Sei sulla pagina 1di 7

AutoCAD 2004 101

12. Obţinerea informaţiilor din desen


12.1. Informaţii la nivel de desen
12.1.1. Afişarea unei liste cu starea desenului
Comanda Status deschide fereastra AutoCAD Text Window cu informaţii despre desenul curent
precum: numărul de obiecte, limitele şi extinderea desenului, extinderea afişării curente, spaţierea
punctelor de prindere şi de grilă, stratul, culoarea, tipul şi grosimea de linie curente, opţiunile de
prindere pe obiecte active, spaţiul disponibil pe disc şi în memoria centrală.
Comanda Status poate fi lansată din grupul Inquiri al meniului Tools sau de pe linia de comandă.
12.1.2. Afişarea unei liste cu variabilele sistem
Comanda Setvar vă oferă posibilitatea informării în legătură cu variabilele sistem şi valorile
acestora.
Introduceţi setvar pe linia de comandă sau alegeţi opţiunea Set Variable din grupul Inquiri al
meniului Tools. La promptul:
Enter variable name or [?]: aveţi două alternative:
• Tastaţi numele numele unei variabile. AutoCAD vă afişează valoarea curentă a variabilei
şi vă cere să precizaţi o altă valoare. Tastaţi Enter, dacă doriţi numai informarea în legătură
cu variabila precizată.
• Tastaţi simbolul (?) pentru a continua dialogul. La promptul:
Enter variable(s) to list <*>: tastaţi pentru a primi informaţii despre toate
variabilele sistem sau precizaţi numele variabilelor sub formă de listă sau utilizând
înlocuitorul (*). De exemplu: ltscale, celtscale sau *scale.
12.1.3. Afişarea şi setarea timpului afectat unui desen
Comanda Time are funcţia de gestionare a timpului afectat pentru un desen.
Introduceţi time pe linia de comandă sau alegeţi opţiunea Time din grupul Inquiri al meniului Tools.
Se deschide fereastra AutoCAD Text Window cu informaţii despre data şi ora curentă, data şi ora
la care a fost creat desenul, data şi ora ultimei salvări a desenului, timpul total de lucru afectat
desenului, starea cronometrului şi starea salvărilor automate (Tools, Options, Open and Save). Apoi
pueţi răspunde la promptul:
Enter option [Display/ON/OFF/Reset]:
Display reafişează timpii actualizaţi, On/Off/Reset porneşte/opreşte/aduce la zero cronometrul.
Tastaţi Enter pentru a încheia comanda.
Exerciţiu: obţinerea informaţiilor despre desen
1. Deschideţi fişierul \AutoCAD2004\Drawings\ab12-a.dwg.
2. Lansaţi comanda Status şi studiaţi elementele de interes.
3. Lansaţi comanda Set Variable şi solicitaţi informaţii variabila Ltscale. Schimbaţi valoarea
acesteia la 50, pentru a modifica factorul de scară al tipului de linie. Apoi introduceţi
comanda regen . Tipurile de linie întreruptă trebuie să se vadă mai clar.
4. Lansaţi comanda Time şi studiaţi elementele de interes.
5. Nu salvaţi desenul.
12.2. Informaţii la nivel de obiect
12.2.1. Afişarea unei liste cu obiecte
Comanda List afişează informaţii despre obiectele selectate.
Poate fi lansată din grupul Inquiri al meniului Tools sau de pe linia de comandă. Selectarea se
poate face înainte sau după lansarea comenzii.
AutoCAD 2004 102

În fereastra AutoCAD Text Window veţi primi informaţii despre obiectul sau obiectele selectate,
aşa cum rezultă din tabelul 12.1.

Informaţii obţinute cu ajutorul comenzii List


Tabelul 12.1
Date Explicaţii
Layer Numele stratului obiectului
Space Spaţiul în care se află obiectul (model sau hârtie)
Handle Elementul de control al obiectului
from point Punctul de origine al liniei
to point Punctul de capăt al liniei
Length Lungimea liniei
Angle in XY Plane Unghiul de înclinare a liniei
Delta X Diferenţa pe abscisă între punctul de origine şi punctul de capăt ale liniei
Delta Y Diferenţa pe ordonată între punctul de origine şi punctul de capăt ale liniei

Informaţiile despre obiectele selectate mai pot fi obţinute şi din:


• Lista derulantă Layer Control a barei de instrumente Layers
.
• Listele derulante Color Control, Linetype Control, Lineweight Control şi Plot Style
Control ale barei de instrumente Properties
.
• Paleta Properties deschisă prin activarea butonului cu acelaşi nume de pe bara de
instrumente Standard.
12.2.2. Calcularea distanţelor
Comanda Dist calculează distanţa dintre două puncte selectate înainte sau după lansarea
comenzii. Poate fi utilizată pentru verificarea cotelor sau pentru a efectua diferite calcule.
Lansarea comenzii se face alegând opţiunea Distance din grupul Inquiri al meniului Tools sau
tastând dist pe linia de comandă.
12.2.3. Aflarea coordonatelor
Comanda ID afişează coordonatele unui punct selectat înainte sau după lansarea comenzii.
Lansarea comenzii se face alegând opţiunea ID Point din grupul Inquiri al meniului Tools sau
tastând id pe linia de comandă.
Exerciţiu: obţinerea informaţiilor despre obiect
1. Deschideţi fişierul \AutoCAD2004\Drawings\ab12-a.dwg. Desenul este un plan al unor
terenuri pentru construcţii civile. Activaţi butonul OSNAP.
2 3

Fig.12.1 – Plan cu terenuri pentru construcţii civile


AutoCAD 2004 103

2. Lansaţi comanda List, selectaţi arcul indicat cu 1 şi tastaţi Enter. Se dechide fereastra
AutoCAD Text Window cu informaţiile despre obiectul selectat:
ARC Layer: "0"
Space: Model space
Handle = 7D3951
center point, X= 7249.24 Y= 3753.29 Z= 0.00
radius 1937.35
start angle S 89d28'56" W
end angle S 76d38'19" W
length 434.28
3. Lansaţi comanda Dist, selectaţi punctele indicate cu 2 şi 3 (Endpoint) şi tastaţi Enter.
Rezultatul este afişat în zona liniei de comandă:
Distance = 2740.90, Angle in XY Plane = N 89d23'34" E, Angle from XY Plane = E
Delta X = 2740.75, Delta Y = 29.05, Delta Z = 0.00
4. Lansaţi comanda ID, selectaţi punctul indicat cu 4 (Endpoint) şi tastaţi Enter. Rezultatul
este afişat în zona liniei de comandă:
X = 6065.67 Y = 3450.58 Z = 0.00
5. Nu salvaţi desenul, dar păstraţi-l deschis pentru exerciţiul următor.
12.2.4. Calcularea ariei şi a perimetrului
Comanda Area calculează suprafaţa şi perimetrul unei zone specificată prin puncte sau ale unui
obiect selectat.
Lansarea comenzii se face alegând opţiunea Area din grupul Inquiri al meniului Tools sau
tastând area pe linia de comandă. La promptul:
Specify first corner point or [Object/Add/Subtract]: aveţi alternativele:
• Specificaţi puncte care nu trebuie să aparţină, neapărat, unui obiect. La prompturile
următoare, Specify next corner point or press ENTER for total:, precizaţi alte
puncte sau încheiaţi tastând Enter. AutoCAD calculează aria şi perimetrul poligonului cu
vârfurile în punctele specificate.
• Alegeţi alternativă Object şi, la promptul Select objects:, selectaţi un obiect
(dreptunghi, poligon, cerc, elipsă, curbă Spline, polilinie, regiune sau obiect creat prin
comanda Solid, opţiunea 2D). Poliliniile şi curbele Spline nu trebuie să fie, neapărat, închise.
AutoCAD calculează aria mărginită de curbă şi linia care-i uneşte capetele.
• Alegeţi alternativă Add sau Sub, pentru calcula sprafeţe prin adăugarea sau scăderea altor
zone.
Exerciţiu: folosirea comenzii Area
1. Deschideţi fişierul ab12-a.dwg din dosarul \AutoCAD2004\Drawings.
2. Folosiţi comanda Zoom Window, pentru a mări parcelele de teren D şi E (figura 12.2).
Activaţi butonul OSNAP şi modul de prindere pe obiect Endpoint.
3. Lansaţi comanda Area şi urmaţi prompturile:
Specify first corner point or [Object/Add/Subtract]: a
Specify first corner point or [Object/Subtract]: selectaţi 1
Specify next corner point or press ENTER for total (ADD mode): selectaţi 2
Specify next corner point or press ENTER for total (ADD mode): selectaţi 3
Specify next corner point or press ENTER for total (ADD mode): selectaţi 4
Specify next corner point or press ENTER for total (ADD mode): selectaţi 5
Specify next corner point or press ENTER for total (ADD mode):
AutoCAD afişează aria şi perimetrul parcelei D şi aria totală, egală cu a percelei D:
Area = 123575.16, Perimeter = 1480.17
Total area = 123575.16
4. Continuaţi dialogul:
Specify first corner point or [Object/Subtract]: selectaţi 6
AutoCAD 2004 104

