrll, rnai prolrrntl[. Ca ;i la Giol,Lo, clasicisrrrr.rl
Irri l)uccio consLS. inlr-o reinnoitX aLil,rrdine in fa!a
Luniii, care clel,ermirr[ pierderea caracterulrri in- Duccio gi-a inceput, activil.atea c0. decorator tlt:
sbrumenl,al al arLei gi recuperarea adev5.ral,ulrri ei
c[rti. Ceie mai vechi documente care ne aminbesc
Ioc in con;tiint,a rrrrranii.
numele pictorului ne-au pS.shat mtirl,uria unor
opere? azi pierdute, in carc indeminarea tle rnini-
aiurist, erf I'[rir irtdoialit absolul, necesarii. lls1,o
vorlla tle crttptrltile ctilt'ilr,r rtc 1-rtriti ale. (lontrrrtci
sicnczc la .arle lucr.cazir pictlrlI in t27Fi.ur (lornpo-
nent,a rnitriat,urislittir a arbei lui IJuccio va I'i pre-
zenll apoi irr rnai loal,c operele, ca tt-atninL'irc a
rrroclestelor inrrcptr[,trri. 'l'orlmai in cont.l itria acesbtli
rr'[,e,,trtiturr',," irebtli0 c[ut,at,ii probabil .legirl'urir
lrri l-)irccio ctr picl,trra Lr:atrsalpini--t. Crir!'i le tlectl-
rate tle arligti fiarrcezi, gerrrratri 1i eLrglez.i ciroularr
crr tlesbult-t riqrrrin![ la epo,'l respe.bivS. In acela,si
lirnp arl,isbui a puiLrb ctLnoapl,e probabil 9i exemple
tle iculpturl portalivit in litde!, ajunse in Ittrlir'
Cintl l)uccio lace aparilia in isl,oril arl'ei it'a-
i;i
liene, periinsrrla era deja irrvadati cle vahrl golitl
c" tt ptopuga din nord. Faptul csbc evitienb in
primul' riria'1n sci-ilpLtirl 9i in ariritecturti,.dar qi
oi"t,rt" incetre si se dortedeascti inlcirrnal,:-i de arLa
,,chc allnninir si rhiaam in Parisi 'F" : sbau
mlrl'urie
iiriniaturite gcotii clin 13ologna. in c,e1 rie-a doua
jrrrnlt,al,e a 'sccolttlui, sosesc la Assisi rtre;Leri in

* ,,... prcamindra rrl,i /nrrnliti ,,inlrrnrinrrr;i" la Pa-


Iis." (I lLttl'r', l)ivin,t (:t,ttttItP'lid, itt It;r'lttr'''t" 111111;i11r';rstli
r,1 rl,, lll:r li,r,'l'irl, litr,'rttlsli, llll;''.)
frescl qi vitraliu din Anglia pi Germania.ge Inter-
ferenl,ele^sint irrsd reciproere: in cadnil gcolii de
rniniaburigl,i car,e infloregte il l,inrpul dorirniei lui !,e; ele fac parte din istoria figurativd a acelei
imagini gi nu din esen,ta ei, sint elenente ale
Henric al Ill-lea la Westminster lircreazi, aldturi struclurii operei, analizabild qi disecabild cu toate
rle artiqbi englezi gi lrancezi, decoral,ori sositi tlin r_iscurile pe- _care le implicd o atare operatie.
I i,alia.loo Irrivind ast,[el ]ucrur,ile ne ddm seama cya"elenzen-
Dintre toate oraqele Italiei centrale, Siena era tuL gotic aL .artei lui Duccio tnceteazti de a fi cu
fdrd indoiald cel mai deschis cdlre lunea tr,ansal- adevdrat gotic. Dvccio nu a fost un exponent al cul-
pind. in tot cursul secolului al XIII-lea bancherii turiigotice aqa cum nu a fost un exponent al celei
sicnezi cutreierri Europa ca trirnjsi papali. Nici bizantine. Analizele cc le propunem in paginile
chiar rlupii marea biL[lie tle ]a i\,{onbaperl,i, ce. rrrmeazir pleaci ile la aceasti constat,are tle
r-lind intreaga populalie a Sienei a fost atinii tle prlnorplu ; au ca scop, in primul rind, clarili-
excomunicarea papali, Curia nu s-a putut dispen- t:area isl,oriei irnaginilor rlrrcccst,i rlin clrrc clr_,rrrcn-
sa de serviciile banchcrilor sienezi. Ciiitoriil-e ln lrrl norrlic frcc lrart,e int,cgrarrt,ii.
Franla, Germania qi Angiia coritinul ldr{ intre-
rupere.1o1 Aceasta este probabil premisa de ordin
practic a int,erferentelor la nivel arl,istic inl_re Judecata lili \,rasari l0:r conform cir.cirr f)uccio
Italia gi r,olclalte lari rlirL apusul Jiuropci. Lr pracl,ica ntaniera, greca assai nrescolala con lu
Siena, inu; {lin prinrele decenii ale celei de-a dorra tttoderna * (adicir goLic5), judecatl ce a lost
jrrrntil5li a secolului al XIII-lea? apar er.identc ltreluatri ;i de criLica modernS,tnn ne aparc cit
infiltralrii gotice in miniaturS, fapt dovedit tle ftrndamenl,al lornralistir gi deci superl'icial[.
paginile Psaltirilor din aceasid perioadri (de cxenr- Nrr pnt,em accept,a piirerea dupi care I)uccirr
plu CoraLe 25 de la muzeul Domr_riui din Siena) ar fi -f-rist, ,,stlval," tle la o rcpebiir,e sl,ereol,ipli a
san tle scenele lalerale ale icoarrei de alt;rr a Sfin- nrodelelor bizanLinc mrrlt.rrmil,i infhrent,ci grilict,.
Lrrhri l oan. Si aceasla in prirnul rinil tlcoarece pictura euro-
pean[) Iie ea italianl, francezri, gerrnani ori
Problerrra contactului lui Dr-rccio cu arta go-
cnglezd mr e di[cribfl in rnud sLruciural de cea
l,icii este una clint,re problemele cele rnai importante
liizanl,ini ;.pictrrra gol,icri posed[, e cL:epb, solutii
atit pentru a p[tmnde anii de ucenicic ai maes- lormale noi care vor l5sa urme qi in arta lui Duccio,
trului cit qi pentru a cilcumscrie rolul pe care cu1- dar nu ca mijloacc ilc reaniriare a unei imagini
lura imagisticd ii poate avea in cazul unei mari schernatizate, ci ca clernente cerut,e impeiios
personalibiti cnnr a losb cea a maestrului sienez.
la nivelul stnrcturii.
ComponenLa gotic5 a picturii sale a fosb cintl Nici chiar crei niai zeloqi suslin[tori ai ipo-
complet negald cle c[tre specialigti, cind exal- tczci unui Duccio gotic nu au reu;it s[ aclticri
tabii ftirl ]imite.102 b-apbul cd Duccio a studiat exemple irnporbante in sprijinul ipol,ezei lor, ;i
cu atenlie miniaturile salr ivoriile care pltrundeau
aceasta tocnai in virtutea fapttrlui ci orice ten-
in Italia din nordul Europei nu diminueazd qi tal,ivh de a circurnscrie componenta goticii a artei
nici nu mdregte valoarea artei sale. Inteligenla lrri Ducr.io so lovrstn rle picdiri foarlc serioasc.
artislicl a ]ui Duccio era astlel strucl,uratri incil, Vom rer.eni asLrpra acestei problemc, analizind
fdcea posibild preluarea oricirui stilem sub semnul
crr ajutorul unrri sl,udiLr cornparativ artrbiguit,a-
totalitdlii imaginii. Dac[ in aceeafi oper[ vom l,ea elemenl,nlui gotic rlin Muestt)t Pinir atunci
intilni elemente bizantine, carolingiene gi gotice trebuic [,ol,ugi sir notdrn cI erlernrtnLul nordic se
aceste clernente vor fi intotdeauna rodul unei
arralize I'iictrt.c rlin crterrior" rle ciit,re cel ce priveq- 62 * ,,...maniela greoeascir, amcstecatii in mare parte cu
(,f cea ntodern[t'
face sim{,ib in opera lui Duccio incd de la inceputul $i. arnbiguilatea _ funtlamenl,ald a picturii gol,ice
activitd{,ii sale, va deveni mai puternic ln perioada din acea- perioadi, ambiguitate care igi ar."e ori_
Madonei tr'ranciscaniLor ;i a rnicii Maestd din grnea in l'apLul ci nu ea.r'eprezinta, in c-eea ee pri_
Berna, deci in acelapi momenb in care asist[m vegte strucbura profundd, decib o variantd occi-
gi la deschiderea spre Bizan_tul Paleologilor. denball a artei bizantine. Astfel, un stilem atit
O cunoagtere aprofundatd a culturii caro- de important cum este conturul nen os al tivului
lingiene qi romanice se poate observa incd din gotic in- aparenld, se poaLe cle fapb
modulaliile lineare ale Madonei Rucellai.ro5 Dar l,lllt,. tipic.
intilni incd cu mult inainie, jn -r,i.t,,r" bizan-
dacd in miniatura carolingiand (a se vedea de tind.ros Predilec.tia lui Ducciu se opregte asupra
exemplu pagina cu Evanghelistul Matei din Book unor motive decorative, cum ar ti ae pltia modelul
of Kells ) motivul tivului serpentinat este tratat stofci clin fundahrl Madoruei Franciicanilor, Lipic
strict decorativ, ln opera lui Duccio acela;i motiv opus angl,icanuwj cunoscut cle rnae$trii italibni
va fi reinterpretat in virtutea migcdrii spiralate inc[ din decenii]e anLerioare, de exemplu tle Maes-
care clomini intreaga imagine. Acelagi lucru se trul Sfintrrlui Ioan care folosegte acelagi mol,iv
poate spune qi despre reinterpretarea motivului in icoana Sf i,ntului Francisc 'd,in Doinul din
iconogralic al Fecioarei intre sfinbi, folosit ln mod OrLe, sau de minialurigtii sienezi clin aceea$i
freovent de artigtii gotici atit in ivorii cit ;i in perioadd.
vitralii (de piidd la Chartres in la Belle V erriire ).loc In marea Maestd, apropierea cle anumite as-
Duccio, ln aceastd perioadS., nu cunoa;t,e pecte stilistice ale artei nordice ne aDare si rnai
inc[ art,a vitralierilor gotici. Faptul apare ctl puternicd, pdstrind insd ambiguitatea .i .s.i-,1ide.
evidenl;d in proiectul siu pentru rnarele vitraliu Partea anterioard. a operei ]are conceputd pe
al Domulrri din Siena (fig. L77-4.81;.toz E simp- schema ritmicd a unei-mari catedrale gotice iro
tomatic faptul cd artistul, cu toate c5. lucreazl sau pornind de la sugestiile miniaturisti'ior caro-
la o oper[ abit de caracterisbic[ pentru ambianla lingieni .(fig._,60, 62). Figurile sfin,tilor Ansano,
goticd, ii ignor[ adev[ratele rnoduri sbilistice. Crescenzio, Vittore sint -inspirate probabil din
Este poate dernonstratia cea mai clar[ c5. Ia acea sculptura portativd francezd, inspiratie ce se
or5. Duccio era prea pulin iniormat de arta de poate observa si in scenele de pe partLa posterioar5
dincolo de Alpi. Elementul nordic se limibeaz5. a marii icoane (vezi de pildd- scena lnchindrii
la preluarea unor tipuri iconoErafice cum ar Ii m.agilor ). Nu trebuie insd uitat faptul cd incd
cel al Sfintului Cavaler (vezi -mai ales figurile din opera Maestrului Sfintului loan se puteau
slinlilor Bart,olomeu ;i Crcscenzio) sau cel al sclieniei observa. penetra.tiile gotice la nivelul tipologiei
Incoron J rii Fecitiar,r'i, 108 inspi ratd probabil dintr-u n personajelor gi a detaliilor vestimentare (amin[im
ivoriu francez. doar scena Banchetul lui Iroil unde monarhul
0 apropiere mai atenl,[ cle miniatura got,icl se oriental apare. inveqmintat ca un principe francez,
poate observa in operele din ull,imii ani ai seco- cu coroand. qi gq]er de hlamidd). Arloptarea pe
lului al XIII-lea: mica Maestr) din Berna qi Ma- care o opereazd Duccio dupd exemplelc transal-
rlona Franciscanilor, opere care pi prin dinrensiu- pine se opregte_, Iucru deosebit de'semnificativ,
rrile lor recluse demonsl,reazd- exisl,enta rrnrri la acelaqi tip de detalii. Se preiau deciconotatiile
contact cu arba decordrii manuscriselor. Dar, marginale_ale imaginii rIr gi nrr solut ii de expresie
fapL semnificativ, este acelaqi moment in care lormald. Foar{e caractcrislicd, in cazul lui Dirr.r"io,
incepe sd se facd sirn,tit[ lec,t,ia Maestrului Sfin- este preluarea unor mr-it,ive arhit,ecturale t,ipic
lului Ioan, cel mai cult dintre predecesorii sienezi
ai lrri Duccio. In acelaqi l,imp'se manifest,,{ insri $o.li.q,.p" care in arhitect,ula Siernei nu le puiea
65 intilni Ia acea ori (fig. gg, gg, 100). Tob mirria-
lura joacd probabil rolul de int,errnediar, 9i in tit deja faptul cf, figura ,,arrcillei" i9i gSsegle urt
acest caz, inlre arta gotic[ gi cea italian[. Une]e punct de plecare in tipurile feminine din icoana
amdnunte ca, de pi1d.{, clecoralia cu sculpturi Sltntutui ioan (f.ig. 1"1'0). Rdddcinile gobice a1e
rrronocrome 112ce apare in scena lsas discuti'nd tipului leminin pbt ti ciutate insl rnult mai
par inspilate direct din desene]e lui
cu, tn{elep[ii tleparte (fig. {12). Nu vom inqira aici toat'e. posi-
Villard de Ilonnecourt (fig. tOt). bil-ele exemple gotice, ele sint nenumdrate gi ceea
Exist[ insd in Maestd. o scenii care a fost ce import[, in analiza noastr[, este tipologia
consideratS. drept cea rnai gobicizanLd din inLreaga comurrd qi nu indicarea hazardat[ a unui mode]
operl a lui Duccio.ll3 Este r.orba despre Nunta precis. C-eea ce dorim ins[ s[ puncn] in lumini
clin Caana (fig. 105). Ne vom opri ceva mai muit este din nou apropierea unci figuri ,.gotice" din
asllpra ei deoarece ni se pare cti o analiz[ mai opera lui Duccio de arta bizariLinS. a inceputului
al,entd ar putea oferi rezolvarea dileuei (falsir d'c secol al XIV-lea. 'fot lii l(ariye Gamii intil-
rlrrpti pirerea noastrd) Dttccio bizantin sau' gotic? rrim, in episodul [Jciderea pruncilor (fig. 109) un
Iu axa paratl igmaticri a figurilor din prim plan mod de Concepere al figurii feminine extlern tle
(cele consideraLe indeobqte drept,,gotice") se apropiat de cel al lui Duccio: mipcarea scrpenli-
insereaz[ fdrir indoial5 rin ivoriu sarr o nriniaLuri nat5, vederea clin spate, ;i mai aics profiJul abia
francez[. Am gdsit afinitdli grlitoare cu minia- sugerat, toate acestea sinl, clemente oare ap.ropie
Lurile Psa,Ltirei Sfi,ntului Ludouic, operd parizianii opera lui Duccio de cea bizanl,ind. Explicalia nu
din a doua jumdtate a secolului al XIII-lea (fig. pbate fi decit una singurd: atit Duccio cib qi artis-
103, 104): 11a acelagi canon alungit al figurilor, tul de la Kariye Ganii au o surs5. oomund. I\u
aceleagi capete mici, acelea.qi migcdri gratioase.115 cunoagtern aceastd surs5., dar putem presupune
Dar qi aici se relev[ ader.S.rata ambiguitaLe a c[ ea'se integreazd. intr-o lungd serie de modele
culturii figurative gotice in aceast,5. perioad[, care incepuse inc5. din antichitate din perioada
aceleaqi caracteristici le intilnim qi in mozaicuriie Irescelor pornpeiene. Celebra Flora de la Stabiae
de Ia Kariye Gamii din Constantinopol,l16 aproape (iig. 111) esbe poate unul dintre oele mai indepdr-
ultima manifestare importantd a picturii bizan- tal,e modeli: posibiie. Maniera foarte caracteris-
tine din metropol5. (fig. {06). Aici, alungirea tipu- tici de a sugera profilul personajelor? pe care o
lui de figurd uman5. e consecinla unui proces intilnim in opera lui Duccio, e destul de frecvenfS.
care incepuse incd de la inceputul perioadei Paleo- la Kariye Gamii, fapt ce ne demonstreazd c5. nu
logilor. ne alldm ln fala unei inovalii ducce;ti ci in fala
Ne afldm astfel ln fa!,a unei duble posibilitdli: unui motiv cu o lungi tradi.tie culturalS.. Aceastd
personajele lui Duccio au ca punct de plecare observa.tie nu dirninueazS. insd. cu nimic meritul
fie un model francez de felul miniaturilor din artistului. Dimpotrivd, ne demonstrcazS. cd Duccio
Psaltirea Sftntu.lui Ludovic, fie un model consban- a putut Ii ajutat de temeinica sa cunoa;tere a
tinopolitan care a servit drept sursd de inspira,tie artei ce l-a precedat in realizarea uneia dinire
qi maeqtrilor de la Kariye Gamii. Ceea ce poate cele mai fascinante scene din intreaga sa operd.
p5"rea un eclectism cultural la Duccio nu este de Inten!,ia artistului e de a surprinde o clipd de
fiapt decit rodul unei solide baze cuiturale: pictura maximd tensiune inl,re personaje. Profilul inv[-
secolului al XIIl-lea care-pi extinsese ramiiica.tii lrrit de clarobscur al ,,ancillei" nu e ste decit unul
al,lt in Orient cit gi in Occident. dintre amdnuntele care conLribuie la oblinerea
Acest fenomen ni se infiligeazd si in alte scene cferLuhrj general.
din XIaestir" Leprielarea lui Petru. (fig. 108) ne Pentm a stabili teorelic raportnl specific
ofer5. amdnnntele cele mai interesante. Am amin- 67 dintre arta lui Duccio si cultura medievalI dilcren-
!ierea rnodelelor r-rrientale cle cele oceidenLale occidental, linia, igi pierde caracterul de decorum,
este o operalie inutild qi de cele mai multe ori pe care-l pS.sLrcazd intot,tleauna in arLa goticI
imposibild. Important este in primul rind felul pentru a li integral intr-o nou[ concep,Lie a rit-
in care integreazS" artistul cunoasterea artei bizan- mului imaginii.
tine ori goii"" in propria sa viziune. ln ceea ce
priveqte exemplele analizate mai sus ar mai fi Reducerea la suplafa,t[ operatd de pictura
totu,si de precizat citeva lucruri. f)in punct de goticd iqi g[segte punctul de plecare in conceperea
vedere cronologic arrem de-a face cu o clar5. bidimensionald a imaginii bizantine. Nu este
succesiune in timp a operelor. Psaltirea Sfintului vorba ins[ despre o depdgire a indetermindrii
Ludovic dateaz[ din anii I252-L270, marea spaliale caracteristicd pentru Evul Mediu occiden-
Maestit a lui Duccio a fost pictatd intre t30B- tal ci deun expedient formal: artigtii gotici folo-
t3tt, iar mozaicurile de Ja Karye Gamii sint datate sesc gi exacerbeaz[ flexuozitatea lineari in veclerea
de obicei 1315-1320. Cu toabe acestea ar fi pripit investirii planului de suprafa![ cu func!,ie de
sd tragem concluzia c,l rnegberul bizantin a fost locus ideal, de spaliu al imaginii. Puterea de su-
influen,tat de miniaturistul parizian sau de sienezul gestie figurativ[ a ]iniei devine astfel garan!,ia
Duccio. Credem mai degrabd cd adevdrata expli- consacrdrii suprafe!ei bidimensionale ca spa!'iu
calie a coincidentei de motive qi solu,tii std in specific pictural. O atare concepere a suprafe!,ei
faptul c5. Duccio cunoptea atit exemple de felul era conlinutlL in potentia in arta bizantin[ gi
rniniaturilor Psaltirei Sftntului Ludovic, cit, gi devine lege pentru pictura occidentald inc[ din
exemple bizantine care au stat pi la baza formdrii epoca ,,renagterii carolingiene". Chiar dacd in
maestrului de la Kariye Gamii. intre cele dou[ secolul al XIII-lea se ajunge la solulia suprafelei
arii culturale - cea bizantind si cea vest euro- ca spaliu figurativ (dup[ o conbaminare a
exist[ o divergen,t5 fundamentald.llT spalialitdlii picturii cu cerin,tele lormale care
peand
- nuoccident,alS.,
Miniatura incepind cu cea carolin- porncsc de la elaborarea unui nou tip de spa!,iu
giand ;i ottonianS. gi sfirgind cu qcoala franco- arhitectural), aceast[ solulie nu rra fi, in ceea ce
englezi (Channel School) gi cu ramificaliile ei, prive qte pictura, fundamental diferit[ de cea
are la bazd viziunea formalS. a Bizantului.ll8 oferit[ de c[tre artigtii bizantini. Datoribd acesl,ui
Putem conchide cd arta goticd in acea perioadi fapt linearitatea gotic[ riscd s[ decad[ in deco-
nu se remarca printr-o fizionomie atit de aparte rativism. Ea incerca demonstra!'ia retoricd. a unui
incit sd poatd ,,reanima" bizantinismul funda- fapt evident: posibilitatea conceperii suprafe,tei
mental al lui Duccio, aqa cum de multe ori s-a ca spa!,iu figurativ; linia, din acesLe motive,
sugerat.110 O asbfel de explica!,ie mecanicS. nu r[mine pentru mult timp un exerci[iu de virtrto-
poate in nici un fel s[ rezolve specificul artei lui zil,aLe, un accesoriu decorativ al imaginii.
Duccio, ca dealtfel al oricirui mare artist. Faptul Adevdrata picturd goticd va fi reprezentatl
cd miniatura gi ivoriile occidentale au fost cunos- cle vitraliu unde asistdm cu adevdrat la elaborarea
cute de cdtre Duccio e aproape sigur, dar ca qi unei noi conceplii figurative. Puncbul de plecare
in cazul raportului ce-l leag[ de pictura bizantinE, rdmlne problematica arhitecturalS" dar specificul
Duccio se foloseqte de acesbe modele ca de un vitraliului pune in termeni cu totul noi problerna
repertoriu de elemente sbilisbice posibil de absorbit
intr-un nou fel de a concepe imaginea. Aqa cum raportului dintre form5., culoare gi lumind.
de pildri clarohscnml din epoca Paleologilor e Nlerit[ s[ zdbovim ceva mai mult asupra
anihilat in ceea ce ar.e erl specific oriental (conLlen- problemei vitraliului deoarece in perioada de
sarea in zona d.e contur) tot aga stilemul tipic maturibate a lui Duccio se poate obsert'a o scnsi-
urrn5repte fixarea unei imagini dcspre realitate,
bil6 apropiere de modurile coloristice ale vitra- t'i trimiterea plivitorului clin .treaptir irr treapt,5,
Jiuhri gotic.tzo orilre suplasensibil: tle lu ouloar,c ca rrranilestale
a luminii, la lurnini ca ,,plima form5." qi, in fine,
la divinitate ca form[ absolut5.
Catcdrala golicl era concel'rubi1 ca rln specul,um Noua pozi,tie a arLigtilor ibalieni din Trecento
mundi ca o irnensi metafori a armoniei univer- in fa,ta realiti,tii il indepdrteaz[ pe Duccio gi de
sale. in acest conl,ext cosmologic vitraliul are lrn spiritul gotic. aga cum il detasase gi de spiritul
loc bine determinat. Incri din primele incercdri -cromatismul
bizantin.l2a In Maestii, insd, lasi
de realizare a unui spaliu arhiteclural deschis, s5. se intrevadd cunoasterea arbei vitraliului. Acesl,
in care zidul nu mai apare ca o iimit[ rigidd intre
inLerior gi exleriur r.i cu o srrbtila,liaft.agm;i lapt se petrece aici la nivelul formul5rii imaginii.
lncd din primele opere Duccio se ar[tase inclinab
simbolicl intre prolan si sacru (relacerea corirlui cdtre o redare bazatd pe o stratilicare flr[ pro-
rrtrtedralci Saint,-f)cnis, L[4()) picl,ura pe slicl:i, funzime. Sugestiile picturii transparente gotice
v-ilraliul, prirueqt,c rolu l de fil bru transparerit vin sd inbdreasc[ o concep{,ie spa-tiald care yedea
int,re uralerial gi irnat,erial. Sr_rger, iluminat,ul in culoare spa{,iul natural al obiect,elor. Pentnr
abat,e de la Saint-Denis, bun cuiroscitor al gin- Duccio nu existd spaliu deci| i,n culoare. Ileatis-
rlirii lui Dionis Pser-rclo-Areopagitul, considcrir rnul imaginii pleac[ de ]a aceastS. constatare.
vitraliul ca aplicare a unni anagogicus nr0s7 .\ Pentru exprimarea viziunii sale artistul nu are
unui ,,drum spre initl[,imi".t21 Irc; din laza ei nevoie nici de o experien!fl de tip perspectivic
incipienti pictura golicir e privib[ ca rnijloc al trans- nici de una meta{izic5. Vizibililatea lumii reale
cencterii,,lurnii ini'erioare" spre,,lumca srrpelioari". se concentreazd in culoare. Aceasba este de la
In rnent,alil,atea tirnpului at'est proces sc sivirsesbe sine gi spaliu al obiecteior. Compozitia poal,e
plin raporbul speciiic ce c,xisti inlre formi, lumin[ face abstrac!,ie de orice ciiutare a celei de a treitr
gi culoare. tlimensiuni deoarece prin cromatism realiLal,ea
Roberb Grossetest,c subsu meazli 1n scricrile spa!iald a obiecbelor e pe deplin realizat[.
sale loatc speculaliile medievale aslrprrl argu-
rnenbului qi elaboreazS" o estetici a lurnii coniu-
gal,[ cu o esbetic[ a num.{rului ; aceasta devine
Duccio nu a fost nici bizantin, nici gotic. Din
aceastS. cauzd credem c5. adevlratul raporl, dinLre
cea mai reprezerit,alivI teorie pentm sensihilitalea
arta sa gi pictura goticfl ar trebui studiat inversind
goLicI. PenLnr el lurnina esle ,)prirra lorni corpo- termenii. Cu toate infiltratiile transalpine Duccio
ral6" (Lun est ergo prim.u, forma corporaLis).12r nu poate fi considerat gotic prin ascendenl,6.
T)ar aceastX forrnti care in obiectclc materiale El poate fi integrat in cadrul picturii gotice doar
ia inf5liqarea d"e lumind se relcvd la scarl univer- prin clescenden!,d. Arta sa va ayea urmasi ime-
salir (in Lurnea S uperioarri ) ca insilqi dit inibn- dia!,i in Fran,ta, incepind cu miniaturistul Jean
tea.123
Pucelle, iar apoi, prin intermediul lui Simone
Vitraliul devine astfel o treaptti intermediarl Martini gi al lui Matteo Giovanetti, va deveni
intre cin-r qi divinitate. Irnaqinea picturalI cari: unul dintre principalele punct,e de plecare penlru
Iolosegt,e lu rnina colorat,S. (culr-rarea esle rnod intreagapicturieuropeanii din secolul al XlV-lea.
specific de rnanifesLare a lnrninii in lurnea rnat,c- qi al XV-lea. 125
riald), lu,r incorporuta th4tit e'xpresia lui Grosse- F[rd a fi gotic Duccio este nna dintre figurile-
l,este, se int,egreazir gi ea inbr-o serie deschisl cheie ale cultrrrii figurative din lluropa apuseani
spre infinit. Pictura gotici ne oferi si din acest
punct de veclere o alt[ solu,t,ie a aceleiagi probleme ryi nordicri.
care st,iitea si in faia artistilor hizantini. Nrr se
EXCURSUS.
ICONOG RAFIA MADON EI FR.ANCISCAN ILOR. Pr,oloeuanghcli_u lrti Iacob-cap. XXI, Euanghelia
lui Pseudo- Il[ttltti-r.a1't. \\ I 1i Eian2hclitL
"trrubd
ln ultimii ani din Duecento gi in primii ani din a.Copildrieicap. Vll) rz?c ilrarbc pJpular[ incd
Trecento se poate nota in cadrul evolu!,iei stilis- din epoca paleo-crestind.
tice a lui Duccio un moment de o special[ impor- Prima reprezentare cunoscutd dat,eazI din
tanld. Cele dou[ opere, dababile in aceasti perioada secolul al ll-lea pi se afl[ in Capella Graeca r]in
Maestd din Berna ;i Mad,ona Francisca-
- mica
nilor din Pinacoteca sienezd - reflect[ o subiti
Catacomb ele Pri scillei. Miniatura J-q *""-i.rtite ai.,
Menologiul lui Vasile al Il-lea pare h fi una dintre
l5rgire a orizontului cultural al pictorului: o direc- primele opere in care cei trei magi ne sint infdtisati
!,ie ne poartI spre arta Paleologilor, cealalt[ spre sub aspectul de regi ce adtLc-ornagio c,opilrrl,ii
miniatura nortlic5. Aceastir dcschidere crrlLuralii Isns investib crr atributele de Ren re[unt. ln soc.r-
nu atinge doar aspectele stilistice ci lasii unue lul al XIII-iea in arnvoanelc sculptite tle Nicoln
foarte irnportanl,e si in concepJia iconografic[ a ,si Giovanni Pisano la Siena pi Pistoia e introdrrsi
operelor sale. irnaginea celui mai bdtrin diritre rnagi care s[ruLii
Aspectele cele mai emblematice din acest piciorul copilului. Aceasbd inova-tie e adoptatl
punct de vedere ni le ofer[ schema iconograficS. de Giotto in decoralia Capelei ,iegli Scroi,eg"i
a Madonei Franciscanilor. (Iig. tt3) Ea se inspird la Padova, de Duccio insugi in sceia Inchinirii
probabil in primul rintl^dintr-un exemplar bizan- <lin Ma,estd;i de acum inainie va fi folosibd. secole
l,in orr reprezentarea InclLindrii Magilor. Felul intregi de-a rindul alit in Occident,r_rl transalpin
in care sint dispuqi cei trei cilugdri igi g[septe cil, gi pe teritoriul ll,aliei. tn scena din Maistti
originea inlr-o rniniaturl bizantinl rle tipul lg prefer'i insir onragiulrri rle tip proskune.sis
Inchinarii din Pretlica Nuqterii a Lui loan din bizantin, rncil,ivrrl regehri ingenuncheat in' ctrip
Damasc (fig. tt5), rnanusris din secohrl al Xl-lea. rle vasal.
Apar insi interrlii spalirrle cu totul noi: figurile Iraptul care meritl insl nrai multri aLenl,it:
sint aproape suprapuse in miniatura bizantinii, cste cd, din punct de vedere iconografic, Mactoha
dar stratificat,e in profrrnzime la Duccio. N-ar Irranciscanilor pornegte de la scliema bizantin[
li exclus ca un alt eiemphr - lnrhinarea MagiLor a Inchindrii Magilor, dar introducind un element
din ilIenologinl lui Yasil,e al II-)ea (fig. tt4) cu totul nou: omagiul adoratorilor nu se mai
constituie una dintre componentele importante - s:l
adreseaz[ copilului Isus ci Fecioarei Maria:unul
ale axei paradigmatice a operei lui Duccio. De data dintre cdlug[ri sdrutl .piciorul Fecioarei in timp
sint qi mai puternice in ceea
aceasta afinit6.tile ce in toate e_xem_plele bizantine anterioare omagiul
ce privegte dispozilia celor brei adoratori, iar se adresa hri Isus.128 Asistdm astfel la s5irir-
o posibilfl legdtur[ ne este indicatd gi de motivul qirea unui salb in ceea ce priveste continuLul
miinii drepbe a Fecioarei, sprijinit[ pe genunchi. doctrinal al imaginii: de la cei trei regi magi ce
Acest din urm5. motiv il intilnim gi in arta italiand omagiazd pe Flristos la cei trei cdlugdri-ce o oma-
mai aproape de timpurile lui Duccio, si anume giaz5 pe Fecioard. Cfllugdrii sint iedati intr-un
in mozaicul cu Sfinta Fecioari realizat de Fra raport de propor!,ie hieraticI fa!,a de Irecioard,
Jacopo in L225 pentru scarsela Baptisteriului lucru ce nu-l intilnim in reprezent[rile cu inchi-
Florentin.126
Scena Inchin[rii Nfagilor cu toate cd e pulin narea Magilor. ln afard de aceasta ei sint asemi-
dezvoltat[ de Evanghelii (o aminteqte doar Nlatei, ndtori atil, ca virstd cit gi ca imbr[cdminte gi ca
2, I-L2, dar in schirnb o preiau Apocrif.^le: t,r[s[turi fizionomice. Anaiizind sursele gi moti-
vele acestei schimhiri vom vedea cir in aceastd
operi pe vechiul schematism bizantin ,se les La Constantinopol qi in Sicilia se intilnesc de
uiotive-iconografice pi teologice occitlentale' asemenea reprezent[ri de comanditari, dar de
obicei se subliniazii inchinarea direcl, in lala lui
Cultul Irecioarei Maria se propagd de la SfintrLl Isus. in Santa Maria dell' Ammiraglio de ta Pa-
Bernartl in toati gindirea religioasl a Occidentului. lermo gdsim insi un exemplu de proslrynesis in
Faptul se rcflect6. incti cle la inceputul l)uecento- l'a!a Fecioarci. Nrt esbe ins[ vorba de un simplu
ului in muta,tiile iconografice ce se verificd in credincios curn, se intimpJd in miniatura francezS.
arta francezd. Astfel, la Chartres, Fecioara ia pi englezd ci de^insuqi comanditarul operei, George
locul ce prin tradi!,ie era ocupat de Isus (portalul din Antiohia. In afari de aceasta, Fecioara are
catedralei), alteori o inl,ilnim ca floare de virl aici rolul de ,,mijlocitoare" intre ruga credincio-
in Arborele ltri Ieseu (tot in locul lui tlristos) 9i srrlui gi Hristos. Din acesbe considerente credem
adesea, ca o indrflznealii ce atinge ereziil, ca su ci snrsele iconografice ale icoanei sieneze trebuie
al{bur5. ca o a pirtra ligur[ la Slinta 'lrcime. cirrtatc in Occiclent.
In Anglia, Fecioara apale acum adesea impodo- In ceea ce priverybe avatariile mobivului it"t
bitd cu tiara, prin tradi!,ie atributul lui Durnne- Europa r[siriteani ne limil,5m. prin I semnala
zou-'IatIl.r2e Chiar gi lrecvenla icoanelor cu repre- aici un singul exemplu, deoseliit de interesant,
zentarea Fecioarei qi a Pruncului in pictura care ar pubea sd se inscrie intr-o serie ce pleacii
Duecento-ului italian are la origine mariolatria
de la modelele bizantine ce l-au inspirat pe Duccio.
ce clornnea in intreg Occidentul. Scenelc mai Este vorba despre icoana cu Fecioaro, Xlaria
complexe apar qi ele structurate cloctrinal in jurul Bogoliu,bskaia (Iubitoarea de Dumnezeu,) ;i scene
figuiii Sfintei NIaria. Asl,fel piitrLrnde in Italia rlin viatra Sfin{iLor Zosima;i Savatie din rninirstirea
tipul de Pietd, h care accenlul e ptrs pe clurerea Solove,t, azi la Muzeul Kremiinului din N{oscova
I.'ecioarei. Canalul de propagare al acestui motit'
(lig. tt9). Zece cllugdri de data aceasta (fa,t[ de
tipic transalpin este probabil lot Siena, cea mai trei ci!,i apar in opera lui Duccio), se inchin[ Fe-
tleschis[ cetate italianS. c5.tre lumea nordicd 9i cioarei inbr-o succesiune spa!,ialI qi de rni;care
in acelagi timp oraq cu o pozilie aparte: direct care nu poate si nu ducd cu gindul la Duccio.
protejat -. conform credin{,ei timpuhri - de Fe-
cioara Nfaria.l:o
Datd fiind marea clistanli in spaliu gi ln timp
rlinLre cele c1ou5. opere (Duccio picteazi XIarlona
a iui Itranciscanilor in jurul lui 1300, iar icoana rus:i
In Madona Franciscanilor Duccio aYem
e din 1545), ne mullumim prin a sublinia afini-
prima mlrturie toscanS. a reprezentdrii credin-
ciosului inLr-un tablou cu tern5. religioas6. Proster-
t.l.tile existenbc flr[ a pretinde existenla, greu
de verificat, a conbinuitilii firului iconografic.l32
narea in fala Fecioarei este un motiv tipic occi-
dental qi reprezenl,area credinciosului
- foarte
Ne ini,oarcem astfel la analizarea posibilelor
des intilnitl in miniatura francez[ qi englezi - surse occidenbale ale operei lui Duccio. Un exernplu
se va rlspincli in '-foscana abia in Trecento.131
deosebit de imporl,anb ne este oferib de o minia-
Opera lui Duccio reprezinti primul document tur[ englez[ de Matthew Paris, anterioar[
crinoscub al acesbei influenle pi va r[mine pentru
clecenii intrcgi un exempltr'izdlat,. ln restul-Euro-
anului 1259 ;i fdcind parte din Historia Anglo-
pei occidentale motivul credinciosului prosternat rum (fig. tt7). Clluglml prosternat la picioarele Fe-
cioarei ar fi dup[ pirerea lui Millar insugi Matthern'
supravieluiegte de-a lungul secolelor ( a se vedea
rle exemplu Polipticul Sfinl,ului Vincenliu de la Paris, cdlugdr-pictor.l:sReprezentarea precede in
mod sigur mobivul celor trei franciscani din icoana
Lisahonr al flnmanriizant'rrlrri Nufio Gonqalves). 75 lui Iluccio. Detlicalia e vltlit, adresatii Feciorlei:
lerr si dt'aurrll IIu JI0 ltutetti t'rplica apali!ia cclui
,,O felicia oscula lactantia labris impressa cum '- treitEa
cle-ai leu in miniatura de la Salisbury'
inter crebra indicia reptantia infu,ncia utpote eerlls S. stie insd leul, in afari de simbol al
c5.
f'iLius magistri aLluderet cum eerlr,s efr patre deu.s EvanEhLtistului Marcu, mai acoperS' in Evul
dei genitus imperaret." nt.Ai.i si semnificalia de credincios cottvins'
MiniaLura lui l{attherv Paris cuprinde insl ii-niA*iiiA, din s"colol al XII-lea se putea cit'i:
reprezentarea unui singur cilugdr in timp ce ,... L, juste, qw'a renonce d tuwte chose) ne redowte
opera lui Duccio cuprinde trei. Intrd probabil iAi,n ti r, *intlt, car clesl de lui qn'il a iti icrit:
aici in joc modelul bizantin al inchindiii celor ti iustie sera fennc el sans crainlc comme ur' liotr""ti6
trei magi. Dar magii se inchind Copilului gi nu ii16il""L leuiui prirncgle r-r anrpld interprciarc ;i
Fecioarei. Ilolul de catalizator in procesul de in-Bestiariile tneclievale unde cle cele mai multc ori
transrnulare a semnificaliei inchindrii celor trei apare ca sirnboi al credinlei 9i aJ vigilenlei' Ifapt'ul
nagi in lnclrinarea celor trei credinciopi trebuie ci puii de leu se nasc ,,inoi'gi" (Ad.ic.i cu ochii
s:i-i- ti jucat o n-iiniaturS. englezd de acest tip. inchir.i; gi cloar dupi trei zile-',reinvie",.dornind
Toale consideratiile fdc,ute pin5. acum gi mai ,le acum ina.int,e ,,rirererl cu ochii deschigi", a clus
ales cele ce \ror urma trebuie luate in consideralie fie la investirea figurii leului cu sirnbolistica
cu multi pruden!5, datorild in primul rind phr- invierii lui I'Iristos (gi intr-adcv5.r inbr-unul din
rivalen!ei simbolisticii medievale. Astfel n-ar r.itraliile catedralei din Lyon cci trei lei au aceasld
fi exclus ca o miniatur5. ce aparline unei cdr{,i de funclie alegoricir (iig. ttB),r? Jic la. c.onsiderarca
r:ugdciuni ie site din atelicrele de la Salisbury sa du simiol al' dredinciosului vigilent ctriar
(mijlocut secolului al XIIl-lea) sI ne ofere cheia qi atunci cincl cloarme. Din acest din urmi mot'iv
originii sinrbolice a icoanei lui Duccio (fig. tt6). ieul a fosb ales ca sus,tindtor al baldachinelor de
In-aceasta miniaturd este reprezentati Iiecioara la intrirrea in catedrale (est lco custos, oculis rluia
cu Pruncul, agezatd pe tron, care prin anumite tlormit apertis tenzplorum idcirco ltosittts ante'
detalii (vezi arcul trilobat din partea de sus a 1o,'r, ) 7zB ii tot ,litt iauza investirii cn semnifica!'ia
paginii) ne amintegLe de Mad,ona Franciscanilor. de pEst.Sior gi aplrdtor al creclin!,ei a-fost lolosib
La picioarele tronului apare figura unui cleric ca suslindtot ai amvoanelor (vezi de-. exe.urplu
(probabil [Ienry ol Chicheste. r:a) ce tine o inscrip. arnvonul lui t{icola Pisano din Domul din Siena)'
liq dedicator.ie adresatS. Pruncului: ,fili dei Cel mai popular Fisiologus din Evul l\{cdiu
nise (re )re mei" . ln partea opusd, in aceeaqi era \.ersiuneal*ihe a unei scrieri greco-alexandrine
dispozilie in care se afld cei trei cilugdri francis- din antichitatea tirzie, tradusd in secolul ai Xl-lea
cani in opera lui Duccio, aici se gXsesc trei lei. de c[bre Teobaldus Senensis' abate de Montecas-
Specialiqtii au notat raritaLea temei celor trei lei sino (1022-1035).
tl'eobaldus
Din acesb Fisiologws al siene-
gi au ajuns Ia concluzia c[ aceasta s-ar putea zului exista gi o versiune liberi engiezi
tlatora unei confuzii. Artistul ar fi inlocuit leul inc5. din secolul al XIIl-lea.13e Posibilitdlile unor
cu clragonui, iar la origine la picioareler tr'ecioarei surse comune italo-engleze a motivelor iconogra'
ar fi trehuit sI se gdseascS. un leu qi un dragon fice devine deci pe deplin posibild. Mai trebuie
(ca in ft'{s. 6 de la Souls Coliege) drepb ilustra!,ie amintitd leg[tura-dintre Anglia ;i Italia in cadrul
a psalmului 90 (91), L3: ,,Et conculcabis leonem politicii fraiciscane : cel de-al treilea general al
et draconeftLt'.185 ffy putem fi insfl mul.tumi,ti de
ordinului franciscan, Aimon of Faversham) eta
englez.
aceastS. explicalie. Fecioara nu calc5. in picioare -semnificalia celor trei lei ilin niniatura en-
cei trei lei aga cum ar cere ilustratia psalmului, glezd incepe acum sd ne aparii mai clari. Clericril
gi chiar dacl arn accepta ipoteza confirziei intre
isi indreapLi l{r,ir inrloialri rugiciLrrrea crilre lisus.
Nu e exclus ca leii deci si sidbolizeze clevobiunea innumerabilent ntuLtitudinenz rtronuclnrurn eI con-
la!,d de Fecioard. Nu ar-eitr documente suficienle ver sorum, illi Nlsnilil.ce Mz
pentru a demonstra aceasb[ ipotezd, dar putem
-din
Cu toatc ci mare parte de specialigti se aratd
aminti o altd rniniabur[ englezi aceeaqi perioa_ govditori in a circumscrie precii originile lIIado-
dri (Londra, B.M. Cod. Aad. Ms. 2g6g1) i,, ca.. nei i,nd,urd.rii 143 se poate spune c5 acest tip ico-
!-euioara iqi sprijind picioarele pe spinarea leilor nografic, aga cum incepe s[ se rdspindeasci in
sus{in[tori ai crcdintei, sau r.eriurite lui Guiraut Trecento, igi gdsegt,e un precedent literar sigur
de Calauson,_ undc apare in mod clar sernnificalia in acest text. Nu se cunoaste nici un exemplar
leului ca adorator al Fecioarei: ,,precum leul figurativ anterior descrierii lui Cesar de I'Ieister-
doarrne cu ochii deschiqi (holks ubertz) aga bach. Ceva mai birziu dominicanii reclami pri-
rninbea rnea l,r'cazi vegheazd, I,'ccioar5,'chiir
;i r.ilegiul Fecioarei-prolectoare, invocind o viziirne
i,, ,Orrr,1rr. t40
;i a Sfintului Dorninic care, conform traditiei, ar
IJazindu-ne pe li clatat djn 1218.144 l,Iotivul se va rdspindi apoi
_acesLe._ elernenLc pr.rLeur Lragc irr. arnbian,La tuLrrror orclinclor gi in intregul Oc-
coircluzia cir Ma.lorut l|rancisca,nilir prezini,i
tlovada cont,anrindrii dipului iconogralic irizanl,in cident.
al .i nc hintir ii lll agil,or i.t,nogruf ii norutio[ un de Ne lipsesc docurnenbele adoptdrii dc ciLrc
asisldrn la introducerea "r.i in imagine a cretlincio- Iranciscani a aceslei teme, dar se cere anrint,ib
sului ce se inchind Fccioarei. ]Irecioara ou cei aici faptul c[ ,,fralii minori" sint singurii care
Lrei lei" poale sir cuirstituie gi ea uu Drecerlent, recunosc in aceastd epocd dogma Imaculalei
iconografic al MarJowi Franriscurtil,,r, ,iaL[ liintj Concep!,ii, negatri d-e insuqi Slintul Bernard ;i de
inve stirea simbolici a lcului clr semnifioa!ia cdtre doniinicani. Tn 1"270 Sfintul llonavenl,ura
credinciosului. Se poaLe ast,fel explica saliut londeazd conlreria ,,dei Racomandati Virgini" pe
docLrinal s5r,ir$ib de la reprezenbarea celor cei care Lippo l\lfemrni o va reprezenta in tablrul
trei regi. rnagi cc se inchiri[ I]runcului la reprezen- ce se gdsegbe in Domul din Orr.ieto ca apdrat[
Larca celor t,rei cirhrgdri cc se inchinii l,'ecioarei. de mantia protectoare a Fecioarei.
Nu putern preciza dac5. opera lui Duccio se
Opera lui L)uccio prczinlir insd qi all,e elernenlo relerl la aceeagi confrerie sau IrLr. Nu cunoa$Lern
dernne de a fi Iuat,e in consideia],ie, iar: clintre nici data precisd nici nurnele comanclitarilor ci.
acesLea poa{,c probJ0tna cea mai imporLanl,{ este Nc vine insd aici in ajutor o alt[ oper[ pe care
pusd tle motivul mantiei carc inr.d.iuie pe odlrr- un artist din qcoala lui l)uccio ne-a ldsat-o clin
girii ingenunchea{,i. Ne afldm la prirna veclere irceeaqi perioadd: TabernacoluL dela Christ Church
in fala unui incunaLrul al tipului atii de rlspindiL Library tiin Oxford.
in Renagt,erea it,alianit al Madonei tncluriirii. Acest triptic a lost studiaL de cdtre Garri-
Nlotivul mant,iei protectoare este foart,e son 145 care a scosin er.ident,ri originea nordic{
a tipului de tablou dcvolional. Ceea ce trebuie
\.echi,141dar dup.i cit se pare aplicarea lui la subliniat este faptul cir ne afldm foarte aproape
raportul dinLre !'ecioar5. gi credinciogi i;i are de problematica iconograficd a Madonei Francis-
originea iu secolul al XIII-lea in mediul ois[,er- canilor. Este vorba tot despre o operd portativd
oian. Cesar de Heisl,erbach povesteqbe in al slrr cle tipul Andachtsbild. $i aici ne alldm in atmosferl
f)ialogus m,iracul,orum ceie intimplate itnui cllrr- franciscand 1aG si, la fel ca in opera lui Duccio,
gdr din Citeaux r:iiruiir i sc infitige.lzir Fecioanr asist[m la pdtrunderea credinciosu]ui in imagine.
,,apriens ptLliiurn sulttri) quud tninre rat latituiLinis, Garrison noteazI l,oate aceste asemdndri intre
79 TabernacalLtl de la Oxford ,si Xladona Fruncis-
r:artiLor (pe care o consitler'[ fi'agrnenl dintr-rttr
triptic) fird si elucideze insi problemeie icono- cioFj- Aici, ln schimb, Fecioara e agezats, iar
gralicc specifice a)e operei lui Duccio. credincioqii sint cloar trei (poate ca' simbol al
In concluzie putem spune cI reprezentarea intreguiui ordin), iar toli sint la fel iuveqmintati
conform prirnelor dou[ cerinte ale J'ranciscanis-
credinciosului
- Iaic sau religios - in picturS. este
de origine bizantin5, dar c[ se generalizeaz[ numai rrultri: Umilittts ;i Egalitas.
in zona Europei nord-occidentale. De aici se va Opera lui Duccio urmeazfl deci un filon mixt
rEspindi in ltalia, via Siena, qi va deveni famili- bizantin pi nordic care nn va arrea urmdri directe
ari pictorilor din Trecento. Madona Francisca- in Trecento gi in Renagtere, cind se va elabora
nilor ;i tripticul de Ia Oxford sint dupd cite gi risoindi, pornind de la alte surse iconografice,
gtim asi[zi - primele documente -atre acestei tipril Medonei t,niluririi.
infiltra!,ii nord,ioe. In afard de aceast5, componentS.
occidentatrri si in afar[ de cea strict bizantinS.
(lnchinarea'h'{agilor), Xfadnna Franciscartil.or se
tlovedeqte infinenlatii gi de glndirea franciscan[.
Sfintril Francisc f[cuse clin FecioarS. ,,avocata"
ordinuiui, iar Tommaso tla Celano scrie aceast[
piastic[ rugiciune care pare a fi servit ]ui f)uccio
ca directd sursd de inspira!,ie in conceperea operci
sale : llf atr cm .I esw inrlicibiLi canzplect eb at ur e,tnor e l
eo quod, Dominum maiestatis fratrem effecerit.
Peculiaris illi persobebat laudes, fundebat preces
offerebat affectws, quot et qu,aliter hu,mana promere
lirugua non possct. SerI quaiL laetificat plurimunz,
ordinis adpocatant ipsarn constituit, suisque alis
tluos rclicturus erat filios u.sque in finem iovendos
et protcgend,os submisit. Eia, p&upcrwm aduocata,
inzple in nobis twtricis officiunz wsqne ad, praefi-
rtituru tempLLS a patre.
Exis{,enta unor sr:rprinzdtoare elemente de
afinitate cu rugdciunea sus-cibat5, (cilug[rii sc
inchind Fecioarei si ii cer proteguirea; Fecioara
Ie-o concede a.coperindu-i cu mantia gi transmitc
rugS.ciunea Fiului care ii binecuvinteazS. pe cdlrr-
gdri) fac plauzibild ipoteza unor comanditari apar-
.linind ordinulu i francjscan.
Dar poate faptul cel mai important pe care
trebuie s5-l mai amintim in incheiere este acela
ci acest tablou reprezintS. un unicum, iconografic
in istoria arLei. Madona ind,u,rd.ril se rdspinde;be
doar in Trecento, rrrmind tipul Fecioarei in pi-
cioare cu cele dou5. laturi ale mantiei desfdcute
astfel incit s[ poat[ acoperi o rnul!,ime de credin-
PARTEA A DOUA

