DREPTATE ~I J;i:GAUTATE'

John Rawls

FiinteJe nmaae I1U valoare Intrtnseca

Ficcare persoana are 0 inviclabilitate lntemeiata pc dreptate, inviolabilitate pe care nici chiar bunastarea societatii ea intreg nu 0 poate inc1ilca. Din acest motiv, dreptatea contrazice ideea di pierderea libertatii pentru unii devine dreapti'l din cauza unui bine mai mare obtinut de altii, Ea nu permite ca sacrificiile impuse uuui numiir mic de oameni gil: cfuIllireasca rnai putfn decal totalul mai mare al avantajelor de care se bucw';l un numar mai mare de oameni. De aceea, Intr-a societate dreapta, libertatile cetateniei egale sunt Pri~i~eca .fiind s.ab~l~te; drepturile ~jgurJlte de dreptate nu sunt subiectul negocierilor ] politice on calculului interesclor sociale [ ... ] I

Pare rezonabil sii presupunem di partile' aflate in pozijia originara sunt egale, Aceasta tnseamna ca eleau aceleasi drepturi in cadrul procedurii de alegere .iI principiilor; fiecare poate face propuneri, poate oren tcmeiuri pentru acceptarea acestora, s.a.m.d. in mod evident, scopul acesror conditii este reprezentarea egalitapi lntre ilinte1e umane ca persoane morale, fiinte co au 0 idee despre propriul lor bine ~i un simt al dreptatii. In aceste doua privinte, ~~galim ii eSla cO!l;_~derata aft aseiiifuiareil. Sistemele de scopuri nil SlIDt icrarhizate in functie de valoarea lor; sa presupune eli fiecare omare capacitatea necesara de a Intelege si de a aetiona, orieare ar fi principiile pe care le adopli:L Impreuna cu valul ignorantei, aceste conditii definesc principiile dreptati! ea fiind acelea pc care persoanele rationale preocupate sa i~j promoveze interesele: le vor accepts, In calitatea lor de persoane egale, atunci dud llU se ;;Jt~ de5p!~ ~ni c1!. ar fl avalltajat sallJ!~'antaiat de contingentele sociale ~i naturale [ ... J

• Traducerea cuprinde nlni multe fragrnente din vclumul John Rnwls A .Theorycf Justioe, The Belknap Press of Harvard University PTe-S5, 1971

I Prin terrnennl pcznes, tradus ell prirlile; Rawls So rd"ra Ia persoanele ~fIlltc In spatd" viilului de ignoranta ~~p~tf1 portkip'l'ltel a a legerea principiilor drcptITfii (n.r.).

2

Ideea priucipalol a Feoriei Dtcptalii

Scopul met! este ~a prezint 0 conceptie despre dreptate care generalizeaza ~i duce catre un nivel superior de abstractizare teoria familiara a eontractului social asa cum 0 giisillil, ~1'i sp unern , la Locke, Rousseau, Kant. Pentru a face acest lucru nu trebuie s1\ gfindim contractul originar ca unul necesar intrarii intr-o societare anume sau ca uuul care propune 0 forma specifics de guvernare, Ideea directoare este mai degraba Gil priucipiile drept1!.!ii pentru structura de baza a sncietatii fae obiectul acordului originar, Principiile

--~-

sunt cele pe care persoanele libere ~i rationale preoeupate sa-~i promoveze inter.esele

--- - -_---_...__-.. -----

proprii le-ar accepta ill pozilia ini{iaH\ de e&!!1ilat~. ea definind tenn~nii h!!14~lffi.tali ai asoeierii 'lor, Aceste principii trebuie sa reglementeze toate viitoarele aeordnri; eie specifica. tipurile de cooperare socialaln care se poate intra ~i formele de _guvemare care se pot stabili, Acest mod. de a privi priucipiile dreptatii ll voi numi dreptateacajairnes:'/_

Astfel trebuie sa ne imaginam ea cei care se angajeru:ii in cooperarea socials aleg impreuna, Intr-un actcomun, principiile care trebuje sa atribuie drepturile ~i indatoririle fundamentale §i care sa. determine Imp~ beneficiilor sociale, Oemenli 1rebl1ie s!i. dedda 1nainte CUm trebuie regleraentate pretentiile lor, unul fata. deceH'ilalt,~i care sll. iii: carta fundatoare a I>Dcietiltii lor. Tctasa cum fiecare persoana trebuie sa decida prin reflec ~e ration ala in ee eonsta binele sau, adica sistemul de scopuri pc care e rational sa 11 unnareascl,. un ~up de pt;:t$!:>arJ:e trebuie sii decida la fel oda11i pentru Intotdcauna CG sol conteae ca flind drept Sail nedrept In acesl grup. Alegerea pe care niste oameni rratkm<lliat face-c.presupunand c§ aceasra problema a alegerii are snlutie, determina principii le meptatiL

~ Traducerea lui faimess prezJnra difkuJtatea insurmontabila a g~~ii-ii \U111! echivalent in JornSna care ~. redea uuantele multiple ale '~LlVamului, originat, A,." oprat pentru I:;!istr~re~ termenilnr "" foir fi fairnes«; (inand coni ~a 1. fair ~'I~ folosit "CUm .~i inlimba r<Jttmaii cu sensul do corect, flChitcrbU; impa'iial; 2, t~ ideea de fairness trebuk sa fie echilibrate sensul procedural (c(Jt~litud':;'/3, imparjiillill1(l sub aspect procedural) cu eel substaatial (etfiita1e. dreptem). E'Q~o"irea In tradu~er." rQmanea~c'1 dear ~ unuia dhow" termeni] corect, jmp~rjJ(I,', echitate, ju .• t1p. ar jHn;" inevitabil aceentul pe UI! .sens, dezavailla:iiilldu-Ie pe cdd"ll~ (11.1)_

