Sei sulla pagina 1di 164

Lohanul nr.

16, martie 2011 Page 1


Sponsori:
Floriana Enache - Enache Morărit SRL;Valeriu Ciupilan – Prod-Cyp SRL; Dr. Nelu Tătaru; Adrian Dominte – Anta 95 SRL;
Vasile Marian – Marsemar SRL;Ing. Victor Bordei; Sofia Dancă – Sofia SRL; Radu Bobârnat - avocat, Cătălin Ţocu – avocat;
Constantin Silimon – Aldelia SRL; ec. Aurel Cordaş.

L
Looh
haan
nuull n
nrr.. 1166 –– rreevviissttăă ccu
ullttu
urra
all – şşttiiiin
nţţiiffiic
căă
ISSN:1844-7686 ffoonnddaattăă:: nnooiieem
mbbrriiee 22000077
Referenţi ştiinţifici: Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, dr. Doina Grigoraş (psihologie),
Redactor: Vicu Merlan dr. ing. Paul Şuşnea (mecanică), dr. George Silvestrovici (medicină generală), lect. univ.
dr. Gabi Voicu (comunicare şi ştiinţe politice), ec. Aurel Cordaş (economie).
Colaboratorii acestui număr: prof. Costin Clit, prof. Lina Codreanu, ec. Aurel Cordaş, ing. Gabriel Gheorghe, Ciubotaru Iulian-Marcel,
înv. Corneliu Lazăr, prof. Valeriu Neştian, prof. Neculai Olariu, Elena Olariu, Ion N. Oprea, prof. Ştefan Plugaru, Dumitru Râpanu, prof. Corneliu Văleanu,
prof. Marian Bolum, prof. Adrian Butnaru, Alexandra Popa , srg. Gabriel Merlan, Oxana Berzan, prof. Lucian Dragoş Curelea, prof. Ioan Spânu, Aurel Cehan,
înv. Liliana Albu, Ioana Frentescu, Petru Zadnipru, Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Prof. dr. ing. Virgil I. Grecu , Teodora Falcianu, Daniela Stanciu,
prof. Luminita Săndulache, înv . Vasiliu Ion, înv. Mandrea Luminiţa, prof. Cristian Lazar, Constantin Ostap, prof. dr. Paul Daniel Şuşnea,
Octav Porfire, prof. George Bianu, Mugurel Atudorei, Ioana Plaviţu, Daniel Petrescu, Alex Ionescu, Claudia Miron, Mihail Ilie,
George Preda , Melania Radu, Ioan Melinte, prof. Paul Matei, prof. Paul Blînda, Ec. Virgil Aghiorghiesei

Puteţi citi revista şi pe http:// lohanul.slizhusi.ro


Articole noi pot fi trimise la adresa de e-mail: isaiia2002@yahoo.fr sau prin poştă la C. P. 51,
Huşi, jud. Vaslui, 735100.
Contact telefon: 076.1997.505; 074.5894.379

Colaboratorii acestui număr al revistei sunt direct responsabili asupra conţinutului articolelor publicate.

Lohanul nr. 16, martie 2011 Page 2


CUPRINS:
Ghiocelul………………………....71 viitorului-Carbura de
calciu…………………...………..114
PEDAGOGIE
ISTORIOGRAFIE ---------------------------------- ALCHIMIE
------------------------------- -Prof. Lucian Dragoş Curelea - ----------------------------------
-Ing. Gabriel Gheorghe – Demersul educațional………… 73 -Ioana Plăviţu - Paracelsus –
Civilizaţia europeana s-a născut medic şi alchimist…..………...115
în spaţiul carpatic ?.....................4 MATEMATICĂ
---------------------------------- ASTROLOGIE
ARHEOLOGIE -Prof. Ioan Spânu - Construcţia ----------------------------------
---------------------------------- geometrică a Piramidei de -Daniel Petrescu - O confirmare
-Prof. dr. Vicu Merlan – Dovezi Aur……………………….………..78 ştiinţifică:astrologia are
de civilizatie si cultura preistorica dreptate!...................................118
la Dolhesti, Jud. Iasi....................5 LITERATURĂ
---------------------------------- MEDICINĂ NATURALĂ
ISTORIE -Dumitru Râpanu– Epigrame...82 ----------------------------------
-Aurel Cehan - Scoateţi guvernul -Alex Ionescu - Celulele stem,
----------------------------------
la manej……..……………….……82 miracolul reîntineririi
-Prof. Costin Clit - Documente
Prof. dr. ing. Virgil I. Grecu-Dedicaţie şi rasayana…………………….120
inedite privind mosia Toporul…..7
la a 15 -ea apariţie…………………...83 -Prof. George Bianu - Cum să ne
Condica documentelor mosiei
-Înv. Liliana Albu- Eu si nucul.83 protejăm, fiecare dintre
Crăesti afierosita schitului
-Prof. Nicolae Olariu - Granit noi,împotriva efectelor nocive ale
Lipova din tinutul istoric al
neînvins……………..……............84 dârelor morţii (chemtrail-uri)..122
Vasluiului……………………...12
-Opisul documentelor mosiilor -Ioana Frentescu – Cuvântul….84
Scoposeni si Bohotin din tinutul -Înv. Corneliu Lazăr – Păcate..85 DEZBATERI
istoric al Fălciului aflate în -Petru Zadnipru – Moldovenii..85 ----------------------------------
proprietatea manastirilor Neamt -Bogdan-Petriceicu Haşdeu – Să -Claudia Miron - Cum suntem
si Secu……………………….....20 Vorbim româneşte…… …..……..85 urmăriţi………….………………131
-Iulian - Marcel Ciubotaru - Un -Prof. Corneliu Văleanu - Petale -Mihail Ilie - Enciclică a Sfântului
mecena al Renasterii de gând…………………………...87 Sinod al Bisericii
franceze:René d'Anjou….…..…..16 -Teodora Fălcianu– Scrisoare..88 Greciei…………………..…....132
-Ec. Aurel Cordaş - Evoluţia -Oana Velicu – Unu………...…..89 -Ing. George Preda - Mărturii
monedei în Europa de la finele -Daniela Stanciu - Mereu zguduitoare privind dârele morţii
epocii antice înnoitoare – „Duminica Mare a lui (chemtrails) care apar pe cer în
pâna în secolul al XX-lea……….22 Grigore Vieru”, de Theodor urma unor
-Transilvania şi Biserica Română Codreanu………………………...89 avioane………………..………...135
Unită cu Roma…………………41 Prof. Lina Codreanu - Theodor -INTEL să lanseze pe piaţă
-Prof. Marian Bolum - Jetoanele Codreanu. Biobibliografie critică implanturi cerebrale până în anul
semne monetare de ieri şi de Referinţe critice (selective)……. 2020………………………………140
azi………………………….…...…30 -Revista revistei noastre „Hai la -Prof. George Bianu - Gravele
-Ion N. Oprea - Cuza Vodă casa cui ne are…”……………..91 afecţiuni ce sunt provocate de
Domnitor –amicii şi adversarii...32 - De la fereastra bibliofilului (II) dârele morţii (chemtrails-uri)...137
-Prof. Adrian Butnaru - Un (Note de lector asupra apariţiilor -Alex Ionescu - Vremea – o armă
dascăl de altădată Constantin editoriale ale huşenilor, în anul redutabilă Cel ce va controla
Asiminei (1894 -1947)….…..…..39 2010)…………….…………….…100 vremea, va controla
-Prof. Ştefan Plugaru - Un tabel -Elena Olariu - Fiii satului….102 lumea…………………...………..146
administrativ inedit cu membrii -Prof. Luminiţa Săndulache - -Melania Radu - Antenele din
clerului din Basarabia Oximoronul trăirii erotice Dobrogea………………….…….142
refugiaţi în România în vara eminesciene………………….…...97 - Dr. Ioan Melinte - Pâinea Titan
anului 1940………….…………..44 -Constantin Ostap - Bârlad - este fabricată conform Codex
-Ing. B. l. - Supliciul Doamnei “ Acest oraş de sud al Alimentarius………….…………148
Maria Mareşal Antonescu….….47 Moldovei…”……………………..98
SPIRITUALITATE
Prof. Valeriu Neştian ----------------------------------
Virusul care poate produce TRADIŢII
-Mugurel Atudorei - Apariţia
infecţii pe viaţă…….………….53 ---------------------------------- vieţii–act creator sau
-Srg. Gabriel Merlan - Odiseea -Înv. Vasiliu Ion, Mandrea întâmplare?...............................127
sergentului angajat………....…..60 Luminiţa - Folclorul – prilej de -Câteva aspecte legate de influenţa
-Oxana Berzan –Transnistria...61 mândrie românească…….........105 procesului de rezonanţă asupra
-Alexandra Popa - Omenirea în -Prof. Cristian Lazăr - vieţii noastre………………...….128
faţa unui război mondial ?.........62 Semnificaţii ale sărbătorii în -Prof. George Bianu - Revelaţiile
GEOGRAFIE cultura tradiţional Fecioarei
---------------------------------- românească………………..……107 Maria…………………..……..…150
- Prof. dr. Vicu Merlan - Vulcanii -Prof. Paul Matei - Patimile lui
noroioşi din Subcarpaţii MECANICĂ Cristos………………………...153
Buzăului…………………….…….63 ---------------------------------- -Prof. Paul Blînda - Modelul
BOTANICĂ -Prof. dr. ing. Paul Daniel îngerului păzitor între revelaţie şi
Şuşnea - Supraalimentarea metafora…………………..….159
----------------------------------
-Prof. univ. dr. acad. Constantin
acustică a motoarelor cu ardere REBUS
Toma – Flori de Primăvară.…..67 internă în patru timpi……........110 -Ec. Virgil Aghiorghiesei –
-Octav Porfire - Combustibilul Omagiu……………..……….…..162

Lohanul nr. 16, martie 2011 Page 3


Istoriografie
l numim azi grec, respectiv în cel italiot, în cel germanic, celtic
etc., s-ar fi putut exercita vreo influenţă de aiurea asupra
Spaţiului Primordial al civilizaţiei europene.
Civilizaţia europeană s-a născut
„Până acum, pământul grec n-a oferit nici un specimen al
industriei paleolitice. Cele mai vechi urme ale omului în Grecia
în spaţiul carpatic ? aparţin timpurilor neolitice. Iar pe continent, primele civilizaţii
sunt de la sfârşitul vremurilor neolitice sau mai curând din
Ing. Gabriel Gheorghe – Bucureşti perioada numită eneolitică, definită de primele unelte de
aramă", spunea în 1938 A. Jarde în cartea sa „La romation du
peuple grec".

O
mne ignoîum pro magnifico (tot ce e necunoscut pare
Alti autori, între care Pierre Leveque, în „Aventura greacă",
grandios), spuneau cei vechi. Multe concepţii şi păreri
arată limpede că ionienii, aheenii şi dorienii primitivi, care au
şi-au tras, din acest dicton, seva. Astfel, cei care au populat Spaţiul Grecesc, la sfârşitul mileniului al lll-lea î.e.n.,
configurat istoria, de exemplu, s-au îndepărtat, uneori provin din Spaţiul Carpatic.
fundamental, de realitatea faptică şi de succesiunea reală a În monumentala lui „Istoria Romană", celebrul Theodor
desfăşurării evenimentelor. Mommsen scrie: „Italia este surprinzător de săracă în vestigii
ale epocii primitive... Până-n prezent n-a fost descoperit nimic
În exemplu? In secolul trecut au fost inventaţi aşa-zişii indo- care să îndreptăţească presupunerea că existenţa speciei umane
europeni care ar fi năvălit din Asia în Europa la momente în Italia este anterioară cultivării pământului şi topirii metalelor"
diferite. Adică, după fantezia fiecărui istoriograf: când pe la (deci neolitic târziu, ca şi Grecia - n.n.). Dacă, într-adevăr,
3600 î.e.n., când pe la 1600 î.e.n. etc. Ce înseamnă, în fond, omenirea s-a găsit, cândva, în interiorul graniţelor Italiei pe o
acolo, două mii de ani? treaptă primitivă de civilizaţie, pe care obişnuim s-o numim
Iar istoria a dansat un joc al aparentelor, uneori spectaculos, dar, starea de sălbăticie, atunci pur şi simplu n-a rămas nici o urmă
oricum, nereflectând realitatea. Aşa s-a întâmplat şi cu noţiunea din aceasta". Şi în altă parte: „Răsăriţi din aceeaşi tulpină din
de Europa veche (arhaică). care s-au născut şi popoarele elene, italice şi germanice, celţii
au imigrat, fără îndoială, ca şi acestea, dinspre partea orientală a
Europei".
In forme specifice, acelaşi adevăr îl găsim şi la Clemence
Royer,Virchow, Jean Laumonier, Andre Lefevre, Gustave
Fougeres, Louis Halphen, Philippe Sagnac ş.a.

Faţă de prezenţa târzie a omului, cum am văzut, în Grecia şi


Italia, în Spaţiul Carpatic aflăm, încă din paleolitic, 400 staţiuni,
In partea dinspre apus a continentului „vechi" sunt catalogate
în unele găsindu-se şi urme ale omului. Apoi din mezolitic şi
fapte din prima jumătate a mileniului nostru. Prin „Europă
din neoliticul timpuriu, când apar (mileniul al Vll-lea î.e.n.) cele
veche" înţelegându-se Europa neolitică, între 9000 şi 4000 ani
mai timpurii aşezări stabile din Europa şi un număr foarte mare
în urmă. Eroare fundamentală. S-a considerat, după aparente, că
de aşezări neolitice răspândite pe tot cuprinsul ţării.
spatiile grecesc şi italic ar fi la originea civilizaţiei europene.
Tradiţia antică socotea Spaţiul Carpatic drept centru al lumii,
Dar cercetări arheologice minuţioase au arătat că aceste spatii
prin muntele Omul = silaba sacră în cultura vedică, trecând axa
nu cunosc nici paleoliticul (până la 10000 î.e.n.), nici neoliticul
lumii (axis mundi), în jurul căreia întreaga sferă cerească se
timpuriu şi cel mijlociu.
învârtea ca în jurul unei axe ideale care trece prin Centrul
La fel de falsă este şi ideea că în neolitic, când Spaţiul Carpatic
Pământului. Mai toţi autorii moderni serioşi ajung, asemenea lui
era „Officina gentium", locul de unde au ROIT populaţiile
Gustave Forigers, la concluzia că Spaţiul Carpatic este Tocul ai
europene, inclusiv cei care aveau să locuiască în spaţiul pe care-
p. 4 Lohanul nr. 16, martie 2011
Arheologie
cărui locuitori „se prezintă ca strămoşi în analele civilizaţiei,
grup căruia i se poate atribui rolul de fondatori ai umanităţii
istorice".
In 1922, după studii docte, o pleiadă de străluciţi profesori ai
Universităţii din Cambridge, publică o lucrare fundamentală
pentru istoria Europei vechi şi a României : „The Cambridge
History of India", în care se arată că arienii care vor popula
India (şi, normal, Iranul) au roit din Europa veche delimitată
astfel: „la est Carpatii, la sud Balcanii, la vest Alpii Austriei şi
Pădurea Boemiei, iar la nord Erzgebirge şi munţii care fac
legătura cu Carpatii". Este vorba de un patrulater cu latura mare
pe direcţia Nord- Sud. După savanţii de la Universitatea din
Cambridge, această arie este unică (între Asia Centrală şi
Oceanul Atlantic). Autorii conchid că „drumul parcurs de
arienii carpatici până la ajungerea în India (şi în Iran) i-a purtat
prin nordul Mării Negre şi Nordul Mării Caspice". Realizări:
Adevărul că Spaţiul Carpatic este singurul din Europa care Stratul de cultură arheologică cucutenian a fost surprins la -
îndeplineşte condiţiile naturale pentru a fi spaţiul de formare a 0,60 m, mai jos decât în secţiunile anterioare din perimetrul
umanităţii istorice (Vechea Europă) din care provin populaţiile central al sitului, datorită declivităţii line a platoului. Totuşi la
europene şi indo-iranice, este atât de evidentă încât savanţii de M8/-0,50 m s-au găsit câteva fragmente ceramice, de culoare
la Cambridge se miră că tocmai acest spaţiu a fost evitat neagră, uşor friabile, de factură Costişa.
sistematic. Între m4-m5 a fost surprins 9 (la -0,60 m) un complex ceramic
Savanţi care s-au ocupat independent unii de alţii de această alcătuit din fragmentele unui vas de provizii de mari
chestiune ajung la aceeaşi concluzie. Ne referim la: Eugene dimensiuni, ce prezintă la partea exterioară urme de pictură
Pittard, Colin Renfrew, John GregoryVlandris, Marija roşie, iar la nivelul umerilor punctiform, două şiruri paralele, iar
Gimbutas etc. sub acestea, la nivelul tortilor si sub acestea, pe un plan
orizontal, se observă trasată angoba.Unele fragemnte au
impresiuni de la degetele olarului.
Dovezi de civilizaţie şi cultură Între m14-m15 la adâncimea cuprinsă între -1,20 m-1,35 m (în
preistorică la Dolheşti, Judeţul Iaşi groapa G8) a fost găsit un nou complex ceramic aparţinând unui
vas mare de provizii, posibil reîntregibil. La nivelul superior al
gropii s-au descoperit resturile de la gura vasului.
Complexul era extins pe o suprafaţă de circa 1,5 m2 m, cu
Prof. dr. Vicu Merlan – Huşi
fragmente ce depăşeau 1cm grosime, fiind protejate de un strat
subţire de cortex (carbonaţi). Nu prezintă urme de pictură.

S
itul arheologic de la Dolheşti este cercetat din anul 2004,
La m9/-0,70 m au fost identificate câteva fragmente ceramic de
efectuându-se an de an numeroase investigaţii de natură
la o amforă cucuteniană, cu urme de pictură roşie, iar la 50 cm
arheologică, geomorfologică, geologică şi pedologică.
spre est o piatră înroşită (gresie silicioasă dură).
Situat pe un promontoriu înalt din partea de nord-vest a satului
De la -1,20 la -2,20 m, între m14-m15, a apărut o groapă (G8) cu
Dolheşti, încadrat de o parte şi de alta de două pârâuri mici,
material ceramic cucutenian, de la un vas de provizii şi alte
situl eneolitic a fost locuit cu peste 5000 de ani în urmă de o
văsuleţe de uz casnic şi câteva pietre înroşite. Nu s-au
puternică comunitate agrară ce avea ca ocupaţie de bază
descoperit oase de animale.
creşterea animalelor, vânătoarea, pescuitul şi cultivarea
Dimensiuni: L = 2 m, l = 1,3 m, h = 1 m. La partea superioară
plantelor. Cu toate acestea civilizaţia cucuteniană este profund
se prezintă ovală iar spre nivelul inferior sub forma unui ,,fund
marcată de spiritualitatea esoterică a neo-eneoliticului
de sac'', restrângându-se concentric spre bază.
pericarpatic, fapt vizibil în bogăţia de artefacte şi habitat.
Groapa G9 a fost surprinsă între m16-m20/S8 în jumătatea nord-
Pentru a scoate la zi aceste bogăţiile inestimabile ale strămoşilor
vestică a secţiunii S7, de la -0,80 la -1,20. Inventarul acesteia era
noştri, scotocim centimetru cu centimetru, migălos şi cu
alcatuit din oase de mărimi diferite, unelte din os şlefuite (un
maximă atenţie, întreaga masă de pământ dată deoparte. Pentru
străpungător şi un crestător), unelte si arme din silex, topoare
a vă face o idée despre demersurile arheologice efectuate vm
din gresie sau menilit, fragment de râşnită de mână din gresie
reda în continuare paşii care au fost urmaţi în cadrul campaniei
dură, fragmente ceramice cucuteniene (1/3 pictate
2010.
policrom),valve de scoici de baltă de apă dulce, câteva
Obiective: Pentru a verifica până unde se delimitează latura
fragmente de statuete antropomorfe feminine şi zoomorfe.
vestică a sitului, am efectuat o nouă secţiune, paralelă cu
Plastica(S7\2010)
S6/2009, însă la o distanţă de 80 m vest de zona centrală, acolo
Statuetă feminină fragmentară, descoperită la m13, (-1,15 m) de
unde platoul cvasiplan prezintă o uşoară înclinare spre valea
culoare cărămizie, de calitate buna spre mediocră. Nu păstrează
pârâului Crăciun.
urme de pictură, însă ombilicul este schiţat printr-o aplică, iar
Trasarea unei sectiuni de verificare a laturii vestice a sitului prin
sânii cu pastile mici în apropierea umerilor.
S7 şi alta transversală, în partea centrală a sitului, în capatul
Zona inferioară a picioarelor lipseşte, fiind ruptă din vechime şi
nordic al secţiunilor S4/S5/S6/2007-2009, pentru surprinderea
capul şi gâtul. Mâinile sunt sculptate prin două proeminenţe
resturilor de locuinţe descoperite în anii anteriori. S 7/2010 a
(cornişe) la nivelul umerilor, de câţiva milimetri. Decapitarea s-
avut următoarele dimensiuni: L = 15 m; l = 2 m.
p. 5 Lohanul nr. 16, martie 2011
Arheologie
a efectuat în urma ritualului, pentru a nu mai putea fi refolosită ceramice aparţinând culturii Precucuteni III, cu incizii
cu alte ocazii. punctiforme, pe două rânduri paralele, la gâtul vasului, iar pe
În zona bazinului este vizibila o incizie geometrică (triunghi cu baza acesteia crestături adâncite. Inciziile punctiforme verticale
vârful în jos) care se prelungeşte, despărţind coapsele şi sunt intercalate cu incizii liniare (4 şiruri) pe orizontală. Acestea
picioarele până dincolo de genunchi. Pe partea opusă se observă sunt de culoare cenuşie la exterior şi neagră la interior.
o incizie orizontală deasupra feselor, iar pe mijloc, într-un plan S-au mai descoperit si fragmente cu incizii vălurite, dese şi
vertical, o alta ce desparte zona fesieră, iar mai jos coapsele ceramică cu scoica pisată în pasta de tip ,, Cucuteni C''.
până la genunchi. Plastica (S8/2010)
- Fragment statuetă feminină, descoperit în G9 la m19/-1,00 m.
Este de culoare cărămizie, păstrându-se din zona trunchiului
(ombilic) până la genunchi (doar partea stângă). Sunt vizibile
incizii oblice, verticale si orizontale, care se intersectează
formând triunghiuri si romburi. Din zona fesei stângi pleacă
radiar, incizii rectilinii spre trunchi si coapsă. Dimensiuni: L = 6
cm, l (max) = 2,6 cm.
- Fragment statuetă din lut ars, de culoare cărămizie, descoperit
la m19/-1,20 m (G9), ce are incizii fine pe întreaga suprafaţă. Se
păstrează de la trunchi până la genunchi, cu ombilicul schiţat
printr-o aplică rotundă. Privit în secţiuni se observă un strat de
angobă peste care a fost aplicată pictura roşie. Dimensiuni; L =
4 cm, l = 3 cm.
- Fragment statuetă antropomorfă, într-o stare de conservare
mediocră (piciorul stâng). Nu prezintă urme de pictură şi nici
incizii, fiind descoperit la m19/-1,30 m (G9). Dimensiuni: L =
Unelte si arme 2,5 cm, l = 1 cm.
Topor dreptunghiular din silicolit (m5/-0,55 m) şlefuit pe - Fragment statuetă zoomorfă (taur) descoperit la m20/-1,20 m
ambele feţe, cu laturile care păstrează urme de desprinderi (G9), din lut ars de culoare cenuşie. Se păstrează jumătatea
succesive. Muchia este preparată atent, prin desprinderi superioară (trunchiul, piciorul drept din faţă şi jumătate de
repetate, iar tăiuşul, puternic accidentat în urma unei folosiri bucraniu cu cornul drept), fiind rupt din vechime. Nu păstrează
îndelungate. Tăişul este convex şi ascuţit. urme de pictură şi nici incizii. Dimensiuni: L = 5,5 cm, l = 3,5
Dimensiuni: l = 7,5 cm, l = 4,5cm, l (muchie) = 4 cm, gr. = cm, gr. = 2,5 cm.
1,8cm - Fragment statuetă feminină (m20/-1,20 m-G9). Se păstrează
Secţiunea S8 doar fesa dreaptă şi o mică porţiune din coapsă. Nu prezintă
A fost trasată transversal cu secţiunile anterioare (S 4, S5, S6) în pictură sau incizii. Dimensiuni: L = 2,5 cm, l = 2 cm şi gr. = 1,5
zona median-centrală, având următoarele dimensiuni: L = 20 m, cm.
l = 2 m. - Statuetă masculină, descoperită în caseta A/S 8, m9/-0,70 m, din
Prin decopertarea suprafeţei de 40 m2 au fost identificate lut ars, sub locuinţa L8, la limita sud-estică a ringului de pietre.
urmatoarele: Este prima piesă descoperită întreagă. Picioarele sunt depărtate
-locuinţa cucuteniană L8 (m1-m10); de la bazin cu zona genunchilor uşor arcuită. Falusul este schiţat
-complex ceramic (m4-m5); printr-o aplică proeminentă de circa 3mm. Deasupra pubisului
-groapă menajeră (G9) cucuteniană; se conturează o eşarfă, care a fost aplicată printr-o fâşie de 2
Locuinţa L8 a fost surprinsă între m1-m10, pe jumătatea mm în lutul crud înainte de ardere, care înfăşoară întreaga talie.
nordică a secţiunii S8 (peretele sudic al locuinţei). Restul Ombilicul este schiţat printr-o aplică cu φ = 3 mm, iar în zona
locuinţei (L8) se prelungeşte spre nord în afara secţiunii. pieptului două aplice ce ar reprezenta cele două mameloane.
În interiorul acesteia s-a descoperit (m4-m5) un complex Gâtul subţire prelung este prevăzut la partea superioară cu o
ceramic alcătuit din formă aproximativ tridimensională a capului (0,6 cm). Păstrează
fragmente de la un vas mare de provizii, iar între m8-m9, latura vag urme de vopsea roşie, dar nu dispune de incizii.
nordică şi în caseta A, alte fragmente cu grosime mare de la un Dimensiuni: L = 15,5 cm, l (bazin) = 5 cm, l (umeri) = 3 cm.
alt vas de provizii de dimensiuni mari. Unelte şi arme
Acestea aveau aplicate la partea exterioară o peliculă groasă de - Topor dreptunghiular din lemn pietrificat, descoperit la m17/-
angobă, cu amprente de degete, pe un plan orizontal. Fundul 0,90 m (G9), preparat prin desprinderi grosolane, paralele.
vasului (prin restaurare parţială) are un φ = 45 cm, cu gr. = 2,5 Muchia este aproximativ dreaptă, iar tăişul convex, cu urme de
cm. preparare accidentale. Pe una din feţe prezintă urme de cortex. (
În partea central-nordică a casetei A\S8, între m8-m9, pe circa L = 10 cm, l = 5,5 cm).
1,5 m – 2 m2 s-a descoperit un cerc de pietre înroşite (,,ring'') de - Fragment de topor dreptunghiular descoperit la m9/-0,60 m,
mărimi diferite. confecţionat din menilit, fiind şlefuit pe o faţă, iar pe cealaltă
Un astfel de ,,ring de pietre'' a fost descoperit şi în situl de la prezintă o desprindere masivă pe toată lungimea acestuia. Pe
Bazga ,,Cetăţuie'', jud. Iaşi, alcătuit din pietre de dimensiuni faţa şlefuită sunt vizibile trei desprinderi longitudinale, având
mai mari, dar într-o locuinţă getică din sec. IV- III î.H. Sub muchia dreaptă fasonată atent. Tăiuşul se păstrează bine, fiind
masa de pietre, după demontare, s-au găsit lipiturile succesive şi ascuţit, cu un colţ puţin accidentat, fiind convex şi fin şlefuit.
chirpicul unui cuptor de ars ceramică. Dimensiuni: L = 8 cm, l (tăiş) = 5,5 cm, l (muchie) = 4 cm, gr. =
În Groapa G9 la - 1,20 m/ m19 s-au găsit şi câteva fragmente 1,5 cm.
p. 6 Lohanul nr. 16, martie 2011
Arheologie
- Fragment de lamelă din silex, cu urme de uzură păstrate pe
toate laturile, fiind de culoare neagră. L = 3 cm, l = 1 cm. A fost
descoperită în groapa G9 la m19/-1 m.
- 4 aşchii neregulate din silex de Prut de culoare neagră
descoperite în G9/-1,10/m20.
- Percutor din bazalt cu urme de tocire (uzură), secţionat (1/2 pe
un plan orizontal perfect, descoperit în G9/-1,10 m/m20. Pe
partea activă prezintă luciu metalic negricios. L = 7,5 cm, l =
6,5 cm, gr. = 3,5 cm.
- Nucleu prismatic epuizat, din silex de Prut (G9/m20/)
descoperit în groapa G9, patinat şi calcinat, ce păstrează urme de
desprinderi lamelare pe verticală. L = 4 cm, l = 2,2 cm, gr. = 2
cm.

În cadrul campaniei din anul 2010 s-a urmărit depistarea


continuităţii nord-vestice a locuinţelor descoperite în anii
- Fragment de percutor din gresie, descoperit la m16/-1,05 m anteriori, dar şi limita vestică a sitului arheologic dolheştean.
(G9) cu o crustă groasă de cortex. Are o formă aproximativ Prin realizarea celor două secţiuni, s-a descoperit un nou
sferică, fiind secţionat de la jumatate. Prezintă urme de tocire material inedit de studiu, respectiv ringul cucutenian din pietre
(folosinţă) la unul din capetele păstrate. înroşite, o statuetă masculină întreagă cu însemne de rang mare
- Străpungător din os, fin şlefuit cu partea activă de peste 4 cm, (eşarfă în jurul bazinului) şi un topor prelucrat dintr-un
cu o şănţuire laterală adâncă. Piesa a fost găsită în G9/m18/-1 m. fragment de lemn fosilizat silicifiat.
În secţiune are formă de pătrat, dar numai în partea inferioară.
Dimensiuni: L = 11,5 cm, l (inf.) = 1,2 cm.
- Crestător din os (corn de bovină) ascuţit pe două laturi,
secţionat pe mijloc sub formă de V. Este fin şlefuit pe toată
suprafaţa. Se păstrează într-o stare foarte bună. A fost folosit la
modelarea lutului crud al vaselor ceramice, la incizarea Documente inedite
acestora. Dimensiuni: L = 12 cm, φ(baza) = 2,2 cm.
- Spatulă din os, descoperită în G9/m20/-1,20 m, cu urme de privind moşia Toporul
tocire la partea activă, confecţionată dintr-un os tubular
secţionat longitudinal (1/3).
Partea activă este convexă, iar tăiuşul se direcţionează pe un
plan oblic, dinspre interior spre exteriorul osului. Dimensiuni: L
= 12 cm, l = 2,5 cm. Prof. Costin Clit - Huşi
- Gratoar circular din silex retuşat, descoperit în G9/m19/-1,20

V
m, cu retuşe circulare, iar în zona talonului prezintă urme de el pitarul Alexandru Ramandi, fiul vistirnicului
desprinderi. A fost confecţionat dintr-un silex de Prut de culoare Costantin Ramandi, nepotul postelnicului Kiriţăi, dă
cenuşie-negricioasă, fiind semitransparent. L = 2,5 cm, l =2,5 şi întăreşte la 23 mai 1672 Episcopia Huşilor „cu o
cm. moşie şi cu loc de sat, Podul lui Topor pre apa
- Aşchie din silex de Prut cu urme de uzura (m19/G9/-1,25 m),
Prutului în ţinutul Fălciului”.1
de culoare neagră, semitransparent, cu bulbul de percuţie
proeminent.
Domnitorul Gheorghe Duca(1665-1666; 1668-1671; ianuarie-
- Aşchie cu pojghiţă din cortex, din silex de Prut de culoare
neagră, cu talonul distrus, şi undele de şoc vizibile din timpul august 1672; 1678-1683) întăreşte Episcopiei Huşilor în 1679-
percuţiei. 1680, satul Toporul din ţinutul Lăpuşnei. În anexă redăm acest
- Gratoar pe aşchie din silex de Prut cu retuşe semiabrupte, document rămas până acum inedit.
având partea activă oblică. Pe laturi prezintă retuşe pronunţate
(m20/-1,25 m/G9). L = 3 cm, l = 1,5 cm. La 27 iulie 1744 domnitorul Ioan Mavrocordat(20 iulie 1743-
- Aşchie neregulată din silex de Prut, de culoare neagră, mai 1747) emite cartea domnească pentru apărarea moşiei
descoperită la m20/-1,30 m în G9. Toporul în faţa împresurărilor la care era supusă. Cererea
-Râşniţă de mână de formă aproximativ pătrată (m11/-0,60 m),
cu partea activă uşor concavă, fină, descoperită în partea de SV
a locuinţei L8, confecţionată dintr-o gresie silicioasă, fiind
descoperită cu faţa în jos, având partea inferioară înroşită de la
un incendiu. Dimensiuni: L = 20 cm, l = 17 cm, gr. = 15 cm.
- Aşchie din silex de Prut, trapezoidală, de culoare cenuşie, fără 1 „Buletinul Episcopiei Huşilor”, Anul I, iulie 1925, nr. 9, p.69; A. Sava,
Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Imprimeria Naţională,
retuşe, descoperită la m20/-1,20 m. Bucureşti, 1937, p. 125-126, nr. 99; Menţiune în Catalogul documentelor
- Topor dreptunghiular din silicolit, descoperit la m19/-1,30 m moldoveneşti din Arhiva Istorică Centrală a Statului, vol. III, 1653-1675,
(G9), cu muchia dreaptă, iar tăişul convex ştirbit. Laturile şi Bucureşti, 1968, p. 454, nr. 2168; Documentul a fost preluat şi republicat de
Ştefan Plugaru, Teodor Candu, Episcopia Huşilor şi Basarabia (1598-1949)
muchia sunt preparate atent, iar feţele sunt uşor bombate. L = (Istoric şi documente), Editura PIM, Iaşi, 2009, p.79-80 (Autorii dau eronat
6,5 cm, l (tăiş) = 4,5 cm, l (muchie) = 4 cm, gr. = 2,5 cm. pagina 3 din „Buletinul Episcopiei Huşilor”, unde s-ar afla publicat
documentul.
p. 7 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
Episcopului Ierotei(1743-10 mai 1752) este anterioară datei şi de la unchiul său Chiriţa postelnicul, ce-au fost danie şi
emiterii cărţii domneşti.1 unchiului său Chiriţei postelnicul de la Simion Voevod, şi din
drept de întăritură de la Constantin Mog(h)ilă Voevod. Pentru
Tratatul de la Bucureşti din 16 mai 1812 a dat o grea lovitură aceea şi domnie me(a) dacă am văzut de a lui bună voe danie şi
Moldovei, prin cedarea teritoriului dintre prut şi Nistru, denumit dăruire sfintei episcopii de Huş(i) cu acel sat ce mai sus scriem
de acum Basarabia, de Poarta Otomană Rusiei ţariste. Toporul, şi de la domnie me(a) încă am dat şi am dăruit şi am
Episcopia Huşilor a fost văduvită de cea mai mare parte a întărit sfintei episcopii de Huş(i) cu acel sat Toporul, şi cu tot
teritoriilor aflate sub jurisdicţia sa bisericească. Prin tratatul de locul, şi cu tot venitul, ca să fie şi de la domnie me(a) driaptă
la Paris din 18/30 martie 1856 judeţele Cahul, Ismail şi Bolgrad ocină şi moşie, şi uric, şi întăritură neclă(n)tit şi neruşiit în veci,
sunt retrocedate Moldovei. După înfiinţarea Episcopiei Dunării peste această carte a domniei mele.
de Jos la 17 noiembrie 1864, judeţul Cahul este trecut sub
U Es v(e)le(a)t 7188
jurisdicţia Episcopiei Huşilor. 2
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale(D.A.N.I.C.,), Fond Manuscrise,
Lista moşiilor Episcopiei Huşilor din judeţul Cahul, întocmită nr. 545 , f. 89, nr.88; Menţiune la Melchisedec Ştefănescu, Chronica Huşilor, p.
la 22 august 1858, consemna: Obilenii, Cotiugenii sau Cotul 143;Menţiune în Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva Istorică
Morii, Toporul, Dobrenii, Căcăcerii, Tălăştii şi Frăsinei. Centrală a Statului, vol. IV, 1676-1700, Bucureşti, 1970, p.117, nr. 449.

Referatul întocmit în octombrie 1858 ne oferă informaţii despre 2. - 1863 septembrie 10. – Hotarnica moşiilor Toporul, Căcăcerii şi
împresurarea moşiilor Toporul, Căcăcerii şi Dobrenii. 3 Şopârlenii, ale Episcopiei despre Pogăneşti a dr. G. Tipaldo.

Punem în circuitul ştiinţific hotarnica moşiilor Toporul, Copie

Căcăcerii şi Şopârlenii, împresurate de moşia Pogăneşti a dr.


Principatele Unite Române
G(h)eorg(h)ie Tipaldo, „doctorul de Atena”, menţionat în
referatul din octombrie 1858. În unele documente, cum ar fi Anul de la Hristos una mie optu sute şase zeci şi trei
opisul moşiei Pogoneştii, ţinutul Leovii, din februarie 1852, îl septemvrie în zece zile, sau de la zidirea lumii şapte mii trei
întâlnim menţionat ca Ghiorghi Dipold. 4 Se pare că moşia sute şaptezeci şi unul, jos iscălitul (h)otarnic rânduit de cătră
Pogăneşti, din stânga Prutului, aparţinea aceluiaşi doctor şi la cinstita Curte de apelaţie din Iaşşi cu hârtia N° 5165 din 2
20 iulie 1879.5 septemvrie anul c(h)emător, pentru Sfânta Episcopie a Huşului,
după cererea domnului Ministru de Culte, pentru a se lămuri şi
1. – 14 ianuarie 1680 (7188) - Gheorghe Duca întăreşte limpezi odată pentru totdeauna despărţirea moşiei Toporul a
Episcopiei Huşilor satul Toporul din ţinutul Lăpuşna, dania lui Sfintei Episcopii, şi Căcăcerii, i Şopârlenii / ca şi troeanul
Alexandru Ramandi, fost mare postelnic. numită documental din vec(h)ime / ce vine pre din sus de
Căcăceri / spre întruparea acestora la un locu/; despre moşia
Noi Duca Voevod b(o)jii m(i)l(o)stii g(o)sp(o)d(a)r zemlii
Pogoneştii a d(um)n(e)alui Georgie Tipaldo doftor, amândoua
Moldavscoi
aceste moşii precum şi Căcăcerii acum sânt cu totul în a stânga
Adec(ă), au venit înainte(a) noastră şi înainte(a) alor noştri Prutului cursul apei, ţinutul Cahulului, iar din vec(h)ime au
moldoveneşti boiari, a(i) mari şi a(i) mici, boiarinul nostru trecut şi preste Prut în a dreapta precum documentele vorbesc.
credincios Alexandru Ramandi, ce-au fost postelnic mare, de
Deci dinpreună cu d-(umnea)lui Costac(h)e Cirusi,
nimene silit, nici asuprit, ce de a sa bună voe, a dat şi au dăruit
hotarnicu(l) pentru Pogoneşti, precum şi osebit vec(h)il a lui
sfintei episcopii de Huş(i) a sa driaptă ocină şi moşie satul
Tipaldo, i cu d(om)nul geometru pomenitului ţinut, am păşit la
Toporul, care sat iaste pe Prut în ţinutul Lăpuşna, cu tot hotarul,
faţa locului, ni s-au înfăţişat documentele, le-am dat cetire de-a
şi cu vad în Prut să înble pod, care ocină şi moşie acel sat
rândul, unul după altul, şi apoi am mersu pre faţa pământului
Toporul au fost şi boierinului nostru lui Alexandru Ramandi
pre la toate semnele făcute de toţi hotarnicii de mai (î)nainte în
driaptă ocină şi moşie de la părintele său Costantin vistiernicul,
movile, gropi şi stâlpi de piatră scrise în hârtiile lor şi nu s-au
găsit niciunul pre a pământului faţă, ce numai semnele fireşti
1 Melchisedec Ştefănescu, Chronica Huşilor şi a Episcopiei cu care nu le-au mai putut strica oamenii, şi movilele de v(e)acuri
asemenea numire, Bucureşti, 1869, p. 214
2 Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Basarabia. Aspecte din istoria Bisericii trecute în documente.
şi a neamului românesc, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 1993,
p. 75 După aceasta (î)ndată am revizuit dupre rânduiala hotarnicilor
3 Costin Clit, Documente inedite privitoare la moşia Căcăceri, ţinutul
Lăpuşnei, în Studii şi articole privind istoria oraşului Huşi, vol. II, volum harta făcută de pomenitul geometru pentru trustrele aceste
coordonat de Costin Clit şi Mihai Rotariu, Editura Sfera, Bârlad, 2009, p. 218- trupuri, am găsit-o cu deplinătate bine lucrată, căci e tocmai cu
219
4Catalog de documente din Arhivele Statului din Iaşi. Moldova, vol. I, toate semnele / bineînţeles/ acele fireşti numai, şi cu figura
1398-1595, Bucureşti, 1989, p.133, nr. 310 moşiiloe de pre suprafaţa pământului pe stăpânirea de astăzi, pe
5 Ştefan Plugaru, Privire în oglindă: Pogăneştii din dreapta şi din
stânga râului Prut – file de istorie- , Editura Fundaţiei Academice AXIS, 2007, care am şi adeverit-o.
P. 60
p. 8 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
Iar acea hartă lucrată de muscalescul inginer la 1835 s-au găsit Leuştenii trebui(e) să meargă linie dreaptă/ ceea ce n-au făcut/
cu totul greşită nefiind în semnat nici capătul Scorţeştilor ce dă iară de acolo până în movila mică n-au putut şuvăi căci au
iar în cap cu Toporul, până unde merge în jos pe apa şi în a trebuit să le ea depravâţu acestea semen fireşti/ a se vedea
stânga Lăpuşnii; dupre acest plan se răşluiseră din trupul slovele B. S. cu roşu scrise/ iarăşi de acolo de fel n-au mai vrut
Toporului un colţu de pământ şi, care apoi iarăşi s-au dat să (î)nţeleagă că, chiar documentul domnescu cel pomeneşte şi-l
îndărăptu tot de cârmuirea muscălească; singur vec(h)ilul lui ia de temelie din 1756 nu-i zice să meargă nici hăisa, nici ceala,
Tipaldo au înţeles că ester ea harta zisă, de aceea au şi traso şi ce drept la vale spre răsărit, şi horţişu preste dealuri spre
nici au mai trecut-o în opis, căci nu poate fi semuită nici cât o miazănoapte precum au mersu / vaze(..) până la slova G, căci
albă hârtie, de vreme ce, las că nu este adeverită de (h)otarnicul acolo este fundul trupului Scorţeştilor a satului Carpinenii ce
episcopiei , dar nici de Comisia Mejavoea Santora / Comisia de este c(h)iar dincoace alăturea cu brazda Beserabiei lipită cătră
(h)otărâturi, aşa se cheamă la muscali/, iar hotarnicul Moldova, iar nu a Horjăştilor, şi dacă odinioară au fost
d(umnea)lui Tipaldo vroeşte a o lua de temei că, Pogoneştii înpresurat Horjăştii pe Scorţeşti fiind mai puternic proprietarul
pătimeşte împresurare la marginea din sus despre Topor, şi îşi ia Horjăştilor, stă destulă dovadă că Scorţeştilor c(h)iar în
de temelie mărturie hotarnică cârmuirea muscalilor li s-au dat pământul îndărăpt ce-l răpiseră
din 1756 iunie 25 făcută proprietarul Horjăştilor, cu toatr că c(h)iar dacă s-ar (î)ntinde
de episcopul Ionocontie Horjăştii şi până la brazda muscălească,
(Inochentie – N.A.) şi însuşi documentele înfăţişate de
vornicul Neculai Tiron, vi(chilul) lui Tipaldo nu zice că,
ce este întărită de domnul Pogoneştii merg pre partea despre
Costandin Mihai Cehan Topor la răsărit în Lăpuşna unde să
Racoviţă/ carele însuşi lovesc cu Horjăştii şi Scorţeştii colţul
acest domnu prin cartea a trei moşii cu Toporu, ce să : - spre
sa arată că hotărâtura răsărit unde să înpreună cu hotarul
făcută de Tiron ar fi Horjăştilor şi figura c(h)ear a moşiilor
greşită/ prin hrisovul ce dă destulă dovadă că nu poate să fi
este din 7264 de la zidirea fost vr(e)odinioară aşa truputi de
lumii, iar de la Hristos moşii; să se ştie şi aceasta, că toate
1756 august 15/ pre care documentele înfăţişate pentru
se (î)ntemeiază socotinţa Pogoneşti sunt copii.
(h)otarnicului de astăzi al
Pogoneştilor dupre Pentru Topor însă, s-au înfăţişat un
semnele făcute, începând singur document de la Casa Cultelor,
înse şi el tot de la anume, în original hrisovul domnului
punctual de capetenie ce Scarlat G(h)ica din 7265 de la zidirea
este peste Prut în a lumii, iar de la Hristos 1757 noemvrie
dreapta unde au însemnat 1(adică, nu mai mult decât dupre un
slova A) şi linie punctuită cu an şi 2 ½ luni de la hrisovul domnului
boia roşie, punctu pre care nu l-au putut anul ce , au şuvăit Costandin M. Cehan Racoviţă pomenit
trecând apa Prutului spre răsărit, căci de aicea au început toţi mai sus din 7264 sau 1756) se dă episcopului Ionoc(h)entie, şi i
hotarnicii precum ale lor hârtii vorbesc, şi precum şi pe hartă s- se întăreşte mărturia hotarnică pe moşia Toporul de jur înprejur,
au însemnat/, se zice că: în mijlocul şesului în cotu s-au găsit care începe iarăşi de la Pruteţu prin toate celelante semne puse
(h)otar vec(h)iu stâlpu de piatră pus de episcopul Teofil, de şi de cielanţi hotarnici de mai (î)nainte a Pogoneştilor; precum –
acolo drept spre răsărit preste apa Prutului în şesu, s-au pus prin fundul văii Leuştenii, prin movila mică din zarea dealului,
stâlpu de piatră, de acolo drept la deal spre răsărit în fundul văii prin Cojbole şi drept la vale spre răsărit prin văiugă şi-n apa
Leuştenii lângă drum din jos, s-au făcut groapă şi movilă, de Lăpuşnii unde este groapă şi movilă, şi astăzi ar avea / semn
acolo tot spre răsărit răsărit în zarea dealului într-o movilă mică/ firesc pre care hotarnicul de astăzi vroeşte al năduşi /. Mai fac
Luoarea aminte, din semnele pomenite prin toate hârtiile, nici încă ceva şi mai mult acei hotarnici spre nemurirea lor, ca să nu
unul nu mai este, nici urme se cunosc până la această movilă ce mai aibă loc gâlcevirea şi prihănirea, căci măsurară cu funia de
este de v(e)acuri, şi movila de la Pruteţu de preste Prut/ s-au 30 stânj(eni) domneşti moşia Toporul pre mai multe locuri
făcut groapă la mijloc. De acolo drept la vale preste valea curmezişul, lămuresc şi capătul despre răsărit, îl măsoară şi-l
Cojbose şi-n malul despre răsărit s-au făcut groapă şi movilă, de găsăscu de 48 de funii iar în stânjăni 1440. Punem măsurătoare
acolo tot spre răsărit până în apa Lăpuşnii unde se (î)npreună cu din movila de la Lăpuşna despre răsărit dupre stăpânirea de faţă
hotarul Horjăştilor. Este destul de limpede şi prea lesne de până în brazda despărţitoarea Toporului de Scorţeşti (Cărpineni)
(î)nţeles că, din apa Prutului ca se poată merge în fundul văii undei pic(h)etul muscălesc şi d(e)abia sânt 1100 stânjăni, iarăşi
p. 9 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
puind dupre stăruinţa hotarnicului de astăzi a Pogoneştilor, apoi hotarnicul pentru Pogoneşti iarăşi s-au abătut cu totul de la
rămâne numai de 370 stânjăni capătul Toporului despre răsărit rostul documentelor care zic: - din apa Lăpuşnei trece(h)otarul
din 1440, ce dupre pomenitul hrisov din 1757 se cade a fi; să se
mai ia aminte şi aceasta că, trupul Toporului este nebântuit în
stăpânirea lui dupre măsorişte(a) cuprinsă în acest hrisov numai
pre la mijloc, iar capetele amândouă şi la Lăpuşna despre
Scorţeşti, şi la Prut despre Uşureşti şi Bârlădeni este
(î)npresurat, pentru care s-au şi făcut necontenite reclamări din
partea Casei Cultelor.

Găsesc dar legiuit şi cu cale pentru păzirea cu sfinţenie a


documentelor bătrâneşti, mai ales într-un timp ca acesta când
românul nu trebuie să se mai sfiască a cugeta şi a spune
dreptatea, că hotarul despărţitor între Toporul Sfintei Episcopii
şi Pogoneştii lui Tipaldo să se urmeze cum mai jos însemn prin
numeraţie cu boia albastră în planul de astăzi a Sfintei
Episcopii, şi anume: De la N° 1) ce l-am pus preste Prut la Căcăcerilor alăturea cu Şopârlenii pre la o râpă cu vizunii / nu
dreapta din jos, unde am văzut că este gura Pruteţului punctul pre lângă o râpă cu vizunii / căci luând din hotarul numai a
de căpetenie pomenit de toţi hotarnicii lângă o movilă /de unde Căcăcerilor unde au însemnat hotarnicul Pogoneştilor pe hartă
au început a măsura / linie dreaptă şi drept în fundul văii slova G) cu boia roşie linie dreaptă prin punctuire, din movila
Leuştenii unde am pus N°2 ), de acolo în movila numită Mică ce este între Căcăceri şi Şopârleni recunoscută de hotarnica din
din zarea dealului, drept prin groapa din vârful ei, linie dreaptă 1785 mai 25 a lui Ciogole vornic de poartă, pe care movilă au
unde am pus N° 3), şi de acolo drept la vale spre răsărit peste pus-o cu slova I) trece alăturea pe lângă râpa cu vizuniile / iar
valea Cojbole, preste drumul ce se se zice că au fost odiniaoră nu prin râpă/ şi se duc la movilă, de acolea adică, de la movila
mare şi care acuma nu mai este şleahu mare, prin văiugi şi, vorbită la coborându-se la vale în costişă unde este o mică
drept la vale spre răsărit, cum îngrădesc şi c(h)iar povăţuiesc piatră a stăpânirei de astăzi/ şi care piatră nu este recunoscută de
toate documentele, şi până în movilă la groapă, aevea şi astăzi, nici un document, fiind tocmai în costişe/ însemnată cu slova
ce este lângă apa Lăpuşnii unde am pus N° 4), linie dreaptă din K), căci nicidecum nu este între râpile gemene la coada lor, cum
movilă în movilă, adecă de la N°3 la N° 4 şi până în apa documentul îndatorează, sau în piscul Cirdosului, ce acest deal
Lăpuşnii spre răsărit la vale unde se (î)npreună cu Horjăştii, este mai în sus văzând pe planul ce c(h)iar singur l-au cercetat
care puţin mai spre miazănoapte se despărţeşte de Scorţeşti, şi iscălit, şi lesne se va încredinţa oricine unde este dealul
arătată şi aceasta de geometru pe plan. Despărţirea dar între Cirdosului, unde sânt gemenele, şi unde este piatra; de acolea în
aceste moşii va fi pe punctuirea ce-am făcut din N° în număr cu loc de a merge drept la vale la apa Prutului, au făcut
boia albastră, şi spre a numai rămânea nici o piedică şi a se hăisacotigindu pe stăpânirea de astăzi, unde au pus slova L); să
lămuri fiecare judecător la (î)ntâmplare de proces pentru aceste se mai aibă în primire că, vic(h)ilul lui Tipaldo, n-au înfăţişat
hotare, cât s-au abătut zisul hotarnic de la dreapta glăsuire a nici un document pentru partea aceasta den jos a Pogoneştilor
documentelo, care începând de la Prut zic, - că la deal spre despre Şopârleni pe unde se despărţesc hotarele acestor două
răsărit << şi ajungând la movila din zare ce este la N° 3, iarăşi trupuri vecine.
zic – de acolo drept la vale spre răsărit>> cel ce nu va fi stare să
Aşadar, spre a da un bun şi drept înţeles lucrărilor, şi c(h)iar
priceapă unde poate fi răsăritul, binevoiască a merge ca creştin
spre lămurirea judecătorilor, am întrupat şi despărţit întâi întreg
de răsărit la oricare biserică, uităse la ea cum este zidită, încotro
trupul Căcăcerilor, însă numai a Căcăcerilor, dupre hotarnica
vine altarul, spre miazănoapte sau spre miazăzi şi (î)ndată se va
amintită mai sus a lui Ciogole din 1785 şi l-am găsit la măsura 1
învinge de adevăr, cât de greşit s-au purtat pomenitul hotarnic
de 1013 stânjănicurmezişul la capătul despre răsărit începând
de astăzi pentru Pogoneşti, carele voind a lăţi zisa moşie, s-au
din movila unde iar cu boia albastră am pus N° 5 pe apa
cumpănit a sc(h)imba şi soarele din cursul său de iar fi fost cu
Lăpuşnii alături cu Hotărnicenii până din sus de gura râpii
putinţă.
Horjaucă unde am pus N° 1 cu boia roşie în hotarul despărţitor
Cu această rânduială, nu din a mea pricepere, ce pe puternica Hudicenilor la Căcăceri; de acolo am (...) la măsura a doua ce
glăsuire a documentelor, am însemnat despărţirea acestor moşii, este de 950 stânjăni începând de la N° 6 cu boia albastră,
Toporul de Pogoneşti . curmezişul până în Hudiceni unde am pus N°2 cu boia roşie; de
acole am mers la măsura a treia ce este de 760 de stânjăni drept
Trec de acum la Căcăceri, şi Şopârleni, sau Troeanul / numit din din movila unde am pus N° 7 cu boia albastră, şi iarăşi până în
vechime/ la partea despre răsărit pe apa Lăpuşnei/ să se ştie că, hotarul Hudicenilor unde am pus N° 3 cu boia roşie; şi de acole
Şopârlenii vin între Căcăceri şi Pogoneşti./ Văzui că, şi acolo am păşit la măsura a patra ce este de 588 de stânjăni fiitoare pe
în a stânga Prutului pe lângă şleahul mare pomenit de hotarnicii
p. 10 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
de mai (î)nainte şi carele n-au mai fost c(h)ipu de al mai
strămuta, nici odinioară, după cum poate adeveri şi figura
locului, unde am pus N° 8 cu boia albastră până la N° 4despre
Hudiceni curmezişul ce l-am pus cu boia roşie; Cu această
rânduială întrupând numai singur hotarul Căcăcerilor, am
purces şi am lipit den sus alăturea cu Căcăcerii şi acea o a patra
parte a Şopârlenilor.

Desluşescu că, mărimea acestui trup Şopârleni – el şi


Troeanul, este bine cunoscută din hotarnica lui Matei Costac(h)i
paharnicu(l) din let 1798 mai 1, înfăţişată de Episcopie, care are
cinci măsuri tot ca şi Căcăcerii, însă una vine peste Prut, în
dreapta cursului apei tot ca şi la Căcăceri, rămâind din a stânga,
numai patru măsuri, asemenea ca şi la Căcăceri, şi anume:

Totalul trup a Şopârlenilor Acest pământ se cuvine Sfintei Episcopii din Pogoneşti înse ca
trup de Şopârleni – el – şi Troean, a se lipi alăturea cu Căcăcerii
Măsura pe din sus, cum am însemnat pe hartă pornind de la apa
Lăpuşnii unde am pus punctul N° 9 cu boia albastră linie
1. la apa Lăpuşnii.......522stănjăni
dreaptă punctuită până la N° 10 - ce l-am pus în podişu; şi de
2. pe podişu despre Lăpuşna......550 acole între movile în dreptul lor tot linie dreaptă unde am pus
N° 11; şi de acole la vale pre podiş, şi pre din jos de piscul
3. iarăşi pe podişu întreMovile...486
Cirdosului, şi la vale prin ponoare în şesul Prutului de la deal de
4. pe din a stânga Prutului pe lângă drum ....630 drum , linie dreaptă după punctuire până unde am pus N°12;
iarşi de acole tot pe punctuirea cu boia albastră drept la malul
Cu aceste măsuri date în curmezişu între Căcăceri şi Pogoneşti Prutului unde am pus cel de pe urmă N°13.
întrupară hotarnicul Matei Costac(h)i Şopârlenii, şi fără însă de
a pomeni că ar fi stricat hotarnica lui Ciogole pentru Căcăceri A se şti şi aceasta se cuvine că, pentru aceste pricini de pământ
făcută la 1785 de care am grăit mai sus / căci nu potea s-o şi (î)npresurări de hotară, n-au fost reclamări numai din partea
(c)oboare /; zice că – au lăsat acea a patra parte de Şopârleni Pogoneştilor, ce şi din vec(h)ime înaintea muscalilor, şi-n
cuvenită Episcopiei alăturea cu Căcăcerii, ceea ce nu paote fi de vremea lor, şi iarăşi după darea acestui ung(h)iu de pământ
fel aşa, pentru că pământul Căcăcerilor este de faţă, şi care trup mumei patrie, neîncetat au fost reclamaţii din partea Episcopiei
trebui(e) numai decât să fie dupre a lui Ciogole, hotarnica fiind şi a Ministeriului Cultelor prin înpiegaţii săi , dovadă c(h)ear
mai vec(h)e; Căci la (î)ntâmplare când s-ar vârî partea actele din vremea muscalilor.
Şopârlenilor în Căcăceri, s-ar face adivărată pagubă casii de
binefacere obştească şi nedreptate, şi aicea, şi (î)n a dreapta Deci cu această rânduială mântuind dezbaterea hotarelor
Prutului unde moşia târgului Huşi întrupată şi din siliştile precum aicea am vorbit, rezemat pe putere (…) ca glăsuire a
acestea, căci ar putea pretinde şi acei vecini proprietari de acolo documentelor amândoror părţilor, am alcătuit această socotinţă,
a micşora părţile Episcopiei după pilda proprietarului pentru că, n-au stat c(h)ipul să ne putem uni amândoi hotarnicii
Pogoneştilor; Deci o a patra parte de Şopârleni, după c(h)iar , şi-am iscălit cu însuşi a mea mână.
hotarnica paharnicului Costac(h)i este:
Întocmai originalului dat

Măsura <ss> N. Bossie

1. 130 ½ stânjăni la Lăpuşna 1863 septembrie 10

2. 137 ½ ............. la Costişe D.A.N.I.C., Fond Episcopia Huşilor, LIII / 21, Copie

3. 121 ½ ..............la Movilă

4. 157 ½............. .la Prut lângă drum.

p. 11 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
- 1677 (7185) iulie <21>. – Gheorghe Bârcă şi soţia sa,
Ştefana, dau nepoatei lor Marta, pe care au luat-o de suflet,
casa cu moşia lor din Crăeşti şi ţigani, pe care să le
stăpânească aceasta după moartea lor şi să-i pomenească.
Condica documentelor moşiei Crăeşti
Adecă eu G(h)eorg(h)ie Bârcă şi cu soţul mieu Ştefana scriem şi
afierosită schitului Lipova din ţinutul
mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru, cum noi din bună
istoric al Vasluiului voia noastră, de nimenea nevoiţi nici asupriţi ci de a noastră
bună voe, văzând că coconii din trupul nostru nu ne-au dat
Prof. Costin Clit - Huşi D(u)mnezeu, luând fată de suflet pe nepoata noastră pe Marta să
ne fie fată, şi noi cu casa noastră cu toată pogijie, şi cu bucatele

C
opiile documentelor datează din martie 1804, aşa cum
ce avem noi din sat din Crăeşti, şi cu moşiile ce avem noi pe
reiese şi din făcută la sfârşitul condicii „de scrisori
unde ce vom avea noi în toate locurile şi ţigani şi toate ce avem,
de pe moşia Crăeşti, care este afierosită Sfânt(ului)
după moartea noastră toate să fie a nepoatei noastre.
Sc(h)it Lipova”,de Sofronie, stareţul mănăstirilor
Neamţul şi Secu, duhovnicul Timoftei şi a duhovnicului Iar de va rămânea vreunul din noi la bătrâneţele noastre ca să
Chiriac, pe care o reproducem: „Aceste de mai sus scrisori aibă a ne socoti şi a ne pomeni la sfintele biserici. Iar din nepoţii
dupre numere 12 fiind prescrise întocmai de pre cele adevărate noştri sau din rudele noastre carii s-ar ispiti a strica diata noastră
matce şi urmate din cuvânt în cuvânt, drept aceia le-am care am dat-o nepoatei noastre Martei fata surorii noastre
adeverit şi cu iscăliturile Alexandrei, acela să fie
noastre, blestemat şi neertat şi
aceasta.” 1 Documentele aforisit de D(o)mnul
din 12 iunie 1786 şi 1 Dumnezeu, şi de
iunie 1799 îl atestă pe Preacurata a lui Maică
Toma Cozma, şătrar şi vel Maria şi de patru
paharnic. Ctitorirea Ev(an)g(h)elisti şi de
schitului Lipova, din doisprăzece Apostoli, şi
ţinutul Vaslui, astăzi în de 318 oteţi cei din
judeţul Bacău, este Niceea, şi de toţi Sfinţii şi
atribuită şătrarului Vasile sălaş lui să-i fie cu Iuda
(Vasilache) Cozma şi Iscariosc(h)ii în veaci de
datată la 1746. Schitul veaci în muncă. Şi această
Lipova este închinat la 20 danie am dat şi am făcut
iunie 1764 egumenului dinaintea lui Pavel uricari
mănăstirii Secu, de de Căuteşani de la Cobâle
şătrăreasa Despa, văduva şi Toader sân Ilea ot
ctitorului, şi fii săi Neculai, Toma şi Ileana, precum şi de Ioniţă Mireştii şi Dimitraşc Scântee şi Mihalcea ot Glodănii şi Gavril
şi Antioh fii lui Andriian Cozma.2Probabil că Toma Cozma a Săbieriul tăz Nicoară ot Crăeşti şi Mărdare ot Cobâle tăz
dăruit părţile sale de moşie din Crăeşti, ţinutul Vaslui şi odată Şuverdin şi Mihail şi Toader sân Şuverdin şi Pascal nepot lui
cu ele a cedat toate actele de proprietate pe care le deţinea, pe Şoldan şi popa Toader.Şi de aicea mai jos câţ(i) au fost nu s-au
care le publicăm mai jos. Pe şoseaua Negreşti Roman, la putut decurca fiind şi hârtia stricată. Asăminea şi toate
intrarea în judeţul Roman este situat astăzi satul Crăeşti. Să fie iscăliturile.
vorba despre satul din documentele noastre! Nicolae Stoiceşti
7185 iul(ie)
consideră că este vorba despre satul Crăeşti din comuna
Bozieni, judeţul Neamţ. 3 D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 2-3v, Copie; Rezumat în Catalogul
documentelor moldoveneşti din Direcţia Arhivelor Centrale (C.D.M.), vol. IV,
1676-1700, 1970, Bucureşti, p. 67, nr. 204; Originalul în D.A.N.I.C., Fond
Mănăstirea Neamţ, XXVIII / 3.

1Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale (D.A.N.I.C.), - 1699 (7207) februarie 3, Crăeşti . – Simion Sopon feciorul
Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 11 Mădăluţii, nepotul Lupului din Crăeşti, cu soţia sa Malinca şi
2 Costin Clit, Schitul Lipova din judeţul Bacău în „Acta Moldaviae
Meridionalis”, Anuarul Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare”, Vaslui, XXX, vol. nepoţii săi, Ştefan şi Vasile, dau lui Toader blănariul, ginere lui
I, p.267 Mihalache blănar din Iaşi şi soţiei sale Nastasia, în zilele
3 Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi
monumentelor medievale din Moldova, Direcţia Patrimoniului Cultural domnitorului Antioh Cantemir, toată partea lor de moşie din
Naţional. Biblioteca Monumentelor Istorice din România, Bucureşti, 1974, p.
223, vezi şi nota 142, p.241.
p. 12 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
satul Crăeşti, partea de jos, din câmp, pădure, apă şi siliştea
satului, ca să-l grijească după moarte.

Adecă eu Simeon Săpon feciorul Mădăluţii nepotul Lupului


din sat din Crăeşti dinpreună cu fămeia mea anume Malinca, şi
dinpreună cu nepoţii miei anume Ştefan şi Vasilie, scriu şi
mărturisesc cu acest adevărat al mieu zapis, ca să fie de bună
credinţă la mâna dum(i)sale Toader Blănariul zăt Mihalac(h)e
din Iaşi, precum săs ştie când au fost acmu în zilele mării sale Io
Antioh Costantin voevoda. Iar eu de a mea bună voe, şi de cătră
nimenea silit m-am învoit şi am dat danie tooată partea mea de
moşie din sat din Crăeşti din partea de gios care moşie îmi iaste
şi mie de la mumă meaMădăluţa. Şi eu văzând că sântu omu
bătrân şi sterp, şi socotind că după moartea mea nu va avea cine
mă griji, ci eu m-am învoit cu toată voia mea şi nesilit de
nimenea şi am dat această moşie ce scrie mai sus danie Adică eu Ştefan feciorul lui Ipatie călugărul şi Aniţii nepoatei
dum(i)sale lui Toader şi soţiei dum(i)sale Nastasiei, ca să fie lui Brumă, de la sat de la Crăeşti de la ţinutul Vasluiului,
dum(nea)lor sale dreaptă ocină moşie dum(niilo)r sale şi înpreună cu sorumea Agahiţa scriem şi mărturisim cu acest
coconilor dum(niilo)r sale câţi Dumnezeu le va dărui. Însă am adevărat zapis al nostru precum să s(e) ştie că de nime(ni) siliţi
dat cu tot (...) venitul cât să vă aleage din câmp, din pădure, din nici asupriţi ci de a noastră bună voe am vândut a noastră
apă, şi din seliştea satului, şi dumnealui Toader Blănariul să driaptă ocină şi moşie din sat din Crăeşti din partea de gios din
aibă a mă griji după moartea mea cu al mieu ce ar fi mult puţin, partea Drumeştilor, cât să va alege partea noastră din câmp cu
şi despre dumnealui cu cât îl va îndura D(u)mnezeu, şi să mă fânaţ şi din pădure şi din apă şi din ţarină şi din tot locul cu tot
cerce după moartea mea. Iar cine s-ar scula din niscareva venitul, aceia am vândut noi giupânului Toader Blănariul zăt
rudenii ale meale, sau fămeia, şi ar face dum(i)sale lui Toader Mihalac(he) Blănariul ot Iaşi drept şase vedre de miare, care
vreun val după moartea mea, şi ar zice că nu are Toader treabă această miare au fost datoriu tatăl nostru Ipatie unui turc până
acela om să fie neertat de milostivul D(u)mnezeu, şi de Maica au fost viu, iar după mo(a)rtea tatălui nostru apucându-ne turcul
Pr(e)cista, şi mai pe urmă şi de mine neertat.Iar dumnealui pentru miare şi neavând de unde da am căzut cu rugăminte la
Toader Blănar de nu m-ar cerca după moartea mea, să fie dumnialui Toader şi i-am dat partea noastră de moşie toată câtă
neertat de D(u)mnezeu şi de Maica Pr(e)cista; Iar de m-ar griji mai sus scriem, cât să va alege din partea Brumeştilor şi
şi să mă cearce, să fie (i)ertat de mine şi de Dumnezeu. dumnialui să plătiască miarea turcului. Şi când am scos această
moşie vânzătoare am întrebat pre toate rudele şi răzăşii noştri şi
Şi când am dat această moşie danie am dat-o cu ştirea tuturor nime(ni) nu s-au apucat să cumpere, iar dumnialui Toader
rudeniilor meale şi a vecinilor şi a răzăşilor din sus şi din gios. Blănariul fiind răzăş acolo cu altă parte a luat de la noi această
Şi la această tocmală s-au tâmplat mulţi oameni buni răzăşi carii moşie şi au dat turcului miarea, pentru aceea ca să-i fie dreaptă
îşi vor pune degetele mai gios şi eu Simeon pentru mai ocină şi moşie şi giupânesii şi coconilor dum(i)sale în veci.
adevărată credinţă mi-am pus degetul mai gios ca săs crează. Aşijderea i-am mai vândut dum(i)sale şi o casă gata drept trei
lei, care casă iaste în partea de sus din sus de biserică, care casă
7207 fev(ruarie) 4
iaste făcută de tatăl nostru de Ipatie. Şi acest zapis s-au făcut
Eu Sămion Săpon sin Mădăluţa, Eu Gavril ot Crăeşti martur, Nec(h)ita martur, denainte a neguţitorilor de Iaşi şi a altor oameni buni şi răzăş(i)
Ioan martur, Mihălac(h)e, Stefan sin Mărcăleas, Ioan Blănar zet Ieremiei, Şi cu de Crăeşti. Şi pentru mai mare credinţa noi vânzătorii ne-am
cei dinpreună. pus degetele ca să se ştie şi eu Axintie uricariul am scris zapisul
D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 3v-4,Copie; C.D.M., vol. IV, p.
cu zisa lui Ştefan dasnaet.
455, nr. 2080 ; Originalul în D.A.N.I.C., Fond Mănăstirea Neamţ, XXVIII / 4.
7216 sept(embrie) 3
Eu Stefan Ipatie vânzător
- 1707 (7216) septembrie 3. – Ştefan fiul lui Ipatie călugărul şi Popa Pavel zet Ipatie, Pascal băcal, Lupascul ot Bănceşti, ierei Vasilie sân
Aniţii din Crăeşti, ţinutul Vasluiului, vând ocina şi moşia lor Mardarie, Istratie Savin sân Stamate.
D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 8-9
din satul Crăeşti lui Toader blănarul.
- 1708 (7216) iul(ie) 9.- Domnitorul Mihai Racoviţă porunceşte
lui Toader Nacul şi Lupaşco din Pănceşti să aleagă şi să
hotărască partea de moşie a lui Ionaşco.

Io Mihai Racoviţă Voevod Bij Milst Gpdr Zemli Moldavscoi

p. 13 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
Scriem domnia mea la Toader Nacul şi la Lupaşco din
Pănceşti, facem ştire viind Petre ginerele lui Ionaşco cu cartea
domniei mele acolo să mergeţi la sat la Crăeşti şi să strângeţi
oameni buni megiaşi şi răzăş(i) din sus şi din gios şi înpreună cu
toţii să căutaţi şi să alegeţi parte(a) lui Ionaşco de moşie şi de
cumpărătură ce are de la Iacov şi de la fratele său Toader,
feciorii Butlii din sat din Crăeşti pe zapis şi pe ispisoc ce iaste
de la răposatul Vasile vodă şi pe cum veţi alege să le şi stâlpiţi,
ca să s(e) ştie părţile lui Ionaşco ales(e) despre toţi răzăşii lui şi
să faceţi şi mărturie la mână să avem ştire. Aceasta scriem şi să
se aleagă partea Florii fratele diaconului din Crăeşti ce-i va fi
parte(a) lui.

7216 iul(ie) 9
Pec(ete) g(ospo)d

D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 7v-8

- 1708 (7217) noiembrie 28. – Domnitorul Mihai Racoviţă


porunceşte lui Lupaşco din Pănceşti, lui Toderaşco mazilul şi
lui Tănasă Burcel să aleagă partea de moşie a lui Toader din Deci aceste treizeci şi patru de pământuri precum s-au scris mai
Crăeşti. sus le-am vândut eu dum(i)sale giupânului Toader Blănariul
domnescul drept treizeci de lei bătuţi şi din pomeţi şi cu locuri
Io Mihai Racoviţă Vvod Boj Milost Gspd Zemli Moldavscoi de priseci şi cu vad de moară şi cu poiane şi din pădure şi cu
vatră de sat şi din tot locul cu tot venitul. Iar popa Vasilie n-are
Scriem d(o)mnie mea la Lupaşco din Pănceşti şi la Toderaşco treabă la aceste locuri fără cât va ţine în ţarină pâmânturile câte
mazilul şi la Tănas Burcel, facem ştire viind cartea domniei scriem mai sus. Pentru aceia să s(e) ştie când am scos aceste
meale, iar voi să vă sculaţi şi să mergeţi la sat la Crăeşti şi să părţi de moşie la vânzare, nime(ni) n-au vrut să cumpere iar
strângeţi oamenii buni megiaşi şi răzeşi şi cu toţii dinpreună să dumn(e)alui Toader Blănariul fiind răzeş acolo cu noi mi-au
căutaţi şi să alegeţi parte(a) de moşie a feciorului popii din făcut plata deplin la mânule meale precum scrie mai sus drept
Crăeşti din partea de gios şi din sus, care ace(a) parte de ocină o treizeci de lei. Pentru aceia ca să-i fie de acum înainte driaptă
au vândut lui Toader C(h)iorcii başii. Deci să căutaţi precum îi ocină şi moşie şi să-ş(i) facă dum(nea)lui şi ispisoc domnesc de
scrie zapisul aşa să aleageţi parte(a) lui Toader din Crăeşti şi pe pre acest zapis al nostru şi pentru credinţa am iscălit ca să se
cum veţi aleage să o şi stâlpiţi ca să i să ştie partea lui Toader ştie.
ale(a)s(ă) despre alţi răzeşi şi pe hotărâtură să faceţi şi mărturie
ca să i să fac şi dris domnesc. Aceasta scriem. 7217 fev(ruarie) 17
Grigoraş Cocoran Istrati sin popi
7217 noem(brie) 28 Iftimie Grumezea, popa Vasile ot Crăeşti
D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 6v-7
Pec(ete) g(ospo)d
- 1710 (7218) februarie 3. - Ştefan, Vasilie şi Marta,
D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 6-6v fraţi,cedează o parte de moşie din Crăeşti lui Toader blănarul
pentru o datorie de 12 lei de pe nişte stupi.
- 1709 (7217) februarie 9. – Istratie fiul preotului Toader din
Crăeşti vinde ocina şi moşia sa din Crăeşti lui Toader blănarul. Adică eu Ştefan şi cu fratele mieu Vasilie, ficior lui Istratie
Gănescul, feciorii lui Sopon din Crăeşti, aşijderea şi eu sora lui
Adică eu Istratie feciorul popii lui Toader de Crăeşti scriu şi Ştefan şi a lui Vasilie, anume Marta şi cu cumnatul mieu Ilie
mărturisesc cu acest adevărat zapis al mieu la mâna dum(i)sale scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru la mâna
giupânului Toader Blănariul domnescul zet Mihalac(h)e dumisale lui Toader Blănariul, precum să se ştie că fiind eu
Blănariul, precum să s(e) ştie că de nime(ni) silit nici asuprit ci Ştefan şi Vasilie datori giupânului Toader Blănariul cu 12 lei de
de a mea bună voe având a mea dreaptă ocină şi moşie din sat pe nişte stupi şi neavând banii să-i dăm, ne-am rugat dumisale
de la Crăeşti de la ţinutul Vasluiului şi de moşie şi de de au priimit o parte de moşie a noastră din sat din Crăeşti de la
cumpărături, ce s-au ales parte a me(a) osebit de alţi fraţi ai ţinutul Vasluiului patrusprăzăce pământuri şi giumătate,
miei, anume Iftemie Grumezea şi Grigoraş Cocoranul, de 20 pământul câte 20 paş(i) şi pasul de şapte palme, însă în partea
pământuri din partea din gios şi 14 pământuri din partea de sus, de sus 9 pământuri şi giumătate, iar în partea de gios 5
pământul câte 20 de paşi, pasul şase palme cu curăţituri în pământuri.
partea de gios, însă fără de 24 de pământuri ce am mai vândut
mainainte preotului Vasilie de Crăeşti.

p. 14 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
Deci la această parte de moşie sântem părtaş(i) patru fraţi carii făcut înaintea lui Nestor de Crăeşti şi a lui Vasile Gănescul şi a
ne-am numit mai sus, deci eu Marta şi cu cumnatul mieu Ilie lui Toader Munteanul şi a altor oameni buni carii s-au iscălit şi
ne-am învoit de am dat fraţilor noştri lui Ştefan şi lui Vasilie şi ş(i)-au pus degetele în zapis înpreună cu noi vânzătorii şi eu
părţile noastre şi le-au dat lui Toader Blănariul de s-au plătit de Axentie uricariul am scris acest zapis cu zisa lui G(h)eorg(h)iţă
datoria care mai sus scrie. Deci şi dumnealui Toader Blănariul să s(e) ştie.
mai având şi alte părţi de moşie acolo în Crăeşti, au primit şi
7218 fev(ruarie) 23
aceaste 14 pământuri pol câte un leu bătut pământul, care peste
datoria ce am fost datoriu eu Ştefan şi Vasilie încă ne-au mai Eu G(h)eorg(h)iţă, eu Marta, eu Nestor răzăş, Toader Avram, Iane Marco
dat dumnealui şi doi lei bani gata, căci de la alţi răzăşi ai noştri ruptaş, Anastas Băcal tot ruptaş, Pascal Băcal ot Eşi, Vasile Gănescu răzăş,
au cumpărat dumnealui câte un zlot pământul, iar noao ne-au Toader Muntian martur.
ţinut în samă câte un leu, pentru lipsa noastră. D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f.5v - 6

Pentru aceia de acum înainte ca să fie dreaptă ocină şi moşie şi - 1740 (7249) octombrie 26. - Măsurare de pământuri.
din câmp cu ţarină şi cu locuri de fânaţi şi cu locuri de priseci în
pădure şi cu pomeţ şi cu vad de moară şi cu poieniţ(ă) şi cu tot 2 Partea Petrei, din giumătate de sat din partea de sus a cincea
venitul şi giupânesii dum(i)sale şi coconilor dum(i)sale în veaci parte, care face doaăzăci şi trei de pământuri, pe care s-au aflat
de veaci şi să-ş(i) facă dumn(e)alui şi ispisoc domnesc pre un zapis la Sandul Grumez cumpărătură, şi s-au mai aflat un
această moşie. zapis la Ieremia sin Toader Căpăţină, această parte o ia Ieremia
căci s-au aflat în zapisul Ieremiei iscălit şi Iftimie Grumez şi
Şi acest zapis s-au făcut înaintea preotului Vasilie de Crăeşti şi Istratie cumnatul său.
altor răzăşi ai noştri şi a neguţitorilor de Iaş(i) carii s-au iscălit
mai gios. Şi pentru credinţa ne-am pus degetul şi eu Axentie Zăce pământuri s-au dat în partea Mădăluţii Ieremiei pe
uricariul am scris acest zapis cu zisa lui Ştefan şi Vasilie şi a lui zapisul ce are de la Ştefan şi de la Vasile feciorii lui Istratie
Ilie vânzătorii carii s-au numit mai sus. Gănescul nepot lui şi Simeon Săpon, şi de la Măria sor(ă) lui
Ştefan şi lui Vasilie, şi cumnatul lor Ilie.
7218 fev(ruarie) 7
Ştefan, Vasilie şi Ilie vânzătorii
G(he)org(h)iţă zet Avram m-am tâmplat de faţă Zăce pământuri s-au dat Ieremiei sin Toader Căpăţină din
Pascal Mocan ot Eşi martur partea lui Răzmiriţă parte(a) lui Istratie sin popii lui Toader din
Toader Avram
Însemnare pe margine
Crăeşti pe zapisul ce are de cumpără(tură) de la Istratie din
10 pământuri din partea de sus s-au venit partea lui Stefan partea Budore şi a Buore, din partea de gios s-au venit Ieremiei
Vasili (rupt)lgor lui Istrati Gănescu, Mariei lui Ilie. doao pământuri şi giumătate. Aşijderea au mai luat Ieremia
Căpăţină din partea lui Leucă din partea de gios şapte pământuri
D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 4v-5v şi giumătate s-au dat lui Andrei Băcal. Trei pământuri din
partea de gios au dat danie Simeon Săpon cu aforesanie lui
- 1710 (7218) februarie 23. - Gheorghiţă, Marta fiica Toader Căpăţină. Aşijderea din partea de gios au mai luat
Alexandrei, nepoata lui Gheorghe Burcă şi a Ştefanii vând o Ieremia cinci pământuri parte(a) Săbieriţii Arinii fetei lui
poiană lui Toader blănarul. Necolce tij la Andrei Băcalul.
Adică eu G(h)eorg(h)iţă şi cu fămeia mea Marta fata Alexandrei 7249 oct(ombrie) 26
nepoata lui G(h)eorg(h)ie Burcă şi a Ştefanii, scriem şi Ioan şi cu cei înpreună
mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru, de nime(ni) siliţi
6 pământuri şi giumătate partea lui Leucă au răscumpărat Andrei Băcal.
nici asupriţi ce de a noastră bună voe având a noastră dreaptă
ocină şi moşie ce iaste de danie mie Martei de la unc(hiul) mieu 5 pământuri partea Săbieriţii tij au răscumpărat Andrei Băcal nepotul Săbieriţii,
de la G(h)eorg(h)ie Burcă, o poiană ce să c(h)iamă Drăguşana dintracest izvod să să ştie.
din partea lui Ţigan care iaste din cea parte de apa Drăguşanii
D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 2v-3
despre amiazăzi înpotriva prisecii dumisale giupânului Toader
Blănariul domnescul. Deci această poiană cât ţine înpregiur am - 1740 (7249) octombrie 31. –Măsurare de pământuri.
vândut-o noi dum(i)sale giupânului Toader Blănariul şi
giupânesii dum(i)sali Nastasie, drept cinci lei bătuţi, căci am 41 pământuri a patra parte, parte pe 5 unc(h)i parte, partea lui
întrebat pe rudele noastre pe răzeşi şi pe preotul Vasilie de Burcă şi a lui Ţigan şi a Şuverdei care s-au venit la parte câte 11
Crăeşti şi n-au vrut să cumpere, căci şi poiana aceasta iaste la pământuri şi 13 paşi. Deci partea lui Burcă şi a lui Ţigan s-au
Crăeşti la ţinutul Vasluilui în Fund. Şi mi-au dat dumnealui venit în partea lui Toader sin popa Vasile care fac acestea 2
banii deplin, căci şi dumnealui iaste moşan acolo în Crăeşti pe părţi 23 pământuri 60 paşi. Aşijderea din partea de gios s-au
cum s-au pomenit mai sus, pentru aceea ca s(ă) le fie dum(i)sale venit lui Toader 13 pământuri 7 paşi din partea lui Leonte şi cu
şi fiilor dum(i)lorsale driaptă ocină şi moşie. Şi acest zapis s-au

p. 15 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
neamul lui, tij patru pământuri de la nişte babe mătuş(i) lui Iar pentru zece pământuri ce vin din partea lui Stefan şi Vasilie
Mătei, tij 3 pământuri de la Andrei nepot lui Ionaşco diaconului. feciorii lui Istrati Gănescul ce arată în zapisul din velet 7218
fev(ruarie) 3, ce arată întru acel zapis cî sânt 14 pământuri
7249 oc(tombrie) 31 Ioan Bujoran dascăl
vândute, iar Sandul Tudosi ce să trage din neamul acestui
Andrei Sterea vorn. Glo(…)
vândut aşa au arătat că numai zece pământuri are acest vândut şi
D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 9v rămâne bu(…) Andrei pah(arnic) să le stăpânească după zapisul
ce au arătat, iar pentru pământuri de vor (i)eşi la hotărât să aibă
- 1786 iun(ie) 12. – Domnitorul Alexandru Ioan Mavrocordat dumne(a)lui a le lua şi pe acele(a), iar ne(i)eşind să rămâe
porunceşte hotărârea părţile de moşie ale şătrarului Toma păgubaş.
Cozma.
1799 iun(ie) 1
Io Alexandru Ioan Mavrocordat Vvda Bojiu Milst Gospdar Eu Sandul Todosie adeverez
Moldavscoi
D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262, f. 10v
Boierul nostru (spaţiu gol – N.A) vornic de poartă fiind că şi
ain Toma Cozma au cerut să i să hotărască părţile de moşie ce
ar fi având în satul Crăeştii Cedereţii1 de la ţin(utul) Vasluiului. Un mecena al Renaşterii franceze:
Iată îţi poruncesc să mergi la starea locului unde adunând de
faţă pe toţi răzeşii, înpregiuraşii cu scrisori ce vor fi având, să René d'Anjou
cercetezi scrisorile de ambe părţile şi părţile de moşie ce să vor
afla drepte a şatr(arului) în acele hotară să le hotărăşti cu partea
ce i s-ar veni din tot locul osebindu-le cu pietri hotare de cătră Iulian - Marcel Ciubotaru - Paris
părţile altor răzeş(i) şi înpregiuraş(i) şi apoi să-i dai şi mărturie
Istoriografia occidentală cunoaşte un număr
hotarnică în semne şi în stânjini pe obiceiu, iscălită şi de toţ(i)
considerabil de lucrări privitoare la viaţa şi activitatea
răzeşi(i) înpregiuraş(i). Iar când vreo parte cu hotărâtura ce vei desfăşurată pe diverse planuri a lui René d'Anjou2.
face nu să va mulţemi atunci acolo la locul ce va fi pricină cu

C
pietri să nu stâlpeşti, ci cu mărturie de toati părţile pricinii şi cu ărţile care au în centru figura acestui personaj continuă
hartă de starea locului prin zi de soroc să vie la divan ca s(ă) încă să apară, ultimele contribuţii fiind semnate de Jean-
Michel Matz, Élisabeth Verry3, sau Jean Favier4. Acest
stea la giudecata aceasta.
fapt demonstrează nu doar interesul francezilor pentru cel mai
1786 iuni(e) 12 celebru duce de Anjou, ci şi nevoia unor completări cu privire la
Pec(ete) g(ospo)d datele istorice existente, sau la maniera de interpretare a lor. Cu
toate acestea, prezentul demers nu îşi propune drept miză
D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 10 ştiinţifică relevarea unor informaţii inedite, ci o prezentare cât
mai succintă a lui René d'Anjou, cunoscut şi sub numele de René
-1799 iunie 1. Zăpis dat vel paharnicului Toma Cozma pentru I de Napoli, sau René de Sicilia, prea puţin familiarizat
măsurarea părţilor sale de moşie din Crăeşti. cititorului român pasionat de istorie. Vestul Franţei păstrează
până astăzi remarcabile monumente medievale, care deşi sunt
Datam zapisul zapisul nostru la cinstită mâna dum(i)sale Toma situate în oraşe diferite (Angers, Saumur), au o parte din istoria
Cozma vel pah(arnic) precum să s(e) ştie că viind dumn(e)alui lor comună, mai ales în ceea ce priveşte personalitatea istorică
care le-a marcat. Vizitând câteva astfel de monumente, am
la satul Crăeşti pentru părţile de moşie ce are după arătarea
devenit interesat de René d'Anjou, unul din cei mai mari artizani
zapiselor ce sânt la mâna dum(i)sale; şi strângându-ne toţi ai Renaşterii franceze, aşa cum îl numea Marie-Louyse des
răzeşii la casa dum(i)sale postel(ni)c(ul) Toader Burg(h)ele şi Garets5.
făcându-să cercetare de pământurile ce le are dumn(e)alui
cuprinse în zapisele dum(nea)l(u)i aşa ne-am primit că până la
vremea hotărâtului, adec(ă) până la noem(brie) 26 adunându-să
boerii hotarnici şi măsurându-să moşia pe câte zapise vor (i)eşi 2. Voi aminti aici doar o parte din monografiile consultate, urmând
ca la altele să fac referire pe parcursul textului: Le Roi René: duc d’Anjou, de
să aibă aş(i) trage şi pământurile după cum va ajunge analogul Bar et de Lorraine, roi de Sicile et de Jérusalem, roi d’Aragon, comte de
acelui vânzătoriu din tot locul. Şi pentru credinţa carii n-am Provence: 1409-1480, Actes du colloque international, Avignon, 13-14-15 juin
1981, Avignon, Faculté des lettres, 1986, 183 pagini format A4; Christian de
ştiut carte ne-am pus numele şi degetele. Eu Ioan Grumeza Mérindol, Le Roi René et la seconde Maison d’Anjou: emblématique, art,
răzeş. Eu Costantin Grumeza răzeş. Eu Toader Ciobotariu răzeş. histoire, préface de Michel Pastoureau, Paris, le Léopard d’or, 1987, 211 pagini
– LXXII planşe, format A4; Marie-Rose Albrecht, avec la collaboration de
Eu C(h)iriac Opre răzeş. Eu Pintelei Ontun răzeş.
Marguerite Cécile Albrecht, René d’Anjou: regards autour d’un roi, Rennes, Y.
Salmon, 1980, 150 pagini - 16 pagini planşe alb-negru.
3. Jean-Michel Matz, Élisabeth Verry, Le Roi René dans tous ses
États, Paris, Patrimoine, Centre des Monuments Nationaux, 2009, 240 pagini.
4. Jean Favier, Le roi René, Paris, Fayard, 2008, 742 pagini.
5. Marie-Louyse des Garets, Un artisan de la Renaissance française
1 Sau Cederştii ! au XVe siècle: le roi René (1409-1480), Paris, la Table ronde, 1980, 314 pagini.
p. 16 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
Istoria ducatului de Anjou în Evul Mediu poartă amprenta unor Fondatorul casei de Anjou, Ludovic I, a fost frate cu regele
semnificative rivalităţi princiare. Din acest punct de vedere nu Carol al V-lea (1364-1380). Dintre fiii lui Ludovic I se remarcă
există o continuitate a dinastiei conducătoare, motiv pentru care Ludovic al II-lea (1377-1417), tatăl lui René. Ludovic al II-lea s-
Jacques Levron vorbea despre existenţa a trei dinastii diferite: a căsătorit în 1400 cu Yolanda de Aragon, un personaj cheie al
Ingelgers, al cărei reprezentant de seamă este Foulque Nerra timpului său şi o adevărată "regină a Franţei", aşa cum o numesc
(987-1020), guvernarea anglo-saxonă, reprezentată de regii majoritatea istoricilor10. Ea a fost o protectoare a Ioanei d'Arc, şi
Plantageneţi (pentru a nu da decât două nume, amintesc numai a condus cu fermitate casa de Anjou după moartea soţului ei.
pe Richard-Inimă-de Leu şi Ioan-fără-Ţară), înmormântaţi la Unele contribuţii recente o numesc câştigătoarea Războiului de o
celebra abaţie Fontevraud. În accepţiunea istoricului amintit, a sută de ani 11 . Ludovic al II-lea a avut împreună cu această
treia dinastie este cea care şi-a îndreptat atenţia spre spaţiul femeie mai mulţi copii. René d'Anjou este unul dintre ei.
italian1. Legătura dintre reprezentanţii acestei dinastii şi Italia a
fost subliniată şi de istoriografia italiană, întrucât Giuseppe
Galasso îi considera pe Carol I2 şi pe Carol al II-lea de Anjou,
"princes italienes"3. Ultimele două personaje amintite, alături de
altele, dintre care a-şi numi doar pe Carol Robert de Anjou, rege
al Ungariei, învins în 1330 la Posada, de către Basarab I 4 ,
principele valah, au format ceea ce istoriografia franceză a numit
"prima casă de Anjou".