DUCCTO
$r crMABUE
I. CIMABUE. prima operE unde se lace sim!,ib[ personalitatea
hri Cimabue - Crucifirul tlin Arezzo (f.ig.1201t+0
- punctul de plecare e clar mS.rturisit: Giunta
Pisano. $i trebuie spus imediat cd noutatea aces-
tei oper"e nu e absolut5, cu Loate cd -annmil,e
motive anticipatoare ies din cind in cind la supra-
fald, prevestind marile opere de mai tirzirr.
Artistul pleac5 de la schema Crucifirului d'in
Bologna al lui Giunta, accentuind -exasperat
curha trupului lui Iisus pi insl,aurind astlel, Ppntrq
prima oairi - cu toate bent,ativele Limide ale lui
hoppo di Marcovalrlo --, un raport intre. figurd
;i arborele crucii in cal'e se sugereazl soliditatea
volumelor fdr[ ins[ ca accasta s5. avanseze c5-tro
IJn tragic destin pare a ameninla operele lui privibor; volumele sint concepute ca . restrinse
Cimabue: acela al tolalei distrugeri qi deci a dispa- asupra lor insele, intr-o autodefinire spaliald. Ten-
ri!,iei artistului din istoria artei ca personalitate siunea irnaginii nu e oblintrt5. doar prin curbarea
de sine stdt[toare. Un destin tragic, intr-adevdr, t,rupului, ca la Giunta. ArtisLrrl pisan explo-ata
care nu-qi gdsegLe asemlnare decit, dou[ sul,e de la maximum un tlat schematic -- crucea pictatd -
ani rnai tirziu, ln avatariile operelor lui Ler-rnardo reugind, e drept,, s5. ofere in cele din trrmri o nortti
da \rinci. Prilirea progresiv[ ;i inevitabil[ a fres- solulie unei scheme der:Sztrte 9i stereol,ipe. Cima-
celor de la Assisi, recenta pierdere a Crucif'iruLtti bue,'in Cru,cif'innL de la Arezzo, depigeqt-e aceastri
de lu Santa Croce (aproape de nerecuperat dupit solutie, reelahorind cinrpul tensional pe baza rtnor
inuncla,Liile din 1966), fac ca l'izionomia artistic[ noi elemcnte. Iese aici in eviden![ conLrastul inLre
a lui Cimabue sii tlevin[ qi rnai enigmatic[ decit curbI gi vertica]ibatea arborelui crucii, la care
pin[ acum. contribtrie toate elementele imaginii: firiqoarele
Inc[ de la sfirgitul seco]ului trecut Cimabue
rle singe carc pornesc de la miinile gi picioarele
a riscat catalogarea definitivit in rindurile ,,artiq- rHstigiitrrJrii qi mai ales perizo.mrz tratatd 9i ea
tilor legendari",rez iar acum, dup[ atitea pierderi verlical, ca una dintre direc[,iile fundamentale
qi din cauza unui zel atribuJ,ionistic de care nu ale imaginii. tnbre o curb5. in expansiute- qi."9
sint strdine motivele comerciale, catalogul operei verticali rigid[ se desfdgoarS. ritmica inegalahilti
sale tinde sd devind un fel de depozit al tuturor a operei u*Etirr. care iqi'gdsep.te punctul de pro-
producliilor anonime iepite din atelierele florentine pagare in nodul perizonLel, epiceitru al levita!'iei
spre sfirgitul secolului al XIIl-lea. lmaglnu,
$i figurile laterale au prototipuri in. op-era lui
Cu toate acestea itinerarul s5u figurativ "Pisano (vezi ma1 ales Crucifinul d'e la
- de
la elev al ,,maegtrilor greci" la aducdtor al ,,noilon
Giuhta
Scrnta Maria d,egli Angeli, la Assisi fig'. {23)'
lumini((148 , recuperabil astdzi cu ajutorul operelor Cimabue reugegti s5. reiupereze aici sensul unui
sigure, nu se propune ca o avenLur5. exemplar[ clasicism lateni. Bustul Slintului Ioan se infS'-
a unui artist la rdscrucea a doud mari epoci de tiseaz[ inc[ cle pe acum ca una dintre culmile
culturi pictural[. cele rnai inalte atinse de arta lui Cimabue' Se evi-
Inceputurile artistului sint tradi.tionale, dar clentiaz[ prin monumentalitatea sa interioarS', ctr
legate de cea mai rafinat[ tradilie toscand. In 85 nimic intfuen{atI de raport,urile proporlionale'
Crucifixul din Arezzo e nrlrl,uria r.rnni Ciinab:re liene. Felul in care Cimabue privegte cultura
irLlr'-o l.rz,r ar.hait.,i rlai, las.L r; i sa iirllezdrc.rscii medievali e cu totul diferit de felul in care o pri-
dezr,ol[arca uii,erioarii a ar'lei sale. Cullura pisanf vea Duccio care in aceeagi pelioadd lucra la
e evidenti lncd dc pe acum. $i nu e de mirare: primele sale opere la Siena gi la Floren!,a. Cimabue
ctitre Pisa privistrl qi preclecesorii srii llorentini, adopt5, aga clrm s-a demonstrat recent, o icono-
incltsiv Coppo di Nfarcovaldo, considerat dupa grafie nordicl cu un srtbstrat eretic.rs3 Dar mr
bradilie maestrul lui Cimabue. Raportul dintle este acesta motivul pentru care el se indep[rteaza
Cimabue gi Coppo ar trebui poate mai atenL de pictura bizantind. in acelaqi timp pulem
studiab. Ar iegi astfel in eviden!,li cit de ipoteLicl spune c[ motivul nu se poate afla nici intr-o noui
este tradilionala acl,ivilatc de tineret,d a lrri manierS. de a sim.ti realitatea qi de a-i concepe
Ciinabrrc in aLelicrtrl lui Cr'fpo. l)ai pent,rrL imaginea. Asistdm la un Lravaliu care, pe schema
nnumjle^ aspccbe, curn ar li pttrirJicismrrl ini..ipicrrt, vechilor imagini bizantine, muL[ qi rirstoarni
al lui .Coppo di Marcovaltto, posibilitatea'nrici raporLul de volume in mrmelc unei lorrnultiri
Icgtituri nir se poate nega complct.
,)expresioniste(c a imaginii. Irnaginea hizanl,inri
iese din aceastii operalie aproape distmsii, dar
O mai mare apropiere ,lc r-izirrnca plasticI a Floren-
distrus{ printr-o operalie de revolt[ qi nu prin-
lei sc poal,e observa in nlaestti din biserica inl'ericiarii [r-o completi reinnoire a interioritdlii actului
a Basilicii San lrlancesco clin Assisi (lig. {23;.tto creator. Frescele de la Assisi sint mdrturia comple-
l)ar inl,r'e tirnp, lucru cc nu t,roltuie uitatl'Cliniabutr tei pulveriz[ri a manierei bizantine pe teritoriul
ilcuse o tleosebit, de inrportanti cilirtorie lir llorrrir Toscanei. Secvenlele din Cdduea Babilonului
(12721.t 'r
poart[ in ele simbolul c[delii inexorabile a intregii
Din cdl[loria ia Rorna st parc cI nu ne-atr culturi bizantine, care nai agonizeazti in aceste
1|ma1 roade prea irnporLante: nici o operl siguni fresce intr-o ultimd qi tragicd expresie.lr'4
llsatii cle artisb iq cetal,ca papiior, si nicio inf iulrr!,ir Dupd Assisi continui exasperarea expresi-
in_rporLantir a gcolii romane is,rpri viziunii sn1^. is::
Maestit tlin. Assisi, cu toate cii azi ne apare ctcs-
vit[!,ii cimabue;ti, dar operele succesirre demon-
streazS. c[ artistu] a inlcles la timp pericolul ce
centrabi prin pierdclea ligur.ii din slinga c-e corrLla- ap[ruse in marele s[u cic]u ntural: pericolul
balansa silucba Sfintrrhri-Francisc, gi*cu l,oal,e cd
autodistrugerii ca rod ai for![rii imaginii in sens
a fost supusl unor brul,aic restaurriri in secolul
trecuL, este fir5. incloial[ una dinLre cele rrrai ,,expresionist". Tensiunea figurativl era rezul-
imporLanle opere de picl,urii din Duecento. l{ici
tatul revoltei impotriva unei culturi lormale
care, la rlrma urmei, era inc5. propria lui culturil.
un arbist, nu leuqise pind. atunci o asemenea arn-
plasare a volumelor in spatiu. Planul tle fundal Mornentul activit[lii ]ui Cirnabue a c5.rui
e rnult impins in spate, iai blocul solid al tronulni
ilrrstrare este Crucifinul de la Santa Croce
1r'5 (despre care ar trebui poate mai degrabii
(fig. {25)
se integ_reazr"r coerent, in spa!,iul imaginii, cleplgind
gu mult toate cxpcrientele anLeiioarlo aie'lui s5.r'orbim la trecut) nu esle abit miirburia unei
Ooppo di Marcor-aldo sau ale albor arLisbi. relntoarceri la maniera de Lincrele, cit, dovada
reculegerii artistulrri pi a medil.aliei sale asupril
. Nu dupii rnult timp il gtisim pe Cirnabue prins
dc cel.rnai importanti ope.d a vielii sale: freiceie experien!,ei assisiate. Aceastti oper[ ne apare
clin Biserica Superioar[ a ]lasilicii din Assisi, ln cert progres formal fa[[ de cele de tinerete,
astirzi, din p[cate, reduse la stadirrl cle ruind dar in acelaqi timp, cu bun[ gtiintir, arhaizant[
(Iig. L24, 126). Aici st-. dezvriluic in toat,ir cornple- fa![ de cichrl Apocalipsului.ls6
xital,ea sl locrrl lrri Cirnalir.re in isLor"ia arf;ei i[a_ Crucifirul, de la Sa,n Dom,enico din ,\rezzo
86 87 incerca si aducI" o r.arialitt a schertrei decizttte
in pagjnii. lct-rarra pisan5. cs[,e ltri Lrtr-rl cx+-'ttipltt
a crucifioirrii, exploatind conbrasbul dintre curbir italian cunoscnt care expr,oateazl spa{iul din partea
si verticalti. In -cazul Crucifirului de lu, Santa dc jos a tronului pentru asezarea figurii. Cimahrie
Croce sintem departe dc Lrn atarc expedient. rcrrsrgte insd sintcza tobaii intrc monunrentalismtrl
Art,istul pare a fi uitat in acelaqi timp qi elernentelc l'rirsi,urilor din parLea de jos a tromrlui ;i rcprezen-
tle schematizare bizantinii a anatorniei, existente
in opera arelind. Plasticismul lui Cirnabue se tarea t-.cntralir a },'ecioarei cu Pruncul . Niqcle rsi
indreapLd spre o cornplet[ unil,ate a imaginii in [,r'omrl au cucerit, dejq o lirolunzirtrc itl,'ulri a
ca-re clarobscurul de sorginle paieologl e reabsor- c;irei sennificalie ritnricd e dc pe acunr inluilit
bit ;i desdvirqit intr-un mod inci ncveri{icr,rt de de ciitrc arlist. Prin dispozil,ia tronului qi a ingc-
art,istii bizantini"
I i,7 lilor e frinaLii expansiunea corpului cenlral.
Corpul lui llristos descrie de daLa accasl,a o Ljniile ccn[,ripebe alc drapajuiui contribuie qi erle
atlev[ralir ,,culb:i huni"r", penl,ru a lolosi un Ler- la conderrsarca nucleului plast,io al imaginii.
rrien ('onsacrat, de psihologia gestult-istit. Pare a Itecioura, ut PrwtcuL de la Ltrvt'tr (tig. 1t; t'o
sc.roLi asupr& iui insugi impinglnd calrna levita!,ie
a irnaginii r-lincolo de .linitele cornigei gi dincolo ,,*i IIa,d,ana din, biseri,ca clei, Sersi rlin 13oiogna
de prolrriilc ei limite. ln ccle din urml iisri form:r (Iig. 159) 160 sin| mtirLulitr tnortrcntului ccl urai
so lcstringe asullra ei gi se autoconlinc. rlucccsc al aolivit[{,ii iui Cimajrue. Atnintirca
Gigarrtismrll figurilor de la Assisi era r.odul icoanei cle Ja San h'Iariino ;i a propriei str.lc acl,i-
setrLirricntului t,cribii al decadenl,ci si slirsitrihri vitirli de tinerele tlc la Assisi sc grefeaz5. pe via
inevitabil al cult,urii tracli!,ionaie.' In'fala bruci- imprcsie pc care o litsase in minlea arl,isLrrlui
f'iruLui florenlin sau in [at,a l;'ccioarei tl,e La Sanla LIatlona Ru.ceLl,ai. Cu inainl,arca irt viriit,it iniliala
'l'rinitd ({ig. 9) 158 ne d[rn seama cri salvarea .,terribiliti" a lui Cimabue se calmcazii. Il[rninc
in ertren'iis de la complcta distrugere nu are loc insi vic pasiunea pentru rnr-rnrtmentaijsrn care se
grt'r{,ie evidcntelor contaminriri a e-xpresiei cu arta
lui Duccio sau a Nlaestluiui clc la San NfarLino, aliazir in" :nocl fericit forrnuldrii plast,ice a irnaglnii.
ci printr-o plofuri.dir medilalie asupra propriului lJJ l,irna cperir pc care nc-a iLsat-o Cimabue,
siu destin cle artisb. uiozaioul cu figura SfinttiLui Ioan }lr.anghelistul
Cu pulini arli inainl,e, Dr-rccio l[sase la F'iorenla din absida Dorlului clin Fjsa 161, ii irirpurie artis-
celebrf sa Xladonri RuceLLai. Cimabr-re o vS.zuse Lului o tehnici tradilional5 ;i, inevibabii, o rein-
fiird indoial[, dar, in mod paradoxal, la prima l,oarccre la elcmenLele figuratir''c ale bizantinilor.
vedere el se arabl rnai sensibii falii ele brathicerea Cimabuc incearc[ sri nu ,t,ini seama <le acesl,e
pisarr[ a operci ducce;ti: tl]acsti rle lr San Nlarfina. ohliga{ii de ordin tehnic ;i rumdreqtc aceeagi
l)-xplical,ia lenonrcnului cstc insl clarii: l)uccio gi
viziunc picLural{ bazat:j pe un accentnat plasti-
Ciilabue crrru pr-rsonalitlti nrult prei,L diferit,e
pentlu a putea intra inLr-o clilecbil ccliziune. cisrl. Umbre adinci apar la cutele ve$mintului,
,,\rlist,trl liorentin lir.eleri itsbfcI si urrnirrcascii iar contrastul volumelor e de o noutate imposibii
noutlLjle aduse cle },Iaesbrul de la San Nlarlinu, de g[sit in pictura bizantin[. Din aceste cauze
rnulb mai familiar IiLi prin specifica lor riid[cinir figLrra Sfintulrri loan nu se inlegleazir in a.nsanlblul
pisani. Ilsl,e vorba intr-adevlr dcspre o reintoar- decoraLiv al absidci ci se inal[,5 ca simbol al unui
cere la or'igini, clar operat,ia se siivirgegbe in rmmele sflrqit dc acl,iviLatc art,ist,icii, ca o operii cmble-
clutdrii a noi moclalit[[i de expresie. mat,ir:ii a unni pictor care ceclage deja ini,iietat,ea --
Cirnahue preia de la NIae strul de la San il gritlit, crlni spunea I)irntc altor art.i$ti"16:r
N[art,ino, in plirnul lintl, sugeslii pen|nr pLrneriiiL B8
89
-
il. DUCCTO $l CIMABUE. naqterii": marii arLipli Cirnabue, Duccio, Giotto
sint importanli in -primul rind pentru modul
-diferit in care privesc culbura anteiioard, gi abia
dupd aceea, intr-un al doilea momenl, se rror
putea circumscrie diferenlele de viziune ale fie-
cdrui artist, in parte.

Duccio pleac[ de la stadiu] nu loarte inainLat al


picturii sieneze din Duecento. iqi formeazd ochiul
;i rnina urmind exempiele cele mai inalte pe care
le ldsaserd pictorii sienezi: Icoana de altar a Stin-
Lului Petru 7 cea a Sfintului Ioan Bol,ez[borul ;
devine apoi recepbiv fa!5 de minial,ura macedo-
neand qi paleologti, falii de miniatura pi ir.oriile
gotice. Aceste antececlente expliod in mocl suli-
Giorgio Vasali igi incepe binecunosr:uLele sale /jcf j
cienb problema r[dicini]or cull,urule ale operei lui
ale principalilor arLigti ibalieni cu cea a lui Cima-
qii problema nceniciei arbistului. Explici,"cu alt,e
bue, care, dupd p[rerea lui, a fost pionierul pic-
Lurii moderne, aducdtor.ul ,,primelor lumini,,- in cuvinte, ceea ce se poabe explica dinl,r-un feno-
arta ifaliand. Plecind de la aceastd premisd, el rnen_ce scapd determinlrii gtiinlifice, cum esLe
evtic,5. decaden'la l,otal.{ de care era
ccl al apari!,iei unei noi viziuni ariisLice.
cuprinsi pictura Duccio nu incearcS. sI se rer.olte impoh,iva
nedieva16 in clipa apariliei rnarelui artist-floren- culLurii arlisLjce ce l-a precedat, gi aceasba cleoarece
tin.163 Nu e slrdin{ de aceastl evocare rnentali-
Latea lipic cinquecentescl a lui Vasari care vedea
pictura bizanLinf, si cea transalpin[ cleveniserir
in pictura bizantin{ si in cea gotic[ reflexul unei pentru arbisb, incd de la inceputul activiLd{,ii sale,
epoci de ,,barbarie" gi care considera istoria artei urlti a t,recutului. Ca atare ea nlr cere nici conl,i-
ibaliene intre Duecento pi Cinquecenbo ca o traiec- nuirlec. rla.r nir.i prograrnalica negarc a principiilur
t,orie ascensionald carc va culmina cu divinuL lradrtronalc. 1n cazrrl lrrj Duc,.io dcpd;iroa culturii
illichelangelo. figurabive tradi!,ionale nu se desiivirseste ln mod
[,replat, ci dintr-o datd; ca gi ia Giotio. Acepti doi
Concep{,ia cril,ic[ a ]ui Vasari a fosb niult dis- ar:LiqLi o exploateaz[ atunci cind au rlevoie d"
cutatd in ulLimul timp. Nu se poate nega insd ct_i ajubcirul ei, dar f[rd a se contrazice vreodatd. in
in geeg ce privegte inceputurile picturii*na!,ionale ceea ce priveqbe. ,,maniera modernd,,; ei sint deja
in Italia, teza sa, cu toate cd esle evident extre- dincolo de barierd, in sinul unei noi epoci cai,e
rnistd, contine un simbure de realitate. Poate unul rlcselride t.alea cdlre RenaqLere.
dintre cele mai mari merite ale sale consbd bocmai Cu totul diferiti ni se infdligeazd pozi,Lia iui
in faptul cil a incercat sd trateze problema ,,primei Cimabue fald de arta trecutului. Rapoitul artis-
renasteri" in termeni culturali. Pentru Vasari Luhri floreltin cu pictura bizantind ne apare mult
Cimabue a fosL prim,ul care a regdsit calea modernd nrai semnificativ decit cel al lui Duccio. Cimabue
a picLurii (,,rid,urre ul mod,erio" /, Duccio a fost e un revoltat, qi in aceastb. revolti impoLriva a
primul care ar fi descoperit tehnica intarsiei in c,eea ce el sim!,ea ca deplqil, e angrenat, fdrd a-qi
clarohscLrr etc.164 da seama, in. problematica picturii trartilionale.
Oi:servaliile lui Vasari surprind astfetl unul IJrama lui Cimabue e in piirlul rinrl o riram;i
dintre cele mai interesante aspecte ale ,,Proto-re- 90 91 culturalS..
Itlctdcirile eullurii sale nu at fost, indeajuns
clarificate pinX in momenlul de fa.td. Distrugerea a obiectului in imagine. La Assisi Cimabue inchide
progresivl a frescelor cle la Assisi inLuncc[ in mare intr-adevdr o pcrioa.di a istorici artelor, iar ,,noi!c
irur[. prima lazd a arbistului. Dup[ tradilie, iuniini" de care vorlrea Vasari pot apdrea odatd
Cimabue ar fi fost elevul iui Coppo cli X{arco- cu Cimabue doar in sensul in care intotcleauna
valdo. O atare ucenicie nu cxpfic5. clesigur pe ,,inceputul" ;i ,,sfirpitrri" se aflih inir-o legirturi
deplin acl,ivitatea de tinere!,e a arbistului. Itr plau- cliaiccLicS.
zibil[, dar nu gi satisfdcitoare. Intoarcerea artistului pe urmele propriilor sdi
Florenla, pe tot cuprinsul secohtr,ui ril XIII-ica, pagi ii garanteazii o salvare in ertrimii. Ajunge
e, in ceea ce prir.egte pictura, rrn satt'lil al oraqelo.r s[ confrnntdm CrucifiruL de ls Santa Croce (fig. L25)
-au
t,oscane cate vizui pontru prirna oarii gerrncirii cu nrarea lldstignirc de la Assisi (tig. 126) pentnr
rrnei rcinnoiri a pict,urii: Lucca qi Pisa. Duar spre n ne da scslna cd opera florcntinir nu e atit rodrrl
sfir,sil,ul secolului se formeazS. la l-ioreufa o aile- rrnui rlomenl, arhaicizant din acl,ivitaLca arlistului
vririrl[ tradi,[ic locall, clar nici aceasla nu aj_unge cit, rlti-"'ada lcculeqerii qi medita!,iei asupra pro-
la o viziunc omogenii, cllllr sc intirnpid la Siena priilor sale limite. Uitirncle opere confirrnri ;i erlc
in aceeaqi perioad[ cu ,scoala lui Guitlo da Siena' acesl, ]ucnl.
insuqi Coppo di N{arcovaldo ipi trage seva din Lec'gia datir dc pictorii noii sr:ncralii
- N'Iaes-
pictura pisand sau lrtccanl ia care se arlaugd itr- tnrl de la San h'lartiuo sarr f)nccio -- gise;l,c in
ir-un al doilea mornent influen,ta sienez5.. Ciniabue, el un teren fertil. Cimabue prcrfit[ de ea cu pro-
la rinclul iui, sc arat5. inc5. clin prima cper5. cunos- bit,atea unui marc ai'List: firr;i sri-gi piriiseascl
cutd atras in orbita gcolii din Pisa, e drept in propriile rrodrrri tlc expriinare (l'oirrinetrja solid;i
varianta ei cea nrai rafinab[: picLura ]ui Giunta si clanrbscrrrtrl inl,cgral, ei) carc iac din el trnicul
Pisano. CdldLoreqtc apoi la Ronia unde intrd. pro- all,ist, calc a gt,iul, sti rezolve clin inLer,ior pleontrs-
babil in contact cu marea tradilie picturald. a rnelc pict,urii bizant,ine tirzii.
capitalei. Componenta romanS. a culturii sale e
greu de circumscris, dar se poate presup.une -c[ Calca lui Duccjo si cea a lui Cirnabue se afli, in
artistul nu a rdmas insensibil la cele mai inaltc ciuda luturor interferentelor, la o irecuperabili
exemple ale picturii medievale din Roma, cllm ar disl,an,t,[ istoric5.165 Pictura sienezd isi conturase
fi, dt pildi, mozaicurilc din Capela San Zenone lrropria fizionomie, diferiti de cea a picturii flo-
din Santa Prassede, frescele de la Santa Maria rrrntine, incii de la inceputul secolului al XiII-iea.
Antiqua, sau icoana ca Maclonna della Clemenza. l)ar disban!,a dintre cei doi artiqti se datoreazl in
Importanl, e fapbul c[ dupd un debut mai lrriinul rind inconciliabilitd'!ii poziliilor lor ist,o-
rnult sau mai pu!,in tradi[,ional asisbdm ]a acea tlcc.
cotiturd in sensul unui ,,expre sionism" de Ev Mediu Cr.r toate acestea cronologia incertii a operelor
tirziu, prin care p[trundem in miezu] problemei lrri Cirriabue qi eiementele marginirle carc ii apro-
capitale a lui Cirnabue. El incearcS. s[ distrugS. pic pe cei doi ariigti au plilejuit, tlese q,i glevt:
principiile picburii tradilionale opunindu-i un nou c, orrf uzii.

iip deTormulare a imaginii, care pleac5 ins[ - chiar Dintre acestea cea mai celeJrr[ ;i cea niai sern-
tlaci in sens nsgativ - de la vechea cull,urii. ni ficativd este disputa (nu arareori bazatl pt-.
Iqi dI ins5. seama cti procedind in ac-est fel se arnbi,tii campanilistice) in jurul Mudonei Rucelkti
autodistruge, deoarece cultura trecutuhri c prin (fig. 7), astdzi complet rezolvatd 166: opera a [,rc-
['cr!,a imprejuririlor cullura sa. O r:lepirqire totahi cut pentru tobdeauna in catalogul lui Duccio. In
ar fi fos't, posibiln doar printr-o nouir constituire g) acea perioadd
- sintem in 1285 - Cimabue pic-
l,asc o singrrr{ operi care ar fi putrrt deveni prrnct
de plecare pentru Duccio: Maestd din biserica Afinit[{,ile dintre op-erele tirzii ale lui Cimabue
inferioar[ de ]a Assisi (fig. 123). N-ar fi exclus Lltl operalui Duccio llu se poate explica nici printr-o
ca o oper5. similar[ sd se fi gdsit ;i la Florenla uoenicie a lui Ciinabue in atelierr"rl luiDuccio.168
in anii cind Duccio lucra la icoana ce va fi agezatS. O atare ipotezi ar fi tot atit de for,t,at[ ca $i cea
lingi capela lamiliei Rucellai dinbiserica Santa precedenl, expusi. Aparilia unui mare artist de
Maria Novella. Dar e greu sd g[sim in Madona taiia lui Cimabue nu trebuie s5. ne apard expli-
RucelLai elemente florentine, verificabile in opera cabild doar prin presllpunerea uceniciei sale in
anterioard anului 1285 a lui Cimabue. Duccio se atelierul unui alt mare artist. Apropierea de Duccio
va ardta sensibil la cuceririle lui Cimabue abia spre se produce in a doua perioad[ a activit[lii sale,
1300, in mica Maestri de la Berna (fig. 92), in mod in momentul reintoarcerii in Toscana dupd lucr[-
semnificativ, unicul moment de crizd din aclivi- rile de la Assisi.l6e E foarbe semnificativ faptul
l,aLea maesLrului sienez. Este singura operd in care cI artisLul nu a fcst impresionat in primul rind
se poate dor.edi cu siguran!,fl o oarecare influen![ de arta lui Duccio, prea indep[rbaL de propria
a lui Cimabue asupra lui Duccio. Toate afinit5{,ite sa conceplie artisticS., ci de picbura Maestrului
pe oare le gdsim in anii urmitori intre operele de la San Martino. Cimabue, care dlduse deja
celor doi maegtri se daboreazi operaliei de reincdr- cea mai importantS. oper[ a vielii sale, se intoarce
care a substantei figurative pe care o -slvirgegl,e astfel la origini, redevenind atenb fa,t[ de cultura
Cimabue dupd experienla de la Assisi. In aceast,5" pisand in sinul cdreia se formase. Maestrul de la
opera.tie Duccio are rolul siu bine stabilit. Marele San Martino absorbise de curind atit leclia lui
pericol a fost dintotdeauna acela de a confunda Duccio cit qi cea a picborilor bizantini din epoca
elementele preluate de la Duccio de c5.lre Cimabue Paleologilor. Nu se poat,e exciude laptul cd, in
cu elemenl,e care \l premerg pe artistul sienez. afar5 tlc icoana maestrului pisan, Cimabue ar fi
Cronologia justd a operelor lui Cimabue demon- crrnoscut gi direcl, opera lui Duccio : Madona lln-
streaz[ ins5. cu eviden![ imposibilitatea formdrii celLai sa.n alte opere de tinere,te.
lui Duccio in atelierul lui Cimabue. Cu atit mai Dup[ acest contacl, Cimabue renunli in bun[
mult cu cit s-a presupus c{ aceasl,S ipotetic[ uce- rndsuri. la acea teruibilitd care la Assisi rupea volu-
nicie ar li avut loc in perioada lucrdrilor de Ia mele gi r5.sturna propor!,iiie dintre figura umanii
Assisi, adicl in perioada ln care Cimabue se afki gi cadrul arhitectural. Acum Cimabue condenseazI
la cea mai mare disban,t,[ fa![ de problematica poten,tialul expresiv concentrind figurile asupra
formald a lui Duccio.16? lor insele. Dilatdrilor spaliului in jurul figurilor
Accepbarea ipot,ezei uceniciei lui Duccio la caracterisbici pentru Mad,ona Rucellai - artistul
-
Assisi mr numai ci nu explic5, dar duce gi la o florentin le opune restringerea spaliului asupra
falsificare a intregii lizionomii a picburii italiene figurilor; monumentalitd'lii primitive clin Maestd.
de la inceputurile Prerenaqterii. Din presupusa de la San Martino, bazatd pe purele contraste
colaborare a lui Duccio la frescele de la Assisi ar cantitative, ii opune o monllmentalitate integralti
rezulla, in alar[ de ucenicia pe lingii Cimahue, datorat[ unei energii poten!,iale a figurativit5{,ii
si lucrul cot la cot cu exponenl,ii cei mai de seam.i personajelor.
ai qcolii romane din Duecento. l'ormarea lui Duccio ln MarJona de la Santa Trinitd (fig. 9) ;i in
ar fi deci aceeagi cu cea a lui Giotto. Dar dacd Maestd de la Luvru (fig. {t) se resimte o nou5.
pentru cuitura lui Giotto componenta roman5. qi
aplopiere fa!,i de Duccio, clar Cimabue gtie gi acum
cea cimabuescS. sint f[r5 doar gi poate de o mar,e
importantfl, in ce ea ce privegbe viziunea lui I)uccio, sii-qi urmeze calea sa de ncconfiinclat, care face
acestea nrr sint decit supozilii gratuile. 94
in rga fcl ca pinri gi icoitna rle la Lrrvnr sir-;i
pdslreze propria ei originalil,ate in ciuda profundei III. GIOTTO, CIMABUE, DUCCIO
inflrrenle a arlei Iui Duccio.
ln tirzia Maestit din biserica dei Servi din ft cRoNoLOGIA FRESCELOR
Bologna (fig. 159), amintirea operei Maestrului de DrN;B|SERICA SUPERIOARA
la San Martino se mai poate observa cloar in figu- A BASILICII SAN FRANCESCO DIN ASSISI.
rile ingerilor din colturi. Ia amploare insi croma-
tismul de sorginte duccescd.l?0 Structural, opera
rimine construitd pe baza opoziliilor de volume.
Coerenla spa.tial[ exemplari apare cu evidenld
mai ales in modul de punere in pagind a tronului,
prolia rle foc a tLri,ur,or,,pitt,orilor rle rnaclone" rlin
secolul al XIII-lea.

INlemenl,ek: care, incepind cu o anunritir tlai,i, se


gdselo al,il, in opera lui
Cimabue cit gi in cea a Lucr[rile de ridicare ale basilicii San Fran-
lui Duccio nu ne auborizeaz[ sd-] considerdrn pe cesco din Assisi incep la f7 iutie 1228, la abia
picborul sienez ,,o creatie" a celui florentin qi nici
pe Cimabue un fiu spiril,nal rlirer.t al lui Duccio. doi ani dupd moartea Sfintului Francisc. Se incepe
Afinitdlile se datoreazri ln primul rlnd unei revi- cu ceea ce astS.zi ne apare drept ,,biserica infe_
zuiri a mijloacelor de expresie tlin parbea lui Ci- rioard.". In 1230 sint mutate aici resturile pdmin-
rnabrre, dupd un momenL ile prof undd crizd. Opera lcgti ale sfintului, gdzduite pind atunci in biserica
lui Duccio nu devine penbru Srrn Giorgio. Nu s-e qtie cu-precizie data la care
Cimabue un tnbdel
obligaloriu de urrnab -ci un eremplu care prin arr lnccprrL lucrlrile ,,bisericii superioare,,, dar se
modernitalea sa prilejuia meditalia asupra expe- poalo presupune c5. ele erau deja in curs'in anul
nen{er prcturale. Cimabue rdrnine rrn artist la 1236, anul inscris- pe Crucifiual pdrintelui Elia,1?1
marginea tulbure dintre dond epoci, reprezentan- socotrb de cdtre unii qi arhitect al edifi_
p.cr_so.nal
l,ul unei culturi figuratjve de care incearc[ s[ sel r,irrhri. Biserica superioard e sfintiti la tt iulie
indep[rteze firri a putea trece insii bariera noului 1253 in prezen!a papei Inocenliu al IV-lea. Aceas_
secol.
lri datd e in general consideraid termen post quetn
al decora,tiei in frescd.l?z
.lui. ?!rrto. (Il Libro) lui Antonio Billi 1?3 Si VieliLe
Vasari sint primele documente ce pomenesc
despre contribu,tia lui Cimabue la decorirea bise-
ricii.174 Dar in aceste documente artistul florentin
e numit fdrd discerndmint afit autor al frescelor
din biserica inferioarS. cit qi a celor din cea supe_
rioar5. Circumscrierea precisb. a operelor lui Cinia_
bue gi a gcolii sale este o operalie pe care o dato-
rdm specialigtilor de la sfirpitul secolului trecut
$i de la inceputul sscolului nostru: Cavalcaselle,l?s
Thode,1z0 Strzygowsky,l?? Aubert 1?B (care propune
gi o dat[ pentru picturile corului: perioada ponti-
ficatului lui Niccold III Orsini: 1.277 -LZBl),
A. Venturi.lTe secolului al XIIIlea (subscriu la aceastd" pdrere
Problemele datdrii ins5. sint departe de a fi Van Marle 180gi Mather 181), Kleinschmidt rdz pro-
elucidate. La inceputul secolului apare un nou pune o dati gi mai recentd: 1300.
element: inscrip,tia cu data 1296 din tribuna absi- Se petrece un fenomen rar intilnit in istorio-
dei. Urmind aceastd indicalie frescele din tran- grafia de art[. Un ansamblu complex gi de o in-
sept primesc o nou5. datare: ultimul deceniu al portan,td cruciald cum este cel al frescelor de la
Assisi nu se lasd datat decli cu o aproximalie de
ASSISI, BISERICA SUPERIOAR,4, A NASTITCII SAN Schema d,ecoraliei nactei.
FRANCESCO.
A. Registrul superior, dreapta. (Scene din Vechiul
TRANSFPT
/\ Testament)
r I
tr.
i,"
l-a t.t
iO m
A t. Geneza
2. Crearea lui Adam
6. Scenldis[rusd (Pedeap-
sa muncn)
3. Crearea Evei 7. Scend dislrusd (sami-
/r. Picatul originar ficiul lui Cain gi Abel)
5. Izgonirea din Rai B. Cain il ucide ire Abel.

A. Registrul median, dreapta.


9. Construirea Arcei 13. Isaac si lacob.
10. Arca lui Noe. 14. Isaac $i Esau.
11. SacrificiulluiAbraham 15. Fuga lui Iacob in Me-
12. Abraham gi cei [rei sopotamia
rngerr 16. Iacob qi fralii sdi.
B, Registrulsuperior, stinga. Scene din Noul Testament
1. Bunavestire. 5. Prezentarea Ia templu
2.. Scend distrusd (Vizita- 6. Fuga in Egipt.
!iup,ea) 7. Isui tn teripiu.
-Hristos.
3. Nativitatea 8. Botezul lui
4. Adoralia magilor.
B. Registrul median, stlnga.
9. l{unta din Caana 14. Ristignirea
10. Invierea lui Lazdr {5. Plingerea
11. Trddarea lui Iuda 16. Invierea qi sfintele fe-
12. Flagelatiunea (?) mei la mormint,
13. Purtarea Crucii

