Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Articulatii
1. Reproducerea
3. Diviziunile de maturatie
4. Spermatogeneza
5. Spermiogeneza
6. Ciclul folicular
8. Ovulatia
9. Corpul galben
- se formeaza in urma ovulatiei , prin sudarea peretilor folic si invadarea acestuia de catre vase
sangvine
- celulele foliculare se hipertrofiaza si se incarca cu pigment galben (cel luteale)
- secreta progesteron (teaca interna secretea estrogeni)
- aceasta secretie induce secretia mucoasei uterine
- daca nu are loc fecundatia c luteum involueaza dupa 8 zile si se cicatrizeaza (corpus albicans)
- daca are loc fecundatia atunci atunci degenerarea sa este inhibata de structurile oului (secretia
sincitiotrofoblastului)
- functia corpului gaben de sarcina e preluata de placenta din luna 4
Insamintarea
= proc prin care spermiile intra in contact cu ovulul.
=procesul prin care spermia ajunsa la nivelul tubului patrunde in ovul, continutul celor 2 celule
amestecindu-se
Scopuri:
- activarea ovulului pentru sfirsirea celei de-a doua diviziuni
- restabilirea numarului diploid de cromozomi
- stabilirea sexului noului individ
- transmiterea caract. ereditare ale celor 2 parinti.
- specifica pt om este monospermia fiziologica, adica un spermatozoid poate fecunda un singur ovul
Etape:
1. Traversarea coroanei radiata – cu ajutorul hialorunidazei, aflata in lichidul seminal, care dizolva
celulele foliculare si permite patrunderea
2. Traversarea membranei pellucida – cu ajutorul enzimelor din acroziom
- in citoplasma ovocitului, la locul patrunderii spermiei, apare o reactie zonala data de
niste enzime care inactiveaza enzimele acrozomiale ale celorlalte spermii si nu le mai lasa sa
patrunda in ovul – de aici monospermia
3. Traversarea membranei ovocitului – prin fuzionarea membranei celor 2 celule, printr-un mecanism
mai putin cunoscut.
- nucleul spermatozoidului, impreuna cu centriolul proximal si filamentul axial patrund in
citoplasma ovocitului II si realizeaza o rotatie de 180 grade, a.i. centriolul proximal se orienteaza
spre nucleul ovocitului II
- au loc procese de hidratare ale cromatinei a.i. cei 2 nuclei cresc in volum si se vor numi pronucleu
feminin si pronucleu masculin
- ulterior, prin diparitia membranei, va avea loc procesul de singamie sau amestec celular
- centriolul proximal al spermatozoidului se divide, cei 2 centrioli rezultati migrind spre cei 2 poli ai
celulei
- apar fusuri de diviziune pe care se aseaza cromozomii in placa ecuatoriala (?)
- cromozomii migreaza spre centrozomi
- fecundatia a luat sfirsit; a durat 30 de ore
- din acest moment incepe, fara pauza, segmentarea oului (zigotului)
Anomalii ale fecundatiei:
- superfetatia = o noua ovulatie in primele luni de sarcina, ovulul nou si el fecundat; rezulta un
embrion mai mic ca virsta si diferentiere
- superfecundatia = doua sau mai multe ovule sunt eliberate spontan in acelasi timp si vor fi
fecundate in timpul: -aceluiasi act sexual
- unor acte sexuale diferite dar apropiate in timp => produsi de conceptie
diferiti
19. Notocordul
- format in saptamana a 3 a pe seama celulelor care migreaza din epiblast (need to check this out)
endodermul va evolua concomitent cu ectodermul
- astfel , prin miscari de invaginare se va forma initial un sant digestiv primitiv si apoi un tub
digestiv primitiv, comunicand cu vezicula vitelina
- tubul este inchis la ambele capete prin membrana orofaringiana (cranial,se resoarbe in sapt 3) si
membrana cloacala (caudal,se resoarbe in luna 3 )
- se descriu 3 regiuni ale tub int prim
intestin anterior (proenteron) – esofag, stomac si duoden
intestin mijlociu (mezenteron) duoden pana la colon transvers
intestion posterior (metenteron) – colon transvers – rect
- deriva de asemenea din endoderm
epiteliu tubului digestiv
epiteliul mucaosei ap respirator (pana la alveole)
parenchimul amigdalelor + tiroida + timus
ficatul (hepatocitele)
pancreasul (cel acinare)
trompa lui eustachio
epit vez urinare (partial)
- somitele sunt segmente ale mezodermului paraxial care apar si prolifereaza cranio – caudal
incepand aproximativ cu ziua 20
- formarea lor este pusa in legatura cu formarea neuromerelor echivalente
- se descriu 4 somite occipitale., 7 cervicale, 12 toracale,5 lombare si 5 sacrale + 8-10 coccigeale
- dezvoltarea lor e cuprinsa in intervalul zilelor 20-35
- fiecare somita prezinta 3 pereti intre care e cuprins miocelul (cavitate ce comunica cu cav
celomica)
- per ventral – se diferentiaza si inconjoara tubul neural formand sclerotomul => blasti care dau
nastere scheletului axial + dura mater
- per dorsolateral – se diferentiaza in dermomiotom (dermatom + miotom. Formand derm + tes
subcutanat din reg dorsala respectiv musculatura dorsala a trunchiului si peretelui anterolateral
abdominal)
- peretele medial – despre care nu scrie nimik nicaieri.poate in ranga.