3

ill cazul drepta.!ii ca [airness, pozilia originar.a :de e,galitate corespunde SImi! naturale III teoria traditionala a contractului social. Desigur, aceasta pozitie originara I1U este gihlditfu ca 0 stare de lucruri isiorjca, ~i chiar mai putinca 0 condirie prirnara <I culturii, Ea este Inleleasii COl 0 situatie pur ipotetica estfel lncsr s~. conduca la 0 anurnita conceptie despre

dreptate, Priutre trasanirile esentiale ale acestei situatii esresi ell nimelrni TIl! I§i cunoasre . b

locul 'In soder-ate, stat-ului social sa" pozit:ia 111 clasa soeiala; ruineni nn i~i cunoaste (6) norocul in distributia Inzestrtirilor naturale ~i a. abililll.lilor,l.otel.igen,a, forta, etc. Vol

----

presupun.e· chiar ca ~1ile nu I?i CU?OSC propriile idei de~e bine sau mclina:Wle

psil~ogice;spec:iale. Principiiie dreptatii sunt al.ese lD sp.atele ul!ui vai o.i ignorantei. Aces! lucru asigura ca nimeui sa nu fie avaatajat sau dczavantajat in alegerea principii lor de carre consecintele sansei naturale .sau contingentele cireumstantelor sociale. Dad teti participantii sunt similar situati ~i nlmeni IlU eS~lJl~__;JiJ:niet1~rncil;!ii. care ii VOl f~riza situajja lui sp~cili(;~ principiile dreptajii sunt rezultatul unei inreregeri sau unui acord/air.

Caci date fiind eircumstautele pozitiei originare, simctria rapol1urilOl' fieearuia ell fiecare dintre ceilalti, aceastii siluatie iniliuHt estefair tntre indiviziea persoane morale, adica In calitate de fiinle rationale cu scopuri proprii ~i 1!!Z{)strate, YO.i presupune eu, cu simpil: dreptABi, Se poate spnne ca pozitia originara este status quo-ul initial adecvat, ~i astfel InJelegerilefundamenta.J.erealiznt·e In acest cadru sunt [air. Aceasta explicli. corectitudinea sintagmei drepratea ce fatrness: ea ex;prim~ ideea ca prineip~ile dreplMiU!mL~Q.ceiPJaSe ~it~ti~1ilial~ ca.r;e_ este fair. ,<:;inl.agmfl )mimplic.ii identitatea coneeptelcr @ dreptate IIi fairness, tot asa emil nici sintagma "poezia este 0 rnetafora" llIU impliea identitatea conceptelor poezie ~i rnetafora [ ... ]

De asemenea, nimeni nu 'i~i cuneaste conceptia despre bine, detaliile planului sau rational de viaIti, sail dual' lr~ba[uri.le spectate ale psihologiei sale, cum ar fi aversiunea fata de rise SiU it)clinal-ia catre optimism saupesimism, Mai mull devM ailll, presupll,ll en pAr~ile nu cunosc circumstantele specifics ale propriei lor sO·cietiti. Aceusta ins,eanil1.li'::a cle nil CUDOSC situatia econon.icasi politica, sau nivelul de civilizatie :\;i culrura la care s-a putut

ajunge, Persoanele dinpozitia ollginw:A nu au nici 0 informatie Mupra gcneratiel din care fae parte.

Dreptatea ce fairness incepe, dupa cum am spus, ell cea mat generala dintre alegerile pe cure pcrsoaneie Ie pot face unpreuaa, ~i unume alegerea prirnelor principii ale conceptiei drepmtii care trebuie sa reglementeza toate criticile ulterioare ~i reforma institutiilor, Apoi, ava.l1d aleasa 0 ccnceptie despre dreptate, putern s~ presupunem dl ele vor alege 0 ccnstitutie ~1 un legislativ care va legifera, ~i asa mal departe, totul in acord cuprincipiile arcp(~lii acceptateinitial. Sifua~ia noastrasoctala este dreapta dacl'i ea este astfelfucitt, prin aceasta succesiune de acorduri ipotericc, noi am fi stabilitcontractual sistemul de rcguli care 0 defineste .. Mal mull, presupunand eil. pozitla originara determina intr-adevar til) set de principii, adica.presupnnand eli s-ar alege 0 anumitli coneeptie despre dreptaie, atune! va 11 rn].ev~·m:c1 or! de. eate ori institutiile sociale satisfac aceste principii, cei ang~a:ti in. ele pot sa·~i spuna unul altuia eli ei coopereaza in. term em pe care i-ar accepta daca ar fi persoane egale §oj libete, ate earor relatii reciproce suntfair. Top ar putea vedea aranj amentele Ror in. aituatLa initia!i1. ca tncamind constrangeri larg acceptate ~i rezonabile asupra alegerii principillor, Recunoasterea generslaa acestui fapt ar oferi baza aceeptarii publice a principiilor corespmlzil.toare ale cirepta1ii. Nici 0 societate, deaigur, fill poate fi 0 \ schema decooperare in care oamenii intra voluntar, in sensu] literal al cUV.antuI111; fiecase I persoana se gaseste plasaUi la nastere Inn-I) pozitie anume Intr-c societate anume, iar /. caracteristicile pozitiei respective ii vor afecta substantial perspectivele in via,a. Totusi, 0 societate Clare ~alis[actl prineipiile dtGptlitii data/mess 88 apropie c1U se poate de mult do). societatea bazata pe 0 schema voluntara, pentru ca intrun~te princlpiile pe care persoanele libere ~i cgale le-ar aproba In. circumstante care sunt fair. tu acestseas, membrii siii sunt antonomi iar obligatiile pe care ei le recunosc sunt auto-impuse ~ ... J

Prillclpiilc lirepllj,tii

1. Fiecare pcrsoana va avea un drept egal la cele rna] ample liberti'lll fundamentale compatibile ell 0 ljbertate ~imilm:tI penrrucellalti.

