-

'1
J 1
]

CURS DE BIZANT
Prof Dr. Emilian Popescu

~(:i)'ti'uRea, obiectul sijni:portanta··Bizantinologiei.

Vom cerceta impreuna timp de doi ani problemele de baza ale Bizantinologiei, cu 3?eciaHi privire asupra realitatilor religioase, caci ca teologi suntem, Tn primul rand, interesati sa cunoastem care au fost marile framantari In acest domeniu si 9$ implicatii au avut ele a§upra vietii politice, economice ~i sociale' din Imperiul bizaqtin ln timpul existentei sale milenare (3.24-Ji.53). p-e parcursul acestor doi ani de studiu vom patrunde adanc In aspectele de _baza ale viepi bizantine, cu scopul de a sesiza factorii care au favorizat sau detenninat chiar progresul spre crearea unui stat puternic bizantin, a civilizatiei ~i spiritualitatii sale superioare, precum si cauzele decaderii lor. Incursiunea In istoria bizantina ne va fi de folos pentru Tntelegerea unor fapte general umane, \:,alabile Tntoate tirnEl!.ill.e.Se va dovedi 0 data In plus ca ceea ce au spus anticii ciespre istorie, incepand cu Tueidide, si anume cft este un u«folos (ca§tig) .12entru toate timJ2.urile» 0 calauza Tnviata, este adevarat, !Zolul Imperiului bizantin in istoria europeana §i a poponllui roman a fost irnens si acest lucru justifica pe deplin locul pa care il ocupa Bizantinologia In programa de invatamant a institutelor teologice ortodoxe. De fapt Tntreaga istorie a crestinismului, din momentul cand a devenit religie libera, s-a desIaxurat Tncadrul acestui imperiu. T~te disciplinele teologic~ T~iE!uTp.cep~ si dezvoltarea in cadruI lui. Studiind Bizantinologia yom intelege, astfel, mai binfllcadrul i modulTn care cre~tinismul s-a dezvoltat~$i-a formulat dogmele si normele sale de baza,treat opere de cultura, ?-rta si ar:hitectura nemuritoare~a dat viata unor fonne superioare de traire sp'irituala 9i s-a impus ln viata societatii detenninandu-i cursul.Bizanrul a fost asa cum spune marele bizantinolog Steven Runciman «in~eiiul lui Dumnezeu pe p~ant, 0___Ealidaim~gine 3!: Imparatiei lui Dumnezeu din cer». ~-P~-noi romanii, Bizantul a avut un rol hotarator In eontinuitatea d~r9ma11:~, In crestinarea astra, In procesul de fonnare a poporului si limbii rornan~, In organizarea ;;i viata bisericeasca, In cultura§i arta, In perioad.a migratiei popoarelorLiHmperiului bizantin a reprezentat singura formatiune politica din sud-estul. european, care s-a putut implme Tn fata barbarilo:r, ~ligandu-i pe acestia sa d~a libert].te ge vi§Ja 91de credinta autohtonilor dacoromani ~Din Bizant a fost condusa activitatea misionara de crestinare 1D partil.e noastreQrara Imperiul bizantin n-am putea Tntelege procesul de crestiD~e 01

1
1.
t,

J
1

]
J

]
1
J

] J._ j
J

no

daco-romanilor si al barbarilor, si nici cu~ asigurat contir1uitatea~~ au fonnat 12012onll§i Iimba rS)lnagfl. Mai tarziu, cand s-au constituit statele :feli""dale independente romanesti In sec ..~ XIV -lea, intemeierea mitropoliilor si organizarea bisericeasca, fonnele pe care le-a Imbracat monahismul, toate s-au facut In stransa legatura eu Bizantul. Dezvoltarea artei si culturii romanesti nu poate fi Inteleasa fara sa ne gandim la Bizant, Notiunea de Bizantinologie este strans legata de termenii Bizantinos (derivat de la orasul Bizantion ) si ,~oghi~: lnsemneaza ~tiinta_ ~ cers:eteaza realitatile istorice, culturale $i spirituale ale statului, care a luat ~, s-a dezvoltat In partea orientals a fostului Imperiu roman §i a avut capitala Tn ora~ul grecesc Byzantion, devenit apoi Constantmopol. qI_a$ul pJ::zantioE a fost fond at pe ~malul_vestic al Bosforului de metropola greceasdi Megara (asezata Intre Athena ;;i Corint) in jurul anului 660 Tn. De Hr. Numele este tracic si trebuie pus In iegatura cu populatiile tracice maj oritare In aceste locuri. Beneficiind de 0 asezare deosebit de favorabila din punct de vedere geografic §i strategic, oraspl a ,eutut face J2rogrese economice 9i politice imp ortante , deoarece domina comertu1 dintre Marea Neagra si Marea Egee, dintre Europa si Asia Midi si era u§or de aparat, fiind Inconjurat pe trei laturi de ape. Cu toate acestea Bizantul nu $i-a putut pastra totdeauna independenta. El a fost ~cerit pentru scurta vremeG'de per$i la sfarsitul sec. al VI-lea ,In. de Hr.,.a,po{ lie celti (In anul 112), pentru a trece 0 perioada Indelungata de timp9~ub dominatie romana l-;=Vremea Imparatului Vespasian (69-79)~bistrus de Septimius Severus in 196, pentru ca se aliase eli Pescennius Niger, refacut apoi de Caligulla orasul a fost atacat de goti Tn tilJ!l2u1lui Claudius (268-270) Ade-VaTIi.talorie a orasului Incepe abia In _tim-E_ul g domniei lui Constantin .cel Mare,car~-ltransfonna In capitala a imperiului. Bizantulse va numi de aici Tnainte.@ons;tantm9pol (adica- orasul lui Constantin) sau NOua<iRomasau A doua Roma. In ap.u1324 au inceput lucrarile derestructurare si marire a vechiului eras, iar Tn liilinalB30au avut niarilesarbatoDydeconsacrare ~i ca noua capitala a imperiului. De atunci incolo, pana Tnanul Ti4S3'elva fi centrul politic, ." cultural, economic' $} religios a~Tntregii lumi c.ivilizate. L,)~&4yJ~IUv\ Unii lnvatati au subliniat faptul ca Imperiul bizantin a fost 0 continuare -~ta a Imperiului roman, pentru care lucru a si fost numit de la 0 anumita vreme (anul 395). Imp~riulrOlnande rasarit, Acest lucru este adevarat, caci Tmparatii bizantini, au pastrat, pentru 0 lung a perioada de timp, !tl~l~ra Tln1?§:ratiloromani, s-au considerat pana la sfarsitul imperiului urmasii acestom, r revendicand toate teritoriile asupra carora acestia domnisera, In Imperiul bizantin au supravietuit forme de or_ganizarestataL~, administrativa ori socialS.de traditie £olnana. In special Dreptul, norrnele juridice romane au ramas rnulta vreme In vigoare, cu modificari neesentiale, Chiar limba oficiala a ilnperiului a fost pana la Tnceputul sec. al VII-lea. latin~.

Complexul mare de traditii rornane mostenite de Bizant a facut pe marele bizantinolog german.KarlKrumbacher sa spuna ca romanislnul constituie unul din elementele de baza ale cizilizatiei bizantin~ De altfel locuitorii Imperiului bizantin se numeau pe sine Romei, iar tara lor era Rornahia sau Pamantul roman. Termenul de bizantin In acceptiunea de azi era necunoscut locuitorilor im:eeriului; el a inceput sa fie utilizat abia mai tarziu, In ,Evul Mediu (In sec. al XVI-le~}413lzantini erau In timpul imperiului numai locuitorii ~pita~i, de fapt denumire ramasa ca 0 reminiscenta a perioadei de dinainte de Constantin eel Mare.[Eede alta parte, alti Tnvatati luand In considerare faptul ca. Bizantinologia se ocupa In buna parte cu soarta lumii si culturii grecesti, ca Imperiul bizantin a cuprins in granitele sale' teritorii de ve~chetraditie elenica, cum au fast Peninsula Balcanica si Asia Mica, ca populatia ;>i limba erau In aceste regiuni grece9ti, sunt de parere ca ea ~ste 0 ramura a stiintei des~ elenism. 2) Elenismid Caractenllgrecesc al lumii bizantine s-a accentuat inc~pand cu sec: aL_ VII-lea (domnia TmparatuluiHeraclius), cand liffiba latina oficiala este inlocuita ~greacJk Grecismul va deveni mai pr:egnat«in secolele urmatoare, ca!};dTn"tre apus $i rasarit vor interveni disensiunt~ioa~ majore (iconoclaslnul,schismele) si chiar conflictele politice( cruciadele). Raporturile dintre cele doua lumi, de rasarit si de apus, se vor raci si vom constata ca ele vor trai Intr-o izolare din ce In ce mai adanca. Acum vom Intalni pentru bizantini si tennenul de greci, helleni sau helladikoi, dar izolat, si :fara sa-l lnlocuiasca pe eel de romei. -=Predominarea traditiilor grecesti si al populatiei de limbs greaca In Imperiul bizantin a :facut pe istoricul August Heisenberg sa spuna ca: «Bizantul este Imperiul roman devenit crestin, dar de nationalitate greaca», iar pe ~ Krumbacher sa considere helenismul ca al doilea element fundamental al' civllizatie"i bizantine. Grecii de astazi considera istoria Bizantului istoria lor nationala. ___...._ , 3) ~re~tinismuj

In definitia lui Krumbacher, a lui Heisenberg si a altor Tnvatati despre Bizant se mentioneaza ca a! treilea elmnent constitutiv: '?!Y.9ti~s:rr::ul. Religi~
crestina a fost Intr-adevar osatura spirituala a Imperiului bizantin. jI;'treaga viat~ Pl!~.J2articulara a bizantinilor era patrunsa de lnvatahlra crestina, Ierarhia, derul, l11.onahismul se bucurau de 0 mare cinstire si au jucat un rol hotarator Tn vi~ta spirituala,. dar 9i politica, sociala ~i economica a statutului. Patriarhul era dupa Tmparat, cateodata chiar inaintea lui, c~a mai importanta personalitate din -

imperiu, ~l si ~erica, In~paratul si patriarhul trebuiau sa colaboreze, sa traiasca Intr-o armonie perfecta (in symphonia, tennen bizantin consacrat pentru aceste raporturi) spre binele poporului, Literatura bizantina 19i are s~a de inspiratie I,n cre~tinism la fel, majoritatea creatiilor artisticui arhitecto.ni£&.De aceea, asa cum am spus. Bizantinologi_a presupune preocuparea pentru cunoasterea istoriei c_restine pe 0 perioada de J,_QQQ_~ni, atat cat a durat si Imperiul bizantin.

4) Influentele orientale Dar In cadrul realitatilor bizantine un loc destul de important I-au avut influentele orientale. In graniteleJm_periului bizantin intrau regiuni din Siria, Armenia, ~e~opotamia: Palestina, Egil2.t1llde existau traditii de viata deosebite de cele - greco-romane. Unele din aceste reziuni au jucat "LID rol deosebit de important din punct de vedere economic, militar 9i politic In viata imperiului. Egiptul, de exemplu, a fost grananl1 Imperiului bi~antin, iar Armenia si Siria au dat pe eei mai de seama generaJi. Contactele eu populatiile orientale din aceste zone si c--Upopoarele rivale, cum au fost J2~l:~ii, arabii si tureii, au prilejuit Tl~~nllnuturi in multe domenii ale vietii bizantine. De pild~n Imbracamintea si futul de la cmiea imperiala se gasesc elemente din orient@Jmparatu] 9i tot ee tinea de persoana lui erau privite ea lucruri sacre (hieratism)~alatul imperial era considerat lucru sacJ?t~n$'i1wtiaeunueilor, care a jueat un mare rol In viata curtii imperiale, era de asemenea ongine orientals. La fe~n domeniul juridic, mai ales In dr§ptul penal, unele pedepse corpQl'ale (taierea nasului, orbirea, taierea mainilor, a limbii si a altor organe) sunt preluate din orient. In @arhi~ se pare ca a patruns cupola, probabil din Armenia, Si In alte domenii intalnim influente orientale. ,
~ _..."

:7""

ae

5}Influentele

occidentale

Desi mai slabe, influentele occidentale n-au lipsit totusi. Ele au fost mai intense incepand eli dinastia Comnenilor, mai ales In timpul domniei lui Manuil = I Comnenul (1143-1180). Acest imparat a si fost supranumit «cavalerul occidental pe tronul Bizantului». Cruciadele, patrunderea pe piata comerciala => bizantina a Venetienilor si Genovezilor, crearea Imperiului latin de rasarit Tn 1204 si a alter regate§i despotate latine pe teritoriul Bizantului au favorizat si ~le influente occidentale In limb a, literatura, obiceiuri si viata de toate zilele. -=~-:-:~~"':"""=~~:--7--L-~ -~~........ .. ----... Bizantinologia va trebui sa aiba deci In vedere studierea tuturor acestor aspeete, schitate doar sumar aici, Gama problemelor este deci vasta, iar perioada de timp indelungata: un mileniu. In acest complex de probleme si perioada de timp Yom Tntalni lucruri 91persoane lnaltatoare, care au contribuit la progresul statului si al civilizatiei bizantine. Pe de alta parte, nu vor lipsi nici momentele, cand Yom constata oameni si fapte care au franat sau chiar detenninat involutia putrii bizantine, din punct de vedere politic, economic, cultural si religios. Toate acestea ne vor oferi imaginea a ceea ce trebuie si nu trebuie sa se Tntam~ In ~e si ne vor convinge ca un rol important 11). falJrirea civiliza,tjei QUJenirii n au, oameDii de seama, Carr:J dfei sunt ~proape de Dumnez~u si traiesc dupa normele Sale, li se asigura progesul; cand se departeaza de.f1 urmeaza regresul. --,..,.--_,:;:;:..----:;~ ~Reiese din cele de mai sus ca Bizantinologia este 0 stiinta vasta, ca d01~niul ei de cercetare este complex. Pentru aceasta ea se serveste In afara de iSloria 12oIitica, economica, bisericeas~a, ~ie, literatura _si ~rt!,_ si de alte
..

discipline, cum ar fi epigrafia, arheologia, numismatica, paleografia, ~.9grafia istorica, lingvistica, foTc'ioruI: etnologia si altele. La capitolul de izvoare vor fi citate principalele lucrari In unele domenii rnai importante. Istoricul se= .... cercetar'ilor de bizantinologie ;
'po. '. _.. . .,,_.__ ,__

=:::._

Desi Bizantinologia aJare ca 0 stiinta ~i ca 0 disciplina aparte abia 1a sfarsitul sec. a1 XIX-lea, mai cu seama prin contributia marelui om de stiinta ~<::atl -111TIi.:I cher (1854-1909), totusi interesul pentru ea se intalneste mult mai devreme si anume 1a umanistii Renasterii. Acestia, pasionati de lumea aritica pe care 0 considerau mediul propice al dezvoltarii libere si armonioase a persoanei umane, prin cu1tura clasica, au privit Bizan!Ul ca m09tenitor §i. si£Pozitar aL antichitatii grece9ti legate direct de ea . .... ~ Ulnanistii italieni au Inceput sa vina la Constantinopol chiard in sec. a1 XIV -lea -(de_Eilda Guarinq) pentru a c02ia_manuscrise gl~~~~§!i desi interesati si, ln primul rand de cele din perioada clasica, au venit Tn contact si cu cele bizantlne. In acelasi timp Tnvatati 9i umani§tii gr~ci au !Eers In Italia mai ales In perioada cand Bizantul se afla sub presiunea tot mai amenintcltoare a"!llrc!l£r si au dus cu ei manuscrise grecesti. Cu prileju1 acestor schimburi si legaturi .__ __ ---"I ~ reciproce umanistii italieni au pu~t lnv~ta gre9~9te si veni Tncontact cu operele de searna aie scriitorilor bizantini. De pilda, umanistul italian Giovanni Auris12a~ care a venit la Condtantinopol sa Invete greceste, a primit Tn 1423 manuscrise ale operelor lui Procopius din Caesarea, istoric din sec. a1 VI-lea, iar greei ca Bessarion, loan Lascaris, Antonie Enarhul au dus In Italia manuscrise importante, care au intrat In biblioteci devenite celebre: Biblioteca Sf.Marcu din Venetia, Biblioteca Laureziana din Florenta (Interneiata de Laurentiu Magnincul din fam ilia de Medici) ~i Biblioteca Vaticana. Multi altii au procedat la fel In timpul exodului din _capitalaim~, exod Tnceput mai Inainte de caderea .ntasului sub loviturile tunurilor lui Mahomed a1 Il-lea cuceritorul. Unii dintre acestia au devenit profesori de limb~ greaca si Intre cei mai de seams se numara iYfalluil ~hrvsolaras~ pe care Imparatul ManuiI al II-lea Paleologul (1'391-1425) I-a trimis TnItali a ca sa ceara ajutor Irnpotriva turcilor. Aflat pe parnant italian el a desfasurat si 0 activitate~ didactica la Florenta. ---_;...__, In acelasi timp cu studierea limbii grece~ti Incepe activitatea de editare a manuscriselor bizantine 9i de traducere a lor Tn limba latina. A9a par 0 multime de lU-{;lfi~rii-irnp:6Jrtante, cum ar fi GeamaticaJui Constantin-bascaris, Milano, lM1'6,editio princeps a Iitoo/e~i:@'fJftlX]l'lu~~,&1hcla(Suidas), traducerea 1ucnlrilor lui ,FTOC:opius (14:70) 9i ale scriitorului ~i poetului ~~gathias (115'16). Interesul pentru ul tiillTIe doua lucrari din partea umanistilor italiem se expIica nu numai prin pas iunea lor pentru antichitatea greaca, ci si pentru faptul cil In ele se gasesc in:f2D11§j:ii pretioase cu privire la istoria Italiei In vremea cat a stat sub

1 1 1 1
']

1 1
]

J
J

J
1

I
1

~l'!~

J J J
J

J
1

1 1
f

I
J

1 l
]
1
J

'1
1
]

1
~.

J
J
J_

administratia bizantina. De pilda, razboaiele marelui Tl1!paratIustinian pentru ~cerirea Italiei sunt povestite de acesti istor{Cl,dar mal ales de Procopius. In secoluHak{7(VIsllea, igteres);ll pentru stl}diile bizantine ~-a extins In Germania ~i Franta. Multi invatati de dincolo de Alpi studiasera TnItiTIa9i c1t:i1'OScusera cora manuscrisele autorilor bizantini. Tntorcandu-se In patne ei a faceau cunoscute aceste Iucrari printeie compatriotti, Pe de alta parte, colectionarea de manuscrise grecesti devenea Tn occident 0 moda. Asa s-au pus bazele Bibli.6te'tii Regale din-Paris (azi Bibliotheque Nationale), organizata mai ales prin dONati.a' pe care a :facut-o~;~tlierinade 'Medici. In anul1f1'5'£4~francezul .Rob'e:rt·'Estieririe (Stephanus) a publicat :@:perele istodcilor biserice~ti bizantini, iar Tn ]/566; germanul Wilhelm Holzina.riB (Gulielrnus Xylander) «l[~~bnicalui Georgi-os Kedronos. ..~Interesul pentru istoria bizantina a crescut In occident, mai ales in mediul german, ~~ca urmare a Tnaintarii turcilor in Europa, care au ajuns sa cucereasca Buda si Viena. Umanistii doreau sa cerceteze trecutul acestui popor amenintator si au publicat lucrari ale istoricilor. bizantini, in care se aflau informatii despre ei. Astfel, !JierOnymliS Wolf, un eley allui Melanchton si care indeplinea functia de bibliotecaral Casei de bancheri Fugger _C:!_ig._Augsb~g, a editat i~~:Jare bizan~ privind istoria popoarelor .n.rrci~e ~1 anumUCronica lui loan Zonaras~Istoria lui Nichita Choniates si 0 parte di~Istoria lui Nechifor Gregoras, Tnsotiridu-le d.etraduceri latine; apoi el s-a ocupat de opera istorica a 1m(§5.Pachimeres si a luiWLaonikos ChalcocondY!9-s traducandu-le In limba latina. Recunoscand in istoria bizantina un camp de cercetare important 9i independent ~:;._lfa.inceplit lu~rare~ sa ca 0 parte constitutiva din ~a intitulata de el ~orpus Histc:inaeByzantma.J; lil]J~ulsului_",cululral, ~tFntific 91 ,PoliJic. al umanistiior de a cerceta izvoarele bizantine i s-a adaug~! un altul religios· si anume dorinta unor Invatati S~ de a face 1!n.irea eli Biserica t.h:tod~xa.- Pe de alta parte, In medi,k!l pr_g.t~.Laptacest impuls a fost favorizat de sim]2atia p~ntru Bizanhll antiroJ!.1an;;i pentru ~re.f.ii care sujereau sub ocp£atia turceasca, Legaturile dintre TnvillfW i pr~testanti si cei ortodoxi au favorizat exodul spre occident al unor manuscrise grecesti foarte importante. De pilda, ~aftiR1JS _rosius, profesor la universitatea c::.:a_ . __ din T~in..s;en, ~i-a procurat pe aceasta cale izvoare privind istoria bizantina, pe care le-a publi~~t_!_~"!3as~l_TE:iG]j)sub titlul Turcoqraeciae libri Y_[I_. Pe pamant .~Iman s-au remarcat Tnactivitatea de pu5Hcare a izvoarelor istorice 9i juridjce BaviG Hascheiius S1 :roarlJl(;~s J;etlflGh.l-vID'S. Franta a activat II]; peaceea~i linie iezuitul Dfonysius--Petav:rns (Denis Petau), in. 0 landa, J03:lliIeS eursius (care a facut prima editie a lucrarii De administrando imperio a lui Con~ntLll PorphYl:Qgenetul, la Lugduni Patavorum, ~, iar in halia doi 2reci u~ifi N~-cel-aes emJimi ~i.~eQR~l1atiu8. Dupa aceasta prim§:.fu~ de dezvoltarea a studiilor bizantine In sec.XIX_X_YI, caracterizeaza nta--T7useama prin editari §i traduceri In_latina a 1-mOr aL!tori lll§ti Ia Intampl,are, fara un plan bine stabilit, asistam In secolul a1 XVII-lea Tn.
_~..-l. _ ._ ~c

3!i!!:

la Pfj;n?- lrflS2~ir~a Bizantjp..gJgg~L§tiiD-tifice.In vremea re~gi1Br y.cl()~ E 0)>: ",}H-le~(1610-1643)-, dar mai ;:te;'in vremea lui Lt~d~vic al *:tV- ea (L643... 715), supranumit «Regele Scare», cand literatura si artele cunosc 0 stralucire ) farrprecedent, Intalnim oamenl~e seama (regi, nobili, clerici) care fondeaza biblioteci si le lnzestreaza cu manuscrise de pret, Intre care si greco-bizantine. Se disting In aceasta perioa~arQinaluI azann 11602-1661), mare bibliofil si colegionar de manuscriscf~tQi15eii'(i6i9-1683)~lustru ministru de finante all~i Ludovic al XIV-lea~af~alul ichelreu ~1585-1642) §i altii, Oamenii de 2!iinta fr~cezi VOl' cerceta acum istoria bizaptina dUE~ un pl~= ~rganiz~t. Ei erau rnanati spre cunoasterea izvoarelor bizantine §i de dorinta de a prezenta istori~ ~ationala a Frantei In toata gloria ei, ori pagini ale acestei glorii le cunoscuse In perioada cruciadelor, cand se plrrusera constitui regate franc_e pe teritoriul B~i. Cat de Hiare era interesul pentru Bizant II arata si faptul ca Ludovic al XIII-lea Invatase greceste si tradusese In limba franeeza Preeeptele diaconului ._---p -~p-it ~atre Imparatul Iustinian. Initiativa si conducere.,1lmarei o£.e:rede editare a izvoarelor bizantine a te~iful' p,ml1ppit:aJ;?oo' (1607-1667). Intr-o ~:l~aiE@~Cl!B~l!ut~a",'1~;P@.;ri$..jn~ anul, (De byzantinae historiae seriptoribusad oinnes per orbem eruditos Protrepti (on), elJanseaza un apel de eolaborare la realizarea acestei opere Im@j.atilor din Intreaga lume (ad omnes per orbem eruditos), spunand ca "istoria bi~antina este atat de atragatoare prin varietatea problemelor si atat de rernarcabila prin durata monarhiei sale", Incat colaboratorii sunt solicitati «sa scoata doeumentele de sub praful biblioteeilor, sa Ie publice si sa Ie studie_?;e, caci Gloria lor va fie eterna, mai puternica decat marmora si arama». lntradevar, la aceasta opera s-a~ ang.9-jatnumerosi Invatati ai timpului din mai multe tari 9i cu sprijinul material a1 lui Ludovie a1 XIV-lea va a]are:Ia ~ris intre arrii ,.-f6?rs-17f» Corpus Historiae .B:Y-t;aIltinae l", JJDlmne in foUo, opera cunoscuta ill ,j'i SUb numele de ~g"or:p~ls-lllO~ lSl-f.:ear:i.S:!-')(Louvre). Aeeste volume cuprindeau Iucrari ~ i!torici bizantini, C1.l.11oscuti"pa1la atun~i pe baza man'ys~p.sel~_aflate In bit:!~~otecidin Paris ~i Roma; te15teleoriginale erau Tns?lite de traduceri In l~ba latina si de::;Dote eXElicative. ~. . = Prlntre e01a5.o;;rt-6iiieei mai de seama la aeest Corpus s-a numarat Dtr 5Can~ (Charles Dufresne- 1210-1688), istoric, filolug, __rheolQg, _g~J2ealog;;1 a numisrnat Du Cange s-a dovedit un cunoscator . extraordinar al Tntregei vie'~i bizantin~_ si un cereetator neobosit. Desi cu 0 familie numeroasa (avea 10 copji) si DUpublicase pana la varsta de 45 ani aproape nimie, fiind cunoscut doar in orasul natal Amiens, el s-a dovedit In ultimii ani ai vietii de 0 productivitate ex!@:_ordinar~.gu Gan~~_a dominat epoea sa §i este p 'Y-1t a f9ndatorol stuCiillor c lli35-nirr~. Multe=an11Ucrarile saleAyi pastreaza valabilitatea ~ijla astazi si sunt indispensabjle. Dupa ee a editatJrstoria lui 1. Ki!m!mos, "'CronicaJl~ loaD Zonarasa s~hronicon Paschale a pubITcaj lucrari de mare amploare c~istoire ~'E~pire d~~onstantino~e" SOliS les eri~er~ur~ francais (1657) si !:!i~toric:. byzantina duplici commentano (1680) eu doua parti: ~.
".1 ' ~ -

_~fI.

QJ

~
" •

.. ~

.'

#"

" 1
,J

] 'J

1
]

1 J J 1 I
J

1
1

J J J
I

1
1
1453;
=--

1.

Constantinopolis christiana~ un studiu de topografie Rana Tn anul

~
SlU1t

1 1
J

De fal1:lilis..Qyzantinis,in care deosebit de valoroase.

II.

adunate materiale de gensalcgie

J
j

1
]
J
J

J
J

J
.J

j
~

1:

.- - - -

barbarilor la Dunarea de jos, care ar fi format un fel de baraj In calea altor navaliri. Uoltain~ (1694-1778) mergea ~i el (in lucrarea Essay, SHt" l~1ist81re ~e11@-FaTle~s~Q_e_r~ 'espri des flatiGIlsr'L756) pe aceeasi linie, spunand .....,_,.,. ca istoria bizantina nu este decat «0 adunare de fapte reprobabilel.....dedeclam~ri si miracole», reprezentand «oprobiul spi;itului uman», --=-=' ARrecieri asemanatoare are filozoful german Hegel, (1770-1831), care scria ca «istoria Bizantului r~prezinta unsir"milenar de continui crime, un tab lou oribil si de ~ -_........;II~-... aceea nelnt~s~t».-___.L..---------· _ Desigur, toate aceste aprecieri se datorau faptului ca nu se studiase aprofundat istoria bizantina, ea fiind privita mai mult din exterior, in momentele sale anecdotice si de decadere, Nici una din aprecierile de mai sus nn venea de la un specialist Tn istoria bizantina, pe atunci In perioada de pionierat. A9a se explica faptul ca aQIecieri Jl~ati.:::. asupra istoriei Bizantului se lntalnesc si !a alti InvatgJi, dar specialisti in altceva, mai cu seama In istoria romans. Intre acestia se numara <lharles beheau (Histoire du Bas Empire, 27 volume, Paris 1757-1784) si Baward Gibbon (The History of the Decline and the Fall of the Romans Empire, 6 volume, London 1776-1788) . .§:i considerau --===-i:storia Bizanfina f'aLa d-- aecaaere a Im:peFiului omans Dupa Gibbon ceea ce ar fi dus la decaderea Imperiului roman ar fi fost cre;;tinlsmul. Bizantul ar fi perioada din istorie, In care ar fi triumfat «barbaria ~i religia» (I have described the Triumph of Barbarism and Religion). Considera!iile acestea exprir!_lRte Tnvatati de mare prestigiu la vremea de lor au ~ nu numai In lumea savanta dar ~i in cea politica, Napole0l0 declara deputa~i~ 1815,- dupa perioada celor 100 de zile: «Ajutati-ma sa salvez patria! Nu urmati exemplul imperiului tarziu care, presat din toate partile de barbari, s-a facut de rasul posteritatii pierzandu-se In discutii abstracte, atunci cand berbeculspargea portile cetatii». Dar ceva mai Inainte de mijlocul secolului al XIX-lea viziunea invatatilor asupra Evului Mediu, Tn general, ;;i asupra istoriei bizantine, Tn speCiaf,SeschTi1ilii-Raiic)llaTIsmufnumai forta de odinio ara, iar Europa lsi recapata Iinistea dupa perioada revolutionara si a razboaielor napoliene. Aceasta nu Inseamna insa ca perioada de criza de aproape un secol - de la mijlocul secolului al- XVIII- lea p~na la mijlocul secolului al XIX-lea activitatea In domeniul bizantinologiei a fost complet paralizata. Astfel , invatatul gennan~n Jacok Reiske,(1716-1774) .2-~~t ~at, dupa un manuscris descopeTIt Ta Leipzig, lucrarea "De cerimoniis", a lui Constantin Porfirogenetul, iar in anul 1819 C.B. Hase a editat pe Leon Diaconul, lucrare ~are .Inchela Corpus-ul de la P-aris (Louvref U12 eveniment-il,TIRortant,care a favorizat dezvoltarea studiilor. b~~~ a fost re:vohutia.greaca de eliberare de sub stapanirea turceasca din anul 1821. .-'." == .. . -~~~ Lumea europeana a privit eu simpatie aceasta revolutie, a susti~iB!:_O~ chiar ba unele personalitati ale timpului, eum a fost lordul ~i poetu} Byron;s-au angajat

1
1

1 I
J

1 1 I
]
J J

1
j

'are

I
j

J
J

direct In lupta. Un curent filoelenic alll9;L~.§§J~I~Jl1 .1JI9J2.a, E nutrit nu numai fata de grecii revolitionarr;-d3.TPentr~ tr~cutul1or istoric. Dupa acest eveniment Yom asista la lrrviorarea activitatii de publicare a izvoarelor bizantine ~i aparitia unor istorii ale poporului elen, In care este inclusa erioada bizantina, ·h. ~ ..."'__..~--.. o data importanta pe drumul progresului In cercetarea istoriei bizantine n reprezinta anul.rrS28l)c@;nd este editataopera lui Agathias de catre B~rthold Q:org Ni~b~. 'I~ea aceasta constituie si pzimul--Y2f;:1l~n d.p,;,,!!l~rea'COIe¥ dejzvoa:Ie cunoscuta sub numele de Corpus Scriptorum Historiae Byzantin care cuprinde 5.0','.de)Noltimesi e cunoscuta sub numele de ¥orpus;;)£V.·cle\la:B6t1£. Aeest Corpus reproduce si texte din Corpus-ul de 1a Paris, dar el reprezinta un progres fata de aeesta din urma deoarece este mai eomElet 9i mai U90r de J11~uit. Multe din volumel.~COlJ2!!§-ului de la Bonn sunt"""_-----=:-__.......-..-de azi singura sursa infonnare_l?§.p.tru bizantiniologi, deoareee nu toti autorii au putut avea In epoca moderna editii critice. In deeenii1e care au urmat revolutiei grecesti §i aparitia primului volum din Corpus-ul de la Bonn se constata intensjjicare a activitatii de e~itare si cercetare In domeniu Bizantiniologiei, In mai multe tari europene.
.

"'-~

~'."":-'

.',

.t'l.:.!",,,,-+,~,-

..

w'm~:i;;::::'

'::"_~-;-":_':" ',:'_:",::'C';'-':'=-<:

"_: ___;: ._,:,:,:_?:~~'>;-~_~_ '

db

,. __

,.,....._.__.,.._,.__

_.

_,~_",....t.:..o+'-.'""'"

~--

___,._"'---,.....,,_---.-.-~---.~.~.-'~.-'-'··-'

••

~~'-.h

1) In Germania se disting prin lucrari de editare, critica textelor bizantine eu caraeter literar, istoric sau hgjdi~rf;J1;·;E:{;illafe1 (eu Theodosius .----~ ;;;;:;= . Melitenos, 1859, Eu~tatinetlnltrop_olitae Thessa1o/:ic§nslK,&puscula etcr~arLde :~66~ .... Nikop~orosVSimo{(~tres:"'}lt,8s7;Ift}e'orgidsk13:bnat~os,. 1904)~~. ( ~I'l.a.tY:Qn'I,?mserit!1g~;cu Jus graeeo-romanorum,~ Leipzig, '.856-1884 Geschichte des gnecniseh-r6mischen Rechtes, Berlin, 1892) ~fA.:iEliss~l). ""' (Analekten der mittel- und neugriechisch Literatur, I-VI Lei~1855-1862) si OO:!Wttgi1ef'( Carmina Graeealvledii Aevi, Leipzig,@~ - --==-= Pentru a usura citirea 9i studierea manuscriselor grecestiMi1Gardthaii.seil a realizat lucrarea, nedepasita p@;naa~ian'Griechiseh~ Paleographia, Leipzig, 1879; Aufl., 1911-1913. Cu acelasi scop se publica lucrari eu caracter general asupraistoriei bizantine sau_mo,1J~.gran.i. privind doar anumite perioade sau zone. De pilda, JtPhi1ippFallrugrayer/ (1790-1861) publica Geschichte des Kaisertums Trapezunt, Miinchen, 1831 ~i Geschichte der Halbinsel Morea, I-II, Stuttgart, 1830-1836. Lui Ii apartine si t~a ~9ita potrivit careia Grecia at fi fast c~lavizata In Evul Mediu si din aceasta cauza «In venele grecilor de azi n-ar curge nici 0 picatura de sange adevarat ~lenid\ Intre lucrarile cu ¥BI£.l£~ general sunt de mentionat aceea a lui J<;arlBo'pr(1832-1873), Geschichte Griecherilands vom Beginn Mittolalters bis auf unsere Zeit (In Ersch und Gruber, Allgemein Enzyclopadie d. Wiss. Und Kimste, vol. 85-:86, /1867~1868) ~j E··,·,,···.·,·,··,:,·....· .. .2;Heftz:oeIgl Geschi~e Grienc~~§11d~ seit dem Absterben antiken, Lebens his zur Geqenwart'(~~91, Gotha, ~ 87~ Geschichteder Byzantiner und des osmanischen Reiches bis qeq Ende des 16 n1S., Berlin,~~.

Tot In Germania secolului a1 XIX-lea irnportante de semnatat sunt cercetarile si lucrarile lui HeiWieJJ.,(l~l~g· asupra origineL~9L d~Z'{_C?ltarii I~melor (Die Genesis der byzantinisc Themenverfassung, 15899) si asupra geografiei eclesiastice, studiate pe _baz~_1istelor episcopale (Notitiae ~f~:~~fn:~::t:1~~r~~:~a~~ t~~!~e~~~:e~&fg~ :y~~~~f::c~;~t;~~c~e~u~~~ den Kreuzzugen,J8~ tradusa si In franceza), Cercetarile de bizantinologire In Germania secolului al XIX-lea culmineaza eu acelea ale lui!Karl!l(1'umbach~i (1854,1909); considerat pe drept c~inteleBizantillo10'giei n1bd~~umbacher este primul care a mcut din Bizantinolozie un obiect de studiu la universitate 111 sensu 1 pe care n are --""-astazi. El se va distinge astfel nu numai prin activitatea de cercetare, dar si prin cea didactics 9i organizatorica, Exemplul san va n urmat ~1 ae a111mvapi~i. Opera. sa capitals este: Istoria. liteTatl1~ii bizantine (Geschichte der byzantinischen Literatur): Intr-o p-riwa editie In anul 1891 la MUnch~n, ~i apoi cea de-a doua adaugita si revazuta In 1897, largita cu contributia lui Albert Erhard privind literatura teolcgica, iar ca s~ei \iizantine datorata lui Heinrich _Dolzw (Geschichte der byzantinischeu Literatur von Justinian bis .... Ende des ostromischen Reiches, 527-1453). Aceasta capodopera ramane si astazi tratatul de baza a litex.§:turii izantine. b @ A doua mare realizare a lui Krumbacher este crear~a prilnei revis.!e ci~··.··. bi~5!Q!jp,ol~~e In anul 1892,c?ild a Inceput sa apara Byzantinische Zeitschrift. De atunci si P?na azi aceasta revista ramane ~l mai reputat periodic pentru Bizantinologie. In ea sunt publicate nu numai studii de specialitate, ci si recenzii si bibliografia noua pentru diferitele domenii de cercetare. <Jj' Krumbacher a reusit apoi sa-transforme «Serninarul s~~ de ~lo~~@_e greaca medievala ~i moderna» intr-un adevarat institut de studii bizantine (Institut fur Byzantinistik und neugriechische Philologie), care poseda cea mai b~ibljotecii de specialitate din lume si a devenit un centru international de cercetare. Numerosii Sal elevi vor continua activitatea maestrului nu nurnai In Germania, dar si In alte tfui. lata deci ca personalitatea lui Krumbacher s-a distins at@tIn domeniul de cercetare, C?t si In eel didactic si organizatoric.

CD

-,;;;\_"

..

_.)

,;u;,

-~-~-.~-

~~~.

Fran.ta

~<=...

:;h;<1l"±;r

secolului al XIX-lea cercetarile In domeniul Bizantinologiei continua at?t 'In ce priveste publicarea de texte ~i monumente arheolog ice, C?t si In acela al lucrarilor de sinteza si a1 monografiilor. 0 mare importarita pentru istoria bizantina, sub toate aspectele, are editarea de catre IF~ Mizne.sa celor161 de volume din·Ratrblbgia'Graeca) In care sunt cupriiiSe -i~~I.e. o,Wina~ Tnsotite ~e,.tr§:d~tinTn limba l~. Desi textele originale au fast luate din editii mai vechi, colectia lui Migne reprezinta un progres In
,,-,~"I' '" -__

Q) In Franta

cercetarea bizantinologiei, deoarece str~ge

laolalta documente greu de gasit

~¥7
+qtgtr:;. ., ........_

chiar si ~ ~~ c~;:~e u~~~i~~~~:~~

!u1\__ l!'ev' privind cruciade!e(Recui!

-::9'

des historiens croisades, Historians grecs I-III, Paris 1875-1881). Un loc aparte 0 1842-1905), care ne-a lasat 0 frumoasamonografie asupra sec In special asupra vietii §i activitatii lui _Constcmtm Porfirocr (L'Empire grec au X-e siecle Constantin Porphyrogenete, Paris, -1870) §~'~Clrlli)llDef'tJ1844-1928) eu ~,ij,?G\&\Jl.!!:~~a supra seco!e!og -{<I a (Epopee byzantine a a fin du X-e siecle, I-III, Paris, 1896-1905). Ultimul Invatat ne-a lasat si prima Incrare de "sigilografie b_lzantil1§. Sigillographie de (

l'~lfl~i~e?~tin, Paris 18.84). !nc~'0 U~II1 cerEetarilor numismatice n ,dato~am ..,..",.za Y ..... . .. lUl@1.Sabatle~" care a publicat In,tt886)doua _yqlug~e de monede bizantine, (Description generale des monnays byzantines). Dar adevaratul fondator al Bizantinoloziei moderne ~~, Franta a fost In ~ GharlesDiehl (1859-1944). Ef reprezinta pentru Franta ceea ce a fost Karl Krumbacher pentru Gennania. Diehl a avut nu numai un dar deosebit de ce[c~tCU'e,dar §i p~ld!!ti de redare Tntr-o- fOllia placuta §i accesibila unui mare l28£ljq, a rezultatelor muncii sale. El a scos deci, pentru prima oara, Bizantinologia din crecurile aride ale stiintei si a comunicat-o publicului larg,pj,t..!.·..(,'k Profesor la Sorbona el a introdus Bizantinolozia ca obiect de studiu la ~~.A"I ~/r--:4...( universitate si a format aici numerosi elevi. Opera sa stiintifica este vasta §i!' ~t-t.J valoroasa, Mentionam c~tevalncrari~tudes sw I' administration by~antinedans ~ ~ Vl4 l'Exarchat de Ravenne (568-751), Paris,C(~~:~.t~L'Afrique~t~ne, His.toire de-tl-f~ la domination byzantine en Afrique (533-:709, Paris ~_:~/f~Justinien et la civilisation b zantine au ~I-e sie~le, Pari~ 90, igures byzantines, I-II, 192?1927, anilel d'art bxzantm~ans 1910 ~1 volumul de Etudes byzantmes, Pans, .k<. ~ 19"05,in care sunt adunate multe alte studii, ' . ~.j;.rvJ 11-'
0

ix:

;~i.1
"'r

't:

Anzlia
-=

- A~JJo
-

S,4..k:·

.\.~1t._

In Anglia, Bizantinologia ln secolul al XIX-lea face un pas mare Inainte prin lucrarile lui George Finlay (1799-1876), dintre care cea mai de seama este Istoria Greciei de la cucerirea ei de catre romani p~na Tnzilele noastre, de la 146 a.Hr. la 1864 (History of Greece from its conquest by the Romans to the present time B.C. 146 to A.D. 1864, London, l877). Finaly a fost at~t de pasionat cercetator al istoriei Greciei si iubitor al poporului elen ca a luptat, la fel ca. Byron, cu anna in m~na Impotriva turcilor pentru eliberarea Athenei ~i s-a. stabilit definitiv pe parnant grecesc unde a ~i murit. Dar eel mai de seama cercetator ~i promotor al studiilor bizantine in Anglia a fost J.B.Bury (1861-1927). El a scris numeroase lucrari orientale, pe de o parte, spre istoria generalabizantina, pe de alta, spre aprofundarea problernelor legate de organizarea interna a statului bizantin. In prima categorie un Ioc de frunte n ocupa istoria Imperiului roman tarziu, (395-800) (History of Later-

Roman Empire from Arcadius to Irene, 395-800, London, 1889); a doua editie, in doua volume, aparuta In 1923, prezinta In amanunt perioada de la moartea lui Theodosie I p?ila la aceea a lui Iustinian: History of the Later Roman Empire from the Death of Theodosius I to the Death of Justinian I. Perioada urmatoare de la caderea de pe tronul imperiului a Irinei si pana la urcarea pe tron a lui Vasile I Macedoneanul, a tratat-o Bury intr-un volum separat: A History of the eastern Roman Empire from the Fall of Irene to the Accession of Basil, A.D. 802 to A.D. 867, London, 1912. Din a doua categorie face parte monografiile dedicate stuclierii sistemului administrativ, In seeolul al IX-lea (The Imperial Administrative System in the Ninth Century, London, 1911) sau constitutiei imperiului roman tarziu (The Constitution of the Later Roman Empire, London, 1910). Bury este $i fondatorul colectiei de izvoare bizantine: Byzantine Texts. Rusia tarista

4) In Rusia tarista preocuparile de bizantinologie au inceput In strfmsa legatura cu cercetarea istoriei rusesti, a istoriei bisericii nationale si a unor problelne teologice. Influenta Bizantului asupra Rusiei, a fost, cum se stie, foarte mare si, de la sine inteles, nici 0 problema istorica ori religioasa nu putea fi pe deplin Inteleasa lara 0 corelare eu realitatile bizantine. De aceea, scopul primilor cercetatori era de a stabili rolul Bizantului si al izvoarelor bizantine ~n istoria rusa, Inceputul I-au facut savanti straini, membri al Academiei de stiinte ruse. -----------------Intre acestia trebuie mentionati ~k~<ruZ (1764-1884), A.Kunik (1814-1899) si gdo~rc:lsBY};Ml1falt (1808-1895). Ultimului Ii datoram 0 lu..crare de erono10~e 12izantma in doua volume care, desi Invechita mai poate folosi si azi (Essai de chronographie byzantine, St.Peters burg, 1855, 1871) si editio princeps a Cronieii lui George Monahul. Un r91 imp.9rt~nt In promovarea interesului pentru Bizantinologie I-a avut t_aeultatea de teologie din Petersbo,m'g, care a initiat si realizat In s~ «Vizantinskie Istoriki », tradueerea In Umba rusa a .Illi!illlliltor ist~i (Kinnamos, Niehita Choniates etc.), Dar adevafatul.lnte11leietor al Bizantinologiei In Rusia a fast @VlG;""\l§;silievsld': (1838·:.q899)~ Dupa studii serioase In Gennania, unde a avut ca profesori pe The 0 dor Mommsen si Droysen, el a devenit J2rofesor de Istoga Evului Mediu la Ur¥yersitatea din Petersb.llig. Vasilievski poseda nu numai cuno~tinte serioase de istorie $1 filologie, ci si un ascutit spirit critic care i-au pennis ~a analiwe numeroase izvoare bizantine privind istQua Rusiei s i legaturile sale cu Bizantul, apoi .aspecte interne ale vietii bizantine, Intre lucrarile sale cele mai cunoscute este aceea despreP§_genecj.§ilegaturilelor ell J Imperiulbizantin, Vasilievski este fondatoiUF'revistei Vizantinski VremenUc 1 eare~la doCanidupa Bizantinisehen"Ze[tschrift, adi"ifrri 'lE94 si dupa modetd ei, va contribui la progresul studiilor bizantine In Rusia. Daca Vasilievski este fondatorul studiilor de istorie bizantina ln Rusia , atunc~T<TP;'K6ndakoy (1844-1925), conteaza ea intemeietor al arheoloziei si

-_

--~~~-.

~~~

;:;J""'

.....

istoriei artei bizantine. Un alt reprezentat al Bizantinologiei rusesti este @F:LUspensld (1845-1928). Fost mai Tnt~iprofesor la Universitatea din Odesa, el deveni condlicItOruT1nstitutului filS de arheologie din Constantinopol. EI a descoperit numeroase manuscrise bizantine In manastirile de la M"""Ulltcle Athos, Meteora si din alte parti, pe care le-a publicat sau uneori numai le-a dus in Rusia. U spenski n-a fast de talia lui Vasilievski, dar el a adus 0 contributie serioasa la progresul Bizantinologiei, 0<2lp~ndu-se mai cu seama de problemele agrare si de rolul slavilor In Imf?eriul bizantin. El a publicat 0 Jstone a -frlljJeDului bizantin Tn.trei vofume: I. 1913; II. 1927; III. 1948. C~t timp a fost director al Institutului arheologic din Constantinopol (pana la izbucnirea primului razboi mondial) el a editat si periodicul Izvestia Russkove ArcheoloQ:iceskovo Instituta v. ConstantinoDole. Atat Vasilievski c~t si Uspenski au lasat elevi de prestigiu, care le vor continua opera. Dintre acestia cei mai cunoscuti sunt B.A.Pancenka, J.A.Kulakovski si altii, Dar Intre cei care au adus contributii serioase la propasirea cercetarilor de bizantinologie In Rusia trebuie mentionati si V.V.Latisev, epigrafist de seama, editor al inscriptiilor cre9tine din asezarile din sudul Rusiei (1896), Ch1:&paL~v, edit2_Ui cercetator al literaturii bizantine hagigiografice si ~.N.Benesevifi, specialist Tn izvoarele bisericesti si laice si ~~;;i_tQI in limba rusa a mai multor lucrari de bizantinologie scrise de Krumbacher, H.Gelzer si Bury.