26. Mezodermul intermediar (incepand din saptamana a 4 a)
- este organul schimburilor metabolice dintre organismul fetal si matern in perioada dezvoltarii
intrauterine.
- la inceput oul se hraneste histriotrof- pe baza secretiilor mucoasei uterine, apoi devine nutritie hemotrofa,
pe baza sangelui matern, prin evolutia trofoblastului spre placenta.
- trofoblastul contribuie la formarea partii fetale a placentei. In ziua a 7-a, la zona de contact dintre blastocist si
endometru, trofoblastul incepe sa se ingroase, prin proliferare celulara active -> diferentierea lui in
sincitiotrofoblast(la ext) si citotrofoblast.
- trrofoblastul are trei stadii de evolutie: lacunar, trabecular si vilozitar.
- in stadiul lacunar, in masa sinctfb apar mici spatii, care prin confluenta formeaza lacune. In acestea patrunde
sange matern ->circulatie sgv lacunara.
- din citotfb se diferentiaza mezoblastul extraembrionar. Stratul sau periferic (somatopleural) + trofoblast
supraiacent (sinctfb, citotfb)= corion.
- in stadiul trabecular: in trabecule patrunde mai intai citotfb ->vilozitati primare. El form coloane celulare in
axul vilozitatilor. Acest citotfb patrunde distal (periferic) pana in zona unde sinctfb se ataseaza de endometrul
placii bazale.
- in axul vilozitatilor primare patrunde tesut mezenchimal apartinand corionului -> vilozitati secundare.
- acestea cresc si incep sa se ramifice.
- in parallel se maresc si spatiile in care au patruns vilozitatile-> viitoarele spatii interviloase.
- invelisul ext, dinspre endometru al spatiilor interviloase este form din tfb bazal si placa bazala.
- citotfb distal fuzioneaza cu cel al vilozitatilor vecine-> placa citotrofoblastica.
- la sf primei luni de la fecundatie, in mezenchimul vilozitatilor apar primele vase sgv-> vilozitati tertiare. Dat
faptului k vilozit II si III contin mezenchim corial, ele s.n. si vilozitati coriale.
- vasele sgv ale vilozitatilor realiz leg cu vasele ombilicale, apoi cu vasele sist cardiovascular intraembrionar ->
circulatia placentara (feto-placentara), care inloc circ vitelina.
- ulterior, dat cresterii si expansionarii amniosului, vilozitatile de pe supraf corionului- corespunzatoare
deciduei capsulare, se atrofiaza si dispar ->corionul neted.
- vilozitatile determina un aspect cotiledonat, fiecare cotiledon fiind alcatuit din 1-5 sist tambur-ansamblu de
vilozitati ramificate. Nr de sist tambur este reglat de nr de orificii din placa bazala.
- la periferia placentei se form lama obturanta, prin care placenta adera strans la uter, inchizandu-se practic
spatiul lacunar.
- in luna a 4-a de gestatie placenta atinge grosimea ei definitiva: 18-21 mm, iar in perioada urmatoare ea creste
doar in suprafata. Diametrul placentei mature este de 150-200 mm, iar greutatea de 500 g. Are o suprafata de
schimb a vilozitatilor de 14 m2, deci de 10 ori mai mare decat suprafata corpului adult.
- citotrofoblastul sufera o reducere pronuntata dupa lunile 4-5.
