Sei sulla pagina 1di 15

ÎNCHIZÎND

CICLURI

Paulo Coelho Romancier brazilian

ÎnÎnttot

otdea

deauunnaa esesttee bine

bine ddee şşttiuiutt ccânândd anu

anummee

ssee tteerrmmininăă oo eettapapăă ddiinn via

viaţţă.

ă. DDacacăă insiş

insişttii aa

ttee mmenţ

enţininee înîn eaea di

dinncolo

colo ddee ttimimpul

pul

rezoonabil,

rez

nabil, îţîţii veveii pierd

pierdee bbuuccuuriaria şşii ssimimţţuull aa

Închididee cciclu

icluri, ri,
icluri,
ri,

ceceeaea cece ssee aaflăflă înîn aafafarara eei.i. Înch

ssauau uuşşi,i, ssaauu ccapit

apitoolle.

e. IImp

mpoortrtanantt eesstete ssăă lele

poţii înîncchhide

poţ

ide şşii ssăă lalaşşii înîn ur

urmmăă mome

momennttee ale

ale

vieţţii,

vie

ii, mom

momenenttele

ele ccare

are ssee înîncchheie

eie..

ŢŢi-ai

i-ai tteerrmmininaatt mun

munccaa??

ŢŢii s-s-aa încheiat

încheiat oo rela

relaţieţie??

NuNu ma

maii loloccuuieş

ieşttii înîn acaceaea cacasăsă??

TTrreebuie

buie ssăă pplec

lecii înînttr-or-o căl

călăt

ătoorierie?. ? .....

PoPoţţii ppet

etrece

rece mmuultlt ttimp

imp din

din pre

prezezennttuull

ttău,

ău, sscufun

cufundîndu

dîndu--tete înîn “de

“de cce”-ur

e”-uri,i, înîn aa

revede

rev

edeaa ccasaset

etaa şi şi aa încerc

încercaa ssăă înînţţele

elegi

gi

cumcum şşii pent

pentrruu cece mot

motiviv ssee înînttîmp

împlară

lară

cutarere şşii ccuuttare

cuta

are luluccrrur

uri.i.

DDaarr ttee vei

vei consu

ma dege

degeaababa şi şi lala

consuma

nesfîrşit

nes

fîrşit,, căcăci ci înîn vviaiaţţăă,, ttuu,, eu,

eu, prie

priettenii,

enii,

fiii,i, frafraţţiiii ttăi

fii

ăi,, nonoii ttoţ

oţi,i, nnee îndre

îndrept

ptăămm

inevvititaabbilil căcăttrere aa înîncchi

ine

hidede cacapit

pitol

ole,

e,

căcăttrere aa ddaa papagin

ginaa,, aa ttermin

erminaa et

etaapepe sasauu

momeennttee di

mom

dinn via

viaţţă,

ă, şi şi dede aa mmerge

erge

înaint

înainte.

e.

NNuu nnee pput

utemem aafflala înîn pr

prezent

ezent,, ducînd

ducînd

dodorul

rul ttrecut

recutulu

ului.i. NNicicii mă

măccar

ar înt

întrebî

rebîndu-

ndu-

nene ““dede ce”.

ce”. Ceea

Ceea ccee s-a

s-a înt

întîmpl

împlaatt,, s-a

s-a

întîîmpla

înt

mplatt,, şi şi ttrebui

rebuiee săsă ttee el

eliberezi

iberezi,, ssăă ttee

desprinzi

des

prinzi ddee ttrecut

NNuu put

putemem ffii copii

copii

et

etern

erni,i, nici

nici aadodolescenţi

lescenţi înt

întîrziaţ

îrziaţi,i, nici

nici

aangngaajajaţţii ai

ai uno

unorr firme

firme cacarere nunu mmai

ai

existăă,, ni

exist

niccii aa păpăststrara llegă

egătturi

uri ccuu ccei

ei cacarere

vor săsă aibă

aibă llegă

egătturi

uri cucu nonoi.i.

nunu vor

FFaaptele

ptele ttrec,

rec, şi şi ttrerebuie

buie lăsa

lăsattee săsă ttrea

reacăcă!!