,~va

Grecia 5) In secolul al XIX-lea se constata 0 activitate bizantinologica si In Grecia, A9a cum am spus, dupa eliberarea de sub turci interesul pentru istoria nationala, §i deci si pentru cea bizantina creste si astfel asistam la realizarea unor lucrari In acest domeniu. Sunt de amintit lucrarile lui K.Papanhegopoulos, istoria poporului elen din cele mai vechi timpuri pana Tn cele mai noi, Athena, 1866-1877 (In neogreaca), ale lui K.Sathas, care a publicat Intre anii 1873-1894, 7 volume de documente, In colectia intitulata de el Mesaoniki Bibliotiki..... si ale lui A.Papadopoulos- Kermaeus, cunoscut prin editarea de materiale cu caracter bisericesc aflate In colectiile de manuscrise ale Bibliotecii Patriarhale din Constantinopol si Ierusalirn, Papadopoulos-Kermaeus 9i-a pub lie at lucrarile la Petrograd, unde el a lucrat multa vreme. Un alt invatat foarte activ a fost Spiridon Lampros (1851-1919), care a cercetat documente bizantine Tn numeroase biblioteci din Europa si de la Muntele Athos. El a publicat 0 colectie de romane bizantine sense In limba populara (Collection des romans Q:recsen lanque vulQ:aire, Paris, 1880), un Catalog al manuscriselor grecesti de la Muntele Athas (CataloQ: of the Greek Manuscript on Mount Athos, I-II, Cambridge, 1895-1900), Izvoare privind istoria Despotatului de Moreea. Lampros a scris :;;1 o Istorie a Eladei P?na la caderea Constantinopolului, Athena, 1886-1908 si a fondat In 1904 periodicul In care 21 de volume cuprind rezultate
• , >

ale cercetarilor sale. Lampros conteaza si ea un mare dascal, Intemeietor de scoala eu multi elevi, care i-au continuat opera. Italia 6) In Italia studiile bizantine in secolul al XIX-lea s-au limitat la publicarea unor manuscrise aflate in Biblioteea Vaticana si care au continut teologic sau literar. In aceasta categorie mentionam mare a serie de lucrari teologice ale cardinalului A.Mai (Scriptorum veterum nova eollectio, I-IX, Roma, 1825-1838; Nova Patrum Bibliotheca, I-III, Roma, 1852-1854) si publicarea de catre cardinalul lB. Pitra a " Imnurilor petului Roman Melodul " (Analecta. sacra, I, 1876). Unui alt cardinal anume Giovanni Mereati, Ii datoram initierea publicarii catalogului modem de manuscrise din Bibloteca Vaticanului (Codices Vaticanii Graecii), din care primul volum a fast pregatit impreuna cu P. Franchi de Cavalierii la Roma In 1923. 0 adevarata cruce In istoria bizantinologiei are lac incepand cu primele decenii ale secolului al XX-lea mai ales dupa primul razboi mondial cand asistam la un adevarat avant. Acest avant va fi mai mare dupa eel de-al doilea razboi mondial. Astazi se intalnesc catedre de bizantinologie, institute de cercetare si reviste de speeialitate In mai toate tarile europene cu traditio cultural a, ba chiar si dincolo de ocean in S.U.A si Canada. In tarile in care, cum am vazut, existau deja preocupari §i realizari Tn Bizantinologie se constata noi progrese, Inmultindu-se nunumai numarul specialistilor, ci si al publicatiilor. In altele, Bizantinologia a inceput sa faca primii pasi, dar ei au fost urmati de progrese rap ide , fiindca s-a profitat de experienta dobandita Tn tarile cu traditio. In Germania, Franta, care stau In fruntea tuturor, s-au remarcat savanti ca August Heisenberg, Franz Dolger si Hans Georg Beck, iar in Franta Gabriel Millet, Paul Lemerle, Andre Grabar, Louis Brehier, R.Guilland, A.Dain, V.Grumel, V.Laurent, H.Ahrvveiler, Gilbert Dagron si altii, Alaturi de ei exists desigur multi altii, care au adus contributii importante. In Anglia sunt activi, pe de 0 parte, elevi sau colaboratori ai lui J.B.Bury, pe de alta, savanti viniti din alte tari (D.Obolenski); din prima categorie citam pe: N.H.Baynes, St.Runciman, J.M.Hussey, D.Talbot Rice, E.Welles, C.Mango. In Italia mentionam pe Silvio Giuseppe Mercati, fratele lui Giovanni Mercati, G.Pasqualis, R.Cantarella si A.Pertusi. In Grecia, Ph.Kukules, K.Amantos, N.A.Bees, A.Andreades, A.Orlandos,D.A.zakythinos, IOar1 Karayannopoulos si altii, In U.R.S.S: M.V.Levcenko, Z.V.Udaltova~ N.V.Pigulevskaia, G.G.Litavrin, V.N.Lazarov. Cehoslovacia 7) In Cehoslovcia bazele cercetatorilor de bizantinologie au fost puse de N.P.Kondakov, a venit din Rusia dupa primul razboi mondial si de M.Weinga.rd.
lfl

Amindoi au format 0 serie de elevi si au Interneiat revista de specialitate, primul Seminarum Kondaskovianum, eel de-al doilea Byzantonoslavica. Dupa ei s-a remarcat in chip deosebit Fr. Dvornik, cunoscut pentru lucrarile sale referitoare la raporturile dintre Bizant si slavi. In ultima parte a vietii el a lucrat in S.U.A. Un impuls deosebit au luat studiile de bizantinologie in Jugoslavia si Bulgaria, tad care in trecutullor au avut contacte stranse cu Imperiul bizantin. Iugoslavia 8) In Iugoslavia eel care a pus bazele Bizantinologiei a fost A. Anastasievici, dar adevarul promotor si fondator de scoala a fost G. Ostrogorski (rus) . Autor a numeroase lucrari privind viata economica ~i sociala, religioasa (iconoclasmul), istoria oraselor si altele, Ostrogorski s-a impus ca 0 personalitate deosebita prin Istoria statului bizantin, aparuta pentru prima oara in 1940, dar revazuta si adaugita de mai muIte ori dupa aceea si tradusa azi in mai toate Iimbile moderne de mare circulatie. Ostrogorski a creat ~i un Institut de bizantinologie la Belgrad si a His at, nurnerosi elevi de prestigiu: F.R.Barisic, J.Ferluga si altii. Bulgaria 9) In Bulgaria, istorici ca P.Mutafciev, V.N.Zlatarski, I.Duicev, D.Angelov ~i V.Begevliev au abordat probleme ale istoriei bizantine in perioadele n care aceasta a avut eontacte eu trecutul poporului bulgar. Acesti istorici n-au dovedit Insa totdeauna obieetivitate stiintifica In tratarea problemelor preferand sa sustina teze sovine, ell scopul de a prezenta istoria bulgara intr-o Insusire neintrerupta de pagini glorioase. Belgia 10) Un eentru important de bizantinologie devine Belgia, unde studiaza Hyppolite Delehaye, cunoscut prin cercetarile sale de epigrafia bizantina, Alti Invatati din Belgia activeaza In jurul revistelor Analecta Bollandiana si Bvzantio!1, ambele cu un binemeritat prestigiu. Austria 11) In Austria, desi un Inceput se constata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, in special prin publicarea de documente laiee si religioase in limba greaca de catre F.Miklosich si Llvluller (Acta et diplomata Graeea Medii Aevi, I-VI, Vindobonnae, 1860-1890) si eu continut literar de catre W.Wagner (Cannina Gxaeca Medii Aevi, Leipzig, 1874), totusi un progres sensibil si 0 largire a preocupari.lor le intalnirn abia dupa primul razboi mondial. Printre corifeii din aceasta perioada, sunt de mentionat Ernest Stein (refugiat apoi In Franta), specialist Tn istoria statului bizantin In secolele IV-VI, In geografie istorica si organizarea administrativa, E. von Ivanka, care a studiat transmiterea elementelor grecesti in viata religioasa bizantina

(Hellenistiches und Christliches im friihbvzantinischen Geistesleben, Wien, 1948) si a initiat publicarea colectiei Byzantinische Gesehichtsschroiber (traduceri de texte istorice In germana, insotita de note explicative) si Herbert Hunger, autor al Istoriei Literaturii bizantine (care vrea sa Inlocuiasca pe a lui K.Krumbacher) si a altor lucrari, In special cu caracter literal". Hunger a ereat la Viena un Institut de bizantinologie ~i a format numerosi elevi, care s-au remarcat prin publicarea de lucrari In diverse domenii, mai eu seama In geografia istorica (Tabula Ilnnerii Bvzantini) si al prosopografiei CLexikon del' Paleolagenezeit). Astazi Bizantinologia austriaca se numara printre cele de frunte.

,Q

Ungaria 12) Bizantinologia a fost domeniu de cercetare si In Ungaria. Primul invatat care a avuit asemenea preocupari si a format elevi a fast V.Pecz (1854-1923). Dintre elevii sai eel mai proeminent poate fi considerat Gyula Moravcsik, care a publicat atat lucrari privind raporturile dintre Bizant si unguri (Die bvzantinischen Ouellen der ul1!zarischen Geschichte, Budapest, 1934; Bvzantinoturcica, I-II, Berlin, 1958),c~t si izvoare bizantine, cum este editia critics a lucrarii De administrando Imperii a lui Constantin Porfirogenetul (In colaborare cu R.J.H.Jenkins, Washington, 1967). Statele Unite ale Americii 13) Un progres insemnat al studiilor bizantine se constata In S.U.A, In special prin contributia specialistilor europeni stabiliti definitiv acolo sau aflati doar pentru scurta perioada de timp. Promotorul acestor studii a fost istoricul rus A.A.Vasiliev. autor al lstoriei Imperiului bizantin (Paris, 1932, Madison, 1952), al unor lucrari privind relatiile bizantino-arabe, al unei monografii despre Iustinian I (518-527) si a altor studii valoroase. In timpul celui de-al doilea razboi mondial a lucrat In S.U.A si bizantinologii mai de seama care au activat sau activeaza In S.U.A sunt: Fr.Dvornik, G.Downey, specialist in istoria proto-bizantina, RJ.H.Jenkins, editor al izvoarelor bizantine din secolul al X-lea, E.Kitzinger si P.A.Underwood, autori de lucrari privind arta bizantina, P.Charanis, cunoscator al raporturilor dintre stat si biserica 'In sec. al VI-lea si al problemelor de demografie bizantina, John Meyendorf, teolog, specializat In isihasm, Thor Sevcenko, istoric literar si epigrafist si altii, Centrul eel mai important de cercetare II constituie Institutul .Dumbarton Oaks" din Washington, care editeaza si periodicul Dumbarton Oaks Papers, ell seria de monografii Dumbarton Oaks -Studies. Bizantinologia este obiect de studiu la universitati din numeroase erase americane: Los Angeles, Harvard, Chicago, Princeton, etc.

Scoala romaneasca

de bizantinologie

In Romania ..!liwntinologia este strans legata de progrese pe care le-a facut istoriografia nationala In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, mai cu seama catre sfarsitul lui si In primele decenii ale secolului XX. In acea perioada au activat savanti de renume ca Bogdan Petriceicu-Ha§d~u, loan Bogdan, -il.p.X~opo~ D.Onciul, N.Iorga si V'Parvan, Fiecare In domeniul sau de activitate 9i-a dat seama de import~~ care 0 au izvoarele bizantine pentru istoria nationaIa 9i~ estului european si a incercat sa le scoata Ia lumina, sa le releve irnportanta, Tara n~a era depozitara unlii numar mare de documente bizantino-slav~ si acesteaall f~st publicate. interpretate 9i utilizate Tn lucrarile lor. Pe de alta parte, multi ointre

19

]0

istoricii m.entionati mai sus 8;ustudiat In apus, mai ales III Franta ;;i Germania, ~i au luat cunostinta de progresele facute In aceste tfui de cercetarile bizantinologice. De aceea nu este de mirare ca destul de devreme si la noi iiJiinta la Unive~s,itatea~ Bucuresti (1909), 0 Conferinta de bizantinologk, pe care 0 ocupa un ilustru elev al lui Karl Kl'tim~acher, anume .@1!:l];I;sitaR~i1Qi~iitz'~Wh873-1921). In 1892 luase Daca fiiniila Munche; prima Cated;~! de bi:an'tinol-agie din lume, unde se si editeaza si J:evista Byzantinische Zeitschrift, apoi In 1894, Incepe la PetrfP_~ editarea periodicului_Vizantinskii Vremenik, iar in 1899 Charles Diehl prir;e9Th la Paris (Sorbona) Catedra de bizantinologie, constatam ca. Bucure~tiul se numara printre primele centre din lume, unde Istoria Bizanfului este studiata la UniversitsJe. (§ Dar Inceputurile 9tiintifice ale BizantinologieLtQm_~9_ti, care au premers si conditionat introducerea ei ca discipline de studiu la Universitate, nu pot fi despartite de a~_tgi,Wj.QQleI()l·g~ (1871-1940). Acesta a aeordat In cadrul preocuparilor de istorie universala, eli privire special a asupra sud-estului european, atentie d_eosebita Bizantinologiei. Iorga a instituit 10cHlcentral pe care Bizantull-a ocup at In istoria sud-estului european, a tarii noastre si a Europei intregi. ,Bizantu1 gUost, scria Iorga, nu numai creatorul uneia dintre cele mai mari eivilizatii, i?i si unfactor de Jlnij~ (Et. Byz. I, 239). Contributia lui Iorga In Bizantinologie consta at~t "In pu!?li~§.I§..§:_~~te, c~t si In studii si 11lcraride sinte~ Un velum mare de munca la consaerat la inceputul afirmarii sale ca istoric de seama_<1Yd?£..u~entelor privind istoria enlciade10p!~rzii §i implicit a Bizantului: Notes et extraits pour servir al'histoire des croisades au 2fV -e siecle,~olume, Paris-Bucuresti, 1899-1.916. In aceeasi perioada de Inceput Iorga manifests un interes mare adunarii §i editarii doeumentelor grecesti bizantine referitoare 1a tara n~a. A§a ~~~te"" 8i' ifragmenteTeiati;~· la"--'fstori~~Romanilor, ~ Bucuresti, 1895-1897 si colaborarea s~ la colectia lui Eudoxiu HunnuzakiN.Densu§ian~, unde ·~diteaza cu traducer~:9cumente greeesti Rrivitoare: la Istoria ~~omanilor, vol.XIV, fasc,1,2, Bucuresti, l.2.1..2.,.J?17. Destul de devreme Iorga serie @9i 0 Istorie. a Bizantului ublicata la Londra In 1907 (The Byzantine Emnire), iar In -. aceeasi vreme apar si eel oua volume din Istoria Imperiului OJom~ (Geschiehte des osmanischen Staateu, ~)-II, Gotha, 1908-1909), in care realWitile bizantine sun! illte.rf~L@te_ or:tur~.§.!i. eel In prodigioasa sa activitate In cadrul istoriei universale, Iorga acorda Bizantinologiei un loc central, nu numai prin publiearea de nurneroase documente si studii, ci siprin lucrari de sinteza. Una dintre aeeste lucrari est~stoire de la vie bvzanti:r::e, yol<!_:-~~I" Bucure§t~, (1 tradusa .Tnlirnba romana int1*n singur volu~n de Mana Holban (Bucuresti, 1974). Mentionez, de asemene~Bvzance apres Byzance, Bucuresti, 1935) lucrarea{(are autorul subliniaza pentru prima oara in chip pregnant continuitat~~vilizatiei si smritu~ii bizantine I~.,lum~§-~~~"~~opeafla.) dar mai ales In Tarile Romane, ~E:Q_~ia._ sud-estul Europei dup[~<-·~·ca<lerea si ConstantinopolW:t:li sub turci InJ:n1ul li~ Pentru Tarile Rornane el relevase 3-ceste idei Inca g~_Q213)ln lucrarea La sU0'ivance byzantine dans Ies Pays Roulllains, iar pentru (~~-~::sgl european \ In ~:; In studiul Formes bvzantines et realites
l'r

?}1:

balkaniques. Gat1{\alarga de realitati bizantine tratata de Iorga poate fi apreciata mentionand cel~2clouavolume de Etudes byzantines, Bucuresti, 1940, dar ~i)ucrari privind viata bisericeasca ca Istoria Bisericii Romanesti si a vietii religioase a Romanilor, ed. a II-a,'Bucure§ti, vol."I-II; 192.2, 1932, alte studii privind Muntele A~, biserici 9i m~nas!ixi de la noi. fubuie:d.e asemenea, relevat faptul calorga a i§st multa vreme _pr~"~~dim~ C0111~ Monume~~ si ed~ Bulettnului Monumentelor Istorice, care avea ca obiectiv central bisericile ortodoxe 'Cle' traditie biza~tina. Lu"lTOrg,tr se datoreaza si organiwea LaBucure§tUllg214 a Primul ui Com~res de stu~ii_,1Jizantine, care a aqunat pe c~, ~!ll~L" ari~~~~E. ai m .Hmpull!i, facandu-le cunoscut tezaurul romanesc de monumente si documente bizantine. Pentru amploarea si diversitatea contributiilor lui Iorga la istoria bizantina a se vedea si volumul Nicolae Iorga, istoric al Bizantului, Bucuresti, 1971. "* Ca.~l2l!na de_s!YQlula Universitate, Bizantinologia a Inceput, cum am SPliS,h~_l~O~, cand a lUJkli~~!~Ca~e~r~ d~istoria civi1i~atie.ibiz~~ine, eu ra:lg~l de Confennta 91 ocupata d'e"'(Sonstant1l1Lltzlca. In cursurile §1 lucranle sale Litzica a Incercat sa aplice ceva din experienta dobandita la scoala marelui S8U maestro de la Munchen, anume Karl Krumbacher, si a abordat probleme de literatura bizantina, influenta Bizantului In Tarile Romane, publi~~nd izvoare referitoare la tara noastra, Dintre realizarile sale mentionez volumul<iS!Udii ~i schi1£_~'eco-rom~ne, vol.I, . Bucuresti, 191W~xte grece~ti privitoare la noi, Bueure9tt,'"rffl si col ,.rarea sa la G colectia Hurmuzaki, vol.XIII. Tot lui Litziea i se datoreaza alcatuire talozului zz::::: manuscriselor de la Biblioteca Academiei Romane si care este un ghid util In multitudinea de documente bizantine de la noi. Succesniellui Constantin Litzica La Universitatea din Bucuresti, a fast ~!J0eijiostene..Russq?K 1869-193 8), care si-a facut studiile pe ga marii specialisti ai vremii din universitatile de la Berlin si LeiEg. Din 915, el devine ~~i~ulE:Eal p catedrei _ _,:,J~~~_,£iTIJi~Sltj~,L_J?iz.anti]1e" ca unnare a ridicarii In r.4r~ ;Q..••. conferintei. In acel timp D'Russo este si director al Seminarului de .. :ijlologie bizantina din cadrul Universitatii unde pune accent pe 1llsusirea de catre stud~~ti a_limbiL,jUitt;rat.llriL~r.ece§ti~, necesare publicarii cronicelor inscriptiilor grecesti si elaborarii unui dictionar greco-rornan. D .Russo s-a straduit sa creeze 0 scoala cu ucenici, care sa se manifeste In acest sens. Din luerarile sale mai importante n1entionam<lstudiibizantino-rom~ne, Bucuresti, 1901®Studii si entice, Bucuresti, 191@plenislJJ,ul ··1ii.::Romam.a, i:)oca bizantina §i f~riota, e Bucuresti, , ~l~~udii istorice greco-romane, I-II, Bucuresti, ~3~.
v '~li'I>'
...".t ...

:'7

?!IN,Lmaz::::2;Z._~ nCd~. _

;=r

prezent~i~te~:s~u~e:t~~i~~~sf~a~::i~r~n~;Si~e;:~e~:ru~~!~:~ .. format la Scoala franceza ca elev al lui -Charles Diehl, promoveaza cercetari de Bizantinologie ax.ate pe raP-Qr1JJrileartis1ice hizantino-romane. Tafrali se facuse cunoscut In lumea bizantinologilor prin lucrarile sale privind Thessalonicul, al d.oilea oras mare al imperiului dupa Constantinopol. Aceste lucrari i-au adus si reputatie intemational~ si chiar daca sunt depasite astazj, ele pot fi utilizate cu folos. Mentionam:QtF~sa12ni9..ue, au XIV-lea siecle .;;fiT<2£2Waphie de Thessalon~9ue,
.~"""

~~~~tW~~~

....

.......:

~"

. In .. (jHi)' . .. am b e 1 aparute 1a P ans ~ 191'1-91sinteza. H stou-e d e Th essa loni e~ .J omque d es onglilesa_~.l ~IV -e §_iec1e,Paris, 1919. Alte contributii importante: Le siecle de Constantinople dans les fr~smles des eglises de BoucQv.ine, In .Melange offerts a M.Gustave ~ Schlumberger" II, Paris,~~ p. 456-461: Le tresor byzantin et roumain ~~a, Paris,\1925~ Monuments byzantines de Curtea q.~_8.rge~, ext si album, Paris, i2f) t Dupa primul razboi mondial si dupa Primul congres international de bizantinolozie din 1924 cercetatorii ln domeniul istoriei bizantine se Inmultesc, Ei sunt in parte ~eviiJ2&P_l~~!.1SS9 O.rL::g!-li !iicq!a~Jor~a. l"'ll1.Tian'Steral1escu (1880-1937) a fost asistent al lui D.Russo Intre anii 1924~ apoi conferentiar la Unive_l~!~ _ Bu.cUt~_!L9is-a ocup at de cronografele, _din vS~~;;:~~~~J.ili~iSgaQ5:"g~~~_~_~§ti, au circulat Tn.!~rile Romane.Tn Evul Medin, si care de izvo¥yle privind 1storia lui Mih.al_Yjg~~_?:;ul.A~;;~§(BO:I,istantin¢~cl1i 1886), (nascut conferentiar la catedra de istorie universals a lui Nlcolae Iorga, PllS accentul pe cunoasterea vietlil~TIeaBizan:tUIui, -"ocup~mdu-se de institutii si dregatorii, de aspecte sociale ~i economice, In special de problemele agrare, ~subliniind jmportanta taranimii si feudalismului in Bizant. Sunt de amintit In aceasta privinta ._._.=. _ ..... studiile: R~fQ_I?:"!?:e.~~~()()~~aJ~sou fiscales, tn BSH,(~n QJl_Lp, unde trateaza ref?nnele reformes din timpul din3:~ei E,.,!:uri,ene, 'communaute desyillages byzantines et ses raports Le avec le petit traite fiscal byzantin, in BSH, XIII,(19~T, Introduction a I'etude de la question agraire dans l'Empire byzantin, RHSEE,' 1924, retiparit In Histoire des classes rurales dans l'Empire byzantin et ses succeseurs, vol.I, Bucharest, 1941; Le village byzantin, In Etudes byzantines, vol. Abordarea problemelor de N.A.Constantinescu se inserie Intr-o preocupare europeans mai larga, efectuata la timpul respectiv de mari bizantinologi ca Fr.Dolger si G.Ostrogorski. II} cursurile si seminariile sale de la Universitate sunt sugestive problemele care I-au 12reo at: cup Th:eQ[toriile bizantine (1937-1938), Asezaminte politice sLsocia1.e in Bizant si sudestul Europei (1943-1945), Istoria claselor rurale TnBizant In textele contemnorane (1'939-1940). In explozia stiintifica si cultural a cunoscuta de Romania dupa primul razboi mondial se Inscriu si studiile de Bizantinologie efectuate in alte centre universitare decat Bucurestiul, fie ln eadrul eatedrelor propriu-zise de Istorie a Bizantului, fie al celor de Istorie Universala, Acest lucru este valabil pentrli Cluj, Cemauti ~i Iasi, unde lucreaza specialisti de frunte ea Nicolae Banescu. Vasile Grecli ~i Gh,Bratianu. N:Bilnescll (1878-1971) a detinut Catedra de Istoria Bizatului de la Universitatea din CIUj~l este primul profesor din Romania, care a facut pe cei trei ani de studii lill curs general de Istoria Bizantului, incepand eli Constantin cel Mare p~na la 1453. EI a repartizat expunerea 1n trei etape:®de la Constantin eel Mare p~na la invaziile arabe;@ de 1a invaziile arabe pana la moart~ II Macedoneanul (l025);@ de 1a 1025 ~na 1a cilderea Constantino olului In 1453. Banescu s-a format la scoala plina de rigoare de la Munchen, avandu-l ca pro eSOr pe . A.Heisenberg si a fost atras de 1a inceput de prob1emele filol.Qgiei_hlzantiD-~~ Mai apoi s-a ocup at de istoria regilillilor dunarene, facand 0 analiza criticS. a izvoarelor gr~ ~l combatand Cli tarie interpretarile gre~ite oritendentioase ale istoricilor

--~
__

........

---

.... 'i'Y".... _.

_~

~"'..

:I

. ....

~~~ _...,.~~,~,_"'~

......

,:,--'

~.

.~

.. _--.:;

~2

'E

stdiini (bulgari, maghiari $i ru~D. Predilectia arata pentru organizarea militaradministrativa a teritoriilor bizantine de la Dunarea de jos s-a concretizat In luerarile: Les duches byzantines de Paristrion (Paradounavon) et de la Bulgarie, Bucharest, 1946; L'ancien etat bulgare et les pays roumains, Bucharest, 1947; Dobrogea bizantina Tn Analele Dobrogei, XIX, A dedicat un studiu infiintarii in 1185 a Imperiului Vlaho-bulgar: Un probleme d'histoire medievale a creation et caractere du second empire bulgare (1185), Buearest(1943. Catre sf~rsitul vietii a inceput sa publice Tn paginile revistei mitropolitane diiler_§.iova 0 istorie a Biz~~, la baza careia stateau probabil prelegerile sale de la Universitatea din Cluj. Dupa modelul lui Charles Diehl, Ban seu a pub licat 9lMRuri $i _scene: din_]i?;:~t, ed.Cartea Romaneasca, Cluj, ._19272~i ditia mai recenta incofiiPlera ingiijTfa de Gh.Cront din e 1971 sub titlul: Chipuri din istoria Bizantului, in care, ell dar evocator, prezinta marelui public Imparati, domnitari, ierarhi, ori carturari din Bizant, despre care nu scrisese Charles Diehl. Incepand cu( 1940>N.Banescu _se refuQiaza de la Cluj la Bucuresti din cauza cedarii Ardealului in unna Dictatului de la Viena si va preda Bi~antinologi~ la Universitatea din Bucuresti. A f)2st si pr~~SliQ~ A"Cademiei RQlTI?ne inainte de~A murit In septembrie d~71 chiar c~d la Bucuresti se desIa§urau lucrarile Congresului a:f_XIV-leade .§_tu4ii_!?jzantine1la imTIonTIan~are 9 au fost de fata cei mai mari bizantinoloQj ai timpului . .>ft La Cernauti profesorul 'Wasile,ii@reb1i (1885-1972) desfasoara 0 activitate di~actica ~i publicistica remarcabila. Excelent cunoscator a1limbii medio-grece9ti,~ paleogral1ei manuscriselor bizantine el si-a axat cercetarile pe Q,12erele istoti£il?.E si croil_Qg!§:@?r pizantini si a influentei lor asupra literaturii medievale rqm~ne9ti. In felul acesta a adus importante contributii l~__liteIa~ra istorica bizantina si la cea l~edievala ror::a~easca. ~M~nt~~., in aceasta privintaqpI?fluenta biza~tina ~n hteratura roman~ Cemauti, l.2l.J~a,Ursprum! de altrumamschen Chl.'oniken, In Deuxierne Congres International des etudes byzantines, Belgrad, q~~~?B1zvorul principal bizantin pentru cartea de Tnvatatura a diaconului Coresi Tn 8m7;0miliile patriarhului loan XIV-lea Calecas 0334-1341), Bucuresji, ~3J;Oper~6ea mai durabila a lui Vasile Greeu rezida Insa in editiile critice i traducerile 0 ere lor unor , cr,?nicari bizantini din perioada de sf~n?it a Bizantului. Aceste e 1t11 9k,au castigat buna apreciere In strainatate, Amintim dintre aceste lucrari Ct_ Constantin Po!firog~net\ll, C~e de Tnvatatura pentru fiul saujZomanQ_s,Bucure9ti,~u£§}s, Istoria turco-pizantina (1341-1462) ed.critica si traducer~J2~8~re9ti, ,f~~}:~a Chal~ocond~l, Expuneri istorice, trad.rom., Buc~re9ti, Q_958}J<;:ritob~'_in l1nbros, d Dmdomnia lui Mahomed a1II-lea anii(I451-1467) ed.critica cu traducere, Bucuresti, (r9~~6-~orgio~ S~hrantzes, M:m~i, 6'401-1: 77) ~d.~ritica si trad ...Buc~re9ti: , hn Vasile Grecu 1 se 3atoreaza 91 0 ~recere In r~vlsta asupra studllior b1zantlne dm Romania. Abriss der rumanischen Byzantinistik, In Sudost-Froschungen 7,1942 . .;;;== :lI}(J-hedro >e:·Bratiahii (1898-1953) a detinut catedra de Istorie Universala la Universitatea m asi, iar dupa _D1Q1Jm~a..hli Nicola~l£rg~ i-a Iuat locul la ]_ucure9ti. Atat la Iasi c~t si la Bucuresti Gh.Bratianu a manifestat un interes major pentru istoria Bizantului, realizand lucrari deosebit de valoroase. Primele cercetari le-a

®-S'.

-~~

e~?·:·

dedicat c0111er1-ului geno~z_~unfu:~ In Marea Ne~~ra si legaturilor cu Bizantul. Ele s-au concretizat In lucrarildLr,e cOlmnerce 2:enois sur Ie Danube a 1a fin dll XIII/ ,,_e siecle. In Bulletin de l'Institut pour I'etude de l'Europe sud-orientale, IX, ~-:((?)Actes ~~s,:notarires genois de Pera et de Caffa de 1a fin du XIII-e siecle (1281-1290), Paris, \l2l-~ (ultimile doua studii au fost prezentate ca teza de doctorat la Sorbona). In aceste lucrari ~TIlti§nu sublini~11lp=ortallta pe care au avut-o Gurile Dunarii In schimburi le comerciale §i 1.29ulgroeminent In aceasta privinta a1 ora~e1or Vicina si Cetatea AJ.l?_~Acestor cetati el Ii va dedica ceva mai tarziu studii aJ2rofu_Dd_stte -'~blicate lrl2)lolumul: Recherches sur Vicina et Cetatea Alba, 13liCarest, Qm .'" Studiile mentionate mai sus au reprezentat in B!zantinistica o.n~e;;i ~ de orizonturi, in care se vor osteni dupa cel de-a1 doilea razboi mondial Invatati din Franta si Italia ca Michel Balard, Fr.Thyriet, Giovanna Balhi si aWL Interesul pentru realitatile _~~qD.9D1icg_P9Jitice ale_~baziq~l!~iM_~!iAJ'l~gre a ramas continuu in _9i cercetarifa si cursurile de la Universitate ale lui Gh.Bratianu si asa a elaborat cartea: (1~~La NIer No~re.Des origines 81a conquete ottoman~J~ng_h.en, i~' §ltrad. 'Rom~rieasdi de I\'Iih_aelg§i Victor S.pj.11.ei, Bucure§ti(_l~,I,II, In care se expun interesele convergente In cursul secolelor a numeroase formatiuni politice, dar mai ales ale Bizantului. Un alt aspect a1 activitatii lui Bratianu Il reprezinta coptributiile sale 1a cunoasterea vietii economice §i sociale ale Bizantului, fie cele privind p~.£lemere monetare, ca de pilda a hypeEEerului bizantin si m~a de aur a republicilor italiene T~ul al XIII-lea, fie<aprovtzionarea Con~tantinopolului In epoca bizantin§. si .~~' tomana, fie ~ltele as~m~nea: Con~butiile ace~tea au ~ost '~~te o In ~voh~~nul_: (:; )Etudes bvzantmes· d'hlstOlTe'eConomlqueet soclale, Pans, ~ 81~n ~U1n este ~ dedicat dezvoltarii ora~elor bizantine de-a lungul secolelor: Privile2:es et frailCfiises municiDales dans l'Emoire bvzantin, Paris-Bucarest, @1 Sunt studiate instit~e m?§tenite din perioada romana-tarzie, prty_ilegiile municir?,ale la Constantinopol si . autonorniile periferice, soarta ora$elor. :ffi.ralibertatile de altadata in timpu! In care imperiul bizantin a trecut i;= sistemul de administrare bazat pe teme, si, In sfarsit, perioada ultimelor secole cand renaste autonomia _municipala, J . Br~u a utilizat cunostintele sale de bizantinologie 11:lucrarile Qrivind ([sloria ~i~i;, co~batan,~ .~;;ze ne\ti~ntifi~ ori ~vine ale celqr_ care negau c~:8~ui.tatea daco-ro~~ OIi .erat: manari de dorinte expcu:sioniste. A~.a~~ ', Une enizme et un miracle historioue - le neunle roumalll, Bucuresti, 0942/; (si .... --._._.~. ~ trad.romaneasca editata de Stelian Brezeanu si Marina Radulesciu, Bucuresti, 1988). "BulQ:aria de dincolo de Dunare" In izvoarele bizantine. In Omagiu lui loan Lunas 1a TillpTIni~~a v~~stei de 60 de ani. Bucuresti, (f94,}: p.127-132 si L~theme de Bulgarie et 1a chronolo2:ie de l'A.nollvme honQ1"ois~11Acta historic~, X, ~; 1 p.10S-112. Gh. Bratianu a avut 0 viata scurta $i zbuciumata. Sfarsitul sau a fost tragic murind Tll Inchisoarea de 1a Sighet In noaptea de 01.- 25~)apilier~5~2 vicrirna a ca regimului comunist, Opera sa este insa vasta si extreln de valoroasa pastrandu-si In cea mai mare parte valabilitatea pana astazi.

o.

.,:}

contributie la Bizantinologie a adus-o J1atalaiiibies:;Mihaiescu, fiIoiog dasic, care s-a distins prin editii critice si traduceri a unor importante izvoare bizantine: Procopius de Cezareea, Ra~boiul cu cotii, Bucuresti, (196}\ Mauricius, Arta Inilitar~iS~ategikon), Bucuresti, ~6;, Procopius de Ce:z;_aree~Istoria secreta. Bucuresti, Theofilact Simocata, Istorie bizantina. Bucuresti, ~i colc:bora:i_~1:lb~~_~ntiaieFontes Historiae Daco-R01~~, la vol.Il, Bucuresti, si

®,l

G:2§jl,

VI,~82)

.!2lQl

~,.dCa filolog a dat doua lucrari dedicate, una limbii latine din regiunile dunarene In perioada protobizantina (La lamme latine dans Ie sud-est de I'Europe, Bucarest, 1978), si alta celei grecesti si influentei ei asupra limbii rom~_Q_e (Influenta ~receasca asupra limbii romane pana Tn secolul al XV-lea, Bucure~ti,(f966). Dintre bizantinolozii Tn viata apartinand ~eneratiei varstnice mentionam pe AlexandniElian (nascut 1910), fost profesor de Istoria Bizantului la Facultatea de ~~riecrrifmffitfre~ti (1948-1952), apoi intre 1956-1975 la Institutul Teologic din Bucuresti, Elev al lui Demostene Russo si N·.lorga el s-a dedicat mai cu seama p~adei post-bizanti.ne. Din categoria acestor lucrari mantionam:Cnvroldova si Bizantul tn secolul al XV-lea (In vol. Cultura moldoveneasca Tntim utilii Stefan cel Mare, sub r~qia lui Miha:il)~~~Tza,Bucuresti, ([~.;, )lscripj:iile medievale ille :l)-g.magiei,~o~J),~ucur~7ti,@'~~t~oPolitul Do~~ftei si li~era~1.1ra_patristica, .BOR, r::l2l~~351- b7~elatl1le ~p2hel Un~rQylahlel ell ]?_atn'!fhl~de.Consta:r.r8:B8Pol 'ere·la Tntemeiere palla LaanuL 1800, BOR,(@, 9~3 5 si altele. ~an~~Fl~_an este_JmpL~\1J1~,_ ..£P.:__l:h££~§_~!J:?§:~._,.Ian_~~0£a editorul volurnului III din Fontes Hi~e DatoRomana~ Bucuresti, @75;, care cuprinde texte din scriitori bizantini ai secolelor XI-XIV privitoare la Romania . .Ioh·?Barn.ease lnscrie tot In aceasta generatie, facandu-se cunoscut prin aportul Insemnat La §:Eheologia paleocre~tina ~i bizantina, cu precadere la cea dobrogeana 9i sigilografie. Intre lucrarile sali=--.mentionfun:®Les mODUlnents rC0"', P~L~?chr~ti~ns ~e Roumani~. ~~a g~kyatic~no, colaborar~ la volU1nel~ !JJ-~i '\~/' qQ_, dim Dm ~ona Do}?ro.:gel(1_2§)8, 7]), pnmele doua volume din Alia crestma In ( ~ Romania, Bucuresti, Q~i \1;2&1 . .__ . . . Geor9:eMtimu (1868) filoloz clasic de mare reputatie caruia i se datoreaza cea mai buna traducere a Iliadei si a Odiseei, si-a Indreptat eforturile spre istoria vlahilsbalcanici, din randurile carora provenea, dandu-ne studii foarte pretioase In acest domeniu, El subliniaza, de pilda, o.riginea v laha a JIIlparatilor din dinast~a £?9Jile;qi!9r, Pentru contributiile sale la istoria vlahilor sud-dunareni, a se vedea volumul: StudE istorice privitoare la trecutul romanilor de __ pesle -DliDare: editie ingrijita si studiu introductiv de Nicolae Serban Tanasoca, Bucuresti, 1984. ~ EUgeIlSt~esC:lJ.; .fost conferentiar la Universitatea din Bucuresti, s-a remarcat printr-o serie de studii privind vlahii sud-dunareni, Thema PanistrioIl si In general, situate, Bizantului In regiunile Dunarii de' Jos~ Bv·zantino- Vlah!C8-. Les VIa ues ala fin d X e siecIe-debut u e siecle et restauration de la domination byzantine dans la Peninsule Balkani ue. RESEE. 6. 1968 Les de Kinamos et Choniates et la presence militaire byzantine au Nord du Danu SOUS les
o

@_z7'~

-~F?

£';m;;;:

'ii(.._

..-----

.. "'.

Comnenes Ffa!!e. Die Bene1U1umrendef unteren DonauQebiete im bis 12Jahrhundert als historisehes Problem. In Jahrbuch de osterreichischen byzantinischen Gesellsehaft XVII, 196 ) p.55; Beitra.!!e zur Paristrion Fra2:e, BetrachtunQen liber Stadtwesen des Gebietes zwischen Donau und Meer in den X-XI Jahrhunderten.in East European Quaterly, Boulder Colorado,~ 2,119-140; Bvzance et les Pays Roumains au IX-X -e siecle.in Actes du XIV -e Congres international des etudes byzantines, f.Bucarest, @p.393-431. ~etreS;Nastllrel (1924) are 0 activitate diversa valoroasa privind probleme de geoflra:fie istorica, hagiogratie, istorie bisericeasca ell precadere privind l?erioada de~it a Bizantului sau cea de dupa anu11453. Cartea sa: Le Mont Athos et les Roumains. Recherches sur leurs relatio~dumilieu XIV-e siecle a 1654. Roma, f 1986, I-a consacrat ca eel maiVE-unoscatoral legaturilor dintre Sfantul Munte $i Jarile de 19S) /(f)rYl6ne, . Din generatia mai noua de bizantinologi mentionam, "S-kkcir),Brez_eanu. titularul C.Cltq:J('~ de Istoria Bizantului , Universitatea din Bucuresti, autor al unei Scurte istoriei Bizantului (Q2_8~:t) si a altor studii privind rornanitatea s~ld-europeana In epoca bizalltina;1~?ricol~~,~Se~ban anasoe_:tonferentiar ~ T bizantina la Universitatea din Bucuresti, co-erutor al ~umelor III-IV din Fontes ~~ ~ .....,...--...~-~.. '"'--~~...,...Historiae Daco- Romanae si a altor contributii privind literatura bizantina, "6.Jlu.dor T~oi, specialist In secolul al XIV-lea si ~l co-editor la volumul IV din F~s ,,_--Historiae D~Rom_a_nae,,",PetreBiaconi.l, arheolog al perioadei bizantine, a adus valoroase contributii la cunoasterea Cetatii de la Pacuiul lui Soare, identilicata de el c~ \a realitatilor bizantine de la Dunarea de Jos si a istoriei pecenegilor si cumanilor prin m~rafiile dedicate a_£estg__L_P_QJJJ!illtii ...vQ)CtavianIliescu, barbare reputat numismat, s-a remarcat si prin studii de g:eolIrafie istorica, ocupandu-se de cetatile bizantine de la Gurile DLmarii; tot el are meritul de afi reluat Tn Romania cercetarile Tncep~ de Gh.Bratianu, priv_iud comertul genovez In Marea Neagra si, in general, r~~iile economiee diI~treBizant~i re"Qubliceleitalien~. ~.La I~il semnalam pe ~11·~DanGh.Is<6do.J~a~or al cartilor: (ffiornanitatea caroato-dunareana 81 Bizantul Inveacurile (vr...;~n Ia~i, _@.;J !<"'DCrestinisrnullaest de CatlJati de la ori!Zinipana Tnsecolul al XIV -lea. Iasi, (L~9};n I aceste lucrari valoroase el utilizeaza izvo~ bizantine scrise si desco"Qeriri atheologj_ce. Arheologul""YZictorSpinei_. s-a rem arc at prin ---con:tributiile sale la _ cunoasterea perioadei migratiiloT ~ia.Moldovei in secolele x.J-XIV In contexul bizantino-barbar, In a~~ta privinta mentionez im£_ozantuucr31'e Moldova Tn secolele XI-XIV, Iasi, \1982:' Pentru peri~~~t-bizantina amintesc la Bucure~ti pe-40.AndreiPiubdi'care, intre alte contributii, s-a remarcat prin carteaJraditia politicS. bizantina Tn Tillile . Romane Tn secolele XVI-XVIII, Bucuresti, In sfarsit, ar mai fi de mantionat juristul"'-ValentinGeoflIescu, care a cercetat mo~tenirea bizantina Tg_instil1:!:1ijJe telida1e rom~e:~ti realizand lucrari de mare valoare?Bizantul si institutiile feudale rOln~~~e'str~§~i la mijlocul secolului al XVIII-lea, Bucure~ti, ~bByzance et les
I .,
,~.;

--

®)

.-.r

institutions romaines jusqu'a la fin du XV-e ~ ..siecle, In Actes du XIV-e Congres international des etudes byzantines, Bucarest,~~~ p.433-484. Acta bizantina In Romania a avut ca reprezentant de frunte, Tn afara de Oreste Tafrali, pe !iD.Stef'anescu devenit din __l2.iQ_ profesor de 18toria artei la Universitatea din Bucuresti. El s-a impus pe plan national si international prin lucrari privind arta bizantina 1JIQ~a si influenta ei asuEra artei feudale !5?m~~!i, ori
- ..........

evo 1 utlan e a pemture re IgleuSe 0 en oucovme et en 0 aVle aepllls / es -origines jusqu'au XIX siecle. Nouvelles recherches. ln colec~ia dirijatade Gabriel, / Millet "Orient et Byzance" VI, Paris, '~9.~\ text si albunf~td;JpifntureretiQi~iike" Valachie et en Transvlvanie. Paris, 193-:.;3/L'illustration des litun!ie dans Part de Bvzance et de l'Orient. Bruxelles, 'Q2J~£.~t'art vzantin et l'a1j: lm~bard en b Transvlvanie. Peinture murales de Valachie et de Moldavie. PaJ:is,(~~Broderiile de st11bizantin si moldovenesc Tn a doua jumatate a secolului al XV -lea. In voL "Cultura moldoveneasca in timpul lui Stefan ce1 Mare" sub red. Mihail Berza, Bucuresti, ~) p. 479-511~tconografia aJ.iei bizantine si a picturii feudale :omanesti. Bl.tc~r.e~.ti,,, ~Arta feudala In T.ari_leR01~ane:. Pictura murals si lcoanele dela orwml pana In secolul al XIX-lea. Tl1n190ara;~.?~j). ~Virgil,Yffitasianu;fost profesor de Istoria Artei la Universitatea din__Cluj, se .e g -:=;;= numara printre cei mai buni specialisti In gomeniu din Romania, In marea sa sinteza Istoria artei feudale TnTarile RQmane. Bucure9ti,@~i In alte studii releva r_olulBizantului In arta din tara noastra:~ri'afAnaMusiQ§cl.l s-a distins prin studii dedicate unor~biserici si m~nas:tiri de traditie bizantin~r:DBiserica Domneasca din Curtea de Arg:es, Buc~z..~CTn colab. cu prof. Grigore TonescuJ?::-¥an.as~irea S~vita, Bucuresti, ~l~Broderia medievala romaneasdi, Bucuresti, ~) {'iff:Relations artistiques entre Bvzance et les Pays Roumains nV-XV-e siecles). Etat '-- actual de la recherche. In Actes du XIV -e Congres international des etudes byzantines, Bucarest(£.21!"'vol.I, p.509-525. In aceeasi categorie de istorici, care au studiat arta bisericeasca romaneasca In perioada bizantina si post-bizantina se Inscrie cu mari_!Eeri~1t@ile:Drag__ut;> autor a numeroase studii si volume. !4!LTi datoram si v(6,lumul V~ din colectia Arta bizantina TnRomania, Bucure9ti,~~ Vasile Dragut '~i-a castigat 0 mare reputatie pentru lucrarea pe care a facut-o In calitate de director al Directiei Monume~or Istorice In perioada comunista, cand a sprijinit restaurarea monumentelor re1igioase din 'Intrea,ga 1ft.la. CbrinaNicolescu, buna cunoscatoare a al!£i feuda,le romanesti, a publicat studii privitoare la arta minora si broderief[A.specte ale relatii10r culturale cu Bizantu11a Dunarea de Jos Tn secolele X-XIV, in SNITM, V, (r§2~> 7-52~Arta Tn p. epoca lui Stefan cel Mare. Antecedentele si etapele de dezvoltare, In vol. "Cuitura moldoveneasca In timpul lui Stefan eel Mare" , Bucuresti, p, 25~::~6?; \G!Anz.intaria laica si relig:ioasa 'In Tarile Romane (sec.XlV-XIX), ~~lfe~ti,(j968;; colaborare 1avo10Mostenirea artei bizantine TnRomania. Bucure9ti,Q21i~
,:j.;
jo_ .

I!.";LI~ alte z?ne dln~c1·~1)?:~~a~~~al,,'fo~~vg}5~~?B,t.')~D,~~~~~,,}}1~~~Eil~7M~Y~Pl''"a,n wi~r:~!t)qV~"~~'~~l:;; !I/rr;:/\

~n/:~~l~

G2i:l:

--------.;:_

?7

Din generatia mai t~nara face parte R~zvan ~T~bdorescuz. care s-a facut cunoscut prin lucrari de arta vech~ __ feudala rom~~leJl~di.El a cercetat-o si pus In ~j lumina In contextul sud-est european si bizantin: Bizant. Balcani. .. ccident 1a O Tnceputurile culturii medievale romanesti (secolele X-XIV), Bucuresti, Un mileniu de art§.1aDunarea de Jos (400-1400), Bucuresti, @ih '-lata, deci, CEt dupa Inceputurile modeste, dupa 0 perioada de criza in timpul rationalismului din secolul a1XVIII -lea, ~tinol_og~ face progrese insemnate In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pentru a aparea in vremea noastra ca 0 disciplina istori£!~fLjlllp.Qrtanta, careia i-au consacrat fortele numerosi cercetatori din Intreaga lume. Revistele, publicatiile de s£ecian!:1j:S1_.itl&titu!~nt prezente peste tot f~Jum~? iar _~~J~_l§.s.o~gres~m~le (dintre care primul a avl.lrlOcln-T§2'4"la Bucuresti si a fost organizat de N.lorga) sunt toate 0 _~ova4_~~ eforturilor care se depun pentnl a patrund~ In tainele istoriei $i civilizatiej bizantine, privite pe nedrept eu atata indiferenta si dispret in trecut.

m4~

Nu toti Tnvatatii sunt de acord atunci cand Tncearca sa fixeze diversele etape ale istoriei bizantine. Unii se opresc asupra anumitor data, altii asupra altora. Deosebirile acestea se datoresc faptului ca ei accorda unui moment sau altul 0 pondere deosebita, care ar justifica marcarea unei etape istorice. Pe de alta parte, altii luand In considerare predominarea In organizarea interns a civilizatiei ~i statului bizantin a elementelor mostenite de la Imperiul roman, sunt de parere ca faza de Inceput a Imperiului bizantin trebuie considerate ca perioada de sfarsit a fostului Imperiu roman. Dar noi stim ca orice periodizare a istoriei are un caracter relativ, este deci conventionala, Evenimentele se scurg, unele dupa altele Intr-o InlailfUlre neintrerupta, ra.ra sa existe vreo cauza Intre el. Periodizarea are ceva conventional, dar este totusi necesara pentru marcarea rnai buna a i1110revenimente si pentru ca expunerea sa fie mai didactica, 'IncehiitLll;istdi~ieibiza.ritirieeste stabilit diferit de invatati, In functie de momentulpana la care ei considera ca se poate vorbi incii de Imperiul roman. Ei s-au oprit la u®ato:-§lI~l~~te: <:Dariulj284~ cand s-a ureat pe tronul Imperiului roman, irnparatul Diocletian (284-305) si a introduce 0 serie de reforrne militare si administrative, care \1~!_ 4~g-a~i sub Imparatii succesori E~p.aTnsecolul a1VII-lea: -~.-G) ~uli324, cand s-au pus bazele orasului ConstantinoDol sau_330:, cand o~gurat in chip oficial drept noua capitals a imperiului; Q) aiiuF395, cand, dupa moartea imparatului Theodosius I, Imperiul roman a fost Impartit Tncel de vest si cel de est; @ anu1476, cand Roma a cazut sub loviturile herulilor lui Odoacru si ultimul Irnparat roman Romulus AUQ.ustulusa fost alungat de pe tron;
. J;:::::: .' , , ,

t2_') domnia IrJJ.p~ratultli!:u~ti!1jan(.527..565), care marcheaza

pe plan Inilitar. politic. cultural si artistic, deci 0 bizantina; (9.) anul>632~!cand Incep cuceririle arabe In Orient, care au conseci_~e eCC?_~~)lni,ce~i politice n~faste 12entru Im12erjl1L~'illti,n; ill p!,.iln~jumatatu_~eco1ului al VIII-lea mai precis am'll717j._cand s-a urcat pe tronul imperial Leon a1 III-lea (Isaurul). El este initiatorul iconoclasrnului, reorganizatorul imperiu1!:lidupa criza anterioara si tot In vremea sa grecismul (populatia si eultura greaca) se_identifiea eu Imperiul bizantin (Ge·orgemMnlay). Tot domnia lui Leon al III-lea ar fi mom.entul c~-;}d a~ita~mJ?a~:§l!Y-l!di,J?iz'!l1till_g£JLfg.~JJimitat~Jn RLQ.y.inel}.' istorici scot ca A1ti (])prima jt..L~ate a secolului aV:VI~-lea a reprezentat 0 eriza putenlica, polit~ca, economica si culturala si ca aceasta ar fi, de fapt lncep-utul adevarat a1 istoriei bizantine. ~ Is~orie}}Leng~.ArrL9J..s;lTovlJ.b~e este de parere ca l1P.Eeliul roman de r~sarit I~i are sf?r$itul dupa domnia istovitoare a l111paratului Iustini,~l}.,}(5275(5). Eta12a unnat~are P?na la Inceputul secolului al VII-lea, ar reprezenta 0 perioada de trecere, spre prima jumatate a secolului al VIII-lea, cand Leon Isaurul reuseste sa refaca imperiul si sa Infaptuiasca 0 opera asemanatoare cu cea relizata de Carol cel Mare (rege a1 francilor 768-800, lmparat roman de apus 800-814). XI DJPa parerea noastra ~i~altor istorici InQ.eputulistoriei bizantine trebuie asezat Tn timpul cloml1ieilui@?:BstatltincelMaE~...l mai exact odata eli fondarea Constantinopolului, anume.Th·ianul;·324: legerea unui nou eentru drept capitala, A a imperiului reprezinta fntr-adevar lID moment crucial In istoria bizantina, Transfonnarea Bizantului Tn capitala a imperiului a atras dupa sine 0 serie de schimbari structurale In organizarea administrativa, mi1itadi, economics ~i politica a statului. Orientul ca capata 0 pondere rara precedent In toate domeniile. Anul 324 nu este numai data fondarii Constantinopolului, ei si momentul cand Constantin a ramas sin2:yr Im12arat peste tot irnperiul, dupa Infrangerea ~i Int~turarea lui Licinius. El va R:l:lll'e capat sistelnului colegial de d~e initiat de Diocletian (diarchia, tatrachia), si va instaura+dinastia (monarhia) cohstantiniitla.: Un' element esential nou, care va schimba Inrati9area spirituala a lumii greco-ramane, a fost-introducerea cre~tinismliluic?-Jel~gie libera"grin Edictul de l~prin masurile de sprijinire luate dupa aceea de Constantin, eel Iy'lare. .......... ~$~ <J ('Oi'Cf"ce· 1""'''' Din punet de vedere teologie, Sjnodul de la Niceea 325 reprezintaycre~ti~~ manifests liber pe plan general si trecila ~area Tnvataturilor sale rd.·d-''''" dozmatice, Cu sprijinul Iui Constantin se vor construi edifieii religioase, vor Ina fiinta institutii crestine, se vor largi bazele organizarii episcopale, i.ar Constantinopolul se va afla pe dt.\llJJlll atil}.gyrii!3uguiui4,e episcopat $1;Poi de patriarhat. C0n.st~ntin este 12.rimulImparat roman care nu numai ca a incetat
-I' •

etapa noua schimbare In civilizatia

0

-f!JIG

(I1o ... ~(

-~t.fll::'!'.!