2. Inegalitarile sociale 9'i economics trebuie sa satisfaca dona condijii:

.5

a) sunt spre eel mai mare beneficia a celor mai dezavantajeti (principiul diferentei);

b) sunt legale de poziti] aecesibile mturor In conditiile unci egaliliill fair a cportunitatilor ;

(f) Libertatile fundamentale ale cct1i!enilor sunt, sirnplificand, libertati politiee (drepjul III vet si de a fi ales intr-o functie publica) Imp.eul1a cu libertatea cuvfintului !Ji a asocierii; libertatea porsoanei lmpreunll ell libertatea de a detine proprietate: libertatea dea nu fi arestat arbitrar ori retinal lI§a cum soot definite dcconceptul de suprematie a legii, Aeestor liberli:hti Ii .se pretinde Sa fie egale conform primulu.i principiu, pentru ca cetiilenii dintr-o.sccietate dreapra trebuie sa alba aceleasl drepturi fundamentale.

I~ A.l doilea principiu se aplica la distribuirea veniturilor ~i bQ~liei ~i la proiectarea organizatiilor care folosesc diferentele de autoritate ~i responsabilitare, sau a ierarhlilor de comanda. In timp ce distribuirea bog!ltiei_!l_i veniturll!)L!ll!.J!,ebuie sa fie cgala..,£.il. trebuie __ ~~ fie in av;mtajul tutt~ror~ I}i in acelasi til11p. pozitiile de autoritate ~I posturile de comanda trebuis ,sa fie accesibile tuturor [ ... J

o societate trebuie sa incerce sll evite zona ill care contributiilc marginate ale eelor mal mf.'wip sunt negative, deoareee, cand toate acesteasunt egale, aceasta pare un defect mal important deeat eseeul de a avea cea mai buna schema atunci cand conteibupile sun! pozitive, Diferenta .~i mai mare tntre saraci ~j bog ali il face pe primli ~i mal nevoiasi, iar acest lucru violeaza principiul avantejului reciproc, dar §i egalitatea democratiea [., ... ]

o persoana ill pozitia !lriginMa va fi deacord eli aceste inegalitatinu sunt nedrepte, AT f lntr-adevar 0 rniopie din partea lui daca nu at fi de acord, EI ar ezita sa aecepteacesre regularitati doar daca ar fi demoralizat de simpla constatare sau observatie dJ.. allii sunt rnai binesituati; !Ji amasumat' deja eli pariile. decid ea p cum nu ar fi influenlate de invidie. Peritru II face bine determinate principiile co; reglerncnicaza im~g,alitatile,jreblllie sa privimsi~!~llJ:.ul dinJ12WMP~~.tID.:mruL9Wim.lli;Rillin~Yf!tJJ&.il!!: IIll:;ga1itil.tile sunt

6

permise atunci cand de lu,1Ximize_9,sau eel putin contribuie la maxirnizarea ~Ieptfui~or ~~tgt..9.!1l!mg.ale- celui mal !Ju!111 noroccs grup_ din societate,

Nu mai exista astfelnioj lUJ motiv pentru ea distribuirea boga1iei $1 veniturilorsa fie decisa mai degraba de distribuirea calitstilor naturale deem de norocul social sau istorie, Mai mult, principiul oportuuiti'itii fai;' nu poare fi decat imperfect: aplicatcel Ilnl~n c~a: tirnp exista institutia familiei, M~!lura in care calitatilenaturala se dezvoltasl au rezultate este mfluCIlfatl\ de toate tipurile de conditii soeiale ~i de atitudinile de clad. Chiar ~i dorinta de a face un efort, de -a tncerca, ~i dcci de a rnerita ceva in SeIlS obisnuit depinde de imprejuriiri sociale §i farnl hale ferieite, Pentru eel care au 0 inzestrare similara, este imposibl I sa asiguri in practica sanae egale la cuI lUra ori pe.rfom)antll socials, ~i de aeeea putem dori -sa adoptsm un principiu ca1'12 recunoaste acest fapt ~i care atenueaza efectele arbitare ale inSl1.~i loteriei naturale [ ... J

Teild1n~a ci1tre egalitate

A~ vrea S;J, rochei aceast~ discutie a .celor dona principii explicand sensul 'In care ele exprirna 0 conceptie egalitarista asupra dilb'ptatii. Vreau inacel~i timp sa J;esping poslbila obiecjiecare spune cl\ principiut opon:uniti1piIair ar promova 0 societate meritceratfca _nepas~toare?~ (careless). Pentru a pregali terenul in acest sens, vnj umlnti !::M~va carac!eristici ale coneeptiel despre dreptate pe care 0 propun,

Mai intiii, putern .sll obse);V\'!m ca prineipiul diferenl.e.i of em 0 importanf.~ specifica argumentelor seoase in evid(lntll: de principiul rectifican]. Acest principia spune cl lnega1iti1~le; nernerit~t~ se eer rectifiGllIte'~i daci1- il1egalilafile determinate de n~re sail inzestrari naturale sunt ncmeritate, aceste inegalitati trebuie cumva compensate. Prill urmare, acest principi.~ spnne ca gentm a trata teal", persoJIDelUIW!!Qd..egal. pentru a oferio rea!.l egalitatea sanselor, ~!lU!W. tte:~'l1_'!!rntaJMi.de eei ell mai putine -calila~i naturale s] fOlia de ceihascliti i11 po!itii sOGiale 1'1al.PUj:in favorabile. Ideea

