Sei sulla pagina 1di 46

18

I.CONTABILITATEA COMPONENTA A SISTEMULUI INFORMATIONAL

Sistemul informational se compune dintr-un ansamblu de fluxuri informationale de


informatii economice complexe care se obtin prin prelucrarea datelor furnizate de anumite
surse si care sunt necesare pentru organizarea , conducerea si desfasurarea
Un sistem este definit ca un ansamblu de oameni , masini, procedee , al carui tel este
de a furniza informatii .Principala functie este de a furniza informatiile necesare cunoasterii
activitatii economice in vederea luarii deciziilor pe toate treptele organizatorice.Importanta
sistemului informational consta in faptul ca organizarea si conducerea activitatii economice
presupune cunosterea permanenta a starii si a functionalitatii unitatilor patrimoniale.Sistemul
informational ne ajuta sa observam modelul de utilizare al resurselor, sa sesizam si sa
examinam deficientele existente, sa punem in valoare efectele pozitive.
Clasificarea informatiilor economice:
1.Dupa continutul lor pot fi de planificare sau programare(informatii efective si de
control)
2.Dupa formele de prezentare pot fi: orale, scrise si audio-vizuale
3.Dupa etaloanele informationale pot fi: cantitative si valorice( exprima activitatea in
etalon banesc)
4.Dupa sfera de cuprindere pot fi: sintetice (care asigura cunoasterea generala de
ansamblu a activitatii economice) si analitice (care fac posibila cunoasterea detaliata a
activitatii desfasurate caracterizand amanuntit si complet activitatile din fiecare unitate
patrimoniala)
5.Dupa scopul utilizarii :informatii de conducere sau dirijare, de raportare si de
reglare.
6.In functie de raportarea in timp sunt: informatii active culese in timpul desfasurarii
proceselor si fenomenelor economice , informatii pasive sau istorice si informatii previzionale
Etalonul informational este o unitate de masura tip stabilita conventional si folosita la
masurarea , evaluarea si exprimarea cantitativa si valorica a patrimoniului economic
Etaloanele cantitative servesc pentru manevrarea si exprimarea cantitativa a obiectelor
in unitati de masura specifice proprietatilor fizico – chimice a acestora. Etaloanele cantitative
pot fi : etalon natural, natural-conventional, etalonul timp, etalonul cantitativ complex.
Etaloane valorice – etalonul banesc este un etalon informational universal . Cu ajutorul
acestuia se stabilesc preturile bunurilor , tarifelor, lucrarilor si serviciilor , costurilor ,
salariilor obligatiilor unitatilor.Sistemul de prelucrare a datelor este un ansamblu de procedee,
de mijloace materiale si tehnice folosite in procesul de culegere , prelucrare , transmitere ,
folosire si pastrare a informatiilor economice. Circuitul informational desemneaza drumul pe
care-l parcurg informatiile intre emitator si prelucrator si retur.

Surse de date si informatii economice


1.Planificarea economica care furnizeaza date de plan si prognoza economica .
2.Evidenta economica furnizeaza date efective. Evidenta economica reprezinta un
sistem unitar de inregistrare , urmarire si control documentar, cronologic si sistematic in
etaloane cantitative si valorice pe baza unor principii stabilite a fenomenelor si proceselor
economice in scopul cunoasterii activitatii desfasurate .
Obiectivele evidentei economice sunt :
-furnizarea informatiei necesare elaborarii planurilor si programelor de activitate
economica
-asigura urmarirea si controlul indeplinirii planurilor si programelor de activitate
economica prin inregistrarea curenta a operatiilor si proceselor .
1
28

-asigura pastrarea integritatii patrimoniului prin inregistrarea existentei , miscarii si


transformarii elementelor patrimoniale.
-permite determinarea costului productiei , a veniturilor , cheltuielilor si rezultatelor
financiare.
-asigura informatiile necesare caracterizarii complexe si multilaterale , a activitatilor
desfasurate in vederea elaborarii deciziilor.
Felurile evidentei economice:
A.Evidenta operativa
B.Contabilitatea
C. Statistica

A.EVIDENTA OPERATIVA
Evidenta operativa inregistreaza , urmareste si controleaza acele laturi ale activitatii a
caror cunoastere prezinta o importanta imediata , se numeste operativa pentru ca obtinerea si
folosirea informatiilor se efectueaza de regula in momentul si la locul producerii fenomenelor
si proceselor economice , este denumita si evidenta tehnico-operativa pentru ca utilizeaza
mijloacele tehnice de masurare si inregistrare automata a datelor precum si datorita faptilui ca
reflecta procese si operatii cu caracter tehnic
Caracteristici:
-reflecta o mare diversitate de fenomene si procese economice
-foloseste paralel toate tipurile de etaloane informationale spre deosebire de
contabilitate care utilizeaza cu precadere etalonul valoric sau banesc
-contin atat informatii de planificare cat si informatii efective . Nu are o metodologie
unitara de prelucrare utilizand o diversificare de mijloace si procedee
-inregistreaza, urmareste si controleaza numai partial anumite operatii si procese
-are un rol completativ in sensul ca se reflecta unele operatii si procese economice
care nu sunt cuprinse in obiectul celorlalte forme ale evidentei economice
-se realizeaza de lucratorii diverselor sectoare de activitate

B.CONTABILITATEA
Contabilitatea inregistreaza , urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii
ce pot fi exprimate valoric
Conditiile contabilitatii sunt aceleasi ca la evidenta operativa :
-sa fie organizata pe baza unor principii si norme fundamentate stiintific
-sa fie atotcuprinzatoare incluzind toate sectoarele deactivitate
-sa fie unitara fiind organizata si condusa dupa o metodologie si pe baza acelorasi
principii la toate unitatile de acelasi fel
-sa asigure operativ si eficient informatiile necesare utilizatorilor
-sa fie simpla , clara, precisa, documentata si neintrerupta
Particularitatile contabilitatii
1.Contabilitatea inregistreaza numai operatiile economice efectuate.
2.Operatiile economice se inregistreaza numai pe baza de documentate justificative, in
timp ce in alte forme ale evidentei economice se pot inregistra fara aceste documente
3.Contabilitatea foloseste in principal etalonul banesc si numai ca o completare
utilizeaza etaloanele cantitative
4.Contabilitatea are un obiect propriu de cercetare deosebit de obiectul celorlalte
stiinte
5.Contabilitatea foloseste o metoda proprie de cercetare a obiectului sau

2
38

Obiectivele contabilitatii
1.Sa furnizeze informatiile necesare elaborarii planurilor si programele de activitate
economica
2.Sa asigure urmarirea si controlul valoric al activitatilor desfasurate prin inregistrarea
cronologica a operatiilor economico-financiare si prelucrarea informatiilor cu privire la
situatia patrimoniului.
3.Sa asigure controlul integritatii patrimoniului prin inregistrarea existentelor si
miscarilor elementelor pe categorii , pe locuri de depozitare
4.Sa furnizeze informatii necesare intocmirii documentelor de sinteza contabila care
dau imaginea fidela a patrimoniului , a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute

Felurile contabilitatii
1.Contabilitatea curenta inregistreaza zilnic pe baza de documente justificative
existenta, miscarea si transformarea elementelor patrimoniale, precum si rezultatele financiare
Contabilitatea curenta poate fi centralizata sau descentralizata . Contabilitatea curenta
centralizata se caracterizeaza prin faptul ca toate lucrarile contabile sunt concentrate si
executate de compartimentul contabilitate al unitatii .Contabilitatea curenta descentralizata se
refera la faptul ca o parte din lucrarile contabile sunt executate in cadrul sectiilor de productie
al santierelor
2.Contabilitatea periodica se realizeaza la sfarsitul perioadelor de gestiune in cadrul
unitatilor macroeconomice sociale

Functiile contabilitatii
1.Functia de inregistrare si prelucrare a datelor consta in consemnarea potrivit unor
principii si reguli proprii a fenomenelor si proceselor economice exprimate valoric
2.Functia de informare consta in furnizarea informatiilor privind structura si dinamica
patrimoniului, a situatiei financiare si rezultatele obtinute in scopul fundamentarii deciziilor
Contabilitatea permite cunoasterea eficientei economice prin reflectarea activitatilor
desfasurate
3.Functia de control gestionare consta in verificarea cu ajutorul informatiilor
contabile, a modului de pastrare si utilizare a valorilor materiale si banesti , de gospodarire a
resurselor , controlului respectarii disciplinei financiare
4.Functia juridica – datele din contabilitate si din documentele primare servesc ca
mijloc de proba in justie
5.Functia previzionala – informatiile contabile servesc la fundamentarea programelor ,
la elaborarea bugetelor unitatilor patrimoniale .Contabilitatea firmei poate fi asigurata in doua
circuite : contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune
Contabilitatea financiara are la baza norme generale , unitare de organizare pentru
toate unitatile patrimoniale.Are ca obiect inregistrarea operatiilor ce afecteaza patrimoniul
unitatii in vederea stabilirii rezultatelor financiare
Contabilitatea de gestiune are drept scop gestiunea interna a unitatii , calcularea
costurilor interne ale produselor , lucrari si sectoare de activitate

C.STATISTICA
Statistica inregistreaza, prelucreaza si furnizeaza informatii privitoare la fenomene
social economice de masa .Are o sfera de cuprindere mai mare decat celelalte forme ale
evidentei economice.Foloseste fie etaloane cantitative , fie etalonul banesc separat, paralel sau
simultan, dupa necesitati

3
48

II.OBIECTUL CONTABILITATII

Produs al unei activitati practice si teoretice îndelungate ,contabilitatea s-a afirmat ca


sistem de cunoastere si gestiune a resurselor economice ale societatii separate patrimonial
Prima definitie data contabilitatii apartine italianului Luca Paciolo,fiind formulata în lucrarea
sa Summa di arittmetica ,geometria,proportioni et proportionalita care a aparut la Venetia în
anul 1494.El analizeaza contabilitatea ca un ansamblu de principii si reguli privind
înregistrarea în partida dubla a averii ce apartine unui negustor precum si toate afacerile
acestuia ,în ordinea în care au avut loc .In conceptia sa ,partida dubla este definita prin prisma
ecuatiei de schimb dîntre avere si capital .
Referitor la obiectul contabilitatii exista trei conceptii
1.Conceptia Juridica – conform acesteia obiectul de studiu al contabilitatii îl constituie
patrimoniul - reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica apartinînd
unei persoane fizice sau juridice precum si bunurile la care se refera
Deci contabilitatea este stiinta care elaboreaza procedeele de evidenta calcul,analiza si
controlul în expresie valorica a existentei, starii, miscarii si transformarii patrimoniului
Pentru ca un patrimoniu sa existe sunt necesare doua elemente :
• Subiectul de drepturi si obligatii ( persoana fizica sau juridica)
• Obiectele de drepturi si obligatii ( bunuri economice )
Bunurile economice în calitatea lor de obiecte de drepturi si obligatii formeaza
substanta materiala a patrimoniului .Valoarea unui bun este expresia baneasca a acestuia
Drepturile si obligatiile cu valoare economica ,exprimabile în bani ,exprima raportul
de proprietate în cadrul carora se procura si gestioneaza bunurile
Drepturile exista atunci când titularul de patrimoniu are calitatea de proprietar si ca
urmare nu trebuie sa acorde un echivalent pentru bunurile din posesia si folosinta sa .Exista
obligatii atunci când pentru bunurile care formeaza obiectul patrimoniului ,titularul trebuie sa
dea un echivalent valoric sau sa îndeplineasca o anumita prestatie
Din cele de mai sus se desprinde concluzia ca echilibrul intern al patrimoniului este
expresia dublei determinari a valorilor economice separate patrimonial
(bunuri economice = drepturi +obligatii )
Patrimoniul este constituit din totalitatea bunurilor economice privite sub dublu aspect
Primul aspect (al componentei materiale )si al doilea al surselor de provenienta.
Patrimoniul este alcatuit din doua parti :
• Activ
• Pasiv
Patrimoniul se prezinta sub forma unui tablou având în stânga mijloacele sau
bunurile economice sub aspectul componentei materiale iar în dreapta mijloacele economice
sub aspectul surselor de provenienta
2.Conceptia Economica – considera ca obiectul contabilitatii îl constituie elaborarea si
aplicarea procedeelor de evidenta ,calcul,analiza si control în expresie valorica a existentei
starii ,miscarii si transformarii capitalului .Deci obiectul de studiu îl constituie capitalul privit
din doua puncte de vedere
• Al modului concret în care bunurile economice se investesc
,întrebuinteaza
consuma si se înlocuiesc
• Al modului de procurare si de dobândire al acestor bunuri

4
58

Dupa primul punct de vedere deosebim capital fix si capital circulant


Capitalul fix – este format din bunurile investite care participa la mai multe cicluri de
exploatare si care se înlocuiesc dupa un anumit numar de ani de utilizare .Activele imobilizate
se consuma treptat pe calea amortizarii
Capitalul circulant este format din bunuri economice care se consuma sau îsi schimba
forma de existenta si functionala dupa fiecare ciclu de exploatare finalizat
Dupa modul de dobândire ,procurare ,finantare deosebim
Capital propriu dobândit de catre agentul economic prin efortul proprietarilor (asociati
sau actionari ) prin autofinantare (capitalizarea profitului ,amortizarilor si provizioanelor ) I
prin subventii primite
Capitalul propriu corespunde dreptului pe care îl au investitorii asupra unitatii
patrimoniale
Capital strain denumit si capital împrumutat si atras ,cuprinde datoriile pe termen
scurt ,mediu si lung fata de furnizori ,creditori ,salariati ,bugetul statului ,bugetul local etc.

BUNURI ECONOMICE = CAPITAL PROPRIU + OBLIGATII (CAPITAL STRAIN)


CAPITAL PROPRIU = ACTIVE – DATORII
CAPITAL FIX + CAPITAL CIRCULANT = CAPITAL PROPRIU +CAPITAL IMPRUMUTAT

3.Conceptia Financiara – considera ca obiectul de studiu al contabilitatii îl constitue


elaborarea si aplicarea procedeelor de evidenta ,calcul ,analiza si control în expresie valorica a
existentei starii miscarii si transformarii resurselor economice
Dupa modul de utilizare sau întrebuintare a resurselor deosebim :
• Utilizari durabile sau permanente sub forma bunurilor investite care
corespund activelor imobilizate
• Utilizari ciclice ,temporare care se consuma dupa fiecare ciclu de
exploatare încheiat ( aprovizionare ,productie ,desfacere ) luand forma de
bani ,stocuri ,creante .deci corespund activelor circulante
Dupa originea si provenienta resurselor contabilitatea delimiteaza :
• Resurse permanente sau durabile , furnizate de catre proprietari
(individual asociati sau actionari ) rezultat prin acumularea profitului , a
amortizarilor si provizioanelor sub forma finantarilor sau imprumuturilor
pe termen lung
• Resurse temporare asigurate de la terti (diversi) care urmeaza. in viitor
sa fie platiti (furnizori ,banci )si a caror scadenta este mai mica de un an
Pentru desemnarea provenientei , a surselor de finantare se utilizeaza in anumite
situatii si notiunea de fonduri .
Patrimoniu
ACTIVE PASIVE
Bunuri economice Bunuri economice
(sub aspectul componentei materiale) (resurse)
Capital fix Capital propriu
Capital circulant Capital strain
Utilizare durabila Aportul proprietarilor
Utilizare temporara Aportul tertilor
Specific pentru contabilitate este faptul ca e elaboreaza si aplica in practica procedeele
cu ajutorul arora se asigura evidenta calculul analiza si controlul in expresie baneasca a
existentei starii miscarii si transformarii patrimoniului – S.M.T.P

5
68

In calitate de stiinta a evidentei , contabilitatea elaboreaza o teorie si o metoda proprie


pe baza careia se asigura inregistrarea intr-o anumita ordine si pe baza unor principii
normative a SMTP
Ca stiinta a calculului economic ea masoara veniturile si cheltuielile determinand
rezulatele obtinute
REZULTATE=VENITURI – CHELTUIELI
Analizând circuitul valorilor economice contabilitatea descompune acest circuit in
elementele sale componente in vederea caracterizarii fiecarui element sau a fiecarei operatiuni
in parte si in vederea determinarii influentei fiecarui element asupra rezultatelor .Controlul
asupraoperatiunilor asigura integritatea elementelor patrimoniale ,eficienta activitatii
desfasurate ,atestând credibilitatea informatiilor furnizate de contabilitate ,starea elementelor
patrimoniale este cercetata sub aspectul marimii elementelor patrimoniale .Miscarea si
transformarea elementelor patrimoniale este cercetata sub aspectul modificarilor cantitative si
calitative care au loc in structura si volumul patrimoniului .