- citotfb prezinta celule Langhans din invelisul vilozitatilor tertiale, celule ale coloanelor din axul viloziatilor si
celule Langhans din trofoblastul bazal.
- in placa bazala, superficial de startul Nitabuch, celulele sunt bogate in ribonucleo- proteine.
- celule Hoffbauer sunt prezente in mezenchimul vilozitar si contin fosfataza acida.
- tipul de ramificatie al vilozitatilor placentei mature este dicotomic, ramificatiile fiind de ordin secundar si
tertiar. Din vilozitatile tertiare pleaca ramificatii fine, laterale si libere in spatiul intervilos.
- placenta este de tip viols, avand spatiile interviloase unplute cu sange matern, pe care placa coriala le acopera
ca un capac.
- fibrinoidul si fibrina din placenta se form, incepand din stadiile initiale, in placa bazala, septurile placentare,
placa coriala. Primele depuneri sunt la niv stratului Nitabuch. Aceste subst au rolul unui schelet de sustinere
si bariera imunologica. La nastere stratul de fibrina favorizeaza dezlipirea placentei de paretele uterin si
expulzia ei din uter.
- placenta este un organ temporar de mediere a schimburilor dintre organismul matern si cel al
embrionului si fatului, in perioada dezvoltarii uterine.
- placenta indeplineste functii multiple si complexe: nutritive, respiratorii, renale, hormonale, este organ
de protectie.
- Pune in asociatie directa fluxul sangvin matern sic el fetal, care normal nu se amesteca, fiind separate
de membrane placentara.
- Transferal de subst se face prin mecanisme diferite: difuziune simpla, difuziune facilitata, transport
activ, fagocitoza, pinocitoza, transport intercellular si prin mici canale in membrane bazala.
O2 si CO2 strabat memvrana placentara prin difuziune simpla. Afinitate pentru oxigen a
eritrocitelor fetale este mult mai mare decat a celor materne. Cantitatea de oxigen transferat sangelui fetal
depinde de dif dintre presiunea lui in sangele matern si fetal, debitul sgv in spatiul intervilos, grosimea si
suprafata efectiva de schimb. Hipoxia rezulta prin actiunea fact ce diminua debitul sgv in uter. Anoxie pt
cateva min= moarte.
Apa si electrolitii Apa strabate membrana in dublu sens prin difuziune simpla, cu o rata f
rapida. Prin bariera placentara trece mai multa apa decat este necesara tesuturilor fetale, placenta fiind o
sursa importanta si pentru apa lichidului amniotic. La termen cantitatea de apa spre fat si dinspre fat spre
sangele matern este de 3,5 l pe ora.
Na, K, Mg, clorurile si bicarbonatii strabat bariera placentara liber si rapid,fiind in ech osmotic cu
organismul matern. Ca si P se afla in conc mai mari in organismul fetal.
Substantele nutritive.
- Glucidele sunt transportate prin mecanism complex, in mod activ si selectiv. Glucoza are o cinc mai
mica in sangele fetal. Placenta foloseste glucoza in sinteza de glicogen si de fructoza.
- Aa, polipeptidele si proteinele strabat placenta prin mec active si complexe. Aa se afla in conc mai
mari in sangele fetal. Aa cu molec mica trec liber, proteinele cu molec mare prin pinocotoza,
antigenele si anticorpii prin combinatie cu transportori sau pinocitoza. Cel mai usor strabat membr Ig
G sin u trec Ig A si Ig M.
- Lipidele. Unii acizi grasi sunt transportati ca atare, in timp ce colesterolul, trigliceridele si fosfolipidele
nu trec prin bariera placentara.
Vitaminele- cele mai multe strabat liber membrana interhemala.
Produsii de catabolism- CO2 difuzeaza mai rapid decat O2. Ureea, creatina si creatinina
strabat membrane placentara prin difuziune simpla.
Hormonii- tiroxina si triiodotironina strabat liber bariera placentara. Corticosteroizii se afla in
conc egale la mama si fat. ACTH-ul nu trece prin bariera placentara.
Agentii infectiosi- prin actiune directa sau prin produsi toxici pot determina malformatii.
Uneori mama purtatoare a unui virus il poate transfera fatului. Virusul rubeolei, spirochetele strabat bariera.
Hormonii placentari
- placenta secreta – hormoni proteici: gonadotropine, somatotropine, tirotropina placentara.