René d'Anjou face parte din a doua casă de Anjou, al cărei


început este considerat anul 1356, moment ce reprezintă
primirea drept apanaj a comitatului de Anjou de către Ludovic I
(1339-1384), de la tatăl său, regele Ioan al II-lea cel Bun al
Franţei (1350-1364)5. Patru ani mai târziu, în 1360, comitatul de
de Anjou este ridicat la rangul de ducat6, un ducat întins pe un
spaţiu geografic mare, (circa 7000 km2), şi bogat în resurse
(mine de argint, saline, păduri foarte întinse, vămi, ş.a.). Ludovic
I, bunicul lui René d'Anjou,este considerat, aşadar, întemeietorul
celei de-a doua case de Anjou 7 şi primul duce al provinciei
Anjou. El este cel care a comandat celebra tapiserie ce se
păstrează astăzi la castelul-muzeu din Angers, realizată după
Apocalipsa Sfântului Ioan 8 . Tot în 1360 el devine conte de
Maine, iar trei ani mai târziu rege al Siciliei. Dăruirea teritoriului
cu numele de Anjou uneia dintre cele mai importante familii din
regat, nu a creat un stat în stat, întrucât regele a conservat Când s-a născut, pe 16 ianuarie 1409, în castelul din Angers,
autoritatea supremă, consultând în continuare parlamentul 9 . situaţia politică din ţară nu era tocmai fericită: un război civil
între două dintre cele mai importante familii ale Franţei
medievale, Armagnacii şi Burgunzii, sau Războiul de o sută de
1. Jacques Levron, Le bon roi René, Paris, Perrin, nouvelle édition,
2004, pp. 13-14. ani 12 , care adânceşte treptat rivalităţile dintre prinţi, sunt
2. Date despre Carol I de Anjou se găsesc la Henri Bresc, La chute problemele cele mai acut resimţite în Franţa. Parcă în ton cu
des Hohenstaufen et l'installation de Charles Ier d'Anjou, în Les princes aceste evenimente, în familia lui Ludovic al II-lea se ştia că noul
angevins du XIIIe au XVe siècle. Un destin européean, Actes des journées născut nu va moşteni teritorii, pentru că erau promise deja
d'etudes des 15 et 16 juin 2001 oraganisées par l'université d'Angers at les
Archives départementales de Maine-et-Loire, sous la direction de Noël-Yves fratelui său, Ludovic al III-lea, născut în 1403. Însă cursul
Tonnerre et Élisabeth Verry, Rennes, Presses universitaires de Rennes, 2004, pp. evenimentelor va fi altul. René şi-a petrecut copilăria în ducatul
61-83. de Anjou, în preajma familei şi a viitorului rege al Franţei, Carol
3 . Giuseppe Galasso, Charles Ier et Charles II d'Anjou, princes al VII-lea, educat la castelul din Angers. La vârsta de zece ani
italiens, în Les princes angevins du XIIIe au XVe siècle. Un destin européean,
ed. cit., pp. 61-83. este adoptat de unchiul său, cardinalul Louis de Bar, care-i
4. Vălu Năstăselu, Istoria românilor. De la începuturi până astăzi, aranjează în 1420 căsătoria cu Isabella de Lorraine, fiica lui
ediţia a II-a revizuită, cuvânt înainte de Prof. univ. dr. Dumitru Ivănescu, Carol al II-lea, duce de Lorraine. Patru ani mai târziu, la vârsta
Editura “Spiru Haret”, Iaşi, 2005, p. 65. Relaţiile dintre regatul maghiar condus majoratului devine duce al Barului, iar odată cu moartea socrului
de dinastia angevină şi spaţiul românesc au fost dominate de încercările său, în 1431, duce de Lorraine. Aşa cum aprecia Jean-Michel
Ungariei de a “reduce domnii români la condiţia de demnitari regali”-vezi
Luk O campanie angevină necunoscută din anul 1382, în “Anuarul Matz, în acest timp, René şi-a făcut "ucenicia în materie de
Institutului de Istorie “A. D. Xenopol”, XXVIII, 1991, p. 169. prinţ", un prinţ contestat de diverşi adversari, dintre care cel mai
5. Jean-Michel Matz, Élisabeth Verry, op. cit., p. 9. important a fost Antoine de Vaudémont. Susţinut de burgunzi şi
6. Christian de Mérindol, op. cit., p. 10. ajutat de trupele sale, Antoine îl invinge pe 2 iulie 1431 pe René
7. Informaţii despre politica celei de-a doua case de Anjou se găsesc
la Christof Ohnesorge, Les ambition et l'echec de la seconde maison d'Anjou ( în lupta de la Bulgnéville, motiv pentru care această zi a fost
vers 1380-vers 1480), în Les princes angevins du XIIIe au XVe siècle. Un destin pentru René una de "durere şi jale", pentru că este făcut
européean, ed. cit., pp. 265-276.
8. Liliane Delwasse, La tenture de l’Apocalypse d’Angers, Paris,
Patrimoine, Centre des Monuments Nationaux, 2007, p. 4. 10. Jean-Michel Matz, Élisabeth Verry, op. cit., p. 20.
9 . Albert Lecoy de la Marche, Le roi René. Sa vie, son 11. Gérard de Senneville, Yolande d’Aragon: la reine qui a gagné la
administration, ses travaux artistiques et littéraires d'après les documents guerre de Cent Ans, Paris, Perrin, 2008, 384 pagini.
inédits des archives de France et d'Italie, premier tome, Genève, Slatkine 12. Jean Favier, La guerre de Cent Ans, Paris, Fayard, 1996, 678
Reprints, 1969, p. 8-10. pagini.
p. 17 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
prizonier şi ţinut în captivitate, la Dijon1, până în 1437, de către Aragonului, Alphonse al V-lea, care cucerise deja Sicilia,
Philip cel Bun, ducele Burgundiei2. înaintează cu trupele sale tot mai mult în regatul de Napoli.
Constrâns de împrejurari, René abandonează spaţiul italian,
Eliberarea lui s-a făcut nu doar graţie intervenţiei lui retrăgându-se în posesiunile sale franţuzeşti 13.
Carol al VII-lea, ci şi negocierilor demarate de acesta, negocieri
care au fost în dezavantajul lui René3, întrucât a trebuit să cedeze
cedeze burgunzilor vaste teritorii flamande, ce făceau parte din
casa de Bar. Este drept, în tot acest timp, René şi-a putut uneori
vizita familia, aşa cum s-a întâmplat în 1433, când a şi aranjat
viitoarea căsătorie dintre fiica sa, Yolanda, şi fiul lui Antoine.
Tocmai din acest motiv un istoric din secolul XIX vorbea despre
prima perioadă de captivitate, diferenţiind-o de o a doua4, care
însă nu a existat. Motivul neînţelegerii cu Antoine a fost
revendicarea ducatului de Lorraine de către acesta din urmă. S-a
observat că pe toată perioada prizonieratului, valoarea ostaticului
va creşte considerabil 5, întrucât fratele său, Ludovic al III-lea,
plecat să cucerească în noiembrie 1434 regatul de Napoli, al
cărui moştenitor era, moare la Calabra 6 , în urma unei febre
violente 7 , fără a lasă urmaşi. Moartea lui Ludovic al III-lea a
însemnat, dincolo de durerea resimţită în mod firesc, o creştere
considerabilă a prestigiului lui René, pentru că acum moşteneşte
domeniile fratelui său, devenind duce de Anjou, conte de
Provence şi de Maine. Norocul nu se opreşte aici. Un an mai
târziu, prin testamentul reginei Ioana a II-a de Napoli, Ludovic
devine moştenitorul acestui regat, însă cum acesta murise,
moştenirea este trasmisă lui René. Fiind încă în captivitate,
intrarea în noua capitală este făcută de Isabella, soţia lui René, o
femeie puternică şi inteligentă, înconjurată de copii şi câţiva
cavaleri. Prin bunătatea ei, îşi câştigă repede popularitatea în
rândul napolitanilor8. Titlul de rege al regatului de Napoli, va
încorona apogeul lui René. La puţin peste 25 de ani, el era rege
al Ierusalimului, titlu ce avea o încărcătură mai degrabă Ulterior, va încerca în repetate rânduri să cucerească spaţiul
simbolică, rege al Siciliei, duce de Anjou, de Bar şi Lorraine,
italian, fără a reuşi vreodată. În perioada cât a fost rege al
conte de Maine, Provence, Forcalquier şi Piemont 9. Mai târziu,
regatului de Napoli, René a avut o relaţie specială cu biserica,
în 1466, va moşteni şi coroana Cataloniei, de la rudele mamei construind noi lăcaşuri de cult, sau consolidându-le pe cele
sale10. vechi. De asemenea, atenţia lui s-a îndreptat spre mediul
universitar, de care a fost destul de apropiat. Tot în această
René a făcut prima călătorie pe mare imediat după eliberarea perioadă, mai exact în 1448, René va fonda “Ordre du
11
din captivitate, cumpărată de la ducele burgund , pentru a Croissant” (Ordinul Semilunii), ca o reacţie la Ordre Toison d'or
merge la Napoli12, regat al cărui moştenitor era din 1435. Îşi va (Ordinul Lânii de Aur), creat cu puţini ani înainte de către Filip
păstra această titulatură până în iunie 1442, când regele
cel Bun 14 . Ordinul fondat de ducele de Anjou, aflat sub
protecţia spirituală a Sfântului Maurice, va fi suprimat în 1460
1. Marie-Rose Albrecht, op. cit., p. 48.
15 , un simpatizant al
2 . Câteva informaţii despre acest personaj se găsesc la Ovidiu din ordinul papei Pius al II-lea
Cristea, Portrete paralele: Filip cel Bun şi Ştefan cel Mare, în "Analele Putnei", aragonezilor. Motivul creării lui a fost îmbunătăţirea relaţiilor
2/2007, p. 27-42. dintre René şi aristocraţia din teritoriile pe care le controla.
3. Paul Bonenfant, Philippe le Bon: sa politique, son action, études
présentées par A. M. Bonenfant-Feytmans, préface de Jean Stengers, Paris-
Bruxelles, de Boeck Université, 1996, p. 59.
4. M. Cordellier-Delanoue, René d'Anjou, Tours, cinquième édition,
1886, pp. 105-120.
20. Jean-Michel Matz, Élisabeth Verry, op. cit., p. 21.
6. François Eudes de Mézeray, Abrégé chronologique de l'histoire de
France, tome septiéme, nouvelle édition augmentée, Amsterdam, MDCCLV, p.
33.
7. Histoire universelle: depuis le commencement du monde jusqu'a
présent, par une Société des Gens de Lettres, tome trente-septieme, Amsterdam
&Leipzig, MDCCLXXVI, p. 211. 13. Charles Pinot-Duclos, Histoire de Louis XI, Haye, tome premier,
8. Le Roux de Lincy, Les femmes célèbres de l'ancienne France: MDCCXLV, p. 34.
mémoires historiques sur la vie publique et privée des femmes françaises depuis 14. Ovidiu Cristea, op. cit., p. 33.
le cinquième siècle jusqu'au dix-huitième, Paris, tome premier, 1848, p. 456. 15. Vallet de Viriville, Les saladins d'Anglure. Légende héraldique,
9. Jean-Michel Matz, Élisabeth Verry, op. cit., p. 26-31 . în "Revue nobiliaire historique et biographique", IV, nouvelle série, tome
10. Florence Bouchet, Introduction, la René d'Anjou, Le livre du deuxiéme, Paris, 1886, p. 414; Jacques Coeur, Commerçant, maitre des
coeur d'amour épris, Paris, Librairie générale française, 2003, p. 50. monnaies, argentier du roi Charles VII et négociateur, XVe siècle, par Claude-
11. Theophile Lavallee, Histoire des français depuis le temps des Joseph Trouvé (baron), Paris, 1840, p. 99; Le pas d'armes de la bergère,
gaulois jusqu'en 1830, tome deuxième, onzième édition, Paris, 1856, p. 163. maintenu au tournoi de Tarascon, par Georges Adrien Crapelet, Paris,
12. Jean Favier, op. cit., p. 77. MDCCCXXVIII, p. 110.
p. 18 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
În mod firesc, René a rezidat în toate provinciile sale. fi un adevărat avantaj pentru regele Franţei, Ludovic al XI-lea3,
În Anjou a efectuat trei sejururi importante: între 1445-1447, pentru că acum confiscă lui René ducatul de Bar şi de Anjou. Un
între 1449-1457, cu mici întreruperi, şi între 1462-1471, fără un alt fiu al lui René, Ludovic, mort în 1444, nu a lăsat urmaşi. Una
an petrecut în Lorraine şi altul în Provence. În acest din urmă an, din fiicele lui René d'Anjou, Yolanda, căsătorită în 1445 cu
el îşi transferă defintiv curtea în Provence, acolo unde apelativul Ferry al II-lea, conte de Vaudémont, este mama lui René al II-lea
de "le bon roi", precum şi imaginea de protector al artelor se va (1451-1508), duce de Lorraine şi de Bar4. Această căsătorie, ale
accentua. Cu toate acestea, René a fost întotdeauna ataşat faţă de cărei baze au fost puse încă din 1433, deci în perioada
locul său natal, ducatul de Anjou. Acest fapt este dovedit şi de prizonieratului lui René, a avut drept scop încetarea conflictelor
testamentul său, în care precizează că doreşte să fie înmormântat dintre cele două case princiare. Mai mult, prin intervenţia regelui
la Angers. De asemenea, lista cu executorii testamentului său, Carol al VII-lea, Antoine de Vaudémont va renunţa, constrâns de
cuprinde alături de nepotul şi fiul cel mic al regelui, şapte împrejurări, la moştenirea asupra ducatului de Lorraine.
oficiali din ducatul de Anjou, şi doar unul din Provence 1.
Marguerite, cea de-a doua fiică a lui René, s-a căsătorit în
Aşa cum menţionam anterior, Ludovic al II-lea şi Yolanda 1444 cu regele Angliei, Henric al VI-lea 5 . Era o femeie
de Aragon, au avut împreună mai mulţi copii. Primul dintre ei a frumoasă, cu un caracter energic şi plină de talent, aşa cum a
fost Ludovic al III-lea, descris-o într-o manieră
despre care am amintit mai destul de romantică 6 , un
sus, la al cărui sfârşit, istoric francez din secolul
petrecut în 1434, René al XIX-lea. Este
devine duce de Anjou. O binecunoscută
soră a lui René, Maria, istoriografiei engleze,
născuta în 1404, se va întrucât a reprezentat o
căsători la optsprezece ani figură centrală a
cu viitorul rege Carol al VII- Războiului celor două
lea, care a condus Franţa Roze. Marguerite d'Anjou
între 1422-1461. Aşadar, a devenit şi personaj
René a fost cumnatul lui literar, pentru că este una
Carol al VII-lea, şi unchiul din protagonistele lui
lui Ludovic al XI-lea, fiul Shakespeare, care a inclus-
lui Carol al VII-lea, rege al o alături de tatăl ei, în
Franţei de la moartea tatălui piesa Henric al VI-lea. Ca
său, până în 1483. O altă orice operă literară, şi
soră a lui René, Yolanda aceasta cunoaşte o serie de
(1412-1441), se va căsători episoade care nu au fost
în 1431 cu François de conforme cu realitatea.
Montfort, duce de Bretagne. Astfel, adulterul de care
Pe lângă aceştia, René a mai avut un frate, Carol, cunoscut sub este acuzată, sau complotul contra unor personaje, nu au fost
numele de Carol al III-lea (1414-1472), căsătorit cu Isabella de dovedite istoric. Mai mult, Marguerite d'Anjou va muri în 1482,
Luxemburg. Acestui Carol, René îi va ceda în 1437 comitatul de motiv pentru care nu putea fi prezentă în piesa Richard al III-
Maine. lea, scrisă de acelaşi autor. Oricum, Richard şi-a început domnia
în 14837!
În ceea ce priveşte copiii lui René, numărul acestora nu este
cunoscut cu exactitate. Se ştie în mod sigur că o parte din ei au Aşadar, René a ajuns la vârsta bătrâneţii lipsit de urmaşi pe
murit la vârste fragede. Cu toate acestea, câţiva dintre ei se vor linie masculină. Prima soţie i-a murit în 14538. Se va recăsători
remarca, contribuind prin politica matrimonială a casei de cu Ioana de Laval, care îi va supravieţui optsprezece ani, dar cu
Anjou, la creşterea prestigiului acesteia. Ioan al II-lea, născut în care nu a avut copii. Aşa se face că în 1480, la moartea ducelui
1426 şi desemnat moştenitorul lui René, nu va apuca să se de Anjou, această provincie revine coroanei franceze. Mort la
bucure de acest privilegiu, întrucât va muri înaintea tatălui său,
în 1470. Cu toate acestea, el a deţinut titluri importante, cum ar
fi duce de Calabra şi Lorraine. A fost căsătorit cu Maria de 617, p. 9-10.
3 . J. C. L. Simonde de Sismondi, Histoire des Français, tome
Bourbon, cu care avut împreună un copil, numit Nicolas. Acesta dixiéme, Bruxelles, 1837, p. 92.
a fost ultima speranţă a lui René în ceea ce priveşte existenţa 4. Acesta este de fapt şi principalul urmaş pe linie masculină a lui
unui moştenitor, însă nu a avut o soartă diferită de a tatălui său, René d'Anjou. Câteva informaţii generale despre el se găsesc la J. C. L.
deoarece va muri destul de tânăr, fără a lăsa moştenitori. Simonde de Sismondi, Histoire des Français, tome quatorzième, Paris, 1831,
pp. 587-588, preculm şi la René François Rohrbacher, abbé, Histoire
Moartea sa, petrecută în 1473, pe când încerca să cucereasă universelle de l'église catholique, Paris, tome vingt-deuxième, 1845, p. 154-155.
oraşul Metz2, va provoca o adâncă tristeţe bunicului său, însă va 5 . Manuel Guay, Du consentement à l'affectio maritalis: quatre
mariages princiers (France-Angleterre, 1395-1468), în "Revue historique",
2/2009, tome CCCXI, nr. 650, p. 308-311.
1. Noël Coulet, Alice Planche, Françoise Robin, Le roi René: le 6 . Jean Just E. Roy, Histoire de Marguerite d'Anjou, reine
prince, le mécèna, l'écrivain, le mythe, Aix-en-Provence, Édisud, 1982, p. 44- d'Angleterre, Tours, troisième édition, MDCCCLXI, p. 3.
45. 7. Marie-Rose Albrecht, op. cit., p. 63.
2. O scurtă descriere a evenimentului se găseşte la Martial Gantelet, 8. Louis François Villeneuve-Trans , Histoire de René d'Anjou: roi de
Entre France et Empire, Metz, une conscience municipale en crise à l'aube des Naples, duc de Lorraine et cte de Provence, tome deuxième, 1446-1476, Paris,
Temps modernes (1500-1526), în "Revue historique" 1/2001, tome CCCIII, nr. 1825, p. 96.
p. 19 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
Aix-en-Provence şi înmormântat în catedrala oraşului, corpul lui d'Eyck, care i-a ilustrat Traité de la forme et devis d'un tournoi,
René va fi adus un mai târziu la Angers de către soţia sa, şi manuscris ce se păstreaza azi la Biblioteca Naţională a Franţei.
reînhumat în interiorul catedralei Saint Maurice, acolo unde
René şi-a pregătit din timp mormântul. Luptele religioase, care Fără a-mi propune să scriu viaţa unui personaj devenit clasic,
au afectat Franţa începând cu secolul XVI, vor face ca locul de fapt realizat cu profesionalism în istoriografia occidentală,
odihnă al celui mai cunoscut duce de Anjou să fie vandalizat, iar prezentele rânduri nu au pretenţia de a fi mai mult decât o
monumentul funerar distrus. Astăzi, nici măcar o inscripţie incursiune în perioada de apogeu a ducatului de Anjou şi al celui
funerară nu indică locul unde a fost depus trupul acestui rege, pe mai celebru duce al acestei provincii. Istoria lui René d'Anjou nu
care urmaşii l-au numit "cel Bun". poate fi scrisă la singular, oricât s-ar încerca o prezentare cât mai
individualizată, tocmai pentru că acest personaj a fost unul
Retras în Provence, René şi-a dedicat viaţa scrisului, dinamic, implicat în cele mai importante evenimente ale
teatrului şi artelor frumoase1. A fost un personaj cult, religios, timpului său, care a intrat în contact nu doar cu ducele
pasionat de teatru, muzică, pictură şi de tot ceea ce înseamnă Burgundiei sau regele Aragonului, ci a fost mereu în preajma
literatură. În istoriografia occidentală, este unanim acceptată regelui Franţei, Angliei, fiind el însuşi rege în spaţiul italian.
opinia că René nu a fost în ceea ce priveşte gustul său pentru René d'Anjou a fost nu doar omul timpului său, religios şi
literatură un simplu amator. El a scris un număr de trei cărţi, pasionat de regulile cavalereşti, ci a fost în egală măsură un
acestea fiind următoarele: le Mortifiement de vaine plaisance2, prototip al suveranului renascentist, un protector al artelor, pe
operă alegorică, scrisă la doi ani de la moartea primei sale soţii, care el însuşi le-a cultivat.
Livre du Cuer d'Amours espris, scrisă în 1457, un veritabil
roman de cavalerie, cu personaje simbolice3, Traité de la forme
et devis d'un tournoi4(1450-1455). Cărţile sale au început să fie
editate încă din secolul XIX, când a fost alcătuită o lucrare
Opisul documentelor moşiilor Scoposeni
conţinând operele alese ale lui René d'Anjou5. Criticii literari îi şi Bohotin din ţinutul istoric al Fălciului
consideră scrierile ca fiind printre primele din literatura aflate în proprietatea mănăstirilor
franceză6. Neamţ şi Secu
Aşa cum aprecia Auguste Vallet de Viriville, René d'Anjou nu
a excelat nici din punctul de vedere al cuceririlor, nici din Prof. Costin Clit – Huşi
perspectivă politică. În mod firesc însă, faptul că a fost conte,
duce şi rege, nu s-a datorat doar norocului, aşa cum aprecia n cursul cercetărilor am identificat şi „Opisu(l) de to(a)te
acelaşi autor. Evident, faptul că s-a aflat mereu în preajma unor
personaje excepţionale, dintre care aş aminti doar pe mama şi
soţia sa7, constituie un avantaj. În ciuda acestui fapt, imaginea sa
Î documentele proprietăţilor Satelor monastiri Neamţu şi
Secu, 1862, martie 11. Condica nr. 276”9din care am cules
rezumatele pe scurt a documentelor moşiilor Scoposeni şi
sa este echivalată de scrierile literare pe care le-a lăsat8. A fost
Bohotin, aflate în ţinutul istoric al Fălciului, cu speranţa
influenţat de Renaşterea italiană, motiv pentru care se poate
folosului lor în munca cercetătorilor.
afirma că René a fost situat între medievalitate şi noua epocă. La
No Anul Luna şi Cuprinderea în scurt a fiecăruia
curtea sa, a adunat mereu artişti, pe care i-a răsplătit pe măsură, urmă ziua document
arătându-se un adevărat mecena. De asemenea, a susţinut tor
financiar o mulţime de reprezentaţii de teatru religios, fiind Moşia Scoposeni
considerat "cel mai mare mecena al teatrului francez din secolul 2915 6946 Fevr(uarie Un uric sârbesc de la domnul Ilie
XV". A strâns în jurul său opere de artă: tapiserii, broderii, ) 23 VV cu care dă mon. Neamţ un sat
postavuri, obiecte exotice. Sculptorul Jacotin Paperoche a lucrat numit Seucăuţii.
pentru René în a doua parte a vieţii acestuia. Nicolas Froment i- 2916 7098 Iul(ie) 21 Ispisocul Domnului Petru cu care dă
a pictat portretul, împreună cu al soţiei sale, atât de reprodus un loc de prisacă lui Hăbiac
astăzi. Un alt pictor apropiat al lui René a fost Barthélemy Brănişteriu.
2917 7107 Gen(a)r Altul asăminea de la Irimia Mogilă
10 VV prin care dă mon. Neamţ o
moară în gura Jijiei şi o sălişti şi
1. M. Raynouard, Notice sur René D'Anjou: roy de Naples, comte de Săucăuţii.
Provence, Paris, 1821, p. 8. 2918 - // - Iuli(e) 3 Altul asăminea tot de la acel Domn
2. Am consultat următoarea ediţie: René d'Anjou, Le Mortifiement de pentru arătata moară.
vaine plaisance, préface de Michel Zink, traduction de Isabelle Fabre, 2919 7108 Avg(ust) Altul asăminea de la Mihai VV, tot
Fondation Martin Bodmer, Paris, Presses universitaires de France, 2009, 271 17 pentru arătata moară.
pagini. 2920 7114 Av(gust) Altul asăminea de la Simioan
3. Philippe Walter, Naissances de la littérature française: IXe – XVe,
Grenoble, Ellug, 1993, 213.
1 Mogila VV pentru
4. Am consultat următoarea ediţie: Le livre des Tournois du roi René Pentru hotărâtul moşiei
de la Bibliothèque nationale (ms. Français 2695), introduction de François Scoposeni.10
Avril, Paris, Herscher, 85 pagini format A3.
5. Théodore de Quatrebarbes, Oeuvres choisies du roi René, avec une
biographie et des notices, tome premier, Angers, MDCCCXXXXVIII, 155 9Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice, Fond Manuscrise,
pagini.
6. Philippe Walter, op. cit., p. 213-215.
nr. 561, f. 106 – 109;
7. Gérard de Senneville, op. cit., p. 290.
8. Auguste Vallet de Viriville, Histoire de Charles VII: roi de France 10D.I.R., XVII, II (1606-1610), p. 57 – 58, nr. 60; C.D.M.,
et de son époque 1403-1461, tome troisième, Paris, 1865, p. 69-70. I (1387-1620), p. 300, nr. 1288
p. 20 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
2921 Făr(ă dată O mărturie hotarnică în dialect 2947 Făr( dată Alta asăminea a să hotărî moşia Scoposăni.
) rusăscu de la Buzu pârcălab pentru ă)
2948 1830 Apr(ili Cartea Divanului No 482 cătră banul
moşia Scoposenii.1
e) 24 C(h)irica Stamati ca să hotărască moşia
2922 7117 Iuli(e) 14 Un uricu de la Constantin Mogilă Scoposănii.
VV pentru moşia Scoposenii. 2949 -//- mai 12 Răspunsul hatmanului Răducanu Roset cătră
2923 7121 Apr(ilie) Un ispisocu de la Ştefan VV pentru Divan pentru hotărâtul moşiei Scoposănii.
10 moşia Scoposenii. 2950 -//- -//- 15 O mărturie a locuitorilor din Scoposeni
2924 7125 Sept(embr Altul asăminea de la Radu VV tot pentru Bohotin.
ie)14 pentru erătata moşie.2
2925 7128 Oct(ombri Altul asăminea de la Gaşpar VV
e) 21 pentru un locu de moară din gura 2951 -//- Oct(o Hoternica moşiei Scoposenii făcută de banul
mbrie C(h)irica Stamate.
Jijiei. ) 10
2926 7129 Gen(ar) 8 Altul asăminea de la Alecsandru 2952 1835 Fev(r Adeverinţa Divanului de Apel No. 4564 că
Iliaş VV tot pentru locu(l) din Gura uarie) mon. Neamţ au reclamat pentru înpresurarea
Jijiei. 14 moşiei Scoposenii.
2927 7175 Genar 8 Altul asăminea de la Ilieş VV pentru 2953 -//- Avg(u Alta asăminea no 4562 tot pentru înpresurarea
moşia Scoposenii. st) 28 moşiei Scoposenii.
2928 7182 Avg(ust) Altul asăminea de la Dumitraşc(o) 2954 1836 Avg(u Mărturia locuitorilor din Scoposeni pentru
25 Cantacuzino pentru moşia st) 10 înpresurarea moşiei.
2955 -//- Mart(i O carte de cercetare pentru un vad de moară de
Scoposenii.
e) 3 la Scoposăni.
2956 -//- Iuli(e) O scrisoare cătră căpit(aanul) Vasâli Potlog în
24 pricina arătată mai sus.
2930 7247 Apr(ili O copie de pe cartea domnului Grigori 2957 1822 Noem O scrisoare a lui Tudurac(h)i Manole cătră
e) 3 G(h)ica pentru Covasna a mon. v(rie) vistirii pentru Scoposeni.
2931 1786 Dobrovăţului. 10
Fev(rua Cartea Domnului Alecsandru Mavrocordat 2958 1850 Avg(u O copie de pe jurnalul dum(nealu)i Petrac(h)i
rie) 18 cătră Manolac(h)i Baluş pentru Scoposeni. st) 10 Sofian hotarnicu vornic Răducanu Roset
2932 1786 Mai 28 Alta asăminea pentru un vad de moară din pentru hotarul dintr Boho(tin) şi Scoposeni.
apa Jijiei. 2959 1858 Iuni(e O copie de jurnal pentru grăneţuirea moşiei
2933 - //- Iuni(e) Cartea Domnului Alecsandru Mavrocordat ) 27 Zberoaia despre Scoposeni şi Grozeşti.
pentru hotărâtul moşiei Bohotinu şi Covasna. 2960 -//- Iuli(e) O copie de preţăluire adiverită de candidatul
2934 1791 Sept(e Cartea Divanului cătră isprv. de Eş pentru 30 giudec(ătoriei) Fălciul.
mbrie) înpresurarea moşiei Cozia. 2961 1854 Apr(il Un opis sub iscălitura dum(nealui) Anastasi
12 ie) 26 Panu pentru documentele moşiei Scoposenii
2935 1792 Sept(e O scrisoare cătră paharnicul Andrei Iancu primit de dum(nealu)i de la mon. ca obştescu
mbrie) atingătoare de moşia Scoposenii. vec(h)il.
13 2962 1858 Iuli(e) O copie de pe hotarnica făcută de candidatul
2936 -//- Oct(om O scrisoare a pahar. Andrei Iancu pentru 29 giud(ecătoriei) de Fălciu şi inginerul ţân(utal)
brie) 12 moşia Scoposeni. pentru hotarul dintre Gura Bohotinului şi
2937 1798 Noem( Anafora mitrop(olitului) Iacov cu rezoluţia Scoposeni.
brie) 25 domnească pentru moşia Scoposenii. 2963 -//- Avg(u O planometrie relativă la hotarnica arătată mai
2938 1809 Avg(us Jalba mon. Neamţul cu în dos porunca st) 20 sus.
t) 21 Divanului în pricina cu mon. Dobrovăţu 2964 -//- -//- 22 Adresa giud(ecăto)r(iei) de Fălciu No 3406 în
pentru moşie. cauza unei învoeli cu D(umnealui) Iorgu
2939 1812 Iuli(e) Alta asăminea tot în cauza arătată mai sus. Prăjăscu.
4
2940 1814 Iuli(e) Alta asăminea cu în dos poruncă domnească
6 pentru împresurarea moşiei Bohotin.
2965 -//- Mai Un act de învoială sub iscălitura stareţului
2941 1824 Avg(us Alta săminea pentru un iazu şi un vad de 15 gerasim şi a post(elnicului) Iorgu Prăjăscu în
t) 18 moară. pricina pentru înpresurarea moşiilor Scoposănii
2942 -//- Dec(e Alta asăminea pentru moşia Scoposeni. şi Gura Bohotin.
mbrie) 2966 18 - Două hărţi vec(h)i a moşiei Scoposenii şi
12 30 Bohotinu rădicate de geometru(ul) Beleru.
2943 -//- -//- - Un raport cătră logofeţâe de la vornicul de 2967 - - Şasă opise arătătoare de documentile moşiilor
//- poartă Zotac(h)i sulger pentru nişti mori de Scoposenii şi Bohotinu.
25 pe moşia Scopsenii în alăturare de
Moşia Bohotinul
pat(r)usprizăci mărturii relative la acest
2968 69 Genar Un uric de la Alecsandru VV prin care dă
raportu.
62 1 mon(a)s(tirii) Neamţ moşia Bohotin şi o prisacă
2944 1825 Oct(om Cartea Domnului Ioan Sturza în pricina dintr
din Coza.
brie) 8 mons. cu vistiernicul Baluş pentru moşie.
2969 Un ispisoc de la Irimia Mogilă VV pentru o
2945 -//- Noiem Un înscris a vornicului Dimitri Beldiman di 71 Iuli(e) prisacă a mon(a)s(tirii) de pe Bohotin.
b(rie) 5 cercetarea pricinii dintr monastire cu 09 18
visti(e)rnicul Alecu Baluş pentru nişte vaduri
2970 71 Feb(r Altul asăminea de la Simioan Mogilă VV tot
de moară din moşie.
15 uarie) pentru arătata prisacă.
2946 1829 Mart(ie Jalba mon. Neamţ către generalul Mircoviciu 10
) 13 în pricina arătată mai sus.
2971 72 Iuli(e) Altul asăminea de la Mihai Racoviţă pentru
28 17 moşia din Bohotin.
2972 72 Genar Cartea acelui domn pentru o prisacă din
1D.I.R., XVII, II (1606-1610), p. 58 – 59, nr. 62; C.D.M., 34 13 Bohotin.
I (1387-1620), p. 300, nr. 1289 2973 -//- -// Alta asăminea tot în cauza arătată mai sus.
2D.I.R., XVII, IV(1616-1620), p. 40, nr. 58; C.D.M., I 23
2974 72 Cartea Domnului Ioan Neculai VV pentru moşia
(1387-1620), p. 382, nr. 1690
p. 21 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
52 Genar Covasna. 3001 1817 Noe Alta asăminea cătră stareţul Silvestru în cauza
2975 72 Iuli(e) Cartea Domnului Matei G(h)ica tot pentru m(br de mai sus.
62 5 Covasna. ie)
2976 17 Avg(u Cartea Domnului Constantin Moruz pentru un 29
78 st) 15 locu de prisacă di diasupra Bohotinului. 3002 1830 Mai Adresa hatman(ului) Răducanu Rosit cătră
2977 17 Apr(il O carte de blăstăm pentru înpresurarea moşiei 12 Divan pentru hotărâtul moşiei Scoposenii şi
79 ie) 9 Bohotinu. Bohotinu.
2978 17 Dec(e Cartea Domnului Constantin Moruz pentru
80 mbrie moşia de la Fundul Bohotinului.
)1
2979 17 Avg(u Alta asăminea pentru înpresurarea moşiei
81 st) Bohotinu.
2980 17 Oct(o O scrisoare de la vel logofăt cătră Co(n)stantin Evoluţia monedei în Europa de la finele epocii
85 mbrie Geuca atingătoare de moşia Bohotinu.
)1 antice până în secolul al XX-lea
2981 -//- -// O hotarnică pentru nişte locuri de prisacă de pe
20 moşiile Bohotinu, Covasna şi Coza făcută de
Ioniţă Ursianul.
2982 17 Sept(e O carte de giudecată a Divanului în pricina
91 mbrie dintre mon(astire) cu băniasa Maria Rosit pentru Ec. Aurel Cordaş - Huşi
)11 moşie.
2983 17 Mart(i O copie de pe alegerea părţilor răzăşeşti din Evoluţia economiei şi monedei la începuturile Evului Mediu
93 e) Bohotin făcută de spătariu(l) Manolac(h)e
Baluş.

E
vul Mediu este o perioadă din istoria Europei care
2984 -//- Noe Cartea Domnului Mihai Şuţu cătră spăt(a)r(ul) datează în mod tradiţional de la căderea Imperiului
mb(r Costantin Paladi pentru moşia Bohotinu. Roman de Apus (sec. V) până la Renaştere (sec. XIV-
ie)1
6 XVI). Marile evenimente ale epocii medievale, divizarea în
2985 1794 Iuli( Două mărturii a unor locuitori din Bohotin două a Imperiului Roman (sec. IV), căderea Imperiului Roman
e) 9 adiverite de spătaru(l) Paladi.
de Apus (sec. XV), pătrunderea dinspre E. a unor popoare
2986 -//- -//- O hotarnică făcută de spătariu(l) Paladi pentru
14 nişte locuri de prisăci de la Bohotin. migratoare, fac să se înregistreze un declin demografic, urban
2987 1803 Dec Cartea logof(eţiei) cătră Dumitru Jurdan şi şi economic în Europa.
emb Ioniţă Dodan atingătoare de moşia Cozia.
(rie)
4 Economia de schimb, ca formă de organizare
2988 1807 Noe Cartea de judecată a Divanului în pricina cu economică se dezvoltă încet, numai în măsura în care viaţa
mb(r mon(astirea) Dobrovăţu pentru un loc de prisacă
ie) de la Cozaa. economică este prezentă în geografia locului. Europa de V. are
13 ca dominantă economia monetară, adică banii sunt mijlocul de
2989 -//- -//- Cartea Divanului cătră ispr(ăvnicia) de Eaşi în schimb. Europa Centrală şi de E. rămâne în faza economiei
25 pricina arătată mai sus.
2990 -//- O hotarnică a lui Vasile Bucur în pricina arătată naturale. De-a lungul timpului cele două tipuri de economii au
Dec( mai sus. coexistat. Comerţul era slab dezvoltat, circulaţia monetară era
emb
rie) redusă şi cu toate acestea, schimburile comerciale se efectuau
3 nu numai în natură ci şi în bani. Când un produs a devenit
2991 -//- -//- Cartea Divanului cătră egumenu(l) de
9 Dobrovăţu tot în această pricină.
obiect de schimb, preţul lui a fost exprimat în bani. Altfel spus
2992 1808 Iuli( Cartea de judecată a Divanului în pricina arătată banii, sunt o marfă specială care îndeplineşte funcţia de
e) 6 mai sus. echivalent general şi instrument de schimb.
2993 -//- Iuli( Cartea Divanului cătră Toader Vărcolici ca să
e) 9 aducă întru înplinire hotărârea arătată mai sus.
2994 -//- -//- Mărturia lui Vărcoliciu de lucrarea ce au făcut O dată cu dezvoltarea procesului de schimb şi
19 după porunca arătată mai sus. depăşirea etapei trocului, au apărut pieţele, târgurile, punct de
2995 1810 Iuli( Cartea Divanului pentru stăpânirea unui locu de
e) prisacă de cătră mon(astirea) Neamţ. cotitură în evoluţia societăţii. În Europa medievală, pieţele
17 reprezentau centrul activităţii comerciale a societăţii rurale, iar
2996 1812 -//- Cartea Divanului în pricina dintre oraşele se dezvoltau în jurul lor, evident totul lângă o sursă de
mon(a)s(tirea) Galata cu mon(astirea) Neamţ
pentru un locu de prisacă de pe moşia Cozia. apă. Economia capitalistă are la bază ideea de piaţă, în care
2997 1814 Gen Cartea Domnului Scarlat Calimah pentru moşia bunurile sunt comercializate într-un spaţiu concurenţial.
ar Bohotin.
10
2998 -//- Iuli( Jalba mon(a)s(tirii) Neamţ cu în dos poruncă Ne amintim că în Europa Antică primele monede apar
e) domnească pentru Bohotin şi Cozia. în lumea greacă mai exact în Lidia, respectiv în Ionia, Asia
24
2999 1815 Iuli( Jalba mon(a)s(tirii) Neamţ în dialect grecu cu în
Mică sec. VII, ca rezultat al dezvoltării societăţii omeneşti din
e) 1 dos poruncă domnească pentru Bohotin şi această parte a lumii antice, rezultat firesc al înmulţirii
Cozia. schimburilor dintre oraşele greceşti de pe coasta Asiei Mici
3000 1815 Iuni( Cartea logof(eţiei) cătră ispr(ă)v(nicia) de Eaş(i)
e) pentru moşia Bohotin şi locu(l) de prisacă. (Milet, Efes, Foccea) şi populaţiile locale vecine. Începând cu
11 secolul IV, au avut o largă răspândire monedele cu un cap,
p. 22 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
efigie, sau o cifră pe avers şi un simbol statal pe revers.
Monedele din cupru, bronz, argint şi aur au fost folosite pe
scară largă ca mijloc de schimb dar şi de plată (impozite, dări,
amenzi, etc.) pe întreg teritoriul Imperiului Roman (care se
întindea pe trei continente, Europa, Asia şi Africa ). Aceste
monede au fost imitate în regiunile vecine începând cu secolul
I, astfel că în Evul Mediu, monedele se diversifică şi devin
mijloace curente de efectuare a tranzacţiilor.

În Evul Mediu timpuriu, metalele preţioase erau


utilizate în tranzacţii, ca mijloc de circulaţie sub formă de
bijuterii. Adică, în caz de nevoie, obiectul de metal preţios,
bijuteria, putea fi uşor transformată în monede şi invers, fără a
pierde valoarea intrinsecă. Dar să nu uităm că în Europa primele monede apar în
lumea greacă şi apoi la Roma. Grecii au transmis întregul lor
Sistemele monetare şi monedele perioadei feudale patrimoniu spiritual şi implicit sistemul monetar romanilor, iar
imitau în mare măsură pe cele romane. Sistemul monetar la Roma a avut loc o sinteză între gândirea economico-
carolingian a fost important prin faptul că a stabilit câteva din financiară greacă şi cea romană, sinteză care va continua şi în
regulile de batere a monedelor, pornindu-se de la o unitate de Evul Mediu, perioadă care va structura sistemul economic şi
greutate romană. Diviziunile monetare stabilite în timpul monetar din Europa Occidentală.
domniei împăratului Carol cel Mare (742-814) au stat la baza
sistemelor monetare din ţările vest-europene din sec. al VIII-lea Un alt factor de succes îl constituie faptul că sistemul
până în secolul al XIII-lea, iar apoi cu unele modificări până în monetar era monometalist. Dinarul = 2g. argint era singura
secolul trecut, când a început să se folosescă pe scară largă monedă efectivă şi ,,răspundea unei epoci în care majoritatea
sistemul zecimal. tranzacţiilor comerciale comportau doar plăţi mici. O asemenea
monedă nu era făcută pentru marele comerţ.” (H. Pirene).
Să încercăm împreună cu cititorul, în călătoria noastră Unitatea de bază a sistemului monetar carolingian era pfundul
prin lumea economiei şi monedei medievale, să înţelegem sau libra (livra) de argint care cântărea între 300-400 g.
cauzele care au determinat succesul politicii monetare a lui
Carol cel Mare. Sistemul monetar carolingian s-a impus în tot Ne aducem aminte şi din materialele anterioare că în
vestul Europei, datorită faptului că regatul francilor, cel mai Roma Antică libra (livra) era unitatea de măsură pricipală,
longeviv şi cel mai mare ca suprafaţă dintre regatele popoarelor etalon, în stabilirea valorii şi greutăţii, cu mult înainte de
migratoare, a pus bazele viitoarelor state europene. Astfel spre apariţia monedelor, fiind în vigoare până la introducerea aes
finele domniei, teritoriul controlat de acesta se întindea pe o (as) ca unitate ponderală = 327,45g. În sec IV d. Hr. , după
suprafaţă care ar corespunde astăzi cu Franţa, fără provincia moartea lui Constantin I, libra de aur sau de argint devine
Bretagne, o parte din Italia, Corsica, Belgia, Olanda, Elveţia, măsură preferată de calcul.
Germania de V., Spania de N.E. şi insulele Baleare. Înviorarea
vieţii economice este astfel favorizată de o guvernare Tranzacţiile cu aes (as), termen general pentru bucăţi
centralizată, artere de comunicaţie, legi, politici fiscale şi de aramă, bronz sau chiar minereu erau destul de greoaie, ceea
monetare, oarecum, comune. Aşadar imperiul carolingian va ce face ca schimburile să se desfăşoare într-un ritm
duce civilizaţia şi implicit moneda romană până-n cele mai necorespunzător . În momentul finalizării schimbului bucăţile
îndepărtate zone ale continentului european şi în acelaşi timp va de bronz şi aramă erau cântărite cu ajutorul unei balanţe, de aici
dezvolta şi diversifica această moştenire financiară prin a rămas în istorie expresia ,,prin aramă şi balanţă” în latină per
contribuţia aportului geo-politic şi monetar. aes et libram. Aceasta a impus ca prin sec. IV î. Hr.
să apară o serie de monede oficiale. Romanii au bătut de la
început monede de bronz (aes grave) cu etalonul de o libră, (as)
având subdiviziuni şi multipli. Aceste monede înlocuiesc
bucăţile de aramă sau de bronz a căror valoare era echivalentă
cu greutatea lor.

În sec. III î. Hr. romanii bat monede de argint a căror


etalon, (echivalent general, care serveşte ca unitate de măsură)
era dinarul (denarius).

p. 23 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
Pentru a uşura schimbul de mărfuri, produse şi servicii, În zilele noastre dinarul se foloseşte într-o serie de
monedele de multe ori erau asimilate cu unitatea de greutate ţări: Algeria (1d = 100 centimes), Irak (1d = 1ooo fils), fosta
folosită în perioada respectivă. De aici suprapunerea denumirii Yugoslavie (1d = 1000 para), Kuweit (1d = 1000 fils), Libia (1d
monetare, cu denumirea unităţilor de măsură. Împăratul = 1000 dirhami), Iordania, Tunisia, Bahrain.
Bizanţului Ludovic cel Sfios, fiul lui Carol cel Mare, a decretat
la anul 825 că se vor bate 240 de piese (dinari) dintr-o livră de Evoluţia economiei şi monedei între secolele XI -XV
argint, care era egală, la acel timp, cu 490 g. în sistemul actual.
Domnia regelui franc Carol cel Mare a constituit un
Aceasta făcea ca dinarul să cîntărească 2g. argint. Astfel s-a
model pentru secolele următoare. Căderea imperiului
păstrat obiceiul de a socoti că 240 de dinari valora o livră
carolingian şi un nou val de invazii (vikingii) au dus la
(pfund). Libra era împărţită în 20 de solidus (şhiling) de argint.
transformări în societatea medievală. Secolele XI-XIII
reprezintă vârful acestei perioade.
Solidusul era o monedă de aur folosită în Imperiul
În primul rând a avut loc o creştere demografică,
Roman târziu (248-476) şi Imperiul Bizantin care a înlocuit
datorită alimentaţiei mai bune şi situaţiei politice mai stabile,
vechiul aureus. Moneda cântărea 4,55g. (1:72 libră). Numele de
ceea ce a dus la repopularea satelor şi la creşterea producţiei
solidus a fost folosit pentru monedele medievale de argint
agricole. Acest surplus de produse agricole se datorează
cunoscute sub numele de schilling. Această piesă a fost unitate
introducerii în cultivarea pământului, a sistemului de rotaţie
de calcul şi monedă germană folosită şi imitată în N. Europei şi
trienelă a culturilor, folosirii plugurilor de fier şi inventării
în Polonia, Transilvania, Ţările Române. În perioada
hamurilor pentru cai. Creşterea populaţiei a dus la creşterea
carolingiană solidusul era împărţit în 12 denarius (dinari sau
consumului. Consumul va stimula producţia, producţie care
pfennig). Denumirea se foloseşte şi în Evul Mediu pentru
presupune atragerea de noi forţe de muncă, care în final duce la
pfennig (denari de Friesach), care valora 1:12 schilling = 1:240
dezvoltarea oraşelor. Creşterea producţiei a făcut necesară
libră carolingiană; 12 denari = 1 sou; iar 20 de sous = 1libra.
eliminarea surplusului de produse şi comerţul a fost revigorat,
Şchilling-ul face parte din circulaţia monetară actuală a ceea ce a dus la apariţia negustorilor, la înflorirea centrelor de
următoarelor state: Austria (1ş = 100 groschen), Kenya (1ş = schimb şi dezvoltarea administrativă.
100 cenţi), Tanzania ( 1ş =100 cenţi), Uganda (1ş = 100 cenţi),
În sec al XII-lea, în N. Franţei şi Angliei s-au constituit
Somalia (1ş = 100 centesimi). (C. C. K. – op. cit.). În timpul lui
asociaţii de negustori, cu scopul de a-şi apăra şi extinde
Ludovic ce Sfânt se bate un ,,dinar de aur cu blazon,” aşa-
interesele profesionale, asociaţii numite ligi sau hanse. În
numitul denier d,or a l,ecu. Ecu însemnând atât blazon, cât şi
Anglia hansele mai erau numite easterling adică comercianţi
un scud. Deci, scudul este o monedă ce poartă pe revers un
răsăriteni, astfel că de aici, se pare că provine denumirea de liră
blazon (scut) şi va valora 10 sous de Tours.
sterlină, (sterling), atribuit monede engleze, pentru că banii
Ecu, în zilele noastre este unitatea convenţională a care circulau pe atunci în Anglia erau bătuţi după modelul
Uniunii Europene din 1979, în cadrul Sistemului Monetar monedei folosite de comercianţii germani din regiunea Mării
European, avînd la origine o monedă medievală franceză. Baltice (oesterlinge = oamenii din est), iar aceşti bani
(V.M.-B. op.cit) aparţineau hanselor.

În această perioadă dinamismul economic este


încorsetat de o serie de inconveniente. Monedele în circulaţie
erau bătute în numeroase ateliere monetare ale baronilor,
înalţilor prelaţi, oraşelor, etc., realitate care ştirbea puterea
suveranilor şi implica prezenţa schimbătorilor de bani
specializaţi (zarafi) şi apoi prezenţa băncilor.

Zarafii îşi puneau monedele, pregătite pentru schimb,


pe o bancă, de unde numele viitoarei instituţii bancare, precum
Cosonii dacilor şi numele de bancherius (bancher) care se dădea zarafilor.
Aceştea se mai ocupau cu operaţiuni de tip ,,depozite” şi de
Escudo – monedă de argint italiană, provine din ,,viramente.” Prima bancă publică se pare că a fost o bancă din
cuvântul scudo care la rândul său provine din cuvântul latin Veneţia, aflată pe podul Rialto (1171) şi recunoscută oficial ca
scutum = scut. Escudo a fost şi unitatea monetară a Portugaliei, banchi de scritta, ,,bancă de viramente” în anul 1587 sub
până la euro (1 e = 100 centavos) şi în teritoriul său de denumirea de ,,Banca di Rialto.” Băncile unde se fac afaceri
influienţă Capul Verde (1e = 100 centavos). sunt cunoscute ca banchi de mercato.

p. 24 Lohanul nr. 16, martie 2011


Un bancher veneţian nu numai că primea depuneri de Monometalismul şi unicitatea monedei care la început prezenta
bani, dar printr-un înscris cunoscut sub numele de cambie avantaj, acum, datorită noilor condiţii economice a devenit o
transfera plăţi de la cumpărător la vânzător. Această tehnică frână în ,,globalizarea” schimburilor comerciale. Ştim deja,
financiară a fost perfecţionată de banca familiei Medici din caracterul limitat al schimbului de mărfuri pe timpul lui
Florenţa. Charlemagne nu cerea o monedă mai mare, solidus-ul şi libra
fiind mai ales unităţi de socoteală. Pfenigul (dinarul) era una
Florentinii merg cu subtilităţie financiare încât fac din cele mai cunoscute şi folosite monede ale Evului Mediu.
deosebire între banchi minuti, ,,micile bănci ale zarafilor” care Plutea în aer nevoia de reformă monetară. Bătea din nou la uşă
fac comerţ cu monedele, primesc depozite, cumpără metale bimetalismul (bază a unor sisteme monetare în cadrul căreia
preţioase şi banchi grossi, ,,marile bănci” care sunt intreprinderi două metale, aurul şi argintul, servesc la exprimarea valorii
comerciale ale marilor companii. tuturor celorlalte mărfuri, ca echivalent general).

Timp de aproape 1500 de ani, în lumea creştină, Legat de pfenig, o unitate de greutate şi de cont din
dobânda a fost un subiect extrem de delicat, aflându-se sub argint bătută în Imperiul Carolingian în anul 1000 a fost marca
influenţa Bisericii. Interzicerea canonică a dobânzii, de la de Koln (234g) şi marca de Viena (280g). Marca a funcţionat
origini şi până la sec. XVIII rămâne un factor istorico-economic ca unitate monetară a două state până la introducerea euro.
cu implicaţii diverse în dezvoltarea organismului economic al Germania (1 D.M. = 100 pfennig), Finlanda (1 M = 100 penia).
societăţii. Doar în Evul Mediu împrumuturile cu dobândă au
fost permise, dar să fie practicate numai de necreştini şi Prima libră, în Anglia a fost bătută în timpul lui
lombarzi. Astăzi se practică aşa numitul credit lombard Wiliam Cuceritorul în sec XI în Turnul Londrei de unde
(overdraft), o formă de refinanţare acordată societăţilor bancare denumirea de ,,Tower Pound” adică libra turn. Lira sterlină,
pentru asigurarea plăţilor zilnice ale acestora. (esterlini) era o monedă emisă de regele Henric al III-lea al
Angliei (1216-1272) după modelul denarilor-pfenigi sau
Sub influenţa factorilor religioşi, economici se acceptă pennies şi a fost confecţionată din argint având ca ,,tată” un
bancherilor, în timp, ca în schimbul serviciilor care-l fac oferind meşter german. Lira în Great Britain = pound (sterling) = 20
protecţie banilor aflaţi în ,,depozite,” să facă afaceri pentru şhilling; un şhilling = 12 pence; 1penny = 4 farhings. Anglia nu
profitul lor personal. Astfel, întâi genovezii apoi flamanzii nu va avea moneda sa proprie decât în anul 1344.
păstrează în numerar (caşh, lichidităţi) disponibil decât
jumătate, apoi 30% din sumele depuse. Restul banilor sunt Lira este unitatea monetară a mai multor state, dintre
folosiţi la finanţarea afacerilor comerciale ( împrumuturi, care: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de N. (1l = 100
investiţii, arbitraje de cursuri şi dobânzi, operaţiuni fiduciare, pence) – liră sterlină, Irlanda (1l = 100 new pence), Liban (1l =
depozite ş.a.). Aşadar, bancherii devin negustori, marfa lor fiind 100 piaştrii), Turcia (1l = 100 curuş), Italia (1l = 100
banii. centesimi), Vatican ( 1l = 100 centesimi), Malta (1l = 100
cente), Cipru (1l = 100 mils), Siria (1l = 100 piaştri).

În lista de măsuri şi greutăţi folosite astăzi în M.


Britanie, S.U.A., Canada şi Australia găsim la capitolul
,,greutăţi” ca unitate de măsură ponderală pound (ex. cumpărăm
2 pounds de mere, adică o,9o6 kg. în sistem avoirdupois) în
traducere livră, fount echivalent a 12 ounces, în unităţi ale
sistemului metric = 0,373 g. (sistem troy ).

Provocării lipsei de monedă mare îi răspunde oraşul


Florenţa care pe la anul 1252 emite o monedă de aur = 3,5 g.
numită florin. Pe avers era imprimată floarea de crin, preluată
de la stema oraşului (fiorino d,oro). A fost imitat în numeroase
ţări europene şi a servit ca model pentru ducatul (ţechin)
veneţian sau guldenul olandez. Cu acelaşi nume este cunoscută
şi moneda de argint emisă în Imperiul Habsburgic, în sec. al
XIX-lea. Florinul în zilele noastre este prezent în Olanda şi
Surinam.

Guldenul - monedă de aur emisă de Ioan al Boemiei


Marele comerţ avea nevoie pentru dezvoltare de
pe la 1325 reprezintă varianta germană a florinului = 3,5 g. Ca
monede mari de aur şi argint. Negustorii nu mai puteau căra la
târguri, bâlciuri, saci cu monede de valoare mică.
p. 25 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
denumire guldenul a rezistat timp de VII secole, când în anul franci, Elveţia (1f. = 100 centimes) şi Luxemburg (1f = 100
2000 a fost înlăturat de euro. centimes).

Dogele Veneţiei Enrico Dandolo în anul 1284 are Evoluţia economiei şi monedei între sec. al XV-lea şi sec. al
resurse să emită o monedă de aur = 3,5 g. numit ducat, zechino. XX-lea
Numele de zechin provine de la insula Zecco, insula în care se
află atelierul monetar al statului veneţian, iar termenul ducat se După epoca de avânt şi civilizaţie medievală din sec.
datorează ultimului cuvânt din legenda Sit(ibi) H(ris)e dat(us) XII-XIII, finele Evului Mediu a fost marcat de destrămarea
q(uem)tu regeste duca(tus), ca şi reprezentării ducelui guvernelor naţionale, marea schismă papală (1054), colaps
îngenunchiat. Moneda a fost emisă până la împăratul austro- economic şi demografic provocat de foamete şi epidemii
ungar Franz Iozef (1848-1916). În Ţările Române este cunoscut (ciumă), războiul de o sută de ani (1337-1453) dintre Anglia şi
şi sub numele de galben venetic. (V.M.–B. op.cit). O altă Franţa .
opinie despre originea denumirii ar fi ,,moneda degelui” (doge
Dezechilibrele economice, stagnarea schimburilor
se spune în lat. dux).
comerciale, se datorează, înainte de toate, lipsei de metale
Sunt monede care reflectă din plin anumite realităţi ale preţioase. Abuzurile în baterea de monedă mică au continuat. O
timpului. Un bun exemplu este constituit de franc, monedă de monedă de metal comun introdusă în circulaţie face ca moneda
de aur şi argint să dispară fiind tezaurizată sau transformată în

aur creată în 1360 de regele Franţei Ioan cel Bun în urma bijuterii, metal-lingouri. Din acest studiu, lordul Gresham emite
eliberării din captivitatea englezilor. După 1577 Henri al III-lea ideea ,,Moneda rea scoate din circulaţie moneda bună”,
bate francul de argint. Numele monedei a fost recreat în 1798, cunoscută în economie ca Legea lui Gresham.
folosindu-se până la introducerea euro în Franţa (1f = 100
centimes), Belgia (1f = 100 centimes). Monedele ţărilor Sec. XV se caracterizează printr-o dezvoltare
francofone (Benin, Burkina – Faso, Burundi, Camerun, Congo, economică având ca motoare intensificarea activităţii agricole,
Coasta de Fildeş, Gabon, Guineea Ecuatorială, Mali, Niger, activităţi pre-industriale din zona ind. textile, extractivă,
Republica centrafricană, Senegal, Ciad, Togo) se numesc tot metalurgică.

p. 26 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
Marile Descoperiri Geografice (sec. XV), Cuceririle
Coloniale, materializate prin sosirea în cantităţi mari de metale
preţioase din ,,Lumea Nouă, ” creditul public şi privat
constituie activităţi care contribuie la dezvoltarea vieţii
economico-sociale. Uşor, uşor, dezvoltarea economică a devenit
motorul principal al transformării pe toate planurile.

Prezenţa inflaţiei generată de afluxurile de monedă preţioasă, în


afara acţiunii negative materializate prin preţuri mari, falimente,
scăderea nivelului de trai, a provocat şi o circulaţia monetară
dinamică şi implicit un stimulent incalculabil pentru marele
comerţ.

Creşterea comerţului, alături de atenuarea restricţiilor


religioase determinate de Renaştere (sec. XIV-XVI), Reforma
religioasă (sec. XVI) etc. a permis dezvoltarea deosebită a
băncilor şi implicit a tehnicilor financiar-bancare. Astfel se Marele progres pe drumul modernizării a fost făcut odată cu
răspândeşte folosirea actelor scrise, a scrisorilor de afaceri şi a apariţia băncilor de stat, băncile centrale ale viitorului. Banca
contabilităţii în partidă dublă. Angliei, înlocuind Banca Amsterdamului, a fost deschizătoare
de drumuri, efectuând aperaţiuni bancare complexe. Fondată în
La această dată, din cauza frecventelor instabilităţi anul 1694, cu aprox. 100 de ani mai târziu ca Banca
monetare, lipsei de metale preţioase, începe să se folosescă Amsterdamului, funcţiile ei s-au diversificat: asigurarea
hârtia-monedă care facilita mult schimburile comerciale. La fondurilor necesare guvernului, împrumutându-l cu bani pe timp
sfârşitul Evului Mediu se răspândeşte poliţa ,trata (obligaţie de pace sau de război. Garanta cu pietre şi metale preţioase
scrisă care dă dreptul deţinătorului ei ca după expirarea emisiunea de bilete de bancă, bancnote. Banca era autorizată să
termenului de plată să ceară de la debitor plata sumei înscrisă în sconteze cambii (operaţiune bancară care constă în cumpărarea
act), cecul, adică ordinul scris de a plăti unei terţe persoane. În efectelor de comerţ: cambie, trate , bilete la ordin, etc. de către
sec. al XV-lea apare ,,contractul de schimb” cambium, prin băncile comerciale înainte de ajungerea lor la scadenţă) şi să
care bancherul se obligă la cererea clientului să efectueze plăţi primească depozite. Simultan pe baza resurselor formate, banca
în alte localităţi şi ţări pe baza unei scrisori numită lettera di acordă comercianţilor credite pe termen scurt. În esenţă, Banca
pagamento (scrisoare de plată). Ne amintim că jumătatea estică Angliei a contribuit la dezvoltarea sistemului financiar, iar
a Imperiului Roman, cunoscută sub numele de Imperiul Roman istoria ei se împleteşte cu istoria economico-financiară,
de Răsărit, a devenit Imperiul Bizantin (anul 395), mai târziu o diplomatică, socială şi geo-politică a Imperiului Britanic.
mare putere mediteraneană care a supravieţuit până în 1453,
căderea Constantinopolului când Mediterana de E., din cauza Banii de hârtie (bancnotele) au însoţit dezvoltarea
prezenţei musulmane, se închide pentru comerţul ţărilor de V. sistemului bancar şi au fost emise pentru prima dată de bancile
Europei. În această situaţie centrul comercial al Europei se mută (Suedia – 1661) care au procedat la plata din depozitele lor de
de la Veneţia, în N., şi în V. pe malurile Oceanului Atlantic. aur a sumei înscrise pe bilet. Ec. Adam Smith (1723-1790) a
Aceasta a dus la declinul băncilor italiene şi intrarea Olandei fost de părere că ,,toţi banii de hârtie de orice fel care circulă cu
într-o perioadă de dezvoltare rapidă a comerţului şi a uşurinţă într-o ţară să nu întreacă niciodată valoarea aurului şi
meşteşugurilor, fapt ce a determinat înfiinţarea la Amsterdam în argintului pe care le înlocuiesc.” Banii de hârtie s-au
anul 1609 a unei bănci puternice. confecţionat prima dată în China pe la anul 840. Astăzi
bancnota reprezintă un semn emis de autoritate, cu valoare
nominală obligatorie.

Deci odată cu progresul tehnicilor comerciale, viaţa


economică se schimbă. În plus, Europa Occidentală revine la
baterea monedelor de aur, care în anumite cazuri au fost
denumite după numele conducătorilor de stat pe timpul căruia
au apărut, exemplu: ludovicii din 1640 aveau pe avers

p. 27 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
capul şi legenda (textul scris pe ambele feţe ale monedei) cu Numele piastrului spaniol, fabricat în timpul lui Carol
numele regelui Ludovic (Louis), greutatea acestei piese fiind în al II-lea ca şi a celui turcesc bătut în 1718 provine de la
anul 1709 de 7 g. cuvântul piastro care în italiană însemnă ,,raft.” Astăzi piastrul
este subunitate monetară folosită în ţări ca Sudan, Siria, Liban,
Sultaninii, comandaţi la Veneţia au fost bătuţi pentru Libia.
Imperiul Otoman. În sec. XIX apar în Franţa napoleonul = 20
franci. Nu putem să încheiem scurta noastră călătorie prin
istoria monedei medievale fără să nu reamintim de celebrul
În Ţările Române, în secolele XVII-XVIII apare şi se thaler care a fost o monedă de argint, bătută în premieră în
foloseşte o monedă de aur care se va numi pol şi valora 20 lei Saxonia (Germania) în anul 1519. Thalerul mai este cunoscut
aur (1868) sau 20 lei aramă (1867); există şi bancnote de 20 de şi sub următoarele nume : crown (coroană) Anglia, ecu în
lei. Pol-ul a fost folosit ca monedă de calcul în Ţările Române. Franţa, tallero sau scudo în Italia, pesetas în Spania până la
În slavonă un pol reprezenta jumătate, prin extensie, euro şi dollar în America. (V.M.-B. op.cit.).
denumirea va reprezenta un instrument bănesc echivalent cu 20
de unităţi. (V.M.-B. op.cit). Coroana este, după cum ştim, o unitate monetară
apărută în Evul mediu, dar folosită şi astăzi în mai multe state:
Leul este unitatea monetară a României (1l = 100 Cehia şi Slovacia (1c =100 haler), Danemarca (1c = 100 ore),
bani). După părerea specialiştilor, denumirea vine de la talerul- Islanda (1c = 100 aurar), Norvegia (1c = 100 ore), Suedia (1c =
leu (leuwen-daalders) care avea pe avers un leu rampant, 100 ore), Estonia (1c = 100 senti). Menţionăm că de la
monedă olandeză din argint de mare circulaţie în Ţările 1.o1.2011 Estonia va trece la euro.
Române, în sec. XVII-XVIII. Monedă românească de cont din
secolul XVIII, leul echivala cu 40 parale. Devine monedă Cea mai puternică monedă din lume, dolarul îşi are
efectivă a României, adică reprezintă unitatea monetară a originea în Europa medievală. Americanii în mod demonstrativ
sistemului monetar naţional al României, prin Legea din 14-26 faţă de fosta metropolă Anglia, şi-au bătut moneda lor, dolarul,
aprilie1867. Şi unitatea monetară a Republicii Moldova după thalerul german al cărui nume provine din olandeză,
foloseşte acelaşi nume (1993). Leul-taler mai devine model monedă de argint de mare circulaţie în Evul Mediu. Dolarul
pentru moneda bulgărească modernă, leva (1l = 100 stotinki) este o unitate monetară folosită astăzi în mai multe ţări: S.U.A.
la care s-ar putea adaugă unitatea monetară a Albaniei, leka (1l (1d = 100 cents), Australia (1d = 100 cents), Canada (1d = 100
= 100 quindarka) şi multe alte monede. cents), Liberia (1d = 100 cents). Belize, Insulele Marshall,
Insulele Solomon, Jamaica, Kiribati, Zimbabwe şi dolarul
Para, în turceşte însemnă argint. A fost subunitate a caraibian (Dominic, Grenada, St. Kitts şi Nevis, St. Vincent, St.
leului vechi (1 para = 1:40 dintr-un leu de calcul). Para-ua a Lucia).
fost utilizată de la dispariţia talerului – leu pâna la reforma
monetară din 1867. În concluzie sistemul monetar carolingian a fost
adoptat sub diferite nume timp de o mie de ani.
Ban – subdiviziune monetară românească. Banul a
fost introdus prin reforma monetară din 1867 care, adoptând Susţinătorii mercantilismului din sec. XVI-XVIII
sistemul zecimal, a înlocuit paraua ca subdiviziune a unităţii echivalau bogăţia cu posesia de aur sau de lingouri obţinute de
monetare (1leu = 40 parale) cu banul. De atunci, unitatea pe urma negoţului.
monetară a României, leul se subdivide în 100 de părţi,
denumite bani. Termenul ban derivă, conform părerii mai În anul 1821, Anglia a fost prima ţară care a renunţat la
multor cercetători, din denarius banalis (dinarul banal), emis bimetalismul aur-argint şi a introdus etalonul de aur. În
de banii Slavoniei în perioada 1255-1349. perioada etalonului-aur orice deţinător de bancnote avea
dreptul să le prezinte la ghişeele băncii emitente solicitînd în
Sunt interesante definiţia şi originea şi a altor monede. În acest schimb cantitatea de aur pe care acestea le reprezentau
sens amintim de rublă. Acest nume se pare că derivă dintr-un (convertibilitate, schimbare în aur). Etalonul aur a funcţionat
vechi cuvânt slav rubit, care însemnă ,,a tăia.” Aceasta ne arată până la Primul Război Mondial (1914), când se prăbuşeşte
că primele ruble erau bucăţi de metal tăiate dint-un cilindru etalonul aur-monedă (sistem financiar în cadrul căruia valoarea
întreg de aur sau argint. Rubla = thaler, era o monedă rusească banilor corespunde valorii aurului) şi implicit oprirea
de argint şi se folosea ca unitate de cont. De la Ţarul Petru ce convertibilităţii în aur a biletelor de bancă care s-au transformat
Mare valorează 100 denghi. Rubla este unitate monetară a pe deplin în bani de hârtie.
fostei U.R.S.S. şi în prezent, a unor state membre ale C.S.I. (1r
= 100 copeici). Datorită etalonului aur-monedă, sec. al XIX-lea a
cunoscut o stabilitate a ratei de schimb (cursul de schimb ce
reflectă preţul monedei naţionale în monedă străină, adică

p. 28 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
raportul dintre moneda unui stat şi moneda altui stat) şi o se la banii de hârtie, Karl Marx (1818-1883) spunea: ,,În
dezvoltare economică importantă. circulaţia semnelor valorii, toate legile circulaţiei băneşti reale
apar răsturnate. În timp ce aurul circulă pentru că are valoare,
Începând cu anul 1971 administraţia Nixon a sistat banii de hârtie au valoare pentru că circulă.”
convertibilitatea în aur a dolarului, astfel principalele monede
vest europene, inclusiv dolarul au trecut la flotare. Într-o altă Făcând un calcul 1914-1600 = 314, deci circa 300 de
exprimare vânzarea- cumpărarea unei monede naţionale, a unei ani oamenii au folosit în paralel monezi cu valoare proprie, de
valute în schimbul altei monede străine pe piaţa schimburilor aur şi argint, şi semne băneşti fără valoare proprie, bancnotele,
valutare, se face la un preţ sau curs valutar, care nu mai poate fi care reprezentau în circulaţie aurul şi argintul, fiind din această
oficial, ci de piaţă, flotant, liber. cauză, deplin convertibile în aur şi argint.

Altfel spus, de la această dată (august 1971) nu se mai poate Începând cu Primul Război Mondial şi până astăzi au
vorbi de o convertibilitate oficială, ci de o convertibilitate circulat bancnotele converibile şi neconvertibile precum şi alte
flotantă, de piaţă. Adică aurul nu mai este legat de paritatea forme moderne de bani.
monetară (raport valoric dintre două monede, exprimate în aur
sau o terţă valută), nemaiavând preţ fix ci variabil, în funcţie de Cerem iertare cititorului, şi cu riscul de a cădea în
Legea cererii şi ofertei exprimată pe piaţa valutară. Metalul didacticism, reamintinm că banii (money) sunt o marfă specială
preţios nu mai este etalon monetar (cantitate de aur, argint care îndeplineşte funcţia de echivalent general şi instrument de
corespunzător unei unităţi monetare), însă continuă să fie schimb. Banii mai sunt şi o denumire generică pentru toate
menţinut de Băncile Centrale de emisiune ca stoc de rezervă. felurile de monedă şi de semne de valori.

Am văzut că metalele, mai ales aurul şi argintul, se Cu timpul, datorită complexităţii vieţii economice,
folosesc drept monedă (metalul-bani) de peste 4000 de ani, iar formele banilor în economia de piaţă devin diverse:
monedele standardizate, moneda propriu-zisă de metale
- banii de cont (bani scripturali). Aceştea reprezintă
preţioase (banii-monedă), se folosesc de aproximativ 2600 de disponibilităţile aflate în conturile bancare şi care
ani (1900+700), adică din sec. VII î.Hr. până la începutul circulă între aceste conturi cu ajutorul a două
Primului Război mondial (1914). instrumente de plată: viramentul şi cecul.
- banii de credit. Denumire generică pentru semnele
băneşti care au la origine o operaţie de credit:
bancnotele, cecurile, cambiile.
- moneda electronică. Cartelă magnetică, carte de credit
care permite stocarea puterii de cumpărare.
- Euro, este noua monedă europeană adoptată de către
U.E. la 1 ianuarie 1999 şi care este folosită de la 1
ianuarie 2002. Faţa comună a tuturor monedelor
europene reprezintă o hartă a Uniunii Europene pe un
fond cu linii paralele care leagă stelele steagului U.E.
Pe monedele de 1 şi 2 euro este desenată o Europă
unită fără frontiere.

Feţele specifice ale monedelor euro

Austria are un design diferit pe fiecare monedă, cu


influenţe ce provin din artă, arhitectură sau botanică (flori).
Belgia are portretul regelui Albert al II-lea. Finlanda are
imprimate zmeură, lebede, leu heraldic. Franţa are elemente din
botanică (arbore), semănător, o fată, personificare a Republicii
franceze. Germania are acvila înconjurată de stele U.E., poarta
Brandenburg. Olanda are portretul reginei Beatrix. Irlanda are
harpa celtică şi cuvântul ,,Eire” (fosta denumire a Irlandei).
Italia are desene diferite după capodoperele artiştilor italieni.
Luxemburg are pe monede profilul Marelui Duce Henri.
Portugalia are sigiliul regal din 1134, 1142 şi 1144. Spania are
portretul regelui Carlos I de Burbon, Miguel de Cervantes şi
catedrala din Santiago de Compostela.
În Europa, banii-monedă au fost înlocuiţi cu banii de
hârtie, bancnote în sec. XVII, care nu mai au valoare proprie, Pentru omul contemporan, banii înseamnă monede,
dar pot măsura valoarea celorlalte bunuri şi servicii. Referindu- bancnote şi depozite bancare. Economiştii prognozează că

p. 29 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
secolul XXI, va fi un secol fără monede sau bancnote,
tranzacţiile făcâdu-se electronic sau cu cecuri.

Bibliografie selectivă

F. Broudel – Jocurile schimbului, Ed. Meridiane, Bucureşti,


1979.
J. Barber – Istoria Europei moderne, Ed. Liber, Bucureşti, 1993.
V. Mihăilescu Bârliba – Numismatică, Ed. Universităţii ,,A.I. Cazinoul din Constanţa
Cuza” Iaşi, 2oo5. Valoarea înscrisă pe jetoane poate fi un echivalent bănesc,
O. Drâmba – Istoria culturii şi civilizaţiei , Ed. Ştiinţifică şi exprimat explicit în bani/lei sau zile de muncă, o anumită marfă,
enciclopedică, Bucureşti, 1984. pâine, carne, porţie de mâncare, băutură 7 ( ţap, halbă, sticlă de
J. Favier – Istoria banilor, Ed. Artemis, bucureşti, 1994.
bere, sifon ş.a.), tutun, sau un anumit serviciu, o călătorie cu
P. Miquel – Evenimente cruciale ale istoriei, Ed. Lider,
Bucureşti, 2002. tramvaiul, cu ascensorul, o convorbire telefonică 8. Valorile cele
C. Preda – Enciclopedie numismatică antică în Romania, Ed. mai mari le întâlnim la jetoanele de cazinou ,10000 pentru o
Enciclopedică, Bucureşti, 2008. piesă a Cazinoului din Sinaia9 şi 100000, sau poate chiar mai
I. Vochescu şi col. – Bancnote şi falsificatori de bancnote, Ed. mult, pentru cele folosite astăzi la astfel de firme10. Jetoanele cu
Şansa S.R.L., Bucureşti, 1996. valorile nominale de: 5, 20, 100 şi 500 lei emise de patronii
C. C. Kiriţescu – Moneda, mică enciclopedie, Ed. Ştiinţifică şi
cazinoului din Sinaia aveau putere de cumpărare nu numai în
enciclopedică, Bucureşti, 1982.
C. C. Kiriţescu – Băncile , mică enciclopedie, Ed. Expert, incinta cazinoului ci şi în oraşul Sinaia şi chiar în împrejurimi
Bucureşti, 1998. fiind primite de orice negustor11 .
X X X – Enciclopedie ilustrată de istorie universală, Ed.
Reader,s Digest, Bucureşti, 2006. Majoritatea jetoanelor nu au indicaţii privind destinaţia lor.
X X X – Atlas istoric ilustrat al lumii, Ed. Litera Internaţional, O astfel de menţiune nu era neapărat necesară întrucât nu
Bucureşti, 2009. puteau fi folosite decât la magazinul sau cantina întreprinderii
celui care le comandase .Unele piese au înscrise pe ambele părţi
doar valoarea nominală 1 leu, 2 lei, 3 lei ş.a .fără nici o altă
precizare12 .
Jetoanele – semne monetare
de ieri şi de azi Jetoanele nu aveau curs legal, astfel putem explica circulaţia
lor restrânsa doar la firma emitentului, valoarea lor nefiind
garantată. Doar cazinourile erau obligate prin lege sa aibă
disponibilă contravaloarea în bani a pieselor emise.
Prof. Marian Bolum - Bârlad
Jetoanele care aveau înscrisă valoarea nominală în lei sau în
Exonimia este o ramură a numismaticii care se ocupă,
bani aveau uneori înscrise numai cifrele, rămânând de
printre altele, cu studiul jetoanelor.
subînţeles unitatea monetara la care se refereau ceea ce genera
confuzii, însă şi-au îndeplinit scopul de a realiza decontarea

J
etoanele sunt mijloace de plată folosite într-o primă etapă
ca înlocuitori ai monedei mărunte. Ele au apărut atât în produselor ridicate de consumatori.
perioadele de criză când moneda mărunta era rară cât şi în
Primele jetoane cu valoare în echivalent bani aveau un scop
perioadele de stabilitate. Ele evidenţiază aspecte ale vieţii
apropiat de cel al bonurilor de masa din zilele noastre. Ele erau
economice şi sociale din epoca modernă sau contemporană.
valabile la cantine, magazine de întreprinderi, berării ş.a..
Jetoanele au fost editate de diverse instituţii sau firme,
întreprinderi industriale1 , întreprinderi de construcţii2 ,cariere
de piatră, exploatări forestiere3, mine4, închisori , asociaţii, Jetoanele emise de întreprinderi erau o modalitate de a
cluburi5, moşii6 ş.a., în scopul efectuării unor cumpărături determina angajaţii să îşi cheltuiască o parte din venituri tot în
interne, pentru prestaţii de servicii sau pentru oferirea unor avantajul angajatorului, fie la cantina, fie la economatul
avantaje. Ele înlocuiesc pentru un spaţiu şi un timp limitat întreprinderii.
mijloacele de plata curente .Unele sunt solitare altele fac parte
din seturi de doua sau mai multe piese. Unele jetoanele de cofetării, restaurante sau berării erau
destinate fidelizării clienţilor deoarece primind ca rest jetoane în
locul banilor mărunţi consumatorii erau nevoiţi să se întoarcă şi
să le cheltuiască tot acolo.

p. 30 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
Jetoanelor folosite la utilizarea diverselor aparate permiteau
accesul la tramvai, lift, tonomat sau la un automat de cafea13,
posesia lor dovedind plata serviciului.

O parte din jetoane au fost emise pentru strângerea de fonduri


necesare pentru ridicarea unor monumente închinate eroilor14
din primul război mondial în diverse zone ale ţarii.