C. Lunetele peretelui de intrare. (Scene din Noul


l_..-J+ Testament)
BD lo 17. Ridicarea la cer. 18. Rusaliile
D. Registrul inferior, dreapta si stinga si peretele de
intrare (Scene din viala Sfintuiui Franciic). '
]c
- F. Christos, Fecioara Maria, Sfintul Ioan Botezitorul
qi Sflntul Francisc
F. Doctorii Bisericii
o jum[tate de secol, aproximalie foarte mare pen- pe care se afld inscriplia S.P.e.R. gi blazoanele
tru epoca in care ne aflim. Orsinilor 188 a fost luata drept biserica Aracoeli.
Iald insi c[ in fundamentala sa monografie Pe baza acestui amdnunt Aubert 18e propusese
dedicatd lui Cimabue, Nicholson 183 propune o intregului ciclu pontificaiul'papei
noud datd pentru ciclul Apocalipsului piciat de $l..pt-.al!l ^u
Niccold III Orsini
-L280).-Pentru multiimp
(L277
Cimabue pi-elevii sdi, qi anume pontificatul lui dupd lucrarea lui Aubert, aceastd. datd a fost con'-
Niccolo IV (1288-1292), primul papIfranciscan. siderat[ ca va]abil5, gi anume pind la apari,tia
Stema familiei Orsini de pe pinza de bolt[ cu monografiei Nichoison. ln 1b07, data' cdi,tii
reprezentarea Italiei (Ytalia), care dupd pdrerea lui Aubert, _lui
Vitzhum 1e0 identificd. acelasi edificiu
lui Aubert era o aluzie la papa Niccold III Orsini, cu palatul Lateranului. Acest fapt nu srhitobe ..t
se poate referi
- spunea Nicholson
pe scaunul pontifical - la Orsini
lui Napoleone
ridicarea
in
nimic termenii problemei, ci dimpotrivi, aduce
t1n grggpent in plus in favoarea datdrii sub papa
lZgg. In afar[ de aceasta datarea sub domnia Orsini (Lateranul era palatul papilor). Brandi in
unui pap[ franciscan ar expiica mult mai bine lucrarea sa subliniazd faptul Cd,- pe zidurile cli-
grija pentru infrumuse!,area basilicii Sfintului Fran- dirii care acum se ptia cd reprezintd un palat
cisc. Propunerea lui Nicholson pare a fi acceptai5 qi nu- o bisericd aldturi de cele trei
de cdtre Garrison,lsa in 1949, care elaboreazS. cu Orsini,-, se g5.sesc,
scuturi cu inscrip,tia
acest prilej qi o riguroas[ cronologie a operelor !l1zo^a1e .patru
S.P.Q.R., inscriplie care se referd fdri doar'pi
lui Cimabue. poatela oragul Roma, gi nu la papd. Edificiul nu este
Astfel sbind lucrurile, propunerea lui Roberto deci un palat papal ci una dintre clddirile-simbol
Longhi rss privitoare la o posibil[ ucenicie a lui ale. oragului Roma. Brandi o identificd cu Capi-
Duccio pe ting[ Cimabue, ia Assisi, se lovepte de l,oliul. in consecin!,d, stemele Orsinilor nu se referd
grave inconveniente de datare. Pictorul sienez care la un papd ci la un senator din aceastd familie.
ne este amintit de documenLe in L27B la Siena, In concluzie, momentul ln care se picta aceastd.
gi ca pictor vestit in t2B5 la Floren,tl. (Madona bolti nu putea coincide cu pontificatul tui Niccold
Rucellai) nu putea fi discipolul lui Cimabue la al III-lea, ci trebuie cS"utat sub pontificatul lui
Assisi intre t2B8 qi 1292. Pentru Longhi, ln spi- Niccolo al IV-lea (L288-L292), cind functionau
ritul ipotezei sale, propunerea lui Nicholson nll ca senatori Matteo Orsini qi Bartolo Orsini (t2BB)
putea fi decit nefundamentat5. Balanla pare insd
si se incline mult spre o datare tirzie a frescelor sau Matteo di Rinaldo Orsini (1,292).
de Ia Assisi, in l95l cind Cesare Brandi 186 oferd Brandi atrage apoi aten!,ia asupra bulelor papa-
o noud analizd a pinzei de boltd cu reprezentarea le, documente deosebit de prelioase in vederea
evanghelistului Marcu ;i a Italiei (fig. L2a) - determindrii datei decoraliei de la Assisi. Aceastd
singurul fragment din intreaga decora!,ie care olerl decoralie se sdvirpeqte cu ajutorul fondurilor pri-
intr-adevdr elemente demne de luat in conside- mite ca poman[ de c5.tre membrii ordinului fran-
ra.tie in vederea datdrii.
ciscan. Pentru a putea investi ace;ti bani in lucrd-
Primul care a studiat aceastd frescS" a fost rile de decoralie era nevoie de ingdduinla expresd
Strzygowsky,lsT care vedea aici dovada contactelor
lui Cimabue cu atmosfera cultural[ a Romei. Isto- a papei. Faptul cel mai semnificativ este urmd-
ricul vienez a recunoscut cu justele in reprezen- torul: bulele papale, destul de frecyente in general,
tarea cu ,,Ytalia" o vedere simbolicd a Romei, dar lipsesc cu desdvir;ire incepind cu L266 gi pin[ la
fdrd s[ reugeascd a identifica in mod convingdtor suirea pe tronul papilor a lui Niccold al lV-lea.
toate edificiile reprezentate. Clddirea din stinga-sus
Prin ultima buld - cea din 1266 - papa Cle- br[rii unor senatori Orsini in timpul domniei unui
ment al lV-lea prelungea cu trei ani permisiunea
papI din aceeagi familie, cum era Niccold al III-]ea.
de a folosi banii ob!,inu,ti din pomeni pentru lucr5- Brandi reaminteqte aceastd observalie ci.tiva ani
rile de la Assisi. Deci, se poate presupune cd din mai tirziu, ca argument impotriYa datelor aduse
1269 qi pinfl in 1288 lucrdrile pe qantierul de la de c5.tre White.1e8
Assisi cunosc o stagnare. Odatd ales papd Niccold Datoritd faptului c5 disputa in jurul datei
al IVlea (22 Martie 1288) dispune cu prompti- frescelor de la Assisi privegte nu doar cronologia
tudine (prin bula de la {5 mai t2BB) rel continuarea cimabuesc[ pi problemele formdrii lui Duccio, dar
qi spinoasa problem[ a debutului lui Giotto, incep
activitdlii la basilica Sfintului Francisc (papa era
el insugi franciscan). Acest moment coincide cu s[ se ocupe de celebra pinzd de boltd cu reprezen-
alegerea in funclia de senator a doi membri ai Larea Italiei gi cercetdtorii care-l studiazd pe Giot-
familiei Orsini. Se explici astfel qi prezenla ste- to. Astfel Cesare Gnudi, in marea sa nionografie
melor pe zidurile Capiboliului (lucru dovedit ca inchinatd pictorului florentin,1e0 inclin[ cdtre o
real gi de recente descoperiri arheologice). datare a inceputului lucrdrilor de decora!,ie a bise-
Data propusi de cStre Nicholson devine din ricii superioare de la Assisi sub pontificatul lui
nou plauzibild. Ader[ la demonstra!,ia lui Brandi: Niccold al Ill-lea. Acest fapt ii permite sd circum-
Oertel,rez Salmi 1e3 qi al!,i istorici de art5. scrie debutul lui Giotto ia scenele din navd care
Ucenicia lui Duccio pe lingd Cimabue apare ilustreaz[ Vechiul Testetment, lucru de mult pus
din nou ca imposibild. Dar, impotriva acestui sub semnul intrebdrii de istoricii de artd.200 Gnudi
lapt, ln 1954, Volpe.lea atac5. din nou. proble-ma pre- obsorvS. prezent,a in decora!,ia absidei a stemelcr
supusei ucenicii assisiate a lui Duccio pi subliniazd lrulrilor Gregorie al IXlea qi Inocenliu al lV-lea qi
pe drept cuvint cd problema datdrii frescelor de 1n acelaqftimp
- absen,tablazonului lui Niccold
al I lI-lea. Acest-lucru inseamn[, dupd pdrerea lui
la Assisi este de maximd importan.td, cuprinzind gi (inudi, cd frescele au fost incepute cind Niccold al
disputa in jurul debutului lui Giotto. Cu toate
aceste observalii Volpe considerd c6 ambiguitd.tile
Itl-leamai trdia, qi cind prin urmare era fireascl
celebrarea papilor decedali si nu a comanditarului
cronologice pdlesc in fa!a eviden!elor stilistice.
in via![. Asiezi cunoagtem in schimb raliunea absen-
$i iat[ cd Duccio devine din nou elevul ]ui Cimabue.
Chiar mai mult, se deschide acum o serie de false lei blazonului papei Niccolo al III-lea. Dar pentru a
rru anticipa, ne intoarcem la observaliile lui Gnudi,
atribulii care incearcd si grupeze un gir lntreg de nu lipsite de contradictii. lntr-o lucrare comandat[
opere mediocre sub numele lui Duccio in perioada sa
de Curie, susline cercetS.torul, aqa cum erau fres-
,,cimabuescd". Iese in eviden,t6 printre acestea cele de la Assisi, ar fi destul de ciudatd o referin{,d
Madona de la San Remigio, oper5 de calitatea
cea mai discutabil5, desigur ieqitd din miinile ia nigte senatori Orsini qi nu la un pap[ Orsini.
Se trage concluzia c5" stemele de pe Capitoliu se
unui meseriag submediocru. Volpe sus,tine ins5 pnteau referi gi (sau inainte de toate) la Niccolo
cd noile atribulii demonstreazS. decdderea ,,formei"
at ItI-lea Orsini. Contrazicerea este evidentd. Gnu-
lui Cimabue in ,,formula" duccesc5..1e5 di inctin[ cdtre atribuirea blazoanelor sus-amintite
Nu dupd mult timp problema e redeschis[ de
papei Orsini, dar pune ln lumind gi motivele unei
cdtre White,teo dar de data aceasta cu argumente
mult mai serioase. El observd c5. au existat sena- eventuale tdceri asupra numelui papei. Aceasta
tori din Familia Orsini qi in L277, 1.280, t286, vrea doar sd. demonstreze gubrezenia oricS.rei ten-
1.289, 1293, 1300 gi nu doar in 1288 gi in 1292
tative de datare bazatd pe argumente deduse din
fresca de pe bolta cu ,,Ytalia". Din aceastS. cauzfl
cum suslinea Brandi. Uit[ insfl cd Brandi 1e7 sub-
liniase faptul, de o mare singularitate, al cele- 103 cercetd.torul se ocupd de problema bulelor papale
ce privesc lucrdrile de la Assisi. Bulele emise de (care fdrfl indoiali, din motive tehnice, trebuie
papa Inocentiu al lV-lea gi Clement al lV_lea se sd fi fost anterioari decora.tiei intregului transept)
referd
- conform acutei
lucrdri
analize f[cute de c[tre
care puteau dura doar
gi celelalte fresce ale lui Cimabue ar fi executate
Qngdi ,J1.nry!e
pind in l2.Bl. _Vegtile gi docurnentele papale pri_
inLre L277 in timpul pontificatului lui Nic-
-1280,Orsini
cold al III-lea si in perioada in care era
vind gantierul de Ia Assisi merg deci be'ta tlsg general al ordinului Girolamo da Ascoli (L274-
]a 1281 gi doar intre t2B1 qi t2"BS se poate vorbi L279), viitorul papd Niccold al lV-lea.
despre o td.cere absolutd. Cercetdtorul'nu exclude . Problema cronologiei de la Assisi trebuie ex-
insd fapt_ul cd ar fi putut exista un document, tins[ gi la decora.tia navei, unde Roberto Longhi
-sd.
neaju.ns la noi, con,tind o prelungire a atribuise unele scene tindrului Duccio. In geneial
-care
permisiunii de folosire a pomenilor qi dup["t288. se considerd cd lucrdrile de decorare a navei au
Dar cum.cu pu(in inainte averLizase cd 'buta pa_ inceput dup[ terrninarea celor din transept. Pic-
pald a lui Inocenliu al IV-lea din t0 iulie 1253 turile se datoresc unor artiqti din qcoaia roman5.
nu se referea atit la fresce cit Ia decorarea cu care incep s[ lucreze al{turi de Cimabue, in tran-
altare.,-ciboril etc.,_ contrazicerea apare din nou sept,; apoi va sosi la Assisi tindrul Giotto care
ca evidentd. Trebuie. sd precizdm cd acest fapt se va contin.ua lucrdrile de decorare a navei. ln
datorepte unei lecturi tendenlioase a pasajulu'i din lcg[turfl cu acest fapt Brandi 203 nota c[ registrul
pulg.nanci- Inocen{iu.,4ici G poate'citi "cd papa tle mijloc, con,tinind scene din Noul qi din Vechiul
ingdduie folosirea auruhri oblinut dinpomeni 'l'estament, urmase probabil in timp decoraliei
i,cim
nondumsit d,ecenti, prout co'nvenit, operi consunl_ bolLilor, deoarece, odatd pictat acest registru, nu
mat.a: nos cupientes ... nobili compleri structwra, et s-irr rnai I'i putut sprijini de perete scheldria nece-
insigni_ praeminentia operis 6rtor'or1".zor O"pe srrrii pentru decorarea bollilor. Decoratia registru-
f,e-
rerea lui Gnudi Insignis operis este o eipresie Irri inferior cu scenele din viata Sfintului Fran-
foarte genericd_ ;i care par.e a se referi in primul cisc putea in schimb sd fie anterioar[ registrului
rind Ia mobilele ce trebuiau aqezate in lbcurite superior gi bollilor, datoriti iegiturilor zidului care
c.ele, mai importante pentru cult (praeminentia)
permiteau instalarea schel$riei.
lllnd demne d.e propria lor func{ie. Cerceta[orul Dupd m5rturia lui Vasari, 20a Giotto a fost
pare insd a uita cuvintul decorari care, desigur, chemat la Assisi in timpul lui Giovanni di Muro
nu se referea la ceva ,,demn de propria sa func{ie,i (L296-1,304). Brandi 205 acceptd aceastd ptire a
ci la fresce- gi vitralii. Acest fipi d.or.bii'J, hri Vasari dup5. care Giotto lucreazS. aici incepind
tmportant deoarece conform lecturii "lui Gnudi nrr din 1296 qi sfirqind probabil in 1300, cind artistul
se gdsea in sus-citata buld nici o referinld Ia o e chemat la Roma pentru a picta in biserica
atare decoralie. Dupd cum gtim, Iucrdrile de deco- San Giovanni in Laterano fresca jubileului. Bolta
rare a ferestrelor incep chiar din 1253. Cu toatd
probabilitatea bula lui Inocenliu al IV-lea se referd ,,Doctorilor bisericii" din navd trebuie sd fi fost
decoratd in acelagi timp cu lucrdrile lui Giotto,
la decoralia figurativi qi nu doar la cea liturgicd. fiind in orice caz posterioar[ tui 1295, an in care
Se po-ate invoca aici gi interdiclia franciscand. fa!d. se fac primii pagi inspre instaurarea cultului Doc-
de orice fel de decoralie, dar trebuie u*i"iii i-L- Lorilt-rr. Acest cult devine oficial de abia in /J.297,
diat cd este vorba doar despre o interdictie teore- an ce reprezintd probabil data post quern a bol,tii
ticd, niciodatd luatd, pre.a'mult in corrriaeralie, do la Assisi.
iar dovada cea mai plauzibild este aspecLul actuai Registrul meriian putea fi decorat abia dupd
al interiorului Basilicii Slintului Francisc.202 Gnudi l,erminarea bollii doctorilor, adicd cel devreme dupd
exclude faptul cd decora{,ia cupolei evangheligtilor rc4 1295, dar mai prohabil dupd 1297.
105
artistului dar nu intr-o perioad5 de ucenicie ci
Pictorul bollii putea eventual cunoagte doar intr-o epocd posterioar{ Mad,onei Rucellai, adic6.
frescele pe care Giotto le executa probabil in ace- anilor 1"285-1288. Reflexele unei experien!,e assi-
lagi timp in partea inferioarS. a peretelui. siate ar fi evidente, dupd pdrerea lui Gnudi, gi
Gnudi 206 acceptd datarea propusd de cdtre in vitraliul Domului din Siena (L287 -L2BB).
Brandi pentru bolta Doctorilor gi pentru epopeea
franciscan[, dar crede cd registrul dintre acestea, Scena Rdstignirii pune fdld indoiald probleme
adicd registrul con,tinlnd scenele evanghelice gi de atribu,tie foarte serioase. Incd. din t9&t Luigi
cele din Vechiul Testament, puteau fi deja pic- Coletti 208 atribuise aceastS. scend unui artist ano-
tate la acea datd. Dupd pdrerea lui Gnudi, se nim sienez, dar nu lui Duccio. Dupd ipoteza uce-
puteau decora bollile navei fdr[ a pune in pericol niciei assisiate a lui Duccio lansatd de Roberto
eventualele fresce de pe perete, prin fixarea sche- Longhi, Coletti se arat5. sceptic in ceea ce privepte
lelor nu direct pe zid ci pe marile arcuri interme- plauzibilitatea ei,20e dar lasd sd se inleleagd c5,
diare. Dar cercetdrile recente au arS.tat cd, suh de mult timp, in coresponden,ta sa particulard cu
actualul strat de fresc5., se gdsesc urmele scurgerii llnzo Carli qi intr-un curs linut la Universitatea
de culori de pe boltd, fapt care probeazd incontes- din Triest in L9&7 ar fi fdcut aluzie la o posibild
tabil posterioritatea registrului median fald de contribulie a lui Duccio Ia decorarea basilicii San
frescele bo1!,ilor. l-rancesco, dup5. 1,285, qi prin urmare excluzind
Astfel data cea mai plauzibil5 a frescelor navei, ucenicia pe ling5. Cimabue.
unde Longhi vdzuse debutul lui Duccio r[mine ln Disculia asupra problemei decora,tiei de la Assi-
orice caz posterioarS. lui 1295. Ne afldm cu cel si e reluatd. ci!,iva ani mai tirziu de cdtre Ferdi-
pu,tin zece ani dupd adevdratul debut al artistu- nando Bologna 210 gxls admite c[ o datare a
lui, cunoscut nou5" prin Mad,ona d,e la Crevole qi l'rcscclor de la Assisi sub pontificatul lui Niccold
Madona RucelLai (1285). ul lV-lea ar compromite definitiv ipoteza lui Lon-
In aceeaqi problem[ a cronologiei assisiate intrd ghi. AcceptS. datarea propusl de Gnudi pentru
pi discutarea contribuliei pictorilor gcolii din Roma Ircscole din transept dar o respinge pe cea propus[
la decorarea navei. Brandi sugerase c[ Iacopo rltr irr:clarsi cercetd.tor pentru frescele din navi.
Torriti ar fi lumat la Assisi dupd 129t, adicd dupd AccsL lucru, se inlelege, pentru a nu periclita
ce realizase mozaicul de la Santa Maria Maggiore ipolcza contribu,tiei tindrului Duccio la realizarea
din Roma.207 Gnudi vede insd mina pictorului gi sccnelor din Vechiul qi din Noul Testament atri-
oea a altor artigti romani incd inainte de 1285, buite de Longhi. In- ceea ce privegte decora,tia
cind lucrS.rile ar fi fost intrerupte pind in t2BB. Lranseptului Bologna aduce in disculie noi ele-
$i, intr-adevdr, o intrerupere apare evidentd in mente: atrage atenlia asupra a trei artigti care
cea de-a doua travee la dreapta ;i in cea de-a au ca plecare momentul assisiat al lui Cimabue.
treia travee la stinga. Dupd acest moment de stag- Acegtia sint: Vigoroso da Siena, Manfredino da
nare intr5. in scend, dup[ pdrerea lui Gnudi, Maes- Pistoia gi Corso di Buono. Dar atragerea in dis-
trul lui Isaac, alias Giotto. cu,tie a acestor trei nume nu clarificd cu nimic pro-
Cu toate acestea, ipoteza lui Gnudi exclude
formarea lui Duccio la Assisi. Ne-am afla, dup[ blema. Vigoroso da Siena, din operele pe care le
pdrerea cercetS.torului, dupd 1285. Din aceastS. ounoagtem, are pu,tine elemente assisiato-cima-
cauz5. Gnudi e de pdrere c5., scena Rdstignirii din bue;ti. El pleaci de la pictura lui Coppo di Marco-
cea de-a doua travee, registrul median, scend atri- valdo sau, in cel mai bun caz, de la pictura lui Ci-
buitd de Longhi lui Duccio gi care prezintd in- 107 mabne in perioada sa de tinere)e (Cracifiral din
tr-adevdr puternice caractere sieneze, ar apar,tine 106
Arezzo). Acest fapt e recunoscut gi de Longhi.21l parte din problemele cronologice ale navei dal
Mai mult: data polipticului lui Vigoroso de Ia pune in acelagi timp in lumind c5. o atare datare
Perugia _nu e prea sigurd. Opera nu e datatd (1285-1288) ar implica doud cdl5torii ale lur
,,p|!in dup[ 1280") cum spune Bologna, ci are I)uccio la Assisi: prima inainte de 1280, pentru
o datare foarte discutatd car-e variazd. iitre 1269- decorarea transeptului, iar a doua
I28_3.2r2 Polipticul lui Vigoroso putea astfel fi - dupd
rea la Floren,ta in timpul cdreia picteazS.
pede-
Mad,ona
realizat inaintea frescelor lui Cimbbue, qi deci e a participa la decorarea navei
superflud luarea in considera,tie a acu.t.i opere,
Rucellai
dupd 1285.- pentru
Bologna se vede deci constrins sd
rncertd ca datare, in speran,ta-ilumindrii uneialte resping[ ipoteza ]ui Gnudi. In sprijinul unei noi
probleme cronologice, gi mai complicate. datdri el se adreseazd participdrii membrilor gcolii
ln ceea ce privegte frescele lui Manfredino da romane la decora.tia assisiatd. Personalitatea- care
Pistoia ce se ast{zi la Accademia ligustica - dupd pdrerea lui Bologna gi-ar fi adus cea
din Genova ele-gd.sesc
sint datate /L2g2.zt} Aceast'd dati mai substanliall contribu!,ie -la decorarea navei
e ln concordan,td cu posibilitatea execut[rii fres- nrL este Torriti, ci Rusuti, pomenit qi de Caval-
celor de la Assisi ln timpul pontificatului lui Nic_ caselle in legdturd cu aceastd problemd.2lb Bologna
cold al .tY-l"q $2BB-1292) qi deci nu sprijind ii abribuie lui Rusuti primele trei scene ale GeneZei,
ipoteza lui Bologna conform c{reia lucr[rile" lui rlatindu-le inainte de t2BB
Cimabue s-ar fi desf5gurat in deceniul al optulea in mozaicul de la Santa Maria - an Maggiore
ce apare inscris
al lui
(1277 lhrsuti gi, care dupd pdrerea lui Bologna, pare
-1.280). inl'lucnlat nu de arta lui Jacopo Torritl care lu-
. . Pjqt. singurul element care sprijind ipoteza
Bologna e constituit de ciclui picturiior lui clrrrrzir la Roma in 1291 gi 1295, aga cum s-a sus-
\ri
Corso di Buono de
(,irrrrl,, ci de ambianta assisiatd.
' Iri rcalitate
la Nlontelupo, cire asemenea Rusuii este un torritian convins
frescelor lui Manfredino da Pistoia reflecti stilul
lui Cimabue din perioada assisiatd. Acest ciclu ryi rrurzaicul de la Santa Maria Maggiore demon-
slrcaz,d cunoagterea obligatorie a operelor romane
este datat L2\t'.zt+ Trebuie s[ notdm cI aceastd.
alo lui Torriti. Din aceast[ cauzd mbzaicul trebuie
dat{ este in concordan!,d cu stadiul actual al rlaLab inspre 1300, sau in orice caz dup[ 1295.210
cercetdrilor asupra cronologiei operei lui Cimabue
gi nu implicd., apa cum sus,Line Bologna, inceperea llologna sus,bine cd, in momentul activitelii de la
Assisi Rusuti se gdsegte intr-o perioadd de tinerele
lucrdrilor din transeptul de la Assisi in LZ"t7 ci
doar faptul c[, spre L283-L2B!!, lucr[riie erau nefiind inc[ influenlat de arta lui Pietro Cavallini.
atit de lnaintate inclt puteau constitui o sursd. Nu se in,telege insd din ce motive toate aceste
cl,ichetdri. (,,torritian",,,netorritian",,,cavallinian,,,
de inspiralie pentru Corso di Buono. Dar nu
putem sd lu atragem aten,tia asupra perico- ,,necavallinian") ar trebui sd ne convingd asupra
rrnei dat[ri anterioare lui 1285 a frescelor din nava
lului de a aldl,ura destinele acestor epieoni ai lui bisericii superioare a Basilicii din Assisi. Cavallini
Cimabue cu cel al lui Duccio, qiel cdnformpe-
rerii lui - in aceeagi
ucenic al lui Cimabue
pictase deja intre L270 qi 1.279 frescele din San
-Bologna
perioadS. - l)aolo fuori le mura, qi urmind deci clasificdrile
lrri Bologna, Rusuti ar fi putut fi deja ,,cavalli-
Dupd ce incearcS. s[ fixeze in acest fel limitele nian".in jurul lui 1280. E deci evident cd, aseme-
cronologice ale decoraliei transeptului, Bologna igi rrca distinc!,ii nu pot veni in ajutorul datdrii fres-
fixeazd aten,Lia asupra lucrdrilor din nava bisericii rrrrlur de la Assisi.
superioare a basilicii San Francesco din Assisi. Bologna continu[ analiza sa cu observalia c[
Observd cd datarea lui Gnudi ar rezolva mare iog zona atribuit[ in mod obignuit lui Torriti la Assisi
(bolta X{intuitorului) n3 e cimabuescd, in timp ce
in operele ldsate Ia Roma influenla pictorului doua l,ravee, atlb pe perebele cu Vechiul Testament
florentin asupra lui Torriti e mult mai'evidentd cit gi pe cel cu Noul Testament,,. Astfel Duccio,
,,in ciuda tdcerii aproape desdvirqite a criticilor,,. tlin transept ajunge s5. Iucreze tot aldturi de Cil
Trqg_e de aici conciuzia cd, operele din Roma sint rriabue, in cealaltd extremitate a bisericii. unde
rodul unei meditalii a lui Torriti
-d""ir.
asupra propriei pi ct.eazd R ds.tig nir e a.care, dup d. p drerea^lui Bolo gna,
sale experienle de'la Assisi: d..i de abia ront_ineo ,,intonatie pre-giottescd,,. In mod lne-
acum. ,,cimabuesc" in timp ce la Assisi, cind avea vrtabrl se at_rage in discu.tie un fapt paradoxal:
tot timpul in fala ochilor frescele lui Cimabue. componenta cluccescd, a culturii lui Giottb tn, i,nsdsi
nici nu le lua in consideralie. E aproape inutii perioada d,e formare a marelui artist.zl}
sd mai atragem. aten,tia asupra fragiiitalii unor
astfel de reconstituiri. Dar, iiupd pdre"rea lui Bolo-
gna? ne-am gdsi aici in fala unui element favorabil .Rczumind, se poate spune cd, ipotezele crono-
.logice ale lui Bologna se bazeazd in ceea ce
noii ipoteze: lucrdrile navei incep probabil inaintea priveqte transeptul pe datarea -discutabild a
celor din transept, sau in cel mii rdu caz putin Jrri Gnudi, iar in ceea-ce privegte narra pe supozilii
{upd- acestea continuind paralel cu lucrdrile iui oe nu au la bazd nici cel mai umil document
Cimabue qi ale.gcolii sale. Bblogna cheamd in aju- ist,oric. Dealbfel, pentru a rd.mine credincios
tor o observalie similard a lui A. Venturi.zrz lisr rucestrei cronologii, Bologna va recurge mai tirziu
in realitate observalia lui Venturi in loc sd sprijine la alte expediente, cum ar fi de pild! o cdl[torie
ipoteza lui
Qologna b infirm5. Vu"turie"a ae peie"" fulger a lui Cimabue la Florenla pentru a
-picLa
cd lucrdrile lui Torriti din nava bisericii superioare
Mad,ona cJe la Santa Trinitd'9i 'imediata
ar fi fost legatd de bula lui Niccold al IV-iea de Ia sa lntoarcere la Assisi. Toate acestea deoarece
f 5 ryai 1288, gi nu anticipeazi deci cu nimic teza '- susline Bologna odat[ intors in Toscana
lui Bologna. -
Duccio trebuia s[ gS.seasc[ aici opera lui Cimabue
.. Apare insd.in acest punct o intrebare: accep-
tind ipoteza lui Bologna, Duccio lrentru a se ilspira din ea in Mad,ona Rucellai,
a pornit toatl
(din cauza c[reia In 1962 Bologna 21e reia studiul problemei
aceastS. incurcat[ disput{ crono- rrssisiate si se indreapt[ din nou cdtre ambianta
iogicdl. Duccio mai poate fi considera:b ,,o crealie roman[, cu speranla de a gdsi elemente utiie
a lu.i Cimabue".(aga-cum se exprimd Longhi) siu rrnei datdri mai sigure. Vorbind despre Rusuti
devine ,,o crealie"-a lui Rusuti, Torriti qi"a gcolii observfl de data aceasta c[ ]a Assisi artistul nu
romane in general ? cra inc5. influen.tat de ,,Cavallini matur,, ca la
B-ologna pare ci ar dori sd rdspund{ la aceastd Iloma, la Santa Maria Nlaggiore. Observalia nu
intrebare care pune in dubiu insi$i teza ce trebuia lczolvS. insl nimic, deoarece
sp.rijinitd: ucenicia lui Duccio pe lingi Cimabue. - dacdsa,prin
virllini matur" se intelege activitatea
,,Ca-
la Sinta
Ni se propune urmdtoarea recoirstitui"re isLoricd a (lccilia gi la Santa Muia i" Trastevere'- Rusuti
faptelor de la Assisi: decora[,ia incepe din navd; put;ea lucra la Assisi qi in 1292 fdrd a avea nici
la un momel! d"-t, frescele qcolii romane incep sd r,ca mai micd idee despre decoralia Sfintei Cecilia
apar[ .invechite fa,t5 de cele pe care le picta in ,rrrc, la acea dat5., nu incepuse inc5, qi chiar dacd
aceeagr perroadd, in transept, Cimabue. ,,Se ceru 'irr rnozaicul roman Rusuti e,,cavallinian", faptul
atunci cu insisten!5.,- scrie Bologna
- ca opera
ladicfl decora,tia nai,ei, ".".) u{lin p?;ilatf de cdtre
nir irpare ca foarte firesc: ne afldm dupd 1300.
llologna identificd un moment arhaic al lui
Cimabue insugi, qi continud astfei sub directia sa 'l'orribi in bolta celei de a doua travee, lucru
cind de abia se trecuse de la prima .p.u ..u du n r,l-l lace s5. presupunS" prezenla artistuiui la Assisi
Irririrrt,e de opera sa din Roma din 1,291. Dar
nici acest fapt nu confirmS. data sprijinit[ de Bol_ogna ca. un precedent important al activitdtii
Bologna: Torribi putea fi arhaizant ;i in 1290 de Ia Assrsi a lui Torribi qi Rusuti. Dar din nou
qi nu in mod obligatoriu spre 1280. oercetdtorul dd drept sigurd o datd ce este in
Acestea sint elementele pe care se sprijind realitate extrem de discutatd., gi care aimpotrive
Bologna in vederea unei datdri greqite care sd- pqre a exclude cu totul realizarea operei iniimput
permitd asezarea cronologici a debutului lui lui Niccoid al III-lea.
Duccio la Assisi. Longhi 220 atribuia frescele din Sancta Sani_
Mai trebuie notatS. ambiguitatea atribu.tiilor lorum activitd,tii romane a lui Cimabue, fapt ce
de fresce assisiate fdcute lui Rusuti, sau identi- rnr se poate dovedi, datd fiind repictarea cinque_
ficarea ,,momentului preroman" al activit[i,ii lui ccnl,escd a frescelor. Se gtie insi cd aceastd
-timpul
Torriti, care, in realitate, se prezintS. 1a Assisi 11p9ld a fost refdcutfl in lui Niccotd ai
ln clarl evolulie fa!6 de mozaicul de la Santa I I l'lea de cdtre Cosmea di pietro Mellini,
dar
Maria Maggiore. Cercet5torul re.tine cd ,,al ajunge ,'r.'ir rnai mare parte dintre istoricii de artd exclud
aceste observa,tii pentru a nu accepta f 5r[ o rlrrr irccasttl rclacerc zona presbiteriului cu bolta
revizie problema cronologicd". Iar in continuare irr rnozaic. Mozaicul c datat in secolul al IX_lea
aducc aite ,,motivdri amdnunbiLe". Observd ci rlc ciiLre Cavalcaselle,22l iar de alti cercet[tori
rnedalioanele torritiene din nav[ se inspir[ din in l,inrpul lui llonorius al III-lea sau al lui Niccold
atmosfera cimabuescS. a transeptului. Dar aurin- rrl lV-lea. Pietro Toesca povdie in a data mozaicul
tim cd in {960 Bologna observase exacb contra- srrb..papa_ I{onorius
!u; sub papa Niccold.z2z
'Bologna
riul, adicd absoluta inexisteni,S a influenlei lui lllrrrindu-gi girul obscrvaLiilor,
.Ilrrzir'r' con_
Cimabue in primele travee ale navei, ceea ce ii ('r'ca ce afirmase abia' cu doi ani" inainte,
permiLea s[ presupuni c[, decoralia lor a fost rrrlicii Jrroblema rneditaliei lui Torriti n*prd
.
inceput[ inainte de sosirea lui Cima]rue la r.,xlrrrr,icrr[,ei assisiate gi cimabuegti. Mozaicurile din
Assisi. Doar cd de data aceasta el intrezdregt,e liorrra, care ii ofereau lui Boloina dovada influ_
in sus-citatele medalioane nu un cimabuism de rrrr[,ci lui Cimabue ]a Assisi alrp"a lui 'Iorriti,
tip assisiat ci o referire a lui Torriti la momentul rlcvin acum o oglindd a ,,formul6i plasbice a lui
activitdlii lui Cimabue, reprezentat de Madona ( lirrrabue inainte
de Assisi.,,
de la Luvru gi de Crucifirul d,e la Santa Croce . Ilologna reafirmd. in continuare teza sa pri_
(1.27{r, dupd Bologna). Presupune din aceastS. vil,oare la inceperea decoraliei de la Assisi simul-
cauzd o importantd inriurire a lui Cimabue asu- lrrn in transepb gi in nav[, sprijinindu-se pe o
pra qcolii romane) cu ocazia c[i[toriei ]a Roma piirc.re.similar[. (in_ realitate ineiistente), a lui
in L272. Dar nici acum Bologna nu se intreabl Vcnl,uri. Dar iqi schimb[ din nou opinia asupra
cum de influen!,a lui Cimabue e invizibil[ in ope- irrt,rr.ruperii lucrdrilor in zona celei de_a doua
rele de la sfirgit de Duecento la Roma, in tirnp Irrrvee. In articolul din 1960, pentru a se explica
ce iese la suprafatd la Assisi sllLul lui Duccio din.transept in nav[, el piesu_
- din intimplare -
tocmai cind maestrul lucra sub acelaqi acoperig l)unoa cregterea prestigiului lui Cimabue fat d de
cu membrii qcolii romane. Ipoteza unei ambian!,e sl;rrliul arhaizant al picturii gcolii romane. Romanii
romane impregnatd de cimabuism nu poate fi sirrl, expedia,ti la Roma, iar ajutoar:ele lui Cimabue
dovedit[ deoarece toate opereie din perioada (rlc ce nu oare Cimabue insu$i?) sint chemate spre
L272-1280 din Roma au dispdrut. R[mine un ir lrrcra in navd. Printre aceiti colaboratori'ai
singur exemplu: mozaicul cu Hristos binecupi,n- lrri Cimabue s-ar afla, dup[ pdrerea lui Bologna,
ttnd, din Sancta Sanctorum, execubat sub Niccold ;i l)uccio ciruia ii datordm icenele Izeonirii"d,in
al III-lea (L277 mozaic considerat de cdtre ltui (fig.138) pi a Rastignirll (fig. 145) din cea
-1280),
de a treia travee. Atribuirea acestor fragmente buite lui Torriti asupra operelor din Roma:
lui Duccio nu rezistd unui atent examen stilistic rnozaicul din San Giovanni in Laterano ;i cel
si nu se pot incadra in opera maestrului declt din Santa Maria Maggiore, precedenld pe care
iortind datele cronologice de care dispunem in cercetdiorul nu incearc[ s[ o supunS. unei atente
moh sigur. lnalize stilistice. Faptul c6, dupI pdrerea lui
Gioseffi, lucrdrile se intrerup in 1288 pentru doi
In L963, ajungem la o noud etap5-1 disputei in ani, adicd exact in anul clnd - dupS- gapte ani
Decio Gioseffi 223 in
iurul probiem"ei assisiate. rle linigte
- avem o importantd bul[ papald care
Lartea'sa dedicatd lti Giotto arhitect noteaz[ cd' permit-ea continuarea lircrdrilor la Assisi consti-
in t..u ce priveqte cronologia decoraliei bisericii i,rrie din nou un punct foarte discutabil. Nu se
superioare ile la'Assisi, nici una dintre .ipotezele
acelor ce s-au ocupat de aceasti problemd nu pare
irrf,elege
- din demonstra-lia lui C]9t9iti - nici
rle, ce 6datd ales un pap[ franciscan (t2BB) Torriti
nerfect demonstribild. El aduce pentru prima l,rcbuia sd se intoarci la Roma. Pentru a agtepta
'o"ta i" discu.tie, dupd datele analizate de Brandi patru ani lnainte de a lucra la San Giovanni in
un'eiement important, capabil de a
in 1,951,'disculia. Laterano ?
ilumina Gioseffi observS. c[ in L279 Gioseffi presupune in continuare cd, in 1290
naoa Niccold al IIl-lea devine el insuqi senator, soseqbe Maestrul lui Isaac
i,,nctie ce o pdstreaza pini ia moart.e (22 august la Assisi pin[ in 1295: cinci - Giotto, care lucreazd
ani pentru doud
1280), dar in'acelaqi timp se ;tie cd, noul senabor scene ( ? !). lncearc[ apoi s[ stabileascS. un ter-
Orsini a fost intotdeauna reprezentat ln senat men unte quetn al scenelor din viala Sfintului
de c5.tre senatorii delega,ti Colonna gi Savelli' Francisc de ia Assisi printr-o datarc neconvingi-
Gioseffi trage concluzii c[, dupil toate probS- l,oare a frescelor lui Cavallini din Santa Maria
bilitd,tile luririle lui Cimabue au inceput in in Trastevere (1296). Presupune o alt[ cdldtorie
timpril ,,anotimpului bun" al anului L279, .\a a lui Giotto la Roma, dup[ prima etap[ a lucr5-
ordinul Iapei-senator Niccold al III-lea Orsini' rilor de la Assisi ,,astfel lncit sd-l poat5. influenla
F[rd'incloial5., observaliile lui Gioseffi aduc pe Cavallini (...) qi destul de devreme ca apoi
o nou[ contribu{,ie la datarea fresce]or transep- s[ poat[ fi rechemat (la Assisi) in 1296 de c[tre
tului. Se poate astfel explica prezen!'a.blazonului Giovanni di Muro".
familiei Orsini pe clddirea Capitoliului in sensul Pentru a nu ne opri prea mult asupra uneia
referirii la un pap5.-senator' Rdmin insd obscure dintre problemele cele mai discutate ale istoriei
alte fapte: de exemplu lipsa. stemelor papei- artei italiene
- raportuls5..dintre Cavallini qi Giotto
comanditar in transept aldturi de cea a altor ne rrom mul!,umi eviden{,iem faptul c[,
orotectori ai ordinului franciscan (Inocen{'iu al -
trcceptind teza lui Gioseffi, Giotto ar fi trebuit
iV-t"u si Grigore al lX-lea), absenla completd s5. lucreze pentru prima oar5. la Assisi ia scenele
a bulelor pupite gi in consecin!fl a invoirii de a atribuite de unii cercetdtori Maestrului lui Isaac
decora nasltica din Assisi intre L2BI' 9i {2Bt}' la virsta de l"& ani. Dar Gioselfi respinge astfel
Se ridic[ din nou problema datirii frescelor din singurele date cunoscute gi accepbabile cu privire
navd. Din aceastS. cauzd uimepte afirmalia lui
.^iotiiqiu"-u la nagterea lui Giotto (L276, dupd .Il Libro a\
Gioseffi dup[ .""t'l]uru ]a 'Assisi lui Antonio Billi) qi sosirea la Assisi (1296, dupi
r......) dureazd pind in 1288". Conform pdrerii Viepi.le lui Vasari) 22a.
iercetdtorului ar urma o pauzS' pin[ spre 1290 Urmindu-gi firul demonstraliilor Gioseffi
cind sosepte la Assisi Maestrul lui Isaac' Aceastd aLac5. toate concluziile la care se ajunsese inaintea
ipotezd sL bazeazd pe precedenla frescelor atri- 115 s&, analizind pasajele din Constitutiones fran-
ciscanes, Ferdinando Bologna, gi dupd care lucr5- che su l'aeere, e qai me misi in borsa" *
rile se intrerup in L279 (deci tocmai in anul cind, (La Divina Commed,ia, Inferno, XIX, 70-72)
dupii Gioseffi, abia incep). Scenele vietii lui Isaac Analizind in continuare iconografia ciclului assi-
primesc astfel o datare anterioard tui 1"285.225 siat Augusta Monferini face legitura cu gindirea
Rezumind, se poate spune cd, singurul ele- lui Pietro Olivi, cdpetenia fracliunii ,,spirituali-
ment pe care putem sd-l ludm ln considera,tie lor" gi conclude cd scena Cdtlerii BabiLonului repre-
din cbservatiile lui Gioseffi esbe posibilitatea zintd simbolic c[derea bisericii vei]aie, adici a
datdrii,,bol'!ii Evangheli;tilor" sub pontificatul liisericii in fruntea c[reia se afla i'{iccold al IIl-lea
lui Niccold al IIl-lea, dup[ luna septembrie a Orsini"
anrrlui 1278, gi mai probabil chiar dup5. iarna Un atare atac direct la adrcsa papei nu putea
1278-L279. Datarea lucrdrilor din navd bazatd I'i inireprins decil, dupl moartea sa (august t2B0).
pe false conjuncturi trebuie respins5. Acum familia Annibaldi ajung sI preia puterea
suslinui,d pind atunci de citre lamilia Orsini (iati
Disputa cronologici poate fi consideratd in parte rlt:ci motivul reprezentiirii l,urnului Annibaizilor
pc celebra veld ou ,,Ytalia"), iar seriaLoi'ii in {unclie
inchis{ in 1966 cind Augusta Monferini, studiind
sinb inlocuiti cu mernbrii familiei Annibaldi qi cu
iconografia Apocalipsulal lui Cimabue, ajunge la (icntile Orsini, aliatul lor. Noul palr:i -- Nlarlirr
cea mai convingdtcare datare a intregului ciclu
din transept, datare ce poate fi consideratd ca rrl lV-lea - r[mine pentrlr ciliva ani ia reqedinla
definitivd. 226 Cercetdrile indicI drept termen rlo ia Viterbo. Probabil iu acost intcr.ial, in care
post quem al decoraliei bol!,ilor transeptului misiu- lrapa lipsea din Roma qi domina tendin!,a anti-Or-
nea franciscanS. in orient din anul 1279. Cum in sinianll a Annibalziior, iar la Assisi se g[sea c[pe-
aceste bol.ti sint reprezentate simbolic Asia, l,crria fracliunii,,spiriLualiste" a fraliciscanilor,
Palestina qi ,,Ahaia" se poate presupune cd repre- l)ietro ci'Oviie, a inceput executarea frcscelor tran-
zentS"rile sint in concordanld cu data sus-citatelor
scptuiui. Aceasta inseamnS.: august t2B0-1283.
misiuni. Se adaugd apoi un element gi mai impor- Sc poaLe spune chiar mai mult: graba cu care
rru fost executate fresceie incepute a fresco qi ter-
tant in vederea unei juste datdri dupd pontifi- rninate in tempera se datoreazd probabil faptului
catul lui Niccold Orsini. Stema Orsini de pe cld-
cii, ekr au fost sdvirgit,e inbre data morf,ii hri Niccold
direa Capitoliului nu se refer[ ]a un papd, qi
nici mdcar ia papa senator Niccold al III-lea al III-lca qi alegerea lui Martin al lV-lea (deci
Orsini, deoarece intreg ciclul picbat de cdtre inlre 22 august t2B0 qi 22 februarie t28t), adicd
Cimabue ln transeptul bisericii superioare a Basi- oxact ln perioada de ascensiune a puterii Annibal-
licii San Francesco din Assisi trebuie citit in zilor, a biamdrii Orsinilor gi timpul celebrului con-
clav de la Viterbo.228
cheie ereticd antipapald.22? Scena Cd.derii Babi-
lonului conline, observd cercet[toarea, qi repre- la astfel sfirgit polemica in jurul datdrii frescelor
zentarea a doi sau trei urgi care fac aluzie la familia lrri Ciniabue de la Assisi qi se ajunge la o nou5.
Orsini (Orso : Urs) qi implicit la papa Niccold rlat[, sigurl de ast5.clab[ in nebuloasa cronologie
al IIl-lea, yestit ca simoniac gi ca frecvent prac- ir operei lui Cimabue.
ticant al nepotismului. Chiar qi Dante il va arunca
in torturile infernului printre ereticii simoniaci * ,, ... si qtii c-am fost, striine,
/ cindva alesul mantiei
papale,/ din neam de urs qi-ursaciiatit de bine / qtiui
pi-i va atribui cuvintele: iri-i rostuiesc, incit in pungd,/ sus bani am strins
jje eeramente fui figliuol dell'orsa qi-aici m{ string pe mine"
cupido si per crernzar li orsatti (trad. Eta Boeriu)
tririi. ln al doilea rind irebriie specificat cYai,n cazul
In ceea ce privepte subiectul ocrcetS.rii noastre sltttcittl alfrcsceLor Lranseptalui de la Assisi nunzai
trebuie aici subliniat faptul c5, frescele lui Cima- ,i rtnali:d,'iconograficd. siau icc,ttologicd. ar fi putut
bue qi aie elevilor sdi nu au fost pictate in ,,perioada elemente noi in ceea ce prive;te datarea. SLa-
,r.t!,ttce
obscur[" a lui Duccio (L277-1280), ,ro ci inpri- rlirrl de semi-ruini face impr-rsibilI orice analiz[
mii ani ai celui de al noudiea deceniu, in perioada st,ilisLicd serioas[, qi ne place s5. credem c5., numai
cind artistul picta Madona de la Crepole prin care rrrrrast[ stare precarS. a fresce]or a putut duce la
i;i ciqtiga deosebita faim[ care f:icea intr-aga fel lorrl'uzii grave ;i incxplicabile cum este aceea a
incit'sn-fie chemat ia Floren!,a in vederea'unei lrlczentei-lui Duccio la Assisi. In al treilea rind:
insemnate comenzi: Madona Rucellai. i,lriirr atunci cind sirnilitudinile stilistice sinb mai
Data propus[ de Augusta Monferini pentru rrrrrlL decit evidente dar lipsepte o bazi cronologic[
ciclul de fresce din transept,ul bisericii superioare solirLi, aceste similitudini trebuie puse sub semnul
a Basilicii San Francesco din Assisi e imediat irrtrcbS.rii. Dar nu este cazul nostru? cdci fragmen-
acceptatS. de Eugenio Bal,tisiti in editia american[ lrrlrr propuse spre a prirni ipotetica paternitate a
a monografiei sale despre Cimabue.23l Nu toatl lrri l)rrcCio sinb mai niult deciL ambigue, disparate
critica pare ins[ a !,ine conl, de importan!a icono- 1i (lucru deosebib de important) aparlin activi-
gralicd gi isl,oricir a demonstratiei cercetS.toarei. I rr (,ii rrnor artigl,i diferili.
Astfel C.L. Ragghianti 232 mai vorbeqte incd, in- '(liLrlu Volpe'corrtinu.l insii in tentativa sa tle a
tr-o lucrare recent[, de o dat{ mult anterioarS. lr,rlirt,a ciciui- assisiat conform cu intenliile sale.
qi fdr5 nici o baz5" documentari: L273-L277 . I'r'olrrrrrc in accsL sens urm[toarele: ciclul apoca-
Carlo Volpe 2i]3 in schimb ia ln consideralie lilrl,ic l,r'cbrrio tlitt,it(, afa cum a demonstrat_Augu-sta
teza Augustei Monferini scriincl cd motivele inrio- Ni,,rrlrrlirri, rlrrlrii tlrotrll,ca lui Niccold al III-lea,
cate in arLicolul mai sus rezumat ,,...p&r a aduce i;rr vr,lr,lc tlrrlri rrrisiurtoa I'ranciscand in Asia. Lu-
o serioasd loviturd schel[riei de reconstruclii cri- ,'r';rrrlc irrlcp irtsit, dupI ptircrea lui Volpe, cu muit
tice (...) prin care se retinea c[ activitatea lui irrrr in l,c lrliri rle corarea pere[,ilor: iau astlel na,.t919
Cimabue in transept se putea referi la anii ponti- ,1,,,,,r'rrl,iit loggiilor qi scena Rd'stignirii (fig. 116)
ficatului lui Niccold al Ill-lea" ;i urmeazd: ,,8 ,'irr'(,,,,, s,, iritegreazir in tematica antipapal[.
clar faptul cd, dacd Cimabut' intervine pentru \',,11rr, lrirt'rr insi a nu fi citib cu atenlie arbicolul
prima oar5. in {281 ritmul se accelereazS. in ase- \,r11rrst,r,i N'lonlet'ini unde se demonstra fdrl drept
menea fel incit devine cxtrem de dificill expii- ,1,, ;i;r,,1 ci Loatd, decoralia lui Cimabue corespunde
carea anumitor consecinte cum ar fi mai ales ,,,','1,i,'t,;i deziclerate iconografice qi ideologice. qi
problema prezentei lui Duccio la Assisi gi a for- ,,;i, singularitatea molivului,dg!19i. crucjficiri" e
m5rii sale, dacd in 1285, anul Mad,onei Ru,cellai, lcgut,ri ie gindirea lui Pietro Olivi'234 Trebuie sub-
acest artist e de acum mult prea departe de acel liirial, incio datd c[ intreaga decoralie a transep-
raporb mental cu Cimabue) care se pune ln ambian- l,rrlrri e unitarl din punct de vedere iconografic qi
!,a transeptului". Pentru a rezolva aceasbS. contra- sc inl,egreazX in specula+;iile apocaiiptice gi anti-
"care lrdmintau la acea epoc5. ambianla
diclie Carlo Volpe se vede constrins s[ respingd lirlrale
teza Augustei Monferini cu rnotivarea c5., Cerc-e- ..suirituald" a lranciscanilor de ia Assisi' Singura
tS.toarea nu se opregte indeajuns asupra aspectelor ,i,r.t,l a.c.ptabili din aceste motive poate fi una
l,osl,erioari lui 1280, anul morlii papei Niccold
s tilistice.
al
Asupra acestui punct ne simlim datori cu nigte i t t-t.". Consecinla acestui fapt este cd' toate atribu-
observatii. Intr-un studiu iconologic cum este arti- liile propuse tle c[treCarlo Volpe pentru perioada
colul Augustei Monferini orice zdbovire asupra ilc tiner4e alui Drrccio slnbtotal nefundarnentale'
aspectelor stilistice transcende interesul cerce-
235reafirm5. cola-
$i Ferdinando Bologna in {969
borarea lui Duccio la frescele de la Assisi, incerclnd
s[-pi sprijine vechea tez{ a datdrii in jurul lui
L27B a inceputului lucrdrilor atit in navd cit pi
in transept.'Lucr[rile de decorare a transeptului
ar iucepe astfel in primivara lfi L278, inscriplia 1. Maestru anonim din
S.P.Q.R. se referS" la papa Niccold al IIIlea etc. Pisa,Crucifir cu reprc-
zentarea Patimilor, cd-
Urmeazd., in acest context, analizele stilistice care tre 1230-7240
nu lin ln nici un fel seama de observaliile Augustei
Monferini, ignorindu-le aproape cu desdvirqire. De
data aceasta Bologna afirmd cu sigurantS.: ,,apa-
rilia lui Giotto in anii tinerelii la nivelul scenelor
din viala lui Isaac pi a Plingerii lui Crist, trebuie
sd se fi s[virqit inainte deL282". AceastainseamnS.
c5., acceptind data de naptere a lui Giotto susfi-
nut[ de Bologna (gi care nu este aceea transmis[
de ,,Cartea" lui Antonio Billi), artistul, in clipa
cind picta frescele de la Assisi ar fi avut t6 ani
(pentru cei ce acceptd data oferitd de Billi, 6 ani),
desigur o virstd. mult prea fragedd pentru o astfel
de oper5..2:6
Ferdinando Bologna igi rezervd analiza am5.-
nunlitd pi combaterea tezei Augustei Monferini
intr-o viitoare monografie inchinatd lui Cimabue
(neapdrut{ plni la aceastS. ord), dar face o singurd
remarc5, bazindu-se pe o observa,tie a lui Eugenio
Battisti: fracliunea ,,spiritualilor" ar fi fost-ani-
matd de tendinle iconoclaste gi deci patronajul
acestei fracliuni Ia decorarea transeptului ar tre-
bui privitd foarte sceptic. Amintegte de asemenea
c5., scrierile lui Olivi au fosl condamnate in t2B3
gi se indoiegte c5. inainte de aceastd. datd ar fi
putut fi folosite ca program doctrinal al decoraliei.
In ceea ce privegte mult discutatele blazoane ale
familiei Orsini, Ferdinando Bologna acluce o noui
ipotez[: ele ar fi fost adiiugabe dup[ terminarea
lucrlrilor de decora.iie. Acest fapt implic[ ins[
ridicarea unei noi scheldrii, lucru exLrem de com-
plicat qi deci pu!,in probabil. trn ceea ce priveqte
tendinlele iconoclastice ale,,spiritualilor,, trebuie
din nou amintit aniconismul general al gindirii ' N{aesLru anonim din Pisa, Cr ucifi x cu rep rezentarea Patin ilor,
12g ,l, l ;r li u, Femei plingind,
:l trlrrcslru anonim din Pisa, rucifi n cu rep
C reze ntarea Patimilor,
,lclirliu, Cele trei Marii la mornxtnt
5. Giunta Pisano, Crucifir, ci,Ie 7240

4. Giunta Pisano, Crucifix, ciitre 1230

ti' Giunta Pisano,


Orucifir, cdtre 4250
ffi%#
%u WC
tffi. -,!
ffi'ki",
M"ry ,;:l %
;t
[- - :fdlr,]
;f. w
*/S
J*-
"#*rys

ffi:
ffi
ffi
#;l
ffi
W $. ,d ME
1M ffil
ffis
ffi r:,
{4. ,.ffi
,":si
*,i
w", Wf w, .,'
ffi
ffi \lrLcsIr'Lrl dc la Sarr trIlrr'l.irtri, f,Iq,cstr), cat,rc rt2g0
'@*t

ffi
ffi
K
9. Cirnabue,
Madona de la Santa
Trinita, cltre 1295

. n:tg E

I 0. Mi n ial,Ltt'rsL :rtto-
rritn, Fecioara cu.
P rtr,nt: uI httre sl irL{i,
paginl dtn llibli.a
ht,i, WiLLium of De'
oilre 11250
'on,
12. I'Iacs[nrl de Ia San X{artino, Macstit, delaliu
13. Giunta Pisarro, CrLtcifiruL tl,c la Srutt.u, IIari.a tlegli
detaliu
.Eh
,J€

ref"

\lrrrstrrr anouitn, XInrtiriu'I Sfin.tului Dintitric, I297-1292

\lrr|slrLrl riL' la Sarr 1'[al'lirlri, )!ut'sli., rlctaliu, Iottt]tittt itto'e


ttt i.

ll+. llirtralruc, Llr.rr-


t:ifi.t:rr.l tle lu.,lanta
Cror:e, tirlt'c I 285-
1290. drtlliLr
17. l\faestru] de la San Martino, nlaestd, del_aliu, Intoarccrea lui
Ioachim

I r \l;ri'sl ltrl tlt la


.,rr \lrrll itttt, I/rrr:s-
tt rlllrtliu, lttt.il-
t tt,,r tlittlt'c,:lntL gi

o. \lrrostrul rlc l:L San nrlar'tino (?), Erultct rt.r. 15,


l,,l,rlirr, ciitre {290

18. n'{acsl,r'u ul on i lr
tlin Irisa, Icoatto
,lfittr.ci Ecaterinu
din Aleta.ndria., ,;w@
ciitre I 250. dr: Lali rr {#
.f n.rnortninta.r'ea ,S
Ii.n.- .l,f
i Ecatcrin t
le o.
',
1,,'
,\]
,11

T
L l\'l:ros[.ru anonim
ilirrrr, Fecioara
'.r,
.lt l'rrt,ncul, intre
rIrl, .1300 (odini-
,,,rr'li tn colcclia
lr lr:rrrl

ffi
:d',n
;3,

: "sd
ll
':1. Ilaestnr anonint, llri,-*tos 1i tlisci.polii la Entaus,
i t30-{194

:1
.,3

', l\lrrosh'u ano-


, r, ir. [,q, Mat]onna
IIuntellini,infi'c
:t 1240
,.,{",:i.t

20. i\'Iaestrul rlc la


San -\[ar[ino, .ff lzla
An.n cu Jieciottru
copil, r:itlrr 1280

27. Mlrsirtr aniilint


sioil ilrir, .l,' cr: i.ou.r'rr. t r r.

J)rr.t.tt.crt.l,, ciLlrc ] 260

,;
t':,&'ila1;'

u.:

t1
1
x

28. Maestru anonim


sicilian, Fecioara
cu Pruncul., lntre
1295-1300 (odi-
nioari in coleclia
Duveen)
[{aesfru de la San n'Iar[ino, X'Iuestd, dctaliu, .[ortchirn izgonit
!irt tem.pIu.

29. IJuccio di I:iuo-


ninsegna, Jlodona
Rucellui., detaliu

ilt). Duccio di l:iuo- \


rr irr,st-'grl, L[ a.d0nn \
I I rr.cr:l.l.tLi, dr, I a]irr I
j

33,34. Cirnabrrc,,\la-
dona de la tlz.nta
31. Lluccio di Buo- Trinita, deLalii
ninscgna, l:[adona
Rucellai, del.aliu
35. Duccio di IJrro-
l i nscg l a, XI a.do tLa
llucello i, dclaliu

ti;. Duccio rli 1)rroninscgrttt. lllndono rlc lrt Crer:ola, cirl.ro 12B0,
,lll;rlitt
I

3Cr. Mi.restru alcirrittr


sicilian , Fecioara
cu. Pru.rt.cul, dclalirr
38. llaestru ano-
nirn, Un nrltanglt,el,
cdtre mijlocul seco-
lului al XII-lea

4l , {,2. l\:Iacs I ru an o
rrirn sicilian, /" et:iou.nt
ctt It rtmcu.I, deL'.rlii

39,40iDuccio di Buo-
rr inscgna, Mad,on.a,
Rucellai, dctaliu

43. Duccio di Buo-


ninseg'rril, Maionu
de lu, Crac'olc, dt+
l.aliu
tr(t. Salerno di
{loppo qi Coppo di
l\l rrrcovaldo, Cracl-
I r.t: cu reprezentarea
I'rr t.irttilor, dctaliu,
t 'r,ltorirea de pe cruce

44. Coppo di l{arco-


valdo, Crucifix cu 47. Macsl.ru auorrirn
reprezentclred Pati- grcc, Coborirea dc
milor, ci[rc 1260 pe cruce, a doua
jumila{e a scco-
Iului al XIIi-lea

45. Salcrno di Coppo .si


Coppo di Marcovaldo,
Crucifin cu reprezen'
tarea Patimilor,7274
43. fiuiclo cia Sielra,
lI a.estii.. 'l227

f
#r'
W 5t). X:[aestrrr aI]onirn
t&
,lin scoala lui (]rrido
rlrr Siena, Jud,ecut.a
,lc a.poi, citrc 42)-0,
r l o Laliu

49. Duccio di lltto-


ninsegna, Feci.oa.ra
cu Pru.nctLl, citt'e
t 300

., l- \{ar--sl,nr anonitn
lui Guido
rlirr ;coala
,l;r Siena, Tripti-
8, citre 12i0,
t trl. rLr.
rlclaliu, Intrarca in
I lt'u.salim
_r-: -i
.r \ i\^
-^: q r-

, ='l
i{
.r
--i
i.- |
9 o:N
(oi!\-
z.*: .,
' ,^ -ir 4

iffi

53. l,Iacsbrul Sfint,u]rri PcLrt, Alttrrtr'L Sfitttu'hli I'eLru, d't:lttliu,


Slintul Petru eliberat, rJin inclLisortre
54. Miniaturist bizantin anorrim, Miracolul A rhanghelului M ihail
Ia Chonae, pagini din Xlenologul lu.i lTasile aI II-Iea., cdtre 985

s7. Nlaesti-J Sfin-


I rrlrri Petru, AlLurttl
,lfintultti Petru., de-
Itlin, i\tagterea hti

Ji

di Buo-
55. Duccio
ninsegna, Maestd.
1308-1311, detaliu,
Chentareu ltti Petru .58. I{acsllu:rnonirn
din qcoala lui Grrir.lo
da Siena, No;tercu
Iui Hristos, ci Lt'c
1210

56. Nlacstrul Sfin-


tului Petnr, Altctrul
Sfi,ntului Petru, de-
talilu, Chernarea lui
Petru
,il. Duccio di Buo-
rrirrsegna, Maestd
rloLaliu, Nasterea lui
I I ristos
60. Mirrirrlrrrist arroriur, Juiccu.trL lu.i, Solornon,, liagilii
l)ibLir.r. dc Iu ,Sun 1'ao[o f'uori Ia tnuru, intre 869 Si0

:ffi
*ffi#: "
r.i-.

r.:"t,w

62. Duccio di Buoninscgna, X:Iaestd, partca anterioari


tl,. \Iacsl,ruL SIin-
l,rrlrri Ioan, Alttu'ul
,\'f itttu!tt.i Ioan, tk:-
l:rlirr

63 . Artis t, an onim, PorlreLul sebaslocratortth.r.i I( oloian , 1251

rlt;.\iillald tlc Iiort-


l,'tnut't, Liorc tle
64. l\{acstrui Sfin- l' r t t !,re il ur a, quater t r o
tului Ioan, fcoana / l', cirlr'o 1235, ric
Sfintulu,i Francisc, l;rliu
citre 1.215-'1280,
detaliu
:at, ;,':a

,',. i\Iaeslrul Slinl,ului Ioan, ALLarul Sfi.rLtului Ioa.rt, clelaltu,


lj,t.ttsul Salonteei

ti7. X{:iest,rul Sfin-


trrlui Ioan, Jcoa-
n.a Sfinlr.Llu.i, Ioan,
delaliu

1 0. lIi n il1 rrr.is I


artonirn, losif ,s/
tt.causl.a. Iui Pu t.ifo,r,
pagirrI dlt J)saltirea
de la '1'riniLy CoI
lege din Canrbridge,
in [,re 1220 124i.
dolalirr

68. X{acstrul Sfin-


tului Ioan, Icoana
Sfintului ?rancisc,
dctali u SSWfwd{{ *#
73. Maestru] SIin-
Lnlrri Ioan, Altarul
Sfint.ului IotLn, dt:
1 alirr
i4. Duccio di Iiuo-
ninsogna, XIuestit.,
del,aliu ctin Fu.gtt
in Egipt

71. ['Iinial,urist, ano-


nit'ln, Dunsu,l Sn.Lo-
nt.eei, pagini dirl-
tr-un tnanrtscris cle
la Bihlioleca de
Sl.at din Nliinclrerr,
secolul Xl

15. nlrrcslrul Slirr-


lrrlrri Ioan, .l r:oa.nrr.
,\ I i tt l.tilr.r i I oa.n, dr:.
I lltu, S Iint ul Ioctrt 1i
I ttqr:rul

2'
I
,,
72. \'-illald de IIorr- ?
lrecourl,, Lipre de !;
PorLreiture, qua- T
brno f I, cirtre tt235 t
studiu pentru ..Ia-
decatu. lu.i,lolortton
76. Duccio di Buoninscgna, XIaestit, detaliu, $ :i;
TlrLzarea, lui Iuda

*
g;
&
w
&
s

,13. llacstlrr irn.r-


ilirn, tltlorrrt.irea
11a,i.r,ii I)onutu.Lrri,
de[alirr, cirhc i205

::' l. i,::;

77. I)rrccio di lJrro-


ttirtscgtra, Jlrr.esti,
r-tetnlirr dtt l' irt:rr
ren. l.rti lrrdrr.

,s ,i

,A!
I'll
..rs.4d:

. i.:
uP*\
1i#_\
'r K
':vj
f' 79,|i0,\Iatrsl lrr rtno
j'o
s'n
niu1, ,4dorttLirtr.t
l{u.it:ii f)otttLtultr.i,
\*-. I
dt: l,al ii
S: ii

v$
Ljr, i
.::

t$i
{li:
.

x r.\
$!
33. Drccio di lluonilscgn a, nIuestd., dcl.alirr, Jnpicrea lui Lazdr

Brtoninsegna, .lllaestd, detaliu, Isus pe ilIwttele

;d
$
ii6
:g
r l;li.:f ."*.ilffi-$S
;i
.j -ies : 'tr

ffi
}E
lirr*
Hs:"ll'i.SF.K
jr4f.rEr..
# i$
*TYlr. S .rrr:3

:!l*-*ldu}j
ir',i

82. Minialurisb alonim, Cei gupte tirteri tlin E/es, pagini din r i$]}i 1,
i' r.S;

ffi
t)E
Xlen.ologul lui llusilc al II lca, citrc 985 '.s
deffi
s fli
Ef
t$s $t$
::$
d. ffi4 .,,+

f,'
IW
ffi$ l:l

ffiW
.rli
84. Artist anonim.
FI
lnc,ierealui Lazdr',
fildes, secolul al
X-1ea
85. Duccio ili Ruorrirseglra, )lIaestd., delalirr, SptiLarea picioarelor

ti6. Art,isI ilttr,rttittt,,\ ltti.Lureu ltit:iourclor, c;illc ] ii00

h:3
rrl. I)uccio di Buoninsegna, JIaestij,, tletaliu, (Jcirlerca pruncilor

. "tS*
.s.i: \
*-..
, -,P *;
-*"s

\\
\
k
.&
s
t'
, Sil.,\lirr irrt rrlisl lrro-
rr iur, ()ra..gtr!, i i
J
,w
l)iilliili (iiri llotu,luL
[]t,r. {,)io,,-rra, lrr.irrrir
:t'.?
,lrilillillrli, il sitc()ll1-
liri ll -\-lr':r

1) l. trlirrilLtrlrisI ano-
nint, ,\'f i.tt!ul .lIo.rcrt
l,'r',ur !:/tt l ist ul, tlr-
girr;r,lintr'-o 74,,ir-
gltclic d,c ia slir.si-
I rrl sccolrrlui al
XIll-lca

.31). AltisL anolinr"


CcIc trei l.Ia.rii lu I

nIornLitt.t, in tre 4 230 l

--1231'
94. Ar[ist anonirn, Hristos
P un.tocrcLtor, sfir;itul sccolul ui
al XllI-lea

95. IJrrccio di 13uoninsegrra,


,,rrrica r'llaeslr)", dc I a]i rr

1l'-1. I) Lrcciri t[i Br.ro-


rririsr-,gnl,,,l1licil
,l l u.t: s t ri", ciL Llc 1 ii0 (l

93. Artist anonirrr,


Sfinta Ana cu Fe-
cioara copil, icoan:a
in mozaic, sfirgi[ul
secolului al XIIIlea
96. Artisl, aronittt,
Cohorirea, d.e f)c
crrt'e, inucprrtrrl se
colrrlui al Xl[[ lca

98. \rillard de Hon-


rtecorrrt, Cttpelii din
coru.l Catedrulei din
./?ei;'irs, oxIcrior, pa-
ginii din Albttnt.,
cii trc 12 3 5

99.\riilard de IIon-
nccourt, Capeld din
cnrul Catctlralei din
,lleznzs, interior, pa-
girtir din Album,
97. Duccio tli 13uoninscgrva, XIacsti, dcl,aiirt, Coborirt:u, de pe turc citrc 1235

lo0. Duccio di Duo-


rrirrscgnA, Macstd,
r Il I alirr , 'I'entalirrn.ea
,lirr 'f cntpltt
101. Duccio di Buoninsegna, IIaestd,, de [aliu, Ilristos tntre
ln9d1a1i
-Fw:ff'Js# Y
$"-
f9*
'fl.,5t..ff: gffi _eE-_g!r -ry ".f:?'

&3
" fl;.i ;
fll
*lii
*.,r'

lri:i. l\lirri;rlru.ist,
a
;rrrrri)iul, (ltri.tt.,si
llttl , plrginii dirr

ffi
l'srtlti.rarr.,\'Iitt.tu,,
,"ffi ,,;r Irri Lrulot'i.t:, iul,r.o
r'r5l -1270

lli. l\litrilrlrrr.isl,
,rroltinl,,.lltrrtltrrnr
itl2. Dtrccio di l'iuo- r lit,ltttt'u, lilgirl'r
nirrsr:gnit, JIu r:stir., 'l rt Itsul.t.itt:u,\'l itt.-
t trl tt i Lutlot'ir,, ittlt't.
tlr:talirr din I rt trtr.-
rtrt irt lcrtts,rlirtt r.rit l2i()
108. Drrccio tli llrro-
rrirrsegna, nla.estri,
105. Duccio di Buoninseg:na, XIaestd, detaliu, Nuntudin Caarta del aliu clin Lepd
d.o.reu. l.tti PetrtL

w,,ai,ii.
pciX

'4
'd,tl

I0!). All.isI arrottittt,


I It itlcrt:u, 1trr.r.rtrilor,
tlclalirr, itr tnr
1itj5 tit2()

Lrr rt n. I r tlir:, r''clic f tlc

106. Artist anonirn,


I)espd.rliret. din.tre
Sfintul I os if ,sl
Irecile.ra XI aria., de-
taliu, 1315-1320
112. Artisl anonim,
Sinagoga, Catedra-
la din Strasbourg,
1225-12:t0

I I jl. Drrccio tlirt l'|rrorrirrscgn'r, I'Io.tlotLa.


lt t rt tt.r' i sca,n i l,ot', 12 95--1 :i0l)

1,l0. 11[acsIr'rrl Sfirr-


lultti loan, ,.Iltrtt rt.l
firLtul rri. I ot tt llott:-
,\'
zdlortrl., rlcltrlirr rlin
]ra.sterctt,5' !'irt t,tr.lu.i
Ioau.

II i. .\r't,ist arrorrirn,
a, lt'csrit rli n S ta-
l,' ktr
bial. s;ccolul I c.tr.

{:
\
,

i
"114. nrliliatrrrist arrorrim,. .incltitmraa Jltgilor, pagilii din
nlcn.ologul Lui tria,silc a.l
Il-bo,,
cirl.rc 9g5

Ilti. l{i'i.{.rrr,isl, a'orrirn, ftccionra. crr, Itnrnttt.l, trtlorrti. rlt r,r.


r:ilu.gitr, lragir.li rlirr (lrrrtcrr, rlc rrtgtir:irttti. a Ltti IItrtrv ttI
(.tlti.clu:st.er, rni.jlricul stcolrrltri lrl,\l I I-L,a.

l
I l;'. \'Iinialrrlisl, lrrru.irrr, Ilecirurrt, t:rt, pru.rt.t:u,1. rtd.orrrl.ri. dt: ttrt
ttil u gd r, paglrra din l J i st oria. l n gloru ttt.tr l u i l\lul,l,hcrv l,lr r,is,
inairrl,c tlr: 1259
I18. ,\ r'l is L arr o rr irn,
ViIra]irrl Iloltulrri
din Lvon, de[:,rlirr,
Lel( ica si trei pui
dc L:i, rrri,jlocrrl sr:-
colrrlrri rrl Xi Il -ica
t15. llirrilhrlisl,
ltuorirrr, i nr:hinareu
Mugilor, pasinir
tlitt Pral.it:a. .!Yas-
x:rii ltr,i lonn tJirt
L)umasc, sr,'coltrl al
Il-loa
120. (lirn al-ruc, L'r'z-
ri.f i.:ru L din tlrc:zo
cir l,ro 12 7 0

%jY&@.4& 44*,'. -4-k'. *t&


ww
:.

122. (lirrrabLrc, (,'rn


ciliru.l di.n. Arezzo,
tletalirr, S/int.u.l
IoatL Ilw.nghelistuL
121. Cimaltuc, Cra.- Its
'as*$@4- :f a: )+ , .. ' -- -
r:if i,.ru.L din t7re:zc', o, . ::!E
':1 .'.,"; ," -'s;@: ':1.

119. Arlist anonim, Ir:oana Fecioarei Xlaria iubitoqre de Dum- dcl,rilirr, ^\' Ii
ttt.u
nezeu gi seene dirr oiulo SIin!il"r Zositna gi Savatti, r545,
l[ a.r ia
dctaliu partea centralai
12il. Cirnalrrro,
.IIaestit, ctilro i 275
Assisi
-1280

'l 25. (lirrralirrc () rrt -


rili,:r, cirllc I 285
- 1290

12'r. (iirrrlrlrrrr', lrirr


zrtilc lrol I ii c'u lit'ir rt.-
yihtlisl.rt! ,illttn rr. si
)'kt.li0, 1280 i 282

#.

t\a
126. Cinrabuc, ,,tnn-
r'orl Crucifit:ttre",
12f10 1282, Assisi
,aaG. e
b. :-/.: E
r^ Ki
i6a"::w
sMW

,ry zt:: a: a t .*r*


:1i i

'l Giotto,
27. Vizi-
unea. carultti dcfoc,
tlotaliu, {297 1300

1 28. (,l iol.l:o, Ir utt.ern -


Li r.k: ,lf int.ul.rril,'rrnt.
r'isr, rlclalirr, c;iit'c
1:)li
1 3{1. (jirtrtlrtrc. L'rrr.-
tilit rrl, tlitt '1t'r'::,t,
rlclrrlirr llrislos bi
ttt't;ttt'ittI itttl,

i29. Llrv al lrri


(jio o, I rtti e,rert
l, I ,
dotaliu. i29;- l:i00

IiiL (lirrrlbrrc si
,'lr,vii slii, lnger,
r 280-t 2 82

4(

'l li2. Cinrrbrrc,


I n gar, 1 280 1282
llit. Artist roman, Nasterea Eoei, dupra l2gl

133. Miniaturist umbro-roman, Cenezo,,


la Punteon, sccolul al XII-lea

lllii. Allisl, r'orr)ilt),


.l)rir;alrLl origi.tt.o.r,
dcl.aliu, tlupir 1291

t :r;. .'\r.{.ist r.oman,


t t t'uree. ht.i ltla.m,
,lrrJii1291

,:-\

g;i:t::# s
&th,*i #
S
- ':;"
#ffiff{
:&,"B""ffi
140. n'!:rnnli rli
lfiliplrrrLrcio, tllitr-
rtrl. tlin. Orista.no. tla-
lal:ln,,l Ii.rt.t.a. lJlttra
( // , cii lre 1 ll0{)
137. n'lrrnrno tli F ilipprrccio, 1217

l ii:r.\l'l|ilt{r rli I ilip-


I' t,'i,t, tllttrrrrl. ditt.
t tt t..ttut0, tlcialirr
', r ttt rr! Iort.rr. lltri.rt-
I
.,t, l r:t rrl. ciLtt'c 1ij00

i 38.\ ernrrro di liilip-


lilrccio, Izg, rtirea,
tl,in. Ru.i, citrc 1?97

i '' l. \l('nuno di lfilipl.rrrccio, Izgottirea tlin Roi, dotaliu


t.l
3:
"n, B. r .)