---......

--------

persecutia Tmpotriva crestinismului, dandu-i libertate de manifestare, dar I-a si favorizat ~i I-a adoptat ca religie personala. ~ ([) e;;~Tn istoria bizantina .dureaza de la 324 p~na in anul 632. Ea poate fi numita Etaparon1anafarzie. din cauza predominarii elementelor romanismului sauizantina .timpurie). Data limita a acestei perioade a fast n legatura cu Tncep.utulcuceririlor arabe, In Orient, cand 0 buna parte din teritoriile bi.zall"tineintra sub dominatie straina. Consecintele negative pe plan politic ~i ecol1onng__. fi m.ai9se, intrucat In vor teritoriile cucerite se va instaura autoritatea araba, care va face imposibila perceperea de ditre Bizant a impozitelor, adueerea ere gr~ne §i metale rare. f_e plan literar, In aceasta perioada Tneeteaza serierile care aveau un pron~U~~'h~izant, apropiat de genul clasic. U1tt.mii_I~J2I~~~ntantiai genului vechi vor fi Agathias, Paul Silentiarius. Proco:eius din Caesarea ~1 Theop~-Symoeatta. ---.~--.-.-.' ~---~~c latina este Inl9cuita ca limba oficiala de g~ca. . cuprinde etapa dintre 632-1204, cu doua perio

-----'

<1i

Ag_ul 1204 reprezinta momentul c~ndlmperiul hizclDtip est~destral!laJ: ca urmare a cruciadei a IV-a ~i se formeaza, pe 0 buna parte a teritoriului sau, Imperiul latinde rasant eu capitala la Constantinopol si alte regate si despotate ocC~. Imperiul ~ de rasarit \ta dura 57 de ani pana In anul 126T~ cand bizantinii vor reusi 1~-\:i;ecucereasca Constantinopolul si vor Incerca sa refaca vechile stan de lucruri. Anul 1204 mai reprezinta si momentul cand Imperiul bizantin izgonit de la Constantinopol si de pe 0 buna parte a Peninsulei Balcanice Sl a Asiei Miei se va orzaniza In trei centre: Niceea, sub conducerea .=::::;;;£i Imparatilor din familia Lascarizilor, Tranezunt, condus de Marii Comneni si Arta~ In Epir sub dinastia =-==== este plina de dificultati politice, economice si sociale, interne ::;i externe, si ea culrnineaza cu ziua de )9 luai ; 14~3L cand _9onstantinopolul eade definitiv sub tureE condusi de Mahomed al II~ supranumit din aceasta cauza "Cuceritorul". Ziua de 29 mai 1453 este considerata limita de sfar0it a istoriei bizantine. fiindca atunci a luat sfarsit statul bizantin, fondat de Constantin eel Mare. Bizantul n-a disparut l11satotal, ~ continuat prin ceea3 el a creat pe tar?'lTIcultural, spiritual 9i artistic. Nicolae Iorgg este primul Invatat din lume, care a lansat formula "Bizant dupa Bizant", Inteleasa In sensul continuani civilizatiei bizantine si dupa caderea Constantinopolului sub turci, atat pe<...teritoriul ostului Imperiu bizan!i.l2_~ f e~!_Dl.,ai ales T~ritoriile libere, neocupate de acestia, cum au fost Tarile Romane. Rus ia ' si ltalia.
:J 4-" ,,,_

0)

__

...---------.-----~9-----

lui/CO"

ffondtttotulYIilipeHtiftiT"bizanfin. CQnvertirea '. .... . .. ictulde la/Milan.

SinodulL'Ecumenic. Politicalnterna§i Activitateasala .DunareadeJos. A~tivitatea misionara crestinapeteritoriulRom~niei.ContinuitateaDacoromana. Asa cum am aratat In prelegerea precedenta, cei mai multi Invatati II considers pe Constantincel Mare fondatorul Im12eriului bizantin. Evenimentel~ esentiale care ar marca aceasta rascruce In istoria omenirii ar f:@!nutarea~J..tillei Im eriului roman de e malurile Tibrului, pe cele ale, Bosforului, de la ROi'1ia Veche la Roma Noua ... esunoa~terea q,ficiala acres~~~1U'iCareligie;}ibera. Cqnstcwtin cel ~re s-a nascu! In ora~ull!}issus din lY1oe'slaSupewr (azi Nis. In Yugosla;ta) Intre anii 280-28? (data exacta nu se cunoaste, dar unii Invatati propun 27 febr. 280, altii chiar anul 290), ca fiu mai mare al lui Constantinus Chlorus si al., Elenei. Mama sa Elena era de conditie umila (stabularia"hangifa) §i va fi parasita de Constantinus, atunci e~md aeesta devine Cezarul lui Diocletian. Sotie a lui Constantinus devine atunei Theodora, 0 fiica vitrega a lui Maximianus HercuIe, coauzustul lui Diocletian eu sediul la ROlna Constantin a ramas pe I~nga mama sa Elena, 0 femeie cu calitati spiritualedeosebite, care-i va da $i primele Tildrumari religioase. El a fost apoi trimis la curtea lui Diocletian de la Nieomedia (in Bithynia), undejza Indeplini tunctia de tri_hun ~i va fi martor la persecutiile Tmpotriva crestinilor, care Il vor ,=== -----impresiona profund. Ne aflam Tn perio~~a In care i~.I2.erillL~~ra C9udlls_4f. TmJ2~ratii Di~erian y~ Maxi~, eu titlul df a~gu~ti, ~i de Galerius si Constantinus, Tn calitate de caesares. Pentru 0 mai buna conducere a treburilor statului Diocletian r=:= (284-305), p_ti.maugust si Imparat Tn Orient, si-a luat un coleg cu numele de a~lgUstus si anume_£e Maximian, caruia i-a repartizat spre administrare apusul. A§a a luat nastere sistemul de conducere in doi, cunoscut sub numele de ,sJ.yarchie.Mai tarziu, fieeare augustus ~i-a luat c?te lm ajutor, ell r~ngul de caesar 'ii anul~~J;?iocle_ti~!;'J~e Galerius, iar Maximian pe Constantinu§ Chlorl:l:s~~:ra~as a nascut conducereajp patru,' tetrarchia. La t~iTIaj305 Diocletian ~i Maximian se retrag de pe tron si In locull.or devin augusti Galerius TnGrient si Constantinus in occident. Caesares In locul lor ----. .===-. devin acum ln 6rient M£lxinrin Daia, iar in occident S_e2Lerus, are intra In c -~. ..... ~ conflict~, fiuJJui Max~, pretendent si el la acelasi rang. _E2 timpul evenimentelor tulburi, care au urmat Cj.bdicarii lui ...Diocle~ian si Maximian, C~nstantin pleaca din Nicomedia In apus la tats] sau. Dar Constantin moare In __§JJJ.lI dupa 0 ~rie 306 Tmpotriva J2i£!ilqr)a Ebora~ (York, In
1

--~

_.

Britania) s i armata n proelama ~ii~s pe ~~n In ziua de £:'5 ee asi an. Acesta lsi va cQ_D-2Qlida p9_zitia In Occident, pe de 0 parte, prin victoriile obtinute In Blitanl-;:-si Gallia, pe de alt~'-parte:-~in intarirea armatei sale. In anul 3~easatoreste cu Fausta, fiica lui Maxim{a;;~-f;- dupa ~;arte~acestuia In . 3 10 lsi va extinde autoritatea si asupra Spaniei. P~a moartea lui Maximian~ Constantin T va lua ca ratron divin pe si Hercule, protectorul socrului sau, iaJ.·-dl!Eaaceea Il vaJ2arasi si se va pune sub ~dllire~ l~i _~I,l1.;Y~c~, divinitatea o~a adopt~tf si -d_iiQl~al~r--:Il~~an~i~ \~ 1TIse aliaza cu LICII1lUS, noul augustul In 6nent, dupa m9~11§Qlln_G~akn:ns, si lu.pta lmpotriva lui Maxentius, instalat la Roma, dupa Inlaturarea lui Severus. La ;'~ ...";ilif0SM~~111ill.s est'e Inff~nt la nord de Roma, pe podul de pe Tib~f®)1s ~Jyiilis (Podul Vulturului), ell toate ca poseda 0 armata rnai numeroasa dec~ta adversarilor sai, Victoria Tml2Qt:dva IvIaxant.i£.seste afrLb1JM_aju1oruluidat=qe llj_i ,,~ezeul cre§Jiuilpr". r ~Potrivit lui.Lac~~,J!£ (De mort. Pers. 44,5) Constantin ar fi avut, In noaptea 'precedenta luptei' cu. Maxen:il~_s,un vis Tn ca~e L~J2_g_§ _ _g~ii~L~.§:_ i f Inving:atol", daca va insemna pe seutuTile osta$ilor litera X traversata de ~ . Este ~chrisma, adica de primele doua litere ale numelurllilst~s . Aceasta relatare ne este facuta de Lanctantius cam In anul 318, cand T publica lucrarea si mai sus arnintita, eu urrnatoarele cuvinte: Commonitus est in quiete Constantinus ut cae1este signum. Des notaret in scutis atque ita prolium COl1lluitteree. Facit ut iessus est et traversa littera X summa capite circumflexo Chrisnnn notat. !Q In legatura cu acest eveniment exist a si relatarea. lui Eusebius.din Caesareajn lucrarea Vita Constantini I, 27-32. Acesta spune ca Imparatul ~tin d~-_§i seama de, inferioritatea militar.a In care se afla, s-a ruzat Durnnezeului tatalui Sall si i-a cerut sa se descopere cine este, s3.-1 ajute tn necazul de fata: "Si cum sedea Irnparatul inaltand astfel r_ugaciune staruitoare i sa aratat lill semn cu totul rara de seaman de la Dumnezeu, Era cam pe la ceasurile amiezei, c~nd ziua-Ince~s~da::$l-Cm;:~t~ti;-;vazut eli ochii -Sai ~~_ce!2""_.d~~s~rasoarelui, seJ.?ID~g~,_~~,~,!?~~~~I~".§:L.s.ru_£iL-Ia.CJ.lt .din,.. Jm.h1~".Ji h de~~\l.EE"~gjg,scrip.tie: .Jntru aceasta vei Invinge", dupa care, la vederea unei asemenea privelisti (minuni) si el§i Tntrea.£.§:__annata 11 Insotea In expeditief (care si asistase 1a minlme~9i de frica. Constantin a povestit mai departe ca era descU1TI12-auit. ne12utfu1d sa-i 12riceaDatalcul. Ori, tot cugetand 1a ea, iata ca s-a Hlsat noaptea, fara sa prinda de veste. Si ln timJ2ul sO]JJul,11ui i s-a ararat Hristos-Fiul lui Dumnezeu, cu semnul vazut de el p~ cer ~i i-a poruneit ea se~ce i s-a ara!at pe,_cersa-l fac~i_~.§!:Lfol.9~.~~sca §1?I~~.~j~!or o~j_g_~.~~!~._?~i va .,__~."~ avea d~Dtat eu dusJ1ill:!lul. doua zi a A Imparta;lit prietenilor sai taina si a a poruncit sa fad! sernnul, care n vazuse pe cer. Es.f~Jd,c.i vorba.,{e )abarum, up steag In forma de curce, terrninata In partea superioara Cli chTisme., iar aceasta incadrata la randul ei Intr-o caroana de 1auri. Incepand din momentul acelaIabarum-ul a devenit steagul oficial al m.matei romane,
,-=,"--

>

""' __

~~

..... bi._

.'-~4ic"-rW:

_.

_, .... _

~_.

_.,..._..p_..__."...",..~r_I_'-"-"o·,_

,_-

e,

~---'--:--:-

__

.!:.,--

._

1;:usebius ne spune mai departe di imparatul "tulburat de vizrunea aeeasta si nemai soeotind eu eale sa se InehineaIEuwul1mezeu, decat Celui ce i -se~ase, a chemat la sine pe preotii detinatori ai inv~~tUri[ Lui, Igtreb~du-i ee fel de·Dmnnezeu er~cela.1i eari~Entea fl't~l ar~!~ri! se.l11f1ul~rv~rta~ el. Ei i-au raspuns acela era Dumnezen FiuI. Unnl Nascut al singurului -~f5Umnezeu, si eft semnul era simbolul vazut al nemuririi, Insemnul tfillinfal-al biruintei, pe care El 0 avusese asupra monii, intr-o vren1e c~nd saiaE,duiaIn treacat pe pam~nt. Dupa aeeea ei i-au aratat care fusese Ericina ae~i '(~~!iJ2e pamant §L~hipul a~~~E-e ~~.(_l!~ in ~£"§£1:ls~jeQQQL1!-ja JuiJata d~_08:p.1eni.Cam In acest fel a fost invatat atunei. Pe de alta parte, dumnezeiasea aratare, pe care 0 putuse vedea chiar cn oc~.u_sai, intr-un chip atat de neobisnuit, umplea de uimire. Si comparfuJ.9eL~_~r.§.ascaiziune eu t~lS:J:!i!:.~sU21!:]2Iin§§.J1}jn;.c~tatl~ra_lor v se Int~e~]R._g@dux.U~~~~e, ot mai Tneredlntat ca l2..umne~~_g,_.EllnsLl~iJl t Cid.1.l~ese la cunoasterea ei. Drept aceea, a si c~rgJ_~~.~teze Sfintele SC.Iill.~!Liar din pl'eotii lui Dumnezeu ~i-a mcut siexi sfetni~i, adaugand ca J;)mnnezeul eel :vazut ~ el se ceTea slujit cu toata()$~rdia,. " . --~ Eusebius arata ea toate celt relatate de el, i-au fost spuse de Constantin catre sf~;;itul ~ietii, la cC,!:_ __;?l~_ ani dupa evenkent~ si ca le=~-~nt8i autentieitatea eu jurfun~nt. IPE,verliinenttilrelatat de Lactaaius In De mort. Perseeutorum ~i Eusebius in Vita Constantini a cOD§!ituitaetul;Qrilli.cares-aexplicatc6hveiiifealui C9_g§tanti.IT4~l,Marela;er~.§tjp.isp1, Unii Invatati Insa nnn _la indoiala val~ documentara a celor si.2i alltQTi,mai ales a lui Eusebius. Intre argumentele care se aduc de catre acestia ar fi faptul ca intamplarea de la Poru;.L1V1ilvius este nu relatata de Eusebius Tn Historia ecclesiastica; publicata T~ultima editie Tn anul 324, ori daca ea ar fi avut loe, autorul n-ar fi trecut-o eu vederea. Conc1uzia ar fi ~ eft relatarea constituie 0 inter:QQlare mai t~rzie In Vita Constantini. Aceasta aTgumentare nu este Insa valabila, deoareee Eusebius se refera la evenimentul In eau~at.§.J.1p. Diseursul sau festiv, rostit in fata Tmparatului eu prilejul sarbatoririi a 30 de ani de domnie TnanuI 335 (Tricennalia, 3), c~t si In Hist. Eccl. 9,9.2. In ambele locuri el spune ca Tmparatul s-a rugat la Tneeputul campaniei Tmp.0trlVa lui Maxentij;J lui Hristos ca 8a-i ajute In lupta. Ca In Vita Constantini, a1c~turta dupa moartea Impth:atubli Tn aDllL3.ll., relatarea este mai~~ datoreste faptului ea la 0 departare at~t de mare, evenimentul a fost Tmbracat In legenda 9i eu~inde, poate, ~i uilele infloriri. Nucleul evenimentului a fost Insa reaL~Lnu_trebuie s~ ne Tndoim de el. De altfel, uilii eercetatori au subliniat fa12tJJl ea desi agari!ia luminoasa a crueii Re cer se Tllserie printre fenomenele eere~ti destul de rare, totusi ea nu este necunoscuta, Constantin a fost convins ea a vazut semnul crucii pe eer la Tnceputulluptei impotriva lui Maxentiu, ca eJ~prezillta simbolul lui Iisus' ;-c- acesta I-a ajutat sa c~~tige lupta. -_ Relevanta Tnaee~~~.~.!i~~-.e:t~~eo~portarea sa ata-d~~~r~9tinisl'pdU12a eveniment. Se stie, din Pfu1:eg.i·rI6 I+ideHtffg@'rier-din toamna anulbi·3i:r3·~ dU12a ca

'eft

~. i~t~area TnRoma.I~~~_a~l_ ~~~_ ~~~~~~l~~::~a_di~ional de triumf¥;Capitoljl;~

si ~ adus jsmfa lui Jupiter, asa cum se obisnuia, Autorul Panegjricului de la Trie~ TIU Inentioneaza nici 0 divinitate 12ag?na,-care I-aT fi ajutat sa c~;tige ~pta, la Ponce Milvius, ci face doar referiri Ia "indicatiile divine ~I!ete~ divina praecepta) date lui Constantin In t~~na si care sunt, desigur, de pus Tnlegatura cu Dumnezeul erestinilor. Toate acestea arata 0 distants a lui Constantin fata ae , practicile de cult pagiIJ-e. Este adevarat CEL pc Arcul de Triumf al lui Constantin de .la Roma terminat in a~m=e~te ~~l2Ie~entat:§:?l ~ictus," dar acesta este opera Senatului pag?n din capitala imperiului. In inscriptie se Inentioneaza ca victoria a fost obtinuta la "intervenJia divini~atii" (instinctus divinitatis) si capacitatii spirituale a lui Constantin (mentis magnitudine) (Dessau, 1LS, 694). Divinitatea este aid numita In sens neoplatonic (uinta abscluta), dar ea putea fi I".~;.! Sol I?-victus,_Constantin era adep:ul monot_e-4?~pluisolar.de te~din~a _filosofica si , considera ca aceasta nu este lll.£911l11atililla credmta crel_~~na,deoareee ,%!.,;;.,t,~ cu Suprema Divinitas din aceasta religie nu-i parea deosebita de Dumnezeul c: ._. crestinilor. Con?tantin n-a repudiat dintl::_odata toata mostenirea 12aganisl1mluisi la fel ca tatal sau, care fusese monoteist, el considera soarele ca mediator vizibil Intre Dumnezeul suprem ~ioameni. Constan~in a Tncl.inatdin ~~ mai mult sJ2recre~tinism si dovada eea mai clara a atitudinii sale din aceasta vreme a fost st~~ia sa din F orum , care, dupa instructiunile lui Insusi, trebuiasapoarteJnmana dreap,:Wp cruce. Potrivit .. lui Eusebius (Hist. Ecd. 9,9, 10-11; cf. Vita Constantini, I, 40, si Tric. 9,8), in~c£iptia dedicatqrie de sub statuie spunea: "Prin acest semn adu~ator de m_?ntuire, care este adevarata dovada a 12uW_rii, am salvat ora~ul vostru de sub ell ju~ul tirannl~i, am, eliberat Senatul_si PORQrul l'Ol11aQ, r~dandu-i vechea' dernnitate si stralucire". h\~" De~i p~a :TiCanul 325 chip-urile veehilor divinitati, mai .al.es a JllL~Sgl, ~ai sunt! r~rezentate, mai cu seama pe monede, totusi ~r_E.)E-ta,1 ap8I. "_§i sip1bolurilecre!?tine, In specialpe monete $i nl~,d§:liile,dar si pe alte_o.bj.ect~.De pilda, pe un medalion de argint batut la Ticinum cu prileju] decennaliilor din 315 este reprezentat Constantin eu casca, iar pe ~Cj.", monogrmnul luLJlristos (chrisma). Emisium mOI1~tare .Q~ lyiss:ia din anii 317-318 11 ~e Ccpstan_!in cu casca lrq.pogobi!a en ac~lasi simbpl, iar In 31.0 apar mon~te, care In campul Ior (avers) au chrisma.aJ.fuuri de vexillum. L.§.bar~l este Int~lnit pe ®lTIOnetad~brQQZ_hlitutala Constantino~atre9-Jl1l!JJ]. Desi lnceata, aceasta patitmdere a simbolurilor crestine n-ar fi putut apare tara asentilnentul Iui Constantin, ceea ce arata .£2.!l.ving§Iil.e. sa,l&_r_iligiQcg?_e. Semnificativa In privinta s~n:rQatiei·uigpl}stantin l :f&~.de" cre~tinis~~ dupaanul 312 sunt 6VscrisoarLtrimisa de el lui MaxE;ntiu 1n Brient, I~e _ interv~ne~ Tn favoar~%,.,c;,]~U_~,."cC.~~~I~~~}ll~,~~~ [is!:£.;- pers.3 7,1) si 0 ~ e~pedtata prefectulU1~~mmun]e.confiscate (Eusebius, HlSt. Ecc1., 10,5, 15-17). Dintr-un alt document aflam ca tot atuncPConstantin trimite o. sUlna mare de bani episcopului orto.dox (eatolic) Caecilia'0- de Cartag:ina si preasfarrtului eLllt catolic (ibid.l 0,6 1-5). Este posibil oJj,entarea aceasta a~t. de rapidS. ~~

_.

:;;,;:;~_t

®-

ca

Biserica a lui Constantin sa se fi datorat ~i influentei episcopului Osins de Cordoba, devenit consilier al Imparatului Tnproblemele rellgioase. Exista si alte dbvezi pentru interesul In problemele religioase. Exista ~i "alte dovezi pentru int~tli Constantin f~Ja de cultul crestin, pe care-l scotea necesar fericirii §i prosperitatii imperiului. lTdictuldela Milan
..--------c _

-------

In febh1ai~ie313 .Constantin '§iLieinius .se intalnesc la Milan, unde sarbatorescsl~ta lui -Liciciu~-cuCblls&l1t1i"a:~sOl:-a;ltregaalurCm;;tantin. Aiei cei doi Imparati ian importante hotar~ri privind situatia cre§tinismului. Mai CrcrtJn,;' inainte Galeriu daduse pe patul de moarte in ann1 3 ~. Edict d~_!,£Lera~la, rin/d~r:~1 J~ p care recunostea cr~§tinUor p-os.ibilitat~.fLJllii.§!mJci_Jibere in fata legilor, conditia sa nu tulbure ordinea public~. In schimbul acestei bunavointe ei .k~buie ~ ... ~~~~ sa ~~!oage Dumnez~lJJ.i~?r p~l1trl!..12rosReritatE;~_~oc.!:~_!E~JL"~~§"!~!~~i,ca tot asa si pentru a lor proprie. Acurn, Constantin si Licinius merg mai departe recu:n;9_sc$nddeplinalibertate ...... decredintapentru. ·cre~tini§iJ?entru .oricine. R.,eligiacre§tinatrececiin·· stareade .'iUiYita'Tn aceea"de·liclta. Celelalte culte pagane au S1 ele libertate total a de manifestare. Textul hotar~rilor celor doi Irnparati a fost privit de unii TnvatmLQLlEl_Edict, de altii doar ca 0 Scrisoare ad~esata~guvefEat<?!ilor ._q~p_rovip.cU,carora li se dadeau instructiuni cum sa trateze pe crestini. Acest text ne-a fost trimis de LaGtantius (De mort. Per., 48, 212) si de Euseb1us de Caesarea (Hist.eccl., 10,5, 1-14) si preluat de Nichifor Xanthopulos (Hist.eccl., 7, 41). Ultimii doi au un preambul care nu se gaseste la Lactarfius. Probabil Constantin si Licinius au alcatuit 0 serie de instructiuni pentru guvematorii de provincii, pe care sa le aiba In vedere In tratarea crestinilor, De fapt, Lactanius ne spune ca n-a fost un edict ci 0 scrisoare a lui Licinius catre lill guvemat10r de 12rovinci_e (praeses); to:h!§LEusebi1!.s(ibid., 10), 1) vorbeste de oE>iataxis, care este echivalentul termenului latin edictum. Variatiile dintre textul lui Lactantius si al celorlalti autori s-ar explica prin faptul ca in~ructiunile au fost .QQ12iat.e cu uns;le deosebiri. g:\In afar:~_j...§_.libert9:t~~ ~]J!!a de. manifestate Rentru crestini, aceste q h.Q_t~rfui_ cUErindeau(§incetarea oricami masuri de unnarire Tnjustjtie a lor, mai ii;eZunoa~tere~s;;Cii c.~wo12ersoana j.JJltai~~(organism corpo~)~'$ptimir~a Tn?-12oi b1..murilor confiscate de staLsau compensatii financiare pentru ele, a @:; deplina .11bertat~.de manifestare si p~ptru celeialte c:u1te religioase, care au dreptul sa-si urmeze obieeiurile si credintele lor si sa cinsteasca ruvinitatile pe care le doresc. Astfel, asa zisul Edicfulde laMilana pus, cre:;;tinismul pe acelasi pla~ ceLela~ relig~g?~e. Nu se poate vorbi deci decat de un triumf partial al cre9tinisnlulu:iJata de pag~i. Yom vedea di Im12ara.tulConstantin va favori~a si proteja reli.,~!,a cre:iliD-a.Se poate totusi afinna ca dand libertate crestinismului Constantin a scos pag~nismul din conditia privilegiata, pe care 0 avea de lu:re. a~ez~du-l pe acela~i plan ell celela~te.
c I
I

y61 ~;':~::_,

ca

>

-----

Constantin nu s-a multumit sa c1eacrestinismului drepturi egale cu ale celorlalte religii, ci i-a i§9rc1at4!i¥g~gii,fDp~otii ~ni pri,~~ t2,ate privilegiile. pe care la aveau R@tii ",12~.g~i.Ei erau scutiti de impozite, de sarcinile lutmicipale (munera) si de orice i-ar putea Impiedica de la s~v~r§ireC!-_fuQ9-toririlor_ 1'.y_ligioase. ar aceste privilegii au 'mcnt calnUlti lor D membrii ai Sfc1illuimunicilli!:-l(curia. Ordo decurionum) sa illtre In cler ~j._~~ mareasca 111 chip exagerat numarul preotilor, De aceea, lmparatul s-a vazut obligat sa limiteze acest dr~pt numai I2entru d~nii (membrii Sfatului) care Inlocuiau pe preotii decedati. Situatia juridica noua, de care beneficiaza Biserica, este aratata de faptul ca testamentele 3i m09J~pir.ile, care i se _lasau. erau recunoscute ca valabile, @ ~piSCODiiau primit dreptuLde g, eliberaJ2e, sclayi9i de a-i face cetateni romani, drept avut p~na atunei -numai de guvernatorii de provincie. In acelasi timp episcopii prgp_eau dreptul de judecatffi-J!r_a"§:12~L Fiecare din pfu1i putea transfera procesul In fata judecatii unui episcop si sentinta era definitiva, ® ~l~wc~ prnnit din partea statului ~~ foarte m~rifie proprietati, a fie bunuri materiale (bani, grau), Sub influenta Bisericii au fost Indulcite multe pedeEse date criminalil or. Lui Constantin i se atribuie cons!ruirea a nUlneroase biserici: la Roma, biserica Sf.Petru si cea ",,4inLateran; la C_gn~tantinoEol, Sf!.lltii A12ostoli-i_ Sf.lriD_~_.9i robabil, Sf.Sofia In forma anterioara celei zidite de Iustinian In p secolul al VI-lea; la Ierusalim, Biserica Sf. Mormant (apoi a~_Invierii); la -===; , __ B"ethleem a Nasterii;' pe ]y1un~eLIv.(~slimlpr, Biseri£~::... Jn~l1firi!>,_a CJp:u_ l (Numidia), Nicomedigt si Antiohia alte locasuri sfinte. El~a .. onat bisericilo! d ridicate din ordinul sau mari domenii. De pilda, domeniile date bisericilor din Roma aduceau . anual un venit de peste 30.000 solidi (monete de h;::;;:;.t;. numai din a"'",~,... aur) ....J.c.ruloJ..' f<!nt"'-f,. lnchirierea lor. Tuturor bisericilor din irnperiu le-a dat gr~uvau rest atat de mari, .p.~/-R.. Incat ilnpa.ratul1ovian (363), desi foarte credincios, a fost nevoitsa Ie reduca la doua treirni. '~o~stantill a favorizat ,~$Z¥§tini sa intre .In ~~dlninistratie chiar ;;i In posturile cele mai Tnalte, unde se cerea sa fii de origine nobila, De pilda, bblabil1§, praefectus ~praetorie, al sau, a fost crestin_ de oriQine moqesta, fiul unui functionar din Creta. 0 cercetare recenta a aratat ca In timpul sau au fast 16 Tnam demnitari p~®i si 10 crestini. ® El a ~ favorizat de asemenea, cgmpnitatiie sompuse In majoritate ~. tvlaiuma, portul crestin al Gazei, obtin~ re.llSB± de,c~!ate, iar 2rkist~ sat pe teritoriul Nacoleei In Frigia, primeste rangul de civitas "pentnl ca till! Iocuitorii sunt cunoscuti a fi adepti ai celei mai sfinte religii". ®Fata de ~g~i Constantip a fost tokr.?:l1t.Totusi, se pare ca In anul 3~4_a prcmulQ:ata lege l11!potrivapreLti~r; lucru care i-a Incurajat pe crestinii zelosi

CD Cu timpullmparatul

Go

GEe

!;!

/j

... ,- _M_

•.•

•• ,.... __ ;s,-.-'-~,_

$,

1
I

}h

36

orice sacrificiu, In consecinta, imparatul a promulgat un edict prin cale presa pe pag~ni ~a tread! la crestinislU, da\jL£tut91}Za1!L~cela3i tilp_Q_~~i venereze vechile divinitati, interzicand crestinilor sa-i maltrateze. Mai tarziu @ Constantin a i,aJ"smin sa fie distruse tr",e.tt~mRlecelebre, unele cunoscute prin @prostitutia sacra. In 331 Constantin a c;9nfis cat ~auturi_~~]i te~a.:urele rp !elnpl~pr, despuind chiar statuile divinitatilor de placajul lor de aur, In sfarsit, \..51 putm timp Inainte' de moarte a interzis sacrificiile pag~ne. _ -- .=
3

sa opreasca

Corilr()verseledol1utisfe} In Biserica africana, mai eu seama In provincia Numidia, au aparut tulburari din cauza atitudinii, pe care aljmLrigmjSir'a credin~~o§.ilor 0' avea fata de aceia care ln timpul persecillii10r nu se comportasera Cll toata, del11nita~_~a si predasera chiar autoritatilor cartile sfinte. Ei erau_numiti. traditori (traditores) si 9~zuti (lapsi), fiind conda1]Jl1atiDentrn totdeauna. La fel erau condamnati si aceia care se sustrageau edictelor de persecutie, Mensurius, eRiscopul Cartaginei, era aparatorul tendintei_ 111QQ&mte, dupa moartea sa a fost ales dar eP'iScOiJdiaconul Cae cili an, hirotonit numai de yQiseopul Felix dintr-un _.9!§-~ mie, .:fara sa ~~ptat venirea"~eIorlalti £piscopi din Numiqia, cum era normal, Acesti episcopi au considerat hirotonia nula si au ale.§jn locul lui C.ilian pe Mogoriacus, succedat la scurt timp de Donatus de la care vine nunlele miscarii r~ligioase~ . • -_ --In anul S!14:(8011stanti:t;l convoaca un sm5Ci:;Iaf\_-desunde partic...li2a 33 epi§£Qm dir;t_occistenJ. Sinodul condamna pe· donatisti, care se EWIsera lui Constantin. Mai tarziu, III anul ;316~se- convoaca un altisinodlaMilan, care confirma hotararile sinodului de la ArIes. Intre timp Constantin lsi schim ba atitudinea fata de donati~i $i_TIl nuLi3D2.-~, da deplill~ Jw~rt~te de".f2:llt.Desi a Ie lmparatul a rucut eforturi sa aplaneze aeeasta schisms, recurgand uneori ehiar la r~rimari s~ngeroase, totusi d0!l~~-.li.$£i ram as i.gtPipsig%lttLsu~erind~.~rtiruL au Tulburarile provocate de ei __ au d1ITat12anala invaziiIe arabe. Intr.:oscri;oo.re adresata unui InaIt functionar din Africa, Imparatul scria: "Eu consider ea absolut contrar legji divine e~ sa ne petrecem timpul ..Tn astfel ~ ~i controverse; ele ar___J2utea atrage m~nia Dumnezeului _~u2!_~-Psumma Divinitas) ( nu ~nai asupra neamului ornenesc, d3£j_i asupra me_a,care sunt Insarcinat prin vointa£~ ~cereasca eu guvemarea tuturor luerurilor lumesti, Iar mai tarziu, T11troscrisoare adresata lui Domitius Celsus, vicarul Africei, el spun: "Ce datofk_ mai mare a$ putea avea, In virtutea puterii imperiale care mi-a fost data, dec~t aceea de a Tnlatura erorile si a re2rima actele iresponsabil_e, pentru a face ~ sa s~chineJ2umnezeului atotputernic, ln cadrul unei religii autentice, lnir-o Intelezere adevarata si cinstire. care i se euvine. If ~
~ n~~~.--~--""....... ~ .......... __

:;o

.F

L_M

§lnOilrilde hrNiceea (325)~E pis copu 1de. Tomis

__ ----._---------

~ preot la Alexandria, ueenic al lui Lucian, celebru Qrofesor la Antionia, mare teoiog ~i mm1ir, a Inee'put sa propavaduiasca 0 Invatatura ereti£a in legatura Cli persoana Fiului lui ]2uwnezeu. Bazandu-se pe do~a neoplatonic.a, potrivit careia Dumnezeu este 0 monacia indivizibila el sustin~ D,pl trebuie?a fie PQsterigr Tatalui, si ca a fpst un timp:.Sand el n-a exisJ;et:~ a_i2_st~t ex nihgo, fiindca subs!an.taJatilluLe.s:t.e i;ndivizibjjffi., si e~ deQ...9 S,fea:turJi A-lexandru, episcopul -de Alex31l.4ria, a vazut In aceasta 0 el~ie si a re!~zat sa_acorde. lm~Asanie_l_uL.6,rie. Dupa aceea convoac~ LIA.J~d cu epi~copii $i:J. cond.ill]Jla pe f\rie. Acesta pleaca si cer~. ajutorul ~~~~ ~Ei~pi eli mare renume si anume a lui :g~sebiu de Nikomedia si .s~L1sebiu e d Caesarea. Toate acestea au provocat mari tuiburali In Biserica, [neat n determina pe ~.~tEl:!}tin sa serie tuturor teologilor, cerandu-le sa nu se eerte pentru probleme atat de fine, ci sa Ie rezolve, daca au opinii diferite, ca filosofii pag!ni, care, chi~4;~di nJLs..1.rnLde_acm:cLllni.i..£aLgltii, trates9 totusi bine Irqf2~~na. EI adaEga ~ pentru J?:lexandru ~i Arie Tmpacar_ea;~~.~!~~aLiEtt, filndca am$.l1doicinstesc .~£rov~denta" si pe Iisus Hristos: .Dati-mi ealmul zilelor mele, odihna uOEtilor l~ati-ma 'sa gust 121~cerea exist~nt§i lini;rt_ite:. Oasius de Cordoba, care a/ dus scrisoarea la Alexandria, a avertizat lusa pe Constantin_ ca problemele sunt muIt mai complicate ~i cfufe vor rezolva usor, Prezicerea lui Osius de Cordoba s-a adeverit, caci 11TI.l?aratul hotar~t, a pentru dqpandirea lini~tii §i_ unitatii Tn Biserica, sa cnhVQ.?!,cePrimul Sinog ECU1TIenicd~.!a.-~iceeaTnan}1132S;Au participat 3'18pannti, intre care, dupa ma ,1.1ria Eusebiu de Caes§Iea, si reprezentatulScyt;hiei, desigur ej;iisc~e lui Constantin este si el prezent 9i pronunt:iun discurs introductjv In limba latina (limba oficiala), In care cerea episcopilor sa gaseasca 0 solutie de unire. Dupa llmgi dezbateri InvataturaluiArieafostcondanmata ca erezie ~i sa ad02tat fonnula di Fiul lui DUlllileZel\ ~st~de o. fiiilta cu.Tatal si deciS;_11_E1. Sinodul a alcatui"tGREimele articole ale Simbolul:ui?Z3deredinta (Crezul) care 7 c sunt de atunci incoace spuse fara Intrerupere Tn Biserica.@:S-a Incercat, de asemenea, saf'~e stabile'}~sa data.b~or care se serba diferit Tn diverse locuri ale imperiului si s-a hotarat ea intreaga crestinatate sa sarbaJoreasca Pastele In Duminica I-a dupa luna plina ce urmeaza echinoctiului de primavara, Daca se Int?l~adaOClailicuFa$tele evreilor, atunci crestinii trebuiau sa arnane sarbatorirea In Duminica urmatoare sau sa 0 puna cu 0 saptamana Inainte~ S-au reglementat, de asemenea~)p'robleme de disciplina bisericeasc,?-. Preotilor TIU Ie era, de exemplu, pennis sa pfuaseasca orasul sau satul tara autorizatia episco~lYi. Episcopii din capita,lele de prov~~cie (Episcopii metropo litani) primeau drep'tul sa convoce de doua ori pe=an pe..episcQ12ii._¢Lin =. provincia (eparhia) J,g;;. Un.._$iscop nu putea :q Qirotonit :tara aprobarea mitropoljtu}ui si a majoritatii episcopilor din provincie, Episco_Eul de ~lexand£ia, pri~. autoritate jUlisdictio,n~la peste_1?~!2 __ LY.2i,Cl;.fentag,olis" §i iar paJ2_a la Roma asupra diocezei suburbicare (Italia de sud ~;Sicilia), unde riu de existau rnitropoliti. In mod curaj os, sinodul nu ratifica primatul Cartaszin.ei

~ei

l1

~t

===

~.'

~ra diocezei Africa, desi Caecilian a fest prezent. Aici ramane stabilit ca €C31ii'1 ~[sc;R_ili;r, ~ orice oras ar fi sa aiba primatu1 Tnfie care pro~ie. Se acorda unele 0!l0ruri scaunului $p-iscoli1!l-d~~,.lEID:1-salim, el ramane mai desi departe dependep.t de mitroJ2olit£Lde Caesarea, capitala provinciei. Dupa sinod, prin anu1327 ~stEmtm Tncearca sa readuca In Biserica pe Arie ;;i discipolii sai, Eti~,J::iil<;mrt~,gl,~ si 1.h~2ggi3_4~J~iLc_~~~~:-d~'s~ul?-_e A1exandru_de Alexandria si apoi Athanasie, succesorul sau, Athanasie va fi chiar e~t ~~.A;dgu.~!a reyerorm;n (Trier, n R.F.G). T
~ ~ ~ ~._~ ..... "'-3'""·"r·~~ ~_~"_"~_

Pe la sfwsihdsecoluluial" IV-lea, In timpul p!storir.ii"._,Sf~ntulLli A.lnbrozi~,epi~~?~ulMediolanului, se vorbea despre ocalatorie IaCLlta de m?ill1a lqi.Go~~tware,Sfanta Elena, laJ9curil~te. Cu acel prilej ~ ar ji gasit ;;i cruce a pe care a fost rastignit M_antuitorul, Ingropata cu celelalte dQua, ale talharilor. Locul exact a1 descoperirii i-ar fi fost aratat de un evr~u. Pentru a sti care este crucea adevarata a rastignirii Mantuitcruiui, Sf?ilta Elena a :faCtitsa se atinga de tgals:, trei tru1?Qlunui tanar bolnav. Aceea care I-a vindecat a fast considerata crucea Mantuitorului. 0 parte din cuide crueii au fost .1Qp~ si materialul a fost utilizat in casca de fier a imparatului si pentru fr~ul calului. Fragmente din cruce au fest 'i\p_partitediverselor bisenci. Dupa traditie, Sf.Elena ar f1 murit la Constantinopol pe}a v~rsta de 80 de ani ~i corpul ei a fo~11lUu.lltrU11_§rcofag de_Rorfira ;;i tran~o~§:.t la Ro~a. Azi, In Muzeul Vatican, se pQ?-te vedea un sarcofag de porfira, frumos lucrat, care ~ atribuit Sfmtei Elena. In-mariIeiconvertiriiihii.Constautin Convertirea lui Constantin a fost un act de important~ cal2,ita1a.P$na atunci cre9tinii constituiau 0 minoritate In imperiu si apartineau mai cu seama populatiei modeste de la erase. Aristocratia senatoriala era Tnmare a ei maj oritate pag~na. Armata ~i ta.ranii erau In ~joritat~§pi, In afara poate de Africa si Egipt. In aceste conditii sansele crestini10r de a avea un Imparat dintru~au mi.ci si rara un Imparat crestin convertirea populatiei din imperiu ar fi fost rnult timp amanata. Numerosi cre~tini au existat 9i Tn Peliffi, dar ei nu au avut "t,!.~_ rege persan car.~sa se convelleasca, ei au rfunas Tnminoritate. -'-~-~--Convertirea lui Constantin a influentat si raporturile dintre Stat si ~. Socoti;;d~-se slujitorul lui Dumn,eze~, respo~sabil Tn f~ta lui de'buna randuiala din Biserica, el a ezitat nici 0 data sa intervina In treburile acesteia In mod hotarator. ~ precedentul dupa care §iggur TmparatulNi p]iea s_! con'yC?qS~ sinod eCl~jc, un iar Biserica a:ancep11i autoritatea sa fara disuti e. Dcn1ati~tii 9i Athanasie au apelat la Tmparat pl~g~n~-se rmpotriva unor sinoade eclesiastice. ,--~-"<'-.,.. .,----. " " ,

---

~'

~ - - - - - - --- - -

"

"

,PolitiCaihterna Grija pe care am vazut ca a manifestat-e Constantin fata de Biserica ~restin~duindu-se sa contribuie la asigurarea \!!li,t.~tii ale, pomea nu numai s dintr-un adanc sentiment religios, ci ~i~din neeesitati prastis PQliL~. El era convins ca ~1f.titatii,)imperiului .trebuie da':'i~cores12und©unitate~edecre;dil}t~L Apararea imReriului, ordinea si unitatea sa intema au fost teluri spre care a tins toata viata IInparatul Constantin si In acest sens el a si luat 0 serie de masuri pg1i1js:e,administrative", sa\ldc_Ol]B_~e, care au I~drat imperiul In forme noi, dur~Qile pe oJun~12erioada de timp. @Iri'p]litic_a:adrl1inis1r8:tivasi_lf.1iliw~ el va P!astra orifr)lltfui1S; gener~e ll}i Diocletiari !Tmpartira imperiului In pestelQO de grovinc:ii~ gu"emate ~e . C~Rd~lcatori_)~ici, (praejlides) si IPili~/(duceri), apoi gruparea ace~Tn unitati mai mari numita dioce!J6,ke,dar le va duce mai departe creand forme noi. De aceea, In literarura de specialtitate toate acestea sunt cunoscute sub numele de re~o?nel~ dj9cleti~.JJo-eop.st,0ntiniene._ Lui Const~tin i se atribuie infiintarea Tutre anii 318-326 a pr~festurUor .praeto~io, adie~ unitatilor administrative mai mari decat diocezle. Au fast Infiintate mai Int§.itrei Intre anii 318-326 si anume: , CD a ".btierifului care cuprind~ to! ~rientul, Asia Mica ~i Peninsula B~]E.,ar¥ca; . '(32_§~~:f-) fa.. ~~.k'4<.,J si Il1yricu,m. Numaru~.p~fecturilor a variat cutilIlpul si abia de la sfarsitul secolului al IV-lea (~~)iVor ram?nep-atr:u1:{;stabile:eI.!lg~~um .1.k~ul, care VOT apartine Irnparatului de rasarit@_~mtalia, sub controlul Imparatului de apus. 0 praefectura praetorio era condusa.de un pniefectlls praetorio, iar 0 dioceza de un vicarius. \ IIl40In~nillli;'economic' Constantin ia 0 serie de masuri cu scopul de a consolida prOcegul de sta,bilizare a Qt_~.r initiat de Dioletian prin Edictum de ...,. _,. sA z::: pretiis rerum yenaliU1n,din anuljJll, iar In <!£.matniu1 fmanci,ar, emite ~noneta de auf. cunoscuta sub numele de 3.Jirenssau solidus, care va avea 0 zreutate de 1/62 dintr-o libra (0 libra cantarea 327,45 g), adica 1.558 si va nll~tp.Q~ I~~~ bi~antin si ,~talonulde schirnb pentru lumea de atunci p~a.J~~iu In vr~llli§ Cgmnenilor. Constantin emite si 0 moneda~n.9ua de argigt (s~ si ~a_de bronz Qf2.!,fu», care vor fi banii obi,;muiti~ schimb Tnaf~perlle cur~pte.

$~;i?~~~r:~l~~~!d~1f!ts~aJ;lttrnm·. ~~:a itl'~~~~~n~~Ai

J

~.

.__..._.

.!1>,_=~

La lntalnirea dintre Constantin si Licinius, soldata eu emiterea Edictul.11i de libertate a crestinilor si eu casatoria lui Licinius ell Constanti_:J'§:Lora Lui s Constantin, cei d9i Imparati se Tntelesesera sa domneasca fiecare J2SLQ_ate. 0

jumatate de im12eriu:Constantin In apus, iar Licinius IJ?rasarit. Dar In~~erea_§i eolaborarea dintre cei doi Im1illr.atin-au fostj!1.tol9:.~~'lS!J~~,~el~~~ bune ~i ele s-au deteriorat mai eu seama prin an~~} 19,-~. ~au7,,~led£~ll§,i}lp.ilQ_r dintre ei sunt~e, dar una dintre eele importante a fost adoptarea de catre Licinius a unei atitudini dusmanoase fata de crestini. In unele cazuri el -'a si ---- ordin ea dat --4=K=rrM"_~'~""'" acestia sa fie persecutati, iar cultele Rag~ne'S~lstinute. Confiictul dintre cei doi . "-Imparati atinge punctl}l~1Ji In anul cand, laChrxsoEolis, I~nga Caicedon, Lj§p.iuiesteinfrjR!_dupa 0 '1\1£1:3. cr~l!g~nii I se cruta viata, dar nu muIt dUpa aceea, amestecandu-se, se pare, Ig112.r~,una fZ9tiide 1ft Db11lftrentreu i . un c9~::-Fl~tImp_o~Fi_ya ll~~ul~i, .a fos; ucis gin ordinu~~ ll!,iC.onstal}.tin. . '. Rarngts smgur Imparatln, annl J2.;L.peste tot ImpennL Constantm va instaura monarhiaesditara asigurata P?tna In anul 361 de fiii sai. In felul acesta ia sfarsit col~iul de co~re in"§_!§..:!:~[~! d~,Illi2gJeJi91l.
of: .- •• ~ __._.; _.;...

=.1-

"-'oE..,....,.""._-.....=".""""_

<~

Bizantul, nouac~pitaIa

a inU2.«iului.