III.CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR ACTIVE PATRIMONIALE

Criteriul cel mai utilizat pentru structurarea activelor patrimoniale are in vedere
continutul ecomomic si natura activelor patrimoniale .Lichiditatea activelor patrimoniale –
vizeaza capacitatea fiecarui element de activ de a parcurge mai activ sau mai lent întregul
circuit de exploatare pana la transformarea lui in bani .
Activele imobilizate denumite si bunuri de imobile cuprind toate acele valori
economice de investitie a caror perioada de utilizare este mai mare de un an .Ele alcatuiesc
baza si mijloacele de actiune ale întreprinderii .Ca bunuri economice ,activele fixe se
caracterizeaza atat prin durabilitatea lor mai indelungata cat si prin repetata lor participare la
circiutul economic .Functia acestor bunuri este fixata in activitatea economica si sociala a
întreprinderii fara ca prin utilitatea lor sa se delimiteze ca bunuri destinate direct
comercializarii .In consecinta ele nu se consuma sau nu se inlocuiesc dupa prima utilizare
Activele imobilizate se diferentiaza in 3 grupe :
A. Imobilizari necorporale
B. Imobilizari corporale
C. Imobilizari financiare
A.Imobilizarile necorporale cuprind toate acele valori economice care nu imbraca
fizic forma de bunuri materiale concrete
a) Cheltuieli de constituire cuprind cheltuielile cu infiintarea ,dezvoltarea
si fuziunea unitatilor patrimoniale ,cum sunt cele privind taxele si alte
cheltuieli de inregistrare si inmatriculare ,cheltuieli privind emiterea si
vanzarea de actiuni ,cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate Toate
aceste cheltuieli sunt supuse amortizarii pe cel mult cinci ani
b) Cheltuieli de cercetare si dezvoltare cuprind resursele economice
alocate pentru tehnologiile noi ,produsele noi si investitii ,utile si eficiente
in raport cu activitatea viitoare a unitatii patrimoniale .Aceste cheltuieli se
amortizeaza in maximum cinci ani
c) Concesiuni , brevete ,licente , marci de fabrica si alte drepturi similare
cuprind toate cheltuielile efectuate pentru achizitionarea drepturilor de
exploatare a unui bun ,activitate sau serviciu ,in cazul concesiunilor ,a unui
brevet , a unui know – how ,a unei licente ,a unei marci de fabrica si alte
drepturi similare de proprietate industriala si intelectuala .Acest cheltuieli
6
78

sunt amortizate pe toata durata cat întreprinderea a achizitionat dreptul de


exploatare sau utilizare a unor astfel de imobilizari
d) Fondul comercial reprezinta cheltuieli efectuate pentru mentinerea sau
dezvoltarea potentialului de activitate al întreprinderii ; exemplu
clientela ,vadul comercial,firma , segmente de piata ,emblema,concurenta
si alte legaturi comerciale.Marimea fondului comercial se amortizeaza pe
toata durata in care aceasta genereaza un plus de valoare întreprinderii
cumparatoare
B.Imobilizari corporale denumite active fixe tangibile ,cuprind bunurile materiale de
folosinta indelungata in activitatea unei întreprinderi .Ele se gasesc sub forma de terenuri si
mijloace fixe (cladiri, constructii speciale , masini,utilaje si instalatii de lucru , aparate si
instalatii de masurare , control si reglare ,mijloace de transport,animale si plantatii ; unelte,
dispozitive ,instrumente , mobilier si aparatura birotica)Potrivit legislatiei din tara nostra sunt
considerate mijloace fixe obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare
si indeplineste cumulativ doua conditii : are o valoare mai mare decat limita stabilita de lege
si o durata normala de utilizare mai mare de un an .In cazul in care bunurile materiale
procurate sau create de întreprindere nu sunt terminate ele vor fi incluse in categoria
imobilizarilor in curs sau investitiilor in curs
Activele imobilizate corporale isi pierd in timp din valoare ca urmare a uzurii
determinata de utilizarea lor , de actiunea agentilor naturii si progresul tehnic Constatarea
contabila a pierderii de valoare suferita de imobilizarile corporale , cu exceptia terenurilor si
includerea sa in costuri , poarta numele de amortizare .Sunt supuse amortizarii numai
terenurile cu destinatie economica , dobandite de agenii economici prin acte de vanzare –
cumparare , sub forma de despagubiri in cazul exproprierilor
C.Imobilizarile financiare denumite si investitii finaciare sau de portofoliu , cuprind
valorile financiare investite de întreprindere in patrimoniul altor sociateti sub forma titlurilor
de valoare ,creantelor atasate participantilor ,imprumuturi acordate si alte imobilizari
financiare ,a caror posesie durabila asigura realizarea unor venituri financiare sub forma
dividendelor si a dobanzilor .
a) Titluri de participare sau participatiile reprezinta titluri de
valoare sub forma de actiuni ,parti sociale si alte valori similare
investite de titularul de patrimoniu in capitalul altor societati
.Detinerea acestor titluri de valoare permite exercitarea unei
anumite influente notabile sau a unui control in gestiunea
societatilor emitatoare de titlu Amortizarea participatiilor se
realizeza sub forma dividendelordistribuite din profitul obtinut de
societatea emitatoare de titluri de participatie
b) Creantele drepturile generate de operatia de acordare de
imprumuturi pe termen lung sau mediu întreprinderilor asociate sau
societatilor de grup cu care întreprinderea are o relatie de
participare .Imprumuturile acordate pe termen lung sau mediu
reprezinta sumele acordate unor terti in baza contractelor de
imprumut si pentru care se primesc dobanzi .Alte creante
imobilizate – cuprind garantiile si cautiunile depuse de unitatea
patrimoniala la terti in vederea garantarii bunei executii a unei
obligatii
c) Titlurile dobandite pentru a realiza la scadenta ,pe un termen
lung sau scurt , o anumita rentabilitate , fara interventii in gestiunea

7
88

societatii unde sunt detinute ,reprezinta titlurile imobilizate ale


activitatii de portofoliu
d) Alte imobilizari finaciare cuprind in special depozitele pe
termen lung sub forma disponibilitatilor in conturi bancare sau in
alte institutii financiare si forma disponibilitatilor acumulate pentru
efectuarea unor plati importante prevazute in perioadele urmatoare
Activele circulante denumite si active curente ,cuprind toate valorile economice sub
forma stocurilor si productiei in curs de executie ,creantelor ,valorilor imobiliare de plasament
si disponibilitatilor banesti .Din punct de vedere economic si financiar ,activele circulante se
afla intr-o continua fluenta valorica ,ele isi schimba forma materiala si utilitatea
(marfa,creanta,bani) in cadrul circuitului economic al patrimoniului .Cu ocazia finalizarii
ciclului de exploatare diferite elemente ale activelor circulante sunt inlocuite continuu cu
elemente de aceeasi natura.Sub aspectul lichiditatii ,caracteristica de baza a activelor
circulante este aceea ca perioada de rotatie este mai mica de un an .
Stocurile si productia in curs de executie reprezinta acele valori economice care prin
natura si destinatia lor sunt folosite ca materii prime si materiale consumabile ,productia in
curs de executie ,produse finite si semifabricate ,marfuri si ambalaje aflate in depozite spre
vanzare etc. .Ele intervin in ciclu deexploatare al unitatii patrimoniale pentru afi consumate in
primele faze de fabricatie ca materii prime si materiale consumabile ,vandute, in situatia in
care au starea de marfa sau de produse finite , in curs de executie ,daca au calitatea de
productie neterminata .In sfera stocurilor sunt incluse si obiectele de inventar si baracamente
a)Obiectele de inventar – sunt bunuri cu valoare mai mica decat limita
prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe ,indiferent de durata lor
de serviciu sau cu durata mai mica de un an ,indiferent de valoarea lor ,precum
si bunurile asimilate acestora (echipament de protectie,echipament de
lucru,scule imbracaminte speciala ,instrumentele,macanismele,dispozitivele si
verificatoarele cu destinatie speciala ,modelele,stantele,si matritele si alte
obiecte de asimilate)
b)Baracamentele – sunt bunuri achizitionate sau construite de unitatea
patrimoniala pentru executarea lucrarilor si prestatiilor de constructii
(baraci,podete etc) din care prin demintare sau demolare se recupereaza
materiale
Creantele sau valorile in curs de decontare – reprezinta valorile economice avansate
temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa
primeasca un echivalent valoric .Acest echivalent poate reprezenta o suma de bani o lucrare
sau un serviciu .Toate persoanele fizice sau juridice care au beneiciat de valoarea avansata
urmand sa dea echivalentul corespunzator ,poarta denumirea de debitori
• Clienti – reprezinta creantele fata de terti determinate de vanzarea pe
credit a bunurilor materiale , lucrarilor si serviciilor care fac obiectul
activitatii întreprinderii .In cadrul acestei forme de vanzare decontarea
dîntre întreprindere si clienti intervine ulterior
• Efecte comerciale de primit – reprezinta titlurile de valoare negociabile
care atesta existenta unei creante in cadrul relatiilor comerciale ce poate fi
decontata imediat sau pe termen scurt ,sunt creante asimilate clientilor
Unitatea patrimoniala care vinde produse catre un client daca doreste sa
aiba o certitudine mai mare in ceea ce priveste incasarea echivlentului
valoric solicita clientului sau sa semneze un efect de comert (cambie)
Cambia imbraca doua forme : - Trata este un inscris prin care creditorul
(tragatorul) da ordin debitorului (trasul) sa achite la o anumita data
8
98

(scadenta) unei atreia persoane numita beneficiar sau la ordinul acesteia o


suma de bani determinata .Tragatorul dupa obtinerea acceptului din partea
trasului remite trata catre beneficiar .Beneficiarul are posibilitatea
 sa pastreze efectul comercial pana la scadenta cand il reprezinta
trasului pentru incasare
 sa transfere altei persoane dreptul de creanta asupra trasului
.Acets transfer se face prin andosare (gir) adica prin inscrierea pe
spatele tratei a mentiunii “platiti lui ……….” sau “platiti la ordinul
lui……….”dupa care urmeaza semnatura semnatura andosantului (cel
care semneaza dreptul de creanta )
 sa sconteze imediat (sa vanda) trata la o banca ,in acest caz
banca retine scontul (echivalentul dobanzii care se cuvine bancii pentru
achitarea anticipata a tratei ) si comisionul necesar pentru acoperirea
cheltuielilor ocazionate de operatiile de scontare
Biletul la ordin este tot un titlu de credit prin care se constata angajarea
emitentului (semnatarului) de a plati el insusi beneficiarului sau la ordinul
acestuia o suma de bani la o anumita data .bilete la ordin pot fi pastrate
pana la scadenta ,pot fi transferate altei persoane ca drept de creanta sau
pot fi scontate ,vandute imediat la o banca .in acest cz banca devine
proprietara efectului si va incasa la scadenta creanta de la emitent .
Toate creantele sau drepturile ,altele dacat cele asupra clientilor sunt separate prin
structurile :
 avansuri acordate furnizorilor
 decontari cu asociatii pentru aportul in natura si/sau in bani al acestora datorat
la constituirea capitalului social
 creante generate de relatiile de decontare cu personalul ,bugetul statului si alte
organisme publice ,asigurarile sociale si fondul de somaj
 creantele privind decontarile in cadrul grupului pentru fondurile avansate direct
sau indirect pe termen scurt de catre societati ,întreprinderilor asociative sau in relatie
de participare
 debitori diversi pentru creantele determinate de cesiunea (vanzarea ) titlurilor
de plasament ,cesiunea activelor imobilizate ,garantiile depuse ,reclamatii ,pagube
materiale creante reactivate si alte creante
In afara creantelor pot fi incluse si valorile si dobanzile de incasat .Acestea cuprind
creantele privind cecurile de incasat , efectele de incasat ,cupoanele de incasat detasabile din
titlurile de valoare privind drepturile la dividende sau dobanzi ,precum si celelalte dobanzi
neexpirate la inchiderea exercitiului
Titlurile de plasament si disponibilitatile banesti denumite si valori financiare sau
valori de trezorerie cuprind toate valorile economice care imbraca forma sau indeplinesc
functia de bani ,avand cel mai inalt grad de lichiditate .
Titlurile de plasament sunt titluri de valoare achizitionate in vederea realizarii unui
castig pe termen scurt .Ele cuprind actiunile si obligatiunile dobandite pe termen scurt in
vederea realizarii unui castig sau unui plus de valoare in momentul vanzarii lor .Plusul se
realizeaza prin diferenta dîntre pretul de vanzare mai mare si pretul de cumparare mai mic
Instrumentele de trezorerie achizitionate cu scopul de a proteja diponibilitatile banesti
sau de a realiza actiuni speculative .Protejarea sau acoperirea disponibilitatilor banesti se face
raport cu fenomenul inflationist ,variatia puterii de cumparare a monedei (riscul de schimb )si
riscul dobanzii .Sunt generatoare de dobanzi pentru întreprinderea care le detine in activul sau

9
108

Disponibilitatile banesti in lei si devize se delimiteaza sub forma numerarului din


casieria societatii , depozitele la banca in conturile curente sau de disponibil si prin alte valori
financiare care , datorita naturii lor ,sunt convertibile imediat in disponibilitati banesti
.Disponibilitatile sau depozitele create pot functiona la vedere sau la termen Daca nu
actioneaza la vedere este recomandabil sa se utilizeze tehnica contului curent .Prin acest cont
se inregistreaza toate operatiunile banesti între întreprindere si banca .in situatia in care
incasarile sunt mai mari decat platile soldul contului reprezinta disponibilitatile banesti iar in
situatie inversa ,soldul exprima creditele acordate de banca .Din categoria disponibilitatiloe
banesti fac parte si carnetele de cecuri cu limita de suma ,acreditivele si avansurile de
trezorerie .
 carnetele de cecuri cu limita de suma – exprima diponibilitatile banesti
sub forma documentelor-valoare folosite pentru efectuarea platii unor
categorii de prestari servicii sau achizitionari de marfuri .disponibilitatile
banesti imobilizate in carneturi de cecuri se rezerva la banca intr-un cont
separat
 acreditivul reprezinta lichiditatile pastrate la banca intr-un cont distinct
la dispozitia furnizorului din care urmeaza a se efectua platile catre acesta
pe masura livrarii marfurilor ,executarii lucrarilor si prestarii de servicii
Structura patrimoniala denumita alte valori financiare sau de trezorerie se
individualizeaza sub forma timbrelor fiscale si postale ,tichetelor si biletelor de calatorie
biletelor de tratament si odihna
Activele de regularizare si rectificative
Activele rectificative corecteaza prin adunare sau scadere valoarea celorlalte elemente
patrimoniale
a) Amortizarile – mijloacele fixe folosite in mai multe cicluri de productie isi pierd
treptat din valoare ,se depreciaza .se deosebesc doua categorii de deprecieri :
- depreciere reversibila apare cand are loc o scadere a valorii de utilitate a
mijloacelor fixe pretul lor de piata este mai mic decat valoarea lor de
intrare (inregistrare).Aceasta determinare se face la sfarsitul exercitiului
financiar cu ocazia inventarierii si in acest caz se constituie provizioane
pentru depreciere
- depreciere ireversibila , are loc ca urmare a uzurii fizice si morale a
mijloacelor fixe .in acest caz recuperarea treptata a valorii se face prin
amortizare ,adica prin includerea ei in cheltuieli .Amortizarea se calculeaza
pe toata durata de utilizare a mijlocului fix pana la recuperarea integrala a
valorii lui.
Exista 3 tipuri de amortizare :
 Amortizarea lineara – presupune includerea unor cote fixe egale, din valoarea
mijloacelor fixe in cheltuielile de exploatare,stabilite proportional cu numarul de
ani ai duratei normate de utilizare
Amortismentul = valoarea de intrare a x procentul de x timpul
Anual mijlocului fix amortizare
(A) (VI) (Pa) (T)

Pa =100/durata normata de utilizare x 1/100


Timpul se ia in considerare din ziua punerii in functiune a mijlocului fix si poate fi
exprimat in ani ,luni sau zile
 Amortizarea degresiva – presupune amplificarea cotelor de amortizare lineara
cu coeficienti de majorare care pot varia functie de durata de folosire