- - uLkIoo_~

este de a fe6tifi¢a inechitatea contlngen!ehr in direcJia inegalit!\tilot. lnurmarirea acestui principiu, resurse rnai mari.pot fi cheltuite pe educatiacelui rnai putin inteligent; in report

7

ell. eel mai inteligent, eel putin pentru 0 anumita perioada de timp, sa spunem primii a111 de ~coaHt

Dill cate stiu, IlU nurnai principiul rectifidrii a fest propus ca unic criteriu al drepti'i!ii, Cat singura tinta a.ordinii sociale. El este plauzibil, asa cum sunt cele mai rnulte principii de acest fel, numai ca principiu prima facie, ~i ca unul care. trebuie pus In balan~i'i ell celelalte, De exemplu, noi trebuie 511 il dmllinm in comparatie cu rind ilillmbnnl'itati!:ii sl:mdardului mediu de vial:i, ori cu eel care sustine promovarea binelui CQmun.Totu~i, orice aile principii am sustine, cerintele principiului rectificaril trebuie luate in considerare, El este considerat 3. reprezenta un element al cnnceptiei noastre despre dreptate, Principiul diferentei lUI este, bineinteles, principiul rectiflcarii, EI nu cere societatii sa Incerce sa elimine handicapurile ca ~i cum tOli ar trebui sii concureze in mod fair in aceeasi cursa. Dar principiul diferentei ar aloca totusi resurse in educatie, sa speram, pentru a iIllbunat1i{i asteptarile pe termon lung ale celui mai putin favorizat, Dael! aceast ,,[';01" este at ins d~nd mai multa atenrie celui mai bine Inzestrat, el este permis; altfel nu. Luand 0 astfel dedecizie, valoarea educatiei nu trebuie sa fie eyuluata doar in functie

de eflc.''''I' ""'~':"".' ca ~ h1.llll\st~ea s~. ciala, .E .. gal, daca nu ebia~ ~a~.import~l, este FO~Ul \ educatiei Ill. faeilitarea accesului unei perscane Ia eultura SOcletutll sale §Ilia treburile

acestela, Iar in acest mod educapa furnizeaza fiecarui individ un sentiment sigur al propriei sale valori.

Prin urmare, desi principiul. difereotei nu este identic ell principiul rectific.aril, el realizeaza 0 parte din intenfia ultimului. El transforma scopurile strueturii de baza asffel Inofit in achcma totnfa II institutiilor nu mai acoentueaza pe eflcienta s(lciala ~i valori tehnocratice, Observam astfel eli principiul.diferentei reprezinta, de fapt, un acord asupra distribuirii talenrelor naturale ca .avutie eomuna "i asupra partieiparii la beneficiile acestei distribuiri, oricare ar f aceasta, Cei. car~ att fosl favorizStti de natura, or:icinUll!lU! ot ca~tiga din soma lor huna doar in condjti.!le ~ imb~liit!t$!9Jitual . a erdi}Q ilor, Cei

- - - ... _ -- ..

care sunt avantajati in mod natural 11\.1 trebuie sac~tige doar pentru ell suntcei mai

inzcstrati, ci ~i pentru a acoperi costurile de Iormare ~i educare, preeum ~i folosirea tnzestrani lor in rnoduri care Ii ajut! ~i pc cci mai putini norocosi, Nirneni nu-si menta

capacitatile naturale mal marl, ~i nici unloc de pornire maifavorabil in societate, De aid. concluzia nu este ca aceste distinctii ill trebuie eliminate. Exista un alt mod de II Ie trata Structura de baza poate sa fie astfel armjata inc·at aceste contingente sa lucreee spre binele celor care sunt cei mai putiai norocosi. Ajungern deci la principiul diferentei daca vrem sa punem ia punct sistemul social, astfel incflt nimeni sa nu cfi~,!igesii.u sa nu piarda din locul pe care 71 are in mod arhitrar in distributiajnzestrarilor naturale sau din pozitia sa iniliaJa if! societate, tara ada sau a primi avantaje ccmpensaroril in schimb,

Din perspectiva acesior observatii, putem respingc teza ea rcglementarea instirutiilor este 'intotdeauna. defectuoasa ·cat timp distributia talenteler naturale iii contingentele socials sunt nedrepte, ~i emu mai mult, eli aceasta rredreptatc trebuietn mod inevitabil sa se transfere asupra aranjarnentelor ornenesti, Aceasta afirmatie este oferita din cand in cand en 0 scuzii pentru a ignora nedreptatea, ca :,;i cum refuzul de 11, accepta nedreptatea este similar ell refuzul de. a accepta mom-tea, Distributia naturals nu este nici dreapta nici nedreapta; -\li nici nu cste nedrept -cit in societate oamenii soan nbeut in .anumite p07.it[i socials. Acestea sunt pur si slmplu fapte naturale. Ceca ce este dr t saunedrept este modlllin care iru:titl.ll~teazll ~~am:e. Societatile aristocratice si cele de castli -suet nedrepte pentru eli ele fac din aceste contingente baza de atribuire pe care se ccnstituieapartenema la clase sociale mai mult sau mai PUiUl Inchise ~i privilegiate, Stmctura de baza a' aeestor societati tacorporeaza arbitrariul existent in natuiA. Nil. este insa neccsar ca oamenii sa se resemneze si 'sa accepte aceste contingente, Sistemul social nu este 0 ordine de neschimbat, in afara eontrolului urnan, cat 0' structura a actiunii urnanc. in dreptatea cafaimess, oame*c~epfl\ s;t;~i imp;llM§2!1~:l!i,oarla'Linu1 alt~ in prciectarea institutiilor, ei se angujeuzu Be. profite de contingentelc naturale ~i circumstantele sociale numai atunci cand aceasta aetiune serveste beneficiului comun, Cele d!oll.a principii sunt un mod/ail" de a Infrunta arbitrariul soartei; # desi fMii.llldoialii imperfecte sub alte aspocte,institutiile care satisfac aceste principii sunt drepte,