Una, dintre prime Ie masuri Intreprinse de Constantin a fast st,Wilirea unei a)mperiului. El a ales pentru aceasta or~~~l.!?~a£,yo?; de pe mahll vestie a1 Bosforului. Alegerea locu1ui se explica prin r,£tiuni strategic,e si ~cono11}i£.e. aici, se putea supraveghea frontiera cea mai amenintata a Dunarii De de ~;;i in acelasi timp du~manul persan. Bizantul era destinat sa devina 0 mare p1at~_)_nondial~. Istoricul Polybius (sec.II T.Hr.) admira asezarea ~"sa . incomparabila, spunand ca sehimburile" cOl1}ereiale dintre orasele din bazinul Marii N ezre si Grecia, nu se puta0.1 face dec?tt pe aicj, nici 0 corabie nu trecea dintr-o pa_ffeIntr-alta :fara asentimentullocuitorilor din Bizant. Polybius zicea ca bizantiniiffn ma.,a lor produsele -Pontului Euxin, indispensabile umanitatii, In epoca crestina Bizantul era si locul de tr_ecere, spre, Ieru~lg_n, cu prilejul pelerinajelor 1a locurile sfinte. Tot Bizantul era menit sa""~!tevina scutnl ~le~isn~y}ui Tmpotriy~p~pg§.reJgr__ 9a.rbare., La lucrarile de zidire a noii capitale au )ualJ2_a,~ 9i .40.QO_9 J~y'",gQtj. 0 noua incinta a orasului, cu un nOli plan urbanistic au fost trasate, pentru a corespunde trebuintelor sporite. Z~ul q~~ll~r§!] pornea de la Marea de Marmara si ajungea la_(_Ql1!l}l,de A11.r. rasul a primit un nou statut municipal O asemanator aceluia a1 Rornei si a fost Impartit In 14 cartiere (regiones), dintre care wua se aflau in af@l'azidului de aparare, Pentru a atrage populatia din imperiu irnparatul a acordat Imunitati 'fiscale si privilegE comerciale, Mai mult , decat atat tot el l-almpodobit 9U OQ.~redSLar.liL aduse din toate partile lumii 'grece9ti si romane. Anonymus Valesianus, 6,30 ne spune: "In amintirea victoriei rara egal (Impotriva lui Licinius, cumnatul sau si coimperator) a numit Constantin (vechiul) Bizant dupa sine Insusi C_9!lstanti£2£?l. El a Irnpodobit orasul, ca si cum ar fi patria sa natala, ell tot felul de opere 9i dorea s21-1 puna pe

lJ2L~W:?

aceeasi treapta cu Rorna. Astfel el a adus aid din toate partile cetateni si le-a facut tot fe1ul de daruri bogate, ca el a~~~!~lit ~pr<?~p~_~~t!~~i.L1~p:E_~~t~:1_\li. El a oranduit ;>1 un senat de ramm1 doi, a1 carer tit1u era de slari (senatorii romani purtau titlul de c1arissimi). Lucrarile Incepute Tnanu1 324 s-au terminat In anul 33Q~9iin ziua de 11 ~ mai au avut loc sarbatorile de inaugurare, care au durat 40 de zile. Numit orasul l~lr·-Constantin (Constantinopol) sa~_ 1'J<?U3:"_~()lna, acesta v~- deveni icentrul p_o!~~"~(;c,religios, eC:Q~9Jl}.ic cultural a1imperiului pentru 0 perioada de 0 mie de si am.

--

Activitateapolitidi~i militara Ia

DunareWde Jos

De9i p~nai~ C!ggl~~j Constantin~a In mod oficial Tmpfuat_J2e~§_p'a~ apuseana a imperiului,el s-a interesat Indeaproape de Peninsula Balcanica 9i reziunile de 1aDunarea de Jos in cea mai mare parte sub autoritatea lui Licinius. Amadoi iau 0 serie de masuri de fOliificar.e a limesu-ului dunarean, refacand multe cetati din Dobrogea, Intre care cea mai importanta este Tropaeum TLe (Admnclisi). In anii (314-315) Constantin respinge a!acurile goti1or si S~!"pilor,de dinco10 de Dunare si T9i i~~l de 90thicus Maximus si Cllr:l2iQ.ls Maximl1s.. Mai tarziu, prin anul 323, cand cei doi irnparati se aflau ln conflict, Constantin respi~ge atacl!E~le&~igotil?r (thervingilor) condusi de Rausimodus. In ami22:1: Tnfr@.ng§ a Cprys9J201isl~ga Chalcedon annatele lui Licinius si de aid Inainte 1 va ramane singur hnparat peste tot imperiul, instaurand astfel, monarhia exiitara, care va fi asigurata P?na In anul 361 de catre fiii sai. 0 amintire despre Iuptele de la Chrysopolis 0 reprezinta si in~£l:iPt~§t'~Jnerara pusa In amintirea subofiterului (biarcus) Valerius Victorinus la Uhnetum TnDobrogea, despre care se spune ca a murit luptand contra a(d)versarios. Valerius Victorinus 'apartinea armatei lui Licinius. Ramas singur Imparat (_Q..llstC!-ntin_acordasi mai mare atentie lntaririi 0 fronJierei dunat~neQ)In apul "'~ con,strui~te chiar un.];?od'pesfeDunare IntTe cetatile @esC;!-ls(Gighen,In Bulgaria) si Sucidava(Celei-Corabia, In Romania). ~Totodata r'e{aceQri.constnlieste din nou mprltecetati si ~ca.§tr¥pe rnalul stang a1 Dunarii, mai ales Tn.01tenia si Banat, un de aduce"unitatj 11lUit,are terestr~~ si navale, Intre aceste cetati mentionam: Drobeta. Dierna, cetatile din localitati le Pojejena, Gornea, ~,_ Dubova (in Banat), Desa (Oltenia), Turnu Magure1e si altele, 0 eetate despre care stim sigur ca a zidit-o din temelii (a fundamentis) este si Daphn~, (Constantini ana Daphne), aflata la varsarea Arge§ului Tn Dunare, fata In fata eu eetatea Transmarisca din Bulgaria. -----, , Toate aceste masuri n-an putut impiedica Insa mare a invazie a gotiior din iarna anilor 331-332 aflati In campia munteana si care au trecut~i~ Dunarii, poate si In_§cy!~,~ f:1l!2<:r rad~d 0 Ealie din localita_til~alJ.tQhtQ_nilor. p C3J.npani~,hnpotrivagotilor a fost condusa de Jltilltii'Constantin si anurrie
'c •• " " _~, ,

'-

r
J

~onstantin a1 II -lea, care el~aCaesar. Ea a fost lncununata de succes $i In urma victoriei s-a incl}eiat In,ariu1B320 paceJp,.Jr~ bizantini, ~i goti. Pril1 aceasta pace (foedus) gotii:.·deVbleau.··.ialiati(foederati) ai imperiului bizantin, dar se obli~ a ZOl~. = ~ dea statulUi bizantin ajptor militar, ori de cate ori acesta avea nevoie. In schimb, bizantinii le dad~u gotn2!:..~llq~ic1ji ~u,!!~ (annonae foederaticias), adica bani: alimente :;;i Imbracaminte. QQili mai primeau dreptul sa faca comert in ora~ele bizantine , de .Fe Dunare, rara restrictii, Pentru garantareap_ij.fii, Incheiata eu ~g~JAriaricusl era dat ca osta§ 1a Constantinopol fiul acestuia Athanarici, viitorul conducator al gotilor, care va crea mari probleme imperiului. Pentru a-I maguli pe goti, bi~antini au ridicat la <;;onst.flll1i:g.o1221 st~t1Ji¥ a r~i 0 Ariaricus. Cercetarile arheolozice din anii din urma au ararat ca bizantinii au ~~ l,~Wut;un_,__vechi:Sqs1ru ~n, aflat pe teritoriul comunei actuale Pietroasele, judo Buzau si l-au pusla dis12ozitia.££tilor sprea fi re$.edinta regeluJl£! Regiunea In care,~eau dominatia politica chiar 9i asupra autohtonilor daco-romani cuprindea suduLMQldoveL, al Basarabiei si ,nord-estul Munteniei. In schimb, stapanirea si administratia bizantina era recunoscuta In ~.:z=: :r-'.~ • ~ -!3anat, iar Tn 9ltenia 9i MuntenjaF zona larga In nordul Dunarii, care mergea p~na In~zona deluroasa. Del11C\.ttatia clara a acestei zone Q face ceea ce astazi , arheologii 9i istoricii numesc "J?r¥da lui tJovap de nord", adica un val mare de £am~nt, vizibil si astazi, care QO.r.ne~t_e dela,_TUIXl.US_~ye:riIl9i ajung.e, urrnarind fiinita sub deluroasa, Rana la BU~1J . • 0uJ?unerea goti1or de la nord de Dunare si transforrnarea lor In federati au ~reat imperiului 0 mai'mare se.curiJ.gt~ in aceasta zona amenintata si au oferit conditii de viata mai favorabile. pentru populatia autohtona, daco-romana, ramasa pe loc dupa retragerea aureliana. In acelasi timp rnisiunea crestina In ~=. r~dul gotiJ.Qr si ill au1Qh!91!i!pr s-.a.Plltut face Tn mod liber. Potrivit informatiei data de istoricu} eclesiastic Socratif, Hist. Eccl. II, 41, atunci s-a 12utut.hlc;e12e eV,anghelizarea In nor,dul Dun~r~i, pusa ca 0 conditie de C011stantin Tn tratatul de pace. A'Stiei, Constantin eel Mare, deschide 0 noua etapa In Ieaaturile dintre -==-£_nperiu si regiunile de la Dunarea de Jos, atat sub raport politi): economic, cultur_al, administrativ, cat si relizios. Continuitatea etnica daco-romana va fi asi2:urata iar cr.@.$1lrusmulva patrunde Tn marea masa a,J1~}1i19L~.LgotiLor. Dovada acestui progres In crestinare 0 constituie nu numai descoE~#rile aJb~olqgice dar si ccl_e literare ~i lingyjstice. Terminologia de baza cre§tma, de oil.0ne latina, se formeaza acum si Intre termenii cei mai semnificativi este basilica. care a dat in limba romana: biserica. Cercetarile arheologice recente au scos la iveala doua basilici, crestine din;secolul ,~l IV -l~a foarte probabil din timpul lui Constantin si a fiilor sai, una la G,oomyal, jud.Olt (aflata pe ruine~e fostului castru roman de ~1~:{~1li), si alta la Porolissulll( In ll?-nsilvania (azi Moigrad), Acestea sunt cele mai vechi basilici din Dacia. Se poate spune luand Tl.1Considerare descoperirile arheologice si cele lingvistice, c.a religia cre~tina a c;prins masaz_ autoht?~ InE9jQ(ld,!,,~onstan~_a. La ~c:ti patrldnder~a crestinismului a fost,mf!iJ~Dta, dar nu la to ate triburile. Unele dintre ele, l-au
1
. -~

&2j;;gj"~

.r

__

'0

43

'~~~

primit de timpuriu prin misionerii crestini luati prizioneri din Rrovinciile suddl~ ori chiar din 'AiL'! I:0it?! Istoricul bisericesc Filostorg~s, Hist.ecel., II, 5 spune ca chiar de la ysul seeolului al IU~l~~"g;01i.i au "£Slll~,~.RI.t_?;gJ~jeri er~1Asia Midi, chiar "din C~p.",~~,a, si di printre acestia erau ~ cleric]" care au adus 1ftdrea ta credinta e. a(J~ni. Intre acesti prizoneri crestini s-au aflat si stramosii lui Ulfila, care a fost hirotonit eJ2,iscop, In vre}ne~)~ C_9nstantin Eentru zotii de la nordul Dunarii, Ult1g_ a fost 0 m'.l.!~"""Re.rs.oll£hlitate bi~ericeasca si culturala, fiindca In afara de misiunea sislujirea In biserica, a tradus Tn liu:ba 82!i.ca Biblia, monUlllent de lil:!l_Q~~.~~1:!1:~~~g~nllan~~.p$.na astazl. U!filfu hirotonit, cum am spus, In vremea lui Constantin la Constantinopol, a fQ1)tEreceq§J in activitatea sa bisericeasca d~3lt episcop, anume '_..•_." .~."'. de Theofil, care a $i partieipat la Sinodul 1 ee.pm-enie__ .~JaJ::.fi~~_a si d ...J' -_" :......semnat actele. Cu miei intreruperi etapa desehisa de Constantin eel Mare va dura p$.na la sfarsit~l .~.eeolului al IV -l~,a si ea reprezinta un moment esential Tn proc~ul continuitatii si crestinarii daco-romane,
.

Dar

'

,.. ,

.Ulti:h1ii·.·.anidinvia-faluiConstantin
.. - ,'_. . . -, ,._-._. ...... " .. ,., '_">_.' -._ -,,, :-.:",., ',.- . , - _'.~;, : '_ - - .. - .".

-', - .'"-' .. '.'

"

Istoricul biserieesc Eusebiu de Caesarea ne da In lucrarea sa De vita Constantini, IV, 60 si unn. Amanunte despre faptele din urma ale lui Constantin, despre modul cum s-a pregatiJ sa se boteze, qespre moartea si Innmormantarea 12i. La Constanflriopol el a zidit Bis.~p.ca "SfinSilgrARQ,stoli", In care trebuia "';a fie'Tnmonnantat, Inconjura] de sarcofagele celor doisprezece apostoli, monument de 0 stralucire arhitectonica deosebita si care va dey-eni de-a iungul istoriei imper~~l~i gropnjta $1 pentru eei 1!,l§.i umll1ti Tmpii(aj:j. Apoi, d::p",.8. s~Lbat~a~~ Pastelor, simt~ndu~~i J2u~~E~~~ .sl;:tb~!e, a plecat la bai In ora9ulJ~idl¥:ppolis, din Bithinia~LoS;~runde a l'ill:!-rit mp.~tul se chema £1:a!~ T (azi Hereke aproape de Ghebze In Turcia), lata cateva extrase 4.in relatarea lui Eusebius: "DupJi sav~r9irea prime lor Tndatoriri ale praznicului ~~l~Jor, Constautin a petr~£1:ll.Jl1~nruitoarea sarbatc.?are cu fast,.si_bu.9\lrie multa, facand din ea si pentru sine si pentru ceilalti un prilej de Tmplinir~ ln care a zabovit p$na In ultimele-i clipe de viata, cand Dumnezeu 1-?L ggsit v,~~duj.e, la sorocul potrivit, sa fie mutatla 0 viata mai buna, Totul a inceput eu ~ stare de siabieiune, c~'e apoi s-a inrautatit si I-a facut pe ~~!£t~i paJase8:g.,gr",a$ul si sa.se- dU_Q,a ntr-o loCillltt'ite eu ,pili calde ~de unde, in fine? a T ajuns T~ ora$ul purt~rranU.rn.~~le, marg~t ,sale. Si zabovind elin c~sa de ruzaciune inchinata mucenicilor, a inaltat lui Dumnezeu ruzaciuni. Dar, lneredintandu-s~, ., pe clipa ce trecea, de aproI?ierea sffusitului, Constantin s-0- patr1ll1ti de g~l~Lea v~t.,YIemea sa se eurete de toata greseal@..,§aYffi.:mitaJ.._ lungul intregei vieti, de-a incredintat fiind ca tot pacatul, ee-l va fi putut face ca simplu om ce era, ii putea fi luat de pe suflet p~~n mantuitofu:ea.. !mlJ.~,~Ie (a boteZ4.l1-ill. Convins, deci, de aeest lucru, a ingenuncheat si a inceput sa s~"_roage fierbinte lui Dumnezeu,
'

--

'-'

-1

.. ..
'

~
l

j
:-~

,
!
I

.. J

spovedindu-syJ2e loc In biserica aceea inchinata mucenicilor si T~gni<;iu_Q-1¢:§e peniru lnt@.iaoara de r,l!£;.~<;iunile dezlegare. de ~Pe urma, a parasit cetatea si a ajuns intr-una din Iocalitatile aflate In iln~iata apropiere a Nic0111~i, unde, chemand La sine pe episco]2i, le-a vorbit In felul urmator: "S2.s1t-a clipa la care '1111 nadajduit atata vreme si la care tanjind, mult ill-am rug at, spre a dobandi mantuirea de 1a Dumnezeu. A sosit vremea ca si .noi sa meritam ~ fi Illsemnati. cu pecetea nemuritil, vremea mantuitoarei pecetluiri, pe care, cjlldva. lmi,.doream si 0 dobandesc J.1f __ p.ele a Iordanului, acolo unde si M~ntuitorul s-a facut partas ei, spre a ne da astfel pilda spalarii de pacat. Dar Dumnezeu care stie ce anume ne este de folos, ~e impartasim de ea chi8f_~ ... ". ...... Auzindu-i vorbele, ~isco&ii a~ purces 1a cele cuyen:!!e TInpartasindu:!-9i clJ..d\ll11llezeie~tele taine, nu insa lnainte de a-i fi cercetat cu multa grija credinta, A9a a ajuns .,#o~st~tiI2-.:..safie,din veac, celT~i~i;TlT}~l:C!.tcares-a TiivreOiiicifde de~ay?r!?irea.S~+¢~i.;de2~id.blLaTla§tel"~im!l1:l~:@_inele;llliHr~E!~~ Dupa savarsirea celor cuvenite, COllstantin s-a Imbracat Tn str:;tie Tl.npar~i, majestoase si stralucitoare ca lumina si s-a Tntin.§.._Wh1:lQ..pa1-ca alb neaua, ne-mai-primind pe el purpura. Iar In urma, ridicand glasul, a T]1altatlui Dumnezeu 0 nH!aciune de multumire, adaugand urmatoarele: ,,~-!L£lipaaceasta ·P.9t Cll adevarat spune ca sunt fericit: ac~n $tiu ca lTI-am Tmpartasit din chlTnnezeiasQaluminaM .". Dupa care si-a amintit si de cei nefericiti, cai~e toti cei lirulii de astfel de bucurie. . Apoi au_!ncemJ.;t_ se perinde pe qinainteaj:uLQmnandap:ti de cmnula si sa cei de _lnari uniHiti, carora l~ dadeau lacrimile ~i Se vaieta ca sunt pe cale sa riim~na singuri, 1!:andu-i, de aceea, -y~ta cat milLl.Y.Qg_a. Dar Imparatul le-a raspuns ca abia acum fusese el gasit. vrednic de adevarata viata si cii numai el pricepea din ce fel de rasplata incepuse sa se Impartaseasca. Toate acestea s-au petrecut III marele, prea-cinstitul si prea-sfintitul p:raznic a1 Rusaliilor.... Asadar Intr-o asemenea sarbatoare a fest invrednicit Constantin de cele aratate mai sus; iar in cea din urma zi, pe la amiaza a fost si ~lluat slls.; la.Dumnezeu, lasandu-ne noua, muritorilor, ce avea el inrudit cu firea noastra ... Asa s-a sfarsit Constantin. Ind~ta dUJ?aaflarea v~$tii, soldatii. zarzilor si cei diI;,z~rda de corp au Inceput Sa-S1· sfasie hainel~ si cazand la pamant se bateau cu pumnii TilCap, jeluindu-se si chemandu-si pe stapanul, domnul si Imparatul lor, asa cum chiama fiii pe un adevarat parinte. De altfel, atat generalii comandanti, c~t si centurionii nu-l pomeneau pe Constantin decat .numindu-l "salvatoi-', "strai a" si binefacator", Restul oastei, dandu-i onorurile cuvenite, TiJimtea liPsa~cLrm simt tuemele lipsa unui pastor. Si tot asa a Inceput si lumea sa alerge prin Tntreg g:'a~1l1revarsandu-si adanca durere prinJipete $i strigate; unii pareau prada uii~{ adevarate prabusiri launtrice; f}~care resimtea jalea ca ceva de 1a sine, ca 0
> •
>

lovitura primita de el Insusi, ea si cum nimanui nu i-ar fi ram as acum nimic, care sa-i faca v iata vrednica de a fi traita. Apoi, l3pldatii ridicandll-i truRuI, l-au asezat Intr-un sicriu de aUI pe care, acoperindu-l cu£.uryura imperiai~, l-au d~~ _pana In ora.~].l care-i poarta numele (~onstantin0201), unde i-au asezat TIl ,prin~ipala Illdipere cL~uh}i, pe 0 platforma mai Inalta. Acolo, tn juru1 ei, P.~ sfesnice de aur, aU",,_§,J?Ii£§ ..~, oferind privirilor 0 priveli9te extraordinara, cum nu se mai vazuse cu niei un prilej, din negura vremurilor; trL~£;;lnelnsufle_til""al lIllRill:illWl:lLIti]- ~gezat chiar T~ 2lm£_p~tulu,i, sus, _ sieriul lui aur, TmJ2gQgpit_S1L tn TI1s§~~l¥,jlM12~ti2~, eu pu.EPETa,;;i,9~Jtia~~a, pazit zi 92 noap~e, de jur-imprejur, de strejii :fara numar '" Condamnat; ln1;f(;gii annatei, comitii si Tntregul ein al dr~gatorilor, carer datina le ceruse p~.na atunci saTngenuncbeze inaintea Imparatului, nu si-au schimbat eu nimic atitudinea, ci fieeare dintre ei~ la momentul potrivit patrundea Inauntru ~i Trigenunchind, Ii adueeau omagiul caJi cUJP el"ar :ft fost Tn.c:!1~. Acestia au fost, deci, eel dintai, Lor le-au urmat rnembrii senatului._ si toti ==--' ~ ~ lnaltii ai statului, iar mai pe urma, Eoporul'6t de r$ng" puhoi, venind eu femei si c9pii ca sa nu scape prile,b}l. ' . .. Iata.xleci, onorurile care i-au fost date de cei de aici, celui atat de mult pretuite de Dumnezeu. Ajuns In eras, fiul s.fuLcel mijloq,iu (Constantinus) a trimis sa fie adus trupul tataJui .san, s-a asezat Tn fruntea corte giului Jim_ebru, unnat de o~tirea grupata pe unitati, iar dupa aceasta 0 multime rara de numar de oam~ni din popor. Trupul lmparatului era strajuit din. to ate partile de laniceri si ostasi din infanteria grea. Ajungand la Biserica AJ2ost~}ilorM?ntuitorurui, acestia au depus sicrjul, Tngaduin':Lnoul~~iJJn£~I_at, C~onstantinus< s8.-$i eip..§,teascaE,arint:l~.2 atdt prill prezenta sa, e~t si printr-a celor de fata, ;;1 sa Implineasca tot cei cerea lui solernnitatea. ~tl'p~ , Mai apoi el ~a.. dat de 0 parte, iar unitatile de soldati iau unnat exemplul. In mij1scau pa~it slujitorii lui Dumnezeu, multimea credinciosilor si a curiosilor, Slujitorii lUli Dumnezeu a!; sav~r$it dumnezeiasca slu]ba a Tnhumarlj, Tllalt~nd euvenitele rugaciuni, Culcat in 1f)8.ltul acelei platforma, ferieitul Constantin prime a dovada maretiei sale: "N£_~ rnai sHipanindu-si lacrimi le multim~a nenurnarata poporului hi. l1l1ea glasul eli 8reoth_lui OUl:nnez~u, adresandu-i acestuia cu glas de jale rugile lor spre In~ntuirea sufletul ui T~n)2aratului, Indeplinind astfel dorinta fierbinte a acelui om at~t de placut lui Dumnezeu .... " Digtre toti Tmparatii Rornei, ~onstantin a fost .singurul care l-a pr~slavi.@t De Dumnezeu; InlQaratldhr a toate, cu atat de mare daruire; El sing ur a marturisit ;;i a Jasp~l1dit "Iati~ tuturor, I£vatatura lui Hristos; e1 singur a .pr_oslavit Biserica Lui, asa cumn~rneni nu OlTiai facuse vreodata; el si numai e:la spnlberat ratacita credinta idolatrica, starpind-o cu totul. El a desfiintat toate fonnele deidolatrie; si a fost singurul invrednicit, atat In timpul vietii cat si dU}Ja
.,:J ~

.......I;ijz__

::::.

••

2.-_

:.

moarte cu -ttasemenea dovezii de -12rehlire, cum nu ia fost date niciodata niciunui -. '" , ~lin, niciunui barbar, ba chiar nici macar vreo unuia dintre romanii cei mai de seama; asemenea om nu s-a,_mai pomenit din adancurile vremurilor." ~. ~ -_=
=;;:;;;P

ImperiulbizanHn stihlifmasii
_ ~ ~~ .. __
0-

lui Constantin
e::. ; -,-,.,
p,

eel Mare
t:::zst;:;:.

C()_IlstantiUsII·Jea(337i361).
La ~:!l9jl .r:te~L~ons~antin imperiul nil avea Tngi up- -6uguslli§..d~semnat, situatie care a durat mai multe luni, Imparatul defunct Tmpartise In_~anul 335, cu prilejul a SarbatOlii a dO ~~li de domnie (Tricejsnnalia), imperiul Tntre cei trei fii ai sai 2i doi nep.?ti rara sa-i fi indicat celui mai mare Constantin_aUI-lea un r9..L12rtlemin~nt. Armata a refuzat lnsa sa recunoasca pe nepotii lui C2nsl~iJl: DaI~§.tius §i HannibaIiag:us. Primului d~Q_l1stfl:utin Ii repal:tlza_S5L._Q._Quna parte din Peninsula Balcani~~ (~cedo~~ T~ac~~_?_lllyricum), celui de-a! doilea Asia Mica orientala (Cappadocia, Pontul, Armenia). Cei frati s-au Int~!nit Ia Vimina . m In Moesia.S.ll erior si si -au Impartit astf~c_§zele. 1~ Constantinas - _al doilea ia .....Orientvl (Asia Mica, Siri'b Palestina, '. ..._z ~ Egiptul), pe care In buna parte n guvema deja, la care adauga dioceza Thr§&ia. --_. ,~w:=':? @ C~ns~tin II primeste Occidentul (Britannia, Gallia, Spania). (2) ~t~~, care avea numaI 14-ani, pri~e~t~. I$.tia'reAfri"qa§i IUyriclll £rien~~L Constans lsi fixeaza Ia lnceput caJ2ital~Ja Sinr~i~lt] de unde repurteaza In anul 339 0 victorie asupra sapllatilor dinBanat, apo~ Ia &C?l!la. Se pare S:.~ 0 p~erioada de timp el ~ra~s subtu~~?,a~elu~~maimare C22!l~1?-1l~inJ1 dar Tn anul 340, eI_pretinde autonoID-ia ceea ce va duce la_un razboijntre cei doi frati, Cucerind),ta~ia de Jlord~ Constantin cade Insa Intr-o ambuscada, aproape de A£l!-l1~_a ~i es!~ om.2!'j.t. Stap@.n acum peste tot imperiul de apus ramane ·Constans. P@.na 'in aEHL 3 5.o,~~ doi frati, Constantinss al doile~ si ... on~, C don1!!~.§_9,_fiecareIn bunajp,}E;leg~re, cu toate ca intre ei existau deosebiri de credinta, Constans £lind ortodox: iar Constantinus at II-lea arian. In anul ~ 350 CQUStans este uds In unna unei conspiratii In frunte gJ:-l_Iylagnus Mag:nelb..~Elsttei ca Constanthruts II ramane sing.!:}r IUlI2ara,t..le~git~m pes~_!2~_"i~ul. Dar Constantinus lnvinge pe Magnus Magnen~lai Intai la Mursa 351 In Pannoni.a, apoi la Mons ~ci (353)ln Gallia. Magnus Magn~se sinucide Ia Lyon. _ Rfun~~siilgur Imparat ConstantilO,lLs II are de facut fata un0L. sarcirii foarte grele, at?t In Occident, catSi Tn Orient, de natura politica si militara. In cQPflichll ..fu peur~ii, care Tncepuse inca T ainte de moartea lui Constantin eel Mare, s~_£._~rea .iiWlYE:t. Incepand din anu 338 cand SaEor jiIll:.lea asedi§a ce!at~ Nishl2is, vor avea loc conflicte Cli peqii ~J2roape pennanent (p~na In an ul 350), care devasteaza te_ri_tqd.ilebizantine si persecuta pe cre9tinii aflati st.1b stapJp.ir~a lor. Ep~~S!?Elil de S~leu~ia si-a ga~t moartea cu_;acest~ej, iat" _ - _ _ - - - ~ - -- - - - - . . .. . -_ _ ;;:_ _. :::::::._

trei'

&

..-F...

__

'.......

...."._n

"

CCO~l
!_

._ _

~-

tr ':f-\

istorieul Sozomen yorbeste chiar de ~6.000 de martiri. Dupa plecarea lui Sapor al iI-lea In (3j1ull2Q In dizboiul eu chionitii, urmeaza 0 perio§._(t~ calm :gana In de antil 355, cand ostilitatile sunt reluate si mai intens Tnanii 359-360. Constantinus l1U poate duce un razboi deeisiv, far In_~uI361 ..mo~-!lCl;t'§I~~, In cl}~ Oe~ident pentru a l~lfrunta_J?~_J_~I~!l_ lulian (APOstatul) care-i ~_ fi Ins_a s~u sueeesor.

------

Activiffitea IaDuuareade .Jos

,,~ O'-c" .,,, __ '

.':-<'_,--:,':._/.". __ ,,'._

_'.

,-, ,,-_._.. ,

, -.

Constantiaas al II-lea se Inscrie In palitica sa la Dunfue pe liI}ia trasata de Diocletian si fatal sau Constantin eel Mare. _ ----Ei adt{ce ll'2IJ.n,2Re l~J2gythi~L1YJilbor _ pentru Intarirea provineiei ~i Intt:e aeestea cunoastem: mlli~es primi Const~, de la NoviodtJl1um si 11Iili!~S quinti Constantiani de la Salsovia (Not. Dign. XXXIX, 25, 26). In vremea sa a foSt renovatfCetatea Capiclay,a,iar Constantiasasa, oras pe malul Marii Negre, la "": ,,_ nord £!e}IistI:,ia, poate la eapul :Qoiojrnan, pare sa fi fost construita ori refacuta a fundamntis tot acum, asa cum sugereaza si numele. o importanta inseriEPe, de'§_~2Eeritala Grealiu, In teritoriul cetatii _Iroesmis, ne- cia amanunte interesante ell privire la rp.asurile suplimentare Tntreprinse de Constanti~ pentru paza loeuitorilor de la granita. Inscriptia ne spune ca gotii de dincolo de fluviu (din e~~pia munteana) tre_geau Dunareape furi~ ni§te hotl (latruneuli), pradau pe loeuitorii provineiei (provineiales) si primej duiau astfel viata lor pasnica. Pentru a pune capat acestor ataeuri ~i a asigura "etelna securitate a cetatenilor" (ad eonfil111amdam provineialium suarum aeternam securitatem) Imp~atvl a hotar~t fortifiearea 1geului prin cOll.§tl'~~_i!E!a unui~l s~_!l iq_q~~ z si po']-te._ lJ!lortumuri de p~a (ori chiar a printr-o cetate, termenii inscriptiei sunt prea vagi) lucrare, care a fost dusa la indeplinirea prin grija guvernatorului militar al provineieL~i anmne_ ducele Pe~ptelli~o"s C9B§!~ a eontinuat sa ~rijille""a.f,1i1cr~~tirJl~nul,_ . dar, ?pre deosebire de tatal Sa1,1, a fost~tul el arianismuh,li. In timpul S8UI~i desfasoara aetivitatea misionara __ J2isc?1.m]rnfi?t~ In r~ndul._120P-~..QiQ_ ~ Gothia, adica ln reziunile de rasarit ale NIunteniei. Sudul Moldovei si sudul B~saniliiei, stap?-nit; de 9:oti, ciar"'loeuite_p-e eamuri ·diferite si In-primul rand de n d.acQ::fomani. Ulfila prediea I~ limba gotie§., dar 1iJn limbile latina si Q:.reaca, Intelese de autohtoni. Constant~ se dovedeste sustinator al crestinilor si atunci c~~d, prin anul 348 re~ Aorieh dezlantuie In regi~ile nord-d{marel}.e, controlate de et 0 sangeroasa perseeutie Tmpotriva 12L_ 0 mare multime de goti In frunte ell Ulfila cer .... In imperiu: iar imparatul Constanti~_ Ti p-rim~~te azil ?evenind ehiar episeop de Nieopo1i~ ad I§trum.

.,.§1LPPo.:

:/ ..

'~.Q1i;!k

polnieareligioa~a •.•

C~st.aJ:l+!~_~ fost un ~lJjen_j;onvins 91 a cautat sa promoveze erezia aceasta reusind catre sfarsitul ~omniei s-o imp una ca dQ,.<?tr~n~.9.fici&La i~li. Car timp a trait fratele sau Constans, el a mai facut unele coneesii ortodocsilor, dar dupa moartea lui Constans atitudinea sa a devenit mai radicala. In privinta <j£~or asistam in eontinuare la ceartf:l.~1;rLniceeni si arieni, In ill sf~uiul J?.!h~pasi~, care era exilat la Augusta Treverorum \Trier9 P~§.§.;~i_r~.~ap~~~~c:~~:uL upatriarhal, datorita In special __ ~tij_tp.u!uL)ui GO}lstalltin (eeiT~nar). El ve Int~m12.ina lnsa oQozi!ia putemi~a a ari_(~DHor pe care Ii Intalnim acum separati In ~~ua grupuri:t§lemiariel1ii, care admiteau numai o asemanare Tntre Fiul si ,Xatal, Dumiti si Eusebieni, fiindca aveau In frunte pe E~lsebiu de Nicomedia, 9f7~i} radic§:.lisau EunQmkuk dupa G.Q11duca~r "futllomisu; acestia din urma considerau ca Intre Tatal ~i FiuI este 0 deosebire fundamentala de substanta, Athanasius care fusese reintegrat In seaun nu ln u~a unui sinod, ci prin hotararea Imparatului, este a~1lnga.t~~~._ ~~11 patriarhal cu ajutorul trupelor Imperiale §~ Inlocuit eu Grigore, Alhan§lsiefuPie ,Tn Ita1Ek unde cere spr:ijjnuI papeiIl!!iD;s; acesta din urma cere episcopilor d,in Orient sa vina l~oma 12entnl a participa la un ~ ca~y'_saclarifice cazul, dar acestia refuzand sa participe, papa ,d~cid~gur In problema lui Athanasie, pe care-l gaseste ne2inpvat (Tn\3jQ). In O~,ien~,episeopi~Jin mai mult~§inoade, In care Incearca sa alcatuiasca articolele unui Credopro12r.iu. In acest rastimp pa12a convinge pe Constans sa faca presiuni asupra fratelui sau Constan~II pentru a fi convocat un sinod, care sa discute cazul lui Athanasie si sa-l reintegreze tn seaun. In aI),111342 (sau 343, data este contreversata) se tine un siJ,1~JiScardic1?(Sofia), la care partici~. Occidentalii si orientalii nu se Tnte.k&..2Lse a~una separat. Occidentalii TLdeelara pe Athagasie nevinQvat, iar orierrtalii, dup~ cateva sedinte, se muta 1a Adriano;g.ol, unde con~amna pe ..Athanasi~ si formuleaza un nou Credo. In 345 totusi, la l11o~ea lui Qrig.2!e, Constantill.as, sub presiunea fratelui sau, autoriza Re.v Athana~ sa-si ocupe scaunul de Alexandria. Athanasi~ va fi ins~xilat Tn356 12entrua trei oaraz_ Constantices. de Intr-un ' .nut 1n $"tffi.a;i~if;(AliininiU1n) cuepiseopii oceidentali ~i un altul(Tn Palestina) episcopii, sub presiunea lui Constantinas, ~doPldi, ., ":'-::,<;. , " } -=::::::::: ca fo~. ecredint~;gfi8ala.ru;ianis.muL Acelasi lucru este adoptat si ~ sinod de 18: onstantinopgl. C ' '- - Anexa: Din Scrisoarea trimisa de episcopii ortodocsi de la Sardica Imparatului Constanti1!l.lllS (CSEL, 65. p. 181-184) II ~,T$ rug~IJLnu numai cu cuvantul ci si__91Ll~Yr~le (non solum verbis, sed etiam laerimis deprecaumur), ea ~~n ineolo bisericile _ catolice (ortodoxe) s- }~)}_maj_~iba p?rte,.. le.. caradin partea fratilor de c~edint~, Iucru care co este de cea mai mare ocara. NIajestatea Voastra Roate da un decret prin care sa se ~asca price amestec In treburile relig0ase al ftmctionariloL_4i!:!.Jnt~·eg ,i~-g_l, Insarcinati Cll adlniiTIStrarea politic'f'a ilfovil1:0ii1QT. si acestia sa nu se mai considere TndreR@it sa decida asupra problemeloLreljgioase ,_~,~.<._.,_._ ..-...-~_~, si sa chinuias ca oameni nevinovati cl!_§icane,amenjpJ~rL_fQlta ~LLEfrQ_l3Te.

~t

c·

Cad ~dear pentru aeeea se ostene~te Majestatea V oastra S~_Q9~~ Sta~J 9.upa _prine!pji s~natoa_~~.si lucratj adesea p$na t~rziu n~aptea, ca supusii Majestatii Voastre sa se poata bucur-de dulcea libertate. . De aeeea nu exists niei 0 alta eale sa se ajunga de la tulburare la linistea sigura ... decat sa se redea fiecarui sU12.11s,depUnaib~rtate, de a-si duee viata rara l ca el sa fie rnereu supus amenintarii sclaviei constiintei, Maj estate a V oastra trebuie nea ar t a auda zlasurile care vi se J5 .c,. ~ .tv<vf::' c.tU /t;'....... ...l.. II-< CIA) "'" {A,_ f ....... _/ ~ adreseaza: .Eu sunt ortodox si nu vreau ......_ sufar mai",_~"""' __ dezraba nioartea tn aeeasm _ ~ ,,__ .__ a n__ ----F... ... J ~ ~, ... ~.~~~_., l~ decat sa necinstese cu~atia ne~tIp':'~~~_~de~.~lui, numai.J2eutru ea la aceasta vrea sa ma detenni~~JQr_}a_un-singur~ om ... " Astazi Tnsa au voie tOD cei ear~__a1J_fQ~Lg_tingisl~l?i.2~~~~.~reziei ariene __ ~ sa .~einsteisea._ff.traJnc:_~t?:r~. eu._gurLl}eh~gi~ita si eli sufletulsacrile§LQllr{tatea Evangheliei . si sa falsifice drea12ta__tp.y_a.t~llJm a_apnslQliillr,__Ei nu Tnteleg __ Tnvatatunl despre Dumnezeu a _Erof~_,tilor ).sunt ~icleni si p!eraeuti, fiindca Isi acopera cu iscusinta lnvatafura dizol~~nta eu valul unor cuvinte rasunatoare ... Parintii eer ea episcopii exilallisa se Tntoarea la~(~§:llnele J2!', caci "acolo unde dornneste dulcea li'5ertate, trebuie sa fie dorita bucurie", Cine nu observa, . cine nu vede ea dupa aproape 100 de ani de c~nd Unieul Fiu al lui Dumnezeu a venit In ajutorul neamului omenesc cazut .In pacat si ea si cum nici un apostol Tlar fi venit sau multime de crestini n-ar fi suferit roomie de martir, aeum 0 noua si groaznica ciuma a venit peste pamant si aceasta este blasfemia ariana ... Noi am aflat de curand ca aceasta noua lnvatatura .a fost t1cluita de cei doi episcopi Eusebi~s, si Tmlm~una eu ei, de Narci~~us, Theodor, Stefan, Aeaeiui' ~i MenofaJ}es, precurn si de eei doi tineri fara Dumnezeu Ursacius si yalens ... c=irie se asoeiaza eu ei, este nedemn si 'In lumea aceasta iii cand va veni marea zi a judecatii, vor merge la osanda vesnica ... "
J(
/0

.--~--.---_"_--

Era fiul lui lulius. c.onst.antmllt (frate vitreg al lui Constantin) si al Basiline~. Primeste 0 educatie aleasi ere§.1;ina. Dupa ee traieste mai multi ani intr-un castel tetras din CaRP1Ldoeia, alaturi de fratele:sau vitreg ,GaJ]us, vine 1a CC?_nst~o'pol, uncle studiaza eu ardoare eursurile profesorilor de aici si apoi le cOl}tinua la Nicornodie, Tot timpul in aceasta perioada el ducea 0 viata asc0tica si se presupunea ehiar- ca dorea sa devina pIeot. In conYlrt~ In ~~re!. la ~~11~ si frecventeaza filosofi din Asia Mica si pe thaumatu!gul Maximus din ~82 unul dintre cei mai man sarlatani ai epocii. Se spune ea aeesta l-ar fi Tnval?-t metoda dea ajunge la extaz si de a comunica eu zeii, El_pretindea ea aude voia lor si vedea In somn Geniul Imperiului. Studiile si Ie continua la Athena, unde intalneste pe Vasile eel NIare si G.Qg2Y~ d~ Na~i~nz. Totodatase 'ini!iaza Tn mi$terele de laEleusis In anul 355, Constantitsal II-lea Il face Caesar si-l trimite Tn GalEa. Aiei se distirige ea un bun general ~i iscusi! acim,inistratgr. Suecesele sale militare T1

~llle~

---!=.--------

..

-_~

_r"_~~

__

•••

nelini~t~sc p~. Constant~st~:,:-cee~ IlJ!.1i.~ca _sa.r.-i_.t~imi~~ p'.a~e, ~~a 14~ di armata In Onent@-i'P1~alEl~a Re ru1'tan-AuguS us (~. ~Or1£r'1~7a sa ~~ dobandeasca din partea lui Constantiairecunoasterea titlului de Augustus, dar 1a e?~le«.J refuzul acestuia, I~lian porne9te c:uarmata sa de eea. 25.000 oameni sJ2_re Orient. In drumul sau IuHan serie numeroase serisoEL~l[eritel~2_er?~QnaJjj:ati pag_?ne,de · pilda filosofuJui Themistius, Senatului Romei si Ath~Dieni19r pentru a-i atrage pe toti de partea sa. Numai lUD""qrtea su_bita alui COJl_$tan!j~s 1a.3 XJ.•3?.l_Sl . Tmpiedicat un razboi civil. Inainte de moalie Constantius dand dovada de marinime, Il ~esemneaza.RY Iulian ea ImR~~ sU9cesor.
l

.J

1 i

Gonversiunea sa la pag~nisl11,de unde si numele de .Apostatul", pare sa fi fost detenninat~ctde tendintele sale spre misticism, dar ~f{:4ieversiunea fata de a ConstantillUt'lS, are Olnonise multi membri ai familiei sale, apofJaespectaco1ul c c~e-l d~dea~~isEuteJ~ ~5;olqgieeVtleciragostea sa pentnl,2ultura antica. De aceea TnC~flrCaa refaca cultele pag?ne luand masuri in acest sens. s In acelasi timp da un decret de toleranta pentru toate orientarile (sectele) crestine, abrogand decretele date de Constantin $i Constantiaas. Athanasie profits de acest lucru si jese din clandestiP~t... NOll £u"e=tH._~i.~efect~~" praeto!io sunt ale~i dintre Jllig~i. Clerul cre~~in pierde _Qy.Jt de sa~e ~ municiJ2ale (munera), Il{lian prgC!n1zeazaehlar 0 Biserica paga:@, dupa modelul ~ celeicrestine, cu episeopi, preoti, etc., adica cu .9J~I1?}e aS~In?nato~re. Cere ca paganii sa manifeste aceleas~i virtuti fata de cei saraci si fata de semeni, In general, ca si crestinii. Scrie 0 lucrare ®ontra. __(}alileenJ.lor trei carti, In care In combate pe cre~~ini. :);:yr~iisunt Insa favorizati si chiar ~~l de la Ierusalim este. renov~t_ pe cheltuiala statului. Profetia Mantuitorului n-a fast insa mincinoasa, caci _un-C}ltremurde pa.m~t Tldistruge din nou. Aceasta politiea nu are sucees decat Tn cercuri restr.tanse de intelectuali si T§iatrarze ura eres!ini1or., mai ales cand sunt distruse biserici Tnchinate martirilor (martyria) sau c~d bisericile sunt retransformate Tnteml2le. .~--' Politica anticreitm~a lui Iulian a facut si viq_time printre cre~ti~ii din Dobrogea.lfSfantul mucenic Emi1ian a fast martirizat la 18 lulie 3 62' i~t Durestorum (Silistra), fiindca a distrus statuile zeilor din templele pagane. Tot In vremea lui Iulian par sa fi murit si cei~atru martiri de la ·tliculitel: Attalos. Pjilip.,Eos, ~o~£~ ~iKal1lasis. 0 in.!3cripti~qedicatprie. scriga-.ln litnb_a latina si -aeseoperita In satul Niculitel Il cinsteste pe Iulian ca victor ac tr~umfator semper ~us~s; ea poate ar fi un indiciu ca s-au savarsit fapte importante legate de poltica lui Iulian pe!~!:Jtorh}LYechL~uisat ro~n. 1ulian a ffil!rit1~ 19-tr-upr~Qoi Tmpotriv§tper~ilor. 363
~ 'f-._ W!!_ r""""'-=;;;--;-;_'~ii
.) 0(

._~ll%.

'±'3iA:.~-

.e.

o.:t:

·1 ·1·.'.B· .. ·..•............... .ti ' '.':: ' ~' ·.·.1·.·.··.. ..•................ '. ' .........•.•...• .,·~[npe:rIu·{. Iz;anlu~uulmpara 1:ll,viU·.···1·.·.· ellS POI~!!£~j~~lig,~(:)~.~a~C>,r!Od"oXia·BisericiidiIlmoI11is
c .•.............•....•........ '.

1.. ..; ·
1··

Trecerea de la domina lui Iuli~a cea a lui Valens a Iacut-o _unJmparat. crestin-ortodox, anume Ibvian, _dar el a domnit foarte putin 363'~364, febr., gaslllau-~i sffusitulTn Gallia. ;Y;~1~fis},£364-'.3q8).chiarIn anul urcarii lui pe tron gotii de la Dunarea de jos Tnc~teaia sa se mai considere legali de tratatele Tnchiate ~u dinastEl"dIspKiUta '-~iui Constantin si presati de huni, care veneau dinspre rasarit, lsi •.~_ reiau ------!>-----,----"-, X:: inpursiun,i~ dLprad~ In unele provincii ale dioc~~ Thr.§l£a. In an1!1,3 6J. izbucnind razboiuldintre Valens ~i u~l:!EPatorul Proco~ goti] se amesteca In conflict, dand ajutor acestuia din urma, sub pretex ca era un deJl_cend~nt.al ;.; c·_·_ familiei Jui Constantin, de care se, simteau legati prin tratatul din 332. Dupa Infr§ng_~rea lui: ~E£s_SlPius, V ~le~~ _ TRcea~c~.~ __ -,R.edeE~,~as~li, care intervenisera in conflict. De aceea I~i stabileste eattierul, general La Jv1arcia1~1201i2' de unde intreprinde, Intre anii 3?7-369 expedUli "In st~q£~ DUtlarii I2entru p'ed~sirea gotilQ!. Prima campanie a Inceput In primavara anului367 si s-a desfasurat Tn.M:Ul).tenia.und~ jlpparatul '!_trec~lt Dunarea pe la Transmarisca - Daphne, ·pejJod de vase, urmarind pe goti p~n(]D. l1}~ji Buzaului (montes Serronun), dar rara sa poata da 0 lupta decisiva. Rezultatele camp ani ei au fast modeste, romanii intorcandu-se doar cu putini captivi. Imparatul se retraze la cartierul sau general de la Marcianopolis. In 28 martie 368 pronunta aici un .discurs solemn retorul Themistius, cu ocazia inTI~illl:!}!?~r911l1\'Ji_Lne~....Q,~alcincilea an de domnie (quin~uennalia), c discurs care cuprinde infonnatii utile pentru istoria Dobrog~i. Aflam, astfel, de n~r~9dare1LR2J2l.!laliei ca Imparatul sa instaureze 12aeea la Dunare. De aceea, Valens Incearca In anul 368 sa reia luptele eu go..tii, dar este Impiedicat de apele rev~rsate ale fluviului. Armata romana, condusa de Imparat, ramane astfel toata vara la Vicu~, Carporum (satul carpilor), probabil In apropiere de Harsova (Carsium), singurul vad 111 portiunea dintr Durostorum s·i Uovt9dun ..:~~iTI. ! :Sxperli_£a a fast reluata abia In anul uTI1}ator 362; dar de data aceasta In nordul §.c;:!hiei 1v@or, In regiunea dintr.. Carpati ~i Nist£;.l. Athanarieh e conducatorul_ g?lil9r,_este. siliLsa ceara.pace, ale carei conditii sunt discutate _Tn369 de Ari~l:;;i V~r, diplomati si Imputernicitii lui Valens. Apoi Insu:;;i tmpararul se Intalneste cu Athan.8:rich la Noviodunnm, pe un vas In mijlocul Dlm8rii, si definitiveaza acoi'dul de Race. Condijiile In care se Inchie pacea sunt favorabjle roman! ._ 'I' desi puterea militara a goti1or nu fusese distrusa .. S~ hotRIKste:"f~tre altele, cal; ar§rii sa nll mai treaca In im eriu~ fie pentru prada, fie pe~ru cO~_Q_r cu populatia romans 111 vederea schimburilor economice, care treQ.yill_u de aici inainte sa se efectueze numai Tn,~a J2llncte_A~_J~;r.ill.!L1.~, neprecizate, f~ar, se ere de ca acestea erau ~<m-stantiniana-Daphl1e r::~'9i Novi9dunum~lmperiul T9i pastrEl:..caQ~1~Ie q.~Q,qJ2! :rp§.ll~1~1.~galDunarii :;;r:::Ju 111ai platea subsidii gotilor, Se __@ea, de asemenea, lu[Atha~aricH-.!'~3a . persecute pe cre~tinii alltol}.toni_ori goJi, at1ati S119 sta12anirea sa. ' '" .. . -::;:;:::= .

nu ~!i

Dupa incheierea paG.ii, Valens mai ramane a perioada Tn DobrQg_ea, p?na catre Tnc~putul anldhti 370, cand n gasim oeupat eu eopstI:pi[~(l~ ~~_fortarete (Themistius, Or.X, p. 173 b.). In amim!r~~~9_a_tilor9aZ}lti Tn luptele Rurtate Cl1 gotii s-a construit un impoz?:Rt mOJ,1Umegtfunerar C~OlTI~~.Y, ai carui pereli erau placati ell blocuri de calcar, pe care erau inscrise ul1llele celor dlzuti. Ni sau pastrat cateva bl~l!.rLeu in~£[ipJie, descoperite ln apropier~ de Salsov~a, pe care citim numeroase nU_!ge ale.12orm1atiei autohtone· r~1J1anizate (de pilda, Dicebaus, nume tipic dacr), pre cum 9i altele orientale. In timp~Uederii d~,..JJ:~l~ a Imparatului Valens Tn_Dobrogea s-au (iJnt~rins _ lucrarL d;e, repa~~re ~...dnnnunlor si construit din temelii 9 importanlii fort~tii (burgus) "pentru a servi la~J2ar?l"y.a .1arii" (ob defensionem reipublicae extruxit), asa cum ne arata 0 importanta inscrip!ie des££lL_~_la ~u, jud._ Constanta (IGLR, 233). Probabil ca fortareata amintita in inscriptie este cetatea Cius®Tot In aceasta vreme vor fi fost construite in Dobrogea doua ~ .'foE!!T~~_=-=-Cl.:.::m==-OS::::.:c:.:u::.:t~e_d;:::.u~pt::.:a:;:;....::n~u=m=e, sa fi fost identificate pe teren, anume :tara Val entini ana, botezata dupa fratele lui Valens, si Gratiana, dupa numele nepotului sau Gratian.