Pentru stabilirea materialului din care este confecţionat un


Jeton de prezentare
jeton colecţionarul are la dispoziţie, de multe ori, doar propria După 1990,datorită utilităţii lor jetoanele au reapărut pe
experienţă. Cele mai folosite materiale au fost cuprul, nichelul, piaţa românească . La început au fost folosite jetoane aduse de
aluminiul sau aliajele lor .În anumite perioade s-au folosit fierul diverse firme străine însa ulterior au fost realizate şi la noi fiind
şi zincul care de obicei aveau suprafeţele protejate prin personalizate cu datele emitenţilor Astfel ,astăzi circulă jetoane
nichelare sau zincare sau, mult mai rar, argintul. În ultimul pentru diverse automate , de cafea, de jocuri mecanice ,de
timp, mai ales la jetoanele de cazinou, se folosesc masele cazinouri sau chiar jetoane de prezentare a unor firme ce îşi
plastice. La jetoanele noi ,în special cele pentru automate ,se desfăşoară activitatea în diverse zone din ţară 18.
folosesc aliaje de cupru-nichel.
Despre jetoanele nu s-au scris, cu câteva excepţii, studii
Unele jetoane sunt neatrăgătoare, realizarea lor având în aprofundate şi nici nu s-au realizat cataloage ample , de regulă
vedere doar funcţionalitatea, altele însa sunt foarte frumos ,numismaţii limitându-se doar la prezentarea dimensiunilor , a
lucrate. Gravorii acestor piese sunt greu de identificat deoarece greutăţii, a metalul din care au fost realizate şi a inscripţiile.
doar rareori numele lor este trecut explicit în formatul grafic pe Studierea lor din punct de vedere al contextului în care au
care îl propuneau. O listă cu principalii gravori o găsim în apărut, a emitenţilor, a zonei şi perioadei în care au circulat s-a
literatura de specialitate 15. Dintre aceştia va prezentăm şi noi realizat doar rareori datorata zonei restrânse în care au circulaţie
câţiva dintre cei mai cunoscuţi : Carniol Manaheim( M.Carniol , şi tirajul mic, fapt ce a determinat ca informaţiile ajunse la noi
Carniol Gravor), Carniol Fiul ( M.Carniol Fiul) ,Dumitrescu să fie foarte puţine. De asemenea, nu există nici un fel de
Constantin (C D), Dogariu Octavian (OCTADO,OD), Fassler evidenţă a firmelor emitente ceea ce face ca identificarea să fie
Anton ( Anton Fassler SUCC, Fassler Bucureşci ), Fassler uneori foarte dificilă dacă nu chiar imposibilă . Aceste motive
Robert ( R. Fassler Bucureşci, R. Fassler Bucureşti ), Vasile au făcut ca numărul colecţionarilor din acest domeniu să fie
Gabor (VG,V.G.), Teodor Radivon -bijutier, furnizorul Casei redus.
Regale, Radivon N .ş.a.
Primul studiu dedicat jetoanelor se pare ca îl datoram lui
Cele mai vechi jetoane din spaţiul românesc descrise în Constantin Iacubovici .
literatura de specialitate au fost realizate în Banat în prima
jumătate a secolului al XIX-lea ,ele reprezentând zile de robotă O alta abordare a acestui domeniu a fost realizata de C.
şi fiind inscripţionate cu ½ , ½, ¾ sau 1.Tot pentru aceeaşi Kiriţescu, în 1964, în primul volum al lucrării sale Sistemul
perioadă şi pentru aceeaşi zona au fost realizate jetoane de bănesc al leului şi precursorii lui unde prezintă 14 jetoane insa
munca pentru zilieri ( ţărani liberi ce lucrau cu ziua sau problema este abordată ,conform epocii în care a scris , din
muncitori sezonieri), semnele valorice fiind aceleaşi şi perspectivă marxistă "scopul principal al emisiunilor de semne
reprezentând zile de lucru efectuate16 . monetare particulare era deci acela de a procura capitalistului
posibilitatea ca, pe lângă exploatarea muncitorului ca vânzător
Cele mai vechi jetoane româneşti cunoscute, după C. al forţei de munca, sa-l mai exploateze şi în ipostaza de
Kiriţescu, sunt din perioada 1868-1872 şi au fost emise, în cumpărător al mărfurilor de prima necesitate" 19
condiţiile în care statul nu reuşiseră să bată toate monedele
promovate de legea din 1867, de instituţii precum Manufactura In 1977, G. Buzdugan, Octavian Luchian si C.Oprescu în
de tutun sau Depozitul Central al Armatei,valoarea înscrisa pe lucrarea Monede şi bancnote româneşti reiau problema şi
ele fiind exprimată în timp de munca ( ½ zi de muncă, 1 zi de identifică 149 semne monetare .În această lucrare apare pentru
muncă,1 ½ zi de muncă ) 17. prima oară şi denumirea alternativă dată semnelor monetare,cea
de jetoane 20 .Scopul lor este de a suplini lipsa de numerar
Jetoanele au avut o larga circulaţie la nivelul comunităţilor mărunt insă sunt considerate, în continuare, doar o forma
locale până la jumătatea secolului al XX-lea când, treptat, au suplimentara de exploatare deoarece angajaţii erau obligaţi să le
fost scoase din circulaţie de regimul comunist ajungându-se ca folosească la magazinul sau cantina patronului, preţurile fiind
pană şi fisele de telefon să fie înlocuite cu monedele aflate in impuse de cel din urmă 21 .
circulaţie.

p. 31 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
Abia în anul 2003 a apărut un catalog dedicat în 17 C. Kiritescu, Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui,I,Editura
Enciclopedică, Bucureşti, 1997, p349.
exclusivitate jetoanelor odată cu prima ediţie a lucrării lui http://romaniancoins.org/romaniantokens/ro_prezentare_reclama.htm
Erwin Schäffer- Jetoane- România, Semne valorice şi mărci. 19 C. Kiritescu, op cit, p349
20 G. Buzdugan, Octavian Luchian şi C.Oprescu, op cit , p.308.
Numărul jetoanelor catalogate, împreuna cu alte obiecte cum ar 21 Ibidem, p. 253.
fi mărci de scule, mărci de câini, sau insigne de recenzori ,se 22 E. Schäffer ,Jetoane- Romania, op cit , p,18.
ridica la 2800 de piese22 aflate în colecţia autorului, în alte 23 R.Ochesanu, C.Dima, S.Samoila, M.Dima, Jetoane româneşti inedite ori mai
puţin cunoscute în Buletinul Societăţii Numismatice Române anul 80-85 (1986-
colecţii particulare mai mici sau în colecţiile muzeelor din 1991), nr. 134-139, Editura Academiei Romane, Bucureşti ,1992, p.183-221; R.
Bucureşti sau Budapesta. Cu toate aceste eforturi de cercetare şi Ochesanu, C.Dima, Jetoane româneşti în Buletinul Societăţii Numismatice
de catalogare subiectul este însă departe de a fi finalizat aşa că Române anul 88-89 (1994-1995), Editura Academiei Romane, Bucureşti ,1998,
aşteptam cu mare interes ediţia a II-a a lucrării sus amintite . p.143-178; Erwin Schäffer, Jetoane româneşti inedite ori mai puţin
cunoscute(III) în Buletinul Societăţii Numismatice Române anul 90-91 (1996-
1997) ,nr.144-145, Editura Academiei Romane, Bucureşti, 2002 ,p.161-185;
Alte articole şi studii referitoare la jetoane au apărut în Erwin Schäffer, R.M. Şeptilici, M. Ilin, Jetoane româneşti inedite ori mai puţin
Buletinul Societăţii Numismatice Române23, în revista cunoscute (IV) în Buletinul Societăţii Numismatice Române, anul 92-97 ,(1998-
Colecţionarul român 24 editată de Dragoş Baldescu şi Aldor 2003), nr.146-151, Editura Academiei Române, Bucureşti .2003 ,p.231-260
Balazs , pe diverse site-uri25 unde, de regulă, se ;Erwin Schäffer,,L,N.Hanganu , Jetoane româneşti (V) în Buletinul Societăţii
Numismatice Române ,anul 92-97 (1998-2003), nr.146-151, Editura Academiei
comercializează26 şi astfel de produse sau pe forumuri Române, Bucureşti, 2003, p. 261-271; Erwin Schäffer, Jetoane româneşti
numismatice27 unde se discuta şi se prezintă imagini referitoare inedite ori mai puţin cunoscute (VI) în Buletinul Societăţii Numismatice
şi la acest subiect .La aceste ultime surse este de remarcat site- Romane,anul 98-193 (2004-2009), nr. 152-157, Editura Academiei Române,
ul Romanien coins28 administrat de Adrian şi Mario Homutescu Bucureşti ,2010 ,p. 133 -148; T.Ciumara, Jetoane româneşti inedite ori mai
puţin cunoscute (VII) în Buletinul Societăţii Numismatice Române, anul 98-193
,site care are o pagină distinctă dedicată acestui domeniu unde
(2004-2009), nr. 152-157, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2010, p.149-
sunt prezentate o serie de jetoane care aparţin unor colecţionari. 160.24 M.Sandor, Circulaţia semnelor monetare (jetoane) în Valea Jiului în
Colecţionarul român, nr. 4 din 16.05.2006; M. Jar, Multiplele feţe ale
Jetoanele despre care am scris cu această ocazie (probabil jetoanelor în Colecţionarul român, nr. 7, 23.11.2006; T.Ciumara, Despre
au existat câteva mii de variante, numărul lor exact fiind jetonul emis de iluzionistul Cortini cu ocazia reprezentaţiei din Bucureşti în
Colecţionarul roman, nr. 7, 23.11.2006; T.Ciumara, Jetoanele restaurantelor
imposibil de precizat la stadiul actual al cercetărilor ) prin
I.H.Ionescu şi T.Rusescu în Colecţionarul român, nr. 10 din 23.05.2007.
diversitatea lor, prin legătura lor cu istoria naţională sau locală
vor determina dezvoltarea numismaticii româneşti . http://picasaweb.google.com/CretulescuCorneliu/JetoaneRomania#
26 http://www.okazii.ro/catalog/obiecte-colectie/numismatica/jetoane.html
27 http://www.transylvanian-numismatics.com/phpBB/viewtopic.php?t=5801
Prin acest studiu ne-am propus doar să facem o prezentare 28 http://romaniancoins.org/romaniantokens/default.html
generala a domeniului şi a istoriografiei problemei .Cu
siguranţă, cercetările ulterioare vor completa acest demers.

Cuza Vodă Domnitor


– amicii şi adversarii

Ion N. Oprea – Iaşi

R
Contribuţie pentru Arcul de Triumf evendicat de gălăţeni, huşeni şi bârlădeni, ba şi de cei
NOTE: de la Ruginoasa – Iaşi,, ca născut la ei, Alexandru Ioan
Cuza aparţine în întregime românilor, muntenilor şi
1http://romaniancoins.org/romaniantokens/rocantina_fabricei_ciughi moldovenilor, în special. Din totdeauna, dar mai ales de acum,
2http://romaniancoins.org/romaniantokens/ro_bucuresti_cutarida.htm
3 http://romaniancoins.org/romaniantokens/rocooperative.html ne aducem aminte, când, iată, se împlinesc 191 de ani de la
4 http://romaniancoins.org/romaniantokens/jetoane5.html naşterea lui şi 152 ani de la alegerea sa ca Domnitor al
http://romaniancoins.org/romaniantokens/ro_csb_clubul_studentesc_
6 http://romaniancoins.org/romaniantokens/ro_epureni.html Munteniei şi al Moldovei, 149 ani de la formarea Statului
7 http://romaniancoins.org/romaniantokens/ro_solacoglu.html
8 http://romaniancoins.org/romaniantokens/jetoane3.html Naţional Român. Prilej de a face ceva istorie, să ne
9 http://romaniancoins.org/romaniantokens/jetoanesinaia.html referim la istoria poporului român.
10 6http://romaniancoins.org/romaniantokens/jetoanecazinouri.html
11 G. Buzdugan, Octavian Luchian si C.Oprescu , Monede şi Bancnote
Româneşti , Editura Sport - Turism , Bucureşti, 1977, p. 2 În tovărăşia prietenului meu Ion Mitican, să ne oprim
12 http://romaniancoins.org/romaniantokens/ro_neutrale.html
13http://romaniancoins.org/romaniantokens/ro_distribuitoare_autom mai întâi „la Elefant”, în Sala de Şedinţe a Societăţii de
14 http://romaniancoins.org/romaniantokens/romonumente.htm Medici şi Naturalişti din Iaşi, unde, la 3 ianuarie 1850 s-a
15E. Schäffer ,Jetoane- România, Semne valorice şi mărci, Editura Corvin,
Deva, 2003 ,p.12-557. făcut alegerea premergătoare a lui Cuza (vezi şi Ziarul de
16 A.Balasz, Jetoane de moşii utilizate în sec XIX în Banat în Colecţionarul
român, nr .12 din decembrie 2007. Iaşi din 5 ianuarie 2011).
p. 32 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
Să răsfoim hârtiile timpului, să vedem ce ne spun V.A.Forăscu, preşedintele Tribunalului Suceava, care a deschis
martorii, amintirile lor, presupusurile… testamentul lui Cuza, scria că la alegeri participaseră trei grupări
politice: una cu 16 deputaţi – pentru fostul domnitor Mihalache
Nicolae Gane, în „Amintiri din timpurile Unirii”, ne poartă Sturza; alta tot cu 16 votanţi, sprijinitori ai lui Grigore Sturza,
cu vorba că, în preajma alegerilor domnitorului Moldovei feciorul lui Mihalache Sturza şi a treia – cu 32 de unionişti, dar
cu preferinţe diferite. Unii îi aveau în vedere pe Catargi, Negri,
din 5 ianuarie 1859, deputaţii Partidei Naţionale,
Mavroghene şi Alecsandri, iar la Cuza negândindu-se nimeni.”
unioniştii, şi-au propus să vadă mai întâi care dintre ei ar
putea întruni majoritatea voturilor lor,, urmând ca Cum participanţii nu se înţelegeau cum să-şi exprime voinţa, la
minoritatea să (se) supuie majorităţii.” Să facă un fel de ora 21 noaptea „vornicul Costache Rolla, închizând uşa cu
cheia, a strigat că nimeni nu va ieşi până nu se va face
sondaj de opinie, cum am zice noi astăzi.
alegerea.”
O parte din Sala de Şedinţe a Societăţii de Medici şi Naturalişti
Descriind întâmplarea de mai sus, scriitorul Radu Rosetti
din Iaşi, unde s-a făcut alegerea premergătoare a lui Vodă Cuza
povesteşte (în „Ce ştiu despre Unire”) că uşa o încuiase unchiul
(3 ianuarie 1859).
său Lascăr Rosetti, cel cu moşia şi Liceul de la Răducăneni –
Cu această dorinţă a consultării Iaşi. Că pe colonelul Cuza l-ar fi
prealabile, ei s-au adunat „în sara de propus P. Cazimir şi că auzindu-
3 ianuarie la Elefant – cum era şi numele Cuza, „cum şedea cu
denumit Cabinetul de Istorie faţa la gura sobei, pe un jilţ
Naturală, sus, la etaj, într-o sală mare, s-a sculat şi a zis:
alături de apartamentul unde locuiau „Domnilor, aici este de lucrat
prietenii lor Leon Ghica şi Dimitrie serios, candidatura mea nu poate
Ralet. Acolo unde se mai întâlniseră fi agreată, căci eu sunt puţin
ei şi în alte diferite rânduri. cunoscut în Ţara de Sus”.

De fapt, acolo locuia şi deputatul „-În ziua de 7 ianuarie 1859,


Costache Rolla, care ocupa spaţiul după amiază, am mers cu tata şi
rămas de la scriitorul unionist cu mama la plimbare cu trăsura
Dimitrie Ralet, decedat în noiembrie înspre Adjud. Când eram încă pe
1858. podul din capul târgului al
pârâului, zărisem cum vine
Sosiţi aici, pentru că Vasile Stratulat… care remise tatei o
Alecsandri refuzase candidatura, scrisoare de la moşu Lascăr.
Neculai Pisoschi, în numele unor Moşu-meu povestea cum, în
deputaţi care doreau „să aleagă un ajunul alegerii, la vestita şedinţă
domn care să nu fie tocmai din aşa de noapte „Sala Elefantului” …
numita aristocraţie, puse înainte el închisese uşa cu cheia şi
numele colonelului Alecu Cuza”, declarase că nu lasă pe colegi să
fără ca acesta să fi fost, măcar, consultat. Treaba pornită astfel, iasă până când nu se hotărăsc pentru cine votează, că izbutise
la scrutin, Cuza a primit doar voturile celor care-l propuseseră. să-i facă să se pronunţe pentru Cuza în unanimitate şi că atunci,
Celelalte voturi le-au primit alţii: Lascar Catargi, Petru partizanii tatălui şi a fiului, văzând că nici unul din ei nu are sorţ
Mavroghene, Costache Negri. de izbândă, s-au hotărât să aleagă şi ei pe Cuza.

„La al doilea scrutin, renunţând Costache Negri, colonelul Moşu Lascăr mai vestea pe tata, că primise de la Cuza
Alecu Cuza întruni majoritatea absolută a voturilor.” Ministerul de Finanţe însă îl păstră numai opt zile, lui
neplăcându-i cum se desfăşurau trebile” („Ce ştiu despre
Odată votul exprimat, îndată s-a scris despre aceasta un proces- Unire”, cap.V, Scrieri, Restitutio, Radu Rosetti, Editura
verbal semnat de toţi deputaţii, cu angajamentul ca la Adunarea Minerva, Bucureşti, 1980, p.592).
Electivă din 5 ianuarie să voteze la fel.
De la votarea din acea noapte lipsea Mihail Kogălniceanu. El
După câte îşi aminteşte Nicolae Gane, Cuza nu era de faţă când era acasă, bolnav. După ce cei 31 de deputaţi au semnat actul
s-a petrecut votul consultativ. „El dormea liniştit în constatator, iar pe la trei şi jumătate i-au predat procesul-verbal
apartamentul său din casele răposatului meu socru, Pavel lui Kogălniceanu pentru a-l semna, acesta a găsit „alegerea
Stoianovici, când i se aduse marea veste.” foarte nimerită, foarte bună pentru ţară.”
p. 33 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
Cuza, ieşind de la Elefant, s-a dus la soţia sa care era găzduită la american Keit Hitchins, care în cartea sa „România 1774-1866”,
doamna Catinca Stoianovici şi „trezind-o din somn, ar fi ediţia a II-a, Edituta Humanitas 2004, Bucureşti, punea
întrebat-o dacă a visat că are să fie „Mare Doamnă” a Ţării. „concluzii severe publicisticii bucovinene în devenirea
României moderne.
Există şi alte variante. Teodor Burada, de exemplu, spune că în
seara aceea Cuza s-a dus la teatru. Şi de aici, de la stalul nr.51, a Într-o altă lucrare a sa : „România 1866-1947” – Editura
fost chemat „la Elefant” pentru semnarea actului desemnării Humanitas. 1996, 1998, acelaşi plasează România de astăzi într-
(„Istoria teatrului din Moldova”), afirmaţie susţinută şi de un punct incredibil de dezvoltare – 1866, dar mie, de data
Elena Cuza. Ea spune că luau masa împreună cu fraţii ei în casa aceasta, mi se pare corect stabilit.
familiei Rosetti Solescu, că soţul îi era „decepţionat din cauza
discuţiilor sterile purtate în mai multe rânduri, fără a se ajunge Deci nu 1998 sau 1996, nici 1989 punctul nostru de dezvoltare,
la un capăt” şi de aceea a mers la teatru. de începere a prosperităţii visate în 1989, ci de la 1866, anul
cum ne-a lăsat Cuza, la abdicare de pe tronul Principatelor
N.A.Bogdan în „Istoricul Societăţii de Medici şi Naturalişti” – Române.
are varianta lui. El scrie că, pe la orele 11 din noapte, Mihail
Kogălniceanu, care văzuse că nu se putea hotărî o majoritate, a Întoarcerea cu aproape 150 de ani, la 1866, ne poartă, în paralel
plecat acasă. Cum şi alţii au dorit să facă la fel, deputatul
Pisoschi se puse în uşă şi, cu un pistol în mână, ameninţa că se
va sinucide acolo dacă nu se vor înţelege în aceea noapte asupra
unei persoane căreia să se jure toţi ai da voturile, în ziua
oficială, spre a se evita reuşita lui Mihail Sturza.

În această situaţie, deputaţii şi-au revenit, s-au aşezat pe scaune


şi au luat-o de la capăt cu discuţiile. Acelaşi Pisoschi a propus
numele lui Alexandru Ioan Cuza „care nu era de faţă”. Nume
care a fost notat, la el subscriind şi Kogălniceanu, care a găsit
alegerea „regândită şi neaşteptată”.

Ducerea domnului Mihai Sturza la Iaşi – după o vizită


electorală făcută la Bârlad – i-a fost nefavorabilă, căci
Comitetul Naţional, în frunte cu Mihail Kogălniceanu, au găsit
de cuviinţă să aleagă de Domn pe fostul pârcălab al Galaţiului
Alexandru Ioan Cuza, care în timpul alegerii sale era ocupat cu
jocul de cărţi la un hotel din Iaşi – scria preotul econom Carp
din Bârlad, răspunzând unui chestionar al Protoieriei, arhivat
de Ioan Antonovici sub titlul „Note istorice şi tradiţionale la generaţia 1848, vis à vis de cea de la 1989, ani ai revoluţiilor
privitoare la bisericile din ţinutul Tutova” – fond de manuscrise deosebite. Deosebite pentru că, dacă paşoptiştii au avut forţa
cu cota 127, aflat la Arhivele Statului Iaşi. credinţei politice, al devotamentului pentru interesul naţional, şi
un dezinteres total pentru destinul personal, totul fiind închinat
A urmat apoi şedinţa Adunării Elective de la 5 ianuarie. De la
atunci naţiunii române, cei de la 1989 n-au rămas decât cu
Curtea Domnească, unde colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost
gândul la căpătuire.
votat în unanimitate Domnitor al Moldovei. La 24 ianuarie
1859, deputaţii Ţării Româneşti au făcut aceeaşi alegere. Dacă pe cei de la 1848 nu i-a deranjat eşecul revoluţiei lor şi au
continuat stăruitor lupta lor, făcând ca în două decenii (1859 -
La Muzeul de Ştiinţe ale Naturii din Iaşi, la Cabinetul de Istorie
1878) să creeze statul modern, căruia i-au câştigat
Naturală, unde se mai păstrează numele popular de Cabinetul
independenţa, clasa politică postdecembristă – exact în aceeaşi
Elefantului, locul unde s-a săvârşit alegerea devenită istorică, se
unitate de timp, a prăbuşit România în haos şi mizerie.
mai păstrează şi astăzi însemnarea: „În această sală de şedinţe a
Alăturându-se globalismului european, actualii postdecembrişti,
Societăţii de Medici şi Naturalişti s-a făcut, la 1859, în ziua de 3
nu numai că nu promovează cerinţele statului naţional, dar
ianuarie, alegerea premergătoare a lui Alexandru Ioan Cuza ca
găsesc în el un obstacol care le îngrădeşte calea spre
Domnitor al Moldovei.”
prosperitatea de grup, spre căpătuiala familială, de grup politic,
În anul 2008, în volumul „Bucovina în presa vremii” (Editura care le favorizează îmbogăţirea personală.
PIM Iaşi) în eseul „Bucovina mea” vorbeam despre rolul presei
De aici şi interesul lor în scoaterea din programa şcolară a
în Bucovina furată la 1774, m-am „războit” cu istoricul
studiului istoriei patriei, reducerea volumului de cunoştinţe
p. 34 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
istorice transmise elevilor, îndepărtarea cunoaşterii cronologiei În urma alegerilor din septembrie 1857, Manolache Costache
evenimentelor istorice, astfel ca receptorii să nu mai înţeleagă Epureanu avea să fie ales deputat de Tutova în Divanul Ad-hoc
etapele, diferenţierile, favorizând ignoranţa. al Moldovei din partea marilor proprietari, post din care a
contribuit nu numai la realizarea Regulamentului Divanului, ci
Faţă de asemenea stări de lucruri, nu numai că admirăm ceea ce şi în domeniul legislativ, juridic şi administrativ , venind cu
au făcut paşoptiştii, dar modelul lor – şi a lui Cuza, ajuns numeroase iniţiative.
Domnul Principatelor, trebuie explicat în toate dimensiunile lui.
Nu doar ca o simplă lecţie de istorie – care lipseşte din manuale Alături de alţi 17 deputaţi, deputatul de Tutova a redactat actul
– ci ca un prilej de meditaţie responsabilă şi fecundă, mai ales care cuprindea „cele dintâi, cele mai mari, mai generale şi mai
pentru tineretul de mâine. Fireşte, aceasta nu se poate realiza cu naţionale dorinţe ale ţării”, care avea să fie prezentat în formă
reducerea a 35% din cunoştinţele de transmis în învăţământul finală în faţa Adunării Ad-hoc în octombrie 1857 de către
actual – cum se laudă Ministrul Educaţiei că s-a petrecut deja – Mihail Kogălniceanu.
dar măcar printr-o lectură suplimentară.
Prezentând raportul care cuprindea problemele de organizare
Acţiunea paşoptiştilor tutoveni, Manolache Costache Epureanu, internă ale viitorului stat român, Manolache Costache
Iorgu Radu, Gheorghe Iamandi, Iordachi Lambrino, Alexandru Epureanu, alături de Mihail Kogălniceanu şi Costache Vârnav –
Ioan Cuza, Costachi Negri şi surorile acestuia, Elena şi Catinca pentru a nu tergiversa dorinţa pentru Unire şi a nu deteriora
Negri în anii premergători Unirii, dar şi posterior, poate fi pildă
de muncă şi direcţie.

Nici unul din ei nu s-a declarat dizident, cum au făcut mulţi


după 1989. Deşi surghiuniţi, cei din Comitetul revoluţionar –
numit Societatea română din Cernăuţi, înfiinţată la 26 iunie
1848, şi-au stabilit programul politic în ceea ce s-a numit
Dorinţele partidei naţionale din Moldova, redactat de Mihail
Kogălniceanu, au păstrat o legătură permanentă cu
revoluţionarii rămaşi la Iaşi, le-au trimis manifeste nu numai
pentru ei, ci pentru toţi cei din ţară.

Când condiţiile sociale nu le-au fost favorabile, ei au fost


prezenţi fie în satele bucovinene (la Cernăuca, la familia
Hurmuzache), fie la Viena sau Paris, alături de vechii lor
prieteni – Vasile Ghica – care se împotrivea guvernării
austriece, Vasile Alecsandri, Iancu Alecsandri, Lascăr Rosetti,
Costachi Negri ori Alexandru Ioan Cuza, care în ianuarie 1849
sosea la Paris cu soţia, făcând ca perioada lor de exil să
consolideze relaţiile lor de prietenie, constând chiar şi în
împrumuturi reciproce de bani între ei şi familii.

Reamintim că la 15 august 1849 exilaţii moldoveni reveneau în


ţară o dată cu domnia lui Grigore Al. Ghica în Moldova, când,
unul dintre ei, Manolache Costache Epureanu era numit
preşedinte al Divanului de Întărituri de la Iaşi.
raporturile Principatelor Române cu celelalte puteri garante – au
Aici, la Iaşi, la 30 mai/11 iunie 1856, după înfrângerea Rusiei fost împotriva propunerii de suspendare a lucrărilor Adunării
de către Turcia, în Războiul Crimeii şi al prevederilor Tratatului Ad-hoc din Moldova până la reunirea cu celălalt Divan Ad-hoc
de pace de la Paris (18/30 martie), se înfiinţează Comitetul din Muntenia, propunere riscantă făcută de deputaţii Brăiescu şi
Central al Unirii în cadrul căruia a fost ales şi Manolache Hurmuzaki. Tot deputaţii tutoveni au fost iniţiatorii principiilor
Costache Epureanu, ca cel care avea experienţa exilului. La el care au stat la baza viitoarei Constituţii a ţării, care viza
îşi anunţa adeziunea şi Centrul Unionist din Bârlad, care încă de îndreptarea hotarelor viitorului stat. Era deschis drumul
la înfiinţare îi atestă ca membri ai săi şi pe Manolache Costache libertăţii relaţiilor comerciale ale ţării cu vecinii, organizarea
Epureanu, Constantin Sturza, aga Costin Emanoil, Ioan armatei, libertatea cultului religios, înfiinţarea Senatului şi
Miclescu ş.a. egalitatea tuturor în faţa legilor, drepturi politice pentru
pământeni şi inviolabilitatea domiciliului şi a persoanei,
separarea puterilor în stat, responsabilitatea ministerială şi

p. 35 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
prevederea de bază – Unirea Principatelor sub un domnitor Teriachiu, ministrul cultelor, colonelul Gheorghe Adrian,
străin. ministru de război şi Panait Donici ministrul lucrărilor publice.

Deşi la 3 ianuarie 1859 Manolache Costache Epureanu ales în În timpul mandatului lui Manolache Costache Epureanu,
Adunarea Electivă a Moldovei a votat şi a semnat hotărârea premier în guvernul lui Alexandru Ioan Cuza, s-au stabilit relaţii
Partidei Naţionale de a-l desemna pe colonelul Alexandru Ioan strânse cu finanţiştii şi oamenii politici francezi, obţinându-se
Cuza drept candidat la Domnie – împotriva validării prinţului un împrumut care a servit dezvoltării naţionale şi pentru lucrări
Grigore Sturza ca deputat şi candidat la domnie – Epureanu, de utilitate publică. S-au făcut primii paşi către realizarea
alături de Mihail Kogălniceanu au rămas fideli programului ca recensământului populaţiei şi înlăturarea privilegiilor fiscale,
Unirea Principatelor să se realizeze sub un principe străin. aplicându-se o fiscalitate fără discriminare. S-au înfiinţat
primele instituţii de credit, Banca Naţională şi Creditul Funciar,
Era o reamintire a ceea ce se votase încă de la 6 ,7, şi 8 a fost încurajată crearea Universităţii la Iaşi, primele măsuri de
octombrie 1857 în Adunarea Ad-hoc. modernizare a armatei.

Întruniţi încă de la 2 ianuarie 1859 de către caimacanul Strategia lui Alexandru Ioan Cuza de împlinire a Unirii şi de
Anastasie Panu în casa lui C.Rolla din Iaşi, reprezentanţii de apropiere mai deplină a moldovenilor de munteni, l-au adus pe
seamă ai Partidei Naţionale din Moldova, în baza votului Manolache Costache Epureau în funcţia de Preşedinte al
exprimat în noaptea de 3-4 ianuarie, dorind ca viitorul domn să Consiliului de Miniştri al Munteniei în perioada 13 iulie 1860 –
nu fie din rândul marii boierimi, l-au ales la 5 ianuarie 1859 ca 17 aprilie 1861.
domn al Moldovei pe colonelul Alexandru Ioan Cuza,
reprezentant al burgheziei orăşeneşti şi a micilor proprietari, Din guvernul Epureanu de la Bucureşti au făcut parte:
lucru care s-a întâmplat şi la Bucureşti alegându-l ca domn al G.Costaforu (ministru de interne), Ion I.Filipescu (ministru de
Ţării Româneşti la 24 ianuarie 1859, tot pe Alexandru Ioan externe), Vasile Boerescu (ministru de justiţie), generalul I.M.
Cuza. Florescu (ministrul de război), generalul Barbu Vlădoianu,
ministrul Cultelor, guvernul marcând realizări care au servit
Unirea celor două ţări şi alegerea lui Cuza ca Domn al lor a succeselor următoare: unificarea caselor publice cu cea a
însemnat un mare succes al viitorului. Prin demersurile sale şi Ministerului de finanţe, generalizarea contribuţiilor fiscale, în
ale guvernelor instalate s-a realizat ulterior şi recunoaşterea sensul că bărbaţii majori plăteau impozitul personal şi taxa
Unirii de către Marile Puteri – în timpul domniei sale pentru drumuri, reorganizarea Instituţiei inginerului hotarnic,
desăvârşindu-se Marea Unire a Principatelor, printr-o elaborarea proiectelor de înfiinţare a Băncii Naţionale, cu
succesiune de alte acte politice, administrative şi sociale, cum capital majoritar privat, dar sub controlul statului.
au fost contopirea Adunărilor de la Iaşi şi Bucureşti într-un
parlament unic, numirea unui singur guvern, care a însemnat şi Om politic al timpului, Alexandru Ioan Cuza îl numeşte prim-
noul Stat numit România, 1862. ministru al Guvernului Moldovei în martie-aprilie 1859, pe Ion
Ghica, iar după un timp, în octombrie 1859, acesta formează tot
Până atunci însă, la Iaşi, de exemplu, Manolache Costache pentru scurtă vreme, un alt cabinet, fiind prim-ministru şi
Epureanu, devenit la 27 aprilie 1859 Preşedintele Consiliului de ministru de interne în Ţara Românească, până în mai 1860.
Miniştri al Moldovei, dar cumulând şi funcţia de ministru al
finanţelor şi pe cea de ministru al justiţiei, la solicitarea lui Între 1860-1864, Ion Ghica (în fotografie) e deputat în
Alexandru Ioan Cuza, a demarat acţiunea de evaluare a Adunarea Legislativă, al cărei vicepreşedinte va fi de mai multe
bunurilor mânăstireşti, lucrare ce cu toată opoziţia ori. E director în departamentul lucrărilor publice (1861),
Mitropolitului Sofronie Miclescu, a fost finalizată. membru în Consiliul superior al Instrucţiunii publice (1862),
membru al Comisiei pentru înfiinţarea de bănci (1863).
În calitate de premier al Moldovei în două guverne, Epureanu
(în fotografie) l-a condus pe primul de la 27 aprilie până la 10 Alcătuite din reprezentanţi ai boierimii şi marii burghezii,
noiembrie 1859 iar pe celălalt până la 3 aprilie 1860, având precum şi din clerici ostili înfăptuirilor mari, Cuza a întâmpinat,
alături de sine personalităţi precum au fost: Lascar Catargi – încă de la început rezistenţa guvernelor şi a Adunărilor
ministru de interne, Vasile Alecsandri, ministru de externe, legislative, care s-au opus expres sau în surdină reformelor
Sebastian Cănănău şi Dimitrie Miclescu, miniştri de finanţe, burgheze. De aici necesitarea formării Guvernului din 1863,
Alexandru Teriachiu, ministrul Cultelor, generalul Constantin care, sub conducerea lui Kogălniceanu, realizează în decembie
Miclescu şi colonelul Gheorghe Adrian, ca miniştri de război, secularizarea averilor mânăstireşti, iar la 2 mai 1864 dizolvă
Panait Donici, ministrul lucrărilor publice în primul guvern, iar Adunarea Legislativă potrivnică desăvârşirilor. În acelaşi an,
în cel de al doilea au făcut parte Constantin Rolla – ministru de prin plebiscit, Cuza supune aprobării poporului o nouă
interne, Grigore Balş şi Al. Teriachiu, miniştri de externe, Constituţie şi o nouă lege electorală menite să asigure
Dimitrie Miclescu şi Gh. Apostoleanu, miniştri de justiţie, Al Parlamentului o bază mai largă şi la 14 august 1864 decretează

p. 36 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
aplicarea Legii rurale concepută de Kogălniceanu, lege care, cu întreba Ion Ghica în eseul „Finanţele”, Opere II, Editura
toate limitele ei, a reprezentat un moment important în Minerva, 1970.
dezvoltarea capitalismului în România.
Şi mai departe, ridicându-se împotriva favoritismului, a
În timpul lui Cuza au fost elaborate Codul civil şi Codul penal, nepotismului şi a concepţiei care, după cum se vede are
s-a votat şi pus în aplicare Legea pentru obligativitatea strămoşi demni de a fi condamnaţi ieri ca şi astăzi: „Eu văd că
învăţământului primar, s-au înfiinţat Universităţile de la Iaşi şi cu schimbare şi fără schimbare tot spre rău mergem; nu mai
(1860) şi de la Bucureşti (1864), a fost organizată şi dezvoltată avem nici biserică, nici familie, birurile se tot sporesc şi datoriei
armata naţională, ca pivot al dobândirii Independenţii de mai publice nu-i mai dai de căpătâi; reforme peste reforme,
târziu. îmbunătăţiri peste îmbunătăţiri, organizări peste organizări; şi
când colo, ce vezi?”…decât că, atunci „ când cauţi nu găseşti
Aprobarea şi punerea în aplicare a celor două mari reforme de niciodată o lescaie în visterie; parcă ar fi o butie spartă” şi iarăşi
stat – agrară şi electorală – au supărat pe reprezentanţii alergi după împrumuturi..
boierimii mari conservatoare, ca şi pe exponenţii aripii de
dreapta ai burgheziei, care, uniţi în ceea ce s-a numit
monstruoasa coaliţie , la 11 februarie 1866 l-au silit pe
Alexandru Ioan Cuza să abdice, iar în locul lui l-au adus pe
principele străin Carol de Hohenzollern.

Important este de reţinut că, mai ales în perioada 1864-1866,


amici precum Manolache Costache Epureanu ori Ion Ghica, au
avut un rol de frunte în coaliţia care a provocat detronarea lui
Cuza – îndeplinindu-şi crezul de a aduce la conducerea ţării un
principe străin.

După complot, ca preşedinte al Adunării Elective, Manolache


Costache Epureanu a citit personal textul de proclamare la 10
mai 1866 a lui Carol I conducător al României.
Şi-şi atenţiona contemporanii: …”trebuie să ne ferim de
Ion Ghica este iarăşi prim-ministru şi ministru de externe, apoi, guvernele care sărăcesc naţiunea! (p.249).
simplu călător la Londra, Paris, în Italia, ca mai târziu să revină
la demnităţi de stat publice. Zicere care se completează cu cea a profesorului universitar
Ioan Coja, în zilele noastre (2011: „Cred că principalul vinovat
Din 1865, lui Ion Ghica încep să-i apară lucrările din seria de această situaţie este însuşi poporul român! El ilustrează
Convorbirilor economice, întâmpinate de public cu satisfacţie. perfect observaţia că: „un popor de oi naşte un guvern de lupi!”
Între anii 1863-1876 îi apar lucrările despre: Muncă, Creditul,
Împrumuturile statului, Proprietatea, Industrie, Finanţele. Trei Lipsit de spirit critic, poporul român nu a fost capabil în aceşti
ani în România sau Corespondenţa onorabilului Bob Dowley, 20 de ani să tragă la răspundere clasa politică sau să tempereze
Bucureştiul industrial şi politic. setea ei de înavuţire. Pe român nu-l interesează situaţia
generală a ţării. Cum să îndrepte o ţară, când cetăţenii ei se
Actualitatea unora dintre ele este percepută de orice cititor. gândesc fiecare la sine şi nu la binele comun?
Acum, când în „România 1866-1947” Keith Hitchins ne La glasul lui Ion Ghica, iată astăzi, la 150 de ani distanţă, către
reaminteşte că trăim timpul generaţiei de la 1866, se simte prosperitatea visată, dar rămasă o tranziţie înnodată, alăturându-
nevoia să ne convingem şi să-l recitim pe Ion Ghica. i-se în 2010, vocea istoricului, prof.dr. academicianul Florin
Constantiniu (în fotografie), care într-o publicaţie de mare
*
audienţă, pune acelaşi punct pe „i-ul” care nu are soluţii, nici
„De mai mulţi ani societatea noastră se învârteşte într-un cerc guvernamentale, nici sociale, nici politice, rămânând statornic
vicios; un rău mare ne apasă, cătăm cu toţii izvorul acelui rău, în ceea ce înseamnă corupţia românească: „Mongolii, ungurii,
fiecare îl vedem în diferite locuri, după punctul de vedere în turcii, nemţii, ruşii nu le-au făcut românilor atât rău cât le-au
care ne punem; îl vedem în Regulament, în Convenţiune, în făcut politicienii postdecembrişti în două decenii” – spune
poziţiunea noastră geografică, în lună şi în soare; nimeni însă nu academicianul, care, pierzându-şi orice speranţă către un posibil
a cătat să împlinească (şi să limpezească n.n.) lipsele ce le progres, nu-şi mai doreşte decât să scape cât mai curând „din
avem. Oare ignoranţa, corupţiunea şi eroarea nu au ele nici o această lume de hoţie, ticăloşie şi nevolnicie, care este patria
parte (de vină n.n.) la starea tristă în care ne aflăm?” Scria şi se

p. 37 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
România de astăzi, rămânând cu posibilitatea de a-l ruga pe Despre el, Mihail Kogălniceanu adresa următoarele cuvinte într-
Dumnezeu să-l ia cât mai rapid şi uşor…” o şedinţă a Camerei Deputaţilor, la 21 februarie 1887: „Om care
a jucat un rol însemnat în ţara aceasta, care a purtat un nume din
Tragic pentru români dacă până şi un istoric de talia şi tăria lui cele mai mari din Moldova. Dimitrie Milescu e o figură c are va
Florin Constantiniu gândeşte şi scrie mai grav decât o făcea Ion sta şi în istorie.”
Ghica cu o sută de ani în urmă!
El este acela care a lepădat blazonul familiei sale şi s-a îmbrăcat
Faţă de neputinţa guvernanţilor de după decembrie 1989, dăm o în strai ţărăneşti tradiţionale, omul care în guvernul Manolache
speranţă românilor de astăzi făcând trimitere la ceea ce grăia Costache Epureanu din 1859, va fi odată ministru de finanţe,
Cicero în Senatul roman în anul 55 î. Hr. : „Bugetul naţional apoi ministrul al justiţiei.
trebuie echilibrat. Datoria publică trebuie redusă. Aroganţa
autorităţilor trebuie moderată. Plata către guvernele străine Din cele spuse în plenul Adunării, înţelegem că Lumânărică a
trebuie redusă, dacă naţiunea nu vrea să fie falimentată. fost la fel de cunoscut şi admirat, atât în Moldova cât şi în
Oamenii trebuie să înveţe din nou să muncească, în loc să fie Muntenia. În 1857, la 15 ani de la trecere sa la cele veşnice,
asistaţi cu mijloace publice”. amintirea lui Lumânărică era vie – scrie pe bloogul său colegul

Dar cine să-l asculte pe Cicero? Cine să-i aplice zicerile, mai
ales?

Din „Acte şi documente relative la Istoria renaşterii României,


vol.VI, partea I, Divanul Ad-hoc al Moldovei din 1857”,
publicate de Dimitrie A.Sturza şi C. Colescu-Vartic, Bucureşti,
Institutul de Arte Grafice Carol Göble, 1896, pp.443-444, aflăm
că Adunarea Moldovei de la Iaşi, în şedinţa din 20 decembrie
1857, al cărui preşedinte era mitropolitul Sofronie Miclescu,
care a avut pe ordinea de zi, spre aprobare proiectul Dorinţelor
Comitetului Clerului, legea avea să stabilească funcţionarea
bisericii şi a slujitorilor ei în viitorul stat român care urma a fi
înfăptuit prin Mica Unire din 1859, a luat cuvântul şi Dimitrie
S.Miclescu. El s-a referit la ceea ce prevedea punctul 6 al
proiectului de lege, adică stabilirea drepturilor pecuniare ale
clerului, stabilite şi asigurate de stat, spunând în acest sens:

- Iertaţi-mă, Prea Sfinţilor Părinţi, dacă cutez a mă exprima


tranşant: veţi zice că vi-i milă de sărac; ajutaţi-l precum vă este
scris, că stânga nu trebuie să ştie de ce-ţi face dreapta; veţi
răspunde că buzunarele şi lăzile vă sunt deşarte, şi la aceasta nu meu Gheorghe Samoilă.
vă voi vorbi de sfinţii doctori, fără de arginţi şi de marii Ierarhi
ai bisericii hristice, căci sunt puţin erudit în materie de Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ruginoasa,
Scriptură; dar voi da spre pildă un bun creştin, cunoscut în ţările cunoscută şi ca Biserica Domnească din Ruginoasa, a fost
noastre, cu numele de Lumânărică.
ctitorită în anul 1811 de marele vistiernic Săndulache
Acest om sărac, desculţ, gol, umbla din târg în târg, din sat în Sturza. În această biserică au fost înmormântate până în
sat, şi cerşind milă de la bogaţi se ducea şi revărsa mângâiere şi 1944 osemintele domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1820-
viaţă în bordeiele lipsiţilor. Aceasta-i fapta cea bună în lucrare; 1873).
iar nu dihonia! Ambiţia! Şi râvnirea!
Alexandru Ioan Cuza a murit în 1873 la Heidelberg, în
Dimitrie Miclescu era fiul Mariei Beldiman – Miclescu „văduva Germania, unde se afla în exil. Ultima-i dorinţă a fost de a fi
care îngroapă pe sărac” – adică pe Lumânărică, în 1842 (vezi şi înmormântat în România, la Ruginoasa. Trupul neînsufleţit al
„Lumânărică, Sfântul de la Tutova” – de Ion N. Oprea, Editura domnitorului Ţării a fost adus şi înmormântat în pământul
PIM Iaşi, 2010). Dimitrie S.Miclescu a dat el însuşi exemplu de moşiei sale, la Ruginoasa, lângă biserică.
dragoste creştină, poate inspirat de faptele lui Lumânărică,
împărţind gratuit moşia „Gropniţa” sătenilor, fapt care i-a adus În anul 1907, cu ocazia ultimei sale vizite la Ruginoasa,
frumoasa etichetă de „Amicul ţăranilor”. Doamna Elena Cuza a mutat osemintele soţului ei într-o criptă
special amenajată în biserică. După ani, în timpul celui de al II-
lea Război Mondial, Ruginoasa devenise punctul limită pe linia
p. 38 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
frontului; teama ca mormântul lui Cuza şi osemintele sale să nu
devină batjocură pentru invadatori ori răufăcători, osemintele i-
au fost duse la Curtea de Argeş.

După război, pentru că biserica de la Ruginoasa fusese avariată,


osemintele lui Alexandru Ioan Cuza au fost depuse la Biserica
Trei Ierarhi din Iaşi.

După cum se ştie, în 2010, Castelul de la Ruginoasa a fost


restaurat iar mobilierul îi este montat cum se cuvine.

Există propunerea şi iniţiative particulare dar şi oficiale, ca


osemintele domnitorului să fie restituite Ruginoasei şi
reînhumate în cripta bisericii din localitate.

Ar fi o revenire mai acasă a Domnitorului Alexandru Ioan


După alţi trei ani a murit Cuza. În acelaşi an, acelaşi lucru s-a
Cuza. Se aşteaptă acordul deţinătorului Osemintelor aflat în
întâmplat cu fiul său Alexandru care s-a sinucis la Paris pentru
custodia Mitropoliei din Iaşi, acceptul Bisericii Ortodoxe
că… fusese dezamăgit în dragoste…
Române, a Patriarhului şi a Mitropolitului.
La circa trei ani, în 1876, Elena Obrenovici, a altă amantă a
Cu aceasta – spun istoricii, s-ar pune capăt blestemului care
domnitorului s-a sinucis la Dresda. După 2 ani, în 1888, celălalt
bântuie Castelul de la Ruginoasa, cred până şi oficialităţile.
fiu al Domnitorului, Dumitru, bolnav de tuberculoză, a murit în
Despre blestemele bisericeşti există o literatură întreagă. Chiar Spania. Era în voiajul de nuntă…
şi subsemnatul, într-o carte destinată Bârladului (Bârlad. Istorie,
Desele mutări ale rămăşiţelor pământeşti ale lui Cuza, incendiul
cultură amintiri”, Editura PIM Iaşi, 2010, p.233-246) am scris
care a cuprins vagonul mortuar cu osemintele Elenei Cuza, de
despre „Blestem patriarhal asupra Bârladului”.
mai apoi, ca şi distrugerea Palatului în timpul şi după cel de al
Castelul de la Ruginoasa, ca una din cele mai cunoscute II-lea Război Mondial sunt alte „dovezi” ale blestemelor care
clădiri din România, n-a fost ferit de asemenea blesteme. Poate încarcă imaginaţia cercetătorilor şi a cititorilor despre clădirile
venite chiar de la Dumnezeu. şi locatarii care au legături cu Castelul „Blestemat” de la
Ruginoasa Iaşi (vezi şi Marius Pârciu în Ziarul de Iaşi, 29 XII
Reconstituită la începutul secolului al XIX-lea de către 2010).
vistiernicul Sandu (Sandulache Sturza), pe locul unui fost conac
al familiei Duca, se zice că asupra lui dăinuie blestemul Figura şi personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza rămâne veşnic
ţăranilor cărora Duca Vodă le-a luat pământul şi propria lor tânără şi netrecătoare în inima tuturor românilor, de ieri şi de
libertate pentru a clădi aici nucleul averii domneşti. Dar şi pe astăzi. Dar şi de Mâine!
cele ale călugărilor greci pe care le-au naţionalizat însuşi
Alexandru Ioan Cuza.
Un dascăl de altădată
Primele efecte ale blestemelor au fost întâmplările de la
mijlocul secolului al XIX-lea, în 1847, când Sandu Săndulache Constantin Asiminei (1894 - 1947)
Sturza a fost omorât de către arnăuţii boierului Neculai Rosetti
– Roznovanu, care voia să-i răpească mama, pe Marghioliţa
Sturza, soţia lui Costache Sturza.
Prof. Adrian Butnaru - Vaslui
În 1862, castelul, împreună cu moşia aveau să devină
proprietatea lui Alexandru Ioan Cuza domnitorul Moldovei şi a

L
a Epureni, în fostul judeţ al Fălciului, la mică
Ţării Româneşti. depărtare de Huși, se năştea, la data de 21 iulie
1894, Constantin Asiminei,fiu de ţărani săraci,
Domnitorul a modernizat clădirea, a împrejmuit-o, dar în 1866 a
avându-i ca părinţi pe Dimitrie Asiminei, român
fost obligat să abdice…
ortodox, agricultor, şi pe Maranda1.
„Monstruoasa coaliţie” l-a exilat în străinătate, dar efectele
blestemelor nu s-au oprit. În 1870, Ecaterina Ruspoli, amanta
fostului domnitor, a murit în Italia.
1 Costin Clit, Liceul Teoretic „Cuza Vodă” din Huşi - studiu monografic,
Editura Thalia, Vaslui, 2003, p. 71.
p. 39 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
Catagrafiile Vistieriei Moldovei, din prima parte a profesor la Seminarul teologic din Huşi (1 noiembrie 1930-31
secolului al XIX-lea, nu ne arată, pentru localitatea Epureni, august 1931), profesor de filozofie la Liceul „Cuza Vodă” din
nici un înaintaş al acestei familii. Abia la sfârşitul aceluiaşi Huşi (1 septembrie 1931-1942), profesor și inspector general
veac, între 25 mai 1890 şi până în martie 1893 1 , apare pentru învăţământul primar, normal, seminarial şi special la
consemnat un primar în acest sat, în persoana lui Constantin Regiunea Şcolară Galaţi, începând cu 1 ianuarie 1942.Din
Asiminei (poate un bunic sau un unchi). Cu o anumită Galaţi se adresează, la 11 august 1945, directorului Aurelian
propabilitate, acest ultim aspect ne poate sugera că înaintaşi din Gâdei, de la Huşi: „Subsemnatul Const. Asiminei, profesor la
familia Asiminei s-au stabilit la Epureni începând cu cea de a liceul de băieţi din Huşi, actualmente detaşat la Şcoala Normală
doua jumătate a secolului al XIX-lea, cât şi faptul că afirmaţia din Galaţi, cu onoare vă rog să binevoiţi a-mi elibera o
lui Traian Nicola, potrivit căreia viitorul poet reprezenta „prima adeverinţă doveditoare că n-am fost legionar şi nici măcar
generaţie de ştiutori de carte din neamul său”2 poate fi pusă sub simpatizant al acestei mişcări, n-am fost nici fascist sau
semnul întrebării. profascist. Cariera mea de om al datoriei şi simţământului de
brav român m-au oprit de a rătăci sau de a fi partizan al vreunei
După terminarea, în 1908, a şcolii primare din Epureni, mişcări duşmănoase ţării. Ştiţi că datorită stăruinţei ce am depus
Constantin Asiminei a urmat cursurile Gimnaziului „Anastasie personal s-a putut menţine şcoala comercială elementară, de
Panu” din Huşi, pe care le finalizează în anul 1912, anii de liceu asemenea, s-au putut reînfiinţa clase superioare la liceul de fete,
terminându-i cu medii precum: 7,38 (clasa I), 7,59 (clasa a II-a), ambele din Huşi. N-am răspândit, nici prin viu grai şi nici prin
7,71 (clasa a III-a) şi 7,38 (clasa a IV-a)3. scris, fascismul sau legionarismul, căci n-am admis aceste
curente. Deoarece dvs.sunteţi cel mai în măsură, ca fost elev,
apoi coleg al meu, să spuneţi, vă rog a-mi elibera urgent
adeverinţa cerută. Veţi încredinţa adeverinţa surorii mele,
pentru a mi-o trimite la Galaţi”. Urmare a acestei solicitări, prin
adeverinţa din 14 august 1945 directorul face cunoscut: „n-a
fost legionar şi nici simpatizant legionar”5.

Ministerul Culturii Naţionale şi al Cultelor, „cu ordinul nr.


6233/1944, a adus mulţumiri domnului Asiminei Constantin
pentru iniţiativa şi contribuţia D-sale la îndeplinirea
preocupărilor Ministerului în organizarea activităţii de
vacanţă” 6 . Ca poet a debutat în revista locală Gânduri bune
(1915-1916).A colaborat la Convorbiri literare, Vremuri bune
(1926), Luceafărul, Adevărul literar şi artistic etc., fiind
apreciat de către cunoscutul N. Iorga. A scris volume de versuri
ca: Visuri şi dureri (Huşi, 1919), Volbură (la editura Cartea
Românească, 1921), Luminişurile anilor mei (1938), piesa de
teatru Ultima noapte de robie (1916), volumul Filosofia baladei
Mioriţa (Huşi, 1942), Manual de aritmetică practică pentru
clasa a IV-a, Manual de geografie pentru clasa a II-a primară,
Manual de psihologie pentru clasa a VI-a secundară, Fişa
Continuă studiile la Bârlad, la Liceul „Gh. Roşca individuală a copilului, cu caracter psihologic, Cultura
Codreanu” (când va conferenţia ca scriitor în cadrul Societăţii creatoare, iar în manuscris Naţionalitatea şi cultura creatoare
„Stroe Beloescu”; fiind sărac, s-a întreţinut singur prin (316 pagini),Filosofia educaţiei şi uriaşa Daciada (Epopeea
meditaţiile ce le-a dat şi din partea ajutorului primit de la neamului românesc, manuscris, 3 volume, 24 de cărţi, „cea mai
primarul oraşului 4 ), iar facultatea la Bucureşti (licenţa o mare şi mai bună lucrare a sa”), despre care îi scrie în 1936 lui
susține la data de 13 septembrie 1922, în filozofie, iar un an mai M. Dragomirescu, iar N. Iorga a citit manuscrisul şi l-a adnotat
târziu, examenul de capacitate). A urmat perioada în care a fost elogios7. Din epopee s-a publicat, în fragmente, doar Răzeşul și
profesor titular al Şcolii Normale de Băieţi Huşi (1 octombrie Fântâna darurilor.Poetul a folosit uneori pseudonimul C.
1923-31 octombrie 1930), unde este şi director (1928-1929), Volbură. În numerele 2 şi 3 din 15 septembrie-1 octombrie
1915, găsim în coloanele revistei Gânduri bune una din poeziile
1Adrian Butnaru, Epureni. Timpuri şi oameni, Editura Pim, Iaşi, 2010, p. 257. scriitorului de mai târziu, intitulată Sub vişini. În următoarele
2 Traian Nicola, Monografia Liceul „Gh. Roşca Codreanu” Bârlad, Iaşi,
1971, partea a III-a, „Profesori şi elevi ai liceului” – medalioane pentru scriitori,
p. 222. 5Costin Clit, op. cit., p. 72 .
3Costin Clit, op. cit., p. 71. 6Ibidem.
4Traian Nicola, op. cit., p. 222. 7Istoria Huşilor, p. 259.
p. 40 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
numere ale revistei, Constantin Asiminei publică mai multe
poezii, printre care: Amintiri fericite, Scrisoare, Clipe amare,
Nu mă întreba, Pe mare etc 1 . Din poezie se degajă căldură,
blândeţe, mândrie şi, bineînţeles, optimism 2.
Transilvania şi Biserica Română Unită

cu Roma

Ec. Aurel Cordaş – Iaşi

D
acă deschidem dicţionarele religioase găsim că
Biserica Română Unită cu Roma sau Biserica Greco-
Catolică este o Biserică creştină apărută în secolul
XVIII (1701) prin despărţirea unei părţi a românilor
transilvăneni de Biserica Ortodoxă Română şi unirea lor
religioasă cu Biserica Romano-Catolică, în speranţa dobândirii
drepturilor social-cetăţeneşti, supravieţuirii spirituale, în
contextul diverselor tulburări politice, sociale şi religioase din
sec. XVI-XVII.

Pentru a înţelege mai bine premizele apariţiei acestei


Biserici, rog să pornim într-o călătorie în istoria social-politică,
În „Buletinul Asociaţiei învăţătorilor din judeţul religioasă şi militară a Transilvaniei, călăuziţi fiind de Vitregiile
Fălciu” (1933-1937), Îndemnuri către bine, frumos şi adevăr se Istoriei, de Durerea, Suferinţa, Nedreptatea, Sângele strămoşilor
intitula un articol, ţinând loc de editorial, semnat Const. mei şi ai dumneavoastră, Stăpâni şi Majoritari, pe pământ
Asiminei, care vorbea despre „înnoirea sufletească a omului”, românesc, adică la noi acasă.
„liniştea şi mulţumirea în săvârşirea faptelor bune”, despre
îndemnul de a face eforturi ca să avem acces la „învăţătura cea Transilvania a fost şi este şi va fi cât va trăi neamul
dătătoare de înţelepciune”. „A fi bun este a nu fi egoist şi a nu nostru o provincie istorică românescă, situată în centrul şi N.E.
urâ, a nu pizmui. Gândeşte-te mereu, la bine poţi oare să României. Este un podiş-cetate unde zidurile de apărare sunt
făptuieşti un lucru rău? Dacă toţi oamenii ar face aşa, ce pilde formate de Carpaţii Orientali, Meridionali şi Apuseni. Prin
frumoase ar fi pentru copii!”. Recunoscând că „mai frumoasă poziţia lui geografică a fost inima regatului Dacic. Prin
carieră decât a învăţătorilor nu este”, profesorul vedea în „noi, frumuseţe, prin bogăţie şi prin toate cele bune, am stârnit doar
învăţătorii”, „sprijinul celor slabi, povăţuitorii celor rătăciţi şi lăcomia străinilor, care ne-au furat şi au dorit să ne
luminătorii celor întunecaţi”3. Constantin D. Asiminei a avut și batjocorească de-a lungul istoriei. Astfel, acest pămân
și unele scurte preocupări cu privire la trecutul satului natal, bincuvântat şi dăruit de Mama Natură, fost cucerit de către
Epureni, iar într-un manual de geografie a exprimat opinii, care romani şi inclus în provincia romană Dacia în sec. II d.Hr.
în prezent nu se pot susține, cu privire la numele satului, Conform unor izvoare istorice, cantitatea de aur luată de Traian
şi dusă la Roma după înfrângerea dacilor a fost de aproximativ
spunând că ar veni de la o bătrână, pe nume Epureanca, care a
1,8 tone aur, o cantitate de argint dublă şi 500.000 de prizonieri.
avut şapte feciori şi pe care i-a gospodărit pe locurile unde s-a
dezvoltat așezarea 4 .Moare la 31 ianuarie 1947 5 , iar soţia sa, Alţii, după ce ne-au cotropit, nu numai că ne-au jefuit
Antoaneta, în anul 19696. şi exploatat, dar au încercat să ne facă să dispărem ca neam, ca
religie, ca spiritualitate, distrugând de la Bisericile strămoşeşti
până la ultima piatră de hotar ce ar fi arătat prezenţa,
1 Confom paginii de Internet http://www.glasul- continuitatea şi latinitatea noastră, urme ce constituie adevărate
nostru.ro/index.php?option=com_content&task=view&id =41&Itemid=39 (22
noiembrie 2008). certificate de naştere pe acest colţ de rai românesc.
2Ibidem.
Alţii, astăzi, ne explică plini de suficienţă, viclenie şi
3Ibidem. rapacitate că dacă îi lăsăm să ne umple apele şi pământurile şi
4Zaharia Cireş, Istoricul satului Epureni şi al bisericii parohiale cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului” din satul, parohia şi comuna Epureni,
raionul Huşi, regiunea Iaşi, manuscris, o copie aflându-se în posesia
autorului, p. 1. februarie 1947 la vârsta de 52 ani.
5 Traian Nicola, op. cit., p. 223, dă ca dată a morţii ziua de 2 6Costin Clit, op. cit., p. 72.
p. 41 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
munţii noştri care aur poartă, cu otrăvuri, ne îmbogăţim şi nu sânge românesc, va întări o stare de fapt, o realitate nedreaptă şi
mai umblăm din poartă în poartă, prin cele străinătăţuri. anume existenţa în Transilvania a doar trei categorii sociale
privilegiate: aristocraţia maghiară, fruntaşii secuilor şi
Românii nu au făcut parte din popoarele migratoare patriciatul săsesc. Cele trei categorii erau singurele reprezentate
care au venit pe aceste locuri, de la capătul lumii, împinse de în Dietă (,,veche adunare legislativă sau adunare politică
foamete, de lipsa de hrană pentru animale, sărăcie şi de reprezentativă”). D.p.d.v. administrativ Transilvania era
sălbătăcie cruntă. organizată în comitate nobiliare, scaune secuieşti şi săseşti şi în
districte româneşti. (E.i.i.u.)
Dar mai bine să lăsăm istoria să ne vorbească. Astfel,
călătorind în timp ajungem în sec. IX când maghiarii, popor
ungur de origine fino-ugrică, ai cărui strămoşi au venit din
stepele din E. şi în anii 83o-896 d.Hr. s-au stabilit în Câmpia
Panonică, de unde efectuau expediţii de pradă în V. Europei
fiind opriţi de împăratul german Otto cel Mare (955). În anul
1000 ungurii conduşi de primul lor rege Ştefan I (c.975-1038),
au fost unificati şi convertiţi la creştinism în rit catolic,
întemeind astfel un alt stat catolic în Europa.

În sec. XI-XIII Transilvania fost cucerită de Regatul feudal


maghiar, care a desfiinţat voievodatele româneşti Crişana,
Banat, Transilvania conduse de prinţii pământului românesc
Menumorut, Glad şi Gelu.

Transilvania a fost organizată ca voievodat (instituţie


specific românească) autonom aflat sub vasalitate maghiară. Dar sec. XV vine cu nori negri deasupra
Voievodul era numit de regele Ungariei şi avea atribuţii Europei, implicit a Ungariei. În anul 1453 Mahomed al II-lea
administrative, juridice şi militare. Zone ale provinciei au fost (1451-1481) a cucerit Constantinopolul oraş ce a devenit
colonizate cu germani (saşi şi secui, parte din ei cavaleri teutoni capitala Imperiului otoman (Istanbul). Turcii stăpâneau
şi ioaniţi) şi cu maghiari pentru paza graniţelor, pentru strâmtorile Bosfor şi Dardanele, deci controlau Mediterana. În
consolidarea stăpânirii asupra ţinutului şi pentru dezvoltarea anul 1521 Soliman Magnificul (1520-1566) a cucerit Belgradul,
meşteşugurilor, în special al mineritului, al creşterii comerţului, oraş ce îi deschidea drumul spre Europa Centrală. În marşul
într-un cuvânt dezvoltare economică. triumfător al Imperiului otoman, armatelor musulmane le-au
trebuit doar cinci ani de cuceriri, apropiindu-se de Ungaria şi în
Dar paradoxurile istoriei încep să se simtă puternic. Minoritarii
urma bătăliei de la Mohacs (1526) , Ungaria a fost înfrântă.
au de regulă o pshihologie aparte, vor mai multe drepturi chiar
decât majoritarii. Astfel românii, vlahii cum mai erau numiţi, În anul 1541 Ungaria a fost transformată în Paşalîcul
deşi erau cu mult mai mulţi decât maghiarii, saşii şi secuii la un de la Buda iar Transilvania a devenit Principat autonom sub
loc, le-au fost treptat anulate drepturile lor sociale, suzeranitatea otomană, adică Principat supus Porţii Otomane.
administrative, economice, politice ş.a. în urma condiţionării de În această perioadă, în ciuda faptului că românii din
către statul maghiar a apartenenţei la confesiunea catolică. Transilvania au participat la lupta împotriva Imperiului otoman,
şi şi-au adus tributul prin vieţi pierdute şi sînge vărsat, s-a
În urma puternicilor presiuni aristocraţia românească
păstrat sistemul celor ,,trei naţiuni”, la care s-a adăugat şi cele
locală, este nevoită să se maghiarizeze în timp, iar marea
,,patru confesiuni”: evanghelică (luterană), reformată (calvină),
majoritate a românilor a rămas cu statut de iobagi (,,ţăran lipsit
unitariană (rezultată din desprinderea de Biserica Anglicană) şi
de proprietate asupra pământului, dependent de stăpânul feudal,
catolică. Astfel Dieta Transilvăneană a recunoscut situaţia ca
lipsit de dreptul de strămutare şi obligat să plătească rentă
atare, aprobând ,,cele patru” confesiuni şi cele ,,trei naţiuni, ” cu
feudală pentru lotul de pământ avut în folosinţă”). De-a lungul
excluderea majorităţii româneşti din viaţa politică şi a religiei
timpului, Transilvania a fost scena unor mişcări sociale şi
ortodoxe din cadrul celor legal recunoscute.
revoluţionare de prim rang în care românii şi-au cerut drepturile
şi pe calea furcilor, coaselor ori flintelor. În acest sens, amintim Dar cum nimic nu-i veşnic pe lumea asta, asediul eşuat
doar Răscoala de la Bobâlna (1437), Răscoala lui Gheorghe al turcilor asupra Vienei (1683) marchează începutul sfârşitului
Doja (1514), Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan Imperiului otoman. Astfel, prin pacea de la Karlowitz (1699),
(1784-1785), mişcările revoluţionare din 1848, conduse, printre Imperiul otoman cedează Transilvania Imperiului Habsburgic
alţii, de Avram Iancu. În urma Răscoalei de la Bobâlna s-a (dinastie regală care a jucat un rol dominant în Europa între sec
încheiat un act ,,Unio Trium Nationum,” care deşi stropit cu XV şi începutul sec. XX. Se remarcă fondatorul Rudolf I, rege
p. 42 Lohanul nr. 16, martie 2011
german la 1273, Maximilian I şi fiul său Filip, Carol V şi fratele Papei capul unic adică primatul Papei, vicar al Domnului Iisus
său Ferdinand cu fiul său Filip II. În sec. XVIII, Habsburgii Hristos pe pământ. Ortodoxia afirmă, conform Sf. Scripturi, că
austrieci au cunoscut o perioadă de înflorire sub Maria Tereza şi Sf. Duh purcede numai de la Dumnezeu-Tatăl, nu şi de la Fiul,
fiul ei Iosif II. Impăratul Franz Ioseph pregăteşte declinul. Domnul Iisus Hristos, ortodoxia nu recunoaşte Purgatoriul ca
Ultimul împărat din dinastie a fost Carol I al Austriei care a loc intermediar de purificare între rai şi iad, se săvârşeşte Sf.
renunţat la titlu în 1918). (E. i. i. u.) Euharistie cu pîine dospită nu cu azimă, se admite căsătoria
teologilor înainte de Hirotonie, admite divorţul credincioşilor,
,,Diploma Leopoldină”(1691), o adevărată constituţie a venerează icoanele nu şi statuile, se săvârşeşte Botezul prin
Transilvaniei menţine sistemul celor ,,trei naţiuni” şi cel a patru afundare nu prin stropire, continuă să creadă în cele şapte Sf.
confesiuni, cu excluderea, din nou, a majorităţii româneşti din Taine ale Bisericii ş.a. (R.C.-op. cit.)
viaţa politică şi religioasă. A trăi fără privilegiu într-o perioadă
când privilegiul făcea parte din dreptul de bază al individului, Sinodul convocat în februarie 1697 la Alba Iulia de
însemna să fii în afara societăţii. Fiind de confesiune ortodoxă, către mitropolitul Teofil decide unificarea românilor ortodocşi
românii, vlahii, trăiau printre naţiunile privilegiate doar toleraţi. cu Roma, adică cu Biserica Romano-Catolică, prin
recunoaşterea celor patru puncte ce ţin strict de doctrina
Au fost presiuni permanente din partea Bisericii Bisericii Apusene, clerul român urmând să se bucure de aceleaşi
Romano-Catolice şi a Bisericii Reformate de ,,recuperare,” de privilegii, adică drepturi într-o exprimare modernă, cu cel
convertire la alte confesiuni şi implicit de a putea supraveţui catolic. Din păcate deşi apelul a fost repetat la 10 iulie 1697
social, economic şi politic. Biserica Romano-Catolică este o Curtea imperială din Viena a şovăit să recunoască unirea
biserică creştină rezultată în urma unei mari separări din 1054, religioasă a Bisericii Română Ortodoxe din Transilvania cu
când papa Leon al IX a aruncat anatema asupra Bisericii Roma.
bizantine, Ortodoxă din Constantinopol care refuză să
recunoască primatul papal de jurisdicţie asupra întregii Biserici
a lui Hristos. ,,Biserica Reformată este o mişcare religioasă din
sec. XVI care s-a separat de Biserica Romano-Catolică şi afirmă
principiul mântuirii prin credinţă, declară Biblia drept unica
sursă a adevărurilor credinţei, recunoaşte doar Taina Botezului
şi a Euharistiei, aboleşte cultul Maicii Domnului şi al sfinţilor,
refuză celibatul preoţilor, introduce limbile naţionale în
oficierea slujbelor, practică o extremă autoritate şi simplitate în
serviciile divine etc.” (R. C.- op. cit.)

În aceste condiţii, la iniţiativa Casei Imperiale de


Habsburg, are loc înfiinţarea Bisericii Greco-Catolice (1701),
adică Mitropolia Ortodoxă din Ardeal se uneşte cu Biserica
Romei (Romano-Catolică), act consfinţit oficial abia în 1716,
prin decretul ,,Indulgendum Esse”, al papei Clement IX.

Unirea religioasă cu Biserica Apuseană numită


Romano-Catolică nu presupunea o convertire integrală, ci doar
acceptarea a patru puncte considerate esenţiale: recunoaşterea
primatului şi infaibilitatea, autorităţii Papei, ca vicar al
Domnului Hristos pe pământ şi urmaş al Sf. Apostol Petru, cu Deşi episcopul Teofil moare subit în acelaşi an, totuşi
sediu la Roma; recunoaşterea Purgatoriului, în Biserica Catolică unirea religioasă s-a înfăptuit sub urmaşul lui Teofil, episcopul
locul în care cei cu păcate uşoare petrec o vreme după moarte Atanasie, în sinodul ţinut la Alba Iulia în octombrie 1698. În
spre a se purifica, înainte de a fi îngăduiţi în Rai; folosirea ciuda atacurilor venite din diverse părţi şi în ciuda diverselor
pâinii nedospite (azimă) la Sf. Euharistie (,,Taina Sf. interese, unirea celor două Biserici este consacrată prin Diploma
Împărtăşanii , una din cele şapte Taine ale Bisericii, în timpul Leopoldină din 1699, prin care se garantează dreptul românilor
căruia credincioşilor li se dă, împărtăşindu-li-se, pâine şi vin, de a-şi decide opţiunea religioasă. Curtea împărătească de la
transformate prin rugăciunile preotului în Sf. Trup şi Sf. Sânge Viena îl numeşte pe Atanasie (19 martie 1701) Episcop al
al Mântuitorului”). naţiunii române din Transilvania şi îi dăruieşte titlul de
consilier împărătesc, fiind înscăunat solemn la Alba Iulia ca
Pentru a înţelege mai bine diferenţa doctrinară dintre
prim episcop al Bisericii Greco-Catolice
cele două mari Biserici, reamintim că Ortodoxia diferă de
Romano-Catolicism prin aceea că nu recunoaşte în persoana
p. 43 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
Prin a doua Diplomă Leopoldină, se oferea, cel puţin pe hârtie, Ardelene, mişcare culturală cu rol în trezirea conştiinţei
Bisericii române şi clerului imunităţile, drepturile mult râvnite. naţionale şi emaniciparea naţională şi socială a românilor. La
Clerul trebuia să fie scutit de toate taxele, iar laicii să fie trataţi Blaj au avut loc trei mari adunări populare ale românilor, care
pe picior de egalitate cu romano-catolicii de rit latin. Pentru au marcat începutul Revoluţiei românilor din Transilvania din
prima dată se vorbea într-un document oficial despre naţiunea anul1848 şi nu numai.
valahă care nu mai era doar tolerată, ci trebuie să fie
privilegiată ca şi celelalte.Din păcate, diplomele care În anul 1850 guvernul imperial de la Viena a ridicat
consfinţeau drepturile românilor uniţi cu Roma, nu au fost Episcopia Unită de la Blaj la rangul de Mitropolie, iar în
aplicate, iar politicile antiromâneşti au determinat, în timp, anul1865 Andrei Şaguna a fost numit mitropolit.
drept reacţie, crearea unei adevărate ideologii politice, sociale a
Nu putem să ne apropiem de finele periplului nostru
românilor din Transilvania, politică ce va constitui motorul
prin istoria plină de suferinţă a fraţilor noştri români din
mişcării de emanicipare naţională, promovată de ierarhii greco-
Transilvania, fără să nu pomenim de anul 1867, an de tristă
catolici, gânditori, cărturari, istorici, filologi, oameni politici şi
amintire, în care s-a instaurat dualismul austro-ungar care va
militari. Dintre aceştia s-a remarcat Inochentie Micu (1692-
face ca Transilvania să ajungă parte a Ungariei. În plină epocă
1768), iluminist român episcop al Bisericii Româneşti Unite cu
de afirmare a naţionalităţilor, guvernul maghiar a declanşat o
Roma, care invocând vechimea şi continuitatea românilor din
acţiune de maghiarizare forţată a tuturor etniilor de pe teritoriul
Transilvania, superioritatea lor numerică, faţă de cele ,,trei
controlat, încă, de imperialii habsburgici.
naţiuni” la un loc, I. Micu revendică recunoaşterea românilor ca
a patra ,,naţiune” în stat, reprezentare românilor în organele de Am face o mare nedreptate, sau chiar minimaliza dacă
guvernământ şi în instituţiile publice, ,,accesul românilor în nu am aminti, rolul deosebit pe care la avut Biserica Română
şcoli, la învăţarea şi practicarea meseriilor şi a negoţului, Unită cu Roma la împlinirea actului istoric de la 1 decembrie
uşurarea sarcinilor iobăgeşti şi reducerea robotei, libertatea 1918, an în care românii din Transilvania, decid în cadrul Marii
intrării în bresle, posibilitatea dobândirii de proprietăţi Adunări Naţionale de la Alba Iulia, unirea cu România.
imobiliare şi dreptul de cetăţenie, îmbunătăţirea situaţiei
materiale şi culturale a clerului greco-catolic”. (D.E.B). În acest Începând cu anul 1948, guvernul comunist a decretat
sens Inochentie Micu a redactat ,,Supplex Libellus- unificarea Bisericii Greco-Catolice cu Biserica Ortodoxă
Valachorum” un memoriu trimis în anul 1737 împărătesei Română şi a luat măsuri represive contra episcopilor greco-
Maria Tereza, dar care a fost respins. Stabilirea scaunului catolici, clericilor şi mirenilor care au refuzat unirea. Doar un
episcopal de către Inochentie Micu la Blaj în 1737 a transformat înalt prelat a reuşit să scape cu viaţă din închisorile comuniste.
acest oraş într-un focar de cultură. Demn de amintit este şi Astfel pe firmamentul Bisericii Greco-Catolice din România au
nepotul epscopului I. Micu, filologul, traducătorul, teologul, strălucit, strălucesc şi vor străluci nume ilustre de Episcopi ca
învăţatul Samuil Micu (1745-1806), unul din corifeii Şcolii Vasile Aftenie, Ioan Bălan, Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu,
Ardelene, considerat primul istoric român din Transilvania. În Tit Liviu Chinezu, Alexandru Rusu şi cel al cardinalului Iuliu
lucrările sale a urmărit informarea străinătăţii în legătură cu Hossu, martiri de pe vremea prigoanei comuniste.
originea poporului romîn, continuitatea neîntreruptă şi unitatea
neamului românesc pe acest teritoriu. După Revoluţia din anul 1989, cultul greco-catolic s-a
reînfiinţat şi în anul 2005 papa Benedict XVI a ridicat Biserica
Greco-Catolică la rang de Arhiepscopie Majoră, conferindu-i o
autonomie egală cu cea a celorlalte patriarhii catolice.

Bibliografie selectivă

R.Ciobanu – Mic dicţionar de cultură religioasă, Ed. Helicon, Timişoara, 1994.

J. D. Douglas şi col. – Dicţionar biblic, Ed. Cartea creştină, Oradea, 2009.

V. Pal – Teme din istoria religiilor, Ed. Imprimeria tipografiei Miercurea- Ciuc,
1997.

A. Raţiu – Persecuţia Bisericii Române Unite, Ed. Imprimeriei de Vest,


Oradea,1994 + Scrisoarea Apostolică Sf. Părinte Ioan Paul al II-lea la al III-lea
centenar al Unirii Bisericii Greco-Catolice din România cu Biserica Romei.

x x x - Enciclopedie ilustrată de istorie universală, Ed. Reader,s Digest, 2006.


Urmaşul episcopului Inochentie Micu, Petru Aron
(1752-1764) înfiinţează la Blaj prima şcoală cu predare în x x x - Dicţionar Enciclopedic Britannica, Ed. Litera Internaţional, Bucureşti,
2008.
limba română. Tot Blajul este locul de naştere al Şcolii

p. 44 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
x x x - Deşteptarea credinţei, Ed. Societăţii Bisericii Române Unite, Dej, 1998. funerar pentru a-şi înhuma rudele decedate, birourile de
Mulţumiri d-lui Lucian Petrescu, fin cunoscător al istoriei şi prezentului stare civilă preluau toate cheltuielile cu organizarea
Bisericii Române Unite cu Roma, pentru materialul bibliografic. procesiunii, cortegiul fiind însoţit de muzică militară,
drapele roşii şi portretul lui Stalin1. Bisericile au fost
supuse la plata unor impozite exagerate, neachitarea
Un tabel administrativ inedit cu membrii
acestora ducând la închiderea lor, transformarea în
clerului din Basarabia refugiaţi în
magazii, săli de spectacole, cazărmi, grajduri sau chiar
România în vara anului 1940
closete, cum a fost cazul unor biserici din Hotin şi
Ismail. Preoţii rămaşi au fost supuşi la toto felul de munci
Prof. Ştefan Plugaru - Huşi degradante, scuipaţi, umiliţi şi loviţi în public în vreme ce
desfăşurau slujbele religioase.

D
upă cum se ştie, în vara anului 1940
administraţia şi armata română erau evacuate din După un an, la 22 iunie 1941, generalul Ion Antonescu,
Basarabia, această provincie unită cu România în Conducător al statului român, ordona armatei române începea
primăvara anului 1918 (27martie stil vechi / 9 aprilie stil Războiul Sfânt pentru dezrobirea Basarabiei, Bucovinei de nord
nou) fiind cedată în urma ultimatumurilor sovietice din şi a ţinutului Herţa de sub ocupaţia sovietică. Odată
26-27 iunie 1940, pe care statul român a fost nevoit să o încheiată eliberarea Basarabiei, autorităţile române
accepte pentru a evita ocuparea teritoriului întregii ţări de revenite la post solicitau reîntoarcerea la parohiiile pe care
către Armata Roşie. Alături de funcţionari şi militari le păstoreau înainte de cedare a preoţilor români refugiaţi,
s-au retras şi membrii ai clerului de pe cuprinsul mai ales că se constatase o degradare a spiritului creştin în
Basarabiei, într-un număr impresionant, tabelele cercetate rândul românilor basarabeni, intoxicaţi de propaganda
de noi cuprinzând numele a peste 500 de preoţi, diaconi, ateist- bolşevică, iar prin sate îşi făcuseră apariţia sectanţi,
făcând prezelitism printre locuitorii acestora.
cântăreţi bisericeşti care s-au stabilit pe cuprinsul
mitropoliilor şi episcopiilor din ţara rămasă neocupată, Administraţia Basarabiei
între ele numărându-se şi Episcopia Huşilor.
Nr. 708

1941, august, 17

Domnule Prefect,

Avem onoare a vă înainta copie depe tabloul primit pe lângă


ordinul Ministerului Culturei Naţionale şi al Cultelor, Nr.
42228/941, cuprinzând personalul bisericesc refugiat din
Basarabia şi care urmează a se înapoie imediat la posturile ce
le-a avut, înainte de evacuare2.
Conform dispoziţiunilor Preşedinţiei Consiliului de
Miniştri, susnumitul Minister, a emis ordine de serviciu pentru
fiecare persoană, înapoindu-se deocamdată singuri (fără
însoţitori).

Aceştia au căutat să scape de o soartă crudă, pentru că Totodată vă rugăm să binevoiţi a ne confirma prezentarea
imediat după ocuparea Basarabiei comuniştii ruşi au acestui personal la posturile respective.
trecut la nimicirea bisericii şi a credinţei creştine
strămoşeşti, efectund o intensă propagandă antireligioasă,
desfăşurată prin intermediul şcolii, al cluburilor, prin 1 Ludmila Tihonov, Educaţia ateistă – parte componentă
diverse campanii publice, răspândirea de literatură ateistă, a propagandei comuniste, în History & Politics, Revistă de
cum a fost cazul revistei ,,Bezbojnik” (,,Ateul”) care istorie şi Politică, Institutul de Istorie şi Ştiinţe Politice,
Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 2008, An I,
conţinea basme, nuvele, ştiri ,,eroice” antireligioase, Nr. 1-2, p. 216 – 217.
bancuri şi caricaturi grosolane la adresa bisericii şi 2 Arhiva Naţională a Republicii Moldova, fond 339,
preoţilor. Cetăţenilor care renunţau la ritualul religios inventar 2, dosar 114, filele 10- 14; 23.

p. 45 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
Împuternicitul Generalului Antonescu pentru administrarea Mitropolia Ungro - Vlahiei
Nr. Numele si Funcţia Localitatea de Nr.
Basarabiei Crt. prenumele înapoiere Ord.
de
(ss) indescifrabil. servi
ciu
D-lui Prefect al judeţului Lăpuşna 1. Cegolea S. preot Târgovăţ - Tighina 136
2. Chicu Victor Sadova - Lăpuşna 218
3. Antim Nica Catedrala Bălţi 292
Tablou de personalul refugiat din Basarabia care urmează a se 4. Buzilă Serafim Duruitoarea - Bălţi 304
înapoia la posturile avute înainte de evacuare. 5. Pavel Bejenaru Brăzeni – Vechi - Bălţi 305
6. Bejleagă Dionid cântăreţ Zarojani - Hotin 324
Episcopia Huşilor 7. Croitoru David preot Ghozdita _ Hotin 329
N Numele şi Funcţia Localitatea de Nr ord. 8. Cazacu Ion Corneşti - Mileşti 333
r. prenumele înapoiere de serv. 9. Cristea Marian M-rea Căşuloaca - 354
Soroca
cr Obs.
10. Iftodie leon Catedrala Hotin 373
t. 11. Florea Pavel Trifăneşti - Soroca 381
12. Vasile Benedict Catedrala Bălţi 389
13. Leca Petre Doljoc - Hotin 407
1 Ghenadie Tobur preot Catedrala Bălţi 383 14. Lavric Nicolae Dolineni – Hotin 412
15. Radomschi Sergiu Trebisăuţi - Hotin 422
2 Huşanu Nicolae Glingeni - Bălţi 398 16. Săndulescu Ştefan Dângeni - Hotin 407
17. Postolache Tg. Briceni - Hotin 481
3 Popov Nicolae Pogoneşti - Cahul 639
Volodea
18. Postovanu P. Bocşa Ruginei - Bălţi 489
4 Iordăchescu Sava Sărata - Cahul 617 19. Ştefănescu A. Rucşani – Soroca 506
20. Mămăligă I. Slobozia – Voroncău – 510
5 Păduraru Cioara - Cahul 644 Soroca
Gheorghe 21. Ciobanu Grigore Pietrosu – Soroca 511
22. Matevici Pavel Hojdieni - Bălţi 514
6 Huştiuc Gheorghe Măcăreşti - Lăpuşna 49 23. Serghie Grigoriţă Rughi – Soroca 521
24. Balaban Gheorghe Bulboci Vechi – 533
7 Seraru Nicolae Izvoare - Orhei 99 Soroca
25. Iacubovschi Petre Lipcani - Hotin 538
26. Ioachim Atanasie cântăreţ Pârcova - Bălţi 539
8 Lupu Tihon Eclesi- Catedrala Bălţi 614
27. Rusnac I. preot Sirăuţi de Jos - Hotin 559
arh 28. Iustin Mitrofan diacon Sf. Nicolae - Bălţi 566
29. Postoroncă Ion preot Catedrala Tighina 240
9 Verdeş T. Cântă- Călmăţui - Cahul 714 30. Popovici L. Protegailoca - Tighina 241
reţ 31. Teodor Buzu Cruglic - Orhei 212
32. Roşca Gheorghe Chişinău 200
1 Purice Grigore Voinescu - Cahul 719 33. Gobjilă Teodor Şef de Mitropolia Chişinău 283
0 secţie
34. Jemăneanu preot Ghirova - Orhei 60
Leonida
1 Ispasov Ioan Chirudnea - Cahul 704
35. Alexandrul Bârlădeni - Tighina 118
1 Vasilache
36. Budeanu P. Rezenii - Lăpuşna 136
1 Tihon Nicolae Satu Nou - Ismail 713 37. Madan Nicolae Malcoci - Lăpuşna 132
2 38. Babcenco Valeriu Jotău - Tighina 134
39. Buzu Anania Gârbovăţ - Tighina 133
1 Frunză Pantelimon Catedrala Bălţi 598 40. Spinei Alexei Isacova - Orhei 109
3 41. Rozievschi I. Târdiţa – Tighina 93
42. Silvestrovici I. Chişinău 97
1 Călugăreanu Th. Cepelăuţi - Hotin 602 43. Solomonov E. Căuşani Noi - Tighina 101
4 44. Procopan Eugen Străşeni – Lăpuşna 90
45. Prisecaru V. Cichirleni - Lăpuşna 88
46. Pali Chirică Chişinău 85
1 Tarase Teacă Catedrala Bălţi 579
47. Popaiu Eugen Chirsova - Tighina 83
5 48. Platon Ion Isacova - Orhei 82
49. Nicov Andrei Călăraşi oraş - 78
1 Luţcalov Leova - Cahul 623 Lăpuşna
6 Gheorghe 50. Madan Vladimir Chişinău 72
51 Mârza Apolinarie Româneşti - Tighina 70
52 Merencu Leonida Chişinău 68
53 Mârza Alexei Feştelniţa - Tighina 67
În celelalte mitropolii şi episcopii din ţară s-au refugiat, fiind solicitată 54 Livovschi Gh. Talmazi - Tighina 63
reîntoarcerea lor la vechile posturi, următorii: 55 Hartia Vladimir Mingir - Tighina 54
56 Cogoncea Traian M-rea Tabăra - Orhei 50
57 Grosu Vladimir Başcalia - Tighina 48
58 Grosu Pavel Chişinău 46
59 Drăgan Ion Leuşeni – Lăpuşna 34
60 Crucerescu Alex. Durleşti - Lăpuşna 33
p. 46 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
61 Chiriţă Leonida Ceaga - Tighina 24
62 Ceachir Teodor Ţânţăreni - Tighina 23
63 Cristu Alexandru Chişinău 22
64 Bârliba V. Chirsova - Tighina 19
65 Buşilă Alexandru Vorniţa - Tighina 18
66 Bârliba Ion Tripola - Lăpuşna 15
Supliciul Doamnei Maria
67 Bolboceanu N. Chişinău 9 Mareşal Antonescu
68 Goian M. Congaz - Cahul 679
69 Pali Teodor Reni - Ismail 689
70 Focşa Iftimie Chebancea - Cetatea 685
Albă
71 Ciobanu V. Curci - Ismail 678 Ing. B. l. – Oradea
72 Drăgan D-tru Cazangic - cahul 670

A
73 Vărzaru Pavel preot Plătăreşti – Cetatea 668 cest material reprezintă în principal o selecţie de
Albă
Bibliografie, selecţie punctată cu opinii ale
74 Ţugui Simion Ismail 667
subsemnatului.
75 Stichie Vasile diacon Cetatea - Albă 659 A fost conceput şi redactat ca material documentar menit să
76 Sinevici Nicolae preot Borogani - Cahul 656 informeze cititorii asupra unor adevăruri istorice
77 Silvestrovici A. Ismail 653 condamnabile, prea puţin sau deloc cunoscute.
78 Stoenescu D-tru Isirlia - Cetatea Albă 649
În ziua de 23 august 1944, aflându-se în audienţă la Palatul
79 Roşca Ion Plăvăreşti – Cetatea 645
Albă Regal, Mareşalul Ion Antonescu - conducătorul statului şi
preşedintele Consiliului de Miniştri - a fost arestat
80 Parocescu Ion Reni - Ismail 637
surprinzător şi abuziv, din ordinul Regelui.
81 Petrov Iacob Ismail 635 Cum doamna Maria Antonescu nu avea de ce să mai rămână
82 Clement Vrabie Intenden Chişinău 380 în reşedinţa sa de la Palatul Snagov, s-a pus problema
t
83 Popescu Nicolae preot Chirudnea - Cahul 634
plecării sale. Dar unde ? În orice caz, pe un drum sigur, pe un
drum unde nu se desfăşurau lupte. Şoseaua Bucureşti - Piteşti
84 Macovei Regele Carol - Ismail 630
Alexandru - Craiova - Tg.-Jiu era şosea liberă. S-a aflat că pe acest
85 Mârza Alexandru Beştemac - Cahul 628 traseu plecase şi Regele cu mama sa în direcţia Tg.-Jiu, spre a
86 Levinschi Alex. Olăneşti – Cetatea - 624 fi în siguranţă. S-a discutat şi s-a hotărât plecarea în aceeaşi
Albă zi tot spre Tg.-Jiu. Doamna urma să fie însoţită de doamnele
87 Ivanciu Gheorghe Sărăţeni - Cahul 618
88 Erhan Petre Ismail 606
Veturia Goga (prietena sa) şi Domnica Negulescu (secretara
89 Covali Vladimir Ciuciuleni – Cetatea 597 sa), împreună cu un locotenent de jandarmi şi 3 subofiţeri.
albă Aceştia trebuia s-o însoţească până în localitatea de
90 Chiriţă Ion Olăneşti – Cetatea 593
Albă
destinaţie, care nu se stabilise încă. Deci, plecare în
91 Boghin Serghie cântăreţ Văncicăuţi - Hotin 608 necunoscut!
92 Arnov Veceslav Chişinău 245 Către ora 12 a zilei de 25 august 1944, cele două
93 Midar Nichita Chişinău 250
94 Osievschi Grigore Chişinău 254
limuzine şi camioneta cu suita erau gata de drum. Doamna
95 Sărău Ioan Gârbovăţ- Tighina 257 Antonescu avea asupra sa numai câteva lucruri de strictă
96 Popovici Vladimir Sf. Ilie - Chişinău 161 necesitate, într-o valiză.
97 Pavel Căpăţână Corşeva - Lăpuşna 162
Despărţirea a fost plină de demnitate. Cei câţiva ofiţeri
98 Efodiev Ioan Catedrala Chişinău 268
99 Plămădeală Ion Bălceana - Lăpuşna 276 prezenţi la această scenă s-au rânduit la ieşire, formând front.
100 Mudreac Dionisie Lipcani de jos - Hotin 573 Doamna Maria Antonescu a dat mâna cu fiecare, căutând în
101 Caimacan Serghie Cărăcurt - Cahul 693 ochii lor o încurajare, un sprijin. Devenise dintr-o dată o
102 Tau I. Gh. Cahul 690
103 Munteanu Alex. preot Sf. Nicolae - Hotin 554 străină în ţara ei, o fiinţă scoasă în afara lumii, o persoană
104 Iavorschi Dionisie Cons. Bălţi 612 scoasă în afara legii. Pe Maria Mareşal Antonescu nu mai
Ref. putea s-o apere nicio lege de acum încolo. Ea, fără să fie
105 Balaur Dumitru Cons. Bălţi 613
Ref. conştientă de situaţie în acele momente, pornea pe drumui
106 Sambriş I. preot Verejeni - Orhei 228 stropit cu lacrimile vărsate de atâtea doamne de vază ale
107 Dodu Andrian Manaleţi - Lăpuşna 219 Ţărilor Române de-a lungul veacurilor de împilare.
108 Madan Mihail Cons. Ismail 581
Ref. Astfel, după 48 de ore de când, pe acelaşi drum al
109 Grosu Nicolae Preot Catedrala Tighina 45 nimănui, o altă maşină scosese pentru totdeauna din Palatul
110 Simionov Sava cântăreţ Chişcani - Tighina 278 Snagov-în care se consumase gândirea, străduinţa, eroismul -
111 Hagi Petre preot Catedrala Cetatea Albă 103
112 Grigore Foamete Preot Lopatna - Orhei 558 pe omul care timp de 4 ani din cei mai grei ai istoriei ţării
113 Teodor Dumbravă preot Ismail 764 străjuise neobosit şi neînfricat la apărarea intereselor ei, cu
arma în mână, în faţa celor mai neînduplecaţi duşmani,
pornea acum şi tovarăşa Iui de viaţă pe calea care se va
dovedi în curând - pentru amândoi - a fi un drum al
calvarului!
p. 47 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
Am stat cu capul sus şi fără teamă în faţa judecăţii, cum stau şi-
n faţa justiţiei supreme aşa stai şi tu !