Un ali subject este faptul ell. p~ip.b1!J!_i~rentei e:':mrim;L.q,.llIee e~&.i~, lEi este un principiu a1 benelieiului mutual. Am vazut, eel putin atunci dllldfuncponeaz1i conexiunile in l:u"I'b eli. fiecare individ reprezentativ poate accepta ntructura debazf ca

8

9

proiectata sa il pIQIUOVeZe interesele, Ordinea sociala po ate fi justificara oricni, fi in special celor mai putin favorizati; in aces! sens ea este egalitara, Dar pare necesar -sa exarninam III mod inttitiv ill ce m1L~urli conditia benefieiului mutual este satisfacuta Sa luam in considerare doi mdivizi reprezeatativi A ~i B, undc B este eel mai putin favorizat, De Iapt, de vrerne ce snntem interesati Incomparatia ell eel mai putin defavorizat, Sa presnpunem cfu B este aeest om. B poate accepta situa!"ia de lilstarit a lui A dac!1 ~~_o:Ie lui A au fo!!...ea~ligate astfcl5n~~! .. _ele~~utl~:.t:sc pers~ Daca lui A 1l:U i-l1.1' fi pennisa pozitia rnai buna, B ar fi lncli mai nevoiasdecat este acurn. Dificultatea este de a arata ca. A nn are motive sa se plilnga. Poate i secere sa aiba mai putiu decat ar putea sa aiba, caci dad. ar avea mai mult, aeeasta <II conduce la 0 pierdere .pentru B. $i aeum, ce i se pease spune celui mai favorizat? Pentru tneeput, este dar ca bunastarea Iiecaruia depinde de 0 schema a ccoperarii sociale In.lipsa careia nirneni nu ar avea o viata satisfacatoare, [n al doilea rand, putern cere cooperarea. volunterti a fieodruia Goal' daca termenii ecestei scheme sunt rezonabili. Principiul diferentei, deei, pare sl'i se constituie 111IT-O baza jpir pc care ¢ei mai bine situati, 311." cci .mai fhvorizaji de

eireumstantele sociale, se pot astepta ea altii fiJi cclaboreze cu ei atunei cand un araniameat functional este 0 conditio necesara pentru binele tuturor,

Exista.o tendintii flreaaca sii So obiectezeca cei rnai bine dotall I~i meritaavantajele mari, Indiferent daca de sunt sau nu in beneficiul aU""L t'l. acesr moment, tr~blJ.ie.sti fim chili asupra notiunii demerit, Este perfect adevarat ca, dat fiind un sistem just de cooperare eft schema. de reguli publice, si date fiind 1Ifieptlirile create de el, oamenii vcare, ill perspective imbunatlllirii starii lor, aufacnt ceca ce sistemul anunta ca. va recornpensa sunt indrepraliti la avantaje. In acest sens, eel mai favorizati sunt indrepHi!ili la soarta lor; prctentiile lor sunt a.;;wjJltili legitime stablllte de itisbtUtii sociale, ~i comunitatea este obliga!li sa Ie p'una In aplicare, Daraeest sens al meritului prosupune existenja schemei cooperative; eleste irelevant nentru rntrebarea daca de la bun inceputschema trebuie proiectaH:L in aeord cu pzincipiul diferentei ori cu vreun all criteriu.

Cineva poate crede ca persoana cu illzcs(rAri naturale mai bune i~i merita aceste calitl'ifi ~i caracterul. superior care au fikut posibila aceasra dezvoltare, Decarece el este mai valoros in accst scns, c] mcritaavantajele m<l.i mari p~ care a putut sl1 le dob~lnd,tla~ca on ele:

10

T0tcl~i, IOU sigunmtil. aceasta perspective este gte~il.a_ Se pare lOa este unul din punctele fixe ale judecatii noastre bine chibzuite aceta eli nimeni nu-si merita local tn distribuna inzestrarilor naturale, tot asa tum nimeni nu-si merita punctul de plecare initia] in societate: Afirrnatia ca un om [~i merita caracterul superior care ii permite sa faca efortul de a-si cnltiva ca.l.i![tile este tol Mful de problematica; eaci caracterul slhl- depinde de Imprejurari soeiale }i familiale fericite pentru care nu poate sa. aiM. pretentia c1i i STar datora, Notiunea de merit pare a nu se aplica acestor cazuri, A~tfel, individul reprezentativ pentru cei avantajati OIl pcate spune eli cl.me'ritii, ~i prin urmare el are un drepl la 0 schema de cooperare TI1 care ii este permis sa capete IJenetidi il'ltr-Wl modin care e1 nu contribuie la bunastarea celorlalti, Nu exista niei 0 baza pentru 0 astfel de pretentie. Din punctul de vedere at bunului sim] cornun, pare, deci, ea principiul diferentei este aeceptabil atftL pentru eel mai pntin avantajat, d'tt ~i pentru eel mai avantajat. Desigur, aici nu am construit un argument pentru principiu, pentm eli '!ntr-o teorie contractuelista argumentele se fac din puncrul de vedere at pozi~iei originate. Totusi, aceste consideratii intuitive aju15 la clarificarea naturii principiului~i Ia sensul in care acesta este egalitarist,