Specify next corner point or press ENTER for total (ADD mode): selectaţi 7
Specify next corner point or press ENTER for total (ADD mode): selectaţi 8
Specify next corner point or press ENTER for total (ADD mode): selectaţi 9
Specify next corner point or press ENTER for total (ADD mode):
AutoCAD afişează aria şi perimetrul parcelei E şi aria totală, egală cu suma ariilor
percelelor D şi E:
Area = 183399.88, Perimeter = 1884.62
Total area = 306975.04
5. Încheiaţi dialogul:
1
Specify first corner point or 5 2
[Object/Subtract]: .
Nu salvaţi desenul, dar păstraţi-l deschis
pentru exerciţiul următor.
4 3

12.2.5. Obţinerea informaţiilor din paleta Properties


6
Selectaţi un obiect şi deschideţi paleta Properties, 7

prezentată în capitolul 11, paragraful 11.2.1. 8


9
Puteţi obţine informaţii despre obiectul selectat, dar
îl puteţi şi modifica, prin schimbarea valorilor
coordonatelor capetelor.

12.3. Comenzi de măsurare


Fig.12.2 – Parcelele D şi E
12.3.1. Împărţirea obiectelor
Comanda Divide împarte un obiect în porţiuni egal spaţiate, plasând obiecte punct de-alungul
acestuia, fără a-l distruge, astfel încât să puteţi utiliza opţiunea Node a prinderii pe obiecte.
Lansarea comenzii se face alegând opţiunea Divide din grupul Point al meniului Draw sau
tastând divide pe linia de comandă. Selectaţi obiectul pe care vreţi să-l împărţiţi şi precizaţi numărul
de segmente pe care doriţi să le creaţi.
Punctele create pot fi afişate în formatul dorit, folosind comanda Point Syle a meniului Format,
prezentată în capitolul 7, parafraful 7.5. Stabiliţi stilul obiectelor punct înainte de utilizarea comenzii.
12.3.2. Segmentarea obiectelor
Comanda Measure este similară comenzii Divide, cu excepţia faptului că, în loc de numărul de
segmente, trebuie să specificaţi distanţa dintre obiectele punct. AutoCAD începe segmentarea de la
capătul cel mai apropiat de locul în care aţi executat clic pe obiect.
Lansarea comenzii se face alegând opţiunea Measure din grupul Point al meniului Draw sau
tastând measure pe linia de comandă. Selectaţi obiectul pe care vreţi să-l împărţiţi şi precizaţi
lungimea segmentului. Folosiţi, de asemenea, comanda Point Style pentru afişarea obiectelor punct.
Exerciţiu: folosirea comenzilor Divide şi Measure
1. Deschideţi fişierul ab12-a.dwg din dosarul \AutoCAD2004\Drawings, dacă nu a rămas de
la exerciţiul anterior.
2. Dacă este cazul, folosiţi comanda Zoom Window, pentru a mări parcelele de teren D şi E.
3. Lansaţi comanda Point Syle a meniului Format, alegeţi al patrulea stil din primul rând,
selectaţi opţiunea Set Size Relative to Screen, stabiliţi dimensiunea la 5% şi clic pe OK.
4. Lansaţi comanda Divide. La promptul Select object to divide: selectaţi linia
indicată cu 1 în figura 12.3, iar la promptul Enter the number of segments or
[Block]: tastaţi 3 .
AutoCAD 2004 105

5. Lansaţi comanda Measure. La promptul


Select object to measure: selectaţi linia
indicată cu 2 în figura 12.3, iar la promptul
Specify length of segments or
[Block]: tastaţi 120 .
6. Desenaţi linii orizontale în parcela D şi
verticale în parcela E, pentru a le împărţi în
2
subparcele. Folosiţi obiectele punct create şi
comanda Trim. Îndepărtaţi segmentele care
depăşesc linia oblică care delimitează parcela
D şi linia orizontală de sus care delimitează
parcela E. 1
7. Nu salvaţi desenul, dar păstraţi-l deschis
pentru exerciţiul următor.