Nimeni în această ţară nu a servit poporul de jos cu atâta


dragoste, pasiune, dezinteres cum l-am servit eu. I-am dat totul
- de la muncă până la banul nostru, de la suflet până la viaţa
noastră - fără a-i cere nimic. Nu-i cerem nici azi.

Judecata lui pătimaşă de azi nu ne înjoseşte şi nu ne


atinge. Judecata lui de mâine va fi dreaptă şi ne va înălţa...

Sunt pregătit să mor, după cum am fost pregătit să


sufăr. După cum ştii, viaţa mea, toată viaţa mea, mai ales în
cei patru ani de guvernare - a fost un calvar, a ta, de
asemenea, a fost înălţătoare.

Împrejurările şi oamenii nu ne-au îngăduit să facem


binele pe care împreună am dorit cu atâta pasiune să-l facem
ţării noastre. Suprema voinţă a decis altfel.
Doamna Antonescu părea resemnată. Pe drum,
sfătuindu-se ce să facă, la sugestia Veturiei Goga, s-a hotărât Am fost un "învins", au fost şi alţii... mulţi alţii". După
să se meargă la Dobriţa-Gorj, unde se aflau Regele Mihai şi dreapta judecată, istoria i-a pus la locul lor. Ne va pune şi pe
Regina- Mamă Elena, retraşi la casa de vânătoare a Regelui. noi.
Se spera că majestăţile lor o vor lua sub protecţie, neştiindu-
se încă despre complotul împotriva Mareşalului, urzit şi Popoarele - în toate timpurile şi peste tot - au fost
patronat de Regele Mihai. ingrate. Nu regret nimic şi nu regreta nici tu nimic. Să
În seara zilei de 25 august suita a ajuns la Tg.-Jiu. A răspundem la ură - cu iubire, la bine - cu mângâiere, la
treia zi, aflând că ruşii se apropie, doamna Antonescu şi nedreptate - cu Iertare !
doamna Goga s-au deplasat într-un sat din apropierea
Dobriţei, pentru a fi aproape de Rege. La o tatonare făcută pe Ultima mea dorinţă e să trăieşti. Retrage-te într-o
lângă Rege şi Regină dacă vor să o ia sub ocrotirea mănăstire. Acolo vei găsi liniştea necesară sufletului şi bucata
majestăţilor lor pe doamna Antonescu, Regina-Mamă Elena de pâine, pe care azi nu o mai poţi plăti.
("grecoaica cu nas subţire") a respins cu indignare această
posibilitate declarând că "nu admite să i se vorbească despre Am să rog să fiu îngropat lângă ai mei, care mi-au fost
această persoană repudiabilă. Astfel îşi plătea Regina Elena străbuni şî călăuzitori, acolo la lancu Nou. Voi fi între acei cu
poliţa de recunoştinţă faţă de Mareşal, căruia îi declarase care am copilărit şi cu care am cunoscut şi durerile şi
solemn că nu va putea uita vreodată ceea ce a făcut Mareşalul lipsurile. Împrejurările ne-au îndepărtat viaţa de ei, dar
pentru fiul ei şi pentru ea". Uitase totuşi la Dobriţa-Gorj. sufletul meu nu-i va uita niciodată. Poate vei gândi că tot
Este de la sine înţeles că Regina Elena s-a exprimat în acolo, lângă mine, trebuie să fie şi ultimul tău locaş.
acest fel fiindcă ştia de la Regele Mihai că - potrivit celor
prestabilite de complot - doamna Antonescu urma să fie Scoborând în mormânt - eu azi şi tu mâine, ne vom
arestată. înălţa, sunt sigur, acolo unde va fi singura şi dreapta
răsplată.
Ulterior a fost dată pe mâna ruşilor care au
dus-o la Bucureşti, umilindu-o în cel mai josnic mod, Te strâng în braţele mele cu căldură.
motiv pentru care şi a tăiat venele încercând să-şi ia viaţa.
Este descoperită la timp şi salvată. După vindecare este Te îmbrăţişez cu dragoste !
dusă în Rusia, pentru perioada septembrie 1944 -
Nicio lacrimă !
februarie 1946.
Ion
Vom reda mai jos conţinutul scrisorii Mareşalului către
doamna Maria Antonescu, scrisoare expediată prin Doamna Antonescu nu s-a dus la mănăstire spre a
intermediul mamei Mareşalului doamna Baranga înainte asculta sfatul Mareşalului şi a-i împlini dorinţa; a fost
de execuţia acestuia: împiedicată de hăituitori. Imediat după execuţia (asasinarea)
Mareşalului, doamna a fost internată o vreme la Spitalul
Scumpa mea Rica,
Filantropia, dată fiind starea sănătăţii sale. Acolo a vizitat-o

p. 48 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
doamna Henriette Magherescu, primind cu plăcere acea vizită Niculescu, iar Domnica Negulescu - fosta ei secretară - îi
fiindcă cele două doamne erau vechi cunoştinţe. Doamna aduna lucruri groase de la cunoştinţe.
Magherescu, care asistase la proces şi consemnase »ultimul
cuvânt« al Mareşalului, i-a relatat cele petrecute la proces, iar Nu împlinise un an de domiciliu obligatoriu în casa
doamna Antonescu - de pe patul de suferinţă - i-a relatat cele mamei sale, când doamna Antonescu a primit domiciliu forţat
descrise mai înainte. în satul Lăteşti din Bărăgan. Acum începe un alt calvar al ei,
care o va duce în mormânt. Satul Lăteşti era considerat
Refăcută întrucâtva, a căpătat domiciliu obligatoriu în locuinţa centrul Bărăganului ialomiţean devenit loc de pierzanie pe
mamei sale din Bucureşti, unde a vizitat-o colonelul harta Gulagului românesc, căpătând sinistrul nume de
Magherescu. Era resemnată şi-şi purta cu multă demnitate "Siberia României". Aici oamenii erau exterminaţi prin
lovitura primită. S-a informat despre soarta ofiţerilor din fostul deportare, domiciliu obligatoriu, detenţie pe termen lung,
Cabinet militar, dovedind interes şi compasiune. I-a vorbit schingiuire sălbatică, asasinat mişelesc.
colonelului despre Mareşal; îşi amintea de ultimele zile ale lui
petrecute la reşedinţa de la Snagov şi de felul cum plecase la La Lăteşti, doamna Antonescu a fost plasată într-o casă
Palatul Regal fără nici cea mai mică grijă. foarte modestă cu pământ pe jos. Era obligată ca în fiecare
lună să meargă şi să se prezinte la postul de jandarmi din
localitatea de reşedinţă a comunei. Drumul îl parcurgea pe
jos, în condiţiile anotimpului (pe arşiţe, pe ploi, pe ger şi
ninsorile din Bărăgan). Nu avea niciun mijloc de deplasare, pe
distanţa de câţiva kilometri, dus-întors. În privinţa mijloacelor
de existenţă, nu mai avea nimic. A trăit din generozitatea
puţinilor prieteni ce-i mai rămăseseră, precum şi datorită
devotamentului fostei sale secretare, Domnica Negulescu,
care şi-a făcut o îndatorire filială din a-i asigura traiul în acea
izolare. Colecta alimente de la binevoitori şi i le ducea
periodic, împreună cu câte un bidon de gaz pentru iluminat.

Curând s-a îmbolnăvit grav. Trăind în sărăcie şi lipsită de


asistenţă medicală i s-a agravat boala de piept şi de inimă. în
iarna anului 1956 a căzut la pat; inima începuse să cedeze com-
plet Doamna Negulescu a reuşit să o interneze într-un spital din
Călăraşi, în stare foarte gravă. Profesorul dr. Burghele, fiind
informat despre această situaţie, a consimtit s-o interneze în
Spitalul "Panduri" din Capitală, pe care-l conducea. Totul a
fost în zadar, boala de inimă îndeosebi avansase foarte mult:
era foarte umflată şi avea faţa tumefiată, de nerecunoscut
Solicitudinea profesorului Burghele a folosit doar ca să-i ofere
condiţii omeneşti pentru a-şi da sufletul. A fost înmormântată
La cea de-a doua vizită făcută de colonelul Magherescu,
la Cimitirul Bellu militar, în cavoul familiei mamei sale.
doamna i-a dat - în amintirea Mareşalului - o şapcă a lui,
câteva franjuri din şalul primit de la Mareşal la ultima lor La căpătâi se află o cruce mare de piatră albă, iar
întâlnire de la Jilava, precum şi câteva decoraţii. Colonelul le-
mormântul este acoperit cu o lespede de marmură pe care stă
a primit cu multă emoţie şi a mărturisit că le va păstra neatinse
scris: Maria Antonescu 1892-1964.
ca pe nişte scumpe relicve.
Deasupra numelui este încrustată o cununiţă de laur,
Văzând că se înăsprise controlul asupra persoanelor ce
discretă.
veneau în vizită la doamna Antonescu, colonelul Magherescu
nu s-a mai dus, a mers în schimb soţia sa, care a mai aflat şi Aşa după cum îi fusese viaţa (distinsă, discretă şi plină
alte amănunte despre viaţa din detenţie a doamnei. Venind de abnegaţie), tot aşa s-a retras în moarte: senină şi resemnată.
iarna şi neavând palton, doamna a înaintat o cerere către dr. Aspectul lăcaşului ei de veci este expresia fiinţei pe care a
Petru Groza, prim-ministrul de atunci, prin care cerea să i se primit-o pentru odihna eternă, Murind, ea iertase tot şi pe toţi
trimită o ladă din vila de la Predeal, în care se aflau hainele ei
şi fusese iertată la rândul ei.
groase, S-a trimis într-adevăr o ladă cu lucruri care-i
aparţineau, însă în ladă erau draperii de creton de la vilă. Prin suferinţă se purificase şi astfel mergea să-şi ia locul
Astfel a rămas ca iarna să poarte paltonul mamei sale, doamna lângă ilustrul ei soţ, de unde să se roage împreună pentru
izbânda neamului lor.
p. 49 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
În "Proclamaţia către ţară", transmisă la radio în seara de 23
august 1944 Ia ora 22, Regele Mihai I a declarat că România a
ieşit din alianţa cu Axa şi că a încetat războiul cu Naţiunile
Unite, iar "România a acceptat armistiţiul" oferit de Uniunea
Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din
acest moment încetează lupta împotriva Uniunii Sovietice. De
fapt, Regele a rostit un neadevăr vădit fiindcă până în acel
moment nu se stabilise nicio înţelegere cu nimeni, neexistând
niciun armistiţiu, astfel c ă - p r i n proclamaţia respectivă -
România a încetat unilateral ostilităţile cu inamicul sovietic,
dar era în continuare în stare de război cu ţara noastră. În
consecinţă, România a fost tratată ca ţară învinsă şi ocupată, o
ţară care a capitulat fără condiţii, din care cauză a fost prădată
ca ţară inamică. Prin declararea unilaterală a armistiţiului de
către Regele Mihai s-a comis cea mai mare trădare din istoria
României, deschizându-se calea ocupării necondiţionate a ţării
de către armata sovietică.

2. A fost trădată Armata Română şi neutralizată chiar de către


suveranul ţării, în timp ce aceasta se afla în luptă cu inamicul,
un act fără precedent în istoria militară a lumii.

În urma "Proclamaţiei către ţară", rostită de Rege în


seara de 23 august 1944, trupele române de pe front au
încetat luptele şi au rămas imobilizate, în aşteptarea de noi
ordine. Evident, partea sovietică avea cunoştinţă despre
proclamaţie, însă profitând de situaţia creată, începând cu
dimineaţa de 24 august şi până după 1 septembrie - armata
Mormântul Mariei Antonescu sovietică a împânzit frontul şi a capturat fără luptă peste
130.000 militari români pe care i-a declarat prizonieri de
război şi i-a deportat în gulagul sovietic, la muncă silnică,
*** după ce au fost deposedaţi de BUNURILE personale de
valoare (cizme, ceasuri, inele, stilouri, echipament).
Doamna Maria Mareşal Antonescu, martiră a neamului,
a fost una dintre numeroasele victime ale trădării naţionale de
la 23 august 1944, cea mai mare trădare din existenţa
românilor.

Logic, această trădare a fost iniţiată de Uniunea Sovietică şi


înfăptuită de Regele Mihai I în complicitate cu personalităţi din
anturajul său, şi anume:

- generalii C. Sănătescu, C. Niculescu, A. Aldea, Gh,


Mihail, L Teodorescu, C. Anton şi colonelul D.
Dămăceanu, complexaţi de personalitatea covârşitoare a
Mareşalului, doritori de funcţii importante în armată şi în
stat;
- colaboratorii tineri ai Regelui: Mocioni-Ştârcea,
Niculescu-Buzeşti, Vişoianu şi Mircea lonniţiu.

Marea trădare de la 23 august 1944 a avut patru Nu se va şti niciodată cât au suferit cei peste 130.000
componente distincte, şi anume:
de prizonieri români în gulagul sovietic, cât timp au stat în
1. A fost trădată România, fiind pusă în situaţia de ţară prizonierat şi câţi dintre ei au revenit în ţară.
capitulardă fără condiţii în cel de-al doilea Război
Mondial. 3. A fost trădat Mareşalul Ion Antonescu, conducătorul
statului şi preşedinte ai Conciliului de Miniştri, precum si
întregul Guvern al României.
p. 50 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
În cadrul acţiunii complotiste de răsturnare a Uniunea Sovietică prin ultimatumul din 28 iunie 1940
guvernului, pusă la cale de Rege şi de anturajul său, în ziua (Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei). Mareşalul a
de 23 august 1944 Mareşalul a fost convocat insistent să vină considerat drept o necesitate vitală ca România să ia parte la
la palatal regal; i s-a cerut demisia, dar Mareşalul a refuzat. ''cruciada antibolşevică alături de Germania.
Drept urmare, Mareşalul a fost demis şi, din ordinal Regelui,
a fost arestat pe loc. Campania antisovietică, biruitoare în prima parte, s-a
împotmolit odată cu trecerea timpului şi, după dezastrul de la
Demiterea Mareşalului din funcţia de preşedinte al Cotul Donului şi Stalingrad, era tot mai clar că Hitler
Consiliului de Miniştri, ca şi demiterea întregului guvern a pierduse iniţiativa, superioritatea şi - în perspectivă -
fost perfect legală, însă arestarea a fost abuzivă, nelegală. războiul. În august 1944 războiul se purta deja pe pământul
României, între Prut şi Şiret, iar tăvălugul sovietic nu mai
Tot la 23 august 1944, din ordinul Regelui, au mai fost putea să fie oprit.
arestaţi demnitarii Mihai Antonescu, Constantin Piki Vasiliu,
D. Popescu, M. Pantazi şi M. Elefterescu.

În noaptea de 23/24 august, o echipă condusă de Emil


Bodnăraş, agent al Moscovei, în înţelegere cu Regele, i-a
preluat pe Ion Antonescu şi pe ceilalţi 5 arestaţi, pe care i-a
dus într-o casă conspirativă din Bucureşti, în vederea
deportării lor în Uniunea Sovietică.

La 3 septembrie 1944, Ion şi Mihai Antonescu


împreună cu alţi 10 foşti demnitari, arestaţi succesiv din
ordinul Regelui, au fost predaţi ruşilor, care i-au deportat în
U.R.S.S. în trenul care se deplasa spre Moscova se afla şi
doamna Maria, soţia Mareşalului, dar Mareşalul a fost infor-
mat despre ticăloşia respectivă abia în 1946. În aceste condiţii ţara trebuia să fie salvată prin
ieşirea din alianţa cu Germania. Însuşi Mareşalul era adeptul
Deportaţii, în frunte cu Mareşalul, au fost aduşi în ţară acestei cerinţe, însă în prealabil dorea o solidarizare în scris a
în februarie 1946 pentru a fi supuşi atrocităţilor concepute de oamenilor politici proeminenţi (Maniu şi Brătianu) pentru
ocupantul sovietic în înţelegere cu Regele (cercetări violente, consecinţele ce urmau să rezulte din încheierea armistiţiului,
simulacre de procese publice, condamnări, detenţii, execuţii). dar această solidarizare s-a perfectat în după amiaza de 23
În final, demnitarii arestaţi au fost condamnaţi pe nedrept la
august 1944. Mareşalul l-a înştiinţat personal pe Rege că este
pedepse cu închisoare, iar patru dintre ei au fost condamnaţi
de acord cu semnarea armistiţiului, dar numai după ce va fi
la moarte, tot pe nedrept (sentinţa fiind executată la 1 iunie
anunţat Hitler, şi că până atunci se va negocia cu arma în
1946): Mareşalul Ion Antonescu (preşedintele Consiliului de
Miniştri), Mihai Antonescu (ministrul de externe), mână. Această soluţie judicioasă, preconizată de Mareşal, n-a
Constantin Piki Vasiliu (comandantul Jandarmeriei), fost pusă în aplicare fiindcă imediat a intervenit demiterea şi
Gheorghe Alexianu (guvernatorul Transnistriei). arestarea sa.

Aflându-se la locul de execuţie (asasinare), Mareşalul i În seara de 23 august 1944, ambaşadorui Germaniei doi
s-a adresat lui Gheorghe Leca (fost ministru al românizării) generali au fost convocaţi la Palatul Regal şi li s-a dus la
cu următoarele cuvinte: »Spune-i Regelui că nu plec supărat cunoştinţă că România a rupt legăturile cu Puterile Axei, că a
pe el şi că l-am iertat. Mai mult: spune-i că-i mulţumesc că trecut de partea aliaţilor şi că armatele germane pot pleca
mi-a oferit prilejul să mă aşez, cu un minut mai devreme, în libere din ţară fără a fi dezarmate, cu condiţia ca în termen de
rândul acelora care s-au jertfit pentru binele şi onoarea 3 zile să se retragă în linişte. Ca o reacţie firească, armata
acestui neam.« Aşadar, Mareşalul ştia. germană a început bombardarea Capitalei şi întoarcerea
armelor împotriva României.
Poporul român de azi şi dintotdeauna nu trebuie să-l
ierte pe acest mare trădător, chiar dacă Mareşalul - aflat în ***
pragul morţii - l-a iertat forma!
Aşadar, Regele Mihai I şi anturajul său au comis - la 23
4. A fost trădat aliatul legitim ai României în cel de ai august 1944 - cea mai mare trădare din întreaga istorie a
doilea Război Mondial - Germania. românilor, de la începuturi şi până în zilele noastre.
România a participat la războiul antisovietic pentru ca Motivele care l-au putut determina pe Rege să comită
să reintre în drepturile ei suverane asupra teritoriilor răpite de această trădare ar fi putut să fie următoarele;
p. 51 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
1. Relaţiile dintre Regele Mihai I şi Mareşalul Ion Palatul Regal, Lucreţiu Pătrăşcanu, reprezentant în libertate al
Antonescu, conducătorul statului, s-au înrăutăţit în P.C.R., precum şi Emil Bodnăraş, omul Moscovei, deţinător
permanenţă, suveranul fiind mereu marginalizat, ignorat în al cetăţeniei sovietice. Oficial, cei doi nu aveau ce să caute la
mod deosebit, sub pretextul unei protejări, al Palat; P.C.R. era o formaţiune politică periferică aflată în
noncompromiterii, în sensul că Regele - pentru binele său - ilegalitate. Este de la sine înţeles că prezenţa celor doi a fost
trebuia să rămână în rezervă. Deviza Mareşalului era: preconizată de scenariul sovietic pentru ca ulterior să se poată
Regelui toate onorurile, mie toată puterea. afirma că actul de la 23 august 1944 a fost Opera P.C.R., iar
Emil Bodnăraş primise apriori un rol activ imediat şi anume
Se subînţelege că Regele, dorind să se răzbune, a pus la paza sigură a demnitarilor arestaţi, în frunte cu Mareşalul.
cale demiterea şi arestarea Mareşalului, precum şi predarea
acestuia la ruşi şi - în înţelegere cu aceştia - organizarea
simulacrului de proces public şi asasinarea rivalului
protocolar. În final, Regele - în virtutea prerogativului său -
ar fi putut să acorde graţierea Mareşalului, dar n-a făcut-o.

În caz că Regele nu era pornit împotriva colaboratorilor


Mareşalului, aceştia au fost totuşi sacrificaţi în baza dorinţei
Moscovei; este posibil ca lista demnitarilor ce trebuia să fie
arestaţi să fi fost întocmită chiar de către strategii sovietici,
dar arestarea faptică a Mareşalului şi a celorlalţi demnitari a
fost acţiunea exclusivă a Regelui şi a anturajului său. În plan
propagandistic, Uniunea Sovietică urmărea să creeze falsa
impresie că participarea României la războiul antisovietic n-a
fost un act de voinţă al poporului roman, ci acţiunea unor Emil Bodnăraş, fost ofiţer al armatei române, a trădat
aventurieri în frunte cu Mareşalul. Predarea Mareşalului la jurământul militar şi a dezertat în Uniunea Sovietică în anul
ruşi. Să predai inamicului pe omul care a reprezentat ţara, i-a 1930. Trădătorul a fost instruit în diversiunea ideologică şi de
apărat şi impus interesele, chiar acelui inamic împotriva sabotaj, iar în anul 1936 a revenit în România. După c e a
căruia luptase trei ani şi de care era considerat singurul om f o s t condamnat închis, din închisoare a cerut cetăţenia
reprezentativ din România cu care se puteau duce tratative, sovietică, iar Moscova i-a acordat-o. În 1942 a fost eliberat
era un vot de blam pe care noul guvern şi Regele şi-l dădeau Acesta este profilul "omului de încredere" căruia Regele Mihai
singuri. şi anturajul său i-au predat pe arestaţi, în frunte cu Mareşalul,
pentru a se administra o pază sigură în vederea deportării lor în
Mareşalul Ion Antonescu era cel mai mare în grad şi cel de al ţara inamicului României. De reţinut incredibilul adevăr că
treilea mareşal al României, după Averescu şi Prezan şi egal Emil Bodnăraş, agentul Moscovei, îşi făcea de cap în
în grad cu Regele (care, de asemenea, avea gradul onorific de Bucureşti - sub oblăduirea Regelui - încă înainte de ocuparea
mareşal), era comandantul suprem al armatei, a condus timp ţării de către Uniunea Sovietică.
de trei ani un război pentru eliberarea pământului ţării
cotropit de inamic. Aceste atribute impuneau cu totul alt Dincolo de voinţa de a se răzbuna pe Mareşal, se poate
tratament, chiar în cazul absurd şi abuziv al arestării. Prin admite că Regele a fost ademenit de sovietici cu promiterea
tratamentul aplicat s-a adus insultă uniformei de militar şi unor favoruri după ce vor ocupa ţara, ori a fost şantajat cu
gradului ce-l purta; s-a dezonorat oştirea; s-a desconsiderat şi ameninţări în perspectivă. Se poate explica şi aşa că Regele a
nu s-a recunoscut ca legitimă lupta purtată de Mareşal pentru consimţit să facă jocul inamicului.
cucerirea provinciilor răpite de inamic, blamându-se toţi
ostaşii care i-au executat ordinele, au luptat şi s-au jertfit, În privinţa tratamentului inuman aplicat doamnei
precum şi sutele de mii de morţi care au împânzit câmpurile Antonescu, este de presupus că nici sovieticii şi nici comuniştii
de la Prut la Volga şi Don, din Crimeea, stepa calmucă şi români n-au fost preocupaţi să o reţină şi să o deporteze în
Caucaz; toţi aceştia au fost renegaţi! 2. Principalul Uniunea Sovietică. Regele Mihai prin această ticăloşie fără
beneficiar al manevrei de la 23 august 1944 a fost U.R.S.S. seamăn a urmărit să-l distrugă pe Mareşal pe toate planurile,
Regele a fost acuzat de trădare, fie ca instrument al inclusiv acela al familiei. Logica ne îndreptăţeşte să afirmăm
comuniştilor din ţară, fie ca instrument al Moscovei. Nu se că doamna Antonescu n-a fost pusă sub urmărire nici pe ruta
ştie nici acum dacă - în evenimentele din august 1944 - Bucureşti - Tg.-Jiu, nici pe timpul şederii sale în Gorj. Se
P.C.R. a acţionat din proprie voinţă sau la directivele deduce că Regele este acela care, după ce a refuzat brutal să o
Moscovei. Autorul acestui material de sinteză apreciază că ia sub ocrotirea Majestăţii sale, a anunţat Ministerul de Interne
evenimentele respective au fost puse la cale de URSS, cu despre prezenţa doamnei în Gorj şi i-a cerut acestuia să o
compicitatea Regelui. La 23 august 1944 au fost prezenţi, la
p. 52 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
ridice şi s-o predea sovieticilor în vederea deportării în
Uniunea Sovietică odată cu demnitarii arestaţi.
.
Aşadar, nesăbuinţa Regelui a culminat cu arestarea şi
Virusul care poate produce
predarea către sovietici a doamnei Maria Antonescu. În fond,
ce fapte antistatale sau antisociale grave comisese marea infecţii pe viaţă
doamnă a ţării şi cât era de periculoasă pentru ţară
menţinerea sa în libertate ? A fost deportată un an şi jumătate
în U.R.S.S., a stat aproape un an în domiciliu obligatoriu la
locuinţa mamei sale din Bucureşti, a primit domiciliu forţat Prof. Valeriu Neştian - Iaşi
în Bărăgan într-o casă primitivă cu pământ pe jos. A îndurat (1932 – 2011)
lipsurile materiale de tot felul şi a trăit lipsită de asistenţă
medicală. S-a îmbolnăvit grav de piept şi de inimă şi n-a mai
putut să fie salvată. A decedat la vârsta de 72 ani. Toate n alcătuirea vieţii sufleteşti actuale a unui important
aceste suferinţe le-a îndurat numai pentru "crima" orânduită segment de populaţie românească intră, ca element

Î
de destinul de a fi fost soţia unui mare bărbat de stat. incontestabil sentimentul nostalgiei comunismului,
Mareşalul Ion Antonescu, aflat în conflict protocolar cu exprimat frecvent, în particular sau public, prin zicerea
Regele Mihai. "mai bine era înainte". Afirmaţie ridicată la proporţiile
unui mit, în sensul anumitei afecţiuni subiective, motivată
Regele Mihai I, aflat în pragul vârstei de 90 de ani, aproape exclusiv material, de a nu mai fi părtaş, beneficiar,
va părăsi inevitabil această lume şi va trece în lumea veşnică. profitor al "raiului" roşu. E caracteristica mentalului colectiv al
Va avea, oare, tăria morală să recunoască şi să regrete nenumăraţilor oameni; cu toate consecinţele negative imediate şi
suferinţele fizice şi traumele pe care le-a provocat victimelor viitoare, sub raport compartimental, expresiv (limba de lemn pe
trădării de la 23 august 1944 (cei peste 130.000 de militari care le are asupra existenţei conaţionalilor.
Inşi numeroşi din jurul nostru se angajează într-o
români făcuţi prizonieri de sovietici după 23 august 1944, cei
experienţă falsă, stabilesc relaţii arbitrare între cauze şi efecte,
11 demnitari arestaţi nelegal şi predaţi inamicului - inclusiv
fac abstracţie de corelaţia obiectivă şi raţională dintre fenomene
cei 4 demnitari condamnaţi pe nedrept la moarte şi asasinaţi, şi se antrenează în generalizări unilaterale. Deformând
martirizarea Mareşalului Ion Antonescu şi a doamnei Maria realităţile, mizând pe intuiţii eronate, pe "argumente" în locul
Mareşal Antonescu, ca şi suferinţele şi pierderile cauzate adevărului. Şi astfel, holocaustul împotriva poporului român,
oştirilor germane prin trădarea lor de către aliatul legitim - chiar minimalizat, dispreţuit din interes, e ca o rană ce va
România), şi să-şi găsească liniştea sufletească în mormântul rămâne permanent deschisă pe trupul neamului şi-al ţării. Ea nu
veşniciei ? Credem că nu-i va fi hărăzită o asemenea se va cicatriza vreodată. Peste decenii, când se va descoperi
izbăvire, ci dimpotrivă! Ar fi, totuşi, prea puţin în comparaţie această rană, şi cineva, întâmplător ori cu bună ştiinţă, o va
cu amploarea suferinţelor pe care le-a provocat. atinge, atunci oameni înzestraţi cu conştiinţă istorică, morală,
naţională, se vor cutremura poate!
***
EU, autorul acestui material, mărturisesc că sunt un
monarhist convins. Dacă s-ar desfăşura un referendum privitor
la forma de guvernământ a României aş vota fără şovăire
pentru monarhie, însă cu un alt suveran pe tron, nu cu Regele
Mihai, care - atât timp cât s-a aflat în fruntea României - n-a
fost demn de iluştrii săi înaintaşi - Regele Carol l şi Regele
Ferdinand I, ci a provocat ţării un rău imens prin MAREA
trădare de la 23 august 1944 la care a fost părtaşul principal!

Bibliografie:
George Magherescu: Adevărul despre Mareşalul Antonescu, volumul III,
editura Păunescu, 1991;
Mircea Bălan: Istoria trădării la români, volumul II, Editura
Eurostampa, 2004.
Regretatul prof. Valeriu Neştian
PS. Articolul a ajuns la Redacţia revistei Lohanul prin
Faptul că PCR cuprindea în rândurile sale, în anul 1989,
amabilitatea domnului Lucian Petrescu, fost ofiţer al
3.700,000 de membrii (28 procente din populaţia majoră a ţării)
armatei române sub comanda directă a Mareşalului şi avea 76.000 de organizaţii de bază, în toate unităţile şi
Antonescu, care a fost arestat şi condamnat de regimul colectivele, în afara milioanelor de utecişti, pionieri, "şoimi ai
comunist la ani buni de temniţă şi deportat apoi pe o mare patriei" (copia modelului bolşevic "şoimii stalinişti"!) , arată că
perioadă în Bărăgan. partidul, securitatea aveau rădăcini nu numai în toate clasele şi
categoriile sociale, ci şi în mentalitatea, în

p. 53 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie
"Stilul" de muncă şi de viaţă al multora dintre noi, influenţând bolşevice, cântul proletar internaţional al lui Eugene Pottier şi
malefic pe români (cf. revista Tribuna, 15 iunie 1989). Pierre Degeyter, versiune românească de M. M. Gh. Bujor-
Să nu ne ascundem acuma după degete. Organizaţia de Socor!).
bază, de pildă, potrivit Statutului PCR, avea ca sarcini Cât priveşte "rezistenţa prin cultură", de care fac tapaj a
prioritare, înfăptuirea liniei politice interne şi externe a inginerilor ai sufletelor zaharisiţi cu "dominanta estetică",
partidului, a hotărârilor şi directivelor lui, educă membrii de "salvargarda a valorilor" etc., observaţiile percutante ale lui
partid în spiritul patriotismului socialist şi al Daniel Barbu, prefaţatorul cărţii "Cenzura comunistă şi
internaţionalismului proletar, se preocupă de continua formarea <omului nou> " (Bucureşti, Nemira, 1999, passim)de
desvoltare a conştiinţei lor socialiste, de formarea şi dezvoltarea Bogdan Ficeac, sunt elocvente: ".. .în totalitarism, cultura este
concepţiei lor materialiste despre lume şi societate, educă produsul mecanismelor variabile, dar infailibile ale cenzurii", cu
membrii de partid în spiritul vigilenţei revoluţionare şi punerea în ecuaţie a represiunii.
combativităţi împotriva manifestărilor antipartinice şi ale
ideologiei burgheze, se îngrijeşte de educarea tineretului în
spiritul ideologiei şi moralei comuniste" ş.a.m.d. E clar?
Bineînţeles că-i clar!
Dar UTC ? "Organizaţia unică revoluţionară a
tineretului, care reuneşte masele largi de tineri animaţi de
idealurile nobile ale socialismului şi comunismului" (v.
"Statutul" din 1965), este principala rezervă de cadre a
partidului, desfăşurându-şi activitatea sub directa conducere a
PCR". "Pentru membrii UTC, idealul îl constituie "primirea în
rândurile PCR, cea mai mare onoare pentru utecişti"!
Şi Organizaţia pionierilor, creată după tipar sovietic la 30
aprilie 1949 ? Era, nea pă r a t , o "organizaţie revoluţionară de
masă a copiilor ma j o r i şcolari între 7 şi 14 ani, cu educării
lor socialiste, în spiritual dragostei şi devotamentului faţă de
patrie şi popor, faţă de PCR, al internaţionalismului socialist
etc., desfăşurăndu-şi întreaga activitate sub conducerea
nemijlocită a PCR (apud "Dicţionar politic", Ed. politică, In fine, disidenţa era un exemplu de rezistenţă
Bucureşti, 1975, redactat de Academia "Ştefan Gheorghiu"). antidictatorială cu o anumită aură? Da, "disident" e insul care
"Visul de aur" al fiecărui pionier ? Nu-încape îndoială să devină are altă opinie sau poziţie decât a grupului din care face parte,
membru de partid, spre a contribui activ, cu toate forţele la bunăoară din PCR - şi-atâtica.
victoria comunismului (veşnic) în România şi în lume, la Posesorii mândri de carnet roşu, "superiorii" instituţionalizaţi,
început secol al XXI-lea! Ghinionul dracului roşu că n-a fost să agreaţi de regimul secerei şi ciocanului ? Criticile lor la adresa
fie aşa... sistemului terorist, la adresa "forţei organizatoare şi
Mai continuăm pe acest fir "ideatic"? Nu mai conducătoare a poporului m u n c i t o r , nu erau de fond, ci apte
continuăm, căci sindicatele, F.D.W.S., organizaţiile "de masă", doar a "ameliora" un sistem ilegitim, autorii de regulă în funcţie
de femei, "obşteşti", erau croite după asemănător şablon de interesele diverşilor "'disidenţi". Ele aveau loc în spiritul
totalitar şi-aveau ţinte "înalte" similare. Deşi, în prezent, unii le libertăţii, al democraţiei reale, al umanismului autentic
"reabilitează"! Noi n-aveam nici puterea nici dorinţa nepartinic.
"reabilitării". Avem însă vai- în ciuda marilor-merite trecute ale Conform "Programului PCR de făurire a societăţii
acestora - dorinţa şi puterea să nu le uita. Şi neuitarea fiind o multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism"
blamare necesară utilă, mai ales ca prevenţie... (Bucureşti, Editura politică, 1974) şi a "Expunerii lui Nicolae
Iar faimoasele "împrejurări", atenuate, justificative, nu-s decât Ceauşescu la (Congresul educaţiei politice şi culturii socialiste"'
pretexte, scuze ori şiretlicuri ale laşităţii, invocate azi, de foşti din 1976 — documente oficiale devenite literă de evanghelie
politruci, propagandişti zeloşi, activişti fanatici de partid, UTC, pentru "formatorii de conştiinţe"— principalii factori
pioneri, nomenclaturişti, ale lor ex-cozi de topor şi descendenţi educaţionali erau familia, şcoala, organizaţiile de variate soiuri,
frazeologie contrară cursului real al faptelor, cu iz şi pretenţii instituţiile sociale şi culturale, literatura, arta, presa, radio şi
sociologice. Laşitate (oportunism) devenit regulă de purtare, televiziunea, opinia publică socialistă. La acestea i se adaugă,
reflex condiţionat al sufletelor de robi născuţi sau făcuţi. discret, în subsidiar, biserica (îndeosebi cea ortodoxă),
Bine este a lua aminte în prezent la încă nişte lucruri. transformată în colaboratoare necondiţionată a politicii
Disocierile demagogice dintre marxism-leninism şi Stalinism, partidului şi statului de îndată după 23 august 1944 (la ocuparea
dintre dejism şi ceauşism, induc semnificări insidioase de tip ţării de către trupele sovietice, unii preoţi au fost înscăunaţi, de
"cominternist" (ce doreşte să ""recupereze" stângismul ce-a invadatorii bezboznici, prefecţi de judeţ, de pildă la Fălciu,
mânjit cu orori şi crime istoria multor ţări). Apoi, aşa-numita Vaslui etc, "de bună voie şi nesiliţi de nimeni"...
"linie naţională" din perioada reorientării PCR în raport cu Procesul educativ trebuia axat pe câteva acte infamante:
URSS şi "lagărul socialist", şi cu Occidentul capitalist, este vânzarea libertăţii, a demnităţii aproapelui, duşman de clasă ori
vădit incompatibilă cu caracterul internaţionalist al comuniştilor adversar politic (real sau poten-ial);
dintotdeauna (de pildă, Ceauşiştii, în clipele dinaintea executării desconsiderarea, distanţă faţă de suferinţele, persecuţiile se-
lor, au îngânat "Internaţionala", nu imnul naţional românesc, menilor socotiţi "contrarevoluţionari";
nici o... rugăciune; şi la şedinţe ale actualului minuscule PCR, alegerea locului printre opresori, prigonitori, nu printre cei
constituit legal în 2010, se intona cu fală, ca-n "bune" vremuri obidiţi, asupriţi;
p. 54 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
lovirea în cel lovit, lipsit de apărare; omului nou, a specialistului şi a activistului comunist întruniţi în
ridicarea vocii întru apologia nedreptăţii, tiraniei, minciunii, aceeaşi persoană", cum afirma reputatul pedagog Ştef a n
personalităţilor odioase; Bârsănescu (1895-1984), trecut cu arme şi bagaje în tabăra
consimţirea împroşcării cu noroi, a înjosirii dezumane din "muncitoresc-ţărănească revoluţionară" (cf. ziarul "Scânteia",
partea organismelor diriguitoare şi represive; din l0 decembrie 1978).
neocolirea călcatului în mocirlă, în muşuroaie urât - mirositoare
din unghi de vedere spiritual-moral ş.a.
În perioada poreclită diversionistic "proletcultistă",
însăşi după tezele din iulie 1971 şi după "primul congres al
educaţei şi învăţământului" din februarie 1980, s-a aplicat
metodic, sistematic un dresaj educativ, operaţie standard, o
manufactură umană. Idealul formativ era să creeze omul-robot,
stins cu veleităţi personale şi interesant numai ca forţă motrice a
unui angrenaj social vast. Indivizi, ar zice Sf. Ap. Pavel, pentru
care "Dumnezeul lor este pământul şi slava lor întru ruşinea lor»
(Filipeni, 3, 19). Cu alte cuvinte, făpturi umane pe care nu-i
preocupă decât propriul lor interes, care orice pas în viaţă îl fac
din calcul egoist, potrivit dictonului că regimurile se schimb,
profitorii dăinuie, sau mai dur exprimat: stăpânii-s înlocuiţi,
slujitorii "fideli" rămân! Cu ei puterea discreţionară face ce
vrea. În respect pentru adevăr, pentru istorie, şcoala din RPR şi RSR
O remarcă: adulţi, vârstnici actuali de care ne indignăm, s-a transformat, în genere, cu multe excepţii lăudabile, într- o
suntem scandalizaţi şi revoltaţi, deoarece-s corupţi, mincinoşi, anexă a partidului, a puterii totalitare, o unealtă docilă pentru
hoţi, apostaţi etc., au fost crescuţi în societatea socialistă împlinirea politicii sale nefaste. Ceea ce, cu obstinaţie, dar şi
multilateral dezvoltată, s-au format şi educat în şcoala regretabil, e ţinut sub obroc de către nostalgici, de către cei al
comunistă, în organizaţiile de tineret, în cadrul instituţiilor de cărora condei/glas e strâmbat de presiunea dominant-
cultură socialistă, ca oameni noi, înzestraţi cu principia, norme postcomunistă a "corectitudinii politice". Ca să nu trezească, să
ale eticii şi echităţii revoluţionar. Prin urmare, nu-s produsul nu alimenteze tendinţe "resentimentare", justiţiare,
educaţiei burgheze, reacţionare, individualiste religioase n-au naţionalisme, extremism.
învăţat în unităţi de învăţământ ale fostelor "clase exploata- Sau să nu deranjeze digestia unor foşti.La predarea-receptarea
toare", cu cadre didactice ataşate lor ori viziunii non-(anti- ştiinţelor socia1-urnane, lecţiile (cursurile) de marxism,
)marxiste. Realităţi dramatice prezente ar confirma, prin socialism, istorie ş. a., ca şi "orele educative"', învăţământul
extrapolare, deviza celebră a scriitorului, istoricului şi criticului politico-ideologic, seminariile de instruire etc., erau covârşite de
literar francez Sainte-Beuve (1804-1869): tel arbre, tel fruit. No propaganda de coşmar, înnebunitoare prin insistenţă şi repetiţie
comment? până la saturaţie a anumitor clişee inhibitive, pline de
Cu numeroase şi onorabile excepţii, cine-a refuzat neadevăruri şi lipsite de realism, în stare să-i zăpăcească pe
tranşant să colaboreze cu autoritatea statului totalitar? tineri.
"Eficienţa" de ieri care-şi pune amprenta pe stările de lucruri de Înşişi istorici prestigioşi, precum Constantin Daicoviciu,
astăzi determină faptul straniu că sunt netransparente, blocate, Andrei Oţetea, Constantin Giurescu, Gh. Platon, Ştefan Pascu
ţinute sub pecetea tainei documente socotite strategice ale Ş.a., au cântat, din păcate, în struna materialismului istoric
formatorilor, demnitarilor, conducătorilor spirituali; acoperiţi în "neabătut", făcând/apologia dictaturii proletariatului, a
diverse funcţii, posturi antedecembriste şi postdecembriste şi ale democraţiei populare (sic), a democraţiei socialiste (re-sic), a
instituţiilor corespunzătoare : texte din presă ori editate, luptei de clasă…
discursuri,titluri onorifice, -decoraţii, premieri, cursuri, dări de Modele sau contramodele pentru generaţia de ieri care învăţa de
seamă, procese-verbale, «cărţi de onoare, rapoarte, materiale ale pe manualele/cursurile/prelegerile"ştiinţifice" ale unor autori
"Cântării României", ale cenaclului "Flacăra", ale cenaclurilor partizani ai celor două culturi profesate de marele Lenin adică
dinainte de 1989, plus caiete de notiţe, cursuri, teze de licenţă, "cultura burgheză" şi "cultura proletară"', N. B.
de doctorat, repertoriile serbărilor şcolare, culturale, artistice Perspectiva politico-ideologică marxistă unică prevala în studi-
etc. Iar bio-bibliografiile unor nume de vază sunt drastie plivite erea a r t e l o r în învăţământ. Esteticul, de care bunăoară făceau
(cenzurate) conform tratamentului diferenţiat aplicat. (şi fac) belfereşte atâta caz mulţi, eluda deliberat ethosul. Se
Bunăoară miniştrilor, directorilor, primarilor, prefecţilor de strecura cu dibăcie partinică ideea că eticul, caracterul moral-
altădată li se subliniză primar (prefect) liberal"sau ţărănist, însă uman e pentru proşti, că în artă, în cultură, doar talentul
adjectivul dispare când e vorba de "comunist! ..Ce pudoare… contează. Astfel, literatura era prefăcută într-o cât mai
Sechele ale celora ce nu se-mpacă cu "destinul neîmplinit a1 funcţională "rotiţă propagandistică", fiind orientată
celei mai drepte şi prospere orânduiri sociale, în pofida precumpănitor şi malign după steaua roşie cu cinci colţuri.
realizărilor sale materiale fără egal" ?.., Inclusiv cea "liberalizantă."
Încercam a oferi în special tinerelor generaţii, câteva mostre Aşadar, beletristica. Până-n anii 6 0 , ba za educaţiei
grase de propagandă toxică impusă în şcoală ulterior reformei "revoluţionare"' prin mijlocirea artei cuvântului e „ asigurată
învăţământului din 3 august 1948, persistente, în linii mari, generos de literatura sovietică tradusă editata la "Cartea rusă"'
până-n 1990. Prin această "revoluţie" şcolară, învăţământul din Bucureşti. Erau în vogă "noii clasici":- Boris Polevoi, A. A.
naţional e rupt de tradiţiile sale pozitive şi conceput, organizat, Fadeev, "Fericirea" de Pavlenco,, Y. A. Kaverin cu cei doi
desfăşurat după model sovietic având un prim scop "crearea căpitani, A. P. Gaidar cu Timur şi detaşamentul lui, cărţile
p. 55 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
"copilăriei fericite", cu Vasioc Trubaciov şi tovarăşii săi ; Vitea et. comp.? De ce nu pun, în al 12-lea ceas, degetul pe rană,
Maleev la şcoală şi acasă, Alecsei Tolstoi cu "Calvarul", explicând cât râu au făcut, în modul de gândire al foştilor elevi,
"Pâinea", romane care urmăreau destine ale intelectualilor în profesioniştii întru ale curvăsăriei politico-literare. Eminescu
perioada răsboiului civil, dar şi cu valorosul tom "Petru I". şi-a prostituat metaforele?
Lucrări "reprezentative" ce "modelau"' tineretul după chipul şi Să vedem cum stăm cu proza. Cu proza artistică stăm foarte
asemănarea lui "homo sovieticus". Bibliotecile publice gemeau bine.
cu aceste opere ale "celei mai înaintate literaturi din lume". Iată Petru Dumitriu (1924-2002). Cu ce se ocupa
O t r e c e r e î n r e v i s t ă a s tudierii/receptării poeziei înainte de a fugi din raiul comunist (1960), probabil de teama
contemporane pe baza d i r e c t i v e l o r d e p a r t i d , scoate la liberalizării post-staliniste, sigur însă ca emigrant economic?
suprafaţă, un vast cimitir de "succese" educaţionale. Cine se mai Compune cărţi odioase contrare adevărului vieţii şi al artei:
interesează acum de A Toma, Eugen Frunză, Cicerone "Drum fără pulbere" (despre Canalul morţii Dunărea- Marea
Theodorescu, Marcel Bresleşu, Veronica Porumbacu, Mihu Neagră), 'Vânătoare de lupi" - "lupii" fiind românii ce nu se în-
Dragomir, Dan Deşliu, răzgâiaţi odinioară prin programe şi chinaseră ocupantului sovietic şi slugilor lui băştinaşe - ,
manuale didactice, nelipsiţi din programele "cultural-artistice" "Pasărea furtunii, cu neuitatul chip de comunist Adam Jora, dat
ale forurilor de cultura socialistă? Ce s-a ales din cununa de liceenilor vremii drept etalon. Şi cărţile respective,
"mare poet a lui Mihai Beniuc ? Diversele stalinisme şi eminent exemplu de artă realist-socialistă". Re-convertirea sa în
"indicaţii" ideologice, "comenzile sociale"' executate prompt de Occident pare tardiva, confuză.
unii dintre aceştia ţineau loc de inspiraţie. De pildă, însuşi G. Titus Popovici '(1930-1994), alt mare prozator angajat» trup şi
Călinescu s-a numărat printre primii scriitori români de seamă suflet cauzei scelerate a partidului, în "Străinul" (1955) bate
ce s-a grăbit, în s e p t e m b r i e 1944, să închine un panegiric monedă calpă pe tema (frecventă) a intelectualului inadaptabil,
dictatorului bolşevic de la Kremlin în cotidianl Trbuna aflat în momentul crizei de afirmare a personalităţii. Bătea şaua
Poporului,. Asemănător, populara Otilia Cazimir dedica un text poate-ar înţelege asinul. Confruntarea lui Andrei Sabin cu
apologetic "tăticului Stalin"(cf. "laşul nou", numărul pe "marea istorie" ("actul eliberator de la 23 august 1944)
decembrie 1949) şi fără complexe îl înlocuia pe M o ş Crăciun contribuie decisiv la formarea concepţiei comuniste despre viaţă
cu "Moş Gerilă"' în versurile sale pentru copii. a eroului său. Da, asta-i floare la ureche. In roman, sclipiciosul
Nicolae Labiş intra în trombă, în creaţia poetică, cu "Fii dârz şi autor îi prezintă pe maghiarii din Transilvania doar ca victime
luptă, Nicolae!" - pentru triumful socialismului, evident -, cu ale românilor în general, în special ai celor din organizaţi de
stihuri consacrate "generalissimului" împărat roşu, partidului, luptători pentru libertate "Sumanele Negre", care, chipurile,
lui Marx prezent în cărţile de şcoală. Iar azi, zice-se că nu-i decapitau cu toporul unguri în curtea bisericii! Bineînţeles, în
momentul să mai fie pomenite...E ruşine, profanare sau pură carte nu se strecoară nicio aluzie măcar la actele de violenţă
manipulare? În tot cazul, pentru generaţia tânără de atunci, era sălbatică ale şovinilor horthişti la adresa românilor, pe timpul
un exerciţiu de ploconire, de înjosire ce trebuia aplicat pe scară ocupaţiei Ardealului de Nord. Aşa cum, actualmente, nu se dă
largă. Cui i-e frică acum de a fi ferm dezaprobat cu dovezi bilet-de-voie cu privire la victimizarea românilor de către
irefutabile?!? alogeni, în Basarabia şi Bucovina de Nord ( 1 9 4 0 - 1 9 4 1 ) , în
res t u l ţ ă ri i a p ro xi ma t iv în t re 1 9 4 4 şi 1 9 6 0 .
Fii n dcă " n u - I o po rt u n " să fie criticat antiromânismul
unor minoritari "România ca o pradă de Radu Theodoru,
Editura Alma, 1991).
In nuvela predată în şcoala comunistă "Moartea lui Ipu
(1970), T. Popovici o întoarce conjunctural, cu aprobare de la
primărie, desigur, ca şi în piesa de teatru (şi filmul) "Puterea şi
adevărul" (1973], compusă la comanda "conducerii superioare
de partid ( rect e D. Popescu- Du mnezeu).
Făcu furori multor generalii de şcolari şi cadre didactice care
predau literatura română, romanul "Setea" (1958). Acelaşi Titus
Popovici reia tematica din "Ion"' al lui Liviu Rebreaou, ca să
dea o "replică mai complexă'" opusculului "Mitrea Cocor (1949
)de Mihail Sadoveanu. Setea de pământ se transformă la
personajul principal, faimosul Mitru Moţ, în s et e d e
dre pt a t e, co nf o r m p ri cip i ul ui ma r xi st a l u ri i ş i
lu pt e i de cla să . Î n t i mp ce învăţătorul George
Cu deosebire vătămătoare se înfăţişează versurile Teodorescu, alt sp ec i me n de ""erou" co mu ni stoid, întors
închinate "părintelui popoarelor, "corifeului ştiinţelor', din război cu divizia Tudor Vladimirescu" şi cu păreri bol-
"genialului Stalin, însă şi lui Gheorghiu-Dej, Anei Pauker, apoi şevice, devine acerb militat alături de politica PCR.
proslăvirii lui Nicolae Ceauşescu care-a mimat "lepădarea"de Dintr-o ambiţie bolnavă, istoria recentă a românilor e
predecesori, spre a rămâne singurul beneficia al laudelor. falsificată. Sute de pagini de aberanţe, insulte, denaturări:
Vajnicii "restauratori imparţiali ai poeziei postbelice de vârf, de conaţionalii noştri rămaşi fideli tradiţionalelor rânduieli săteşti -
ce tac mâlc când e vorba de "valoarea incontestabilă artisticeşte şi antisovietismului visceral - Gavrilă Ursului, Baniciu etc., sunt
a poemelor" Lazăr de la Rusca","Minerii din Maramureş", acoperiţi de grosolane injurii, în vreme ce comuniştii şi acoliţii
"Silvester Andrei salvează abatorul', "Tie-ţi vorbesc, Americă!", lor personifică idealul perfecţiunii (perfectibile!) omeneştii
"Surâsul Hiroskimei" ,"'Partidul m-a învăţat, Partidul e-n toate mândri, frumoşi, cinstiţi, harnici..
partitolatrii George Lesnea, Haralamb Ţugui, Corneliu Sturdzu
p. 56 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
Bugen Barbu (1924-1993), descins din mahalaua Cuaridei, "un
Sadoveanu al Bucureştilor", cum îl alintă istoricul literar
conformist Ion Rotaru (în 'O istorie a literaturii române", voi,
III, 1987, p. 629) era prezent în programa analitică şi în lista de
lecturi recomandate tinerilor ( în afara Gropii) cu romanul
"Şoseaua Nordului" (1959) superlăudat de critici literari ai
vechiului regim (Radu Popescu, Ov.S.Grohmălaiceanu, Al
Căprariu, Perpessiciug). Scriitorul fabulează apologetic pe
marginea luptei comuniştilor (care? cine în realitate?) din
august 1944, a distrugerii maşinii de război hitleriste şi a
întoarcerii armelor în fraternitate cu trupele staliniste
împotriva fascismului (nu şi pentru expansiunea totalitarismului
roşa în Estul şi Centrul Europei?). După acelaşi reţetar agitprop,
Tomulete, Mareş (evadatul din închisoare), studentul Nliculescu
(studenţi români bolşevisaţi pe timpul acela?!?), Dumitraoa
"Comunistul cu experienţă", sunt metamorfozaţi scamatoreşte în De pildă, aflăm din capodopera sălcudeană că legionarii tăiau
patrioţi nevoie-mare în slugba inv a da t o r u lu i sovietic şi în sânii la femei...Ca botniţele c ule g ă torilor de struguri din
profitul cominterniştilor veniţi pe tancurile "'eliberatorilor"' " Desc u lţ '' al industriaşului Zaharia Stancu, ca preoţii ce
made în SUA. Enormităţi de factură "artistică"', cu care violau fete în altare de biserici, ca fiul care-şi ucide din ură de
profesorii erau siliţi impuie capul copiilor şi adolescenţilor în clasă tatăl de origine socială "nesănătoasă", din scrieri ale
direcţia amorală, cea care descalifică esteticul părăsit de ethos; altora. In "Apa care tace" (1984), Sălcudeanu însăileasă
ca la Adrian Păunescu, ca la C. V. Tudor, ca la toboşarul "Căinţa"' un ui fost securest, la senectute bolnav în spital. Iar
vremurilor noi, Beniuc cel cu mărul de lângă drum obligat să în romanul "Cina cea d e taină" apărut î n a c e l a ş i an, reia în
fie memorat de tineretul studios până prin 1980. Normativul termeni tragici filonul fratric i d u l u i , din unghiul de vedere al
veneraţiei inculcate la lecţii, cursuri, seminarii, teze de licenţă, ideologiei marxist-leniniste: u n u l d in gemenii f e c i o r i ai
de doctorate, de studii şi cercetări (neapărat ""ştiinţifice") viza ţăranului A l i x a n d r u R o g o z e a a j unge î n t a b ă r a
scrisul oportunist al lui Geo Bogza (1908-1993), ale cărui legionarilor ce bântuie munţii. Iar celălalt, a comuniştilor î n
trâmbiţe proslăveau fără clipire izbânziile "comunismului pe calitate d e of iţer d e Securitate, F i n a l u l se subînţelege
veci biruitor". Agasând învăţăceii cu Cartea Oltului, reportaj NKTD-istul român triumfă.
"progresist"", precum cele ale lui Traian Coşovei, Petre Vintilă, I n clasele V- V I I I , la loc d e "cinste"' figura "Victoria de la
Pop Simion. Paznicul de far, ţinea lecţii de morală, cu tentă Oltina, reportaj ("literar", cum altfel?) al prolificului Paul
antiburgheză, antiimperialistă, prosovietică ş. cl., căznindu-se Anghel (1931- 1955), dedicate primelor gospodării agricole
ca, cu ajutorul scrisului "artistic" tezist, nevârstnicii, neştiutorii colective înfiinţate graţie entuziasmului ţăranilor din Dobrogea
creduli să-l urmeze maimuţăreşte şi "să facă totul"' pentru care luptau împotriva exploatatorilor, împotriva foştilor
"imperioasa necesitate de a se lăsa înhămaţi la carul "'alegoric" capitalişti, împotriva mai ştim cui. Pe acelaşi aliniament tematic
al roşilor "Cordovanii" (1963), roman al colectivizării (înrudit erau predate şcolarilor fragmente convenţionale din "Grâu
ca problematici cu "Pământ desţelenit", de M. Solokov), înfrăţit","Trandafir de la Moldova","Din neagra ţărănie" ale
"Drumul câinelui" (1974),"Caloianul" (1975 ), "proze politice" botoşăneanului bolşevicoid Ion Istrati, "Ogoare noi"' şi "Floarea
ale lui Ion Lăncrănjan (1928-1991), "Fiul secetei" (1979 ) vieţii", de schematicul Aurel Mihale, din Pâine Albă, de
abordează î n cel mai pur stil partinic al perioadei, drame de Dumitru Mircea,, "Cuscrii" ai lui Al. I. Ghilia, Temelii, de
rvoluţionari" rezolvate divers, dar întru totul "pe linie , just. Eusebiu Camilar, Bărăgan, de V. Em. Galan, naraţiunile lui
"Moartea în pădure" (1975) a lui Constantin Ţoiu este o altă Petru Vintilă " Revoltaşa " , "Preşedintele cooperativei",
pângărire a mişcării de rezistenţă din Carpaţi. Bandiţii, duşmani ''Brazde-n l u n că" ş.a. m.d. P o li ti zat ă de băţos, lecţia de
ai poporului (fascişti, legionari, chiaburi) ascunşi prin codri, literatură se transforma frecvent în curs scurt de popularizar e
complotează, sabotează comit crime etc. Dar sunt prinşi, romanţată a învăţăturii " l u mi n ate ce venea, de la Răsărit. Ii
demascaţi, anihilaţi de către "oamenii muncii'cinstiţi, în frunte dădeau o mână preţioasă de ajutor Mar i n Preda, Fă n u ş
ca activiştii comunişti. Aberaţii ce coincid, cu o gravă Nea g u, Dumitru Almaş istoric ş i p r o za to r "instabil", care
insulta la adresa combatanţilor care s-au jertfit pentru onoarea, susţinute frecvent în a n ii războiului campania mi l itar ă din
pentru libertatea ţării şi a neamului nostrum, cuprinde şi filmul Est, postbelic d i cta t ur a, după 1989 o î nto ar ce ca la
denigrator din 1955 al lui Petre Luscalov "Alarmă în munţi''. P lo ie şt i , făcându- se p ur tăto r de c u vâ nt al ideilor
E1evii erau duşi încolonat să-1 vizioneze ca să f r ea mă t e p atr io ti ce, d e mo cr ate , fi lo o cc id e nt al e.
de f ur ie şi să scrâ ş nea scă d in di nţ i Vestitul autor al "Cireşarilor", Co n s ta nt i n C h i r iţă
î mp o t r iv a du ş ma n ilo r p o porului muncitor. (1925-1991) nu se lasă mai prejos şi înjgheabă cărţi
Petre Sălcudeanu (1930- 2 0 0 5 ) , autor productiv ce-a prapagandistice, "Întâlnirea" (1953) "Oţelul" (1960), din inimă
copilărit printre ceferiştii braşoveni, compuse preamărita închinate înţeleptei politici de colectivizar e, industrializării
"Biblioteca din Alexandria" (1980), burduşită de braşoave socialiste, revoluţiei culturale, constructorilor noii societăţi, din
("ficţiuni artistice") despre acţiunile ilegale ale bolşevicilor din care, bănuia, vor recruta tineri siliţi să lectureze şi să recepteze
România în vremea războiului, despre binefacerile sovietizării mâzgâituri tendenţioase d i n manuale şcolare.
ţării, despre umanismul exemplar al unor ofiţeri de Securitate, Dr a go ş V ico l (19 2 0 -1 9 8 1 ) î şi ce n tr a ate nţ i a
despre actele de cruzime la care se dădeau "duşmanii as up r a l ui 11 iunie 1948 (fericita şi a naţionalizărilor
muncitorilor şi ţăranilor săraci"(da, şi mijlocaşi). abuzive) o r i, î n povestirea "Ultima brazdă", aureola p e
b r av u l sergent comunist Sângeorzan, ce-avu un aport decisiv
p. 57 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
la izgonirea naziştilor, de p e ultima p al mă d e p ă mâ n t trăitor între anii 1913 şi 1979 - autorul imnului oficial reperist
românesc din Vest...Aşa un er o is m! ... Dar "brazdele" "Zdrobite cătuşe" pe muzica coreligionarului său Matei Socor -
româneşti d i n Basarabia şi Bucovina d e Nord r ăp it e le în colaborare cu nacealnicul ilegalist N. Moraru (tovarăşul
bolşevici nu reprezentau de fapt şi de drept ultimele bucăţi ieşeanului Dumitru Ignea, cel cu părul cărunt), publicau "Pentru
(întinse!) ale solului naţional neeliberate? fericirea poporului" (1951) şi "Anii negri" (1953) - gura
Aserţiunele cinice recente ale lui Vladimir Tismăneau păcătoşilor adevăr agrăia! - titluri de piese de teatru manierist
(Tisminenski) cum că, pasămite, "comunismul este o erezie sugestive... Nu departe de păşcăneanul Al. Voitin (Voitinovici),
creştină" (cf. Paul Goma, '"Jurnal 2007", Tg. Lăpuş, Ed. preşedintele "Tribunalului Suprem" între anii 1946 şi 1967,
Galaxia Gutenberg, 2010, p. 7 0 4 ) , sau ale lui Radu Cosaşu având pe conştiinţă mii şi mii de victime, făcătorul trilogiei
(Oscar Rohrlich) cel care binecuvânta dictatura proletară î n dramatice " O a me ni în luptă"', "elogii ale activităţii comu-
volumul de reportaje "Slăvim RPR" (1955)-după care niştilor în diverse momente cruciale ale istoriei româneşti",
"comunismul e o blenoragie de tinereţe" (ibidem), se aşează precum caligrafiază Marian Popa în răscitatul lui "Dicţionar"
firesc lângă "istoria' lui M. Roller. Însă, tot ca o paranteză, şi în din 1977. Special pentru tineri, ex-torţionarul moral pregătise o
vecinătatea imediată a "crezului" azi ultrademocraţei (în SUA) surprisă de proporţii: volumul de amintiri "Însemnările unui
Nina Cassian, care, care în " Versuri alese" publicate în 1955, ucenic politic de odinioară" editat în 1975. Lăsam cititorului
fraza poetic: Cred în pieirea inevitabilă a capitalismului/ cum împătimit de astăzi să caute asemenea "creaţii" patologic-
cred în primăvară/ în fructe şi în păsări/… literare...
Aferim…Întrebare retorică: nu-şi retipăreşte acutualmente Altminteri, Editura politică (1944-1989) a tipărit numai în
perenele stihuri alese, în America de Nord bunăoară ? După primii ani de existenţă 8.500 de titluri într-un tiraj total de peste
cum se observă, ne declaram hotărât împotriva uitării, fiind 252.300.000 de exemplare (v. " Dicţ io nar p o li ti c" ) .
convinşi că purtătorii de condei , morşi sau vii, literatori Cifra însumată până la dispariţa ei trebuie să fie impresionantă.
adevăraţi, constituind pentru generaţii tinere, adulte, repere şi Nu-i a mirare nostalgia unora, deci...
referinţe culturale şi morale, în prezent ar putea să facă (să zică) Se dădu din păcate în spectacol şi talentatul dramaturg Horia
orice, oricâte mici-mari greşeli; ce importanţă? - în viitor se va Lovinescu (1917-1983), după "ocazionala" "Lumină de la
ţine seamă doar de opera lor.... Să vedem cine dintre "Valorile Urmi" (1954), cu "Citadela sfărâmată"(1955), o dramă ce
consacrate" d in d r a ma t ur gi e prin intermediul şcolii şi al "prefigurease destrămarea familiei burghese de veche tradiţie
instituţiilor de educaţie şi cultură socialistă, s-au făcut martori politică şi intelectuală, supusă loviturilor iscate din ascuţirea
mincinoşi şi complici ai Răului, ne scr ii nd ce ş tia u . conflictelor de clasă", cum opinau sub diapazonul esteticii
Decupăm câteva eşantioane. marxiste Eugen Simion, N. Manolescu, Şerban Cioculescu.
Muilt uzitata în liceu piesă "Moartea unui artist" (1965 ),
prelucreată în spiritul vremurilor noi, moderne, ideea lui
Dobrogeanu-Gherea (Solomon Katz), cum că există capodopere
artistice care-s nocive sub raport social-moral: Manole Crudu,
eroul dramei, furios, îşi distruge statuia genială! Creativ…
Pletora de autori conformişti, de la Tiberiu Vornie,
Ecaterina Oproiu (ce demasca exilul anticomunist, "Europa
Liberă"), Tudor Şoimaru, , Al. Mirodan, până la un Paul Everac,
Dinu Săraru ori Dan Tărcilă, atotcuprinzători pe scene, şi până
la condeirii populistei "Nota zero la purtare"', piesetă comică cu
conflict axat pe lupta "dreaptă a elevilor , pregresiştii, contra
celor reacţionarii, "Liceenii" sau "Mârâială"" sunt încadrabile în
beletristica angajată subtil şi abil, ale cărei semne distincte erau:
"caracterul popular"- tendinţa sincronizării cu literatura
progresistă (ceea ce înseamnă stângistă) a lumii, militantismul
( c f . " E s t e t i c a , vol. colectiv, redactat sub sigla "Academiei
de Ştiinţe Sociale şi Politice, 1983. Aplicativ şi concret,
actori profesionişti erau purtaţi prin şcoli, oraşe, sate, să facă
propagandă prin tea tr u în acţiuni de colectivizare, în campanii
agricole, în preajma "'alegerilor", în timpul "vizitelor de lucru"
ale dictatorilor, la festivităţi sub emlema "Cântării României"
Mult tămâiatul şi omniprezentul Mihail Davidoglu (1910-
etc.
1990) exersa "romantismul revoluţionar în piesele "Minerii"'
Puterea atrăgătoare a mu zic i i mai ales la tineret era copleşitoa-
(1949) şi "cetatea de Foc" (1950) în care perechi de comunişti
re. Aşa că melodia, armonia, ritmul au fost din plin exploatate
(tată şi fiu, prim-furnalistul Petru Argoca şi maistrul Pavel) au
pentru captarea copiilor, adolescenţilor,în mrejele cauzei nobile
m i s i u n e a istorică de a lupta eroic pentru producţie, împotriva
a clasei muncitoare".Un întâi jalon 1-a consituit opereta
elementelor înrăite ale burgheziei capitaliste, sprijinite
compositorului sovietic I. Dunaevski, "Vânt de libertate". Au
imperialismul americano-englez. Şi...înving.
urmat s e r i a l e , p r e c u m "Moscova, patria mea",
Lucia Demetrius (1910-1992), "feministă" renegată, în
"Stalingrad, Stalingrad,"Lui Stalin slavă îi cântăm"ş. a.m.d.
"Cumpăna"(1949) prelucra "principial" naţionalizarea, iar în
Corurile tinereşti includeau obligatori cântece de
"Trei generaţii"(1956) reda artistic" (sintagmă sociologic-
masă, cântece de muncă, lucrări musicale mobilizatoare, "piese
vulgară) pretinsul proces al dezagregării psihice a vechilor
de rezistenţă" în programele cultural-artistice închinate "eroilor
familii burgheae...Jdanovistul Aurel Baranga (Ariel Leibovici),
muncii", folclor nou. Astfel, nu lipseau din repertorii
p. 58 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
"Republică, măreaţă vatră", "Măreţ pământ al patriei iubite",
Cântecul partizanilor păcii", "Dobrogea de aur", de I. D.
Chirescu, Mulţumim din inimă partidului, într-o veme cântec
pentru Stalin, compus de Anatol Vieru pe versuri de Mihu
Dragomir, cantata "Glasul lui Lenin", de Alfred Mendelsohn,
cel puţin o lucrare corală "angajantă" semnată de D. D. Botea,
Tudor Jarda, Emil Monţia, Achim Stoia, Zeno Vancea.
Cvasiobligatoriu, în anii 80, "Partidul, Ceauşescu, România"',
de George Grigoriu, pe versuri de Aurel Storin; cântecul, cum
afirma intrasingent compositorul lui, "dedicat unităţii monolitice
a poporului nostru, singura şansă de a fi etern dincolo de
întâmplarea şi încercarea istoriei" (cf. "Scânteia tineretului"',
din 14 martie 1982).
Muzica uşoară fu speculată vârtos de agitprop. Şi în
felul aceşta, "părintele muzicii uşoare româneşti", Ion Vasilescu
(1903-1960) figura frecvent eu compoziţii "corespunzătoare"
"Drag mi-e bădiţa cu tracto rul, E minunat, e-ncântător" (?...),
"Nufărul roşu". Prezent pe piaţa muzicală Elly Roman, cu
melodiile „Holde aurii", "Cântecul Deltei"', "Ada Kaleh
"Marinică", celebrul cântec cu caracter satiric-umoristic al lui
H.Mălineanu visează aceleaşi abia ascunse obiective. "N-a fost
nuntă mai frumoasă"' sau "Culori, culori", de N. Kirculescu Caricaturi, desene, portrete cu rost formative,
îmbracă aspecte asemănătoare. Să-ncheiem acest paragraf cu confecţionară în tuşă anticapitalistă, antititoistă, antimonarhică,
"Balada steagului roşu", de Sigismund Toduţă, cu "Nepoţii Eugen Taru, Jules Perahim (venit în ţară pe tancurile sovietice),
gornistului", de Ion Dumitrescu şi "Mărire ţie, patria mea!", Aurel Jiqidi, losif Ross, Iosif Iser, Sabin Balaşa, Dan
piesa lui Mihail Jora. Atâtica...! Hatmanu erau fabricanţi de picturi murale, ilustraţii,
Artele plastice cu tendinţă ori teziste au fost impuse, decoraţii în mozaic închinate "tinereţii revoluţionare" a
spontan şi-n proporţii de masă, în lumea şcolii socialiste,"şcoală Ceauşeştilor (vezi decoraţiile şterse azi din Sala paşilor pierduţi
a poporului". Volens, nolens, copiii, adolescenţii trebuiau să ai Universităţii ieşene).
contemple, să admire, eventual să se extazieze sau să cadă în Taman despre toate "ilustrele" producţii pedagogice, cu
transă în faţ a creaţiilor nemuritoare pătrunse de spiritul conotaţi marxisto-leniniste-stalinisto-ceauşiste se instituie
partinic". Exemplificăm cu câteva mai "ochioase"'; acuma o tăcere ipocrită. Care de de? Doar autorul "Manifestului
"Monumentul ostaşului sovietic eliberator", opera lui Boris Partidului Comunist", al "Capitalului", învăţa că de trecut
Cara- gea (1906-1982), dezvelită în 1947 pe dealul Copoului trebuie să ne despărţim râzând...
din Iaşi. Un alt monument al ostaşului sovietic eliberator" Ca să-i disponibilizeze, să-i sensibilizeze şi să-i impulsoneze
datorat sculptorului realist-so c ia l is t Constantin Baraschi afectiv pe nevârstnici, în anii 50 s-a vehiculat în şcoală şi
(1902-1966), ridicat în Piaţa Victoriei d in B uc ur eşt i, î n extraşcolară "teza" originii slave a poporului şi limbii române.
a nu l 1 9 4 6 , în prezenţa regelui Mi h ai, dar executată în După aceea s-a propagat sintagma "limbă moldovenească"
secret - după mărturia autorului, înainte de năvălirea Armatei pentru vorbitorii de-ai noştri de dincolo de Prut. Se ştie, printre
Roşii în ţara noaatră. Altă ca p o d o p er ă defunctă: primii inventatori ai acesteea, se numără Cristian Racovski,
S t a t u i a l u i S t a l i n sculptată de Dimitrie Demu (fugit fruntaş socialist şi-apoi bolşevic de tristă amintire, de origine
ulterior în Occident ) urcată pe soclu în 1951 la intrarea în bulgară, îndârjit "Apostol al "Basarabiei sovietice". El a
Parcul Herăstrău. A doua, tot aşa făloasă, sculptată de Dario imaginat faimoasa "Republică Socialistă Sovietieă Autonomă
Lazăr şi aşezată în centrul Braşovului devenit în 1950 "Oraşul Moldovenească", înfiinţată în 1924 cu capitala la Balta.
Stalin". B o r i s Caragea făcu ş i statuia lui Lenin (1960) din Sămânţa otrăvită a lui dădu roade şi-s RPR, în învăţământul
P i a ţ a Scânteii. Alexandru Ciucurencu (1903-1977) dedicase o "domcrat-popular". In materialele elaborate în deceniul 6 al
faimoasă pictură, în 1959 lui staln, alta "1 Mai l ib er " , o a veacului trecut,"Marxismul şi problemele lingvistici",
treia „Olga Bancic pe eşafod", după aceea "13 decembrie "Problemele lingvistice în lumina lucrărilor lui I. T. Stalin",
1918". Tot una şi una foarte ed uca t iv e ş i memorbile…Ion "Studii şi articole de lingvistică generală"', "Originile limbii
Jalea (1887-1983) ciopli în relief sculptura "Învăţătura lui române" ş.a., academicieni făcuţi de regimul antinaţional
Lenin". Romulus Ladea (1901-1970) - "Lazăr de la Rusca"', Alexandru Graur (Alter Brauer nume real), Ioan Coteanu, Iorgu
"Satul socialist", Camil Ressu (1880-1962), tablouri "de Iordan, se opinteau să justifice această gogoriţă. Studentul,
actualitate stringentă: "Se înscriu în colectivă, Gheorghe Dej, elevul de "şcoală medie" de-atunci, ce îndrăznea la cursuri sau
Semnarea Apelului Păcii". Ion Irimescu (1903-2005) sculptă lecţii să-şi afişeze măcar rezerva faţă de această dogmă, era dat
monumentele "1907", "Doftana", "Lupeni" ş.a. Cornel Medrea pe mâna organelor de represiune (s-au semnalat cazuri
(1889-1964) operele "1907", "Victorie". Iar fostul luptător în concrete!).
războiul civil din Spania (de partea ateo-bolşevicilor) Gheza Ce susţin prezent în present încrâncenat, pe atare temă
Vida (1913-1980) - "Răscoala", "Desţelenire". Cornel Baba Vladimir Voronin, Vasile Stamati, Grigore Mărăcuţă et. comp.
(1906-1997) picta figuri înaintate de oţelari, de ţărani muncitori constituie o imensă şi tragică înşelătorie, în care, din nenorocire,
şi realiaza ilustraţii, neapărat pentru posteritate, la romanul au picat şi fârtaţi de-ai noştri...
sadovenian, Mitrea Cocor. Zugravi Anei Pauker nu erau ei aici Dacă din motive strategico-tactice nu se merge până la
de second hand… capăt cu explicaţia cauzelor şi efectelor capitulărilor,
p. 59 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie
compromisurilor nedemne, indiferenţei anumitor personalităţi naţional. Cu contramodele morale, tinerilor de astăzi li se
accentuate ale locului, e de-a dreptul dezavuabil spălarea refuză şansa de a se maturiza, de a deveni adulţi no r mal i . Se
creierelor relativ la aspecte reprobabilee - neasumate, necorijate cunoaşte: o comunitate care nu-şi ştie exact antecedentele
– învederat contradictorii ale unor concetăţeni notabili. Aspecte complexe nu are viitor. Ea-şi ignoră, reneagă, alungă
de care firesc e să ne disociem tranşant, deschis. Corect e de posteritatea!
r e l e v a t de exemplu că Petre Constantinescu-Iaşi (1892-1977), Să ne surprindă tânjirea după răposatele vremuri de tovarăşi şi
ex-profesor în Huşi (unde a organizat Partidul Socialist local ca tovărăşiţe, când dispunem în sub co nş ti e nt de atâte
anticameră a Partidului Comunist din România) se cuvine deformatoare sechele? Chipurile, oameni de rând n-au trebuinţă
menţionat pentru preocupări în domeniul artei, bizantinologiei, elementară de libertate, drepturi (şi datorii) ale persoanei
istoriei — văzute prin prisma materialismului dialectic şi umane, de democraţie funcţională, de spi-
istoric! -, dar, totodată, e l a fost "militant de frunte al mişcării ritualit u a l i t a t e ş i c u l t u r ă s u p e r i o a r ă , de valori
muncitoreşti şi comuniste", "Doctor ho so r i s c a us a al duhovniceşti de un strop de idealism, toate considerate "mofturi
Universităţii din Moscova", ministru al Propagandei în guvernul burgheze"... de idealism. Concedem că pata pe onoare intrată în
Petru Groza, propovăduitor înflăcărat al rusificării (de aceea sânge nu poate fi lesne ştearsă. E a s e transmite la urmaşi,
obţinuse de la Sovietici onorificul titlu moscovit). De asemenea, paralizând şi subminând demnitatea, vigoarea generaţiei vii-
şi aţa atârnă cu greutate uriaşă, a o r c he str at î ncă d i n 1 9 4 5 toare. Mediul social, corupt, bolnav şi nonmodelele sale, interne
ma s acr ul c ultural, o ruşine naţională, a interzicerii sau externe, pot avea influenţă m a l e f i c ă î n tr ăir e, în
publicaţiilor, reproducerilor grafice şi plastice, a discurilor, muncă, în creaţie. Căci virusul comunist produce o infecţie pe
medaliilor, insignelor "ostile", însumând peste o sută de mii de viaţă. Insă, î n final tot adevărul, dreptatea, binele, frumosu l ,
titluri! Hagiografi postumi, din păcate, nu exprimă „patriotism divinul, a v e m î n c r e d i n ţ a r e a c ă v o r b i r u i . E şansa
local" din adularia celor ce făceau ştiinţă, cultură, artă, cu voie salvării onoarei personale şi naţionale.
de la poliţia politică. Mihai Ralea(1896-1964) venerabil mason, Cu condiţia si n e q v a n o n a i nv o că r ii clauzei de
a avut netăgăduite merite pe câmpul sociologiei, al psihologiei, conştiinţa…
însă om politic duplicitar (şi ministru), a contribuit glorios şi
bănos, ca personalitate duală, la instaurarea dictaturilor
carliste (1938-1940) şi ruso-comuniste (după
1944). Nici într-un caz el nu poate fi hieratizat, nu poate servi
tinerilor exemple de mentor.
P si ho lo g u l Pa ul Po pe sc u - Nev ea n u ( 1 9 2 6 -
1 9 9 4 ) , î na l t - ş co l it la L eni ng ra d, pu rt â n d n es pu s
de mâ n dr u, d u pă nu me , a st er i sc ul o ra şu l ui d e p e
Neva, î n a f a ra scrierilor sale însemnate în spaţiul Odiseea sergentului angajat
psihopedagogiei, a comandat cu brio, preţ de decenii, bine
remunerat, sectorul "Ateism ştiinţific" de la Institutul de
pedagogie. Astfel a coordonat profesionist, la centru şi în Srg. Gabriel Merlan – Cluj Napoca
t erit o ri u, inclusiv pe meleaguri huşene, ofensiva antihristică
( el, fecior de preot!) dezonorantă, lipsită de scrupule,
paranoică a scoaterii lui Dumnezeu din conştiinţa tineretului

D
upă 1989, ţara a trecut prin multe schimbări, iar armata
şcolar şi universitar, a dezrădăcinării din inimi şi conduite a României nu a scăpat nici ea de reorganizarea
tradiţiilor străbune sub pretextul combaterii misticismului, generală, astfel că i s-a implementat un nou segment în
obscurantismului, prejudecăţilor religio a s e . Imensă jignire a structură “sergentul angajat”. În fapt, atunci s-a născut
omenescului! ideea de profesionalizare a armatei, modelul american a
Redutabil geograf, Ion Gugiuman (1909-1990) e şi un reprezentat eticheta ideală aplicabilă sistemului nostru.
"destoinic slujitor al politicii partidului", în calitate de În anii ’90 când armata a avut nevoie de cei care purtau
nonenclaturist de marcă îşi îndeplinea la superlativ, "pe linie' în suflet respect pentru uniforma militară, atunci am răspuns
misiunea. Actul intellectual era supus conjuncturii ca "educator
prezent mulţi dintre noi, eram nişte tineri naivi plini de
comunist" lăuda ceea ce i se cerea că trebuie într-un anumit
moment istoric lăudat şi executa fără jenă inclusiv pe foşti entuziasm, ţelurile noastre legându-se cumva de frumuseţea şi
profesori prestigioşi ai săi – ceea ce se cerea că trebuia (v. demnitatea de a fi militar.
lucrări, luări de cuvânt proprii după 1945).
Rememorări ce se impun… P e n t r u i g i e n a morală ele Ne - au numit “sergenţi angajaţi”, apoi în 1993 am devenit
trebuie î n g h i ţ i t e ca medicamentele care vindecă. Consatări, “militari angajati pe bază de contract”, iar prin HG. 503 se
nu acuzaţii, indispensabile unui examen trecutului r e c e n t recunoştea evaziv, calitatea noastră de militar (numai cu
înglobează mea c ulpa; lumea-i cum este şi ca d â n s a suntem obligaţii). La scurt timp a urmat degradarea de la gradul de
noi!" Păcat g r e u apasă asupra multora dintre noi, care i-am sergent la cel de caporal, un fapt total neconstituţional. Cu tóate
primit cu braţe deschise pe invadatorii bolşevici, am fost
că acest fapt ne-a nemulţumit, nu am îndrăznit să ne cerem
complici, fie şi pasivi, la actele ce riscau desfiinţarea istorică a
naţiunii române. N-am mişcat un deget, în 1947-1948, în dreptate, fiind prea entuziasmaţi de uniforma militară,
perioadă de teroare a "obsedantului deceniu", la ocazia ivită de executând orbeşte atribuţiile la modul cel mai serios.
revoluţia ungară din 1956, în 1968 ori 1977; ca să nu mai
vorbim în evenimentele din decembrie 1989 şi după. Dar fost- Am asteptat cinsprezece ani un statut care să autentifice meseria
am, unii dintre noi, maeştri în alibiuri culturale, de specific noastră, lungă a fost aşeptarea, când, revenindu-ne din
p. 60 Lohanul nr. 16, martie 2011
Istorie contemporană
buimăceala incertitudinii în anul 2006, la apariţia Legii 384, am
constatat ca această lege ne anula drepturile şi calitatea de
militar pentru perioada precedentă, mare a fost dezamagirea,
simţind gustul amar al nedreptăţii, ce dărâma tot ce am clădit
prin idealul nostru militar. Am fost catalogaţi ca un corp
distinct de militari care contribuiau la sitemul de pensii civile, o
anomalie bine regizată, nu puteam accede nici la grade de
subofiţer pe filiera indirectă, deoarece noi “garda veche” eram
mereu prinşi cu un an sau doi mai în vârstă decât standardul
cerut pentru avansare. Totodata pot spune că domina vizibil
discriminarea, prin faptul că subofiţerii puteau rămâne în sistem
până la vârsta de 50 de ani, salariaţii civili până la 62 ani, iar
noii caporali până la 40 de ani. Datorită efectelor juridice
produse de aceasta lege 384, multi dintre colegii noştri au fost
înlăturaţi din sistem, unul câte unul, la vârsta de 40 de ani fără
nici o despăgubire financiară, uneori la plecare nu au primit nici
măcar un “multumesc“, pentru activitatea lor, în schimb cadrele
militare beneficiau toţi de ordonanţe cu solde compensatorii.

