Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Dali
şi forma viselor
Acest e-book este gratuit şi poate fi descărcat numai de pe site-ul Mixul de Cultură.
Copierea oricărei părti din acest e-book sub orice formă este strict interzisa. Pentru uz
personal.
http://www.mixuldecultura.ro
P
robabil, că nu există persoană în lume care să nu fi auzit de Salvador Dalí,
al cărui nume poate fi considerat sinonim al cuvântului suprarealism, deşi
artistul a creat majoritatea lucrărilor în perioada târzie a curentului.
După ce a fost exmatriculat din Academia San Fernando, Dalí a decis să-şi dedice
întreaga viaţă explorării propriilor vise şi obsesii, conturându-şi totodată o perso-
nalitate excentrică. Mai mult, ambiţiile sale anarhice erau alimentate de prietenul
său, poetul Frederico Garcia Lorca, iar viziunea - influenţată de Joan Miró, Pablo
Picasso, dar şi Sigmund Freud.
Odată intrat în grupul suprarealiştilor, unde activau de asemenea regizorul Luis
Buñuel şi pictorul Yves Tanguy, artistul şi-a dorit să unească realitatea de vis, să
creeze o ”realitate absolută” sau un ”suprarealism”, misiune pe care a început-o în
1927.
Metamorfoza lui Narcis, spre exemplu, a fost pictată după ruptura sa de supra-
realism , însă reflectă şi acest aspect în timp ce explorează tema iubirii de sine.
Lucrarea a fost inspirată dintr-o discuţie despre un ţăran obsedat de propria re-
flexie. Iar cum Narcis a fost figura tragică a mitologiei greceşti, care a devenit
atât de fascinat de propria imagine, ca apoi această ”boală” să-l transforme într-o
floare.
În pictură, Narcis apare (în stânga), ca un băiat stând în genunchi într-un lac.
Scăldată în soare, figura poate fi totodată şi o piatră reflectată în apa neagitată.
Pe mal (în dreapta), forma primeşte ca ecou o mână gigantică, pe care furnicile
aleargă sugerând degradarea. Genunchiul primei forme corespunde cu un deget
al mâinii, în timp ce capul băiatului este acum un oudin a cărei coajă iese o narcisă,
simbol al renaşterii.
Peisajul din plan îndepărtat corespunde unei lumi imaginare. Coloratura intensă,
juxtapunerile spontane şi formele ambigue descriu un mediu rupt din vise, în care
timpul, spaţiul şi înţelesurile nu pot fi controlate de partea conştientă a minţii.
ş i r e a l i tat e a d u b l ă impresii
Klimt
e l e g a n ţă ş i p r o v o c a r e
Michelangelo
î n d u lcele sti l cl asi c