~-::3:

,...~?1itica'religidasa
Valens a continuat politica religioasa a lui CQnstantiUs, adica a fost un a~pt al arianismului. El fusese botezat de "§udoxius, ep'iscop arian moderat (homean), care va E1eveni episcop de Constantinopol. Valens va dluta sa impuna prill forti credintaVJiice~pilor si celorlalti de alta credinta. Din aceasta cauza er~ziaEl:riana a 12ui:ut fac~~timE~~ld121~'i pr~~e~_e la QOl?!llatii1e=geIElani'2,_~ ~t!!c st@g~. punfu:ii si chiar in interiorul imperiului, provocand. tll1burari _si sciziuni Tn r~dul ~utoriHitii bisericesti 9i a Qopulatiei crestine. El avea In aceasta pDvinta sprjjinul lui Modestus pr~fectus praetorio OrieI1:!js, un om brutal si foarte slugamic, caci vroia sa-si recapete increderea imparatului crestin, dupa ce

apos~aziase Tntimpullui
tt_. __ .. __ ·c·

Iulia,n.
_. •

Incepand chiar din anul~.~n.11lt\ e£~sco2i orJ;odoq_i sunt ~lun,gati de Re scau~ lor. In acelasi an la 5 rnai sfantul Athanasie este din nou ob1igaLsa .,:::::n ,, _. _ pl~ce Tn gil, dar din cauza revoltei lui Proco]2ius, Valens acee}2ta revenirea sa In sca~n la febr.366. La CSlllstantinopol dURa mOaIi:ea lui EudQ:0!us, arienii impun f<"Jt-C alegeri lui sunt imbarcati Tntr-o corabie de Vate;n.§ si apoi corabia incendiata Tn;C:;

largul rnarii.

aeestea, TIl politiea.religioasa Val ens a avut mai 12utin succes decat Constanti~, caci acum traiau mati -gersoDqljtiW Qrw:ti~ atat ln apus, cat si Tn rasarit cum au fast n~~rii capadocieni, Tntre care s-au distins mai ales Sfantul Vasile eel Mare (episcop: 370-379). lVIeletie de Antiohia, sfantul Athanasie (+373) si fratele si suceesorul Sful Petru .a Alexandriei. In apus trebUie sa amintim pe _~sus si sfantul Alnbrozie de NI~ili2,~, Sfantul
< ,.

eu toate

r-:;
I

·W+k.'Z

__

::t;l;hl:§:;:::!::

53

prefec~1u.i Modestus"~i-a (/r\lnarit numarul episcopiIQr sufragapi cu 5 p . de horeQiscopi (un fel de vicari ai (./episcopiloT eparhioti, care T;;iaveau sediul In localitatile rurale mai importante), \3"a T_nfiintat m~n~ri, carer le-a dat si Regulele de conduita. Prestigiul de care se bucura sf@.ntul Vasile l-a Impiedicat pe Valens sa ia masuri Tm120triva lui_Q.~ p_~.deDsire. De altfel, dupa pl~~.§-l"_ea l~nducereap.£~fecturii de ajgi Modestus In ~n,Yl IJ7 situa!i~pl~~iIor alnceput sa se amelio.reze; la aceasta a contribuit si peIi£oful gotic de la D~e. Valens a incercat sa-si impuna politica sa ariana ~LIn Dobrogea, unde pastorea atunci IDal:ele_e_pis¥QR;Brettanien (Vetranion), sfant Tn, calendanll tomitan si eel ortodox1 Tn general, fiin(~tsarbatorit la 25 ianurie. Pe cand Valens se afla In Dobrogea cu prileJul call1paniilor sale impotriva gotilor, a venit si lLTomis si a vrut sa determine Ee ~.re~Q!:l "31. treaca la arianism. Sozomen, Hist. Eccl.VI, 21, 2-6, care ne relateaza acest eveniment, ne spune ca lillparatul a ~ in biserica si l-a Indemnat p_e Brettanion sa se uneasca eli cei din secta potrivnica_(ariana). Episcopul tomitan a discu~ Inga cy,..lUJJltc:u.raj.in fata sta12¥nitorului, despre illVatatura SinqgW.YLd~. l~.Nice~ea, apoi I-a parasit si s-a dus in alta biserica. iar poporull-a Tnsotit. Si se adunase a"Qroape tot orasul spre a-I v~dea pe imp¥at, banuind ca se va Intarnpla ceva deosebit. Parasit acolo Tmpreuna Cli cei din jurul sau, Valens a Tndurat cu greu aceasta infruntare. Si prinz%ndu-l pe Brettanion a _Qoruncit sa-l duca in exil, iar nu .. ult dURa aceea a dat ordin sa fie acius ~ou m Ia Iocul sau. Cad vedea bine ca scitii sunt suparati pentru exilarea_e_p.i£cD_p.ului_§i temea sa nu 12vna la se caJ~ <L~S£~la, stiind ca sunt viteji, si prin pozitia locurilor necesare lumii rornane, fiind agezati ca un zid Tn fata presiunii barbarilor. In acest chip Iirettanion s-a aratat mai puternie decat z~lul s~alliinitorului: era, de altfe 1, un barbat destoinic §i renumit prill Vlrtutea ~i"~tii sale, dupa cum marturisesc si scitii insisi. Biserica din Tomis a ramas astfel. cfidela ortodoxiei si acest lucru este ~ atestat nu numai de Sozomen, ci si d~ 0 i~rimie, care 0 nUlne;;te: ,,~~s~ric~ sf~nta 9i ortodoxa".
~. c~~. _ ____,.~_~~_. _ _,.~·_ M.d ....

t yas~le~2J2~~ezis!~EEJ~jan~~~;;i

'<_,.._.,_,......,,":'~,,

__

"._._

~...-;;;;;:._,.#

;:,,,,,",'4-..

...-

z;

>

>

_.-.__..~~

Aniidin urmaai

domniei lui Valens

AnthanarisQ. n-a r?spectat toate J2J§'ys:d~rile pacii Tncheiate Tn 369 si nu dupa multa vreme a r~12rigQ_ana Tmpot~iva cre9tiI?l~or, at~t acelor din randuril e populatiei autohtone, c~t 9i a gotilor. Cre~mul fusese predicat In stanga Dunarii de Plunerosi misionari wtrjrnici- d~:):~utoritatile ecl~_~ din Scythia lVlinor, dar si de mai departe si anume=din Calmadocia, prin grija sf~ntuluiVasile cel IyJge. Astfel, religia cre$tina Rrinsese rad§.cini ad~nci atat la aut.?hton~, cat 9i la _g0li, caci aid T~;idesfasoara activitatea_e12iscopii Theofil :;;1 _~ Tot aid venise din Mesopotamia caluzarul Auslli:ls, Tnteme~~!_Qf_L~_l unei

~, exilat de Imparatul Constantinss II in SCx1hia Minor, dar de acolo~. trecut Dunarea ~i a convertit mldti goti, intemeind ehiar manastiri, ~B.~a ortodoxa exereitata in st~rii a fast 1J]J-tr:;TI1ica dus la 19temeierea aici ~i a a-'unei ordini b~ti, car~ cuprindea p~D2lJii In_sate" si chiar T;-;;t~tr--cu populatie autohtona si gotica, In fgJ~ carora se aflau preotii §i protopqpi si desi~g~_~piscopi. Dintre acesti ~iscoJ2i cunoastem p~na acumnll1TIele I~, ~lfil~LY_r~Elq_§ LSilly,~mu~: oate aceste parohii si episcopii formau Biserica lui § T DJ!illP-e~~u S!:I~ sa G!;,fla ~mg21U:or, care se adreseaza cu aceasta titulatura Tn oficiala: Bisericii lui Dumnezeu si tuturor 'paro~iilor Sfintei Biserici ortodoxe din Cappadocia, condusa ilttinci de Sfantul Vasile eel Mare~ = .•-----~"raclfdirea acestei Biserici a eontribuit In mare masura si Sfantul Sava G,.2tull2-TIisiona.:_~_£@__;;1in din ~§oPI2gt..dQQia, a suferit martiri11lln 371., cu ocazia care persecutiei dezlantuite de Athanarich, ~ era originar din ~, compatriot allui Iunius Soranus, guvematorul militar al Scvthiei si acestuia din ~,=_:±&.. ~ urma i se adreseaza sf~n:tulVa.s,ilecu r~gal11intea sa trimita Tnpatrie osemintele s~t, Inmormantat TnGothia, undeva Tn apropiere der~ul :tv.luseios(Buzau), unde luurise innecat. Stirile acestea des12reras12EmdiLeare;;tinismu1ui In stfu1ga c Dunarii sunt importante si pentru faptul ca at~sta prezenta populatiei autohtone, ~-in ,mare p~r!e cre~tina, eare !!ji~ 1IL§ill~ ~i chiar ora~e (poate asezari lntarite), Aceasta populatie avea lega:turiJntinse cu imperiul, at~t In domeniul economic, c~t ~~cu~!ural-religios. Biserica autohtoni1or din Gotilla era ortodoxa, fiindca poarta corespondenta cu Biserica ortodoxa._.dj_n...GappadQcia, careia Ii furnizeaza stiri 711 legatura cn ~a J:hnaJPI1iritJ.IA~Jlt1.lluLS.aya QQ~ Pacea din 369 Cll gotii n-a avut consecinte durabile, caci patrunderea hunilor In 375-376 Tri-regIW;Ue nord-dunarene a tulburat echilibrul, care se st~bilise, s\lind populatii1e germanice sa se mi$te seresl~£. At~cat de huni In regiunea Nistrului, Athanarich se retrage s12reSiret» si Carpati, unde Incearca sa-si organizeze rezistenta. Acum pare sa fi fost construit v~ul mare de pam~nt, eu ;;antu1 sp!e s}ld, int~ Siret si Prut de la Plocusteni la _St~ (jud, Galati), eare avea sa serveasca 1a aparare~_ impotriva hlmi19T. Nesiguranta creata de ~lasarea hunilor, preeum si unele neTnte1egeri Intre Athanarich si p_rinci_Qii Fritigetn§i Alaviv, au _deeis pe ace~tia_din unna~a goti ceara hn@ratului Vale,ns permisiunea de a emizra In Imperiu, promitand In sehi~b~fnf~,'fTiliaegaft\Ta1@.~6;;ll~1it1'a 'TcrtSt~,'77f~~mndu-se f n' Orient unde.lupta eu Rersji, n-a pu:ill:tcontrola Indea12roaRemodul In care se efectuea_?:a Tn~a. Gotii tree Dunarea Ee la DprQ§_to[luTI, admi~tia dar ~rgln®a,tn special cQ.nducatorii diocez~i~Tl1ra_cia,JBpcinus ~i Maximus, nu le~u asig~~9-t hrana necesara p~na c~d acestia trebuiau sa fie asezasi In_£_alitate de coloni (tarani liberi), ba chiar mai mult i-a~us 1a 9 crunta eX121oatm:ejp.fometandu-i si fortandu-i sa-si vanda pentru mancare obiecte1e de J2L~J si copii ca sclavi. Aceasta a creat 0 adanca nemultumir~rintre goti, unii dintre ei 'apartinand chi?! familiilor nobile. Tensiunea a atins punctul maxim, cand ~~picinus a In~ercat sa ucida lq_}1gJcjagQ1~olispe F'Titigern si A1avlY, invit!ndu-i la un banchet. Dar
_ __,.....,._...;............:to __
~feu.J~
'c+ ~

!...:s="'r~;Z:;:::::::;;:

'"

±AJ'

acestia au putut.§9p_a ~i au chemat la anne R~ gotl reusind sa Tnfr_anga ~rmatele .r0~ne, ded?ildu-se apoi la p~stiit~devastari III ~eroase R~~~~. GotHor a~wiu li s-au alaturat si ~ltii de d~~olo de Dunfu:e si Impreuna au pradat ~cythia si Intreaga Penig~ula Balcani~a. La auzul acestor lntamplari imparatul Valens, care se afla In Orient, se re Into~rc~c~onstantinopol l~ ~O lll.ai 3782-dar dupa 10 zile este obligat _ge urle!~lepopu.illSiei sa 12arase_~ital~.9i sa org~l1izeze conuaata£ul Tmpotri~_a g~ Presat pe de 0 parte de populatia romans, pe de alta, de ravagiile tot mai pustiitoare ale barbarilor, Valens angajeaza Iupta rara sa mai astepte ~rullui ~':~'-r=-, ,_. _,_. , ., ~Gratian din Occident. La 9.'allgllst378 are lac la Adriano1201 0 batiilie cnmcena. ~1a"· careia annata romana este distrusa. Generalii Tnrian 9i S~bastian cad pe campul de lu_pta, iar TmpiiratuLmsusi I~i pierde vima, corpul sau ne_fj._!g£_gjisit i 9 se c~]de _£,Et a arsjgtr-o c.flS_a, unde se retrasese sa-~i lege r~nile. Gotii au In~at apoi sa 9ucereasca AdrizmQ12?lul, pentru 0 pune mana pe tezaurul imperial, dar neret;t9!nsLs-au Indep=an:at_s12reCon~tantinoppl, unde au f?st respin§i 9i de aici. D~zast~TI.ili1(}r de la p:drianopol, la care s-a adaugat si 0 cium~, a avut grave cOIl~~cinte Ren~nl soarta Imperi~J}~i. De acum Tncol£. goti ... vor r~hn~e pentru totdeauna 11lgraniteleJ~u£y.ri};llui si se VOT amesteca--tn treblirile sale interne, avand 0 pondere de care conducerea de la Constantinopol va trebui sa tina seama. Un contemporan al evenimentelor, Sfantul .Ambrozie scria de la Mediolanum ca ~E.:E-eriul St gasea acum ,.la vremea decaderii" (in occasu saeculi sum us).

J,;]heoa6sieTcelMare(379 ..39.$~. Dupa dezastrul de la Adrianopol Tmparatul de apus Gratian (367-383), nepot al lui Valens, proclama la 19 ~larie",,312Ja Sinnil!£p~a· Al}~~1§Ul~~..R0hiodQ~ie, caruia Ti incredinteaza spr~ administrarea RI2Yinciile orientale ale Imperiului si dioc~~~~i ~edonia. T~eodosie era originar din Spagia, fiu dt; geneJ_aL~JJ!'ipe_nJ,si de9i t~nar (a~Ue ani) dobandise destula experienta pentru a face fata PIq_~..!?ei

g~.
In fata acestei probleme atat de grave imparawl TnceatS,a s~ r~organizeze armata, lucru difiQjl din cauza numarului mare de barbari instalati 12eteritonul I~p_Q~_ulll.i. De la S1.wiul11Jl1?-.Ear~1 Theodosie pon1e9t~:g[_e Jhessalonic, unde va ramane mai multa vreme. Pe drumul spre Thessalonic el l~c~~t sa c~i£i.g;e bunavointa_.gotilor, at~t a celor din interiorul, catsi din exteriorul Imperiului. Unora Ie trimite cadonri S1 bani Tn auf. Asemenea cadouri au fost descoperite si pe .-~""""''''''''''''-teritoriultfrii"uoastre, ele constand In l1).onete de aUT9i mai ale tlingOUf["Cele - .~ ..... ........
..,..,

de ~ Crasna ~~!sliQara sunt de pus Tn legatura c]J,__S,.c.ete~l1imente de la Inceputul domniei lui Theodosie. Dar el nu s-a limitat la acet procedeu, ci <: folosit_;;iJ:kwtaannata:_b.stfel, el trimite trn ele sale Tm otriva o-otilor din _~a, Moesia ~i Thracia ~i obtine In lilie 31 0 y:!£tq_~i"e~!E.i.v.a_lor. G_Qtii,alaniL§i hunii sunt arlmcati peste Balcani. In 380 Tnsa vizigotii de sub eonducerea lui Fritigem navalesc TIlEpir: ~1ia ~.{ Achaia, iar ;st;ogQ_tii, comandati de A}atheus ~i-Gaplu'a;~pustr~sc reglUiliQ£n Pm:monia $i MQ~i::l,Sll~xior. Cu ~iu,torul lui Gratian, care Ii trimite truJ2~eu generali vestiti c~ B@W§i Arbo~stes si murindsi Fritigern ( In a doua jurnatate a anului 380), iar gotE desmembrandu-se Theodosie reuse~te sa 0llihilezeperi~ol~otic si intr3.:.=,!Tiumrato.E._gl. <;QBstantinopq1. Ostrogotii veer pleca spre Oceid~ntTe unde se vor reTntoarce Incercand sa treaca Dlman~a, dar vo;_:-ifbatuti de eomandantul Thraeiei.
e __ "_~" ••~. __,,,, __ • _

.J

Athnali~h v~-se amenintat din ee In ce mai mult de ,4unJ_, paraseste tinutul Caucalandului, unde se retrasese, si cere ~zil_Tn irnperiu. Este primit eu ono_rllride Theodosie la Constantinopol, dar In curand, bMran ~i bOU1av,IB2are la "Constan!inopol, In i~uarie 3 & 1. Intreaga sa aI!Pata va t1~c;e de part~a ~..!211?~!iullli. Obositi de atatea lupte si imputinati, go1icefpace, care se Jncheie la 3Joct.382 ... (deci un alt foedus). In baza acestei paci gotii deveneau din nOli aliati .. =:=-:::(foederati), ~periului si primeau paznanturi In regiunea dintre pUl1§.re ~i Balcani. Dar spre deosebire de tratatele din trecut, de pilda eel din 332 Incheiat cu Constantin eel Mare, gotii tratau acum aflandu-se In interiorul Imperiului si ceT .. sa fie colonizati Tn masa, sub conducerea .-=~efilorproErii, Cl~ de]2li.l1a a~1onolnie~si seutiri"de im12q,~. In schimb ei se angajeaza sa serveasca In af}nata pentru-1h!;liir9Jea Imperiuluj, primind pentru aceasta sQlde fo§,rte l11~ =Un numar In~.emnat de go~iva intra-ilPediat Tnserviciul Tmparatul~i 9i vor_ajung~_u tiIn.p~L sa ~e!ina posturi lmR2rtan~_e,ceea ce va crea m~i dific~l®i }291itjcesi militare. Intre regiunile dintre Dunare si 1:!a~~nu~(Balcani) ln care au fost colonizati goti ln ealitate de foederati, cu misiunea primordiala de a apara Imperiul, tr~ie indusa §i D6br()~. C~t de multi goti se vor fi aflat_pe terit9_riul Dobrogei este gre~~£us, fiindca des_l?_re ne stau marturie doar J2}ltinedov~?-i ei ar!j_eologice, epig!"E-lis&_.ori__jilraxe. InfOlmatLg._Q_e~LJIlftL12r~Si£la.Sa ofera ne-o__ iSlorie~L£ag@ Zosimu,s, care a tr~it si seris vremea lui Theodosie al Il-lea, ded foarte aproape de evenimente. Istoricul amintit ne vorbeste desp-r~ tratamentul p~ivele~t, de care ~_e bucurau gotii din partea I~J2aratului Theodosie I si despre ID.£dul abuziv ~i dU$mfu:!os,cu c~e" ace~tia tratau populatia locals. Ni se povesteste, astfel, ca ei_ll1L;;e_QQU1l2ortaua adevarati ~i, c ci cji manifestau d~" fata de annata ~4oID~na i cOl11~~!ii,ei. Got~.5e dedau uneOli la jafu~i, ~ pra_d~nd, I!!]oe ~aiiQ~re, localitatile pe l~ga care erau asezati. Pentru a plme capat unor asemenea abuzuri, Gerotius, comandantul garnizoanei romane din Tomis a pOluit TillJ?otrivagotilor foederatj._~ezatrli1 fata cetatii, u5:ig~nd pe mult~, pe altii plm~ndu-i pe fuga ~ lu?ndu-le9Qiectele de

~pr.m(coli ere de aUT),pe care Ie primisera de la Imparat si autorit.hl!J.e provinciale. Astfel, gerontius, ne spune Zosimus, "a eliberat. Scythia de Qericolele ce Q___ ~_n;!ffiilltm.. l,_l~ing~.nd cu curaj $i vitejie .far~_ .. ealn.~p:,.. l~J).?,rb?triiL,,£,§-re se_ ~ J ridicasera II!l12otriva ei", Dar In loc sa primeasca recompense de la Imparat pentru aceste fapte de vitejie, Gerotius a fostpe punctul sa .fi~aspnl pedepsit, caci rheodo~ie se temea ca acesta Intamplare sa nu fie prilej de noi confrunarii cu goti. Comandantul gamizoanei militare din Tomis n-a :Rutnt ~12§. __g.~ Inan~a ~i decat prin interventja euncilor, carOl:§.a tr$,bujt sa Ie Impar.t.~=0.,y"~~a personala ~. .._ ... Episodul povestit de Zosimus este rev~ator pentru starea ,de s:e.irit Tn care traiau locuitorii Ql}winciei S<2ythia si, desigur, si ai altor provincii III care gotii erau asezati, E1 cuprinde Insa si un amanunt interesant ln leg~u situatia cre9tinismului 1a Tomis. Aflam, astfel, ca Tn afara zidului de incinHi a1 c~ se afla 0 biseric~ ell preptu,1_de aziLjn care se ref~ngiaz:.a multi zoti unnariti de Gero~ 9i tovaratii sai. Gotii se simteau aici In siguranta, fiindca se stie ca, P9trivit legUor romano-bizantine, eel care nesocotea acest dre12t erg. pasibil de pedepsea cumoartea. Pacea din anul 3 ~ n-a Insemnat Insa Tncetarea oricanli conflict Cli gotii, caci in iatna anilor 384-385 (385-386) imperiul nu poate impiedica------.-;::: atacul unor cete de barbari Tmpotriva cetatii Halmy:ris (pe malul lacului Razelm); totusi In toamna anului (3 86) armatele romaneQ~desc...._""_o'c,n~"'"~_~~ 0 mare victorie impotriva unui ....... Insemnat grup de ostroQ:oti (greuthungi), refugiati din s~pele de sud ale Rusiei sub conducerea lui Odotheus, din cauza presiunii hunice. Qstrogotii cer azil Tn i1].1periu, dar bit:.antinii,cLl experienta trista a celoralti goti, 1[-1 refuza. Pentru a preveni eventuale atacuri din parte lor si a-i face inofensivi nomotus, magister militum per Thraciam, recurge 1a un vicle!?ug si trirnite dincolo de Dunare romani cunoscatori ai limbii gotice, cu misiunea de a promite acestora ca-i vor duce In spatele annatei romane, ca s-o ]2oata distru~rin surprindere. In realitate Promotus a atras In cursu cele3.000 monox "4IaN (barci ,sqobi~~.Jn -e*~ ~ ~.../ , .. """,,'4.a(.l(~ trunchiuri de copac), care-] transportau p'e ostrogoti; are au Incerctrt sa cape Innotand au fost ucisi de_tTJ!Pele de uS2at, iar Odotheus Insu~i pare sa fi muri~.~u acet prilti.. Restul greuthungilor (gotilor) de pe malul st@_g_[l Duna~ii, 111 mai~at~ ..fern~i,_",copii~i batr_~I'li,.~~1.J2~~ ~~a:li captivi ~i ~du§AJ_n J!pperiu. Evenimentul pare sa fi fost deosebit de important, caci 1m£_a"cltul_ Theodosi_5La venit la fata~· locului. El seIntoarce ap6i~triUIIifalJa@onstantinopollal2' oct. ~_9i 111 amintirea victoriei reidica In Forum Thecdosii (Forum Tauri) din cartierul Taurus al capjtalei, 0 colu12!Qa Tnalt.a de 140 picioare (cca. 42 m) pe care sunt reprezentate ".scene de lu.!2ffi_ dintre,,_romani §~r'Aceasta victorie a contribuit la riqicarea prestigiului romanilor In \S!;te. barbarilor. De altfel, Tn ciuda tutu.ffiLdL5.,cultatilor nu trebuie sa ne Inchinnim.ca victoria Q:otilor de la Adrianopol 9ilf agezarea lor ca feder'!:ti in provincii ar fi dezorganizat Intreaga viata a po ulatiei romane, Gotii au ocu12at numai.regiunile rurale, cetati e ram~n~nd aproa:Re Tn Tntregim 111 mana ronlanilor, unde viata I~i

_.,.-

..,___. __

....

:;

..

2!!!:F

_,.......

_,_,~

,x~

',-c."..,....",

.-~.

_~

n~

_-

5~' "

continua cursul, chiar daca intervin unele dificultati ca acelea povestite de Zosimus la Tornis. Uzurparile din Occident In anul 383 trupele din ..Britania se revolts Impotriva l.rnpsTatului Gratian, care lsi neglija Indatoririle de suveran, ded~il1du-seplacerilor, In special vanatoarei si pr()clama Trnparat pe Maxjmub un spaniol. Gratian este • ucis la "Lyon (Lugdunum), Neavand forte suficiente din cauza razboaielor cu gotii, pentru a putea razbuna moartea lui Gratian. Theodosie §ldrnite ca Maxirnus sa domneasca Tn regiunile de di:Q_colo Al£i; !talia 3i Africa ram.;in insa mai de departe lui Valentmian al II-lea (37?",-?$ pat~onat de 111amasa lustina. Dar dupa c~tiva ani (3?7211-axim"ysnavale9te TnItalia, profitand de masurile luate de I\lstin_a III fav:ea aliJmism~i si care au nemultumit _£Qill:!lmia.Iustina, Valentinian II si sora sa Galla se refi!g§~a)a ThessaJonic si aid cer ajutorul lui Lheodosie. Galla devine sotia lui TheodQsius, caruia li daruieste ;;i '2 fiica. ~ Gall_aPla-;idia. In 388 Theodo~ie 12Qrne9te ra~b9i Tmpotriva lui Maximus pe care n~ge In Pmmo~ia Poe1:t:5¥io. Maximus este ucis de soldatii lui Theodosie, iar Valentini an este repus Tn scaun, domnin<iJ2este OccideIlt, dar sub tu~ela lui Theodosie. Valentinian va fi insa asasinat la 15.... mai 392 de "" .. Arbogastes, un franc =-===~;';;;.-'. """'numit magistar militum de Theodosie, care ridica pe scaunul imperial pe Eugeni~s, functionar al curtii, fost retor. Ip_a.nu1.321t(sept.) TlieQ_d()sieln:tt~ge l~nga ~c:riliileia pe?ugeni,E§_cu armata sa Tn~f.e ~rtw gOE, alani, huni ~i l'kJeri d_:" ~l<CG\:C ,'c,r pr~ntreffiteri ?~inas, ~_lar~c, Sti~ichon, ~ar~ av~au sa joa~eun :"01 important In cursul anilor urmaton. Dupa aceasta victoriesfhecdesiedevine ~~Ufhnparatj~£5stetbtimE~ri¥~; '."-.~ ,.. ,1&],.!IJ;II!I?I"i'

G~.,._,_O$ill

.j

Theodosie a acordat p~~l~1pelQr religi.Qf_tse §:~e:~!ieoarte l1!§-Xe, de 0 .. f atat mare incat' s-a putut zice despre el ca s-a ocupat mai mult de situatia Biseri~ii, decat de chestiunile stfl.llJl:ui i ale sale" (Ambrozie: magis de statu ecclerasiarum ~ de suis pericilis angebatur). D_91nni,alui insenme~za ~i revenirea la c~~ imperiului a Iffi12arati!orortodoqi. Tl1eodosie este primul imparat care renunta_la ti_:ililL rQ.ntif~x_Ma.:lill1ws,obi§lluit ~i obligatoriu in titulatura UUUl linpa:rnt de roman. De la inceput se vede ca el era hotarat sa faca din ortodoxie religie oficiala de stat (Aug. De civ. Dei, V, 26: ex ipso initio imperii sui). Imjap.l.iln380 imbolnavindu-se gray J~ Thessalonic, se Qotefl:ip3. catre eplscopul nj£eean de JJJ-sch~.c=.ll. acest prilej 0~;fe£.r) el daundecret (cunoscut sub numele: Cunctospo12ulos, vezi anexa), prin care geOfinea cr~diPJe. sa ~i 0 .imR~ea s~§iloEJm~_l:li'I)~~retul G9nteaza ca actui prin care cre§tinis,Q1ulniceean (QbillMX) estedeCIarat.ielig!tOficiala.destat. Daca prin, Edictul de Ia Milan (313) crestinismul devenea numai 0 religie licita, alaturi de alte culte pagane,
.
-

acum se face U11 pas mai departe si decisiv, prin care ortodoxia este declarata =~;;q. si~ credinta pen11i_s~ Iill;rurriu.In decret se facea distinctie intre catholicus in si ereticlls:>intelegandu-se prin primul tennetLlle &rto.do.~j, adepti ai hotararilor Sinodului de la Niceea, iar 12Iin al doilea, pe ~Jt. parti:;:anii c~rlalte 1endinte religioase. Paganii erau randuiti intr-o categorie aparte. Drept urmare nu era pennlSadecat existenta Bisericii catoliee. Prin decretul lui Theodosie se adauga teimenului catholicus, care insemna universal (adica Biserica universals, spre ""----~ deosebire de seete, cum a precizat pentru prima oara sfantul Ignatie de Antiohia) si semnificatia de ortodox (drept-credincios). In acelasi timp el ia masuri .il11~va ereticilor i111erzie?ll4u-letoate adunarile religioas§, cu earact~L~lis ?TL.E_ri"\,:at. Singurele adunari .l2ermise erau acelea al~ nicee_nil~F'Ereticii s~nt lipsiti 9i de drepturi civile si anume nu pot lasa testamente, mosteniri, etc.Jg,fLlO ,_ian:2,,~1 T!tegdQ~ie public:a ~!1 altdecret (Cod.Theod. XVI, 5,6), prin care aduee precizari celui din 28 febr. 380. Edictul rezuma articolele Crezului stabilit la Niceea (Iisus Hristos este Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, lumina -"di~1~ina,_E=0c~~a9i ±linta:£"u cel@lal1£,,, persoane ~le Treinlel), apor cia-0 definitiec a substantei (substantia) spunand: substantia, guae Graeci adsertione verbi dicitur. In acelasi Edict se spune din nou ca ereticii n-au dre12tul sa se llumeas_£!_9l.§tini si trebuie al~ngati din bise~ei; aeeste biserici sunt date niceenilor. Eretieii sunt arat~i exa£t ea fiind: ph.£tinienii. arienii. eunOlnieni~. Printr-un e,dict din acelasi an (8,,lnai) sunt persecutati si maniheii. La venirea la Constantinopol a lui Theodosie, episcop era DelXfbhilus (~), iar conducatorul a.norn~~ilor ra Eunomius, care traia la Cha1cedon, asa e incat influenta arienilor era foarte puternica, Dupa moartea sfanrului Vasile eel Mare (3 79),- sfantul Grigorie de NaziaJ)Z este chemat de "lUu1timea 12reotilor 51 a popgrului" _§_12iscQ,I2ConstantinoQQJ; se pare ca ehiar sfantul Vasile eel Mare de daduse, inainte de moarte, sfantului Grigorie indernnul de a aceepta aceasta misiune. Grigorie vine la Constantinopol, unde intelneiaza Biserica (capela) Invierii (Anastas is), in care pronunta intre anii 379-380 disc~rsuri impotriva anomeilor §i a pnev~n~tomahilor (sunt, de fapt, Cele 5 disellr~u~), care vor provoca mari tulburari, "De fata la aeeste evenimente a fost si E§riei~l Ierol),il11. Dupa sosirea la Constantinopol Theodosie ex.E,ulzeSiza~e pemoQhilu?, J si-l inlocuieste eu Grizorie da ~lazianz, Eunomius este si el alunzat in cetatea Halmyris din Scythia Minor. Pe vremea aeeea biseric__§,jn_ Qficia ep.is.Q.Qplll c\1re _capit~i era cea ·constrUltade Constantin eel Mare eu hramul "SfinI~~li". '. ix~inoclul{II"leaeCUrrielliedelaCbl1stantinC]2,ol! In primavara anului 381 a fost- convocat eel de-al doilea Sinod ecumenic, care avea sa trateze ca tema de ...,_.. baza, erezi~L.h-1L.NIac.edonigunoscuta si sub numele de eJ;'eziapnevIpatomah~ c deoarece era indreptata impotriva dumnezeirii Sf~tului Duh. Macedonie facea din Sfantul Duh 0 creature, 0 persoana mai mica dec~t Tata! ~i FiuI. Erezia sa a fost cornbatuta ~i s-a hotanit ca Sfantul Duh e~~ a treia persoana a Sfintei Treimi, Intnl totul ezala cu ele si ca i se cuvine aceeasi cinstire (homotimie).
# ...... . lJ .'.--..

"...t;.;::::::.

'.(-~......

'-'"

--------

. 60 ... ,' ' ..-.. -------~---~---.-..

, .. L, " ~

s-

au redactat "L1;ltimile cinci articole ale Crezului, confirmandu-se totodata valabilitatea hoHirarilor Sinodului de la Niceea. De aceea Crezul stabilit la cele dOl~a sinoade ecu~nenice estecunoscut si sub denumirea deSiOtJd~)niceo~. AElicarea in practica a b:9tar~ril9.J dQgmatice 'ale Sinodului ~ra_ob1irr~orie §i ~ .. Ruteau pastra scaunele@ daca uu Ie adI!}ll~.~usi respectau. Garanti}Jciitru toate acestea au fost numitJ: 1.\[ectarie, episco£ul Constantinopolului ~i presedintele Sinodului, Tim9tei al Al~1dDei, Gr:irrorie ~N.Y~,s.ft. DlOdo~de Tars §i alte personalitati religioase in numar de_l 0 printre care este )~erltionat si Geron ius, e isco ul Tomisului. Faptul ca ierarhul ',"Tomisuluiffie C~tstlglU ae c re se' ueura erontlUs $t1G&data ~ pe care 0 reprezenta, pastratoarea credintei adevarate, Sinodul al Il-lea ecumenic, a luat, de asemenea, importante hotar~ri In privinta oflzanizfuii eclesiastice. El a stabilit ca comunitatile biserice,;;ti din provf;:;n sa·fi.~ate in unitati mai mari corespunzatoare cliocezelor laice. La Sinodul de la Niceea se hotaase ~~ja ca episcopul din metropola provinciei (mitropolitul) sa ~iba autoritate asupra episcopilor din eparhia (provincia) sa. Acum se face un pas mai departe. ~olitul din centrul dioc~zei avea au~ate a§upra mcelorlaltiIUitrQtmli.ti.De aceasta hotarare profita mitropolitliAe W6B1i2.hia, care isi exercita ~~toritatea ~supra di9ge.?:eiQtien~~~xandri_~~ fj0asupraE,giptului ;;i Nubiei~ezareea Cappadociei, asupra diocErzei PontumLi1de ':0Efe§_,isupra diocezei.Asi~e Heracleea, asupra diocezei Thracia. ,_ Sinodul~rII-lea 'lcumenic hotara prin Canonul al III-lea ca ~isc()J?llFc1~ CC:!.t~!antip.,2Holsap()artejjtJJ1Ldepatljarh, si sa fie in rang "pri.mll.L,9.JlRa ep'isco£~11Rom~i, deoarece CanstantinQIJplul. es1~__NQga ROlPa". Vedem deci, di in justificarea rangului episcopului de Constantinopol se tine seama de faptul di el este in c3;12itala ImperiuI1,li.RidiqMya in rang a episcopului de Constantinopol a nemultumit Ide ceilaU~opiv patriarhi din centre apostolice: Rama, Alexandria, Antiohia. P.ill2_a Darnasus n-a recunoscut aceste legaturi . ale canonului III, c2!.1vocandchiar un sinod la Roma. in 382, la care a invitat §i epi~~i din Ori§pt, dar acestia n-au venit, ci au particiEat la un sinod la Constantinopol organizat de Theodosie, La Rom~ n-au fost trimisi decat niste observatori, iar papa Damasus si Ambrozie de Mediolanum aU_~1)PQttat greu cu -----"_~ce.3lAfr~9nt.Se pare ca Theodosie a d&Lordin ca sa se alcatuiasca ~o ordine de intaietate pentru toate sgau1J;elemitropolitan~u si asa a luat nastere prima N otitia eDiscopatum: Dupa Sinodul din 381 imparatul Theodosie ia 0 serie de ". masuri impotrLva paganilOlQln ~l,gecemb[ie 3£1 el prevede ,E~sJ.~~-m]201riva acelora i care aduc sacrificE noaptea sau ziua si care merg in acest scop la temple. Acest teiCci'e-iege pare sa priveasc~-do~r templele unde se faceau oracole. Ih382; (p.oiembrie) senatul din Constantinopol obtine de la imparat sa nu fie inchise !e~e, care erau locuri d~ plimbare ori in care se gaseau .9pere de arta. Aceste masuri i.mpotriva paganilor vor fi luate si in anii urmatori3'QneLe ~emple vor ji ~~e~ altora Ii se va da 0 intrebuintar.elftic,ils.tatala. Marele invalat Libanlls de

~irnu-~i

==-=:=:L:;

. , __ ~

::.:....

.c.

__ ._

.-

-e

"'--6'r~;"

la Antiohia Ii serie lui Theodosie si-l roaga sa curete aeeste monumente (v. Anexa: Pro temnlis'0Printr-un decret din anul 392 The~dosie interzieea definitiv .=:&1= libatiile , ofrandele de }2arfum,atarnarea de coroane [a temple .. statui, oracole, sau ... --=--~. = etc. si c~1ifica religia pagSl1a ca ",superstiti_e"(9:entilicia superstitio). gei care nu respe~ct erau vinovatide l~~m~estale J?i de sacri1§f!ju,_(~Tima)" a L Rom~~ost scoasa din cHi_9ireasenatului statuia zeitei Victoria~ lucru care a provoeat indignare ~i protestul marelui Invatat si am 2_S)lilic Svmachus. Ambrozie de lvIediolmll:!lna aparat_in§ilhot_a~ lui Jheodosie~In aU1!l393 ag__ fo~t celebrate pentru=:;ltima.,&~E-a jocurile olimRiee, dupa care au f2st transferate la Constantinopol de la Olympia cele mai importante monumente, intre care si faimoasa statuie a lui Zeus, executata de. Phidias. Politica antipagana a lui Theodosie a dus la aceea ea desi au mai ramas cinstitori ai zeilor, acestia au fost putini si practicau religia lor in cadru restrans al familiei, unde mai pastrau unele obieete de cult, pe care le considerau scumpe, Singura institu~ie pagana pe care Theodosie a crutat-o a fost Academia din Athena. Theodosie si Ambrozie. Eforturile lui Theodosie de a rezolva problemele Biserieii au fast, in general, inc~;t~--de succes, dar am.~!e~ul sau pre a mare ill Biserica a nernulturnit pe Sfantul Ambrozie, episeopul Mediolanului. In tirnp ce Theodosie era partizanul superioritatii statului asupra Bisericii, Ambrozie soeotea di problemele Biserieii nu sunt de cornRetenta puteDi laice. Conflietul cu Theodosie a fost provocat si din eauza~fnaeelului de la Thessalonic, ordonat de imparat impotriva populatiei orasului, care ucisese pe J3otijWc.;-lnaf!ister militum, de ori&in~ gotica, dar in slujba imperiului. Imp~ul poruncise ca populatia ora§ului sa se adune in eire si acolo timp de 7 ore q11:i~t masacrati eca. 3.000 de oameni, Desigur acest lueru a provo cat 0 mare indiznare in tot_imp_ciul. Un alt motiv al disensiunilor dintre Theodosie si Ambrozie a fast (g}d~trug~,rea sin8;g~ii din ora;;ul Callinicum (Mesopotamiaj de catre 112£.u§.lia cr~stina incitata de caluzari si refacerea ei din ordinul imparatului pe soc,9teala "s~tului. La reprosul lui Ambrozie, Theodosie raspunde ea calugarii si crestinii au savarsit 0 crima. Argumentul nu este valabil pentru Ambrozie si el justifies fapta prin opozitia dintre Biserica si sinagoga, inactualitatea acesteia din urma. Amenintat eu excolTIunicarea, Theodosie eedeaza si amnistiaza pe cei rasc;ulati. Sfantul Ambrozie a aratat ca cele doua Quteri leica si religioasa -csunt.separare 9i___Q£g§~: In treburile financiare. tu consulta contabilii. iar in oroblemele " re!igillils.s:.£dres~aza-te preQtilor". Ambrozie i-a fixa! imparatului 0 periPad~ 0_e p~tenti=:i si nurnai dl!p-a aeeea. I-a p-rimiLmJ2i~J? impartasanie. S-a ereat prin aceasta un e~mplu pentnl papii Evului Mediu, care n-au uitat aceasta intarnplare. Dupa Ambrozie, una din marile ealitat.i ale ilnnaratului trebui_e s?'_:f~
~::::!W:ztLZii'1_~
_____ L. _

w ....

_'"'

."",,"_

~".

MOaliea lui Theodosie. La 17 ianuarie 395 Theodosie moare la Milano d~"hidropi~ie. El avusese intotdeauna 0 sanatate subreda, dar activitatea politica, militarii S1 religioasa 11 obosise prea mult, Ultimul sau cuvant a fost dilexi (am
.. - - - - - - - - ~ _ - ~ __ - _ - ~ - - - ~ " _ -f) ~jL:

iubit), luat din Sfanta Scriptura, fy.iarturiane-o da ehiar Alnbroz;j.~ car~9:_~lJil1ut __ discursul funebru. Mostenirea politica §i religioasa lasata de Theodosie este irnensa. E1 a preluat de fa predecesoruI sau Valens ugjm.Qeriu slabit §i invaslat d~bgt~~~si 1a lasat eu hotare sigure intinse d©.J;1 btlantie paua la Tigru~s~'?t, din Africa dE;29r9 p~a la :t1area 1ieagra si Dunar~. €,§Lrt!,~_Qri~I),tal~ Imperiului ~ a cuprindea doua mati -prefec~ri ale pretoriului,C!h Ulx.ricul~i si ~!.~entl!llli. In prefectura I11:xricuh!ierau diocezele Dacia ~i Macedonia insumand 12 provincii, iar in prefectura Orientului ~ cfloceze: Trac_ia, Asia, Pontul, Orientul 9i Eg~ptul eu un total de provinsii. In .;o0.2£_i_g~t erau marile prefecturi _ale Galliei 91 It&i~i.eu diocezele si provinciile, asa cum fusesera pe vremea lui Diocletian si Coiistantin, In problemele religioase domnia lui Theodosie reprezinta 0 etapa de mari realizari~ Legile prOlTIuIgatede el in fav0area ortodoxiei, precum si cele pen~ vlata mor.E:,la ai bu,:g_aunt dovezi concludente in. acest sel1:s.El a avut m s o stransa legatura cu clenll, pe care l-a influent at i!Lmulte din mas1JIile sale. In vremea lui Theodosie Ol1gdoxia a devenit religie ofjciaJJi a In}.12Y~\!b iar teologia, poli~ca de stat. In vremea lui Theodosie ~i&J)§:1Jeigarg_asus (}§Q_J 84) ?us~bius Heron!!TIus (340/350-420), mgp.ah in.:;:atat, nascut la ~trid~? (Dalmatia) a rea1izat revizuirea si pri,ma _ traducere a Bibliei in l!lnba latip.a, cunoscuta sub nU1n~e d~gata, editie utilizata din Evul Mediu si pana astazi, al carui rol a fost hotarator I2entru credinta crestin~. . Anexe: Edictul Cunctos papulos din ;28 febr. 380 prin care, cr~Qi_nt~ crestina ortodoxa devine religie de stat. (Cod.Th.XVI, 1,2). . ,--' Edictul a fost dat de Theodosie pentru populatia Constantinopolului, dar repreginta un manifest pentru intreg imperiul. El a fast pli:vit atat de im12..Q11_ant de generatiile mmatoare, incat Iustinian 11aseaza in fruntea legislatiei sale din Codex Iustianu~, 1,1. Prin Edict se reglementau raporturile dintre Stat si ;E?is~rica, iar 0 acjiune in~plrtat§: im:2otriva Bisericii, considerate 0 in;rtitutie prin care Dumnezeu facea legatura cu omul, er9-cansiderata 0 revolt§. impotriva Satuhaj: ereticii si schismaticii erau socotiti .?IDenintari la adresaimp~i=i;:;::rui. ll,nitatea Bisericii era cheza$ia pentru unitatea Statului.
-,...... :;;::;e
J:;c;;:e: iJe __~~,·
'n_

T.--"'

-cL,""""",..-..i«c_U

~7~

:8

....

::a;;:;;~

..

CD

Jmparatii Gratian, Valentinian ~i TheodosieAug!$!

,,~ catre pop~l_§-ti_~ Constantinopolului, Toate poparel.~_pe cm:~_le conducem ell blandete si rnoderatie (Cunctos populos qUOS clementise nostrae re2:it telnperamentum), trebuie, asa cum este vointa noastra, sa se _angaieze in acea religie, pe care durr~llezeiescnl a12Qstol etru, ., a transmis-o rOlnanilor~:i pe P care 0 urmeaza ciar papa Damasun ~i Petru, episcQP1J-l Alexandriei, un barbat de sfintenie apostolica; aceasta insernneaza ca, potrivit cu disciplina apostolica ~ i cu invatatura evanzhelica noi sa eredem In dumnezeirea Tatalui, Fiului si Sfantului ~ ~
'

i
)

,Duh in egala cinstire si evlavie in Treime (Patris et Filii et Spiritus Sancti unam deitatelTI sub parDi maiestate et sub pia Trinitate). Ponmcim ca numai cei ,care urmeaza aceasta credinta sa poarte numele de cre~tin~"~ortodoxcatolic); c::eilalti, ( pe _care noi ii consideram dementi §i ne-buni, fiindca sustin infamia dogmei yretice (haeretici dogmatis mfutnia), sa nu aiba dreptul sa denumeasca adunarile lor (conciliabula) Biserica, ci sa fie mai intai supu~i pedepsei divin~, !p'2,i juclecatii£La.:llto:dt~tiilloastr_~, care ne-a fost data prin vointa divina (ex: caelesti arbitrio ). D~t 1a 28 febr 1?-Ihessalonic, de Gratian, Augustus pentru a 5-a oara, si Theodosius Augustus pentru prima oara, fiind consuli ... ~ibanius, Discursui XXX Pro templis, in care in anul 386 se adresa lui Theodosie rugandu-l sa salveze templele si sanctuarele pagane din mediul l:ural, amenintate cu distrugerea de catre calugari la indemnul lui Cvne2:ius. praefectus pratorio. "Chiar in primul eras dupa Roma (adica 1a Antiohia) exists temple deposedate de orice cinste; acum sunt in numar mic, dupa ce fuses era numeroase; totusi templele n-au disparut complet din incinta sa. Eram copil, cand eel care umpluse Roma de nedreptate (e vorba de Maxentius) a fast invins de eel care a condus impotriva lui 0 armata de galli (e vorba de Constantin); si cand invingatorul a mers in triumf, insotit de printul, care incurajase inflorirea oraselor (Licinius) si dupa ce $i-a dat seama ca este avantaj os sa recunoasca un alt Dumnezeu s-a folosit de bogatiile templelor pentru a construi orasul pentru care 9i-a consacrat toate fortele (e yorba de Constantinopol), dar n-a schimbat nimic in privinta cultului legal; este adevarat ca templele au fost sarace, dar in ele se puteau celebra ceremoniile legate de cult. Dupa ce puterea a trecut In mana fiului sau (Constantinus II) era daruit cu toate virtutile, le-a restabilit. Acesta a murit la persi. Despre ceea ce el a facut sau a vrut sa faca nu voi vorbi acum; sacrificiile au durat un timp, dar au venit evenimente neprevazute, a avut loc interzicerea din partea celor doi frati (Valentinian I si Valens) cu exceptia tamaiei, Aceasta exceptie, eel putin, a fest confirmata de legea ta, in asa fel ca noi trebuie sa plangem mai putin ceea ce am pierdut, si sa ne felicitam ca avem parte de coneesiile tale. Tu nici n-ai inchis templele, nici n-ai interzis intrarea in ele; tu n-ai izgonit din temple si de 1a altare nici foeul, nici tamaia, nici celelalte ofrande de parfum; si totusi acesti oameni imbracati ill negru, care mananca mai mult decal elefantii, si care se obosesc prin aceea ca golesc pahare multe ... si care ii ascund tulburarile sub rnasca unei valori artificiale, acesti oarneni, 0 imperate, nesocotind legea, care este 'inca in vigoare, alearga la temple purtand in maini bucati de lemn, pietre ori fiare, ori multumindu-se numai cu picioarele si mainile proprii, Astfel, ei distrug acoperisurile, dernoleaza zidurile, rastoarna statui le si nimicesc altarele. In ce priveste pe preoti (pagani), ei au de ales intre tacere

on

__ -r:

104· .;

s; - - -_ - - -

moarte. In timp ce un prim templu zace la pamant, ei alearga la aldoilea si trofeele se adauga unele altora, impotriva legii. Aceste intamplari se petrec chiar la erase, dar mai ales la tara. Ei merg in cete atacand fiecare sat, si dupa ce au facut nenumarate rele, se aduna si dau seama ce~a ce _au facut si considera un lucru nevrednic pentru ei de a nu fi Cc[t.0t 1\.ed('~lq1:l· .~t ,.,olnfoi:CI ,s£~ 1... ;f=Int CA.. 0 ~ torentu ~nruineaza templele... imparate, temp 1 1e sunt su fletu I me di lui rura 1, e lU U1 sunt primele edificii construite pe campuri si ni s-au transmis din generatie in generatie" .