DDee aaceea

ceea,, cît

cîteoeodadattăă,, eeststee aaşaşa dede

impo

importrtaant

nt săsă dist

distrug

rugii aamint

mintiiri,

ri, săsă fac

facii uunn

cacadou

dou,, săsă-ţ-ţii schimbi

schimbi ccaassaa,, săsă rup

rupii hîrt

hîrtiiiile,

le,

săsă arunc

aruncii documen

documenttee vvechi,

echi, şşii săsă vviinzi

nzi

Schimbă

Schimbărrileile ext

externe

erne popott simbo

simboliza

liza

procese int

procese

sese dedesprin

interio

erioaarere dede evevooluţ

luţie.

ie. AA uit

uitaa,, aa

sprinde,

de, aa sese aavvînîntta.

a. ÎÎnn via

viaţţăă,,

nimenii nunu jojoaacăcă ccuu ccăărţrţiilele înînsemna

nimen

semnattee,,

aaşaşa căcă ai

ai dede învă

învăţţaatt cumcum săsă ppierzi

ierzi şi şi

cumcum săsă cîşt

cîştigi

igi..

TTreb

rebuie

uie săsă nnee elib

eliberă

erăm,

m,

săsă dăm

dăm papagin

ginaa şi şi săsă ttrărăimim num

numaaii ccuu

ceea cece nene ooferă

ceea

feră pprreezent

zentul.

ul.

TrTreeccutul

utul aa ttrecut

recut..

NNuu aşt

aştept

eptaa ssăă ţţi-l

i-l dea

dea

nimnimeni

eni înapoi,

înapoi, nnuu ttee aaştept

şteptaa săsă tete

recunoaască

recuno

scă nimen

nimeni,i, nunu aşt

aştept

eptaa caca,,

vvrereoda

odatătă,, ccininevevaa săsă-şi

-şi dea

dea sea

ma ccininee aaii

seama

LLaassăă deop

deopaartrtee res

resent

entimen

imenttuul.l.

RRepe

epettarea

area cucu încă

încăpăpăţîna

ţînarere aa “film

“filmului

ului ttăuău

sonall”” îţîţii vava fafacece rău

rău sufle

suflettului

ului şşii minţ

minţiii,i,

persona

per

VViaţ

iaţaa nnuu ssee aaflăflă dedecît

cît înain

înainttee,, nnicicioioddat

atăă înap

înapooi.i.

DDaacăcă ttrec

recii pprrinin via

viaţţăă lălăsînd

sînd “uşi

uşi des

descchhisisee ppenenttruru

ooricricee eevent

ventuualit

alitaatete,, nniicio

cioddat

atăă nnuu tete veveii put

puteaea

dedessprin

prinddee ddee ttrec

recuutt,, nici

nici nunu vvei

ei ttrăi

răi zziuiuaa dede asasttăzăzii

cucu mulţ

mulţuummiriree..

IuIubbiririi sasauu pprrieiettenii

enii pepe cacarree nnuu ţţii lele

sscoţi

coţi din

din ssufle

uflett?? PoPossibibiililittăăţiţi dede aa ttee înînttooaarrcce?e? LaLa

cece?? NeNevoie

voie ddee eexplic

xplicaţ

aţiiii?? CCuuvvininttee nnero

erossttititee??

TTăce

ăceriri cacarree auau ininvvadadat

at cuvinte

cuvintelele??