Peste negura timpului au apărut noi oameni politici,


noi conducători la cârma ministerului apărării, mare ne-a fost
uimirea, dar în acelaşi timp şi bucuria, când un grup de oameni
precum deputatul Scutaru, senatorul Cordoş, împreună cu
ministrul apărării Gabriel Oprea, au reanalizat doleanţele
noastre, asumându-şi responsabilitatea în schimbarea Legii 384 Necesitatea de comunicare şi socializare a militarului
prin iniţierea Legii 51/2010, situatie prin care am recăptat profesionist naşte noi orizonturi, astfel încât în septembrie 2010,
calitatea şi drepturile de militar, totodată şi mărirea limitei de având ca model Liga Maiştrilor de Marină şi Liga Ofiţerilor de
vârstă în sistem, până la 40de ani. Marină, se înfiinţează la Constanţa Liga Militarilor
Profesionişti, organizaţie non-profit, non politic, cu caracter
Dovadă clară că lucrurile se îndreaptau spre o direcţie socio-profesional bazat pe progres profesional, comunicare şi
bună, prezinta faptul că, din aprilie 2010, se înfiinţa oficial întrajutorare a celor din corpul militarilor profesionisti.
funcţia de consilier al ministrului apărării pe probleme de
“soldat gradat voluntar”, funcţie încredinţată, cu nădejde
caporalului Nedelcu Dinu, lucrându-se la consolidarea carierei
militarului profesionist prin noi măsuri de protecţie socială.

Istoria “sergentului angajat” este scrisă cu rabdare şi


sacrificiu, militarul angajat pe baza de contract fiind reabilitat şi
ridicat la rang de militar profesionist. Din ianuarie 2011, în
nomenclatorul de meserii, este integrată în codul muncii
meseria de militar profesionist, beneficiind, cu unele exceptii,
de drepturi precum cadrele militare în activitate.

Liga are propriul “site” pe internet (ligamilitarilor.ro),


se prezinta prin deviza “Onoare şi Patrie”, având ca fondatorii
pe Dănuţ Albu, Dinu Nedelcu, Nuramet Demirel, Hadarean
Gabriel, Cocus Florin, Mocanu Dănuţ, Dumitriu Florin,
Bunaciu Octavian, Ghildoveanu Cornel, Ignat Catalin, Lupu
Mugurel, Balta Edmond, s.a. Perspectiva lor fiind îndreptată
către înfiinţarea de filiale în toată ţara.

p. 61 Lohanul nr. 16, martie 2011


Istorie contemporană

Omenirea în faţa
unui război mondial ?
Transnistria

Alexandra Popa - Bucureşti


Oxana Berzan - Chişinău

U
n nou război între Iran, susţinut de o parte a ţărilor
Transnistria... cred că e un cuvânt polisemantic. Chiar dacă e
doar numele unei regiuni situate în estul Republicii Moldova, la arabe şi Israel, care ar putea izbucni chiar în acest an,
hotar cu Ukraina, pentru unii e un punct geostrategic, pentru pare a fi inevitabil. Acesta opinie, susţinută de o
alţii e un mister, pentru unii e doar o curiozitate şi pentru alţii e
o problemă. Pentru mine, pentru colegii mei, pentru toţi cei care mare parte a analiştilor militari ai planetei este întărită de
locuim acolo înseamnă totul. Acolo ne-am născut şi am crescut, declaraţiile mai multor politicieni israelieni, americani, ruşi şi
acolo am trecut printr-un nemilos şi absurd război....
englezi.
Aveam doar 4 ani şi priveam spre cerul pictat în culorile
amurgului care la un moment dat a fost brăzdat de nişte păsări
de foc ce se îndreptau hotărâte spre o ţintă, însă unele din ele Analiştii militari consideră că declanşarea acestui conflict
renunţau la zbor şi obosite se prăbuşeau la întâmplare pe vreo
căsuţă sau potecă. În imaginaţia mea infantilă le asociam cu militar va genera un megarăzboi, de o amploare fără precedent,
nişte focuri de artificii, crezând ca e vreo sărbătoare. Însă în care armamentul nuclear va fi din nou utilizat, iar analiştii
bunica mi-a tăiat entuziasmul, spunându-mi cu lacrimi iîn ochi
religioşi îl văd ca un război al religiilor, o confruntare a forţelor
că e război. Nu puteam să înţeleg atunci semnificaţia acestui
cuvânt, dar tristeţea din ochii ei m-a convins că nu era ceva bun. creştine şi iudaice împotriva musulmanilor.
M-a îndemnat să mă rog împreună cu ea pentru încetarea
acestuia, însă ruga nu ne-a fost imediat...ascultată.
După un timp, când am crezut că a trecut totul, a revenit în forţă Această confruntare militară va implica toate marile puteri ale
un alt război, însă de data asta nu e unul cu proiectile, ci unul lumii. Rusia va renunţa la comportamentul duplicitar de până
ideologic, moral, e unul care ucide încet şi sigur libertatea de
acum şi va susţine încă de la început SUA, Marea Britanie şi
exprimare, drepturile omului, libertatea de a alege.... Depinde
de fiecare dintre noi dacă vom reusi să-i facem faţă şi să ne Israelul. China, Japonia, India, Coreea vor trebui să îşi decidă
recuperăm identitatea.
poziţia faţă de cele două tabere.
Conform informaţiilor furnizate de agenţia rusă Ria Novosti,
Rusia şi Israelul au semnat pe 5 septembrie, la Moscova, un
acord de colaborare militară pentru următorii 15 ani. Fără să dea
prea multe detalii, ministrul rus al apărării a afirmat că Rusia
urmăreşte să asimileze experienţa militară israeliană pentru
modernizarea forţelor sale armate. Israelul urmează să furnizeze
Rusiei încă 36 de drone (avioane militare fără pilot) pe lângă cel
12 pe care Rusia deja le-a achiziţionat, informează New Europe.
În ceea ce priveşte relaţiile ruso-americane, agenţia Ria Novosti
declară că prim-ministrul Vladimir Putin a afirmat recent că este
convins de sinceritatea iniţiativelor conducerii SUA pentru
îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări şi a calificat relaţia
dintre el şi Barack Obama ca fiind „minunată”. El s-a declarat
plăcut surprins de punctele de vedere comune pe care Rusia şi
SUA le au asupra actualelor probleme mondiale.
Rusia întreţine bune relaţii şi cu Marea Britanie. Corporaţia
British Petroleum intenţionează să vândă companiei ruseşti

p. 62 Lohanul nr. 16, martie 2011


Geografie
TNK-BP un pachet mare de active ale zăcămintelor de petrol internaţională o are în cazul în care regimul de la Teheran nu
din Marea Nordului, informează ITAR-TASS. stopează construirea de armament nuclear este atacul asupra
Iranului. Conducerea Iranului ia foarte în serios această
potenţială confruntare armată. Surse ale serviciilor secrete
Mossad au declarat pentru Debkafile că preşedintele Mahmoud
Ahmadinejad urmăreşte o mobilizare amplă a comunităţii
musulmane atât din Orientul apropiat cât şi din cel îndepărtat.
Au fost trimişi emisari iranieni, de la începutul lunii septembrie,
în majoritatea capitalelor ţărilor musulmane.

Vulcanii noroioşi din


Subcarpaţii Buzăului

Prof. dr. Vicu Merlan – Huşi

Institutul pentru Dezvoltare Contemporană (INSOR) din

C
unoscuţi în zonă sub denumirea de pâcle, vulcanii
Moscova, apropiat Kremlinului, a realizat un raport privind noroioşi buzoieni au aceiaşi structură geomorgologică
dezvoltarea relaţiilor Rusia-NATO, intitulat „Perspective de ca şi vulcanii adevăraţi, în interiorul lor producându-se
dezvoltare a relaţiei Rusia-NATO”. Acest raport include, printre procese similare. Altfel spus avem de-a face cu nişte
vulcani în miniatură la care conurile nu depăsesc 5- 6 m
variantele propuse şi perspectiva aderării propriu-zise a Rusiei
înălţime, iar adâncimea de la care este aruncată spre suprafaţă
la NATO. Sunt propuse trei variante de extindere a relaţiilor: "lava" este mult mai mică.
integrarea completă a Rusiei în NATO, aderarea pe baza unui
Acest tip de fenomen se întinde începând din Valea Slanicului -
tratat strategic de securitate bilateral şi crearea unui organism
Buzăului şi până în Valea Jiului, nu rareori întâlnim manifestări
internaţional de cooperare care presupune unirea forţelor la suprafaţă ale zăcămintelor de petrol din adâncime, sub formă
organizaţiilor internaţionale – UE, OSCE, Organizaţia de de salte sau vulcani noroioşi. Rezervaţia floristică şi geologică
din această zonă a Buzăului cuprinde 4 platouri de vârstă
Cooperare de la Shanghai, posibil ONU. Acest raport este în
cuaternară, cu sute de vulcani în miniatură şi fierbători, variaţi
studiul preşedintelui Dmitri Medvedev. Vladimir Evseiev, ca formă şi mărime a conurilor, de la 7-8 m până la 4-5 m ca
analist militar al Institutului pentru Economie Mondială şi diametru din care răbufnesc periodic «gazele» care aruncă
Relaţii Internaţionale din cadrul Academiei de Stiinţe a Rusiei, noroiul mai consistent sau mai fluid, în funcţie de gradul lor de
vâscozitate. Platourile cu vulcani noroiosi sunt sculptaţi din
crede că apropierea dintre Rusia şi NATO nu se va produce în
sedimente de vârstă ponţiană şi meoţiană, şi au o cuvertură
viitorul apropiat din cauza unor dezacorduri ce încă persistă externă de argile şi marne salifere. Pâclele Mari erup un noroi
între cele două părţi. Alte voci cred că Rusia a întreprins deja mai vâscos şi au conuri de 2-5 m înălţime. Pâclele Mici, Beciu
reformele necesare pregătirii pentru aderarea la NATO. „În şi Berca nu prezintă conuri în relief, ci doar cratere largi
(«fierbători»), dar cu erupţii permanente. Vulcanii noroioşi (de
câţiva ani armele NATO şi cele israeliene vor reprezenta 30 la
la Berca) au fost descoperiţi în 1867 de petrolistul francez H.
sută din dotarea armatei ruse”, explică preşedintele Academiei Cognand, iar apoi au fost descrisi de Gr. Cobalcescu (1883) şi
de studii geopolitice de la Moscova, Leonid Ivasov, arătând că Gr. Ştefănescu (1890). In anul 1965 a fost publicată o lucrare de
armata rusă deja a trecut la sistemul de organizare în brigăzi, sinteză geologică despre acest fenomen al vulcanilor noroioşi de
către N. Costăchescu de la Univ. Al. I. Cuza, din Iaşi. Printre
achiziţiile de echipament militar şi exerciţiile comune cu
fisurile platourilor, gazele se ridică şi antrenează apa sărată din
armatele NATO. Într-un interviu acordat BBC, Tony Blair stratele de nisip care formează materialul noroios prin
declară că este inacceptabil ca Iranul să deţină arme nucleare. înmuierea stratului argilos. Pe solul astfel format, bogat în
eflorescenţe bituminoase, se dezvoltă o floră cu elemente
După părerea sa, singura alternativă pe care comunitatea

p. 63 Lohanul nr. 16, martie 2011


Geografie
caracteristice (gărdurăriţa- Nitraria schoberi, Obione altele mai ţuguiate ca nişte măguri. Unde activitatea vulcanică
verrucifera) în asociaţie cu alte plante mai comune, care pot mai persistă conurile au un aluvionar de culoare cenuşie-
suporta salinitatea ridicată din jurul vulcanilor noroioşi. Pajiştile albicioasă (culoare dată de argilele străbătute şi de sare). Pe
halofile cresc în jurul vulcanilor noroioşi şi se compun din toată suprafaţa cvasiplană a platoului pot fi văzute petice mici
pâlcuri de brâncă (Salicornietum europaeae), iarba de sărătură de cristale de sare cu o grosime mică (max 1 cm). Unele
(Suadetum maritimae), bălănica (Puccinellietum limosae), umectări recente au culoarea galben-roşiatică dată de la oxizii şi
rugina (Juncetum gerardi), rogoz de sărătura (Agrostio- hidroxizii de fier întâlniţi spre suprafaţă.
Caricetum distantis). Vulcanii de la Pâclele Mici şi-au mărit în
ultimii anii concentraţia de metan. Peisajul selenar se prelungeşte cu văi longitudinale spre vest,
în care s-au format ogaşe şi mici ravene cu martori ascuţiţi de
tip creastă de cucoş. Cea mai mare răsuflătoare are un φ = 3 m,
fiind uşor adâncită datorită materialului lichid adus la suprafaţă,
care se retrage în propriul canal. Trei răsuflători ale vulcanului
din partea central-vestică aduc permanent la suprafaţă apă cu
gaze şi bolborosesc permanent (evacuari ale gazelor sub
presiune). Petrolul şi sarea nu permit creşterea vegetaţiei în
această zonă, formându-se un peisaj arid selenar. (Cercetare:
Vicu Merlan, 2009).

IV.1. b. Joseni, jud. Buzău

În partea N-NE a satului la contactul dintre albia majoră a


pârâului Sărăţel, partea stângă şi prima terasă inferioară, se
găseşte un vulcan noroios fosil, erodat pe partea vestică, cu
urme de deversări în trepte spre albia pârâului. Dimensiuni: φ =
20 m, h = 7 m. (Cercetare: Vicu Merlan, 2009).

IV.1. c. Joseni-Centru

În centrul satului Joseni pe un afluent temporar din dreapta


pârâului Sărăţel, se găsesc 2 vulcani noroioşi activi cu φ = 4 m;
h = 0,5 m. (Cercetare: Vicu Merlan, 2009).

IV.1. d. Joseni-Biserică

IV.1. a. Berca, jud. Buzău La 400 m sud de biserica din satul Joseni, pe partea dreaptă a
pârâului Sărăţel, pe prima terasă, se găsesc trei vulcani fosili
La est de localitatea Berca, deasupra stadionului, pe terasele erodaţi pe latura de est, cu φ cuprins între 6-10 m şi h = 5-8 m.
înalte din stânga râului Buzău, se găsesc vulcani noroioşi activi Se pot observa depunerile masive, intermitente de sedimente de
ce sunt incluşi în rezervaţia geologică locală. Deşi suprafaţa culoare cenuşie, albicioasă, cu lapiezuri. (Cercetare: Vicu
selenară de bandland-uri este de peste 3 ha, în partea de est, în Merlan, 2009).
amonte, se văd înierbaţi sau împăduriţi, conuri fosile (active cu
sute de anii în urmă) până pe terasele superioare ale Buzăului. IV.1. e. Joseni –Şcoală
Aceasta ne demonstrează o permanentă migrare a canalelor de
evacuare spre suprafaţă, fapt vizibil şi astăzi în toate rezervaţiile La 500 m N de şcoală, pe prima terasă din stânga pârâului
cercetate. Suprafaţa platoului vulcanic este alcătuit din peste 60 Sărăţel, la +30 m faţă de albia majoră se găseşte un vulcan fosil,
de conuri (răsuflători) fosile, care, mai ales în partea sud–estică cu depuneri stratificate, alternând cu un aluvionar cenuşiu cu
prezintă umectări la suprafaţă şi ici colo câte un fir de apă mâl roşcat-brun. Dimensiuni:φ = 8 m, h = 6 m. În dreptul
îmbogăţită de petrol. acestuia, dar în albia minoră se găsesc la 50 m unul de altul 2
vulcani fosili reziduali, erodaţi pe latura central-vestică de
Zona cu maximă activitate se regăseşte în partea central-vestică. pârâul Săraţel. Dimensiuni: φ = 2-3 m (rămas), h = 1-2 m.
Din loc în loc apar conuri golaşe cu peste 2 m, care se prezintă (Cercetare: Vicu Merlan, 2009).
ca martori ai activităţii vulcanice de alta dată, fiind aplatizaţi pe
zi ce trece prin fenomenul de eroziune pluvială şi eoliană. La
suprafaţă prezintă o crustă măzărată de culoare galben-cenuşie,
poligonală. Unele conuri sunt mai bombate şi mai domoale,
p. 64 Lohanul nr. 16, martie 2011
Geografie
IV.1. f. Joseni-N satului care la degustare au un gust sărat şi de petrol. Aluvionarul este
umed doar în porţiune proaspăt deversată (predominant spre sud
La 200 de m de ultima casă, de o parte si de alta a pârăului şi nord), iar pe celelalte părţi acesta este uscat şi alcătuit dintr-o
Sărăţel, la contactul cu albia majoră, au fost descoperiţi peste 5 crustă groasă poligonală, uşor încovoiat şi solzoas, rămas uneori
vulcani fosili cu activitate întreruptă probabil de sute de ani suspendat faţă de restul materialului mai vechi, delimitat de alte
(dedus din aluvionarul litogenetic depus la partea superioară a scurgeri şi mai vechi, fiind vizibile ca nişte amprente
conurilor). Sunt denudaţi, apărând la zi, mai ales pe latura longitudinal radiar divergente.
pârâului. Sunt vizibile depunerile succesive, de culoare cenuşie,
galbenă şi roşcată, de la câţiva centimetri la peste 1 m. Materialul eruptiv este predominant lichid (tulburat) spre vâscos
(Cercetare: Vicu Merlan, 2009). (onctuos-gazos) cu pietricele mari sau mici specifice stratelor pe
care le traversează apa ascensională. Cele mai fluide erupţii
IV.1. g. Policiori, jud. Buzău favorizează apariţia unor cratere scufundate fată de nivelul de
călcare, având diametrul aproape circular, cu marginile mai
La confluenţa dintre cele două pârâuri din partea de nord a
ridicate faţă de suprafaţa superioară a nivelului aluvionarului
satului Policiori, pe partea stângă în apropiere de şoseaua spre
vâscos (luciu de apă). Prin depunerile succesive şi eroziunea
Pâclele Mici, se găseşte un aliniament vulcanic fosil, ”sculptat„
pluviatilă, s-a creat o suprafaţă cvasiplană în jurul conurilor
de apele de şiroire meteorice. Se prezintă ca nişte conuri
vulcanice, acestea ieşind în relief doar datorită deversărilor
denudate, golaşe cu un relief lateral de lapiezuri. Materialul
recente cu material vâscos umed. Ca urmare se pot distinge
aluvionar este depus succesiv pe fâşii cenuşii şi galben-
conuri ţuguiate, cu depuneri succesive vertical, şi conuri
albicioase.
aplatizate prin scufundarea materialului eruptive lichid. La
Prezintă o structură grăunţoasă poligonală. Au φ cuprinse primele sunt vizibile şi unele conuri cu vârste sau depuneri
între 8-15 m şi h = 5-16 m. Pe latura de vest prezintă câteva concentrice, având baza lată şi vârfuri uşor aplatizate. Spre
alunecări uşoare în trepte spre albia majoră a pârâului. marginea vulcanilor activi sunt ravenări radiare, unele
(Cercetare: Vicu Merlan, 2009). piramidale sau de tip custuri, de la câţiva centimetri la câţiva
metri lungime, fiind de platou sau la limita exterioară arealului
IV.1.h. Pâclele Mari vulcanic. În imediata vecinătate a acestora sau spre periferia
spaţiului descris, întâlnim vulcani stinşi (fosili), iar din loc în
În vara anului 2009, vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari loc, câte o răsuflătoare anemică, umectată, sau cu un fir de apă.
prezentau peste 15 cratere cu înălţimea cuprinsă între 3-15 m şi În perioadele secetoase, crusta subţire din zona craterului are un
φ = 20-100 m, cu un relief erodat radiar în jurul conurilor. aspect solzos-cristalin, forme datorate sărurilor de Na şi K din
Materialul deversat pe toate laturile craterului, de culoare compoziţia acestuia.
predominant cenuşie dar şi zone cu galben-vineţii, are în
compoziţie pastă de argilă, pietricele, săruri, minerale şi gaze, Pe ansamblu, zona centrală este dominată de cinci cratere cu φ

p. 65 Lohanul nr. 16, martie 2011


Geografie
mai mare de 30 m, care se prezintă ca fiind cele mai active întinderea conului la început, apoi s-au canalizat pe unele
erupţii de la Pâclele Mari, care împreună cu celelalte se extind făgaşe.
pe o suprafaţă de peste 25 ha.(Cercetare: Vicu Merlan 2008 –
2009). În partea de vest apa meteorică a erodat masiv acest sector
lasând în urmă un relief crestat de tip custuri, cu - 2 - 5 metri,
IV.1.j. Pâclele Mici având analogii în latura de sud a perimetrului de la Pâclele Mari
şi latura de sud-vest de la Berca.
Faţă de rezervaţia Pâclele Mari, aici sunt doar doi vulcani de
dimensiuni mari, activi, şi numeroase conuri-răsuflători, pe Pe ansamblu vulcanii noroioşi de la Pâclele Mici prezintă cam
toată suprafaţa craterelor. Deoarece materialul aluvionar eruptiv aceleaşi analogii geofuncţionale şi morfologice, cu cei de la
este puţin mai vâscos, se observă o predominanţă a conurilor Berca, Beciu şi Pâclele Mari, cu unele caracteristici dictate de
ţuguiate sau uşor înălţate, dintr-un material argilos cenuşiu- formele de relief şi suprafaţa de desfăşurare. (Cercetare: Vicu
albicios, faţă de cei din rezervaţia de la Pâclele Mari. Merlan 2008 – 2009).
Deversarile repetate ale vulcanului estic au format o ridicatură
în centrul căreia se află un mic crater, iar depunerile succesive IV.1. k. Beciu, jud. Buzău
au lăţit baza. Când noroiul a devenit mai fluid, ridicatura
La 2 km de sat, într-o microdepresiune situată la o înălţime
formată a luat aspectul unei calote sferice cu o masă centrală
relativ mare faţă de satul din vale, însă cam la aceeaşi valoare
destul de vâscoasă.
altimetrică cu Pâclele Mici, se găsesc :
Cel mai înalt con, care are diametrul maxim în acest sector
- Vulcanul Sudic activ amplasat în partea de sud a
(peste 30 m), prezintă la partea superioară un crater de formă
rezervaţiei, cu φ = 50 m; h = 40 m. La partea superioară a
cvasielipsoidal, cu marginile uşor înălţate faţă de restul conului,
conului, care are aparenţă de vulcan fosil, se văd trei mici
având un luciu de apă cu nămol vâscos. Prezentă marginal zone

răsuflători , uşor umectate. Nu are vegetaţie iar solul este


de emergenţă, prin care, periodic, aruncă în afară cu forţă, noroi
măzărat. La baza nordică a acestuia, exista o răsuflătoare
fluid cenuşiu (peste jumătate de metru deasupra craterului),
cu φ = 10 m cu luciu de apa (de tip lac) care aduce la
după care se drenează spre est.
suprafaţă permanent o pasta fluidă şi gaze ce borbolsesc
Cele două conuri mari se găsesc aproximativ în zona central, continuu apa, care apoi se deversează spre vest. Pasta are
însă marginal spre est şi sud mai pot fi observate câteva conuri culoare galbuie. Spre deosebire de celelalte erupţii, în acest
erodate de apele de suprafaţă, ce astăzi sunt fosilizate. De loc fenomenul este continuu şi cu intensitate mare. Este
asemenea pe latura de nord şi vest a acestora sunt vizibile mici foarte periculoasa pentru om şi animale. Prin apariţia
conuri, unele ţuguiate sau cu uşoară umectare, ce se prezintă ca acestei răsuflători laterale din bază, conul din apropiere a
nişte conuri secundare, având ca sursă comună de alimentare cu devenit fosil.
material eruptiv canalul principal teluric ce se alimentează de la - Vulcanul Nordic activ are peste 40 de răsuflători conice
mii de metri adâncime. Ritmicitatea izbucnirilor de noroi este sau circulare. 30 dintre acestea borborosesc iar 5 sunt
relativă raportată la „viaţa” unui Vulcan, prin izbucniri slabe, foarte puternice cu erupţii semiviolente permanente. Cu
care se revărsă în salbe, într-o masa compactă, pe toată toate că fac zgomot permanent, deversările în afara coşului
sunt rare, depăşind 10-20 m şi atunci când debitul este
p. 66 Lohanul nr. 16, martie 2011
îmbogăţit de apa meteorică (ploile), drenându-se spre aval Jeanrenaud Pierre, Saraiman Aurel, Geologia Moldovei centrale dintre Siret
şi Prut, 1995, Iaşi.
prin partea de est, după care de dirijează pe un torent spre Posea Grigore, Vulcanii noroioşi din zona Buzăului, în „Geografia României”
sud. În partea de nord se vede o erupţie recentă, fiind la (manual de cls a VIII-a), 2001, p.19.
Ţărău Dorin şi Marcel Luca, Panoptic al comunelor bănăţene din perspectivă
limita cu vegetaţia limitrofă. Erupţiile sunt vâscoase în pedologică, Ed. Marineasa, Timişoara, 2002.
comparaţie cu celelalte, care sunt semilichide. Calabalic Petrina, Vulcanii noroioşi ai Banatului bolborosesc neştiuţi de ani
de zile, în Bănăţianul, 15 noiembrie 2004.
Uruioc Stela, Vulcanii noroioşi ai Banatului..., în Petrina Calabalic, Vulcanii
Materialul aluvial este de culoare cenuşie, iar compoziţia are un noroioşi ai Banatului bolborosesc neştiuţi de ani de zile, în Bănăţianul, 15
gust sărat cu miros de petrol. Spuma generată de procesele de noiembrie 2004.
bolbolosire, este cenuşie-negricioasă cu o peliculă fină de gaze Dicu Ana, Victor Bortaş, Vulcanii noroioşi, Ed. Victor B Victor, Bucureşti,
2005.
şi petrol. Din loc în loc se văd cristale mari şi mici de sare Merlan Vicu, Vulcanul noroios de pe Valea Moşnişoarei, în rev. Terra
(maxim până la 1 cm). Vulcanii de aici sunt cei mai activi din Magazin, nr. 9, 2005, p. 8.
Merlan Vicu, Grigorina Hapaleţ, Vulcanii noroioşi de pe Valea Crasnei, în
România şi cei mai „zgomotoşi”, întinzându-se pe o suprafaţă Monografia comunei Dolheşti, jud. Iaşi, Ed. Lumen, Iaşi, 2006.
maximă de 1 ha. De jur împrejur se văd sonde, care exploatează Merlan Vicu, Vulcanul noroios de pe Valea Moşnişoarei, comuna Cozmeşti,
jud. Iaşi, în Contribuţii monografice asupra Văii Bohotinului şi Văii Moşnei,
petrolul de mare adâncime, iar în partea de Est există o Ed. Lumen, Iaşi, 2006.
răsuflătoare cu -5 m faţă de nivelul general al platoului Popp Constantin, Consideraţii asupra vegetaţiei halofile a Văii pârâului Elan,
(craterului). în rev. Elanul, nr. 63, 2007, p.6-7.
Merlan Vicu, Vulcanul noroios de la Chersăcosul, comuna Stănileşti, jud.
Vaslui, în Contribuţii monografice asupra Depresiunii Huşilor, Ed. Lumen,
Erupţiile anterioare se pare că au avut mult material loessoid- Iaşi, 2008.
nisipos cu hidroxizi de fier în concentraţie (datorită culorii Merlan Vicu, Vulcanii noroioşi de pe valea Elanului, în rev. Elanul, nr. 94,
dec. 2009, p. 3-6.
galben pământii a aluvionarului) însă astăzi este cenuşiu– Merlan Vicu, Vulcanii noroioşi de pe valea Săratei, în rev. Lohanul, nr. 11,
albicios (de la stratele argiloase pe care le strabate). febr. 2010, p. 1-3.
Merlan Vicu, Vulcanii noroioşi din România, în curs de apariţie.

Vulcanul nordic are φ = 100 m şi h = 15 m. (Cercetare: Vicu


Merlan, 2009).

„Flori de primăvară”

Bibliografie selectivă:
Prof. dr. Constantin Toma
Costăchescu Nicolae, Gazurile cuprinse în sare şi în vulcanii de glod, Teză de
doctorat, Iaşi, 1905.
Prodan Ioan, Oecologia plantelor halofite din România, în Buletinul Membru al Academiei Române
Grădinilor Botanici, Iaşi, 1939. Facultatea de Biologie
Oncescu Nicolae, Geologia R.P.R,, 1957, Bucureşti. Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi
Bucur Nicolae, Contribuţii la studiul rocilor loessoide din Depresiunea Jijia-
Bahlui, 1959, în AŞUI, s. II, b, t. V.

A
Băncilă Ioan, Geologie, 1962, Bucureşti. m avut de mai multe ori prilejul să scriu despre flori:
Mihăilescu V., Carpaţii sud-estici de pe teritoriul R.P. Române, 1963,
Bucureşti. despre neîntrecutele şi splendidele orhidee, despre
Giurcăneanu Claudiu, Roşca Ioan, Geografia fizică, 1964, Bucureşti.
Băcăuanu Vasile, Martiniuc C., Cercetării geomorfologice asupra teraselor
crizanteme şi gherghine, despre camelii şi azalee,
din bazinul Bahluiului, 1966, AŞUI, s..II,.b., t. 2.
despre flori de apă şi flori de munte, despre plăpândul ghiocel şi
Peahă Mircea, Vulcanii noroioşi, 1965.
Băcăuanu Vasile, Câmpia Moldovei-studiu de geomorfologie, 1968, Bucureşti. despre temerara floare de colţ. De fiecare dată am făcut
Mutihac Vasile, Ionesi Liviu, Geologia României, 1969, Bucureşti.
Posea Grigore şi colab., Monografia judeţului Buzău, 1970. precizarea, care se impune şi acum, că este vorba de plante cu
Bandrabur T., Ghenea C., Săndulescu M., Harta neotectonică a României,
1971, Bucureşti. flori, chiar dacă în mod obişnuit le numim flori. Şi ce poate fi
Airinei Ştefan, Teritoriul României şi tectonica plăcilor, 1979, Bucureşti.
Băcăuanu Vasile, Barbu N., Pantazică M., Ungureanu Al., Chiriac D. mai frumos decât să vorbeşti despre flori, să priveşti, să admiri,
Podişul Moldovei, 1980, Bucureşti.
Velcea Valeria, Savu Alexandru, Geografia Carpaţilor şi a Subcarpaţilor să primeşti şi să oferi flori. Floarea şi omul şi-au împletit
româneşti, 1982, Bucureşti.
Săndulescu, Mircea, Geotectonica României, 1984, Bucureşti. existenţa de-a lungul mileniilor. Omul a îndrăgit-o pentru
Bîgu Gheorghe, Mocanu Alexandru, Geologia Moldovei, 1984, Bucureşti.
Pop Emil, N. Sălăgean, Monumente ale naturii, Ed. Meridiane, Bucureşti,
frumuseţea ei, pentru parfumul ce-l emană, dar şi pentru
1984.
leacurile ce i le oferă.
Sencu Vasile, Vulcanii noroioşi de la Berca, 1985.
Neguţ Silviu, Vulcanii noroioşi din Subcarpaţii Buzăului, în Spectacolele
Terrei, 1989, p. 83-89. Floarea – simbol al purităţii, al recunoştinţei, al
Bălteanu Dan, Ioana Ştefănescu, Subcarpaţii Buzăului, în Lucian Badea,
Dragoş Bugă şi colab. Geografia României, vol. IV, Ed. Academiei, Bucureşti, admiraţiei – însoţeşte omul întreaga viaţă. Floarea participă la
1992, p. 301.
Simionescu T. , Horaicu C., Geologie generală. Lucrări practice, 1992, Iaşi. toate rostirile artei, iar folclorul are predilecţie pentru ea: o
Ionesi Liviu, Geologia unităţilor de platformă şi a orogenului nord-drobogean,
1994, Bucureşti. întâlnim în cântece, în balade, în legende. Arta populară este de
p. 67 Lohanul nr. 16, martie 2011
Botanică
neînchipuit fără floare; formele şi culorile ei abundă pe ii, fote, Să ne oprim la ZAMBILĂ – supranumită giuvaerul
cămăşi şi sumane, pe ştergare şi basmale, în bătătura Orientului
covoarelor, pe ceramica măiestrit înflorată, pe cele mai diverse
Legenda spune că Hyacinthus, fiul lui Amyclos, regele
obiecte: lingură, furcă, porţi monumentale, căpriorii caselor,
Spartei, era de o rară frumuseţe; de altfel, însuşi numele, derivat
dovedind trainica legătură om-floare.
din Hyakinthos – care în limba greacă înseamnă „nestemată”,
Element de multiplă inspiraţie, floarea a trecut şi în „giuvaer” – vorbeşte despre frumuseţea tânărului. Favoritul lui
preocupările artelor culte: în arhitectură, pictură, grafică, Apollo, Hyacinthus se afla mai tot timpul în preajma acestuia.
plastică. În pictură, floarea a inspirat pe Luchian, Petraşcu, Într-o zi, pe când exersau amândoi aruncând discul, Zephyrus,
Ţuculescu şi mulţi alţii. Poeţii au admirat-o în stihuri meşteşugit gelos, a făcut în aşa fel ca discul să-l lovească pe tânărul
aduse. În poezia lui Dimitrie Anghel, florile sunt motive Hyacinthus şi să-l omoare. Întristat, Apollo a zămislit din
predilecte. Volumul „În grădină” înmănunchează poezii în care sângele prietenului său o floare, dându-i şi numele lui. Aşa se
florile sunt cântate cu delicată simţire. Poezia „Moartea spune că ar fi luat naştere zambila, botezată de neîntrecutul
Narcisului” din volumul „Fantezii” este tipică pentru delicateţea botanist Linné, Hyacinthus orientalis. Legenda acestei flori ne
cu care se stabileşte corespondenţa între ofilirea florii şi iubirea arată că zambila, rudă cu ceapa, laleaua, lăcrămioara şi
care moare. Şi prozatorii au luat florile ca motive de inspiraţie. ghiocelul, era binecunoscută şi cultivată în regiunile
Amintiţi-vă numai de „Dama cu camelii” a lui Alexandre mediteraneene în urmă cu 2-3 mii de ani în urmă.
Dumas-fiul (după care marele Verdi a creat „Traviata”), ori
Se cunosc peste 30 de specii de zambile, dintre care 3
„Laleaua neagră”, scrisă de tatăl său. Aşadar, destinul s-a
cresc spontan şi la noi; cea numită Hyacinthus orientalis a stat
împletit şi se împleteşte – precum firele alb-roşii ale
la baza creării majorităţii soiurilor cultivate. Cultivată în
mărţişorului – cu cel al florilor.
regiunea estică a bazinului mediteraneean, ca şi în Orientul
Apropiat, zambila s-a impus repede, mai ales datorită
parfumului ei pătrunzător, plăcut.

Primii bulbi de zambile sunt aduşi din Bagdad la


Veneţia pe la mijlocul secolului al XVI-lea, după care planta s-a
răspândit în toată Italia, apoi în Franţa, Anglia şi Olanda, aici
găsindu-şi – ca şi laleaua – a doua sa patrie.

O legendă olandeză spune că un vas genovez a


naufragiat în apropierea coastei Ţărilor de Jos. Încărcătura sa
cuprindea şi o ladă cu bulbi de zambile; aceştia au fost aruncaţi
Şi acum, despre „flori de primăvară”. Sunt multe, sunt puţine pe ţărm, unde au găsit condiţii bune de dezvoltare. După un
speciile de plante care ne încântă, ne încălzesc, ne înviorează, timp plaja s-a acoperit cu zambile înflorite şi plăcut mirositoare.
ne curăţă sufletul şi ne întinereşte? Să ne amintim de ghiocei, Uimirea localnicilor a fost mare. Dar, cum erau iubitori de flori,
brebenei şi viorele, zambile, narcise şi lăcrămioare, dediţei şi s-au grăbit să le transplanteze în grădinile lor. Ulterior au aflat
toporaşi, stânjenei şi bujori, şi câte altele, mai puţin cunoscute că noile flori proveneau de pe o navă scufundată. Florile de
de cei mai mulţi dintre noi. Toate aceste feluri de plante au şi zambilă, înşirate pe o codiţă lungă, au culori variate: alb, roz,
specii spontane, ce cresc pe dealuri şi pe văi, în pădure şi pe albastru, roşu, galben, violet; se cunosc chiar soiuri cu două
pajişti, dar şi soiuri care se cultivă, strămoşii lor avându-şi culori. Pe la începutul secolului trecut existau deja mii de soiuri,
obârşia în alte ţinuturi. Să ne referim astăzi doar la unele dintre în culori şi nuanţe diferite, cu flori duble, atrăgătoare prin
ele. aspect, miros şi culoare.

p. 68 Lohanul nr. 16, martie 2011


Botanică
NARCISA (Narcissus poeticus, N. pseudonarcissus). (Corydalis cava), având drept organ plin cu mâncare un
Originară din sudul şi vestul Europei, este apreciată ca plantă tubercul gol înăuntru, asemănător bulbului. Pajiştea de brebenei,
cultivată atât pentru eleganţa florilor cât şi pentru mirosul ei întinsă pe frunzarul din anul trecut, este un curcubeu de culori.
plăcut. Creşte şi în ţara noastră, având flori solitare mari, Aşa de delicată ce e corola şi atâtea dunguliţe fine ce
galbene sau albe. Soiurile create au flori involte, unicolore sau încondeiază petalele albe, trandafirii sau chiar purpurii, încât în
bicolore, cu o coronulă mai lungă sau mai scurtă. Narcisa ele poţi vedea fineţea desenelor trase de natură. Adunând florile
spontană de la noi (sugestiv botezată Narcissus poeticus) într-un buchet, nu te mai saturi să le priveşti, nu poţi să-ţi iei
formează pajişti de o rară frumuseţe pe Valea Dumbravei, nu ochii de la minunăţia de forme şi culori pe care le ai în faţă.
departe de oraşul Făgăraş, într-o poiană de mult renumită. Florile au şi o înfăţişare curioasă: seamănă cu cele de la gura
leului, având două buze răsfirate, dar gura este închisă; una
FLOAREA PAŞTELUI (Anemone nemorosa) se
dintre buze se continuă cu un pinten plin cu nectar la bază.
îngrămădeşte de regulă la piciorul unui arbore, formând tufe
verzi, stropite cu pete albe sau galbene. În pământ nu mai are O dată cu brebeneii, sau înaintea lor, înfloresc
bulb, ci un rizom lung şi brun, plin cu mâncare din anul trecut. VIORELELE (Scilla bifolia). Ele reprezintă gingăşia în haine
În fiecare an creşte cu 1-2 cm, pe măsură ce putrezeşte la albastre, aşa cum ghioceii erau mai devreme gingăşia în haine
capătul celălalt; din loc în loc dă ramuri, încât aşa se explică albe. Între două frunze lungi şi înguste se ridică o codiţă
gruparea mai multor indivizi la un loc. Tulpina aeriană se rumeioară, spre vârful căreia se ţin floricelele micuţe, cu şase
termină cu o singură floare, având o sumedenie de stamine foiţe albăstrii.
galbene. Toată frumuseţea ei stă tocmai în această îmbinare a
Toate „florile” despre care am vorbit până acum
verdelui fraged al frunzelor cu albul petalelor şi galbenul
înfloresc înainte ca mugurii arborilor să se desfacă şi să iasă
staminelor. Când e vremea rea, ploioasă, florile sunt îndoite în
frunzele, care vor forma umbra atât de binefăcătoare a pădurii:
jos, pentru ca ploaia să se prelingă pe dosul petalelor şi să nu
binefăcătoare pentru noi oamenii, dar nu şi pentru plăpândele
spele polenul.
flori ale plantelor ierboase de primăvară. Acum se grăbesc să
profite de lumina din pădure ceapa ciorii, grâuşorul,
pochivnicul, mierea ursului, poama vulpii, toporaşul,
lăcrămioara şi apoi laleaua sălbatică.

TOPORAŞUL, tot plantă de pădure (Viola odorata),


este şi el unul dintre vestitorii primăverii. Cu drept cuvânt
poporul l-a botezat şi tămâioara, căci mirosul lui delicat
aminteşte de aburul de tămâie. Mirosul pentru plantă este
telegrafia fără fir prin care dă de veste insectelor unde i se află
floarea. Pentru ca mirosul să nu dea greş, să fie mai pătrunzător,
tufele de toporaş se adună mai multe la un loc, adeseori vlăstarii
BRÂNDUŞA DE PRIMĂVARĂ (căci este şi una de
aceluiaşi părinte, această plantă înmulţindu-se şi altfel decât
toamnă) – Crocus moesiacus, atrage privirea prin galbenul de
prin seminţe. Floricelele albastre-sinilii, cu petalele răsfirate,
şofran al florii, ca o pâlnie abia ridicată din frunzar. În pământ
două în sus şi trei în jos, cu o pată catifelată albicioasă şi cu un
(sol) are tot un bulb, ca şi zambila, plin din anul trecut cu
bumb portocaliu în mijloc, este o adevărată minunăţie a naturii,
materii hrănitoare. Floarea e lungă, subţire jos, lărgindu-se la
ale cărei seminţe sunt căutate şi răspândite de furnici.
vârf în şase foi galben-aurii.
Dar iată că mugurii arborilor au crăpat; prin ciurul
Alături de floarea paştelui, stând tot aşa în grămezi
frunzelor plăpânde abia se mai strecoară razele de soare. Dansul
atrăgătoare, dar mai la umbră, sunt BREBENEII sau ciocăneii
p. 69 Lohanul nr. 16, martie 2011
Botanică
florilor de primăvară în pădure îl încheie LĂCRĂMIOARA gesneriana). Ca şi zambilele, cu care am început povestea
(Convallaria majalis), o numire pe cât de sugestivă pe atât de gingaşelor flori de primăvară, lalelele spontane cresc în multe
gingaşă. Între două frunze late, ascuţite la vârf, stau bobocii, ca regiuni de pe glob; şi la noi întâlnim laleaua de pădure cu flori
nişte boabe de mărgăritar înşirate pe o rămurică subţire. Când galbene (Tulipa sylvestris).
florile se deschid şi-şi resfiră corola alb-sidefie, cu şase
Numele ştiinţific de Tulipa vine de la cuvântul persan
zimţişori, atunci şi crenguţa ce le poartă se îndoaie, ieşind la
toliban şi de la cel turcesc tulbend, care înseamnă turban,
iveală din învelişul frunzelor.
floarea de lalea semănând într-adevăr cu un turban. De altfel,
Acelaşi renumit botanist suedez Linné, naş al multor turcii au fost aceia care au contribuit cel mai mult la răspândirea
plante, a botezat foarte sugestiv lăcrămioara: Convallaria lalelei în lume; însuşi cuvântul lalea noi l-am preluat din limba
majalis, de la cuvintele latineşti convallis – depresiune şi turcă (lalé).
majalis – de mai; într-adevăr, lăcrămioara sau mărgăritarul
Cultura acestei plante era la mare cinste în Orientul
preferă depresiunile cu umiditate moderată şi înfloreşte în
Apropiat, alături de trandafir, zambilă şi narcise; dovadă stau
cursul lunii mai.
imaginile de pe ceramica veche şi de pe vestitele covoare
Floarea de lăcrămioară naşte legende. Micile şi graţioasele orientale înflorate cu lalele.
mărgele, aroma inegalabilă a florii tulbură chiar şi pe botanişti.
Strămoşul lalelelor cu tulpină înaltă şi cupă mare
Natura a creat, nu fără un scop anume, aceste splendori; planta,
(Tulipa gesneriana) creşte astăzi în stare sălbatică prin
grijulie, le-a pregătit pentru insecte, ca să le înlesnescă găsirea
Afganistan, Pakistan, Iran. Turcii au introdus-o în cultură,
florilor în care se află nectarul atât de dorit. Lăcrămioara este şi
selecţionând-o, ameliorând-o. În textele vechi, păstrate în
ea deosebit de precaută; ca şi plantele cu bulbi la care ne-am
moschei, sunt descrise peste 800 soiuri de lalele.
referit mai sus, ea se înmulţeşte mai cu seamă pe cale
vegetativă, cu ajutorul rizomului. Este o floare atât de îndrăgită, Pe continentul european au fost aduse de turci pe la
încât în Franţa se păstrează vechiul obicei de a sărbători anual mijlocul secolului al XV-lea. O dată pornite în Bizanţ, după
„Ziua lăcrămioarelor”. Consider, alături de Ceaikovski, căderea Constantinopolului sub turci, lalele au găsit o nouă
lăcrămioara drept regina florilor, nutresc faţă de ea un sentiment patrie. Pe terenurile smulse apei, harnicii olandezi au plantat
de nebună adoraţie; şi nu-mi poate face nimic mai mare plăcere zeci de hectare de lalele.
şi bucurie decât un bucheţel de lăcrămioare; studenţii şi
colaboratorii mei o ştiu şi-mi oferă această bucurie în fiecare Ca şi în cazul orhideelor, tulipomania a cuprins mai

primăvară. întâi Franţa, iar apoi Olanda, „boala” cuprinzând deopotrivă pe


profesionişti şi pe amatori. În Olanda, nimic nu e mai scump
decât un bulb de soi. O fată se putea căsători aducând soţului
drept zestre un bulb de lalea, căci pentru un bulb de soi se putea
lua o moară sau o fabrică de bere. Un bulb de lalea se cumpăra
cu de câteva ori greutatea lui în aur.

Ocazii de a oferi flori ni se ivesc cu multe prilejuri: botezuri,


nunţi, vizite, aniversări, zile onomastice, 1 şi 8 martie. O floare
oferită este un simbol al omeniei, consideraţiei, dragostei pe
care o porţi cuiva. Şi iată, acum, câteva sfaturi pentru cei care
oferă flori:

Voi încheia prezentarea acestui cortegiu al florilor de


primăvară cu LALEAUA – floarea naţională a Olandei (Tulipa
p. 70 Lohanul nr. 16, martie 2011
Botanică
- Familiei cu un nou născut i se oferă un bucheţel cu
flori gingaşe, de crini, garoafe, narcise, liliac ori
stânjenel; bucheţelul va fi legat cu o panglică de Ghiocelul
mătase albă sau bleu. Dacă noul născut este fată,
bucheţelul, legat cu o panglică albă sau roz, va fi
Prof. dr. Constantin Toma
de nu-mă-uita, lăcrămioare, garoafe albe sau roz,
margarete ori liliac alb. Membru al Academiei Române
Facultatea de Biologie
- Tinerelor fete li se oferă buchete de garoafe, lalele,
Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi
trandafir sau margarete; se vor alege flori cu tije

D
acă dintre arbuştii pădurilor, alunul este printre
lungi, colorate alb, roz sau galben. Dacă florile se
înaintaşii îndrăzneţi, mâţişorii lui vărsând primăvara
oferă cu ocazia aniversării zilei de naştere,
timpuriu întreg noianul de polen ce-l aveau în
numărul tijelor florifere va fi egal cu cel al anilor
staminele florilor, el dând semnalul învierii naturii după o iarnă
împliniţi.
lungă şi grea, la picioarele lui se iţeşte cea dintâi floricică de
- La aniversarea unui bărbat se aduc, în general,
primăvară, ademenitoare prin gingăşia ei este ghiocelul sau
flori galbene; preferabil, garoafe.
clopoţelul, numit Galanthus nivalis în limbajul botaniştilor;
- La sărbătorirea nunţii de argint este recomandat un
numele-i vine de la cuvintele greceşti gala – care înseamnă
buchet de trandafiri roşii, cu 2-3 boboci albi în
lapte, anthos – care înseamnă floare (aluzie la culoarea albă a
centru.
florilor) şi nivalis – care înseamnă înzăpezit, care creşte în zona
- Pentru nunta de aur, buchetul de crizanteme
zăpezilor permanente (aluzie la faptul că planta îşi face apariţia
galben-aurii este cel mai indicat.
chiar înainte de topirea zăpezii). Pe cât de mic şi gingaş, pe atât
de îndrăzneţ, reuşind să străbată chiar crusta de zăpadă,
arătându-şi frunzele verzi şi apoi floarea deasupra acesteia; de
unde şi numele de cavalerul zăpezilor ce i s-a mai dat acestei
mici plante ierboase perene, de dimensiuni mici (10-30 cm
înălţime deasupra solului). Chiar dacă uneori se grăbeşte să
iasă la lumină mai devreme, zăpada revenind peste el ca o
plapumă de un alb imaculat, ghiocelul este totuşi vestitorul
primăverii. Cum se arată, e semn că începe simfonia vieţii, cu
imnul triumfal al nunţii; orchestra e formată din tot ce e suflare
pe pământ. Când îl vezi pentru prima oară, chiar strâns buchet
Desigur, nimeni nu se va supăra dacă primeşte o floare
de vânzătoarele din oraş, nu se poate să nu-ţi stârnească un
oarecare, fie ea chiar şi de câmp, modestă, pentru că floarea este
surâs de mulţumire. S-a dus frigul, chiar dacă mai urmează zile
simbol al omeniei, recunoştinţei, al respectului, admiraţiei şi
reci, când babele-şi scutură cojoacele. Ghiocelul anunţă aer cald
iubirii.
şi lumină, flori, cântec de păsări, dar şi binecuvântata muncă pe
întinsul ogoarelor. E atâta bucurie la vederea lui, încât copiii, ca
şi oamenii mari, îl iau şi, pe după ceafă, caută să-l apuce cu
gura, întrebându-l dacă vor trăi peste an.

Poeţii l-au cântat, dedicându-i stihuri pline de înţeles şi


grijă: ghiocel, plăpândă floare, de ce ieşi de sub nămeţi.....De
aceea ne întrebăm: cum poate să se încumete să răsară atât de

p. 71 Lohanul nr. 16, martie 2011


Botanică
timpuriu? Nu-i e frică de moarte? Cine-i dă forţa să străpungă După ce a răzbit la lumină, gluga se dă la parte şi de
uneori chiar zăpada? Cum de înfloreşte atât de repede? Totul e sub ea iese floricica albă, ce atârnă ca un clopoţel. Trebuie să o
posibil, pentru că ghiocelul s-a îngrijit de hrană încă din vara vezi acolo, singuratică în mijlocul frunzelor moarte şi a
trecută. Ca şi ceapa sau vioreaua, ca şi crinul sai brânduşa, ca şi crengilor uscate, spre a-i înţelege farmecul deplin. Nu-ţi vine s-
zambila sau laleaua, ghiocelul are în pământ (sol) o tulpină o rupi. Aşa plecată cum stă, se roagă parcă să n-o rupi, căci are
scurtă, oval-sferică, numită bulb, plină cu mâncare în frunzele-i un mare rost: să răspândească neauzitul îndemn la dezmorţire,
albe şi cărnoase. Nu-i trebuie decât ceva căldură. Frunzele la viaţă. Chiar când o rupi, nu-i smulge şi bulbul; nu o omorî de
moarte din pădure l-au acoperit cu un strat apărător. Ajunge tot; las-o să dea o altă floare în primăvara viitoare; lasă-i putinţa
puţină umezeală rezultată din topirea zăpezii, sau din ploile să-şi adune rezerva anului viitor, prin ajutorul celor două-trei
foarte timpurii, pentru ca rădăcinile să se întindă, să sugă apa frunzuliţe bazale verzi, ca nişte panglici subţiri şi late de cel
trebuitoare ca să topească rezerva de mâncare din bulb. În capăt, mult 5 mm, zămislite pentru a face fotosinteză la lumina
mugurul se lungeşte repede, iese deasupra solului sau chiar al soarelui. Iar dacă tot o rupi, o cumperi gata ruptă sau ţi-o oferă
zăpezii, fiind învelit de o frunză în formă de glugă cu vârf cineva drag, măcar priveşte-o cu atenţie. E tot ce poate fi mai
ascuţit, ce apără bobocul, dar ca săgeată străpunge şi frunzele gingaş, mai frumos, chiar dacă nu miroase ca zambila sau
moarte ce-i stau în cale, şi stratul de zăpadă. Orice s-ar spune, e lăcrămioara.
o trudă pentru plăpânda făptură.
Floarea, peste tot albă pe dinafară, ca şi crinul, are două rânduri
de foi, cele dinăuntru fiind încondeiate la vârf cu o pată verde
de forma literei V; alte câteva dunguliţe verzi, ici-colo, măresc
farmecul şi ghidează spre floare albinele ameţite de somnul
iernii, în căutare de polen şi de nectar. Pe lângă gingăşie, îmbină
şi măiestrie. E o operă de artă a naturii, atât de meşteră în toate,
cum cu aleasă simţire şi neîntrecută sensibilitate se exprima
cunoscutul savant şi povestitor al naturii – academicianul
profesor Ion Simionescu.

Viaţa ghiocelului e scurtă. După ce a dat floarea,


frunzele îşi îndeplinesc cu hărnicie funcţia de fotosinteză.
Bulbul trebuie din nou umplut cu mâncare pentru anul viitor, ca
şi seminţele mici, ce se coc în ovar. Pe urmă vine umbra
arborilor. Planta doarme somn lung până la o nouă primăvară.

Ghiocelul creşte prin păduri şi fâneţe umede, de la şes


până sus, în zona subalpină, atingând altitudinea de 1600 m în
munţii noştri, înflorind în lunile februarie şi martie; rareori se
înşeală, înflorind în luna decembrie; este o imprudenţă, pe care
însă o fac puţini indivizi.

Ghiocelul cel mai răspândit la noi este, cum spuneam,


Galanthus nivalis, botezat aşa de frumos de marele botanist
suedez Linné; el aparţine familiei Amaryllidaceae, din marea
grupă a monocotiledonatelor, alături de atâtea plante cu bulbi
sau cu rizomi. Genul Galanthus cuprinde vreo 15 specii,

p. 72 Lohanul nr. 16, martie 2011


Pedagogie
răspândite în estul bazinului mediteranean. La noi în ţară cresc
3 specii, două dintre ele, ghiocelul grecesc – G.graecus, cu două
pete verzi pe floare, în loc de una, şi ghiocelul dobrogean – Demersul educațional în actualitate,
între hermeneutica alterității şi
G.plicatus, întâlnindu-se numai în pădurile de stejar pufos şi
provocările multiculturalismului
cărpiniţă; cea de-a doa specie este uşor de recunoscut după
florile sale mari şi parfumate, după frunzele cu margini îndoite
pe dos; această specie invadează pieţele noastre în ultimii ani,
Prof. Lucian Dragoş Curelea – Sibiu

plantele fiind adesea smulse fără milă, cu bulbi cu tot, de către Repere pentru o sociologie a educaţiei
vânzătorii mânaţi doar de dorinţa de a câştiga, cu orice preţ,
chiar dacă în anul viitor nu vor ma găsi tot atâtea plante. Iată de I. Premise şi dimensiuni pentru o astfel de
abordare
ce trebuie cu mai multă grijă protejate aceste vestitoare de

S
istematizarea tematic-curriculară a domeniilor de
primăvară. cercetare, a celor de activitate, cât şi a domeniilor
educaţionale, coroborate cu fenomenologia globalizării
Ghioceii nu sunt, însă, numai gingaşii vestitori ai culturilor şi a informaţiei, sunt astăzi fundamentele
reformei educaţionale, respectiv sunt premisele reaşezării
primăverii, ci şi sursa unor preţioase substanţe numite alcaloizi:
curriculei naţionale pe noi perspective interculturale în lumea
licorinul în bulb şi nivalina în flori, substanţă cu acţiune în contemporană. Aspectul acesta conduce, inevitabil, la
tratamentul paraliziei infantile şi cu acţiune neutralizantă pentru identificarea a două grupe mari de cauze de la care trebuie să
pornim în acest studiu: una, care apartine de o cauzalitate strict
curara, o otravă puternică ce provoacă paralizia muşchilor. În
generică, alta, care exprimă o cauzalitate specifică.
medicina populară ghiocelul se folosea la spălături contra
reumatismului. Prima categorie de cauze, generează o ordine, o
ierarhizare a priorităţilor acestui discurs, deopotrivă novator şi
Legenda spune că ghiocelul a avut 8 copii dar, provocator în educaţia românească, fundamentând curricular,
discursiv şi decizional, raportul angajat în mod definitoriu între
murindu-i soţia, s-a recăsătorit şi mama vitregă i-a alungat de la structurile comunităţilor sociale contemporane, pe deoparte,
casa părintească. Copiii, 4 fete şi 4 băieţi, s-au împrăştiat în caracterizate îndeosebi prin diversitate, şi unitatea şcolară, pe de
lumea largă şi de supărare s-au prefăcut în flori. Ghiocelul cealaltă parte, confruntată astăzi cu reaşezarea valorilor, dar mai
ales cu o nouă şi globală paradigmă educaţională, ce se vrea a
(tatăl) s-a pornit în căutarea lor, dar nu i-a găsit şi de supărare s-
fundamenta reforma în educaţie, în multiple forme pe care
a prefăcut şi el în floare. aceasta le comportă astăzi pe calea comunicării mesajului
paideic 1 (lingvistică, etnică, religioasă, socială, politică,
Iată, deci, pe scurt, povestea ghiocelului, pe care-l economică, culturală). Mozaicul culturilor actuale, formele şi
aşteptăm cu nerăbdare după această lungă iarnă, pentru a ne structurile psiho-sociale ale acesteia, obiectivate permanent în
desfăta, pentru a ne bucura, pentru a ne face să fim mai buni, educaţie prin comunicare, nu este nicidecum o realitate nouă,
dar intensificarea interdependentelor dintre şcoală şi exigenţele
pentru a-l oferi celor dragi, semnificând trezirea la viaţă a societăţii informaţionale în care existăm, schimbările alerte și
naturii din zona noastră temperată, eleganţă, puritate, gingăşie, intense într-un răstimp scurt, de ordin politic, economic şi
dar şi îndrăzneală, deoarece înfruntă zăpada, invitând-o la social, mobilitatea internaţională crescută a forţei de muncă, dar
şi modul în care acestea influențează cotidian existenţele
topire, spre a lăsa loc căldurii, care să trezească din somn toate
individuale, comunitare şi sociale, evidenţiază în prim plan
fiinţele care s-au odihnit sub plapuma cu omăt. implicaţiile și, îndeosebi, raportările atitudinale ale membrilor
societăţii în raport cu educaţia şi schimbarea. Din acestă
perspectivă a educației interculturale, instituției şcolare
contemporane, dincolo de dificultătile acesteia de adaptare la
diversitatea culturală, îi revine rolul, deloc facil, de formare a
cetăţeanului dezirabil social 2 . Pentru ca statutul elevilor,

1 Liviu Plugaru, Mariela Pavalache, Educaţia interculturală,


Editura Psihomedia, Sibiu, 2007, p. 30-31.
2 Ştefan Popenciu, Pedagogia alternativă. Imaginarul
p. 73 Lohanul nr. 16, martie 2011
Pedagogie
caracterizat prin diversitate, prin “coexistenţa identităţilor cu integrate în vederea atingerii unui optim în educația
ceea ce au ele comun și diferit” este o realitate obiectivă, Cea interculturală pe fondul valoric al noilor generații. În această
care trebuie sa se remodeleze în actualitate este şcoala, aceasta direcție, lent dat consistent, urmează să se realizeze progresul
trebuind să devanseze conservatorismul şi inerţia, tocmai pentru pe care îl inregistrează înțelegerea identității personale și a celei
a asigura o remodelare calitativă şi eficientă a socialului şi a de grup ca “una construită printr-o logică a deschiderii și nu a
educabilului prin ea însăşi, pe linia educaţiei interculturale.
închiderii” 2 sau, dupa Micheline Rey, trecerea de la logica
Interculturalitatea constituie „o opţiune ideologică în societăţile
“mono” la logica de tip “inter” 3 . Prin dimensiunile
democratice şi vizează pregătirea viitorilor cetăţeni în aşa fel
interculturalității se înțelege raportarea la problemele pe care
încât ei să facă cea mai bună alegere şi să se orienteze în
contextele mutiplicării sistemelor de valori” (Constantin Cucoş, educația prin comunicarea sa adecvată le implică în cercetarea
1996). O a doua categorie de cauze o reprezintă acelea care sunt psihopedagogică în vederea implementării și aplicării acesteia
specifice, adică aparţin de raportul care se angajează între în școală. Distingem astfel cel puțin patru dimensiuni ale
educaţie, educabil şi educator pe calea interculturalităţii şi a interculturalității, astfel:
multiculturalismului. În acest sens, schimbarea propusă în
- dimensiunea psiho-socială;
paradigma educaţională actuală este una de viziune și fond,
- dimensiunea cultural-educațională;
aceea care face ca diferențele culturale să fie înţelese, acceptate, - dimensiunea logică a deschiderii și a
preţuite, trăite, fără însă a fi surse de conflict ci, dincontră, de acceptării;
creştere şi aport calitativ, deopotrivă, prin folosirea a ce este - dimensiunea paradigmei intercultural
mai bun în educaţia interculturală. Aceste patru dimensiuni comportă în înțelegerea și aplicarea
lor, o așa numită hermeneutică a alterității, construind în
dimensiune
a demersul curricular, atât teoria, dar și practica de abordare a
psiho-
socială interculturalității și multiculturalismului din perspectiva
mediatorului psiho-social și cultural-educațional (profesorul)
dimensiune
a Intercultur dimensiune
a
în raporturile angajate din perspectivă didactică pe linia
logică a alitate
deschiderii
și
și
cultural-
educațional
educator – educabil – educare. Interculturalismul pentru a fi
acceptării multicultur ă
diversității alism eficient aplicat în educație se fundamentează pe trei strategii:
-
dimensiune
a a). – strategia autointerpretativă – comportă recunoașterea
paradigmei
intercultur
ale
și acceptarea caracterului dinamic și multiplu al
apartenențelor psiho-sociale și cultural-educaționale,
Fig. nr. 1 (Cele patru dimensiuni ale interculturalității) concomitent cu efortul și disponibilitatea de înțelegere a
celulilalt, pornind educațional de la
Astfel aceste cauze, strict specifice poartă în natura lor
conștientizareatrăirilor și experiențelor proprii;
responsabilitatea educativă pentru viitor şi puterea de
regenerare, de reafirmare, de reaşezare a aptitudinii de a b). – strategia heterointerpretativă – explică datele unei
valoriza. Există în realitatea catedrelor din diferitele şcoli, culturii, alta decît cea proprie, cu ajutorul fenomenologiei
contexte multiple care determină, chiar provoacă şi impun o deschiderii și a acceptării transculturale pornind de la
abordare interculturală în sfera educaţiei, a inter-relaţionării dialog și ascultare, prin logica manifestă pe diferitele
dintre educabil-educaţie-educator. Esenţialmente însă, toate canale de comunicare ale disciplinelor socio-umane;
pornesc de la aceeaşi sursă: înmulţirea situaţiilor educaţionale
noi în care grupele de elevi, clasele, şcolile şi liceele sunt c). – strategia relativizării critice – care presupune în mod
caracterizate prin diversitate 1 . În Romania, de exemplu, în simultan identificarea și caracterizarea elementelor
școală există elevi aparținând unor etnii diferite (rromanes, susceptibile de a îngreuna procesul înțelegerii altor culturi
germani, turci etc.), de religii diferite, dar expresie a unei istorii și a altor comportamente umane4.
comune și, mai nou, odată cu migrația forței de muncă și a
globalizării, chiar elevi purtatori ai unor cu totul alte forme
psiho-culturale (chineză, arabă, africană). Într-un asemenea 2 Idem, op. cit., p. 86.
univers cultural-educațional și psiho-social divers, se impune 3 Micheline Rey, De la logica ,,mono” la logica de tip ,,inter”.
restructurarea pe fond (și nu doar mimarea) atitudinilor față de Piste pentru o educaţie interculturală şi solidară, p. 153 în Pierre
Dasen; Christiane Perregaux; Micheline Rey, Educaţia interculturală,
alteritate prin limbajul pedagogic utilizat, strategiile didactice Editura Polirom, Iaşi, 1999, p. 200; Constantin Cucoş, op.cit., p. 130.
4 Cezar Bârzea, Arta şi ştiinţa educaţiei, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1995, p. 74; Constantin Cucoş, Educaţia.
educaţional, Editura Polirom, Iaşi, 2001, p. 187 – 188. Dimensiuni culturale şi interculturale, Editura Polirom, Iaşi, 2000, p.
1 Constantin Cucoş, Educaţia. Dimensiuni culturale şi 54-55; Liviu Plugaru, Mariela Pavalache, Educaţia interculturală,
interculturale, Editura Polirom, Iaşi, 2000, p. 60 Editura Psihomedia, Sibiu, 2007, p. 108.
p. 74 Lohanul nr. 16, martie 2011
Pedagogie
I. Comunicarea interculturală – mediată și – educator şi educaţie, fundamentându-se astfel un dialog
modelată prin educație. deschis în mod real şi nu doar mimat, cum adeseori se întâmplă
Ideea esențială de la care se pornim în acest studiu, astăzi, necesar privind finalităţile educaţionale prin comanda
este aceea a admiterii, a întelegerii și a acceptării faptului că socială deservită de şcoală. Procesul în sine constituie
desfășurarea procesului de învățământ în clase/școli eterogene transpunerea în realitatea zilnică a triadei formată din educabil
și pluriculturale este o realitate obiectivă, în curs de (elev), educarea şi educaţia (procesul şi sistemul) şi mediator-
educator, (cadru didactic abilitat) vizându-se finalitatea
consolidare și expansiune1 într-un numar din ce în ce mai mare
şcolarităţi şi studiul pentru întreaga viaţă dar şi eficienţa
de sisteme școlare, chiar și în unele care nu au cunoscut, până
demersului exercitat global de profesorul – mediator care vine
de curând, acest aspect al conviețuirii interculturale. O abordare
să deservească eficient și calitativ, formarea cetăţeanului
pedagogică eficientă este aceea care face din diferențele
dezirabil social, din perspectiva finalităților psiho-sociale și
culturale un avantaj, o potențială sursă de îmbogațire pentru
cultural-educaționale prin reașezarea paradigmei educaționale
fiecare participant, și câtuși de puțin, un handicap care trebuie
pe noi fundamente2.
ascuns și care generează anxietate, izolare, înstrăinare și chiar
complexe. Interculturalismul în educație presupune:
3. Valori interculturale 3. Valori tradiționale - o nouă abordare a orizontului valorilor din perspectiva
promovate de școală promovate de școală
multiculturalismului, a toleranței și diferențelor;
1.deschiderea spre noi dimensiuni 1. afirmarea unei ierarhii
- identificarea reală, deschiderea unor noi direcții de
ale cunoașterii fundamentată pe achiziții
cognitiv-informaționale manifestare a diversităţii şi diferenţelor prin învățarea și
cultivarea atitudini de respect şi de acceptare faţă de diversitate
2.pluralism și acceptabilitate a 2. ierarhizarea valorică a și alteritate;
diferențelor și diversităților claselor și elevilor pornind de la
criteriul mediilor obținute - realizarea unui răspuns specific și concret din perspectivă
pedagogică la încercarea de soluţionare a unor consecinţe psiho-
3.înțelegerea și valorizarea 3. neînțelegerea reală a socio-culturale impuse de amploarea fenomenelor de schimbare,
potențialului educațional și diferențelor și izolarea elevilor reformă și migraţie;
cultural în contexte și cadre noi problemă
- prevenirea şi atenuare a conflictelor intragrupale, intergrupale,
Fig. nr. 2 Tabloul celor trei valori (Valori interculturale vs. valori tradiționale)
intrașcolare, interșcolare;

II. 1. Interelaţionarea culturală prin educaţia din


perspectiva multiculturalismului:

Democratizarea culturii a atras după sine şi


liberalizarea actului educaţional, paradigma esenţială din
perspectivă paideică fiind actualmente centrată pe educabil
văzut ca finalitate educaţională odată cu noua comandă socială,
astfel încât educaţia, să devină accesibilă publicului larg, ca bun
intelectual-cognitiv şi ca temei al muncii 3 . Situarea activă a
educabilui în centrul acţiunii educaţionale printr-o permanentă
centrare a demersului educaţional pe educabil şi nu pe educa ție
ca proces are uneori rezultate neclare ori chiar îndoielnice.
Astăzi educaţia reprezintă transpunerea în realitate a afecţiunii
noastre pentru copii şi tineri, demersul urmărind a-i pregătii pe
Inter-relaţionarea culturală în educaţie este procesul aceşti tineri, pentru competiţia pe care societatea cunoaşterii o
care vizează restabilirea şi reconstruirea în mod activ şi imediat
a legăturilor între societate şi cultură, între cultură şi populaţie, 2 George Sabău, Societatea cunoaşterii. O perspectivă
între educaţie şi dezirabilitate socială. Obiectivul esenţial al românească, Editura Economică, Bucureşti, 2001, p. 35; Dumitru
Batâr, Sociologie. Probleme teoretice şi analize ale investigaţiilor de
acestui demers psiho-social şi cultural educaţional este de crea teren, Editura Psihomedia, Sibiu, 2003, p. 155 – 157; Emil
şi a asigura cadrul general adecvat unei întâlniri, între educabil Stănciulescu, Teorii sociologice ale educaţiei, Editura Polirom, Iaşi,
1996, p. 32.
3 Jacques Delors, Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO
1 Constantin Cucoș, op. cit., p., 106; Liviu Plugaru; Mariela al Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul XXI, Editura
Pavalache, op. cit., p. 108 – 109. Polirom, Iaşi, 2000, p. 10.
p. 75 Lohanul nr. 16, martie 2011
Pedagogie
implică, pentru a-i forma pe aceştia în vederea ocupării locurilor - demersul modular prin introducerea unor module
şi statusurilor sociale funcţie de competenţele achiziţionate, specifice axate pe tematica complexă a interculturalității și
deţinute şi utilizate1. Se impune totodată ca educaţia să aibă o multiculturalismului, aceste module având un grad ridicat de
atitudine înţeleaptă faţă de schimbările şi mutaţiile profunde, interdisciplinaritate, aspect care implică o abilitare suplimentară
complexe şi interdependente ce caracterizează lumea a cadrelor didactice sub forma perfecționării și a formării
contemporană 2 . De-a lungul timpului caracterizată prin continue a acestora ;
birocratizare, prin inerţie, tradiţionalist-conservatoare,
- demersul de tip disciplinar care urmărește
demersurile educaţionale, îşi asumă astăzi o responsabilitate
copleşitoare şi anume aceea de a trasa perspectivele unei lumi în introducerea în planul de învățământ a disciplinei educație
mişcare şi transformare, respectiv de a furniza educabilului, ca interculturală, aspect care ar avea dincolo de fațetele sale
viitor cetăţean, instrumentele de orientare şi muncă, necesare pozitive, ca rezultat o încărcare suplimentară a planurilor de
acestuia, cu ajutorul cărora să-şi afle menirea, rostul şi locul său învățământ, la care s-ar adăuga în mod inevitabil costurile de
în ierarhia socială și în cea a valorilor 3 . Interculturalismul pregătire-abilitare ale profesorilor care să predea o asemenea
disciplină;
devine astfel, elementul fundamental al construcției unei
educații interculturale, concept nu tocmai bine definit în - demersul interdisciplinar prin abordarea acestei noi
actualitate. Exceptând demersurile de clarificare ale sensurilor provocări educaționale sub forma sinteyelor științifice, realizate
pe care interculturalitatea le presupune făcute de școala de în echipă semestrial, sau anual sau chiar pe cicluri de învățare4.
psiho-sociologie de la Iași și Cluj, cercetările pe acestaă direc ție
sunt abia la început, iar aplicațiile făcute de cercetarea Educaţia interculturală promovează atitudini tolerante,
românească în acest domeniu, sunt astăzi mai mult sporadice, o deschise, de acceptare şi înţelegere firească a raportului ,,eu-
disciplină ca atare în curricula autohtonă încă lipsind, de și se celălalt”, recunoaşterea şi respectarea diferenţelor culturale prin
impune. Totuși cîteva direcții principale de acțiune ce pot fi valorificarea pozitivă a relaţiilor de egalitate între oameni şi nu
transpuse în activitatea didactică sunt: prin aplicarea polarităţii superior-inferior. Deasemenea,
presupune, promovarea unor politici şcolare care să permită
egalizarea şanselor în educaţie şi a unor strategii de valorificare
a diferenţelor culturale pentru a le transforma în noi resurse
pedagogice. Şcoala este principalul spaţiu al învăţării pluralităţii
culturale prin preţuirea diversităţii, a notei distincte aduse de
cultura fiecărui actor social participant5, ea trebuind să formeze
deprinderea preţuirii valorilor pluriculturale. Nu există valori
superioare şi inferioare, ci există valori specifice care trebuie
judecate și acceptaate ca atare. Interculturalitatea nu trebuie să
se limiteze în mod exclusiv la transmiterea unor conţinuturi
specifice în cadrul unei discipline particulare, ci să urmărească
consolidarea abordării sale interdisciplinare ca fundament al
unei viziuni holistice; nu poate fi concepută doar pentru mediul
şcolar, ci şi în legătură și interdependență psiho-sociaală cu
spațiul extraşcolar (familie, grupuri sociale, instituţii,
- demersul de tip infuzional, obiectivat didactic prin comunităţi, mass-media). Se remarcă şi o schimbare a rolului
diseminarea educației interculturale prin disciplinele profesorului, care îşi depăşeşte astăzi funcţia de a comunica
modele şi programe, acesta trebuind să acorde o mai mare
educaționale existente astăzi în trunchiul comun, însă fără să
atenţie spiritului de iniţiativă şi creativităţii, centrarea întregii
existe în termeni reali o modificare a planurilor cadru și a
programelor școlare în acest sens; acţiuni fiind așezată astăzi pe elev 6 . Rolul școlii din această
perspectivă este acela de a facilita tranziția de la comunitățile

4 Lăcrămioara Crenguţa Oprea, Strategiile didactice interactive,


Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2006, p. 106 – 107; Andrei
1 Dumitru Batîr, Educaţia, Analiză şi posibilităţi de investigaţie de Pereti, Educaţia în schimbare, Editura Spiru Haret, Iaşi, 1996, p. 25;
sociologică, Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, p. 44-46; Idem, Lazăr Vlăsceanu, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
Sociologie, Editura Psihomedia, Sibiu, 2007, p. 174 – 175. curriculumul învăţământului preuniversitar. Studiu de impact, vol I,
2 Liviu Plugaru, Mariela Pavalache, Educaţia interculturală, Editura Polirom, Iaşi, 2002, p. 78 – 80.
Editura Psihomedia, Sibiu, 2007, p. 86. 5 Emil Stănciulescu, Teorii sociologice ale educaţiei, Editura
3 Jacques Delors, Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO Polirom, Iaşi, 1996, p. 70.
al Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul XXI, Editura 6 Emil Păun; Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice şi
Polirom, Iaşi, 2000, p. 69. demersuri aplicative, Editura Polirom, Bucureşti, 2002, p. 78 – 81.
p. 76 Lohanul nr. 16, martie 2011
Pedagogie
închise te tip tradițional și etnocentric la o societate deschisă, 4. - folosirea diferitelor experienţe în învăţare; 5.-
bazată pe toleranță și acceptare, rezultat al interculturalismului recunoaşterea succeselor şi a contribuţiilor membrilor
într-o lume a pluralității valorilor și a identităților psiho-socio- unui grup; 6. - valorificarea în curriculum a resurselor
culturale. În acest sens prin educația interculturală se vor urmări comunităţii locale; 7.- antrenarea tuturor copiilor în
formarea de competențe specifice și derivate precum: studiul continuu al comunităţii locale; 8. - interpretarea
succeselor şi a performanţelor din perspectiva valorilor
- achiziţionarea de cunoştinţe social-umane și folosirea lor în
unui grup1.
contexte reale (teorii şi concepţii despre stereotipuri,
prejudecăţi, etnocentrism etc., caracteristici ale elevilor din
Principiile interelaţionăriirii multiculturale prin
diferite etnii, rase, spaţii culturale, grupuri şi clase sociale)
educaţie:
- strategii de predare-învățare-evaluare diferenţiată, funcţie de
 Dialogul între educator, văzut ca formator cultural şi
capitalul psiho-social și cultural-educațional al educatorului și educabilul, înţeles ca elev, familie, alţi factori, să se
deopotrivă al educabilului; deruleze pe bazele principiului de egalitate;
 Medierea culturală prin educaţie şi cunoaştere să faciliteze
- clarificarea propriei identităţi culturale și relaționarea valorică în mod activ exprimarea propriei culturi a propriilor
pornind de la aceste temeiuri (să aibe o înţelegere clară a cunoştinţe, dând dovadă de competenţele deţinute prin
moştenirii sale culturale şi să înţeleagă cum experimentele sale interiorizare şi valorificarea acestora pe diferitele căi şi
pot interacţiona cu cele ale unor grupuri de altă provenienţă medii de exprmare psiho-sociale, chestionarea verbală,
testarea scrisă, activitatea practică şi, machete;
social-culturală);
 Formarea educabilului să fie completată de valorile şi
atitudinile care să-i faciliteze afirmarea personalităţii
- atitudini intergrupale şi interetnice pozitive prin construirea
proprii;
echipelor de lucru și trasarea temelor de realizat;  Medierea psiho-socială prin educaţie să vizeze toate
categoriile de elevi;
- de a lua o decizie, de a rezolva conflicte intergrupale, de a  Medierea culturală prin educaţie şi şcolarizare nefiind deloc
formula strategii de predare şi activităţi care vor facilita reuşita neutră, ci rezultatul conștient și asumat, al unor alegeri şi
şcolară a elevilor din diferite etnii, culturi, grupuri şi clase care răspunde unor obiective clare;
sociale.  Medierea culturală să stimuleze imaginaţia creatoare
oferind doar câteva chei pentru interpretare.2
Impunerea în planul educativ a unor strategii Raportul multiculturalitate - interculturalitate - educație se
eficiente de realizare a educaţiei interculturale se poate fundamentează pe urmatorii termeni:
realiza începând cu nivelul ,,zero”, acela al creării unui
- multiculturalitatea care reflectă starea naturala a societății,
curriculum intercultural. Iată câteva direcţii pe care
fiind diversă, multilinguală, multientnică, plurireligioasă și
acesta se poate axa:1. - pătrunderea diversităţii etnice şi
transnațională. Conceptul accentuează dimensiunea
culturale în tot mediul înconjurător; 2. - preţuirea
comparativă, coexistenta diferitelor culturi care se manifestă
diversităţii și întărirea, respectiv afirmarea propriei într-o societate în timp și spațiu. Purtătorii diferitelor culturi
identităţi; 3. - recunoaşterea sărbătorilor şi a festivităţilor intră în contact/adeseori în conflict, întâmplător sau când se
specifice grupurilor etnice; impune.

- interculturalitatea accentuează dimensiunea interactiva a


grupurilor psiho-sociale culturale, entice, religioase care trăiesc
în același spatiu,

- transculturalitatea, este o sumă ideală a acțiunilor


convergente, oarecum utopice, ale multiculturalismului cu
interculturalitatea odată cu mondializarea valorilor și
globalismul acținilor psiho-sociale și cultural-educaționale,
aparține de holistica culturii și valorilor

1 Liviu Antonesei, O introducere în pedagogie. Dimensiunile


axiologice şi transdisciplinare ale educaţiei, Editura Polirom, Iași,
2002, p. 102.
2 Carmen Bulzan, Sociologia educatiei contemporane, Editura
Universitaria Craiova, 2000, p 40.

p. 77 Lohanul nr. 16, martie 2011


Matematică
- educatia interculturală poate fi, și este, vehicolul de Rabatăm cele 5 triunghiuri isoscele“colţuri ale pentagramei “ în
comunicare și mediere prin modularea educațională între aceste jurul bazelor respectiv AB , BC, CD, DE şi EA astfel încât să
aibă un punct comun V. Ducem VO ┴ (ABC) unde O (ABC) .
trei ramure care poartă cu ele și totodată în ele aptitudinea de a
Din ∆VOA ≡ ∆VOB ≡ …∆VOE rezultă că punctul O este
valoriza și eficientiza actul educației din perspectiva noilor centrul cercului circumscris pentagonului regulat ABCDE.
provocări cu care aceasta și implicit școala se confruntă1. Aşadar piramida VABCDE este o piramidă regulată dreaptă în
VA
Bibliografie selectivă ordonată aleatoriu care  , deci o Piramidă de Aur, sau Piramidă
AB
 Lucrări editate Pentagramică deoarece poate fi construită dintr-o pentagramă
Liviu Plugaru, Mariela Pavalache, Educaţia interculturală, Editura
Psihomedia, Sibiu, 2007.
.Am ales această denumire pentru a o deosebi de piramida
Ştefan Popenciu, Pedagogia alternativă. Imaginarul educaţional, pentagonală regulată ale cărei feţe laterale sunt triunghiuri
Editura Polirom, Iaşi, 2001. echilaterale.Elementele piramidei sunt cele obişnuite adică VO-
Constantin Cucoş, Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale,
Editura Polirom, Iaşi, 2000. înălţime (h) , VM- apotema piramidei (ap) ,unde M este
Micheline Rey, De la logica ,,mono” la logica de tip ,,inter”. Piste mijlocul lui BC , VA- muchie laterală (m) , AB- muchia bazei (l
pentru o educaţie interculturală şi solidară, p. 153 în Pierre Dasen; Christiane ) , OM- apotema bazei (ab) , OA =ρ – raza bazei
Perregaux; Micheline Rey, Educaţia interculturală, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
Cezar Bârzea, Arta şi ştiinţa educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, §2. RELATII INTRE
Bucureşti, 1995. ELEMENTELE PIRMIDEI PENTAGRAMICE
George Sabău, Societatea cunoaşterii. O perspectivă românească,
Editura Economică, Bucureşti, 2001.
Dumitru Batâr, Sociologie. Probleme teoretice şi analize ale 2.1. Calculul apotemei piramidei în funcţie de raza bazei OA
investigaţiilor de teren, Editura Psihomedia, Sibiu, 2003. =ρ.
Emil Stănciulescu, Teorii sociologice ale educaţiei, Editura Polirom,
Iaşi, 1996. Conform Relaţiilor în pentagramă 1.4 c) raportul dintr
Jacques Delors, Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al latura pentagonului convex iniţial şi latura pentagonului convex
Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul XXI, Editura Polirom, Iaşi,
2000. învelit (Vezi FIG. 1.5) este Ф2 , rezultă că şi raportul dintre
Dumitru Batîr, Educa Analiză și posibilități de investigație razele cercurilor circumscrise celor două pentagoane va fi tot
sociologică, Editura Universită
OV `
 2  OV ` OA.2
Lăcrămioara Crengu Strategiile didactice interactive, Editura
Didactică și pedagogică, București, 2006. Ф2 , deci (a).Dar Cf.
1996.
Andrei de Pereti, Educaţia în schimbare, Editura Spiru Haret, Iași, OA

 
Lazăr Vlăsceanu, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în 1.4e) => AD=DV` =>ACV`D–romb =>
curriculumul învățământului preuniversitar. Studiu de impact, vol I, Editura
Polirom, Iaşi, 2002. AV` OV
AO `  1 2 2
Emil Păun; Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice şi
demersuri aplicative, Editura Polirom, Bucureşti, 2002.
MV
` `
MV  `
MV  `
MV
Liviu Antonesei, O introducere în pedagogie. Dimensiunile axiologice şi
2 2 2 2
transdisciplinare ale educației, Editura Polirom, Iaşi, 2002, p. 102.
Carmen Bulzan, Sociologia educatiei contemporane, Editura
Universitaria Craiova, 2000, p 40.
Adrian Neculau; Ana Stoica-Constantin, Psihosociologia rezolvării
conflictului, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
Ştefan Bârsănescu, Politica culturii în România contemporană. Studiu de
pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
Adrian Ibiş, Adolescentul deviant în confruntare şi dialog cu profesorii,
Editura Pansofia, Bucureşti, 2004.

Construcţia geometrică
a Piramidei de Aur

Prof. Ioan Spânu - Huşi


Fig. 1.5

P
entru început este necesar să construim un pentagon

 
convex regulat înscris într-un cerc C(O,r). Pentru Dar lui MV` din Fig.1.5 îi corespunde MV din Fig. 2.1
aceasta procedăm la divizarea cercului în 5 părţi egale
apoi unind punctele de diviziune din 2 în 2 se obţine
 2  1
adică apotema piramidei ap = (b)
pentagonul stelat regulat sau PENTAGRAMA(vezi Fig.1.5) şi 2
respectiv pentagonul convex regulat învelit ABCDE. 2.2 Calculul apotemei bazei în functie de raza bazei
OA=ρ.
Observăm Fig. 1.5 că OM= OV`- MV`  OM=
1 Constantin Cucoş, Educaţia. Dimensiuni culturale şi
interculturale, Editura Polirom, Iaşi, 2000, p. 98-99; Liviu Plugaru,
Mariela Pavalache, Educaţia interculturală, Editura Psihomedia, Sibiu,   2 
 2  1 
2007, p. 93 – 94. 2
p. 78 Lohanul nr. 16, martie 2011
Matematică
 OM=(2ρф2- ρФ2 – ρ): 2  OM = ρ(Ф2 – 1): 2  m( M) = arctg 2
 2.7 Măsura unghiului format de o muchie laterală cu
ab  planul bazei.
2 In ∆VOA Fig. 1.6 avem tg A = OV/OA  tgA =ρФ/ρ = Ф =>
2.3 Calculul înălţimii piramidei în funcţie de raza bazei m( A)= arctg Ф.
AO=ρ. 2.8 Măsura unghiului diedru format de două feţe
In ∆OVM Vezi Fig 2.1 avem cf. Th. Pitagora laterale .
OV2=VM2 – OM2 OV2 =ρ2(Ф2 +1)2/ 4 – ρ2Ф2/4  OV2 = Fie AP ┴VB şi CP ┴ VB (Fig.1.6) , cele două
ρ2(Ф4+Ф2+1)/4. Tinând seama de 1.2 rel.3 avem Ф4 = Ф3 + Ф2 perpendicuare cad în acelaşi punct deoarece ∆VAB ≡ ∆ VBC şi
= Ф2 + Ф +Ф2 şi Ф+1=Ф2 => OV2=ρ2(2Ф2+Ф+Ф2+1)/4  OV2 AP =PC ,=> m[  (VAB),(VBC)] = m(APC).In ∆APC –
=ρ2.4Ф2/4  OV2 = ρ2Ф2  OV =ρф(3). isoscel , ducem PN ┴ AC , unde N  AC şi vom calcula m( 
APN) . In ∆VAB , avem VB . AP = AB . VM şi ţinând seama
Observaţie. Pentru a construi ρФ ţinem seama că ρФ = de rezultatele obţinute la 2.1 , 2.4 şi 2.5 avem AP .
ρФ2 – ρ adică ( Fig. 1.5) ρФ = OV – OA =A`V.