Fig.12.3 – Împărţirea parcelelor D şi E


12.4. Calculatorul programului AutoCAD
Calculatorul programului AutoCAD execută, pe lângă calcule numerice, şi calcule cu coordonate
de puncte şi cu vectori. Calculatorul acceptă prinderea pe obiecte, mai puţin intersecţia aparentă,
extinderea şi paralelismul.
Pornirea calculatorului se face tastând pe linia de comandă cal sau 'cal , dacă vă aflaţi în
interiorul unei comenzi (utilizare în mod transparent). La promptul >>Expression: introduceţi o
expresie matematică, folosind regulile de precedenţă cunoscute.
12.4.1. Calcule numerice
Prezintă interes folosirea transparentă a comenzii, situaţie în care AutoCAD subînţelege că
rezultatul este un răspuns la un prompt.
De exemplu, doriţi să desenaţi o linie orizontală, căreia îi cunoaşteţi poziţia unui capăt, iar
lungimea este egală cu suma a două lungimi cunoscute (10.5 şi 12.4). La promptul Specify next
point or [Undo]: , deplasaţi cursorul pe orizontală, tastaţi 'cal şi introduceţi expresia de calcul
10.5+12.4, ca alternativă la introducerea directă a distanţei.
12.4.2. Utilizarea coordonatelor
Ca şi în cazul precedent, prezintă interes folosirea transparentă a comenzii. Pentru specificarea
coordonatelor într-o expresie folosiţi paranteze drepte.
De exemplu, doriţi să desenaţi o linie înclinată la 20 de grade, căreia îi cunoaşteţi poziţia unui
capăt, iar lungimea este egală cu suma a două lungimi cunoscute (10.5 şi 12.4). La promptul Specify
next point or [Undo]: tastaţi 'cal şi introduceţi expresia de calcul [@(10.5+12.4)<20] ca
alternativă la introducerea coodonatelor polare relative.
12.4.3. Utilizarea prinderilor pe obiect
În expresiile Cal puteţi utiliza prinderile pe obiect. De exemplu, dacă pentru specificarea unui
punct introduceţi o expresie de forma (cen+cen)/2, AutoCAD solicită specificarea centrelor a două
cercuri, ca puncte de prindere pe obiecte, afişând prompturile:
>> Select entity for CEN snap: selectaţi primul cerc
>> Select entity for CEN snap: selectaţi al doilea cerc
AutoCAD afişează perechea de coordonate:
(22.2531 14.6134 0.0) .
AutoCAD 2004 106

Pentru selecţie este suficient să executaţi clic pe cerc sau în apropierea punctului de prindere.
Cursorul de selecţie este caseta fără fire reticulare. Prinderea pe obiecte trebuie să fie dezactivată.
Exepresia cen-cen are ca rezultat tot o pereche de valori, diferenţele de coordonate ale celor
două centre (∆ X,∆ Y), ale căror semne depind de ordinea în care au fost selectate cercurile.
Exepresia abs(cen-cen) are ca rezultat lungimea liniei care uneşte cele două cercuri.
Pentru o mai bună înţelegere, desenaţi un cerc şi două linii exterioare acestuia, dar cu punctul lor
de intersecţie vizibil. Folosiţi comanda Cal şi prinderea pe obiecte, pentru a calcula distanţa de la
centrul cercului la cele patru capete ale liniilor şi la punctul lor de intersecţie. Pentru verificare,
activând prinderile pe obiecte End, Mid, Cen şi Int, desenaţi liniile care unesc centrul cercului cu cele
cinci puncte, apoi selectaţi-le şi lansaţi comanda Inquiri, List.
12.4.4. Utilizarea funcţiilor matematice şi speciale ale comenzii Cal
Funcţiile matematice acceptate în expresiile comenzii Cal, împreună cu rezulatele lor, sunt
prezentate în tabelul 12.2.
Comanda Cal are un set de funcţii speciale pe care le puteţi folosi pentru a găsi puncte. Aceste
funcţii, împreună cu rezultatele lor sunt prezentate în tabelul 12.2.