- hormoni steroizi:
PROGESTERONA- hormonal steroid secretat din primele zile de sarcina. In timpul primului
trimestru este secretat de corpul galben. In trimestrele 2 si 3 este sintetizata de sinctfb din
colesterolul preluat active din sangele matern din spatiile interviloase. In sinteza sa nu sunt
necesari precursori de origine fetala, ca in cazul estrogenilor.
ESTROGENII- estradiolul, estrona, estriolul. Sunt prod in cant mari in sinctfb, conc lor fiind proportionala
cu cresterea in greutate a placentei. In primele sapt de sarcina sunt secretati si de corpul galben. Stimuleaza
dezvoltarea si inmultirea celulelor miometrice si ale tesutului conj uterin. La termen, cand secretia de
progesterone inceteaza, estrogenii sensibilizeaza musculatura uterine la actiunea ocitocinei, declansand
astfel contractia. In sinteza lor placenta nu este un organ endocrin complet, deoarece nu pot fi produsi direct
din subst simple, ci sunt folositi precursori ai steroizilor.
- in ziua a 26-a pe fata laterala a corpului embrionar apare o excrescenta numita ceasta membrelor.
- in zilele 27-28, la limita dintre somite si somatopleura apar mugurii membrelor superioare
- in etapa urmatoare- perioada timpurie a mugurilor membrelor- apar la aprox. 48 de ore dupa primii
mugurii membrelor inferioare.
- mugurii membrelor superioare se dezv. dorsal de umflatura cardiaca, in dreptul somitelor C 4-T1.
- cei ai membrelor inf apar in dreptu somitelor L4-S3.
- inervatia lor este data de ram ant ale nervilor spinali din aceste regiuni.
- in mugurii inveliti de ectoderm patrunde mezenchimul somatopleural, din kre se dezv scheletul,
articulatiile, muschii si vasele membrelor.
- in sapt. 6 apare un sant circular distal si la niv mugurilor se individualizeaza un segment proximal
cilindric si unul distal, mai latit.
- in sapt 7 apare un nou sant circular care subimparte segm proximal in brat si antebrat, respective coapsa
si gamba. Segm distal reprezinta mana primitiva si piciorul primitiv. La nivelul placilor latite ale acestora
se schiteaza primordiile degetelor, separate prin santuri radiare si apoi prin membrane interdigitale. S.n
degete conjuncte sau unite.
- la inceput mugurii sunt dispusi perpendicular pe trunchi. Ulterior, ei se inclina caudal si se roteaza cu 90 o
in jurul axului longitudinal, in sens invers unele fata de altele. Cotul ajunge in poz dorsala, iar genunchiul
in poz ventrala. Impreuna s-au rotat si fetele de flexie si extensie ale membrelor.
- dupa sapt 8 membranele interdigitale se resorb si se individualizeaza degetele primitive
- in axul mugurelui de membru patrunde mezodermul lat intraembrionar somatopleural, care evolueaza in
trei stadii: blastem mezenchimatos, cartilaginous(centrii de condri- ficare pntru fiecare segm), apoi
osificare, dupa luna a 3-a.
- prin procese de vascuolizare si resorbtie a mezenchimului dintre piesele scheletice, se form articulatiile
membrelor.
- la aprox. 4 luni si jumatate muschii membrelor prezinta contractii proprii.
- amniosul primitive, cu cav. amniotica pe care o cuprinde, se formeaza in ziua a 7-a de la fecundatie intre
citotrofoblast si embrioblast.
- odata cuu aparitia canalului notocordal si a canaliculului neurenteric, c.a. va comunica temporar cu sacul
vitelin definitive, lichidul amniotic putand trece in acesta.
- aparitia celomului extraembrionar creaza posibilitatea expansionarii amniosului- prin crestere si
acumulare de lichid, ducand in final la disparitia celomului si la fuziunea amniosului cu corionul.
- depaseste in volum sacul vitelin definitiv.
- prin dezvoltarea sa, corpul embrionar proemina tot mai mult in cavitatea amniotica, iar jonctiunea dintre
amnios si corpul embrionar se deplaseaza treptat spre fata ventrala a embrionului.
- o consecinta a acestui process este formarea cordonului ombilical.
- in luna a3-a amniosul fuzioneaza cu corionul neted, lipsit de vilozitati si impreuna imping catre periferie
deciduas capsulara. Acesta va fuziona apoi cu decidua parietala, fatul si anexele sale ocupand toata
cavitatea uterina.