I Am observat mai devreme ca 0 societate trebuie sa evite situatia in CMe contrihutia j marginala a celor illZestrnt! la bunastarea celcr rmai putini favorizati este negativa, Principiul trebuie saactionezedoar in partea supericara a curbei contributiei (ineluzand desigur si maximul], Un motiv pentru acesta este, putem vedea acum, ca pe acest segment de curbacriteriul heneficiului mutualeste intotdeauna satisfacur, Mai mult, exists un sens natural in care armenia intereselor sociale este realizata; oamenii reprezentativi nu P\i! ('.11tig:l pe sesma altora, deoarece numai avantajele reoiproce sunt permise, ell siguranta, forma si panta eurbei contributiei snnt determinate, in parte: eel putin, de loteria p<lturaHl a in~e5trfu:ilor native, si ell. at are ele nn surd nici drepte niei nedrepte, Dan: sa presupunem ci'l' noi consideram axa de 45 de grade careprezentand idealut unei armonii perfecte a intereselor; aeeasta este curba coatrlburiei (1n aces! oaz, 0 haie dreapta) pe Cart fiecare cii;;tiga la fel, Atunci, se pare deci, ca satisfacerea in mod real a celor doua principii ale drepta~ii tinde sa apropiecurba de idealul unci armonii perfecto a intereselor. Odati'l 1.'<, 0 socierate trece dincolo de maximum, ea aciione!l1la de-a

11

lungul partii coboratoare a pantei curbei, iar armenia intereselor nu maiexista. Pe masma ce cei mai avantajati ca~,tiga, cei mai putin avantajati pierd, ~j invers. Situatia este analogs cu a fi pe 0 grani~a a eficientei, Aceasta nu este de dorit dl.nd este asumata dreptatea structurii de baza, Peetru a realiza astfel idealul unei armonii a intereselor in termenii pe care natura i-a oferit, ~i, pentru a indeplini criteriul beneficiului mutual, trebuie sa ne pozitionAm hi regiunea contributiilor pczltlve.

Un alt merit al principiului diferentei este di el ofera I) inlernreiare a principi:l:!!!Ji fratemi~i .. in comparajiecu Iibertatea ~i egalitatea, ideea fraternitstii a avut 0 pozitie

___ -~ -_

mitior-a in teoria democratica, Ea este privita ea un concept mal putin politic, nedefinind in sine nici un drept democratic, dar promovfmd ill loc anumite atitudini mentale §i, forme de comportament lara de ·care am putea ~a pierdern din vedere valorile expriraate de aceste drepturi, San, imlldit~ lndeaproape eu acesta, se consider! ca fraternitatea reprezinta 0 anurnita egalitate a respectului social manifestata in diferite iuiatniri publice ~i ill absenta atitudinilor de subordonare si servilitate, Fraternitatea presnpune farfi 1ndoiala aceste lucruri, ca ~f tin sim] al prieteniei civice ~i solidaritatii sociale, dar nn exprima niei 0 cerinta bine defmi.ta. Trebuie 'inca sa gasim un principiu al dreptalii care se .P(}triv~te ou ideea subiacenta. Principiul diferentei, insii, pare sa corespunda intelesuhti firesc a1 fratetnitalii, ~i anume ideii de a. nu dori sa ai avanta]e rna! marl decst daca aceasta este in beneficiul altora care SUIlt mai putini 1nstariii. in aceasta conceptieideala, dar sitn practica, familia. este unul din Iocurile undc principiul maximizani sumei avantajelor este respins. Mernbrii unei familii nu dorese in mod obisnuit s1i c~tige decal daca daca pot face aceasta ·tntr-un mod care promoveazs interesele celorlalti. A vrea s1l acticnezi pe baza principiului diferente] ure exact aoeaata consecintn, eel rnai binc plasati \ doresc ~li·,~iaiba avantajele mal mati numai III cadrul unei scheme to care aceasta I actioneaza in beneficiul celor mai putin] norocosl.

Idealul fratemitatii este inteles cll:ieodatil. ell implicand legaturi sentimentale sau afcctive, care ar Il nerealist sa fie presupuse a exista intre membrii societatii in amploarea ei, Acesta este llII motiv suplimentar pentru care fratemitatea este relativ neglijata in contextul teoriei demccratice, Multi au erezut ell locul lui potrivit nu e in domeniul

trcburiior publice. Dar, chiar daca el cste Indreptatit ca incarporfmd cerintele principiului diferentei, nu este impracticebil, Se pare eli lnstitutiile ~i politicile publice in carenoi avern cea rnai mare incredere d. sum juste satisfac cerintele fraternitajii, eel pu!in !n sensul 'tn care megalitil.t1le permise de ele contribuie 13 bunastarea celer maio putin tavorizati.In acesta interpretare, principiul fratemiti'i~H este un standard perfect realizabil, fudata ce 11 acceptam, putem asocia ideilor traditionale de libertate ~i egalitate

fraternitatea, in interpretarca democratica a celor dam! principii ale dreptatii, dupacum

r (

urmeaza: libertatea corespunde primului principia, egalitatea ideii de egalitate din primul

principiu odata ell egalitatea oportunitatllor fair, ~i fraternitatea principiului d.iferente-i. in

acest mod, am gl\sit kicul unei conceptii a fratemita~ii in interpretarea democratiea a. celer doua principii, si observam dl ea impune 0 consrrsngere precisa asupra structurii de bazfi a societatii. Celelalte aspecte ale fralernit1ltii nu trcbuie uitate, dar principiul diferentei ~i exprirna sensul fundamental dill punctul tie vedere al dreptatii sociale.

Din perspectiva acestor ohservatii, urmeaza acum -ell, interprctarca domccratlca a odor doua principii nil va conduce la 0 societate mernocratica. Aceesta forma de online sodal~ presupune principiul c.arierelor desehise talentelor ~i foloseste egalitatea oportllniUi. nor ell un ruod de a elibera ener&ill.e oamenilor in cantarea prosperiti:itii ,economice ~i oonduc£rii

~~ ,

~ Exist! 0 inegalitate pregnanta lntre clasele superioare ~i cele inferioate atilt in

privinja mijloacelor pentru viata, dit si a drepturilor ~i privilegiilor autoritiltii organizationalc, Cultura strafurilor rnai sarace este precara dH tirnp elita tebnocratica ~i p6Htidi este protejata prin mtermedinl pikghiilor nationale ale puterii ~i boglWei.