. ';t
1 'tl,
ta,.: ,& ,

'l ./r2. l\'Tacslr'rr roman


gi nlcnrmo rli lrilip-
J)llL'cio, Ptt.rlurea
r:rut:ii, i 29r--11i00

I il. l\Icrrrrno rli Iriliflrrrct io, Put l(.i.rcu .rrr.ru, d0l.alill

1 113.\lcrrrrno di I.ilip-
pttccio, J)urtilt.cn
t:rrt.tii., i)cLalitr
I ii. \Ionlnro rli I,'ilip
l)u{iclo, O rn.a.rtird.,
rirllc 1297-1it00

1.4"5. GioLto, Pre-


dica tn [u!o pa,pci
Ilonorius aI III-leu,
detaliu, inl,re 1297 iI8. lL:utrno di
-1300 l'i lipprrrtr: iri,,1 Lta.r uL
tle lu Ot ir'lruto, rlt-,li\-
lfu, () sfitttit.

lj

1.46. X{t-:rnmo di
Fili1r1ruccio, Altarnl
de Lu, Oristuno, dela-
lit Sf'intul Fruncisc
:: {.'i1
?jia #
' .*x. i{$

ffi,.;6T+n
{',.. 1 'i

r,6
a '!'l;,,i,;r'*;,
F.&i74e

i 5l . Ilrrnrrrto rli
I"iliplirrccio. l" et ioa-
r'il. (u. Itrt.t,ttt'ttl,
rl upir i il0{)

149 Memmo di Filippuccia, Ristignirea, inlre 1297--1300


n\
w
{t

152. l crntro di Filiplrucri o, Ilti.stigrt.irca, detaliu


w"-
.w
'ffi

l5li. l\'li'rrrrrro rli Ifi-


lililrrrcirirt,'llltr.r'ul
tlt Iu ()ristn.rtrt, t|:ltt-
lin S Iittt.u,L)ot'ttk:t:u,
(?)

{5,/r. N,lctttrtto tli lfi-


lililrrrctirr, Il irt tt.rLi.lc
,llin.ttr.l.rri. i\: irol,ue,
rlclrrlirr lli()5

155. X{emrno di lri-


i p lruct:io,,9 cr: nli ero'
I

ticr7, detaliu, dupi


13()0
I 56. Duccio di Buoninsegna, Madona cle Ia Crecole, citrc t2B0

l,S$
.W..

I i, , . Nlags l1t a1o-


rrirn, llr:r:ioura. (tt,
I' r t r rt r:ul, irrtlo 12t]0
D1r0

158. \Iacsl,ru ilno-


rtittt, Fecioa.ra, crr
I' r tut.cul, in l,r'c 1 280
-1290
159. Citttabtrc,
XIu,estit, cirtro 1290
i 295, l'iolog^na 161. I{aos[r,u ailo-
n irn, lt'e cir;e,ra cu
..t Pru.nctil, ciil,r,e 12 9 5
ti
..t: :

?i::;,,,:
'i .&
".s:H
a{t#
r #-I!

.% fl%
,.'ts

1 6 i1. llacs l.rn d in


al eliclul i{acs li,rrlui
t\lag-rlllcnoi, ne-
t'ioo.ra, cu, l't'ttltcu,l,
t'il lc j 2li, flag-
lncn l,

160. llaesl.t'u ano-


rr irn, FcciotLra, cu,
J) rutLc ul, ciLttrl I ?90
162. X'hcs{r'u ano-
li
nirn, lretioura, (tt
Prurtr:rtl, cl"rlrc I 205
i
164. Maestru anonim,
Biciuirecr lui IIristos, cf,Lre 1290

.13

t!
$'
g

E
.*ffi I
,=-:s.
ffi
$K*W
iR
sdw
N,M

Wc,:
"WXI .
. .:.:t
:r E: ::
s
rf
ii
:
r'
{

Itiil. l\'Irrosllrr rrrorittt dirt tlrrrlilil, (:rrr.cili.t (It. rcyeT'(11.Iored


b i t i u,i.r' i,i I u i I I r is kt:;, cir l,nl I 2 0-1 l|0{)
l.l

I ti7. l)trcr:io 11i llLrortirtscgrttr, lllut:st.i (dollrlirr) llici.rr.irctt lu.i llristos

165. 1{acsl.l'u siortcz


rLrrorrirn, lliciuireo
Itti IIristos, a tltirta
jrLrnirt.ale a scco-
ItLlui al XIII-lcra
ilffi ,l,t
i,,
, ir$

tt',,ti
t*:

'':*,w)
174. Duccio di Buoninsegna, Maestd, detaliu din Rdstignirea

17?. l"Iacslru ltrortinr, CrrliIi r 4 290.-1 :100

173. X{acs{r'u arto-


rrinr, Clrurr/7r:, tril Lro
r 29t)
Duccio di Cu tetlrulc i
4 287-l 2BB

'l 7i. nlacstlu rrouint din Ecoala lrri Grrido da Siena.


I ) i p i c ul ],t n' fe r i i u]u i C ul! r a t i, clerI al iu
t r r r.' t e r

l7ti. \lli'sllrr anrirritn tlin si'oala Irri Gtiitlo rla Sicrra, Ilistigtirea

ffi

lilr, Drrccio di Buorrittscgrta, l'' itrriliul Crllt'dralei tlirt Sicna,,


dctaliu Lrtcoronarea l"er:ioa.rr:i
":..j:,s&;ql 480. Duccio di Ruo-
' i ..": ninscgrra, Vitra-
liul Catedralei din.
^t,,ena, dctaliu

' :;""1:
I '-'-tlj{.rtr*
' i v'*l

iffi t
'. ,s
-4 ,"W
:|+

179. Drrccio tli IJrrorinscqnt, IIarlonu. RuceLla.i, tlctaliLr

i81. l)Lrccio di Lluo-


rrinsegrra, Titrn,
liul Catedrri.lei din
^9iena, dc[,aliu
WZ
!'; t s
l. .{ .,,. lt1

*:.il{s Yrit
,#:i;
).:17
'

{.
1:

E:;&
7.2"1
i ain.,::,
!.aE,it;

183" l{acslrul de la Badia ad Isola, Fecioara cu Pruncul, ince-


putul secolului al XT\r-lca

182. Duccio di Buoninscgna (?), Maestd' (?), dcl,aliu, Un tnger


184. n{at,'strul dc la
Tlaclia ad Isola,
IIaestd, inccputrrl
sccolulrri al Xl\r-loa

ilt
IW
$$
si$
6{
f{
$i
t$iR
$$

FJ
$3
[i
9\
i!'.{ ,
;ffi

185. n'faestrul dc
la Bariia :rcl Isola,
Fecioara cu. l)rutt.-
crzl, incepulrrl scco-
lului al I l\''-h:a

rd@-
*5ry
qd ".
" "HS" "

{86. l\faest,r'rr] dc Ia Radia ad Isol.a, XIuestd, irrccpul,ul secolului


al XiV-lea
iranciscane, aniconism insil - aga cum s-a detnon-
":l'l:;;a ,
*2411/i:.: strat - pur teoretic.23?

Dupd ultimele cercetdri, pubem deci spuLe cl


transepl,ul bisericii superioare a Rasilicii San Fran-
cesco din Assisi a lost decorat de Cimabue qi de
gcoala sa dup[ moarbea lui Niccold al III-lea,
intr-un arc de timp care merge din 1280 pinl in
1283. Ar trebui acum stabilitS. cu aceeagi precizie
data lucrdriior de decorare ale navei.
ln 1288 avern dot'ada continu[rii decor[rii
transeptului: vitraliul unde Kleinschmidt a gdsit
inscris numele lui Niccold (al lV-lea).238 Nu vedem
nici un impediment in acceptarea p[rerii consa-
crate care vedea consecu.tia lucrS.rilor de la Assisi
inplogresiaobilnuit[ : de la LransepL spre inLrare.2se
In-nava prevaleazd in mod cert mepterii din Roma,
parte din care incepuserS. s5. lucreze la Assisi incl
din transept sub conducerea lui Cimabue.zao Cind
incepe cu-precizie decorarea navei? Credem c[,
data cea mai plauzibild este posterioarS. lui 1291.
Bula lui Niccold al IV-lea din 1288, care ingdduia
folosirea pomenilor pentru decora,tie, . nu fusese
desigur emisd f[rd motiv. Pentru a emite o astfel
de buld inseamnS. cd noi lucr[ri de decoralie se
prevedeau pentru urmS.torii ani, 9i c[ fondurile
necesare lipseau. Trei ani ni se pare un tim-p- p.o-
trivit pentru aputea stringe banii necesari'241 In
al rloiiea rind-;tim c[, in t29t Iacopo Torriti
lucra la Santa Maria Maggiore, iar in 1295 la San
Giovanni in Laterano. Dupd cllm s-a observat, din
187. Maeslrul de la Badia ad Isola, tr'ecioara cu Pruncul n,r. 583, punct de vedere stilistic, bolta primei travee a
lncepu[ul sccolu]ui al XIV-lea navei din Assisi e posteriuara primului mozaic
roman.242 Probabil cd, Torriti 9i elevii sii care
lucreazd. aici r[min la Assisi intre 1292 ;i 1295'
cind rnaestrul a fosl rechenlat la Roma pentru
decorarea basilicii lateranense. Marea decoralie a
navei intr[ astfel in cadrr-ri prograrnului cultural
a prirnului papd franciscan - Niccold al lV-lea'
Esie vorba dtipt. o decoralie fdptuitd friri indo-
iald sub obldiluirea pi sub ochiul alenl al Curiei,
complet cleosebitd tle spiriLtl tret.it' al decora!'iei
121 lui Cimabue, din transepl' Irictorii care lucreazd'
la navii sint, cu tolii replezentan.ti ai infloririi lucra in anii tinerelii sale nici in transept qi cu
picturii romalle din l)uecenlo. Sccnele dirr Vechiul atit mai pu!,in ln nav5 unde se face simlitfl pre-
gi din Noul 'Iestament resiutt in priniul rind sche-
zen.ta unui maestru sienez atent la arta lui Duccio
mele iconografice ale metropolei care pleacd de din anii maturitdlii (sintern in jurul lui 1300).
la Bibliile Atlantice (i'ig'. 133) pentru a se ajunge la
Ciclurile dirr San Giovanni in Porta Latina, Ireren- Pentru a reconstitui consecu!,ia in timp a lucrd-
tillo gi Subiaco. Assisi este in aceastS perioad[ rilor de decorare ale navei trebuie sd notdm com-
ader.irrat receptacul al celor mai inaintate ten- pozi,tia peretelui primei travee. Atit iconografia
din[e clin pictura romanir. cit pi stilut ne duc imediat cu gindul spre marile
Lucririle au inceput probabil drip5. curn c fi- cicluri vetero qi neo-testamentaie romane. In cea
resc, de la bolta primei travee. Ilata acestor frcsce de-a doua ttavee, acoperiti de bolta torritian5,
e deci posterioarl ]ui 1291 gi anterioard lui 1295. megterii care lucreazd reflectd dezvoltarea acele-
Un alt elernent pe care ii putem considera clrept iagi tradilii metropolitane, reprezentat[ de fres-
sigur in lumina documeuteior este sosirea Lln[- cele din Santa Maria in Vescovio: 245 scena cu
mtui Giotto in 1296.243 in acea epoci, maestrul Abraham ;i tngerii reflecti arta lui Torriti intr-un
avea abia douiizeci de ani. LucreazS. la Assisi moment al sdu deosebit de fericit; in cea de a treia
pind (cei tirziu) in 1300 cind e chemat la lloma travee artiptii romani picteazS. scenele Vechiului
pentru a picta in San Giovanni in Laterano fresca Testament. Intervine apoi intreruperea din 1295.
J ubileului. $i intr-adevdr: peretele sting incepe intr-un mod
In a treia travee la stinga gi in cea de a doua foarte tradilionalist cu Nunta din Caana. Cali-
la dreapta se observd o brusc6. intrerupere a lucrit- tatea cregte in cea de a doua travee, unde lucr5.-
rilor. Credem c5., ea se datoreazS. chemirii iui rile se opresc. E greu de precizat dacd 9i in cea
Torriti la Roma in 1295. In i-296 sosegbe Giotto care de a treia travee 1a stinga artiptii din cercul lui
putea incepe lucrul ia registrul inferior cu nararea Torriti au avut timp s[ picteze scena Fugii t'n
vie,tii Sfintului lrrancisc, chiar dac5 registrul me- Egipt Si a Prezentd.rii tn Tent'pla, dat fiind faptul
dian nu ela incd decorat. Acesta prttea fi loc'.rl c[ azi ele sint complet distruse. Rdmine ca cert
unor picturi posterioare fdr5. a priraejdui pe cele faptul c5., fie la stinga fie la dreapta, in cea de a
aflate cledesubt. Astfel ,,Boita Docl,orilor" ciin ul- treia travee intervin noi personalit[,ti. Sintem dup5.
tima travee poate fi posLerioarS. inceputului acti- 1295. Pe peretele din dreapta - cea de a treia
vitd!,ii la Assisi a lui Giotto, dar e, prin forla travee
- putem spune cu mai mare precizie cd'
ne afl5m dupd 1297, iar in ultima travee sintem
imprejurlriior tehnice, obligaboriu anterioard fri-
zei mediane. $tirn c5, ,,Boli,a Doctorilor" e pictatd la fel, tot dup[ L297.2+6 Cu un an inainte Giotto
dup[ 1297, data cind devine oficial cultul ,,Docto- incepuse probabil s[ picteze friza inferioar5, fapt
rilor bisericii". Se deduce de aici cd qi friza rne- ce se reflect[ qi in frescele in cauz[ reprezentind
diand e posterioard. acestei date. Aici lucririle scene din viala lui Iacob. Aceast[ datare e va]a-
puteau s[ se desfdqoare qi dupi plecarea lui Giobto bild qi pentru peretele din stinga al ultimei travee.
(circa L300) pentru cea de a treia qi cea rle a patra ln cee-a ce priveqte cea de a treia travee, pereiele
travee.2aa din stinga, lucrurile sint pulin mai complicate.
Putcm deci presupunc cii atib frescele cu Noul Se poate nota desigur o reminiscen.tS. romand ln
pi cu Vechiul Testament cit gi cele cu Viala Siin- scena rRrisllgnirii (|ig.149) (dedusd din scena simi-
tuiui Francisc se integreazS. perfect in expansiunea lard de la Santa Maria in Vescovio) 9i prezenla
culburald a Romei pi sint complet opuse ca direc,tie I
unui maestru sienez in scena Calparului (fig. {42)
ideologicl frescelor din transept. Duccio nu putea 122
I

Ne afl6m probabil dup[ 1297, ca in fresce]e de


123
fa![ gi chiar mai mult, putem spune
pe perctele din
rioard; cromatisnml cu care e redat ciripul s!in-
cd ne apropiem cu aceastd frescS. de 1300, dat telor pare derivaL din acela aI lzgortirii tlin Rq'i
fiind faptul cd influent,a lui Giotto se face viu (fig. t3B, {41) ; traseul ,,haroc" al draperiilor care
sim!,itd. fl cad pe bralul sfint al Sfintuitri Iciin (..') deriv[
Acestea sint dcaitfel frescele la lucreazi
carre
riin draperiiie fluiile ;i oridula.te ale personajelor
un artist siencz care asimilase deja iec-tia lui Duccio i] din Rdstignirea de la Assisi. Sr poaLe piesupu-ne
xl c5. N{cmmo di Filippuccio a fost, ajutorul pe care
din anii maburitiifii.2a7 Sintem lnciina.ti si vedem
in acest marslru pe hlemmo di Fiiippuccio, tat"ll
dl I)uccio l-a luat cu sine de la Siena gi care a trecut
lui Lippo Memrai gi socml lui Sirnone N{artini, apoi in cercul lui Gioi,to, dupd ins[rcinarca aces-
o personalil,ate a c.l.rei activit,aie a f ost recenl tuia cu realizarea sceneior din Vin!a Siintului
reevaluatd zae plin rneritul lui llnzo Carli gi a-i li.ii Francisc."
Giovanni Prcvitali. Previtali ni se pare a fi aici la un pas de aderr'[r.
Memmo esbe amintil, de clccumenl,ele arliivei Dacf, ar fi luat in consider:atie cu mulli alen!,ie
sieneze in t"294, ca activ la Siena ;i in 1303 ca
aspeclele cronoiogice atre prcblermei ar Ii desco-
perit desigur ci Memilo n1l ,,s-a cxrrl's&t" p0 sNcna
-Rdsiigruirii
acl,iv Ia San Gimignano. Irri,rc acestc tlouii dai,ir ({ig. 1'49, t5'0) ci ei pici,at'-o cl.insuqi.
sc inscric fiiri indoiald perioada activitii!ii sale
)a Assisl, care se poate circurrscrie gi mai fireciri Acceptind cronologia uzal,d cle cdtre Previtali ne
inLre L297-1300. Ei ltleacri dtr la rnoincntlrl tiric- afl[rn in fa[,a unei cbntradiclii dc netrecub: Duccio,
cesc reprezentat de Mailona Frunciscttni,lor, srti.L tin[r in virsta de aproximativ qaptesprozece ani,
-la Assisi inspre
poate rnai hine de la ccl cunoscrit noul aai prin trebuie s[ fi sosit 1277 insottit'
dc un elev, probabil cu muJt, rnai tln:i.r: in virst,ii
polipticul n. 28 din Siena qi de la potirul pe carc
de vreo gapte ani.251 ( ! ?) In al Coiiea riird, ipo-
Guccio da Mannaia il exL:crrt[ pe baz:a unui dcsen
Leza lui Prlvitali contrazicc, fdri ca auborul sl
cle Duccio. Odatd ajuns la Assisi, pe aoeasti baz[
realizeze acest lucru, propunerea lui Longhi care
culLuralS. se lese infiuen{a iui Giotto, care de acum
inainte va f-i er.,'ident5. ln toate cperele de la Sarr ii serveqbe drept puncb c1e plecare, adic[ teza
Gimigna.no. Motivul, creclera, pentru care parle
formirrii'lui Duccio la Assisi' E nrai mulL ilecit
filesc sI ne intreb5.m: cutll putea tiniirtrl de gap-
dintre operele lui Meurrno di Fitippuccio de la t,espr:ezece ani, care era pe vrernea aceca Duocio,
Assisi au fost, pe rind atribiiit,e fie lui Duccio fie
lui Giatto consl,a tocmai in aceaslS biyaien,tii a atii de tinir incit nici nu se calilicase incii drept
cul trrrii mdrstrului sicnez.
pictor (apteptind dup5. exprcsia lui Longhi - sir
Prirnul isboric clc art,iL care presupune prezen!,a
iie ,,creai" de cdtre Cimabue) sii adtrcti cn el ia
Assisi un ajutor, adicd. un discipol
la Assisi a lui I'Iemmi;, in rolul de colaborator
1'

al lui Giotto Ia picLarea srenclor din viala Sfin- Rlspunsul nu poate Ii decit nutti singur:
N e:mmo a sosit Ia Assisi dupii 1297 pi a ritmas
tuiui Irrancisc, a fost l{obert,o Longlii.zae ;\poi, in qanl,ierul bisericii superioare pind spre 1300,
Previtatri zso ii x11lfouie? pe clrept cuvint, figura
datd probabild a icoanei de aitar de ia Oristano,
unci sfinte iir sub-arcul ugii cle intrare qi {igura unde
-experienla
de la Assisi e deja r-izibild.z5z
Sfinbutrui Anton, din aceea;i zona. Cercet[torul
Operele atiiiruite pirrir acum lui lllerrmo la
deline qte cultura iui Memrlo cu o expresie exbrern
de arnbigud:,,protoduccism assisiat". Vorbind Assisi sint in parte acccptabile pi in parte de
reverificat. Previtali se ocup5. din nou de perso-
insd dcspre icoana de altar de ia Oristano pe care
nalitatea pictorului din San Gimignano in cartea
o atribuie in rnod just lui Mernmo di Filippuccio sa dcsprc- Giotto,253 atribuindu-i qi alt,c irnagini
spune: ,,... sint deja duccegti busturile de ingeri
care arnintesc de Rristignirea clin biserica supe- 125 din Basilica de la Assisi: Sfinba Agircse, o sfintfl
124
cu frunzi de palnrier (11g. 1,L7) 254 gi Sfinta Eca- ,,nobililor vintdtori" dovedesc cu claritate descen-
terina din Alexandria. Rod al unei colabordri den,ta din arta maturd a lui Duccio, reprezentatd
directe cu Giotto ar fi, dupd pdrerea cercetdto- aga cum am mai spus ln primul rind de Madona
rului, Sfintul Francisc gi Sfinta Clara. Mai pu,tin Franciscanilor (fig. 113). Comparlnd aceste figuri
convingdtoare sint insd atribu!,iile unor pdrli din cu cele rdmase din mutilata scend a Rdstignirii
,,Bolta Doctorilor" sau a altor sfin,ti de pe arcul (fig. 150) de la Assisi ne ddm imediat seama cd
ugii de intrare, a scenei Fra{ilor tn fala lui losif, stadiul duccesc-popularizant e depdpit gra.t,ie
a pdrlii drepte a Punerii i,n mormtnt gi a scenei contactului cu o ambianli elevat[ cum era cea
Rasaliilor de pe peretele intrdrii. Aceste atri- assisiat[.
bulii ii permit insd lui Previtali sd concludd cd Nu credem cd alte opere, cu exceptiaminia-
,,in acest caz el (Memmo di Filippuccio) ar deveni turilor studiabe de cd.tre Previtali "6, &r putea
fSrd nici o indoial5 colaboratorul principal al celei fi atribuite activitilii pre-assisiate a lui Memmo.
mai vechi faze a lucrlrilor lui Giotto de la Assisi". Din aceastd cauz[ atributia frescelor de la Assisi
Departe insd de a fi ,,colaboratorul principal trebuie sd se bazeze ln primul rlnd pe compara!,ia
al lui Giotto", Memmo di Filippuccio este doar cu operele posterioare.
un observator atent al artei marelui maestru. Frescele din Collegiata din San Gimignano
Scenele citate de c5tre Previtali se demonstreaz[ dateazS. din 1305 (fig. 154).'?5? Se pdstreaz[ aici
la o lecturd. atentd a fi nu realizate de mina lui ecouri importante ale contactelor arbistice de la
ci elemente ale culturii sale imagistice din momen- Assisi. Dintre acestea dovada poate cea mai
tul activit[lii de ]a Assisi. Ne putem da seama grditoare ne este datd de indiscutabila filialie
de acest fapt analizind cu aten,tie operele lui dintre figura centralS a Riistignirii (fig. 150)
Memmo posterioare activit[.tii de ]a Assisi. In de la Assisi ;i ,,figurile dormind" reprezentate
aceste opere rezonan-t,ele giotteqti se atenueazd la San Gimignano. Scenele ,,erotice" care deco-
in lipsa modelului viu din fa.ta ochilor, persistind reaz5. peretii silii turnului din Palazzo del Popolo
insd sub o formfl mai pul;in pastigizantd. Operele pe (fig. 155) (tot la San Gimignano) sint gi ele pictate
care le atribuim acum lui Nlemmo di Filippuccio de aceeaqi mind cu fragmentele sus-amintite de
qi anume lzgonirea din rai (fig. t3B, L4L), Rd.s- la Assisi, iar figurile altarului de la Oristano (fig.
tignirea (fig. 149 1.50, !.52) 9i o parte din Purtarea L39, t40, 1.48, L53) se leagii in mod evident de
Crucii (fig. 143, 144) se integreazd perfect atit figurile din Rdstignlrea assisiatd qi din Purtarea
in cronologia generald a lucrdrilor de la Assisi Crucii (fig. 143, 144). Personajul cel mai bine
cit gi in firul cronologic qi al evolu,tiei stilistice pdsbrat din aceast[ din urmd frescS. de la Assisi
a maestrului. Aceste opere au o pozi,tie interme- este poate una dintre culmile la care a ajuns
diard intre duccismul primei sale perioade qi arta lui Memmo di Filippuccio prin imbinarea
giottismul celei de a doua. unor elemente de exprcsie de evidentd descen-
Reconstituirea activitd!ii pre-assisiate a lui den!{ giottescd pe matricea iniliald duccescS.
Memmo este o opera,tie extrem de dificil[. ln Dup[ reintoarcerea in Toscana lec,tia lui Giotto
aceastS. perioadd artistul lucreazd la frescele se va limpezi in datele ei imediate. Memmo va
peretelui din fund al sdlii Consiliului din Palazzo reveni la o formulare a imaginii intr-un spirit
del Popolo de la San Gimignano (fig. 137).zsr sienez mai ortodox, dar modelele marelui floren-
Memmo este un artist de o labilitate surprinzS.- tin nu vor fi niciodatd date uitdrii.
toare. El reupeqte s5.-l readuci pe Duccio intr-o
atmosfer5. culturald de iz popular de felul celei Prin identificarea peririadei assisiate a lui
ce domina decoralia ,,cdrlilor de pld!i". Figurile l2c | ).t Memme di Filippuccio se explicr{ in fine qi una
dinire enigrnele artei toscane: iconografia romanl
a fresceloi clr scene din Noul T'eslament din IV. CATALOGUL CRITIC
Collegiata de la San Gimignano. Filia,tia-ne apare AL OPERELOR ATRIBUITE
acum-pe depiin justificatd: este vorba despre un LUI DUCCIO
rezultat direct al contacLelor dintre ora,sul toscan
si mediul roman, contacte al c5-ror pionier a fosb iN PER.IOADA SA DE UCENICIE.
Menrmo di Fi li,upL',"r"io, la Assisi.
Cu acestea py!g* considera.discu!,iile .in jurul
nresuDusel ucertrL,u a ir-ri Duccio in atelierul lui
bittrubur drept deiinitiv incheiate. Duccio mr numai
cd nu a inviilat ,rnegl,equgul picturii la Assisi pe
ling[ maestrui f]oreniin dar 11 .a p^articipat nicio-
daia ta decorarea marii Basilici. Singurele fresce
sienezizante nu sint opera lui Duccio ci a unui
elev de al sdu: Memmb.2o8 Formarea iui Duccio
ne apare pc
-
deptin explicat[
-
pri! perioada sa de Sint analizate in cele ce urrneazS. operele atribuite
probibile ucenicie in preaj rna Mae_struiui Sf in- lui Duccio in urma ipotezei formirii sale la Assisi
iului Petru gi a Maesirului Sfintului Ioan,. iar al5turi de Cimabue. Din aceasti cauzi incepem
complexitatea culturii sale imagistice se extinde trecerea in revistii a bibliografiei din momentul
de La arta orientului bizantin ;i pin5 la cea a in care literatura dc specialitate a f[cut pentru
norclului francez pi englez. Din aceast[ vastl prima oard apei la nurnele hli Duccic. I\e vom
culturd Cimabue este a.proape exclus. Giotto va releri la bibliografia mai veche doar in cazul in
fi cel care \ra prelua ptafeta b[trinului maestru care o atare referin![ este absolut necesard, dar
*p". o t"innoite totald'a artelor in Italia Prere- vom indica .,.echile lige bibliografice, atunci cind
napterii. ele existd. In cazul firscelor do la Assisi nu am
indicat dimensiuniie opereior, fiind vorha de
fragmente disparate.

1.. Bust de iszger (fig. 131) Assisi, Basilica San


Francesco, biserica superioard, transept, subarcul
ferestrei din stlnga, 1.280-L284.
Fragrnentul a fost atribuit lui Duccio de citre
Proberto Longhi (1948, p. 37) fdrd a bene{icia
de o atentS. anaiizd stilisticd. Propunerea lui
Longhi este imediat respinsd" de c5.tre Luigi
Coletti (1.949, p. 103) qi de cdtre Cesare Brandi
(1951, p. 1,25) care noteaz[ gi calitatea inferioar[
a frescei in compara!,ie cu frescele lui Cimabue
din transept. Atribu.tia lui Longhi esl,e relansat5"
de citre Carlo Volpe (L954, p. 7). Ferdinando
tsologna (1960), p. t0 qi 1962, p. 128) aprofun-
179 deazd studiul fragmentului ;i lntreziregLe afini-
&. Izgonirea d,in ITai (fig. 138, 141), Assisi, Basi-
tdti cu Madoncr, Gu'ulino (r,'. liqa nr. 9) reJ,inuti de
lica San Francesco, biserica superioarl, a treia
citire autor (in rnoC eronat) ca autografS.. travee.a ilavei, peretele drepb, registrul superior,
t-se nu poate fi desprins de orbita
Bustul de inger
ctupH 1297.
luiCimabue gi datbreaz[ probabil penelului
unui ucenic florentin al maestrului. Pentr-tr Roberto Longtri (L948, p. 37) aceast5.
Pentru bihliografie mai veche a se vedea frescI cste una dintre contributiile lui Duccio
Zacca, 1-936, p. 105. la clecorarea Basilicii diir Assisi.' Pentru Coletti
in scliinb (1.949, p. 103) autorui nu este Duccio
2. Judecata de apoi. Assisi, Basilica San Francesco, chiar dacl se poate inbrez[ri in aceasbS. oper5. ,,un
biserioa superioar5, transept' 4'280-1"284,' generic aer sienez". tsrandi (1951, p. I25) ampla-
Atribuiiea lui Duccio ii aparline tot iui Roberto sea"'zi fresca in ambian!a torritiaqS. Bologna
Longhi (1948, p. 37), dar in studiiie urm[toare (1960, p. 20) reproprlne numele lui Duccio, noiind
tr.r .L fi'acceptati de nici un cercetdtor, nici chiar insd gi modulatiilc pregiottegti ale operei pe care
clc cei ce uimeazS. ipoteza longhianS. Demon- o dateazd inainic de 1285. Mai tirziu acelasi
streazS. pe drept cuvint imposibilitatea paterni- cercetdtor (!.962, p. 129) propune o clatd pi mai
t[!ii lui Duccio :Co]etti (1949, p. t-03), care se precis[: 1282. Iiespinge atribuirea Matthiae (1966,
aralii inclinat s5. recunoascS. mai degrab[ mina Ii, p.259) clar o reia Volpe (1969, p. 40) care no-
lui Cimabue insu;i, Bologna (L962, p. t28) Eugenio teaz5. c[ (ipoteticul) Duccio se gds,:gte aici intr-un
IlalListi ({963, p. 42 qi p. 102), care analizeazd rnoment rnai arhaic decii cel reprezentat de fres-
Juilecata'd,e apoi ca operd a lui Cimabue, notind ca Rdstignirii (v. fiqa n. 6).
identitatea sc,hernei i-onografice cu cea folositd Ni sc pare a clisbirrge aici, in figurile lui Aclam
de Cavallini la Santa Cecilia. Fi a Evei prima contribu,tie a lui n4emmo di Filip-
Nu g[sim nici un motiv pentru a nu ldsa aceastS' puccio la Assisi in rnomentul cind mai conlucia
oper[ Catalogului ]ui Cimabue.
- Pentru inci cu rrreun maestm roman. In consecintS.
bibliografie mai veche' a se vedea datim opera dup[ L297.
Zocca, 1936, p. 1-05. Pentru bibiiografia anterioari, a se vedea
Zotca, 1936, p. 1-16 -1,L7.
3. Geneza (fig. 135). Assisi, Basilica San Fran-
cesco, biserica superioarS., prima trav.e^e- a nan-ei, 5. Purtarea Crucii (fig. 1.42, Ltt3, 144). Assisi,
pcrebele drept, registrul din mijloc' t'29I-L295. Basilica San Francesco, biserica superioar[, a
Longhi idcntifiiS. (1948, p. 37) mina lui Duccio treia travee a navei, peretele sting, registrui din
mai ales in realizarea figurii lui Adam, fapt res- mijioc, 1297
pins cu promptil,udine de cdtre Coletti (L9!9, -1"300.'
Carlo Volpe (1969, p. 28-44,) ii atribuie lui
i,. tOSl pi apoi de c5.tre Brandi, (1951, p. 125),
'Bologna'$t;62, p. 120) care- _atribuie fresca lui I)uccio realizaiea capului lui Hristos qi a celui
FiJipf,o Rusuti gi de citre Matthiae (1966, II, al Fecioarei. Gnudi (1958, p. 40) v[zuse in silueta
p. 259). ienreii din dreapta prima operl a hLi Giol,to la
' Irragmentul este f[r[ indoial[ rodul activi- Assisi. PaLernitatea giottescii a fost contesLatS.
tritii sc6lii romane la Assisi apa cum au subliniat de c:itre Bologna (1960, p. 20 gi p. 3i) care atri-
toii cercetdtorii, inclusiv asertorii tezei uceniciei buie fresca unui anonim ,,hdaestru al trlddrii iui
rrssisiate a lui Duccio. Iuda "(XIaestro d,ella Cattura) artist fiorentin
Pentru bibliografia anterioard, a se vedea
(pentru Bologna), rival a-l lui Duccio' la Assisi.
p. I'1"6-1"L7 -
Z,.tcca, 1936,
13',|
f{e afi6m de l'apt in lala unei importante realitate o clar[ inf]uenli a lui Giotto. Acest
contribulii a lui h{emmo di Filippuccio,- pictor stadiu al artei lui Memmo se va reflecta cu
de sorginte duccescd dar deja influenlat de arta eviden,t[ in operele sale posterioare.
lui Gi6tto. Datarea este cuprinsS. intre t'297 qi Daia cea mai plauzibild este cea cuprinsS. in
1300. ultimii ani inainte de 1300.
Pentru bibliografia anterioard a se vedea
Zot:ca, 1936, p. t"L6-tL7. 7. Biciwirea lwi Hristos (fig. L64), tempera pe lemn,
2&, 7 x 20 cm, New York, Frick Collection, in
6. Rdstignirea (lig. t'49. L50, 152). Assisi, Basl- jurul lui 1290.
lica San Francesco, biserica superioarS., a treia Opera a fost atribuit[ lui Duccio de c5.tre
travee a navei, peretele sting, regist'rul din mijloc, Meiss (1951). Propunerea sa a fost imediat res-
1297
-1.300. pins[ de cdtre Longhi (1951)) care trece opera
Fresca constituie unul dintre punctele cele in catalogul lui Cimabue cu datarea aproximativS.
niai importante ale ipotezei lui Longhi (1948, _p.
18 qi p. 37) cu priviie la r.rcenicia assisiatd a lui
1,27 0
- 1 280. Paternitatea duccesc 5. este reaf irmatd
de cdtre Meiss (1952). Cercetdtorul vede in ,,Biciui-
Duicio, fiind vbrba despre opera cu cele mai rea Frick" mina lui Duccio intr-un momenL
pronunlate accente toscane din intreg.ciclul evan- imediat posterior Mad,onei Rucellai. Atribulia lui
i;nctic. Luigi Coletti, adversar al tezei iui Longhi Longhi se baza pe aspectul picturii inainte de
ionsiderd Rdstignirea {tgBt op911 t99.c.an5. sau, operalia de restaurare, iar cea a lui Meiss pe aspec-
qi mai preois, sienezd (I9&9, p. 103-104). Cerce- tul actual al operei, semidistrus[ - dup[ p[rerea
idtorul-identificd aici afinit5li cu Maestrul Sfin- lui Longhi - de restaurator. Refuzd atribuirea
tului Petru. Se indoieqbe cd ar fi vorba de insuqi lui Duccio gi Cesare Brandi (1951, p. 156) cu toate
Duccio gi Cesare Brandi (1951, p. 125) care cir- c[ admite familiaritatea in ambian,La sienezS' a
cumscrie opera in ambian.ta f lorentind ,,la un punct motivului iconografic al lui Hristos ce imbrSli-
de rdscruCe, intre Maestro della Maddalena si geazd stilpul. Se reintoarce la numele lui Duccio
Jacopo del Casentino", fdr[ a exclude ins[ un Enzo Carli (1952 qi 1"959, p. 5). Sandberg-Vavald
posibil ecou sienez post-duccesc. Paternitatea lui (1953) situeazd. in mod just opera ln orbita gra-
Duccio esbe din nou suslinut[ de cdtre Carlo vita,tionald a lui Cimabue gi in cele din urm[
Volpe (1.95&, p. 7 qi 1960, p. tt3). CercetS.torul, pinf ;i Nleiss (1955 qi 1956-1957) admite clara
urmind teza lui Longhi, inclind ln a vedea aici amprentd cimabuesc[ a operei. Ajunge in schimb
contribulia lui Duccio in anii sdi de formare. la un fel de compromis atribuind desenul lui
Gnudi (1958, p. 238) e in schimb de pdrerea cd Cimabue gi realizarea finald lui Duccio, fapt pu,tin
autorul, cu toate c[ este Duccio, se gdsegte lntr-un probabil gi greu de accepbat. Lucrarea este stu-
moment de deplin[ maturitate, adici dupi reali- diatd cu mare aten!,ie de Mayer Schapiro (1956)
zarea lVlad,onei Rucellai. Sus.tine din nou paterni- care ajunge la concluzia c5. este vorba despre un
batea lui Duccio in anii de ucenicie Ferdinando
-florentin
artist influenlab de Duccio. Bologna
Bologna (1960 9i L962, p. 126 9i urrn.) (1960, p. 3), urmind pS.rerea lui Longhi, vorbepte
Credem c5. fresca cste contribulia cea mai din nou de Flagelarea Frick ca despre o operd
importantd a iui Memrno di Filippuccio la decorarea sigurd a lui Cimabue. Edi Baccheschi (1972, p. 98)
gaiilicii de la Assisi gi reprezintd un stadiu mai
evoluat al artei maestrului decib fresca Izgonirii trece opera in rindul celor atribuite lui Drtccio
sau cea a Purtdrii uwcii. Tonalitatea pregiottes- dar las5. s[ se inleleagd c[ ne afldm de fapt intr-o
c5. intrev[zutd de Ferdinando Bologna este in 133 ambian!5 de strictl educa,tie cimabuescS-
Credem in consecinf,d ci aportul lui Duccio
trebuie cu totul exclus de ia'realizarea acestei Primul cercetdtor care a pronun!'at clar numele
Iucrdri care prezintd o clard facburi cimabuescd, Iui Duccio in legiitur[ cu aceast'd oper[ a fost
ldrd ca prin aceasta sf o pufem trece definibiv Carlo Volpe (1.954, p. t2 qi urm), dar inc[ cu
in cat,alogui rrracstrului florJntin. mult inainte lucrarea era plasatd de cdtre criticd
intr-o ambian!5 intermediar[ ]ui Duccio qi Cima-
bue, in legdtur[ cu Mad,ona Rucellai. Carli (1946,
B. Js[acl,onq de la San Remigio (fig. 162), tempera p. &3-4t+) a pronunlat gi el cu timiditate numele
p_e lcrnn, L42 x 7G cm., Flo.enJa, bijerica 'San lui Duccio in perioada lui de tinerele iar Longhi
lir.rrrigiu, r..r I r,, 121j0. (1948, p. tB-48) o considera oper[ de atelier
Llicr&rc& a lost atribuitri lui Duccio cle citre cimabuesc, dar fdrd sd excludd interventia directd
-r\r fisub
Oar'lo \r-olpe (t951*, p. g). vulba ,l"sp"" o a lui Duccio. Lionello Venturi (1928, p. 5) trece
o_peri exccutatI inspre L27b inf]uen1i tui opera in catalogul fix al lui Cimabue (amintim
Coppo di Marcovalcio-gi a lui Cimabue. Dar tiebuie aici c5. Venturi considera qi Madona Rucellai
si arnintim cii incd cu mulli ani inainte Soulier drept operd a lui Cimabue). Soulier (1,929, p. 34-
(1929, p. 42) aidturase aceasti rna(lon6 celei cle 35) o atribuie unui artist sienez sau lui Duccio
la Cr.er-,.rle, prima operd cunoscut[ a lui Duccio, insugi intr-nn moment,,guidesc pre-cimabuesc".
dar frira sa o consider:e plin accasla o uilr ri autt-rl Pentru Weigelt (1930, p. 1{9) este vorba insd
grafd. Pentru Fietro Toesca (tgst, p. bt2l, tlailona despre un florentin influen,tat de pictura sienezS.
tle la San Reinigio apar,tinc N{aestrului'Madonei qi autor Si al Madonei din biserica dei Servi din
Rucellai. Vigni (1959-, col. t*Jg1 rehizff. atribuirea Bologna. Alinitd,ti cu lucrarea de la Bologna
lui Duccio. Ferdinando Bologna rcfuzd. gi el pro- gdsepte gi Toesca (1951, p.512) care pare dispus
punerea lui Volpe si restituie lucrarea ambia.ntei sd o accepte prinbre operele Maestrulu; madonei
florentine a Maestrului Nlagdalc;-lei. Esle .,,o.b,. Rucellai. Neagd contribulia lui Duccio la reali-
despre o operd florentin:i si purbru Carli (tg6t, zarea lucrdrii Brandi (1951, p. BQ gi Carli
p. 6) qi pentru Edi Bacclicschi ca.ne notcaz:i si (1961, p.6). Pentru Vigni este vorba despre o
compleLa ildlpendcni,ir a art,ist,r-rlui fa],il dc Duocio oper5. care se gS.seqte la jumdtatea drumului dintre
(1.972, p. U0). Duccio qi Cimabue, al5turi de Maestit din Bologna
Aceastii operl dcprisegt,e cu gre.,r nii,elul arti- qi de Madona d,e la Crepole. Pentru Bologna
zanal gi este dupii cum s-a observat, pl.olund (1960, p. L7) Madorua Gualino este o oper5. de
legati de atelierul Maestrului hdagclalerici. F-en- Duccio care imitd lucrarea din biserica dei Servi
tru anumibe rr-specle sc insuiie in aceea$i suii,- ci_i din Bologna. Ferdinando Bologna vorbeqte din
Mad,onele GuaLino qi de la hlosciano, cu toate ci
nou despre Duccio (1962) ca autor a\ Mad,onei
Gualino, intr-un ,,moment, assisiat". Edi Bac-
prin calitatea infcrioarl rrirnine undeva pe la ceschi (L972, p.99) trece opera in rindul celor
coada serici. DtLtat.ea cca rnai plarizii:ijI esLe cea
atribuite lui Duccio, punind in lumind clara
in iurul lui 1290.
amprentS. florentin[ a lucrdrii gi influen,tele ma-
Penl,ru bibliografia anl,erioari a se vedea estrului sienez.
Sinibaldi-Brun*tti, 1.943, p. 2g7.
Credem c[ este vorba intr-adevdr despre o
oper5. florentinS., care pleaci de la Madona Rn-
9. Xladona Gu&lino (fig. 160), tcnrpera pe lemn, cellai Lraducind-o intr-un limbaj tradilional din
t57x86 cm. Torino, Galleria Satrrauda, coleclia care nu lipsesc elementele stilistice proprii ate-
Grralino, cdtre 1290.
135 lierului Maestrului Magdalenei.
Fentru bibliografia anterioa-rd a se vedea Sini- Bologna (1960, p. 17 gi 26) a r.izut in aceasbd
baldi-BruneLti, 1.943, p. 289. ol,reri consecinta uceniciei lui Duccio in atejieml
hii Cirnabue d,r la Assisi. Iqi realirmd atributia
L0. Mailona clin Castetfiorentitzo (iig. 157), tem- in 1962 (p. 429). Ferdinando Rologna stabite$te
qi. o dali
p.era pe lemn, 68 x47 wn., Castelfioientino, bise_ .antc quctn a hrcr,irii irr Psliplicul iui
lica Sa,nti Lorenzo e lppolito, I2S0-I290. v.rgorosu da Srlria tlr Ja perrrgia (j 280). CarJi
(1961,_ ir. 6) refu;ril i,trihulia lui-Bologna notind
Roberto Longhi vedea in acea-sLi. operd ,,dovada
unei strinse colabor{ri a lui Duccio in itelierul ln acelagi tinip calitatea modest:i. a op"erei. Acest
lucm este reitiarcat ryi de c5tre paolo' Venturoli,
]"i Cimabire" (1948, p. 3E). Garrison atribuie
lucrarea unui florentin-inilientat de picturasie- dupd piircrea c5ruier- (1969, p. Lee Maclonq cle
nc^z-a.11949. n. 632). Este tlr, act,t,agi pirire Brandi la lluonconuenlo csle ujlirna- opcr{ ce treJruic
(i9?1, p. 135) care plrne in lumiiui gi clirecta cleri_ luat{ in consiclcratie dintre toale cele }io care
va!,ie duccescd a operei care traduc e Mat\ona critica. rnodcrnrL le-a alribuit lui Duccio. Acelasi
de lct Crerole in spirit cirnabuesc. Este vorba cle scepticism se intrezdreqte qi clin fipa catalogului
Cirnabue insuqi pcntnr Carlo \rolpe (Ig5L,p.L2- lb lrri Edi Bar.r.lrtschi (i972, p.gb). '
Opera trebuie considerald, aga clrnt a ficut
;i..1960, p. 107) care sLibliniazl gi tapiirt cti ne deja. Garrison_ (1959, n. JB7 a), ca aparlinind
allirn intr-un rnoment in care Cimabir: era sub
influen!,a lui Duct'io. Pe,ntm vigni (lg5g, col. u.nui urilag al lui Cimabuc sensihii la pictura
1+39) atrtorul nu este nici Ducciol' sienez[. Din aceeaqi serie care pleac[ c]eta Mactona
rricl Cimabue de l& Crevole a lui l)uccio mai fac parte Madona
ci un artist alitural ca tendinte h4aestmlLri de la
IJadia atl Isoia (v. arlclenda 1). Se iriLoarce la \in Castelfiorentino, cea clescoperiti recent la
allibu[ia. lrri. Lcnghi, lieldinando I_tulogna (1960, Lastra a Signa si cea din minisiirea Capucinelor
1,. t7 li 1962, p. 129) carc vcdc ait,j o Jpori non_
din Siena. Data aproximaiivd este t2gb_f2g0.
ceput_[ de c{tre Ciinabue qi e-xecututd cle cdtrre
I)nccio intr-o perioadI antcrioar[ Xf ad,onei L2. Xlaestd de Ia biserica dei Servi d,in Bologna
la Iluonconueruto ;i a celei de la Crevole. Zericl,e (fig. 159), te.mpera pe lemn, 2LBxLlg ilo-
(1963, p.2a\ p*.r u inclina c,ltre Cimabue insusi. logna, biserica dei Scrvi, l2g0-95. ".o.,
La fel Carli (1959, p.5) care cc-v-a rnai tirziu'o . Irerdinando Bologna (1960, p.L7 ;1g62, p. ttO
va atribui unui florenbin cimabuesc infiuentat $j 1965) vedea in aceastd oper[ un irnportant
de.Du.ceio (1965). Pentru paoio Venturoli (196d, documcnt, privit,or la colaboiarea dircctd intre
p.. 146) aut.orul csle Duccio intr-rin moment Cimabue ;i Duccir,r. Dupd pdrelea sa opera ar fi
cimabuesc. IIdi Baccheschi (1972, p. ?0) restibuie fost ,,concepuld" de r,[lrc Cirnahue ci _coloral[,,
upora ambian{ei hri de cdtre Duccio. Soulicr (1,929, p. &i-42y lilcea
Cirrrab.rc.
Lucrarea dovedtgte rdspindirea renumeiui lui apropierea intre ,,fuIaestii clei Servi, si ll[ad,anu
Duccio dupd realizarea fuIaclonei de la Crepole in Gualino, subliniir:C dirccba influenl,i- a lui Duccio
toati Toscana, Floren_ta inclusiv. Opera se poate asupra_autorului. $i pentru Weigel't (1g30, p. t{g)
agadar data in deceniul al noualea ai secolului. autorul icoanei din Bologna ar fi lost aceiagi cu
cel al Madonei Gualino. Pentru D 'Ancona (tggs,
^, !en!ru bibliografia antcrioard a se vedc:r p..14?) lucrarea este foarte apropiatd de maniera
Sinibalrli-Drunntti, 1943, 1;. 2tL.
lui Cimabue dar n-are nimic -in "cornun ou cea a
Ll. Madoncr de la Buuncanventu (fig. t5g), teinpera lui Duccio. Colgtti (L\!LL, p.23-24) ampiaseaz5
pe lemn, 67 x47,5 or-i., Buoncr,rri-.rto.'pieve di lucrarea in cadrui grupuiui duccesco-cimabuesc
San Pictr.o, {2E0- 1?90. 137 legat de produclia atelierului Nlaestrului Magda-
lenei. Garrison (1.9119, n. 179) o atribure unur la mijlocul drumului dintre Siena gi F'lorenla.
,,Maestru cimabuesc din Bologna" si o dateazS. Se pot observa aici gi amS.nunte specifice Umbriei
in jurul lui 1295-1305. Battisti (1963, p.66) (figura Magdalenei, modulul picioarelor, etc.).
o restituie lui Cimabue, datind-o inainte de Lucrarea prezintd ins5. o clar5. derivalie cima-
L287. Este urmat de Venturoli (1969, p. 146) buescd, cu influente ale lui Duccio din perioada
care vede aici, in mod just, un moment posterior sa florentind (1285). Datdm in consecin!,5. lucrarea
lucrdrilor de la Assisi. O dateazd dupd 1290 accep- inspre 1290-1300.
tind jnfluenla hri Duccio, dar subliniind qi exis- Pentru bibliografia anterioarH, a se vedea
ten{,a celei a lui Giotto. Sinibaldi-Brunetti, 1943, p. 283.
Credem ci opera aparline lui Cimabue intr-o
perioadd de acutd influen!,d duccescd; o datfl L4. Crucifinul de la Bracciano (fig. 173), tempera
posterioarS. lui 1290 ni se pare cea mai potrivitd. pe lemn, L76x1,35 cffi., Bracciano, Castello
Pentru bibliografia anterioar5, a se vedea Orsini, 1290-1300.
SinibaldiBrunetti, 1.943, p. 73-75. Crucifinul a fost atribuit lui Duccio de c5tre
Volpe ({956, p. t6) care vedea afinitd{,i elocvente
13. Crucifirul d.in biserica d,el Carrnine (fig. 169 cu Madona Rucellai. Sandberg-VavalA (1929,
170), tempera pe lemn, 130x1.32 cm., Floren,ta, p. 637-38) amplasa opera intr-o ambian!,5.,,sie-
Galleria dell'Accademia, [290-1300. nezo-bizautinizantd preduccescd". Pentru Longhi
Atribuirea acestei lucrdri lui Duccio aparl;ine (1948, p. 18), care judeca opera drept ,,sublim["
Luisei Marcucci (1956, p.1,4,-1,5 qi 1958, p. 70), autorul era insuqi Cimabue. Garrison (L949,
care sublinia qi derivali a din C r ucifinulltiCimabue n. 550) o atribuie unui maestru sienez.
d.e 7a Arezzo, datind in consecinld opera in jurul Dup[ propunerea lui Volpe, Giorgio Vigni
lui 1280, ca fruct al uceniciei lui Duccio la Assisi. (1958, col. 439) refuzS. atribulia duccescS., reafir-
Trebuie insd amintit c[ incd de la inceputul seco- mati din nou de Volpe (1960, p. t{3). Pentru
lului nostru (V. Suida, 1905) opera a fost pusd in Bologna (1960, p. 4) autorul nu este Duccio, ci
legdtur[ cu ipoteticu] Maestlu al Madonei Ra- un maestru florentin.
cellai. Sandberg-Vavald (1929, p. 783-85) res- Credem cd apartenen.ta Crucifirului de Ia
pinge insd aceasti ipotezd punind in lumind legd- Bracciano la opera unui insemnat maestru flo-
turile ce-l unesc pe autorul Crucifirulwl de la rentin ar fi cea mai bun5. solulie a problemei,
Carmine cu cel al Crucifinului de Ia Paterno. idrd a exclude insd influenta lui Duccio din
Pentru Sinibaldi qi Brunetti (1943, p. 283) auto- perioada Ma.d,onei Rucellai. Cir toat[ iconografia
rul este un florentin. Roberto Longhi noteazd invechitd a lrrri Chrisl,us Triwmphans, opera tte-
afinit{lile existente cu Crucifirul din Palazzo buie datatd in ultimul deceniu din Duecento.
Vecchio (1948) gi Brandi (1951) elementele care
au lost luate din Mad,ona Rucellai. Dupd ipoteza Crucifiral Loeser (tig. L72), tempera pe lemn,
1.5.
Luisei Marcucci, Vigni (1958, col. 439) exclude 130x132 cm., Florenla, Palazzo Vecchio, Colle-
contribu,tia lui Duccio la realizarea operei, urmat zione Loeser, 1.290-L295.
indeaproape de Carli (1.965, p. 95) care noteazS. Opera a fost atribuitd lui Duccio in perioada
pi descendenla din Crucifirul lui Cimabue de Ia rle tinere,te de cStre Volpe (L95&, p.t3). Dupd
Santa Croce. Previtali (4,967 , p. 26 ;i p. 133 n. 43) pdrerea cercetS.torului lucrarea reflectd ambian,ta
repropune paternitatea lui Duccio. assisiatd in care s-a format artistul. Pentru Sirdn
Dup5. pS.rerea noastrS. aceastd oper5. face (L922) Crucifixul era opera lui Cimabue. Sand-
parte din grupul eare ipi gdsegte amplasarea undeya rre berg-VavalA (L929, p. 809-81{) amplaseazd lu-
crarea in ambian!a sicnezo-guidescS. Longhi care vede in Crucifiawl de la Grosseto mina lui
(1948, p. tB) noteazd afinitd!,i7e cu Crucifirul d,e
D.lccio.in'rr-o perioad{ de tinerete, inaintea lucrd-
la Carm,ine iar Garrison (1949, n. 561 ;i 1951, rilor lui Cimalrue de la Assisi.
p. 208) ii atribuie maestrului sienez al .Crucifi- Aceasti oper5. pune poate cele mai multe
nului rJ,in Cortona. Re sping atribuirea lui Duccio
propus[ de c5.tre Volpe, Giorgio Vigni ({958, ;rroblenre dintre toate ceie atribuite recent lui
Duccio. Este cea carc refiecti in modul cei mai
col. 439) qi Bolcigna (1960, p. 5). Se arat5. sceptic puternic arta maestrului. Cu toate acestea nu
asupra paternit[lii duccegbi qi Edi Baccheschi credern c5. este vorba despre o operd autografd
(1972, p. 97).
de tinerele deoare ce ea combin[ in afartj de sti'ieme
lmpotriva clarelor reminiscenle bizantine cr:e- cimai:ueqti-qi guideqti motivc iconos;ra.Iice urnbre,
dem cd autorul este un artist ce se gdseqbe la c:iemcnte clin stilul de tinerct,e ai ini Duccio si
riscrucea dintre Siena gi Fiorenla, legat de arba llin cel cle maturitate. N{oiiciuri€a cu care o t.datt
lui Duccio din perioada Madonei Rucellai. DaLa lrerizoma ne duce cu ginilul spre pcrioad a fr,f aclonei
aproximativd este 1290-95. rl,c la .Crepal_, gl n Mationei Ra,celloi, modelajLil
c'rriialici refiecti moinenl,ui riprezentat de Ma-
L6. Crucifirul de Iu Grosseto (fig. 168, t7'1), tern- tlo;n de la Perugia ;i arl,a A{aestn.rlui cle ia lJadia
pera pe lemn, 286xt12 cm. Grosseto, biserica irri nsiritr. Ci.edem in consocinti cir ader-l"rr.ata tlal,[
San Francesco, 1300-1305. 'a Crucifinului tte Ia Grosseto e,si,e crrpr.irrsa in prirrii
Crucifirul de la Grosselo a fost atribuit lui ani din 'frecento.
Duccio dc cd.tre Carli (1964, p. 5-6) care r.edca
aici dovada in{iuenlei incontestabile a lui Cimabue
asupra iui Duocio gi data opera in jurul lui 1285.
'Iot Carli (1965, p. 95 qi 1969, col. B8B) confirmir
atrihu{ia, bazintlu-se de astd dat[ pe rezultatele
re slauritrii la care a fost supusd intre timp opera.
NoteazS. clemcntele derivaie de la Cimabue, ln
spccial motivul ,,perizomei fluturinde", care apa.rc
qi in Clrucificarea pictat5. in transeptul de la Assisi.
Dateazd in consecin,ti opera dupd 1280.
Tot la un artist sienez se gindea cu mul.ti ani
inairrte gi Sandberg-Vavald, atunci cind anaiizn
Iucrarea de la Grosseto (1929, p. Etb). NoLa abi-rnci
afinitd!,ile (dar in aceiagi timp calitabea mai
inalti a Crucifinului de la Grosseto) ct Crucifi:ruL
care se afla in biserica San Niccold, la Siena.
Pentru Toesca (L927, p.1.042 n.49) ar fi vorba
despre o operi cimabuescd iar pentru Garrison
(1949 n. 564) autorul este un ,,sienez cimabuesc"
care lucreazd in jurul lui 1280-1290. $i Carlo
\rolpe vede aici mina unui maesbru sienez, dar nu
ajunge sd atribuie lucrarea lui Duccio. $ingurul
care pln5. in mornentul dc fa![ a acceptat atribulia
lui Carli a fost Paolo Venturoli ({969, p. !,&7)
i.rcenicia artistului la Assisi, aga cunr s-a suslimit266
ADDENDA I
,si nici colaborarea sa in anii maturitd{ii la deco-
rarea Basilicii Sfintului Francisc.267 Vitraliul Do-
rrrului din Siena ne inf[liqeazd itinerarui arl,istic
VITRALIUL DOMULUI DIN SIENA itl rnaesirului dupI contactrr] cu FJorcntra din anii
(FlG. 177-181) [[ atlonei Rucellai.