Qx

Succes(),i~iiluirrheodosieI:Al~cadiussiRonOfius:·

Divizar~~IIilPerilllrii.Sf9.ritulloanGura··deAJ1.ir~
La 17 ian. 395 Theodosie inchlde ochi' lasand la conducerea imperiului pe cei doi fii: .Ar~s Q95.-408), in OrLent, si pe I{Qp.orius(395-423J, 'in ",Occi,;!~t Desi acea2_taimpartire In dOlla a Imperiului nu era_un lucru _~l 9-0\1, fiindca la fel ca si mai inainte ideea unitatii nu dispanlse, cele doua parti, administrate de cate un imparat nefiind considerate decat elemente ale aceluiasi corp, totusi anul 395 va insemna 0 rascruce in L$Jo;ria stfl,tuJlliIQlnan,fiindca de -. aeum incolo, Qana la diderea Imperiului roman de aRus in 476, vor exista de fapt d~_.i.~Mrii: c_elde rasarit, cu capitala la Constanti~, si eel de apus, eu capitala la Roma, Mediolanum ori Ravenna. Cursul evenimentelor a fast de asa natura ca. in ciuda intentiilor celor doi frati si a succesorilor lor, lezaturile dintre cele daua: administratii slabesc, ajungandu-se nu numai la raporturCi~-;-~-~fe,1,a chiar la rivalitati. De aceea, unii invata!i considera anul 395 inceputu] lme.Ln9i etape in istoria Imperiului, aceea bizantina. '=' In timpul domniilor fiilor lui Theodosie constatam, pe de 0 parte, ca un G r2Lpredo!.11inant 'in conducerea treburilor statului 11 au unii inalti demnitori romani ori straini (goti, alani, vandali) care, profitand de varsta frazeda a imparatiloi( Arcadia avea,~ 17.ori 18 ani, iar Honorius numai 10 ani) incearca sa ___,__. '""'_domine intreaga viata politica si sa dobandeasca a;;:antaje ~rsonale, pe de alta, Gii au loczdese. incursiuni ale barbarilor, mai ales ale -=< care aduc mari gotilor, .~ ... daune populatiei provineiilor. In Imoeriu de rasarit un rol de frunte 11 are pr~fectul £retoriului R£!].pus, care L1.f!1!.].re~sacasatoreasca I2efiica sa eli Arcadie, dar acest plan nu reuseste, fiindca E?,1!!lucul Eutropiu"s determina pe impfultt sa 0 ia de so~ie~J2efrumoasa Eudoxia, fiica vestitului general franq Bauto. In al:lUS; personalitatea politica si militara eea mai importanta este .§J:,i1i~chon, =e~ar~,· prin functiile de corr~.andC!-nt .flnnatei .Jerestre (magister a1 peditum) si al cavaleriei (magister equitum praesentalis), concentra in mana sa intreaga conducere a armatei (el l$i ia titlul de magister utriusque militae). Lui Stilichem ii lasa Theodosie reg:enta fiilor sai, mai ales pentru Honorius, care era
... =SW
xd ...........,..._ .~~

"

.."".

.._ - -------------------~5 . _

mai mic .. El 1i va da lui Stili chon in casatorie pe Serena, nepoata $i fiica sa ?-d~12tiva.. . Intre Rufmus si Stili chon se duce 0 lupta pentru putere, eel dintai suspectandu-l pe eel de-al doilea ca urmareste sa casatoreasca pe fiul sau Eucherius cu Sora vitrega a imparatului, Galla Placidia si sa ia pentru Imperiul de apus ..praefe~~ura Illvricll!p. Cu ajutorul lui Gainas, of~g.2!.)n a~§Lta romana , SJilichQp ueide R¥Rufinus siliiCJl"SllQ o.Qhif l~a;...... 1t./",'-Area.te..Cu ocazia defilarii t"rupelor l'n h\p-.s>r)rQfr\ _ Loeul lui Rufinus va fi luat de eunucul .£utr~Dt~~§.: Din rivalitatea dintre Rufinus $i Stilichon profita .lJ.-lari.~,leg~e vizigotilor, care pustie~te ilTIprejurimile ConstantinoJ2.2l~ui, apoi alte regiuni. ale ie.ninsul~i E?aIcani.ce, ajungand pana in ~eloRones~ Eutropi~s, succesorul lui Rufinus, nu se afla in raporturi mai bune eu Stilichon el prefer.frnd sa sprijine pe _Alaric, numindu-l pe acesta magister militum Illvrici si sa indemne la revolt~- pe Gildo, magister mili.tum Africae. Gai.nas devine in ~-,,"d4.:.l: ma£ister militum 399 prasentalis si se va scapa si de Eutropius. care va fi ucis. Dar inflJlenta lui 9ainas _$i a altor £ioti la Constantinopol a ,indignat populatia capitalei, care se va r~scula §i-i va alunga. In functiile de conducere se vor ridica acmn romani.i, ca Aurelian, ]2refee1.ill...RI.§toriului, apoi 4nti].n (Anthemius). Alaric ..paraseste Illyricum in 40 1 si va invada Italia. E1 este insa infrant de Stilichon la Polentia si Verona: in 410el va reu~i sa cucereasca Roma, pe .1 car~ 0 va J2~lstiiIngrozitor.tlinp de trei. :rile. Gltderea R01U~i¥h«'cfe~ affa~feri~r ~::;; Ie:[9nim, scria: "Cand cea mai stralucitoare lumina a pamantului se stinge, cand kt~le iPEe~hil roman este decapitat, cand, pentru a spune mai clar, lumea i~tre~a .1 piere in acelasi fel, c3:c n singur eras, acum eli devin mut $i nu ma lnai R2Lrug~~, u caci durereama cuprinde". Acest eveniment n-a avut inss. consecinte durabile, ~~ci dup~·~dOl ··arlI Alaric moare subi.t si conducerea gotilor 0 ia .Athaulf, fratele sau, care-i va_conduce spre.Gallia.§i§~ Aceasta va aduce 0 usurare in viata Italiei, dar numai pentru scurta vreme, caci alte dificultati se vor ivi in Imperiul de apus, provocate _atat de barbav~ cat si de uni~.,p~ulJ2.at?ri, care s-au ridicat impotriva lui Honori~s4 SJi,lic4l2P., singurul care putea face fata acestei situatii, fus~se uc~ 408, impreuna eu fiul sa~ Eucherius prin intrigil~ lui Olympi.us, in care se adunasera ura aristocratiei romane. In .Orient, ill timpul domni.ei lui Arcadie asistam la urcarea pe tronul patrisrhaI-a sfantului loan GUTa de AUT, care succede in ~.98lui Nectarie, mort de un an mai inainte (397). . Nascut pe lajumatatea veacului a1 IV-:-.1eala Antiohia dintr-o farnilie ~~a si insemnata (tatal sau Secut'Jdus fusese ofiter superior in annatele prefecturii Orientului),lw..a fost crescut 9i egucat de mama sa Anthusa_, ramasa vaduva la 0 varstiLfume tanara: ea nu s-a mai recasatorit si s-a dedicat eu toata plrter;aEcre~terii ~opiB.d~.t4~·~n avea cEJitati innasc~t~i_nt~leetuale si spirit1!~le, pe care le-a desavarsit in scolile timpului, El __jl_ benefi£i_at pentru pregatirea oratories de indrum~a unuia dintre eei mai vestiti profesori ai tirnpului, anume de a lui ~s. ~.ibanju~ l-a apreciat si iubit ata.! de mu1t pe loan, di intrebat
"4%:M:..
.,.._~ pi"

AJA.

•.

.....

LC

de prieteni pe patul mortii, pe cine ar dori sa lase in locul lui la condueerea scolii el a raspuns: "pe loan, dad3- crestinii nu t:-ar fi zmuls". loan a imbratisat pentru 0 'scurta perioadade timp cariera de avo~at, pe care 0 pirasqte pentru a se dedica l1isericii. Episcopul Meletie i-a dat functia de lector (citet) al Bisericii din =Antiohia si 111 scurta vreme isi dobandeste 0 reputatie foarte mare, incat i se propune ~viscopatul. Constient de responsabilitatea aeestei misiuni si socotinduse inca nevrednic de a primi s-a refitra.\lS in singuratatile din jurul orasului Antiohia, unde a petrecut in stu diu §i rugaciune cativa ani. Aid a scris DialoQul "asqpra preotiei, cu consideratii privind -chemarea la preotie si episcopie. Despre episcopi el zice: ,,~iscopii trjil~sc JLepamant, d~r sunt pU$i a~ninis.1rA:Qeea ce e,ste ,in ceruri. Ei au primit 0 putere cum llici i~g_erilor si arhanghelilor nu Ji__~=a dat. Caci aeestora nu li s-a zis: "ee _~1i leQ:a I2e_psII}.§!lt,se va lega si in eer, si ce Yeti dezle@_12SLp_amanl, se YE:__9.ezl~g~_~i.inceruri". Plltemigii 12.lhuantului ~1 n~lm~i . puter~<:l_Q~~lega truI21).l; leg~tura cealalta inrasoara insa sufletele si patrunde in cy. Si ceea ce .preotii fac aici jos, 0 intareste sus Dumnezeu". Din aceasta 12uteTeq~etlrge lRsa ~i raspunderea celui investit cu harul dumne;~eiesc-ca pr~ot §i episcop. loan ajunge diacon si apoi preot la Biserica din Antiohia, unde predica lui ii aduce 0 p0l'ularitate foarte mare. Ellll.l.}cul Eutropius, omul cu atata influenta de la curtea imperiala, ilauzise 0 data vorbind la Antiohia si constatase de cata popularitate se bucura el in eras, Socotind di alegerea ca patriarh de Constantinopol ar fi potrivita si ai eunna neintelegerile ivite dupa moartea lui Nectarie, a poruneit guvematonll Siriei s8.-1aduca p-e loan la Constantino1201 dar In.as_cuJ!s, fii~de~ ar fi fost imj?iedieat de £2,Rulatia APJi9hiei, c?:re-l iub~~_<;le mult. Sinodul episeo£ilor a hotarat alegerea sa ea patriarh si asa a inceput el 0 atiiPla ~~tivitate, Desi scurta perioada eat a pastorit, ea este plina de cele mai mari realiz~ri. !O_?l1 Chr£so~torn s-a dovedit nu nU111aiun. mare orator, dar si un 0112- 0 viata ~@plara, cu 0 persoana la care PDPQ12ii1e erau in_f:Lq9_rd pra9~i'2.a. cu Ca patriarh ataea imoralitatea, avaritia, tendinta de imbogatire, luxul exagerat, viciile de orice fel. °El a venit curand in conflict eu curtea lui Arcadie, in special eu lmparateasa Eudo;ga ~i eu d9amne~_ din inalta soeietate, _9iI; Marja, vaduva lui Promotus, Castrieia~ fiica lui Saturninus si _Et!.1grafia_, casa careia se in intalneau, ea vrajmasi ai lui Hrisostom. Pe Eudoxia> a comparat-o eu Isabela ~i rjerodiada, _ . Pet¥airililll,illQ§ el a sustinut 0 ~la aetivitate misiona~a. La Constantinopol al~ombatut pe gotii arien~ st:~tin8ndu-~ pe eei ortodoqi, carora le-a dat si ~ .era; in aceasta el venea de multe ori si le vorbea, iar un interpret tradueea in limba go~a. Pentru acesti zoti a preg:atit un seminar, unde erau ~®cati viitorii preQti~Activitatea sa mision~ra s-~'itins ~ifn Dunarii de )os, unde a trimis misismari J2Tintre goti ~i hum ~i a intretinut str;§..n~eJeg~Wri 4~j~rieteniecu~12i?_EORul de _Iomis_ Th~Qti1lLl $i acesta mare misioilm%fu_ __ Crimea a, loan Chrysostom a _ trlmis, de asemenea misionari J2-~ntru PO.Qul£1ja autohtona si gotiQa de a..oo1o,hirotonindu-le chiar episcopj, cum a fost eazul lui
_ •• T ..-: c_~~ .... ~ ~ --_.-. -~ ••

r~ci~TlPe

Unila. De aceasta activit ate el s-a interesat chiar si atunci cand a fost alungat din ~~~ul patriarhal, si s{;. flain exil. a ~~'-----. Pe taram religios el ville in conflict Cll p-atriarhul Theofil al Alexandriei; care dorea sa-~i extinda hegemonia asupra intregului Orient. Dusmaniile nutrite la palatul imperial ~i~inalta societate impotriva lui loan. ia care se adaugau disensiunile ell Theofil al Alexandriei au facut ca in anul 403 sa fie convocat la u(\.-.r._'ru ~~D!y..]_s ~tei~~i) de dincolo de Bosf?r, construit de Rufinus,"Y1.lD-de I Hrisostom este eondanmat in !ipsa la exil in Bi1h_YDi~; dupa SClU:t tilnp, din eauza ) .u~li eutrelnur si a protestelor populatiei, el este rep4lUSin scaun . .In 404 el e..~t~ condarnnat .-ii exi.l§! din EOt} la Kukusos, orasel la hotarul Cappadociei eu Armenia, ,,l?eul eel mai pustiu din tot imE.._eriul", cum spunea loan, iar de acolo transferat la Pityus, ·la poalele Cazacului, pe tarmul Pontului Euxine. In drum catre aceasta localitate Hrisostom moare in ziua d~. 14 se12tep:)QI1L4.Q7. timp In ee-l judecau la Dryas (langa Cha1cedon), loan zicea de la amvonul bisericii unde liturghisea: "De ee ill-as. teme? De moarte? Dar voi stiti ca Hristos este viata mea si di n-a9 putea dedit ca9tiga murind. D~ surzhiun? Dar gamanWl ill. tQata "':r::::==,_ intinderea sa este al lui Dumnezeu, De ~~le? Dar noi .n:::amadus nimic In a~easta lume, si 1}imic uu putem duce eu noi. Eu nn mi-am asternut locuinta eli covoare bogate, eu nu Ill-am imbracat in straie de aur si in matasa, nam linzusit moliciunea si senzualitatea". , , Hrisostom ne-a lasat si 0 bogata mO$tenire t~~Jogica prin lucrarile sale, In unele Iii se face 0 d.. seriere pitqreasea a vietii intelectuale, social~t,E2.!!gioase ~ a. timpu~s..§:u. Ap~ator darz al idealurilor Biserts::ii ~postolice, ortodox fara odihna, el a_fast unul dintre exem12lele morale cele rnai veritabile, ~are Olileiiirea le-a dat vreodata, Hrisostom a Jost lara mila. fata.de pacat si plin ~e in.telegere fata de cel paditos. Nicolae Iorga a putut scrie despre el: "rmeori 0 via!a, un grai :;;iun scris au fost rnai strans unite intr-o personalitate vredniea de re~eetul tuturor timpurilor" (Carti reprezentative in viata oamenilor, Bucuresti, 1916, p. 115).
;:;r::::=:s...___.._..._ ~ .............. ~ .. 2.
~

'-'

La moartea sa la 1 mar 408 Arcadius lasa ca mostenitor la tron pe Ihe,.sj.?si~ atlt~,~,1~08-450), rp:hiorde 7 ani, care fusese proclamat AUguStllS aiIar de la nastere (402). Micul imparat a fost pus sub gotectia sorei sale lnai mari, Pulheria, si a Jegelui persan Yezdis~r£I. 1. fost prietenapropiat al lui Arcadius. Yezdizerd aratase toleranta fata de crestini.. de aceea a si fost numit de sU:Qu9ii sai "Apostatul". Ca urmare a acestei atitudini ingaduitoare a regelui persan s-a p:utut organiza 0 biserica crestina din Persia, iar e12iscopulde Seleucia (Ctesifon) a fost ales sef al ;e;i la u~l.Q£Ltinut in anul 410; el se intitula ,katholicus si isi avea sediul in. c?lpitala regatului persan.
. • I
r ,. ~--.--, _ _

~E-lheria s-~ ingrijit de cre9terea si educarea fratelui ei in '1tmosf~ pfetate S1 austeritate pe care 0 introdusese la palat. Ea insa~i a fost proclamata .Augu_s~ain antil 414 si pj.na prin 440 cand a fost contrabalansata de ~ul11natasa Ath~ais-Evdochia era fiica unui ti19sof din Athena, ~eontie, care 0 crescuse in dragostea pentru cultura clasica greaca. C~satorindu-se cu Theodosie ea si-a schimbat numele in Evdochia. T_heodosie s-a tinut multa vreme departe de treburile statului, el fiind i~linat ll~.'.ti mult spre cultura , stiinta si arta. Isi facuse 0 colectie de .~_ teologice, se interesa de astronomie si l~i petrecea multa vreme scriind si impodobind manuscrise; de aceea a si fost poreclit: "Calisraful". E1 a avut insa noroc de sIatuito~~ri c~pabili, care fac din domnia lui atilt de lunga (408-450) 0 perioada pUna de realizari, desi nu lipsita de mari incercari, Intre demnitarii care s-au distins in timpul domniei lui au fost Antim (Anthemius), prefect al pretoriului pana in j24~ apoi A1~'elian CbrysaphiuJ, Priscus din Panion si altii, Anthernius, este eel care 8:. inceput ir;'~' -anl.J,h4hl:g,j:construi:rew,.zidului .... de.)aparareaConsiantinOJ2O lului, continuata de' al ti prefecti ~i.tenni~at a:-bia in anul~.447de\Gyr:Yi: ~i"~9n~!~.till. Acest zid imbunatatit si sub alti imparati a repfezentat _cea mai sigura aparare a 'capitalei pana in anul1453, cand a fast strapunsa de turci. Tot Anthemius este eel care a lu'atmasuri de. aparare pe: lim~~ul dun~~n, int!rind flota din prov.illcii1:._ Moesia 9i SCyt~a. (C.Th. VII, 17, 1 din 17 ian. 412). .
_:;i_.

Pdliticaexterna
In prima perioada de dorgnie nu se inregistreaza razboaie importante: ([:cateva razii ale triburilor nomade in Lvbia §i Egiptl.ll de sy~ncursiuni 111ai masive ale isaurienilor in sud-estul Asiei Miei~m s~~lli razboLcu per9ii intre jll-422, din care bizantinii iesira ipviggillQri si a mvazie a hunilor in Thracia, in unna careia il11Eeriulse angaja sa le plateasca acestora un tribut de 3QO de livre ge aur pe an. Imperiul de rasarit reusise sa se w;;ureze de pericolul gotic, convingand pe Alaric sa se indrepte cu vi_ziswtiisai spre apus si unde, cum am vazut, reusesc sa cucereasca Roma in 410. Dar aeeste evenimente triste nu vor avea consecinte militate durabile pentru Italia, fiindca in 411 Alaric moare, iar vizigotii vor fi condusi spre Gallia si Spania de fratele sau Athaulf. Ce~ mai grava problema, careia Imperiul de rasarit avea sa-l. faca fata, er~ aeUIIl creata de huni. Regele lor Ruas se plangea ,£rin 4?.:!;,ca guvemul de la Constantinopol sprijina unele din triburile sale rebele si amenintaca va invada !mperiul; dar el moare si conducerea hunilor trece in rnainile fratilor Attila ~i BIeda (434-445) si apoi a lui Attila singur (445-453). In anul 434 se lllcheie 0 ....-.= Race intre bizantini si huni, in urma careia Constantinopolul trebuia sa plateasca un tribut de .700 livre de aur pe an (0 livra = 327,45 g). Cu prilejul pacii incheiate in acest an es!e amintita ca aflandu-se ilL,"~§l2.fu1irea. UIlilor si h ,,fortareata Karsos din Thracia'\fom1e probabil Carsium (Hir$oval_ din Scythia~~ .

-,.-::::;::::-.: _.-:::::._-:

· _.. ... ==:'~":"---:-:::'.~":::::::::::::::~::::-::-:~_""'_~':::-C:::-_~-=~'.:..:..,::~~-;..:..c=;~.:':::~.:::=:3""::,:::::,:~:

... .c_-.:..:::;~~,~:::::::=~V·::::::~-:~~:..~......:o_.~

••.

...:..:.._-::,~=-~===_.

:..,~

_:._7_Z

..

r.

o~

__

•••

~r.

~o,.

exp$ditii ~mportante=,de-a lr~,ugul Dynarii ata~j_nd: p~d si incendiind numeroase locatii din NI,g_~si~: pacifl, intre care si ~iI]-_w.J--mum (Belgrad), ;Margutn (Dobrovita), VirninaW.1p~ (Cos,tolat):>~aiss\1~ (Nis), B:a!~(Artar), ~samUQ!(in dreptul varsarii Oltuhii), Se pare di Sucidava §i Descus au scapat de aceasta invazie. Pacea se mcheie in 443, prin care Imperiul se obliza sa plateasdi 0 suma de bani de 6000 de livre _de 'aur si un tribut annal de 2100 livre d~ In 447 Attila intreprinde un n~u atac in lungul vaii Dunarii si la ,Peninsula Balcanica, ajungand pana in Grecia_ pr?dand si incendiind cca. 70 ora,s_esis.:itadele. El nu_consmil1t~ ~§:jnsh~i~_,1?p.ce decat en concijtia ca ro~nanii sa evacueze 0 ortil,lne cle p.fu~Ldin_clI§£ .Ja Dunarii, de 0 largime echivaW.nd eu .. zile . de mers. Cu acest prilej au ost 5 devastate ~i ~etarile Dro'beta:' sCOeSC1JS~'~'cuoata aceasta grozava t pustiire si anexare, viata popnlatiei romane (autohtone) nu a ~ncetat eu desavarsire. Ea a fast continuata mai ales in mediul rural, Priscus din PanioD, alllba~adorul lui Theodosie, la curtea lui~, care i$i avea sediul in P31IDonia, a intalnit in drumul sau spre regele hun, trecand prin Banat, Iffi.rani, are-si lucrau c pamantul 91 continuau sa-si aiba obice~~Fi~~~_si limba stramoseasca. Ei v·orbe.au limba "ausonilor", adica, in limbaiul bizantin limba latina populara., vorbita si de locuitorii Italiei. De altfel, Attila acorda 0 mare importanta, fuUf!ioIlfuji cornertului _lnpunctele de gral~ii_~dintre Imperi.J.l reQat~l sau. Unul din aceste ..,si puncte trebuie s~' fi fost si o!a§..ulConstanti;;t, mentionat ca existand in Banat vrernea cand Priscus din Panion intreprinde calatoria sa. Exista deci, In~.n1i~m.i nu p.U111ai duate, ei 1'i ,~e 2ra~e in care p_opulatia' 10c~JE_du~a$a, depjnzand din12!:!].lc:l vedere politic de hUlp. de Incercarea ne(eusita de asasinare a ..lui Attila, pus a la cale de Chrysaphius, il-a adus 0 inrautatire a raporturilor dintre bizantini ~i huni, iar in urma tratativelor Purtate de regele barbar a consimtit chiar sa evacueze zona OCUPctt~ la ~~Dunare. PJivirile l:ui Attila se indreapta acum spre occide_pt, dar acolo va fi invins de Qeneralul A6tius (originar din Durostorum) in §11ul451, la Ga11l12iile Catalaunice (Galli a), azi localitatea Chalons. Dupa aceasta infrangere ~ se indreapta spre It'Jlja eu dorinta de a.cuceri si prada Roma. La portile Romei este insa intampinat qep§.p,§ Leon I cel Mare, care !l determina sa crut~ .. Ia§ul et~m. In amintirea acestei intalniri marele pictor Rafael a dedicat 0 Q ~a~e din caRodop);lS:1. =sa,pastrata azi intr-o sala din wIuzeul Vaticanului. In anul 453 Attila ~~ moare, iar vastul san imI?eriu se va destrama . .... ~
. •... ,~ _","_,"_, -.;'" ....

. In anii 441-443 Attila intreprinde

~__

;dbiiU!!ld~

...

__

.,,*. __~a-=::::::."',"r~."~

..

S~ucidaya'
.

..

r
}

..)

.'

a!

:;...;.,~--"."'~-

Universitatea din Constantinopol. Cele mai importante rllli.fu;ari ale domniei lui The~-lea in cadrul politicii interne sunt:~qnstrui$~ zlpului de aparare a capitalei, la car~" ne-am referitfUondarea. Uni'versitatli c~$>tine din Const311tinoRolsi alcatui:'e~ Codului dgtt, 1~2' cunoscut sub numele Codex Theodosianus. ··~z "."_ ..
.. ~_ . ?::::! "?Ii\>' , ..... -.

~:C::::::: ~~

~.T

::::z::;!::£!Wl F2 ,_

_-T,,"-

'=:---

•• --:--

••

--:-_-.----:;:::--~:--::--:-:=-~~.~'~

.. ;./::--.::, ';::,-_

'-'-" r 11"" T

UT=t

_ O)'Ye. ,p {~~L_::-:'o!~r .. -f~ 1- -~~---

--k>n ....CT WI1 : I - r:'iV Wl{:¥iVf c...... r, eN ff\.oL cJ.c:At. 7", c I / -- r ID c.at:ed~da f~ eat; -

J. () f\..ea.c cf

\(7l-'vc>{ c/,\' /,
... -~ .. -~~._

:$
~

I:J..R_~

r~4T

qALe..1

(a.--tJ!lA-..i

Vq

•..~Biversitatea din con~ta~~~ ~:t fo!!data_Rn!itt."li!t:decr;'tdatc~ feh(=i~~CCod. III, XIV, 9, 3) cu scopul de a concura Universitatea (Academia) pagfma din Athena. Au fost construite saJi de cursuri (auditoria), iar cO!J2ul PEofeso£al era fonnat ~imbst 19tina, cinci retori gr~i ~i trei latini_,l~ filosCdJT £pi. juri$ti. Observam ca invatfunantul in limba greaca avea mai mult Cll doua catedre._.~~c~~celJ~tin, fapt care-este serpnificativ in procesul de greci~a jr~natatii de est. a ImJ?eriului. Profesorii erau Rlatiti de stat ~i trebuiau sa-si dec!ice_iQ_L!jmpul invQ.J~lnantuluila~rsillit~. PoziJ:ia lor in stat era foarte inalta,-fiind foarte onorati in societate. Un.i-yersitatea din Const~l?:tinoP91avea nUl2l9-iprofesori q~(;;§tiPi i a reprezentat in scurta vreme un rival serios pentru s eea J2.§§!ana de la Ath~na. Ea a devenit in curand centrul in jurul caruia s-an adunat cele mai bune forte spirituale ale Imperiului. Reorganizarea illvatamantului §,1Jper!or, u consecinte importante asupra e evolutiei" culturale ulterioare, a avut ca urmare si pubTica:tea.:Coduluilui ' , '.. ,,' .. ,' _':. "" __ ,_, __ ._'_-_,,_,_ "_. """mvm • heoq.Qpie = ~qdexiTheod6sianu~ lucrare .care va. influen~voluti~ I drepJului bizalltl?~ Opei·a aceasta a fostmltiataJn.anul:429 iar realizarea ei a fest ' incredintata unei comisii fonnata din 9 membri, printre care era ~i-&Rel1es, profe~()r.declrept la noua Universitate. Mai tarziu compozitia acestei cC;lnisiis~a modificat, dar luerarea a putut fi gata §-i:lE;itbli0a.ta:;silb'>!I;~Pi8;; declarata ea a fost Y~labila pentru ambe!¥.-.part1 Irnkleriul1J.!.Codex Th~od~ianus cuprinde l~gile ale in limba latina promulgate de impa.ra}ii de la Constantin eel Mare (din anul 312) si p~a 1a Theodosie, inclusiv. Materialul juridic este cuprins ill 16 cartj,. impartite in nlJmeroase eapitQle si clasificat p~ prQblelne speciale: chestiuni administrative, ~ilitare, religioase etc. Re~lizatorii Codului TheodosicUlaU fo1'osit §-i alte lugrfu.-i mai vechi si aml~e:CtCodex Gregorianus si~'{ H~rmo~enianus, ambel~ ~Mdutem:rit?ul eontine~ h~gile de la Hadrian pana la Diocleti an. eel de-al dOlle~ae la sfarsitul secolului al III-lea 1a anul 360. Codex Theodosianus este luerarea juridica cea- mai importanta realizata inainte de Comus iuris civilis, al lui Ius.tini3;n,;el are 0 valoare documentara deosebita pentru istoricii de a;zi, fiindca in el sunt consemnate stari de lucruri pe 0., lunga perioada de timp. C<?,dexTheodosianus a avut influenta ~i~ popoarelor barb are din Oceiden~. fiind ad2ptat ~i de vizigoti, cum dovedeste Lex Romana Visigothorum, in care se stabileste si statutul supu~ilor romani sub 'yizigotL Codex Theodosianus a patruns ~i la popoarele slave din ,Balc~ii_ ~ulgariLl-au primit, de p_ilda,imediat dupa cre:?tinare _~!..La..pa£§-Nicolae. 1 Intrucat Codex Theodosianus cUErinde l?erioacia in care cre~tinisIT1ul devenise relizie libera si a120ichjar de stat, el poate fi considerat un rezurnat al operei noii ~cligii =in domeniul juridic, aratand modificarile ~ care le-a adusjn practica dre~lui.
11' ... -

iil

"'CT==~

"

:l

.--1110::'_:"':;;"~';::"";';'=""':';;':==-":;"':"::':~_;:';':'::"::'::''''::'_:~

.. ---.--.-.---.---i- -I ----.

In timpul 'imparatului Theodosie a1 .. l-lea apar &B6~~/er~zil privind I persoana Mantuitoruluift'Nestorianisll1ul ~l~'Eutihianismul (monofizitismul). (flPrima erezie a fost initiat~ de Nestorie, originar din Antiohia, dar devenit patriarh de Constantinopol. El sus tinea eii i11 fiinta Mantuitorului sunt doua peFs_oatie~bine deosebite una de cealalta: persoana dumnezeiasca si persoana omeneas~a, iar nu doua firi sall doua naturi, intr-o singura persoana cum 1llVata Biseri~a. .U

-L

••

" Ratacirea lui a primit si numele de .... d,ioprolo:e}~. Persoal?-a dunp]-ezeiasca., zicea el, este din veci si n-.§;putut..i1 nascutii,de,~ara IYlaria, ci aceasta a purtat in pantece 9hll' a nascut numai persoana omeneasca a Mantuitorului, cu care s-a unit persoana dumnezeiasca, lara sa precizeze cand si cum. Fecioara Marial;.¥nai poate fi, deci, numit~LNa~i9~toarea de Dumnezeu (Theotokos), ci Nascatoare a omului Hristos ( Antropotokos) sau Nascatoare de Hristos ( Hristotokos ). Aceasta erezie a fost combaruta de Chiril al Alexandriei, care a alcatuit impotriva lui Nestorie I], i\natematislne. De partea lui Chiril au trecut papa Celestin, Memnon de Efes si Iuvenalie al Ierusalirnului, precum si numerosialf] episcopi si caTugarLEre-ira lui Nestorie fost combatuta la.§in6duLIHecUiu'eriit .¢e"'i.(,1§.i';·:E[e:S!!tjl(B!3;,~t')!, la care au participat,187ii)ip1l:rititi, intre care si2fihioleill ~episcoptil·,'jJ6rriisUli:ii in pacate dupa sinoderezia I~i D Nestorie se raspand~~t~ i~' Persia, Asia Centrala si chiar India. Dupa sinod Eutihie.,_athimandrit din Constantinopol, inceput sa sustina o alta erezie. El era un admirator al Anatematismelor sf. Chiril si a inceputSa sustina ea firileMantuitorului au fost atat de unite, incat natura divina a imrhitit n~ra mnaI}a, si ca deci il~J2.ersoana ~a e~a 0 si:qgura fire. De aici s-a nascut @erezia mpnofizi~~i (monos + fisis), Daca Nestorie diminuase natura divina in persoana Mantuitorului, acum eutihie micsora natura umana. Aceasta noua erezie a facut progrese sub patriarhul Dioscor al Alexandriei, ia~ Constantinopol datorita propagandei intre~inuta activ de _]\.ltihi~~i. ImPEatul a ado~aceasta doctrina, fiindca 111 ea vedea pe urWsii1ui Chiril ~l Alexandriei, Patriarhul de Constantinopol si Papa Leon 1 s-au Ol2_1}S acestei ~reziL La insistentele lui Dioscor, imp_aratul aconvocatxla,A491aEfes un nou ..!tnq9., care a primit numele de.sinodultalharesc, datorita faptului ca hotararile lui au fast impuse cu folia (recurgadu-se practic la batae), A fast impusa prin forta ca doctriua oficiala a Bisericii er_eziamonofizita. Imparatul a recunoscut sinodul ea ecumenic si a aprobat hotm:axile lui. Dar acest lucru a provocat grave n~intelegeri in h~.!il?-, care aveau sa fie lasate l1:os.teniE~ lui" Marc~, succesorul lui Teodosei II. ..

':TZ

,..

P;E:PLAN;;RELJGIQ§ 81 POLI'flC.GIENOTICOl'fUL LIILZE,NO~-4g~j ~J::Mi'L.)1\1PERlm, BIZA.l'iTIN DE LA lVIARCHIAN_LA ZENON.

SINOD1JL AL IV-LEA ECUMENIC DE CONSEClNTELESALE". Pe-e Lfr-N eeL-r'G/oJ'

;". ~.

LA
-.--~-----~

CALC£DON.
....

1'r' f~L-.\i,)'G
---------

La 28 iulie 450 cand Teodosie a1 Il-lea inchide ochii el nu poate lasa m~ie barbateasca si potrivit traditiei, partea, de rasarit a imperiului trebuia sa revina varului sau din apus, Valentinian a1 III-lea. Dar acest 1ucru nu era Re placullui Teodo§_iesi nici a supusiilor sai. Se spune ca pe ]2atul de moarte Teodosie.~.~arfi indicat personal peMarchian sa-i urmeze la tron. Marchian fu~s~seag_hiotantullui Aspar; magister-inIHt~m praesontalis, si ~oi patric~s; un alan de origine care avea sub autoritatea sa lnlpe1e g_oticecliD..imp-eriJl. Pulheria, sOra lui Teodosie a consimtit sa se casatoreasca cu Marchian, conferindu-i in felul ~esta prestigiu(~ditar al dinastiei theodoslene. =_. MEt1'c.1artradomnit numai 7 anii{4S()';;;42Z)!?i s-a dovedit un imparat desto'f~ic, blm militar si blm ortod;Z=:tl r~fuz~ sa mai p)ateasca hunilor tributul atat de mare, care secatuise tezaurul Imperiului. Attila n-a putut I~acti9.~1ala acest refuz, fiind infrant de ~2tius.k Cam.J.2iileC~lau.ni~ ...Lazi Chalens, in . Franta) si in 453 chiar moare, iar regatul sau imens se descompune. Liberat de pericolul hunic, ~rcian intare9te regiunile de frontier~ colonizand unele triburi ~bare, inclE.§ivDe ostrog_2!i,in c_~litatede federati. Domnia lui dupa destramarea regatului hunic a avut parte de liniste, Incat ea poate fi consi_9-erata~.oca deaur. Refuzand sa mai plateasca tributul datorat hunilor, imparatul poate ref ace .tezaurul statului, incat la moartea sa el este plin. In politica-intema Marcian se destinge ca un gun gosQ-;dar. EY UJncercat sa puna capat sistemului dupa care servieiile administrative se vindeau. Unul dintre decretele sale poate fi privit ca semnificativ. Constantin c~l M;re hotarase, pentru a pastra puritatea ordinului senatorial, ca l1ule casatoriile senatorilor cu sclave, libelifttlj ~i actrite, ori 0 femeie din elasa de jos a so£.ietatii (humilis~aryi:an de£Ie~a d. aceasta 19ge nu !rebui~.§a bar:ez~ ca~~~ dis~~orie ~u 0 femeie libera, s~ dar rQ§J2_eQtaQ.Ua, oricare ar fi din punct de vedere legal nasterea ei, si adaug a ca el socoate ca chiar Constantin ar fi fost de acord eli aceasta interpretare. Cel mai important eveniment din timpul domniei lui Marcian esteSih6CllI]?alTV:"leaetumeniCOeIKCh3:ICeaon(:451i). Sinodul a1 IV-lea ecumenic Cha1cedon. S-a deschis 'in toamna anului 45lJluqa.Qct.) ou 0 mare participare si lucrarile all durat exact de Ia 8 la;3 1 oct. Papa Leon I eel Mare ceruse insistent sa se convoaee un nou sino{e'cumenic sub presedentia sa in Italia, care sa revoace hotararile Sinodului talharesc de 1a Efes. Marcian 11 convinge pe ruma sa paraseasca ideea reunirii unui sinod in Italia $( s~ trimU~ le~tijn Orient. Papa accepta eli conditia ea Tomus Leonis ( 0 scrisoare cu caracter dogmatic privitoare la ereziile nestoriana si monofizita) sa fie baza de discutie si apoi adoptat ca doctrina definitiva. 0 comisie compusa din 10 mini§tri si 27 senatori conduc 1ucrarile. '

;-, __

f.

....

&S&&2

..

$ ,,",D.,

c'

lIIZ_

- _..

..•

-. "_-

.. , ......

~~

""-'1'.._

-Ii.

::&~

=--=

.hotararile Sinodului talharesc de la Efes 4±2 sunt anul~%iosc~ si ell t_Qji au avut un ;~LhO_1~I~ acest Sinod, sunt condamnatijc~ilalt,i care fusesera for-tati sa semneze actele sincdului e1:iU1ertati daca amnitem:thotararile de la Ch~Is:,e~do~JDogma care este adopt at a lamureste ~ortul dintre cele doua [iIi ale MantuitorulUi, divi,na si umana, unite