10
118

• 1,5 daca durata normata de utilizare a mijlocului fix de amortizat este


între
2 – 5 ani
• 2 daca durata este între 5 - 10ani
• 2,5 pentru o durata mai mare de 10 ani
Metodologia de calcul a amortismentelor este:
- pentru primul an de folosire a mijlocului fix ,amortismentele se calculeaz
si-n varianta precedenta cu deosebirea ca procentul de amortizare se
multiplica cu coeficientul corespunzator duratei de utilizare normata
- pentru ceilalti ani amortizarea anuala se calculeaza inmultind valoarea neta
contabila cu procentul de amortizare multiplicat .
- in ultimii ani cand prin impartirea valorii nete contabile la numarul de ani
de parcurs se obtine un rezultat mai mare decat anuitatea amortizarii se
trece la metoda lineara pentru anii ramasi
 Amortizarea accelerata – consta in includerea ,in primul an de functionare ,in
cheltuielile de exploatare ale societatii a unui amortizari de pana la 50% din
valoarea ramasa de amortizat ,dupa regimul linear ,prin raportare la numarul de ani
ramai de parcurs
Amortizarea ,indiferent de regimul de amortizare utilizat de unitatea patrimoniala ,nu
genereaza plati pentru activitatea de trezorerie ,ci reprezinta o ursa de autofinantare a
activitatii
b) Provizioanele pentru deprecieri se constituie cand se constata o diminuare a valorii
unor elemente care compun activul patrimonial .Provizioanele in general reprezinta acea parte
din rezultatul financiar care este pusa deoparte pentru a face fata ulterior fie unei deprecieri
sau pierderi a elementelor de activ fie unor cheltuieli care nu sunt inca efective dar care sunt
probabile .Se calculeaza ca diferenta între valoarea de intrare a bunului in întreprindere si
valoarea sa comerciala actuala (la inventarul anual ) .Valoarea comerciala anuala este data de
pretul presupus a fi acceptat de catre cumparator
c) Diferentele de pret - sunt reprezentate ca active patrimoniale rectificative care
corecteaza prin scadere valoarea de intrare a stocurilor .Ele apar in cazul in care evaluarea si
inregistrarea stocurilor se face la preturi prestabilite sau standard , cu exceptia diferentelor de
pret la marfuri.
Activele de regularizare
a) Cheltuieli in avans ,cuprind cheltuieli ocazionate in exercitiul curent dar care
privesc rezultatele ,exercitiilor viitoare :chiriile,abonamentele ,taxele de locatie .primele de
asigurare platite anticipat
b) Diferentele de conversie activ acestea se determina ca diferente dîntre valoarea de
intrare a creantelor mai mare si valoarea convertibila mai mica la cursul de schimb de la data
inchiderii exercitiului financiar

IV.CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR PASIVE PATRIMONIALE

11
128

Pasivul reprezinta sursele de finantare a bunurilor economice .Prin componenta sa


delimiteaza clasificarea surselor de finantare in functie de modul de constituire (finantare
proprie sau finantare straina ) si exigibilitatea lor (termenul de decontare mai mare sau mai
mic de un an ) .Finantarea proprie este facuta direct de titularul de patrimoniu prin contributia
sa materiala sub forma de capital social .Finantarea straina este asigurata de terte persoane in
raport cu titularul de patrimoniu .Exigibilitatea surselor de finantare se refera la termenul lor
de decontare
In raport cu exigibilitatea surselor de finantare ,pasivele se grupeaza in :
 Capital permanent format din capitaluri proprii ,provizioane pentru
riscuri si cheltuieli si datorii pe termen lung
 Datorii pe termen scurt sau curent ,formate din datoriile cu termen de
decontare mai mic sau egal cu an
Capitalurile proprii – denumite si fonduri proprii corespund finantarii proprii a
bunurilor economice aflate in circuitul patrimonial al societatii In structura capitalului propriu
capitalul social are un caracter avansabil .
Capitalul social –se constitue la infiintarea societatii ,fiind o conditie de functionare si
existenta a acesteia .Capitalul social se diferentiaza in :
1. Capital subscris varsat (depus) – reprezinta partea din capitalul suscris care a
fost fizic depusa de catre proprietarii întreprinderii la dispozitia unitatii
patrimoniale
2. Capital subscris nevarsat(nedepus) – este capitalul pe care proprietarii
întreprinderilor s-au angajat sa-l puna la dispozitia unitatii patrimoniale cu ocazia
infiintarii acesteia
Capitalul se poate majora prin emisiunea de actiuni noi ,aporturi in bani sau/si natura,
incorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent, transformarea de
obligatiuni in actiuni etc.Reducerea capitalului se efectueaza prin :
-rambursarea catre actionari sau asociati a unei parti din acesta , atunci cind reduce investitiile
dintr-un sector sau ramura de activitate
-acoperirea pierderilor inregistrate in decursul exercitiilor anterioare
Capitalul social nu poate fi folosit pentru distribuirea de dividende
Primele de capital sunt determinate de operatii de crestere a capitalului prin noi
aporturi in natura sau fuziuni .Primele de emisiune reprezinta diferenta dîntre pretul de
emisiune al noilor actiuni (mai mare) si valoarea nominala a actiunilor (mai mica ).
Primele de fuziune apar in cazul fuziunii a doua sau mai multe societati si reprezinta diferenta
dîntre valoarea contabila (intrinseca) a actiunilor si valoarea nominala
Rezervele se caracterizeaza prin faptul ca ele se constituie si se datoreaza in raport cu
cotele retinute din rezultatul exercitiului financiar .Structural rezervele se impart
in:legale,statutare si alte rezerve.Rezervele legale se constituie anual intr-o anumita proportie
din profitul brut sau din primele legate de capital fiind destinate protejarii capitalului , in cazul
in care exercitiul financiar se incheie cu pierderi Rezervele statutare se constituie potrivit
statutului societatii si contractului dîntre asociati sau actionari.Alte rezerve sunt constituite din
din profitul net prin hotarirea actionarilor in anul cind sunt obtinute rezultate financiare
bune.Aceste rezerve sunt destinate pentru finantarea unor investitii in imobilizari corporale,
acordarea de dividende si-n anii de exercitiu financiar care se incheie cu pierderi, pentru
rascumparea propriilor actiuni in vederea anularii lor si reducerea capitalului social

12
138

Rezultatul reportat , nerepartizat este reprezentat de partea din rezultatele anilor


precedenti care nu au fost inca repartizate de AGA. Rezultatul reportat consta din profitul
anilor precedenti care urmeaza a fi repartizat pe destinatii sau din pierderea din anii precedenti
care urmeaza a fi acoperita din rezerve sau alte surse.
Fondurile sunt incadrate in categoria capitalurilor proprii , avand o destinatie bine
determinata . Fondul de dezvoltare – se constituie din amortizarea activelor imobilizate , din
profitul net al societatilor comerciale si alte surse fiind destinat finantarii cheltuielilor privind
investitiile.Fondul de participare la profit se creeaza pe seama profitului net si este destinat
finantarii premiilor din profit acordate salariatilor .
Subventiile pentru investitii sunt obtinute de la buget sau de la alte întreprinderi
interesate, fiind destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate sau de a finanta
activitati pe termen lung .
Provizioanele reglementate sunt fonduri create pe seama cheltuielilor ,fiind destinate
acoperirii fluctuatiilor privind rata dobanzii,de curs valutar si de preturi ,precum si pentru
reglarea amortizarii derogatorii . Se contabilizeaza numai pe baza unor dispozitii legale
deoarece ele au un regim fiscal propriu . Prin constituirea acestor provizioane pe seama
cheltuielilor se realizeaza temporar un avantaj fiscal pentru ca se reduce profitul impozabil
Ulterior cand preturile se stabilizeaza se revine asupra acestor provizioane fiind virate la
venituri ceea ce determina o crestere a profitului
Datoriile exprima capitalurile furnizate de terti pentru care unitatea trebuie sa acorde o
prestatie sau un echivalent valoric .Este vorba despre creditele contactate de la banci sau alte
institutii financiare,imprumuturile din emisiunea de obligatiuni ,precum si datoriile create in
cadrul relatiilor de decontare ale unitatilor patrimoniale cu alte persoane fizice sau juridice
Datoriile ca sursa de finantare sunt prezente si functioneaza din momentul nasterii obligatiilor
fata de terti si pana in momentul rambursarii(in cazul creditelor) si platii lor (in cazul
datoriilor generate de relatiile de decontare). Datoriile pot fi :
financiare,comerciale,fiscale,salariale si sociale,datoriile privind relatiile de decontare cu
asociatii si creditorii diversi.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt fonduri constituite la inchiderea
exercitiului pe seama cheltuielilor ,pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare sau
plata este probabila ,ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare.
Pasive de regularizare :
– Venituri inregistrate in avans cuprind toate veniturile provenite din
incasarea anticipata a unor lucrari si servicii
- Diferente de conversie pasiv beneficii latente ,diferente favorabile de curs
valutar între data intrarii in patrimoniu a creantelor si obligatiunilor exprimate in devize si
data inchiderii exercitiului financiar
- Decontari din operatiuni in curs de clarificare cuprind operatiunile care nu
pot fi inregistrate direct pe un element patrimonial de pasiv deoarece necesita cercetari si
lamuriri suplimentare .

13
148

V.STRUCTURA CHELTUIELI - VENITURI

Este caracteristica obiectului contabilitatii desemnând transformarile cantitative si


calitative in masa patrimoniului ca urmare a proceselor interne
Destinatia cheltuielilor determina clasificarea lor in cheltuieli de exploatare, financiare, si
exceptionale.
Cheltuielile de exploatare sunt generate de realizarea obiectului de activitate al unitatii
patrimoniale :fabricarea de produse, executarea de lucrari, prestarea de servicii
comercializarea de marfuri ,etc. Ele constau in consum de materiale, salarii datorate
personalului ,contributia la asigurarile sociale, la protectia sociala, servicii prestate de terti etc.
Cheltuielile financiare privesc sconturile acordate clientilor (reduceri de pret,pentru
incasarea creantelor inainte de termenul de scadenta ),diferentele nefavorabile de curs
valutar,dobanzile la credite etc.
Cheltuielile exceptionale se refera la amenzile si penalitatile achitate ,prerezervele
create pentru riscuri si cheltuieli, amortismente si reduceri exceptionale de valoare.
Finantarea tuturor acestor cheltuieli se efectueaza din veniturile unitatii , adica din sume ce
revin titularului de patrimoniu ca rezultat al activitatii sale .
Clasificarea veniturilor se face functie de sursa acestora, ca urmare veniturile pot fi :venituri
din activitatea de exploatare,financiare,exceptionale
Veniturile din activitatea de exploatare provin din vanzarea de produse finite sau
marfuri, executarea de lucrari ,prestarea de servicii
Venituri financiare sunt reprezentate de sconturi primite de la furnizori ,diferentele
favorabile de curs valutar ,dobanzile la disponibilul banesc ,etc.
Veniturile exceptionale rezulta din amenzile si penalitatile incasate ,recuperarile de
amortismente si reducerile de valoare ,recuperarile din rezerve pentru riscuri si cheltuieli ,etc.
Veniturile care depasesc cheltuielile societatii reprezinta profituri, iar cheltuielile care nu pot
fi acoperite din venituri, pierderi
Rezultatele financiare se impart la fel ca cheltuielile si veniturile, in rezultate din activitatea
de exploatare (diferenta între veniturile din exploatare si cheltuielile corespunzatoare),
rezultate din operatii financiare (diferenta dîntre veniturile financiare si cheltuielile
financiare), rezultate exceptionale (calculate ca diferenta între veniturile exceptionale si
cheltuielile exceptionale).Daca din rezultatul total (suma algebrica a celor trei rezultate )se
scade impozitul pe profit se determina rezultatul final (profit net sau pierdere )

14
158

VI.PRINCIPIILE CONTABILITATII

Pentru ca cifrele sa fie reale, faptele evaluate corect, iar imaginea asupra unitatii
economico-sociala fidela ,trebuie respectate o serie de principii si anume :
1.Fixitatea capitalului social
Este un principiu mai mult juridic decât contabil. Capitalul unei societati este limita
responsabilitatii sale vis-à-vis de creatierii sociali.Sumele sale nu pot fi modificate fara
formalitati si publicitate.
2.Principiul regularitatii
Documentele trebuie întocmite si prezentate conform regulilor legale reglementate sau
profesionale .Acest principiu determina necesitatea aparitiei unui ghid al profesiunii .
3.Principiul sinceritatii
Deoarece o activitate absoluta nu este posibila, contabilitatea trebuie sa respecte
sinceritatea: probitatea inventarului material , evaluarea, conformitatea documentelor
publicate si a conturilor, claritatea, actualitatea în estimarea activelor la închiderea exercitiului
4.Principiul noncompensatiei (necompensarii)
Determina evitarea pierderii de informatii .Conform lui nu se compenseaza doua
miscari in sens opus ,în acelasi cont; nu se compenseaza o cheltuiala cu un venit; nu se
compenseaza o crestere cu o diminuare de valoare si nici un post de activ cu unul de pasiv
5.Principiul unicitatii sau intangibilitati bilantului
Pentru exercitiu dat, o unitate economica-sociala nu poate întocmi oficial si piblica
decât un singur bilant .El este purtatorul legitim al unitatii asupra punctelor de vedere privind
criteriul de evaluare, metoda folosita, etc. Datele bilantului de închidere a exercitiului devin
date ale bilantului de deschidere pentru exercitiul urmator. Rezulta identitatea situatiei la
sfârsitul unui exercitiu si începutul celui urmator .
6.Principiul independentei exercitiilor
Timpul este impartit in perioade egale, numite exercitii, care sunt, în principiu, riguros
independente unele de altele. Aceste perioade sunt de 12 luni; la sfârsitul fiecareia se stabilesc
rezultatele financiare, iar la sfârsitul celei de-a 12a se procedeaza la închiderea exercitiului.
Potrivit acestui principiu, cheltuielile si veniturile aferente activitatii unitatii
patrimoniale se delimiteaza în timp. Deci ele se trec la rezultatul exercitului financiar la care
se refera.
7.Principiul permanentei metodelor sau al continuitatii
Se refera la aplicarea acelorasi metode, reguli si procedee în cursul unui exercitiu.
Presupune în acelasi timp, prezentarea contului de rezultate si a bilantului sub aceeasi forma,
dupa aceeasi tehnica si criterii evaluare. Permanenta metodelor permite comparatii între
exercitii
8.Principiul prudentei
Este legat de functia juridica a contabilitatii .Intre doua eventualitati posibile se
înregistreaza cea favorabila , rezultând o diminuare a rezultatului. Diminuarile de valori
trebuie înregistrate când apar ca probabilitati pentru viitor, în schimb cresterile de valori nu se
înregistreaza pâna nu devin certe si definitive prin obiectul si suma lor.
9.Principiul continuitatii activitatii
Potrivit acestuia se presupune ca unitatea patrimoniala îsi continua în mod normal
functionarea într-un viitor previzibil, fara a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibila
a activitatii.

15
168

10.Principiul costului istoric


Orice valoare economicain contabilitate este bazata pe costul de intrare consemnat în
documentele justificative
11.Principiul dublei înregistrari
Are în vedere faptul ca orice operatiune creeaza un raport valoric de echivalenta între
intrari si iesiri, între mijloace si resurse, asigurând raportul de echilibru între venituri,
cheltuieli si rezultate sau între stocurile initiale si intrari pe de o parte si iesiri si stocuri finale
pe de alta parte.
12.Principiul patrimoniului închis
Conform caruia operatiunile economice sunt analizate si reflectate în contabilitate
numai din punct de vedere al unui singur titular care gestioneaza patrimoniul respectiv .