- odata cu disparitia celomului, acumularea de lichid amniotic si expansiunea amniosului se poate vorbi
despre amniosul definitiv.
- celulele epiteliului amniotic sunt initial plate si contin in citoplasma granule de glicogen. Ulterior devin
cubice.
- cavitatea amniotica este plina cu lichid amniotic, care inglobeaza in intregime corpul embrionar.
- lichidul este secretat de amnioblaste si inlocuit total la aprox. 9 ore.
Roluri: - dezvoltarea intr-un mediu acvatic scade actiunea fortei gravitationale asupra corpului mebrionar,
apropiindu-l de starea de imponderabilitate.
- protectie impotriva socurilor mecanice si a altor agenti nocivi.
- permite miscarile fatului, incepand cu luna a 4-a.
- participa la mentinerea temperaturii contante.
- la nastere- faciliteaza dilatatia.
- poate fi examinat inainte de nastere(amniocenteza), dand inf. despre sarcina.
- metabolic: intre lichidul amniotic si compartimentele fetal si matern se realizeaza schimburi
active si rapide prin cai de schimb principale si aditionale.
- din luna a 5-a fatul inghite lichid amniotic, care este resorbit in tubul sau digestiv.
- in sapt 34-38 cantitatea de lichid este maxima si depaseste 1000 ml. La termen variatiile pot oscila in
conditii normale intre 400-1200 ml.
- variatii patologice:- hidramnios: cantitati de peste 2000 ml. -> imposibilitatea fatului de a inghiti lichid,
este perturbata eliminarea urinii fetale, producerea de anomalii si malformatii
congenitale.
- oligoamniosul: cant. sub 300-400 ml. -> intarzierea cresterii intrauterine,
afectiuni ale cailor urinare.
- sacul vitelin (impropriu denumit la om vezicula) se formeaza in stadiul de blastocist bilaminar. Este
marginit de membrane exocelomica Heuser si s.n. sac vitelin primitiv.
- in zilele 12-13-14, la sfarsitul stadiului de blastocist trilaminar, prin proliferare la nivelul endoblastului,
se formeaza sacul vitelin definitiv.
- stratul extern al peretelui sacului vitelin este format din mezenchim splanhnopleural.
- la sfarsitul lunii a 2-a VIU vezicula vitelina are un diametru de 5-10 cm.
- la inceput comunica larg cu tubul intestinal primitive (portiunea mijlocie- mezenteron). Din cauza
expnsiunii amniosului aceasta comunicare diminueaza si se reduce la un canal stramt- canalul vitelin,
inclus impreuna cu sacul vitelin in cordonul ombilical.
- v.v regreseaza incepand cu sapt. a 5-a, transformandu-se treptat intr-un cordon conjunctiv, iar
comunicarea cu intestinal dispare.
- uneori partea terminala a v.v poate persista sub forma diverticulara- diverticulul Meckel. Acesta poate
avea patologie proprie- inflamatii, ocluzii intestinale.
Rol: - in stadiul initial preia substante nutritive din trofoblast si le treansmite discului embrionar
bilaminar.
- in stadiul definitive, in mezenchimul din jurul sau iau nastere primele vase si elemente figurate ale
sangelui, formand circulatia vitelina si hematopoieza extraembrionara. Reteaua capilara vitelina se
continua cu cele doua artere si doua vene viteline. Venele contribuie la formarea sistemului port
hepatic, iar arterele la formarea trunchiului celiac si a. mezenterica superioara.
- ia nastere in sapt. a 3-a din endodermul tavanului sacului vitelin, caudal de mambrana cloacala.
- are forma unui diverticul alantoidian.
- prin cresterea in lungime va fi inclus partial in corpul embrionului, deschizandu-se ventral in intestinal
posterior.
- dupa formarea cordonului ombilical definitiv, alantoida prezinta doua parti: una abdominala si una in
cordonul ombilical.
- partea proximala a zonei abdominale a alantoidei participa la formarea portiunii craniale a epiteliului
vezicii urinare.
- prin obliterare, partea alantoidei cuprinsa intre vezica urinara si ombilic formeaza uraca (cordon
conjunctiv).
- neobliterarea duce la fistula, cu scurgere de urina la nivel ombilical, sau chisturi de uraca.
- in mezenchimul din jurul alantoidei apar primordiile vaselor alantoidiene, pe seama carora se vor
dezvolta vasele ombilicale.