Ipoteza formdrii lui Duccio la Assisi lqi gdseqte


un punct nodal in clarificarea problemei ,marelui
ochi" al catedralei sieneze. Pin[ la inceputul seco-
lului nostru vitraliul era considerat opera lui
Jacopo di Castetlo gi era datat 1369.25e De Nicola
a fost primul cercetitor care a amplasat in mod
just lu-crarea in ambian,taduccesce.260 De Nicola
ie glndea la un elev al lui Duccio, deoarece., dup[
curi se gtie, nu considera Mad,ona Rncellai_drept
operd a- lui Duccio. Lusini repropune o datare
spre mijlocul secolului aI XIV-lea _(dupd- 1.360)
si atribuie lucrarea lui Andrea di Mino.201 Enzo
barli face prima analizd atentd a vitraliului 262
gi, bazindu-se pe documentele publicate intre
iiinp ae Bacci 2t3, pronunli num-ele .lui Duccio.
Aceastd ,,fenestra rotund'a et magna" - cum se
spune in documente - ar fi fost comandatfl de
iomuna sienezd ln septembrie L2B7' Carliobservd
apoi elementele cima6uegti 9i reminiscenlele gui-
d-eqti, trdgind concluzia c5. ne afldm in fala unui
moment din activitatea lui Duccio cu pulin pos-
terior Madonei Rucellai. Atribulia lui Carli a
fost acceptatS, de aproape toab[ critica poste-
rioar5.264 cu toate c[ a primit ce]e mai variate
interpretdri. Nu accept[ paternitatea lui Duccio
doar White 265 care atribuie vitraiiul lui Cimabue.
Contribu,tia lui Duccio la realizarea desenelor
marelui vitraliu nu presupune in mod obligatoriu
-* autorul ipotezei I'faestrui de la Badia acl
ADDENDA II
Isola : Duccio
- pentru
pare foarbe arhaicl
Matlonu n. 583 ni se
gi in neconcordanld cu ele-
mentelc sbilistice ale operei. Nu este vorba de
MAESTRUL DE LA BADIA AD ISOLA Ilirccio tnsprc anii 1290--95, ci de irn r:rccp[,ional
clev carc lucreazd in primii ani din 'l'recenbo,
conibinind elernenlc alc arl,ei cluccegticlin perioada
de tinerete cu eienrenle de maturibate din arba
rnaestrului, adicd din operele care precccl nll cu
mnlt rnarca II aestit 273.

Grupul de opere adunate sub numele Maestrului


de ia Badia-ad Isola a fost pus in legdturd cu
activitatea de tinerele a lui Duccio, adesea din
dorinta de a lesifera ipotcza uceniciei sale assi-
siate.'Maeslrul i fost ad"s.u confundat eu ipo-
teticul ,,Maestru al Mad'onei Rucellai" 268 iar nu
de mult, s-a pronunlat chiar numele lui Duccio26e.
De fapt Maestrul de la Badia ad Isola este
unul dinire primii urmagi ai lui Duccio 270. El
oorneste de la perioada de maturitate a maestru-
iur (i[adona rlin Perugia) ct toaLe c5. se aral6
incd'sensibil la lec!,ia Mad,onei Rncellai' Operele
sale demonstreazS. w iter evolutiv care porneqie
d,e la Maesli de la Badia ad Isola (fig. 184) spre
Madona de la Utrechl (fig. tB5), Maestir. er-Argen'
tieri (fig.186) qi, infine, Mad,onan. 583 (fig. tB7)
din Pinacoteca Sienez[. Prima sa operd rdmine
totuqi Madona n. 593 (fig. 183) din aceeaqi Pina-
coteca. "r^.
ln ultima oper5. cunoscutd a Maestrului de la
Badia ad Isola - Madona n. 583 de la Siena
(fig. {S7)
- unii acercetdtori
niciei assisiate
au v5.zut dovada uce-
lui Duccio. Motivul cel mai
des invocat este caracterul giottesc al figurii
copilului 2?2.
Nu reugim sd intrezdrim nimic asemfln5.tor in
arta rafinatului Maestru, unul dintre cei mai
dotali elevi ai lui Duccio. Data propusi de Volpe
NOTE tlIZ,-p. 1.0-11.Iloberl,o Longhi, t9{t8, p. 34 nu exclude
nici el. complet idcntitateil cclor, cloi artiqli.
Alte opcrc adunatc in jurul Maes[rului tle la San
Martino sint . Fecioaru cu Pruncul de la Sau l3iagio ttin
Cis-anello {Cuppini, _{952, p. 7 9i urm. dateazl opera spre
1270 cind ,,autonrl mai cra inci legat cle miniera'lui
Coppo"), ltn Cap de. Fecioarti (Cuppini, 1952, p. 11 si urm.,
care se afla pc pialti in momentril-in care Gat.rison, Ig4g,
n. 636 o atribuia lui llanieri di Ugolino, Mddona Acton
(Longhi,
-{948, p. 15 qi tsologna, 1962, p. t1 qi urm.),
Ilristos bineatcintinr), fragment dintr-un Cmcifix din
Muzeul din Pisa (T,onghi, 1948, p. 3S), Madona nr. 35 din
l\[rrzeul din Pisa (Coletti, t943, p.52, n.45) si. binein!eles,
resturile Crucifiiutui lui Ranimi .ti Ugoiiid, senrnh[ ;i
d.alat 1,.277 (Garrison, 1949, p. 26 qi Cuppini,I9b2, p. I'0
gi urm.)
Cea mai mare parte dintre aceste lucriri trebuie
luali in consideralie cn mull;r procarrlie dal fiinrl slrdirrl
1 V. Edgell. 1932, p. 23. Irctrtrtr toate tlocumcnteler lor precar de conservare (Madina ie'la (iisunello, Cruci-
privi[oarc la"via(it qi act,ir itatca ltri Driccio vcz.i \lilalresi. fixul hti Ranieri) sau prin laptul ci nn sint aicesibile
t85a, vol I qi Bacci, 1944. l:-lS cercetdtorului decit in-fotografii (cea dil catalogul lLri
2 Fr. De Sanctis, 1965, p. 43.
3 Fr'. De Sanctis, 1965, P. 67. _(iarrison, .n- 636). Trebuie iusu excluse dintre operele
Niaestruh-ri tle la San Nlartino: Xladona Acton si 00le'dou:i
a l,'. Baldinucci, 1861, p. 13.
5 Cf. V.I. Stoichild., 1974, 1t. l'l-Lg Jtun.orlri din Coleclia Johnson din Philatlelphia (atribui[c tlt:
l,onghi, 1948, p. 35), ca si I/rislos binerur,'itttirui, oljora care
0 Pentru aceastd probleml vezi Il. Battisl.i, 1960 9i gr,aviteazii in orltita lui (lirnabuc. I)c asemenea excludem
1\f. Bonicatti, 1969. Xlatlona n. 21 rlc la l)isa operir a rrrrrri ,,nradonrrer,,, venef ian
? E. Battisti, 1960, circurnscrie importan\a doctrinei (rl;tltrrrrl dugri par.nrca lrri Crrppirri, l9.r:.l, tr. l2).
doar la acest aspect. Ni sc lrare irr schinrlr foa|ft- iipp't^,'ti, d.e Xladona cle
8 U. Dco. 1970, p. 152-153. ln Cisan.ello o all,it Madrtnii;i ilnnnie cca ilitr Mr;rzeul Na[io-
o U. IJco, 1970, p. 240. rnrl dirr ['a]r'r.nto l]o cal.c Galrison o atribrrie lrri ,.Ss. Cosha
r0 V.R. Longhi, 1948 ;i C. Brandi, 1951, p. 7-12. l l)anrian Nlrrsllr."
11 \r. C. IJrandi, 1936, p. 7?, iar pentru partea doctt- 1(larr.ison, l1)i9, n. 10{,)
15 Ilste cousiilerat, ca
lrusibil ntaosIt'n sau ca precerlent
rncntara Carrison, 1951. irnediat, lientlu arta lni Cinraliuc de ciitre: Sirdn, 1922,
12 in veclrea'istoriogralie de arti Cru'cifinul nr. 20 p. '172r dattazi llaestd. spre {260-1275), Longhi,
(care
a fost lntotdeauna pus in legltur'i cu opera lui Giunta, 1?r:9, p 'l4 t_5 (spre 126u), Brantli, 1951, p. lJ3 qi Carli,
fie ca ant,ecedent direct fie Ca reflex al arl,ei maestrului !958, p. 63. X{aestrul de1ri11fl,' insi de Llimabue fentru:
{vezi de exemplu Cavalcaselle-Crorve, 1886, p. 252, pentru Toesca, 1927, p.1022, Garrison, 1949, p. 26 qi Bologna,
eare ,,tn aceastS. lucrare se intilnesc toate defectele operei '1962, p. {12, dupi pir.erca cinria,,figrrra acestui ait,ist
lui Ciunta"). Santlbcrg-Vavala, 1929, p. 674-0Bl ptrne rrrr csle numai aceea de lt'ntas-e /1'pp[, I'oarlo precoce
in evitlenfS indcpendenla Crtrcifi"rului fald de arla lui al lui Cinrabue;i a marri,,rli salc modcrne. IJI este mai -
Giunta. Vl fi urrnatd apoi de cea mai'mare parte a criticii: degrabii o altcrnativi a sa, dacii nu chiar o atrtitezl con-
l,azarev, 1936, p. 67-68 (care noteazd legdturile cu minia- 5lientl de sine."
tura comneni) Carti, 1958, p. 31, Campini, 1966, p. 193. rc Aceasta este de obicei consideratl drept prima dintre
13 V. C, Brandi, 1936, iar pentru cultura bizantini culc doui opere sigure alc }laestrului. Conslderd totuqi
a lui Giunta :Lazarev, 1936, p.68 9i 1967, p.324-325' itoana .!flnrai Ana-ca posterioard: l,onghi, 1g48, p. 15,
la Ni se pare plauzibilS. atribuirea aceluiaqi Nlaestru Clarrison, 1949, nr. 169, pentru care Maestd, ar dafa din
a miniaturilor-din Eru.Itet III (tig.20) (nr. 15), din muzeul
jrrrul iui 1290, qi Bologna, 1962, p. 113, care dateazd aceeaqi
din Pisa, pentru care vezi I. Toesca, I9S!,p' 22, F.Bolog-na, tl'Ia.estd spre 1270.
r7 Chiar daci nu putcm elimina ipotcza preceden{ei
1955, Carli, 1958, p. 58 qi din nou Bologna, 1962, p. III.
Identificarea Maestrului de la San l\fartino cu Ranieri
I'isci asupra Sienei in adoptarea acestui motiv orienial
(r-. Brandi, 1951, p. 115) faptul ce trebuie subliniat este
di Ugolino propusd de Offi'rer ln cursurile sale univevsitare
lir vdlul alb il gisim inci din operele lui Guido (Maestd.
a fost acceptaiii de Garrison, {949, p. 26 qi dc Cttppini, l4t rlirr 1221) qi in rnai toate cele din ambianta guidescd.
Ilotivul apare gi in operele qe ?u o^ legS.tu-r.d-direct[ ori rnelidionald, provcnsalii, clasicismul capuan gi miniatura
indirectd 6u Siena: it cele ale lui Coppo di Marcovaldo
gotici, incap cu grcu, toaie, in matricea stilistici a 1\[aes-
sau ale lui Meliore. il adoptd qi Vigoroso da Siena sau ano-
trului de la San Martino.
nimul autor al Madonei :dei llentellini", acest din urmi
Ne mullumim in a ar5.ta ci elementul gol,ic apare
aici doar Ia nivel iconografic (fig. r0) qi de-abia la un al
cxemplu fiind in acelaqi tinrp qi cel mai apropiat d'e Sfinta doilea nivelil intilnim ca infiltralie stilistici oia Duccio.
Ana. Afinitdlile de uomatism intre Maestrul de Ia San
18 Acesta este un procedcu specific bizantin care pal'e '?2
Martir.ro qi autorul altaruluin. 15 din Siena au fost deja
a-si avea origirrca in secolrrl at X-lca (v. l'lagghianti' 1969' notate de cdtre Coletti, 1941, p.27, dar in sens invers
-"" 955-961
col. -i,,.a )
decil cel consideraI de noi.
ln de la rcstabilirea persona)itilii llaestrulrri, 23 V. Brandi, 1951, p. 133 qi Lazarev,1967, p. 325.
el a fosl consideraL (v. \-enluri,-1907, p. 55-62) ca u,1a 2a Prezenla Ia Pisa ne este transmis{ documentar
clintrc cele mai impoitante
-de figuri din a doua jumilaf e clttt 6i
Duccio- qi de Cimabue - Primii care in cazul lui Cimabue (aici gti.sim singura sa oper{ datatd) qi
I)uecento,'inaliituri ir.r cel al lui Duccio (v. Vasari, p. 251 qi 653)
io uco. eviden!5 afinitd{ile dintre fuIaestd tle la 25 Despre apal'tenenta Madonei de la Luvru la cat,a-
32"-tttirriio qi l+lo,io"o Rtrceliui au fostVitzhum li YoJ- logul lui Cimabue ca gi despre incurcata cronologie a
i-'ach. 9:1, p.'228 fAri a preciza insa setrsrr'l in care trebuic
f
operei 1\[aestrului, vezi partea a doua a lucrdrii.
.iiiild a"ntr'e'rfinitnIi. Ii. Jaqucs, I937. p. :i7-38,-sLudiintl 26 V. Carli, 1958, p. 63.
iconoerafia Fecioaici in pictura italianI diu Duecento 27 Un al doilea momenb de infilira{ie duccesc[ la Pisa
c[ tipul de Hodegitria a Iost inlrodus direct din se verific[ ln opereie aqa-numitului Maestru cle la San
"onri8.t"
gizant de cirtr'e }faestrul de la San Martino, iar apoi pre-
Torpd, pe care Vigni, 1950, p. 17 tl considerd responsabil
lo*t a. Duccio. Garrison, 1949, nr. 392, consider[ insii de toate operele atribuil,e de ciitre \rasari lui Duccio la
ii"ttta d,e la San Martino posterioali, si deci in-dependen!{
i"ie ae Mad.ona Rucellaiii lludona di Santa Trinita al,fi
'c;il";;;.
Ir isa.
28 l,azarev, {936, p. 61-62, dateazl icoana de la
dealtfel si fala de madonele lui Copptr.
-' "b;;i;aA referire Iloscova intre {270-1280 qi-l consider{ pe autor cel mai
ti podilila cull uri pisanr a lui Duccio bizantinizant artist din Duecento allturi depictorulicoa-
o face'Mura[off, 1928, p. tSt. nlai c]ar sc pronun{h insi nelor siciliene. Din cite cunoaqtem aceastl apropiere a hri
Coletl,i, L94I, p.27, pentru care lllaestd J'e la So'n Martino I:&z&tev (extrem de vagii, dupti cum se poate vedea)
.-ne intlocluce direct in clasicismul lui Duccio". Este urmat este singula aluzie din toati istoriografia de art[ asupra
tie citre Cuppirii, 1952, p. t0 9i Carli, 1958, p. 63. In-fine, afinitdlilor dintre cele tlei icoane. nladona de la Moscopa
Boloena e d,5 pdrere c[- Duccio a preluat, printrc altele, este integrati de Lazarev in ambianla pisand, fapt accep-
de la 1\Iaestrul pisan ,.seriozitatea modulelor neo-elenistice" tat apoi de toat5. critica. llager, 1962, p. 34 noteazi cores-
(1962.
' n. 129-30) pondenlrc cu pictura florentinir, dar cu toaie acestea lasit
Peiiru alti ceicetitori Nlaestrul este legat de ambianla icoana in ambianla pisanir.
lrLi Coono di Malcovaldo: Garrison, 1949, p. 26, Cuppini, 2$ -r\stfcl Berenson, 1921, care a publicat pentru prirna
1952.'rr. 13, Carli, 1958, p. 60, Bologna, 1962, p.'172- oarir icoana ce pc atunci sc afla in colectia Duveen. O
Oiice dependenli de Cimahue este negatl de Lazarev, atribuie aceluia5i maestru care a licut qi ntradona din colec-
1927, care il vede mLi degrabi legat de cerctrl mozaicarilor
tte la Baplis{elirrl florenlln, 9i -- ltrtr-rrrr -an,trnriI fnl - d" lia Kahn, publiiatd in prececlen{:ir de Sirdn, 1918. in isto-
riografia ulterioarS. nu sc lacc cle objcei aluzie la identitatea
scoala icbnarilor novgot'odeni (1967, p.324)
' lzolaLd, dar n u fiid serrtnilicaIie cste idcn I ificr-roa n.r'o- de autor, faptul fiind mai intoLde*una subinteles. Ipoteza
irizantinS. este reiuati de Demus, 1958 (I) ;i 1958 (Il)
n usd de WeiEelt. I 911, p. 65 in I re Il aes I rul dc la San NlarI irro p. 16-f 8 9i p. 54-55 qi 1970, p. 216-218 dar cu o datare
li' Vinoroso da Siena, nesaLd apoi de aulor (\Veigell, l92B). spre mijlocul secolulni ai XIII-lea. $i Sl.ubblebine, 1966
S;nihatdi-Bruneiti,19a3,-p. 83 neaga orice lcgi"rLur'i accepti ipoteza lui Berenson, datiild insii icoanele spre
cu arnbian{a lui Giunta, considerind legitura exclusivir sfirqitul secolului. Dupd pdrerea 1ui lleckrvith, 1970, p. 140
cu maes[ruI Crucifirului nr.20. ar fi vorba de un artist bizarrtin care lrrcreazl in Italia
20 Astfel Longhi, 1948, p. 14 qi p. 34.
2r Astfel Cuppini, 1952, p. 10, care ne. t'rimite meta- inspre 1290-'1300.
$o SchrveinfLut, 19i)0, p.37{r.
foric la aceastd sui's[ pentru ca apoi sii ne indice originiie 3r Gatrison, 1949, nr.23,si nr, {2.
cele mai plauzibile ale artei 1\{acstrului:-pictura tradilio- 32 Van Nfarle, 1921,p.2i7 qi 1937, p. 502-505 ;i
nald pisani aga cum apare ea din opert'le lui Tedice. Irelicetti-Liebenfels, 1956, p. 6t.
Sologna, t9OZ, p. irr, dupi ce subliniazd cd Maestrul 33 Sirdn,1918, p.45,
,,dovedeqie un prodes de fotimare deosebit de greu de 3r Yan Marle, 1921, p.228 cu toille ci atribuie icoarra
ieconstituit" ne irimite la o eruditd lnqiruire de izvoare 149 rrnui artist din Rorna intrez[reqte afinithti cu pictura sie-
formale greu de acceptaL in tntregine: cultura 1aliali,
13 9i p. 62-63 gi p,476, n. 2 atribuie a2 Lazarev, 1936, p. 61, n.4 si 1967, p. 349, n. 198
nezil Mather, 1923, p.
itmbclc opel'e aml)ialr{.ei lui Coppo di Marcovaldo $i poate ne dii o lisl.ir a tuturor posibilclor ant,ecedente bizantine
rhiar lui-Coppo insugi. llettini, 1954, p. 32 aniplaseazl aic lronu]ui-lirir, l]irl a numi lnsi rnozaicr.rrile de la Mon-
gi el icoaneleln cercul lui Coppo. Recent,. Stubblebine, 1966 realo, dab fiirrd fapl,rrl cii el considcni icoarra rle Ia Mos-
irrbliniazi elementele occidentale, afinitilile cu Madona cova (,a strict pisani. Tronul-iird apare insri qi la Coppo
Rucellai (in special tipul de aureoli) dar e de_pirerc. cil di X{arcovaldo cu opera c[rnia Ma.dona de la Mosiipcr,
art,istul ar fi-de origihe constantinopolitani. D.T. Rice, are in comun qi tipul de aureold gi de draperie. Chiar
1968, p. 55-56 noteazi elemente italierrc (modulul ochi- daci nu se poate lncerca o apropiere st,ilistici intre Coppo
lor) qi instaureazii o paralclii ctt icoanele bizantino-occiden- si icoanele siciliele sau cele pisano-siciliene, folosirea aCe-
talc din Xlinjis{,iroa S1inl,ei llcaterina de pe muntolc Sinai lorasi molive iconogr,afice aral,i cii intre Sicilia qi Toscana
3) Cum a demonstrat l.,azarev, 1.933 qi 1.960, p. 12, cristau dese contacte artisl,ice pe tot crrprinsul secolului
care inclinl cirtle nn autor lcgat dc ,,macqtri greci" sl,a- al XIII-lea.
biliti'36in Sicilia. a3 Ceea ce a fosl deja incerca[ de cilre Berenson,
in afard de aceste doui opere a mai fosI descoperit{ I92], ,5t.304, dar intr'-o manierf, foarte generald, mai
in Siciiia o Madonf, toscani din Dueccntojntr-o-colectie
(pisanl dup{ mult ca o judecat{ de valoare dccit ca o adevdrati ipo-
pdrerea lni Garrison, 1949, nr.89), astdzi l,ezi- istoricii (Bcrenson vede aici ,si posibile precedeirt,e
farticularii din Iloma. Eleousu dir rnuzcul din Palermo alc lui Cavallini, Cirnabuc, Giotto).
iace parte din arnbianla }faesl,rului de Ia San Martino Mai decis pare irrsi Coletti, 79L6, p. 12, care sit,ucaz[
(vezi'qi nol.a 14). Cuppini, {952, .p. 7, consiclerS. aceastti cole doui madone ca pulcte sigui.e ale culturii lui Duccio.
inclarc ca f6cind parte dil aceeaqi serie cu Madnna de la La fel Demus, 1970, p.218.
Cisanello, Madona nr. 20 de la Siena qi ct Madona dei aa Nu gisirn c5. ar fi aici locul reludrii mult dezbiitutei
Mantellini. Pentru alte amdnunte privind rclatiile artis- probleme a precedenlei ori nu a marii Maestd a lui Guido
tice dintrc 'Ioscana qi Sicilia in Duecenl,o vezi Vigni, asupra lVlad,onei din 1261 a lui Coppo di Marcovaldo.
1962. Autenticitatea datci {22{ inscrisi pe opera lui Guido
3? V. Sandberg-Vavali, 1934, p' 42 ;i Slubhtebine, da Siena rru mai poal,c fi pusi sub sernnul-intreb{rii dup{
1966, p. 381.
-Aeest ope_ralia de restaurare din {950 (v" Brandi-Carli, {95i).
38 fapL estu not'aL 5i dc SIubb]ebile, 196{i, O datii atil. de plelocg pare irrsi a fi inci gleu de accep-
p.381. Lat de toli specialigtii (v. de cxornpln Offner, 195b,
- se 'J'ronul cu spit.arc do iettttt, asa oltnl apare in icoa- passim.) Penlnr istoricul di.;putei tfimitern la 13randi,
nelc siciliene este ir t'arital'e irr ll,alia. llxistir insi rttrrne- 1951, p.96 gi lLr Stubblebine, 1964, p.300.
roasc Dt't,cetlt,nl,' itt tnittialut'lt Lrizarrlirri (v. l,azarcv. a5 'Ioesca, 1927, p.1112 vedea irl Madonnu
d,ei Serpi
1933, 1i. 347, n. 177 5i Stutrblebiile,1966, p. 380). I'rintrc rL; la Orvioto o posibilti prirnii fazi a Maestr.ului Madonei
pulineie cxcmplc de rcprezenlSri de tronuri de lernn in Rrtcellai. r'are ponlru ol nu ora ac.la;i crr |trrccio. Longhi,
iriritula iLalianir farr lrat'te celc dil icoanclc }{aestrului do 1948, p.42, reia ipotcza lui T'ocsca dar dc data accasta
ia Sari Mar'tirro. lrL itoatta cu SfirLtu An'ct nt se poal,c cu er prccisii rclcrirc la Duccio. Nc olerl insi_r si solutia
c,xolrrde uu rnodel circulat', asr:nctti cclrri intilnit in icoana rrnui rnoclol or,icn{,al ,;orrrurr Iie penl,ru Coppo, fie pentrrr
cx-l) uvecu, atrr,rfial ilsi de o opera!ie de reduccrc 1a L)ucc.io, fie lreritnr \/igurrrso tl;i Siena.'lrrebrric exclrrs,i
plart. ,si teut lni Ganisotr, 1949, p. {7 dupii care Ma.donu. tle l.u,
ao V. Whito, 19il, p. 16 21. (.irecole, prinra operl cunoscul,i a lui liuccio ar li o rcflcc-
a1 (.icle douri icoanc att ajtttts
probabil din Sicilia ditecf, tare a ultimei fazo clin arta lr.ri Coppo di Nlalcovaldo.
in $parria (Sicilia ot';t lrosesiutic at'agottezi din 1282) . qi Confuzia arc insir o explicalie: conirrlih mal,rice guidesori
ticci ie poaic presupune c;i elc au.fos-t piclato dupl c[i:i- (dardilerit utilizal,d) atit a lui Coppo cil si a accst'ei operc
toria ir Toscana a maestrului. In Slrania icoanele vor tlc linelelc a iui lJuct:io.
tu
genera imediat imita[ii, ca d0 exempltt' Madona din cate- , Nri ni se pare necesar sd explicdm pozilia izolat[
drala din l'alencia publicatir de Berenson, 1921, p.293. a Crucifirului ile la Pistoia in opeia lui Coppo printr-o
Alte elemente cbmune Toscanei qi Siciliei sint: rnoti- influen!i a artei lui Cimabue. intre toate operele lui
vul iconografic al Pruncului cu talpa intoarsS. (motiv Coppo cea de la Pisloia e cea mai departe dc plasticismul
pe care il intitnim insi nu foarte rar: dttla n:Iaica Dott'trt'tt' cimabuesc (v. Brandi, 1951, p. 133). Suslin insd teze
iui din Vladimir qi pind in pictura gotici germani) qi mai contrare Sandbcrg-Vavala, .1929, p.7L7-54, Longhi,
ales busturile de ingeri in medalioane care apar atit in
Icoanele de la Washington cit 9i in Maestd a lui Guido {948, p. 42-43 qi Bologna, 1962, p. 100. Longhi incearcd
da Siena din 1262. NLr-se poate tleci cxclrtdo nn contact, astfel si stabileasci din anrrl 1274 o clat,it ante quem a
mai vechi inlre celc douf regiuni, adici anterior celui Crucifirelor lui Cimabue. Ne pare insi evident c[ in
crinoscut prin cele doui icoane siciliene. 151 Crucifitul d,e la ,9anta Croce esLe Cimabue ccl care se lasi
inspirat de pictura lui Coppo di Marcovaldo, qi anume p.3-4. Pcntru bibliografia conipletd pin& in 1943, vezi
de Crucifirul ace$[uia de la San Gimignano. Sinibaldi-Brunetti, 1943, p. 95.
a? Lucru incercat dc Wickhoff, 1893, passim. Noteazi influen$e de purd sorginte bizantini in
a8 V. l3randi, 1951, pr. 95
Ei Stubblebine, 7964, aceastd. operd: Muratoff, 1928, p.144, Van Marle, 1932,
p. 4-5. I, p.396 9i mai ales Lazarev, 1931, p.166 gi 1967, p. 325
ae Cornponen[a laliali a culttu'ii lui Guido a fost care face legitura cu miniatura contemporand constanti-
dtia relevail dc Coietti, 1941, p.28-29, care aldturd nopolitan{. Maestrul ni sc pare u fi insi sensibil qi -la
formarea sa celei a Maestruh.ri Sfintului Francisc, gi miniatura secolelor anterioare ca de pildl ilIenologul lrri
vede in amindoi una dintre reflectirile picturii romane. Vasile al Il-lea de la Biblioteca Vaticanului.
Amintegte posibilele influen!e gotice
- r'izibile
\rezi gi Brandi, 1951, p. 95, n. 6 9i 1\farcucci, 1958. in-
p. deosebi ln reprezentirile arhitecturale D'Ancona, 1935,
' 61-62.
Dependenla lui Guido de qcoala florentini trebuie p. -
- 89.
Trebuie respinsd. ipoteza lui Stubblebine, I96L,
exclusi. Aceasta nu era inc5. formatd in clipa debutului
maestrului. Coppo a avut desigur ca model al Mad'onei p. 80-95, dupi care Altarul nr. 15 ar fi o oper5. post-
-Siena duccescd. Stubblebine propune qi o noud grupare a ope-
rlei Serpi de la (1261) marea Maestd. a lui Guido
din 1221. Arta lui Coppo se va dezvolta tnsd intr-o direclie relor din qcoala lui Guido ln jurul altaruld: Dipticul
opusi celei lui Guido de care remine insi legat gi prin preafericitului Gallerani, Madona, Montaione, Judecata de
comuna culturd luccanii. apoi de la Grosseto, iar in imediata apropiere a acestui
Cu qi rnai nrulti hotdrire tlebuie exclusii ipoteza giup aqeazS. Madona Galli-Dunn. in leglturi cu aceste
del,renden{ei lui Gr.rido de Cimabue (tez5. a monografiei ipoteze
- Fdr5.vezi justele obieclii fdcute de Carli, 1964, P.3 -1.
lui Stubblebine din 1964), bazatd pe o falsd uonologie. o adevirat:i bazd ni se pcre ;i teza lui Longhi,
Cartea lui Stubblebine trebuie consideratd cu multd 19218, p.36, aprobat[ de Carli, 1955, p. 30 qi de Stubb]e-
atenlie nu numai pentru greqelile de cronologje -ci gi -pcn- bine, 1t964, p. 98-99, dup[ care lVlaestrul Sfintului Petru
tru atribuliile prea pulin pertinente qi judecdlile de valoare ar fi suferit influenlele lui Cimabue.
exagerate care inceatc[ si facd din Guido un mare cap 55 Anunlarea descoperirii ei a {osl, ficuii cle Brandi,
de qcoali, Duccio, Simone Martini qi Sasseta fiind cu tolii 1951, p. 2'J care pune in evidenld 9i afinitilile cu pic-
,,mogtenitori spirituali" ai acestui modest maestru. tura blzantind contemporani cunoscutH qi de Maestrul
50 Acest fapt este acceptat de cea mai mare parte Sfintului Ioan. Aceste fresce nu au fost publicate pin5. in
din uiticl. V. mai ales Weigelt, 1911, p.69, Van 1\[ar1e, prezent qi nu am putut obline de ia Supraintendenla Gale-
1920 (b), p.269 qi 1934, p. t-2 qi Brandi, 195r, p. 13 iiilor din Siena permisiunoa roprodttcerii l,rr.
qi p. 124. 1'oesca, L927, p. {038-39, nr.44, vedea anu- 56 Vezi Brandi, 1933, p.2B4.
mife simptome ale trecelii de la maniera lui Guido ]a cea 5? Aceastd atribu{ie a fost' fdcuti de ciitre tsrandi,
a lui Driccio intr-un grup dc opere format d.e Madonna '1961, qi rdmine singura operi demni de a sl:a alituri de
dei. Mantellini, Rdstigniiea din muzeul din Lucignano, Altarul Sfinrului loan.
58 Notate deja de c5ire Venturi, I9t)7, p.87. \rezi
mica X[adonna del Cannine de ]a Siena gi icoana nr. 23
de la Dresda. gi Longhi, 1948, p.9 precum qi Brandi, 1961, p. 61. Alte
51 V.Brandi, p.124 qi L954, p.LL. ifinitdli cu pictura italiand au fost relevate de Toesca,
52 V. Rrandi, 1951, p. lil qi urm. 1927 , p. 995, Sandberg-Vavalir, 1'929, p. 809 qi 13randi,
53 l3randi, 1933 (I), p. ffZ qi p.114 dateaz[ ambole 1961, p. 351.
opele de la Siena spre 1250 Ei rroteazir elementcle care il Rdmine izolatd pozilia lui Longhi, 1948,'p. 37 care
pievestesc pe Duccio. Stubblebine, 1964, p, 23 considerd punea aceast[ operd in rindul celor legate cle arta lui
dipticul rrr. 4 prima openi a lui Guiclo qi o dateazd 1255, Coppo di Marcovaldo gi considerind ci apartenenla ei la
iai alt.arul nr. tt, corisidclat tot ca autograf esle datat qcoala sienezd de picturd este greu de acceptat.
spre
- 5a7270. Pentru MarcuCci, 1958, p. 14 opera resimte influeula
Importan[a pc care a avttt-o aceastir oper5. pellhu h.i Coppo qi a lui Guido da Siena, iar dupd pirerea lui
forrnarea liri Ducbio'este luatd in consideraliune de aproape Offner,-7927, p. t3 ne-atn afla in ambianta Maestrului
toal,l critica. A se r.edea mai a]es Weigelt, 191L, p.33 Magdalenei.
qi p.266, Van Marle, 1923, I, p.382, Toesca, 19-27, p-.509 5e V. Masselon, 1'957, p.36-37 9i p.69. Pentru ico-
Brhndi, 1933, p. 110, Coletti, 1946, p.7-8, -Sandberg- nografia Sfintului Ioan a se vedea ,si Mrile, 1951, .Rdau,
Vavald, 1953, p.58-59, Ragghianti, 1969, col. 972. 1956, II, I, p. a31 9i urm. qi I(aftal, 1952, p.549 urm.
AIiaruI nr.- 15, consideral, in general opcri de gcoalS. 60 Observalia est,e a lui Brandi, 1933, p. 283' 'si
guidesci, a lost atribuit insi de unii autori lui Guido 61 Compara.tia a fost ficuti de Carli, {947 qi reluatd
lnsuqi: Berenson, 1932, p.269 qi cu multa.precallie de
trdg6ll, 7932, p.34, Brairdi, 1933, p. 110 9i Carli, 196\, 1 153 de citre Longhi, 1948, P. 10.
62
Dc cxempln rniniat:ura din sccolul al XIV-lea din Van llarle,1923, I, p.3s2 qi i932, p.396, Toesca, l92;',
manuscrisul lui Ra;id ad-Din de Ia Bilrliot,eca din Edin- p. 955, Coletti, 1941, p. 2i Ei 46, n. 62, Garlison, 1949,
burgh. p.17, Carli, 1,947,p.13, n.6,1959, p. ? qi 1958 (II) p.15,
63 V. I3randi, 195I, p. 27-28. influenlc;le bizantirre Sandberg-Vavalir, 1953, p. 16 qi p. 53-56, Dc Wald, 1961,
au fost deja indicate de cil,re Lazalev, 1931, p. 1ti6 qi p.82.
1959, p. 157 care vedea afinitdfi cu miniatura de la sfir- Rhmine izolali poz.il.ia lrri l,or,gl'i, 11t48, p. 31. carc
rreage orice posibilitate a ncenicici lrri Duccio pe lingri
;itul secolului al XII-lea, iar Ilrandi, 1956, p. 361, face Nlaestrul SfinLului Ioan.
cornpara{ia intre pictura Macslnrlui gi rniniatur,a din secolul ?2 V. Von Schlosser, 1972, p. t1l'.
al Xl-lea, lotind in acelaqi tirnp si influcnte islamice irr 73 Teza formdrii lui Iluccio in Bizan{ iqi giseqte cea
duclusul liniei qi in reprezentarea arhiLecturilor. Credern mai
cd la toate acestea se poate adiuga ipoteza unui contact autorizatdsuslinerein Berenson, 1936, p. 126. AUi sustind-
cu miniatura armeneascl vizibil atit in subtilitlliie cro- tori ai ipotezeisint: D. 1'. Rice , 1968, p. 101 9i White, 1966,
matice cit qi in arhitecturile reprezentate pe Altarul Sfin- p.152.
za Trimitem la analiza iconografic:i a lui Van fularlc,
tului loan.
6a Acest lapt a fost deja notat de cdtre Lazarev, 1920 care are drept concluzie strinsa ohservare a r,egulilor
1931, p. 166 9i de citre Brandi, 1933, p. 282-83. iconografice din par'tea lui I)nccio" ,,cu toat,r: c[ arl,istu]
6i'Tipologia comunii a Nevestei lui Putiiar si a Salo- ni se lnfdligeazl rnai indclrendent decit (liottrt in rrrrnlrirca
meei, ln afari de aceea;i sursi caracteriologicd a ,,p."ro- lor". In Maestd,, couform analizei lui Van ftIarle existi
najului negativ" din reprezentdrile teatrale igi poate gisi o singuri sceni c€rre nu are modele t.lirecle in picl.rrra din
explicalia gi in paralelismul instaurat de tradifie lrrtre Ioan Ittiia: Ptmerea tn ntonni.rtt. Se mai pot consulta cu folos:
Botezd.torul, Iosil Evreul qi Llristos. Miniatura pe care o Weigelt, 1911 p. 230-2rt9 qi llillet, 196(), s-r'. DUCCIO.
?5 V. C. Brandi, 1960, p. 63-73
aducem aici in vederea comparaliei face parte din M.B.lI, ?6 V. Schlosser-lVlagnino, {967, p. 77, De Bruyne,
tiin Psaltirea cle la Trinity College din Cambridge.
66 Despre contactul cu miniatura goticf aminteqte 1958, I, p. 177-386 qi mai ales Assunto, 1961, p. 6l-70.
?7 V. De Bruyne,195B, II, p.313 gi p.358.
qi Toesca, 1951, p. 509; iar. I\{eiss, 1937, passirn, ne oferl 78 V. Evdokimov, 1970, p. 169.
comparafia cu I'saltilea Sfinl,rrlui I.,udovic. Nu se poate 7e Grabar, 1945, passim.
trece cu'vcdelea lrici in acesl exernplu (,,intilrrilea-intre 80 Brandi, 1951, p. 53
I efte qi fiica sa" ) cornlrna riid ic irr ir tea lr,al ri a scenelor ( l.iniira ,si urm.
fati cinLii la tarnburind) sirrr rlin rrou ltaralelisrnul cr.isto- 81 Care se considerau.
,,Monifestatori agli u,orttirti
grossi che rlon sar.no lectera, delle cose opcrale in pirlil, e
logic existcnt;i in'cazul lLri k:{te (v. lldau, 195ti, 11, I, per c,irtil d.elle sancta fede" (Y.I,Iilanesi, 1854, p. I gi urrn.)
p. 234) Pentnr intreaga plohleml a raporturilortlintr,e 82
reprezentarea t,eatlalir irr INvul IIediu si iconogr.afia arlolor _ Lazarev (1931.qi 1.967, p. 318). a.notat.tn rnod just
ce cea mai mare parte din operele italiene din Duecento
plastice trimitem la car'tr.a elasici lr lui NIilp, 1f,22 iqi trag seva din pictura bizantin5. a secolului al XII-lea
ri?
Pentlu irnportanfa 1-'rincipiului gotic de,,]"igtira",
care persistii in !)uropir occideriiali pinl in .,rt'nagterea"
qi cd abia cu aparilia lui f)uccio lncepe sd se facfi simlit
flarnandl, a se vt:rlea t'hiiippot, 1970, p. 1/r si unn.
valul de culturi paleologi care petrunde in Toscana.
08 Cf. Bunirrr, 1970, p. 105*-113::l. Trebuie insi luat[ cu loarte rnare precautie afirmalia sa
6e Aceste observatii se bazeazii pe teot'ia fenome- conform cdreia ,,atu.nci cind se pune problerna fornzdrii
nologic[ a al'hitectilrii elaborati de C. Rrandi, 1956, p. 190.
lui Duccio rdspunsul poate fi unul singur : pictura proto-
?0 Yezi qi observafiile lui Panofsky, !9,1lt, p.81 si urm. paleologd.. Se erplicd astfel i.n mare mdsurd. caracterul spe-
cific aI operei lui l)uccio. Punctul de la care pornegte evolilia
qi p. 155 qi urm. unde se preia trataleri ,,principiului a,xia- sd artisticd nu mai este tradi'lia conseraatoare a arlei contnene,
litdlii" deja forrnulat dc autor in 1924, p.12 9i urlr. care d,omnise in aproape intreg secolul al XIIl-lea, ci noua
7r Acest fapt este notat de citre Lazarev, 193{,
p. {66 qi Brandi, 1951, p. 27 qi 137, n.7. artd, paleologd, d,in secolul alXII.I-lea". (1967, p.
326)
83
Muratoff, 1928, p. tl32 qi urm. a lost primul care a
Au vlzut in Maestrul Sfint,ului Ioan un precedent folosit termenul de ,,neo-elenism". El vedea primele ele-
important al lui Duccio aproape toli cercetitorii. Astfel mente ale ,,re_na$terii" bizantirre in secolul al XIl-iea
Weigelt, 1"91.1, p. 33-34 observ[ noul ,,gust al culorii" Si anu-
me in timpul domniei lui Manuil I Comnenul (1148-{180),
care pdtrnnde la Siena prin Altarele nr. 14 qi 15. In mod dovadd fiind frescele de la Nerezi. Pentru imposibilitatei
just el subliniazd ci in Marlona Ruccllai artistul cste rnai unei adevdrate continuitdti stilistice intre peiioada com-
aproape de Altarul Sfintulu,i Petru,, iar leclia Maestrului nene $i cea a Paleologilor a se vedea insl observatiile lui
Sfintului Ioan se verificii al-ria lntr-o a doua lazi a creatiei Lazar6v, 7967, p. 275-76.
lui Duccio (ln epoca susline Weigelt clnd creeizl
- care considerl Altarul
Alli cercetitori
fuIaestir.) - Sfintului . 84 V. Brandi, 1960, p. 67 qi l,azarev, {967, p. 126
155 qi urm.
loan ca un telmenimportant al culturii lui Duccio sini:
85 Cele mai importanLe date pentru dezvoltarea reia- pcrioada ,,proto-paleologii" uu aduc o mai nare det,erminare
tiilor artistice intre Italia ,si Bizant sint: anul 1081, cind a profunzirnii. La aceleaqi concluzii ajunge qi A. Stojan-
imperiul renunlir Ia monopolurile bornerciale in favoarea liovit,, 1967, p. 175-76.
Venefiei qi a Pisei, qi anul 1204, cind Constantinopolul cade 8sPentru cultura bizanlinii a ]ui Giott,o, v. Brandi,
sub iruciada latind (v. Ostrogorsky, 1968, p. 335 qi p. {956, p.84-85 gi Frey, 1952.
gtt
388 si urm). Weilzmann, 196ti, p. 75 presultuue cd valul l)up& pdrerea lrri Weigeli, 191'I, p. 21 nrrrndrul
de bizantirrisrn care piitrrttrde irr Italia sprc sfirgilul seco- icoanelor hizan[,irre care ar li put,rrl, sii-i scrvcascit drept
lului al XIII-lea se datore${,e reirttoarcorii rnaeqtrilor rnoclel lrri Duccio era neinsemnat. Lazal'ev in schinrlt
occidentali care lucrascrl in Orienlul la[in, autori ai ,,icoa- (1931) dcmonstreazii cii arlistul cunogtea pictura ,,gre-
nelor de stil mixt" care se gisesc astdzi in Ministirea ceascd" care se gisea din abunden![ in Toscana, notind
Sfinta Ecaterina de pe Muntele Sinai. in acelagi timp aparilia acestor influen[e direct-bizantine
86 Pentru dezbaterea diferiteior ipoteze privind geneza abia in a doua perioadi a tinere{ii artistului. Lazarev
stilului paleolog, trimitem Ia relaliunea lui Demus, 1958. proplrne cu acest prilej o serie intreagi cle icoane bizantine
A se vedea gi Lazarev, 1967, p. 213-352 qi D. T. Rice, carc ar putea sewi drept sursi de inspiralie artistului,
1968. Bizantinigtii de la inceputul sccolului vedeau lnce- rlintre care unele sint azi contestate ca aparJinind secoltt-
puturiL: noii o,r'ientlri stilistice in Italia, tez5. cur'e' mai lui al XIII-]ea.
gaseqte gi astdzi sus[inirtori : Bet[ini, 1954, p. 25, i]1 qi Stnbblebine,4966 (1), p. 98-{01, facea o tentalivir
rJ? sustine cle pildir (fapt cxpus deja ln 4938, p.41) cri ori- dr: a apropia primelr: opore ale lui Drrccio tle arta icona-
ginile arl.ei paleologilor trcbuie ciutate la Verte{ia. $i rnai rilor,,bizantino-occideltali".
singulard este poziIia lui Ragghiatiti, conforrn cfu'eia st Dup[ cum a observat Lazarev, 1931, p. {59 qi
,,renaqterea" bizantirrri ilr a\rea ca punct de plecare noua 1967 , p. il26. \rezi de aseurcnea St,rrbblebinc, t 961,
orientare artistici ce se poate observa 1n frescele din p.98-99.
l-'iserica superioari a Basilicii San Flancesco din Assisi e2 V. Brandi, 1951, p. 28 tsi urm.
(1969, col. 930). Dar vezi justele obiecliuni ale lui Lazarev, e3 Dupd cum subliniazS. Brandi, 1951, p. 32.
1960 9i 1967, p. 283. sa Despre ,,experimentele perspectivice" la Duccio,
Dupd 1208 centrul cultural al Bizanlului se muti vezi Weigelt, 19L1, p.48 .si urm. Tot Weigelt, in 1930 I
din Constantinopolul devastat de crucialilaNiceea. Dupl p. t0-1i incearcS. 45. face din Duccio un ,,teoretician al
Radojdii gi Lazarev, 1967, p. 274-278, originea renaqterii perspectivei" qi noteazd in acelaqi timp ,,o vag'e amin-
bizantine are o strinsi legllur[ cu atmosfera neo-elenis- lire a dispozilivelor scenografice din Misterele rnedievale".
t.ici din jurul lui 'Ieodor qi Ioan Lascaris. Alli cercet:i- Flste urrnat, in aceast[ ipol,ezir de Bulim, 1970,
tori, (Dermrrs, {958, Weitzmann, 1944) stnt in favoarea p. 136 care vorbeqte ;i ea despre un ,,spa!iu scotiic"iti
unei origini pur constantinopolitane a noii dircclii arl,is- pictura lui Duccio. Panofsky, 1966, p. 56 qi urm. qi 1953,
tice. lfemus considerl pictura paleologi drept o conti- p. 18 9i 1971, p.158 qi p. 161-63 li considerd pe Duccio
nuare a picturii clasicizante din secolul al X-lea (1958, qi pe Giotto ch interpreli intr-o noud viziune a spa{iului
II, p. 90-91). Dupi plrerea lui Weitzmann primul figuraliv greco-roman. Amintim cJ deja Griinesein, 1912.
simptom al apariliei noii picturi se poate observa la Constan- 1'I40 vedea in Duccio un practicarrt al ,,perspectivei egip-
tinopol in piimele decenii ale secolului al XIII-lea. Mode- teano-elenis l,ice".
lele schilelor de la Wolfenbuttcl (datate 1230-40) ar fi Semnificative pen[ru consocinf,elece decurg din
astfcl anterioarc oliciirui exemplu de pictttr[ Inonumel- considerarealui Duccio plin prisma culturii renascentiste
tald paleologd, demonstrind lrr acest fel existcnla unei sint observaliile lui White, 1970, p. 93 gi urm.
qcoli deja formate ln spiriLul propriu artei paleologe, incd e5 Aceastd apropiere nu implicd o cunoaqtere directd
inainte de 1230. a frescelor bizantine-din partea lui Duccio, ci doar a unor
in {ine, ultima ipotezi importanti cu privire la ori- exemple comune ca spirit.
ginea noii oricntdri este aceea care o vede ca nlscuti la sa Dupai cum au observat deja lVorringer, 1928,,p. 87
Salonic. A se vedea in lcgritrrri ctt aceasta Xingopulos, qi Toesca, fOSf, p. 502. Nu glsim cI ar- fi uecesar sI pre-
19 55. supunem'un contact direc[ al artistului cu arta,pa.le.o-
8?ln legdturi cu contradicliile ce iau nagtere in sinul crcsLind. cu oicl ura romatth (Cavaltini) sau cu ,,clasicis-
picturii bizCntine odatii cu introducerea clarobscurului, mui" sculpLui'ii lui Giovanni Pisano (vezi Colctti, 19{7,
vezi Brandi, 1951, p. 71-12 9i Gioseffi, 1963, p. 17-18. n. 12 siCecchi. 1928). Clasicismul miniaturilor macedo-
88 Trimitem la tratarea analitice a reprezentdrilor hene dxplicd in suficientl mlsurd. existenla elemenLelor
arhitecturale in pictura paleolog5 ficuti de Velmarrs, de echilibru antic in opera lui Duccio.
'1964. CercetltoarGa ajnnge la concluzia ci arhitecturile Trebuie s[ mai amintim aici si ipoteza unor contacte
pictate qi noile experien{e spaliale clr care debut'eazi 157 ale artistului cu pictura exf'rem-or'iental;i, pu!,in perti-
nenti dupi pererea noastrd. Teza este insd suslinutd de toa lfc Waldr 196{, care a fiir:ut ccl dinLii paralela
Soulier 1924, p. 351 qi Pouzyna, 1935, p. 95 care scrie din[ra l,Iad,ona, Ru.celldi nqi La ]lelle Verridre plc.qupunea
printre altele:-,,Cu toate cd Duccio are leglturi foarte ci Duccio ar fi cunoscut'clesenele acestui vitraliu idcute
strinse cu arta Chinei, el est,e un imitator mai rezervat dc ,,prietcriril slu" Giovanni Pisano in Franla. Longhi,
decit Giotto" {sic !). 1948, p. t8 qi Bologna, 1962, p. 130 lac qi ei aluzie la carac-
e7 V. Evdokimov, 1970, p. 13.
e8 Cel mai vechi document care De vorbc$te dcspre teristicile gotice ale acestei opere.
107 Vitraliul Domirlui din Siena, rlata[ 1287-1 288,
f)uccio conline actul de plati a patruzeci de,,soldi" pentru a fost pul-rlicat de ciitre (larli in 19116, care observa cu acosl,
lucrarea a douesprezece coperli de registre pentru Comuna prilej slaba cunoastere a canoanelor gotice din partea lui
sienezi (1278). intre 1285 9i 1295 Duccio este numit de Duccio. A se vedea qi ADDENDA I, a acestei lucriri.
-sase ori in actele oficiale ale Comunei pentru servicii simi- 103 Iconografia Incoroniiril se formeazii intr-adeviir
Iare (registrele ficute pentru Biccherna qi Gabella). Dintre
aceste coper{i, una (azi la Muzeul din Budapesta) a fost in Franla secolului al XIl-lea (v. Mdle, 1,922, p.184-85).
atribuitd in trecut rnaestrului (Lusini, 1901, I, p, 9) dar Spre sfirgitul secolului al XIIl-lea pdtrunde in Italia (vezi
apoi a trecut ln catalogul lui lliotisalvi di Spemc. frescele lui Cimabue de la Assisi sau mozaicul lui Toriti
ss V. Brandi, 1951, p. 131, White, 1966, p. 119-20, de la Roma).
Volpe, 1969, p, 23-24, Hueck, 1969-70, p. 12il-125. 10e Folosirea acestui stilem atit din partea artiqtilor
Pentru vitraliile de la Assisi, vezi l\{archioni, 1969. gotici cit qi din partea bizantiniior a fost deja notatd de
100 V. Carli-Souchal-Guidol, p. 41. cdtre Weigelt, 1930, p. 9. Precedenla bizantini asupra
101 V. Langton, Douglas, 1926, p.62
;ip. l3I-I32. motivului este ijustrati de Lazarer', 1967, p. 350, n. 303.
r1o V. Brandi, 1951, p. 50
r02 Astfel Wulff, 1904, p. {00 il considera pe Duccio
,,un spirit erudit, un cornpilator al marilor tendinle pic-
lir lJuccio ulmeazri $i tipui de Rlsl,ignilc cu trei
turale anterioare, din care, precum o albind igi trage cuic, fa{d cle cel [ipic bizantin cu painr, element iconogra-
sucul tuturor operelor sale". Wulff lncearcd si demon- f ic nordic introdus probabil in ltalia de Nicola lrisano.
streze cd Duccio ar fi fundamental bizantin in iconografie r12 Pentl,lr nro{ ivul idolilor monocromi in pictura
pi gotic in stil, aducind ca dovadi a acestei din urmd italiani ditr 'I'recerto vcz.i l'anofsky, 197'1, p. 179-182.
aserliuni tipul nordic al veqmintelor pi al lncill5mintei Panolskv vedea aici simptomul unei llecoce r,enaqteri
unor personaje din scenele narative din IlIaestd. (v. p. a clasicisrnului. Nrr amirrtesf c insii motivril r;aro apale in
101-103). Estepedrept, cuvint ironizat de citreWeigelt, rrpeta lui l)uccirt, qi care ni s{l llare niai degrabF o dovedir
191,1, p.71-77 care se indoiegte de faptul ci Duccio ar a infiltraliilor, got.icc.
fi vdzut vreodati miniaturi bizantine ori gotice originale. 113 V. Weigell,, {917, p. 47.
Elementul gotic in arta lui Duccio este, clup5. pirerea lui 1r'r Psaltir'ea Sfint,ului L,udovic a fost, incepntri drrpi
Weigelt ,,doar un accident exterior" (p. 150-i60). in ge- {25i1 9i terrninati inainIo rle. 1270.
neral elementul gotic al artei lui Duccio a fost subliniat
tt5 Ceilalti servitori (iare allar lirprezenla!i in Nunta
9q prec5dere de critica germand: Haendocke, 1925, p. 29,
Worringer, 7924, p.36-37 qi 1928, p. S4-88 (Duccio ar dirt {iuona tlescind probabil tlil repr'ezeltirile ,,calenda-
fi pentru Worringer un unificator al ,,aticismului gotic" rului" de pe catedralele romanice si gotice. (fig. 10i).
cu,,neo-clasicismul bizantin din vremea Macedonenilor", Pentru importanla iundarnentali a,,teorieipropor{iilor"
un,conciliator intre,,efebitatea praxitelianS." qi,,liris- in uz i:r bizantini gi in tot occidentul, vezi Panofshl',
mul gi efeminarelr goticd"). A se vedea in legdturi cu ace- tl962, p. 7B gi urm.
eaqi p-roblemd: D'Ancona, 1928, p. Ttrl-49, Van Marle, trG Flesccle gi rnozaicur'ile vechii rninistiri a Nlintui-
1934, II, p. 64-65, Coletti, L947,p.6 qi Salmi, 1954, p. 6. lorului clin Chora (I(ariyc Gamii) au fost, dupir cite se
in genere se poate insi spune ci elementul gotic nu 1rare, terminate spre {315-1320 (v. Unden'vood, I, p. t4
^
a fost niciodatd circumscris cu precizie in ope=rele lui dar incepute cu mult inainte. Originea stilului lor
Duccio,. qi aproape niciodatd nu s-au adus exemple con- -16),
cste foarte discutati (v. Lazarev, 1967, p.360 qi Lrnder-
crete din pictura nordici spre confruntare stilistici cu lr'ood, I, passim) dar cu toatX probabilitatea se inspiri
pictura lui Duccio. dintr-o mare diversitate de modele care merg de Ia minia-
ro3 V. Vasari, I. p. 655. tura antichit5{ii tirzii la cca macedoneani (Rotulul lui
.Ioshua) qi la frima fazi a picturii paleotogel in vcchea
fi] pe ta cum
Worringer, 1924, I92g la Longhi, 1948.
,de Coletti,
^tlt Prpd observd Brandi, 1951, p. "20, urmat istoriografie se insista de obicei asupra influenlei artei
1946, p. 7 care presupune un cohtact'cu arta italiene din Duecento asupra maegtrilor de la Kariye (iamii,
francezi prin intermediul - regaiului angevinilor de la tezi sustinutd inci de Grabar ({957). Inacceptabilitatea
Neapole. 1,ezei ,,europene" a originii picburilor de la l(ariye Gamii
159 cst.e dovediti insir de Lazarev, 1967, p. ii58.
Sineurul cct'celSlot'. tlupS cite Stirrt, carc facc o gctte- tra V. R6au, op. cit. p. 114 qi Antal, 1960, p.227,
ricd parileli inlre pictura iui Du,'iio 9i cea de la Chola n.43.
este Kitzinger, 1966, p. 41. r+s Garrison, 1943-45 qi 1946.
rrz p.fr1"11 impoitanla artei bizantine in cultura 146 V. Garrison, 1943-45. Pcntru raportul dintre
figurativd europeand a serlolului al XIIl-lea vezi Demus, gindirea franciscanh ,si cultul Fecioarei, vezi Kleinsch-
t570, p. 163-i41 qi Lazarev, 1967, p.316 qi urm. Teza midt, 1926 iar pentru legitura dintre Siena qi ordinul
artei'bizantine ca un feI d.ekoind europeani in tot cursul franciscan, vezi Misciatelii-Lusini, 1928.
XIIl-tea este suslinut[ de c5.tre Longhi, 1948 1a? Pentru destinul istoric al lui Cimabue de la Vasari
secolului al
gi Brandi, 1951 , p. 78 qi pini ln secolul al XVIIl-lea vezi Previtali, 1964, passim.
118 V. Rickert, 1959, p. 23 qi Ntandel, 1964,. p. 19. Di,sculia in iurul nebuloasei personalitdli a artistului a
lls Dupd pdreiea lui Longhi, p' 12,.prin baza
1948, fost uha dintre cele mai preferate teme ale istoriografiei
sa cultural5 bizantind Duccio ar fi riscat sd ajungd la o de la sfirqitul secolului al XIX-lea gi inceputul celui
,,superbd formuld academistd" dacd nu i-ar fi sdrit in de al XX-lea. Vezi tn legiturd cu aceasta Thode, 1890.
ra8 Vasari, I, p, 247 gi urm.
ajuior,,via flexuozitate goticd". 140 Chiar daci nu este tn intregime rodul miinilor sale
120 Argan, 1968, I, p. 361.
121Panofsky, 1962, p. 128, aceasta este prima operi unde apare contribu!,ia incon-
122Assunto, 1960, p. 169. testabild a maestrului. Vechea istoriografie trecea acest
r23 Assunto, 1960, p. 170 Crucifix tn rindul operelor lui Coppo di Marcovaldo. Pentru
r2a Pentru revenirea lui Simone Martirti Ia anumite Venturi, 1907, p. 27, lucrarea 1l anunld pe Cimabue. Cel
concepte ale esteticii goticului vezi Stoichili, 1975, p. I care a atribuit pentru intiia oard lucrarea lui Cimabue
qi p. 19-20. a fost Toesca,1921, p. 4011, cu o datare foarte tirzie qi
L2:t O tratare completd a locului ce i se cuvine lui anume posterioari frescelor de la Assisi. Critica de mai
Duccio in cadrul picturii gotice europene din secolele ttrziu a datat apoi opera mai lntotdeauna in perioada de
XIV-XV lipseqte incd. Vezi lnsi sumarele, dar semnifi- tinerele a artistului, inainte de cdldtoria la Roma din
cativele obseiva{ii ale lui l{Ale, 1922, p. 6 9i urm., Meiss, 1272 (vezi analiza bibliografiei in Sinibaldi-Brunetti, 1943,
1941 $i Panofsky, 7971, p. 183 qi urm. Pentru importanla p. 253-257).
revolutiei ducceqti in contextul italian vezi Brandi, 1951
150 Fresca precede probabil cu pulin lucrdrile din
biserica superioar5, cu toate cd nu toatd critica acceptd
;i Stoichili, 1'975, p. 5 ;i urm. acest fapt. Bologna de pildi (1960, p. 17 qi 1965) vede aici
126 \'. Brandi, 1951, p. 116-l 17 .
influenla lui Duccio gi dateaz5. opera dupi 1285.
12? V. Rdau, II, II, p. 237, 151 Documentul care atestd prezen\a lui Cim.abue
128 Conform textului biblic (Matei, 2, 11) ,,$i intrind
pintor de Florencia in acest an la Roma a fost descoperit
in casd au vdzut pe prunc cu Maria muma lui gi cdzind de cdtre Strzygowsky in t8BB, care a studiat pentru
la plmlnt s-au inchinat lui, qi deschizincl visteriile lor intiia oard legdturile intre opera lui Cimabue qi cetatea
i-au adus lui daruri: aur, tdmiie qi smirnd" (trad. Gala papali.
Galaction qi Vasile Radu) rsz Longhi, 1948, p. t2 pe urrnele lui Busuioceanu,
12e V. Mele, 1919, p. 256, n. 35.
r30 V. Panofsky, 1.927 qi Antal, 1960, p. 210. 1925, p. 267 il considerd maestru al lui Cavallini.
131 V. Antal, 1960, p. 213.
153 A. l\{onfcrini, 1966.
15a Ne aliem aici pozi[iei lui G. I]azin, 1973, p.728-
r32 V, N. Mayasova, 1969, p. 3-4. Alte doud icoane 129 cale demonstreazd cum ci opera lui Cimabue ,,e un
aduse la Kremlin de la ministirea Solovie!, vin s5. comple- i-rrrnct final qi nu un punct de plecare".
teze aceastd serie dedicatd vie{ii sfinlilor Zosima gi Savatie. ti5 Atribuiti lui Cimabue incd din secolul al XVI-lea
r33 Millar, 1926, p. 67. aceastd operl e consideratd qi astdzi de cca mai mare parte
1s4 V. Rickert, II, p. 13 qi Millar, 1926, p. 110. din criticd drept autografi.
rss Millar, op. cit. loc. cit. Crucifixul cle la Santu. Croce a fost pictat cu pulin
136 Apud Mdle, 1919, p. 51.-52. inainte de 1288, deci imediab dupi frescele cle la Assisi.
13? V. Mele, 1919, p. 51-52, in acest an il gdsim deja copiat de citre Dcodato Orlandi
138 Rdau, 1955, I. p, 94. in Crucifixul d,e la Villa Guinigi din Lucca. Unii autori
13e V. Evans, 1969, p. 62. au incercat insi s5. dateze aceastd lucrare inainte d,e 1274,
140 Apud Evans, 1969, p. 93-94. anul in care Coppo di l\{arcovaldo gi fiul sdu Salerno
la1 V. R6au, II, II, p. 113. pictcazd Crucifitul de la Pistoia.
142 Apud R6au, II, II, p. 113. Pentru stadiul actual al operei, semidis[rusi de
1a3 P6nlru toate disculiile in leg[ttrrd cu aceastl inunda.tiile dirr 1966, r'ezi Battisti, 1967 (I).
temd trirnitem la Rdan, op. cit. p. 112. 161 ii6 V. Battisti, 1963, p. 62
i57 pg1[11 so]uiia cirnabucscii a clarobscurului vezi Romei alribuitii de cdtro Strzygor.vsky in 1888, fragmen-
llrandi, 1951, p. 1.5-1J. tul de frescS. descopcrit la Tivoli (Salerno, 1954), fres-
158 Considerati drepl opr:ri a lui CirnaLrr.ro incii de cele din Sancla Sanctorum din floma, tripticul IIamilLon,
pe vremea lui llilli Mr.ttlana de Ia Santa ll-rinitu a tosL Madona, erPaolctti qi Madonu' de lu. ,9ervi din Orvietr-r
(Toesca, 1927, p. L012), Ildsti'gnirea .dintr-o colec.tie_parti-
negat[ artishrlui doar dc critica germani carc vccloa in cularl r'omani (Volpe, 1965, p. 5-7) qi descnelc publicate
Cimabue un ,)Irersonaj de legerrdi". Datarea ei, ca a tutu- de A. Golfetto, 1959.
ror operelor iui Cimabuc, csle foartc discutati rnergind 163 Vasari, I, p. 2L1 .