VII.PROCEDEELE SI INSTRUMENTELE CONTABILITATII

Procedeul indica cum trebuie lucrat pentru atingerea unui scop iar instrumentul indica
mijlocul cu ajutorul caruia se realizeaza procedeul respectiv
Metoda contabilitatii poate fi definita si prin suma procedeelor si instrumentelor
utilizate pentru studierea obiectului ei.
Procedeele metodei contabile sunt :
1.Generalizarea si sintetizarea informatiilor. Instrumentele utilizate de aceasta metoda:
a) Bilantul contabil
b) Contul de profit si pierderi
2.Gruparea si ordonarea informatiilor culese. Instrumentele utilizate pentru aceasta
metoda:
a) Contul
b) Sistemul de conturi
c) Balanta conturilor
Procedeele comune mai multor discipline economice utilizate de contabiliate sunt:
In activitatea practica aceste procedee si instrumente sunt utilizate într-o succesiune
logica astfel :
a) Observarea fenomenelor si proceselor referitoare la patrimoniu si consemnarea lor
în documente
b) Operatiunile consemnate în documente trebuie sa fie evaluate adica exprimate în
unitati monetare
c) Calculatia presupune utilizarea unui algoritm de calcul pe care se bazeaza toate
procedeele metodei contabilitatii
d) Operatiunile sunt supuse gruparii si ordonarii dupa criterii diferite în conturi
e) Centralizarea si verificarea operatiunilor consemnate în conturi cu ajutorul balantei
de verificare
f) Inventarierea pentru constatarea faptica a existentei si starii elementelor
patrimoniale si pentru punerea de acord a informatiilor din contabilitate
g) Generalizarea si sintetizarea informatiilor cu ajutorul documentelor contabile de
sinteza denumite “bilantul contabil” si “contul de profit si pierderi”
Observatie. Bilantul este instrumentul prin care se încheie un ciclu de înregistrari
contabile dintr-o perioada de gestiune si în acelasi timp pe baza informatiilor din bilant se
demareaza noul ciclu de prelucrare a datelor (se deschide noul exercitiu financiar)

16
178

VIII.DOCUMENTAREA OPERATIUNILOR ECONOMICE

Documentarea ca procedeu al metodei contabilitatii este actiunea de culegere si


consemnare în documentele economice a datelor privitoare la operatiile economice dintr-o
unitate patrimoniala în momentul si la locul efectuarii lor.
Documentele economice sunt acte scrise în care se consemneaza operatii în momentul
si de regula la locul efectuarii lor si ca baza a înregistrarii lor în contabilitate.
Documentele constituie suportul material principal al datelor privitoare la operatii
economice cu ajutorul carora se realizeaza:
- consemnarea informatiilor
- culegerea datelor
- prelucrarea datelor sau a informatiilor
- circulatia datelor
- sintetizarea informatiilor contabile
- pastrarea (arhivarea) datelor
Continutul documentelor se concretizeaza în elemente obligatorii care trebuie sa
asigure reflectarea clara si completa a operatiilor economice pentru care se întocmesc.
Distingem urmatoarele elemente comune tuturor categoriilor de documente:
1 1. denumirea documentelor (factura,chitanta, aviz de expediere)
2 2. denumirea unitatii emitente, adresa sau compartimentul si sectorul care a întocmit
documentul,codul fiscal, numarul de înregistrare la Registrul comertului
3. numarul si data documentului
4. partile participante la efectuarea operatiei economice
5. continutul operatiei si justificarea efectuarii ei
6. datele cantitative si/sau valorice aferente operatiei economice efectuate
7. semnaturile persoanelor participante la efectuarea operatiilor economice
consemnate, a celor care au întocmit documentele si a persoanelor care raspund
pentru executarea, continutul, legalitatea, oportunitatea, necesitatea si realitatea
operatiilor.
Alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiei în documente sunt
elemente care difera de la o categorie de documente la alta si asigura detalierea operatiilor
consemnate având un rol completativ.
Functiile documentelor
a) de consemnare letrica si cifrica ,cantitativa si valorica a operatiilor economice
b) de acte justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitatea curenta a
operatiilor economice
c) verificarea activitatilor desfasurate ,urmarind activitatea economica si
financiara in cele mai mici detalii
d) asigurarea integritatii patrimoniului ,pe baza lor stabilindu-se si angajându-se
raspunderi ,drepturi si obligatii cu privire la miscarile de valori
e) de calculare corecta a costului productiei obtinute
f) cu ajutorul lor stabilindu-se drepturile si obligatiile banesti ale unitatilor
patrimoniale servind ca baza in cercetarea organelor judiciare
Intocmirea documentelor economice
Pe formulare tip în care sunt tiparite datele referitoare la elementele invariabile ,iar
Pentru datele variabile se lasa locuri libere
Marimea , continutul si formatul documentelor variaza în functie de:
- natura operatiilor economice

17
188

- modul de întocmire
- mijloacele de prelucrare
Intocmirea documentelor se face manual sau cu mijloace tehnice
-Intocmirea manuala a documentelor se realizeaza cu cerneala ,pasta sau creion
chimic
-Intocmirea cu mijloace tehnice a documentelor – cu masini de scris,cu masini
de facturat sau contabilizat , cu calculatoare electronice
Reguli de intocmire a documentelor
In cazul documentelor intocmite in mai multe exemplare, toate exemplarele poarta
acelasi numar
In documentele de casa si de banca - datele cifrice trebuie repetate si în litere
Nu se admit corecturi , in caz contrar acele documente se anuleaza, pastrandu-se in
carnetele respective fara a se detasa ,intocmindu-se alte documente corecte (CEC-uri,ordine
de plata, chitante).greselile facute cu ocazia intocmirii documentelor pot fi corectate cu
respectarea anumitor reguli .Greselile din documente se corecteaza prin taierea textelor sau a
sumelor scrise cu o linie in asa fel incat sa se poata citi ceea ce a fost scris, se scrie apoi
deasupra textul sau suma corecta ,facându-se mentiune , pe documuntul rectificat , asupra
acestui fapt si confirmata prin semnaturile acelorasi persoane care au semnat initial
documentul .Erorile descoperite in documente cu ocazia verificarilor ulterioare de catre
serviciul contabilitate se aduc la cunostinta celor care le-a intocmit ,precum si a partilor
interesate cu privire la operatia consemnata
Calitatea si exactitatea informatiilor contabile este conditionata de :
- intocmirea clara si concreta a documentelor
-respectarea tuturor regulilor referotoare la continutul si forma documentelor
-intocmirea la timp a documentelor
Clasificarea documentelor
Criterii de clasificare
a)Dupa natura operatiilor documentele pot fi:
- documente privind activitatea financiar contabila (în care se consemneaza
activele imobilizate,activele circulante,salariile,pasivele,rezultatele
financiare)
- documente pentru alte activitati care nu constituie acte justificative pentru
inregistrarile contabile
b)Dupa functia pe care o indeplinesc documentele pot fi:
- de dispozitie –prin care se ordona a se executa o operatie economica;
dispozitii de plata,dispozitii de livrare ,ordinul de plata ,comanda .Aceste
documente nu fac dovada executarii efective a operatiei respective
- de executie(justificative) cuprind date cu privire la executarea operatiilor
economice. Ele servesc ca baza pentru inregistrarea operatiilor economice
- mixte sau combinate –reunesc trasaturile documentelor de dispozitie si a
celor justificative .Aceste documente sunt initial documente de dispozitie,
iar prin completarea lor cu date referitoare la execuatrea operatiilor
respective ele devin documente justificative
c)Dupa numarul operatiilor economice documentele pot fi :
- documente singulare – contin date privitoare la o singura operatie ;chitanta
bon de consum, factura
- documente cumulative sau centralizatoare contin date privind mai multe
operatii economice de acelasi fel

18
198

d)Dupa momentul intocmirii si rolul in cadrul procesului informational


- documente primare intocmite de regula in momentul si la locul efectuarii
operatiilor (indeplinesc rolul de documente justificative)
- documente secundare intocmite pe baza documentelor primare sau
concomitent, asigurând pregatirea datelor in vederea prelucrarii lor
e)Dupa sfera de aplicare pot fi:
- documente generale sau comune , utilizate in toate unitatile patrimoniale
- documente specifice utilizate in anumite ramuri ale economiei
f)Dupa forma de prezentarepot fi:
- documente tipizate intocmite pe formulare tip strict determinate a caror
folosire este obligatorie
- documente netipizate intocmite pe formulare specifice , pe hartie simpla
g)Dupa locul unde se intocmesc si circula pot fi:
- documente interne intocmite in cadrul unitatii
- documente externe intocmite in afara unitatii facturi, furnizori
h)Dupa regimul de tiparire si folosire
- documente intocmite pe formulare cu regim special ,cu un regim special de
tiparire, numerotare,gestionare, evidenta,folosire si pastrare :chitante si
chitante fiscale, CEC-uri, avize de insotire a marfii, facturile, foile de
parcurs ,buletinele de cantarire –analiza pentru valori materiale, cartele si
bonuri de masa ,borderouri de achizitii
- documente intocmite pe formulare cu reglementari exprese de tiparire,
gestionare,folosire si justificare (marci postale ,timbre fiscale, bilete de
calatorie ,certificate medicale, carnete de munca, autorizatiile de
functionare , certificate de inmatriculare ,permise de calatorie )
- documente intocmite pe formulare cu regim uzual , nu sunt supuse
anumitor restrictii privind tiparirea,numerotarea si justificarea lor
Tipizarea documentelor
Consta in elaborarea unor formulare de documente unitare (ca marime ,continut si
destinatie) de un format strict determinat care simplifica intocmirea documentelor
Scopurile urmarite : - reducerea cheltuielilor de imprimare
- eliminarea paralelismelor in intocmirea si circulatia documentelor
- cuprinderea in continutul lor a indicatorilor strict necesari procesului
informational
- proiectarea unor tipuri de documente care sa corespunda necesitatilor de
prelucrare cu echipamente tehnice
- satisfacerea cerintelor de informare a tuturor formelor evidentei economice

Verificarea documentelor economice


Inainte de a se inregistra in contabilitate documentele economice trebuiesc supuse unei
verificari minutioase cu scopul descoperirii eventualelor erori, asigurându-se exactitatea
datelor contabile
Verificarea formei consta in controlul intocmirii documentelor pe formulare

19
208

corespunzatoare naturii operatiilor economice, completarea tuturor rubricilor ,existenta tuturor


semnaturilor persoanelor imputernicite sa vizeze ,verificarea unor stersaturi sau corecturi fara
a fi certificate
Verificarea aritmetica consta in controlul preluarii corecte in documente a datelor ,
stabilirea sau efectuarea corecta a calculelor aritmetice.
Verificarea de fond consta in controlul realitatii ,necesitatii, oportunitatii si legalitatii
operatiilor economice consemnate in documentul respectiv.
a) verificarea realitatii operatiei economice are ca scop sa descopere daca operatia
economica s-a efectuat la data,locul si-n conditiile prevazute in document
b) necesitatea operatiei consta in aprecierea daca operatia inscrisa in document este
utila activitatii unitatii si are o justificare economica
c) verificarea oportunitatii urmareste daca momentul ales si locul stabilit pentru
executarea unei operatii economice sunt eficiente pentru unitate
d) legalitatea operatiei se aprecieaza prin raportarea ei la actele normative care
reglementeaza genul respectiv de operatii economice (operatiile economice nu
trebuie sa contravina legislatiei in vigoare)

Circulatia documentelor
Prin circulatia documentelor se intelege miscarea succesiva a acestora prin diferitele
verigi ale unitatilor patrimoniale, din momentul intocmirii lor sau intrarii in unitate si pana la
predarea lor la arhiva.
Circulatia documentelor trebuie sa se faca intr-o ordine dinainte stabilita, nefiind
permisa retinerea documentelor in mod nejustificat de catre un compartiment sau altul.
Necesitatea circulatiei documentelor deriva din faptul ca datele din acelasi document
sunt necesare mai multor compartiment si personale din unitate si nu se poate asigura cate un
exemplar pentru fiecare utilizator
Conditiile impuse de circulatia documentelor :
-miscarea documentelor sa se faca pe caile cele mai scurte ,printr-un numar redus de
verigi organizatorice (asigura operativitatea utilizarii informatiilor )
-in miscarea documentelor trebuie sa existe continuitate
-rezolvarea problemelor de prelucrare a datelor din documente trebuie sa se faca
complet si in termenul prevazut
Organizarea circulatiei se face pe baza graficelor de circulatie.Graficul trebuie sa
cuprinda :
-documentele care se intocmesc
-lucrarile de prelucrare in fiecare etapa a circulatiei
-termenele de executare
-persoanele care raspund
-compartimentele la care se transmit
Cerintele graficului de circulatie : -sa cuprinda toate lucrarile de evidenta, incepand cu
intocmirea documentelor primare, inregistrarea lor in contabilitatea analitica si sintetica
-sa stabileasca toti lucratorii care participa la intocmirea si prelucrarea documentelor
-sa respecte normele cu privire la intocmirea documentelor.
Intocmirea graficelor de circulatie a documentelor se face prin:
-descrierea si analiza drumului parcurs de acestea
-folosirea textului sau folosirea diferitelor tehnici de reprezentare grafica
Graficele de circulatie pot fi :

20
218

-grafice individuale ce cuprind operatiile si lucrarile contabile pe care le executa fiecare


salariat,termenele de executare a acestora si compartimentele sau persoanele carora li se
transmit.
-graficul pe compartimente sau de structura cuprinde toate lucrarile de evidenta ale unui
anumit sector sau compartiment de activitate ,documentele care se intocmesc,termenele si
executanti, compartimentele carora li se transmit.
-graficele generale sau sintetice cuprind toate operatiile necesare unei anumite lucrari cu
ungrad mai ridicat de complexitate

Clasarea si pastrarea documentelor


Faza finala a circulatiei documentelor constituie clasarea lor la dosar dupa rezolvarea
completa si definitorie a acestora
Prin clasare se întelege aranjarea documentelor într-o anumita ordine strict
determinata în scopul asigurarii, pastrarii lor în bune conditii si pentru a fi usor gasite în
vederea obtinerii informatiilor necesare
O clasare rationala si eficienta trebuie sa asigure posibilitatea gasirii cu usurinta a
oricarui document, sa fie simpla, precisa, elastica (sa se poata utiliza la un numar mai mare de
documente) sa fie potrivita specificului documentelor
Criterii de clasare
1.Criteriul cronologic – consta in gruparea documentelor in ordinea intocmirii lor
(calendaristic)
2.Criteriul alfabetic – impune clasarea in acelasi dosar a documentelor tinând seama
de denumirea unitatii la care se refera documentelor
3.Criteriul geografic – asigura gruparea documentelor dupa judetul,municipiul sau
orasul unde isi au sediul unitatile corespondente
4.Criteriul dupa obiect sau pe grupe de operatii economice – consta in aranjarea
documentelor pe categorii de probleme (mijloace fixe, active circulante banesti, livrarea
marfii)
Cel mai frecvent se foloseste o combinatie intre criteriul cronologic si criteriul pe
grupe de operatii economice.
Pastrarea documentelor trebuie sa asigure integritatea acestora si se poate face in doua
moduri:
-pentru anul curent, organizata in arhiva curenta a fiecarui sector sau compartiment
-pentru anii precedenti, organizata in arhiva generala a unitatii
Consultarea, folosirea si eliberarea de copii si extrase de pe documentele din arhiva se
pot face numai in conditiile stabilirii prin acte normative in vigoare .In locul documentului
eliberat se introduce copia certificata de pe documentul original , procesul verbal incheiat,
aprobarea de eliberare a documentului si semnatura persoanei care a ridicat originalul
Termenele de pastrare a documentelor sunt stabilite prin acte normative :
-10ani de la data incheierii exercitiului :registrele de contabilitate si documentele
justificative care stau la baza inregistrarii
-50ani de la data incheierii exercitiului :state de salarii si bilantul contabil
Dupa expirarea termenului de pastrare documentele se scot din arhiva generala si se
predau la arhivele statului daca mai prezinta importanta sau interes sau se dau la topit daca
numai prezinta utilitate practica.
Reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse se face in termen de 30
zile de la constatare.In afara clasarii si arhivarii documentelor si registrelor contabile se
organizeaza si clasarea si pastrarea altor purtatori de informatii :microfilme, benzi magnetice,
dischete,discuri
21
228

IX.CONTUL SI SISTEMUL DE CONTURI

Definim contul ca un model de evidenta si calcul în expresie valorica si uneori


cantitativa a starii si miscarii elementelor patrimoniale, ca un model de înregistrare
cronologica a evolutiei acestora.
Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic
determinat de insasi elementul patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul sau si care poate fi :
- bun economic de o anumita destinatie ca de exemplu: mijloc fix, materie
prima , produs finit, marfa, numerar in casieria unitatii, disponibil la banca
etc.
- sursa de finantare in functie de modul de provenienta a bunurilor
economice , ca de exemplu: capital social, credite bancare pe termen lung,
mediu, scurt, datorii fata de furnizori, fata de bugetul statului etc.
- proces economic care antreneaza venituri si cheltuieli pe fazele circuitului
economic, ca de exemplu: aprovizionarea cu marfuri si materiale, productia
de bunuri materiale, lucrari si servicii, vanzarea produselor si marfurilor
- rezultat financiar care se prezinta sub forma de profit sau pierdere
Dupa inregistrarea in conturi distincte a existentului de bunuri economice, surse de
finantare sau procese economice la inceputul exercitiului financiar si a modificarilor acestora
pe parcursul perioadei respective , se intocmeste la sfarsit pe baza datelor inregistrate in ele,
bilantul contabil care reflecta situatia economica si financiara a unitatii patrimoniale in
totalitatea ei .Aceasta inseamna ca obiectul contabilitatii se realizeaza nu prin intocmirea a
cate unui bilant dupa fiecare operatie economica si financiara in parte , ci prin inregistrarea
completa si neintrerupta in conturi, pe baza de documente, a tuturor operatiilor economice si
financiare respective, urmand ca bilantul sa se intocmeasca la sfarsitul exercitiului financiar
pentru generalizarea datelor din conturi .Pentru a da posibilitatea acestei generalizari
contabilitatea foloseste la inregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi,
exprimarea valorica (etalonul banesc sau monetar )
In scopul controlului integritatii elementelor patrimoniale aflate in proprietatea
intreprinderii atat sub aspect valoric cat si din punct de vedere cantitativ, la inregistrarea
operatiilor economice si financiare respective in conturi se foloseste alaturi de etalonul
monetar si etalonul natural.Spre deosebire insa de inregistrarile curente in conturi , la
generalizarea periodica facuta cu ajutorul bilantului, nu se foloseste exprimarea cantitativa.
Totalitatea conturilor folosite de contabilitatea curenta pentru reflectarea obiectului
sau de studiu constituie sistemul conturilor .
Ca elemente distincte ale sistemului de conturi si ca intrumente curente de lucru ale
contabilitatii conturile trebuie sa raspunda tuturor cerintelor acesteia , indeplinind anumite
functii , dintre carea cele mai importante sunt urmatoarele:
- functia economica consta in aceea ca fiecare cont reflecta un anumit bun
economic, sursa de finantare , proces economic, sau rezultat financiar , care determina insasi
continutul economic al contului respectiv .