Rol: depozitarea produsilor de excretie- la om este rudimentara.
Articulatii
39.Clasificarea articulatiilor
Alcatuire:
1.Fetele articulare
2.Mijloace de unire
3.Mijloace de alunecare
2.Mijloace de unire:
a)capsula articulara
b)ligamentele articulare
c)forta musculara din jur
d)presiunea atmosferica
a) -manson fibros la suprafata si in jurul capetelor osoase cu insertia la distanta mai mare sau mai mica fata
de cartilajele articulare.Mobilitatea este diferita: daca insertia se face la distanta de cartilajele hialine
mobilitatea este mai mare. O capsula fibroasa determina un grad de mobilitate mai mic si invers.(ex:capsula
art.umarului-cel mai mare grad de mobilitate)
b)-unesc capetele osoase
Dupa dispozitie sunt:
-lig.capsulare-reprez. ingrosari ale capsulei in anumite parti
-lig.interosoase-unesc direct capetele osoase(ex:.lig. capului femural,lig.incrucisate ale gen.)
-lig.la distanta-coarda oblica a art.cotului
-lig.tendinoase-prin transf. tend.musc.din jur(ex:lig.poplitee oblic si arcuat)
-lig.musculare-prin atrofierea unui muschi(ex.lig.capului femural)
c)unii muschi au rol ajutator biomecanic(ex:deltoidul)
d)pozitiva
3.Mijloace de alunecare
a)suprafata neteda a cartilajelor articulare
b)membrana sinoviala
c)lichidul sinovial(sinovia)
b)-subtire,tapeteaza fata int. a capsulei,partial capetele osoase pana in apropierea cartilajului hialin
Intre membrana sinoviala si cartilajul hialin se delimiteaza cavitatea articulara(virtuala).Aceasta cavitate
poate deveni adevarata in cazul acumularii de secretii(sange-hemartroza,puroi-piartroza,lichide-hidrartroza)
Membrana sinoviala poate trimite prelungiri:
-extraarticulare(ex:bursele sinoviale)
-intraarticulare(ciucurii si vilozitatile sinoviale)-umplu golurile din interiorul articulatiilor si maresc
suprafata sinovialei cu rol in cresterea secretiei lichidului sinovial
c)-transudat=se formeaza prin filtrarea sangelui sin capilarele din jurul sinovialei prin endoteliul si
membrana sinoviala spre cavitatea articulara.
-lichid vascos(95% apa,5% sunbst.org.-mucina care este esentiala pentru functionarea si integritatea
sinovialei),usor galbui,filant.
43. Conducerea miscarii in articulatii
Sinusul si amplitudinea miscarii intr-o articulatie sunt determinate de o serie de factori care tin de structura
articulatiilor dar si de elementele din jur.
Se cunosc trei tipuri de conduceri:
-conducere osoasa: grad minim de mobilitate a articulatie. Forma suprafetei osoase det. sensul si
amplitudinea miscarii.(ex:art.cotului);
-conducere ligamentara-sensul si amplitudinea miscarii sunt det. de lig.si capsula articulara(ex:art soldului)
-conducere musculara-miscarile sunt limitate doar de formatiunile musculare din jur;sunt cele mai
mobile(ex:art.umarului)
Parghiile:
-de gradul I-RSF(ex:art.craniovertebrala)
-de gradul al II lea-FRS(ex:a cotului)
-de gradul al III lea-RFS(ex;art.coastelor)
a)propriu-zisa
b)atlantoaxoidiana mediala
b)atlantoaxoidiana laterala
48-59
proximala
- imparte elemente cu articulatia cotului
suprafete articulare
- radius: circumferinta articulara
- ulna: incizura radiala
mijloace de unire
- capsula articulara – comuna
- fascicule longitudinale la exterior, intre care proemina recesuri ale sinovialei
- se insera pe marginile incizurii trohleare a ulnei, pana la incizura radiala unde
trece pe radius , pe colul lui pana la 5-7mm distal de cap
- lig inelar al radiusului – orig: partea ant a incizurii radiale
- inconjoara circumferinta articulara a radiusului
- se insera pe partea posteriora a incizurii radiale
- mentine capul radiusului in contact cu incizura radiala in timpul miscarilor
- lig patrat – leaga marginea distala a incizurii radiale cu colul radiusului
sinoviala
- captuseste capsula
- se prelungeste prin recesuri pe fetele ant si post ale articulatiei
- pleaca de pe marginile capitulului si intra in cele 3 fose; se reflecta pe capsula