=ρ.
2.4 Calculul muchiei bazei în funcţie de raza bazei AO
  1 2  2  1  2  1
.
   AP =
 2
 
In ∆OMD Vezi Fig 1.5 Cf. Th. Pitagora MD2 = OD2 -
OM  OM2 = ρ2 – ρ2Ф2/4 = ρ2(4- Ф2)/4 = ρ2(2+Ф)(2-Ф)/4 =
 2  1
2

ρ2(Ф2+1)[1- (Ф – 1)]/4 = ρ2(Ф2+1)(1 – 1/Ф)/4 = ρ2(Ф2+1)/4Ф2 , . In ∆APN m(  N)= 900 , AN = AC/2 


am ţinut seama că Ф2=Ф+1 şi Ф= 1- 1/Ф. Tinând seama că 2
CD= 2.MD OB ţinând seama că CD= 2.MD obţinem
 2  1
 
AN=VB/2  AN = => tgAPN = AN/NP 
  1 2 2
CD  (4)
  2  1 2.
tgAPN = .  => m(  APN)
2  2  1
= arctg Ф =>m(  APC) = 2.arctg Ф.
2.9 Măsura unghiului adiacent suplimentar unghiului
diedru format de două feţe laterale.
Fie PX o dreptă în prelungirea dreptei AP => măsura
unghiului căutat va fi egală cu măsura unghiului CPX care este
unghi exterior ∆APC. Fie m(  CPX) =x , deci x + 2.arctg Ф =
π  tg(x + 2.arctg Ф)=tg π  (tg x +tg2arctg Ф)/ (1- tgx.
2tgarctg
tgx 
 1  tg 2 arctg
tg2arctgФ)  0  tgx(1-
2tgarctg
1  tgx.
1  tg 2 arctg
tg2arctgФ) +2tgarctgФ = 0  tgx(1- Ф2) +2Ф =0  tgx=
 2 2 2
Fig. 2.1  
 2 => x=arctg 2  m( 
OA = ρ.
2.5 Calculul muchiei laterale în functie de raza bazei 1  2 2  1 
CPX) = arctg 2(a)  2arctg Ф + arctg 2 = π (b).
VA` La acelaşi rezultat se ajungea dacă observam că AM =
Avem prin constructie Fig.1.5   şi ţinând MV` = MV (Fig.1.5 şi 1.6) , deci ∆VAM este isoscel => 
AB MVA ≡  MAV = arctg Ф şi ţinând seama că m(  VMA)=
seama de 2.5 rel. 4 obţinem V`A = AB.Ф  V`A = arctg 2 .
2.10 Relaţii între elementele piramidei pentagramice.
 2 1. Rel.2.1- 2.5 şi 2.7 pot fi transcrise şi astfel :
a) Muchia laterală = Ф;
2.6 Măsura unghiului diedru format de o faţă laterală Muchia bazei
cu planul bazei. b) Inălţimea piramidei = Ф;
In ∆VOM Fig. 1.6 avem tg M =OV/OM  tgM = Raza bazei
 2 c) Inălţimea piramidei = 2;
  2 => Apotema bazei
  d) Raza bazei = 2/Ф;
Apotema bazei
2
p. 79 Lohanul nr. 16, martie 2011
Matematică
MR 4
Din relaţiile 2.6 , 2.8 , 2.9 deducem următoarea  => MR =4u şi VR = 3u => cf. Pitagora VM
Propoziţie : VR 3
Unghiul diedru format de ofaţă laterală cu planul bazei =VM`= 5u => RM` = VM`- RV= 5u – 3u = 2u ,deci avem
este congruent cu suplementul unghiului diedru format de două următoarea
feţe laerale, sau ; Propoziţie. In triunghiul isoscel “tau” piciorul
Unghiul diedru format de două feţe laterale este înălţimii corespunzătoare uneia din laturile congruente
conngruent cu suplementul unghiului diedru format de o faţă determină determină pe aceasta două segmente a căror lungimi
laterală cu planul bazei.
VR 3
§ 3. SECTIUNEA AXIALA IN PIRAMIDA
PENTAGRAMICA sunt în raportul  .
RM` 2
In Piramida pentagramica VABCDE (Fig. 1.6) fixăm Observaţie. Triunghiul dreptunghic VRM` m(  R)=
planul (VAO) care va intersecta cercul circumscris planului este cunoscut în literature matematică drept ”triunghiul egiptean
bazei în punctul A` diametral opus lui A şi fie M` simericul perfect” deoarece se zice vechii egipteni pentru a construi un
punctului M faţă punctul O (Fig.3.1) In aceste condiţii ∆VAA` unghi drept divizau o sfoară în 12 părţi egale şi apoi formau un
poate fi considerat ca o secţiune axială într-un con de rază OA triunghi cu laturile de 3 , 4 ,5 unităţi care era
iar VA`va fi o generatoare a acestuia şi ∆VMM` o secţiune într- dreptunghic.Aceste numere mai sunt cunoscute şi sub numele
un con de rază OM , iar VM` va fi o generatoare a acestuia. de “tripletă Pitagorică”.
3.1 Definiţie . Triunghiul isoscel în care înălţimea RM` VM`
corespunzătoare bazei este congruentă cu baza triunghiului, sau Remarcă. Din M`R= 2u => u =  . Definiţie.
raportul dintre lungimea bazei şi a înălţimii corespunzătoare are 2 5
valoarea 1,îl vom numi triunghi isoscel“tau“,iar ∆ determinate Triunghiul isoscel în care valoarea raportului dintre
de înălţime le vom numi dreptunghice “tau”. 3
lungimea bazei şi înălţimea corespunzătoare ei este îl
2
vom numi triunghi isoscel “egiptean” .

FIG. 3.1
Exemplu: ∆VMM` în care VO = MM`(Fig. 3.1)
deoarece VO = 2.OM conf.rel 2.10 c) , OM fiind apotema
piramidei pentagramice.
Măsura unghiurilor comgruente în triunghiul isocel
“tau” este arctg 2, iar pentru a determina măsura celui de al
treilea unghi în ∆VMM` ţinem seama de suma măsurilor
unghiurlor unui triunghi avem:
m(V) = π – 2tgarctg 2  tgV = tg(π – 2arctg 2)  tgV
AO 2 VP 2 3
= - tg2arctg2     => m(V) =
OM  PA  2
4
arctg (a).
Acest triunghi se obţine din două triunghiuri
3 dreptunghice “egiptene” adiacente cu cateta de 4u comună.
Tinând seama de definiţia tangentei întru-un triunghi
dreptunghic şi considerând MR ┴ VM` unde R  VM`( Fig. 3.2 Definiţie. Triunghiul isoscel în care valoarea
3.1)rezultă că în triunghiul dreptunghic VOM` avem raportului dintre lungimea bazei şi înălţimea corespunzătoare ei
este 2/Ф îl vom numi triunghi isoscel “armonic” (media
armonică dintr 1 şi Ф este 2/Ф ).
p. 80 Lohanul nr. 16, martie 2011
Matematică
Exemplu 1. Triunghiul VAA`. Conform rel. 2.10 b) In ∆VAA` ducem MV``║ MV ( Fig.3.1)unde M 
VO VO  VO  AA` 2  2
      
OA 2.OA 2 AA` 2 VO  AA` şi V`` VO => Cf.Th.Thales OV`` =
2
.
.
Observaţie. Tinând seama de Rel. 2.7 şi 2.9 b) rezultă 
că în triunghiul isoscel armonic măsura unghiurilor congruente OM OV `` OV ``
este arctg Ф, iar măsura unghiului de la vârf este arctg 2.   2  
Exemplu 2. Triunghiul VAM şi respectiv ∆VA`M`.In OA OA  
∆VAM avem m(  A)=arctg Ф Conf.rel 2.7 şi m(  M)=arctg 2 In ∆AOV`` avem m(  A) =
Conf rel.2.6 şi ţinând seama de Rel.2.9 b) rezultă că măsura
unghiului V este arctg Ф, deci ∆VAM este triunghi isoscel “  2
armonic” cu baza VM. Analog se arată că ∆VA`M` este OV ``
triunghi isoscel “armonic” cu baza VM`. arctg  arctg 2 arctg
Propoziţie. Piciorul înălţimii corespunzătoare uneia AO 
din laturile congruente ale unui triunghi isoscel “armonic”
determină pe aceasta două segmente a căror lungimi se află în
2  1
raportul
2
.
 arctg ,iar triunghiul îl vom numi
 2 2
Demonstraţie. In triunghiul isoscel “armonic” VAM cu  1
baza VM , avem VO ┴ AA` unde O  AA` , dar Conf. Rel. 2.10 triunghi dreptunghic “arithmetic” deoarece este
2
AO 2
d) avem  ceea ce justifică propoziţia. media aritmetică a numerelor Ф şi 1.
OM  Definiţie. Triunghiul isoscel în care raportul dintre
2
In ∆VAA` care este triunghi isocel “armonic”fie AP ┴
2
VP 2 dintr lungimea bazei şi înălţimea corespunzătoare este  
VA` unde P  VA` => cf. propoziţiei că  . 
PA  îl vom nuni triunghi isoscel “arithmetic” .
3.3 In ∆MM`R (Fig.3.1) avem m(  R) = 900 , M`R Exemplu. ∆AA`V`` (Fig. 3.1) în care
= 2u , RM = 4u (cf. 3.1) => M`M2 = M`R2 + RM2  M`M2 = 2
AA` 2 4 2
2 2
4u + 16u  M`M = 2 5u => VO = 2 5u => OM =     .
OV ``  2  2   
5u .
Camera regelui. 2
Diensiunile triunghiurilor ∆VMR ( 3u , 4u , 5u ) , 3.5 Triunghiul Keops.
∆MRM` ( 2u , 4u , 2 5u ) şi ∆VOM ( 5 u , 2 5u , 5u Măsura unghiului diedru format de o faţă laterală a
) pot fi “ansamblate” într-un paralelipiped dreptunghic Marii Piramide din Gizeh cunosuţă şi sub numele de Piramida
ABCDA`B`C`D`(Fig. 3.2) astfel:∆BC`D` ,∆ABD
lui Keops este calculată ca fiind arctg  .Acest calcul se
bazează pe spusele lui Herodot care a afirmat că egiptenii au
construit Piramida astfel încât aria unei feţe laterale să fie egală
cu aria pătratului ce are ca latură înălţimea Piramidei.
Intr-adevăr dacă luăm L=2 – latura bazei şi x –
apotema piramidei => cf. Th. Pitagora => că înălţimea

Piramidei este h= x 2  1 şi egalând cele două arii obţinem


1 5
x2 –1 = x  x2 –x -1 = 0 => x = =Ф (am luat valoarea
2
pozitivă) => h = 
Notăm raza OA = ρ = 1 ,care va reprezenta apotema
bazei Piramidei lui Keops , deci unghiul plan corespunzător
Paralelipipedul dreptunghic cu aceste dimensiuni este unghiului diedru va fi  OAK unde punctul K  VO (FIG.3.3)
tocmai forma unei încăperi din Piramida lui Keops numiă şi .Ne propumem să găsim locul lui K astfel încât KA să fie
Camera Regelui. apotema Piramidei Keops.Vom găsi 3 posibilităţi de a
determina punctul K.
3.4 Triunghiul isoscel arithmetic. 1) Construim cercurile (FIG.3.3) C1(A , OV)
C1(A`,OV) şi fie {K} = OV∩ C1(A , OV) In ∆KAO avem AO
p. 81 Lohanul nr. 16, martie 2011
Matematică
= 1 şi AK = OV = ρФ = 1.Ф = Ф , deci cf. T. Pitagora KO2 = OA = {S`-2 , S`1 } , unde OS-2 = OS`-2 = OA – OS-1 =
2 2 2 2
AK – AO  KO = Ф – 1  KO = Ф  KO =2
 => 1 1 1
1-  Şi OS1 = OS`1 = OA + OS-1 = 1   .
KO   2 
tgA =    => m(  A ) = arctg .
AO 1 Ducem TS-1┴ OA , unde Tє C4 , deci în ∆ATS-1 avem AT
Dar C1(A , OV) ∩ OA = {S`-1 , S2 } şi C1(A` , OV)∩ 2 2 2
1 1 1  1 2 1  1
1 2 1    
 2 1  4  4 3
OA = {S-1, S`2 } şi atunci avem OS-1 =OS`-1 = OV- OA = Ф- 1= ,AS TS TS
1        
şi OS`2 = OS2 =OA+OV=Ф+1 =Ф2 .
 1
TS-1 =
1
şi deci tgA=
    =>
  1
2
m(<OAI) = arctg  => punctele A , T , I şi K sunt
coliniare.

Epigrame

Dumitru Râpanu – Huşi

Ghicitoare 1
Din Constanţa, un pirat,
Lăsând baltă briza mării,
A „luat-o” pe uscat
Şi-a ajuns la cârma Ţării.

Ghicitoare 2

2) Construim cercul (FIG.3.3)C2 (O, OV)∩OA ={S1, Personajul e pitic


S`1} unde OS1 = OS`1 =Ф, apoi determinăm M1 mijlocul [OS1] Însă este bun de gură,
 1 La un trup aşa de mic
=> OM1 = şi M0 mijlocul [OA] => OM0 = .Construim Are mintea pe măsură.
2 2
cercul C3 (O, OM1) şi fie IM0 ┴ OA unde Iє C3 (O, OM1) . In
∆OIM0 avem cf. Th.Pitagora M0I2 = OI2-M0O2  M0I2 = Ghicitoare 3

2 1   Misterul este îngropat


   M 0I  .In ∆AIM0 avem tgA =
De un ministru - Barbă-Albastră,
4 4 4 2
Cu toate că ne-a indicat :
 „Aici sunt banii dumneavoastră ”.
IM 0
 2    m OAI   arctg  , Unor epigramişti
AM 0 1
2 Mă copleşeşte-ncet amarul
deci punctele A ,I , K sunt coliniare .
3) Construim cercurile (FIG.3.3)C4(A , OS-1)∩OA= La invective cu găleata,
{S-2 ,S1} şi C4(A`,OS-1)∩ În loc să folosiţi săgeata
Vă duelaţi, hidos, cu parul.

p. 82 Lohanul nr. 16, martie 2011


Literatură
Valoarea nu mai e valoare;
Să trăiţi bine ! Stabilitatea-i instabilă,
E haos, circ, e întâmplare.
Mesajul nu-i întâmplător Ne spun că ei nu sunt de vină…
Şi-n mare parte e perfid; Se vrea un fel de consolare;
Privim uimiți, triști, în vitrină
Urarea nu-i pentru popor Și așteptăm, toți, o schimbare.
Ci pentru propriul său partid
Stabilitatea-i instabilă…

Dedicaţie la a 15 -ea apariţie

(a revistei Lohanul)

Prof. dr. ing. Virgil I. Grecu - Valea Călugărească

De când pătrunzi în casa noastră,


Toate ne pare că-s giuvaiere
Sau flori de cultivat în glastră.

Ajunsă la număr rotund


Mărturisim: suntem atraşi
De zelul tău tot mai fecund
Desprins din numere de aşi.
Scoateţi guvernul la manej După chipu-ţi care-l ai
Semeni cu-n flăcău român,
Iar prin sfaturi ce ne dai
Pari a fi un om bătrân.
Aurel Cehan - Huşi
Redactorii din greu muncesc
Scoateți Guvernul la manej… La ori ce număr, afectiv,
E plictisit, nu are vlagă; Fiindcă ei se străduiesc
Se mișcă greu, este obez, Să fie cât mai atractiv.
Privește temător…spre targă
Din partea cititorilor,
Care-ţi doresc un drum facil,
N-are direcție, n-are sens… Mereu s-apari sfătuitor!
A-mpovărat o lume-ntreagă; Subscrie aici...
Scoateți Guvernul la manej,
E plictisit , nu are vlagă.
Eu si nucul
Nu vreau prea-mult să deranjez…
Ne-amenință o tornadă;
Lucrăm cu grijă la trapez, Liliana Albu - Huşi
La ajutoare…stăm la coadă.
Scoateți Guvernul la manej! Sub umbra nucului bătrân,
Am plâns şi-am râs ca doi nebuni.
Stabilitatea-i instabilă Tu, nucule găteşte-mi umbra;
Tu, nucule alintă-mi fruntea.
Stabilitatea-i instabilă… Am vrut să râd, dar sunt prea trist,
E haos, circ, e întâmplare; Am vrut să plâng, dar nucu-i trist;
Ce mișcă-n jur inspiră milă Mi-ai alinat trecutul tot,
Și sufletul tânjește, doare. Tu , nucule, bătrân de tot.
Îţi multumesc, de şoapta ta.
În vârf ajungi dacă ai pilă… Eu îţi doresc încrederea,
Am să te ud la rădăcini
p. 83 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
Să crească rodul tău, din plin. ca o mămică tandră şi iubitoare.

Din sfera lui energică


s-a coborât în mintea mea
ca să iubesc,
să simt viaţa.

Sub mantia înţelepciunii sale,


am spovedit păcatul meu
şi (ca o sfântă împărtăşanie)
am simţit –
Cuvântul e Dumnezeu.

Granit neînvins

Prof. Nicolae Olariu – Răducăneni, jud. Iaşi

Din fumul gros, de tină, răscolitor şi rece


Spre norii de-ncleştare, spre groaznic huruit,
Spre trăsnet şi scânteie, spre vânturi se petrece
O-ntreagă nălucire în haos neclintit.

E ghemul fară capăt purtat din veac în veacuri


Ca vântul în turbare prin coifuri şi răstoace,
E barca-n largul mării în leagănul de valuri
Ce-11 sufletu-i de piatră e piatra care tace.

Sub cerul fară margini, cu stele, sori şi lună


Nemărginirea sacră în veşnicul ei clocot
A zămislit durere, credinţe şi-nchinare
Şi oarba frământare a globului de ropot.

Din raze de lumină curg planşete şi vaiet


Şi rânjet de ocară şi«o neagră persiflare; Din Dragoste
In bezna clocotindă fierb râset, păpădie,
De-a valma-n rost de trăsnet sau sacadări amare. Poteca mea eşti tu,
Poteca lumii e sufletul.
Nu ştii de ce ? Ea pleac-acum departe
Şi-n urmă lasă totul pârjolit, Lumina mea eşti tu,
Iar zările, ce în abis desparte Lumina lumii e cerul.
Inima ei de-a mea, vor fi necontenit
Credinţa mea eşti tu,
Credinţa lumii e Dumnezeu.
Cuvântul
Dragostea mea eşti tu,
Dragostea lumii e răbdarea.
Ioana Frentescu – Huşi
Eu sunt a ta,
Pentru că tu eşti al meu,
Cuvântul – un bun sfetnic,
Tot ce ne leagă
un cavaler de onoare
E că suntem un tot –
m-a pălmuit uneori
p. 84 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
O dragoste, în lumina credinţei. Sufletul precum le-ar fi
Glob cu doua emisfere :

Una-i noapte, alta-i zi,


Păcate Bucurie si durere.

Înv. Corneliu Lazăr


Două lumi într-un întreg
Gura Bohotin, jud. Iaşi Permanent îşi schimbă locul.
Zice babei: -Tai o raţă, Vin pe rând şi-asemeni trec
Eu mă sui pe deal la coasă Când necazul, când norocul.
La amiază vin acasă
Raţă pe varză călită
Să găsesc caldă pe plită; Moldovenii când se strâng
Mămăliga între perne; Şi-n petreceri se avântă,
Ai grijă, faină cerne La un colţ de masă plâng,
Nu uita să pui şi sare La un colţ de masă cântă.
Ca atunci de fată mare.
Dar e post!-răcneşte baba
Moşul- îşi urmează treaba, Şi-n paharul veşnic plin
Cu gândul numai la coasă Băutura lor cea sacră,
Pantaloni-şi uită-acasă. Jumătate-i cer senin,
Ce mă fac eu frăţioare? Jumătate-i bolta neagră.
Iaca-i vremea de mâncare (Reluat din „Literatura şi arta”, Chişinău, nr. 1/ 2011).
Cum să merg aşa prin sat,
Jumătate dezbrăcat?
Iaca, lângă el, Păcală
P â n ' l a brâu în pielea goală
Moşul suflă uşurel
C-a păţit şi el la fel
Gata moşu! Facem piaţa
Merg în sat ca să-ţi aduc raţa
Numai dacă-mi dai cămaşa
Mi-e ruşine de nănaşa...
Apar semne de-nserare
Păcală nu mai apare.
Moşul gol după tufari
Tot omoară la ţânţari.
Dacă el m-o păcăli
Dumnezeu l-o pedepsi!
Să-1 blestem nu are rost "Poesis redivivus"
Ca e vineri şi e post...
Zice moşu-ntr-un târziu:
Ce să fac? Zău nu mai ştiu… Să vorbim româneşte

"Poesis redivivus"
Bogdan-Petriceicu Haşdeu

Moldovenii Cugetarea românească


Are portul românesc:
Nu lăsaţi dar s-o ciontească
Cei ce limba ni-o pocesc.
Petru Zadnipru - Chişinău
Când românul se-ndârjeşte
Moldovenii când se strâng Din ţărână când mi-l scoţi,
Şi-n petreceri se avântă, El îţi toarnă româneşte
La un colţ de masă plâng, Un blestem de şapte coţi,
La un colţ de masă cântă.
Când de dragoste s-aprinde
El vorbeşte lin şi blând,
p. 85 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
Încât dorul te cuprinde
Dulcea-i vorbă ascultând.

Niciodată altă limbă,


De pre buze româneşti,
Nu se-ndoaie, nu se schimbă
După gândul ce gândeşti.

La mânie, la iubire,
La suspin şi chiuit,
După chiar a noastră fire
Graiul nostru e croit.

La iubire, la mânie,
La chiot şi la suspin,
România-i România
Cu fagur şi cu pelin.

Sucind limba românească,


Stricând graiul strămoşesc,
După moda franţuzească,
Sau cu modul latinesc,

Ne-am strâns minţile cu fracul


Şi simţul ne-am îmbrăcat
Cu haina, de unde dracul
Copiii şi-a înţărcat.

Românimea cât trăieşte Destin meschin


Graiul nu şi-l va lăsa;
Să vorbim dar româneşte. Am sufletul ucis
Orice neam în limba sa! De ignorant cuvânt,
Realitate, ai învins:
Am visul doborât!
(Reluat din „Literatura şi arta”, Chişinău, nr. 4 / 2011)
Iar haosul mi-a cucerit
Şi mintea şi privirea,
Trecutul Cu un surâs dezamăgit
Evoc doar amintirea.

Oxana Berzan – Chişinău Mi-au smuls din minte:


Şi sămânţă şi speranţă
De ce mereu mă urmăreşti, Au spulberat-o în furtună!
Mă chinui şi mă umileşti, Şi au făcut-o din cuvinte...
De ce mă domini şi trăieşti
Atât de viu în mintea mea? Bat la poarta vieţii cu putere
Dar rămâne mută şi ursuză...
De ce mi te arunci in ochi Cine are timp să mă audă?
Când te îngrop în amintiri, Cui îi pasă să m-asculte?
Ştergându-ţi urma din priviri?
Dar tu, din nou, neobosit revii... Regăseşte-te
Ţi-am dat atâţia ani şi totuşi Oxana Berzan – Chişinău
Neîncetat mă tachinezi
Cu forţe noi, distrugătoare, Deschide ochii minţii bine
Cât ai să continui oare? Să vezi minunile din tine,
Cunoaşte puterea credinţei
Şi sfarmă-ţi lanţul fricii.
Unde-s curajul şi puterea,
Speranţa de-a mă regăsi? Trezeşte eul ce-a dormit
Dar mi-ai spulberat credinţa… Eliberându-te de teamă,
Şi cât mă vei mai chinui?
p. 86 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
Adună-ţi forţe şi în răsărit Nici stelele din cer să fac minuni cu ele,
Începe-o luptă nouă... N-ajung să spună totul din gândurile mele,
De aceea-n existeţa-mi de-a pururea vă pun
Păşeşte sigur şi – curate Alături ca pe sfinte, iar eu mereu să spun:
Să-ţi fie inima şi gândul; Sărutu-ţi măna, Mamă, şi ţie, Doamna mea,
Atunci o să ajungi departe Tu, prima mi-ai dat viaţă, a doua dragostea.
Căci te va ajuta: Cuvântul.

Petale de gând
( cvinarii)

Prof. Corneliu Văleanu - Iaşi

Mă pierd de-atâtea ori în visele himere,


Mă zbat ca într-o luptă cu nemiloşii zmei,
Râvnesc la biruinţă,sfărmând mereu din stei,
Dar şi-mi clădesc cetate din spirit şi idei.
Mă pierd de-atâtea ori în visele himere.
*****
Pe povârniş de gânduri alunec fără-oprire,
Să nu cad în genune,mă ţin de-o rădăcină,
Privesc mereu spre cer şi sufletu-i tulpină,
De mă zdrobesc de stei, mă-ntreb: cine-i de vină?
Pe povârniş de gânduri alunec fără-oprire.
*****
Sunt coaja de nucă pe ape-nvolburate,
Furtunile m-aruncă de mal să mă tot spargă,
Plutesc ca-ntr-o derivă pe-o mare tot mai largă
Şi totuşi nu mi-e teamă, nu tremur ca o vargă.
Sunt coaja de nucă pe ape-nvolburate.
*****
Mi-am răsădit stejarul să mă compar cu timpul Rămăi tot ca o floare...
Şi casă mi-am zidit din bulgări rupţi din stele,
Mi-am înşirat speranţe ca-n şnurul cu mărgele, Mă uit, iubito, cum anii fruntea-ţi încreţesc
M-am prins să joc şi-n hora fantasticilor iele. Şi părul tău se ninge ca pomii-n luna mai,
Mi-am răsădit stejarul să mă compar cu timpul. Plăcerile din viaţă le vezi cum asfinţesc
***** Şi-ai vrea ca dintr-o dată uitării să să le dai.
Să mă-ntrebaţi ce-am fost la capătul de drum:
Biped cu cap pe umeri şi-ntrânsul măruntaie, Dar inima iubirii-şi varsă-a ei văpaie
Cu ochi care-au privit cerul, cu trup ce se-ncovoaie, Şi zâmbetul tău dulce e-acelaşi de copil,
Puternic ca şi zeul sau rătăcita oaie? Chiar mantia cernită de-ar fi să te-ncovoaie,
Să mă-ntrebaţi ce-am fost la capătul de drum. Rămâi tot ca o foare din luna lui april.
*****
De nimeni nu mă tem, mă tem de mine însumi, Revărsare de dor
Mă pot dezlănţui mereu ca şi furtuna,
Pot să distrug frumosul şi să mă-mbăt cu ura, O revărsare de dor e în mine
Pe topoganul vieţii mă prăvălesc de-a dura. Ca un fluviu diluvian,
De nimeni nu mă tem, mă tem de mine însumi. Te chem să vii din adâncuri senine
La marea cu ţărm de cristal,
Odă
(Mamei şi soţiei) Acolo voi fi paznic de far
La sufletul ce cată-alinare,
Sărutu-ţi mâna, Mamă, şi ţie, Doamna mea, Sau mă voi mistui în vatra de jar
Tu, prima mi-ai dat viaţă, a doua dragostea, Bătută de vânturi şi soaare.
În sufletul meu templu sunteţi femei divine,
Mi-aţi îndrumat pasul spre împliniri depline, Auzi-mi, iubito,glasul meu de cocor,
De aceea eu astăzi cu drag vă-nveşnicesc Vino să-mi stai pe aripă,
Şi scormonesc cuvinte să pot să mulţumesc, Pluti-vom spre ultimul zbor
Nici florile câmpiei nu-mi sunt parcă de-ajuns, Măcar pentru-o clipă.
Nici apa din izvoare ce murmură-n ascuns,
p. 87 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură

Iubito,-ţi dărui...
De sub nori, rotund şi palid
În ceasu-acesta sfânt al primăverii, Soarele abia s-arată
Iubito,-ţi dărui gândul meu în vers Undeva la asfinţit
Şi visul zămislit în taina serii Curcubeul l-am zărit,
Ce poartă-a ta făptură de neşters. Vine vara, în sfârşit!

Corola mea de dor îmi eşti acum, Din lumea lor…


Nevinovatul suflet vrea tăcere,
În spaţiul pur păşim şi cum A vorbit împăratul cel mare al furnicilor
Ne pierde, in iubire cu putere. Din ţara furnicilor către furnici:
-De aici şi pân-aici.
Aşa ceva nu se mai poate.
Toate furnicile mirate
Priveau cum marele împărat, le-au certat
Scrisoare… -Sunteţi pentru regat o ruşine
Prea slabe şi bune de nimic.
Şi staţi un pic că nu am terminat,
Teodora Fălcianu - Creţeşti, jud. Vaslui Ţipă bufnosul împărat.
De zori şi până-nseară
In loc să căraţi în cămară
Am primit ieri o scrisoare
Provizii pentru iarna ce vine
De la barză,negreşit, Voi leneviţi,vai ce ruşine!
Şi mă-ntreabă dacă-i soare, Să vină la mine imediat
Şi dacă iarna s-a sfârşit. Cel responsabil de ce s-a întâmplat.
-Nu vă fie cu suparare, Mărite Impărate,
-Veniţi voi păsări înapoi, Dar furnicile toate n-au nici-o vină
Că-n ţară-i cald şi bine Eu sunt acel care a greşit
Ne-am săturat de vânt şi ploi Şi cer să fiu pedepsit,
Şi primăvara vine! Spunea cu glas de fraier
Un trubadur greier.
Căci toata vara le-am cântat,
Iar ele au jucat
Emoţii de vară De aceea toate au slăbit.
-Cum îndrăzneşti să mă umileşti?
De trei zile plânge cerul Strigă împăratul nervos peste poate
Totu-i gri şi-ntunecat Să vina furnicile toate!
Cântă cucul în zăvoi -Este adevărat! el v-a cântat şi voi aţi jucat?
-Da Mărite Impărate! ,strigau furnicile toate.
Rândunica cuib îşi face,
Şi după voi dacă aţi greşit:
În pod la noi. -Cine să fie pedepsit?
Să se facă dreptate,să se facă dreptate, strigau furnicile toate.
Florile din grădiniţă Şi-a stat împăratul furnicilor
Şi-au închis petalele Din ţara furnicilor
Ploaia repede şi rece Şi s-a gândit,şi s-a gândit
Le-a stropit şi-s ude toate Şi în sfârşit s-a pronunţat:
Tare-s supărate! Pentru aceasta v-am iertat.
Dar vara care vine, care mai intră -n păcat
Nu v-a mai scăpa de mine.

p. 88 Lohanul nr. 16, martie 2011


Literatură
nu fi în pas cu moda înseamnă a nu fi valoros. Dl Codreanu și-a
asumat acest risc deoarece a jucat o carte mare, motivând că
Grigore Vieru a scris dincolo de mode.
Unu „În vremea putreda și goală
Pe mine, frate, cum să-ți spun,
Pe mine m-au mințit la școală
Oana Velicu – Huşi
Că-mi ești dușman, nu frate bun”.
(„Scrisoare din Basarabia”)
Păr uscat curge pe scală,
Grigore Vieru nu mai este printre noi. A decedat pe data de 15
Afumat de dorul pipei,
ianuarie 2009, când, în urma participării la un spectacol realizat
În descrierea rituală
întru cinstirea nașterii lui Mihai Eminescu, la Cahul, se întorcea
Se despică firul clipei.
spre Chișinău, la o oră târzie. Șoferul a adormit la volan și
mașina s-a izbit într-un parapet publicitar, lovitura fiind exact
Tu te-mpiedici lângă poartă
pe partea unde stătea poetul. După două zile, a decedat în urma
Și-ți prinzi coama în lacune,
unui preinfarct. Astfel a plecat dintre noi unul dintre oamenii de
Pieptănat să fii de soartă,
peste Prut al cărui ideal a fost patria-mamă și care a iubit din
Ca s-ajungi la perfecțiune.
toată ființa sa Limba Română. De aceea, ca poet român din
Basarabia, Grigore Vieru a scris întotdeauna Limba Română cu
Printscreen majuscule. Deși s-a stins prea devreme pentru câte ar mai fi
De ce-or fi umblând de atâția ani avut de scris, cred, aidoma criticului, că poetul rămâne un erou,
Cu picioarele goale căci a biruit moartea. „poetul dobândește o uluitoare victorie
Pe gresii contrafăcute? asupra ei, reducând moartea la o ființă bicisnică și nenorocită,
Toți ochii demnă de întreaga noastră milă” (p. 290).
Au aceeași culoare,
Frisoanele minții Poate că mulți dintre noi nu au știut, dar Grigore Vieru nu a fost
Îndoaie genunchii. nici pe departe un poet „minor”. Chiar dacă poezia sa pare
caracterizată de simplitate, ea mustește de semnificații mult mai
La marginea pământului, profunde. Spre a justifica această afirmație, reproduc câteva
Artistul fără operă cuvinte ale criticii literare care „distingea la Vieru o lirică pusă
S-a spânzurat cu o frază în legatură cu profunzimile existenței”; „De scara înaltelor
Atârnată de cer. descoperiri se apropie lirica pură a moldoveanului Grigore
Vieru cu pătrunderea sa adâncă a legilor lumii și destinului
uman”.
Ca dovadă a valorii scrierilor vierene stă faptul că acesta s-a
bucurat de prestigiul de mare poet: opera sa a fost tradusă și
Mereu înnoitoare comentată în limbile de pe diverse meridiane. Încă din 1958,
– „Duminica Mare a lui aproape de debutul său, a fost tradus mai ales în limba rusă, dar
Grigore Vieru”, și în turcmenă, gruzină, ciuvașă, letonă, ucraineană, armenă,
bielorusă, kazahă, estonă, uzbekă, kirghiză, azeră, avară, tătară,
de Theodor Codreanu kalmâkă, apoi în bulgară, poloneză, macedoneană, franceză.
Poezia viereană nu a rămas niciodată fără vreun răsunet.
Mărturii grăitoare sunt exprimările unor renumiți scriitori,
Daniela Stanciu - Huşi traducători și critici (p. 9). Mi s-a părut edificatoare remarca
Iliei Foniakov care observa ambivalența universului liric

„D uminica Mare a lui Grigore Vieru” este încă una


dintre lucrările domnului Theodor Codreanu,
reprezentând o reușită monografie critică a celui ce a
fost Grigore Vieru. Cea de-a doua ediție a cărții, în formă
vierean: „un solar cu accente saturniene”; „poezia lui Vieru e
pătrunsă de frumusețea vieții, e luminoasă, solară.
Dar are și o tentă de amărăciune, pentru că sunt în viaţă
pierderi ireparabile, pentru că viața nu este veșnică”. Lucrarea
revăzută şi adăugită, a fost tipărită și publicată sub egida „Duminica Mare a lui Grigore Vieru” este proiectată în șapte
Princeps Edit din Iași, în anul 2010. După cum însuși domnia mari capitole, la rândul lor împărțite în subcapitole. În primul
sa, autorul, mărturisește, lucrarea a fost realizată la sugestia capitol, „Periplu critic”, este urmărită „consacrarea unională” –
editorului moldovean Anatol Vidrașcu. Despre Grigore Vieru se mai exact se dovedește că Grigore Vieru „își dobândise
scrisese mult, dar dl Codreanu a acceptat scrierea acestei cărți suficientă faimă spre a nu fi marginalizat în fosta RSS
ca pe un pariu, pe care, din câte observăm, a reușit să-l onoreze Moldovenească”. Receptarea critică a poeziei vierene vizată în
și să-l câștige. Nu a fost atât de ușor, deoarece elaborarea subcapitolul „Grigore Vieru în oglinda criticii lui Mihai
acestei monografii a necesitat mult efort și o documentare Cimpoi” dezvăluie aspecte poetice surprinse definitoriu de M.
temeinică. Sunt demne a fi luate în seamă afirmaţiile criticului Cimpoi: „cum tema iubirii și a femeii deja devine o permanenţă
că a scrie o carte despre un scriitor care este cotat de unii drept a liricii lui Grigore Vieru, criticul observă afinităţile
tradiționalist, iar de alții drept pașoptist și sămănătorist, într-o eminesciene distingându-se însă de romantici printr-o rară
vreme când la modă este încă postmodernismul, e un risc. Asta capacitate de a-și struni și surdiniza vijelia pasională, semn al
deoarece în critica actuală există o prejudecată conform căreia a
p. 89 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
unei delicateți folclorice ascunse în metafore revelatoare de destinului uman – în chiar nucleul acestei meditaţii: în felul cum
felul celei din «Cântec cu acul»”. e privită moartea”.
Cele „Zece argumente pentru intrarea în canonul
literar” sunt aduse de Th. Codreanu ca o pledoarie pentru
canonicizarea ca poet a celui ce a fost Grigore Vieru.
Acest mare om de literatură românească, basarabean, a
fost un discipol al lui Mihai Eminescu și un urmaș al lui George
Bacovia, după cum spune autorul, comparându-l cu acesta din
urmă: poetul moldovean a fost unul dintre cei mai importanți
poeți ai repetiției după autorul „Scânteilor galbene” („Poetul
repetițiilor obsedante”). Important este cel de-al doilea capitol,
„A rebours”, care ni-l prezintă într-o ecuaţie literară pe Grigore
Vieru ca pe un „Bacovia de semn întors”. Bacovia și Vieru sunt
asemănători ca fizic, dar evoluţia liricii lor contrastează
puternic. Sunt comparate copilăriile celor doi, „mama” fiind un
motiv constant în poeziile vierene. Se dovedește că Grigore
Vieru își iubea foarte mult mama, iar atunci când ea a murit,
mărturiseşte poetul „a murit în ochii mei întregul univers”.
Interesante sunt, de asemenea comparaţiile cu lirica Nichita
Stănescu și a lui Vasile Voiculescu.
Poate pentru aceea subcapitolul doi este denumit
„Luptătorul”. Grigore Vieru nu se credea un luptător, nu se
credea un om curajos: „Nu sunt un om curajos, ci pur și simplu
mi-e rușine să ocolesc adevărul. Trebuie să spunem adevărul
așa cum ne-am ruga lui Dumnezeu”. Dar acțiunile și atitudinea
sa fermă, forța cuvântului, iubirea nețărmurită de tot ce este
românesc, supliciile la care a fost supus i-au dat aureola de
În următoarele subcapitole : „Alte repere critice erou. După cum afirmă prof. Th. Codreanu, „acest om firav”,
basarabene ”, „Reacții critice în Țară”, „Două monografii ” „sărac și simplu în exprimare, atunci când se găsește în fața
putem găsi o serie de nume ale unor personalități care au unui public, cunoaște brusc o transformare, o transfigurare și
cercetat opera viereană şi au emis, la rândul lor, opinii vrednice devine un orator fascinant, pe care nu l-ai fi bănuit, tunător și
de luat aminte: Ion Druță, Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă, fulgerător ca Sf. Ilie. Și aici el este vădit nebacovian. Filonul e
Spiridon Vangheli, Ion Vatamanu („mărturisea că a învățat mai adânc, este eminescian”. În același subcapitol este
adevaratele înţelesuri ale cuvintelor mamă și grai de la Grigore prezentată o citare a lui Grigore Vieru în care el își prezenta
Vieru”), Andrei Țurcanu, Tudor Palladi și mulţi alții. Critica viața și necazurile provocate de panslavismul moldovenesc într-
românească din Ţară, asemeni criticii din Basarabia, a acordat o manieră zdrobitor de onestă.
un spațiu larg operei vierene. Conform lui Th. Codreanu, Vieru Grigore Vieru s-a dovedit a fi un stâlp ce s-a ridicat
„a intrat masiv în conștiința criticii literare abia cu apariția împotriva rusificării doritoare de a sfărâma spiritul national
volumului antologic «Rădăcina de foc» din 1988, apărut la românesc. Poetul a fost un poet al reîntregirii. Prin această
Editura Univers.” luptă, Vieru nu s-a arătat în nici un caz „apatic”, asemenea lui
Bacovia, ci de o energie explozivă născută din durere
înnăbușită:
„Ei se urcară pe ghebul
Numelor noastre strâmbate
Să ne anunțe că-n poartă
Viitorul cel mare bate!
Ei printre mormintele noastre
Cu medalia-n dinți, cu folosul
Aleargă-n cuști fericiți
Ca javra cu osul.
Ei prin lacrimă graniți
Trag și-n două o taie!
Ei, înnodați nerușinării !
Huideo, potaie!”
„Paideuma”, al treilea capitol al monografiei critice,
cuprinde: „Salvarea prin copilărie”, „Mama”, „Casa
părintească”, „Femeia”, „Ființa vegetală”. Oprindu-mă asupra
primului subcapitol, observ rolul major al copilăriei în formarea
Daniela Stanciu şi Theodor Codreanu poetului: „Marele secret al personalității lui Grigore Vieru stă
Fănuș Băileșteanu, autor al monografiei „Grigore tocmai în acest miracol al conservării, al stagnării în copilărie”.
Vieru”, referindu-se la originalitatea liricii poetului afirma că Th. Codreanu susține, nu fără argumente temeinice, ideea că
aceasta „constă în cadrul mai larg al poeziei de meditație, de românismul lui Grigore Vieru provine din faptul că acesta „și-a
reflecție filosofică asupra marilor teme ale poeziei, ale petrecut primii ani armonioși în mediul lingvistic românesc și în
plai mioritic”, departe de „constructorii lui homo sovieticus”.
p. 90 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
De asemenea, se mai datorează în același timp copilului
întârziat din Grigore Vieru , argumentând că „poezia lui e vie
câtă vreme e viu copilul din omul matur”. Din cauza condițiilor
aspre de viață, Grigore Vieru a fost nevoit ,în timpul copilăriei Theodor Codreanu. Biobibliografie critică
sale, să citească pe timp de noapte. Ce altceva decât literatură Referinţe critice (selectiv)
română? În urma acestei activități, după cum însuși afirma, și-a
pierdut somnul, confirmat de criticul th. Codreanu: „Noaptea
este a Infernului. Grigore Vieru nu are somn noaptea, se
chinuie, trudește la metafore așteptând zorile. Propriu-zis, acest Prof. Lina Codreanu - Huşi
chin, această crucificare în noaptea basarabeană îl călăuzește
spre dimineață” (“Se duc artiştii”, p. 299)
Pornind de la o „regulă” a lui G. Bachelard, care
argumenta că un poet este marcat în general de un singur
element primordial, criticul observă că Grigore Vieru pare
a fi tocmai excepția de la regulă, întrucât el optează pentru
I on Istrati, Unul dintre cei mulţi,SC, nr. 8421, 11 mai 1970,
p. 1 (Însemnări). Scriitorul I. Istrati a creionat primul
portret literar al lui Th.C., care-i încredinţase (în perioada
studenţiei) câteva aforisme, surprinzându-l prin adâncimea şi
autenticitatea adevărurilor scrise.
o poetică a amestecului. Nu este vorba numai de
„amestecul de sentimente”, ci și de „reveria materială”, S-a întâmplat recent să mă găsesc pe sălile Facultăţii de
după cum o numește autorul studiului. Chiar Grigore filologie din Iaşi, unde, printr-un concurs de împrejurări, am
făcut cunoştinţă cu un tânăr bălan şi scund, cu ochi buni,
Vieru constata că „există un suflet al focului, un suflet al
albaştri şi cu obrazul ca de copil, dar mai cu seamă, sfios, plin
ierbii, un suflet al apei, care în misteriosul lor freamăt, de cuviinţă şi liniştit, cuminte ca un ghiocel într-un pahar cu
povestesc copilăria omului” (subcap. „Amestecul”). apă. […]
Din cap. „Aforismele” aflăm că, pe lângă poezie Când mi-am adus aminte de acest „ultim mohican” […];
și publicistică, Grigore Vieru este creator de aforisme, când m-am edificat că acest tânăr e însuşi autorul unei întregi
incluse de poet și în volumul „Taina care mă apară”. suite de foarte interesante articole publicate în reviste de
Grigore Vieru a explorat și această bogăţie de exprimare a literatură, deşi trăieşte izolat într-un sătuc […], m-am crezut
Limbii Române, găsindu-şi existenţa indestructibil îndreptăţit să socot că un asemenea intelectual, dăruit nobilei
crescută în universul lingvistic românesc: “Partea cu profesii de dascăl, slujirii prin cultură a satului, sensibil şi plin
adevărat misterioasă a ființei mele este Limba Română. În de făgăduinţe în lumea satului nostru contemporan, constituie,
incontestabil, o prezenţă activă şi fecundă, demnă de a fi, ca
rest sunt un animal obișnuit: mănânc, vroiesc femeia,
atâtea altele, semnalată şi elogiată cu dragă inimă.
dorm și , din când în când, urlu la lună”. Aforismul
vierean se formează pe tiparul proverbului și zicalei
tradiţionale, „proverbul găsindu-se chiar cu un pas
înaintea poeziei”: „Cine-și schimbă limba își schimbă
Patria”, „Cine cârmuiește clipa va porunci veșniciei”,
„Ura strâmbă gura”, „Nu orice plantă este un doctor, nu
orice doctor este o plantă”, „Este aproape totuna să ucizi o
pădure seculară ori să omori o populație”. Şi nu pot uita
aforismul-epitaf : „Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi.”
Referitor la „inflația verbală”, cum o numește
autorul cărţii, „de care nu se pot descotorosi foarte mulți
scriitori români”, Grigore Vieru a evitat foarte bine „ispita
verbiajului”. Tocmai cu acestui aspect își încheie lucrarea
criticul Th. Codreanu, făcând în „Final de poetică” o
ultimă comparație între Bacovia și Vieru. Acesta din urmă
îl prețuia pe Bacovia pentru că vorbea „fundamental”,
adică folosind foarte puține cuvinte: „Din trei sute de De la stânga la dreapta: Constantin Donose, Theodor
cuvinte – observa Vieru – poate tâșni un geniu ca Codreanu, Vicu Merlan, Ion Ciomaga, Costin Clit.
Bacovia, și treizeci de mii de cuvinte nu pot acoperi 1. Constantin Călin, Jurnal de lectură. (Calistrat
Costin, Theodor Codreanu), ATN-B, anul 19, nr. 1 (149),
goliciunea unei mediocrități”.
martie 1982, p. 6. Cronică literară pentru romanele Arşiţa, de
Ştiu că Th. Codreanu are studii majore de critică Calistrat Costin şi Marele zid, de Th.C., ambele apărute la Ed.
şi istorie literară despre marii scriitori: Eminescu, Junimea (1981).
Caragiale, Bacovia. Conchid, în urma parcurgerii acestei Tema romanului e juvenilă, însă execuţia e surprinzător de
monografii critice, „Duminica Marea a lui Grigore sigură. Marele zid e, în esenţă, o poveste de dragoste: cursivă,
Vieru”, că Theodor Codreanu este criticul şi istoricul ritmată. Simetriile, coincidenţele şi opoziţiile abundă. Faptele
literar care, deşi stabilit în „margine” de ţară, la Huşi, se se derulează sub presiunea determinărilor exterioare, logice,
situează şi prin această lucrare în „centrul” criticii literare dar, mai ales, a impulsurilor interioare, iraţionale. Personajele
româneşti actuale.
p. 91 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
sunt angrenate într-un mecanism care e mai puternic decât E un volum scris cu inteligenţă, cu foc polemic, cu pasiune
voinţa lor. [...] exegetică ce presupune, evident, erudiţie interdisciplinară
Firav sub raportul invenţiei epice, romanul lui Theodor (fizica modernă nu este deloc neglijată în concertul
Codreanu reţine atenţia prin „sofistica” sa, prin ţinuta demonstraţiei) şi – ceea ce este deosebit de important în
intelectuală. Autorul e deprins cu meditaţia, are exerciţiul contextul actual al analfabetismului valoric – cu dragoste faţă
dialecticii, şi, în ansamblu, un simţ lingvistic just. El greşeşte de poet şi faţă de cultură, în genere concepută ca şansă
însă, cu inocenţă, atunci când acordă unora dintre personaje o existenţială supremă. […] Cum procedează Eminescu, poetul şi
elevaţie care depăşeşte statutul lor social şi profesional. filosoful, în cunoaşterea Fiinţei? Fireşte, nu-şi cruţă înaintaşii
În Marele zid, care e o apariţie onorabilă, eseistul se (spune Theodor Codreanu) şi, asemenea lui Heidegger în faţa
evidenţiază, adeseori, mai bine decât romancierul. lui Hegel, deplasează centrul de greutate de la sfârşit
2. Al. Dobrescu, Eminescologie, CVL, anul XC, nr. 5 (conştiinţa, în genere) la început (conştiinţa individuală, aceea
(1173), mai 1984, p. 7 (Cronica literară). Comentarii critice a „inimii”, căreia Kant nu-i acordă nici un credit în
asupra studiului Eminescu – Dialectica stilului (Ed. Cartea cunoaşterea obiectivă). Cu sentimentul ferm că adevărul este în
Românească, Bucureşti, 1984). Intransigentul critic apreciază în inimă,creierul nefiind decât lacheul ei, Eminescu păşeşte în felul
termeni favorabili „efortul hermeneutic” al lui Th.C. de a său pe spiralatul drum al cunoaşterii (al cercării, cum zice el).
propune o exegeză care răstoarnă tiparul consacrat în care Spre deosebire de Hegel, care absolutizează întregul, el crede
încăpea Eminescu, „sortită să işte controverse”.(Fotocopertă). în valoarea deosebită a Părţii, contrar lui Kant care credea că
Eminescu – Dialectica stilului este expresia unui la noumen, adică la esenţa supremă cognoscibilă prin raţiune,
remarcabil efort hermeneutic […]. conştiinţa umană nu poate ajunge, el crede că numai conştiinţa
[…] Privirea lui Theodor Codreanu e proaspătă, liberă de individuală o poate face.
clişee, scoţând la lumină şi valorificând pasaje, dacă nu Este partea cea mai frumoasă şi cea mai originală a
ignorate, în orice caz tratate cu grăbire. Repet, destule demonstraţiei critice a lui Theodor Codreanu, care înlătură
observaţii de amănunt dintre cele cuprinse în Eminescu – hotărât clişeele vechii mentalităţi sociologiste, sursieriste,
Dialectica stilului nu sunt noi şi autorul nu face un secret din sincroniste etc. Eminescu este el însuşi în toate şi prin arheitate
paternitatea lor. Nouă este însă viziunea integratoare în funcţie el ne propune un model ontologic modern.
de care sunt selectate şi organizate. Originalitatea tentativei lui 5. Viorel Dinescu, Theodor Codreanu, „Provocarea
Theodor Codreanu nu subzistă atât la nivelul fragmentului, cât valorilor”, ACT-G, anul III, nr. 71, 27 februarie - 5 martie
la acela al întregului. Eminescu al său este o construcţie pe cât 1997, p. 7 şi nr. 72, 6 -12 martie 1997, p. 7 (Note de lectură).
de complexă, pe atât de bine gândită, de coerentă, de Reflecţii critice despre cartea în discuţie, volum care cuprinde o
armonioasă. Consideraţii pe care am fi dispuşi a le crede selecţie de eseuri despre scriitorii consideraţi importanţi, la un
prisositoare, simple paranteze ori popasuri pentru moment dat. (Imagine de copertă).
împrospătarea forţelor în anevoiosul drum al exegezei, îşi Renunţând la o descriere statică a fenomenului literar
vădesc ulterior un rost precis. Meritul principal al autorului e prezentat, Th. Codreanu preferă o analiză dinamică mult mai
că-l scoate definitiv pe Eminescu dintr-o tradiţie culturală, productivă, poate, tocmai pentru că renunţă la multe
aceea a romantismului, ca să-l aşeze convingător la originile prejudecăţile de breaslă impuse cândva de mentori care nu mai
alteia, cu care ne simţim solidari. Este o mutaţie radicală, cu sunt (nr. 71/1997).
urmări încă greu de prevăzut pentru modul în care ne-am Galeria personalităţilor a căror operă o analizează
deprins a gândi evoluţia literaturii noastre moderne. Theodor Codreanu se constituie într-un Pantheon autentic de o
3. Artur Silvestri, Cultură şi stil, LUC, anul XXXI, nr. înaltă grandoare. Autorul s-a oprit numai la scriitori şi opere
36 (1373), 3 septembrie 1988, p. 3 (Orientări şi modalităţi pe deplin recunoscute, absolut convingătoare, graţie unei
literare actuale). Cronică literară la rubrica „Viitor dicţionar subtile argumentaţii. Prelegerile despre modernism sunt „la
literar” pentru studiul lui Th.C., Eminescu – Dialectica stilului zi”… (nr. 72/1997).
(Ed. Eminescu, Bucureşti, 1984). Artur Silvestri salută ideea 6. Gr. Novac, Theodor Codreanu, „Provocarea
criticului de a comunica un Eminescu modern, desprins de valorilor”, BRL, anul II, nr. 5 (8), 1-15 martie 1997(Apariţii
viziunea consacrată a criticii literare. editoriale). Recenzie a cărţii Provocarea valorilor (Ed. Porto-
Analiza însăşi denotă această îndrăzneală, fără inutile Franco, Galaţi, 1997), volum care cuprinde eseuri despre mari
inhibiţii şi un mod propriu de a gândi; cercetătorul este scriitori al literaturii române.
informat însă totodată instituit şi cunoscând psihanaliză, Au dreptate şi cei care (G. Munteanu, de pildă) afirmă că
semiologie, etnologie şi arătându-se adept al unei expuneri în instrumentele lui de lucru au proprietate, adică funcţionalitate.
termeni de stilistică ştie să utilizeze de oriunde ceea ce i se pare Th. Codreanu provoacă valori precum: Eminescu,
convenabil. (…) aici e o conjugare de metode, cu disocieri cu Maiorescu, Creangă, Caragiale; apoi: Bacovia, Rebreanu,
tot, şi comentariul arată nu abilitate de tehnician, ci o Arghezi, Sadoveanu, Camil Petrescu, pentru a se opri la C.
adevărată cultură înţeleasă. (…) Când se invocă, într-o astfel Noica, M. Preda şi Cezar Ivănescu. […]
de cercetare, logica lui Şt. Lupaşcu, stilistica lui Matyla Ghyca O observaţie: în cartea sa, Th. C. îşi pune atâtea întrebări
şi etnologia lui Eliade, înţelegem că metoda ţinteşte a releva o (şi nu toate retorice), încât nu are la îndemână imediat şi forţa
dimensiune eminesciană deopotrivă românească şi universală, de a da răspunsuri complete, ci sugerează sau frânge soluţia.
căci, critic de doctrină, Theodor Codreanu sugerează prin Dacă o face conştient ori nu, câştigul e acelaşi pentru cititorul
Eminescu – Dialectica stilului (contribuţie de tot merituoasă) avizat.
ceea ce va putea da, în viitor gândirii literare româneşti. 7. Sergiu Arjoca, Un „de ce” dureros, LIT, anul VIII,
4. Mihai Cimpoi, Poemul fiinţei, MS-C,nr. 90 (18152), nr. 1-2 (327-328), 2-16 ianuarie 1998, p. 4 (Lecturi critice). Sub
15 iunie 1993, p. 3. Cronică literară pentru exegeza lui Th.C. – genericul Eminescologie, autorul articolului prezintă în lectură
Modelul ontologic eminescian (1992). critică studiile lui Th.C., Pavel Ţugui şi Ovidiu Vuia, numite şi
p. 92 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
în Bibliografia anexată. Cronică literară despre studiul lui pentru volumul lui Th.C. – Dubla sacrificare a lui Eminescu
Th.C., Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997). (Fotocopertă). (1997). (Fotocopertă).
S-a vorbit deja despre Huşi ca nod cultural prin prezenţa […] cercetarea condiţiilor în care poetul, mai ales
d-lui Th. Codreanu aici şi mai ales prin „pelerinajul” pe care-l publicistul Mihai Eminescu a ieşit din viaţa publică în 1883, a
provoacă; o discuţie cu dânsul, ori în jurul dânsului, este un devenit azi de o imperioasă necesitate. S-a redeschis aşadar
adevărat banchet intelectual. Th. Codreanu se arată constant o dosarul privind boala şi moartea acestuia, două cărţi apărute
personalitate rectilinie, străbătând vremurile şi vremile cu în ultimii ani fiind în acest sens revelatoare: A doua viaţă a lui
seninătatea intelectualului stăpân pe instrumente şi cu mintea Eminescu, de N. Georgescu (1994) şi Misterul morţii lui
limpede; din Ibrăileanu creşte, pe plaiurile moldave, acest tip Eminescu, de Ovidiu Vuia (1996), în jurul cărora s-au purtat
al intelectualului român ferm şi inflexibil… […] Autorul discuţii controversate, căci autorii lor avansează, cu argumente
încearcă (şi reuşeşte, pozitivist vorbind) să identifice o linie de toată atenţia, ideea unui asasinat moral, în primul rând,
antieminesciană în cultura română, o „galaxie Grama”, o asupra marelui scriitor (gazetar). Iată că o nouă carte datorată
înlănţuire în timp a detractorilor lui Eminescu. unui alt reputat eminescolog, Theodor Codreanu – Dubla
8. Simion Bogdănescu, Prozator şi poet de idei, BRL, sacrificare a lui Eminescu (Editura Macarie, Târgovişte, 1997)
anul III, nr. 1, ianuarie 1998, p. 8. Cronică literară a romanului – vine acum să adaoge acestor depoziţii, o autentică…
lui Th.C., Varvarienii (Ed. Porto-Franco, Galaţi, 1998). Reluat pledoarie la bară în favoarea cauzei lui Eminescu, încercând o
în CVL, anul CXXXII, serie nouă, nr. 8 (44), august 1999, p. 12 interpretare criticăa datelor pe care cei doi autori, şi nu numai
(Critică). ei, le pun în discuţie, văzând totul într-un halou politic amplu,
Prin romanul de faţă, domnul Theodor Codreanu, ca într-o încadrând activitatea primului redactor de la „Timpul” în
oglindă retrovizoare, ni se înfăţişează în haina de gală a unui dinamica bătăliilor din epocă pentru unitatea şi susţinerea
iscusit şi interesant romancier. E un roman intelectual, cu nevoii de unitate a românilor într-un stat puternic naţional (p.
valenţe estetice multiple, gen Thomas Mann, un roman în 3).
roman, prezentându-ne când paralel, când intersectant, drama 10. Ion Filipciuc, O pagină eminesciană întreagă, PLR-C,
destrămării fiinţei[...]. nr. 6, iunie 1998. Comentarii critice privind împrejurările în care
Oriceromancier autentic instituie o nouă viziune asupra a izbucnit boala în ultimii ani din viaţa lui Eminescu, prin referire
Timpului (vezi Marcel Proust, Thomas Mann ş.a.) şi prozatorul la vol. Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997), de Th.C. Reluat,
Theodor Codreanu imprimă aici imaginea timpului – oglindă, a cu titlul Înspre alt Eminescu, în BL-S, anul VIII, nr. 9 (91),
timpului reflectat, de la cel individual, al conştiinţei, la cel
septembrie 1998, pp. 10-11.
social, al luptei pentru existenţă, şi la cel cosmic, prin
Bine scrisă (dar cu prea multe greşeli tipografice, vai!),
inversarea „săgeţii timpului”: «Viitorul se scurge atunci spre
incitantă, cu frecvente accente polemice, cartea lui Th.
trecut, violentând lumea pozitivului care continuă totuşi să
Codreanu ar trebui să dea de gândit şi istoricilor literari, dacă
trăiască iluzia că înaintează spre viitor». De aici, Mare Duh
nu şi politicienilor, şi publicului larg pentru că propune un alt
devine prin reflexie, Emar-Hud. […] Rezultă că şi tehnica sa
Eminescu decât cel cunoscut din clişeele festiv-didactice. E
narativă este modernă, aş numi-o a refracţiei, la care se adaugă
vorba despre un Eminescu… sacrificat pe altarul intereselor
anamorfismul picturii nordice, care subţiază, alungeşte uimitor
politice şi despre un Eminescu… ameninţător până şi pentru
realitatea. Coperta cu detalii după „Le portment croix” de
Curtea Împărătească de la Viena(BL-S, nr. 9/1997, p. 11).
Bosch este cu totul sugestivă şi binevenită.
11. Mihai Cimpoi, Un critic al întreg spaţiului românesc,
9. Teodor Pracsiu, Eminescu, CLP-V: nr. 14, mai 1998,
CLP-V, Vaslui, nr. 17, august 1998, p. 1 Medalion literar –
p. 2; nr. 15, iunie 1998, p. 2. Comentarii critice asupra cărţii lui
Th.C., istoric şi critic literar „al întreg spaţiului românesc”.
Th.C. – Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997).
Theodor Codreanu esteo prezenţă vie, dinamizatoare în
În excelenta sa carte dedicată Luceafărului, Dubla
contextul culturii române de azi; foarte deschis la noile idei,
sacrificare a lui Eminescu, Theodor Codreanu „inventariază”
receptându-le şi asimilându-le în orizontul de aşteptare cu
cu sagacitate, pertinenţă şi un infatigabil simţ polemic aproape
demnitate şi cu un nealterat sentiment al identităţii culturale
întreaga listă a contestatarilor lui Eminescu, asigurându-ne,
româneşti.
post festum, asupra unui detaliu deloc benign: numărul
[…] Spiritul polemic se aprinde cu o forţă nimicitoare când
detractorilor a crescut între timp şi va fi cu siguranţă nevoie de
e vorba de apărarea adevărului şi punerea poetului în lumina
o ediţie revăzută şi adăugită a cărţii sale pentru ca
adevărată a documentului şi interpretării etice şi valorice juste.
evenimentele notabile în materie de tipărituri şi poziţii anti-
Eminescu să fie aduse la zi. […] 12. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Eminescu şi „Galaxia
[…] Eminescu nu este o piatră de încercare la îndemâna Grama”, LA-C, nr. 3 (2787), 21 ianuarie 1999, p. 4 (Anul
oricui. A fi eminescolog echivalează cu a deţine un blazon de Eminescu). Zoe Dumitrescu-Buşulenga, renumit estetician şi
nobleţe rară, semnul inconfundabil al celor aleşi. A cerceta critic literar, se arată impresionată de cartea lui Th.C., Dubla
opera eminesciană cu devoţiunea lui Perpessicius, Alexandru sacrificare a lui Eminescu (1997).
Oprea, Petru Creţia, Dimitrie Vatamaniuc semnifică un 13. Pe temeiul acestui adevăr care îmbracă la Eminescu
privilegiu rar, conferit de destin o dată în viaţă, dar şi expresia un caracter ontologic, fiinţial, construieşte Th. Codreanu a
unei tutele tiranice. Nimeni nu s-a putut sustrage până astăzi doua parte a impecabilei sale demonstraţii despre sacrificarea
„modelului ontologic eminescian” – spre a cita faimoasa arheului naţional, organizată în zilele noastre de o nouă
formulare critică datorată eminescologului Theodor Codreanu. „galaxie Grama”, care lucrează acum, nu ocult, ci făţiş la
demontarea atât a poetului, cât şi a gânditorului preocupat de
10. Constantin Cubleşan, Disputele continuă, ST-CL, ştiinţe şi filozofie cât mai cu seamă a ziaristului politic.
anul XLIX, nr. 6 (601), iunie1998, pp. 3-7. Cronică literară Informaţia plurivalentă a autorului cărţii, solida sa cultură, ca
şi capacitatea de a teoretiza, îţi pun la îndemână instrumentele
p. 93 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
cele mai potrivite nu numai pentru a respinge argumentele pe
cât de grave, pe atât de superficiale şi pătimaşe ale
denigratorilor, ci şi pentru a repune adevărul în drepturile sale
suverane (pp. 8-9).

16. Adrian Voica, Două cărţi despre Eminescu, CVL,


anul CXXXIII, nr. 2 (50), februarie 2000, p. 12 (Critică).
Comentarii critice pentru eseul lui Th.C. (Dubla sacrificare a
lui Eminescu, 1999) şi al lui Ion Filipciuc (Înspre alt Eminescu,
14. Marcel Crihană, Theodor Codreanu, „Eseu despre 1999), evidenţiindu-se contribuţiile eminescologilor la
Cezar Ivănescu”, AS-B, anul V, nr. 3 (47), martie 1999, p. 6. cunoaşterea sorţii Poetului din ultimii şase ani ai vieţii.
Cronică literară pentruTh.C, Eseu despre CezarIvănescu, Este meritul lui Theodor Codreanu de a surprinde în
(1998). Calităţile eseului sunt numeroase. Reţinem […] câteva: volumul Dubla sacrificare a lui Eminescu (…) amănuntele
obiectivitatea (echidistanţa faţă de mai multe puncte de vedere unui scenariu pe baza căruia s-a produs, începând cu 28 iunie
care susţin „revizuirea” valorilor), exactitatea diagnosticelor şi 1883, „moartea civilă” a poetului. Unii din contemporanii săi,
a formulărilor, puterea de convingere a verbului polemic, preocupaţi să-l salveze din grelele încercări existenţiale
„priza” – invidiabilă – la subiect etc. Pentru că Cezar Ivănescu provocate de boală şi restriştile materiale tot mai numeroase,
este ataşat de numele lui Eminescu, al lui Labiş şi al lui Marin au omis un lucru esenţial – şi anume că „poetul nu putea fi
Preda (a scris câte o carte despre fiecare), dar şi pentru că este salvat decât împreună cu ziaristul”.
el însuşi nemulţumit de criticile nemeritate formulate de unii la 17. Ioanid D., „Porto–Franco” 50, BL-S, anul X, nr. 7-8
adresa celor trei scriitori, Theodor Codreanu îl comentează pe (113-114), iulie-august 2000, p. 40. Scurte comentarii asupra
Cezar Ivănescu raportându-l în permanenţă la aceştia. Există, sumarului revistei „Porto–Franco”, la apariţia numărului 50, în
cu siguranţă, ceva care îi uneşte pe toţi laolaltă şi anume care se detaşează un articol al lui Th.C.
„drama fiinţei româneşti supusă «terorii istoriei» care le-a Dintre numeroasele texte, o impresie aparte o produce
traversat destinele…” articolul lui Th. Codreanu, intitulat Eminescu, H. R.
15. Ştefan Munteanu, Cazul Eminescu, DŞT-B, nr. 2951, Patapievici şi caricatura postmodernismului. Autorul, un fin şi
7 februarie 2000. Cronicarul apreciază drept „o carte meticulos cercetător al marelui poet, îl fixează în săgeata
excepţională, care răspunde unei necesităţi eminescologice ironiei sale pe zgomotosul frondist dâmboviţean, care sub
actuale” studiul lui Th.C., Dubla sacrificare a lui Eminescu flamura postmodernismului fără frontiere şi fără altceva,
(Ed. Serafimus, Braşov, 1999, ediţia a II-a). strâmbă din nas la rostirea numelui lui Eminescu. […] Th.C. îi
Pentru demascarea,combaterea şi condamnarea demontează acuzaţiile cu argumentele cărturarului ce este şi
diabolicelor atacuri antieminesciene, fie cele produse în timpul care se încăpăţânează să creadă că Eminescu rămâne
vieţii poetului, fie cele postume, a apărut lucrarea Dubla Eminescu, dincolo de ifosele şi teribilismele unor dilematici sau
sacrificare a lui Eminescu, un fel de evanghelie a enigmatici de toată ziua.
românismului. O carte care va îmbogăţi eminescologia, atât 18. Ştefan Munteanu, Misterul bolii lui Eminescu, DŞT-
prin ceea ce susţine, cât şi prin reacţiile pe care le va provoca. B, nr. 3130, 5 septembrie 2000. Comentarii critice privind
O carte care va impune şi mai mult numele eminescologului receptarea ideilor din vol. Dubla sacrificare a lui Eminescu şi
Theodor Codreanu, cel cunoscut din Eminescu – Dialectica acuzaţiile ne-critice ale lui N. Manolescu sau Z. Ornea faţă de
stilului (Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1984) şi din opiniile exprimate de criticul Th.C. în „Cronica”( iulie/2000).
Modelul ontologic eminescian (Ed. Porto-Franco, Galaţi, […] În realitate, tonul lui Theodor Codreanu devine din ce
1992). în ce mai sigur pe baza argumentelor din Dubla sacrificare a
lui Eminescu (Ed. Civitas, Chişinău, 1999), la care aderă şi
alţi eminescologi, precum D. Vatamaniuc, George Munteanu,
Zoe Dumitrescu-Buşulenga ş.a. Mai mult, Theodor Codreanu
p. 94 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
nu pretinde nicăieri că a explicat în totalitate misterul bolii şi care participă cu articole la elaborarea numărului curent al
morţii lui Eminescu. Oricum, nu este cercetătorul care să revistei. E de menţionat aici, aspectul copertei de revistă, color,
sacrifice adevărul de dragul oportunităţilor politice. copios prin informarea vizuală, până acum în două variante
distincte. Chiar numărul de pagini al revistei este revelator
(Fragment din Theodor Codreanu. Biobibliografie critică, cap. pentru osârdia responsabilului de a atrage sponsorizări
Referinţe critice, vol. în curs de apariţie). consistente pentru ca „Lohanul” să respire pe spaţii mai largi. A
se compara cele 24 de pagini ale primului număr cu 130-136 de
pagini ale ultimelor apariţii! Primele zece numere au apărut
Revista revistei noastre doar pe suport celulozic, după care publicaţia poate fi citită în
format electronic la adresa: www.lohanul.lx.ro.
„Hai la casa cui ne are…” Formulele de abordare publicistică sunt diversificate:
informaţie, reportaj, recenzie literară, comunicare ştiinţifică,
creaţie artistică, memorialistică, dezbatere, analiză, opinii,
Prof. Lina Codreanu - Huşi divertisment. Tematica articolelor include ştiinţă, literatură, arte
frumoase, educaţie, filozofie, sănătate, moralitate etc., fapt

C
u asumarea tuturor riscurilor şi cu toată dragostea se normal la mai toate revistele cu acest profil. Alternându-se cu o
porneşte la drum când, în mod benevol, se pune temelia iconografie bogată, pe pagină se armonizează informaţia
unei reviste care devine un copil de suflet. Un timp e mentală cu vizualul.
supravegheată cu toată atenţia, încât rostirea primelor cuvinte, Stabiliţi în urbe sau aşezaţi în alte locuri din ţară şi din
poticnirea pentru primii paşi, dezinvoltura într-un joc inedit, ori lume, colaboratorii revistei sunt, în cea mai mare parte huşeni,
inocenţa din preajma oricărui pericol sunt momente ale care aparţin diferitelor categorii profesionale ori au o pasiune
existenţei urmărite cu emoţia şi bucuria părintelui. Apoi, revista specială pentru un anume domeniu de cercetare şi creaţie: cadre
îşi face amici şi-şi consolidează prietenii, numele părintelui universitare, istorici, poeţi, economişti, arheologi, profesori,
rămâne doar pe actul de identitate (ca fondator), deoarece învăţători, educatoare, psihologi, medici, traducători, elevi ş.a.
începe să devină independentă şi, de cele mai multe ori, Revista „Lohanul” are intrarea deschisă tuturor celor interesaţi,
supravieţuieşte cât o viaţă de om. Mai mult sau mai puţin, încât colaborările vin şi de la persoane de foarte departe, dintre
depinde. Acesta pare a fi gândul întrupat al profesorului Vicu cele care citesc revista în format electronic şi care îşi asumă
Merlan, doctor în arheologie, când a decis să mai adopte un responsabilitatea ideilor vehiculate şi a opiniilor formulate. Din
suflet, pe care l-a numit strămoşeşte „Lohanul”. acest punct de vedere, aş găsi necesară o mai riguroasă selectare
Aşadar, din noiembrie 2007, s-a ivit pe harta spirituală a a articolelor primite de către redactori precum şi o indicare a
Huşilor o publicaţie nouă, a cărei denumire „Lohanul” este surselor bibliografice acolo unde este cazul. Asta spre a nu duce
explicată de fondator ca provenind din vechiul toponim Lattan, în derizoriu munca altor autori de bună credinţă şi prestigiul
adică denumirea unui deal situat între Duda şi Pâhneşti, din revistei înseşi.
zona Huşilor. Deşi nu schiţează vreun program de conduită
revuistică, Vicu Merlan promite o apariţie trimestrială şi, în
editorial, adresează cititorilor o generoasă invitaţie la colaborare
pentru un profil la fel de generos: „revistă cultural-ştiinţifică”.

Am reţinut, între autori, nume afirmate într-un domeniu


sau altul prin apariţii editoriale, aşadar un atu pentru revistă.
Aşa sunt: Theodor Codreanu (critică şi istorie literară), Avram
D. Tudosie (oeonologie), Costin Clit (istoriografie), Vicu
Merlan (arheologie), Aurel Cordaş (economie), Virgil
Agheorghiesei (rebus), Petru Brumă, Eugenia Faraon, Ioana
Frenţescu şi Ioan Marcu (poezie), Constantin Partene, Ştefan
Pentru primele trei numere, colectivul de redacţie are Plugaru şi Adrian Butnaru (monografie), Valeriu Neştian
doar o singură persoană (sic!), fondatorul atoatefăcător, dar (memorialistică), Ion N. Oprea (publicistică) ş.a.
cercul se lărgeşte începând cu anul II, nr. 4 din iulie 2008, cu un
tehnoredactor în persoana lui Gabriel Folescu, spirit fidel până De departe, cele mai multe articole sunt semnate de Vicu
la ultima apariţie. În ce priveşte colaboratorii, lista este Merlan şi nu cred că e vreun număr în care să nu existe
flexibilă, într-un animat du-te-vino, în funcţie de aportul celor informaţii ştiinţifice de natură arheologică, din care notăm pe
p. 95 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
cele despre situl arheologic Rotăria – Pe Runc (Ciorteşti, Iaşi), zonale ori pagini eseistice (Vasile Cociu). Este timp pentru
menhirii preistorici din zona Huşilor, valul de apărare de la încurajarea învăţătorilor şi a profesorilor, chiar a preoţilor din
Bazga, cuptorul medieval de la Răducăneni, fenomene mediul rural pentru a scoate la lumină aspecte (oricât de firave
geologice la Sitoaia, vulcanii noroioşi de pe Valea Săratei, ar fi) tradiţiile locului, aşa cum au procedat interbelicii, de
descoperiri arheologice la situl Armăşeni – Muncel, carst şi pildă, căci sunt particularităţi etnografice zonale nevalorificate
pseudocarst în Podişul Moldovei, peşterile rupestre din încă.
Basarabia etc.
În domeniul literar, poezia are un loc rezervat în fiecare
număr, având între semnatari pe Petru Brumă, E. Faraon, Ioana
Frenţescu, Carmen Angheluş, Valentin Furtună, D. Toma,
Corneliu Lazăr, Ioan Marcu, Adrian Talaşman, Corneliu
Văleanu, Neculai Olariu. In acelaşi domeniu se înscriu
prezentările de carte (Elena Olariu, Valeriu Neştian, Ion Oprea,
Nicolae Ionescu, Lina Codreanu), istoriografia literară şi
biblioteconomia (Theodor Codreanu, V. Neştian, Constantin
Donose, Carmen Any Lazăr, Angelica Marcu, L. Codreanu),
însemnările de călătorie (Bogdan Constantin Donose) şi
memorialistică (Valeriu Neştian). Poate fi semnalată şi o
„revistă a revistelor”, rubrică a subsemnatei.
Vaste pagini sunt acoperite cu informaţii de istoriografie
locală şi medalioane istorice, rezultat al cercetărilor susţinute de
Costin Clit (monumente de practică religioasă), Virgil
Agheorghiesei (spitalul din Huşi), Nicolae Bordeianu
(Vetrişoaia), Adrian Butnaru (Pâhneşti – Epureni), Marietta
Matei (Răducăneni). Lucian Petrescu, (Regina Maria), Irina
Gafiţa (Alexandru Ioan Cuza).
Rubrica de ştiinţe economice este permanentizată prin
articole extrem de riguroase semnate de Aurel Cordaş.
Atragerea colaborării huşeanului Cristian Marcu prin lucrări de Theodor Codreanu şi Vicu Merlan
grafică satirică este, iată, un alt mare câştig. Faptul că revista noastră a câştigat în prestanţă pe
Multe doamne sunt semnatare ale unor materiale care surprind parcursul celor trei ani se argumentează prin atragerea unor
prin problemele de educaţie şi psihopedagogie, dumnealor colaboratori din elita intelectualităţii româneşti, precum
lucrând într-un domeniu al educaţiei şi învăţământului: Doina prezenţa unor articole semnate de prof. univ. dr. Gheorghe
Grigoraş (doctor în psihologie), Mik Mihaela Evelina, Ioan Iosif Buzatu („Problema Basarabiei în context intern şi internaţional
(psiholog), Liliana Istrate, Mioara Blesneag, Vasile Pandelea, (1939-1940)”, „Români iluştri: Dimitrie Cantemir”, „Marea
Viorica Miron, Tatiana Boţu. Informaţii despre sănătate şi enciclopedie a României […]”), prof. univ. dr. acad. Constantin
biosistem primim de la doctorii Vasile Popovici, Melania Radu, Toma („Preocupările botanice ale lui Mihai Racoviţă”) precum
G. Marin, Cristina Câmpean, ori de la Angelica Cozma, Laura şi a prof. dr. Avram D. Tudosie, prof. dr. Theodor Codreanu,
Munteanu, Săndiţa Avram.. Costin Clit, nume de renume în domeniile istorie, botanică,
oeonologie, istorie şi critică literară. Revista, afirmam, este
bogată prin conţinut, utilă prin abundenţa informaţiilor,
anonimizate adesea (învăţături, avertismente, pilde), din care un
amplu spaţiu este acordat recomandărilor pentru prevenirea
bolilor şi întreţinerea sănătăţii omului, animalelor şi a mediului
înconjurător. Răzbate din conţinutul lor un permanent îndemn la
echilibru în toate şi la armonie cu Tot -ul.
Între cele două sărbători majore de la sfârşitul anului
care tocmai şi-a închis uşile, lăsând în afară răni adânci în plan
socio-economic şi nu numai, revista „Lohanul” a fost
sărbătorită la al 15-lea număr, făptuire nu tocmai uşoară, şi a
trei ani de la apariţia din noiembrie 2007. Astfel s-a văzut cât
de mare, ce puteri poate avea „copilul de suflet” asumat de
intendentul ei, Vicu Merlan. Dumnealui a prezentat în sala de
lectură a Bibliotecii „Mihai Ralea”, o analiză sumară a
greutăţilor şi a eşecurilor, a încercărilor şi reuşitelor, schiţând
totodată drumul pentru anii ce urmează.
Vicu Merlan şi Costin Clit
Mai nou, paginile de spiritualitate confirmă apropierea
de credinţă prin încercările demnitarilor bisericeşti de a întoarce
gândul românului către credinţa în Dumnezeu, iar cele
moralizatoare sunt mici îndreptare ale bunei cuviinţe. Prea rar
(Ştefan Plugaru, Teodora Fălcianu, doar) prezentări ale tradiţiei
p. 96 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
să-l subordoneze memoriei, să dea un sens existenţei. Pe de altă
parte, iubirea se realizează în clipă, dar deplin Echilibrul
lăuntric este fragil: dincolo de incidenţa clipei, atemporalul
fericirii se opune devenirii inexorabile. Dar fericirea
eminesciană nu este limpede, senină, euforică, ci grea de
sensuri. Şi totuşi, fragila clipă de împlinire contaminează
universul….. Puterea erosului este şi cosmogenetică ,,dor
nemarginit” spre timpii primordiali.

Actul erotic este conceput ca un eveniment cu rezonanţe


cosmice. Iubirea se consumă în şi dincolo de efemer, prin
tensiunea dialectică a contrariilor.

Iubirea apropie prin contrast gândul nefiinţei. Eros şi


moarte devin o unitate. Dragostea este o clipă de întalnire cu
Tot ce s-a împlinit în această direcţie pare motivaţia absolutul, deopotrivă fericită şi nefericită, dar unicul drum de
pentru continuarea proiectelor. Diplomele oferite cu regăsire a Paradisului: ,,Chiar de murim ajungem limanul
generozitate, momentele artistice oferite de un „cuib de visuri” fericirii.” (Sarmis).
de la Şcoala „Mihail Sadoveanu” din Huşi (îndrumător, înv. Ion
Vasiliu), luările de cuvânt şi schimbul de impresii au marcat Iubirea devine iniţierea în misterul thanatic. Erosul e
încheierea unei perioade revuistice. Dincolo de toate promisiunea împlinirii, dar şi trăirea dureroasă a limitei,
obstacolele, publicaţia îşi urmează cursul, încât se adânceşte deoarece fericirea durează puţin, iar conştiinţa efemerităţii
convingerea că revista „Lohanul” este o necesară faptă culturală bucuriei o umbreşte de melancolie: ,,Căci visul mângâios/A
în aria spirituală a Huşilor.
trebuit să piară… Prea, prea era frumos” (Gemenii). Ecuaţia
simbolică eros-moarte e guvernată de principiul melancolic:
,,Era un vis misterios/Şi blând din cale-afară/ Şi prea era de tot
frumos/ De-au trebuit să piară” (S-a dus amorul). Moartea e
Oximoronul trăirii erotice eminesciene ,,singura împlinire posibilă a unei pasiuni supreme a iubirii”
(Kleist).

Clipa fericită e acel timp concentrat al ieşirii din sine. De


Prof. Luminiţa Săndulache - Huşi aceea tensiunea aspiraţiei spre infinit e dureroasă. C. Noica
afirma în acest sens: ,,Dorul e şi căutare şi negăsire, şi plăcere,
Motto:,,Nu există plăcere fără durere, deoarece contrarile se şi durere, e un cuvânt al deschiderii şi totodată al închiderii într-
nasc din cotrariile lor!” (Phaidon) un orizont, unul al intimitaţii cu depărtările, al aflării şi al
căutării; al lui ce este şi ce nu este, al lui ce poate fi şi ce nu

O
ximoronul face parte din mitologia lirică a lui Mihai
poate fi; al ştiutului şi al neştiutului, al atracţiei de ceva
Eminescu. Poetul este mereu in căutarea unui
determinat şi al pierderii în ceva nedeterminat”. În Stelele-n cer
echilibru, are obsesia fuziunii contrariilor. Oximoronul
se produce o confruntare din interior cu limite. Stelele ce ,,ard
eminescian nu este însă un joc gratuit sau un simplu ornament,
depărtărilor” simbolizează combustia morţii. Denis de
ci o treaptă de maturitate a metaforei însăşi. Element de fond al
Rougemont consideră că ,,apropierea morţii este un simbol
viziunii poetice eminescene, oximoronul erotic presupune două
pentru senzualitate. Ea adânceşte dorinţa, în adevăratul sens al
motive pereche: Eros-Thanatos şi Dor-Timp.
cuvântului, că orice pasiune se naşte din negaţie”. Fenomenul se
Iubirea se încadrează printre zonele elevate ale trăirii produce la Eminescu şi invers: moartea este conexată cu
eminesciene, remarcându-se prin acuitatea şi intensitatea voluptăţi erotice, în Mai am un singur dor, poezie filozofică ce
manifestărilor: tumultul, nesaţul, ardoarea, chinul, deznădejdea, poate fi citită şi ca o idilă. Erosul cu nostalgii thanatice pornea
dăruirea deplină şi necondiţionată, frământarea, revolta, dar şi de la icoana iubitei moarte de la Ipoteşti. Forţa pustiitoare a
voluptatea. dragostei deschide un câmp de trăiri dureroase. Eminescu
proclamă un absolut al iubirii, de unde şi asocierea firească cu
Erosul eminescian înseamnă cunoaştere, nu doar simplă durerea, interpretată astfel de T.Vianu: ,,durerea s-a contopit în
trăire: ,,Setea ursitoare ce-o au dupăolaltă/Lumina de-ntuneric şi dor”. ,,Contopirea contrastelor vine din faptul că Eminescu,
marmura de daltă”.(Nu mă înţelegi). Poetul propune, pe de o vrea să unească absolutul cerului cu absolutul patimei”. (D,
parte, justeţea naturală a iubirii, moralitatea impulsului erotic, Caracostea)
iubirea ocrotitor senzuală. De fapt, unica religie este a iubirii.
Poetul crede în ,,ora de iubire”, unica în stare să dilate timpul şi
p. 97 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
Oximoronul este tensionat negativ în S-a dus amorul prin
amara conştientizare a improbabilităţii idealului. Nimbul de
idealitate al iubirii se risipeşte, deoarece lumea nu mai poate
intra în tiparele idealului. Aspiraţie a ieşirii din sine, farmecul
dureros exprimă ,,năzuinţa de a realiza scopul ultim al
Bârlad - “ Acest oraş de sud
voluptăţii, posesiunea infinită şi totală, dar amestecată cu
durerea că această năzuinţă nu poate fi îndestulată niciodată.
al Moldovei…”
Farmecul iubirii este durerea pentru personajele lui Eminescu,
pentru că ele îl resimt până la adâncimea în care se dezvaluia
eterna caducitate a amorului, firea ei veşnic nesaţioasă”. (T.
Vianu). Constantin Ostap - Iaşi

H
arnicul scriitor şi publicist ION.N.OPREA ne-a
dăruit, recent, un nou volum închinat Ţării de Jos a
Moldovei şi, în special, oraşului Bîrlad. Se
intitulează :. BÂRLAD – Istorie ,cultură, amintiri ) Este un alt
poem de dragoste închinat acestui « oraş de sud al Moldovei
« , (cum îl numeşte în acel Cuvînt de interpretare
introductiv), - ce se alătură celorlalte asemenea « poeme « ,
intitulate Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a
presei bîrlădene 1870-2003, ( 2004 ), Bîrladul în presa
vremurilor ( 2007),

Personalităţi moldave (2008).