22
238

- functia statistica rezida in aceea ca datele si informatiile furnizate de


conturi stau la baza unor indicatori statistici, cum ar fi cei cu privire la volumul productiei
globale, al productiei marfa etc
- functia de calcul se intalneste la toate conturile si pe baza ei se calculeaza
situatia tuturor elementelor patrimoniale in diferite momente ale activitatii economice , se
calculeaza costul efectiv al productiei , rezultatele financiare etc.
- functia de control, pe care o indeplinesc conturile , consta in folosirea
datelor si informatiilor furnizate de ele la controlul integritatii patrimoniului unitatii ,
controlul nivelului cheltuielilor de aprovizionare, de productie, de desfacere a produselor
finite si marfurilor etc.
- functia de grupare este indeplinita de toate conturile prin aceea ca in ele se
inregistreaza bunurile economice, sursele de finantare si procese economice pe elemente
omogene reflectindu-se in fiecare cont toate operatiile care se refera la un anume element
- functia de sistematizare este realizata de fiecare cont in cadrul sau, prin
inregistrarea distincta a operatiilor economice si financiare care provoaca modificari in sensul
cresterii , majorarii, de acelea care determina scaderi , micsorari ale aceluiasi element .
- functia contabila a conturilor consta intr-un anumit mod de inregistrare in
cadrul lor a cresterilor si micsorarilor determinate de operatiile economice si financiare cu
elementele patrimoniale la care se refera in raport cu continutul economic al conturilor
respective.Deci functia contabila este determinata de continutul economic al conturilor si-n
baza ei se asigura exercitarea de catre acestea , a tuturor celorlalte functii enumerate mai sus .

Structura contului
Elementele componente ale contului formeaza structura acestuia care este:
- denumirea sau titlul contului
- explicatia operatiei economice inregistrate in cont
- debitul si creditul contului
- rulajul contului
- total sume
- soldul contului
1. Denumirea sau titlul contului
Pentru a se putea identifica din totalitatea conturilor , fiecare cont are o denumire
stabilita cat mai aproape sau , daca este posibil sa se identifice cu denumirea elementului
patrimonial pentru care se deschide
2. Explicatia operatiei economice inregistrate in cont
Operatiile economice care au loc sunt consemnate in documente justificative, iar pe
baza acestora se inregistreaza in conturi . Fiecare inregistrare este explicata fie descriptiv, fie
contabil. Explicatia descriptiva presupune redarea pe scurt a operatiei economice inregistrate
in cont .Explicatia contabila presupune ca in dreptul fiecarei sume inregistrate in cont , sa se
inscrie simbolul contului corespondent
3. Debitul si Creditul contului
Debitul este partea sau situatia din stanga a oricarui cont. Denumirea de debit vine de
la latinescul “debere” – a datora.
Creditul este partea sau situatia din dreapta a oricarui cont .Denumirea de credit vine
de la latinescul “ credere” – a avea incredere
Continutul economic al debitului si creditului este diferit in functie de continutul
economic al contului .Astfel daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli debitul

23
248

reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli , iar creditul reprezinta micsorarile de


active si cheltuieli , pe o anumita perioada de timp.
Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , debitul reprezinta micsorari de
pasive si venituri , iar creditul reprezinta existente si cresteri de pasive si venituri , pe o
anumita perioada de timp. A inscrie o suma in debitul unui cont , inseamna a debita acel cont
iar a inscrie o suma in creditul unui cont , inseamna credita acel cont.
4. Rulajul contului
Totalitatea sumelor inscrise in cont , intr-o perioada de timp fara existentele initiale
formeaza rulajul contului. Avem rulaj debitor si rulaj creditor .Continutul economic al
rulajului contului este diferit , in functie de continutul economic al contului .Astfel , daca
conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli , rulajul debitor reprezinta cresteri de active
si cheltuieli , iar rulajul creditor reprezinta micsorari de active si cheltuieli , pe o perioada de
timp. Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , rulajul debitor reprezinta
micsorari de pasive si venituri , iar rulajul creditor reprezinta cresteri de pasive si venituri , pe
o perioada de timp .
5. Total sume
Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp , formate din existentele
initiale si rulaje , reprezinta elementul contului numit total sume. Avem total sume debitoare
si total sume creditoare. Continutul economic al elementului contului “Total sume” este diferit
in functie de continutul economic al contului
In cazul conturilor deschise pentru active , total sume debitoare se obtine insumind
wexistentele initiale cu rulajul debitor si reprezinta cresteri.Total sume creditoare se identifica
cu rulajul creditor si reprezinta micsorari de active, pe o perioada de timp
In cazul conturilor deschise pentru pasive , total sume debitoare se identifica cu rulajul
debitor si reprezinta micsorari de pasive , pe o perioada de timp .Total sume creditoare se
obtine insumind existentele initiale cu rulajul creditor si reprezinta cresteri de pasive,pe o
perioada de timp
In cazul conturilor deschise pentru cheltuieli si venituri , total sume se identifica cu
rulajele conturilor deoarece nu au existente initiale .

Reguli de functionare a conturilor


Pentru inregistrarea operatiilor economice in conturi trebuie sa se cunoasca regulile de
functionare a conturilor .Se cunoaste ca in procesul de instruire in domeniul contabilitatii
exista doua metode si anume :
- pornind de la bilant la cont
- pornind de la cont la bilant
Prima regula de functionare a conturilor:
-conturile de activ incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentele initiale de
active , preluate din activul bilantului initial
-conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentele initiale de
pasive , preluate din pasivul bilantului initial
A doua regula de functionare a conturilor:
-conturile de activ se mai debiteaza cu cresterile de active si cheltuieli, determinate de
operatiile economice, consemnate in documentele justificative
-conturile de pasiv se mai crediteaza cu cresterile de pasive si venituri , determinate de
operatiile economice , consemnate in documentele justificative
A treia regula de functionare a conturilor:

24
258

-conturile de activ se crediteaza cu micsorarile de cative si cheltuieli determinate de operatiile


economice,consemnate in documentele justificative
-conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile de pasive si venituri determinate de operatiile
economice , consemnate in documente justificative
A patra regula de functionare a conturilor :
-conturile de activ pot prezenta numai sold debitor si reprezinta existentele de activ la un
moment dat
-conturile de pasiv pot prezenta numai sold creditor si reprezinta existentele de pasiv la un
moment dat

Dubla inregistrare si corespondenta conturilor


Inregistrarea corecta a operatiilor economice si financiare in conturi necesita
cunoasterea nu numai a regulilor de functionare a conturilor ci si altor probleme determinate
de trasaturile specifice ale metodei contabilitatii asa cum ar fi dubla inregistrare si
corespondenta conturilor.
Reflectarea operatiilor economice si financiare cu ajutorul bilantului contabil s-a facut
prin modificarea a cel putin doua posturi , fie de aceeasi parte a bilantului , fie din ambele
parti ale bilantului , concomitent cu aceeasi suma . Cum posturilor din bilant le corespund in
contabilitatea curenta conturile aceasta inseamna ca reflectarea operatiilor respective in
contabilitatea curenta se face cu ajutorul a cel putin doua conturi , fie de activ, fie de pasiv, fie
unul de activ si celalalt de pasiv .Deci orice inregistrare economica sau financiara producand
o dubla modificare de bilant se va reflecta in contabilitatea curenta printr-o dubla inregistrare
in conturi , concomitent si cu aceeasi suma
Rezulta ca dubla inregistrare consta in inregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a
unei operatii economice sau financiare in doua conturi si anume in debitul unui cont si in
creditul celuilalt cont
Inregistrarea tuturor operatiilor economice si financiare in contabilitatea curenta pe
baza dublei inregistrari , determina o legatura stransa intre conturile utilizate de aceasta ,
reunindu-le pe toate intr-un sistem coerent , astfel incit se creeaza posibilitatea reflectarii
intergrale si ca un tot unitar a obiectului sau
Legatura reciproca creata intre debitul unui cont si creditul altui cont stabilita cu
ocazia inregistrarii operatiilor economice si financiare in contabilitatea curenta pe baza dublei
inregistrari poarta denumirea de corespondenta conturilor , iar conturile intre care se stabileste
o astfel de legatura se numesc conturi corespondente.
Stabilirea corecta a conturilor corespondente pentru operatiile economice si financiare
care fac obiectul inregistrarilor in contabilitatea curenta prezinta importanta deosebita ,
intrucat din corespondenta lor se poate deduce continutul economic al fiecarei operatii in parte
fara a mai apela la documentele justificative si totodata se asigura intocmirea unor bilanturi
reale
In raport cu modificarile pe care le produc operatiile economice si financiare in bilant
corespondenta conturilor se poate stabili fie numai intre conturile de activ , cand se produc
modificari numai in activul bilantului, fie numai intre conturile de pasiv , cand se produc
modificari numai in pasivul bilantului , fie intre conturile de activ si cele de pasiv, atunci cand
operatia economica sau financiara produce modificari concomitente si cu aceeasi suma in
ambele parti ale bilantului

Analiza contabila a operatiunilor economice si financiare


Analiza contabila consta in cercetarea pe baza de documente a fiecarei operatii
economice sau financiare in parte prin descompunerea ei in elementele componente in scopul
25
268

stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora – debit sau credit – in care urmeaza sa se
inregistreze operatia respectiva concomitent si cu aceeasi suma
Efectuarea analizei contabile a operatiilor economice si financiare in vederea
inregistrarii lor in conturi , parcurge in general urmatoarele etape :
a)Stabilirea naturii si , respectiv a continutului operatiei economice sau financiare
supusa analizei, adica ce se intelege prin operatia in cauza, la care se refera ea
b)Determinarea modificarilor pe care le produce operatia economica sau financiara in
bilant , respectiv a elementelor de activ si de pasiv care se modifica , a sensului modificarilor
in cauza si a continutului economic al acestora
c)Stabilirea pe baza elementelor din bilant modificate , a conturilor corespondente in
care urmeaza sa se inregistreze operatia economica sau financiara analizata
d)Aplicarea regulilor de functionare a conturilor in vederea stabilirii partii conturilor
corespondente – debit sau credit- in care urmeaza sa se inregistreze operatia analizata, adica a
formulei contabile.

Formula contabila
Reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile corespondente si
cuprinde urmatoarele componente :
-contul corespondent debitor , scris intotodeauna in partea stanga a egalitatii
-contul corespondent creditor , scris intotdeauna in partea dreapta a egalitatii
-semnul “=”care reprezinta egalitatea valorica dintre sumele inscrise in conturile
corespondente
-sumele inscrise in conturile corespondente
Daca la elementele formulei contabile de mai sus se adauga si alte componente cum
sunt: data la care a avut loc operatia economica , documentul care sta la baza operatiei
economice si explicatia descriptiva a operatiei economice obtinem articolul contabil
Formulele contabile se pot clasifica din doua puncte de vedere diferite astfel:
a) In functie de numarul conturilor corespondente sunt:
-formule contabile simple
-formule contabile complexe
-formule contabile compuse
Formulele contabile simple se intalnesc ori de cate ori se inregistreaza in contabilitate
operatii economice care se genereaza modificari numai in doua elemente patrimoniale numite
simple
Formulele contabile complexe se intalnesc atunci cand se inregistreaza in contabilitate
operatii economice care genereaza modificari in mai mult decat doua elemente patrimoniale.
Ele se prezinta in doua variante :
-Cu un singur cont corespondent debitor si doua sau mai multe conturi corespondente
creditoare
-cu un singur cont corespondent creditor si doua sau mai multe conturi corespondente
debitoare
Formule contabile compuse au doua sau mai multe conturi corespondente debitoare si
doua sau mai multe conturi corespondente creditoare .Aceste formule nu sunt agreate in toate
cazurile deoarece nu se regasesc conturile corespondente cu sumele adecvate.
b) Dupa scopul pentru care se intocmesc
- formule contabile intocmite conform normelor si instructiunilor de aplicare
a planului de conturi , deci normale , corecte
- formule contabile de corectare numite si de stornare

26
278

Formulele contabile de corectare sau de stornare pot fi :


1)de stornare in negru
2)de stornare in rosu
1)Formulele de stornare in negru presupun inversarea formulei contabile eronat
intocmite si intocmirea formulei contabile corecte
2)Formulele de stornare in rosu presupun intocmirea unei noi formule contabile
eronate, dar cu sumele scrise cu o culoare rosie sau in lipsa acesteia cu sumele inscrise in
chenar .Acest lucru se explica prin faptul ca orice suma inscrisa in cont cu culoare rosie sau
chenar se scade, fiind cu semnul minus si prin aceasta se anuleaza rulajele ireale .

Conturile sintetice si analitice


In contabilitate pentru a se putea oglindi toate elementele patrimoniale din cadrul
intreprinderii in totalitatea lor si pe partile componente, se folosesc doua feluri de conturi
conturi sintetice si conturi analitice.
Conturile sintetice sunt conturile de baza ale contabilitatii, cu ajutorul carora se
reflecta bunurile economice, procesele economice si sursele de finantare a acestora in unitatea
lor , grupate dupa caracteristicile generale, iar conturile analitice sunt folosite pentru a
reflecta concomitent , partile componente ale elementelor patrimoniale inregistrate in
conturile sintetice , dupa insusirile lor specifice.
Conturile sintetice se folosesc din necesitatea generalizarii datelor referitoare la
existenta si miscarea elementelor patrimoniale. Aceasta determina faptul ca toate operatiile
economice si financiare inregistrate in aceste conturi trebuie sa fie exprimate in etalon
monetar
Spre deosebire de conturile sintetice care inregistreza elementele patrimoniale grupate
dupa caracteristicile lor generale, conturile analitice inregistreaza elementele respective
individualizate dupa insusirile specifice .Deci ele permit detalierea , adancirea, dezvoltarea
conturilor sintetice , fiind socotite conturi detaliate ale conturilor sintetice
Numarul conturilor analitice pe care le poate dezvolta un cont sintetic este determinat
de natura bunurilor economice , a proceselor economice si a surselor de finantare reflectate in
contul sintetic respectiv si de necesitatile de detaliere a cunoasterii continutului economic al
acestora cu ajutorul informatiilor contabile.
In fiecare unitate patrimoniala functioneaza in paralel si in strinsa legatura
contabilitatea sintetica si contabilitatea analitica . Orice operatie economica sau financiara
inregistrata in contabilitatea analitica este necesar a fi reflectata si in cea sintetica .
Conturile analitice functioneaza dupa aceleasi regulidupa care functioneaza si contul
sintetic de care apartin , deoarece in ambele categorii de conturi se inregistreaza aceleasi
elemente patrimoniale si deci au acelasi continut economic. Cu toate acestea reflectarea
operatiilor economice si finaciare in conturile analitice prezinta unele particularitati fata de
conturile sintetice. Astfel spre deosebire de conturile sintetice in care elementele patrimoniale
se inregistreaza numai valoric , in conturile analitice elementele respective se pot reflecta fie
numai valoric ca si in conturile sintetice – asa cum este cazul bunurilor economice
nemateriale , procelor economice si surselor de finantare – fie cantitativ si valoric in functie
de natura elementelor respective – ca in cazul bunurilor economice materiale , imobilizarilor
corporale si stocurilor
Utilizarea conturilor analitice prezinta o importanta deosebita pentru activitatea
unitatii patrimoniale intrucat creeaza posibilitatea efectuarii controlului gestionar prin
urmarirea existentului si miscarii fiecarui element patrimonial in parte pe partile componente ,
contribuind astfel la asigurarea integritatii patrimoniului. Aceasta intrucat se reflecta pe
elemente patrimoniale distincte , intrarile,iesirile si stocurile, cantitativ si valoric, in cadrul
27
288

fiacarui depozit, magazin sau sectie de productie a intreprinderii . De asemenea pe baza


datelor din conturile analitice se pot stabili cu exactitate drepturile si obligatiile unitatii
patrimoniale fata de alte persoane juridice si fizice, separat pentru fiecare dintre acestea , se
determina costul productiei , separat pentru fiecare sectie atelier sau faza de fabricatie si in
cadrul acestora pe produse , comenzi , lucrari si servicii
Importanta conturilor analitice consta si in adancirea procesului de sistematizare a
informatiilor contabile , inceput cu ajutorul bilantului si continuat cu ajutorul conturilor
sintetice. Aceasta sistematizare se concretizeaza in adancirea detalierii cunoasterii distincte a
tuturor elementelor obiectului contabilitatii .Generalizarea informatiilor contabile se
realizeaza prin centralizarea datelor din conturile sintetice cu ajutorul balantei de verificare si
in final in cadrul bilantului unde apar numai soldurile conturilor sintetice
Atat sistematizarea cat si generalizarea informatiilor contabile sunt posibile datorita
legaturilor reciproce care exista intre conturile sintetice si conturile analitica