I Bgalitaiea oportunitatilor Inseamna sansa egalA de a p11r1isi 10cI.II eel mai pu\in favorizat penlru a pleca III cautare« pcrsonala a. iuflueutei ~i pozitlei sociale, Astfel, 0 societate meritocratica este un pericol pentru celelalte interpretari ale principiilor dreptitlii, dar nu

~i pentru conceptia democratica, Cl\ci, dupil. cum am vazut, principiul difere~*i transfonna in. mod fundamental scopurile unci societati, Aceasta censecinta este ~i mai evidenta dad, observam faptul ea trebuie sa luam in considerate valoarea esentia.Ia a. respectului de sine, dar ~i faptul eli 0 societate bine ordonata este 0 uniune sodali1 de uniuni scciale.In consecinta, sensul Increderii Ill. propria lor valoare trebuie cultivat la cei mai p1llivi avantajati, iar acesta l:imiteazil fonnele de ierarhie $i gradele de inegaJitale

12

pcrmise de dreptate, Astfel, de exemplu, resursele pentru educatie III! trebuie alocate doar san ne.aparat in acord ell beneficiile Iorestimate til. Cil.litll(:i productive educate, can de asemenea, in functie de valearea lor in tmbunht~l.irea vietH sociale §i personale a ceU_teniloI, incluzandu-i aid ~i pecei mai putin fevorizati. Pe mlisu:ra ceo soeietate progreseazh, considerentul din urma devine din ce in ce rnai important.

Fu n damen tele egalltitii

Ramane inca de. examinat carer fiinje Ie datoram garantiile dIeptiitii ,[ ... J. Raspunsul firesc este ·eli sunt ehiar acele persoane morale care aunt tndrept1i.!·i!e Is. dreptate egala, Persoanele morale se disting prin dOlJ~ caracteristici: mai intiii de stint capahile de a avea (~i se 'presupune c1\, 3'J) 0 idee privind binele lor (exprimata printr-un plan rational oe via¥i); ill a] doilea rind, die sun! capabile de a avea (~j se presupune eli dobandesc) un sim] al dreptatii, odorinil1. tn mod normal efectlva de a aplica ~i actiona pe baza principiilor drepU'ilii, eel putin intr-un grad minim. Ne folosim, prin urmare, de e:lT"cteristicile pefso:J:rlelC>f aflate jill''''' o.ris..ina:rjj, pentru. n dieting" ·tipu! de flint" carat-a li ae aplica principiile .. Nmtl la urma. Partile sunt viizute ca adoptand aceste criterii pentm a reglemenra activitatea il1stitu:tiilor comune ~i comportamentul Ior uneia filti1.de cealaltil.; iar descrierea naturii lor intra in proeesul de g1\ndire prin. care se selectioneaza prineipllle, Dreptatea ega III apartine celor care au oapacitatea de a partioipa ~i de a actiona in acord en 'lllielegerea publica a situatiei initiale, Trebuie. observat dipe:rsi:m(l)litalea morula este aic[: definita ca fiind in. mod obisnult 0 potentialitate ce se realizeaza la timpul euvenit, De altfel, chiar aceasta potentialitate estecea care aducetn scena pretentiile fala de dreptate [ .... ] Vedemjirin urmare, eli aceasta capacitate a personalitatii morale este 0 couditie suficleuta penuu <! fiu.l(Jrt:pm~i~i la dreptate egall1. Nirnic tn afara aeesrui minim esential nu este cerut [ ... ]

Trebuie accentuat faptul eli aceastaconditie, ~i anume capacitatea personalitu.~ii morale, nu este in nici un caz stricti. Cand cineva este lipsit de aceasta potentialitate prin nastere oei accident, acest Iucru este vazut ea un defect saucao pierdere importantz, Nu exista nici .0 rasa sau vreun grup uman cunoscut care sa nu aiba acestaealitate, Dear ici ~i cole unii indiviai sunt lipsiti de potenti ali tate ruorala, 8i111 de realizarea I'll. intr-un grad minim,

13

14

iar neputinta de a 0 realiza este 0 consecinta a circumstanjelor soeiale nedrepre ~i paupere, or! a contingentelor arbitrate. Mal mull, ln timp ce oamenii au In grade diferite sirnml dreptatii, acest fapt nu reprezinta urn motiv pentru a-i lips! pe cei cu poteniial minim de intreagn protectie a dreptatii . .Odata ce este intrunit un anumit minim moral, 0 perst'lau~ este indreptil.lita la libertate ega Ill, similara cu a celorlalti L .. J Se crede eatcodata cii drepturilede baz5. ~i liberlalile trebuie s~ fie diferite 111 Iunctie de capacitate; dreptatea cafairnesscontrazice acest lucru, Cu conditia de a fi satisfacut minimul necesar pentru 0 personalitate moralll, oricarei persoane i se datoreaza garan!iile dreptatii.