de la {250 (Wichhoff, 1889, p.273) pinl ditp{ {:}01 (Ny- rer \tr. \,rnsn1i, I, p. 65a Marile personalilii(i ale acestei
holm, 1969). Opcta cs1,e datal,ri in mod just (dup[ ciclrrl epoci sint intol,deauna ,,incentori d_'alcuna cosa notahilc"
dc la Assisi) de cf,[re Soulier, 1929, p. 29-31, Sinibaidi- fipt care face inir-asa fcl incit si oh[inir ,,narea preluirc
Brrrnetti, 1943, p. 259-265, Garrison, {949, p. 15 si a color cc seriu islor'ia".
1G5 Frrndament,ala dileren{i,i intre alta Iui Duccio qi
rr. 182, Brarrdi,195l, p. 1124, Salr,ini, {958, c:ol, 4i2,Ilattisti, cea a lui Cimabue a fost pusi in luminA de mai multe ori.
1963, p. 62 qi \rcnturoli, {969, p. 1.47. Vezi mai ales Soulier, 1929, p.26, Brandi' 1951, p. Is-Li
rse AceastA opcrii prezinti largi intervenlii a1e uce- si Grridoni. 1970. n.261-;0.
' r|raditiolala'atribuire a icoanci Laudesilor lui
nicilor lui CimabrLc, fapt, penlrn care a fost, mai intotdea- 166
una consideratii drepl o operii tlc atelier. Longhi, 1948, Cirnabuo se in[ilneqte incii din izvoarele pre-vasariette.
p. 15, tsologna, 11960, 1t.22-23,si 1965, Irrecum si Vent,u- Este clin aceasLd cauzl consideratii ca operii sigurd, a
roli, 1969, p. '147, o considerl autografir. lui Cimabue de toat[ critica veche' Spre sfirqitul secolulrri
Soulier, 1929, p. 29-31 vedca aici mina 1ni Duccio
al XVIl-lea a fost publicat documentul (v. Milanesi, I,
p. 153-60) care vorbeqte desT)re o icoanir crr Sfinta Fc-
iar Meiss, 1956-57 qi 1955 vorbeqte qi el despre o directi cioard comandali lui ,,Duraio quondum Boninregnae pitlori
colaborale intro Duccio gi Ciinabue. Unii cercetllori au d.e Senis" in 1285. De atunci multi celcetHl'ori au incercal,
incercat sti rezolve problema eiementeior ducceqti ale ico:r- si srrslinh atribulia XIarlonci RuriIIui lui Drrccio. f'erkins,
'a lansat
nei de la lruvrLr printr-o dalal'e forlati a accsteia, inainte 1902 iioteza ttnui rnaostru anonitn, den,umit
<le Murlon,{l, l}ttcr:lloi (r'. Longiri, loc. cit. \rolpe, 1960, arroi in 1'9nvertl o,, ,; .,\rlucslrrrl l\ladotrei Rtt' ell:ri".
p. 107-111, I3o1ogla, luc. cit gi VelLuroli, oyr. cit.). O al,are iii 'no4
gris"sl,','otrsimlirlpa u,'qsl,ri ipolez,' itr Srtirlrr, 190;,
datare ca 6i pletinsa- pi'eceden!;i a operci cirnabtteqLi asu- p. 28, Ri:renson, 191|6, P. 285, l)e Nicula, 1111 , p' 43-1.'
pt'a Xf utlonei jlu.cello,i a fcsb pc drept cuvinl, r:ornbdtrrti 'loesca, 1927, p. {011 qi 10tf ;i 1951, 1'.512, Cectrhi,
de r,itrr: llattisti, 19ti3, p. 108, irr ulf,irna rnonografio dccli- 1928, p. 41 $i 1931, p.22.
cal,:i maes{.r'uirri flr.rronliir. El aret,d cir icoana de la- Luvru Fioblenia poate-fi insl consideral,l pe dcplin. roz,ol-
vat,[ in 1930 cind Weigelt (1930, p. 3 qi 58) a 1,rts irt luminit
'Rtriallni
,,rlcrivir crr a{.'ila liclolitate din JvIadonu, Rucelltr,i iuciL ar l'antul ci pc curnisa 'IIodonei so ufli pillal;i
prrtoa fi colsidcratri aproape o copie a ci".
\60 hf adon,o, de Lu l:'erv,i dirr liologna a fost, cortsidr:ratir fifura Sfiritului Petlu-rnartirul, fondatonrl Companiei
T,irrdesilor care comandase in 1285 o marc icoanl lui
rie rririi cmcel.iitori olrel'ir tt lrri Durcio in perioacla sa dc l)r-rccio. Aceaslti icoanti ttu poa[o fi all,a deoil MutJona
tinere!0. \rezi lurrrarea dc faliL capitolul IV, n. 1?. llu.celkt,i, rnrrnit[ astfe] deoaiece se allX iiqezal,r-t in bise-
Ittr X,Iozaicrrl dc lr I'isa este singLlra oper'5 a lLri Cinre- rica Sarita Maria Novell intre Capela Companici Laude-
buer datal;i (i301). IIste itt gotrcral considerat ca ttltirnit rilolro?Ei Capcla larniliei Prucollai.
operl curioscul,ii, dar nu Ei rrltinra operii efeotir.ii. I'erttrrr ,11.fb1111sx anurnitc,rr frcsce dirt Lisclica sul-rerioari
clocunrelte|; legate de rttrrzilic, a se vedea Battisti, 19611, t'le la Assisi lui Duccio isi are originea inl,r-o gre.sit,I cottsi-
p. 9il qi urrn. dclare a raportului exisient intre cei doi maeqtri qi intr-cr
Ponlru colelal[e opere atri]..ruite in acelaqi Lirnp lr.ri
1G2 cronologie eronati care tinde si lnghesuie aproape.toate
lluccio qi iui Cimabue tlirnitem ia fiqele capitolului al operele"cunoscute ale lui Cimabue ina.inte de {285, llsind
IV-lea (n. 7 qi 9) Nu gisim acceptabil5 nici o altti atribulie absolut descoperiti perioada L2B5--1.301 din crg.a,ti.a
f[cuti in ultimii ani iui Cirnabue: Mad,ona de ia Careggi, maestrului. Cei care a vizut pentru plima oari posibili-
Crucifiru,l de la San Jacopo la Ripoli, frescele ditt Capela latea dehutului lui Duccio iri biserica superioarl de la
Veluti din biserica Santa Croce din Florenla, mozaicurile p. 37. fluccio devenea
Assisi a fost Roberto Longlli, 1948, 'Itl
din Baptisteriul fiorentin, Madona Kress, fcoana cu astfel ,,o crealiea lui Cimabue". atribuie artistului
.9ftntul Fra,ncisc din Assisi din biserica Santa Maria anumite fragmentc greu lizibile din l,ranscpt qi din navd.
degli Angeli de lingi Assisi (chiar daci este opela cca Propunerca'-lui Loighi a fost acceptatir de elevii sii:
mai cimabuescir din tot acest grup de atribulii), cele patru \rolire, 1954, 1956, p.48-49. 1960, p. I'Al-ltJ, {96-9,
icoane Longlri-Kress, Mad,ona Contini-Buonacossi, harta llolbgna, 7960, 7962,-p,30? {965, 1969, p.87 gi Prcvitali,
1962, p. 89, 1964, p. 9, care m[r'esc numinrl 1rescclor Datarea pe care o propline Cavalcaselle este foarte gene'
cuplinse in presupusul catalog assisiat al lui Duccio. ric5: inalnte de 1300 (P.321).
Ipoleza lui Longhi mai csle acieplati si do alti eer{.etl- 1?6 Thode, 1885, lirgeqte conlribulia lui Cimabue Ia
tori:. Marcucci: 1958r p. 70 gi 1956 passim., Doriati, 1967, intreg transepiul, cu toate cd se arate de acord cu Caval-
passim., Bucci, 1968, p. 7-11, Parronchi, 1971, passim., casell"e tn a jirdeca partea de sud de o calitate mai inaltd.
Boskovitz, 1911, p.38-39 (cu rezerve), Toscano, f OZl j 177 Peniru Strzygowsky, 1B88, p. B0 qi urm. ar apar-
p.14. tirre lui Cimabue: borul, transeptul de nord gi Rdstig'
Ucenicia cimabuescl a lui Duccio a fost insii res- hirea din partea de sud.
pinsd imediat dupi publicarea ipotezei lui Longhi de citre 1?s Aubert, 1907, p. 94-95, bazindu-se pe prezenla
Coletti,.t9.zr9, p. 103 care pune-in lumini mar:e parl,e din stemelor familiei Orsini pe bolta evanghelistului Marcu,
contradicliile ce se gisesc ln propunerea lui Long'hi. Res- nrot'lrne dalarea inlregului ciclu sub pontificatul lui
ping ipoteza qi al{i cercetiitor.i: Salvini, 1950, p. 64, Meiss, \iccolo al llI-lca Orsini (I2JJ-80).
1.9{1,_p. 99 qi 1956. passim., Brandi, t951, p.'127 9i urm. rro 4. \,rsnturi, L907, p. 195 9i urm. (vol. V) acceptd
qi 1954, p.!a, De Wald, 1961, p. 107, Oertel, i966,-p. 126, aceastS. ipotezd de datare care va deveni de acum lnainte
L&Z&rov, 4,967, p.350, n.20 (,,Doar simpla luare in-consi- cea mai rirmatd de istoriografi: vezi Sirdn, 1922, p. ts10-24
dcralie a acestei probleme indreapid cerce[dtoru] pe un si 355, Supino, 1924, P. tG qi urm. Soulier, 1929, p' 10.
drum greq.it"). Pa1 a fi insi nehotdrili in a accepta'sau a r8u Van Marle, I, p. 461.
respinge ipoteza lui Longhi: Toesca, 1951, p.509-51 1, 131 Mather, 1923, p. 15.
D'Ancona, 1956, p.7, Vigni, 1958, co1. 489 SiCarti, 1959, 1s2 Kleinschmidt, 1926 passim.
p. 5, 1961, p.78, 1965, p.65 (care noteazi totuqi ,,cliscre- 183 Nicholson, L932, p. 4-5.
pan-ta stilistici intre fragmentele assisiate gi opeicle sigur.c 18{ Garrison, 7949, p.1.5.
all lui Ducci.o,, care dupd cit sc qtie, nu a practicat irici- 185 Longhi, 1948, p. 18 qi 37-38.
odatd fresca"), r8o Brandi, 1951, p. r27 qi urm.
O pozi[ie ap_arle in cadrul acestci complicate dispute Strzygowsky, 1888, P. 84-98.
187
ii revine lui Paolo Venturoli, 1969, p. 46-47 per"rtru tarc ras g112yg'6qrsky,
op. cit., loc. cit., vedea aici stemele
Iluccio nu s-a format la Assisi, ci (tot pe ling'i Cimabue) {amiliei Savelli, dar este pe bund dreptate corectat de
la Florenta, inainte de 12'18. cdtre Wickhoff, 1889, p. 282 care identifici stcmele fami-
Citim in fine cu titlul de curiozilate ipoleza lui Bo- tiei Orsini.
logna, 1962, p. 130 conform cf,reia marea ,7l1aestd a lui iso dsfglf, 1907, p. 94-95.
Duccio nu ar fi altccva decit copia unei opere pierdute leo Vitzhum, 1907, p.383-385.
a lui Cimabue (!?). 1e1 Mather, 1932, p. 11.-L4 considera cii lucririle de
168 Cum a inccrcat si Ilichter,
elcrnorrst,r.eze 1898, decorare ar fi putut incepe abia dupi scurgert'a a cinci
p.26. ani de la crniterea bulei papale.
10e Recunoaqte ilflucnfa lui Ducciri asrlpra lui Oima- 1e2 Oertel, 1966, p.54.
bue qi Bologna, 1965, dar, fapt sernnificativ, tocmai iu 1e3 Salmi, 1959, p. 65, vorbeqte la modul general de
opera carc probabil constituie un precedent sigur pentru cel de al nouf,lea cleceniu al secolLrlui al XIll-lea, respin-
Duccio: Maestd de la Assisi. ;1ind in acest rnocl datarea sub pontificatul lui Niccold al
1?0 Fapt acceptat qi de Bologna, 1965. lll-lea. Accepti aceasLii datare qi Salvini, 1958, col.
t?1 \r. Coletti, 1949, p. B. Penl,ru toate documentele /r71, Irorrnaggio, 1958, p. 12. I(itzinger, 1966, p. 1r4

c[. op. cit. p. 73 gi urm. rea Volpe, 1954, p.21.


1e5 Volpe, op. cit., p. 7.
1?2 in dispula asupra oonologiei decoraliei de la Assisi
nu lipseqte nici o datare foarte precoce: Wickhoff, 1889,
1s6 White, 1956.
toz Brandi, 1951, p. {30.
p.282 suslinea cd decoralia transeptului bisericii supe- ros
rioare ar fi fost deja terminatd ln momentul tirnosirii, Brandi, 1,956, p.74.
excluzind astfel participarea lui Cimabue (ndscut inspre
rss Gnudi, 1959, p.235 qi urm.
1240-50) la piclarea frescelor.
soo l]randi, 1951, p. 132-133 .si 1956, p.72 qi urm.,
us Vezi II Libro al lui Antonio Billi, p. 22. irrsisti asupra faptului cd debutul lui Giotto, din motive
1?a Vasati, I, p. 355 qi urrn. cronologice qi stilistice, nu poate avea loc declt in scenele
din viala Sfintului Francisc, qi nu ln cele ce se inspird. din
r?5 Cavalcaselle-Crowc, 1864, p.318-3i3 au fost Ovangheiii.
prirnii care au lntreprins o analizS. atentd a frescelor de Ia 201 V. Sbaraglia, 1769, I, p. 666 qi Marchiori, 1969,
Assisi.Ei vid mina lui Cimabue in partea de sud a tran-
septului dar atribuie R&stignirea. lui Giuntit Pisano, autor 1t.213.
202 V. Rosario Assnnto, 1960, p.222 qi urm.
dupi plrerea lor gi a decoraliei transeptului de nord. Ir,'r zor Brandi, 1951, p. 131 qi l97l passim.
- -
20{ Vasali, I, 3'17. considerente credem cI data de nastere transmisi de
205. Brandi, 1956, gi qr!1.
p.. 74 in lurninii faptul izvoarc lrebuio acceptatb. iar dala sosirii Iui Gioilo ia
ci_ mult discutata ascrliunc a.lui-Ghiberti
-prirle
(I, p.Bb-37) :\ssisi-poatn fi_cel dovrcrnc anul i296. Ilirnine aici pini
,,Dipinse nella Chiesa di Ascesi nell'ordine de' frati m,inor'i spre .1300 cind este chemat la Iloma pentru decoraliile
rluasi tutta la parte di sotto", nu se poate referi ta biserica prilejuite de Jubileu.
220
irrfer'ioari .rr 1c- rogislrul infprior il hisericii utperioore, A. Morrferini, 1966, mai ales p. BB si urrn.
adicri ln. cichtl fra.ncisca,n. 227 Pentru toate amlnuntele leiturii iconologice ale
2oo Gnudi, 1959, p.287 si rrrm. ciclului lui Cimabue trimitem la articolul mai sui citat,
20? Brandi, 1951, p.IB2. mai ales p. 25-38.
zo8 228 Monferini, p.41.
Coletti, 1941, p. 4,1.
zo.q Coletti, 1949, p. tt03. V.^P, Ventlroli, 1g69, p. t44 carc consideri pe
. l* cnvint
2r0 Bologna, 1960, mai ales p. t4 gi urm. drept cd data propusi de Monferini este o dati
ztt Longhi, 1948, p.4i. lot atit de siguri in cronologia lui Cimabue precum anrrl
A_sevedea_figala zi_in Santi, 1969,p. 41. Longhi, 4272-(^cdllloria.la Roma) $i
-{g0t-02 (mozaicul din pisa).
194_S
p 47, urmind ipoteza lui D'Ancona, 1985, p.89 il"in- 230 In realitale nici_vechea ipol.ez5 a datbrii sub pori-
dic[ pe Vigoroso da Siena ca pe unul dintre cei'rirai insem- tificatul lui Niccold al III-lea nu permitea afirmatiilb cu
n1!i predecesori ai lui Duccio. Contrazicerea lui Bologna, privire la ucenicia assisiatl a lui Duccio. Artistirl este
1960 p. 212 (care urmcazd observaliilc lui Longhi) "oste amintit la Siena in 1.27 8, 127I , 1,280 9i era in acea perioadh
insa evidenla aLunci cind noleazir incidonlaI inflirenta deja un pictor afirmat chiar dacd foarte tindr.
lui Duccio asupra lui Vigoroso. z3r Battisti, 1967, p.102 noteazi lnsd ci
,,spiritualii,,
2r3 Pentru Manfrerlino da Pistoia care dupi pdrerea Augustei Monferini au fosf ideatorii
a se vedea Nfarce-
rano,1937. decoraliei de la Assisi, erau in principiu adversari ai ima-
214 Castelfranco, 1935. ginilor gi ai luxului ln bisericd.
' 215 Cavalcaselle-Crorve, 4886, I, p.323, B6l. 232 Ragghianti, 1969, col. 101.
216 Ma[thiae, 1966, II, p.229, 233 Volpe, 1969, p.29-32, n. 6.
eviden!,iazl taptul ci
aceastl operii trebuie sir fic lcgatr-t rlt,-,irrbileil din 234 Monferini, 1966, p. 38.
1300 cu toa[e ci a fost tormirratii drrpii rnarea fcsl,ivit,af.e, 235 Bologna, {969, p. 86 gi urm.
ilspre. 1308 cirrd, confor.rn pdrer,ii liri \-usali, I, p. I]45
236 Pentru disculiile in jurul datei de naqlere a lui
Rusuti carc plecase in ]trairta es{r' inlocuit'tie'Gacldo Giotto gi consecinlele pe care aceasta le impiic[ trimitem
j;qU.{i. MattLiae,.neagI gi atiibu!iile fdcute cle Bologna la observaliile lui Brandi, 1956, Nlurray, 1971 qi Paeseler,
Irri Rusuti la Assisi. 1971.
217 A. \ienluli, {907,
V, p. t?8. 237 Alte obieclii la demonstralia Augustei Monferini
2ld Br,,lugna, l9Ci. sint, ridicatc de citre I:Iueck, {969, p.:t30 qi urm. Par-
?re 13ologna, 1f,,62, p. 120 qi urrn. lonchi, 1971 vorbeqte qi el despre prezenla lui Duccio
220 Longhi, { 948,1r. 46. la Assisi IIrd a specifica pe ce se bazeazd aceastd asertriune.
:21 Cavalcaselle-[]roive,I, p. g6. 238 I(leinschmidt, 1926, p. 192.
Toesca, 1U27, p.1036, n.40. 23e Amintim cd teza simultaneitdlii a fost suslinutd
^-222 \ran Marle, 1921,
p.221 e lraltizanul rrnei clatiri sub Niccold al III-lea. cle cdtre Bologna ln mai multe rinduri. Toati critica ante-
Credem deci ci acest mozrqic, chiar daci face parte din rioari gi cea posterioard ipotezelor lui Bologna vede
cultura de inragine a lui Torriti, nu poate fi considerat insii modul de desfigur'are erl lucrdrilor intr-o conseculie
ca openi.arrlografii a lui (linraLue, nici ia l,recedent impor- temporald care merge de la transept spre navd. A se
fant pentru Rusul,i. Recent Gardncr', 197i, p. ?98, inclind vedea mai ales Cavalcaselle-Cror.ve, I, p. 18-68, Aubert,
qi elspre o datare stb pontificatul iui Niccbld al'IIl-lea. p. 39-78, Schmarso'rv, 19t9, p. 5, Supino, 1.924,p.1.08-1{6.
-p.
i, 19dJ, 108 9i urm.
ze3 Giosel'f 240 Nu gdsim oportun aici a ne opri asupra tuturor
2e4 l, p.ili gi urm.
\'asari, fi'escelor din biserica superioarS. pentru a stabili autorul
225 Nollm ci dacd accepllm tlala de naslerc a lui qi dal.a precis{. Ne vom opri doar asupra acelor scene
Giollo Ir'ansmisi dc Billi-Vasari 1tZlOl Scenelc ,Jin Vtuln (jare ne pot oferi elemente import,ante in datarea intre-
Iui Isaac de la Assisi ar fi irebuit si fie pictate cind artis- gului ciclu (de exemplu scenele atribuite Maestrului lui
tul avea,mai.pulin de noue_ani. Bolognh ia ins.i probabil Isaac) gi, bineinleles, asupra fragmentelor atribuite lui
in consideratie ipoteza modern5 a nisterii lui Giotto in llu ccio.
tl266. Lucrurlle se schimbd astfel partiai, dar trebuie totusi ?{1 V. Mather, 1932, p.9 gi urrn. care consideri cd
notat faptul cil un tindr de-optiprtizece ani ar fi primit
iju greu o ascmenea comandti, iar aciivitatea anterioar{ lrcrioada necesarir strtngerii de fondriri ar fi de aproxi-
a artistului devine;i ea astfcl ptea pu{in clarf,. Din acestc 167 rnatiy cinci ani.
tlateazil opera inainte de 1292 Fi pune suh semnul irrtre-
2{2 V. Ilrandi, 1951, p. 132 $i }Iuruay, 19i1. bdrii paternitatea Iui Memmo, arittindu-se inclinat in a o
2ai V. Vasari, I, p.377. Pasajul din Riccobaldo Fer- atribui unui anumit Azzo, amintit de documente la San
I'alcsc calc ii arnintegte pe Giott,o la Assisi in 1312 nu se Gimignano in acea perioadi. (vezi gi ltajna, 1920, p. 1-20).
refer[ in mod cert ]a iucr{rile din biserica superioari. Uimeqte insi lectura in cheie assisiati pe care o propune
244 V. Brandi, {956, p. 17-18. Argument,ele pe care
Previtali, cart: vede aici amintiri din l\faestrul ]ui Isaac,
le adrrco Prcvil,ali, '196'J, p.38 in leglturri cu posibilil,at,ea contrazicind astfel propria sa datare (I9{:7, p.41'): fres-
executi-rrii acestor fresce inainl,e tle 1295 lrebuir: excluse. ccle de la San Girnignano sint din 1292 iar Memnrlr ar. fi
Abia in 1295 incepe si apari ideea cultului Doctorilor bisc- colaborat la decorarea bisoricii super'ioare rIe la ;lssisi
ricii,^care va deveni oficial abia in 1297. (dupir Previtali) intrc 1294-13A0. I)aci aqa stau lucru-
In ceea cc privegte precedenta registrului inferior rile intr-adevdr, Memmo nu ar fi putut in nici un caz sti
asupla acelui median ar ajunge si confruntdm figurile se arate influcnlat de ambianla assisiati in 7292.
qezinde din Scena Int,terii (fig. 129) qi respectiv riin Viziu- 256 Previtali, 1.964.
n^ert carttlui de foc (fig. 127). Ne pare clar faptul ci scena
lnvicrii sc inspird in acest amenunt din cea a Tiziunii. . 2s7 Carli, 1963 (2), p.30 ;i Carli-Cecchini, 1963, p.7li
245 Irrescele din Santa Maria in Vescovio fac parte 9r urm.
258 RImine gratuitd supozitia iui Prervitali, 1964,
din aceea;i familie iconograficl cu cele de la Assisi. Repre- p. 9 dupi care Memmo al avea un rol deosebit de impor-
zintl dezvo]tarea ciclului ]riblic care pleaci de la Bibliile tant in modcrnizarea in,,sens gotic-padan" si in,,sens
uriaqe (,,1e Bibbic giganti") pentru a ajunge la ilecoraliile giottesc" a ntanierei lui I)uccio, rlty.tii.Lladon* Rucellai
pariet,ale de la lrcrr.ntillo, San Giovanni in Porta Latila, (vezi gi Longhi, 1948, p, 37, Donati, 1967 Ei Parronchi,
Anagni, Assisi. Datarea frescelor dr: la Sanl,a Maria in ts7t, p.312).
Vescovio este lfoarle discutatii qi din aceast[ cauzd trebuie Dupf, intoalcerta de la Assisi elementul giottesc al
corrsideratd cu multri precaulie orice apropiere de ciclul artei lui Mcmmo se face tot mai firav cu toate cd rdminc
de la Assisi. intotdeauna prezent. O influenld a lui Giotto asupra lui
246 Ne afldm deci dup5. medalioanele de la Santa Duccio via Memmo trebuie exclusi. Amintim in acest
Maria Maggiore de la Roma care probabil apar{in ace- context cd trebuie priviti cu scepticism qi teza inversii
luiaqi maestru. Cf. Toesca, 1.951, p.681 qi Brandi, 1951, (Vezi Gnudi), adic5. pe cea a unei inriuriri a lui l)uccio
p.132. asupra lui V. Giolto.
24? Dupe cum bine observa Coletti, 1949, p.103-1.04. 25s Cf. Lusini, 1911, p. 205.
248Despre Memmo di Filippuccio vezi: Graham, 260 l)e Nicola, 191.I, 1t. 36-38.
1909, Van Marle, {920 qi 193rr, p.320, Rajna, 1920, Pre- s61 l,usini 1912, p.89-98.
viiali, 1962, 1964,si 1967, p. /r0 si urm., Carli, {963, 262 Carli, 1946.
p. 73-80 pi 1e63 (2). 263 Bacci, tg4r*, p. 21-22.
2ae Longhi, {948, p.50. 264 De la Brandi, {951, p. 24-26 qi 136-137
;i pind
250 Previlali, 1962, p.4 gi urm. la Edi Baccheschi,, 1972, p. 86.
261 In 1294 Memmo este amintit ca decorator de 265 White, 1966, p. 726-737.
cirli penLru Biccherna pi deci putem presupunc cf, avca 266 Incearcd sii glseascd un sprijin in problema vil.r.a-
aproximativ douizcci de ani. Era deci niscut cu pufin liului de la Siena in vcderea suslinerii tezei uceliciei
dupd 1270. assisiate a lui Duccio: Coletii, 1949, p. 103, Carli, 1961,
Altarul de la Oristano a lost, atribuit lui Mernmo
252
p. 78 9i 1965, p. 95, Bologna, 1962, p. 126.
de cltre Previtali 1962, p. 5 gi urm., care tl dateazS. inainte 26? Cum suslin Coleti,i, 4949, p. 103 qi Gnudi, 1958,
rle 1300, presupuntnd c5. a fost transportat ln Sardinia
de citre Scolaro degli Ardinghelli care a murit in 1300 p. 235 gi urm.
268 Astfel Toesca, 195{, p. 5{2 (pentru Maestd, de la
la Alborea. In 1961 Bologna (p.24) ocupindu-se dc
accasti operl nota existenla nnor ,,intenlii de definire Badia ad Isola) qi l3erenson, {952, p. 439.
plasticii a volumclor care nu pot fi definite decit ca giotteqti 26e O prirnd gi timidi rcferire la acest fapt se aflir in
in sens assisiat" ,i ,,o consecinlir a celei mai vechi maniere Carli, 1946, p. tt3-44. Acelaqi cercetdtor se oprestc din
a lrri Duccio". nou asupra problernei in 1959 (p. 3-5) de dala acoasta
253 Previtali, 1967, p. 40 gi urm.
cu o mai rnare hol,drire. Ils[e urmat de Volpe, 1954, p.
254 Si lui Toesca, 1948, p. 14, aceastir figur{ ii amintea
1,9-20. Bologna vede ln schimb aici mina unui clev al
,,sienezii dacd nu chiar Duccio".
255 Aceste fresce i-au fost atribuite de citre Previ-
lui Duccio (1960, p. 4-5 qi" 25-26lr urmind o indicagie
a ltri Longhi, 1948, p. 38. In ceea ce priveqte Madona
tali, 1962, p.5 care vedea aici o lazd arhaicd a lui Memmo. nr. 593, Bologna nu exclude inLervenlia directi a lui
El dateaz[ fresce]e in jurul lui 1292, dati ce se poate t69 l)uccio in realizarea obrazului-
descifla in partea inferioari a perctelui. Carli, 1963, p.28,
ilo Aceasia este opinia lui Brandi, 1951, p. 42-L3
qi 142-43. BIBLIOGRAFIE
271 Pentru aceasld cronologie vezi Brandi, 1951,
p.
- 142-43.
2?2 V. Volpr:, 1954, p. 20. Acestei uli:inie opere i se alI-
tttrl, Madona de la Groto, descoperiti actrm ciliva ani.
e?3 Penl,m bibliografir completri a se vedea Van Os,
1969, n.24.

F. ANTAL, Florenline painting a,ncl its social backgrou.nd,


Londra, 19rr8, trad. it. de G. Ronci ;i L. Larnberti,
La pittura f iorentina e il stto ambiente socialc nel 1'rc-
cento e nel primo Qualtrorcnto, Torino, 1960.
It.. ARB, A rettppra.isal of the Boston. Museurn Duccio's
in ,,The ar,t bullctin", Xl,I, 1959, p. t91- -1v8.
{,1. C. AttGAN, J'loria dell' arte. italiana, vt,l. I, Florenta,
4 968.
ll. ASSIJNl'O, Ltt r:ritit'rt il,'arle ttel pensiero ntedioec,ale,
,!lilano, 196I,
A. AUBIIR?, I)ie nnleristlte Deliora.tion rler ,S'un Itrarr
cesco Ki.rche in Assisi. llin Beitrag nu Litsltng der
Lt inabue Frage, L,r:ipz,iti, 19r)7.