Prilejul acestei noi lucrări îl constituie participarea la


simpozionul «140 de ani de presă bîrlădeană « , organizat, din
iniţiativa Primăriei şi a Societăţii de ştiinţe istorice, filiala
Bîrlad în ziua de 9 octombrie 2010.
În Gemenii, starea paradisiacă e contaminată de
euthanasic. Îndrăgostiţii vinovaţi sunt respinşi de Eden unde ar Au participat la acest eveniment personalităţi legate sufleteşte
fi pornit spre armonie şi în lumea nefiinţei: ,,Prea nu aveam în de acest oraş. Şi spune autorul volumului: « ...Cum memoria
lume nici sfânt, nici Dumnezeu/ Prea ne pierdusem astfel de tot unui om este legată de memoria locurilor de unde provine ori
şi tu şi eu / Cu-amor atât de fără de margini şi de nalt/ Nu se a profesat, fie şi doar o perioadă, majoritatea celor prezenţi
cădea să ţie un om la celălalt”. Cea mai desăvârşită expresie ne-am amintit de Bîrladul nostru ( s .n. )din cele mai
oximoronică a trăirii rămâne ,,suferinţa dulce” din Odă (în stravechi timpuri, poate de la cetatea de pămînt şi pînă în zilele
metru antic) în care poetul descoperă o paradoxală plăcere în noastre... ». Căci « Respectul şi dorul de Bîrlad ,i-a făcut pe
suferinţă. Sinteză a antinomiilor,poezia atinge ultima treaptă a unii din cei plecaţi de aici, să fondeze şi o revistă în Capitala
tensiunii dramatice, trăirea contrariilor fiind o trăire tragică. României, prilej de a nu se desprinde de ceea ce se chiamă
Poetul laudă ,,apropierea morţii ca o întoarcere a omului către chemarea către cei de acasă «
sine, din încercările şi încordările absurde ale dorului”.
Volumul este închinat, în principal, « Celor două momente –
(T.Vianu). Oda aduce negarea efemerului prin mistuire. Se
înfiinţarea şi aniversarea SEMĂNĂTORULUI ( 1870-1876),
regăseşte aici ,,complexul lui Empedocle”, complex al focului
dar şi a Academiei Bîrlădene .
în care instinctul morţii se îmbină inexorabil cu dorinţa de a se
dărui frenetic existenţei. Extatică şi dureroasă precum arderea, Ioan Oprea ne invită, în finalul acestei introduceri, să
iubirea implică absolutul, trăirea intensivă, autodevorantă, de parcurgem « ..şi tabletele din cartea de faţă, chiar dacă nu-s
unde şi voluptatea extincţiei. Moartea este invocată voluptuos, istorie pură « Iar aceste « tablete « aduc un plus de
întru oprirea unui preaplin sufleţesc pe care fiinţa nu-l poate atractivitate paginilor de istorie pură evocate de autor. Multe
îndura. ,,Farmecul dureros” ca oximoron erotic, jocul dintre aceste « tablete « sînt inchinate Iaşului, pentru a aminti
conceptelor paralele şi opuse creează sentimentul unei coerenţe doar cele intitulte Iaşii vechilor zidiri pînă la 1821, Sărbători
de adâncime, al unei profunzimi tipice creaţiei eminesciene . ale Iaşului sau După N.A.Bogdan...şi altul.

Primul capitol se intitulează 140 de ani de presă bîrlădeană


şi începe prin prezentarea programului simpozionului din 9

p. 98 Lohanul nr. 16, martie 2011


Literatură
octombrie 2010, la care autorul a participat cu lucrarea « Presa despre Huşul în « Lumea cărţilor « . Oraşul moldav este
în vîltoarea totalitarismului « Capitolul II vorbeşte despre evocat şi în alte capitole , precum Interesantul nostru trecut
ACADEMIA BÎRLĂDEANU –ANIVERSARE 1815-2015 . sau Teodor T.Burada despre biserica Sfinţii Apostoli din
Următorul capitol se ocupă de CĂRŢI ŞI REVISTE. Capitolul Huşi.
IV se intitulează Răsfoind în arhive, iar Capitolul V- Istorice-
povestiri. Capitolul VI- IN MEMORIAM - este închinat celor Autorul vorbeşte şi despre cărţile altor conderi, cunoscători ai
trecuţi în lumea umbrelor, între care şi ieşeanul Ion Costache istoriei acestor locuri. Un exemplu este referirea la volumul lui
Enache. În sfîrşit, ultimul capitol se intitulează DESPRE Ion Muscalu, - TAINA STEJARULU, cartea care « Ascunde
I.N.O. ŞI CĂRTILE LUI. « în ea istoria mănăstirii şi bisericii de la Bujoreni- Zorleni
«.

Nu este uitat nici oraşul Vaslui, unde autorul a activat un timp,


înainte de venirea în Iaşi (Cartea lui D.V .Marin naşte
amintiri ).

Este greu să vorbeşti despre o asemenea carte în care autorul a


inclus multe din gîndurile sale închinate locurilor şi
oamenilor « din Ţara de Jos « şi nu numai .

Ni se vorbeşte despre cele două volume ISTORIA


BÎRLADULUI (1998). Interesante sînt informaţiile referitoare
la Tipărituri evreeşti din Bîrlad . Cu multă dragoste se fac
referiri la satele din zonă şi la oamenii acelor locuri, pentru a
aminti doar de sărbătorirea împlinirii a 550 de ani de la prima
atestare documentară a localităţii Bălăbăneşti. Nu puteau lipsi
referiri la satul natal Priponeşti. Deosebit de călduros se
vorbeşte despre Alexandru Mănăstireanu, cel care, la peste 90
de ani, este autorul însemnărilor Călător ...prin vîltoarea
Oraşului Tecuci îi sint închinate relatările intitulate
vremii.
Documente istorice tecucene. Autorul nu uită să noteze,
Se fac referiri la prezenţa lui Mihai Eminescu în Ţara de Jos, vorbind de satul natal: « ...Avid după informaţii cu privire la
revizorul care a vizitat şcoala din Tansa –Vaslui (1875). satul natal – am spus în altă parte , sunt tecucean prin
structura actuală administrativ – teritorială, Priponeşt-Tecuci-
Se revine apoi la oraşul Bîrlad, rămas în memoria afectivă a Galaţi... » Deasemenea a inclus în volum informaţii despre
celor plecaţi de aici şi care îl evocă în scrieri nostalgice de comuna Cîrja din fostul judeţ Tutova (Comuna Cîrja şi
genul volumului STRÎMBA a fostului coleg şi prieten familia Cîrja...). Despre poetul Theodor Şerbănescu, născut la
Sergiu Brandea (« Eu iubesc Bîrladul, sunt ceea ce s-ar numi Tecuci în 1839, se vorbeşte cu respect şi dragoste în relatarea
« patriot local « , mă laud cu originea mea bîrlădeană peste tot Cine doreşte...? (« ...Cine doreşte să descopere toate poeziile
unde este cineva dispus să mă asculte... » lui T.Şerbănescu şi să le înmănunchieze într-un volum ? »)

.Nu este uitat nici oraşul unde « ...În perioada 1962-1968 Revenind la Bîrlad, este reluată istoria tragică a destinului
fusesem la Huşi, un fel de şef al cancelariilor unităţilor marelui filantrop Stroe Beloescu (1838- 1912), mişeleşte ucis
administrative din oraşul şi judeţul Huşi....cetăţean cu buletin de bandiţi în noaptea spre 21 octombrie 1912.
de identitate pentru oraşul Huşi... » Era prilejul de a vorbi
p. 99 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
Ni se vorbeşte despre Bîrladul cu biserica în afara oraşului, înţelepciunea dobândită ori de luptător adesea lovit mişeleşte de
despre Blestem patriarhal asupra Bîrladului. Să nu uitam către contemporani. Criticul a fost receptiv la ceea ce s-a
cuvintele de început : întâmplat şi după moartea poetului, survenită în ianuarie 2009,
adăugând faţă de ediţia din 2004 alte trei subcapitole în Periplu
« ...Cînd zicem Bîrlad, gândurile ne duc la cei care au fost critic. Demne de reţinut rămân cele Zece argumente pentru
înaintaşii, la cei din «Capitala Ţării de Jos « la vremea lui intrarea în „canonul literar”, urmat de Ultimele consemnări
Ştefan cel Mare, dar şi a Sturzeştilor, a lui Cuza sau Carol I, exegetice. Theodor Codreanu este practicantul conceptului de
Ferdinand sau Mihai, la Codreni, la Epureni, Pălădeşti ori „biografie interioară” promovat de criticul George Munteanu.
Racoviţeşti... Multe nume, mai mari sau mai mici, au rămas De aceea asistăm la o relevare a permanentei împletiri între
simbolul oraşului Bîrlad şi ne referim cu mîndrie la ele... faptul biografic şi elementul artistic vierean, element dominant
Interpretativ rămîne nu numai faptul de istore, ci şi momentele în monografie. Sensibilitatea şi profunzimea poetică sunt
care au însemnat istorie şi cultură la Bîrlad în cazul creării , surprinse într-o „creştere” dialectică, de la mirajul copilăriei
funcţionării şi păstrării spiritului care înseamnă Academia până la confruntarea cu moartea, pe parcursul capitolelor
Bîrlădeană, punctate prin materialele pe care le cuprinde Paideuma, Elementele şi Duminica Mare. Comentarea
cartea de faţa... » Aforismelor se adaugă ca un capitol nou în această ediţie.
Cartea atrage prin vocaţia de prozator a criticului, dar exegeza
Este dificil să vorbeşti – ca prieten al autorului - despre această
rămâne un punct esenţial de cercetare a operei lui Grigore
ultimă carte a sa, adică « în mod critic ». Vorbesc, deci, ca
Vieru, cu atât mai mult cu cât varii creaţii au rămas risipite de
simplu cititor, cunoscător al lucrărilor lui Ioan N.Oprea . Şi îi
poet ca daruri de dragoste de frate şi simţire românească. Până
înţeleg dificultatea de a include, pe lîngă referirile la « Ţara de
şi autografele de pe cărţile oferite de Grigore Vieru sunt adesea
Jos « pagini închinate oamenilor şi localităţilor ce au avut
poezii ori vorbe de duh.
răsunet în inima sa generoasă. Cititorii vor înţelege că este
vorba - să spunem - despre elogiul adus ieşeanului trecut în Lumea cărţilor, Ed. PIM, Iaşi, 2010, 192 de pagini. Volumul
lumea umbrelor, Ion Costache Enache , pagini pe care le este editat de Biblioteca Municipală „Mihai Ralea” din Huşi.
recitesc cu strîngere de inimă, deoarece şi eu l-am preţuit şi Argumentul semnat de Constantin Donose, bibliotecar cu un
îndrăgit pe cel care a scris CRONICA DE LA BUCIUM şi respect proverbial pentru instituţia „carte”, lămureşte sensul
căruia Ion Oprea i-a edita – postum – manuscrisul intitulat acestui volum: scoaterea la vedere a autografelor şi dedicaţiilor
MEMORII. de pe cărţi, întrucât „conţin documente revelatoare”, fiind,
totodată „înscrisuri care întregesc imaginea autorului sau chiar
Deci volumul BÎRLAD Istorie, cultură, amintiri trebuie citit
răstoarnă tot ce se ştia” despre autorul cărţii ori al donaţiei.
cu gîndul la versul eminescian: « Cînd amintirile-n trecu /
Încearca să mă cheme... ». Căci nu este vorba de o lecturare
obişnuită, ci de o participare afectivă la o operă de suflet...

Ion N.Oprea, BĂRLAD - Istorie, cultură, amintiri, Editura


PIM, Iaşi, 2010 .

De la fereastra bibliofilului (II)


(Note de lector asupra apariţiilor
editoriale ale huşenilor, în anul 2010)

Prof. Lina Codreanu - Huşi

T
heodor Codreanu, Duminica Mare a lui Grigore În prima parte, Mărturii peste timp, alcătuitorii acestui
Vieru, Princeps Edit, Iaşi, 2010, 346 de pagini. A doua volum au în vedere reproducerea autografelor (697 la număr)
ediţie a monografiei critice este revăzută şi substanţial înscrise pe cărţile oferite în mod direct bibliotecii de către
extinsă de criticul huşean. Cartea se deschide cu un Argument Costache Olăreanu, Theodor Codreanu, Valeriu Neştian şi mulţi
şi cuprinde 7 capitole consistente în care Grigore Vieru este alţii, precum şi de pe cele primite prin diverse donaţii de
surprins în ipostaza de om zguduit de furtunile istoriei, de fecior bibliotecă. Alte 127 de autografe constituie materialul pentru
al unei mame pe care o nemureşte în versu-i, de poet dătător de capitolul Înscrisuri memorabile, toate preluate din „Cartea de
lumină, de moralist care adună-n picături sentenţioase onoare” a bibliotecii, un adevărat jurnal în care se poate
p. 100 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
descoperi simultan importanţa evenimentului cultural la care a
fost martor, respectul şi dragostea autorului pentru instituţie,
exprimarea caldă în cuvinte armonioase, „la vedere”, specifice
stilului propriu. E lesne de recunoscut adresarea frăţească a lui
Grigore Vieru: Fratelui Puiu Donose pe care-l cunosc de 2000
de ani şi tot de atâta vreme mi-i drag! , ori ironia subţire a
epigramei lui Ştefan Cazimir: Se mai întâmplă din condei,/ Să
lepădăm şi noi o pată./ Dar unde-s totuşi, dragii mei,/
Condeiele de altă dată?, ori gravitatea versului lui Cezar
Ivănescu: Doina (dorul de Moldova) ! m-a prins dorul de
Moldova, sfânta ceea-n violet, i-aţi sfinţit trupul şi vorba,
morţilor, a-loi secret!

Exemplele ar putea continua, desigur. Un Supplementum


incluzând repere biobibliografice ale autorilor de autografe Costin Clit, Schitul Mera din judeţul Vaslui, Extras din Acta
încheie cartea, ce, din păcate, a apărut în număr bicisnic de Moldaviae meridionalis XXX, 2009, 21 de pagini.
exemplare, deşi singură poate atesta oricând fapte de istorie Deschiderea cu binecuvântarea preasfinţitului Corneliu, episcop
literară românească întâmplate în urbea Huşilor. Nu e prematur al Huşilor, pune sub semnul credinţei faptele Unităţii Militare
să ne gândim deja la un moment aniversar al Bibliotecii „Mihai de Chimie din Huşi. Cadre militare cu grade diferite, obţinute
sub semnul cinstei, onoarei şi profesionalismului (general,
Ralea”, menţionând că instituţia a fost inaugurată la 11
colonel, locotenent colonel, locotenent, maior, căpitan) dau
decembrie 1942. greutate conţinutului articolelor care omagiază instituţia şi
faptele militare ale unităţii. Menţionăm doar câţiva dintre autori,
generalii Dumitru Roman, Florin Surdu, Vasile Ignat, Cristian
Gheorghiu, Ştefan Iancu, Dumitru Prunache, Ion Rizea.
Probabil, multe dintre aceste nume ar putea intra în dicţionarul
personalităţilor huşene. Se alătură acestora alţi slujitori uniţi sub
stindardul „Cinste şi onoare”, exprimându-şi gândurile la ceas
aniversar precum şi profesori, preoţi, psihologi. Cartea,
îmbogăţită cu o iconografie adecvată, marchează evenimentul şi
va intra, volens-nolens, în bibliografia evenimenţială a Unităţii
Militare din Huşi.

Costin Clit, Mihai Gheorghiu, Batalionul 202 Apărare


C.B.R.N. (Intervenţii la dezastre) din Huşi. 60 de ani de la
înfiinţare, Editura PIM, Iaşi, 2010, 120 de pagini. La iniţiativa
Cercului Militar din Huşi, autorii (cu rangul de profesor şi,
respectiv, colonel) au editat, după cum din titlu se observă, o
carte omagială, ce marchează 60 de ani de la înfiinţarea Unităţii
Militare 01776 Huşi, cu specialitatea „Protecţie nucleară,
biologică şi chimică”. Pagini documentare despre istoria schitului Mera, începând cu
atestarea documentară din 1804, după deducţiile din spusele
istoricului N. Iorga, apoi din 1831, atestarea catagrafică, până la
sfinţirea bisericii schitului din Drăgeşti, cu hramul „Pogorârea
Duhului Sfânt”(1 iulie 2007) în comunitatea ortodoxistă a
locului. Anexele (pp. 19-21), confirmă comentariile istorice ale
broşurii. Prof. Costin Clit se/ ne învredniceşte, a treia oară în
p. 101 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
acelaşi an 2010, cu un fapt de cultură a zonei vasluiene. Nu e de zăpadă” care, începând de la primul capitol, Studiul
ultimul, desigur. fenomenelor de undă de pe traseele de distribuţie ale
motoarelor cu ardere internă, până la ultimul, Concluzii,
antrenează în avalanşă numeroase conexiuni ale gândirii spre
înţelegerea în succesiune modulară a mecanismului tehnico-
ştiinţific.

Lucia Odochian, Viorica Odochian Neculau, Un om, o


pasiune, o viaţă, (fără ed.), Iaşi, 2010, 94 de pagini. Un
argument al faptului că Adrian Odochian nu a dispărut din
conştiinţa neamului său, chiar dacă de la plecarea definitivă
dintre cei dragi au trecut 10 ani, este această carte de tiraj
familial.

Asta se şi doreşte, conform Mărturisirii soţiei Lucia, care


Consemnarea unei bibliografii aferente fiecărui capitol,
împreună cu nepoata profesorului, Viorica (azi, Neculau,
notele explicative din subsolul paginii, caracterul instructiv-
profesoară la Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir” din Huşi), a
împletit în elaborarea cărţii multă dragoste şi recunoştinţă. didactic precum şi ilustrarea grafică existentă pe parcurs ori în
Lucrarea este structurată pe două aspecte. Mai întâi, Note Anexe sunt alte elemente de demonstraţie şi argumentare care
biografice, consistent alternate cu fotografii din albumul dau greutate studiului. Apariţia acestei cărţi (în fapt, teză de
familial, mai apoi, Gânduri…, Amintiri… aparţinând rudelor doctorat) aduce în arealul tehnico-ştiinţific şi cultural zonal un
apropiate/ urmaşilor, colegilor, prietenilor, foştilor studenţi. nou nume de cercetător – ing. dr. Paul Daniel Şuşnea – ,
orientat către un nou domeniu de cercetare şi aplicaţie.
Toate converg către intenţia de a realiza un portret complex
al lui Adrian Odochean, profesor de educaţie fizică şi antrenor
al lotului republican de hochei pe iarbă la liceul din Vatra
Dornei, lector la Facultatea de Educaţie fizică şi sport,
Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi.
Fiii satului

Paul Daniel Şuşnea, Supraalimentarea acustică a


motoarelor cu ardere internă în patru timpi, Editura PIM, Iaşi,
2010, 240 de pagini. Studiul dlui Paul Daniel Şuşnea implică o Elena Olariu – Răducăneni, Jud. Iaşi
cunoaştere a unui cod, întrucât se adresează unor specialişti

F
ebruarie. Douăzeci ale lunii, anul 2011. Dis-de-
calificaţi în domeniul motoarelor. De altfel, în succinta dimineaţă locuitorii satului Bazga din comuna
introducere, autorul iniţiază cititorul asupra direcţiei de Răducăneni păşesc grăbiţi spre târg să-şi facă piaţa: este
cercetare, obiectivul central al lucrării fiind „generalizarea Duminică şi unii cumpără, gerul pătrunzându-le prin hainele nu
procesului de supraalimentare acustică”. Nefiind specialist în tocmai noi iar alţii mai vând câte ceva: ouă, lapte, brânză, o
acest domeniu, autorul acestor note se limitează în a constata pasăre ruptă de la gura copiilor, de pe urma cărora să ia de la
că structura cărţii este foarte riguroasă şi că dispunerea ciupercile-magazin zahăr, ulei chiar şi făină. Seceta a fost lungă
conţinutului în 7 capitole tematic disipate în subcapitole în vara lui 2010 şi oamenii,după revoluţie, uşori în credinţă şi-
au săpat groapa sub picioare prin distrugerea solariilor,
înlesnesc cititorului interesat accesul la cunoştinţele tehnice şi
însuşindu-şi schela din fier, a instalaţiilor cu ţevi din aluminiu
ştiinţifice căutate. Se pare că este abordată tehnica „bulgărelui
p. 102 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
care menţineau culturile agricole în viaţă pe vreme de
uscăciune şi, vai, aşteaptă să vină „banii europeni”.

Cum nimeni nu are interes să-i dea la vreme bietului


ţăran român, când îi prinde, nici nu ştie ce să facă cu aceştia: să
plătească dările la stat sau să mai cumpere un sac de boabe
pentru cele câteva orătănii din bătătură. Plodurile au crescut, au
făcut aripi şi zburând s-au stabilit care încotro: Spania, Italia,
Grecia, Franţa, America chiar, aici, satul – îmbătrânit, rămânând
să privegheze casele unele, prea mari şi goale, altele, aproape
dărâmându-se…

Căci, odată plecaţi în lumea „fără de întristare şi


suspin”, fiii satului nu s-au mai întors… Europenizaţi, din când
în când mai dau câte un telefon la „neamuri” şi atunci îşi
împleticesc limba, nemaiştiind româneşte sau mai dau câte un
telefon la „Alo, Europa!” de la Radio Iaşi prin care ne învaţă să
fim „loiali” ţării în care ne-am crescut şi ne-a format ca
oameni…Dau sfaturi „părinteşti” celor de acasă dar nu se întorc
sa vadă cum mai arată pământul străbun şi ce-ar trebui făcut: să
se întoarcă acasă, să înceapă o viaţă nouă şi, mai ales, să
întinerească bătrânul sat…

Este Duminică şi la Biserica „Tuturor Sfinţilor” din


satul Bazga se petrece un eveniment aparte: părintele Petrişor
Pârâu, după 40 ani de preoţie, predă ştafeta: sărbătoare mare Iosif şi cireşul….cresc împreună
pentru sat: unii sunt trişti – se învăţaseră cu blândeţea părintelui, Satul Bazga nu mai are nici nume: vechi de când
alţii, plini de sine, sunt dornici de schimbare; ca şi în politică: lumea, a devenit Răducăneni. Cât despre „fiii satului”, nici
să vină cine-o vrea sau trimite de „sus” numai să vină unul, dar nici unul nu şi-a întors privirea şi gândurile spre
altcineva!…Că românul modern este schimbător ca şi vremea. învăţătura hristică: buni, inteligenţi, dornici să se afirme, aceştia
S-au dus vremurile când stejarii de altădată apărau glia au ajuns în America, în Franţa, în toată lumea: predau ştiinţe,
străbună şi femeia româncă era dorită şi respectată de toţi; filozofie, sunt inovatori dar nici unul PREOT. Nimeni nu
adesea rămâneau cu buza umflată cei care râvneau la bunul atât slujeşte Biserica Ortodoxă, de parcă satul ar fi
de preţuit de poporul român: femeia. Comparativ cu femeia blestemat!...Uşori în credinţă, poate laşi sau mai degrabă goi pe
modernă care fuge de propriile-i responsabilităţi… dinăuntru, se afirmă cu bunurile lor materiale şi se afişează din
vreme în vreme la Sfânta casă a Domnului – Biserica din sat,
Biserica este plină: de o parte şi alta a naosului, după care începe clevetirea; sunt pe dinăuntru ca şi pe dinafară:
scaunele - pentru bătrâni rânduite, sunt ocupate: de bătrâni, goi de sentimente, goi de trăire creştină, slabi în credinţă şi
fireşte. Şi-au luat băţul, unii cârja, după putinţa financiară şi au milostenie, nici unul, dar nici unul nu a reuşit – nu s-a încercat,
umplut biserica din inima satului cum nu mai fusese de ani să-şi aducă în sat fiul – PREOT, ca jertfă de mulţumire lui
buni; nici măcar la hramul Bisericii nu vedeai atâta amar de Dumnezeu…
furnicărime!... Sau dacă era, erau din alte sate, venite odată cu
preoţii invitaţi. Mă uitam la masa de oameni, femei şi bărbaţi, Sfânta Liturghia s-a încheiat cu un gust amar – pentru
unele făcând exces de modă şi, mă gândeam la creştinii de la unii, plină de sine şi aroganţă, pentru alţii; parcă un scenariu
Biserica Romano-Catolică: la „Sf. Ap. Petru şi Pavel” – hramul dinainte regizat, artiştii urmând, conform rolurilor primite, să
Bisericii, Sfântul Altar este plin de preoţi – fii ai satului; joace pe altă scenă, dar să-şi ducă rolurile până la capăt pentru
aşişderea, biserica este plină: se ţin trei slujbe pe zi şi oamenii – ca nu cumva spectatorii să se plictisească. Sau, să adoarmă. Un
grăbiţi, merg să se roage. Alt stil de închinare, alt mod de trăire scenariu în care actorul principal nu este lăsat să-şi termine rolul
a rugăciunilor dar, cu siguranţă, mândrii că li s-au întors Fiii pentru că se grăbeşte regizorul. Mai are de prezentat o scenetă
acasă, să facă cinste satului: Preoţi care-şi duc viaţa la alte în altă parte a satului…
parohii se întorc aici, în inima Răducăneniului la hramul
bisericii, când se întâlnesc, se roagă şi petrec: decent, cu bună O mamă, stabilită de vreo cincizeci de ani în sat, vrea
cuviinţă şi poate graţie cărora Dumnezeu ne tot apără de o bună să aprindă o lumânare pe care s-o pună în feşnic. Acesta nu mai
bucată de vreme de cataclisme… este la locul bine ştiut şi mâna, numai piele şi os, îi tremură: în
loc să roage pe altul, mai tânăr să o ajute, apostrofează:
p. 103 Lohanul nr. 16, martie 2011
Literatură
- Ce boala? Da’oar ocna-n tine, nu stai ţapănă acolo! îndeamnă la învăţătură. Nimic fără învăţătură şi disciplină!
Nimic fără Credinţă şi Iubire! Pământul, să dăinuie are nevoie
Greu de imaginat! În Sfânta Biserică, în plină Liturghie, o
de rugăciune şi dragostea noastră. Omul, să-şi ducă scurtul sau
bătrână blestemă…
lungul pelerinaj aici pe pământ, are nevoie de Credinţă şi Iubire.
Alta, pentru că nu-l vedea pe părintele protopop zice cu glas De Clemenţă şi Rugăciune. De Răbdare şi Raţiune!
tare:
Acestea ne vor forma caracterul; acestea ne vor aduna
- Îmi vine să mă sui pe scaun, să văd ce-i în faţă!...Să văd în jurul Scaunului Ceresc unde, într-o zi, ni se vor citi tăbliţele
slujba… albe sau înnegrite…
Nu mă pot abţine şi intervin:
Mă opresc din gândire privind la un foşnet aparent
- Slujba se trăieşte nu se vede…
Atunci, altă bătrână, tanti Catinca, apreciază: simplu: un bătrân, uşor dus de spate, ce poartă în spate peste
nouăzeci de ani, priveşte la personajele din faţa Sfântului Altar:
- Apăi, nouă nici în Sfânta Biserică nu ne tace gura. Păcatul sunt preoţi parohi care, din diferite localităţi au venit să-şi ia
ne înconjoară… rămas bun de la părintele Petrişor, să fie martori ai ieşirii
Sfinţiei Sale prin uşa din faţă dar şi la părintele nou, care va
Aşai! Păcatul ne înconjoară; cine însă ar trebui să ne
primi cheia vechiului locaş de cult. Unul modest, greu de ani, de
spele de tină dacă nu noi înşine cu ajutorul lui Dumnezeu prin
evenimente şi suferinţe, primul care s-a confruntat cu necazuri
Credinţă şi Rugăciune? Cine să ne lumineze faţa şi să vedem cu
de tot neamul care, contopindu-se cu Biserica şi nevoile
ochiul minţii dacă nu suntem stabili în trăirea lăuntrică, dacă
acesteia, a uitat de sine, de familie, de bucuriile pământeşti.
timpul liber ni-l ocupă bârfa zilnică, conturile altora – că noi nu
avem, sau doar unii, şi urechile, astupate, nu lasă să curgă prin Celălalt, sprijinit de familie şi cler, cu tonusul ridicat,
ele simfonia lăuntrică a inimii: Iubirea?!.. cu voce de tenor, spune din privire: „Dacă voi nu mă vreţi, eu
vă vreu!...”; priveşte bătrânul la cei doi şi cu ochii afundaţi în
Mă opresc cu privitul – sunt scundă, şi-mi plec fruntea:
orbite, nu mai plânge. Nu mai poate plânge. Vede cu ochiul
o teamă lăuntrică mă cuprinde văzând masa de materie primă cu
minţii şi vorbeşte tăcând…În lungul pelerinaj pământesc a
care este împopoţonată femeia-mamă a zilelor noastre – parcă
cunoscut mari feţe bisericeşti care au cârmuit cu demnitate
din urmă, care, prin haină vrea să-şi exprime starea materială,
corabia din satul Bazga: părintele Ciocârlan, apoi fiul său
banul, abundenţa zilnică…Poate flămânde, poate avide, poate
Costică căruia i-a urmat fratele Valucă. După plecarea la
dornice de a se afişa, poate din cauza aglomeraţiei…, cei scunzi
Domnul a părintelui Valucă a venit preotul Goreţchi tocmai din
sunt mereu în umbră, mereu pe ultima linie de plutire; haina
Munţii Sucevei. După ce-a treminat casa parohială, a plecat la
face pe om, nu caracterul; banul şi starea materială te scot în
capitălă! Era om fin…I-a luat locul părintele Petrişor.
frunte, nu înţelepciunea; pământul – chiar şi paragină, nu
fratele mai mic ce se lasă păgubaş văzând atâta ură şi dispreţ în
juru-i; scund sau voit plecat pentru a nu mi se observa lacrimile:
cei a căror credinţă stă în funcţie, stau în faţă: sunt priviţi de
majoritatea; ei nu privesc pe nimeni. Arareori, aruncă o ocheadă
spre lume, să observe de sunt priviţi; apoi coada ochiului li se
mai strecoară către o icoană – nu se închină: nu ştiu, nu vor
sau…nu asta interesează.

Mă opresc cu privitul asupra Măicuţei noastre sfinte:


Preacurata Născătoare de Dumnezeu – Fecioara Maria: dacă am
înţelege iconografia răsăriteană, sărutându-i mâna când ne
închinăm – care se mai închină, am vedea prin mâna-i fină,
simplă, fără ghiuluri, îndemnu-i matern: „Ascultaţi-L!”. Sau :
„Faceţi ce vă va spune El!...”

De ne-am uita la Cartea Sfântă din Mânuţa Pruncului


Iisus care tăcut ca şi pământul ne dă atâta roadă, ostoindu-ne
foamea şi setea şi, discret, îndeamnă: numai prin studiu, Cum necazurile s-au ţinut scai de bietul părinte, a fost
înţelepciune, credinţa, speranţă, raţiune, răbdare, rugăciune şi nevoit să plece la Deleni: aici avea să înveţe multe de la
Iubire vom învinge!... disciplina bisericii adventiste. Cum noul preot din sat, părintele
Sigadim pleacă din parohie, călugărindu-se, vine la cârma navei
Pământul nu-i a nostru! Cu mâna întinsă, Pruncul Iisus pr. Ilie Popovici. Tânăr şi plin de energie, ridică o nouă
cheamă: „Lăsaţi copiii să vină la Mine!” Când spune aceasta, clopotniţă la cimitirul satului, din celălalt capăt al satului. Apoi,
p. 104 Lohanul nr. 16, martie 2011
Tradiţii
alţi şapte ani de muncă şi întoarcere la credinţă a sătenilor care,
cuprinşi de evenimentele revoluţiei de la 1989, sunt în stare să-
şi dea în cap – chiar şi în Sfânta Biserică, pentru nişte foanţe
Folclorul
din Occident. Uimit de setea acestora după agoniseală
nemuncită părintele, dezamăgit, pleacă la Iaşi, azi paroh la
Biserica din Dancu. Locul este ocupat de părinţelului Petrişor;
– prilej de mândrie românească
prin revenirea la Parohie; începe demersuri de schimbarea tablei
ruginite de pe acoperişul bisericii, refacerea picturii din interior
şi exterior şi ridicarea acelui prăznicar cerut de înalta conducere Înv. Vasiliu Ion, înv. Mandrea Luminiţa - Huşi
eclezială.
Moto: „Folclorul constituie o şcoală de patriotism din care se
Nenea Irimia - dascălul, pentru că el este bătrânul poate învăţa dragostea de ţară, atitudinea morală pe care a
vechi de ani, are chipul aidoma unui sfânt din picturile murale avut-o poporul nostru în clipele cele mai grele din viaţă”
atât de simbolistice din Biserică. Ca şi părintele Petrişor, nenea
Irimia a cunoscut foamete, suferinţă, cutremure, inundaţii şi Emilia Comişel
cataclisme sufleteşti. Nimeni însă, afară de părintele, nu i le-a

D
cunoscut cum, nimeni, afară de dascălul bisericii din Bazga, n-a upă evenimentele petrecute în 1989, România şi-a
ştiut îndeaproape plânsul lăuntric al părintelui. Poate deschis larg graniţele ceea ce a favorizat un fenomen
Dumnezeu. Cu siguranţă! inimaginabil sau greu de prevăzut la adevăratele sale
proporţii. A început o migraţiune de populaţie în ambele
Dar, realizările pământeşti se fac prin trimişii sau sensuri: din exteriorul spre interiorul graniţelor României dar
„aleşii” Domnului; cum nu întotdeauna primisse „carte verde”, mai ales în sens invers. Mare parte a românilor care au părăsit
tare s-a mai întristat „părinţelul” că „abia terminată de teritoriul patriei noastre au simţit o libertate fără limite în
recondiţionat pictura interioară şi exterioară a Bisericii din contact cu civilizaţiile în care s-au aciuat. Marea majoritate a
Bazga şi ridicat şi „Prăznicarul” cu ajutorul parohienilor din sat acestora plecând dintr-o ţară închisă, mult mai puţin dezvoltată
şi contribuţia benevolă a creştinilor din alte localităţi, Sfântul faţă de restul Europei, au căutat sa-şi piardă identitatea
locaş nu a primit aviz de resfinţire. Mult se pregătiseră oamenii naţională pentru a se integra mai uşor în societăţile de
din sat pentru acest eveniment: urma ca într-o sfântă zi de 8 destinaţie. Cu cât această integrare se face mai rapid cu atât
septembrie, la Naşterea Maicii Domnului, când Biserica veche şansele de realizare profesională şi socială devin mai mari şi
îşi sărbătorea hramul, s-a încercat resfinţirea actualei case a aspiraţiile de realizare pentru care ei au şi plecat din ţară mai
Domnului, cel de-al doilea hram - 8 septembrie al fiecărui an, aproape de îndeplinire.
să fie de fapt primul…
Din acest punct de vedere românii îşi pierd rapid
Nu i s-a bucurat sufletul; plină de oameni adunaţi din identitatea naţională în mod vădit şi necondiţionat spre
toate colţurile satelor megieşe şi fii ai satului veniţi „acasă” să deosebire de alte naţii care şi-o păstrează mai multe generaţii la
trăiască pe viu evenimentul, au căzut în deznădejde văzând că rând. Totuşi, parte din identitatea naţională nu dispare oricât si-
„planul de acasă nu se potrivea deloc cu cel din târg”: Biserica ar dori-o unii dintre ei. Ceea ce rămâne ca fond genetic al
nu putea fi resfinţită din varii motive! Au plecat acasă oamenii, zestrei naţionale se referă în primul rând la ceea ce ţine de
apostrofând biserica şi clerul; au plecat acasă şi ceilalţi, poate folclor românesc.
satisfăcuţi că şi-au îndeplinit sarcina…Oamenii însă, uşor de
manipulat, s-au răcit în credinţă: munca benevolă şi sacrificiul În cercul de prieteni restrâns, se evocă obiceiurile de
material şi bănesc a fost doar apă de spălat ochii unora; să le peste ani: de Crăciun, de Paşti, momente în care îşi fac vizite şi
împace sufletul; Dumnezeu a dat ploaie multă, atât de multă, că caută cât mai multe informaţii despre ţara părăsită. Acest lucru
nu s-au putut ara pământurile din toamnă. Avea şi acesta nevoie se întâmplă mai frecvent, mai intens în primii ani de la
de odihnă cum şi oasele bătrânului dascăl Irimia are nevoie de abandonarea plaiului natal, fenomen ce scade în intensitate
odihna trupului şi liniştea sufletului… odată cu trecerea timpului.

Oamenii au nevoie de Dumnezeu! Să se întoarcă la Grosul românilor emigranţi s-au orientat totuşi spre ţările de
credinţă, mai ales ca fiii satului să-L slujească îndeaproape pe origine latină: Italia, Franţa, Spania, Portugalia şi în măsură mai
Atotputernicul; trebuie să creadă într-o lume bună, liberă, mică spre Grecia, Germania etc. sau ţări din alte continente.
onestă, lume care fără rugăciune, post, credinţă şi iubire nu va
Covârşitoarea majoritate a românilor au reuşit să-şi
putea schima munţii din loc…
găsească un rost în ţările adoptive, alţii însă au ratat această
oportunitate călcând alături de legile şi obiceiurile locului.
Aceştia au aruncat o pată neagră asupra ţării de unde proveneau.

p. 105 Lohanul nr. 16, martie 2011


Tradiţii
Din acest motiv, cadrele didactice au fost puse în situaţii jenante - 25 – 30 mai 2008, Odessa – Ucraina, Concurs
simţindu-se într-un fel responsabile pentru eşecurile de adaptare internaţional de folclor „Steluţele mării”.
În ambele concursuri am simţit mândria de a fi
ale foştilor elevi de odinioară.
mesagerii folclorului românesc, prin tinerele vlăstare, copiii de
la clasa a IV-a au reuşit să ridice spectatorii în picioare stârnind
ropote de aplauze. La Odessa, mulţi conducători de formaţii
artistice din alte ţări participante au dorit să facă poze cu
„Muguraşii” din România iar la Chişinău au simţit patriotismul
moldovenilor, arzând mai puternic decât al românilor din patria
mamă.

Activităţile de păstrare a spiritului naţional din


Basarabia, am constatat că nu se află în pericol fiindcă ei nu se
află în diaspora, ci acasă, chiar dacă, datorită cunoscutelor
vicisitudini ale istoriei, românii de acolo au emigrat cu tot cu
pământul strămoşesc în străinătate. Aceste comunităţi luptă de
decenii împotriva tendinţei de anihilare a valorilor naţionale
româneşti. Ei luptă din răsputeri pentru tot ceea ce e românesc
şi-i definesc spre deosebire de cei din alte părţi ale lumii care se
află acolo fiindcă ei au ales depărtarea, de voie-de-nevoie, dar
În contextul educaţiei actuale, am considerat că foarte
au decis în mod conştient să-şi părăsească locul natal, iar cei din
important este cultivarea la micii şcolari o dragoste pentru
Basarabia au ajuns fără contribuţia şi fără voia lor în străinătate.
folclor, care este cel mai vechi, cel mai autentic şi cel mai
valabil document de identitate al unui popor. În folclorul unei Pentru ca elevii actuali, maturii de mâine să lupte
ţări îşi găseşte locul bine definit şi folclorul copiilor, constituind pentru păstrarea valorilor naţiei din care fac parte în faţa
într-un avut care nu se pierde niciodată, folclorul copiilor a fost tăvălugului globalizării, învăţătorilor le revin un rol determinant
transmis din generaţie în generaţie, printr-un testament nescris, privind îndrumarea elevilor spre fondul străbun de valori
împuternicit prin legi naturale ale pământului. Parte integrantă a artistice şi documentare pentru a-l aprofunda, a-l iubi şi a-l
folclorului românesc o constituie frumoasele şi variatele răspândi.
obiceiuri de iarnă.
Menirea noastră, a dascălilor, este aceea de a îndruma
Începând cu anul 2000 şi beneficiind de posibilităţile în acest sens. În cadrul orelor de educaţie muzicală, educaţie
create de Curriculum la decizia şcolii, o parte din cadrele plastică şi de abilităţi practice pentru a-i face pe elevi să
didactice cu afinităţi folclorice au purces la întemeierea unui pătrundă în tainele comorilor înţelepciunii şi creaţiei populare.
grup vocal-instrumental „Muguraşii”, ulterior „Datina” cu Ei trebuie să cunoască muzica populară, dansurile, costumele
care am reuşit să obţinem rezultate frumoase culminând cu populare româneşti.
participarea la concursuri zonale, naţionale şi chiar
internaţionale. Aceasta a presupus ore, săptămâni şi chiar ani de Cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor populare locale
muncă la care au marşat cu mult entuziasm copiii dar şi părinţii. au o importanţă deosebită, datorită conţinutului de idei şi de
sentimente, a faptelor care oglindesc trecutul bogat şi valorile
Munca în echipă ne-a dat prilejul să inoculăm în poporului nostru. Baladele, cântecele, doinele, arta ceramică,
sufletele şi inimile copiilor a dragostei pentru frumos, pentru sculptura în lemn şi piatră, ţesăturile populare şi portul
folclor, a mândriei că sunt români. alcătuiesc un inestimabil patrimoniu spiritual, care oglindeşte în
modul cel mai elocvent forţa creatoare şi geniul poporului
În selectarea cântecelor au avut în vedere vârsta
nostru.
copiilor, întinderea vocii şi gradul de dezvoltare a copiilor
talentaţi, alegând adevărate bijuterii muzicale care să-i Trezirea interesului elevilor faţă de valorile trecutului
sensibilizeze şi să răspundă nevoilor lor afective. Cântecele nu se realizează la cote maxime şi prin şezătorile folclorice. Aici
trebuie doar „învăţate” ci şi „trăite”, cântate cu „suflet”. este locul unde se pot îmbina într-un mod plăcut şi eficient
obiceiuri şi tradiţii populare, baladele, cântecele, doinele,
Nivelul maxim atins până în prezent cu acest grup
ţesăturile şi portul popular. Ca orice acţiune pedagogică şi
vocal-instrumental îl considerăm a fi fost participarea la două
şezătoarea poartă amprenta şi nota de originalitate a
concursuri internaţionale:
organizatorilor, ca fiind rezultatul unei programări şi al unei
- 19 – 23 Decembrie 2006, Chişinău – Republica pregătiri prealabile, iar atât timp cât dascălii care iubesc
Moldova, „Colinda din străbuni”.

p. 106 Lohanul nr. 16, martie 2011


Tradiţii
folclorul, obiceiurile locului, acestea nu vor dispărea niciodată, sărbătoarea, deci şcoala trebuie să fie pentru sărbătoare. Şi, în
făcând să fie transmise mai departe din generaţie în generaţie. adevăr, unde se pot crea cele mai mari bucurii spirituale, cari să
ducă la sărbătoare, la acest triumf deopotrivă al sufletului
individual şi al realităţii generale reflectate în om, decât în
şcoală?”1

Omul modern a rupt legătura cu satul şi s-a retras la oraş.


„Omul modern e un revoluţionar, e un revoltat orgolios de
puterea persoanei sale. Acest orgoliu şi l-a arătat nu numai faţă
de semeni, ci şi faţă de realitatea cosmică şi metafizică. El a
început istoria modernă prin încercarea de a confisca în folosul
său raţiunea, pe care strămoşii o vedeau în univers şi la
Dumnezeu” 2 . Romulus Vulcănescu consideră satul un spaţiu
sacru. Manifestările sărbătoreşti au loc în centrul satului. Ca
În calitate de învăţător, având la dispoziţie ca perioadă
spaţiu sacru, vatra satului e „concepută intensiv drept centrul
de timp, câte patru ani pentru fiecare generaţie de elevi, se pot
obţine unele performanţe, pornind de la acţiuni simple, satului sau locul unde se aflau: stâlpul cerului, buturugile
antrenând tot colectivul de elevi în activităţi tot mai complexe, sfatului şi bătătura horei satului” 3. Acest spaţiu sacru este văzut
descoperind de fiecare dată, copii tot mai receptivi, cu vizibile
şi ca un loc de purificare în contact cu divinitatea.
înclinaţii artistice.

În spatele acestor rezultate e multă muncă ambiţie şi Omul religios face distincţia între două lumi, între două
dragoste de folclor. Se merită, ştiind că mesajul acestei munci concepte fundamentale ale existenţei: sacru şi profan. Profan
are un ţel nobil: acela de a păstra şi perpetua spiritul nostru
reprezintă orice activitate banală, cotidiană. Sacrul este ceva ce
românesc. Am convingerea că aceşti elevi, aşa cum nu vor uita
să scrie şi să citească buchiile învăţate împreună, nu vor uita şi nu poate fi atins fără a se întina. În cadrul opoziţiei sacru-
vor purta cu ei cântecul şi jocul popular, colindele şi urătura profan, orice element al lumii poate fi posedat de sacru fără nici
strămoşească, indiferent dacă soarta îi va duce pe alte o modificare aparentă. Prezenţa sacrului este detectabilă în
meleaguri, ori dacă vor rămâne să trudească pe vatra străbună.
atitudinea şi comportamentului omului. Când cele două planuri
fuzionează, timpul concret, măsurabil, nu mai are nici o
importanţă. „− Toţi visăm, spuse. Aşa începe. Ca într-un
Semnificaţii ale sărbătorii
vis…” 4 Obiectul sacralizat este venerat dar şi temut. Sacrul
în cultura tradiţional românească trebuie să se ferească de atingerea profanului. Sacrul se
răspândeşte şi se alterează prin pierderea concentraţiei. Astfel
are loc o desacralizare pentru că sacrul cunoscut va fi întinat.
Prof. Cristian Lazăr - Huşi
Profanul are la rândul său nevoie de sacru pentru a exista.

L
umea modernă în care trăim este evaluată sub diverse
aspecte. Vasile Băncilă vorbeşte despre omul modern
care a pierdut sentimentul trăirii cu sens a vieţii pentru 1Vasile Băncilă, Duhul sărbătorii, Editura Anastasia,

că a pierdut de fapt modelul trăirii timpului maxim încărcat cu Bucureşti, 1996, pag. 90;
sens, cel al trăirii sărbătorii. Din prisma sociologiei creştine, al 2 idem, pag. 87;

cărei reprezentant este Vasile Băncilă, sărbătoarea are o funcţie 3Romuls Vulcănescu, Mitologie romănă, Ed. Academiei
R.S.R., Bucureşti, 1957, pag 16;
educativă. „Să aplicăm la şcoală. Sărbătoarea nu implică numai 4http://www.scribd.com/doc/38817763/La-Tiganci-Mircea-
o metafizică şi o morală, ci şi o pedagogie. S-a spus că nu viaţa Eliade;
e pentru şcoală, ci şcoala pentru viaţă. Dar maximul vieţii e
p. 107 Lohanul nr. 16, martie 2011
Tradiţii
Riturile pozitive: comunică sacrul; cele negative menţin distanţa suspendate. Sărbătoarea este în opoziţie cu perioada liniştită,
faţă de sacru pentru ca acesta să existe. acum regulile cotidiene nu se mai respectă. În timpul sărbătorii
individul se poate da la excese de tot felul. Excesele sunt de
„Vatra casei reprezintă altarul pe care femeile oficiau întâi
natură culinară dar si de natură sexuală. Acum totul este
riturile domestice legate de ciclul vieţii (naştere, nuntă, moarte)
acceptabil şi orice se poate trece cu vederea pentru ca este
şi de ceremoniile festive corespunzătoare.
sărbătoare. Important este că în timpul sărbătorii se face ceva,

Pe vatra casei năşteau uşor femeile care nu puteau naşte pe acel ceva care în cotidian nu se face. Omul se regăseşte într-o

pământ. Pe vatră se jurau sau se blestemau gospodarii între ei. altă lume în care grijile cotidiene dispar. Există ceva deosebit de

Pe vatră de Anul Nou se invocau strămoşii şi moşii pentru care individul îşi aminteşte pe care îl aşteaptă. În timpul

apărarea moşiei, gospodăriei, casei de potop, cutremure, sărbătorii omul se descarcă de tensiunea acumulată în celelalte

trăsnete.”1 zile. Sărbătoarea este prin urmare şi un factor de defulare.

Strămoşii noştri au instaurat tabuurile pentru a separa În cazul ţăranului român, sărbătorile religioase „nu-s ca

sacrul de profan. Tabuul este cea mai puternică interdicţie. pentru unii orăşeni, o convenţie şi o igienă, ci apariţii de fond

Acesta trebuie să fie suficient de puternic pentru a stopa un ale unei realităţi mai adânci” 2 . Sărbătorile au loc „după un

lucru. Tabuul nu permite alternative. anume program mistic, regulat şi etern” 3 . Timpul este unul
dintre duşmanii creaţiei. Lumea omului religios este guvernată
R. Caillois leagă sărbătoarea de teoria sacrificiului.
de legi imuabile, de aceea ţăranul român consideră un sacrilegiu
Viziunea sacrificiului este una funcţională. Suplicantul îşi
mutarea unei sărbători. Acest sacrilegiu a avut loc în momentul
constrânge zeul, oferindu-i un dar şi transformă zeul în debitor.
în care a fost reforma calendarului. Poporul „asimila calendarul
religiei, prin urmare atacarea acestuia e atacarea ideii lui de
adevăr. Căci, încă o dată, pentru el calendarul nu e operă
umană, ci operă divină. E ceva autonom şi extern omului, e
chiar mai real decât fenomenalitatea fizică. Nu se poate spune
ţăranilor că noi, conducându-ne în timp după cum arată
Dumnezeu, nu după cum vrem noi, şi Dumnezeu arătând
aceasta prin felul astrelor, cerului, trebuie să modificăm
calendarul după cer. Căci, pentru popor, calendarul e o emanaţie
a lui Dumnezeu mai primordială decât astrele de pe cer, el fiind
seria apariţiilor festive şi periodice ale diferitelor întrupări ori
delegaţii ale divinităţii, devenind astfel o chestiune de voluptate
intimă a divinităţii înseşi.”4 Timpul are si un rol distructiv în
Caillois merge în continuare pe teoria a da pentru a primi. cazul sărbătorilor deoarece poate nivela sărbătorile. Omul
Sacrificiul este dar iar darul este sacrificiul. Pentru modern tinde să serbeze la fel Paştele şi Crăciunul. Se manifestă
exemplificare putem aminti de Postul Mare. Creştinul îndură o „tendinţa de a amesteca sărbătorile şi obiceiurile, de a face pom
seamă de oprelişti pentru că ştie că după va fi recompensat de Crăciun, de a serba de două ori aceeaşi sărbătoare, una
înzecit. Putem vorbi în anumiţi termeni chiar de un contract cu
2Vasile Băncilă, Duhul sărbătorii, Ed. Anastasia, Buc.,
divinitatea. Omul este supus unor serii de oprelişti în perioadele
dintre sărbători. Acele renunţări nu i se par de nesuportat 1996, pag. 28;
3 idem, pag. 29;
deoarece ştie că în timpul sărbătorii interdicţiile sunt
4 Vasile Băncilă, Duhul sărbătorii. Ed. Anastasia, Buc.,
1Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Ed. Academiei
pag. 40;
R.S.R., Buc., 1957, pag.18;
p. 108 Lohanul nr. 16, martie 2011
Tradiţii
ortodoxă şi una catolică” 1 . Strămoşii noştri se pregăteau de În unele zone merg la colindat şi fetele, dar acest lucru este mai
sărbători, existau anumite ritualuri care preceda fiecare dar în rar. În mod tradiţional li se cere flăcăilor care merg la colindat
ziua de azi sărbătoarea dispare chiar înainte să vină. „Oamenii sau cu pluguşorul să fie organizaţi în cete. În anumite zone ale
istoriei actuale nu sunt în stare să creeze sau să valorifice ţării tradiţiile au fost mai bine conservate, iar „colindatul era un
sărbătorile, spre deosebire de alte epoci istorice. Omul de azi măreţ spectacol, ce dădea deosebită solemnitate sărbătorilor
suferă de impotenţă festivă, pe când omul vechi se Anului Nou. Se colinda în tot satul. Gazda casei colindate este

caracterizează prin capacitate festivă.” 2 întotdeauna întrebată dacă primeşte colindă. Se cântă întâi o
colindă la uşă sau la fereastră, prin care de obicei se vesteşte
sărbătoarea, apoi ceata intră în casă, cântă colinda gospodarului
(colinda cea mare) şi pe urmă, din iniţiativa cetei sau la cererea
gazdei, alte 2-3 colinde. În casă colindătorii sunt aşteptaţi cu
darurile pe masă. După terminarea colindatului, se urează
pentru fiecare dar în parte şi la sfârşit se mulţumeşte gazdelor în
formule tradiţionale. În anumite regiuni se dansează la casele cu
fete sau acolo unde este loc mai mult şi vin fetele din mai multe
case să întâmpine ceata colindătorilor. Pe uliţă ceata se
deplasează cu cântece şi strigături.” 4

Satul românesc conservă încă tradiţia culturală


românească. „Ţăranul a fost întotdeauna autonom, suveran în
judecata lui simplă, sănătoasă, şi echilibrat. Nu s-a lăsat indus în
eroare, nu a acceptat să devină o masă de manevră a regimului.
E adevărat: ţăranul manifestă şi neîncredere faţă de nou,
formulele şi fanteziile nu-l ademenesc. El dă Cezarului ce este
al Cezarului− fiindcă ştie că nu are încotro.”3

Sărbătorile de iarnă sunt sărbătorile care marchează


schimbarea anului. Există foarte multe obiceiuri tradiţionale
care se desfăşoară în perioada 24 decembrie− 7 ianuarie.
Scenariul străvechi al sărbătorii cuprinde şi o ceremonie.
Punctul central este reprezentat de Crăciun şi Anul Nou.
Miturile vor acţiona ca formule magice, se poate reprezenta
Sărbătoarea Crăciunului este dominată de colinde care se
dramatic facerea lumii. Licenţele creatoare sunt regula, nu
remarcă prin frumuseţea muzicii lor. Copiii, flăcăii şi bărbaţii
excepţia. Totul este permis la sfârşitul anului pentru că este
până la o anumită vârstă merg la colindat prin sat seara şi în
timpul începuturilor. Lumea de dincolo se confundă cu lumea
ziua de Crăciun.
de aici. În această perioadă de trecere se face contrariul a ceea
ce se face de obicei, orice exuberantă este semnul unei vigori.
Toate prescripţiile sunt şi pot fi încălcate, se adoptă un
1 idem, pag. 81;
comportament legendar. Orice exces şi orice dereglare ne duce
2idem, pag. 81;

3Vasile Băncilă, Filosofia vârstelor, Ed. Anastasia, Buc., 4Istoria literaturii române, vol. I, Folclorul.Literatura
1997, Introducere de Ileana Băncilă, pag. 9; română în perioada feudală(1400-1780), Ed. Academiei
R.S.R., Buc., 1964, pag. 19;
p. 109 Lohanul nr. 16, martie 2011
Tradiţii
cu gândul la haos. Sărbătoarea are rolul şi de a scăpa de plasa toate instinctele! Dar trebuie adăugat că atunci aceste
banalitate. Cotidianul semnifică banalul, repetitivitatea. spectacole n-aveau sensul pe care l-ar avea astăzi şi că, în afară
de cazurile de excese, omul asiatic şi antic trăia, în sărbătoare, o
Sărbătoarea Învierii Domnului este aşteptată este aşteptată
adâncă bucurie şi o armonie înaltă” 3.
cu mult dor şi bucurie de societatea tradiţională românească.
Înainte de Sfintele Paşti, ţăranii execută o serie de munci rituale Bibliografie::
în Săptămâna Patimilor. Acestea sunt: „curăţirea spaţiului
1. Roger Caillois, traducere Dan Petrescu, Omul şi sacrul,
gospodăriei, aratul grădinii, apoi de cele ale gospodinelor:
București, Nemira 2006.
spălarea albiturilor, încondeierea ouălor, coacerea păştii. 2. Roger Caillois, traducere Viorel Grecu, Eseuri despre
Gospodinele pregătesc alimente rituale numite babe, moşi sau imaginație, București,Univers 1975.
3. Vasile Băncilă, Duhul sărbătorii, Ed. Anastasia, Buc., 1996;
moşnegi, cozonaci rotunzi, cozonaci lungăreţi, învârtite, 4. V. Băncilă, Filosofia vârstelor, Ed. Anastasia, Buc. 1997;
plăcinte simple, plăcinte în tavă, colaci rotunzi, prescuri şi 5.ISTORIA LITERATURII ROMÂNE, Vol. I., Ed. Academiei
R.S.R., Bucureşti, 1964;
mielul Paştilor.” 1 După cum putem observa ţăranul român 6. Sim. Fl. Marian, Sărbătorile la români-Studiu etnografic, Ed.
Fundaţiei Culturale Române, Buc.;
respectă cu sfinţenie ritualurile antepremergătoare sărbătorii.
7. Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Ed. Academiei
Aceasta se află în legătură directă cu cosmosul. Omul arhaic nu R.S.R., Buc. 1987;
II. Pagini web:
este limitat spiritual, el are la îndemână un spaţiu infinit iar
1. www.scribd.com/doc/38817763/La-Tiganci-Mircea-
timpul nu îi este oponent. Omul modern reprezintă opusul. El Eliade.
fuge de realitate pentru că fuge de el însuşi. Omul modern nu se
poate împăca cu ideea sfârşitului, a morţii. Acesta nu îşi poate
înţelege adevărata sa menire pe pământ. „Refugiul în lumea Supraalimentarea acustică a motoarelor cu
simţurilor şi în idolatria vieţii a dus la îndepărtarea treptată de ardere internă în patru timpi
misterele supreme, de culmile directoare ale existentei, acolo
unde rezidă marile centrale metafizice. Reacţia de compensare
Prof. dr. ing. Paul Daniel Şuşnea - Huşi
s-a dovedit astfel deficientă sau chiar periculoasă.” 2 Sfânta

L
ucrarea "Supraalimentarea acustică la motorul în patru
sărbătoare a Paştilor este precedată de o serie de obiceiuri
timpi" a fost concepută modular, fiecare capitol putând
festive profane. Între aceste obiceiuri profane şi sărbătoarea fi considerat o lucrare ştiinţifică individuală, având o
Paştilor nu există ruptură ci se realizează o fuziune a sacrului cu structură arborescentă a subcapitolelor componente, un sistem
profanul. de notaţii adecvat şi un sistem de referinţe bibliografice ataşat.
Mai mult, fiecare asemenea modul îşi propune ca plecând de la
bagajul informaţional al modulului precedent să lărgească
Vasile Băncilă ne dă o definiţie a sărbătorii, considerând că
orizontul temei studiate cu noi informaţii, facilitând trecerea
aceasta este apogeul moravurilor. Băncilă consideră că cele mai către structura informaţională a modulului următor. Această
frumoase sărbători au avut loc în societatea patriarhală. "suis-generis" călătorie inginerească trece prin universul
Creştinismul are un rol important în înnobilarea sărbătorii. „În fascinant al modelării matematice a realităţii fenomenologice,
apoi prin spaţiul virtual oferit de memoria computerului şi se
sărbătorile păgâne erau mai multe excese, mergând uneori până finalizeazăîn spaţiul concret al standului de probe prin
la spectacole de falagogii, căci natura umană caută să se cristalizarea concluziilor reieşite în urma experimentelor.
servească de orice pretext, chiar şi de cele auguste, pentru a-şi Câteva "impresii" ale acestei călătorii au fost imortalizate pe
compact discul însoţitor al cărţii.

1Sim. Fl. Marian, Sărbătorile la români-Studiu etnografic Primul capitol se intitulează "Studiul fenomenelor de
undă de pe traseele de distribuţie ale motoarelor cu ardere
vol. I, Introducere de Iordan Datcu, Ed. Fundaţiei Culturale
internă". Se porneşte cu identificarea unui criteriu de apreciere
Române, pag. X;
2 Vasile Băncilă, Duhul sărbătorii, Ed. Anastasia, Buc.,
3Vasile Băncilă, Duhul sărbătorii, Ed. Anastasia, Buc.,
1996, pag. 104;
1996, pag. 57;
p. 110 Lohanul nr. 16, martie 2011
Mecanică
al perfecţiunii umplerii: randamentul volumetric, după care se
pa
stabilesc factorii principali de influenţă ( ).
p0

1 pa  pr 
v     k  1  1   0 0
k  1 p0  pa 

Capitolul al doilea este intitulat "Modelarea


matematică a fenomenelor de undă de pe traseele de distribuţie
ale motoarelor cu ardere internă". Literatura de specialitate nu
dispune încă de o metodă unitară pentru calculul schimbului de
încărcătură cu considerarea oscilaţiilor de presiune şi viteză,
tocmai datorită complexităţii acestui proces.

Procedee de Ecuaţii de bază Model-Proprietăţi


calcul

Sporirea densităţii încărcăturii proaspete se poate Procedee Ecuaţia energiei.


realiza prin modificarea separată sau simultană a presiunii
adimensionale
iniţiale şi respectiv a temperaturii iniţiale. Ecuaţia de Calcul cvasistaţionar
(metoda continuitate. (pentru
În continuare se studiază fenomenele ondulatorii din
"umplere- volumul considerat)
conductele unui m.a.i., reprezentându-se grafic, secvenţial,
formarea şi propagarea undelor de presiune. Se poate observa evacuare")

căîn urma deplasării pistonului către P.M.E. (fig.1.7), o undă de


Gradienţi mici de
depresiune se formeazăşi se propagă către capătul conductei,
unde se reflectă ca o undă de suprapresiune care se presiune
Ecuaţia lui Euler.
propagăînapoi către cilindru. Pentru o anumită turaţie există o
Viteze de curgere mici.
anumită lungime de conductă care permite ca unda returnată de
Procedee Ecuaţia de
suprapresiune să ajungăîn cilindru exact în momentul închiderii
unidimensional continuitate . Luarea în considerare
supapei de admisie, realizându-se aşa numita "supraalimentare
e a fenomenelor de
fără suflantă" sau supraalimentare acustică.
(curgere liniară,
formare şi propagare
Faţă de corelarea adecvată a celor două cerinţe, există (teoria unidimensională,
a undelor în sistemul
două posibile abateri (fig.1.8): acustică) nestaţionară)
de distribuţie.

-presiunea din poarta supapei echilibrează presiunea Ecuaţia energiei.


din cilindru înainte ca supapa să se închidă, caz în care are loc o
refulare a încărcăturii proaspete, înrăutăţind umplerea ; Procedee Ecuaţia de Descriere temporară şi
interdimension continuitate unidimensional-locală
-închiderea supapei s-a realizat prea repede,
ale a proceselor de
încărcătura ar mai fi putut continua să pătrundă;
Ecuaţia impulsului.
curgere în zonele de
(PROMO)
discontinuitate.
(curgere liniară,
unidimensionară,

p. 111 Lohanul nr. 16, martie 2011


Mecanică
nestaţionară). Totodată se urmăreşte optimizarea colectoarelor de
admisie şi evacuare în vederea îmbunătăţirii schimbului de
Ecuaţia energiei. gaze:

Procedee Ecuaţia de Tratare bi- şi -grupajul "I" (fig. 4.30)  se păstrează dispunerea
multidimension continuitate. tridimensională a clasică a conductelor, dar ramificaţiile acestora au fost plasate la
ale curgerii în sistemul de distanţe suficient de mari pentru ca undele reflectate de
Ecuaţia impulsului. supapele de evacuare închise ale cilindrilor învecinaţi să ajungă
distribuţie.
la cilindrul respectiv după încheierea procesului de schimb de
Elemente discrete de gaze. La turaţii reduse însă, undele reflectate intră din nou în
volum. perioada activă, perturbând-o;

Fiecare din metodele utilizate se


bazează pe un număr mai mare sau mai
mic de ipoteze simplificatoare, de aici
rezultând domeniul ei de aplicabilitate şi
concordanţa mai mare sau mai mică cu
rezultatele experimentale. Aceste metode
se pot grupa în patru categorii:

-procedee adimensionale;

-procedee unidimensionale;

-procedee interdimensionale;

-procedee -grupajul "II" (fig.4.30)  "intermediar"  conductele de


multidimensionale. evacuare pornesc ca şi până acum de la fiecare cilindru în parte
dar se opresc direct în amortizorul de zgomot, evitându-se astfel
În cel de-al treilea ramificaţiile  se produce cea mai bună condiţie de reflexie:
capitol sunt prezentate undele reflectate ajung acum la cilindru ca unde de depresiune;
"Alte modalităţi de
abordare a modelării -grupajul "III" (fig. 4.31)  "optim"  păstrează
fenomenelor de curgere dispunerea conductelor de evacuare dar s-au introdus conducte
a gazelor prin tubulatura simple pe admisie, care pornesc dintr-un recipient comun
sistemului de distribuţie": oprindu-se la fiecare cilindru.

-metodă grafo-analitică pentru calculul umplerii în În capitolul cinci intitulat "Instalaţia experimentală
prezenţa fenomenelor dinamice; pentru studiul supraalimentării acustice" se prezintă mai întâi
justificarea procedeului ales:ideea care a polarizat din nou
-procedeu de calcul al fenomenelor de undă din atenţia asupra abordării acustice a
conducte, în condiţiile curgerii unidimensionale, cu frecare şi fenomenului ondulatoriu din conducte, a fost
schimb de căldură, folosind funcţii trigonometrice; posibilitatea generării suplimentare a unor
unde secundare de presiune cu scopul măririi
-procedeu de calcul cu diferenţe finite pentru curgerea randamentului volumetric. Montarea unor
nestaţionară în conducte. dispozitive de rezonanţă pe conductele de
admisie pot determina o variaţie a
Toate aceste metode au fost grupate împreună deoarece
randamentului volumetric cu +/-15%.
reprezintă contribuţiile cercetătorilor români la dezvoltarea
modelelor curgerii nestaţionare din conductele m.a.i. Capitolul Se prezintă bazele teoretice ale
patru intitulat "Aplicaţii practice ale unor modele matematice fenomenelor ondulatorii cu ajutorul cărora se analizează
prezentate" oferă comparativ rezultatele obţinute cu modele funcţionarea rezonatorilor acustici (cunoscuţi şi sub denumirea
matematice bazate pe metoda caracteristicilor şi pe metoda de rezonatori Helmholtz (fig.5.7) după binecunoscuta
diferenţelor cu rezultatele obţinute în urma măsurătorilor. "aproximaţie a lui Helmholtz" care constăîn presupunerea că

p. 112 Lohanul nr. 16, martie 2011


Mecanică
toată mişcarea gazului are loc în deschizătura tubulară, iar forţa zero. Aşadar un dispozitiv rezonant pentru care toate aceste
de revenire provine în întregime din variaţiile de presiune ce au condiţii sunt îndeplinite, va reflecta 100% energia
loc în interiorul incintei). Se defineşte impedanţa acustică"Z" a incidentăînapoi prin conductă către sursă. Trebuie de asemenea
unui mediu fluid ce acţionează pe sau printr-o suprafaţă de arie menţionat că, dacă "Rb=0", puterea acustică nu se disipeazăîn
"S" prin raportul complex dintre presiunea acustică la ramificaţie.
suprafaţăşi debitul volumic al fluidului prin acea suprafaţă.
Rezonatorul Helmoltz montat ca o ramificaţie 
p
Z Fiind o mărime complexă, impedanţa acustică poate fi aplicând condiţiile menţionate mai sus, vom obţine expresia
U coeficientului puterii sonore transmise:
scrisă: Z=R + iX
1
t  Acest
-partea reală este rezistenţa acustică (asociată cu c2
energia acustică disipată);
1 2
 l' c 2 
4S 
2
 
-partea imaginară este reactanţa acustică (asociată cu  S b V 
masa şi elasticitatea sistemului). În vederea rezolvării
problemelor sistemelor acustice este utilă realizarea unor Sb
coeficient devine zero când:   0  c
analogii electrice şi mecanice, definindu-se inertanţa acustică l' V
(masa de gaz deplasat), capacitanţa acustică (masa de gaz care reprezintă frecvenţa de rezonanţă a rezonatorului
comprimat) şi rezistenţa acustică (energia sonoră disipată). Helmholtz.

La această frecvenţă, în deschizătura tubulară debitul


de gaz are valoare maximă, iar toată energia care este
transmisăîn cavitatea rezonatorului de către unda incidentă este
returnatăîn conducta principală, propagându-se înapoi către
sursă.

Supraalimentarea unui m.a.i. folosind unde de presiune


Se calculează impedanţa rezonatorului Helmholtz presupune ca la anumite momente dispozitivul să genereaze
unde secundare de presiune în colector cu scopul de a
 1 
Z  R  i  M   şi frecvenţa de rezonanţă îmbunătăţi umplerea în cilindru.
 C 
În această figură cercul punctat este proporţional cu
1 1 S
0M   0 de unde :  0  c puterea dispozitivului de generare a undelor secundare, cercul
 0C MC l' V plin reprezentând regimul pentru care rezonatorul disipează la
zero puterea netă, ceea ce constituie cel mai interesant aspect al
S-a observat că, în general, frecvenţa primei armonici figurii (5.36). Pentru valori ale lui "u2" în interiorul cercului
este mult mai mare decât fundamentala, ceea ce face din sistemul nu lucrează cu dispozitivul de generare. Un asemenea
rezonatorul Helmholtz tip de dispozitiv poate fi numit "rezonator pasiv" în contrast cu
şi un dispozitiv acustic "rezonatorul activ" prevăzut cu pârghie de comandă acţionată
de măsurare capabil să din exterior.
distingăîntre răspunsul
fundamental şi
armonic.
Puterea dispozitivului de generare a undelor secundare
În cadrul de presiune are expresia:
 Z 2  Z1 
teoriei generale a

P2   Z1 u1  1  
2
ramificaţiilor se
 2 
evidenţiază condiţiile  Z 12 
de continuitate a presiunii şi debitului în joncţiune, definindu-se
apoi coeficientul puterii sonore transmise şi coeficientul puterii Drept urmare, pentru ca dispozitivul de generare să fie
sonore reflectate.Raportul dintre puterea transmisă prin eficient, aşa cum este ilustrat în figura (5.38), "P 2" trebuie să
ramificaţie şi puterea incidentă este dat de coeficientul "b", aibă o valoare superioară comparativ cu [Z1][u1]2 (puterea de
unde "b = 1 - r - t".Trebuie menţionat că puterea transmisă excitaţie în situaţia "pasivă").
prin joncţiune şi în lungul conductei principale este zero numai
când "t=0", care solicităîn schimb ca atât "Rb" cât şi "Xb" să fie
p. 113 Lohanul nr. 16, martie 2011
Mecanică

Concluzionăm că pentru a genera unde semnificative


de presiune cu ajutorul dispozitivelor "active", puterea acestora
trebuie să aibă o valoare suficient de mare astfel încât să
producă o excitaţie superioară celei existente la locaţia "1". n Volumul rezonatorului se obţine impunând condiţia ca
frecvenţa de rezonanţă a acestuia să fie egală cu frecvenţa de
sistemul real aceasta este o cerinţă severă deoarece combinaţia excitaţie a coloanei de încărcătură proaspătă din conducta de
cilindru-supapă determină o excitaţie importantăîn colector. admisie. Vom obţine astfel valoarea volumului de rezonanţă
pentru fiecare turaţie în parte.
Aşadar un "rezonator pasiv" deşi poate fi implementat
relativ uşor în practică, prezintă dezavantajul unei eficienţe
b 2
limitată la un mic interval de valori situat în jurul frecvenţei V 2
proprii de rezonanţă (fig. 5.18), în timp ce un "rezonator activ"  6n 
 2 
deşi poate genera unde secundare de presiune la orice turaţie,
  a 
prezintă dezavantajul unei soluţionări tehnice dificil de l  1,7b  
c
implementat datorită  
cerinţelor ce trebuie   prezintă interes valorile
Din punct de vedere practic
satisfăcute. cotei "h1" care precizează poziţia cilindrului superior în
cilindrul inferior, în funcţie de turaţia motorului.
De aceea b 2
 r2 h 2
2
propunem o variantă 2
 6n 
hibrid de rezonator,
 2 
l  1,7b  a 
capabilă săîmbine
avantajele celor două
c 
tipuri de rezonatori  
prezentaţi şi care h1   
r1
2
totodată poate elimina
dezavantajele acestora. Se observă că din considerente ergonomice construcţia
Vom numi în continuare acest nou tip de dispozitiv de generare pistonului rezonatorului a fost modificată adecvat. Rezonatorul
a undelor secundare de presiune, "rezonator semi-activ", este format dintr-un cilindru superior care culiseazăîn cilindrul
inferior în vederea obţinerii volumului de rezonanţă.
deoarece păstrează principiul de funcţionare al rezonatorului Comparaţia între cota "h1" măsuratăşi calculată se
pasiv (cavitate rezonantă), dar preia de la rezonatorul activ observă în graficul alaturat.
adaptabilitatea pentru orice regim important de turaţie
(geometrie variabilă). Cu aceste informaţii se poate trece la reconfigurarea
rezonatorului în vederea unei implementări mai uşoare pe motor
şi de asemenea în vederea automatizării acestuia. Se observă că
cilindrii sunt dispuşi în lungul conductei, iar elementul mobil
Rezonatorul semi-activ este compus dintr-o cavitate este cilindrul superior. Cilindrul inferior este fixat prin
cilindrică, în interiorul căreia acţionează un piston cu scopul de intermediul unui manşon pe conductă. La celălalt capăt s-a
practicat o etanşare mobilă cu labirinţi .
a determina, prin deplasarea sa pe verticală, variaţia volumului
incintei.

p. 114 Lohanul nr. 16, martie 2011


Mecanică
numit "semi-activ", care, prin automatizare, permite extindere
rezonanţei coloanei de încărcătură proaspătă la regimurile
importante de lucru ale motorului, îmbunătăţind umplerea.
-răcind prin efect Peltier cavitatea rezonatorului se
250 acţioneazăşi asupra celui de-al doilea factor de influenţă al
200
densităţii încărcăturii proaspetesupraalimentare termo-
acustică;
150 -explorând noi configuraţii ale tubulaturii de admisie,
autorul propune un ansamblu de conducte cu lungime variabilă,
01 100 care se pretează la aceeaşi soluţie de automatizare.
23
45 50 -dimensiunile de gabarit ale sistemului de
67
89 supraalimentare cu rezonatori semi-activi sunt:1050x700x400,
1011 0 iar ale sistemului alternativ 980x700x600[mm].
1 0
-ceea ce semnifică faptul că cele două soluţii sunt
echivalente din punct de vedere dimensional, cea de a doua
ColectorulMde admisie astfel reconfigurat şi automatizat având o greutate substanţial micşorată.
(cu ajutorul unui motor pas-cu-pas comandat electronic) are -domenii de aplicabilitate:motorul naval, motorul
următoarea alură. locomotivei diesel-electrice.
Direcţii de îmbunătăţire a performanţelor rezonatorilor
semi-activi:
-dacă vom răci suplimentar incinta rezonatorului, vom
micşora temperatura "T0" şi vom determina creşterea
temperaturii încărcăturii proaspete. Combustibilul viitorului
-un asemenea procedeu de umplere forţată ar putea fi Carbura de calciu
denumit "supraalimentare termo-acustică".
-răcirea incintei o vom provoca pe baza efectului
Peltier. Octav Porfire - Cozmeşti, jud. Iaşi

P
rin descoperirea noilor utilizări a
“COMBUSTIBILULUI VIITORULUI “, se descoperă
de fapt, cea mai mare energie a Terrei. Nu produsele
petroliere, nu gazul metan, ori combustibilii solizi (cărbune ori
lemn), reprezintă cea mai mare sursă de energie pe Terra, ci
materiile prime a noului combustibil, care este net superior.
Proporţiile comparative sunt spectaculoase, petrolului putând
fi valorificat până la epuizare cam 100-150 ani , însă carbura de
calciu va fi combustibilul viitorului pentru 38 de miliarde de
ani...

Evoluţia materiei prime a noului combustibil, în cea mai


mare parte, a luat fiinţă odata cu planeta Terra, acum 5 miliarde
de ani în urmă. Urmată de alte operaţii de formare ulterioare
concomitent cu ridicarea Muntilor Pirinei, Apenini, Alpi,
Carpati, Caucaz, Himalaya, Atlas, Cordilieri, Anzi etc. Acest
Direcţii de îmbunătăţire a supraalimentării termo- fenomen a avut loc în cursul Terţiarului, cu aproximativ 65
acustice: milioane de ani, timp în care înfăţişarea Terrei s-a apropiat din
-pentru a facilita implementarea pe motor a acestui tip ce în ce mai mult de cea de astăzi.
de umplere forţată, se explorează posibilitatea reducerii
gabaritului printr-o nouă geometrie bazată pe o îmbinare a Conform cursurilor chimiei anorganice, scoarţa terestră are în
conductelor astfel încât lungimea acestora să fie variabilă. În
figura următoare se prezintă standul de probe modelat grafic componenţă calciu 3-4 %, identificată în munţii Terrei. Acest
tridimensional cuprinzănd un motor cu tubulatura de nou combustibil “UTILIZAT IN ACEST AN 2010 , PENTRU
supraalimentare termo-acustică automatizată: PRIMA DATA PE TERRA, DREPT COMBUSTIE DE
PROPULSARE A AUTOTURISMELOR, CE NU A MAI
Concluzii:
-montând un rezonator Helmholtz ca o ramificaţie pe o AVUT LOC PÂNĂ IN PREZENT“ deţine cea mai mare
conductă principală, atunci toată energia absorbită de rezonator rezervă de materie prima. Nici o altă sursă de energie
în timpul unei părţi a ciclului acustic va fi returnatăînapoi în (combustie, descoperită până în prezent , nu deţine o astfel de
timpul celeilalte părţi a ciclului;
-cu alte cuvinte unda de presiune iniţializată la resursă de materie prima .
începutul procesului de admisie se va reflecta în rezonator ca o
undă de presiune care se va propaga înapoi către cilindru; Combustibilul propriu-zis
-autorul lucrării propune o variantă hibrid de rezonator

p. 115 Lohanul nr. 16, martie 2011


Mecanică
Combustia de tip nou, se poate produce în toate ţările lumii - non import gaz metan Rusia (cu costuri enorme);
putând fi în proporţie de 95 %.
- renunţarea la construcţia noului gazoduct;
Investiţiile sunt foarte mici, întrucât extragerea , prelucrarea şi
utilizarea propriu-zisă, are cost redus. - se va exporta curent electric, produse petroliere şi agricole;

La reducerea preţului de cost, concură şi imensitatea cantitativă - se vor creea locuri de munca;
de materie primă precum şi extragerea simplă de la suprafaţă.
- industria şi agricultura se vor dezvolta mult mai bine;
Combustia propriu–zisă se obţine din reacţia chimică a
- creşterea economică de 20-30%;
carburei de calciu (numită curent carbit) şi H 2O.
- renunţarea la împrumuturi F.M.I.;
Carbuna de calciu se obţine din oxid de calcar (var nestins) şi
cărbune de lemn sau cocs, la temperaturi de 230 0 C în - epocalul avantaj îl reprezintă marea masă de materie primă
cuptoarele electrice, între electrozii uriaşi de cărbune: CaO + existentă la nivelul întregii planete.
3C; CaC2+CO; H = +112 kcal/mol.
Avantaje în privinţa mediului înconjurător
Preţ de cost
Consumul de carburant nou, favorizează în mod benefic,
Este în acest moment de cel puţin 10 ori mai mic în îmbunătăţirea mediului ambient astfel:
comparaţie cu celelalte produse petroliere şi a gazului metan.
Exemplu (o butelie, un rezervor) de 5 l gaz acetilenic, cost 50 - renunţarea la construcţia a noi reactoare nucleare, aducătoare
ron şi se poate parcurge 500 - 600 km . de deşeuri radioactive greu depozitabile;

Pentru aceasta distanţă ar fi necesari 50 - 60 l benzină – - reducerea defişărilor masive a pădurilor producătoare de
motorină cost 350 ron. oxigen;

Costul mai poate fi redus, întrucât intervine extracţia materiei - renunţarea la culturile de rapiţă, suprafetele respective vor fi
prime de la suprafaţă şi cantitatea imensurabilă a acestuia. utilizate pentru producţii agricole, altele arondate siviculturii;

Utilizare -renunţarea totală a consumului de carburanţi poluanţi ca


păcură, ţiţei, cărbuni şi lemn.
Combustibilul de tip nou are o largă utilizare. De la
suplinirea unor combustibili importanţi, gen gaz metan şi Munti întregi sunt compuşi din carbonatul dublu de calciu şi
produse petroliere, până la elminarea în totalitate a magneziu (dolomita (CaCO3,MgCO3)).
combustibililor fosili, poluanţi , precum păcura, ţiţeiul,
cărbunele şi chiar lemnul, dar şi a acelora periculoase ca uraniul Calciu şi magneziu se numără printre elementele cele mai
U235. răspândite, ele intrând în compoziţia învelişului exterior al
pământului în proporţie de 3,4% respectiv de 1,9%.
Nu există sferă de activitate economică sau orice gen de
producţie sau de bunuri să nu poată fi utilizat.

Acest nou combustibil poate fi utilizat pentru alimentarea a


Paracelsus – medic şi alchimist
mici centrale, până la mari consumatori, cet-uri orăşeneşti,
termocentrale şi drept combustie a autovehicolelor de orice
tip.
Ioana Plăviţu - Bucureşti
Din prezentul utopic, în circa 10 - 20 ani, amploarea va lua
proporţii în special în ţările cu potenţial redus de gaze naturale „Monarhia tuturor Artelor mi-a fost conferită mie, Paracelsus,
şi produse petroliere, aproximativ 95% din ţările planetei, Prinţ al Filosofiei şi al Medicinii. În acest scop am fost ales de
întrucât 5% sunt cele cu rezerve mari, exemplu : Kuweit, Irak Dumnezeu pentru a spulbera fanteziile izvorâte din lucrările
şi Emiratele Arabe Unite. false şi elaborate, din cuvintele prezumţioase şi înşelătoare, fie
ele ale lui Aristotel, Galen sau Avicenna sau ale vreunuia dintre
Avantaje discipolii lor.”

Conversia noului carburant cu cei utilizaţi în prezent, va


atrage după sine următoarele avantaje astfel:

p. 116 Lohanul nr. 16, martie 2011


Alchimie

A
cesta era manifestul lui Paracelsus, la fel de bombastic transhimalayene unde a obţinut Marea Cunoaştere (după cum
ca şi numele său complet. Personalitate total afirmă Elena Roerich).
nonconformistă şi care nu ezita să folosească un limbaj
dur la adresa medicilor dogmatici din vremea sa, Paracelsus La întoarcerea în Europa, Paracelsus a călătorit de-a lungul
rămâne în istoria umanităţii unul din cei mai străluciţi medici, Dunării şi a mers în Italia, unde a lucrat ca medic de campanie
alchimişti şi oameni de ştiinţă ai Renaşterii. în armată. Acolo a început seria vindecărilor sale miraculoase.
Ulterior ajunge să ocupe o catedră la Universitatea din Basel
Philippus Aureolus Theophrastus Bombastus von Hohenheim, unde studiase ca student, dar datorită comportării sale sfidătoare
cel care avea să-şi aleaga singur numele Paracelsus (adică „mai la adresa confraţilor care practicau medicina „convenţională”,
presus de Celsus”, un faimos medic roman) s-a născut în 1493, îşi atrage rapid dizgraţia acestora şi este din nou alungat din
în localitatea Maria Einsiedeln, din cantonul Zürich, Elveţia. oraş. Spre exemplu, i-a invitat pe toţi membrii colectivului
Fiu al unui profesoral al universităţii la o prelegere în cadrul căreia, spunea
cunoscut medic, el, le va dezvălui cel mai mare secret al medicinii. A început
el a învăţat de prin a descoperi o farfurie cu excremente. Medicii, indignaţi de
la tatăl său o aşa insultă, au plecat imediat, ceea ce l-a făcut pe Paracelsus
primele noţiuni să strige după ei: „Dacă nu veţi asculta misterele fermentaţiei
de medicină. În prin putrefacţie, atunci nu sunteţi demni de numele de medic.”
adolescenţă a Dincolo de aparenţa hilară şi şocantă a situaţiei, etapa
descoperit putrefacţiei este o etapă importantă a procesului alchimic, iar
lucrările unui Paracelsus nu intenţiona să-şi bată joc de colegii săi, ci chiar să
alchimist le reveleze anumite secrete alchimice. Cum însă această
celebru, Isaac revelare implica o mare iniţiere, ei au fost testaţi de Paracelsus,
Hollandus, care însă se pare că nimeni nu a trecut testul şi nu a reuşit să iasă din
l-au incitat să tiparele gândirii obişnuite…
practice o
medicină
În peregrinările sale ulterioare Paracelsus a ajuns în 1530 la
superioară celei
Nürenberg, unde a fost acuzat de medici drept impostor. El a
contemporane răspuns acestei acuzaţii prin vindecarea, în numai câteva zile, a
lui, ajungând la câtorva cazuri de elefantiazis considerate incurabile. În 1536 îi
cauzele ultime
este tipărită lucrarea „Marea carte a chirurgiei”, conţinând
ale bolilor şi
teoriile sale medicale. Datorită numeroşilor duşmani pe care i-a
acţionând la
avut, majoritatea lucrărilor sale, fie ele de medicină sau de
acel nivel pentru a le elimina. La 16 ani devine student al
alchimie, au fost publicate postum. Este invitat la Salzburg de
Universităţii din Basel, unde studiază medicina şi este îndeosebi către Ducele Ernst de Bavaria, mare iubitor al Artei regale –
interesat de chirurgie. Tot în acea perioadă este primit ca
alchimia. Aici moare (sau este omorât la numai 48 de ani, în
învăţăcel de către un mare alchimist şi ocultist al acelei vremi,
septembrie 1541, Paracelsus – cel care a revoluţionat medicina,
abatele Tritemius din Spanheim. De la acesta a învăţat Kabala
farmacologia şi
lumilor fizică, astrală şi spirituală. În continuare, abatele l-a
alchimia
îndrumat spre Sigismund Fuger, alături de care Paracelsus şi-a secolului al
completat cunoştinţele de mineralogie şi chimie. La 23 de ani XVI-lea.
este nevoit să părăsească oraşul Basel, datorită unui conflict cu
autorităţile din cauza studiilor sale asupra necromanţiei. El îşi
începe astfel viaţa de nomad, călătorind prin multe ţări şi Medic…
întreţinându-se din predicţii astrologice şi din practici
oculte.Periplul său l-a condus prin Germania, Franţa, Ungaria, Paracelsus era
Olanda, Danemarca, Suedia şi Rusia. În Rusia a fost luat un adept al
prizonier de tătari şi dus în faţa Hanului lor, la curtea căruia a cunoaşterii
rămas ca favorit, datorită cunoştinţelor sale uluitoare de dobândite prin
medicină şi chimie. Mai mult, hanul i-a încredinţat sarcina de a- experienţă, al
l însoţi pe fiul său într-o misiune diplomatică la meseriei „furate”
Constantinopole. Ajuns aici, a întâlnit un alchimist arab care i-a de la cei care au
dezvăluit secretul suprem al solventului universal, alkaest, atins măiestria în
Azoth-ul alchimiştilor europeni. Astfel iniţiat, se spune că ar fi acel domeniu, şi
pornit spre India.Se mai spune de asemenea că a fost iniţiat şi a combătut
de şamanii siberieni.În cartea sa Doctrina Secretă, Helena întotdeauna,
Blavatsky confirmă faptul că Paracelsus a primit o iniţiere uneori chiar
autentică. Istoria umanităţii cunoaşte un număr de fiinţe violent (arzând
deosebite, al căror destin este să impulsioneze evoluţia întregii în public cărţile
omeniri. Cu toţii au vizitat citadela Marii Cunoaşteri unde au „clasicilor”
fost iniţiaţi. Fiind unul dintre aceştia, Paracelsus a petrecut medicinii
câţiva ani într-unul din ASHRAM-urile citadelei contemporane

p. 117 Lohanul nr. 16, martie 2011


Alchimie
lui), cunoaşterea scolastică, erudiţia lipsită de o bază ceea ce este jos este şi sus, pentru a se împlini miracolul
experimentală. Unicului (Dumnezeu).”