(2) In urma dezbaterilor,

epi~s;~gip1e~;;~

in,tr-o singura ~ersoana, n~fUIlestec~te. ~~~chimb~~}, 1?-.?imp~rti!e.",§:L ll~~esp~~ In acest fel sa-a salvat dogma mantUlTll,,,'o.mulUl, pnn aceea ca Bnstos, este Dumnezeu adevatat si om adevarat, ---(1) Si~ul a elaborat si un numar de canQa.n§. dintre care cel mai important este 28. el confirma canonul 3 al Sinodului II ecumenic din 381, facandu-se un -_ pas mai departe in f1xarea rangului de intaietate, pre care il~=.hilltriarhul de Constan~ol. Acest canon rec1J.!1Q.%.~te J2f!-12ei 12rimat de ono8:re, dar afinn?-, un in acelasi tllnp, egalitate3:,~caunului din Noua Roma (Constantinopolul) cu eel din Vechea Roma, justificand prin ea ca la ,.C.Q.ns.t'!l}.tinQ12.Ql~~~..2iul guvemului,~al seI1_~!!-.l.ll.li.a1 timparatu1. JmpotrivJl. acestei hotar@.ri s-au ridicat si ... p~a) care nu recunoaste ca\10nul, dar si cei1l:!Jti patriarl).i de Alexandri~ si Anti21rta. Ultimii doi patriarhi isi justificau pozitia lor prin faptul ca erau scaune apostolice si 'pr~ renumele §colilor de teologie. Din punctele de vedere jurisdictional patriarhul de Alexandria avea autoritate a§1B2.tadiocezei Egiptului, iar Antiohia, asupra celei a Orientului. Prin canon{_lt-;nstantinopolul,~ caEata la Sinodul de la Chalcedon un rang superior celor douagatriarhii a12osto1i~e. Patriarhia de Antiohia cade acunwn importanta §i pentru cli din teritoriul sau se det~§eaza_.E~riarhia I7rusalimului, in fruntea careia s~ va in§t?lJel:11yenaL Tot prin canonul _1§ se stabileste mj,a fhn-isdictionala a Patriarh~i.£I.~ ~l, care cuprinde diocezele: Thracia, Pontul ~i Asia; Ia acestea se adauga terjtoriile din afara graniteloI Imperiului, adica cre~tinii aflati sub dominatie barbara (in partidus infidelium), , Hotararile Sip.odului de la Chalcedon au contribuit la adancirea diferentelor dintre patriarhatele ortodoxe: (Con2!antinopol, ROlla, Alexandria, Antiohia) atat ca urmare a atitudinii fata de dogmele stabilite, cat si fata de canoanele cu urmari jurisdictionale, Bisericile ROlnei si Constantinopolului au fost _,unaJ1lime in adopt.~r.~a hotar~ilor dogmatice, dar in E.@iiQ,t Si::ia, unde 9i majoritatea populatie~ra monofizita ~ si unde existau mnbltll de'earacter national, de limba si mentalitati religioase deosebite s-au _produs tulburari si chiar revolte PO~~PE!nate in S8.n~~ Egiptul renunta la limba greaca in slujbele religioase, folosind de acum inainte limba indizena (copta), Biserica ramasa ortodoxa la Alexandria poarta numele de Biserica melkita de la mel.ek (rege, Imp arat) , adica cea care ramanea in legatura cu Biserica din capitals Imperiului. ~ Ieru~a1i1P-au avut loc ~hiar lupte samleroase, fiindca _£TI-onofizitii au reusit sa obtina posturile de condllcere_m sa dezlantuie irnpotriva calcedoni 10r o 'aspra £.ersecutie. La acest fapt a contribuit interventia im12aratesei mdodfta, care trMa aid retrasa si i~'ea monofizitismul. Un dilwlar Theodosie adeot a~lr, a o~ligatpe 'I~v~pal, care se mtorsese de la Chalcedon~Aiscali~

~~~_......

--

··-~r··-·-·--·---------·-'

actele, sa renunte la doctrina adoptata la Sinodul Ecumenic. Refuzand aceasta, I~nal, abia a scapat cu ft.l~a,pentru a-9i salva viata. T~i2.dosie a fost hirotonit episcop si a persecutat cu violenta pe cei care nn 1m art~r~iseraconvingeriI€lUi. El era sustinut de' E'lJd~.mare adIpiratoare~~a_J\,li_C:_YIil care ere ea ca si cloctrina lui !Dioscuui..0ril sunt una si ca invatatura aceasta a fost condamnat_a ~_<;halce..2£n. In cele din urma iniparatul M~~5:ia~~~u~L.~~y'~"S;i Theodosie a fost oblizat sa. fuga Ia muntele Sinai, iar Iuvenal a fast reintegI..=_at, im~easaE~;(fo~~;-fu~~puts~~'~se~lndoGsea ~i ea de justetea credintei sale monofizite, mai cu seama la sfatul unui calugar Sfant, celebru, pe nume Simeon si a revenit "'~ la ortodoxie. = E:_eligiacre§tina, care, din cauza disputelor teologice, crease 0 atat d,~ mar~,_si~ebire de opinii, a a~us hnperi\}NL.i~~ordi:i perici.lloase" chiar ~e periculoase pentru guvernare. In ~nt anci au ajutat arabilol' sa cucereasca ~iria $i Egi:e:rul; mai ~iu insa, religia pe m;at a format 0 Legatur~ intTe toti locuitorii Imperiului _~ia con.tTibuitla hranire(i seniimentu~!, nation§:l care X~adat puten!'Bizantului sa se mentina peste secoie im120triva dusmanjlor ~in afgW. ... '-""-~M-rn ce prive9t~ atitudinea Bisericil din'lomis fat~. de Sinodul de la Chalcedon trebuie ararat ca episcopul Alexandru n-a pUtHt fi de fata la .h.!.gr~rL dar a semnat actele un an mai tarziu adica in 452. Prezenta lui Alexandru la Sinod a fast impiedicata probabil, de situatia politica tulbllLe delillunar~~ unde in vremea respectiva actionau puternic hunii .. Pulheria desi se hotarase sa fie sotie lui Marcian, numai pentru a asigura legitimitatea dinastiei pe tronul Bizantului, n-a putut actiona ca imparateasasotie dedit scurta vrerne, caci ea a murit in 453. In timpu] intregei sale vieti ea a fost plina de evlavie si a facut multe fapte caritabile, Intreaga avere a lasat-o ~acilor. Se admite ca ~c~'it trei Qj§C!ri.£i,_iu£m:9;pte..,.P~~i. Una dintre acestea este cunoscuta sub numele de~iserica. Theotokos ghalkoprat!2_a denumita asa dupa asezarea sa in cartierul negustorilor de bron~ de lang! Sfanta Sofic(~Biserica Theodotokos, Hoq..E~g,etri#,. adica Maica noastra care conduce la victorie, a fast construita in partea de rasarit a cetitii sub prima celina si a fost sfintita si prin asezarea aici a unei icoane a Edhare4) trimisa de la Ierus~de Ilnparateasa Athenais- Evdoehia. Cea mai irnportanta Biserica a fost aceea (:~.kradita in cartiefUIVlaheme-;-'putin inainte de moartea Pulheriei. In aceasta Biserica a fost ~ in timnul succesorului lui Marcian, 0 mantie atribuita t~ioarei Maria ~i trimisa de la Ierusalim. 0 ~ela speciala a fost construita pentru =:=:craposti aceasta amintire sfanta, In zil~".grele de restrictie populatia capit<}lei $i--!J?lls,nadejde_gin aceasta lnantie. Pa"tri.~Ih1Il_insoti!de un _nume.ros sober de preoti. ~i de popor mceau procesil~ni prin oras, mai ales ~ ~i in ap-r~o}Jierea zid~rilor·4.~ ~e ale capitalei, si astfel, or.,asul a fast salvat de multe.ori . .~ Marcian a murit in ianuarie 457 si eu el se stinge dinastia theodosiana, pe care el a continuat-o prin alianta,
Jo W!:tc ~

~--

"

Dupa 1!l9JJrt~a Marcian, s~natul alege ca imparat un alt..oiiter (tribun), lui destul de necunoscut ca persoana, dar fusese administrator pe dot_He lui Aspar si deci protejat de el acesta a fu.§t Leol}. El este prim111imparat care J2riln~lte corp alia in1ge:rj§-1a e la J?EriaThul Constantino~·JOl:ul\li. d TOii pre~ecesorii, oricat de crestini ar fi fost, primisera coroana dupa trasli1§_rOm.91la,adic~_9.inJ.Ilain~1e c01~landantului suprem_~rmatei ori a unui inalt fLmg.19l1§:L~ivil. In~~n 457 are, desigur, la ~~~_i prestigiul _pe care 9i-1_~ob!ndise _p.Ktr.i.arhul_de CO~~hlQPol, mai ales in unna Sinodului de la Chalcedon. De aici inainte toti irnparati] bizantini vaT fi incoronati de patriarhul capitalei, iar incoronarea capata semnificatia unei consacrari religioase. IncoTonarii civile cu caracter militar, i se adauga 0 ceremonie bisericeasca, care va capata din ee in ce mai multa importanta, iar in Evul Mediu va conta ca actul veritabil, propriu-zis, al incoronarii. Ames!ecul prea mare a1 lui Aspar in treburilump-'eriuh~ult~e pe Leon, senat ~i intreaga populatie a capitalei; toti vor in~~~2: sa se dt;illar._as~ze de el. La aceasta a contribuit si infranzerea bizantinilor de catre vandali in expeditia dID Afric_£,_ expeditie irnpotriva careia se ridicase Aspar, Vandalii voiau sa cucereasca ehiar Alexandna, In plus, Aspar eerea sa i se acorde unuia din fiii siH tit1111 Caesar. ~ de se aliaza cu,_Tarasi~oQijsa~-~lln~ofiferlsaurEtn dintre aceia aflati in numar foarte mare in capitala . .6&128:1' este asasinC'l,tim,,_,Rrelffia cu hP1ili.fL_sa si un numar d~_goti; acest eveniment a reprezentat lovitura de g~~ie pentru influenta__g~nnanilor la curtea din Constantinopol si pentru acest masacru Leon a fost poreclit "Nlacelanll" (makelarios). Unii istorici privesc acest eveniment ca 0 eta12allnportmt~ in procesul de nationalizare a armatei ~izc:~ si de slabire a influentei barbare in irnperiu, Ei socotesc ca acest luc~u este suficient pentru a ju~.!glca supranumel~_,de_Q.~L!'i~re,care i se acorda uneori lui Leon' Dupa vi.~,§Jmpotriva lui A~p'~r ~i~_g_~nnanilor, 1,'Ar:::l,~*,~:ldi§§~, capata m_§Te puteTe l~e_~lat, casatorindu-se chiar eli A&~,fb fiiea ~g1J?aratului (4.Q&) si lsi schimba numele in Zenon. " Fe p!anmilitar, bi~anti:p.iisufera 0 mare infr~l1gere in Africa, flora fiind condusa de cUlnnatul lui Leon, anume Basiliskos, intr-o expeditie impotriva v~n~ilgr Tegeh~~ genseEi~. In urrna acestei infrangeri q,izantiniLpierd~i~Sic.iU9:' Cand I:.~_qgJ_l11Qill'e inceputul anului~7.:!:,~nepotul sau Leon al II-Ie&.: la fiulJ1,lJ~~n£lP' si alAriadnei, devine succesor a1 tronului iar Zenon"-iinriarat asos:iat alp}llui.s,a,.u. Murind insa Leon al II-lea chiar in tOaInna_anul'4l~¥f(t1-;M:if, ~~~76GJ;iRa.rSingur;tron1ilCcSIisl~tiii9~!i. Dar domnia lui este scurta, adica pana in. jgnuaij.e;i;47?, cand 0 con~piratie greaca, indepartata iill-potriva isaurienilor, care capatasera prea multa putere in capitala, 11inlatura de pe tron, punand in locullui pe Basiliskos, curnnatul lui Leon T. Dupa 20 de luni.®';enon/ reia eonducerea I1nperiului si domneste lini~tit J?e_,o durata del';pJV1@tiT€i476f.4.9[)X
~_-. _} c. _ .. __ ... ,~ __

".'7'

'

.-

__

~_"

____"'_'-"",,_.

__

'_.om.

,~,~"

Cea de-a dona parte a domniei eoincige cu c~derea Imperiului roman ,de apus sub tnerulii lui Odoacru, care inlatura in j 76 ,de pe tronul_ Romei pe Romulus Augustulus. Odoacru nu se proclama imp arat , ci recunoaste suveranItate~--i~IUlui roman din Orient. Prin delegati trimi§i de ella ConstantinQpo1, in numele senatu1ui roman, comunica ca Italia nu are nevoie de un monarh distinct si ca imparatul lor tr~buie .~a fi~~ In acelasi timp Odoacru cerea lui Zenon sa i se aeorde t~!lul de patricius si sii fie_ c!~gSl..-t..sa qonduca Itc,llia.EI este insa numit de Zenon nupmi magister rnilitUlTIper ltaliam, pr~nd in grija administratia -provinciei in calitate de mandatar aLI~£~~ul~i. Devenit stapan al Italiei Qdoacru se comporta din ce in ce m_ai indepel1<:lent. Domnia lui insa asupra Italiei nu va fi lunga, caci~entru a se debarasa de ._~:trogotii din Peninsula Balcanica, care intreprindeau multe incursiuni devastatoare, amenintand chiar capitala, reuseste sa-1 eonvin@ pe 2:!P-uldip conducatorii lor, pe ~Theodoric eel T~ar (Arnal) sa porneasca in--" 4_,;..8;..8;;;....;:;;im=p~ot lui OdQag;u, pe care-l igvinge in 493 devenind st~panul ltaliei si intemeind astfel, re~trQgot al Itftliei sub Theodoric c_elMare, cu capitala la j\_~ev.p~ llnperiul de rasarit scapa in felul acesta de pericolul germanic, asa cum reusise sa scape pe vremea lui Alaric, caci in Italia Theodoric era mal puti periculos decat in Peninsula Balcanica. Zenon rezolva astfel, doua grave p~e: inlaturarea lui Odoac:t:_ui ing_3.2.?-~~t!],,~u~ilor. s Plecarea gennanilor in apus nu insernna insa si rezolvarea problemei etnice in interiorul Imperiului, caci isaurienii devin acum un adevarat pericol, fiind sprij ini!i de imparatul insu9i: ei ocupa cele mai bune posturi in capitala. Problemele religioase. Henotikonul (482). Legea dinanu1480 , . Disensiunile profunde nascute dupa eel de-al IV-lea Sinod ecumenic intre ortodoc~i 9i monofiziti, afectau in eel mai mare grad lini9tea interna si se_£uritatea statgh.li. De aceea, Zenon incearca Q.finIiItmotikgp'-Cecret de-urur-e), d dat in anul .482 sa obtina un compromis intre cele doua eurente. De acord cu patriarhlll'Ac~ie, eirecunosteau prin Henotikon valabilitatea deciziilor celor trei sinoade ecumenice, pe care le considerau suficiente, anatematiza atat de . Nestorie cat ~i pe Eutihie, dar si pe cei care invata 0 doctrina divergent§. ,,1a Chalcedo~ .ori.in.. lta QaIie"~Iisus·HristOs·C?tg'8~:~Ceea$i;~firectf·fTgtamrn;fifea'S a a gi~a.ia§X;qij.ea!~Cet3Cl9_it·P81ubi ).§tl;[hQFii1·l;~~~¢~·t;H1Ei¥i1~. (fire Henotik~nul ~ita;a foloseasca 0 natura sau dona naturi (firi) si nu vorbea de unirea celor doua firi, asa cum se stabilise la Chaleedon. Mentionarea in document a Chalcedonului .a --~====~~~ nemultumit pe ortodoqi, care vedeau in aceasta repudierea Tomului papei Leon. Papa Simiplicius convoaca un _ sil!o~ ..l.§:_.!Zomasi excon~~L~~.R~ Acac:?~_us (p'~!~~~a.:!_h~U~~Qp.stantinopolului) lv1c:m~i:!spatriarhul Alexandriei). si Petru ( Rezu~ikonului a fest ca s-a produs 0 sch~lna. int~s si E:asarit, prima intre cel~._slJ)JJ-~~~J3i_§~E!.ci, cunoscuta sub numele ~a f\_cachian?-, care va dura pana in~pl,~6"1';~;~:Ininteriorul Imperiului se parea, ca

-----

>

.."-----_ 1"-- - - -- - ~~- - _- ~- T

Henotikonul aducea 0 destindere la Alexandria, dar pana la urma el nu satisIacea ~~i pe o~_s;i, ni~~ E~_~::_ono~!2ti. :£,ljrnli nu puteau acceR~ta;;:.._::::_co~, n;;.c;;;..;e:;.;;s,:;:ii=le~Ia=c monofizitilor; ceilalti le considerau insuficiente, din cauza lipsei de precizare a iIenotikonului. Astfel, BenoJikmlUI~a aaU§TI2.,tcOlEplioatii iny~atf3, ~ligim~~ a __ Bizantului, mfiTind - n}.1manl1 dizidentilor11'\nqnofiziti extremi~ti,~fdy'ophiziti tl!.. t ' (ortodocsi ) 90.¢node~~)i care adoptau formula Henotikonului. Ortodoc~ii intransigenti aufost numiti.... 6.cbimiti (Vigilantes), fiindca savar~eau slujbe in manastirile :1:9.1' ~r~.intre1'u.pe1'e.1Ylonqfizitiiextremisti au fost n~1111itiAkephaloi~adlCa ,_Jara cap~', pentru ca ei nu m~Lr~S~l,JJ1Q.$t~m~ sa autoritate pe patriarhul de Constantinopol, care acceptase Henotikonul. .. £eg~a::di:Qi~nllL{;~~Q .(Cod. lust. I, 3, 35 (36)). Prin aceasta lege Zenon • ~adea dreptul fieearui omi din Imperiu, cqTe avea rangul de polis, adica poseda cladiri publice, populatie numeroasa, zid de incinta si viata urbana infloritoare, ,~a aiba epis'copul propriu. Pana la aceasta lege rnulte erase importante din Imperiu depindeau de altele, din motive diverse, dar una din cauze era aceea ca primisera evanghelizarea din centrele de care depindeau $1 se mentinea in ele situatia traditionala, I_ntre exceptii1e foarte putine de !a oblirzativitatea acestei ,legi se numara si 12r9~nQ._ia Scythia. Ju~ificafea pen1:f.::.i:nposi£illt~te~ inflt!~l~i d~~ si i!l alte Of£t§£ decat in capitala Tomis, este arj!ta,tajnJ~11.1LlJDJJJ1Q!~, / invaziile bar!?a.l:~frecvenje in aceasta provincie fac ~i~J§;nesig~, aduc_.,§_~I§__:.qi~ si ~.~gllnmta. De aceea tQat~ ora~ele. R.f9X1n¢ieiraman in_~!~~!~ri9_§[a, depinzandmai departe d",,~,,"~J2i~S9Ei~ TomisuJ~~i.Vom vedea ca sub succesorul lui Zenon situajia politiQ.asi econQmiciila Dunarea de ~. se va schimba in bine -~i atunci vQF;,putealiJ~use l~l_~.p~icar~ prevederile legii lui Zenon. si
~_ _"''''~'''''''_C'h
0 ' ~,.L

y.

;;J

=o:a&1li'&'"-

W¥'--m-'

:l¥IO

~--

iii--"'__

In s~ar~.ilei in care a mutitZmoo (10 dec. 491 ), senatul, mini~trii si pa~ul Euphemius s-au ~~t la p_glat,iar irhl!i.podrom 0 mu1timunare de I?Q122F i?Ls_QJ..9-_a}i a delibera asupra alegerii unui nou ilnparat. Sosind in pentru hioodrom Ariadna a fest aclamata ca Augusta cu cuvintele: "Tdiiasca Augusta~ _p'~jl)1periului,un .JITmarat ortodox.vdaImperiuiui un imparat roman!", A Iuat cuvantul mai intai si a vorbit ma2:ister a libollis si apoi,~ insasi, care a spus, anticipand asupracererii poporului, senatul, armata si ea personal au socotit ca noul imparat ales sa fie un roman, care s.~ aiba toate virturiile imparatesti, sa TIU fie sclavul banului, ci departe de orice viciu omenesc, curat si placut lui Dumnezeu. Ei au spus ca adunarea, in care s-au decis acestea, a avut loc in prezenta patriarhului Eufemius, ca in mijloe statea Sfanta Scripture, ea fiecare sa lase de 0 parte orice prietenie si dusmanie si sa voteze eu constii.nta curata, Dlf,a aceste cuvinte, patriarhul ~i im12arateasa s-q_uretras sa se. CQn~ hot!rand sa lase imparatesei libertatea de a alege pe noul imparat. Aceasta s-a

oprit asupra lu\.~~J.YE2un om in varsta de 61 de f1ni, functionar la .ClUtein calitatea d~J}lentia~iu.,~ (supraveghetor al salii unde se tineau sedintele inaltului sfat al Imperiului, numite silentia). Doua chestiuni importante framantau atunci Imperiul si se cereau rezolvate, pe de parte, un@e. natura religioasa, care diviza populatia Imperiului de la Sinodul al III -lea Ecumenic, dar rnai ales dupa Sinodul de la Cha1cedon, pe de alt3(~lIia etnica, anume problema strainilor, mai cu semn~_~. isaurienilor, care deve_nisera tIll <J2ericol intern in timpul imparatului Zenon, acesta, dupa cum se stie era isaurian si i-a sustinut sa ocupe posturi de raspundere. De, aceea v~poporului, exprimata in hipodrom, cerea sa fie ales un ip:warat ort;qd£x si L~.l! 1pJ2aratoman. 1 r Dar Anastasius nu era un ortodox convins. Mama sa era ariana. iar un unehi era maniheu, El insusi avea convinzeri < monofizite. Inainte de alezerea ea imparat aV\lSeSeun conflict cu 12atriarhul Eufemius, pentru faptul <?~ tinuse in Biserica Sfanta Sofia C~)l~:t~ri!2t~.9y.£9-racter etercdox. Din acest motiv patriarhui l];l.a fost mllitumit de aleg~L~?;im12~~sei, dar aceasta fiind sustinuta de senat, s_:aajuns la un C011Jl2rO~S anume s-a hptarat ca Ju:astasius s~_se angajeze In si s~_L~_ va respec!a hotararil~ funoc4:~ciei~M!£edon. _ ca Anastasius a consirntit acest lucru, dar, cum se va vedea, el nu-si va res:pecta.a~gajamentul. Patriarhul a hotarat ca deci(iratia sa sa fie pastrata in arhivele patriarhale, sub paza trezorierului. Ia.!ua.'s-a casatorit cu,Ariadna<~i va domni pana in aD:1J1K2~ .. . Irica de fa inceputul domniei Anastasius avea sa rezolvepf6b1etna is~urien~l_()E' care detineau 0 mare putere. Pozitia lor privilegiata irita in eel mai inalt grad populatia eapitalei. Can£. s-a descoperit ca dURa moartea lui ZenQn ei 2rg;anizaserw~n complot impotriva noului imparat, condus de Longinus, fratele lui Zenon, An~~tasius s-a decis sa-i lichideze rapid. El le-a lu§:t posturile importante, le::a eonfiscat bunurile si i-a alungat din capitaHL Ac~asta bperatie a fost u~ata de lupte lungi ~i crancene, care au durat 6 ani, in urma carora isaurienii au fost infranti. Tara lor a fost supusa, iar ei .s.olonizati in mare parte ~n.

"'"

' ' *' '"'"' '

.......

--..

..

'-'

Tbf,?2iEl: ~iEUf9.Wh
,-

Relatiile.cu pen;;ii.

In anul 502 imparatul Anastasius are de luptat cu -per§ii, pentru care angajeaza torte militate conaiderabile. Dupa lupte indecise se incheie in anul 506 un annistitiu Ide7 ani, care, desi n-a fost reinnoit in 511._ ostilitatile n-au [.ost r~te ca urmare a faptului ca Anastasius, in contradictie cu prevederile armistitiului, a construit cetatea Dara in fata cetatii Nisibe.

Fiind un monofizit eonvins Anastasius a intrat in curand in conflict cu patriarhul Euf~mie. Aeesta, ea un bun ortodo;-;; era, nu _inceta sa arate ..,_~ """"'-"0. populalia llnEotriva Henotikopul¥ilii Zen.QD si de aceea a venit in conflict eli
~---~---~-.--.--

--

'"n,'

VPZ=W'

~--~~~

--

.. _._-_

,,~-- ~-~ -.- . .. -~

-~~.~.-

imparatul. Anastasius a r~ sa-l coIlfLm:nne J2e,pa-triarh ca +l~~aD si sa-l in1QQ1iascacu :r0aced()niy, cha.lcedonian convins. La inceput I111paratu1 a avut ca baza a atitudinii sale religioase Henotikonul lui Zenon, dar eu timpul monofizitismul sau :s-a accentuat spre . satisfactia eoptilor ~i sirienilor, dar spre n~ll1JllJLlmit..~~ crescanda a~. /G}A.nastasiu~ a de~ din scaunu! patriarhal si peMa~edo12i~,: inlocuindu-l ell --:"llV~t!i,Wpno¥ih I~C-~os~.}l:~Si P¥r-iarhul Anti_ohi~i a fos~ in!ocqiJ q~§.~.veE~:s" te,olog__ onolL~t. Tot atitudinii sale promonofizite 1 se atribuie 9~adaugarea In m annl 512 la cantarea Tri~agion (Sfinte Dumnezeule) din timpul Sfintei Liturghii a cuvintelor "Care te-ai rastignit pentrn noi". Toate acestea si unele masuri economiee au P!odus agitatie in YORulaJia 0~1.919~a, '-ajungandu-se chiar la un $i1' de revolte. Unele din acestea au fost provocate deE:3.rtidaW~~oa$trii<2.r,grupare eu earaeter politi£. si social, condusa 0 in special, de reprezentantii aristocratiei senatoriale greco-ramane, a marilor pr2E'ietari de parrulnt. Acestia erau ~tijinitori. ai ortod.ox~i si pentru adaosul din Trisagion au produs mari tulburari la Constantinopol, care era 8a-1 coste tr_?nul pe lmparat. Dar intre cele mai insemnate:,fa&-c;&a}l~:reste aceeagpltdusasLe Jf,&talia1111ntreaniL~1;3'=5~: Vitali an era de origine Jr~, nascut pe l§t 470 in Sudul Dobrozei in cetatea _?:al,R;;qai indeplinea functia de comes foederatorurn, s adica c.QID.§12dant peste trupele de federati (i11 majoritate barbari). loan de 1I-ntioh.i§ 11e sll.~ne despre el ca era un Qj11ulet SCU~~ilit ~i.~arlit la yarfurile pl,eoapelor, feciorul lui Patriciolus, originar din . ". V~n s-a declarat aparatonll credintei ortodoxe .;;i a asociat la rascoala nu numai trupele de barbari, dar si pe cele rQ~ane din dioceza Thraciei, precum si tarepi. din diverse regiuni. Nemultumirea taranilor se datora ~l:l:i sistem ~ge impozite, institut de Anas!a~~ (care, pe de 0 parte, reprezenta 0 degrevare a celor ce se ocupau eli comertul si mestesugurile, dar pe de alta, reprezenta 0 sarcina greu de suportat pentru populatia rur~!~,kC3.a?e:teasea~augau unele IDasuri lnate impotriva colonilor- de pilda &0i1stitLltia;;i;,d.iri~{ian.tIF;;;600a Anastasius prin care se lui proclarnaaseryire? ;-__uj:}.lrOJ:§:g:Qcultorilor, t'r· . . ramasi 30 de +--rT~c~_~~ pe acelasi pamant ani ...~__.. .~._~_._r~___ (Cod.Ius. XI, 48, 19) si in gen~al fiscalit§tya s~~eFa ce urmarea realizarea unor economii cat mai mario ~~!J-a atacat de mai multe ori cu succes g'upele iT9-periale 91 chiar Constantinopolul, oblig~ p~ _~~~fLt__ ~a__uca tratative. 9 Astfel, ~nastasjp~ . _pro~te, lui Vitalian sa-l nllmeasca{t:E:ag_istermilit~pn per Thracium ~ UJl".ciJ:1o",dq,ecl11n~nj-9, de data ace~ntia papei. Dar cum papa Hormisdas, punea ca prima cQlliiL1ieq;l.~jmp8.ratulsLtoti ~pi~co12jioriep:~_aIi aprobeabtele Sip9,c!,ylui4~Ja Chelcedon ~i Tomullui ~ sa negocierile aBe f9~t intreruD~e si ,(italian ataca in 515 pentru ._~~ia ?a~a ~o£§_tant~nopolul'_Ee ~are_E 1?euscat. De data acesta tlq,t~ §..§i e~tL~a de flota ilnpeni.ffi, care a fo10sit focni QIecesc, inventat de athenianul Proclos, iar pe uscat a fost iarasi infrant. Y..italian abia a~utnt s.Qa:m! ell viata $j a pierdltt de~!ate~de 2E..agist~r ili_h1ln per Thraciam. m

,-~

..t_.~.

__ ~

_~A~

'mlT"

;;

•• fI.",,",i!"i-.~~~OtW:

.....

...

P-

__

••

J __ ,..

,oo<

.;:;1

.,_'

Puterea armata fiindu-i slabit;i a trebuit sa_treaca muit tiIgp_pentru a-~i organiza fortele, iar in anul 518, murind -=e:= Anastasius a disparut ~i obieetivu1 ~. . ,_ rascoalei, adica regimul pe care Vitalian urmarea sa-l rastoarne. Daca rascoala lui Vitalian n-a avut 1a baza numai motive religioase, ci si social - eeonomice, ~ totusi faptul ca el s-a ridicat impotriva imparatului monofizit ea rep.~~~~D!~~ OliodoxieL arata de eataJ2~r~ disRunea,~ceasta si ca monofiziti§Xl}llLici~a f9LteJe E~~ar~it.e. In aceasta 1upta anti-monofizita Yitaliap. a avutualli.8-_sa si pe Calugarii sciti, eu care era 9i inrudit,
~ d

ffp:aw;"

".,

:;'

!Reforme .. dministrative a Unul din Ill.a~i1~_merite lui Ariastasius a fost acela d~ a fi pus_ordine ale 111 finaptel~r~t~i. El a procedat 1a 0 ~erie de refonne, pe care le-a aruicat eu pwdenta si .. etQ,~.0A.nastasius a incercat sagea valQare stabila monetei_je m J2_ronz nurl1itafQ,U~ sa fie cat mai apropiata de valoarea in aUT,fiindca suferea grave fluctuatitpar eea mai imp6lianta~efonnii. a fast aeeea J2rivind iW£ozitul~ ..;:.f!:!.llciar, hotarand ca ~.~amai mar)? parte sa fie pla,!,itin %~l]ohedaAea.}Jr. NUl~i sumele :t;leeesare hranirit~, truEelor si aprovizionariL" 2opulatiilQ_r din Constantinopol, Alexandria si Antiohiaput~,au fi achitate 1n natura. D.§.di statul avea -~evoie de fondur-'r supli"inentare, atunci le plltea procU1~·a i;;'punai'id (coemtio ), proprietarilor de p~m?njilrisa ~e vandala un· pret reclu~s.Aceast'a impunere (coemptio) era autorizata de nnparat, eu .exce12tia Thraciei~de ven~ITe realizate din impozite erau mici, iar trupe foarte numeroase (desigur pentru asigurarea apararii capitalei). Acestea sareini din e:e ce~, mai ales pentru anumite regiuni, ca Thracia, aupe:glultmnit pe tarani si au dat na~tere la revolte (cum am vazut in cazullui Vitalian). . ~. ~O alt~_refonna intreprinsa de Anastasius este aceea prin care el a hotarat ca percepel:ea illlE2,_~2r 'in or~e sa fie 1n~tata -cate l1pul vindex, d~inz8nd de pra~fe,ctura. J?raetorio. Pana aici im12Qzitel~ din eetati .__ erau perceP.1l1LSle ,d?-JC,~ri9n~ (curiales), me~1pbrj:;aaieonsiliilor lTI1JpicipCiJe, care chezasuiau ell averea lor proprie plata regulata a impozitelor. Yindices erau ~lliia~La..i imEozitelor (ca in imperiul roman) si probabil ca se dedau la a[,~ri, pentru a scoate venituri cat mai mario ~tatul era ca~tig~!.<!ig ~~~asta, caci avea __ veniturile asigurate. ~l~ii erau,~ e.im~ltumj}j, fiindca nu mai erau pusi in situatia de a plati impozite pentru altii, mai ales pentru cei care las au pamanturile In paragina ori plecau. Pe de alta parte, decurionii intarnpin.au dificultati in incasarea impozitelor de la oamenii bogati si marii proprietari de pamant. V~di~~ ins~_~=~_(l._~j_m£llJ1~=.~II2r. Pe de alta parte, Anastasi us pentru a preaintampina opresiunea prea mare a populatiei din partea vindicesilor aiQ!ar~~turile_~~defensores civitatium ;;L~J episcopil~r, care ~h~J?~i sa ._§J2~[e o£~a p de ne"~t~ti. Cei care conda1111lau ua no politics a lui Anastasius sP2E2eau ca vindices tratau cetatile.ca ~te e~~L ~man<::. Marile dari !?isarcini, agravate de opresiunea functionarifor

inw

au dus La falin'l,entul micilor QroRlie!§:ri. Acesta a avut consecinte :;>1 pentru strangerea impozitelor. In vederea asigurarii strangerii banilor necesari, s-a hotarat ca injreaga c91].unitat~_sa fie privita~ ca 0 lmitate fiscalfi;_§i re~ponsa9iHi r"",,\pentru Incasarea tutur_or imE,ozitelor. Deci, daca din diverse motive 0 proprietate -(~Jnu lY{al-era solvabli[~eI[~lri er~u ~obligati sa plateasca pentru ea. Ace?~i nOli il~leste cunoscut sub nuID&~M~ . "" C£,Ailastasius aL~sfiint~~ ..impozltulEJ.1tYsat"r.0ro:p-, care ~ mai ales populatia orasaneasca, angajata in cornert siln~§te~llg1!ri. Aceasta masura a adus mm:~ _n}uJh1.!niI~.J9. ra~~~,l1ri_l_~_1?oIlUlatiei urbane, dand un impuls comertului si mestesugurilor, In schimb, E,0pu1atia rurala avea motive de n;e~11l:l:~~re, fiindca ea era impusa sa gIateasca in moneda de aur, deci nu in natura ca pana acum. Chiar daca masurile economico- financia;re luate de Anastasius ,au. nemultumit largi 12aturi ale populatiei, ele au avut menirea de a restabili finantele ..... $ta~ului si a Eisa la moartea sa in 518, 0 rezerva imensa de aur (320,000 livre, adica 1£5.000 kg. de aur, 0 livra avand: 327,45 g). Aceasta suma:yrj2l:§~ va__ fi folositT de. UI1n~ii lui Anastasius, de Iustin si mai ales de Iustinian. Dar r~ze:ty~l e de bani. stranse de. Anastasius ~~~!tJ1is.sa::Gonstruiasea.,;ul1'zid de aE ar.a,r.e,ap6ils.tailllll,Qwhl!llhla Aq,;ae"'Ri11. Spriie~t:de,zi diitlui The;}({Qsi~ al If lea, inchizand 0 zona il11erisa~caci el pornea·xle ..1a..NlareadeIvrannara si dueea pana la:~£r§.m~icieiAur, Evagrie, Hist. Eccl, III, 30 ne spune ca ac~i..~ .~~~a din cetate 0 insula in loc de peninsula.
~ _ ~mn. __ .~' _ , .,

~~~

.;10"'1'1.

.'.

~--.J-

.l

,~_."

..

,.Raporturile·.·cupOl?mlrelebarbaredinOccideJ!!_ Ele se caracterizau prin aceea ca Ia~a sa-i fi numit oficial ca regenti ai I~Ji<;;i pe .. ~ ori pe Theodorie~ ilnparatul recunoa~te 0 situatie de fapt si .anume dupa moariea lui Odoacnl in 493 il acc~ta 12.eTheodoric cel Mare ca rege al Italiei, De fapt T~eodoric a lasat tn vig~e aproape toata amninistr'!tia r:qmana, avand 0 mare grij a sa n~se sUl2..~re ]_2emembrii senatului. Totusi, ..Q.. apropiere mtre 12012ulatia romana si cea. barbara zotica a fast impiedicaUi de faptul C§. gotE erau ari~ni~ iar romanii ortodocsi. R~atii mai Rriete!12§~i a avut ~~~a.siusc~ele francilor Clovis, care fusese ~stina,t de e12is_c~o~uJ Bisericii ROlnei: Sfantul Rem~~s. Anastasius ii.trimite il1_s.e_mn~2el11l1itat~Lde c01J.s_lJl, socotindu-l un repI~~~~);J,ts±l1l"aL ~i~~5mp~r.i~~J21.lS,

Anastasius~i Romani?
Dornnia lui Anastasius a avut mare importanta pentru Scytia Minor, caci din vremea sa se con'stata intarirea frontierei dunarene cu noi trupe si fortificalii, Anastasius n-a_ urmarit largirea frontierelor Imperiului, ci intarirea caEacitatii lor de aparare. Unul din cronicarii timQului (IoanNlala1_s, XVI, p.409, r. 46-49, ed.Bonn. 1831) ne spune CEt ,,in fiecare oras al ~p1p~riului au fast
--

- - ...

-."

---

- - _._._ - - ~~ ~ -

8L

inaltate diferite constructij, ziduri de apa.rare si apeducte, au fost curatate porturi, cladite din temelii baLP-.lli2.1ice_si multe_gtlkle". "'--fu'tirnpul lui Anastasius l~i_fac_~a!iEJ..)?l Dun~*~,..A~j.2§.",~Lf~~<Ik~~~~<1, ~Q2&g'§~:Ih care in 493, 499, 502 prada 0 parte din Imperiu. Impotriva acestor invadatori si a altora Anastasius iaCflnasuri de refacereazidurilor .de incinta a W1or~ ca: Hlstr,ia, Dinogeti_a2(:aRidava,=Altiu~l1' unde au fost descoperite caramizi !?tamEilat~ c~~nu~E:~l~iES~E~~~~J}!i, ce arata ca in aceste locuri s-au ceea depus eforturi importante de fortificare a cetatilor, {JneJ8---Gmt~le-l:nai -i-H:lpeF1:ante-Qg_-fet'tci-:B.·ea-F~-a~cetatiJQ1tiDnele dintre cely mal im1{Qlj;ant~_ l\}£L~risau efectuat in capitala provinciei, la Tomis. Grija specials pentru aceasta este ----- ...... ==: sugerata si de descoperirea singurului sigi1Tucu numele iI!lpa@jJ...liui p~J2~hllaI11pl "". :Qg12rggei,unde exist~ si eel maLilJlPortant port al Scythiei MinQr. Tot in vremea lui Anastasius s-a~c!~dit in Scythia Mingr im]20r!~nte: 91 nlill1eroase bazilici ; cre§tine_"ca si ~dificii pubgce la: H~_~tria,Tomis, Callatis~ TrOpaelU!l,Trai~.ni, Dinogetia $i Capidava.·,_.... f!t; Pe tarfunul oJ',~aBjx3rjj hisurj2M§ti inregistram un salt in numarul episcopilor; acum se trece de Ia existenta unui singur epJscopat la Tomis, la15, In!§neiate,,Il1 ... prigcipa~~l.e or,§~e ale 2rovi:qcler:··dHlStn;,- Cal1atis~..~_t9polis) Tro _~}lJ]1 Traiani,_ Zaldap'§,.<.. id~y~, Novidunum, Troesmis, A.J:gtssus, Ca Salsovia, Constantiana si altele. p'~na la Anastasius ler·arhii tomitani semnau e obicei in actefe' oficiale eu formula numele e~opus Tomitanu,s sau episcopus Tomitanae civitatis, ins~it de nu~ele provil1ci~._?c¥!!Ii~, ca de pilda: Joannes Tomitanae civitatis episcopus provinciae Scythiae; dupa Anastasius formula se schimba. Ea ne apare asa in anul 520 in actele unl1~ de la 9g.11stantinopol, care a ales ca patriarh pe",13pi_fanie.Intre mitropoliti, care semneaza 0 scrisoare de informare catre papa Hormisdas se aflji innt:. 7 si E~temu.s __,miseric9!dfH: Dei episcopus provinciae ~ythiae metroRglii'.l-~ Versiunea latina a datelor de mai sus este intarita de un document din anul 518 si m;Ulne ~risoare a Ieg;~~~~_~.i.12:_.gonst.9-l1tinopql catre acel~~i Eapfi Hormisdas, Acesti reprezentanti ai papei la Constantino pol i~e tvlburarile pe care ,,,calugarii sciti" le provoaca in legatura cu un.tIe probleme ale d~rteTaChalcedon~1 spun printre altele: leti (sci!. Monachi) de sua provincIa episcopos accusant inter Q:uosest Paternus Tomitanae civitatis antis tes = Acesti (monahi) l~i (}~~lZa episcopii ..din 2rovincia~r, intre care este ~i P~~us intaistatatorul ~s. Este yorba deci, de mai multi episcopi (episcopos), intre care Paternus este cu un rol preeminent, de aceea este mentionat aparte. De altfel numele lui apare si pe "!In disc de auUi argint, de mari dimensiuni, care cantareste 16 kg. Discul a :facut parte din tezaLmll Bisericii ~in T0111is avand, probabil lulul de anafornita, dar a fost furat de popoarele barbare ori donat acestora pentru a rascumpara prizioneri crestini. El a fost descoperit in anul 1912 in localitatea Presecepina din Districtul Po Itava (Rusia) ..:.--.. ' impreuna cu alte obiecte din metal pretioase si se pastreaza azi la Muzeul din f.:eningJ:~ (Ennitai).
fj(
2 1i~"Ili~
"V .. ~~

Je~o-

Anastasius unui traznet,

a Ipurit in anul 518 in palatal -_

SaLl

in urrna

lui Anastasius tronu1 Imperiului ramane __ya~3l}t, fara succesor desemnat. Cel care va reusi sa preia conducerea irnperiului este~Tj.isQ!Q! _(518"52Z1{j~Jii!9:.fjl~r$1lf)ei-i6rJ inaintat In v§rstEi, de ori2:ine taraneasca (trac romanizat) dintr-un sat de langa Naissus (Nis) , numit Bederiana, apartinand provipciei Dardania. Cu toate di "'nu avea instructie aleasa 1lr6copius~( Hist. Arc., p. 64-65, 77) spune c1.:!_rautateca abia stia sa se iscaleasca, Iustin facuse 0 cariera .militara stralucita ajungand comes excubitonun, adica cornandantul ~§irzii personale a i~~2~r..§:t~lui, garda InE~l~!~ __ ~._~~~gJ, i care desi nu era ~ s numeroasa, insurnand doard£U.~q9ameni, a mjJlQsH §_~filor~L ocu~ . sS,,9-une19fimp~ (de ex. Tiberiu al Il-lea, Constantin si Marcian). ,Iustin a capatat titlul d~12£llricius, o:gpare"",fQgtle,mm:.e,care nu era conferita dedit rareori si numai demnitarilor de rang foarte malt (fostilor consuli, prefecti ai pretoriului, magistri rnilitum). ~Ioyenigj dintr-o regiune occid~n1<J.Hi, flata sub administratis religioasa a a Vicariatului c1:~ Thessalonic, depep.dent de p_§fla. Iustin era, deci, ch§l~n si ;,-:orbea latin,gt.. De aceea intre primele 111asuri luate a fast anularea politicii religioase a lui AnasWl~ depunand din SC...§:._Ul1 pe Severus, patriarhul Antiohiei si pe alti e.pi§qppi monofifW, in afara de Timotei de Alexandria, asa au putut fi reluate le2:aturile eu papa, intrerupte In urma publicarii Henotikonului lui zenon. IustinJ n-a avut copii, ci _goar neE,C?ti si intre acestia cei mai renumiti au fost: Petrus Sabbatius denumit in urma adoptiunii Iustinianus si Qermanl!§., stralucit general (magister militum per Thraciam), care a lU]2tat cu succes impotriva triburilor de slavi $1 de anti, atunci cand acestea, pomind din sudul Moldovei '8i nord-estul Munteniei au patrons in Imperiu provocand mari pagube. In urma infranzerii acestora de Gennanus, dioceza Thraciei s-a bucurat de ceva lini;te catava v;el1)§. ~----~-~---.---, ~~" , -----

Dupa moartea

_____________ ~_~_

-._~ohA

In cursul domniei sale"LJustin_I a acor~at puteri aproap_e del?line in conducerea IrQ£eriului lui I1h~ti~; pe care I-a numit comes domesticorurn (comandant J2este garzil~__ cl~fit~ri din trupele aflate la dispozitia imparatului; un fel de stat major) si apoi magjster militum praesentalis (inalt ofiter peste trupele mobile de manevra = comitatus). In al,lU.1i'S;tW"cand Iustin s:-a imbolnavit grav, l-a asociatladomnie (4, . ap:dlie)pedustin.ianr Trei luni mai' tarziu·Olacil?aug.) cand moare Iustin, nepotulsau Iustinian 11unneaza la tron, avfmd varsta de 45 de ani

__ - _ - . _ - - - - - - OI.-I'n. __

o ,. / ~

84

{rlistinhlnTce1Mare(527-565).Razboaiele.deTecuc'eril~e <teritoriilo r .romane. Opera/eailit~H·asitegisla~iva.Politicareli£i6asa.Arta' Tliteratn rmActivita tealaDuIlareadea-os.

a si

J~nian s-a nascut la Tauresiulp., nu d~1?arte de Ch!:i~a, satyecin cu ~~deE!'§:Da.EL_eranep.Qld~,~l)ui Ius1ip..Itlsti~an poseda toate calitat~ei ·~ftQ_n~Ji!illi si unii invatati sunt de parere ca chiar daca soarta nu i-ar fi harazit functia de imparat, care i-a permis sa realizeze atatea lucruri, el s-ar fi distins in alte domenii si-ar fi atins culmile cele mai inalte. Procopius din Caesarea, istorieul sau contemporan, ne da un portret flZic $i psihic al Imparatului: "ETa de statur§. miiloeie, ni£Lm_are nici Rre~c~.sl, ci masurat, nU slgQ, ci Inai degraba CaInOS,cu f'!t51 rotunda, bine IaC!:ltsi e1L<2brajiiJIp.bujorati, e~ .. 'up?"'ee aj_lln§:._doua_~jl§Ja d .. &I!.d"(1-Iist.Arc. 8, 12-13, p.79). Etposeda 0 r p~tere de lueru putinobi~nuita. Iubea muncasi era probabil eel mai muncitor om din Imperiu. Dqrmea putin si lucra pana noaptea tarziu. Prin .mana lui treeeau toate actele imperiale, pe care eel mai adesea l~@r (Hi st. Arc. P. 1'21): "Scria el Illsusi mai toate hotararile, pana si in ce loc din eetate trebuiau dregatorii sa $ina judecatile si cand sa mearga sa faca cercetfuile".Nu~i inzaduia nici oautomultumire (nepasare), D~ temperament ascetic, el postea In pjreshni 2 zile :ge samamana, mra sa man€tllce absolut nimie:; in 4restul tlmpuIul se abtinea de la_yin, multumip.du-se ~.1d..ierburi dre§e Cli ulei ~i.Qtet.Iustinian era primitor mai ales cu oamenii simpli. lata cateva din trasaturile fizice si de caraeter ale lui Iustinian (Proc. Ep. Cit., p. 119-121). J:~ig_ Caesarean-a ros~obiectiv in caracterizarea lui Iustinian, c~n ultima p?rte a.. i~l!i ;ljg!ICilln y ( cogfl_ict_g_u impar~!lll si, drept urmare l-a prezentat cu tot felul de vieii. Justinian a mai avut curajul sa-si aleaga c:.olaboratori eompetenti si energicl, carora le cerea fidelitate ..rotale. Intre acestia pot fi mentlOi1ati ,.g~neralii:J3:elizari<§i'siHM.efses, care s-au remareat prin victoriile lor si Stll readus h~periU:lui.lntins~teritop.r ~1?:~Ite.l?an<.deCaERa.d()cia, pl~Lm:..~?lto!iulu~, b}..ui"a&ninistrator, dar lacom si intrigant, fl111rYl~jYrist;'J:'r~P9nianare a avut un c rolhotarator in munca de cod~f~care a drep'tuiU['EI fusese £uaestor sacri palatii, adica ~eful cancelariei imperiale care redaeta hotara.rile impOliante sau corespondenta eu provinciile sau puterile straine;·P:itf12{siFat:ficius~diplol11atgQil (magister officiorum). Jllstiniam.eraioh:~diuQios dovedind multa evlavie si l§i petrecea mult timp {'nruQ:aclune si meditatie inconjurat, cum spune Procopius, de preoti b~i si intorcand pe 0 parte si pe' cealalta carti vechi. Posedand 111tinse euno~tinte teologice, el a ~it lucd\ri §i in a.cesLdQmeniu, dar, din pacate, el ~i-a depa9it atributiile si a~eseori competema, amestecandu-se, cum vom vedea, in chestiunile de credinta si p_roblemeie Bise_rieii~ totdeauna Cllurmari favorabile nu pentru crestinism. EI considf;ra paeatele oamenilor si disensiunile din Biserica cauze pemru bunastarea general a a Imperiului. De aceea, spera ca unitatea '~isericii si suprimarea coruptiei si alte rele sa contribuie la dobandirea
Jo
.,.I _ .• .__ ' ,"

-------~

---~

-_ ~

- ~-

..

85

sprijinului' lui D,2l11fI~~euin ca§tigarea..J~p~.~riva barb.§Jilor. El a 111at l~irr:motriva .. c_or~lRtiei i ~xtordirii. de bani, mmarind in felul acosta, sa ~ s prQ9ure Imperiului mil10acele necesare purtarii razboaielor. - .-. Iustinian .nn era insa, ca orice 0111, lipsit de cusuri. ?-a dovedit influentabil si sa asculte defaimarile si intrigile, ~l11bitios, cl)eltuitor, itl-bitor de f~ fantezist In planurile sale, caci a in.ct:~~~ recu~ereasca m~Q__vincijle pi~rdut~ ale Imperiului ~;i sa-i redea stralucirea de altadata intr-o perioada istorica putin propiee. R~z~le buzetare imense lasat~_sl~_lmpJratul AnaS!~lS au.Jos .~_h_~L~i~e_}Q.r:_~~_Q_oaiele __ purtate in ~fri~§-_z__!t.§tJi~__§LQ.~~_en~, pre cum ~i in opera arnpla de rezidire a cetatilor. Toat~._§.c;:~stefL$.:-all_.sl9ve_gttlnutile, caci n-au supravietuit mult mortll sale .....~. -. _Inainte de urcarea sa pe tron Iustinian SJ}_ll1gr~go$ti~~_~e Q__~lj:is_ta, nurnita TheodQra, 0 feme~~_eu _yia_ta ,u§Qgra, dar pe r"£(~Le aluat-o in casato~ie netinand seama de barfele societatii si trecand peste prejudecatile personale, ~toria lui Iustinian eli Theodora a avut loe dl:92_Et ee aceasta IaCUS~ 0 caHitorie l~._Qri~pt si avusese discutii eli p_er~0I~_?tt~11_· r_e_ligioas~!:g~g~f1~lZi!e, au avut m~r;.;;;i~tl=ll,-d,--e~a_-i. care fi schimbat viata. Ea s-a inters din aceasta calatorie hotarata sa duea 0 viata C~~j~~J2ur~'i. Ca Impa}~!~asa duee 0 viata retrasa, consacrand 0 mare parte din timpul sau toreand si interesandu-se de problel11ele religioase. Si 11!:J2yobleme1e s~~!ului s-a ar~tat 1a JnaltilE~' demonstrand 0 l1}are persIi~ITll~ _lD-~.!~gerea celor mai comEl~S:,ate ~ituatiip.Qligce. Theodora a fost obiectul unor calomnii si , a1 urii multora, dar este sigur ca ea a fast 12entru Iustinian sotia dev~~ta §i fidela pana 1a moartea ei 'in~. Imparatul 0 numea "prea pioasa mea sotie pe care mia dat-o. ])urnnezeu". Ambasadorii straini 9i' regii se straduiau s~-ica~trge bunavointa, In l~~!~s.~iE:i_an, legile privitoare 1a divort, adulter:, asupra sfinteniei casatoriei, in privin!a actorilor comedian!i, a fetelor p_ierdute au fost redactate sub influenta Theodorei. Toate acestea sunt impregnate de bunavointa, de feminism. Fat~ d~onofizitL~_~rut tol.exan!.§.si a manifestat silnpatie,~~ deosebire de Justinian, care, chiar daca a facut unele concesii acestora, a.~dimas totdeauna.ortodox. Se .120_ves~~.9tea m~lJti ani dupa mo~rte~_Theodo~ei, cand c irnparatulu voiasa faca 0_ P!Qlnisiune sol~mna, el ju~~_pe numele Theodorei si persoanele care voiau sa placa imparatului "...aminteatJ numele "exc~lel}t~i, fi~l!_InSL~?~i3i_lQt~le12te~__§!lvera:!le", acum~umnezeu care sa aiba grija de sotul sau, Vnii bizantinologi analizand personalitatea Iustinian si realizar'ile sale au concis ea acesta a fost calazit de dOlla telUTi:lg_e~p~ala romal).§' si ~ldeea crestina, Visul lui Iustinian a fast, pe de a parte, ac~la de a ref ace vechiul gp,periu rOlnan, pe cat po sibil in granitele sale din vremurile cele mai prospere si asa se explica razboaiele sale purtate in Africa, Italia si Spania, precum ~i uri asa sa opera legislativa de codificare a drevtului roman. Pe de alta parte, il11paraiill, om adanc credincios, era preocupat de restabilirea unitatii Bisericii, d,e lichidarea ultirnilor resturi ale paganismului si combaterea ereziilor, Telul lui poate
.

&i

se

86

concretiza ill cuvintele lmperium Romanum et Christianum. In ce masura a reusit sa nealizeze aceste scopuri, vom vedea in cele UTI11atOare.
~-.~. <-

La inceputul domniei sale si anume ill ianuarie 53~ Iustinian a avut de

facutfata unei grave revolte, cunoscuta in istorie sub numele de NIKA, dupa lozinca sub care s-au unit rasculatii, care insernneaza ."invinge". In imperiul bizantin clasele sociale se gr_up_'-!~~1:~.qQ~a.Raniq_e opUse~p_§.rtidaAlbastri1or, .in care grupa aristrocratia si pe marii proprietari de pamant, din _randul carora se alegea majoritatea dregatorilor cu cele mai inalte functii, $i2..~artida Verzilor, sustinuta de micii negustori, cornercianti, navigatori, mica burghezie. Albastri ori Verzii .au fost numiti dupa preferinta pe care unii sau altii 0 aratau in hipodrom concurentilor imbracati in tricouri albastre sau verzi. In timpul domniei lui Iustin I, Justinian sustine politic a sa civila si religioasa, Devenit singur J\nparat, Iustinian aJ_uat 0 serie de .masuri impotriva ambelor partjge, care provocau tulbur3.ri interne. Aceste rnasuri, ca si politica financiar~ si ~ica, prin care intentione sa se scoata cat mai multi bani necesari marilor actiuni militare ale imparatului au nemultumit ambele partide, dlt si intreaga populatie din capitala, Cele doua _pmiide s-au unit in hipodrom au adoptat ca - 10z1;;a _-cu~an!ul J:!1KA si au pomit sa asedi~locumt'l~£_r~fectului cetatii, pentru a-I deterrnina ~a elibereze pe partiz2:nUJQLaresiitr-.A:ceastKmi~care populara a fast, se pare, ~'SPIQ§t~t2Lrl~~tiY.am'istocra_ti, care au indemn~t pe insurgenti sa ceara destituirea lui loan de CappadQGia si a lui Trebonian. IustiniilllA$dat '~l a sa9rifi~~~doi mini1}.:tJi.Insurgentii 3!:!y_r.oplamat chiar ullE9~~~t, pe ~YJ?atiu;s, un nepQl_ al lui Anastasius. Cum nu se aflau prea multe trupe in capitals, pe a caror loialitate sa se poata conta, Iustinian a cr~~:ut totul pierdut si a_,_,1L9it_e__il .. Theo(:k)_ra_l·§-poPV~?S sa dhn~ni--~~~~--i~.erce --Si~fufrft~gllk~ fug}~ __ rasculati cu 0 mana de soldati ramasi fideli. Be.l@~ a patrUQ§ c\~j_n !?-~ si a masa~rat 0 mars; multime de oamepi (cc~O.~0..9), ceea ce pentru acele vremuri este 0 cifra uriasa. Astfel imparatul 9i-:-asalvat tronul, in mare parte datorita perspicacitatii si energiei dovedite de sotia sa.
......._.....---~-,-,.,.~.,""'"

-_

.j

In acelasi an 532 Iustinian intreprinde in Orient unele mici operatii impotriva perwor, dar dupa lupte nedecise, el semneaza cUTegele. ChosroiCtJ 'Anuchtitvan (531-579) ~paceetema, in baza careia Bizantul trebuig sapHiteasca cca. lhOOOlivre de aur in schimbul apararii de catre- peT$i a Caucazului. Dar in clI_l:M.l4.D ChQSI9~ violeaza pacea etema, invadand Syria, distrugand Antiohia si luand rnai multe orase, I~ nord, per!?ii invadeaza Anneni.~, Iberia si ocupa L~ pe maululoriental al Marii Negre.

87

Pentru a rezolva situatia critica in care se afla imperiul, mai ales ca era anga.i.§:,tin razboiul ell ostrogotii, lustinian este de, acord samaxeasdi tributul, obtinand In schimb un .flngistitiuge~ S a.pi. Acest armistitiu a mai fost prelungit de inca clous. ori si 11-a fost transfonnat intr-un tratat de pace pe 0 durata de 50 de ani decat in aD:\\L562:'T!it211tula fost marit 1a 30.000so1idi dar Iustinian obtinea
de l~eqi evacuarea Lazicei. Tributul era platit oficial pentru apararea Caucazului impotriva barbarilor din nord. Plata s-a facut In ayans pe primii 7 ani, iar in a1 8-1ea an trebuia platit in avans pe primE 3 ani. Victoriile persilor in 9!ient")TIar<;gulnceputuJ marei lor expansiuni in detrimentul Bizantului, care va fi In aceasta regiune mereu In declin,
~ ~ -

-t"'--

....."..~.~_

,;5~;;':':",~::,:'~

rR.e'cucerii'eaAfricei
--~.. . '~< ,-;,,;:-,-~,~ :0"
"-'~' c "'"';."