j'). IIACCIIESQIII, 1,'opera tom.pletu de Giatto, prcserrta-


ziortc di Giarrcarlo Vigorelli, apparati critici r: filologici
di Ii. B. ,Milano, 1967.
IJ. IlAtlCHIiSClll, L'opera cortltleta di Du.tcio, llreson-
tazione di Cliulio Cattanro apparati clitici e filokrgici
di Il. B. hlilano, 1967.
ll. BACCHIISCHI, L'opera tttrnpletct tli Cirnabue, \Ii-
1ano,1975.
P, IIACCI, Documenti per la, storia dell'arte, Florenla,
{910 qi 1912.
Ir. BACCI, llonti e commenti per Iu storia dell' arte senese.
Dipinti e sculture in Siena, nel suo cotl,Iad,o ed altoc,e,
Siena, 1944.
Il. IIATTISTl, Rinascimcnto c llaroct:o, l'olino, 19i;0.
Il. BATTISTI, Cimabue, Milano-Dresda, 1963.
11. BATTISTI, Cimabue, Nerv Yorl<, 1967.
ll. BATTISTI, Il uocifisso di Cinta.bue in ,lanla Crorc,
NIilano, 190? (1).
(). BAZIN, Ilistoi'e de l' uc,ant-garde en peinttLra, Paris,
1969, trad, rom. de A. Ciiinescu, Istoria alangardei
tn piclttd dirL secolul al XIII-lea ptnd in secoltLl al
X X-lea, Rucur"e5ti, I 97Ij.
J. BECI(WITH, Early Christiart antl Byzantine Art, C. BRANDI qi E. Carli, RelaziorLe sul restauro ttella Ma-
Londra,1970. ilonnu d,i Guido d,a S'iena del 1221, in ',Bolletino d'arte',
E. BENKARD, Dos literarische Portrat des Giooanni Cinm- r951.
l,ue, Miinchun, 1117. C. Brandi, Duccio d.i lluoninsegnu. La. Maestci, [,,,oma
B. BEAENSON, ,4r, in America, New York, 1920' 1954.
B. RERENSON, Drre dipinti del decimosecondo seaolo C. IIRANDI, Giotto recu,perato d. San Giovanni in Late-
penuti da Constantinopoll, in ,,Dedalo*, L921, p. 285- rano, in Scritti di Storia dell'Arte in onore d,i Mario
B.
304.
BERENSON, Studtes in Llediertal Pairtting, Nerv .q Solnti, \-ol. j, Roma, 1961 , p. 95 I-96t.
I-Iaven-Londra-Oxford, 1 930. SBANpI, Segno e Inrmagine,' n{ilano, 1960.
C. BRAI{DI, Il Muesrro dil Paliotio d,i San Giooanrti
B. B!'IRENSON, I pittori italiani del Rinascimento, trad. Battist(L cr, Siena, in ,5'criltl di Storio d,ell'A.rte in
it. de E. Cecchi, Milano, 1936. onore di Lionello Ventu,ri, vol. I, Roma, 1956, p.
S. BETTINI , La pittura bizantina, Florenla, 1938. 55-85.
S. BETTINI , I mZsaici dell' atrio d'i San Marco e il loro C. BRANDI, Sulla uonologia degli affreschi della chiesa
sesuito, in ,,Arte Veneta", 1954, VIII, p. 32 qi urm. superiore di Assisi, in Giotto e il-suo tempo. Atti del
P. BEYE,' Cirnabue unil d'ie Dugentomalerei, Inau'gural congresso internaziona,le per la celebruzione del VII
Dissertation, Freiburg, 1957. centenario della, nascitu d,i Giotto. 24 Senem.bre- I
A. BILLI, Il Libro di A-ntonio Billi e Ie sue copie,.nella
bibtioteca nazionale di Firenze, a cura di Cornelio de _,O_1t9.\-e. a4s s is i - P a d ctpa- Ir' irenze, Ilorna, 1.9i !, p. 68-67 .
J,. BR EH lEli, La nttovoLion artistique sou.s lcs Paleologues
Fabriczy, Floren!a, 1891. et les moursernenls des idies, in M,:langes Charles Diehl,
F. BOLOGNA, Opere'd"arte nel Salernitano, Napoli, 1955. lI, Paris, 1930, p. t-l0.
F. BOLOGNA, C"id che resta d'i u'ncapolaooro giooanile di P. tsRIEGER, Engtish art. 1216-1302. Oxford, 1957.
Duccio, in ,,Paragone", nr. 125, 1960, p. 3-31. M. tsUCCI, Giotto, The life and, worlt of the artist illu,stra-
F. BOLOGNA, Di alcuni rapporti ta l'Italia-.e f.pogn.a ted, with 80 colours plates, Londra, 1968.
nel Trecr:n.io c ,,Antonius Magister", in 'Strrdi di stori'a M. BUNIM-^ICHILD, in
nredieoal painting and.
Space
tlell' arle. Rat:coltu di suggi tledicati a Roberlo Longhi II, hlew York, fOlO
the forerunners of Perspectile, ed.
in occasirtne clel suo siitartlesinto complen'nno, F7o- AL. BUSUIOCEANU, Pieiro CalaLlini e la pi.ttura toman.d,
rerrta.1961. del Duecento e rJeL Trecento, in ,,Epliemeris dacoro-
F. ITOLbGNL, Ln pitnra italiana delle origini, Rona, rnana((, III, 1925, p. 59-406.
1962.
F. BOLOGNA, Cimabue, Milano, 1965. XI. CAI,IER-GEORGE, Dic Rahnung tler toskanisclrcn
rr. ROLOGNA, I pittori angioini alla t'orte di ^Napol.i Altarbilder im Trecento, Strasbourg, 1966.
1266-1414 e un riesatne- dell' arte delL' etd, friederi' A. CAMPINI , Giunta Pisano Capitini i le uoci dipinte
ciann, Roma, 1969. romaniehc, l\4ilano, 1 90ti.
M. BONICATTI ,'Stu.di sull' IJmanesineo, Florenla, 1969.
R. CAltlTA, Gli affresrlti d,eila basilica superiore di Assisi,
D. BOSKOVICH, Orient-Byzanre'Mace.donie-'9erbie' in ,,Ii Veltro", IV, 1960, V p. 15-23.
in ,,Archaeologia iogoslavica", 19L6' p'
Occitlent, IJ. CARLI, Vetrata ducr:esca, Floien{a, 1946.
r45-159. It. CARLI, .[ capolatori. dell'arte scncse, ]Iilan o, 1947
M. BOSKO\rITZ, Nuoci studi stt Giotto oil Assisi, in
.
!1. CARI,I, Di.pinti senesi del contaclo e rlella Mcrrernma,
,,Paragone", n. 267, t97'1', P. l+-56. Milano, 1955.
C. RRAN5 I, A' proposito di uit felice recostruzione della E. CARLI, Guid,d. a,Llo" Piil.u,coter:(r di Sie na, llilano, 1958 (l).
celebre Matlorni di Guido da S'iena, in ,,Bolletino Ir. CARLI, Pittura medioepale pisancr, ilIilano, 1958 (II).
senese di Storia Patria" L931, p. 77-80. E. CARLI, Duccio, Milano, 1959.
C. SRANnt, La Regia Pinacoteca di Siena, Roma, 1933(I)' E. CARLI, Duccio, Milano, 1961.
C. nn,q.Nnf , (Jna fuad,onna del 1262 ed ancora il pro^blema E. CARLI qi G. Cecchini, San Gintignano, 1\'Iilano, '1963.
d.i Guid,6 d,a Siena, in ,,L' Arte", I, 1933 (II), p' 3--1a' E. CARLI, Ancora dei Llemrni a San Gimignano, in ,,Para-
C. BRANDI, II Crocifisso d'i Giunta Pisano in Sa'n Dome' gone", 74, 7963, I59, p.27-44.
nico a Eologtta, iir ,,L' Arte", {936, p' 7!-91' It. CARLI, Arte
c. nnANot, iiotto, li' ,,Le Arti,,, 1938, I, p 5-22 qi senese nella Maremma grossetunu, Cata-
logo a cura di 8.C., Grosseto, 1964.
{938-39, II, P. 116-133.
C. BRANDI, It' ,ittouro ilella XlarJonna di Coppo ..di It. CARLI, Recuperi e restattri senesi, I. Nella cerclria,, tli
ilIu,rcopald.o nella chiesa dei ,\ex;i di Siena, in "Bolle- Duccio, in ,,Bolletino d'arte", L, 1965, p. 94-99.
tino d' Arte", 1950, XXXV, IV, p. 160-170. I!. CARLI, Duccio di Buoninsegna, in L'Arte in ltalia,
C. BRANDI, Duccio, Fiorenla, 1951. t7 l t'ol. III. DaI secolo XII al secolo XIII. Roma, 1969.
-. DEtrlUS,
O. - The tribune Xlosaic of the flor.entine-.B-aptis-
Ilesta'uri e scoperte di affreschi' in',,Actes du VI Congrds international d'Etudes
irlt,
-' CASTOLfItANCO,
G.
Bvzantines", 11, 495'l, P' l0l-110'
-
il pittort Corso, in ,,Bolletino d'arte", L935, p' 322 * I I. DEI\,{US, Zpei Iionstaniin'opler nloricnikonen des l'l'
cl."' nlLarr,q"lcASEi,LE ;i J. A. cR')\'vlt,, '\'roria della' JahrlnLnderts, ln ,,JOBG", 7, 1958 (I), p' 87-104'
'pii,r,l'i O. DEX{US, Di'e Enistehung des , Paliiologenstils in d'er
irolianadol soaolo Il ol sc"olo XVl, r'ol' I ^Tll'
;d. ll, Florenla, 1886. Malerei, in ,,Berichte zum XI Internationalen Byzan'
l inischen Kongress", ,\liinc)ren, 1958- (Il).
ca.falcASELLE qi J. A. cRowE, Historv of
c.' n.'piirtirs
O. DEMUS, Studiin zur byzantinischen Buchmalerei d'es
in Itola, tol. l, T'ondrc' lc23' 13 Jahrhunderts, ln ,,JOBG", 9, 1960, p.77 $i urm.
n. CilCCHl; 'l're.entisti scr,esi. Ilortta, 1928'
,ti,. Criini'ttlLl,I, ArLe del flinasr:interilo, Rorna, 1925' O. DEMUS, Die Rolle der bymntinischen l{unst in Europa,
B. COi,E, A X'Iadonna Panel fr,otrt the cilcle of the earlE
-' in ,,JOBG", 14, 1965, P. 139 qi-u-rm. -
-
iii';",- tn ,,Allen rnemorial arL tnuseum bulletin", 0. DFIMUS. Buzantine ort' in the l/cst, Londra, 1970'
G. bE N tCbt ,t , rtl ,,Duerio" di C. U---lVeigelt'
Recensione
XXV, 1968, P. LI5-122. ir.r ,,Bulletino senese di Storia Patria,'' XVIII, 1911'
"f,. COlOffi, d'el\a scuola senese sulla fioren-.
-iii", in P'reieilenzatl'arLe scnese", I, 1905, p' 95 qi p.431-439.
,,Rassegna
urm. C. nO SANCTIS, Storla della letteralura italiana, *trad'
f,. COLU'fff , Notu sugli esorrli di GioLto, in ,,T'a crilica .o*. a. N. Fagon, Istoria literaturii italiene, Rtc;.t-
d'artc", I, 1939, P.I24-L30' reqti,1965.
r,. C<iliidr,-'I Priinitipi, rsol' I, dall'arte benedittino a E. T. DE WALD, Itolian Painting, 1200-1600, Nerv
Glolto, Novara, L94t' York,1961.
L. c6r,i;iriri i'iriiritiri, r'ol' II, i senesi e i giottesr:hi A. Dtr WillT, .[ ntosaici. d'el Battistero d'i k'iren':e, I-lY'
Novara,1946. Floren[a, 1951-1957.
It. DUNCAN, 'fhe Assisi Problem and tlte art of G-iotto:
L. COLETTI , Cti affreschi delta basilica di Assisi, Ret- the Legenct uf 'St' Francis,--in the ,!lpPt'
A stucl'y of'Surt
gamo,1949 Chttrch"of Ftairesco, ,4sszsr, in. *'the Burlington
COOIr-ACIIENIIACH, A t''isual basis for.the d'ocutnents
"' -i"li;"g to Coppo di f,Iarcooaklo
G. IIaEazinn", nlarelr, 1973, p. 183-184'
and' his son Salerno' It. DUPiID 'I'IIIiSEIDER , Ronia, dal Comune del popolo
irr ,,TIi! arl hu-lletirr" t94tl, p. 233-247' aIIa Signoria pontificiu, 1252-1337, -Bologna, ^1952'
" COOR.
G. -ii .f Cuppo cli llarcovakl'o his a'rt in relation to the
-lr,is'tim", l'. P. DONiTl, l,o lltiesti di l)rrccio. FIoren{a, 'l 96i-'.
il ,,l{arsyas", V, 1947-19(9, p' t L. DOUGLAS, Storia politica e soctale della repubblica
;i urhr. di ,Sieno,''si Sir'na, 1926.
A recon'strtt'cliott of ,Duccio-'s -Maestit' in .l . DUPONT C. GNUff I, Lo lteinture Cothiqtte, Geneva,
Ir. A. COOPEIl,
,,The art bulletin", X[,VII, 1965, p' 755-1'11' 19 58.
lf. Il\iORAIi, I) yzantini,sches Einfluss aul' die italienisclte
L. C{JPPINI, Ranieri tl'i tJgotino,ln ,,Commentart"', L952, X'Iiiioturnalirei des 'I'recenro, in ,,n'Iitt' des Inst' ftir
I, p.7 li|. oesterr. Gesr:h'." \rI, j 901, p' 792 qi urm'
M. DVORAK , Itlealism atuJ N:aturalism irt Sotltic art'
P. IJAL POGGTTI'O , Latalogo della ruo-stru: Arte in N6tre Dame-Indiatrrt, t9ti7.
io.il,l"tro dal sccolo XII;I secolo XVIII, Certaldo,
{ 963. J. EBERSOLT, .La ntintaLure by:rtntine' Paris, \927'. -.
P. II'ANCONA, Les primitifs italiens du XI au XIII ii.UCO, z'f stitica nted'iepa1c, iri tllonetL.ti e probletni di
slicle, Paris,1935' storia de!l'esteticn, vol. l, '[iilan". l {ti1t'
Il problenta di Totttrnttso tl'Aqu'ino,IIilano,
It. DAVIDSHON, Geschichte rton Florenz, trad' it, Storia' U. ECO, esteticct
0.
di Firenze, vol. I-III, Florenla, 1956' C. H.
4"97
bnCpf,I', A historg of ,\'icncstt larriting, Ncirv
l,{. DdVIES, Duccio, an acquisition, in .The Burlingt'on York,1932.
Magazirie", CXI, 790, 1969, P. 4-7' at. H. itDtiELL, A crucifi.r b11 Itut' i') tritlt - t'ings. b11
--,5;iroit
E. DIt
"' BIiUYNE, Etud,es d'esthitique mddiewle' B-ruggg,
"igao, Xl[ctrtirti, in liurlirrglon l{agazine",
Ettn,Iios d'e estcticct medieoal, vol' I-I1I,
i*il.'sp'. \X\ TIl, 1916, 1r. 10,- ll2'
.NIadrid, 1958.
",Thc -itt et'clesiastical arclr'i-
fl. p. bVANS, Anintil sytnbolisttt
DE GRUNEISEN, TraLlizione orientale-bizantintt, tecntt'e. Lonrlra, 4890' ed. a II-it, Dttroit' 1969'
"
\\r. -iinuist lucali ed inspirazione individuole !cl ciclo
p. nVniliitnlO\r, I'-lrt tle l'irdnc. T'ltertlogie de Ia beautd,
detlo ntoistd' di Duccio, in,'Tlasscgt'r 17s Descl6e de Brorrlver, {970.
"lr'irtologiro
r1'arte ienese", VIII, 1912, p. 15-51'
C. FAA, Descriziortc tuziouata della 'lagrtsctrttrt' I'atriorcal A. GRI\B:\R, La peirLlure bgzurt,tine. Eru.de historique et
Ilasilica e Co.ppellu prtpule di S.Itruncesco di Assisi critigue par A.C., Geneva, 1953.
e tlelle pitture- e sculitri di ctti pa rtrnalo il tnetlesintrt A. GRABAR, Lu dicorcrtion des cou,poles d Iiurgc Gamii
temnio. lloma, 1820. et les..peintures italiennes du Dugento, in ,,Jahrbuch
G. IrllljililCI-VESCOVI\l, .t/rr./i sttllu ltruspcttir',t rt,e-
del Osterr. byz. Gesell.", VII, 1957, p.11*125.
dicteoale, Torino, 4.965. A. GITAR:\R, Les sou.rces des peintres byzantin.es des XIII
W. FELICETTI-LIIIBIINFELS, Geschichte der byzanti'
nische .[ konmalerei, I'atsartne, 1956.
et XIV siicles, in ,,Cahiers archdologiques", 1958,
p. 104-123.
R.l'I. FISCHIIR, ,4ssisi, Padu.a a.ncl the bogl in tlv tree, J. C. GRAHAM, Una scuola d'arte a Sangim.ignano nel
in ,.Tlie alt brrllctin" 1956, 38, I, p.47-52. Trecento, in,,Prassegna d'ar[e senese", V, I-II,
D. I,'OIII'IAGGIO, .Basiliche di Assisi, Novara, 1958. 1909, p. 39-42.
P. FII;\NCAS'lDI', Peinntre et societd. Naissa,nce et de- E. GUIDONI, Arte e urbanistica in Toscana 1000-1315,
strrr,'lion r!'utt rspore plostiqut. l)c lo Renuisso,Ire uu
trad. lom.-de Y. !'lorea, Piclurd. .1i socie' Roma, 1970.
Cubisnze. B. HAENDOCKE, Der
tate. gi distru.gerea unui spaliu plastic. De kt
A-as.terea fr67n21;sisch-deutsch-n.iederlttn-
dische Einfluss auf die italienische Kunst aon etea
RenttStere !a Ctibisttt, BurrrreSli, 1970.
1200 bis etwa 1.650, Strassburg, tt925.
D. l'RftY; GioLLo und die ,ltzaniera greca",.in ,,Wallhraf- FI. FIAGtrR, Die Auftinge des italienisches Altarbildes.
Richardl,z Jahlbucli", 74, 7952' p. 73 Fi urm. Untersuchungen zLLr Enlsteltungsgeschichte des toska-
J. lrltO'lIIlr\CiIIANI, .[Juzurttirtc trrtists itt' ItttlTl {ronz nischen hoch Altaruetables, Miinchen, 196rr.
sirtlt xo thc fi;fteen'th- t'?tttury, itt ,.-A.tn':titrn Journal A.HASELHOFF, Eine Tburingische-Sachstsche trIaler'
of At'chaeologic", tB9(, P.32-52' sclrule des 13. Jahrhunderls Strassburg, 1817.
J. Gr\IlDNElt, llattisLi's Cinru'bue, in ,,Thc l3ullingt'on Fl. HESTLEIN, Die llasilik San Francesco in Assisi.
Nlagazirie", 112. 1970, P.52. Gestalt. Redeutung. l{erkLtnst, Fiorcnta, 1964.
J. GAII"DNUIl , Nicholus III's orcr,ktry of tlrc 'Sttttr:to 6'anc- L IIUECK, Das ?rogrutn dcr Kuppeltno:;t.iketL in Floren-
Lorutn a,ntJ its det:orat.ittn, iu ,,The Burlingtoli i\Iaga- tiner .lloptisterurunz, X'Iiinchert, { 9ti2.
zinr"'. ,
l1l7;1, p. 28:l -29i.
trlrr; l. iIUECK, Ein. Xludunnenbild in l)orn lott Pa.du.a, \n
E. Il. GAitlltS(iN, .lr:.,'.7 rtc,v derotiunol vnrtel t11pe in ,,Mitteillrrngen des lirtnsthislorisrrlros Insiitut in
Fourteenth,-Certtury I trt.Ly, 1)n,,Marsyas", III, t9'r3-45, Irlorcnz", X I\r, 1969, l. 715-144.
llf,.16). r). l5-7{). L IltltrCIi, Der Xla.l,er dcr ltpo-etcszenen in Atriunt von
li. ll t i,f ilniSt)N, J r., A Durriesrlue tu.bernacle ut Otfon], alt-,t't. Peter, in,,X{itleillungcn dcs Krrnsl,historisches
irr,,The 13urlirrgton Nlagazine", 194ti' p.214-22:1. Institrrt in Florcnz", 19ti9-l 970, p. 115-1rt4.
lt. ll. GAIIRISON, Jr., Ita'Iiun llomanesque palel paint'
ins. At, illrtslrl,tted Indn"', l'loron{r. l9a9 (l). lt. JAQUIIS, Die Ikonographie du Xludonna in Trono
E. iJ. GARnIDON. 'l r', ,\irtrurte ond Xlu''hilu11c '\polc' in der XIalerei des I)ugenro, in ,,NIitteillr-rngen des
renses, ift ,,Gazel,tc dr:s Bcartx Alts", XXXV, 1949 Iiunstiristorisches Insl,itut in Florenz", 1937.
(lr), p.53-5u. E. JACOBSEN, ,Slenesiscle Xleiaster des Trecento in cler
Ir. IJ. GAIIIfISON, Jr., 'I'os'artl cr tt.ew historll ttf yrl11 Ganttildgalerie zu Siena, Strassburg, 1907.
Ittr:clrcsc irr ,,The Arl, Builotin", XX'\III,
painti.ng,
1951 (l), I, 1t. 11-31. tl. I(AFTAL, Ikonography of ,laints in Tuscan Painting,
1I. B. CARRiSfjN, .l r., Athlertdu a,l Ittdicetrt l--1.[, itt Floren!,a, 195:1.
,,llolletirro d'Altt,", 1'J5l (Il), p.20U .si urm. $i 293 t.f. KEI{],]R, Die heiligen I(dni,gtt in I'iteratur und Kttnst,
si urm. I-II, Leipzig, 1908.
It. B: OARIIISOt\, Jr. Stu.tlies in Mcdievrtl Ituliun PaitLt- E. KITZINGEP", The byza.ntine conlribuliott' to lltestern
iing, I-lV, 1953-1961. cLrt of lhe tu'elfth and thirteenLh centuries, in ,.Dumbar-
ton Oaks Papers", 20, '1966, P.27-48.
ll. B. GARIIISOT\, Jr., Addenda ud Indicern III, in und Franziscus
,,Bolletino d'Arte", 1956, p' 301-311. P. B. I(LEINSCFINIIDT, X'Iaria ron
,4ssrsl, Dtisseldorf, 1926.
D. GIOSEFFI, Giotto urchitetto, Milatio, 1963.
C. GNUDI, Giotto, Xfilarto, 1958. I'. B. I{LEINSCH}IIDT, Die Basilika S. Francesco itL
,4ssisi, Berlin, 1926 (I).
A. GOLI'ETTO, Italiertische Zeitlmttttgen aus dern' 13 I-III,
Jahrhunilert, in ,,ttaggi", 8, 1959' p. 15-20. R. NI. KOECHLIN, Zes it,oires gothigucs franguis,
A. GRABAR, Plotin et les origines de I'Esthetir1ue rytidli; Paris, 1924.
\V. KOEFiLItP', Byzontine ttrt in lVest, in,,Dumbarton
vale, in,,Cahiers archeologiques", I, 1945, p' 15-36.
I'he
1t7 Oaks Papers", l, 1941, P.6{ 5i urm'
fJ. fiALE, ie Lype d.e Sairtt Jean-Bapriste tlans fart ei
C. KRESTEV, Sur Ia Renaissance balkanique aut XIII
-'--ti ses die'ers aspects, in ,,Revue des deux rnondes",
XtV s'iicles, in Actes du XII-ime Congris Inter' 1951.
,i"io"ot d'EtuAes Bgzanlines, Ochride, 1961, Belgrad, G. NIANDEL, La miniatura rornanica e golica, Florenla-
1964, vol. III, P. 205-271- Amsterdam, 196/r.
C. MARCIIRANO, Ma,nfred,ino d'Alberto, in ,,L'Ari.e",
newlg discopered picLures .of the Luccn 7937, p.4t0-133.
--siiiot, ii Tno
'' LAZAREV,
V.
,,The B"urlington llagazine", LXVIII, G. I,IARCHINI, Le oetrate della Basilica di San Fran-
1927, p.56-66. cesco, \n Giono e i giottcsch,i in Assi,si, R,oma, 1969,
V.LAZAhtV, Duccio and Thirteenth-gentury greek icons, p.271, 299.
in ,,The 13urlington 1\{agazine",. LIX,.1931' p' {54-168 L. I'IARCUCCI, Un crocifisso senese del Duecenlo, irt
V. I,AZAREV, E aiiy I tal o lB a zan tin e, p-a i n t i n g in S ic ily-' ^in ,,Paragone", 77, 1956, p. 1I-24.
,The BurlinElori MaEazine", LXtII, 1933, p.279-281 ' L. IIARCUCCI, Gallerie nazionali di Firenze. .I dipinti
V. lAZenlV,'Burlinfton
New lighlon the problettt of the.p-isan school' toscani del 13 secolo.,9cttole bizantine e russe tlal
tn ,,The }Iagazine", LXVIIi' 1936' sccolo 12 al secolo 18, Roma, 1958.
n.61-73. V. I,[ARIANI, Giotto, Napoli, 1966.
\-. LhZAREV, Studies in the iconographll of the Virgin, H. MARTIN qi P. LAUER,, Les princip,tur manusrits
in ,,The Art Bulletin" 1t938, IV, p. 26-65' ri peinttr.res de la. Ilibliothiqu.e Natiorutle de l'Arslnale,
V.' LiZAREV, Nooti prarniatnik konstantinopol'slrci nzi' l'aris, 1 929.
iioturt 'XIII q.i in ,,Vizantinsky vremenik", \'r, A.MASSERON, ,Sain, Jean-llaptist.e da.ns l'art, Paris,
1952, P. 178-190. t957.
\r. LAZAilhV, fln nuorto capolaooro della_p_itturq -fiory-n-' F. MATFIER, Jr. A history of ltaliatz Painting, London,
tina ln ,,Rivista d'Arte", XXX, V, 1955,
d,uece:nrcsca' 1 923.
n.3-63. G. MATHEW, Byzantine aesthetics, Londra, {963.
\". Lh.ZARE\', Proiskojdenie ital'ianskoto oo:rojdeniia, G. MATTHIAE, GIi affreschi di Santa Maria in l/escooio,
I, Isstkusioo Protorenessansc, Moscova, 1956' in ,,Bolletino d'arte" XXVII, 1934, p. B6 gi urm.
V. LAZAREV, Isstkustvo Trecento, Moscova, 1959' G. MATTHIAE, La pittttra rontdna del Medioec,o, I-lI,
V. IAZAROV, Constantinopoli e le scuole nazionali alla Roma, 1966.
luce d,i nuoee scoperle,- in ,,Arte veneta"' MCMLIX, G. NIATTHIAE, I Mosaici delle chiese medioepali di
1960, P.7-24. J?orna, Roma, 196i.
V.LAZAhhV, Storia della pittura bizantitta rielaborata N. I'IAYASOYA, Pamiatnik s Solovelltilz ostopor,. IAona
e ampliota daII'autore,'forino, 1967' ,,Bogomater'Bogolittbskaiu" c cjtiianzi Zosimi i Sae,-
V. LAZAI1EV, ,Slarie ital'ianskie mastera' Iloscova, 19i2. ccttii 1545 g. Leningrad, 1969.
If . LAVAGNINO, Ple,ro Caoallini, Roma, 1953. LI. MtrISS, A Dugento altnrpiece at Antrverlt, in ,,The
A. ltsfNt, Notiiie d'i Dttccio piltore e,d,elkt' sua celebre Burlington Magazine", LXX, 1937, p.14-25.
orroro, itt ,,Btrlletino SenVse di Storiu Patia, \r, M. MIIISS, Italian style in Catalonia ancl u lau,rteenth-
1898, p. 20-51. Cenrttry workshop, ln ,,The Journal of the Walters
A, LISINI,' Le tapolette iLipinte di Biccherna e di Gubella Art Gallery", IV, 1941, p.45 qi urm.
d,et R.Archip c,io di Stato, Siena, 19'11, i\{. I\IEISS,A new early Duccio, in ,,The Art Bulletin",
R. LONGHI, Giud'izio sul Dtteaento, in ,'Plo1-rot'zioni", XXXIII, p. 94-103.
195{,
I l, I 948, p. 5-5A. M. MEISS, Nuoci dipinti e pecchi problemi. Ancora u,n,a
R. LONGHI,' Prima Cimabue e poi Dttccio, in ,,Para- colta Duccio e Cimabue, in ,,Rivista d'at'l,c", XXX,
sonc". 23. I I. 1959. p. 8-13. V, 1955, p. 107-145.
f'. ilUSlNt, iL bro*o tti Siena, vol, t-ll, Siena lgll lI. 1\{EISS, Tlrc case of th.e Friclt lrlagellation, ln ,,The
si 1939. Journal ol Wall,ers art gallcry", XIX-X,K, 1956-
V. LtJSINI, Di Duccio di Buoninsegna, note -bibliogla- 1957, p.43-63.
fiche, in,,Rassegna d'arle Senese", VIII, 1912, M. MEISS, Refleuions of Assisi. A taberrLacle and the
p. 60-98. Cesi Master, in Scritti d,i storia clell'arte in onore d,i
lVlario Saltni, II, Roma, 1962, p. 15-111.
E. MALE, L'Art religieut du XIII-iinze siicle e'n France' G. C. MFILLINI, Pittura (italiana del'200), in L'Arte in
Etudi sur l'iconographie d'u Moyen-Age et sur ses Italia, vol. III, {969, col. 837-926.
sources d' i nspiration, Paris,'t919. P. A. MICHELIS, Neo-platonic philosophy and byzantine
D. MALE, L'Ari retigieu-,: de la fin du Mogen-Age .en art, in ,,Journal of Aesthetics and Art Criticism, XI
Irance. Etude iur l'iconographie du -LIoyen-Age 179 I, 1952.
el sur ses sources cl'inspiratrion, ed. II, Paris, 1922.
1'. A. MICHELIS, Esthdtirlue de I'art bqznrttitt, Paris, 1959'
R. OIrFNFlll, Guido rta' Siena and, A.D. 1221, in ,,Gazette
l[IGNE, Patrologia des Fcartx Alls", I150, f . 6l *90'
Lotinn'
Graeca'
' OIILANDI
S. , La Iladottnrr
-;'i-;";-iutto di l')ur''io dt .auontnscgn-a
MIGNU, Putrologia
-Documenti it llaria Nooella, in ,'Nlemolicr
Santa
G. MILANESI, per Ia storia dell'arle sencse, t956, XT I. p. 205 -21'l '
Siena, 1854-1856. lJomenicane'', .

E. MILLAR, La miniaturc anglaise du 'Y att XIII siitle, G. oSiRoG-oRSi(Y, itorio dili'Irtpero Ilizantino, To-
Paris-Bruxelles, 1926. lino,1968.
sur l'Elangtle 1,. Oiidf
"' l',- Li p p o II emnt i collaboratore del- p adre M etnmo
-i-ii-sikoii
G. I\{ILLET, Recherches I'iconographie
-de Marti,'i, in ,,Rassegna d'arte antica e
aux XIV, XV et XVI sii:cLes d'apris les rrLonutnenls modcrna', \ lll, 1921, 1r. ll7-l2l'
d,e Xlistrd', rl,e la lllacidonie et du Xlont-Athos, Paris, Simcne e Ma-
{9I4, ed. II, Paris, 1960. L. OZZOL|:an ,rorilitto rotianico Iirmnto dct

G. MILLiIT, L'art des Balknns et l'Italie u'u XIl-iinc


i'ittot, ti,,Bollctino tl'arte", 1925-1926, p' 320-32r+'
siicle, iA Ani del Y Congresso Inlernazionale di 'Str'r'rli
Bizaitini, Roma, 1936,- in ,,Strrdi biz.arrlirri o rrnt'- W. PAESELER, Caoatlini e Gi.otto: aspetti,crono,Iogici, in
ellenici", vol. 6, 1940, P. 272-291 Ciotto e il suo tempo, lloma, 1971, p' 35-t4'
LUSINI, San
.

e Siettu' " PANOFSK\,


E. - Die' Entwicltlung der -Ptoportionslehre
-iUUAa 'tler
P. MISCIATELLI qi A. Irrctncesco
Stiletttwickhtn[, in ,,Xionaishefte fiir
Siena, 1927. it
CH.IIITCI{ELL, The Inzagerg of the upper Clntch at iiunit oittt"tchaf 1", XIV, 1921, p' 1BB-219' tlad'
Assisi, in Giotto c il suo tetnpo, Roma,'l'9i1, p. 113-- it-. in fZ stgnificttto nelle arti c'rsile, Torino' t965,
r.6l-106.
134.
fr. plXOnSxi, nt tleutsch,e Plastilt des elften bis tlrei'
A. MONFERINI, L'Apocalisse di Cinabue in ,,Conrnert-
tari", 1966, p.25-56. zehnlen Jaltrhundrrts, l\liirrchen, I 92i'
B e itrag zu t' B egr i ffgs gc schichte der
G. IIULER, Docimenti su,lle reluziotti delle cittd tosc{ute - pANOF
n. - S t<\, I tlea' E i n
iitrrrn Kunsttheorie, Leipzig-Berlin, 1924, tracl' rom'
con I'Oiiente cristiano e coi Turchi fino alL'anrLo 7531'
Florenla,1879. Il. Die Perspektie'e als ,symbolische Form",
A. MUNOZ, L'Art bu;antin d l'enposition de Crotaferrata, - PANOFSKY,
-
i; ,,,Vo"t"og" der Bibliothek lVorburg.", L924-1925,
Roma, 1906.
A. IVIUNOZ, Le pitture tlel portico .della oecchia basilica netiin, tgz-l , lrad. it. it;r ,,1'a Prospe[t-ioa come ,,form-tt
iiiiotit"" e aln'i scritti, n{ilano, 1966, zur p' 35-t'14'
paticana e li loro dataiione. (Due framntenti della
scena d,el Sogno di Constantino), in ,,Nuovo Bulle- -iir,'jri"lrte Imago Pietatis. Ein Beitrag
" -PANOFSKY,
E. TEpen-
tino di Arc[eologia Cristiana", t9lt3, *p. 175-180. ,ltt .,"Sthmtrzcnsmons" und der ,,Maria
"iiiiiitrit', in trlestschrift fto' xlax tr'riedlander, L'eiyt'
'auLes cLrtiies byzantins dans
11. MUNTZ, l.'Europe .Iatirte
XV siicle, in ,,Revue de I'art chr6tieri", ziE. 1,921 . n. 16 l
rlu V n" p-lfrOFSi<i, n*-198. erste lllatt rtus dem ,'Libro" Giorgio
1893. p. 181-l 90' iitoris..., in ,,Stiidel Jahrbuch", VI, 1930, P-' 2.5-
P. MURATOFF, La pittura bizantina, Roma, 1928.
P. MURRAY, An inl'er of attribations made in Tuscan
lz, trid. it. ii'tt Significato nelle arti oisioe,'lorino,
1965, P. I7L-224.
Sources before l'asari, FlorenIa, .1.95.9.^
P. IIURRAY,'On the date of Giottb's birth, itt Giotto e il n. f',{X<lf'TfY, Early net,lterland'ish painting' Its origins
and, charactelr, Cambridge-Mass., 1953'
suo tenzpo, Roma, 1971, P. 25-34. n. pAWOFSXY,'Renaissanie Renuscllset :n Western
-' ,"i. Stoct<hoim, 1960, lrad. and rom. de S. X'IIRCULESCU'
A. NICHOLSON, Tlre rontan sclnol at Assisi' in ,,The
197 4, Re nagtere i r enagter i tn arta cc id entald'
n rf o
Art Bulletin", XII,
1930, p. 270-300. "..*i, 9

A. NICI{OLSON,' Cimabue. A uitical slrtdy, Princcton, Il. l-\PI. La Moestd. di Duccio,'Maestro Siena' 1940'
.r
939.
;i: l'ARnoNcHr, Auioitd d.el di santa cecilia,
H. NOLTHENIUS, Daecento, lrches Llittelalter in ltalien, in,,Rivisla d'Artc" 1939, p. 193-282.
-d'uccesca,
Wiirtzburg, 1957. .\. PARiidNEAl, Srg""taziori in ,,Antichith
E. NYIILOM, La Xladonna di Santa Trinita di Cirnaltue, viva", 5, 1966, 2, P. 3-6.
in ,,Annaiecta romana istituLi danici", 1969, p. 41-i5' A. PARRbNCiI,'uii oocefissione duecesca, tn Giotto
e il suo tenzpo, Roma, lgil,' p' 311-31-8'
R. OIIRTEL, Die Irriihzeit der italienischen Malerei, f.. ff . ppf f<OilC,'t " peinrure sbrbe atl, Moyen-Age,
Stuttgart-Berlin-Koln-Maittz, 1966. l-II, Belgrad, 1934.
f'. pHf itppOf, Piit","fiamminga e Rinascimento italiano,
R. OFFNER, Italian Printitioes at Yale Urzli'erslty, Nerv tB'l Torino,1970.
Ilaven,1927.

A
1,. PONTICELLT, I restauri dd .fJanisrcro di FirenzC,
in
,.Conrrnentali", 1950, p. t2l-130, 187-189, M. ROTILI, Origini della pittura italiana, Bergamo,
247-250. 1 963.
J. I'ORCHEIi, Bibliolhtque Nationale. Les nrunusuits d E. ROWL.\ND, Jr., A sienese pttinting of tlrc Dugento,
peinture en. Fru.nce dr,t XII au, Xl/I silcla, I,aris, 1955. in ,,Art in America", 1934, XXIII, P.47-57.-
J. PORCIIEft, L'enluttLinure fra,nqui.se, Paris, 1959. S. RUNCIhIAN, I'he last Btlzantine Renaissattce, (lam-
I. \r. ['Ol-jZYNA, Za Chi,ne, l']talie et les dilntts tlc la. britlge, 1 9 70.
(XIII-XIV siitcles), I'ar.is, {935.
.Renaissulr:e
Ci. Plt0\rlTAL'I , II possibile Xlernmo rli tr'ilipptu:cio, 0. It. SAUNDERS, Zngllsche Buchmalelel, I-II, Miin-
in ,,Paragone", 1it5, 1962, p. 3-I1. chen, 7927.
G. PRE\IITAI,I, La Fortuna d.ei prinzitic'i. Dal l/asnri G. G. SBARAGLIA, Bullariurn Franciscunttrn, I-II,
ai neoclassici, Torino, 1964(I). Roma, 1779.
Ci. PnDVITAI,I , Xliniature di Xlemnzo di Filippuc:cio, G. B. SALhRNO, Cimabue a Tipolil, in ,,Atti e memorie,
in ,,Paragone", 169, 1964(II), p. :]-11. dclla societl Tiburtina di storia c d'arte", XXVII
tl. PIiEVITAI'I, Giotta e la sua bottega, Nlilano, 1967. p.159-163.
G. PIIIIVITAI,I, Giotto. Gli affreschi tli Assisi,, ilIilano- II. Sj\LMI, I mosaici d,el ,,Bel San Giopanni" e la pittura
[ienr:vu, 1969. XIII a Firenze, in ,,Dedalo", {931, p.5r'3-
del secolo
A. PItOC()PIOIJ, 'l'he Muaedoniun ques!ion in Bqzan- 510.
tine Paitt.ing, Atena,'l9ti2. M. SALIII, Per il completamento di un polittico cima-
). x x , Ilsauli.er illustri (XIlI siicle), Palis,'1906. buesco, in ,,Rivista d'Arte", 1935, p. lI3--120.
x x x, Psuutier ile Saint Zouis, Paris, f.d. XI. SALMI, Cimabue c lacopone, Todi, 1959.
It. SALVINI, Cimabue, Roma, 1946.
S. P"ADOJdIa, Les mai,tres rle l'anctenne peinture serbe, R. SALVINI, .Recensione a : Roberto I'onghi-Giudizio sul
BclgraQ, 1955. Du,ecettto,'in,,Comrnentari",'1950, p. 63--65.
S. RAD O JCI C, D ie ische I ltonma.lerei oom L 2 J ahrhun-
S erb R. S'\LVINI, Postilla a Cimabue, in ,,Rivista d'Arte",
Cert bis zLLm Jahre 1459, in
,,Jahrbuch Oster.r. d. XXVI, 1950, P. 43-60.
Gesell.*. _\-, {956. p. 6l
gi ur'm. R. SALVINI, Tutia la pitturrt tli GiotLo, Nlilano, 196?.
S. RADO,ICtC La
pitLura in
Serbia dell'inizio del S. SAMEK-LUDOVICI, Cirnabue, l\filatto, 1956.
XII fino olla metd del secolo XV, in Corsi
secolo E. SANDBtrRG-VAVALA, La croce dipinta italittna e
rli
cultu.ro sull'arLe rdeen)rule e biza.rttina, Raventra, I'iconografia d'cIIa pa'ssione, Verrlta, 1929.
1963, 1r-..293-325. Il. SANDB-ERG-\IAV'\LA, I" IL'anografir della XIa'donna
S. RADUJCIC, Sopocani et I'art europden du XIII-iinte col Bantbino nella pitturu italiana tIeI Dugento, Siena,
siicle, in I)Art BAzantin d,u XIII sidcle. Sgntposiunt 1934.
tle Sopoctini, 1965, Belgrad, 1967. ll. SAi\DBERG-\TAVALA, Uffizi slutlies. The dece'
C. 1,. RAGGHIAN'I'I, Pittura del Du,gento a Firenze, Iopmcnt of the florcntine school of painting, Irlorcnta,
in L'ArLe in ItaLiu, vol. I II, Ilonra, 1969([), col. 930-- 194 8.
978. ll. S.\NDIIERG-\rA\rALA, Sienese ,Studies. 'l'hc deoe'
C. L. ITAGGHIANTI, Ciotb e il prinro giottismo, in lopntetfi of the school of painting of Siena, Florenla,
L'Artc in ltalia, vo|. III, {969(II), cot. t00t-1086. l e 5:1.
C. L. RAGGIIIANTI, Percorso di Gicttto, in ,,La critica F. SANTI, Gn.ller.iu rtct:iLtnnl.e tlell'Unfirirt. Dipinti, scttl-
d'arte", 701-102, 1969, p. 2 9i urm. e oggetti rJ'u'te di cLi rontonica e Eolic(t, Roma,
ture
P. IiAJNA, Pittura e pittori u. Sa.n Gimignano intorno 4 969.
rt.ll'anno I 300, ln,,n{isc. Stor. della \raldelsa", XXVlll, II. SCFIAPIR(), On Italian painting of the Flagellatio.tt
1920, p. 1-13. of Clrrist in the Fritk collection, in . S.critti di Storia
L. RIIAU, Icon,ogra.phie d,e I'art chrrltien, I-I\r, Puis, tl,ell'arte in ortore tli Lionello Venturi, I, llorna, 1956,
r 955-1958. p. 29 56.
D. T. RICE, Italia,n and Buzantirte Painting in the 13 -\. SCHIIAfiSO\Y, I(ompositiongeselze der Franzlegen'de in
Centurg, in .,Apollo'-, 19i0. p. 80
- 9ti. der Oberltirthe zu Assisi, Leipzig, {918.
D.1'. RICE, Byznnrinc Art, 1,951. l. SCHN{IDT, La Renaissance di la peinture byzanline att
D. T. RICE, Byattttine painting. Tlrc last phase, Londrit, XIV-idmi sidcle, irt ,,Revuc arch6ologique", 791'2, II,
I 968. p.127-142.
X[. BICHTER, Lectures oIthe NationalCa.Ilery, Lonclra, 1898. \\-. SCONE, Sttrdien ,t,' 11bs7li'irchc con Assisi, in Fest'
ll-. RICI(EIIT, Za niniatura inglese, T-l I, I'Iilano, schift i(Lrrt Bauclt, l\'Iiinchcn, 1957, p. 50 ;i urm. .
1959-{ 961 . 182 l'. SCFI\ri,'EINIrUlt'|, Ccsclir:ltte cler rtrssisc:hett fuIalerei im
11)l XIittelalter, IIaga, { 9i:}t}.
J.IL STUBBLItBINIi, 'l'he ilngel,s pinrLucles of Ducci,t' s
P. SCI{WEINFUR'I', illuriera g,recn und itulobyzanti- XIuesLd, in ,,Thc Art Quarterly",J2, 1969, 2, p. t:tl- -
n,ische 'Sohule. Abgreu.zung un.tl lVertu.ng dicser Stil- 152.
begriffe, in Atti del V congr, int. cli stud,i bizantini, W. SUIDA, Ei.nigc florcntinische fululer u.u.s rlcr Zei.t cles
in ,,Studi bizantini e neoellenici", VI, 1940, p.287 [jrbegungs pom. ])u,cccrtto im '1'rer:ento, irr ,,Jahrbrrclr
$i urm. d. I{on. Preuss. I(unstarnntl.", 1905, p. 28 ;i'Assisiurrn.
P. SCFIWITINFURT, Die Bgzantinische Form. Ihr ll/es- E. SUITINO, La Bu.silica d,i San lrranceico in
sen uncl ihre Ilirlung, Berlin, 1940. 13ologna,1924.
,

K. M. SETTON, The byzantine backgrountl to the ltalian


Renaissance, in ,,Proceed,ings of the American .Philo- I{. TIIODE, Itranz ron Assisi totd die Anftinge der Re.nais
sophical society",'1,956. sance in Ital.ien., Ilerlin, 1tlB5.
D. SEVERI, Pittura duecentesca in Umbria, in ,,La cri- II. THODll, Studien zur Geschichte der italienischen liurtst
tica d' arte", IX, 1962, 51, p. 49-55. int. XIII Jalrlur.n,clert.Guid,o pott.'Si.enct un.d die toskani-
Ill. SINDONA, Pieno Cacallini, l\{ilano, 1958. sche Malerei des XII I Jahrhundei't, in ,,Iler fiir
G. SINIBALDI qi G. BRUNETTI, Piutoa italiana del Kunslu'isscnsr'lraIt", ISC0 (11, p. I-'2\.'ertorium
Duecento e Trecento Catalogo d,ella mosta giottesta H. THODE, ,Sin.cl uns Werken port. Cimabue erhulk:n?
di Firenze del 1937. Florenla,1943. Ein Nachtro.g z.um voraugehend,en AufsaLz, in ,,I:i.cp.
O. SIRDN, A picture by Pi,etro Cavallini, in ,,The Burling- frir'. Kunstwiss". 1890 (II), p. 25-38.
lon- Magazine" 1918, p. 45. P. iIODS(lA, Storia dell' arte itulianu. IL if edioero,
O. SIREN, Toskanische Malerei des 13 Jahrhundert,Berlin, Torino,1927.
1922. P. TOESCA, Pittu.ro. _ fiorentinu del 7'rer:ert,to, Irlolcrrl,a-
A. SMART, T'he tlssisi problem an.tl t-e art of Giotto, Miinchen, 1929 (I).
Oxford,:t971. P. TOllSCA, Miniature rontane dei secoli XI-XII.
A. SMART, The Com,plete paintings of Giotto, in ,,The
Burlinglorr maglazint-.", 1975, CXVl I, 869, p. 553. !iltbie minia,te,in,,11.I.A.S.A.", I, r929 (If ), p. 69-96.
P. TOESCA, Cli affrest'hi del Vetrhi e rlcl Nuoco Testa-
G. qi ,\{. SOTIITIO{J, [cines du, lf otiL Sinai,l--lI, Atena, mento trclLa chiesu d,cl ,5'a.ntu.1ri,o di Assisi, I,'lorent,a,
1956,-t 958. I 948.
t1. SOULllrlI\, Les influertces orii:ntales r/ans ht ?eintLtre P. TOESCA, ,ltoria dell' a,rte Ituliunu, II, Il 'f recutto,
loscane, Paris, I921r. Torino,1951.
G. SOULIEII, (lne Madonne d,e Du.cci,o tmn Of'ficcs, in P. TOES(lA, .ll Buttistero rli Pa,nno, I,:rr'nra, 1960.
,,Gazette des Beaux Arts", 6, \r, 73, 19:J1, p. 225-230. I. TOITS{IA, Xliniatures ut l>ulazzo Vene:in, in ,,The
G. SOULIIIR, Cim.abue, l)u.rcio et les itretniires dcoles llurlinglon Magazinc", 1954, p. 23-2L.
ilc ll'osr,u.ne d prcpos de I.o X[udonna (]u.alino, Paris, I. 'I'OESCA, IJna croce dipi.nta rontane., in ,,13ollctino
r 929. d' arte", 1966, p. 27 qi urrn.
1,r. I. STOICIiIJ',{, e X,Iartini, Bucuregti, t[975.
.glrizon Il. 1'OSCANO, Il maestro delle palazze, in ,,I)aragole',,
A. STOJANKO\/IU, Za cortception. de I' espace ddfini par 1974, nr. 291, p. 3-23.
I'a.rchitecture peinte dans la peirttne serbe da XIlI-e
siicle, in L' Art byzantin du XIII silcle, Belgrad, G. UltllAN I, Ilcstorution of frest:oes in Rontrl a.ttd Assisi,
1967, p. 169 118. in ,.The Conrroisseur.", 1955, p. 155--J 60.
J. STRZYCIOIVSKY, Cim&bue untl Rotn, \'iena, 1888. P. UNDER,WOOD, The l{uriye Djunt,i, I-lII, Now
J. II. STUBRLITBIND, 'I'he dee'elopmenl of the th.rone itt
York, 1966.
Dttgento Tuscan paintin.g, in ,,Marsyas", {957, VII, W. It. VA_LEN,I'INlItlt, A'utes ott f)ucciri s space corr:ep-
p. 25 -39. tiort, in ,,Tlre arI quarterly "XXI,, 195S, i]. g5B-BBl.
J. H. STUBBLEBINtr, Guido da ^Slena, Nerv Jersey, It. VAN UARLE, Recherches sur l' iconograptrie de Giono
1 964. e d.e Duccio, Strasbourg, 1920 (I).
J. II. STUBBLEBINE, Byzantine influence in thirteenth- It. VAN MARLP, Lr-r pitturcr senese prirna di Duccict, in
centllrA ltd.lian .panel paintine, in ,,Durnbarton Oaks .Sassegna-d' arte antica e moclerrra", 1920 (il),
Papers",1966 (I). VII, p. 265-273.
J.I{. STUBBLEBINtr, Two Byzcrntine madonnas {ront n. \'AN MARLE, Memmo _di lrilippuccio, in ,,Rassegna
Calahona, Spain, in ,,The Art Bulletin", 1966 (II), tl' arte senese", 1920 (III)
p. 379-381. n. \'-AN -MAIl,Lll, Lct, peinture rotnu.ine a,u X,Ioyen.-Age,
son dic'eloppenrcnt dtt I-I jusqu,' d h fin clu Xiit
J. H. STUBBLEBINE, Cimabue' s frescoes of the Virgin 185 siirle, Slrashourg, .l 91 l .
ut Assisi, in ,,il'he :\rt Bulletin", 1.961 , p. 330-333.
R. VAN IIARLE , Gti, a'ffreschi d'et' 200 di '\an'ta Ila'rirt
-,,notietino J. \rON SCH[,OSSIriIt-MAGNINO, Dte ..K.unstliteratu'r'
'
;;' v;;;;;;;,1h d' arte"' \'-I I, 1 e 2 7- 1 e2 8' arlist-icrr' Montnle
\tiena, 1924, tlad. it, I'u letterattgu
o. 3 si ttrm. 7-l[' aiiti So"ti cl'eila storia tlcLl'crrtc modentn,
Floren!a, 1967'
R. i,.iN Mirii'd , Le scuole rlellu pitntrct ixtlianrt'
LI32 -?,1'
-liiiRilh,-ii"
I laqa-NIilano, C. TI. WI'IG]JL'I, I)ur:cio rJi, Rt.toninsegna,. Studien zig' zur
R. +A d'cvelopment of the Italian schools CesclLichLe dcr I r ii.lt s i n s i s he n 7' af-cl ma cr e i, I't:ip
e e c L

of nnintins. T -ll, IIaga, lC23' 1911.


II. vJl varV dS. .s,.,,.t" painring in IIoIIand, Gronrngo]r' C. II. WEIGEI,T. Lo. piltttra scnese del Trecento, Boiogna,
-ii'iit, d'e' piit
Utrechl,, 1969.
pittori' stttltori ed t,.r30 (I).
G. V"ASAR|, -eccelenti " -'tt.
t.. itniCUL'l', T ltr ptoblertt oI tl't Rttn.lloi lllndortn't'
architettori. scritte da C' V' pittore aretlno' con nuoae Si'rr;;;-A;acteristiis, in ,,-Ari iir Amet'ica'', 1930 (II)'
i,iiota'ziori e commenti di G' Milanesi' l' Florenla' p. 105 si ttrtr.
TB7B. C. WEIGELT, I'1,, Iladotttttt' Rttcclkti and the youttg
- II:'n""iti,
f" . ftn"l,liAn S, Le r6le d'u ddcor architectural-et Ia' reprrlser.t'
in ,,Ait in America", 493-9, X\riII, I,1' 3-25'
nriii*- ii Tl rr p o"t d'ans la p e inntr-e d'cs . P oli olo g-ues
t'i|t -" fV-fiNflnl',' nt
f;. aberkirche
ahcsten Forbettfeste itt-der.
:tahi-* q'if,aotogiquet"' X tt"' ].96 i '. p I 83 2l 6' ,ii Atiiti tmtJ' ilie cleutsche Classntnlerci d'cs XIII
'in .,SLoria d"ll' arlp"' 1-o' l$t-'9'
r. v'n\;iur"lo Ll-, C;otio, i"n iiiirrtu, in,,Walrat-li'ioharl's Jalrrhuch", XIV,
p. 142 si urm. 1952, P. 45 qi trrnr.
a." v'iirqTirAi
'T:irirto ,- LSio,ria. d,eII' ctrte italiana, Y ' -La pittura tl'el fi. iftili'2,lf A\N, ('nnslo ntit,olt'tliron Lnok illutninotion
i tu, origini' llilarro, 1901.'
in ilti ieriod uf thc Lutin (ottqu?st, in2]i'^
"Gnzel to des
A. VENTURI, (Jn" opera di p1127in dt Ruonrn:;eg'na
q
Bnarrx'Arls", XXV, 1944, p' l3:J
aonenhueen e l+na d'i Sintone Xlartini' u ltienna' irt f. f,ve;iZlle'Nu,' ra, Joshua rott AI 948' vorh of th'e Mace'
..ti ,'lrrii', xxl\, l9ll. P' 198 -199'
'('olle=ione
C'tt'lirro' 'l'nt ittu' donion Renaissonea, I'rirrceIon'
r, vbli't ltl i.'iii't"so delln -"' fliOIfZltANN,
X. ?hirtee nth centu r y, C,'-t!td|!l I cons ott'
L926. Miitt Sirzai, in,,The Art BulleLin", XLY,{and 966, p' 51-83'
"' VnNfUnI,
f,. 'R: Alntne opcre dell't collezione Cualino trcIl<t K. WitiTtM.tuN,'sr"a;"s in ClassicaL Byzantine
xlilalo-Rnrna'
b;;;;;ter:a r\i Torino, -t928' )lI anuscr ipt I Lluntin,atirtn' Pl'itrcc Ion, 1 9 0' 7

r,. \tiriiUi{1",""ijirr:ur" italian'e in America,.I' }Iilano'


193I ' at Assisi,
rf i Pisct' ' \\tiiiTli;
J. i:i"i','tt of the Legend of.'St' Irrancisc
"1;i-,,Tli.-Burlingtirn
C. fiANi-F'iltuia cl,'t i''e c Trecen(o ncl MtLseo p' itL4-351'
lla{azine;',. 1956-,
Palermo, 1950. f tff , f irc birtil' ancl rebirtlz of pictorial-.spoce,
Londla'
iu-'!crrtti tli "tlst,
".r. f,Vif
- ' \rldilii, i,ip'iiti totco,,ri in S'i'ilir'r', II' Iloma' '\torict
G. 1968' it;d. iL. Na.scita e llinaVcita dello spazio pitto-
r\eil'ar'te ii o,tore cli I'Iario Salrni' riro. n{ilano.1971.
tr. 6i -7:1.
'iuccio J. WlilTlf; Art' ancl Architecture in ltaly. 1250 to 1400'
cli l)uoninsegna, itt Encicloperlia L!tti-
- viC"fiI,
e.
,"iri,lr'rlell',4rre, vol. IV, \r-oiictia-Routa'
'195B' col' X[iddleser, 1966.
F. \viiir<Hotif , Lieber..der Zcit des Guido Qon Siena, irt
4Al-+L;|. ..1\lill. des Insl. f. Osl"r'r, Ccss, ,1889'
\\r. iVf-,rrnil GER, Jly:antinisinrrq trnd Llot il;, irr l:est-
f.Ciif:Aiil, 1)ysanz u.nLl s.rin L)inftuss
F. '
orrf 1')ctttschlutul
,-r-1 itoliin,':ir. Ilqzantitte art - rin '11'ttopcon art' srlrrilt P. CIcntcn, P' 329 si ut'm'
-\lerra, 1lf'6, n. l0R si rtttn' w. \toRRIil CER, i t', d, 4a"ge d'er T ofemalerei, Leiytzig,
(l r-.ip., ptJ;t"jria di Dttr:r'io, iu ,,Paragone"' \r' {95/r' L924.
O!)
Ut. WbffnfNGER, Griechentum und (lotik' l:'ortt J'VclL'
(l r'Or-pBlirrln tttostrQ tlei dipir'ti senesi drl .rontoco c reirh des Hellon isntus, Mtinchon, I 928'
'
iru""iliiii,),,r, in ,'Prlagone", I 956' V I I ' 73' p' O.' lliUif'F, Zur Stilbilduttg der T'recentotnalerei' I' Du,c'
<D
+ /-oo.
in 1l |ioina'aie Sienesen, ii ,,Repertorium ftir Kunstu'is-
C. YOLPE, Ca,ntierc d'i Assisi'^Lo-spazio ritroaato'
'Cii;tti' ,titt'"rte serlschaft", XXVII, 1904, 1t' 89-712'
a cura 7i g' 6aitelntrolo' Bologna
J
c

A. Xl'NGOPOULOS, et Ia peinture maci'


1060,P. 106-1i3' I 'I'hessa'Ionique
(:. \'OLI''E; La forntaziorte di CiotLo nella cul-ttt't'o' di 'lssisi' r)onienne, Atena, 1955'
'' 'iriC;r'*1-i'[iotLeschi in Assisi, Fionra, 1969' p' 15-5'tt' I A. XiNdoFouioS, Les lc6nes porta'tbes, in L't1rt
c177 str76p/en, Atcna, 1964'
il. \rOLPE, scltede. Pittura itolianrt tlel Du'ecento' irt Il byzantin
-
Vrtsilri", 1965, 1r. 5-7' F. ZtNRI, I'a XIosnt ,,Arte itt--Velclplsa'.'-a Certaldo, in
!
J. \rO \SdIILOSSiIR, l,,,retir a Ghib e rt i s D en li *' ii rd t gkei r t n
18{ .,llnlinlino rl'.\r'te"' 1963., I It, p. 2i5 9i urm'
( I Contmentari/' 13crlin. 1t)12 187 Il. ZOCCA, ,4sslsi, Roma, 1936.
I

i
I
I
16. l\faes[rui tle Ia San n{at'lino, I'I ues td., de laliu, I oachirn
LtsTA ltusTRATllLoR tntre pdstori.
17. l\Iaestml tle la $al X{artino, IIucstt\, detaliu, intc,ar'
I cerea ltti loachint'
I 18. Nlaestru anonim din Pisa, Icoana Sfinl'ei Ecaterina
tlin Alerantlria. detaliu, Inmorm"i'ntarea Sfintei Eca-
i tertna, cilre 1250, Pisa, Mrtzerrl Naliorral- San Matteo.
.: tg. Maestrul dc Ia San Martino, JIudsd, delaliu, /ntil-
nirea ilintre Anu gi loachim.
r 20. Maestru de la San Martino (?J, Etultet nr. 15, deta'
Iiu, cdtre 1290, Pisa, Muzeul .Nalional San Matl'eo'
it 21. X{aestrul anonim sicilian, tr'ecioara cu Pruncul (odi-
nioard ln coleclia Kahn), intre 1295-1300, Wash-
inElon National Galler.Y.
22. Mlestrrrl anonim pisanii-sicilian, Ferioara cu Prun-
cul, intre 1295-i300, Moscova, nhrzeul de arte
,1