sindosmoza radioulnara
- realizata de membrana interosoasa
- proximal:are fibre oblice inf si medial; foarte groasa
- ¼ distal: fibre anterioare orizontale si posterioare oblice inf si lateral; mai subtire
- se insera pe 2/3 inf ale marg interosoase ale radiusului si ulnei
- lim proximala: tuberozitatea radiala
- lim distala: sup de articulatia radioulnara distala
- portiunea sup a spatiului interosos e ocupata de coarda oblica (marg lat a tuberozitatii ulnei -> extr inf
a tuberozitatii radiale)
- intre membrana si coarda: orificiu prin care trece art interosoasa posterioara
distala
fete articulare
- incizura ulnara a radiusului
- circumferinta articulara a ulnei
discul articular
- fibrocartilaj transversal , intraarticular intre capul ulnei si piramidal si lunat
- varful -> procesul stiloid ulnar
- baza -> marg distala a incizurii ulnare
- mai gros la periferie
capsula articulara
- insertie: marginile suprafetelor articulare
- se continua cu capsula art radiocarpiene
- ingrosari (formatiuni ligamentare) pe fetele ant si post
sinoviala
- captuseste capsula
- prezinta procesul saciform - depaseste proximal articulatia si e frecvent afectat in sinovitele
reumatismale
- articulatie condilara: condil = oase carpiene; cav glenoida = radius si disc articular
fete articulare
- radius: fata carpiana de pe epifiza distala
- carp: fetele proximale ale oaselor din primul rand
capsula
- se insera pe oase la periferia cartilajului articular si pe disc
ligamente
1. lig radiocarpian palmar – de la marg ant a epifizei distale radiale si proces stiloid pana la lunat si
piramidal (fasc superior) si capitat (fasc inferior)
2. lig ulnocarpian palmar – pleaca de pe disc si se insera pe lunat (fasc oriz) si pe piramidal si capitat
(fasc oblice)
3. lig radiocarpian dorsal – mai subtire
- de la marg post a epifizei distale pana la piramidal
4. lig colateral carpian radial – triunghiular, cu baza distal
- pe vf proc stiloid radial si pe navicular
- pe el aluneca tend m L abd al policelui
5. lig colateral carpian ulnar – de la proc stiloid ulnar la pisiform si piramidal
sinoviala
- trimite o prelungire sper art radioulnara distala
- uneori se continua cu cea dintre piramidal si pisiform
64-66
67.Articulatia genunchiului(fete articulare,meniscuri)
=art. trohoginglim
Fete art:
-epifiza distala a femurului:
condilii mai volumiosi post.,curba ant coresp unui cerc cu R=43-45mm iar cea post R=15-17mm
condilul med mai proeminent inf=> un unghi 170-177o(genu valgum fizio.)
acoperiti de cartilaj hialin
-fata patalara:2 fete art incongruente( cea lat mai mare),acoperite de cartilaj hialin
-epifiza proximala a tibiei:fete sup ale condililor usor concave si ovalare,
2 arii intercondiliene ant/post pt ligg.incrucisate ant/post
Meniscuri:
-intraarticulare=menisc lat si med
la periferia supraf. art. ale condililor tibiali
cu o supraf. sup -concava si inf –plana,baza prinsa de capsula
extremitatile ant si post se insera in aria intercondiliana coresp.
extremitatile ant sunt unite prin lig transvers al genunchiului
mai subtiri in centru decat la periferie
70.Articulatia tibifibulara
Suprafete art: a capului fibulei si cea de pe condilul lat al tibiei,sunt plane, acoperite de cartilaj
Mijloace de unire:
-capsula art:mai groasa ant
-ligg: lig ant si post al capului fibulei
Sinoviala
Sindesmoza tibiofibulara :
-supraf art :incizura fibulara (inf, pe partea lat a tibiei) si convexitatea med a fibulei
nu sunt acoperite de cartilaj ci de periost
-mij de unire: lig tibiofibular ant si post
Miscari : parghie de gradul III
-de mica amplitudine pt executarea miscarilor in art gleznei
-in sindesmoza tibiofibulara : miscari de departare/apropiere cu 1-2 cm a oaselor gambei in
flexia dorsala/plantara
71.Articulatia talocrurala
72.Articulatia subtalara
73.Articulatia talocalcaneonaviculara