Aci sosi pe vremuri Ton Pillat ~ yh Poezia “Aci sosi pe vremuri” de Ion Pillat e8te o Ppoezie ce se inscrie in curentul literartraditionalism, find inclusa in volumul “Pe Arges” aparut in anul 1923. Aceasta opera apartine traditionalismului, remarcAndu-se printr-un numér ridicat de caracteristici ce fac posibila incadrarea ei in curentul mentionat mai sus. Printre caracteristici se numara: Preocuparea pentru aspectele nationdle, folclorice si istorice, caracterul rural, folosirea cultului strabunilor, paseismul si abordarea unor teme specificé ce privesc legatura omului cu paméntul sau puntea dintre generatii. O prima trisitura a traditionalismului ce permite incadrarea poeziei in traditionalism o reprezint& caracterul rural al acesteia. in acest sens, putem observa inca din incipit fixarea cadrului satului, marcat prin versul “La casa amintirii cu obloane si pridvor”. Aceasti secventi descriptiva fixeazi imaginea unei case traditionale ce are de asemenea in structura arhitecturala doua elemente ce intiresc caracterul autentic rural al acesteia, mai exact: obloanele si pridvorul. Mai mult de atat, tot in prima strof’, de data aceasta in al doilea vers, sunt prezente alte doua elemente tipic rurale ce intra in componenfa locuinfei descrise anterior: “si poarta, si zavor”. Aceste dou versuri din incipit marcheaza astfel cadrul dar si inclinafia eului inspre agezarile {Ardnesti, sdtesti, si folclor. Oa doua trasatur’ a traditionalismului, puternic evidentiata in cadrul operei lui Pillat, este folosirea cultului strabunilor, care prin definitie presupune onorarea strimogilor prin diverse metode, in acest caz prin literatura. Acest cult este valorificat in opera prin prezenta descrierii a doua figuri in varsta: bunicul si bunica. Acestia doi sunt prezentati atat separat, cat si impreund, fiind accentuat procesul de trecere a timpului si modul in care acestia sunt influentati de el. Astfel, bunicul este conturat prima data insintagma “nerabdator bunicul”, mai apoi fiind pus in legatura cu elementul feminin, bunica, ce este conturata in prima faz zn secventa “Ea-| asculta tacut&é”. Cei doi sunt prezentafi intr-un proces gradual de trecere a timpului, de la stadiul de tineri, la stadiul in care “De mult e mort bunicul, bunica e,batrana”. Tematica rurala, preferata de traditionalisti, isi subsumeaza in . poezia lui Pillat doud teme de circulatie universala: iubirea si timpul. Contopirea acestor subteme duce astfel la formarea temei generale a textului: evolutia iubirii prezentat intr-un univers al satului. O prima idee poetica ce relev4 tema mentionata anterior este reprezentata de secventa micului scenariu al iubirii trecute: coborarea prezentei feminine, bunica, dintr-o berlina gi intalnirea acesteia cu prezenta masculina in timpul noptii. Aceasta “berlina” opreste la scara, iar din ea coboard, sprintend, tanara fata imbracata in “crinolina”, asa cum este specificat in sintagma “o fata in larga crinolina”. Scenariul povestii de iubire este construit intr-un cadru romantic, cele doua prezente, masculina si feminina, fiind plasate intr-un decor nocturn, luminat de lund, fapt marcat foarte expresiv prin secventa: “Privind cu ea sub lund cémpia ca un lac”. Cei doi sunt prezentati in ipostaza de tineri indrigostiti atat unul in relatie cu celalalt cAt si intr-o legatura a omului cu paméantul, data fiind ambianta in care se desfasoara manifestarea de sentimente dintre cei doi. fn plus la toate acestea, eul liric intervine in mod ironic in aceast4 secven{a prin observatia vaga: “Pe atunci nu erau trenuri ca azi, gi din berlina...”