In anul ?33 J3elizarie PO]faQe.jte. g_~_oarmata de cca. 18.000-20.000 de __ oameni spre Africa spre a 0 recl.fceri din mainile vandalilor, condusi de Gelimer,
In 534i13e1iiaiie intra trium:fator irtConstantinoDoLRegatul vandal este nimicit, iar teritoriile sale se intorc la Imperiu si vor fi organizate intr-oprefeetudi a pretoriului separata, care cuprindea 6 provincii, inclusiv Sardinia.tupteJe de g~ provocate de bastinasii maUlr inceteaza 9i ele in 549, cand acestia sunt biltuti definitiv de strategul bizantin ~oan Tr1ilta.

i::.')'.du_..,

;WRecUcerin~a;.. taliei, I
.... '·C"".': ~

~"'.:

'.__;,,:':,_~:"'.~;,~o~~ ..-"~~,..;.;-..,-~;«. •..;.~

In .535 Beiizarie incepe r.ec_ucerireaItaliei din mana-.~~W~ostrogotilor, In timp ce 0 armata bizantina patrundea in Dalmatia, Belizarie OC~lpa, Sicilia, apoi Napoli 9i Roma. Dupa ocuparea Rornei, Be'1izarie a treburtsa faca fatS.-unue ·~u, organizat de 9§llQgQti_, condusi deJit!_&~s. Trupele bizantine - reusese apoi sa cucereasca Ravel1l1a._ capitala ostro ggtil or, unde se retrasese _Vitiges ;;ina-l aduca pe aeesta pti-~i9J}er la Constantinopol (540) asa cum 11 adtlsesera putin mai inainte pe Gelimer. Dar ostrog21ji i~;;i refac for~ele _§i~~ .~ impotriva bizantinilor, avand in fruntea lor un _:-ege.capabil, J~e To@~. T.~~l~ bizantine conduse de 1?e1izarie au fost g_~jllaim1l-1!e orl 12rin_s&__$i infrante si toate succesele anterioare erau acum puse sub semnul intrebarii, Situatia s-a r~.~Q_tfll_.ttotusi in _faYQar.ea bizantiq.:UPf nurnai datorita geniulu] __iRl9_m~~c si d st~_!~g;ic al g~neralu!~!j Nar_:_ses, care duce 0 lUD_ga l~~~, reusind sa~ in

BustaQallorumpe_IQlli_?, si sa sup una lmperiului bizantin intreaga Italie. Pentru acest scop trebuisera lnsa 30 de ani. In ai1JJjJtt'(Q'S.4i1nparatul 0 da J~ge numita Riitgm.aii6a!$§,pciio prin care remao]l'ea:friitBl"ifatea-stt.'asupratuturor pl',9yinciiloyItaliei. Iustinian urmarea prin aceasta legiuire'restabilirea vechilor stari de lucruri~ adica _repunerea in drepturile sale a populatiei romane care avusese de suferit in timpul ocupatiei ostrogote. 0 inovatie interesanta, continuta in aceasta lege, este prevederea ca guvernatorul de provincie sa fie ales de episeopii §i oamenii de vaza,
1

anuL55£la

~-~---~----

--~---~"

Intre anii 550-554 Iustinian profitand de un razboi' civil intre ~gQ_hi din Spania, tril~ite 0 flota putin numeroasa, care reuseste sa cucereasca pentru imperiu sud-estul tarii, inclusiv Cmiagina (noua), Malaga $i Cordoba; Cu toate ca 0 parte insemnata din imperiul roman 11U fusese recucerita, QQ.;'l.f Italia, 0 buna parte din Africa de Nord, 0 pmie din Spania, precum si insu~ Mediterana, toate acestea repreze;ntau realizari de seama ale domniei lui Iustinian implinirea.unuia din visurile sale. Vom vedea insa ca aceste recucerlri TIU vor fi de lUmI3.durata.

in _apus\ll_europei si ill Africa Imperiul bizantin a dobandit succese militare soldate cu 111corporarea de mali teritorii, ill schimb, Orient,_.,!-9acum a
, D~

in

vazut, a suferit infi.-angeri din paltea per~ilor. . Dificultati serioase a intampinat Imperiul bizantin si la Dunarea de J os, unde a avut de infruntat incursiunile slavilor,antilor si bulgarilor, amestecate ell ~~__hl:mi. Astfel, in ffi!1j¥l;r;§'~Va avut loc 0 i~~~tsiulle~~ia_a trebuitsa IURte Baduwius. magister militum et dux Scvthiae imoreuna. cu'!1ustifillis:_ magister m.iIitum ~t dux provinciae Moesise Secundae. Armata bizantina a fost'infrauta si ~~nu~~ pe campul de_lupta,i~vadatorii au pradat un ~vast j~Horiu £ana in .Tb_r.ac~.a.. O.~g~l~i.t~~JAedi·tie;;;'l:iizaritfua .,.111potriva barbariIor, . i condusa de ;QOl1$~ltlS; succesorului lui Iustin, de .~pCt]las;·:§i.'fi:h\:skU.l"l1, magister militum per Illvricum a ~l!2!!~;~9~E~~.~~!~2e _1J.§:rb~~L~a ie ia JJ.I?:9.a, dar mai <:g2oi,cand bizantinii se intoTceau victorio§i, au fost~,uryrin§i de alti "huni", care au .Ja~ut J2rizonieri pe Constantiolus si pe Askum. Dintre e( l1lU2aratui l-a rascuillRa.rat numai pe Const~ntiolus. ----., Ii1 a1};b11~i~;§;~ desclaviniin unire cu Qtrl.guri si anti patrund din nO\1 in cete Imperiu, dar sunt respin§i de oastea imperiala, comandata de g~:fili:tll'N1Ufidq§1 numit In acelasi an magister militum per Illyricum. Un an mai tarziu @1iilbudios, un ofiter.deorigineslava, numit de lustinian magister militum per Thraciam ~i Plls de straja 1a lstru reuseste in numai 3 ani sa §h1nge din dioceza Thraciei pe huno-bulgari, sdavini 51 anti. Procopius, De bello Gothico, III, 14, 1-6 (cf. Mihaescu, p. 155-156) ne spune "ca Chilibudios ajul1sese atat de temut de ~i~ incat timp de trei ani, cat s-a ostenit in aceasta cinste, nimeni n-a mai tr~ut Istrul impotriva romanilor, ci de multe ori romanii treceau pe tannul opus si Ii ucideau sau ii luau ca sclavi pe barbarii de acolo". Cu prilejul acestor expeditii au fost recucerite mai multe .puncte strategice din Oltenia, Muntenia ~i Banal. intre care Drobeta, Sucidava: Turris (TUl11U Magurele). Constantiniana Dafne: Lederata Diema (Zema) ~i a fost extinsa clominatia bizantina pe 0 buna parte din teritoriul fostei provincii Dacia.

Activitatea victorioasa a lui Ctill&L~s!iQs stanga Dunarii n-a fost insa de in lunga durata, caci dupa trei ani, adica prin anul 533 el a fost omorat intr-o lupta cu scalvinii, in timpul unei expeditii in care armata romap.a, mai putin numeroasa~Jost rnfnintiL Tot Proeopi,!s ne spune ca dupa aceasHilnfrfr!!g~re "fluviul fu treeut oricandde catre..harbari, dupa voie, iar bogatiile romanilor ajuris~era. p-;;tru-erie-sn~-2re-athls"~ I!np~ratul Iustinian a ajL!~iDSa la.intelegere ,_~~tji, carora le-a G.~d~~ga Dunarii cetatea Tunis, "paraslta de l1-Ullt timp, fiind pustiita de catre barbarii de acolo", ,,lmpreUna cu pamanturile din jurul ei, pre cum si 5' mare suma de bani, numai sa-i fie acum aliatL si Sa-I i~11piedice pe huni de a mai cotropi imparatia romana". Desi n-au mai lipsit ataeuri barbare la frontiera Dunarii, cum au fost si acelea din anul 540 ale bu~lor !J2._lh~i?:,_,~iMa~ed~nia, pana in Chersonesul !hracie, Lind_~ ,fiiq;lt ~ll un nOll macel, ajungand chiar in Asia Mica ~i sa treaca peste zidulg~Ll1mg al lui Anastasius, patrunzand in _ cartierele-mfu:gina~e ale QOllstq_i}!!:QQP~_h:~~ui,iIi apoi , d1:ecTa- $1 I:'eloI2one~ si iarsi 0 invazie a __ ~_!}HL()[Iii·,Jh!B:.~ia, a bulgarilor in iar I1~!i~~llE' totusi i~"!:l_paratul Iustinian, folosind C~l abilitate diplorn_~a, i~vrajbill~ -populatiil~2!ligratoare unele 111lQotrivaaltora, ori eumpar~n_d_Ea9.~?-_<::'u a ba_Q1_ reusit sa mentina dominatia bizantina nu numai in dreapta DUnal~ii, dar si dincolo de fl_Q_viu, 0 zona destul de 'intinsa, in BanaL, Oltenia _§i Muntenia, pe Docurnentele arheologice si ~afice din aceasta zona sunt 0 marturie elocventa a expan~12olitice si econornk_e-bizantiiie din vremea lui Justinian. Peninsula Balcanica a aV~lt insa destul de suferit din cauzaacestor invazii, Caci trupele Imperiale erau insuficiente aiei, fiind deplasate in petitru recucerirea vechilor teritorii romane. Chiar daca barbarii P.Ll s-au stabilit st~_!Q__rnicsud de Dunare, multumindu-se cu expeditii de prada, ei au provocat la mari pagube materiale si umane. Se relateaza, de pilda, ca invazia bulgara dill anu] 540 asupta T~_xacieiS1 Macedoniei s-a soldat nu numai eu 0: bogat~Pr8:Cllide _r8.zb?i,dar si cU~llarea a 120._900_Erizioneli,care au fost dusi laJ10rd de Dimare. Rolul... prizonierilor la nord de Dimare pentru~inarea ba[barilor 9i_j~a -~~.---~----..----+ deosebit de important. ~ el~r~~entuluiautohton _~fost -.~ Perioadele de pace cu cele de razboi au alternat in Balcani la intervale scurte. Intre L!ltimile invazii de ~ari Rropoytii din timpullui Iustinian sunt acelea ale lui)cutdg~lfilor, rarnura a hunilor, in f!lianT~ .. ete de bul~islayi, c care in anul 559 sub conducerea lui Zabergan au trecut ±1uviulin Scythia Minor, Moesia Secunda si au inaintat pana in Thracia, Macedonia si Grecia, amenl111aI'l:dhiar c 'capitala Irnperiului. Ei au p;:tUtfifrifrallti ,de batranul ~nefqL~li~e, chiar sub zid"L_lf_il_e_G_·_o_n_st,antin_. acest prilej a_illst! pra_g~ si ineendia!a si _OJ2_91UI_ui:_ Cu cetatea Djnog~a si poate si altele in Scythia Minor. -"~T=;eiani mai tarziu, in prim~vara lui 562, a avut loc ultima invazie hun.obulgara pe teritoriul ImperiLllui in t!11lPJ,llui Justinian," careia i-a pus capat l JYlareetlus, magister militum si nepot allui Iustinian. In anii 561-56~~.Eopulf;1rie nomads inrudita Cli huno-bulgarii (avarii) ajung pana laDunarea jos sub comanda haganului Baian, cerand pamant in imceriu. Dupa tratative purtate de

apus

de

__

~.'

~~'""'1-

-.

Iustinus, o-uaestor Iustinianus exereitus si de Iustinian insusi se ajun~~_:_e 9~ alianl~ (foedus) I~aSa k.JI cedat avarilor cey_a din Im~riu, ci acestia sunt asezati ca federati la frontiera Dunarii de Jos. . -.~
~')

In telul sau de a reface vechiul Imperiu roman si de a-i asigura taria in fata popoarelor migratoare, Justinian a purees 1a constr1ure_?l_din nou ori r~fac~rea lllor r~:1~!~~f~1e, mai ales 1a frontiera, dar si lQ2llil1~r, despre care ne in~ormeaza Proco£ius In lucrarea sa De aedificiis scrtsa Intr~ anii 553-55~_: In aceste fortarete a agezat tru~, carora le;:_§._ In stap~nir~_Eamanturi, dat spre a le lega si mai mult de apararea locurilor respective. La frontiera Dunarii si In Peninsula Balcanica au fost construite sute de fortificatil,--ciiSpuse p'e'111ai--mtft;'li~ii'd~~p~r~~~Referindu-se l~-~activitatea- din aceasta ~ona, ff'ocopius' ne spun~~=:Si sa faca_din fluviul Istnl 0 foarte pl_lter~i~.§:_pavaza de aparare a acestor cetati si a intregei Europe a il1chis mal~11 fl~lui eu 0 ,entura deasa de fOl:tlI,~t~.. '--9ia ~;;§z.at peste tot pe rna] gan1iz~ane militare, care sa impiedice ill mod hotarat trecerea barbarilor de dincolo. Dar, de§i a facut toate acestea, fiindca n-avea toata increderea si nadejdea in oameni, soeotind in sine ca, daca cumva dusmanii ar putea treee in vreun fel oarecare peste fluviu, ar da peste loeuitorii de pe ogoare eu totul neaparati si i-ar duce pe toti in sclavie, jefuindu-le toate bunurile, n-a crezut ea este de ajuns sa faca stapani p-..este fortificatii numai pe locuitorii de langa fluviu, ci le-a dat ~i acelora 0 proprie siguranta, ljdidj.pd intarituri in interiorul tarii, asa lQcat fiecare tinut sa-si aiba fortareata sa sau sa fie in vecinatatea unui loe intarit", In Sc:ythia Minor a fost continuata opera de intarire a limes-ului i:qceputa. ~e Anastasius, 'reracftIidu~_~eori c9pstruindu-se din nou numeroase ce:illti, atat pe maM12lJnadi, cat si in interior si chiar pe malul marii, Procopius mentioneaza un numar de p-este 40 de asezari, in care au fost efectuat~juc!!ri de ~21}st[!1_Qtie. Intre cele mai importante sunt: __ ltinum~l?ucid_~v'1, A AxioRQlis~,_:rr_o_eslnis, 't'J0viodunum, Aegyssus, ~~!}lm,Jbid~,_J~onstall!i_C!_~§:LTo~-gi~.L~all_~1is si altele. In unele din acestea'--~!patLlrile arheolo"gic~ ~i _9.escoperirile eQ.!£ratlce au cqn1i:on.f11~~fonnatiile lui Procopius, iar in alte asezari, ca Histria, Dinogetia, nementionate, acestea dovedesc cat de intensa a fast opera de constructii desfasurata de Iustinian,

"volnd

,.

01?~~JJLc_e~~maijmp_Qrt~nta cea mai durabila a lui Iustinian, care indica si si modul in care irnparatul a inteles sa incorporeze ideea imperials, este aeeea de codificare a dreptului roman. Iustinian f?i-a dat seama de marea valoare a i~gisl~liei rornane 9i in acelasi timp ca ei trebuie sa i se aduc§. un'eI~_g!odiflggri; impuse de realitatile istorice deosebite; de aeeea el a nazuit sa bazeze legislatia

Imperiului sau pe legislatia romana, insotita de interpretarile celor mai reputati juristi de 1a sfarsitul antichitatii. Istoricii considera ca gratie lui Iustinian o,~neiiirea a mostenit tot ce imperiul roman a creat mai bun sii' mai durabjJ, an:urne ,9~.!~\;,ale c~rui notiuni_§i aplicatii au cup-rins toate aspectel~yietii si s-au tran!:?_misciviliza}iei enropene, atat de mult, incat numai daca cineva estej~ l~i poate da seama cala oJjginea tll10r ha.b!d:ud~gi sta __ u~_J?E~_P:9P_~\} __on::~n. In r afarade _b,iS),ienici 0 alta lUCl~ n-a avut o. inrauriJ;:~_!llaiIDC\-re12entru evohl~ia umanitatiLQa o_perajuridica a lui Iustinian .. .. ~ La reaIizm:ea acestei opere Iustinian a avut concursul unor juristi de j~1'0! seama, intre care Trebollian~}ineJocul de frunte. Lucrarea a inceput l~~J)f . .J1 -=- cand Iustinian numeste 0 comisie fermata din 7,Jnembri,- in frunte cu 528, Trebonian, cu misiunea de a r~uni intr-:,u~~_od !_9?:!.~.g9g~JitL~tEle (1~gik) i~~ria1e in vigo~e, de la imparatul Hadrian (117-138) incoace~ ~lUllwand elenlentefP care nu mai corespunq.~ cerintelor timpului, Comisia trebuia sa uti1izeze'~~9dexJheodosianu~ ca 9i~11~gerile particulare alcatuite il1~~i ·lDIOcTetian.~Codex Gregorianus ~i~dodex Herm9~us. La!~&:ftDi~ilie;/b~ . 1ucrarea denumita ata; este impartita inJ.D_caIti,~'~ //~'j. (mai nurneroasa) di,l¥ij'T6;:lnefn·oi:i ',,___ pusa sub conducerea acejuiasi Trebonian, cu misiunea de a codifica lucrarile de / imerpretare a 1eQwr (jurisprudenta) ,a j..;;.;u;:.;ri;.;;:.st.;;;;i~lo:.;,T...;;r_o,,;;;m;;;..;an;;;;;;. . =i~d::.:i,;;.:n-=s:....:e_;;.c..::.o;:..;le;.::.le.=...;. Dupa trei ani lucrarea a fost gata si publicata la:0;J)J&Bi;,(i~6?f~8T@sub de numele . este impartita In 7 parti :?i 50 de cart,i (subcMyi~lli.ni principale), Opinj e contradictorii ale juristilor trebuiau, de asemene~~ot materialul era -r» expus intr-UTI sistem logic. f~3) La;~~11£~~~~~')Wml;~~~8i~)3'ji a aparut 0 alta lucrare intitulata"(1):l:J(~§iWjl .._~realizata _din insarcinarea lui Iustinian de catre Teofil si Dorotei, profesori 1a ~"colile de drept din Constantinopol $i Bevrut, pre cum si de ~rebonian. Lucrarea era, de fapt, un manual elementar de drept, pus la Indemana studentilor in drept si care prezenta un l1f_aterial selectionat din Codex 1ustinianus ~i Digeste, filnd impartit in 4 dirti. N~mfuul mare de lezi promulgate de Justinian in cursul celor 5 ani, cati s-au SCUTS de la aparitia lui Codex Iustinianus (529), a facut necesara Qu?licare~ /";'\ unei noi editii hnbogatite a Codicelui amintit_E care va apare sub nurnele: \2' <,;t@j'Q:Gt~~¥Jt;tiN~M;~ei:!pra~re:~WVl1t11iJ~~~#g~!JY:~,r*i&ot'ei"i1b:Eiie'~6" Aceasta, a doua in 12 carti. /;2 editie definite este ~ingura care ni s-a pastrat. Legile pr01nulgate intre anii 535~~/._5_6~:5_au purtat numele 4~1~~~~S6i11aS'r2~adica legih61, sunt in numar de 154 si redactate in majoritate ingreceste. Unele Novellae privesc direct si teritoriul Jarii noastre, dandu-ne informatii pretioase si unice cu privire 1a viata religioasa, politica S1 economica. De mnintit, de exemplu, NpYeIlaaXI:::s, care ne vorbeste cfeJp~tiniana<Prima, c:rhiepiscopie intemeiata de Iustinian in ,anu1535. si care avea in,sgb()17pil1e~li do-qaepiscopiidin,Btmat, :rp'i§dera.ta9iRicidiv:a. T~ateilu2tarile'juridice publicate in timpuL lui Iustinian (Codex rustinianus, Digeste sau Pandecte, Institutiones si N ovellaei poarta mcepand dill
J. ~\?... _ ~. _

c::::

f--.. ~

"

:-5~-'·' -_. __ 0.·'" -

--

,":J

...

..

......

1 1
1

~~~o"ill.LalXII -l~a denumirea 1~".!.@61:PLlS,jllfjS·~~i~}!li§, de .invatati juri~ti de la data TJnive._tsitatea. din Bologna. -. Codific~a dreptului roman a of~rit statu lui bizantin centralizato baza j~ridica OlTIogena, care r.yglelnenta ansamblul vietii publice si particulare, raportl1rile dintre ceta~eni, viata fmniliei, relatiile comercia.1e, situatia bunurilor materiale. Asa cum am spus, Corpus juris civilis nu.repLoducea Inecal1i~3~~1 a:i~.E!,.}_:~nori toate interpretarile juristilor antici, ci In el a~l fost' introdu~e l~cari, care sa corespunda eu org_~~~_soci9:1~i economica a timp~llui, preeum si eu pe.rceptele moralei crestine. Irl_dreptul familial, de exempiu, ~~t i_~_2:us~, ea urmare a influentei cre~jine, con~tii mai umane. De asemenea, proc1a~andu-se e_galitatea si libertat~'Lt1).j1JIor oamenilor, legislatia lui Iustinian re~o~;-~;da-t;atm~~le~tul mai ingaduitor al sc1avil9~p;e~~l11 ~i.elib~rarea lor: ,_ ~ alt~ caracteristica a legislatiei lui Iustinian este accentul qeosebit d~ @3:_re'PJls':e-e absolutismllli~~· Corpus juris civilis f\.mdamenteaza din punet de vedere juridic puterea monarhica, lucru care va exercita 0 Lllfill~nt~ .. _Qr~QU_a g a~'!:!p'raideilor J2olili9_~ din. Biz§-Bt si chiar din Occident. Opera juridica a lui Iustinian a stat la baza intregei evolutii ulterioare a Imperiului bizantin. In _Occident Corpus juris civilius fl contribl~it in m.od eser~Ji~_ la formarea c?nceptiilor juridice ~~e abia_qjn secolul aLXII::-ka, adica de atunci cand a inceput sa fie studiata aceasta opera, ~i EMa azi legislatia lui Iustinian a ramas element capital a1 evolutiei juridice euro~ne. ~-.....
::;;:;

".i.~_;_'

}RefornieH~admil1istrative .. _. _" , . _"

r>.

"

Au fast dictate, pe de 0 parter, :")de tulburarile provocate de rascoala NIKA, pe de alta~·de Bresiunile tot rna! mari' din partea popuiatiilor l1ilg(atoar~ ori ale persilor, Imp aratu 1 era nernultumit de faptul ca functionarrC' si gl~:vernat9rii de 12rovincii erau C0I11Pti, se ded~au 1a abuzuri ;;1 neglijel}S,t_~ye:. In acest sens ia 0 serie de masuri (expuse in trovel~ VIII si XVII, din anul§~, 1~prin care, intre altele, se.. wprima obic_~iul"d;;' se cuini?fut1unctia de guvernator " pentru 0 anumita suma de bani, urmand ca eel care 0 avea sa-si recupereze nu numai sumele platite anterior, ci ~ialtele mult rnai mari, evident prin exploatarea populatiei. Imparatul a pl8.tit sumele deJ~ prilnite cl~l~ace~_tLsl~ln~J i-~ numit dupa sistem, Iustinian i~aobligat pe funcILC1l:illD_. j_ure In_mod~L gel sa r~ .t;1ai solemn, ca n:au I21atit pentru func!iile lor nimanui nici 0 suma de bani. In (2) acelasi timp, au fost redactate 0 sene de. --~ ~ (mandata) e@~ toti .' ~ gt;~matorii= deprovincii, in care Ii ~e arata cum trebuie sa conduc~ si ~ 112a~ 1'"<;, 9re~ ac;elor de~ensores civitatium pentru a~j~ p~~_t~ni irnpotr iva (!5"!) exploatarii si extorcarii de bani. Au fost de asemenea, aduse 1~ '- importante in oraanizarea provineiilor, £lind desfiintate vicariatele, iar u!!~le provincii unificate si puse sub condueerea ,Q:uvemqtorului mi.1i~ar (dux); ~duces -'_ primeau si titlul de~jJe~~abili~ si atributiile lor erau marite putand ju4eca proe ese pana la 750 solidi.-·

alt

'-..-

-".'

...

,'"

-,-~,...

- ... -_~!)_.'.
{V,

Iustinian a,13r.Q:it tributill~ $efului politie~ (praefectus a vicilum), care a Juat •numel~ de__.J2raeto~ . 9i a ... reat un post, acela de c ,_ibE.a~!9.r, eli rnisiunea de a se ocppa de multimea vizitatoillor si imigrantilor de tot' felul care veneau in nurnar mare In capitala, A mai infiintat fUl1ctia de qyaestor exercitus pentru a usura aprovizionarea tnmelor aflate pe cursu} inferior c:fDunarii (Scythia Minor si Moesia II). Pentru a~'c~ora pellcolul extern, tot mai (£lamenintator dinspre nordul Scythiei, Iustinian a facut 0 nona orzanizare .~: economica_ 9i militara, gruEal1d Scythia, £!l~aIL provincii cu resurse economice reduse, cu pr~inciile maritime Calia. Cvpru si insulele din Marea ~Egee, pe care le-a pus sub comanda unui quaestor Iustinianus exercitus, Sediul acestui comandant pare sa fi fQ$1:,Ja-Od~ssos sau la Tomis. La Constanta s-a des?operit piatra funerm:a a lui Marcellus vi~ar de Odessos si care lasa P9sibilitatea ca Tornisul sa tl fost sediul acestui vicar ori sa-si fi gasit moartea aici cu prilejul unei calatorii de lueru.
:;"'./.'. '"

rei) L2I;Constantillop-ol

X;Marea.>Ciull1a .,.
-

-.

~.

Lup~~le pentru recueerirea Africei, Italiei :;;i Spaniei au insernnat un mare efort perrtru irnperiu, atat in ce priveste cheltuirea de forte urnane, si ~. Perioada de 20 de ani, intre 535-555, cat a durat ~eqlcerirea Italiei, la care s-au adausat ~i alte razboaie, purtate in Orient ori 'ill Ba1cani, au ruinat IID£eriul din- plmct de vedere material. Programul ambitios constructiv, cat si razboiul aproape continuu au dus la s~catuirea rezervelor enOlTI1e de bani, lasate de imparatul Anastasius, dar mai grele au fost consecintele lasate de ciuma care "" , ._----a izbucnit in 542 ~i a b1m~it in Egipt, Siria .$i Palestina atingand in 543 chiar C~onstal1tinopolul, iar 'in anii urmatori raspandindu-se in _,celelalte provincii p€ma in Gallia. _ """-Un al doilea val de ciuma a izbucnit mai puternic in 558 la C?nstantinopol eu foarte grave consecinte per:-tn1 populatie.

cat

"f,

__

~~ini~este ultimul ilnparat roman pe tronul impelialbizantin. El este in acelasi timp ull domn crestin, un s-qveran con~tient de origineadivina a puterii ~ N otiunea de Imperium Romanum se confunda cu cea de Ecumenicitatea crestina, iar victoria religiei crestine pe_ste tot pamarrtul nu avea mai purina valoare ca ac~a a restaurarii puterii romane. Justinian socotea ca. EriIIJ.~ i11,,~atorire a- unui suveraneste "de a pastra intada puritatea credintei cre~tine de a 0 apfua ilTIpotriva oriearei perturbari, de a sprijini Biserica Ortodoxa ;li '!postolidi" amintindu-~i ca "pio~ii si dreptcredinciosii imparati, care I-au ~ecedat, aveau ca tel e1£0rparea erziilor si mentinerea pacii in Sfanta Biserica a lui Dumnezeu". De la Theodosie I nici un imparat nu s-a preocupat atat de Inuit de igtarire£"T~liQ;:iei cr~stine si in acelasi timp de ~xtirpar;;~ pagarnsmului, caci cu
,

~ ----_,_---~------------.-,

toate progresele facute de crestinism mai =existauj!)y§, pag_~i, mai ales in cad~ ;>1"> il:t.v!tan:!~~Eeri£r, §i al ~tiintei. De aceea, el priveaza Re pagani de dr~l CJ) invata si in~29 Inchid,§ A.cad~mia$!lAlli~1a: cuibul §colii neoplatonice, ceea ce a obligat pe Invatatii de acolo sa se refugieze lacurtea l11§:,relui~~ . persan. Aici, la aceasta Universitate studiasera sfintii Vasile cel Mare si Grigorie

ckJt

~~"'''~~'i.!'''''''

"'.".

.. ~=~,.._c.

/"'\ de Nazi~~ e~i-,c,'f1J'-' Iustinian daduse inca din ani~Z~51,?~ kgi severe impotriva @ticilor si - inchisese tem_Elele lui Isis si 61]oR., din ~..EiPt.In anii urmatori va lua si alte masuri impotriva cultelor 12agane si a evreilor, carora leva cere sa foloseasca in slujbele lor textul i~11l11ba greaca al Septuagintei. -- ., Cum am mai aratat, Iustinian era convins ca succesul ann ate lor d~ndea de ham1 lui 'pumne~;;u si ca pacatele oamenilor aveau consecinte 11U nL:!-mai en~tm mantuirea peL?"?.r:~la,ci ~i pxntr1L§ta~~,lt.g~n~la a Ip;l..2~Lllliui. Cata p importanta acorda problemelor religioase reiese si din faptul ca prin legile sale vroia sa aduca ordinea in Biserica si imperiu. In fruntea Codului lui Justinian se afl~ si 0 MUpra Sfintei Treimi si credintei ortodoxe, preculn si Si£lbo u}}Ji NicekS,£E;~tan!f?opolita!l" . (--3) ,- , Iustinian a purce'Sfa: uneltTnasuri, care sa reformeze Biserica. Astfel, au \._..--.ost promulgat~egi, f menite sa CO,l;;:"bata 'sjl.PQllia si sa favorizeze alegerea epjscopilor ~i preotilor a celor mai curate 9-.i stimate persoane; purtarea lor sa fie la adapost de orice critica~lt~egi.reglementau alegerea stal~elor'~i staretilor si dadeau 120lme de disc,iglina in m~aBP-~ti~i. poate spune ca Iustinian a aratat 0 Se Ip.are griil pentru manas~iri. In preambulul legilor sale privitoare la viata monahala el iii arata pretuirea pentru manastiri, pe care le scoate foarte utile societatii, din cauza rugaciunilor, pe care Ie adreseaza lui Dumnezeu, pentru _I bl1nastarea imperiului, cei care au imbracat hainaingereasca. Statul are, deci, interes sa favorizeze dezvoltarea manastirilor, dar in acelasi timp si _Q.reptul sa ceara ca monahii sa l~especte disciplina ingereasca si indeplinirea regullior fixate. Iustipi"ll a pus accentul pe \Tiara in com?!} (chinovitica), obligan~!_(~.ti c~lugarii ,~a traiasca ill man~stiri ~ub cOE~~~p~ll!~' El era impotriva acelor calugari ratacitori, care-si castigau existenta cersind si a, limHata chiar nwnfu]lL?nahDre,tilOI (isihastilor). A In at masuri severe _im12otriva manastirilor ml~fe; de b~lZb_f).ti'~_i fem~_ destul d~ numeroase din secolul al J:V -lea, Din timpul lui Iustinian cunoastem trei tiJ?JJ,liu,de manasgri: de barbati, <ie,fem~i §i~ penitenti, dupa modelul aceleia fondate de Theodora pentru fete Ie pocaite, ~ =Iustinian a precizat granitele dintre legea laica (civila) ~i eea monahala, mergand atat de departe, incat adus corecturi §i hotar:irilor sinoadelor. Intrega aceasta legislatie avea la baza obligatia dllugaril~)f de a ramane fideli votulE~t lui Dumnezeu. Cel care abandoneaza manastirea trebuie adus InaQoi SbLJorta ~i d'iCK-preacICiin ns>u, trimis in armata, fara sa poata beneficia de bunurile si de .». situatia sa juridica anterioara . .4;8) In 529a luat",masuri 9i im12otrivaunoraristocrati si a altor_.Rers>Q.au~, ~e se faceau v,in2,Y'atede pr'a..¥1is;m:s;a.1n secret a riturilor pagane. Daca refuzau sa se

Cg,;

exP!Jt.t3~

initieze in docttipa crestina si sa se boteze, ac~~tia emu .sfi:iiC}ti ~i Ii se confiscau toate bunurile~ustinian a in,!arit legile~impotriva maniheenilor, montani9til~r, evreilor si a samaritenilor. _. "--Dar in Pfobl;ema cea mai delicata,_ aceea a mOllPfizitislmllu,i, Iustinian a axut 0 pozitie §ovaielnica §i oscilanta, Acest lucru S;~ dG!:tor~,pe de 0 parte, infiuentei soliei sale Theodora, simpatizanta a monofizitismului, pe de alta, a pati'iarhului A.ntil~i·(Anthemius) si .~ pro-monofjzjt. Astfel, pana in a10u1 536 cl se _ ·dovedeste ingaduitor , ;;; fata de monofiziti, de aceasta Inzaduinta be;.eficITWr ..-::!7 l ~ multi ierarhiiiioiiofiziti, intre cure Severns. fostul natriarh al Antiohiei, readus din exil. Iustinian orzanizeaza 0 intrunire intre 6 chalcedonieni si 6.l11onofizitl IEode~, care el~2reaza £J0Xl11lUJ,.'de pre~inta, pe care irnpill.amLd promulga in 533 si pentru care obtine ~i aprobarea papeiloan al II-lea ·in 5~4. In aceasta ~uHi nu se vorbea nici de 0 singurafire,.nic{' de d;t7~in pei:SOap;alul Iisus ~9S, ci doar ca ,,~~ntllitonlLs.;.alntl1iJ24t,Iacandu;.seorri,alqst r~§.!~gpiUi ~§_!~~:&,,9m.~recelet[~L~r§9J:m.~1.. 1e._§.~jE4.ni, ~ ofiintacu ele". Dar aceasta formula n-a multumit nici pe chalcedonieiiii extremisti si nici pe rnonofizitii extremisti, -In ,:~E:.1:el~(0«t~q!6vine ),: Cons~antinopol ·12apa)Agapit, succesorul .lui loan al Il-lea si copvinge ,12~Iustinian sa renunte .la fonnula a£_opta~~", deoarece ea nu era 0l1odoxa. ~triarhul Antill, care fusese unul dintre autorii formulei, este depus din scaun si .refufcepe ·per.s.I3GlJjl::l im]2otriya. monofizitil9r; consecinta este ca multe mii de oameni au de patimit.~··" Cu timpul insa, p.rigoana a slabit,· iar rnonofizitii vor face din n01j P}"£,g~s!2 mai ales datorita influentei pe care 0 capata invatatii calugari Dometian si Theodor Askidas, partizani ai origenismului, pe 'l~~a Theodora !gtparat. Dar in ct£ttiJ¥&ZB;'4'!\ig%~:iPi~j;l~;~¥i;])2:@Oi}~tantU:0F.?·~'?~:u~,'~~?~:;rl, prin care erau ..condemnate I}oua propozliii din scrierile lui Ori!Zen, iar numele sau era . trecut printre eretici. Indignat de :hotararile acestui sinod, Theodor Askidas Indea~ pe Theodora si Il!.~!iI}jau faca ,2 noua incercare de a.~~. sa cel I2t1ir:L o ~ie a dizidentei monojizite. Reconcilierea era ms,a. impiedicata de faptul Sinodul de la Chalcedon reabilitase pe Theodor de M012suestia, Theodoret p.e Cyr 9i Ibas de Edess.a, ale Carat scrieri erau considerate de' .monofiziti {I~li~gnate_]';;;estoriani~un. , Theodor Askidas si ceilalti monofiziti cu trecere la palat au reusit sa c?~&a ~ IustiDian sa dea 111544un·edidtteblogiQ,.1\l.'~treicapi!£!e", prin care se .condamnB:.u'unele lucrari ale luiIbasde Edessa (Epistola lui lbas din Edessa adresata episcopului Maris din Andasir-Persia), Theodoxet de C,,!r (Scrieri le acestuia contra lui Cyril al Alexandriei si contra Sinodului de la Efes) si p~rsoar:a~i opera lui TheodoI'de Mopsu~~§!:. Patriarhii ~i majoritatea ierarhil,?r rasariteni s-au supus dorintei imparatului, In schimb, l.n Qc;c!den! edict~a fo st privit, ~n general, def?J,vqm12ilPrimii §lEl~§eni,care au -pornit lupta im12otn~a eslictului din 544 au fost episcopii Dacius de :NIi}ill1g, Facundus de H~~mliane, Pontian2Gn--Afnca si diaconul Fulge~til~}errand W ~miagiJla. -_ ~
~.iS :z::;; ,---...... ,~ __, ~ , _,_ " t!t n='

_...,I:

'~~'-'

"

..J-

.....

~,:try

_L

de

~i

ca .,

Papa Vigilius, cunoscut si prin cores_Qondenta purtata ~eopul , Valentinhn de Tomi~~ fost adus cu fort.~la, Con.§t~nti~l,0Eolln547 ,,~lp~,' de .imparatul Iustinian si Theodora sa....§;g_eEJ~.~~!5:.~Eit.2J.e", eeea ce V igilius a si facut ~rf;;'f§;i1110s'Ltl~:3udic~tili)l, trimis .lll1-trie-Llu11lJi ~Jl~al qonstag~jE£>~~l~i. :Scoul prod~~!n OQ£_ident de, adeziunea papei la eondamnarea Celor trei capitole flJost eu totnl defavorabU, ceea ce l-,,~racut pe V~lius sa retracteze. In AJl-i9_a,_balmatia, .!ey:thia __i ch@L_Gallia s-au tinut s sinoa_9~de.__rotest. EQ~sc_QQii p slg.1",Africa~auinut un SiDO~.E:_E.Q_ t exc.Q.@1~~nd p~ V~gilius. In vara anului PE~0B]~~11:i1.]tanatpll~ indemnat de Theodor -Askidas, a R~tm!@;~@!]f;(~i1;~~.~15edIct, .'cunoscut sub .numele de J;Marturisirea·£!£credintaa. lw~ratuluiTu:J;jniancontrfbceJorJrei capitole". Dar n0.111dict a creat 0 confuzie e si 171aim=:;lJ~,e, ingreuind ~i mai mult modalitatea unei impacari. Iustinian a convocat atuneii,~iri6dlliati:a~~;;F·ecurrieniCimanu15 53:1~Con~fltinwol, c~re c:. cqnfinnat edictul imparatului, Vigilius n-a voit sa participe pe motiv ca este bolnav. In timp ee sinodalii au lucrat 6 sedinte discutand condamnarea "Celor trei capitole" papa Yigilius a aicatuit un memoriu cunoscut sub numele de .·Q.o.l1.stitufum~1_prln care facea cunoscut ca nu se poate solidariza Gu_§_entinta_pe cOndamnc:r~_ll~."Ce!2.L.treieapitcl.e". Amenintat de Imparat eu exilul, V~ este obligat .sa.cedeze si publica un ~Lsloilea Cons,tit\.lluIl},in care isi retraae afirmatiile anterioare, accentuand conda~nnarea "Celor trei ea:Qitole". ~forturile de p~cificare ale lui Iustinian s-aug.ove9it insa mra. ~ezultate pozitive, caci ';:DI!}onofizitii U11 au fost mnltumiti cu concesia minora, care li se ~se, iar {5.) Occidentul s-a diviz_~t,cele mai multe biserici refuzand sa accepte hotararile Si!19_dul~li in Constantinopol timp de mai multe decenii, Opozitia episcopilor d d.in Venetia $ilsltia impotrix:,a sin9dulni din ~~ precum si impotriva scaunului roman, e cunoscuta sub numele de sem"t1:0:sM' ~1. In decursu1 acestei schisme episcopii schismaticii 9i-au ales lID @Ra (patriarh) .RroQriu, pe ~::hiepiscopul de AQuileia, care si-a stabilit resedinta la Grado, In apropiere de Aquileia. . Iustinian nu s-a lasat insa intirni.. de acest esec si a cautat sa gaseasca dat o fonnuls. satisIacatoare de pace. Carre sfarsitul vietii el era convins ca Doctrina aftharodoceta J2utea aduce rezolvarea dorita. Potrivit aftharodocetismului, care era 0 fonna d~' monofizitism extrelli*,corpu] Mantuitorului ar fi fost imun.atat la Racat, cat sj= la suf~Mta .. X+}S6411TI.~dict£s?clama,cacllitbdoxadoc~rina aftharodpceta si cerea episcopilor sa 0 recunoasca. Toti au refhzat, dar reactia '!J;,,;;,f;;E~.-=:::~~ .. ~ din partea 'iIr~paratului,n-a mai putut fi, din eauza mortii sale in anul 565. , In ?tuda' tLlf:t1rornc~rcarilor facute de Iustinian pentru a conei1ia pe I monofiziti cu ortodocsii si in eiuda amestecului lui brutal in treburile Bisericii el n-_Ereu~it sa aduca pacea, ba dimpotriva, ~3ea:lnDi m91ive de I}efllultul11.ir~. ell to ate. acestea, el a fost un bun crestin, si a adus Bisericii ~91-.enonn,.e, atat prinC1:[11-asurileChninistrative, luate pentru .9 mai buna ordine intema, (de a exemplu, cele privitoare la monahism), cat 9i~rin privilegiile acordate .
., ". -. "'; ,...: •., . '<$ . .
~ i

!&iJ:e;:",

_.

LL!lZ!-.

LaL ,__

>

.--_-----_ -----------_---~t·0'1

Episcopii 9i 1?re~JE in vremea lui Iustinian cglpata un ro1 [oarte mare in a9:!.11ini~~"~2Y.i,!l~illoi· ]i oE.§:.ge1or, devenind instante de judecata suprema ~i reprezentanti ai cetatilor in apararea drepturilor locuitorilot- (defensores civitatium). Decadere?- progresiva a curieLCordo de curi onum) , adica a sfatului ce.!!ili, ~dus in vremea lui Iustinian la situatia ca m,.llite ora§e erau acum conduse numai de un sfat restrans, f01IDat numai din fruntasii orasului. care avea ca p~_gedinte pe eE~scop. Tot In vremea lui Justinian constatam ceL,mai mare nUl1:8r de e£i~ii, pe care I-a cunosc2:}! ll~E~Ei~l b,~z§;lltin.Conditiile de pace relative a~nperiului si sprijinul acordat crestinismului au facut ca prevederile legii lui Zenon din 480, potrivit careia fiecare ora9 avea dte]?tul la episcopl!-_l propn~ sa.=- oata £1 aJ21icate in aceasta vreme. In S__sythiaMinor constatam E existenl~ ~ 15 e12isco}2ii,precum ~i eonstruirea de nUln~roase loca.$uri de,~c~ crestine. Intr-o inscriptie din Mangalia-Ca}l'ltis, Iustinian este numit i1ll;lliQr_de_ cqE.~' Acelasi lucru este valabil si pentru alte provine ii, iar aceasta situatie se reflecta in Notitia episcopaturq. ~llui Carl de BOOL
_ ~ " .J.Jo ..

Jmperi~l avea _ in fata tuturor pOR-oarelor barbare un pres~~glU de necontestat. Dm1na~ de la Constantinopol a _;;tiut sa Rrofite In__ <ih-tp abil de acest lucru~ 1 .fi-~~ extinda influenta.politica.~a q?bandeasca avanE-je economice :]1sa raspandeasca credinta, iar odata cu acesta sa.'extinda civilizatia bizantina. Exista la Constantinopol ,,0 stiinta a conducerii barbarilor", ale carei mijloace se inspirau din traditia romana. I~1_stin1an 1-a cr~at, la fel ca imparatii » romani, la taate frontierele p'~poare vasale, pe care re ea~hgase prin acordarea de baniz.. de Javoruri si onoruri. In schlmlJul unui tribut anual (annona) platit barbarilor, imperiul capata loialitatea acestora si un contingent de .a~ata, care trebuia sa lupte pentru a12ararea ImRerlului. Sefilor barbari li se acordau _podoabe pretioase, decoratii stralucitoare si titluri pompoase din ierarhia palatul ui imperial. ~ barbari se simteau flatati de faptul ca erau considerati pe jumata!e romani, partasi ai lumii civilizate si se declarau cu emfaza "sclavi ai maiesta0:i s~e imp_~e:~. La Constantinopol se ~tia insa ea acesti ~efi lacomi, schimbatori 91 perfizi deveneau dU$mani periculo;;i. Diplomatia imperials Ii ~}:1J2raveghea cu. mare grija. Pentru a mentine asupra acestora influenta bizantina Ii se dadeau sotii din im:eeriu, iar~ acestora erau crescuti la Constflntino1201ill civilizatia si luxul capitalei. I?eseori erau invitati la palat facandu-le 0 primire exaaerat de luxoasa, pentnl a Ie crea acestora impresia ca imperiul este foarte putel}lic. In tnnpU1 domniei lui iustinian la palatul sacru a.R""ve,..ni;t multi conduc!!ori dintre herul_b h_uni..:_a_:ari,_ge.E.izi. xumiti, l~i, iberi 9i altii. Imparatul si Th~ra a ii in~u ell daruri ei, pe ~..2tiile ~j.cop'iii lor ~i eand se intorceau _lIl regiunile de unde venisera erau inca uluiti 9i fascinati de farrnecul, pe care-l cunoscusora
""~

"

.J

I
i

pe

00

si se simteau fericiti de a fi in servidul unui imparat, care-i prime a atat de bine si le faceau atatea daruri pretioase, Dipl9ma,tiLb.~tina cauta sa sl~beasca fQr.~129?,t,relor barbare, ~. ....._ invraibind un J2.QRoLl!P.potrivaceluil~lt. Exista, de asemenea, obiceiul ca la Constaptigopol sa fie I11totdeaun~eten~~I1t la cggdus;erea poporului barbar, care sa poata fi opus in orice moment conducatorului barbar neascultator.-·In acelasi timp, bizantul putea apela la un pop~ barb~~_§_~J20~eal3S_a. _ razboi Irnpotriva altl!i_l?~p_qr barr_ar, care devenea un pei-icol pentru imperiu. . --La ac~ste practici care veneau ca 0 mostenire de la Roma, Bi~) a~~~~t.!Propaganda crestina a fost strans l¥q:ata de ,l2.2li~a; rn~iong1ri.i~,l1 ~~u rna! putin deca,t diploms;lli, pentru ca p012emrele barbare sa acc~..te suzeranitatea i!EJ2eria,lasi sa le aduca in sanul civilizatiei bizantine. Multumita acestor misionari popoare barbare din regiunile de steps ale Rusiei meridionale, pana in Etiopia 91 Saha~a, de la Eufrat si pana in v~~tqlp~n:212&si n~~'dul_ i ~ au priluit _reJl.g~~tna in timpul lui Iustinian depasind astfel granite le imperiului. 0 data cu r~)~gi9:.. cre9!ina se facea cUll9scuta .9i£iyjlizatia biEIDiLl!a. Aceasta politics, prin care se combina forta militara cu diplomatia, a avut succes.
:,-,.: .. ;"

,CJivilizatiaibizantinalllisec6Iul'alW¥I,;.lea
.. '........ MIri'II1' "f!·="':I\>ii!'i'FI'l;!'~~~~·~;";"':~~.

Prin marea opera pe care Iustinian a intreprins-o de a res1_aura_i!gperiul ro~n, ca si prin marea sa opera leg_i§Jativa, el a asi~rat d0tn.r:I-iei n lac u deos~QiLft~jmp_2E!~~t~L1:!j~!9Eie. Acest loc si l-a asigurat si prin stralucirea de care s-au bucuratliteratura si artele in istoria general a a civilizatiei,
ijbite,ratura.'····,

La fel ca ill toate epocile din trecutul Bizantului si in secolul al VI-lea

a fost modul in£anLgindir~.a_Qif;gl1.tina s-a exprimat cel 11l.~e~ este cel mai mare istoric al perioadei lui Iustinian £ilrL ciuda criticilor care s-au adus, cu privire mai ales la obiectivitatea cu caTe ~ ael: prezinta unele realitati istorice, totusi valoarea sa rfunane considerabila;rin care ce._ f'...._u_ p\f~~-It:jleca,mRf111~Y.e diHt5-;;:,~~.ii:)2S{;;:5:51!. i:EJ?0triva_J2.~.L@_or, v~dalilor, ostrogotilor, "CkJf/lA r v!&g:otil9! si _tnJ:mrilorslave de la Dunare, sunt prin exactitate informatiei si prin calitatea stilului 0 opera remarcabiHi. De asemenea, si celelalte doua lucrari: De . aedificii si Htstori;' arcan.fl(Istoria secreta), desi contin fiulte exagerari, p~ .sens pozitiv, 'cea de-a dOlla in sens negativ, prezinta 'un mare interes, fiindca De of~a, multe- >informatii utile ~i cbiar unice. Fara lucrarile lui Procopius istor::ia domniei .lui Iustinianar fi avut foarte multe lacune. .Dupa Procopius, evenimentele domniei lui Iustinian au fost continuate ~)l~l'e:1i~g~7jjh:ias e la anuU'f5'5i4pana la\§-58;' iar dupa aceea, d~ d

,<

#~,or=: --we ;;:F •.

.~

-=-

-==

$i'"

.3)

ehi1an€8:;tt, care~~_traitlasf3rsitulo ~ecolului al VI-lea. Din lucrarea lui Menandru

. nu ne~au dimas dedit fragrnente, dar se pare ca a fost un istoric series. Alti invata!i care au seris luerari interesante privind diverse aspecte ale vietii sunt:ll~]~1ttfsj~J:f%tl;'iQ;ius, ministru al lui Iustinian ~i care ne-a lasat un fost tra!~t d~.spr~~l1, ".' a carui Istorie universals Ince~ la faeer.:a IU1~ si. merge pana in crisa in greaca populara aceasta opera va fi foarte mult utilizata in Evul Mediu, ~b2tn?jcl:.irr:c?Efes a seris in limba siriaea 0 istorie bisericeasca, care merge pana in anul 684.~i?r~~[[);continua pe Socrate si Sozomen ;;i Theodoret de Cy'r, adica de la anii 11"'-5 3. Orzanizarea intern a a imperiului' lui Iustinian este zugravita de 'n"', in lucrarea 'De magistratibus populi Romani. Printre hagiogni 1 trebure-111entionatkWEydl,t:cle J§jgYWJ::lEQlis si I~.:D;4Qscljj8, care seris L~vada duhovniceasca (FratUln== _..spirituale). Un autor interesant esteJYHllierol@es;)care, lucrarea sa Synecdemos in nepr~~~~1~~st~rea achninistrativ~EQ_li!is:a Imperiul~i in timpul lui Justinian; iar a ':'tFla;u.l!!tj~S:.i]e1B!tiia~$lflS ne da 0 Descriere a Sfintei Sofia. Cu to ate ca unii autori mentionati mai sus sunt posteriori domniei lui Iustinian, ei sunt totusi legati de miscgrea intelectuala caracteristica epocii mare lui imparat. Alaturi de istorie, a interesat lumea biz:antina mai mult decat oricar~nta, caci chi1ar ir:gparatul gasea 0 mare placere sa discute 'problelne dogmatice, scriind unele lucrari in acest domeniu. Cel mai mare teolog ai epocii lui Iustinian a fost~~~,Q}~1fu~l,&W;:cl;~j~JaIDZ£i.fIt9are poate fi considerat unul dintre scriitorii cei mai de. seama ai timpului sau. El a scris lucrari illROtrlVa . 'lor eutihienilor, 30'de capetelmpotriva"'7hJi Severus de Antiohia. Leontius a fost un -. combativ. -.:' . In domem .e mentionat i~,ri5]1;JJlaiillf~~e;]&);t11tlll}feel ll~l yr{areii original p~zantin. s-a nascut in orasul Emesa,_sub Anastasius vine la Constantinopol, unde, dupa o traditie pioasa, M~Ol:nn.ului ii daruiestelaCraciun un s:t!1:mflrp))3cris, q[e-}jJ)&hit~. Prin aeeasta el a prilnit pe , @ar~ L poeziei; s-a ureat pe amvonul Bisericii si a cl~t de Craciun (:?ndcteut) -(~x0@C<l~ f!lJr7i;;ffi.De JOt, e/ rx-~a_u /,t?;11--raS/ 3~tJQ.rr::e si, printre celebrele cantari, trebuie mentionate: Judecata din urma, Maiea Domnului la Crueea Mamuitorului si Tradarea lui luda. In alcatuirea cantarilor sale R()lnan folosea._ te~~e bibli~e, liturghice, vietile sfintilor ;;;i invataturile sfintilor parinti, Cantarile lui sunt pline de reflexiuni do£matice, invataturi InGrale si intelepcilme. @ Spre deosebire de istorie si teologie, filosOfiaiera In decadent~. In 529 Academia din Athena ,19i Inehide 120rtile si ~Iac~lQ.£1filps()fief:cte~grie, inca tinere, de I~Vniversitatea d~ la CO~~1tinQ12S)1. n aceasta perioada 0 dezvoltare I mai activa a filosofiei 0 in:tffimm in Syria, unde, de altfel, se dezvolta si alte ramuri ale stiintei, in centre ca Antiohia, Edesa, Nisibe. Si in ,___..c;::..-==_ Syria exercita 0..influenta asllp_r(;l_~on~tantinopolului . •c==-=" . ._-

~a

_ e

""'-"c>.~v, .. u

~_A

..

.. ..

. ....... , .. " ••

_'0",

_,

Arta
..

--

---

--

--

- ~ - - - _- -

- ~- -

, , 00

1 t'\A