Tehnici de inregistrare in conturi


Crearea si folosirea conturilor ca modele de evidenta si calcul a circuitului economic
al patrimoniului se pot realiza in conditiile folosirii mai multor tehnici de inregistrare cum
sunt :
a) Tehnica inregistrarii directe – reprezinta regula in construirea conturilor necesare
reflectarii circuitului patrimonial .Potrivit acestei tehnici exista o congruenta intre
miscarea reala economica sau financiara si oglindirea ei in conturi. Cele doua
conturi corespondente care se debiteaza si se crediteaza corespund celor doua
elemente patrimoniale intre care se stabileste raportul de echivalenta specific
miscarii de valoare economica.
b) Tehnica inregistrarii indirecte – este folosita pentru reflectarea pe o cale
intermediara a miscarii economice sau financiare .In acest scop sunt utilizate
conturi distincte de cele care s-ar putea asocia direct elementelor patrimoniale
modificate
c) Tehnica inregistrarii desfasurate -presupune folosirea unui numar mai mare de
conturi corespondente decat cel implicat de miscarea economica sau financiara
d) Tehnica inregistrarii in doua circuite - este determinata in special de comenzile
informationale pe care trebuie sa le asigure sistemul de conturi in gestiunea interna
a patrimoniului .Primul circuit denumit de evidenta sau gestiune financiara
furnizeaza informatia de decontare a patrimoniului , iar cel de-al doilea , denumit
operativ sau intern de gestiune asigura informatia de reflectare si control privind
activitatea interna transformatoare
e) Tehnica inregistrarii de lichidare sau inchidere – se foloseste pentru operatiile de
calcul si inchidere a soldului unor conturi care apar in cadrul inregistrarilor
desfasurate. Pe aceasta cale se pune in evidenta soldul unui cont care se transfera
in continuare altui cont .Ele nu sunt expresia sau nu corespund unor miscari reale
economice sau financiare.
f) Tehnica inregistrarii prin contragere – utilizeaza un numar mai mic de inregistrari
in conturi , ca rezultat al suprapunerii a doua miscari de valori economice efectuate
simultan, fie prin inlocuirea lor partiala sau totala cu diverse aranjamente
financiare.

Evidenta cronologica
Pentru a se putea inregistra in contabilitate , operatiile economice trebuie sa fie

28
298

consemnate in documente primare , numite si documente justificative. Aceste documente


primare se pot prelucra in contabilitate , fie document cu document, fie se centralizeaza pe
anumite perioade de timp. Prelucrarea in contabilitate presupune mai intii , dupa parcurgerea
etapelor analizei contabile , intocmirea formulelor contabile fie direct pe fiecare document ,
fie pe centralizatoare, operatie numita contare
In practica contabila se intalnesc situatii cand trebuie sa se faca formulele contabile
fara a avea la baza un document. Asa este cazul stornarilor a inchiderii conturilor de cheltuieli
si venituri .in asemenea cazuri contarea se face pe un document tipizat numit “Nota de
Contabilitate”.
Dupa ce s-a realizat contarea pe documentele primare, centralizatoare sau note de
contabilitate, fiecare formula contabila se inscrie in ordine strict cronologica avand in vedere
data la care au loc operatiile economice in documentul “Registru Jurnal” . Acest registru se
prezinta sub forma legata, foi volante sau listari informatice in cazul prelucrarii automate a
datelor. Unitatile patrimoniale pot utiliza un singur registru jurnal daca au un volum mai mic
de operatiuni.Iar cele care au un volum mai mare de operatiuni pot utiliza pentru detaliere
registre-jurnal auxiliare cum ar fi : operatii de casa, de banca, decontari cu furnizorii, vanzari
etc.Aceste unitati inregistreaza sumele centralizate din registrele auxiliare in Registrul-Jurnal
general periodic , chiar lunar.
Registru jurnal se numeroteaza si se parafeaza de catre organele in drept , la inceperea
activitatii , la incetarea activitatii unitatii, precum si ori de cate ori este cazul.se arhiveaza de
catre unitatea care este obligata sa-l pastreze impreuna cu documentele justificative care au
stat la baza intocmirii lui. Operatiile economice inregistrate in registru jurnal primesc un
numar de inregistrare , incepand cu 1 ianuarie sau cu data inceperii activitatii
Evidenta cronologica sta la baza inregistrarii sistematice a operatiilor economice.Daca
in evidenta cronologica , operatiile economice se inscriu in ordinea in care au loc , indiferent
de felul operatiilor economice, in evidenta sistematica se separa informatiile economice dupa
natura lor (dupa continutul economic).Evidenta sistematica se realizeaza cu ajutorul
registrului “Cartea –Mare”

Clasificarea conturilor
Clasificarea conturilor se poate face avand in vedere mai multe criterii , fiecare din ele
da posibilitatea sa cunoastem trasaturile caracteristice si comune ale acestora
Principalele criterii in functie de care se pot clasifica conturile sunt :
a) Dupa functia economica
– conturi de activ
- conturi de pasiv
b) Dupa sfera de cuprindere
- conturi sintetice sunt utilizate pentru grupe sau categorii omogene ale
elementelor patrimoniale , din punct de vedere a continutului lor.Pentru
agentii economici din Romania, exista conturi sintetice de gradul I si
conturi sintetice de gradul II. Conturi sintetice de gradul I si conturi
sintetice de gradul II. Conturile sintetice de gradul I sunt simbolizate cu trei
cifre si sunt utilizate de catre unitatile patrimoniale mici si mijlocii
Conturile sintetice de gradul II sunt simbolizate cu patru cifre si sunt
utilizate obligatoriu de catre agentii economici mari
- conturi analitice sunt detalieri ale conturilor sintetice si nu au un caracter
de obligativitate. Deci ele se deschid facultativ , diferit de la unitate la
unitate , in functie de necesitatile de informare ale factorilor de decizie

29
308

c) Dupa continutul economic


- conturi bilantiere (de situatie) -conturi deschise pentru active
-conturi deschise pentru pasive
- conturi de rezultate -conturi de cheltuieli
-conturi de venituri
- conturi de gestiune
- conturi in afara bilantului

X.BALANTA DE VERIFICARE

Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei


contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi ,
legatura dintre conturile sintetice si bilant , legatura dintre conturile sintetice si conturile
analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente.
Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare , in care se inscriu
datele valorice preluate din conturi.
In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii
dublei inregistrari si corespondentei conturilor .Aceste egalitati exprima un echilibru
permanent intre aceste date , de unde provine si denumirea de balanta.
Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala , fiecare
cont fiind inscris cu soldul initial , rulajele perioadei curente , totalul sumelor si soldul final de
la sfarsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva

Functiile balantei
A. Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi -
consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi , prin
intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de
verificare , precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul
ei.
B. Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant – balanta de verificare
concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabiliattea curenta a
unitatii .Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual
reprezinta soldurile finale ale conturilor , preluate din balanta de verificare,
prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului.
C. Functia de legatura intre conturile sintetice si conturile analitice – consta in
intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont
sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balante se
controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul
sintetic si conturile sale analitice.
D. Functia de centralizare a existentelor , miscarilor si transformarilor elementelor
patrimoniale – gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul
balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul
modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic,
rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate.Balanta de
verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu
cele de la sfarsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate

30
318

E. Functia de analiza a activitatii economice – are un rol deosebit de important in


analiza situatiei economico-financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul
dintre doua bilanturi , fiind astfel singurul instrument care furnizeaza informatiile
necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale.

Clasificarea balantelor de verificare


Balantele de verificare se clasifica dupa mai multe criterii :
1. Dupa natura contuirlor pe care le contine
-balante de verificare ale conturilor sintetice, se intocmesc pe baza datelor preluate
din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite in contabilitatea curenta a
unei unitati patrimoniale, intr-o perioada de gestiune
-balante de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea elaborarii
balantei conturilor sintetice pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balantele de
verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care afost desfasurat pe conturi
analitice
2. Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind :
-Balanta de verificare cu o singura egalitate, se prezinta in doua variante fie ca o
balanta a sumelor, fie ca o balanta a soldurilor
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
Sau
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
-Balanta conturilor cu doua egalitati , denumita si balanta sumelor si soldurilor
rezulta din combinarea sumelor cu balanta soldurilor.Ea cuprinde patru coloane, doua pentru
totalul sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale, debitoare si
creditoare.Egalitatile ei sunt :
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
si
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
-Balanta de verificare cu trei egalitati, se caracterizeaza prin separarea soldurilor
initiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua variante:
-balanta tabelara
-balanta de verificare sah
Egalitatile ei sunt:
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
si
Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare
si
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
Cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoarea corelatie :totalul
rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din evidenta
cronologica(din Registrul Jurnal) .Desi reda volumul valoric al activitatii desfasurate intr-o
perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor efectuate.Pentru inlaturarea acestui neajuns
se foloseste balanta de verificare cu trei egalitati in forma sah.Aceasta permite si redarea
31
328

corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice in functie de continutul


lor economic
-balanta de verificare cu patru egalitati, este o combinare a balantei de sume si
solduri cu balanta de rulaje lunare cu solduri initiale .De aceea ea mai poarta denumirea de
balanta cu rulaje lunare cu sume precedente .Cu ajutorul ei se obtin urmatoarele egalitati

Totalul sumelor debitoare din Totalul sumelor creditoare din


balanta (perioada) balanta (perioada)
precedenta precedenta
Totalul rulajelor debitoare ale Totalul rulajelor creditoare ale
lunii curente lunii curente
Totalul sumelor debitoare la data Totalul sumelor creditoare la
intocmirii balantei data intocmirii balantei
Totalul soldurilor finale Totalul soldurilor finale
debitoare creditoare
Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante, care iau nastere
din continutul diferit al primelor coloane ,astfel :
a)in cazul lunii ianuarie , balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde soldurile
initiale debitoare si creditoare iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor
initiale debitoare si creditoare
b)la sfarsitul celorlalte luni ale anului primele doua coloane contin date privind totalul
sumelor precedente debitoare si creditoare

Intocmirea balantei de verificare


Balantele de verificare se intocmesc lunar si ori de cate ori este necesar, in scopul
verificarii exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi si pentru intocmirea
bilantului contabil
In vederea intocmirii balantei de verificare se efectueza urmatoarele lucrari :
 Se trec toate operatiile din evidenta cronologica (Registrul-Jurnal) in evidenta
sistematica(Registrul Cartea Mare), pana la data cand urmeaza a se intocmi balanta
de verificare.
 Se totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor deschise si se determina
soldul lor
 Se transpun datele din conturi in formularul de balanta de verificare
 Se aduna coloanele balantei conturilor si se verifica egalitatile dintre coloanele
perechi

Identificarea erorilor de inregistrare contabila cu ajutorul balantelor de verificare


Erorile de inregistrare contabila dupa posibilitatile de identificare se impart in doua
categorii:
A. Erorile de inregistrare contabila care se pot identifica prin lipsa unor egalitati

32
338

valorice din cadrul balantelor de verificare tabelare ale conturilor sintetice.Din aceasta grupa
de erori fac parte :
 Erori de intocmire a balantelor de verificare se grupeaza in
a)erori ce se produc cu ocazia adunarii coloanelor balantei de verificare si care
se identifica prin repetarea calculelor
b)erori ce apar cu ocazia transcrierii sumelor , rulajelor si soldurilor conturilor
din Registrul Cartea Mare in formularul de balanta .Aceste erori se identifica prin punctare
adica prin confruntarea tuturor elementelor valorice transcrise in balanta de verificare cu cele
din evidenta sistematica

33
348

 Erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor se datoreaza unor


calcule gresite , efectuate cu ocazia stabilirii rulajelor, totalului sumelor si soldurilor
conturilor.Identificarea si corectarea acestor erori se face prin repetarea calculelor din cadrul
fiecarui cont in parte
 Erori de inregistrare in evidenta sistematica se datoreaza transcrierii
gresite
a unor sume din Registrul Jurnal in Cartea Mare .Identificarea lor se realizeaza prin punctarea
intre cele doua registre
 Erori de stabilire a sumelor in formulele contabile din evidenta
cronologica
se datoreaza adunarii gresite a sumelor in cadrul formulelor contabile complexe in evidenta
cronologica.Aceste erori se identifica prin refacerea calculelor formulelor contabile complexe
si prin punctarea acestor inregistrari cu documentele care au stat la baza lor.
Identificarea si inlaturarea acestor erori se face in ordine inversa celei in care s-au
desfasurat lucrarile de intocmire a balantei de verificare .
B. Erorile de inregistrare contabila care se pot identifica prin lipsa unor corelatii
valorice din cadrul balantei de verificare sah a conturilor sintetice si a balantelor de verificare
ale conturilor analitice. Principalele categorii de erori sunt :
 Omisiunile de inregistrarea contabila constau in faptul ca anumita
operatii
economice au ramas neinregistrate in contabilitatea curenta .Astfel de erori se identifica prin:
punctarea documentelor care stau la baza inregistrarilor, fie ca urmare a reclamatiilor primite
de la corespondentii unitatii in legatura cu operatiile economice respective.datorita acestor
erori apar anumite anomalii in conturi cum ar fi :
-solduri debitoare la conturi de pasiv sau solduri creditoare la conturi de activ
-drepturi de creanta neincasate sau datorii banesti neachitate in termenele stabilite
 Erorile de compensatie se datoreaza transcrierii gresite a unor
sume din
documente in Registrul Jurnal sau din acesta in Registrul Cartea Mare .Identificarea acestor
erori este posibila datorita soldurilor nefiresti ce apar la unele conturi analitice, precum si in
urma reclamatiilor primite de la terti
 Erorile de imputatie se datoreaza transcrierii unor sume exacte ca
marime
din evidenta cronologica in evidenta sistematica atat in debit cat si in credit , insa nu in
conturile la care trebuiau sa fie trecute ci in alte conturi care nu corespund continutului
economic al operatiei respective.Aceste erori se identifica ca in cazul precedent
 Erorile de inregistrare in evidenta cronologica se produc datorita
urmatoarelor cauze : -stabilirea gresita a unor conturi corespondente
-inregistrarea unei operatii economice de doua ori
-inversarea formulei contabile
-intocmirea corecta a formulei contabile dar cu alta suma
Aceste erori pot fi identificate cu ajutorul balantei de verificare sah , care pe langa
unele egalitati valorice, reda si corespondenta conturilor.

34
358

XI.EVALUAREA PATRIMONIULUI IN CONTABILITATE

Evaluarea reprezinta un procedeu al metodei contabile care consta in cuantificarea si


exprimarea valorica in etalon banesc a existentei miscarii si transformarii patrimoniului
economic pentru a-l reflecta in contabilitate. Sunt evaluate astfel: bunurile materiale,
creantele, obligatiile, cheltuielile si veniturile, rezultatele financiare, folosindu-se in acest
scop preturile si tarifele. Fara eveluare nu se poate realiza contabilitatea unitatilor
patrimoniale.
Continutul evaluarii consta in inmultirea elementelor patrimoniale supuse evaluarii
exprimate cantitativ cu elementele banesti concretizate in preturi, tarife pentru costuri.

Principiile evaluarii
a) Principiul stabilirii obiectului evaluarii
Obiectul evaluarii reprezinta totalitatea elementelor supuse evaluarii, delimitate in
timp si spatiu.
b) principiul valorii reale conform caruia elementele patrimoniale se evalueaza la
valoarea reala in vederea asigurarii unui bilant real. Valoarea reala este valoarea de utilitate a
bunului in momentul respectiv care se stabileste prin luarea in considerare a starii fizice,
pretului de piata al bunurilor asemanatoare, amplasarea si utilitatea lor.
In cazul creantelor si datoriilor valoarea de utilitate se determina
tinandu-se seama de valoarea probabila care se va incasa, respectiv care trebuie platita
c) Principiul alegerii formei de evaluare conform caruia evaluarea operatiunilor din
categoria curenta se face la costuri de productie efective.
d) Principiul prudentei conform caruia la evaluarea elementelor patrimoniale se tine
seama de deprecieri, riscuri si pierderi posibile de inregistrare
e) Principiul permanentei metodelor care presupune continuitatea in aplicarea
normelor si regulilor utilizate in tot cursul exercitiului financiar si de la un exercitiu la altul
pentru asigurarea comparabilitatii informatiilor.