ir frumoase.
I 23. Maestru anottirn, Hristos 9i discipolii sdi la Emaus,
ll
t mozaic din catedrala de la Monreale, intre 1180-1194.
24. lVliniat,urist anonim, Bunacestire, pagini dintr-o
1r
Evansltelie rttittiotd, stirgitul secolulrri al Xlll-loa,
Crtrcifit Parisl .Biblioteca NaIional;-r'
t. l\{aestrrr anonim din Pisa, cLL reprezentarea
Ir 25. Maestru anonim, La'Madunna dei Xlarttellini, intre
Patimilrtr, citre 1230-1240, Pisa, Nlrrzeul lr-alional 1230-72r+0, Siena, Pinacotcca.
San Matteo, nr. 20. lr 26. Maestml Ae ta Sari Martino, Sftntn tlna cu b-ecioara
2, Maestru anonirn din I'isa, Crucifix cLL reprezentarea cupil. c:atrc 1280, Pisa, X[uzeul Nalionat San Matt'eo'
Patim.ilor, delaliu, Ilentei plingtn'd. 27. ,\lht'sl lrr lttonitn'siciliurr, h'eciottnt t'tt Prrtttrttl (Cly-
3. Nlaestlrr anonim din Pisa, Crucifit cu reprezentarea koolilt-rrtssa). ciilrc 4 2fi0 (plovirrl tlc la l'is''t'ica Surr
Patirnilor, dclalirr' Cele trei X[urii la ncrmint. Ir
r lrtgor'i,, tliir Nlessine), 1\l"ssirra, Nlttzrrtl Na(iorral'
4. Girrnta Pisano (Giunta Capitini), Crucifir, cittre 1230, ir
28. Maeitlu anonim sicilian, Feeiuara cu Prutrcul, irrlte
.\ssisi, Sarrla l\4aria rlngli Angeli. 12C5-130u (odinioari ln colcclia Drrveen), Wash-
5. Giunta Pisano, Crucifii, citre 1240, Pisa, Muzcul I
irrgton, Naliorral Gallorv'
National San Mattco. I zg. licllri di Rnoninsegl.ai x/ ,,lou,t ]lucellai, detaliu'
6. Girinta Pisano, Cruci,fir, chtre 1250, Bologna, San
I)omenico.
I io. ilu..io tli lluoninse!rt, 1lIod,,,,o Rucellai, detaliu'
Duccio di 13uoninseg na, Madonct Rucellai, 1285, I l3rroninse[r,a, ]Iudona lluceilai, detaliu'
ii. tl,iccio di
7.
32. Maestml de la San"IIartino, Xluesti, dctaliu, 1oa-
I'loren{,a, Uffizi. chitn i:grt,it din temPIu.
8. Maestrirl' dc la San Nllaltirro, XIoesLt\, citre ll290, sg. Cimabu6, Ivladona tli la s'anta Triniti;, -detaliu'
Pisa, 1\'Iuze rrl NaIiorral Sart Matt,eo. ia. Cimabue, fuIadona de la Santa Trinitii, -detaliu'
9. Cimalrrre, Mudoni, rhe La 'Santa 7'rinitd, ciil'ro 1295, ii. fr,tc"io di Buoninsegna, XIadon't llurellai, detaliu'
Irlorent,a, lJffizi. .iO. lI"o*t.u anonim siciliun, 7-e, iooru cu Prutrcril, detaliu'
10. Miniafirist anonirn, FecioQra ca Pru'rr'cul' in'tre sfin!i, il. tluccio di Buoninsegrra, Mudott,n l)omulur' la .Cretole,
naginl ditt Biblia lui Williant of Deoon, cittre 1251),
i,oia.a, Rritish }Iuseum, Ms. Royal, I' D. i., fol' 4 v' c[trc 1280, detaliu, Siena, Muzettl -le
"- Iiaeit"o anonim,
ss. fln arhanghel, mozaic din-Capeia
11. Cimabuc qi etcvii stai, Xlttestd', cirtre 1300, Paris, i;i;i"i de la Palermo, cirire mijlocul secolului al
Luvm. XII-lea.
12. Maestrul de la San 1\'Iartino, Llaestd, detalitt' :s. ilucci; Ai Buoninsegna, Madona Rucellai, detaliu'
13. Giunta Pisano, Crucifiur'l de Ia Sart'tct Xlaria deg'Ii 4i. 6;;;i; di Buoninscilna', nfad'ona Rucellai, detalirt'
Angeli, detaliu. 41. Macstru anonim sicilian, Fecioara cu Pruncul, d'e'
!4. Cimabue, Crucifirul de la Santa Croce, citre 1285- taiiu.
1290, del,aliu (inainl.e dc inundaliilc din 1966), Flo- 42. Maestru anonim sicilian, Fecioara cu Pruncul, detalitr'
ren!a, Uffizi.
-- Duccio di Buoninsegna, d,e la Cree'ole'
Martiriul Sftntuhti Dindn"ie, 129l--
rr3. "Siena,Aladona' Domului'
15. I4aestrrr anonirn, ,*it.. 12s0, detaliu, llrrzcttl
1292, Mistrir, Aghios Demetrios.
b/. Maestrul Sfintului loan, detaliu din lcoana Sfinniui
44. Coppo di Marcovaldo, Crucifir cu reprezenta,rea Ioan.
Patimiktr, cltre 1260, San Gimignano, Muzeul 68. Maest,rul Sfintului Ioan, detaliu din Icoana Sftntu'hti
Civic. Ilrancisc.
45. Salerno di Coppo gi Coppo di X{arcovaldo, Crucifir 69. Maestrul Sfintului loan, Alta.rul Sfintului Ioan,
cu reprezenta.rea Patimilor, 1274, Pistoia, Dom. detalirr DansuLSalomeei.
46. Salerno di Coppo qi Coppo di Marcovaldo, Crucifit J0. Miniat,urist attonim, Iosif ;i neffistl Iui Putifur,
cu reprezentarea Patitnilor, detaliu, Cobort.rea de pe paginri din Psaltirea, de In T'rinity College din.Cam-
cruce. i;riage, Ms. Il., II, 4., intre L220-1245, detaliu.
47. Maestru anonim gtec, Coborirea de pe cruce, a tJoua 11. lliniaturist anonim, Dansul Salomeei, pagind dintr-un
jum5.tate a secoluiui al XIII-lea, Bntxelles, coleclia manuscris dc la Bihlioteca de stat din Mtinchen,
Stoclet. secolul XI.
48. Guido da Siena, Maestd, 1221,, Siena, Palazzo Pub- 72. Villard de llonnecourt, studiu pentru Judecata lui
blico, ,Solomon, Lic,re de portreiture, (uaternio II, cittre
49. Duccio di Buoninsegna, Fecioara ctt Pruncul, cdtte 1235.
1300, Perugia, Galeria Nationald.
iD Maestrnl flfintului Ioan, Altrtnil Sfi,ntulu.i Ioan,
50. Maestnrl ailonim din gcoaia lui Guido da Siena, detaliu.
Judecata. de apoi, cratre I270, detaliu, Grosseto, i +. Iluccio rli Buoninsegna., Moesti., cletaliu dirt Fugtt
Catedrala. trt Egipt.
5t. hlaestru anonim din gcoala lui Guido tla Siena, I'rlp- 15. .N{aesTrirl Sfiril,ului Ioan. It"onnn,Sfinrtrlrri Ioan,
ticu.l nr.8, detalirt, fnltarea in ferusalint., spre 1210, <1r,talirr, Sfirttul Ionn gi L,gerul.
Siena, Pinacoteca. 76. Duccio' cli' Buoninsegia, ilaestd, detaliu, I'inzarea
Maestrul Sfintului Petru, AItaruI sfintulu.i Petnr, lui luda.
intre 1270-L275, Siena, Pinacoteca. Duccio di Buoninsegna, Maestd, detaliu din Tinzarea
Maestrul Sfintului Petrtt, Altarul Sfintului Petru., lui lud,a.
detaliu, ,|ftntul Pen'u, eliberat tlin tnchisoare. 78. Maestru anonim, Ad,ormirea Maicii Domnului, dela-
54. liu. Sopodani. biserica Sfinta Treime, spre 1265.
lului Mihoil la Chonae, paginir ditt JVlenologul l.u.i 79. }laestrir anonim, Ad.ormirea Maicii Domnului, d'eIa-
Vasile al Il-lea, cd,lre 985, Roma lliblioteca \tali- liu.
cani. 80. Maestru anonim, Ad,ornzirea Xlaicii Domnului, de-
55. Duccio di Ruoninsegna, Llaestd. detaliu, Chenta.rea taliu,
lui Petru, 1308-7311, Siena, Muzeul I)otnului. 81. Duccio di Buoninsegna, X[aesti.t, del'aliu, Isus pe
56. Macslrul Slintutui Petrn, Altarul Muntele Mdslinilor.
'Sfintului Petru,,
detalirr, Chemqrea lui Pel.ru,, Siena, Pinacoteca. 82. Miniaturist anonim, Cei Fapte tineri din,Efes, p-agind
51 Maesl,rrrl Sfintului Pctrn, tlltarul Sfhtului Petru,
.
din Jllenologul lui ilasite' ai I I-Iro, c5tre 985, lloma,
detalirr, Natterca lui IIristos, Siena, Pinacoteca. Biblioteca Vaticani.
58. Maestm anonim din qcoala ltti [iuido da Siena, 83. b;;;i;-ai noonini.gno, xlaestd', detaliu, Inpierea
Na;terea lr,i ITristos, citre 1 2 70, Paris, tlolec [ia lui Lazd,r.
Strolin. 84. Artist anonim, Inoierea lui Lazitr, fildeq-b-izantin din
59. Duccio di Buoninsegna, XI.restd, detaiiu, Na;terea secolul al XJea, Berlin, Keiser Friedrich Museum'
lui Hristos. 85. Duccio. di Buoninsegna, Maestd', detaliu Spdlarea
60. Miniatnrist anonim, Judecata lui Solomon, Pagirril pe plcloare.
din Biblia de lo, San Paolo fuori le mura, intre 869- 86. Arfist anonim, Spdla,rea pe picioare, Mtnilsl'irea
870. Protaton, Athos, cltre tl]00.
61. Maestrnl Sfintului Ioan Botezdtonil, Altarul Sfin' d1 Duccio di Buoninsegna, Jllaestit, detaliu, Cele ftei
tului loan Botezdtorul, cdtre 1275, Siena, Pinacoteca. Marii la lllormi.nt,
62. Duccio di Duoninsegna, Xlaestd, partea anterioarii. 88. lVliniaturist anonim, Oraytl Ai, pagini din Rotulul
63. Artist anonim, Portretul sebasto(rotol'ului Kaloian, lui Giosua, prima jumitafe a secolului al X-lea, ltoma'
1259, tsoiana. Biblioteca Vaticand.
6rr. Maeslrul Sfintului Ior.tt, Icoana Sfinniui .Frantisc, 89. Artist anonim , Cele tei Marii la Mormi,nt, Biscrica
c5[re 1275-1280, detaliu, Orte, Catedrala. inilldrii, Mile3evo, intre 1230-1236.
65. Maestrul Sfintului Ioan, AlturuL SIbrtului Ioan,
detaliu. 90. Duccio di Buoninsegna, Jlfaestd, detaliu, (Jciderea
66. \rillard de Honnecourt, Livre de portreiture, quater- 191 Pruncilor.
nio IV, ciitre 1235. 190
91. N{iniaturist anonim, Sf intut Xlarcu Eranghelistu'I'
"'' ;;;;;- dTnlr-o Eoa'ngt'h;" de la s.firqilul secolului 11.3. Duccio di Buoninsegna, Madona Franciscan
hl
-XttI-t.", Paris, Bibliolcca Nauonala'. 1295-1300, Siena, Pinacoteca.
sz. il"..io-oiEuonins'egna, ,,mica Maestit"' c[tre 114. Miniaturist anonim, Inchinarea Magitor, pagini din
1300'
Berna. KunsLmuseum. lI.gryologul lui Vasile al ll-lea, citre 985f Roma,
e3.
""' ilii';'-;;;ffi]sii;;*ttolului
Ana cu Fggtqq'! copit' icoand'
al xIII-lea' Ministirea
Biblioteca Vaticand.
i;il;r;i;;'.Giiii
Athos.
115. Miniaturist anonim. lncJinarea Xla,gilor, paginl din
Pred,ica Naplerii lui Ioan din Darnasc, - secolul al
VatoPedi,
d#t;bni*, H.;"ro" Pantouo'.tor, sfirgilul secolului II i.u, Ierirsalim, Biblioteca pat"iiriiuir,i g."c.
'-
94.
116. Miniaturist anonirn, Fecioara cu Pruncul adoratd
alX ll l-lea, Leningrad, Ermita,i'
g S. il"ccio-al'Buoninse"gna,',,mi ca M ae st it","delaliu' dr- yry- cd.lugdr,- pggind din Cartea de rugii.ciuni
S6. A.ti.i;onim, Coio,ie'a d'e pe cruce, inceptrtul seco- a lui Herrr.y of Chichestcr, mijlocul secoluh_ri aI XItt-
lului al XIII-loa, Paris, Luvru lea, n4anchester, Johl Rylands Library, Ms. Lat.
SZ. D"c"io- di Brrot int.gna, Xlaestd, detaUu' Cobortrea 24, fol. 750.
d'e pe cruce. 117. Miniaturist anonim, Fec.ioara cu Pruncul adoratd, de
gs. i/'iifi..l'J. Ilottnecourl, Capellt' din corul .rnreJralei un cdlu.giir, pagin[ dit Historia, Anglorum a hi
""' ii"-p*iit, ."tt.iot, pagind- din Alburn, citre 1235' Mattlew Paris, ante_{259, Londra, British Museum,
;.'"3d';.;"F";it, niniioteia t'lalion-ali, Ms'. fr' teOe3' tl8.
Ms. Roval t4 C. VII, 6.
Artist dnonim, Leoaiid gi trei pui d,e leu, detaliu din
gS. Vitlara'de Honnccnurl, Capeid din corul,ca'tedralei
""' iii Ariis, inlerior' pa!4ina'ditt AJ!"ry, cdtre '1235' vitraliul domului din Lyon, rnijlocul secojului al
.., Filit, eibiiotei" Nalionald',Ms'Tr' 19093' XIII-1ea.
6rccio'hi nuonlnsegn a, Maesid', detaliu, Tentaliunea'
too. ".'"ai 119. Arlist anonirn, fcoana Fecioayei XIaria iubitoarea
din TemPIu.
' d,e Dum.nezeu si scene d,in oiaya Sfinlilor Zosim.u si
ror. buccio 6-i'' Buoninse gna, Maestd, detaliu' Hrist'os Saoatii, 1545, Moscova, Muzeul Kiemlinului.
120. Cimabue, Crucifitul clin Arezzo, cratre7270, Arezzo,
i.ntre inodla1i'
roz. ijuccio di''Bnoninsegna, Maestd', detaiiu din Inta' San Domenico.
121. Cimabue, Crucifir,u.l din Arez;o, detaliu, Sfinta Maria.
rea in lent'salitn
inoni*. Cain 9i '4Del, p-agind din Psal' {22. Cimabne, Crucifirul din Arezzo, detaliu, Sfintut
'""' ;i;;; "sf;ii"iii
roa. Uiniat""isC
t'"aoric, intre 1'252-1210, Paris' Ioan Ee,anghelistul.
Biblioteca Na!ionalh. 123. Cimabue, Maestd., cdfte 1,275-1280, Assisi, Basilica
lflnlat"riit adonim' Abraham ;i Rebecca,.pSgilqSt: San Ii'rancesco, Riserica inferioari.
- "'iroiiirro
ro+. 124. Cimabue, pinza de bolti cn ELonghelistul lIulcu
Sfintului Ludottic,' intre 1'252-12'10' qi ,,Ytalia", Assisi, Basilica San Frarrcesco, biserica
Paris, Biblibteca Nationald'
roS. buccio di Buoninsei'gia, Maestd, detaliu, Nunta din superioarti, t280-1282.
Caana. 125. Cirnabue, Crucifir, citle 1285-1290 (tnainte de
inundaliile din 1966), Fioren{a, Liselica Santa Croce
-""'
106. -'aorio,Despdrlirea d'inte Sfintul l9,sif
Artist anonim, .9i 126. Cimabue, J\[ctrea Crucificare, Assisi, Basilica Sarr
i;;;;;r;' aetatiu, Ccnstantiriopol, Karive
Gamii, t3L5-1320. Francesco, biserica superioari, transeptul sting,
1280-1282.
'""
107. Artist anonim, Luna iulie, relief de pe.portalul de
Notre Dame din Paris, intre 1210- 127. Giott,o, Viziunea carului de foc, detaliu, Basillca San
".tl"ir
1220. "uiea"ui"i Francesco din Assisi, biserica superioari, a treia
travee, registrul inferior, t 297-1300.
108. f)uccio di Buoninsegna, Maestit', detaliu di Lepd' 128. Gio[to, Funeraliile Sftntuhti F'rancisc, detalirr, Flo-
lui Petrtt.
d,area
renla, Santa Croce, Capele Bardi, cdtre l3l7.
1trurrcilor,. detal.iu, Kariye
-- -' Artist anonim, IJriderea intre
109.
Gamii, Constantinopol, 13 i5-1320' 129. Elev al lui Giotto, Inoierea, detaliu, Assisi, Basilica
San Francesco, biserica superioar5, a pat.ra trevee,
Maestrul Sfintului Ioan, Altantl $fbtt'ului loan'
--"'"niii"Eri"uz,
110. loan
peretele din stinga, registrul median, t2g7-IBA0.
Oetatiu din Nagterea Sfintului
Siena, PinacoLeca. 130. Cimabue, Crucifinul clin Arezzo, detaliu, Ilristos
111. Artist anonim, Flora, fuescra din Stabiae, sec' I e'n'' binecut,tnttnd.
Neapole Muzeul Nalional. 131. Cimabue qi elevii sdi, Inger, Assisi, I3asilica San
I'rancesco, biserica superioard, transept,,l"280-1282.
112. Arti;t anonim Sinagoga, Catedrala Strasbourg'
1225-1230. 132. Cimabue, ing"r, Assisi, Basilica San Francesco
biserica superioari, transept, 1280-1282.
156. Duccio, lladona cle la Crepole, Siena, I[uzeul Do-
Geneza, gagind din Biblia
-"-- Miniaturist umbro-roman,
133. 'XII-lea, Rctma, Biblioteca
mului cdtre 1280.
dt ii Pontror, sec' al 157. Maestru anonim, Fecioara cu pruncul, Castelfio-
Vaticand. rentino, S. Ippolito e Lorenzo, intre i280-1290.
faa.,trtisf^roman, Nagterea Eoei, Assisi, B"asilica San
'"'' ilil;.t;, riiericd inferioari,.peretele din dreapta'
158. Maestrq anonim, Fecioara cu Pruncul, Buonconvento,
Pieve di San Pietro, intre 1280-1290.
do.t" travee, registrul superior,.dupd 1291' I59. Cimabue, Maestd., Bologna, Biserica dei Servi, iritre
rss.
^""' "
;.rtisiloman,'Crei'rea lui Adam, Assisi, B.asilica San 1290-1295.
ir;il;.;;o, rit.ti.a superioarh, p-eretele^ dil dreapta'
160. Maestru anonim, Fecioara cu Pruncul, Torino,Galeria
-Ficatul superiot', dupd 1291'
nrima travee. registrrrl Sabauda, coleeIia Cualirro, cdlre 1290.
-.--' "A;i;;; .".""ti,
{g6. oiigi"oi, detaliu, Assisi' la'
;ili;; San Francesco, biserita superioarS, peretele din l6l. Macstru anonim, Fecioara cu Pruncu.l, Mosciano,
A;;;;4". a doua travee, regislruI superior, dupa 1291' Pieve di Sant'Andr.ea. citre 1295.
s7. i,i;;";; a i- Fiiipprc.i o,'"v ot t i, t' i.i a rc r i, . Sa n Gimi-
I'"' i
162. Maeslru
^.anonim, . cu Pruncul, Florenla
Fecioara
biserica San Remigio, cltre 1295.
iiiriiiii,"ptlaizo' ilel Podestd, Salonrrl cie audienIe' 163. Maestru din atelierul Maestruh.ri Magdalenei, Fecioara
cltre 1291.-di cu Pruncu,I, fragment Poppi, biseiica San lredele,
nilippu."io, -I.zgonirea drn 'Raj' Assisi'
'""' ilemmo
rSs.
il;;iii;; san Friices"o,' bis6rica superioari'. peretele cdtre 1295.
aii'lit*pt", i treia travee, registml superior' cdtre 164. Maestru anonim, Biciuirea lui Hristos, New York,
1297. coleclia Frick, cdtre 1290 (dupI restaurare).
gg. M-emmo di l'ilippuccio, Altar-ul de l.a.Arislano-' deta'liu'
f'""'sft;;;;
165. Maestru sienez anonim, Biciuiria lui Hristos,.Berlin,
loiir "nro"gielistut, orist'ano, Episcopia' Keiser Friedrich Museum, a doua jumltate a seco-
lului al XIIl-lea.
c[tre 1300.
di'Fihppuccio , Altarul de la Oristano' detaliu' 166. Maestru anonim din Umbria, Crucifir cu reprezen-
""' ilemmo
rao.
ii"i"" 2i""" i! )' orislano, Episcopia, cdlre J300' tarea flageldrii lui Hristos, Perugia, Galeria -Na{io-
141. fri;;;; ai""'ri'tlppu"ci o, Izg'oniiea..din Rai, .detaiiu' nal5. intre 1290-1300.
i;i: '";;;ii. ro-un'$i
- --' lii;;;ft Mcmmoli Filippuccio, .Purtareu 167. Duccio, Maestd, detaliu, Biciuirea lui Hristos.
Assisi, Ba'ilica San Fratrcescu, hiserica supe-
-p;;;i;te 168. Maestrul anonim, Crucifir, Grosseto, biserica San
;l;;il, ain sringa, a treia travee' regisirul Francesco.
median, 1297-1300. 169. [Iaestru anonim, Crucifirul de la Carmine, FIo-
143. ivi;;;; di nilippuccio, Purt'area crucii' detaliu' renta, Galeria Academiei, spre 1290-1295.
i;;: iii;;;; oi nlippuc"io, Purtarea-crrrc.ii' detaiiu' 770 Crucifirul d,e Ia Grosselo, detaliu.
iil:c;tl;;!;:!'",i,r+yt;t,,'i#tffiHlif"*i'J,j#: 771. Crucifitul de la Carmine, detaliu.
cesco, biserica suPerioar[' 172. Maestru anonim, Crucifir, Florenla, Palazzo Vecchio,
t46. xi;;*; ai pitippti'..io, Altarul de Ia oristqno' eletaliu Coleclia Loeser, intre 1290-1300.
Sftntul Franeisc. 173. Maestru anonim, Crucifix, Bracciano, Castel Orsini
.-" i,i;;;;;
147. ai'Fiipp"ccio, o rnrt'rtirlt' Assisi' Basilica
'S;;-F;"n."t.o,'biserica spre 1290.
a patra travee'
superioarl, 174. Duccio, Rdstignirea, detaliu din Xlaestd,.
inlre {297-1300. 175. Maestru anonim din pcoala lui Guido da
ras. i,ie"tm; di Filippr,ccio, o sfintd, detaliu rlin Al'tarul Diptictrl Preafericitului Gallerani, detaliu,
Siena,
de Ia Oristano. Siena,
fAg. ffiemmo ,ii Filipprr."io, Ritstignirea, .-{'ssisi' Basilica Pinacoteca.
San !'rancesco, a [reia travee, peretele diri stinga' 176. Maestru anonim din qcoala lui Guido da Siena,
reeisl rul median, intre { 297-1300'
-Fltipi,tr""io' Rdstignirea, New Haven (Connecticut), colec{ia
{50. M;;;; ai Rastignirea, detali't' J. J. Jarves.
i;i:
--" i'i;;;; di nitilipucclo, Fect6ara cu Prttncut' san 177. Duccio di Buoninsegna, Vitraliul catedralei din
Cimiu;.no. ei.oiic" San lacopo, drrpd. 130n' Siena, 1287-1288.
152. Memfrro di Filippuecio, Rdstignireo.' delaltu' di
i;5: i\i;;;; a'i Fitli,i,.,ccio', Atrarit rte tu oristctno' detaliu' 178. Duccio Buoninsegna, Vitraliul cated,ralei d,in
Sfinta Doroteea (?\' Eieza, detali:u, .tncoronarea Fecioarei.
) I n 1t le ;S fi n uI tt i -\ icolue' 179. Duccio di Buoninsegna, Madona Rucellai, detaliu.
-- "' i{e-i'o.- Ji" Eiiipir,i."i o,
rsa. i tt i t

a;talil; San Gimignano, - Collegiata'- {3o5' 180. Duccio di Buoninsegna, Vitraliul Catedralei sieneze,
-""
155. il4;;; al' nir1pp.ic"io,'Scend Troticd, detaliu' San detaliu.
6ilL;;nq F"tii'o del Popolo, drrpb 1300'
181. Duccio di Buoninsegna, Vitraliul eo.tedralei din INIDICEI
Siena, detaliu.
182. Duccio di Buoninsegila, Un inger, detaliu din X[aestd
(?), odinioari lr Florenla, Colec!ia Locser.
183, Maestrul de la Badia ad Isola, Feciaara cu Pruncul
nr.593, Siena, Pinacoteca, inceputul secoiuiui
al XIV-lea.
184. Maestrul de ia Badia ad Isola, Maestd. Badia ad
Ilolq, biserica Parohiald, inceputul secolului
al XIV-lea.
185. Xfaestrul de la Badia ad lsola, Fecioara cu Pruncul,
Qtrec!!, Muzeul arhiepiscopal, inceputul secolului
al XIV-lea.
186. Maestrul de la Badia ad Isola, Maestd, odinioar[ in
qglgclia Argentieri, Spoleto, tnceputul secolului al
XIV-1ea.
187, Nlaestrul de la Badia ad Isola, Fecioara cu Pruncul
nr.583, Siena, Pinacoteca, lnceputul secolului al
XIV-lea. Aitnon of Fauershaut, 77 \ubert, A., 97, 98, 100,
ALBERTI, LEON BAT- 165
TISTA, 5' \zZo, 169
Anagni, Catedrala, fresce,
28, 168
.lnnibaldi, familia, 117 Baccheschi, Edi, 133, 134,
Argan, Giulio Carlo, 160 135, 136, r37, 140, 1.69
.\ssisi, Basilica San Fran- Bacci, P., 142, 146, 169
cesco, 97- 128 Bald.inucci, I;illiPqo, 18,
Biserica in{erioari, fresce, r46
97, 123 Battisti, Eugenio, ll8, 120,
Biserica superioarS, fres- 130, 138, 146, 16r, 162,
ce, 84, 86-87, 92, 167
94 -95, 97 - 128, 129 - Beckrvith, J., 149
133, l4{\, 156, t69, Berenson, Bernard, 149,
24, 26-1 29, 3t,
1 1 1 i50, 151, r52, 155, 163,
134-136, t38, l4l - 169
745, 147, 149, 150, 152 Bevnard di,n Clairuaux, 74,
vitralii, 121, 158 79
Biselica, Sanla flalia llerlin, Keiser Friedrich
degii Angeli, icoatta I useum, Iil<lcg cu ,, in-
Sfintului Francisc, 162 chinarea Magilor", 159
Assunto, I{osario, 155, 160, ]]ERLINGHERI, }IER-
165 LINGHERO, 16, 22, 23
ASTR.\PAS, ITIHAIL, 50 }IERLINGHERI, BONA.
.\thos, ministirea I'riron VENTURA, 16, 23
rniniaturi, 55 Ilettini, Sergio, 150, 156
min[stirea Protaton, Billi, Antonio,97, I15, l2O,
fresce, 86 162, 163, 166
mind,stirea VatoPedi, icoa- Boccaccio, Giouanni, 15
rri. cu Sfinta Ann si Boeriu, Eta, 61, ll7
Fecioara coPil, 93 Boiana, fresce, 6,3

197 Cilrele crrr-ive reprezintl ilustralid


Bologla, 5coali de nrilia- CAVALLI.\I, PIETRO, t49, t51, 152, 155, 157, 106, 109, 111, 118,
turigti, 6 1 fresce la San Paolo fuori 158, 163, 166 132, 135, 138, t4t,
B,,logna, Fcrdirrarrdo, [U7- le rnura, Roma, 109 Colottna, familia, 114 148, 154, 159, 163, 7,
1lt, 116, 120, t29, 130, fresce la Santa Cecilia, COPPO DI X{ARCOVAL- 29-37, 35, 39, 40
131, 132, 134, 135, 136, Roma, 111 DO, Cruci{ix pictat, San I{adona Franciscanilor,
137, 139, 140, 148, 159, mozaicuri la Salta Gimignano, 15I, 44 9_,45,
_56, 57, 64. 65,
161, 162, 164, 166 I{aria in Traslevere, Clucifix pictat, Pistoia, 72-8t, 124, 127, 773
Ronauentura, Sfintut, 49, Roma, 11 1, 115, 130 36, 151, t61, 45, 46 ,,i\{ica }IaestA." din Berr.ra,
79 Cecchi, Emilio, 157, 163 Maesti, Orvieto, biserica 9, 45, 56, 57, 64, 72,
Bondie Dietaiwti, l'l Cecchini, G., 150 dei Selvi..l2.34-35, 94, 95, 32
Bonicatli, Maurizio, 164 Cesav rle Heisterbach, 78, 48, 51 Maest), 10, 40, 52, 53,
I]ONNANNO PISANO, 79 Maesti, Siena, biserica 58, 63, 65, 66_58,
Portile de brolz cle la Channel School, 62 dei Serri,32,34,35, 1t, 73, 155, 158. 55,
Nlorrreale, 3 1 Chartres, catedrala, portal, 148, 151, 152 59,62,76,77,81,
Boskovitz, M., 163 sculpturi, 74 CORSO DI BUONO, fres- 83, 85, 87, 90, 97,
Braciano, Castello Orsini, vitralii, 64, 159 cele de la N{ontelupo, 700, 702, 705, 708,
crucilix pictat, 139, 173 CIMABUE (CENNI DI 107
- 108 767, 774
Br:rndi, Cesare, 99, 10 1, PEPPO, zis) 19, 22, 28, Costna di Pielro Mellini, Fecioara cu Pruncul, pe-
102, 1.03, 105, 114, 129, 32, 36, 46, 56, 84-89, 113 rugia, Galeria, 37, l4l,
130, 131, 132, 133, t35, 90-96, 107, 125, t33 Cuppini, L., 146, 147, 148 L44, 49
1:i6, 138, t46, 147, 149, Maesti de la Luvru, 28, Polipticul nr. 28, Siena,
151,152,153,154, r55, 29, 31, 33, 89, 95, 140, Pinacoteca, 124
156, 151, 158, 160, 162, 71 D'Ancona, Paolo, 137, 153, Vitraliile Domului din
163, 165, 166, 168 Maesld de la Santa Tri- 158, 163 64, 107, 142-
Sierra,
BRUNELESCHI, FII-I- rita, 29, 88, 95, 111, DA \TINCI, LEONARDO, t43, 159, 177, 178,
PPO, 57 t48, 162, 9, 33, 34 84 780-787
Bruxelles, col. Stoclet, icoa- Nlaesti de la biserica dei Dante Alighieri, 15, 1,7, 18,
ni cu ,,Coborirea ele pe Servi, Bologna, 33, 89, 19, 20, 61, 11,6
ctuce", 47 95, 135, 137, 159 De Bruyne, Edgar, 155 Eco, Umberto, 146
Bucci, \'Iario, 63 l\[aesti de la Assisi, hi- Demus, Otto, 149, 15 1, Edinburgh, biblioteca, ma-
llunim, I'I., 154, 157 serica inferioarS, 33, 156, 160 nuscrisul iui Rasid-ad-
Busuiocea,nu, Alexandru, 86, 93, 94-t21, 161, De Nicola, G., 142, 163 Din, 154
161 t64,123 DEODATO ORLANDI, Evanghelia arabd. a copi-
Bnsniocearm, Oana, 2l Crucifixul de la Santa Crucifixul de Villa Gu! ldriei, 73
Clroce, 84, 87, 93, 138, nigi, Lucca, 16 i Evanghelia ld Matei, 72,
151, 161, 14, 725 De ,Santis, Giuseppe, 16, 16C
Car.nblirlge,Trility Colle- Cruci{ixul de 1a Arezzo, 146 Evanghelia lui Nicodim, 42
ge, rliniaturi, 5.1, 0 1 7 85,87-88, 107, 138, Dionis Psewdo-Areopagitul, Evanghelia lui Pseudo-Ma-
Can'rpini, A., 146 . 161, 120-122 50, 70 tei,73
Careggi, biserica, icoanir, Flescele din biserica su- DIOTISALVI DI SPEME, Evans, E. P., 160
162 pelioali, de la Assisi, 158 Evdokimov, Paul, 155, 158
Carli, Errzo, I()7, l2J, I'J, 8-{, So, 87, 94. l0r) - Donati, P., 163, L69 ENRICO DI TEDICE, i6,
134,135, t3t,138,140, 1 13, 159, 124, 126, Dresda, Galeria, icoana nr. 28, 148
142, 146, 147, 148, 149, 731,732 23, 115 Eugeni,hds, Marcu si foan,
152, 1.r3, 155, 159, 163, X{ozaicul absidal din Do- DUCCIO DI BUONIN. 51
168, 169 mul din Pisa, 89, 162 SEGNA, decola!:ie de EUTIHIE, 50, .56
Castel{iorentirro, Muzeul Cisanello, biserica San tsia- c5.r{i de p1at5., 9, 61, 158
diocezei, Fecioala cu ggio, Fecioara cu Prun- Madona de la Crevole,
Pruncul,136,157 9, 31, 32, 33, 37, 106, !'aqon, Nina, 17
Castelseprio, Ser.nta \Iaria, cu], 147 1 18, 134, 136, 137, Felicetti-Liebenfels, W.,
{resce, 28 Cler.rzent al IV-lea, 102, 141, 37, 43, 756 149
Cavalcerselle, B. - fr6u's, 104 llIadonna Rncellai, 9, 25, Fra Elia, 97
J. 4., 97, 113, 146, 164, Coletti, higi, 107, 129, 27, 28, 29, 31, 32, 34, FRA JACOPO, 35, 72
88, 89, 93, 94, 95, 98, Francisc din Assisi,, 17, 97
166 130, 131; 132; 137, 148,
"? '|ee
Ferentiilo, fresce, 122, 168 Crucilixul de la San llo-
Florenfa, Beptisteriul San Inocenlitt al IY lea, 97, i\{AESTRO DELI.A 1\{A.
menico, Bologna, 85, 6 103, 104, 1 14 DDALENA, 132, 13,1,
Giovanni, rnozaicuri, 35, Crucilixul de la Pisa,
72, 1.48, 162
Istanbrrl, biserica mindsti- 135, 137- 138
Muzeul San lVlatteo, .5 rii Chora (Iiariye Ganrii), MAESTRU ANONIM CA_
Galeria Academiei, cru- ( ruciIixul pierdut dit
cifix pictat, 23
r-nozaicuri, flesce, 33, 50, ROLINGIAN, Booh of
1236, 24 66, 67, 68, r59,706,109, Ke1ls, r'niniaturi, 64
Carmine, crucifix pictat, George din Antiohia, 75 fresce, -50, 159 MAESTRI-I ANONIM FLO-
l.ts- t.i9, 769, 17 t GERA, 31 RENTIN, Flagelarea
Sarrta ('roce. Capela Vt'- Gnudi, Cesare, 103-
luti, fresce,
104, Frick, 133- 134, 764
162 100. 107, l.j t, tJ2, 165.
JACOPO I)El. CASEN- N,IAESTRU ANONIM FLO_
Sarr Remigio, Fecioara t66, 169 TINO, 132 RENTIN, Madona
cu pluncul, 134, l92 ex-
Golfeto, A., 16:l da Todi, 19 Paoletti, 134
('ol. Currrilri Brrorracossi, GONqTAL\rES NUNo, Po- Jacopone
Fecioara cu pruncul, 162 lipticul sfintului \''incen- Jaques, Rend, i48 NIAESTRT] ANONIM FLO_
Palazzo \ecclrio, ('rrrci- Justinian, iml>arattil, 54 RE\TI\, Madona clirr
!iu, Lisabona, 74 Mosciano,26, 1,34,761
fixul [.oeser', 1.18, 139- (irabar, Andrd, 1,55, 159
NIAESTRU ANONIX{ FLO-
t40,772 Graham, J C., 168 Iiaftal, G., "l-53 RENTIN, Tripticul Ha-
Formaggio, Dino, 165 Gregori,e cel Mare,49
F-red,erich al II-lea, 14, 15 I{ITZINGER, E., 160 miltorr, 162- 163
Gregori.e al IX-lea, 103, 111
MAESTRI.I ANONIXT FLO.
Iirev, l)agobeft, 1.57 Gregorle din Nyssa, 59 I(leinsmidt, P. B., 98, 121,
IiENTIN, fcoanele Lon-
Grossetto, Cateclrala, -|u- lsl, 165, t67
ghi-Iiress, 162- 163
clecata cle Apoi, 37, 153, MAESTRU ANONI},I FI,O.
GAD])O GADD], I68 50 RENTIN, Maclona c1e la
Galaction, Gala, 160 Sarr Frarrcesco, ('rrrci[ix Lati,n'i, Byntzetto, lf Buorrcovento, 136- 137
Garrison, Jr. E. B., 98, pictat, 140- 111, 768, Lastra a Signa,
136, 137, 138, 139, 140,
lriserica, MAESTRI] ANONIN{ PA.
770 Fecioara cu Pruncul, 137 RIZIAN, Psaltirea Sfin-
146, t47, 1{8, 149, 15:1, Griineisen, W., 157
155, 161, t62, t65 Guido Gwi.nicelli, 17, 18
Lazarev, Viktor, 146, 148, tului Ludovic, 66, 68,
GHIBEITTI, I-O}IENZO, GUIIX) ])A ST]:]NA, 16, 149, 1,50, 151, 153, 154, 154,159,703,704
19, 48, 52, i66 155, 1.t0, 1-17, 1.19, 160, N{A]'STITU ANONITT PI.
25, 27 , 32, 3.r, 36, ,{0, SANO-SlCILIAN, Ode-
Gioseffi, Decio, ll4- l16, 163
56, 92, 147 gitria, Moscova, 30, 33,
156, t66 Xlesth, lriserica clei Servi, Lenirrgrad, Ermitaj, icoanZl
GIOVANETTI, MATTEO, cu Christos Pantocrator, 34, 149, r5t, 22
Siena, 150
NIAESTRI] ANONII,I SI-
1l l\laesth, l,iserica rlei Sclvr, 94
Gioaanni di. Muro, 105, 115
ENEZ, Madona Monta-
Orvieto, 149 Londra, Rritish l\f useurn, ione, 1.53
GIOYANNI ])I PIETITO, Maesti, clirr 1221,36, Biblia lui \\rilliam oI I'TAESTITI] ANONIX,T SI,
il 147, 152, 4E Dxvort, '10
CILIAN, ICIOANA ex-
GIOTTO DI BONDONE Guidol, Josd, 158 miniaturi, Clocl. Add. IIs. Iiahn, 30, 31, 32, 33.
Assisi, biselica superioa- Guicloni, E., i63 28681,78 149- 150, 21, 34, 42
rir, {resce, 104-106, 115, Gtti,raut de Colauson, J8 Longiri, Roberto, 98, 105, Icoana ex-Duveen, 30,
120, t22- 127, 13 l, t06,107,108,110,124, 34, 149- i50, 28
r37, 145 125, 129, r30, 131, 132, M:\ESTRI,-L DE LA BA-
Rorna, San (iit'ranni irr Haendocke, D., 158 13:1, 135, 136, 138, 139, I)IA AD ISOLA, 1.J6,
Laterano, frescS, 105. Htnric nl lll-l,a al Attgli' i. 140, 146, 147, 15r, 1,53, 141, 144-145, 783-787
122
62 155, 158, 159, 160, 16i. MAESTRUI, LUI ISAAC"
Padova, Capela Scrove- 1(t2, 163, 165, 166, 169 106, 114, 115.
gni, {resce, 10, i1, 7-l Hcnry of Chichester, 76 169
al III-lea,
Honori,tr,s LORENZETTI, AN{BRO- I,IAE STRI]L SF iNTT]I,TII
GIUi\TA CAPITINI (GI- 113
FRANCISC,
{.rNTA PISANO), 23,25, Hueck, I., 158, 168 GIO;i PIETRO, 25 152
Lrrciglralro, Mrrzerr, ('rur i- }(AESTRUL SFiNTI-LL'I
t7, 35, 85, 92, 146, 148, IOAN, Altarul Sf irrr ului
t61 ficarea,152
Crucifixul de la Ierusalim, Ilibliotcca Ioan, 4l-47, 57, 62,
Santa Pa- Lrrsini, Y., 142, 158, 161 64, 65, 66, 91, 128, 15s,
Maria degli Angeli, 85, t riarltrrlrri qrer . rrtirriat rrri. Lvorr, caterlrala, vitralii, 61, 65, 67, 69, 73, 75,
4. 73 115 201 76, 718 110
Icoana Sfintului Fran- {resce, Assisi, biserica su-
cisc, 41, 153, 64, 68 perioari, 124- 128, Oertel, R., 102, 163, 165 Iliniaturi, Exultet III,
[{AESTRULJ)ELA SFiN. rJl- I33, ti8, 141- Of{ner, R., 146, 151, 153 t46
T[L \4ARTl\ t7,24- 744, .747-149, 152
atiui, Pietvo, Il7, ll9 Xfadona nr. 21, 147

30, 31, 34, 40, 56, 58, Ovsini,, Gentile, ll7 Madona nr. 35, 147
Altarul de la Oristano, PISANO, GIOVANhfI,
93, 95, 146- 118 124, 125, 163, 139- Orsini, Matteo, 101 73,
Fecioara cu lrruncul, 24, 740,746 Orsini, Ri,naldo, 101 r57, 159
)D, 27. 29, 31. 34, 95, Miniaturi, 125, 726 Ostrogorsky, G., 156 PISANO NICOLA, 73, 77,
8, 12, 16. 32 Meiss, Xlillard, 133, L54,
Oxford, Christ Church Li- 159
Sfinta Ana cu Fecioara 162, 163 blary, Maestru anonim Pouzyna, I. V., 158
copil, 24, 25, 26, 27, Messina, San Gregorio, mo- din ;coaia lui Duccio, Previtali, Giovanni, 124,
34,147,148, t50,26 zatcuri, 30, 27 tabernacol, 79, 80 125, 138, 161, 163, 168
1\IAESTRUL SFiNTULUI Princeton, muzeul, llaestru
NIICHELANGELO BUO- din Fcoala lui Guido,
PETRU, Altarul S{in- NAROTTI, 19, 90
tului Petru, 1.8, 25, 28, Milanesi, G., 146, 155, 163 Paeseler, \\r, 167 Bunavestire, 39
38-40, 47, 56, 59, 9r, MileSevo, biserica indl fdrii, Palermo, Muzeu1 National, Protoevanghelia lui Jacob,
r28, 132, 149, 152-153, fresce, 89
Fecioara cu Pruncul, 147 42, 73
52,53,56,57 Millar, E.,75, 160 Crucifix, 31 PUCELLE, JEAN, 71
MAI]STRLIL DE LA SAN Miilet, Gabriel, 155 Fleousa, 3 1, 150
TORPE, 149 Misciatelli, P., 161 Santa Maria dell'Amira-
Enile, 153, 154, 159, glio, rnozaicuri, 75 Radojcic, S., 156
1\{A1e, Mistrd, Aghios Demetrios, Radu, Vasile,
160 fresce, 28, Panofsky, Erwin, 154, 159, 160
75
Manchester, John, Rynalds 160 Ragghianti, C. L., 118, 148,
Monferini, Augusta, 116- Panzano, biserica, altar t52. 157, 167
Library, miniaturi, 176 i 18, 120- 1,61, 1,67
pictat, Rajna, P., 168 169
Xfandel, G, 39
160 Monreale, Dom, mozaicuri, RANIERI DI UGOLINO,
},IANFRED]NO DA PI- Paris, Biblioteca Nafional5,,
33, 34, 38, t5l, 23 Ms. gr.74, 43 t46- 147
STOIA, Frescele de la poarta de bronz, 31
Evanghelia nr. 54, 57 Rdau, Louis, 153, 1.t4, 160
Academia Ligustica, Ge- Montecassino, 77
no-ra, 107, 108, 166 Moscova, Nluzeul I{remli- Luvru, fildeg cu ,,Cobo- Riccobald,o Fevvavese, 168
rirea de pe cruce", 96 Rice, D. T., 150, 155
I, Comnenul, 155
Mattztil, nului, Icoana cu Fecioa- Richter, M, 164
Marchini, G., i58, 165 ra l\laria Bogoliubskaia, $coala de miniaturi", Psal-
lVlarcucci, Luisa, 138, 152, tirea Sfintului f-uclo-zic, Rickert, M , 160
75, 179
66, 68, 103, 104 Itipoli, San Jacopo. ('r'uci-
153, 163 Miinchen, Biblioteca de
PARIS, MATTHEW, Hi- lix pictat, 162
Martin al IV-lea, 11.7 Stat, miniaturi, 71
storia AnglorutrL, 75, 76, Roma, Ribiioteca \ratica-
MASSACCIO, 19, 22 Muratoff, P., 148, 153, 155
nului, llibliile gigantice,
Mas.eron, A., Mai her, Jr. 717
Murray, P., 167, 168 122, 168, 733
F. J., 98, r50, 145, t67 Parma, Baptisteriu, frcsce,
42 Menologul lui Vasile al
Matthiae, G., 130, 131, 166
MELIORE, 147 Nerezi, fresce, 155 Perkins, A., 163 Il-lea,59,72,73,153,
X{E}II{I, LIPPO, Madonna Niceea, 54, 156 Petvarca, Francesco, 15, 16, 54, 114
18, 19 Rotulul lui Giosua, 159
della Misericordia, Orvie- Niccolb al III-lea Oysini, Philippot, Paul, 154 Roma, Catacombele Pris-
to, Dom, 79, 124 98, 101, 103, 113, 111, Pisa, Dom, mozaic absidal, cillei, picturi murale, 73
]\,IE],INIO DI FILIPPUC- tl6, 11.7, ll8, 120, I2I, 89, t62 Santa Maria in Traste-
clo, 124- t28, lJ I - 165
Sari Frediairo, crucifix, vere, Madonna della Cle-
13i, 168- 169 N'iccol6 al IV-lea (Giro- pictat,23 rr'enza, 92
fresce, Palazzo del Po- latno d'Ascolil, 98, 10 1, n{uzeul National San NIa- Santa Prassede, nloza-
rlesta, San Gimignano, 102, 105, tt3, t2t
127, 737
tteo, Cristos binecuvin- icuri, 92
Iresce, Palazzo - del Po-
Nicholson, R., 98, 10 1, 102, rind, 147 .. Spn Ciiovanni in tatera-
165 Crucifix pi.ctat nr.
:

15, / no, Sancta.Sancteruffr,


pr.rlo, San Gimignano, 23 mozatc, ll2-113, 163
126, t27, 755 Novgorod, porfile de bronz,
fresce, Collegiata, 39 Crucifix pictat rrr. 20, San Giovanni in Porta
San
Gimignano, 127, 128, ;coala de picturi, 148 23, 27, 146 Latina, fresce, 122, 162
lcoana Sfinlei Ecateri- San Paolo fuori le rnura,
154 Nyholm, E, 162
?03 na din Alexandria, Biblia cle la, 60
Icoana S{intului Flar fresce, Assisi, biserica su-
cisc, 4 l, 153, 64, 68 perioard, 124- 128,
Oertel, R., 102, 163, 165 Miniaturi, Exultet III,
[{-{ESTRUL DE LA SFIN. lit-r3J, lis, 141- Offner, R., 146, 151, 153 146
TI L I \RTl\ t7. 24- 144, 147-149, 752
OIiai, Pietvo, lI7, l19 Iladona nr. 21, l4l
30, :i1, 34, 40, 56, 58, Altarul de la Oristano, Ovsini., Gentile, ll7 nfadorra nr. 35, 147
93, 95, 146*148 121, 125, t63, 739_ Ovsini, Matteo, 101 PISANO, GIO\TANNI, 7J,
Fecioara cu Pruncul, 24, 140, 146 Orsini, Rinaldo, 101 157, 159
26, 27, 29, 31,, 34,95, Miniaturi, 1,25, 126
Ostrogorsky, G., 156 PISANO NICOLA, 7:], 77,
8,12,76, i2 Meiss, I,{illard, 133, 1.5,1,
Ox{ord, Christ Church I.i- 159
Siinta Ala cu Fecioara t62, 1.63
brary, Maestru anonim Pouzyna, I V, 158
r:opll, 24, 25, 26, 27, Messina, San Gregorio, mo- din gcoala, 1ui Duccio, Previtali, Giovanni, 124,
34, t47, 148, 150, 26 zaictri, 30, 27 tabernacol, 79, 80 125, t38, 161, 163, 168
NIADSTIIUL SFiNTULUI ]\TTCHI'LANGELO BUO. Princeton, rnuzeul, Xrlaestru
PETRU, Altarut S{in- NAROTTI, 19, 90 din qcoala lui Guido,
tnlrri Petru, 18, 25, 28, llilanesi, G., 146, 155, 163 Paeseler, \\r, rc7 Bunavestire, 39
Palelmo, Muzeul Nalional, Protoevanghelia lui
38
-40, 47, 56, 59, 91,
128, 132, 149, 152-153,
Mile5e zo, l,iserica irrllfarii. Fecioara cu Pruncul, 147 42, 73
Jacob,
Iresce, 89
52,53,56,57 Millar, E.,75, 16() Cruci{ix, 31 PUCELLE, JEAN, 71
MAESTRUL DE LA SAN Mil1et; cabriel, 155 Fleousa, 3 1, 150
TORPE, 149 Misciatelli, P., 16 I Santa Maria dell'Aurira-
I\{6.1e, Emile, 153, 154, 159, Mistri, Aghios Demetrios, glio, rnozaicuri, 75 Radojcic, S., 156
160 fresce, 28, 75 Panofsky, Errvin, 154, 159, Radu, Vasile, 160
llfanchester, John, Rynalds Mon{erini, Augusta, 116- 160 Ragghianti, C. L., 118, 148,
Library, miniaturi, 776 IlE, 120-16t, 167
Panzano, biserica, altar 152, 157, t67
I\{andei, G., 160 Mortreale, Dom, mozaicuri,
'{
pictat, 39 Rajna, P., 168 169
MANFIT.EDINO DA PI. 33, 34, 38, 151, 23 Paris, Biblioteca Naf ionaiS, RANIERI DI UGOLINO,
STOIA, Frescele de la poarta de bronz, 31 Ms. gr.74, 43 146
- 147
Academia Ligustica, Ge- Montecassino, 77 Evanghelia nr. 54, 57 lldau, Louis, 153, 1.t4, 160
t)ola, 107, 108, 166 NIoscova, Muzeul I{remli- Luvru, fildeg cu ,,Cobo- Riccobaldo Feryayese, i68
Mantril I, Comncnwl, 155 nului, Icoana cu Fecioa- rirea de pe cruce", 96 Rice, D. T., 150, 155
Marchini, G., 158, 165 ra Maria Rogoliubshaia, $coala de miniatur.l, Psal- Richter, M., 164
lVlarcucci, Luisa, 138, i52, 75, 119
tirea Sfintului I.uclovic, Rickerf, M., 160
15i, 163 Miinchen, Biblioteca cie
66, 68, t03, 104 Itipoli, San Jacopo. Crrci-
Xl[artin al lV-lea, ll7 Stat, miniatuli, 71
PARIS, NTATTHEW, Hi. fix pictat, 162
MASSACCIO, 19, 22 Muratoff, P., 148, 153, 155
storia Anglonnt, 75, 76, Ror.na, Riblioteca \ra.tica-
A., Mather,
l\'Iasseron, ]\{urrav, P., 167, 168 717 nului, Biblijle gigantice,
Jr. Parma, Baptisteriu, {resce, 122, 168, 733
F. J., 98, 150, r15, t67
Matthiae, G., 130, 13 1, 166
42 Menologul lui Vasile al
MELIORE, 147 Nerezi, fresce, 155 Perkins, A., 163 IIlea, .)9, 72, 7 3, 153,
I{EII]II, LIPPO, Madonna Niceea, 54, 156 Petravca, Francesco, 15, 16, 54,1/4
della Misericordia, Orvie- Niccold al III-lea Oysini, 18, 19 Rotulul lui Giosua, 159
to, Dom, 79, 124 98, 101, 103, 113, 114, Philippot, Paul, 154 Roma, Catacombele Pris-
ME]IN{O DI FILIPPUC. tt6, t17, ll8,120,12r, Pisa, f)om, mozaic absidal, cillei, picturi murale, 73
ct0, 124-t28, l3l- i65 89, 162 Santa Maria in Traste-
133, 168- i69 Sari Frediano, crucifix, vere, Madonna clella C1e-
Ni,ccol6 al IVJea (Giro- picrat, 2J rnenza, 92
fresce, Palazzo del Po- lamo d'Ascoli ) , 98, 10I,
rlesta, San Gimignano, Muzeul Nalional San \Ia- Santa Prassede, ntoza-
102, 105, t13, t2l tteo, Cristos binecuvin- icuri, 92
121, 137
fresce, Palaz.zo del Po-
Nicholson, R., 98, 10 1, 102, t ind, 147 : . San Giovanli in tatera-
polo, San Gimigna,no, 165 Crucifix pictat nr. 15, ' no, Sancta Sanctgrum,
126, 127, 155 Novgorod, porfile de bronz, 23 lnc:zaic, 112-113, 163
{r'esce, Collegiata, San 39 Crucifix pictat nr. 20, San Giovanni in Porta
Gimignano, 127, 128, scoala de picturi, 14E 23, 27, t46 Latina, {resce, 122, 162
154 Nyholm, 8., 162 202 ! ?03
lcoana Sfintei Ecateri-
na clin Alexanclria,
San Paolo fuori le rnura,
Biblia de la, 60

,,
?
,i
Roma, nozaic, 113, 115, Poiipticui de la Pcrugia,
Santa l{aria in Aracoeli, I)ipticuI,,Pr:ea{ericitului 121
137
100 Gallerani", 34, 153 Santa llaria Nlaggiore,
(lapitoliu, 101, 102, 103 l\ladonrra dei flarrlellini, Roma, mozaic, 106, \.ILL.A.RD DE HO\\E-
Rossano, Crucifix Pictat, 25, t4t, l5Z, 25 113, 115, 121, 159 couRT, 1). bb, 06 72.
23 Parliottonr. 8, 37 San Francesco, biselica oR oo
RUSUTI, FILIPPO, tno- Paliotto nr. 13, 37 superioari., Assisi, fres-
Sa:r Niccold, Crtrci[ix I'ic- Viterbo,117
zaic la Sattta Maria l\[a- ce,106,109-110, Il2,
ggiore, Roma, 109, lll, tat, 140 114, t2t, t23 Vitzhum, F., l0l, 148, 165
ttz, 166 SIX,IONtr I,{ARTINI, T9, Toscano, Bruno, 163 Volbach, F., 148
Iresce alribuile Ia .\ssisi, 71, r24, 152, 160
biserica superi oar'a, 109 Sinai, rnini,stirea SIirta \ron Schlosser-Magnino,
ttr, l12 Ecaterina, icoane, 150, Lrnderrvood, P., 159 Julius, 155
1.56 \rolpe, Carlo, 102, 1 18
- 120,
Sinibaldi-Ihunetti, 136, 138, i t29, l.\t, li2, 13.1, ti5,
Sailt l)enis, Catedrala, 70 139, 148, 153, 161, 162 \ralencia, Catedrala, IcoanS 136,139,140,144,158,
Salisbury, scoela de minia- Sirdn, O, 139, 147, t49, 1.65 { siciliand, 150 162, t6s, 165, 167, 169,
turi;ti, 76 Sopocani, S-finta ti-eime, { \ran n{arle, Raymond, 98,
fresce, 55, 58, 78-80 170
Salerno, G. B., 163 149, I5:,153,155,165,
SALERNO DI COPPO, Souchal, G., 158 $
168
Crucifix pictat, Pistoia, Soulier, G., 134, 135, 137, 1
i Van Os, H. W., 170
Dom, 36, l5l, 16I, 45, 158, 162, 165 Vasari, G'iorg'io, 63, 90, 97,
\\reigelt, C. H., 135, 132
46 Souls College, miniaturi, 66 105, 115, 149, t58, 163, t48, 152, 154, 155, 157,
Sahni, lfario, 102, 158, 165 StaLriae, lresce, 67, 71/ I 164, 166, t68 158, 159, 163
Salonic, 54 Stoichilir, V. I., 146, 160 fI Vasile ce|, LIare, 49
Sandberg-Vavall, E., 133, Stojalkovic, A, i57 Velmans, Tania, 156
\Veitzmann, Ii., 156
138, 139, 140, 146, 150, Strasbourg, I)om, Sina- I
Venelia, San Marco, mo- Wichkoff, P., 152, 1.62,
151, i55 goga, 112 1 zaicuri, 35, 43 164,165
San Gimignalro, Collegiata, Strzygon.sky, 1., 97, 99, i VENEZIANO, ANTONIO, White, John., 1,02, 103,
ftesce, 128, 154 161, 163, 165 3I
del Podestir, fres- Stubblebine, J. H.,
,

149, t42, 150, 155, 157, 158


Palaz-z.o t \renturi, Adolfo, 98, 110,
ce, 127, 737 1.50, 15 l, 152, r53, 157
t53,161,165 trVorringer, W, 157, 158
Palazzo del Popolo, fres- Snbiaco, fresce, 122 \renturi, Lionello, 135 Wul1f, O., 158
ce, 126, 127, 155 Suida, W., 138, 163
\renturoli, Paolo, 136 137,
S.\SSETTA (STEFANO 138, 140, 162, 163, 167
DI GIOVANNI), zi,s, 25, Vigni, Giorgio, 134, 136,
L52 Tauiana, tlonna, 9, 1l 138, 139, 140, t49, r50,
Xyngopoulos, -\., 156
Teobald.us Senensis, 76
Sauelli, farnilia, 114 163
Sbaraglia, P., 165 TEOFAN GIiECUI., 50 \TIGOROSO DA SIENA,
Schapiro, Mayer., 133 Thode, Henry, 97, 16l, 165 107-108, 137, 148, 151, ZERI, F., I36
Sclrweinfurt, P., 149 Toesca, Ilarie, 146
166 Zocca, E., i30, 13I, t32
Toesca, Pietro, 1 13, 134,
Siena, I)orn, Corale nr. 25, 135,147, t5t, t52, t54,
62 155, 161, 163, 168
.{rrrvortul lui Giorartni Toma din Aquino, 20
Pisano, 177 Totnntaso da Celano, 80
Tri,darea lui Iuda, fres- Tor dei Sabini, Santa Ma-
ce, 4l ria in Vescovio, {resce, 123,
\{inistirea Capucinelor, Fe- 168
cioara cu Pruncul, 137 Tolino, Galleria Sabauda,
Pictura ,di tnezzo taglio", Iladona Gualino, 26, 130,
36 134-136, 137, 160
Pinacoteca, Crucilicarea nr. TORRTTT, JACOBO, San
321,11 Giovanni in Laterano,
CUPRINS
rv. DUCCIO $I ARTA GOTICA 61
1. Fosibilele coltacte cu miniatura qi cu ivo-
riile golice 2. Despre linritele unei distinclii de
principiu intre conceperea irnaginii bizantine
;i a celei gotice. 3. Formi, culoare, luminl
in arta goticd gi la Duccio,
EXCURSUS. ICONOGRAFIA },TADONEI FRAN.
CISCANILOIi 72

Partea a daua:
DUCCIO $i CIT,IABUE.
I. CiIIABUE
1. Cimabue intre realitate 9i legendl. 2. Re-
Cuvint lnainte de Cesare Brandi volta inrpotriva crrlturii bizanline. 9. Opera
lui Cima6ue ca epilog a.l picturii medievale.
Parteaintti: rr. DUCCIO $I CIhIABUE. ...
UCEI\ICIA LUI DUCCIO - Fozitia'lui Duccio si cea a lui Cimabue fa[5
1.
A* blzantini. 2. Duccio elev al lui Cima-
"itiCima.bue elev allui Duccio
hue? ?
Introducere B
rrr. GIOTTO, CIl\tArlLE, DLCCIO $l-qllqNo-
r. NouA coNsrrrNTA ARTrsTrcA irq rRncpNro t4 I-OGIA FRESCELOR I]IN BISERICA
SUP!]RIOARA A BASILICII SAN FRAN-
1. Nagterea literaturii qi a artei italiene. 2. Due- C]ISCO DIN ASSISI
celto sau sfirgitul unei culturi. 3. ,,Forma" gi
,,doctrina" in arta Pre-renaqterii. 1. Uintt incepe decoralea bisericii slperioare?
2. $coala ronland ia Assjsi.-3. Bulele papaltr
II. CRIZA PICTURII TOSCANE il+ SpCOr,Ur- si tlecorarea navei. 4. Cind soseqte Giotto
AL XIII-]ea. ia \ssisi? 5. irrpusibiliialea c"ntrjbutioi
lui L)uccio Ia lucrdr'ile hisericii superioare.
1. Metalingvismul artistic al qcolilor nalionale. 6. O noui proplrnere: J{ernmo di Fiiippuc-
2. Ciunta Capitini si pictura pisand. 3. -\{aes-
-predecesor cio.
lrul de Ja San,\[arlino: ori IV. CATALOGL]t, CRITIC AI, OPERELORATRI-
succesor al lui Duccio? 4. Problema icoa- burrn LtiI DUCCIo ix PPRIoaDA sA DE
nelor siciliene gi propagarea faimei Madonei UCENICIE' r29
Ruccllai. 5. Coppo di Marcovaldo gi pictura
florentind. 6. $coala sienezd de picturd. Guido ADDE]\]],\ I. VITRALIUL DOMULUI DIN SIENA 142

da Siena. 7. Maestrul Sfintului Petru. ADDENDA II. ]{AESTRUL DE LA BADIA AD


ISOI,A r44
8. MaestrulSfintului Ioan qi deschiderea
cdtre Bizan!ul Paleologilor qi Occidentul Note 146
gotic
Bibiiografie 171
I II. DUCCIO SI PICTURA BIZANTINA. .... 48 {88
1. Iconografia ca parte a structurii imaginii Lista ilustra{iilor .

bizantine. 2. Duccio qi iconografia bizan-


Indice
tind. 3. ,,Neo-elenismul" bizantin in opera
lui Duccio.
( .^ 4 "
cv (-1_.

REDACToR: VIC'i'ORIA Jr eurDl


TEHNOREDACTOR: NIC. NICOLAEV
BUN DE TIP.^,R: 22.09,1976 .{PARUT 1976
COLI DE TIPAR: 8,67; pI_ANgE: 48
C.Z. PENTRU BIBI-IOTECILE ]II-{RI 7,75
C.Z. PENTRU RIBLIOTECILE IIICI: ?
TIRAjUL 9700+10+90 EX,
INTREPRTNDEREA PC)LIGRAFICA,,ls DECEI'TBRIE
1918,,
STR. GRIGORE ALEXANDRESCU NR. 8,-9J BLTCURESTI
R,EPUBLICA SOCIA]-ISTA ROMANIA