- A Acea(;tii descrierea fundamentelor egalit!lJ1ii are nevoiede cfie<lva comentarii. Mai full'l], se poate obiecta eli egalltatea nu se poate baza pe atribute naturale, Nu exista nici 0 trasii.tura nanirala cu privire 1::1 care toate fiintele umane si! fie egale, adica pe care sa 0 aiba. fiecare (on suficient de multi) In acelBfigrad. Ar putea plirea cil. daca sustinern 0 teorie. a. egalitatii, trebuie sa I) interpretan altfel, ili antnne ca un principiu procedural pur, A spune cit fiinlele umane s unt egale inseamnil: di nimeni nu CRIe il1rlreptatlt la un tratament preferential 111 abserra unor motive constrangatoare, Obligatia de a dovedi favorize!lZ~ egalitatea: ea defiiI!e~tcsupc>zitia procedurala eli persoanele trebuietratate ega], Abaterea de In tratarnentul ega! trebuie ,s!1 fie apfu"at!i ~i judeeata impartial fu fieeare eaz cu acelasi sistem de principii valahilepentru toti, Egalitatea esen!ia]1i este considerata a fi egalitatea I

-'I.e-! NO~

de tratamen t, , _

Exist=rt caleva dificullafi. ell aceasta interpretare procedurala .. Mai il;ltfii, ea JIll mseamn1i n:imic mai mull. deetH preoeptul, aplicat la eel mai inait nivel, de a tram similar cazurile similare, il)lprelll1~ ('11 0 atribuire a oblisalif!i de II dovedi, Egalitatea tratameutului au restrictioneaza temeiurile care pot fi oferite in justificarea inegaliti'ltilor. Cat timp sisternele de sclavie ~i de Casta. (pentru a mentioaa cazurile extreme) ar putea sansface aceasta idee, nu exista nici 0 garantie a tratamentului substantial egal. Protectia ream: .a egalitani este incorporata Incontinutulprincipiilor d.replll.jii, §i nu ill aceste supozitii procedurals ', Plasarea obligatiei de a dovedi nu este suficenta, Dar mal departe, ehiar diaci'i. interptetarea procedurala impune restrictiireale institutiiior, se pune inca intrebarea de ce trebuie sa urmam pmce.r1m,! In Il.Hllml.e cazuri, i;u: m altele nu. Cu siguranta ea este

IS

aplicsbila fiintelor dintr-o anumita clasa, dar care din ele? Avemnevoie tllca de: un fundament natural 011 egalithtii, astfel indlt stl putern identifies aceasra elasa.

Mai mutt, perspective egalitarista nu-este ineompatibila cu interneierea egaUll1j:li pe capacitiiri naturale, Tot ce trebuie sA facem este Sa selectam 0 proprietate de sfera dcfinita (~a cum VOl arrila) ~i sa oferirn dreptate egalil. celor ce Indeplinesc conditiile ei. De exemplu, proprietatea dea se aila tn 'i.llleriorul UI1Ul. cere este 0 proprictate de sferii a punctelor din plan. Toate punctele din interiorulcercului au aceasta proprietate, de?i coordonatele lor diferli intr-o guumitlllllasura, Iar ele au aceasta proprietate !n mod egal, deoarece niei Uti puna din interiorul cereului. nu este mai mult san rnai pl.l~t1J interior dedit vreun alt punct din Interior. Acnm, dadi cxista sau nu 0 proprietate de sfed adecvata pentru evidentierea privintelor In care fiintele trebuie eonsiderateegale, este 0 chestiune stabilittl prin ideea de dreptate, Descrierea pi'irtilor In. pozitia originara id.l'mtifie·!j o ascmenea proprietate, iar principiiledreptatiine asiguri'i M orice variatii de abilitate in aceasta sfera trebuie privitli ca orice alta capacitate' naturala, Nu exista nici un obstaool pentru a gandi. 0 capacitate narurala ca fiind fUlldamentul egalitaJii.

Respecnil mutual este 0 datorie naturala fallide agentul moral. ca fiinlit cu un simt al drepti'i!ii ~i 0 idee de blne [. ... ] Respectul mutua! este aratat in cateva. moduri: in vointa noastra de a vedea simaria celorlalti din punctul lor de vedere, din perspectiva ideii lor despre bine; incapacitatea noastra de a oferi motive pentru actiunile noastre atunci cand inreresele altere sunt afectate substantial,

Recunoasterea publicfi a celor doua principii oferii mai rnulta Gun!inere respectului de sine al oameniior,' ~i aceasta la irtindul ej creste eficaeitatea cooperarii sociale. Ambele consecinte sunt temei.iri pentru a alegeaceste principii, Este in mod evident rational pentrn oameni {)a~~i asigure respectul de sine. Un simt al propriei lot valori este necesar daea este Gaeisa-~i urmareasca propria ideea de bine ell ardoare ~i sa se bucure implinirea ei, Respectul de sine nu e atilt (I parte din once plan rational de vialfl, cit e sentimentut d planul personal menta sa fie realizat. Acum, este evident ea propriul de sir)" depino:k 1n mod ncrmal de respecrul altora, Daca nn percepem faptul Gi;i eforturile

16

noastre sunt respecrate de allii, este dificil, daca nu imposibil, sa ne- mentinem convingereaca lell.lriJe noastre merita urmarite, Din acest motiv, pllrtile vor aeeepta datorinnaturala de ii· se respecta reeiproc, care Ie cere 311 se comportecivilizat una eu cealalta 'I Sa doreasca sa~~i explice temeiurile aqitlniJor lor, In special cand pretentiile celorlalji sunt incalcate. Mai Inuit, se poate presupune eli este mai probabil ca eel care se respecta pe ei In{>l~~ sa 1i respecle ~i pe al~ii, si reciproc, Dispretul la adresa propriei persoane duce la dispremirea celorlalti si lcam(;:uintfu binele In aceeasi m1l.sllrd ineare 0 face invidia Respecul de sine seautesustine reciproc,

Darnen!i au nevoie sa fie asigurati de stimaesociatilor lor. Respectul de sine si increderea in valoarea proprinlu] sistcmului de tclm:i nu pot supravietui iudiferentei, ~icu atilt mai putin disprerului altora, Fiecare beneficiaea de pe urma vietii intr-o societate "in care datoria de a se respecta reciproc este onorata, Costurile interesulni propriusunt minore in.

• raport eli sprijinul pentru ,simtul propriei valori,

Traducere deAdrilil1~P"u:llriescu ~i Bogdan Pops