DDaallee ppooţţii înînffrurunta

nta chiar

chiar aacucumm,, ffă-

DDacă

acă nnu,

u,

lasăă-le-le ssăă sese dduu,, înch

las

închididee ccapapitolele

itolele!! SpSpuune-ţ

ne-ţii

ţţieie îns

însuuţţii nnuu lele ma

maii vrei

vrei înînapapooi.i. DDar

ar nunu ddinin

mmânânddrierie ssauau oorgrgooliuliu,, ci ci ppentru

entru TUTU nunu mmai

ai fac

facii

paparterte din

din acacel

el loc,

loc, ddinin ace

aceaa inimă

inimă,, di

dinn aacea

cea

înînccăpăpere,

ere, din

din aaceceaa ccasasă,

ă, din

din acacel

el bbirirouou,, din

din ace

aceaa

mmeseserie. erie.

TTuu însuţ

însuţii nnuu mmai

ai eşeşttii ccel

el ddee aacumcum ddoouuăă zzile,

ile, sasauu

ttrei

rei lun

luni,i, sasauu unun

PPrinrin uurmrmare,

are, nnuu exis

existtăă

aann..

nnimimicic căcătretre care

care ssăă ttee înînttoorcrci.i. Înch

Închididee uşa

uşa,, ddăă

papagina,

gina, înînchide

chide cic

cicllul.

ul. NNiiccii ttuu nunu vei

vei fifi aacecellaaşşi,i,

nnicicii mmedi

ediuull lala cacarree ttee întorci

întorci nunu vvaa ffii aacela

celaşşi,i,

căcăci ci nimnimicic nunu rămrămînînee imimoobil

bil ssaauu ssttat

aticic înîn vviaţ

iaţă.

ă.

Pentrruu ssănăt

Pent

ănătat

ateaea ttaa mmininttală

ală şşii ssuufflet

leteeasascăcă,,

dedessprin

prindde-t

e-tee dede cee

ceeaa ccee nnuu sese mmai

ai reg

regăsăseşeşttee îînn

AAdduu-ţ-ţii aaminte

minte ccăă ni

nimmeni

eni şşii nniimic

mic nnuu esesttee

ininddisispens

pensababilil..

Nicio pepersoană,

Nicio

rsoană, nniciun

iciun loc,

loc, nnicio

icio

mmuunnccă.

ă. Nimic

Nimic nunu esesttee vit

vital

al ppentru

entru aa ttrăi,

răi, pepennttruru

căcă at

atununci ci cîncîndd aaii vevennitit pepe lulumme,

e, ai

ai vveneniitt ssingu

ingur.r.

Este, aşadar, obişnuit să trăieşti cu tine însuţi,

şi este o îndatorire personală să înveţi să

trăieşti singur, fără acea apropiere umană sau

fizică, de care îţi vine atît de greu să te desparţi

AA sese ddeesprin

sprindede eessttee unun pprrooces

ces dede îînvăţare

nvăţare cacarre,

e, din

din

pupunct

nct dede vevedder

eree uuman

man,, sese popoaatete rreaealiza.

liza. AAdu-ţ

du-ţii aaminte,

minte,

nimmiicc şşii nnime

ni

imennii nunu ssuunt

nt ind

indisisppensab

ensabili.

ili. EEste

ste nunumai

mai obicei,

obicei,

rruuttinină,

ă, nneevovoie.

ie. Deci,

Deci, înch

închide,

ide, înch

încheeie,

ie, ccur

urăăţţăă,, arunc

aruncă,

ă,

ooxig

xigeenea

nează,

ză, desprinde-t

desprinde-te,

e, scutu

scuturrăă--tete,, eeliliber

berează

ează--te.

te.

Suntt mmuultltee ccuuvvininttee ccare

Sun

are înînsseaeamnă

mnă ssăănnăt

ătat

atee

  • mi minnttală,

ală, şşii oorica

ricarere vvei

ei aalege

lege,, ttee vava ajuta

ajuta ssăă

mergi

me

rgi înainte

înainte înîn liliniş

niştete..

mmuultltee ccuuvvininttee ccare Sun înînsseaeamnă ssăănnăt mi şşii oorica vvei aalege ttee vava ajuta ssăă

AAsta

sta ee via

viaţaţa!!