PRETURILE SI IMPLICATIILE LOR IN CONTABILITATE

I. COSTURILE sunt formate din totalitatea cheltuielilor efectuate in vederea obtinerii


produselor, lucrarilor sau serviciilor. Costurile se folosesc atat pentru evaluarea bunurilor
achizitionate din afara unitatii (cost de achizitie). Se mai utilizeaza si notiunea de COST
COMPLET sau COMERCIAL la care se evalueaza bunurile obtinute din productie proprie si
vandute in afara unitatii.
COSTUL DE ACHIZITIE (al materiei prime si materialelor) include:
1. pretul de cumparare – negociat si inscris in factura primita de la furnizor
2. eventualele cheltuieli de transport, depozitare, manipulare suportate de cumparatori
3. unele cheltuieli accesorii efectuate in vederea punerii in stare de functionare a
anumitor bunuri (mijloace fixe)
4. eventuale taxe nedeductibile

35
368

COSTUL DE PRODUCTIE se compune din


1. costul de achizitie al materiei prime si materialelor consemnate
2. cheltuieli de prelucrare a materiei prime in vederea transformarii in produs finit
(salarii directe, aditionale la salrii directe, amortizarea capitalului fix si cota din cheltuielile
indirecte ce revin produsului respectiv)
3. cheltuieli generale ale sectiei

COSTUL COMPLET (costul de desfacere sau comercial) cuprinde:


1. costul de productie al bunurilor livrate beneficiarilor
2. cheltuieli de desfacere pentru bunurile livrate si cheltuielile generale ale
intreprinderii
II. PRETURILE reprezinta suma sau valoarea care se incaseaza pentru bunurile
vandute. Pentru furnizori ele sunt preturi de vanzare iar pentru cumparatori ele reprezinta
preturi de cumparare sau achizitie.
PRETURILE CU RIDICATA sunt preturi la care se vand bunurile intre agentii
economici. Se compun din:
1. pretul producatorului care include:
1.1.costul complet al bunurilor vandute
1.2 profitul producatorului
2. pretul de livrare care include:
2.1 accize pentru unele bunuri
2.2 taxa pe valoarea adaugata (TVA deductibila)
2.3 comision
PRETURILE CU AMANUNTUL sunt preturile la care se vand marfurile catre
consumatorul final (populatie) si se compun din:
1. pretul cu ridicata
2. adaosul comercial – care trebuie sa acopere cheltuielile de circulatie si profitul
unitatii comerciale
3. TVA colectata
Adaosul comercial declarat de unitatea care desface bunurile este destinat acoperirii
cheltuielilor de circulatie ale acestora si realizarea unei rate a profitului in conditii de
concurenta.
Bunurile se mai pot evalua la pretul pietei adica suma la care se poate procura bunul in
ziua evaluarii in functie de formarea preturilor pe baza cererii si ofertei.
Mai intalnim in practica financiaro-contabila pretul de facturare, livrare pentru
furnizare sau de achizitie pentru cumparatori si pret efectiv sau antecalculat de productie.
III TARIFELE sunt elemente banesti asemanatoare preturilor cu ajutorul carora se
evalueaza lucrarile executate si serviciile prestate, precum si munca depusa de salariati.
Tarifele se formeaza asemanator cu preturile dar se porneste de la costurile de
productie si nu de la cel complet deoarece lucrarile si serviciile nu necesita cheltuieli de
desfacere.
IV VALORILE au acelasi continut si rol in evaluare ca si preturile dar ele tin seama
de pretul pietei la un moment dat.
Principiul general de evaluare a elementelor patrimoniale in vederea evaluarii in
contabilitate curenta consta in evaluarea la cost istoric denumit si valoare contabila.

Momentele si formele de evaluare a elementelor patrimoniale


Evaluarea elementelor patrimoniale se face in diferite momente ale desfasurarii
activitatii economice:
36
378

- la intrarea bunurilor in patrimoniu


- la iesirea lor din patrimoniu
- la inventariere
- cu ocazia inchiderii exercitiului economico-financiar.

Evaluarea la intrarea in patrimoniu se realizeaza in functie de modul de dobandire:


a) bunurile aduse ca aport in natura cu ocazia constituirii sau fuziunii unor unitati
patrimoniale, se evalueaza la valoarea prevazuta in actul de evaluare, valoare determinata prin
expertiza tehnica numita valoare de aport.
b) bunurile dobandite prin titlul gratuit sau prin donatie se evalueaza la valoarea de
utilitate in functie de pretul pietii. starea sau amplasarea bunurilor. Valoarea de utilitate
reprezinta pretul presupus ca il accepta un client in functie de utilitatea bunurilor pentru
unitatea respectiva.
c) bunuri dobandite cu titlu oneros (contra plata se avalueaza la costul de achizitie)
d) bunuri obtinute din productie proprie – se inregistreaza la cost de productie efectiv
e) creantele si datoriile sunt evaluate si inregistrate la valoarea nominala inscrisa in
documentele justificative in care se consemneaza dreptul de creanta sau datoriile
Aceste valori cu care se inregistreaza bunurile la intrare in patrimoniu se numesc
valori de intrare sau valori de inregistrare contabila sau costul istoric.

Evaluarea la iesirea din patrimoniu sau la trecerea in consum


Bunurile iesite din unitate sau din depozite (vandute sau consumate) se evalueaza si se
inregistreaza, se scad din gestiune, la valoare lor de intrare denumita si valoare de intrare;
deoarece preturile unitare si implicit valoarea de intrare pentru acelasi bun pot diferi de la o
intrare la alta, apar dificultati la stabilirea valorii de intrare pentru bunurile iesite intru cat
ordinea iesirilor poate sa difere de ordinea intrarilor si deci se pune problema alegerii
preturilor unitare care sa fie utilizate pentru evaluarea acestora.
In acest scop se poate utiliza una din urmatoarele metode:
a) Metoda primei intrari – primei iesiri FIFO potrivit careia costul unitar de achizitie al
primei intrari lot se atribuie primei iesiri; dupa epuizarea primului lot evaluarea se face la
costul de achizitie al celui de-al doilea lot intrat s.a.m.d.
Metoda prezinta dezavantajul ca in perioada de inflatie apare un profit brut mai mare
decat cel real si unitatea va plati impozit pe profit mai mare.
b) Metoda ultimului intrat – primul iesit LIFO adica pentru iesiri se atribuie costurile
de achizitie in ordine inversa intrarilor. Primele cantitati iesite se evalueaza la pretul de
achizitie al ultimei intrari si dupa epuizarea lotului se face la preturile lotului achizitie inaintea
acestuia s.a.m.d.
Dezavantaj al metodei: in perioade de infaltie are loc micsorarea profitului brut al
unitatii.
c) Metoda costului unitar mediu ponderat CUMP calculat dupa fiecare intrare cu
formula:

valoarea stocului initial + valoarea intrarilor


CUMP = -------------------------------------------------------------
cantitatea din stocul initial + cantitatea intrata

CUMP x cantitatea iesita = valoarea materialelor iesite

37
388

d) Metoda costului standard presupune stabilirea unui pret unic de inregistrare a


iesirilor de obicei pretul ce corespunde sursei principale de aprovizionare.

Diferentele intre pretul real si cel standard se inregistreaza in contabilitate intr-un cont
separat. Pentru a calcula la valoarea reala se adauga la costul standard diferentele aferente.

Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere


Cu ocazia inventarierii elementelor patrimoniale se evalueaza la valoarea actuala de
utilitate denumita si valoare de inventar. Valoarea de intrare (valoarea contabila sau costul
istoric) se pune de acord cu rezultatele inventarierii. In acest scop valoarea de intrare se
compara cu valoarea de utilitate stabilita. Din comparatie pot rezulta plusuri sau minusuri de
valoare. Aceste diferente se solutioneaza diferit pentru active respectiv pasive.
A. Cazul elementelor de activ
a) diferentele constatate in plus nu se inregistreaza iar activele se mentin inregistrate in
contabilitatea curenta la valoare lor de intrare sau cost istoric
b) diferentele constatate in minus intre valoarea de inventariere si cea de intrare
reprezinta o depreciere care poate fi:
- ireversibila si atunci se inregistreaza ca amortizare iar imobilizarile depreciate se
mentin la valoarea lor de intrare
- reversibila (specifica stocurilor de active circulante in materiale). Pentru acestea se
constituie provizioane, stocurile raman inregistrate in contabilitate la valoarea lor de intrare.
B. Cazul elementelor de pasiv
a) diferentele constatate in plus se inregistreaza prin constituirea unui provizion iar
pasivele respective se mentin in contabilitatea curenta la valoarea lor de intrare
b) diferentele constatate in minus nu se inregistreaza.

Evaluarea la inchiderea exercitiului economico-financiar


La sfarsitul perioadelor de gestiune, cu ocazia inchiderii exercitiului financiar,
evaluarea prin bilant a elementelor patrimoniale se face astfel incat la valoarea de intrare
nominala si valoarea contabila pusa de acord cu rezultatul inventarierii:
a) diferentele constatate in plus sau minus pe teren fata de situatia faptica se
inregistreaza in contabilitate pentru punerea de acord cu realitatea
b) diferente valorice se inregistreaza conform evaluarii la inventarieie

Reevaluarea patrimoniului economic


Reevaluarea elementelor de activ si pasiv se face pe baza unei dispozitii legale in acest
sens, de regula o hotarare a guvernului. Cu acest prilej valoarea de intrare a bunurilor se
modifica astfel: valoarea de intrare se inlocuieste cu valoarea actuala.Diferentele dintre aceste
valori se inregistreaza in contabilitate sub forma diferentei din reevaluare. Aceste diferente
influienteaza diferite surse economice in masura si proportiile prevazute de actul normativ.

XII.CALCULATIA CA PROCEDEU AL METODEI CONTABILITATII

Calculatia ca procedeu al metodei contabilitatii reprezinta un ansamblu de operatii


matematice utilizate pe tot parcursul ciclului de prelucrare a datelor si informatiilor furnizate
de contabilitate, incepand cu prelucrarea documentelor primare si incheind cu prelucrarea cu
calculul rezultatelor financiare si al indicatorilor de eficienta economicadin unitatile
patrimoniale

38
398

Clasificarea calculatiilor
A.Din punct de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport de procesele si
fenomenele economice la care se refera , acestea sunt de doua feluri :
 Antecalculatiile sunt acelea care se elaboreaza inainte de desfasurarea
proceselor si fenomenelor economice la care se refera .Scopul fiind previzionarea
unor indicatori care stau la baza adoptarii deceziilor privind desfasurarea
proceselor si fenomenelor respective.in categoria antcalculatiilor sunt cuprinse :
calculatii de proiect, de deviz, de buget, etc.
 Postcalculatii sunt acelea care se elaboreaza dupa desfasurarea proceselor si
fenomenelor economice la care se refera .Acestea au drept scop determinarea
indicatorilor efectivi cu privire la fenomenele si procesele economice la care se
refera pentru a controla modul si masura in care s-au realizat previziunile
prevazute in antecalculatii.Post calculatiile pot fi la randul lor: calculatii
contabile, calculatii statistice si calculatii de analiza si control ale activitatii
economico-financiare a unitatii patrimoniale in cauza.
B.Dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economico
financiari in continutul acestora :
 Calculatii totale sunt acelea care iau in considerare la stabilirea
indicatorilor economico – financiari toate elementele structurale ale acestora,
motiv pentru care se mai numesc si calculatii complete .
 Calculatii partiale sunt acelea care iau in considerare la determinarea
indicatorilor economico-financiari numai o parte dintre elementele structurale
ale acestora , limitind deci continutul lor numai la anumite elemente , in functie
de scopul urmarit
C.Din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc po fi:
 Periodice sunt acelea care se intocmesc la intervale de timp egale
 Neperiodice sunt acelea care se intocmesc la intervale inegale de timp

Principiile calculatiei
1.Principiul determinarii obiectului calculatiei – reprezinta punctul de plecare in
organizarea calculatiei si este delimitat prin elementul pentru care se efectueaza calculatia.
Cunoasterea obiectului calculatiei are importanta deosebita in scopul determinarii volumului
cheltuielilor pe care le ocazioneaza o anumita entitate pentru care se calculeaza costul.
2.Principiul alegerii metodei de calculatie – datorita marii diversitati a
indicatorilor economico-financiari care se calculeaza in contabilitate si metodele de calculatie
prin care se determina indicatorii in cauza sunt diferite. Astfel pnetru calculul costului
productiei fabricate , de exemplu se pot utiliza diverse metode in functie de particularitatile
tehnologiei si organizarii productiei , de continutul costului unitar al productiei , de
obiectivele urmarite in activitatea de conducere a procesului de productie
3.Organizarea calculatiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculatie
economica (previzionala si statistica) – potrivit acestui principiu datele furnizate de diferitele
componente ale sistemului informational economic se pot centraliza pentru calculul , analiza
si controlul indicatorilor respectivi pe intreprinderi , ramuri si pe intreaga economie nationala
pentru ca ele se determina in mod unitar in cadrul fiecareia dintre componentele mentionate si
la nivelul fiecarei structuri organizatorice a economiei nationale
4.Delimitarea pe feluri de activitati a indicatorilor economico-financiari care fac
obiectul calculatiei - potrivit acestui principiu este necesar ca datele si informatiile furnizate
de contabilitate sa fie delimitate si localizate pe feluri de activitati , iar urmarirea si

39
408

determinarea indicatorilor economico-financiari sa se faca in aceeasi structura .Astfel


indicatorii respectivi trebuie sa contina date care se refera la o anumita activitate .
5.Delimitarea in timp a datelor si informatiilor pe baza carora se calculeaza indicatorii
economico-financiari sau pe exercitii financiare – potrivit acestui principiu datele si
informatiile care stau la baza calcularii unui anumit indicator trebuie sa provina numai din
perioada la care se refera indicatorul in cauza pentru a caracteriza cu exactitate fenomenele la
care se refera
6.Delimitarea in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor care stau la
baza calcularii indicatorilor economico-financiari - consta in delimitarea datelor si
informatiilor pe principalele procese la care se refera corespunzator sectoarelor de activitate in
care se realizeaza functiile de baza ale intreprinderii

XIII.INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

Inventarierea reprezinta procedeul de constatare faptica la o anumita data a existentei


elementelor patrimoniale, din punct de vedere cantitativ, calitativ si valoric.
Importanta inventarierii: contribuie la stabilirea corecta a indicatorilor de calcul si
evidenta , contribuie la infaptuirea controlului asupra integritatii si corectei gestionari a
patrimoniului unitatii, contribuie la mobilizarea rezervelor interne, accelerarea vitezei de
rotatie a mijloacelor circulante si respectarea disciplinei financiare etc.