. O a doua idee poetica ce reliefeaz4 aceasti tematica a povestii rurale de iubire, marcata de trecerea inevitabila a timpului, este valorificaté de secventa centraté pe imaginea auditiva a batailor clopotului “departe, un clopot a sunat”. Prezenta adverbului “departe” arata. incertitudinea fata de venirea sfarsitului, conferindu-le totusi celor doi inca putin timp impreuna. Cu toate ca indragostitii isi imagineaza ca prin iubire vor primi dreptul la nemurire, asa cum se deduce din versul “Dar ei in clipa‘asta simteau c-o si ramana...”, acestia devin si ei victime ale trecerii nemiloase atimpului. Odatd cu venirea sfarsitului, povestea de dragoste ia sfarsit, prezenta masculina fiind mai apoi prezentata in ipostaza lipsit& de viaji din secventa “Demult ¢ mort bunicul, bunica e batrand...”. Asadar in cadrul acestei idei poetice este prezentat momentul scurgerii timpului gi indreptarii inspregfinele relatiei, relatie incheiat& odatd cu moartea unuia dintre indragostifi. Elementele de compozitie valorificate de Pillat in opera sa contribuie la punerea in valoare a tematicii si viziunii abordate de acesta in poezia sa traditionalista. Printre elementele compozitionale puternic evidentiate de autor in “Aci sosi pe vremuri” se remarca relatiile de opozitie si simetrie si limbajul. in ceea ce priveste relafiile de opozitie si simetrie, acestea constiuie strucrura de semnificatii. Evolufia iubirii din cadrul rural, ca tema central, este surprinsa in doua ipostaze simetrice: iubirea din prezent coincide cu imaginea in oglinda a iubirii din trecut. Astfel, jubirea din prezent este prezentd in versurile: “Te recunosti in ele, dar nu si-n fata ta/ CAci trupul tau te uit, dar tu nu-l pofi uita”, versuri care reprezint o meditatie asupra trecerii timpului si surprinde in paralel imaginea trupului timpuriu cu permanenta amintirilor. Iubirea din trecut, ce reda in oglinda imaginea celei din prezent, red scenariul povestii de iubire din prezent, reludndu-se scena sosirii berlinei, de data aceasta remarcdndu-se alti poveste de iubire, avand alti protagonisti. Aceast noua poveste de iubire simetricd cu cealalt& anterioara este marcata de secventa “ca ieri sosi bunica..gi vii acuma tu”. Diferenta intre cele doui este facut doar de mici modificri, ins si acum cuplul de indragostiti rezoneaz cu imaginarul poetic al epocii. O relatie evident de opozitie se remarcd in cadrul structurii mentionate mai sus, in care este prezentat trupul ca find timpuriu, perisabil, in timp ce amintirile sunt statornice.{Cat aeaheinbaal ok se poate remarca nota de expresivitate pe care acesta 0 confera temei abordate, la toate nivelurile textului poetic remarcandu-se diferite caracteristici ce contribuie la valorificarea viziunii lui Pillat. Astfel, la nivel morfosintactic, verbele la trecut, precum “a sunat i““a recitat”, sustin narativitatea iubirii de odinioara, pe cand cele la modul gerunziu, “privind”, “zambind”, ilustreaza caracterul etern al sentimentului de iubire, supravietuirea lui de-a lungul timpului, in timp ce verbele la prezent insotesc meditatia pe tema trecerii timpului, “recunosti”, “uita”. La nivelul limbajului,, tema este sustinutd de asemenea de sentimentul meditativ ce are ca suport lirismul subiectiv sustinut de marcile lexico-gramaticale specifice precum adjectivul pronominal posesiv la persoana 1 singular din secventa “bunicul meu” sau verbele la persoana 1 singular “am soptit”. Poet traditionalist, Ion Pillat isi asuma principiile acestei orientari culturate, infelegand ca raportarea la traditie gi la valorile acesteia trebuie si insemne mai mult decat o simpla abordare elogioasa a trecutului si universului rural. Astfel, poezia sa devine o forma de manifestare a unui stil personal rafinat prin prisma sensibilitatii personale.