Funcţiile matematice şi speciale ale comenzii Cal


Tabelul 12.2
Funcţii matematice Funcţii speciale
Funcţie Rezultat Funcţie Rezultat
sin(unghi) Sinusul unghiului rad Preia raza obiectului selectat
cos(unghi) Cosinusul unghiului cur Preia orice punct selectat
tang(unghi) Tangenta unghiului @ Preia ultimul punct calculat
asin(real) Arcsinusul numărului real vec(p1,p2) Calculează vectorul de la punctul p1 la p2
acos(real) Arccosinusul numărului real vec1(p1,p2) Calculează vectorul unitate de la p1 la p2
atan(real) Arctangenta numărului real Calculează un punct pe dreapta p1-p2,
pld(p1,p2,dist)
ln(real) Logaritmul natural al numărului real situat la dist de p1
log(real) Logaritmul zecimal al numărului real Calculează un punct pe dreapta p1-p2,
exp(real) Exponentul natural al numărului real plt(p1,p2,t) situat la o distanţă faţa de p1 egală cu
exp10(real) Exponentul zecimal al numărului real lungimea p1-p2 înmulţită cu t
sqr(real) Pătratul numărului real dist(p1,p2) Calculează distanţa dintre p1 şi p2
sqrt(real) Rădăcina pătrată a numărului real ang(p1,p2) Calculează unghiul dintre axa X şi p1-p2
abs(real) Valoarea absolută a numărului real Calculează unghiul dintre oX şi un vector
ang(v)
round(real) Valoarea rotunjită a numărului real definit cu puncte de prindere (cen-end)
trunc(real) Partea întreagă a numărului real Calculează unghiul dintre apex-p1 şi
ang(apex,p1,p2)
r2d(unghi) Transormă unghiul din radiani în grade apex-p2 (apex este vârful unui unghi)
d2r(unghi) Transormă unghiul din grade în radiani Calculează punctul de intersecţie dintre
ill(p1,p2,p3,p4)
pi Returnează valoarea 3.14159 linia p1-p2 şi linia p3-p4

Exerciţiu: folosirea comenzii Cal


1. Deschideţi fişierul ab12-a.dwg din dosarul \AutoCAD2004\Drawings, dacă nu a rămas de
la exerciţiul anterior.
2. Salvaţi desenul în fişierul \AutoCAD2004\Exercitii\ab12-01.dwg
3. Dacă este cazul, folosiţi comanda Zoom Window, pentru a mări parcelele de teren D şi E.
4. În exerciţiul pentru calcularea ariilor aţi calculat aria totală de 306975.04 în inci pătraţi.
Pentru a calcula suprafaţa în metri pătraţi, introduceţi cal . La promptul >>Expression:
introduceţi 306975.04/144/sqr(30.5) . AutoCAD afişează rezulatul 2.29161.
AutoCAD 2004 107

5. În exerciţiul pentru folosirea comenzii


Divide aţi împărţit o linie în trei segmente
egale. Pentru a calcula lungimea unui
segment, introduceţi cal .
La promptul >>Expression: introduceţi
abs(end-end)/3 şi selectaţi capetele liniei
indicate cu A şi 4 în figura 12.4. 5
AutoCAD afişează rezulatul 262.37.
6. Să presupunem că doriţi să desenaţi o linie
care are un capăt în punctul de intersecţie al 3
2
liniei 1-2 cu 3-4 şi este perpendiculară pe
linia indicată cu 5.
Lansaţi comanda Line şi la promptul: A 1 6
4
Specify first point: tastaţi 'cal .
La promptul: >>Expression: introduceţi
ill(end,end,end,end) şi selectaţi punctele 1 Fig.12.4 – Linie desenată cu ajutorul
şi 2, apoi 3 şi 4. comenzii Cal
AutoCAD începe linia la punctul de intersecţie astfel precizat. Urmează promptul:
Specify next point or [Undo]:. Alegeţi din meniul contextual (Shift+clic-dreapta)
modul de prindere Perpendicular şi executaţi clic atunci când mijlocul marker-ului
(perpendicular) se află pe linia indicată cu 5.
7. Salvaţi desenul.

Potrebbero piacerti anche