Clasificarea inventarierii
A.Dupa sfera de cuprindere
-inventariere generala care cuprinde intreg patrimoniul intreprinderii precum si
bunurile apartinind altor unitati luate spre prelucrare de unitatea inventariata
-inventarierea partiala cuprinde o parte a patrimoniului intreprinderii
B.Dupa intervalul de timp la care se efectueaza
-inventariere anuala in vederea stabilirii reale a elementelor patrimoniale
pentru a fi trecute in bilant
-inventariere periodica care are loc in cursul anului sau la intervale mai mari de
1an se efectueaza pentru verificarea existentei anumitor elemente patrimoniale
-inventariere ocazionala se efectueaza in cursul anului fiind determinata de
imprejurari speciale cum ar fi predare-primire de gestiune
-inventariere inopinanta se efectueaza in cursul anului de catre conducerea
unitatii
Pregatirea inventarierii consta in stabilirea obiectului inventarierii si stabilirea sferei
de cuprindere a inventarului. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii,
contabilii care tin evidenta gestiunii inventariate .Comisia de inventariere are obligatia sa
sigileze locurile si caile de acces cu exceptia locului unde a inceput inventarierea, sa solicite o
declaratie scrisa in care sa se mentioneze urmatoarele:
-dace in gestiune exista plusuri sau bunuri apartinind tertilor
-daca au fost efectuate operatiuni fara respectarea normelor legale
-daca au documente neinregistrate in evidenta etc
Inventarierea propriu zisa – reprezinta etapa care marchiaza inceperea efectiva a
inventarierii , continutul ei il reprezinta constatarea faptica , descrierea si evaluarea
elementelor supuse inventarierii .Constatarea reprezinta stabilirea pe cale directa si concreta a
existentei elementelor patrimoniale, a marimii si starii in care se gasesc ele la data cand are
loc inventarierea .Existenta elementelor de activ se constata practic prin numerare , masurare,
40
418

cantarire. De la aceasta regula fac exceptie bunurile aflate in ambalaje industriale cum ar fi
lichidele a caror constatare se face prin sondaj .Inventarierea mijloacelor banesti aflate in
conturi la banci se efectueaza prin urmarirea extraselor de cont ale bancilor, prin compararea
acestora cu soldurile conturilor din evidenta proprie.
Pe baza constatarilor facute elementele inventariate se trec in listele de inventariere in
care alaturi de cantitate si valoare se trec si caracteristicile proprii elemenetelor
inventariate.Urmeaza confruntarea documentelor faptice cu constatarile di evidenta contabila
proprie pentru a se afla rezulatatele inventarierii. Listele de inventar se semneaza de catre toti
membrii comisiei de inventariere precum si de gestionarii carora li s-a efectuat inventarierea.
Pe ultima fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze daca bunurile
inventariate se afla in pastrarea sa.Daca exista bunuri care nu se pot inventaria valoric vor fi
puse pe liste de inventariat cantitativ.
Stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii este ultima etapa care se
inregistreaza in urma stabilirii diferentelor dintre constatarile faptice si inregistrarile din
evidenta contabila. In cazul in care diferenta apare mai mare in urma constatarilor faptice fata
de inscrisuri acestea se numesc plusuri in inventar care deobicei se inregistreaza, daca
diferenta este nefavorabila atunci cand constatarile faptice sunt mai mici decat inregistrarile
avem de-a face cu un minus in inventar , acesta lipsa fiind imputabila.
In urma inventarierii se pot efectua regularizari prin compensari numai din punct de
vedere cantitativ a plusurilor cu minusurile cu conditia ca diferentele sa apara la acelasi
gestionar .
Plusurile se inregistreza ca intrari in gestiune prin debitarea conturilor care indica
plusul respectiv si creditarea conturilor de cheltuieli pe locuri de constatare a plusurilor
respective
Pentru inregistrarea minusurilor in contabilitate exista urmatoarele situatii :
-daca vina apartine gestionarului se imputa acestuia la pretul cu amanuntul, diferenta
dintre pretul de inregistrare a bunurilor constatate lipsa si pretul cu amanuntul se vireaza la
bugetul statului
-in cazul in care la inventariere pentru lipsa constatata nu s-au stabilit cauzele ,
lipsurile respective se inregistreaza in creditul conturilor de bunuri prin debitul contului
decontari in curs de lamurire
Acest din urma cont se inchide in momentul in care s-a stabilit cauza, cand nu este o
persoana vinovata lipsa se trece pe cheltuieli , pe locuri de constatare a acesteia, cand este o
persoana vinovata aceasta devine debitor si i se imputa in consecinta.
In caz de calamitati naturale lipsurile se trec in debitul contului profit si pierderi .

XIV.DOCUMENTELE CONTABILE DE SINTEZA

Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. In acest scop se


intocmesc documentele contabile de sinteza prin care se determina situatia patrimoniului,
situatia financiara si rezultatul obtinut.
Documentul oficial folosit pentru finalizarea incheierii exercitiului financiar este
bilantul contabil. Pe baza lui se asigura atat cunoasterea patrimoniului si a situatiei financiare,
cat si a rezultatului exercitiului. In modelul de contabilitate din Romania, bilantul contabil in
formatia sa completa este alcatuit din bilant, contul de profit si pierderi, anexa la bilant si
raportul de gestiune care formeaza un tot indivizibil.
In Romania s-au instrumentat doua modele de bilant contabil , sistem de baza si sistem
simplificat .Modelul de baza se intocmeste de catre intreprinderile mari iar cel simplificat se

41
428

intocmeste de catre intreprinderile mici si mijlocii. Bilantul contabil in sistem de baza se


prezinta astfel :
1. Bilant
2. Contul de profit si pierderi
3. Anexa
3.1 Situatia activelor imobilizate
3.2 Situatia stocurilor si productiei in curs
3.3 Situatia creantelor si datoriilor
3.4 Situatia provizioanelor
3.5 Determinarea rezultatului fiscal
3.6 Repartizarea rezultatului exercitiului
3.7 Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare
In varianta simplificata bilantul se prezinta astfel:
1. Bilant
2 Contul de profit si pierderi
3 Anexa
3.1 Situatia activelor imobilizate
3.2 Situatia stocurilor si productiei in curs
3.3 Situatia creantelor si datoriilor
3.4 Situatia provizioanelor
3.5 Informatii complementare relative
3.6 Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare

Lucrari contabile de inchidere a exercitiului financiar


Intocmirea bilantului si a documentelor de sinteza reprezinta un proces complex de
agregare a datelor in vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind situatia
patrimoniului si rezultatele obtinute. Derularea acestui proces se concretizeaza intr-o suita de
lucrari dintre care unele cu caracter preliminar , iar altele referitoare la redactarea sau
completarea propriu-zisa a bilantului.Lucrarile preliminare sunt denumite lucrari contabile de
inchidere a exercitiului fiind structurate astfel:
1.Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere – pentru centralizarea si
controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte
de inventarierea patrimoniului. Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre debitul si
creditul conturilor, inregistrarea cronologica si sistematica, inregistrarea sintetica si analitica.
Dintre acestea cea care ofera informatia de control privind inregistrarea in conturi a tuturor
documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanta
trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in registrul jurnal general
2.Inventarierea generala a patrimoniului – reprezinta lucrarea preliminara prin care se
stabileste situatia reala a patrimoniului .Relatia proprie inventarului prin care se determina
situatia reala a patrimoniului la un moment dat este de forma :
SNP = Activul inventariat la valoarea actuala – Datoriile inventariate la valoarea actuala
3.Contabilitatea operatiilor de regularizare – o data stabilite rezultatele inventarierii ,
plusurile si minusurile de inventar, se procedeaza la inregistrarea si decontarea lor gestionara.
A efectua aceasta operatie inseamna a regulariza rezultatul inventarierii. In principiu plusurile
se inregistreaza ca intrari in patrimoniu intreprinderii , iar minusurile se imputa.
Amortizarea activelor imobilizate reprezinta, in principiu, o cheltuiala calculata si
inregistrata la inchiderea exercitiului financiar . In acest scop amortizarea calculata in planul
de amortizare sau fisa mijloacelor fixe se compara cu deprecierea determinata in listele de
inventariere ca diferenta intre valoarea contabila de intrare si valoarea de inventar
42
438

Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a caror


valoare de inventar la data inchiderii exercitiului este mai mica decat valoarea contabila de
intrare. In situatia in care deprecierea calculata pe baza inventarului (valoarea contabila –
valoarea de inventar) este superioara provizionului constituit se constituie un provizion
suplimentar iar inregistrarea in principiu este:
Conturi de cheltuieli cu amortizarile si provizioanele = Conturi de provizioane pentru deprecieri
In cazul in care deprecierea constatata pe baza inventarului este inferioara
provizionului constituit, se diminueaza provizionul constituit cu diferenta corespunzatoare,
facindu-se inregistrarea de principiu
Conturi de provizioane pentru deprecieri = Conturi de venituri din provizioane
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru finantarea acelor
cheltuieli si pierderi a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru cheltuieli care devin
exigibile in perioadele urmatoare.
Pentru a stabili corect rezultatul exercitiului este necesara separarea in timp a
cheltuielilor si veniturilor inregistrate. Operatiile de regularizare a cheltuielilor si veniturilor
genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari contabile :
a)cheltuieli constatate la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiului urmator
sau de repartizat pe parcursul mai multor exercitii :
Cheltuieli inregistrate in avans = Conturi de cheltuieli
b)cota scadenta de cheltuieli preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent,
inregistrare efectuata pe baza scadentelor
Conturi de cheltuieli = Cheltuieli inregistrate in avans
c)venituri inregistrate in avans direct in conturile de venituri si transferate la inchiderea
exercitiului asupra conturilor de regularizare
Conturi de venituri = Venituri inregistrate in avans
d)Cota scadenta din venituri preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent,
inregistrare efectuata pe baza de scadenta
Venituri inregistrate in avans = Conturi de venituri
In sfera delimitarilor in timp mai intra si contabilizarea diferentelor de conversie la
cursul zilei (31XII) a creantelor si datoriilor in devize, diferentele de curs valutar favorabile
sau nefavorabile privind lichiditatile in devize calculate la cursul zilei (31XII)

Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere


Pentru a pregati informatia necesara inchiderii conturilor de bilant si a celor de
venituri si cheltuieli se intocmeste balanta conturilor dupa inventariere. Aceeasi balanta
furnizeaza si informatia necesara completarii bilantului contabil .

Determinarea rezultatului exercitiului


Pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la inchiderea conturilor de
cheltuieli si venituri
Folosind datele inregistrate in conturile de venituri si cheltuieli , inchiderea conturilor
se prezinta astfel:
a)inchiderea conturilor de cheltuieli
Profit si pierderi = Conturi de cheltuieli
b)inchiderea conturilor de venituri
Conturi de venituri = Profit si pierdere
c)se calculeaza si se plateste impozitul pe profit
Rezultatul impozabil = rezultatul contabil inainte de impozitare-deducerile fiscale-nededucerile fiscale
-Impozitul datorat

43
448

Cheltuieli cu impozitul pe profit = Impozitul pe profit


-Inchiderea contului de cheltuieli
Profit si pierdere = cheltuieli cu impozitul pe profit
-Plata impozitului pe profit
Impozit pe profit = conturi curente la banci

Distribuirea profitului sau finantarea pierderii


Potrivit prevederilor in vigoare din Romania , profitul bilantier se distribuie pe
urmatoarele destinatii: acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare; constituirea rezervelor
legale, constituirea fondului de participare a salariatilor la profit; constituirea fondului de
dezvoltare destinat modernizarii, retehnologizarii, si cresterii surselor proprii de finantare ;
dividende de plata sau varsaminte la buget in functie de forma de proprietate; alte rezerve
prevazute de lege si report pentru noul exercitiu
Inregistrarea contabila este:
Repartizarea profitului = %
Rezerve
Fondul de participare la profit
Fondul de dezvoltare
Dividende de plata
Finantarea pierderilor se face in ordine, din profitul exercitiilor financiare urmatoare,
din rezervele legale constituite si in ultima instanta , numai daca nu exista o alta solutie din
capitalul social .

Redactarea(completarea) bilantului contabil


Lucrarile de completare a bilantului si contului de rezultate reprezinta, prin continutul
lor in cea mai mare parte , operatii de prelucrare si transcriere a datelor din bilantul precedent
si din balanta conturilor. Prin structura lor operatiile de prelucrare a datelor privind exercitiul
curent constau din selectarea , gruparea si insumarea soldurilor din balanta conturilor

Analiza pe baza de bilant contabil


Analiza pe baza de bilant contabil are ca obiectiv degajarea informatiei contabile
privind situatia financiara si rezultatul obtinut. In acest scop se procedeza la regruparea si
restructurarea pozitiilor din bilant , contul de rezultate si anexa la bilant.Pe baza datelor din
bilant se intocmeste tabloul de finantare si contul de rezultate cu solduri intermediare. Primul
serveste la analiza echilibrului financiar, lichiditatii si solvabilitatii , iar cel de-al doilea la
analiza rezultatelor.
 Analiza echilibrului financiar – o asemenea analiza este centrata pe indicatorul
denumit Fond de rulment, el exprima sursele permanente (mai mari de un an)
pentru finantarea activelor circulante.
Fond de rulment = capitalul permanent – activele imobilizate(la valoarea neta bilantiera)
Capital permanent = capitaluri proprii + Datoriile pe termen lung
Trezoreria = Necesarul in fond de rulment – Fondul de rulment
Trezoreria =disponibilitati – datorii financiare pe termen scurt(credite bancare pe termen scurt)
Necesarul de fond de rulment = activul circulant – datoriile financiare pe termen scurt
 Analiza rezultatului financiar – se procedeaza la regruparea si restructurarea
pozitiilor din contul “Profit si pierdere”

44
458

XV.PRINCIPALELE FORME DE CONTABILITATE

Formele de contabilitate se deosebesc prin modul de prelucrare a datelor si prin


structura registrelor folosite pentru inregistrarea cronologica si sistematica.

Forma de contabilitate pe jurnale


Caracteristica esentiala a formei de contabilitate pe jurnale este inregistrarea succesiva
a informatiilor financiar contabile, mai intîi cronologic in registrul-jurnal si apoi sistematic in
registrul cartea mare , fara ca rulajele sa fie dezvoltate pe conturi corespondente . In acest caz
registrul cartea-mare, poate fi constituit din Fise de cont pentru operatii diverse.
In cadrul acestei forme de inregistrare se deschid fise de cont pentru operatii diverse
pentru fiecare cont utilizat in care se preiau din registrul jurnal, toate sumele cu care
respectivul cont s-a debitat si s-a creditat, cu indicarea simbolului conturilor corespondente si
stabilirea soldului dupa fiecare operatie reportata.
Forma de contabilitate pe jurnale se poate practica in doua variante:
1. forma clasica sau cu jurnal unic – este recomandabila pentru intreprinderile mici
unde volumul operatiilor ce pot fi inregistrate zilnic este limitat. Aceasta forma
utilizeaza intr-o forma corelata urmatoarele registre de contabilitate: registru
inventar, registru jurnal si registru cartea mare sub forma fiselor de cont pentru
operatii diverse
2. forma evoluata sau cu jurnale multiple – se caracterizeaza prin folosirea unui
sistem de jurnale auxiliare, denumite si analitice, pentru fiecare tip de operatii
economico-financiare repetitive, cum ar fi: jurnalul operatiilor de casa si banca,
jurnalul decontarilor cu furnizorii, jurnalul operatiilor diverse, jurnalul vanzarilor
si altor iesiri. Lunar totalul inregistrarilor din registrele jurnal auxiliare se
reporteaza in registrul-jurnal general.

Forma de contabilitate maestru –sah


Caracteristica de baza a formei de contabilitate maestru-sah este reportarea
cronologica a tuturor sumelor din registrul – jurnal unic sau din registrele jurnal auxiliare in
fisele sintetice cartea mare (sah) deschise separat pentru debitul si creditul fiecarui cont
utilizat cu defalcare pe conturi corespondente.
Lunar pe baza fiselor sintetice cartea-mare (sah) se intocmeste registrul cartea
mare(propriu-zisa) sub forma fiselor de cont pentru operatii diverse sau direct balanta de
verificare a conturilor contabile sintetice

Forma de contabilitate jurnal cartea-mare


Forma de conatbilitate jurnal cartea mare se bazeaza pe principiul inregistrarii
unilaterale a operatiilor economice adica numai in creditul conturilor pentru care se deschid
jurnale, in corespondenta cu conturile corespondente debitoare , dupa schema-sah ,
imbinindu-se evidenta cronologica cu evidenta sistematica, in cadrul fiecarui jurnal

45
468

Documentele reprezentative ale acestei forme de contabilitate sunt jurnalele deschise


pentru creditul fiecarui cont, astfel construite incat creditul fiecarui cont utilizat se afla intr-un
singur jurnal de unde se reporteaza lunar , intr-o singura pozitie, in registrul cartea mare.
Debitul fiecarui cont utilizat se regaseste in jurnalele diferitelor conturi creditoare cu care are
corespondenta , din care se preiau in coloane distincte din registrul cartea mare astfel incat
prin insumarea acestora se formeaza pentru fiecare cont utilizat , rulajul debitor .Astfel in
registrul cartea mare comparand rulajele debitoare cu cele creditoare si tinand seama si de
eventualele solduri precedente se pot stabili lunar soldurile finale , a tuturor conturilor
contabile sintetice utilizate.

Alte forme de contabilitate


Programele de calcul computerizat permit prelucrarea datelor ciclului contabil, in
urma unei singure introduceri a acestora in baza de date, de regula pe baza articolului sau
formulei contabile redactata fie direct pe documentele justificative ( primare sau
centralizatoare) fie pe un document tipizat specializat “NOTA de CONTABILITATE”
In functie de maniera de organizare a inregistrarii si prelucrarii computerizate a datelor
in cadrul ciclului contabil in vederea realizarii diferitelor categorii de evidenta , respectiv,
cronologice si sistematice, sintetice si analitice , pot fi identificate trei tipuri de prelucrari
computerizate a informatiilor financiar contabile si anume:
1.Prelucrarea paralela – in cadrul careia pornind de la introducerea datelor in sistem ,
pe baza Notei de contabilitate, softurile (programele) informatice definitiveaza prelucrarea
acestora in fluxuri informationale paralele care asigura obtinerea concomitenta atat a
evidentelor cronologice si sistematice cat si a celor sintetice si analitice
2.Prelucrarea succesiva – in cadrul careia softurile informatice asigura transformarea
evidentelor cronologice, si respectiv, analitice, in surse de date pentru validarea evidentelor
sistematice, si respectiv, sintetice.
3. Prelucrarea integrata – in cadrul careia categoriile perechi de evidente :
cronologico-sistematica; sintetico-analitica si sintetico-sistematica (analitica si cronologica) se
realizeaza concomitent prin transcopiere.

46