„Un adept al medicinii trebuie să deprindă cunoaşterea nu de Paracelsus îşi defineşte astfel opera ca pe o magie naturală,
la pedagogi pedanţi cu haine lungi, ci de la dervişi, de la vraci, deoarece el cunoştea şi utiliza virtuţile magice prezentate în
ţigani şi vrăjitoare, care invocă spiritele şi captează razele mod natural în lucruri. Credinţa sa în magie şi miraculos nu se
corpurilor celeste în roua dimineţii; despre aceştia se spune că limitează la puterile vindecătoare ale plantelor şi mineralelor: el
au vindecat boli incurabile, au redat vederea nevăzătorilor, i- descrie săbii care pot tăia o nicovală în două, vrăji care fac
au curăţat pe leproşi şi chiar au înviat morţi.” corpul invizibil, metode magice de a conversa cu cineva aflat la
sute de kilometri distanţă.
Paracelsus credea că magia naturală este prezentă în toate
lucrurile şi că ea este de fapt „puterea care vine de la Tot în domeniul magic al alchimiei se înscrie şi legenda care
Dumnezeu”. Atunci când aceasta se manifestă printr-un medic, spune că Paracelsus ar fi reuşit să creeze o fiinţă miniaturală
ea devine capacitate de a vindeca. Aplicând această credinţă, el asemănătoare omului pe care a numit-o „homunculus”. Iată cum
şi-a dobândit reputaţia de vindecător prin metode descrie el reţeta acestei
neconvenţionale, eficiente atunci când cele convenţionale nu realizări de natură
aveau niciun efect. Multe din remediile sale conţineau magică în cartea sa
substanţe naturale, de exemplu, plante sau minerale. De „Despre natura
asemeni, lui i se datorează introducerea opiumului şi a omului”: „Închideţi
mercurului în arsenalul medicinii. Dizolvând opiumul în alcool timp de 40 de zile într-un
a obţinut laudanumul, care a rămas timp de secole cel mai alambic lichidul
eficient analgezic. Paracelsus a tratat prima oară cu succes spermatic al bărbatului.
sifilisul, administrând mercur în doze foarte mici, şi a vindecat El ajunge să intre în
putrefacţie, până când
cazuri de ciumă. El susţinea că nu există substanţe toxice în începe să, se mişte, lucru
natură, ci că toxicitatea acestora este stabilită de cantitatea în care este uşor de
care sunt administrate (un principiu de bază al homeopatiei). În recunoscut. După
ceea ce priveşte tratamentul plăgilor, a renunţat la tratamentul această perioadă el va
utilizat de medicina vremii sale, care consta în a turna ulei apărea într-o formă
încins pe răni pentru a le cauteriza, sau, dacă rana era la un asemănătoare unui om,
membru, se lăsa să ajungă în faza de cangrenă şi apoi membrul dar transparent, ca fără
respectiv era amputat. Paracelsus a pornit de la principiul că o substanţă. Dacă după
rană se vindecă singură dacă este curăţată şi ferită de a se aceea hrănim în fiecare
zi acest tânăr produs,
infecta, şi apoi lăsată să se usuce. prudent şi cu grijă, cu sânge uman, şi îl conservăm timp de 40 de
săptămâni la o căldură constantă, egală cu cea a abdomenului unui
… şi Alchimist cal, acest produs va deveni un copil adevărat şi viu, cu toate membrele
sale, ca şi acela născut din femeie, însă mult mai mic.”
Credinţa sa în magia naturală l-a condus spre practica
astrologiei. El considera că stelele şi planetele influenţează Lucrările sale indică o cunoaştere avansată a ştiinţei şi
viaţa, materia şi, de asemeni, pe noi oamenii (însă nu trebuie să principiilor magnetismului uman, deci cu alte cuvinte ale
uităm că astrele înclină, dar nu determină, iar factorul corpurilor subtile (astral, eteric) ale fiinţei umane. Şi acestea
determinant în destinul nostru este liberul arbitru al fiecăruia). sunt doar câteva motive pentru care a fost denumit „cel mai
original medic şi alchimist al secolului al XVI-lea”.
Paracelsus concepuse talismane magice asociate fiecărei
planete, care confereau celor care le purtau energia astrală a „Am fost născuţi în această lume pentru a deveni îngeri, nu diavoli. De
respectivei planete, armonizând aspectele negative pe care le aceea, urmăreşte întotdeauna scopul pentru care Dumnezeu te-a
prezenta acea planetă în astrograma purtătorului. Una dintre creat.”
cele mai semnificative credinţe enunţate de marele alchimist
este aceea că sufletul şi corpul sunt o unitate, şi ca atare nu pot „Dacă ţi-a fost hărăzit un talent, manifestă-l liber şi cu bucurie, ca
fi vindecate separat: „Omul nu este totuna cu corpul său fizic. soarele: dăruieşte tuturor din splendoare ta.”
Inima, spiritul – este omul. Iar spiritul este precum o stea în
jurul căreia el este construit. Dacă omul este perfect în inima „Avem Înţelepciunea Divină în corpul nostru fizic muritor.De aceea,
sa, el deţine toate secretele ascunse ale Naturii.” orice vatămă corpul, ruinează în acelaşi timp Casa Celui Etern.”

Mai mult, Paracelsus considera că întreaga cunoaştere ne este „N-ar trebui să considerăm pe nimeni prost, câtă vreme noi nu ştim
cine suntem de fapt.”
accesibilă deoarece toate obiectele din univers, văzut ca
Macrocosmos, îşi găsesc un echivalent în microcosmosul fiinţei
umane. Acesta este principiul corespondenţelor enunţat în Tabla „Nimic nu este atât de ascuns încât să nu poată fi revelat prin fructele
sale.”
de Smarald de către Hermes Trismegistus, text considerat
fundamental pentru alchimie: „Ceea ce este sus este şi jos, iar
„Cine altul este duşmanul Naturii, dacă nu cel care se consideră mai
inteligent ca Ea, deşi Natura este cea mai bună şcoală pentru noi?”
p. 118 Lohanul nr. 16, martie 2011
Astrologie
„În noi se află Lumina Naturii, şi această Lumină este Dumnezeu.” Iniţiatorul acestei orientări inedite este francezul Michel
Gauquelin. El este primul care a realizat studii statistice de o
„Dumnezeu, Tatăl nostru, ne-a dat viaţa şi arta vindecării pentru a o mare amploare în astrologie, utilizând metode riguroase de
proteja şi a o menţine.”
cercetare. Cel mai cunoscut studiu al lui Michel Gauquelin este
cel referitor la relaţia dintre profesie şi planete prezentat în
„Cel mai eficient medicament este iubirea.”
cartea „L’influence des astres” publicată în 1955 (tradusă şi în
„Arta medicinii îşi are rădăcinile în inimă. Dacă inima ta e nesinceră, română la Editura Divya Cluj în 1995, cu titlul „Influenţe
atunci şi doctorul din tine este nesincer. Dacă inima ta e sinceră, tot cosmice asupra comportamentului uman. Maniera în care
aşa va fi şi doctorul din tău interior.” planetele ne modelează personalitatea”).

„Cel care îl vede pe Dumnezeu în lucrările Sale şi crede în El


văzându-le, acela este cu adevărat bogat.”

„Practică umilinţa mai întâi faţă de oameni şi abia apoi faţă de


Dumnezeu. Cel care dispreţuieşte oamenii nu îl respectă nici pe
Dumnezeu.”

„Omul trăieşte în timp, iar Dumnezeu – în Eternitate.De aceea legile


Lui sunt eterne, iar ale oamenilor sunt trecătoare.”

„Ceea ce am dori să avem după moarte, trebuie să dobândim cât


suntem în viaţă, de exemplu – sfinţenia, iluminarea. Aici pe pământ
începe Împărăţia lui Dumnezeu.”

„Un bun conducător ar trebui să urmeze în toate acţiunile sale numai


sfatul lui Dumnezeu.”

O confirmare ştiinţifică:
astrologia are dreptate!

Daniel Petrescu - Bucureşti

Astrologia este o ştiinţă profund iniţiatică, prezentă în toate


tradiţiile spirituale ale planetei. Din păcate, în
contemporaneitate ei nu i s-au mai acordat locul şi respectul
cuvenite, oscilând între respingere (bazată pe acuzaţia de a fi
neştiinţifică) şi popularizare excesivă şi desuetă. Mai toate Dovezi de necontestat
ziarele, revistele, posturile de televiziune şi radio includ
previziuni astrologice, pentru că sunt căutate şi dorite, chiar Conform studiilor lui Gauquelin, planeta aflată pe Mijlocul
dacă sunt extrem de generale şi uneori ridicole (în aceasta Cerului la naşterea unei persoane are strânse legături cu profesia
versiune din presă). acestuia. El a adunat date despre mai mult de 25.000 de
persoane, cea mai mare parte dintre ele personalităţi din diverse
Aşa că merită să ne întrebăm: este ceva adevărat în astrologie? domenii. Într-o proporţie covârşitoare, a obţinut aceste
Noi spunem că da, dar cum dovedim? Din fericire, şi-au mai rezultate:
pus şi alţii această întrebare, într-un mod extrem de inspirat şi
constructiv. Cum au procedat?Au pornit de la o idee genială în • Marte apare la marea majoritate a sportivilor,
simplitatea ei.Pur şi simplu au verificat statistic.Au analizat • Marte şi Jupiter în general la militari,
enorm de multe cazuri de persoane şi au văzut cum se potrivesc • Jupiter la actori,
afirmaţiile astrologiei în cazul lor. Iar concluziile trase după o • Luna la scriitori
investigaţie serioasă şi ştiinţifică sunt clare: astrologia este • Saturn la preoţi şi oameni de ştiinţă,
veridică! • Saturn şi Marte la medici (cu Jupiter în secundar).

p. 119 Lohanul nr. 16, martie 2011


Astrologie
Este exact ceea ce afirmă şi astrologia! Imaginea publică a unei Taur cu Capricorn, Gemeni cu Balanţã, Gemeni cu Vãrsãtor,
persoane şi tot ce este legat de aceasta: profesia, cariera, Rac cu Scorpion, Rac cu Peşti etc.
onorurile, statutul social, titlurile, responsabilăţile, reputaţia
sunt influenţate de Casa a X-a. Punctul de început al acestei Şi tot conform astrologiei, suntem puţin sau deloc compatibili
case (cuspida) este Mijlocul Cerului şi el desemnează rolul cu:
jucat de nativ pe scena vieţii. Orice planetă situată în
apropierea acestui punct va modula deci cu energia ei • persoane născute în zodii aflate la 90º (Soare în
specifică rolul jucat de cineva în viaţă şi implicit profesia şi cuadratură): Berbec cu Rac, Berbec cu Capricorn, Taur cu Leu,
cariera acestuia. Taur cu Vãrsãtor, Gemeni cu Fecioarã, Gemeni cu Peşti, Rac cu
Balanţã, Leu cu Scorpion, Fecioarã cu Sãgetãtor, Balanţã cu
Dar în ceea ce priveşte relaţiile, cum stăm? Capricorn, Scorpion cu Vãrsãtor, Sãgetãtor cu Peşti. În aceste
cazuri se poate spune că nu pot fi stabilite relaţii de lungă
Trebuie s-o recunoaştem. Marea majoritate trologiea oamenilor durată.
sunt preocupaţi de relaţii, mai ales de relaţiile amoroase. Mulţi • persoane născute în zodii aflate la 180º (Soare în
ne consultăm astrograma pentru a vedea „cum o să ne meargă opoziţie): Berbec cu Balanţã, Taur cu Scorpion, Gemeni cu
cu dragostea”. Sigur, şi afacerile, banii, călătoriile, sănătatea ne Sãgetãtor, Rac cu Capricorn, Leu cu Vãrsãtor, Fecioarã cu
preocupă, dar parcă tot dragostea e pe primul loc! Aşa că haideţi Peşti. Conform interpretării tradiţionale a opoziţiei astfel de
să vedem: merită să punem bază pe predicţiile astrologice? relaţii pot fi calificate mai degrabă drept contradictorii şi depind
foarte mult de capacitatea de transformare interioară a fiecăruia.
Didier Castille, un demn urmaş al lui Michel Gauquelin a Sunt caracterizate toate fie de o atracţie, fie de o respingere
realizat studii demogafice de mare amploare privind foarte puternică.
comptabilitatea dintre zodii şi a publicat rezultatele în mai
multe articole, de exemplu „Mariages aux Soleils”(în traducere, Când se căsătoresc, oamenii respectă fără să ştie legile
Căsătoriile şi Soarele). El a mai studiat şi alte aspecte, de astrologice
exemplu relaţia dintre data naştereii şi data decesului, dar
deocamdată ne ocupăm de compatibilitatea în relaţii. Studiul statistic realizat de Didier Castille confirmă faptul că ne
comportăm respectând reguli universal valabile care ne
Dacă observăm cu atenţie, vom constata că în funcţie de influenţează chiar dacă noi nu suntem conştienţi de ele. A
rezonanţă "atragem" în jurul nostru în principal persoane din deveni însă conştienţi de legile şi ritmurile universale şi a
zodii care, conform astrologiei, sunt compatibile cu zodia în observa cum acestea îşi pun amprenta asupra noastră şi a lumii
care ne-am născut noi înşine. De exemplu este mai probabil ca o în care trăim, ne ajută să înţelegem că nimic nu este
persoană din zodia Peşti să fie încojurată mai mult de nativi din întâmplător.
zodiile Peşti, Taur, Capricorn, Rac decât de persoane din alte
zodii. Evident, pentru a stabili comptabilitatea cu o anumită Munca lui Didier Castille a fost impresionantă: 6.498.320 de
persoană trebuie ţinut cont de ansamblul temei natale nu numai cupluri căsătorite (aproape 13 milioane de persoane) şi 21 de
de poziţia Soarelui, lucru ce face ca pentru o persoană anume la ani de colectare de date din documentele oficiale înregistrate la
tabloul de mai sus să se adauge şi alte zodii. starea civilă din Franţa, care au dus la confirmarea statistică a
descrierilor din textele tradiţionale. Dacă nu s-ar manifesta
Ce afirmă astrologia tradiţională anumite afinităţi sau respingeri, distribuţia datelor ar trebui să
fie relativ uniformă. Lucrurile nu stau deloc aşa. Iată câteva
Astrologia tradiţională afirmă că fiecare dintre noi suntem dintre concluziile studiului lui Didier Castile:
compatibili cu:
• persoanele născute în aceeaşi zodie cu noi (Soare în • Numărul de căsătorii realizate între persoane născute în
conjuncţie), aceeaşi zi (nu neapărat şi în acelaşi an) este semnificativ: 1 la
• persoanele născute în zodii aflate la ± 60º (Soare în 1000 de căsătorii (de aproximativ 15 ori mai mare decât în
cazul unei distribuţii uniforme).
sextil), de exemplu: Berbec cu Gemeni, Berbec cu Vãrsãtor,
• Numărul de căsătorii între persoane care îşi serbează ziua
Taur cu Rac, Taur cu Peşti, Gemeni cu Leu, Rac cu Fecioarã, de naştere într-un interval de 40 de zile este, de asemenea,
Leu cu Balanţã, Fecioarã cu Scorpion, Balanţã cu Sãgetãtor, mult mai mare decât ar implica o distribuţie uniformă. Acest
Scorpion cu Capricorn, Sãgetãtor cu Vãrsãtor, Capricorn cu lucru înseamnă nu numai că sunt mai frecvente căsătoriile între
Peşti etc. persoane aparţinând aceleaşi zodii (acestea ocupă primul loc ca
• persoanele născute în zodii aflate la ± 120º (Soare în frecvenţă), dar sunt foarte frecvente căsătoriile cu persoane din
trigon): Berbec cu Leu, Berbec cu Sãgetãtor, Taur cu Fecioarã, zodiile vecine. Didier Castille explică acest fenomen prin faptul
că o zodie nu este un loc fix în care Soarele se mişcă, ci trebuie
luată în calcul mai degrabă longitudinea Soarelui. Afinitatea
p. 120 Lohanul nr. 16, martie 2011
Medicină naturală
certă între persoanele născute în zile apropiate pune în evidenţă denumite câmpuri morfogenetice sau câmpuri morfice. De
principiul rezonanţei. După cum se spune în popor, cine se
aseamană se adună! asemenea, orice nouă învăţătură pentru supravieţuire dobândită
• Urmează apoi ca şi frecvenţă a căsătoriilor între persoane de diferiţi indivizi din cadrul speciei se înregistrează în aceste
din zodii diferite, perechea Ea Rac – El Taur, urmată de alte 40 câmpuri morfice, şi sunt transmise de la o generaţie la alta –
de astfel de tipuri de cupluri situate la 60º sau 120º. Afinităţile
aspect care a fost dovedit de Sheldrake prin multiple
prezentate de textele astrologice tradiţionale se confirmă!
• Cel mai rar sunt realizate căsătorii între Ea Leu-El Taur, experimente ştiinţifice riguroase. Conform teoriei lui
Ea Peşti-El Gemeni şi Ea Berbec-El Fecioară. Celelalte cazuri Rupert Sheldrake, fiecărei forme a unui sistem viu îi
de acest gen se încadrează în descrierile tradiţionale întrucât
corespunde un câmp morfogenetic caracteristic. Iar fiecare
sunt situaţii de cuadratură sau opoziţie.
• Cel mai frecvent se căsătoresc persoanele din zodia specie se poate spune că are un anumit set de câmpuri morfice
Taurului (semn bine cunoscut pentru conservatorism, dar şi care sunt stabile în timp, şi se păstrează atât timp cât specia
pentru loialitate) urmate în ordine de Gemeni, Rac, Berbec, respectivă există pe pământ. Adică fiecare generaţie a unei
Peşti, Leu, Fecioară, Vărsător, Balanţă, Capricorn, Săgetător şi
pe ultimul loc de Scorpion. Descrierile astrologice ale zodiilor specii de plante sau animale sau chiar umană, va avea aceeaşi
confirmă acest “top”, pe primele locuri avem zodii mai formă generală, va fi compusă din aceleaşi ţesuturi care vor
“casnice” cum sunt Taurul şi Racul dar şi surpinzător, Gemenii, avea aceeaşi componenţă, iar capacitatea de supravieţuire va fi
o zodie a comunicării şi relaţionării, dar şi a inconstanţei.
• Din rezultate se pot extrage şi afinităţile fiecăruia dintre mai mare decât la generaţiile anterioare deoarece au „moştenit”
semne: femeia Berbec are afinităţi maritale mai mult cu bărbaţii toate învăţăturile lor în acest sens. Aşa cum asocierea unui
Berbec şi Taur, bărbatul Berbec cu femei Berbec, Peşti, Gemeni sistem material cu câmpul său gravitaţional depinde de masa
şi Capricorn, femeia Taur cu bărbaţi Taur şi Rac, bărbatul Taur
sistemului, asocierea sa cu câmpul electromagnetic depinde de
cu femei Taur şi Vărsător, ş.a.m.d.
sarcina sa electrică, tot astfel asocierea unui sistem biologic cu
Testele statistice realizate asupra datelor strânse şi analizate de câmpul său morfogenetic depinde de forma sa.
Didier Castille ne permit să afirmăm cu certitudine că realizarea Totuşi cum se poate ca dintr-o celulă să se formeze atât de
căsătoriilor are loc ţinând cont de semnul zodiacal al celor
doi. Dacă nu ar fi aşa, numărul de căsătorii între persoane din multe alte tipuri de celule? Prin diviziunea binară succesivă a
diferite zodii ar fi sensibil egal (sau mai bine zis, distribuţia oului fertilizat, în care celula respectivă dă naştere la două
datelor ar fi uniformă). Probabilitatea ca lucrurile să se petreacă celule, iar acestea la rândul lor fiecare la alte două celule, etc.,
altfel, adică aşa cum se constată în realitate, este infimă. În
concluzie, afirmaţiile astrologiei se confirmă şi când este vorba dintr-o singură celulă-ou se formează o mică masă de celule.
de relaţii. Aceste celule poartă numele de celule stem şi au două
caracteristici importante: se pot divide neîntrerupt fără să îşi
piardă calităţile şi fără să se transforme în alte tipuri de celule
Celulele stem, miracolul reîntineririi prin aceste diviziuni, şi în acelaşi timp sunt totipotente – adică
şi rasayana pot da naştere oricărui tip de celule din organism. Celulele stem
sunt un fel de pălărie magică a magicianului, din care se poate
scoate orice este necesar pentru formarea organismului adult.
Alex Ionescu - Bucureşti
Embrionul are o proporţie mare de astfel de celule, celulele
stem embrionare, care vor da naştere tuturor ţesuturilor

U
nul din cele mai fascinante fenomene în natură este
viitorului organism. Aceste celule există şi în organismul adult,
crearea dintr-o singură celulă (oul fertilizat) a unui
dar sunt într-un număr mult mai mic. Cercetările în acest
întreg organism, compus din sute de tipuri de celule
domeniu au crescut pe baza descoperirilor realizate de
cu funcţii şi caracteristici total diferite. Şi aceasta doar dintr-o
cercetătorii canadieni Ernest A. McCulloch şi James E. Till în
singură celulă... Nu este acesta un mister? Cum de ştiu toate
anii 1960. Celulele stem intervin în reînnoirea ţesuturilor care
celulele organismului să se specializeze exact în direcţia
este mult mai lentă la adult decât la organismul în creştere al
necesară? Cum de ştiu celulele organismului să se diferenţieze
copilului, şi la repararea ţesuturilor când apar diferite afectări
exact la momentul la care trebuie, în timpul dezvoltării fătului
structurale grave – cum ar fi spre exemplu infarctul de miocard.
în uter, pentru a da naştere organelor şi ţesuturilor noului
Experimental s-a arătat că în momentul în care se produce un
organism?
infarct de miocard, celulele stem locale şi chiar cele aflate la
Teoria câmpurilor morfogenetice elaborată de Rupert Sheldrake
distanţă – dar acestea vor migra întâi spre zona afectată, încep
explică modul în care în cadrul fiecărei specii formele
să se dividă şi să dea naştere la celule specifice muşchiului
caracteristice fiecărui organ şi chiar învăţămintele primare
cardiac, pentru a se reface zona distrusă prin infarct. Astfel, prin
pentru supravieţuire sunt conservate, în câmpuri energetice
p. 121 Lohanul nr. 16, martie 2011
Medicină naturală
studierea în laborator a calităţilor acestor celule miraculoase, s-a afectat, cum ar fi spre exemplu în cazul arsurilor întinse, cu
ajuns la concluzia că medicina ar putea să se transforme radical siguranţă este necesară creşterea în laborator a ţesutului
prin utilizarea lor în diferite terapii. S-a observat că prin crearea respectiv, pornind de la celulele stem ale pacientului.
anumitor condiţii de creştere, celulele stem dau naştere Cercetările referitoare la aceste aspecte s-au realizat şi se
diferitelor tipuri de celule specific în funcţie de aceste condiţii. realizează atât pe pământ cât şi pe diverse staţii orbitale. S-a
reuşit creşterea unor fragmente de cartilaj uman în laboratoarele
din spaţiu. Se doreşte cunoaşterea şi a influenţelor pe care
microgravitaţia le are asupra ţesuturilor organismului uman.
Anul acesta, în luna octombrie, s-a acordat premiul Nobel
pentru medicină şi fiziologie grupului de cercetători Mario
Capecchi, Martin Evans şi Oliver Smithies pentru munca lor în
domeniul ingineriei genetice aplicate celulelor stem embrionare
murine.
Amploarea care a luat-o în ultimii ani preocuparea pentru
diferitele aplicaţii ale celulelor stem se observă atât în acordarea
premiului Nobel 2007 anumitor cercetări realizate în acest
S-a observat că prin obţinerea de diferite tipuri de celule domeniu cât şi prin organizarea celui de-al doilea Congres
sănătoase din celulele stem, pot fi ajutaţi bolnavi cu diferite boli European de Celule Stem şi Medicină Regenerativă. Printre
cronice sau degenerative cum ar fi diabetul zaharat dependent primele subiecte discutate la acest congres s-au numărat şi cele
de insulină, osteoartrita, hepatita, ciroza, arsurile, distrofia privind utilizarea celulelor stem în dezvoltarea medicamentelor
musculară, atacul cerebral, boala Alzheimer, scleroza multiplă, şi modul în care ajută tehnologia cu celule stem la procesul
bolile hematologice congenitale, leucemiile, imunodeficienţele. descoperirii de noi medicamente. Bineînţeles firmele
Bucuria descoperirii calităţilor acestor celule constă în faptul că farmaceutice nu puteau să ignore aşa o oportunitate de a-şi
se pot obţine celule care pot reface anumite ţesuturi afectate ale creşte eforturile de sporire a producţiei.
unui bolnav pornind chiar de la celulele stem ale bolnavului În tradiţia milenară a medicinei tradiţionale indiene, ayurveda,
respectiv, ceea ce nu va mai expune persoana respectivă la medicina regenerativă era şi este una din cele opt ramuri
fenomene de reacţie imună faţă de orice alt tip de transplant principale şi poartă numele de rasayana – mai este cunoscută ca
care i-ar fi necesar şi s-ar realiza de la o altă fiinţă umană. La parte a medicinei care se ocupă de reîntinerire. Rasayana – ca
ora actuală se practică auto-transplantul de celule stem acţiune de reîntinerire, aspect care depăşeşte cu mult acţiunea
hematopoietice, pentru diferite afecţiuni hematologice. de simplă regenerare, cuprinde în special terapii cu plante
medicinale care induc specific această acţiune. Rasayana
În 1998, la workshop-ul susţinut de National Science înseamnă şi calea de a atinge o vitaliate excelentă, care se poate
Foundation s-a adoptat conceptul de inginerie tisulară, prin care concretiza în longevitate, memorie, inteligenţă, tinereţe, voce
se desemna o ştiinţă interdisciplinară şi multidisciplinară care excelentă, forţă optimă a organismului şi organelor de simţ,
aplică principiile ingineriei şi ale ştiinţelor vieţii pentru respectabilitate şi strălucire. Literal rasayana înseamnă “calea
creşterea şi dezvoltarea de ţesuturi şi organe (substituenţi sevei” – cea care conduce la hrănire, restabilire şi echilibrarea
biologici) necesare diferitelor operaţii de transplant. Aceste funcţiilor organismului.
preocupări au dat naştere unei noi ramuri medicale: medicina
regenerativă. Pentru crearea de ţesut nou, necesar în cele mai Chiar dacă până la ora actuală nu au fost realizate testări în
multe cazuri restaurării unui ţesut sau organ lezat sau cu laborator care să demonstreze la nivel celular şi molecular cum
funcţionalitate redusă, ingineria tisulară a găsit trei modalităţi: acţionează remediile rasayana, se poate înainta ipoteza că
1.creşterea în laborator a fragmentului de ţesut sau organ acestea stimulează şi menţin funcţionalitatea celulelor stem –
necesar, pornind de la celulele stem ale pacientului, 2. infuzia în resursa fiecărui organism de reînnoire celulară.
zona afectată de factori care să stimuleze celulele stem şi astfel
regenerarea să fie accelerată, 3. injectarea de celule stem în Diferenţa dintre medicina tradiţională şi medicina alopată
zona afectată. S-au realizat multiple experimente pentru a se constă în contribuţia volitivă a pacientului la propria
proba eficacitatea fiecărei metode. Pentru zone mari de ţesut însănătoşire şi caracterul holistic al primeia faţă de atitudinea

p. 122 Lohanul nr. 16, martie 2011


Medicină naturală
pasivă a pacientului pe parcursul însănătoşirii şi caracterul 2. Adewumi O, Aflatoonian B, Ahrlund-Richter L, et al (2007).
partiţionat al celei de-a doua. Terapiile rasayana au în vedere "Characterization of human embryonic stem cell lines by the
întreaga bunăstare şi reîntinerire a organismului, deşi există şi International Stem Cell Initiative". Nat. Biotechnol. 25 (7): 803-
remedii particulare pentru diferite organe şi sisteme, pe când 16.
terapiile care utilizează celulele stem au în vedere strict zona 3. Wu DC, Boyd AS, Wood KJ (2007). "Embryonic stem cell
afectată. transplantation: potential applicability in cell replacement
Termenul rasa are mai multe înţelesuri, cum ar fi: gust, esenţă, therapy and regenerative medicine". Front. Biosci. 12: 4525-35.
aromă, sevă şi emoţie, dar nu este limitată la nici una dintre 4. Jiang Y, Jahagirdar BN, Reinhardt RL, et al (2002).
acestea. În procesele terapeutice rasa se referă mai ales la "Pluripotency of mesenchymal stem cells derived from adult
conservare, transformare şi revitalizare. Rasa hrăneşte corpul, marrow". Nature 418 (6893): 41-9.
stimulează imunitatea şi ajută la menţinerea corpului şi a minţii 5. Barrilleaux B, Phinney DG, Prockop DJ, O'Connor KC
în stare optimă. Conform scrierilor clasice în domeniul (2006). "Review: ex vivo engineering of living tissues with
ayurvedei, terapiile rasayana conferă multe avantaje adult stem cells". Tissue Eng. 12 (11): 3007-19.
organismului: stoparea îmbătrânirii, creşterea inteligenţei, 6. Gardner RL (2002). "Stem cells: potency, plasticity and
memoriei, forţei, tinereţii, dulceţei vocii, vigorii, hrănirea public perception". Journal of Anatomy 200 (3): 277-82.
sângelui, limfei, ţesuturilor muscular, adipos şi reproducător, 7. Lindvall O (2003). "Stem cells for cell therapy in Parkinson's
prevenind astfel afecţiunile degenerative şi bolile, disease". Pharmacol Res 47 (4): 279-87.
imbunătăţirea proceselor metabolice, stare optimă a 8. Goldman S, Windrem M (2006). "Cell replacement therapy
organismului şi organelor de simţ, creşterea rezistenţei naturale in neurological disease". Philos Trans R Soc Lond B Biol Sci
la infecţii, învigorarea organismului prin menţinerea 361 (1473): 1463-75.
echilibrului optim între anabolism şi catabolism. 9. Wade N (2006-08-14). Some Scientists See Shift in Stem
Cell Hopes New York Times. Retrieved on 2006-12-28.
Rasayana descrie prepararea de remedii pe bază de plate 10. http://abcnews.go.com/Health/wireStory?id=3307505
medicinale, pentru promovarea tinereţii, a vigorii stării de
sănătate fizice şi mentale, şi pentru o stare de fericire continuă.
Plantele rasayana sunt extrem de compliante cu administrarea
Cum să ne protejăm, fiecare dintre noi,
zilnică şi prezintă o eficacitate foarte mare. Dintre cele mai
împotriva efectelor nocive ale dârelor morţii
utilizate plante în remediile rasayana menţionăm: Bala (Sida
(chemtrails-uri)
cordifolia), Kashmari (Gmelina arborea), Varahi (Withania
somnifera), Pipalli (Piper longum), Usturoiul (Alyum sativum),
Haritaki (Terminalia chebula), Brahmi (Bacopa monieri), Vacha Prof. George Bianu – Bucureşti
(Acorus calamus), Shankapushpi (Convolvulus pluricaulis), Vindecarea naturală, purificarea organismului şi
Guggul (Cominphora mukul), Amalaki (Emblica officinalis), fortificarea sistemului imunitar.
Guduchi (Tinospora cordifolia), Ballataka (Semicarpus

C
ea mai bună strategie de a ne proteja organismul faţă
anacardium), Punarnava (Boerrhevia diffusa), Shatavari de efectele nocive ale dârelor morţii începe prin
(Asparagus racemosus). adoptarea unei alimentaţii naturale, echilibrate şi
Rasayana poate, prin cercetările făcute pe celulele stem, să sănătoase. Este important să urmărim să devenim din ce în ce
dobândească o explicaţie ştiinţifică foarte concretă. Deschiderea mai conştienţi de natura şi calitatea a ceea ce mâncăm. În ceea
oamenilor de ştiinţă către ştiinţele tradiţionale şi către viziunea ce priveşte alimentele pe care le procurăm din comerţ, este
holistică pe care toate tradiţiile medicale străvechi o promovau, necesar să fim atenţi să citim întotdeauna ce conţin acestea, mai
va aduce un nou suflu cercetărilor ştiinţifice, şi o înţelegere cu seamă cele produse industrial.O modalitate foarte eficientă
mult mai profundă a ceea ce natura încearcă să ne zică de mult de a purifica din punct de vedere subtil energetic alimentele pe
timp. care le consumăm, mai ales acelea a căror provenienţă nu ne
este cunoscută îndeajuns, este aceea de a le binecuvânta. În
Bibliografie: acest caz alimentele vor fi infuzate cu o energie subtilă
1. The Nobel Prize in Physiology or Medicine 2007. purificatoare, cu multă iubire şi dominanta lor energetică
Nobelprize.org. Retrieved on 8 October 2007. vibratorie se va armoniza, fiind eliminate astfel anumite vibraţii

p. 123 Lohanul nr. 16, martie 2011


Medicină naturală
subtile perturbatoare, care ar putea fi transferate în trupul nostru vulgare) – partea aeriană, Trei fraţi-pătaţi (Viola tricolor) –
dacă noi am consuma acele alimente fără a le binecuvânta în partea aeriană, Trifoi roşu (Trifolium pratense) – flori, Urzică
prealabil. Pentru a îmbunătăţi starea energetică a unor alimente mare (Urtica dioica) – frunze, Viţă-de-vie (Vitis vinifera) –
putem de asemenea să folosim anumite aparate care au frunze, Volbură (Convolvulus arvensis) – partea aeriană,
proprietatea de a anula efectele undelor electrice sau magnetice Zămoşiţă (Hibiscus trionum) – partea aeriană.
nocive.
Desigur, este esenţial să urmărim totodată să ne fortificăm Această listă poate fi completată cu unele plante tradiţionale
sistemul imunitar, prin intermediul unor mijloace naturale. Însă, indiene, care sunt folosite de mii de ani în cadrul sistemului
înainte de a începe un astfel de demers armonizator este AYURVEDA pentru purificarea organismului: Ashwagandha
important să realizăm o acţiune prealabilă de purificare a (Withania somnifera) – frunze, Bhringaraj (Eclipta alba) –
trupului şi să urmărim să ne dezintoxicăm periodic, într-un mod partea aeriană, Cardamom (Elettaria cardamomum) – seminţe,
cât mai eficient organismul. Guggul (Commiphora mukul) – răşină, Katurohini (Picrorrhiza
kurroa) – rădăcină, Neem (Azadirachta indica) – frunze,
Există numeroase plante medicinale care ne pot ajuta în această
direcţie. Întrucât prin aceste dâre ale morţii (chemtrails-uri) sunt
răspândite în atmosferă microorganisme patogene (bacterii,
virusuri etc.) şi substanţe toxice este necesar să ne protejăm de
efectele nocive ale acestora cu ajutorul plantelor de leac şi al
remediilor naturale ce stimulează în mod natural imunitatea şi
care totodată ajută la eliminarea din organism a substanţelor
toxice, nocive, ce au fost acumulate.

Plante şi alimente cu proprietăţi depurative şi detoxifiante


Dintre plantele autohtone româneşti care prezintă proprietăţi
depurative, detoxifiante şi neutralizatoare ale anumitor
substanţe toxice, acţionând astfel eficient în direcţia purificării
organismului, enumerăm următoarele:

Anghinare (Cynara scolymus) – frunze, Boz (Sambucus ebulus)


– frunze, Brusture (Arctium lappa) – rădăcină, Căpşun
(Fragaria moschata) – frunze, Captalan (Petasites hybridus) –
frunze, Cătină (Hippophae rhamnoides) – fructe, Cicoare
(Cichorium intybus) – partea aeriană, Coada calului (Equisetum
arvense) – partea aeriană, Coada-şoricelului (Achillea Manjistha (Rubia cordifolia) – rădăcină, Sigru (Moringa
millefolium) – flori, Creson (Lepidium sativum) – partea oleifera) – rădăcină.
aeriană, Fumariţă (Fumaria officinalis) – partea aeriană,
Genţiană (Gentiana lutea) – rădăcină, Iarba-şarpelui (Echium Planta Aloe (Aloe vera) – frunzele proaspete, inclusiv gelul
vulgare) – partea aeriană, Lemnul-Domnului (Artemisia conţinut în ele, precum şi Ceaiul verde (Camellia sinensis) –
abrotanum) – frunze, Linariţă (Linaria officinalis) – partea frunze, sunt de asemenea foarte bune depurative. Frunzele de
aeriană, Lipicioasă (Galium aparine) – partea aeriană, Măceş Aloe pot fi consumate proaspete, eventual combinate cu puţină
(Rosa canina) – fructe, Măslin (Olea europaea) – frunze, miere naturală, iar frunzele de Ceai verde pot fi utilizate atât sub
Muşeţel (Matricaria chamomilla) – partea aeriană, Nuc formă de macerat, cât şi mestecate ca atare.
(Juglans regia) – frunze, Osul-iepurelui (Ononis spinosa) –
Pentru a putea beneficia de un efect purificator cât mai eficient
rădăcină şi partea aeriană, Păpădie (Taraxacum officinale) –
este bine să urmărim să folosim în alimentaţia noastră
frunze, Pelin (Artemisia absinthium) – partea aeriană, Rocoină
următoarele legume cu efect depurativ: Ovăzul (Avena sativa),
(Stellaria media) – partea aeriană, Salvie (Salvia officinalis) –
Andivele (Cichorium intybus), Ridichea neagră (Raphanus
partea aeriană, Schinduf (Trigonella foenum-graecum) –
sativus var. niger), Fasolea verde (Phaseolus vulgaris),
seminţe, Soc (Sambucus nigra) – flori, Sovârv (Origanum
p. 124 Lohanul nr. 16, martie 2011
Medicină naturală
Morcovul (Daucus carota), Sfecla roşie (Beta vulgaris var. vulgare) – partea aeriană, Splinuţă (Solidago virgaurea) –
conditiva), Ţelina (Apium graveolens), Sparanghelul vârfuri înflorite, Tuia (Thuja occidentalis) – frunze.
(Asparagus officinalis), Ceapa (Allium cepa), Usturoiul (Allium
sativum), Castravetele (Cucumis sativus), Salata (Lactuca Putem adăuga la această listă şi unele plante care sunt folosite
sativa), Gulia (Brassica oleracea subsp. caulotrapa var. în mod tradiţional în cadrul sistemului milenar AYURVEDA şi
gongylodes), Pătrunjelul (Petroselinum sativum). Cele mai care, fiind studiate în prezent, s-a dovedit că au certe proprietăţi
indicate fructe cu efecte depurative sunt: Pepenele verde imunostimulente: Amalaki (Phyllanthus emblica) – fructe,
(Citrullus lanatus), Piersicile (Persica vulgaris), Lămâile Ashwagandha (Withania somnifera) – rădăcină, Atmagupta
(Citrus limon), Portocalele (Citrus sinensis), Grapefruitul (Mucuna pruriens) – seminţe şi rădăcină, Bala (Sida cordifolia)
(Citrus paradisii) şi – rădăcină,
Ananasul (Ananas Ghimbir
sativus). (Zingiber
officinalis) –
Fortificarea sistemului rădăcină,
imunitar Ginseng (Panax
După realizarea unei ginseng) –
perioade de purificare a rădăcină, Guggul
trupului cu ajutorul (Commiphora
plantelor medicinale cu mukul) – răşină,
proprietăţi depurative Haritaki
este necesar să urmărim (Terminalia
să folosim plante care chebula) –
fortifică sistemul fructe, Manjistha
imunitar. Dintre plantele (Rubia
autohtone româneşti cordifolia) –
care fortifică sistemul rădăcină,
imunitar enumerăm Momordica
următoarele: Afin (Vaccinium myrtillus) – fructe şi frunze, (Momordica charantia) – fructe, Neem (Azadirachta indica) –
Angelică (Angelica archangelica) – rădăcină, Armurariu frunze, Pippali (Piper longum) – seminţe, Tejapata
(Silybum marianum) – fructe, Bătrâniş (Erigeron canadensis) – (Cinnamomum tamala) – scoarţă, Tulsi (Ocimum sanctum) –
partea aeriană, Brusture (Arctium lappa) – rădăcină, Busuioc frunze, Turmeric (Curcuma longa) – rădăcină.
(Ocimum basilicum) – frunze, Călţunaşi (Tropaeolum majus) –
frunze şi flori, Cefalofora (Cephalophora aromatica) – partea Un puternic efect de fortifiere a sistemului imunitar au şi
aeriană, Cerenţel (Geum urbanum) – rădăcină, Cimbrişor următoarele ciuperci alimentare şi terapeutice: Ciuperca de
(Thymus serpyllum) – partea aeriană înflorită, Cimbru de larvă chinezească (Cordyceps sinensis), Ciuperca tremurătoare
grădină (Satureja hortensis) – partea aeriană, Cimbru de munte aurie (Tremella mesenterica), Reishi (Ganoderma lucidum),
(Satureja montana) – partea aeriană, Creţuşcă (Filipendula Maitake (Grifola frondosa), Sang-hwang (Phellinus linteus),
ulmaria) – partea aeriană, Echinacea (Echinacea purpurea) – Shiitake (Lentinula edodes). De asemenea, băutura naturală
flori, Gălbenele (Calendula officinalis) – partea aeriană, Iarbă- preparată cu ajutorul ciupercii Kombucha şi al unor plante
mare (Inula helenium) – rădăcină, Lichen de piatră (Cetraria medicinale dintre cele enumerate anterior (atât cele cu
islandica) – tal, Măslin (Olea europaea) – frunze, Mentă proprietăţi depurative, cât şi cele cu proprietăţi
(Mentha piperita) – partea aeriană, Nalbă mare (Althaea imunostimulente) poate fi utilizată cu succes pentru efectele ei
officinalis) – rădăcină, Obligeană (Acorus calamus) – rădăcină, tonice şi protectoare.
Pelin (Artemisia absinthium) – partea aeriană, Plop negru
Toate acestea (atât plantele, cât şi ciupercile cu efecte
(Populus nigra) – muguri, Răchitan (Lithrum salicaria) – partea
terapeutice) este bine să fie folosite sub formă de pulbere
aeriană, Sânziene galbene (Galium verum) – partea aeriană
uscată, ce va fi administrată sublingual, de preferinţă câte un
înflorită, Soc (Sambucus nigra) – flori, Sovârv (Origanum
gram de pulbere de patru ori pe zi. Este preferabil ca aceste
p. 125 Lohanul nr. 16, martie 2011
Medicină naturală
plante să fie folosite în combinaţii de minim zece plante. La Usturoiul
modul general, cea mai bună modalitate practică de asociere a Usturoiul este un aliment cu numeroase proprietăţi curative. El
plantelor este cea în care, în amestecul respectiv să se este un excelent vermifug, este bogat în vitamina C şi datorită
regăsească atât plante cu proprietăţi depurative, cât şi plante cu ingredientului său activ, alicina, este un excelent potenţator al
proprietăţi imunostimulente, într-o proporţie pe cât posibil activităţii sistemului imunitar, fiind tocmai de aceea foarte
egală. indicat să-l utilizăm mai mereu.

Un efect fortifiant foarte bun asupra sistemului imunitar au şi Uleiurile din răşină de conifere
produsele apicole cum ar fi polenul, propolisul şi lăptişorul de Atât uleiul de pin, cât şi cel de brad asigură bunăstarea
matcă. alveolelor pulmonare şi ambele permit descongestionarea
plămânilor. Aceste uleiuri contribuie în mod eficient la
În ceea ce priveşte alimentaţia naturală cu rol echilibrant şi dizolvarea anumitor depuneri toxice care pot să apară la nivelul
protector, consumul zilnic de fructe şi legume proaspete, sistemului respirator datorită fumului de ţigară inspirat fie
cultivate în condiţii ecologice, precum şi consumul altor voluntar (în cazul fumătorilor), fie involuntar (în cazul celor
categorii de alimente naturale ce au un bogat conţinut în care sunt în nefericita ipostază de „fumători pasivi”) sau datorită
vitamine şi minerale, are un efect profund benefic asupra inhalării unor substanţe nocive, poluante, care pot să existe în
sistemului imunitar. aerul pe care noi îl respirăm zilnic.

Metode naturale de dezintoxicare Pasta din frunze de coriandru


Pentru a realiza o acţiune cât mai eficientă de purificare naturală Coriandrul proaspăt poate dizolva într-un interval scurt de timp
a organismului este necesar să avem mai mereu la dispoziţie unele depuneri dăunătoare de metale ce pot să se producă în
cărbune vegetal activ. În cazurile de ingestie accidentală a unor organismul nostru. Următoarea reţetă simplă pe care o
substanţe nocive sau în situaţiile de intoxicaţie alimentară ori prezentăm în continuare are un puternic efect de purificare a
chimică, este bine să ştim că putem fi ajutaţi de cărbunele ţesuturilor. Se prepară sub forma unei paste proaspete, din
vegetal activ, care are proprietatea de a absorbi elementele frunze de coriandru şi este excelentă ca aliment ce poate fi
periculoase, nocive, din organism şi de a le elimina apoi pe cale consumat eventual cu pâine prăjită, cu cartofi la cuptor sau cu
intestinală, în mod natural. Cărbunele vegetal poate fi folosit şi paste integrale. Folosirea a cel puţin două linguriţe pe zi din
în unele situaţii de urgenţă, în caz de ingerare accidentală a unor această pastă, timp de trei săptămâni, este suficientă pentru
substanţe toxice, imediat după efectuarea unei spălături eliminarea din sânge a unor metale toxice cum ar fi mercurul,
stomacale. În unele zone există tipuri rare de pământ, vechi de plumbul şi aluminiul. Este util să realizăm o astfel de cură timp
milioane de ani. Acestea sunt compuse din anumite tipuri de de aproximativ 3 săptămâni şi apoi vom face o pauză. Putem
argilă, cu un conţinut mare de minerale, deosebit de folositoare repeta această cură cel puţin de trei ori pe an. Pentru prepararea
pentru menţinerea echilibrului trupului uman. Unele tipuri de pastei se folosesc 4 căţei de usturoi, care se zdrobesc mărunt,
argilă conţin fosile de diatomee (alge unicelulare microscopice, 1/3 ceaşcă de nucă de Brazilia (care conţine seleniu), 1/3 ceaşcă
de apă dulce sau sărată, al căror înveliş exterior s-a transformat de seminţe de floarea-soarelui, care conţin cisteină, 2 ceşti de
în siliciu sau în cuarţ). Acest element permite absorbirea frunze proaspete de coriandru, fără tulpini. Se mai pot adăuga
metalelor grele (mercur, plumb) şi a altor elemente, cum ar fi frunze de pătrunjel proaspăt, pentru conţinutul lor de vitamina
aluminiul sau fluorul în exces. Prafurile de argilă de acest tip C. Dat fiind faptul că această pastă se conservă bine prin
sau altele similare lor sunt utile celor care suferă de ulcer gastric refrigerare, este preferabil să ne procurăm din timp frunzele de
sau de leziuni ale tractului digestiv. Argila, sub formă de coriandru proaspăt, atunci când el apare, şi să facem o cantitate
pulbere uscată, poate fi dizolvată în puţină apă, obţinându-se suficientă de pastă pentru tot anul. În continuare, mai adăugăm
astfel o pastă ce poate fi aplicată pe piele, în strat subţire, 2/3 ceaşcă de ulei de in (inul este indicat în caz de tuse, astm,
întocmai ca o cremă. Aplicarea periodică pe piele a unei paste rujeolă, constipaţie, gastrite, pecingine, abcese; are proprietăţi
de argilă albă, de exemplu, poate produce efecte benefice emoliente, laxative şi antiinflamatorii), 4 linguri de suc de
multiple, mai ales datorită absorbţiei toxinelor şi a impurităţilor, lămâie proaspăt (conţine vitamina C) şi eventual două linguriţe
precum şi datorită neutralizării acizilor ori a deşeurilor chimice de miso, produs specific japonez, obţinut în principal din soia.
ce se pot acumula în unele ţesuturi. Pentru prepararea acestei paste punem frunzele de coriandru
împreună cu cele de pătrunjel în mixer, adăugăm uleiul de in şi
p. 126 Lohanul nr. 16, martie 2011
Medicină naturală
le mixăm până când obţinem o pastă omogenă. Adăugăm apoi putem alege să cultivăm în propria locuinţă unele plante
usturoiul pisat, nuca de Brazilia mărunţită fin, seminţele de ornamentale, care pot contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului.
floarea-soarelui zdrobite, sucul de lămâie şi miso-ul.
Amestecăm din nou totul foarte bine, până se omogenizează. Necesitatea purificării apei de băut
Pasta obţinută se păstrează la frigider. Ar fi foarte înţelept să urmărim să nu mai consumăm apă de la
robinet, fără să ştim ce conţine aceasta. Unii ar replica imediat
Băile calde cu efect purificator că apa din oraşul lor este curată, datorită clorului sau fluorului
Apa şi căldura au efecte de purificare şi de relaxare care cu care este tratată! Ce nu ştiu cei mai mulţi este că în realitate
diminuează stresul şi curăţă totodată pielea. Pentru a potenţa clorul nu ucide numai bacteriile „rele“ din trupul uman, ci şi pe
efectul purificator cele „bune“.
putem să adăugăm în Cine a socotit,
apa din cada de baie oare, cât clor a
sare de mare, alte înghiţit pe
săruri minerale (de termen lung, zi
exemplu sulfatul de după zi, an
magneziu, care după an? Ar fi
tonifică muşchii), bine, în orice
uleiuri esenţiale cu caz, să lăsăm
acţiune purificatoare şi apa din pahar să
tonifiantă (ulei de se „aşeze“
bergamotă, ulei de înainte să o
mentă, ulei de roiniţă, bem. Pe cât
ulei de camfor etc.), posibil, se
pulbere de frunze de recomandă să
arin sau frunze de arin folosim o sticlă
proaspăt culese (care de apă pe care
au un puternic efect să o lăsăm la
antiinflamator), frunze aer, protejată cu
de mesteacăn (cu un filtru uşor.
efecte purificatoare şi febrifuge), ace de pin (ce sunt utile pentru Apa distilată poate fi o modalitate excelentă de eliminare din
îmbunătăţirea stării sistemului respirator) sau pulberi din plante trup a mineralelor, a metalelor grele şi a altor toxine. Cu toate
aromate (salvie, mentă, roiniţă, busuioc, isop, lavandă, iarba acestea, trebuie să fim atenţi să nu ne perturbăm echilibrul
Sfântului Ion, mătăciune etc.). mineral. Pulberea de argilă sau de pământ fosil poate fi şi ea
utilă în această direcţie. Există numeroase tipuri de aparate
Purificarea aerului ambiant pentru purificarea apei. Putem folosi şi un astfel de aparat. Însă,
Este indicat să folosim, atât acasă, cât şi în locul în care lucrăm dincolo de toate acestea, din punct de vedere practic este foarte
un aparat de purificare a aerului. Generatoarele de ioni negativi important să urmărim să fim conştienţi de calitatea apei pe care
sunt ideale, mai ales dacă locuim în oraş. Dat fiind faptul că o consumăm zi de zi.
suntem înconjuraţi de televizoare, monitoare de calculator şi
alte aparate electrice, suntem neîncetat bombardaţi cu ioni Grădinile cu legume
pozitivi, care contribuie la creşterea nivelului de tensiune şi de Citind până aici acest articol, ne putem pune întrebarea cum să
iritare nervoasă. Este foarte bine, prin urmare, să putem procedăm în cazul grădinilor în care cultivăm legume sau flori?
beneficia de surse generatoare de ioni negativi, pentru a ne Cum să semănăm şi să cultivăm legume sub cerul liber, în astfel
reface echilibrul energetic. Desigur, dacă locuim aproape de o de condiţii ostile?
cădere de apă sau în înaltul munţilor, suntem nişte privilegiaţi.
Anumite locuinţe au un sistem central de purificare a aerului, cu O posibilă soluţie practică este aceea de a urmări să acoperim
filtre bune, care pot elimina mare parte din praful nociv şi alte grădina de legume cu o folie transparentă, la 1,5 m de sol şi să
particule dăunătoare. Dacă nu dispunem de un astfel de sistem, udăm pământul cu apă pe care o extragem dintr-o fântână de
p. 127 Lohanul nr. 16, martie 2011
Dezbateri
exemplu, pentru a ne feri de situaţia în care apa de ploaie ar devenim cât mai conştienţi, atât de noi înşine, cât şi de
universul care ne înconjoară şi apoi să acţionăm în mod înţelept.
putea să fie contaminată. O altă soluţie practică ar fi să cultivăm
legumele într-o seră. Şi de asemenea, este indicat să le udăm
printr-un sistem autonom de irigaţii, care să fie alimentat cu apă
purificată printr-un sistem ecologic, natural. Apariţia vieţii
Însă, în afara aplicării acestor soluţii particulare pentru grădina – act creator sau întâmplare ?
noastră, foarte important este să cerem cu fermitate forurilor
responsabile să înceteze să ne mai pulverizeze în cap toate Mugurel Atudorei - Bucureşti
aceste substanţe ucigătoare. Este imperios necesar să urmărim

C
să ne mobilizăm, cât mai mulţi oameni conştienţi de aceste u toţii am învăţat la şcoală, mai ales în timpul
pericole, pentru a cere la unison stoparea acestor acţiuni materialismului dialectic comunist, că viaţa a apărut pe
Pământ într-un mod accidental, prin combinarea
malefice.
întâmplătoare a elementelor ce existau în „supa primordială” de
după răcirea scoarţei terestre, ce s-a produs după formarea
În funcţie de răspunsul care ni se va da în urma unei astfel de
planetei noastre. Am învăţat că ulterior, prin mutaţii genetice şi
solicitări colective, vom putea să ne continuăm demersurile, selecţii naturale, – conform Teoriei evoluţioniste a lui Charles
solicitând ca aceia care nu-şi fac datoria în mod corect să fie Darwin – au apărut specii tot mai avansate, ajungând-se din
destituiţi din funcţie! Putem fi siguri că nu vom rezolva aceste aproape în aproape la specia umană aşa cum există ea astăzi.
probleme rămânând aşezaţi comod în fotoliu, aşteptând ca alţii
să facă ceva. Mai mult decât atât, putem face noi înşine Iată însă că odată cu noile rezultate ştiinţifice care apar, aceste
cercetări, ne putem informa şi de asemenea putem să teorii devin din ce în ce mai puţin validate de către savanţii
prestigioşi, ajungându-se gradat la concluzia că aceşti paşi ai
transmitem şi altora ceea ce am aflat despre acest subiect. În
apariţiei vieţii pe Pământ, cât şi dezvoltarea ulterioară a
prezent, cerul este adeseori acoperit de aceste dâre ale morţii
speciilor, nu s-au produs din întâmplare, ci au avut un sens
(chemtrails-uri). Dârele paralele din văzduh sunt rezultatul foarte precis determinat.
flagrant al acţiunii turbinelor de pulverizare. Aceasta nu este
absolut deloc normal, iar noi va trebui să urmărim să devenim Viaţa a evoluat ca şi cum ar fi existat un scop de atins
conştienţi de aceasta şi, de asemenea, să acţionăm în mod
eficient şi cu înţelepciune mai departe. Astfel, referitor la modul în care au acţionat legităţile ce au
condus la apariţia vieţii pe Pământ, există la ora actuală –
Unele idei ce sunt demne de reţinut datorită unor instrumente de calcul electronic foarte
• Pentru a ne proteja împotriva efectelor nocive ale substanţelor performante – o serie de informaţii ştiinţifice deosebit de
semnificative, ce indică faptul că viaţa nu a apărut haotic, în
împrăştiate în mod intenţionat în atmosferă, este important să
urma unor mutaţii spontane, ci totul a fost orientat în mod
urmărim să avem o alimentaţie corectă, să ne întărim sistemul
evident către finalitatea foarte complexă a organismelor vii şi
imunitar prin mijloace naturale (de exemplu folosind mai ales tot mai evoluate.
pulberea de echinaceea), să ne purificăm organismul (de
exemplu, cu ajutorul plantelor depurative, al cărbunelui vegetal Un exemplu în acest sens îl reprezintă cercetările efectuate de
activ, al argilei şi al usturoiului). către savantul francez Lecomte du Nouy, de la Institutul Pasteur
din Paris. El a calculat că timpul necesar reacţiilor chimice
• Dârele morţii (chemtrails-uri) sunt folosite de către cei rău întâmplătoare de a conduce la formarea unei bacterii simple ar
intenţionaţi în diverse scopuri malefice: acela de a ne fi trebuit să fie la o valoare estimată la… 10243 miliarde de ani,
îmbolnăvi, de a ne slăbi sistemul imunitar, de a ne manipula o valoare uriaşă, ce depăşeşte de altfel cu mult însăşi vârsta
psihicul şi voinţa; acela de a realiza diverse experienţe biologice Universului (estimată la aproximativ 20 miliarde de ani)!
şi chimice asupra mediului înconjurător şi mai ales asupra
oamenilor; acela de a-i împiedica pe oameni să-şi atingă La aceleaşi concluzii au ajuns ulterior şi profesorul Harold
potenţialul lor divin şi să-şi dezvolte capacităţile, înzestrările, Morowitz, fizician de la Universitatea Yale (SUA), precum şi
talentul şi aptitudinile; acela de a controla coridoarele aeriene şi Douglas D. Axe, doctor în biologie la Universitatea din
ionosfera; acela de a controla climatul, viaţa vegetală şi animală Cambridge-U.K. Una din concluziile studiilor dr. du Nouy a
de pe Pământ, şi tot ceea ce poate fi folosit ca hrană. Cea mai fost: „Chiar de la început, viaţa a evoluat ca şi cum ar fi existat
sigură şi eficientă cale de a ne proteja împotriva tuturor un scop de atins şi ca şi cum acest scop ar fi fost apariţia
încercărilor de manipulare de acest gen este să urmărim să
p. 128 Lohanul nr. 16, martie 2011
Dezbateri
conştiinţei umane.” În anul 1994 oamenii de ştiinţă Walter L. cumulative de investigaţie se constituie ca un strigăt puternic şi
Bradley si Charles B. Thaxton au publicat un studiu în care au clar: Totul a fost proiectat! Rezultatul este atât de important
arătat că dacă tot carbonul de pe Pământ ar fi fost disponibil sub şi de lipsit de ambiguitate, încât ar trebui catalogat drept una
formă de aminoacizi şi ar fi reacţionat chimic cu cea mai mare dintre cele mai mari realizări din istoria ştiinţei. Observaţia că
probabilitate de 1012 reacţii pe secundă, timp de un miliard de viaţa este proiectată inteligent este la fel de importantă ca şi
ani, şansa formării unei proteine funcţionale ar fi fost de o şansă observaţia că Pământul se învârteşte în jurul Soarelui sau ca
din 1065, valoare care în matematică este considerată o aceea că radiaţia este emisă în cuante.” Prin aceste concluzii
probabilitate infimă, asimilată cu imposibilitatea. deosebit de semnificative, precum şi prin multe altele din
diverse domenii ale ştiinţei moderne, asistăm astăzi la o din ce
Cercetări în această direcţie au fost realizate şi de către celebrul în ce mai pronunţată convergenţă a Ştiinţei cu Spiritualitatea,
astronom Sir Fred Hoyle (cunoscut mai ales pentru contribuţiile confirmându-se astfel ceea ce toate liniile spirituale tradiţionale
sale la dezvoltarea modelelor cosmologice de explicare a au afirmat cu privire la caracterul creat al lumii, provenit dintr-o
Universului) şi de către un coleg al său, dr. Chandra Ordine şi o Înţelepciune superioară, divină, ce face ca absolut
Wickramasinghe. Cei doi savanţi au calculat probabilitatea ca o tot ceea ce există să fie animat de un Sens fundamental, ce
enzimă simplă să se formeze din întâmplare, apoi probabilitatea transpare în Universalitate.
de formare spontan-întâmplătoare a unei bacterii comune (gen
Escherichia Coli), bacterie ce este formată din aproximativ
2000 de enzime cu funcţii diferite şi corelate. S-a ajuns la
Câteva aspecte legate de influenţa
valoarea de o şansă din 1040.000, valoare care de asemenea
indică o imposibilitate matematică. Dr. Wickramasinghe a făcut procesului de rezonanţă asupra vieţii
referitor la acest rezultat următoarea analogie plină de umor, dar noastre
foarte plastică şi semnificativă: „Şansa ca viaţa să fi apărut pur
şi simplu este la fel de improbabilă ca şi aceea ca un taifun să
măture un teren plin de fiare vechi şi să construiască un avion Mugurel Atudorei - Bucureşti
Boeing 747.”

R ezonanţa şi ştiinţa
Termenul de rezonanţă este mai des întâlnit în
domeniul fizicii, dar în ultimele decade acest concept a
fost în mod gradat extrapolat în tot mai multe domenii ale
cunoaşterii datorită faptului că, întreaga realitate poate fi
descrisă în termeni de ritm, periodicitate, frecvenţă şi mai ales
energie. Toate fenomenele au la bază sau, altfel spus, sunt
reductibile la realităţi energetice. Astfel, lumea este structurată
de cele cinci forţe fizice fundamentale (gravitaţia,
electromagnetismul, interacţiunea nucleară slabă, interacţiunea
nucleară tare şi forţa de coeziune), care dezvoltă anumite
câmpuri energetice. Aşa cum arată teoria relativităţii a lui
Einstein, materia, spaţiul şi timpul formează un continuum ce
este descris în termeni energetici, ce implică un caracter
rezonant şi, tocmai de aceea putem afirma că de fapt toate
formele de existenţă reprezintă forme particulare de
rezonanţă. Însăşi materia este o formă de energie condensată
(este celebră în acest sens ecuaţia lui Einstein ce arată că
E=mc²), ce rezonează într-un domeniu specific. Aceste câmpuri
energetice fundamentale se constituie ca veritabile sisteme
rezonante formatoare (morfogenetice, conform terminologiei
savantului Rupert Sheldrake) şi ele induc anumite caracteristici
fizice şi chiar biologice tuturor sistemelor existente subordonate
(vezi de ex. efectul energiilor de formă, cum ar fi cazul efectului
Există o ordine și o înțelepciune superioară, divină! de piramidă). Aceste influenţe se induc precis pe baza anumitor
frecvenţe de rezonanţă ce se transmit de la un sistem rezonant
emiţător la un sistem rezonant receptor atunci când acestea se
Într-un domeniu de studiu conex, cel al evoluţiei biologice, află acordate pe aceeaşi lungime de undă.
savantul Michael Behe a arătat că elementele care contrazic
faptul că multe dintre funcţiile vitale complexe au evoluat prin Înţelegerea principiului rezonanţei: cheia cunoaşterii
selecţia naturală sunt deosebit de clare. Reunind aceste conştiente
observaţii cu cercetările sale în domeniul microbiologic, Noi înşine, ca fiinţe umane, suntem asemenea sisteme de
concluzia sa a fost fără echivoc: „Rezultatul acestor eforturi rezonanţă şi experimentăm lumea prin intermediul percepţiei
p. 129 Lohanul nr. 16, martie 2011
Dezbateri
celor cinci simţuri, care se realizează pe baza fenomenelor de
rezonanţă. Putem percepe un anumit stimul exterior doar atunci
când simţurile noastre sunt pe aceeaşi lungime de undă cu acel
stimul, în gama spectrului cromatic, sonor, tactil etc. Odată
percepute prin simţuri, aceste informaţii sunt analizate la nivelul
creierului prin anumite frecvenţe cerebrale specifice. De
asemenea, s-a reuşit punerea clară în evidenţă, din punct de
vedere ştiinţific, a faptului că atât gândurile pe care le emitem,
cât şi cele care „ne vin” sunt în realitate energii vibraţionale
rezonante, aflate pe diferite lungimi de undă. Mintea noastră
operează prin fenomene de rezonanţă şi ea poate fi descrisă şi
analizată prin anumite stări de rezonanţă particulare, înscrise în
domenii măsurabile, în funcţie de activitatea desfăşurată. Putem
spune – pe baza faptului că existăm ca sisteme rezonante – că
suntem analogic vorbind ca nişte sui-generis aparate de radio
care preluăm în mod continuu energie şi informaţii de la
„posturile” emiţătoare din Universul apropiat, dar şi din cel Este aşadar esenţial să înţelegem că aceste procese se produc în
îndepărtat. Un fapt mai puţin cunoscut este acela că există o funcţie de orientarea minţii şi a atenţiei noastre; gândurile
frecvenţă de rezonanţă principală a fiinţei noastre, care depinde reprezintă cauze formatoare ce acţionează prin rezonanţă,
exact de modul nostru de a gândi. Există multiple experienţe modelând procese energetice care, la rândul lor se răsfrâng
care arată că modul nostru de a gândi ne influenţează starea de asupra materiei. Este fundamental să conştientizăm că putem
sănătate şi chiar produce efecte obiective şi în afara noastră, în alege stările noastre de rezonanţă (de existenţă) şi ca urmare,
cazul fiecăruia dintre noi. devine astfel evident de ce este necesar să cultivăm cu
perseverenţă obişnuinţele pozitive, benefice. Realizăm în acest
Explicaţia faptului că mintea poate acţiona asupra oricărei fel că fericirea şi nefericirea sunt de fapt stări ale minţii, sunt
forme materiale este aceea că în timp ce substratul materiei este atitudini interioare şi că ele nu depind neapărat de condiţiile
energia, substratul energiei însăşi este compatibil cu conştiinţa lumii exterioare, ci constituie exact cauza generatoare a ei, aşa
şi procesele mentale, aşa cum arată ultimele descoperiri ale cum afirmă foarte plastic şi aforismul: „Înţeleptul e fericit şi-n
mecanicii cuantice. infern, pe când ignorantul suferă şi-n paradis.”

Aşadar, fie că ştim sau nu ştim, fie că vrem sau nu vrem, prin Experimente practice care evidenţiază acţiunea tainică a
orientarea propriilor gândurilor noi producem fenomene de principiului rezonanţei
rezonanţă în viaţa noastră şi astfel ajungem să ne modelăm O aplicaţie a ştiinţei experimentale ce evidenţiază din ce în ce
viaţa, sănătatea, şi chiar să atragem anumite evenimente, în mai mult procesele de rezonanţă angrenate conştient sunt
funcţie de gândurile pe care le manifestăm preponderent. De dispozitivele tip Brain Machine. Astfel, prin intermediul unui
altfel au devenit din ce în ce mai cunoscute concluziile care reper vizual sau auditiv se obiectivează starea mentală a
indică faptul, de exemplu, că devenim ceea ce mâncăm, subiectului ce experimentează, ajutându-l să-şi acordeze
devenim ceea ce gândim în mod preponderent, devenim ceea ce frecvenţa cerebrală pe o stare particulară ce îl poate în acest
iubim… Toate acestea se explică prin această dezvoltare mod ajuta substanţial, de exemplu în procesele de vindecare.
gradată a unui mod predominant de a acţiona sau, altfel spus, de
a rezona, ceea ce atrage efecte precise, corespondente cu modul Prin orientarea constantă a atenţiei şi a gândurilor noastre într-o
particular în care rezonăm prin tot ceea ce facem. Ceea ce stă la anumită direcţie, se realizează procese de rezonanţă care conduc
baza acestor procese este fenomenul de acord pe care îl la o amplificare (trezire) a respectivei energii specifice din fiinţa
realizăm prin orientarea gândurilor noastre. Atunci când gândim noastră, care se acumulează în diferitele structuri vibratorii
într-un anumit mod ne plasăm pe o frecvenţă specifică de interioare. Este fundamental să înţelegem că deşi oamenii sunt
vibraţie mentală şi, – păstrând analogia cu aparatele de radio – identici din punct de vedere potenţial (ca părţi ce oglindesc în
suntem acordaţi pe un anumit „post”. Pe baza acestui fenomen mod holografic Totalitatea), ceea ce totuşi îi diferenţiază în
de acord se produce un transfer de energie şi informaţie de la toate calităţile şi manifestările lor este reprezentat de gradul de
sistemul („postul”) universal emiţător, în propria noastră fiinţă, trezire a multiplelor rezonanţe lăuntrice.
văzută ca un sistem receptor. Pentru că transferul rezonant
conţine şi informaţie, putem spune că rezonanţa constituie Prin conştientizarea şi aplicarea fenomenelor de rezonanţă
totodată şi un fundamental instrument de cunoaştere a oricărei putem alege să accedem la o stare de armonie şi împlinire ca
realităţi asupra căreia ne acordăm mental pe frecvenţa ei fiinţe umane, realizând într-un mod conştient acordarea fiinţei
specifică de existenţă. noastre cu câmpurile fundamentale formatoare ale Universului.
Acesta este de fapt, în esenţă, secretul tuturor ştiinţelor
spirituale, care au existat în istoria adesea prea puţin
cunoscută a omenirii, ştiinţe ce realizau acest acord rezonant
între om şi Univers într-o diversitate de forme.

Un alt aspect foarte important: când fenomenele de rezonanţă se


produc la mai multe sisteme simultan, atunci ele intră în

p. 130 Lohanul nr. 16, martie 2011


Dezbateri
rezonanţă şi între ele, unele cu altele, şi ca urmare, atunci când bineînţeles, în mod implicit pentru binele său personal. La
se atinge o aşa-numită „masă (frecvenţă) critică”, fenomenele această cale avem cu toţii acces dacă ne organizam în grupuri
de rezonanţă care până atunci aveau o dezvoltare liniară, se cât mai mari şi mentalizăm la unison unele idei pozitive şi
extind brusc, într-un mod exponenţial, cuprinzând rapid toate armonizatoare, ce vor genera, prin rezonanţa câmpului mental
sistemele rezonante. În acest sens este semnificativ să astfel creat, un efect transformator de o mare forţă, eficienţă şi
menţionăm experimentul care a rămas cunoscut ca: rapiditate, benefic şi transformator pentru întreaga societate.
„Experimentul celor 100 de maimuţe”. El s-a realizat pe o
insulă şi a constat în procesul de inducere prin învăţare a unui ***
anumit comportament membrilor unei populaţii de maimuţe Descoperirea extraordinară a lui Masaru Emoto: apa ne
complet sălbatice. Acest proces se desfăşura într-un mod liniar înregistrează gândurile
şi destul de lent, maimuţele fiind învăţate una câte una. S-a
constatat însă la un moment dat că atunci când s-a atins un Gândurile şi sentimentele influenţează direct structura materiei
anumit număr-prag, ce a fost generic denumit „100”, s-a produs fizice - aceasta este concluzia japonezului Masaru Emoto, în
brusc un salt cantitativ ce a făcut ca ulterior toate maimuţele de urma cercetărilor sale recente. El a observat că apa
pe acea insulă, inclusiv cele care nu fuseseră deloc învăţate acel înmagazinează toate informaţiile transmise ei sub formă de
comportament, să îl asimileze totuşi cu cea mai mare uşurinţă, energie (hado) din mediul înconjurător. Ştiinţa confirmă astfel
în mod spontan. ceea ce tradiţiile spirituale susţin de milenii: suntem
responsabili de raiul sau de infernul în care trăim.

Cercetările dr. Masaru Emoto l-au condus la definirea


conceptului de "hado", un cuvânt care este din ce în ce mai des
folosit chiar şi în conversaţiile uzuale de către japonezi.
Cuvântul "hado" este alcătuit din două ideograme kanji, ha şi
do, care înseamnă respectiv undă şi mişcare. Prin urmare, hado
este modelul vibraţional intrinsec existent la nivelul atomic al
materiei, fiind considerat drept cea mai mică unitate de energie.

Hado este energia asociată conştiinţei umane, după definiţia dr.


Masaru Emoto. Cercetând această energie, el a ajuns la
concluzia că gândurile şi sentimentele modelează realitatea
fizică. Inspirat fiind de rezultatele unui om de ştiinţă american
care a reuşit, cu ajutorul unui dispozitiv ce utiliza rezonanţa
magnetică, să impregneze apa cu anumite informaţii benefice,
curative, dr. Masaru Emoto a continuat cercetările în domeniul
rezonanţei magnetice.

Analog, la scara întregii omeniri, dacă o masă suficient de mare Din 1994, a început să studieze şi să fotografieze cristale de apă
de oameni îşi vor ridica destul de mult frecvenţa de rezonanţă îngheţată. Aceste fotografii erau realizate cu ajutorul unui
psiho-mentală cu sferele benefice de forţă din Univers, atunci microscop plasat într-o cameră la -50°C. Rezultatele uluitoare
aceasta va genera în mod cert un efect de salt rezonant foarte au fost prezentate în cartea sa Messages from Water (Mesajele
rapid al nivelului de conştiinţă, ce va cuprinde chiar şi întreaga apei), care pune în evidenţă efectul conştiinţei umane (al
planetă. Pentru a ilustra puterea uriaşă ce poate rezulta dintr-o diferitelor tipuri de energie hado) asupra apei.
asemenea punere în rezonanţă a mai multor conştiinţe umane
antrenate special în acest sens, este semnificativ să menţionăm Fotografiile din articol sunt preluate din această carte şi arată
şi un alt experiment, ce a avut loc la New York, în care un grup clar în ce mod structura cristalină a apei îngheţate reflectă
de 15 practicanţi ai unei discipline spirituale tradiţionale au calitatea ei, precum şi modificările acesteia datorită expunerii la
realizat la unison, timp de 30 de zile, câte o oră pe zi, o anumită diverşi factori externi: poluare, cuvinte, muzică, fotografii şi
formă de meditaţie, cu scopul de a crea o ambianţă cât mai chiar rugăciuni. Astfel, generând diferite energii hado prin
benefică la nivelul întregului New York. Autorităţile oraşului au cuvinte rostite sau scrise, sau prin muzică la care a fost expusă o
fost sesizate să monitorizeze rata faptelor antisociale pe aceeaşi probă de apă distilată, aceasta şi-a modificat structura în
parcursul celor 30 zile cât a durat respectivul experiment. funcţie de energia primită.
Rezultatele constatate au fost impresionante: de-a lungul celor
30 de zile numărul de accidente, furturi, agresiuni etc. a scăzut Formele de hado pozitiv, de exemplu forţa sublim creatoare a
semnificativ, iar după ce perioada experimentală s-a încheiat, artei şi a muzicii, au generat cristale geometrice, hexagonale,
acest număr a revenit la vechile valori, de dinaintea armonioase şi încântătoare. Interesant este că nu toate
experimentului. eşantioanele de apă au cristalizat.
Ce e de făcut?
Această modalitate de a rezona mental benefic, conştient Cele expuse unui hado negativ (cuvinte urâte, poze ale unor
angrenată la unison, este o cale extrem de rapidă şi directă prin fiinţe malefice recunoscute, de ex., Hitler, poluare, muzică
care fiecare dintre noi are în mod real posibilitatea să acţioneze
pentru binele unui grup chiar foarte mare de oameni şi
p. 131 Lohanul nr. 16, martie 2011
Dezbateri
heavy-metal) au îngheţat în forme amorfe, ciudate şi omenirii. Fotografiile obţinute după îngheţarea eşantioanelor de
dizarmonioase. apă ce fuseseră expuse acestor influenţe au demonstrat
incredibilele răspunsuri ale apei, ca entitate vie şi inteligentă, la
Astfel, chiar dacă toate tipurile de apă au aceeaşi formulă emoţiile şi gândurile înscrise în câmpul morfic al umanităţii.
chimică, structura lor moleculară diferă considerabil, fapt
demonstrat clar în aceste fotografii. Concluzia generală a fost de necontestat: apa preia cu uşurinţă
vibraţiile şi energia mediului în care se află. Descoperirile
extraordinare ale dr. Masaru Emoto reprezintă un valoros
instrument şi o dovadă incontestabilă care ne poate transforma
percepţia asupra noastră şi asupra lumii în care trăim. Avem
acum dovada şi explicaţia faptului că apa poate vindeca şi poate
transforma în bine viaţa planetei, prin gândurile pe care alegem
să le întreţinem în mentalul nostru şi prin modurile în care
aplicăm aceste gânduri.

Cum suntem urmăriţi…

Înţelegem din aceasta că apa are un mesaj foarte important Claudia Miron - Bucureşti
pentru noi. Ea este precum o oglindă, care ne reflectă întocmai
starea interioară. Atunci când ne reflectăm chipul în ea, mesajul Războiul împotriva terorii reprezintă un efort demarat
ei devine uimitor de clar, precum un cristal. Ştim că viaţa la nivel mondial, care a impulsionat investiţii masive în
umană este în directă corelaţie cu calitatea apei, atât cea din industria de supraveghere globală – care acum pare a
corpul nostru cât şi cea din jurul nostru. deveni un război împotriva “libertăţii şi protecţiei vieţii
private”.
În lucrarea sa doctorul Emoto prezintă argumente concrete care
demonstrează că bioenergia umană, energia gândurilor, cea

A
vând în vedere toate noile tehnologii de monitorizare
vehiculată de cuvinte, ideile-forţă şi muzica, toate acestea ce sunt acum implementate, vacarmul produs de
influenţează structura moleculară a apei, aceeaşi apă care
interceptarea fără mandat pare discutabilă. Ţărilor
alcătuieşte în procent de 70% corpul unui om matur şi care
acoperă în acelaşi procentaj planeta noastră. Apa este sursa celor mai avansate din lume, şi din punct de vedere economic,
esenţială a vieţii pe planetă, calitatea şi integritatea ei sunt de o şi tehnologic, le este urmărită populaţia, identificată şi
importanţă vitală pentru toate sursele de viaţă. centralizată în baze de date, dintr-un colţ înaltul. Guvernele,
ajutate de companii private, adună un munte de informaţii cu
Dr. Emoto a descoperit multe diferenţe fascinante în structurile privire la fiecare cetăţean obişnuit, care pare până acum dispus
cristaline ale apei provenind din diverse surse aflate în anumite să îşi dea libertatea la schimb pentru securitate. Aici sunt doar
condiţii. Spre exemplu, apa de munte şi de izvor a dezvăluit în câteva dintre modurile în care matricea de date este formată:
structura ei cristalină frumoase modele geometrice. În schimb,
apa toxică şi poluată din zonele industriale suprapopulate sau GPS-ul
apa stagnantă din puţurile de apă sau lacurile de acumulare a
cristalizat în forme distorsionate, aleatoare şi dizarmonioase. Cipurile de poziţionare globală – GPS – apar cum peste tot, de
la paşapoarte SUA la telefoane mobile şi la maşini.Utilizările
Un alt domeniu de studiu al doctorului Emoto l-a constituit
mai frecvente includ: urmărirea angajaţilor, precum şi toate
meloterapia, de aceea el a urmărit efectele muzicii asupra
structurii cristalelor pe care apa le formează prin îngheţare. El a formele de investigare privată. Apple a anunţat recent colectarea
plasat timp de câteva ore apă distilată într-o eprubetă între două locaţiei precise a utilizatorilor de iPhone prin GPS, pentru
boxe şi apoi a fotografiat cristalele obţinute prin îngheţarea vizualizare publică, în plus faţă de spionajul asupra utilizatorilor
acelei ape. După ce a înregistrat modurile în care apa a în diverse alte moduri.
reacţionat la diferitele condiţii de mediu, la poluare şi la
diferitele genuri de muzică sau sunete, echipa doctorului Emoto Internetul
şi-a orientat cercetările spre a vedea modul în care gândurile şi
cuvintele afectează formarea cristalelor de apă netratată, Browserele de Internet vă înregistrează fiecare mişcare, creând
distilată. Ei au aplicat pe eşantioanele de apă bucăţi de hârtie cu aplicaţii, cookie-uri, detaliate cu privire la activităţile
diverse cuvinte scrise pe ele, lăsându-le aşa timp de o noapte. dumneavoastră. S-a descoperit că ANS-ul [Agentia nat. de
securitate] are cookie-uri pe site-ul său care nu expiră până în
Aceeaşi procedură a fost aplicată folosindu-se numele unor
2035. Principal elemotoare de căutare ştiu pe unde aţi navigat
persoane decedate, care au avut o anumită influenţă în istoria
p. 132 Lohanul nr. 16, martie 2011
Dezbateri
vara trecută; şi achiziţiile online sunt centralizate în baze de Această tehnologie a parcurs un drum lung de la posibilitatea
date, se presupune pentru utilizarea în scopuri de publicitate şi detectării sunetelor de focuri de armă în zone publice, până la
servicii pentru clienţi. Adresele IP sunt colectate şi chiar făcute realizările din prezent, de ascultare a şoaptelor cu potenţial
publice. Site-uri controversate pot fi marcate la nivel intern de periculos rostite în public. Această tehnologie a fost lansată în
către site-uri guvernamentale, cum se poate face şi Europa pentru a “monitoriza conversaţii” şi a detecta
redirecţionarea traficului pentru a bloca toate site-urile pe care “agresiunea verbală” în locuri publice. Sound Intelligence este
guvernul vrea să le cenzureze. S-a recunoscut acum faptul că un producător de tehnologie pentru analiza discursului şi site-ul
reţelele sociale nu oferă confidenţialitate, având în vedere că său promovează modul în care aceasta poate fi uşor integrată în
tehnologiile avansate sunt folosite pentru monitorizarea în timp alte sisteme.
real a utilizatorilor din reţelele sociale. Legea privind securitatea
cibernetică încearcă să legalizeze colectarea şi exploatarea Biometria
informaţiilor personale. iPhone-ul Apple, de asemenea,
Cel mai popular sistem de autentificare biometrică folosit în
înregistrează şi stochează datele de navigare. Toate acestea în
ultimii ani a fost Recunoaşterea Iris. Principalele aplicaţii
ciuda opoziţiei copleşitoare a cetăţenilor faţă de supravegherea
suntcontrolul de intrare, ATM-urile şi programele Guvernului.
cibernetică.
Recent, companiile naţionale şi guvernele au utilizat datele
RFID
biometrice de autentificare, inclusive analiza amprentelor
Uitaţi de cardurile de credit, care sunt urmărite cu digitale, recunoaşterea irisului, recunoaşterea vocii, sau chiar
meticulozitate, sau de cardurile de membru pentru lucruri combinaţii ale acestora, pentru a le implementa în dezvoltarea
nesemnificative precum închirierea DVD-urilor cu filme, care cărţilor naţionale de identificare.
necesită SSN-ul [social security number] dumneavoastră. Orice
ADN-ul
persoană are Costco, CVS, carduri pentru lanţurile de magazine,
şi multe altele. “Cartelele de proximitate” RFID duc tehnica de De la toate persoanele sub vârsta de 38 de ani s-a prelevat
urmărire la un nou nivel de utilizare, gama variind de la carduri sânge, în copilărie. În Anglia, ADN-ul prelevat la testele de
de loialitate, student ID, acces fizic şi acces la reţeaua de rutină este trimis la bazele de date secrete. Mai multe rapoarte
computer. Ultimele inovaţii includ o pulbere de RFID, au arătat că există baze de date secrete ale Pentagonului, în care
dezvoltată de Hitachi, ale cărei utilizări sunt nelimitate. păstrează ADN-ul “teroriştilor”, iată cum şi ADN-ul cetăţenilor
americani este centralizat în baze de date. ADN-ul digital este
Camerele de urmărire a traficului
folosit acum şi pentru combaterea hackerilor.
Recunoaşterea plăcuţelor de înmatriculare auto a fost folosită
Microcipurile
pentru a acorda autorizaţia de a acţiona poliţiei rutiere din
Statele Unite, dar s-a dovedit că în Anglia tehnologia are dublă Parteneriatul Health Vault Microsoft şi VeriMedest e încheiat în
utilizare, cum ar fi marcarea activiştilor, în temeiul legii privind scopul de a crea microcipuri RFID implantabile. Microcipurile
terorismul. Poate cea mai comună utilizare va fi de a colecta pentru urmărirea animalelor noastre de companie devin ceva
bani şi a acoperi deficitele bugetare prin amenzile date pentru comun şi sunt promovate cu intenţia de a ne face să acceptam
greşelile din trafic, dar utilizarea poate promova şi tactici implantarea lor şi la copiii noştri în viitor… FDA a aprobat déjà
precum monitorizarea pietonilor. această tehnologie pentru oameni şi o va introduce pe piaţă ca
un miracol medical, din nou, pentru siguranţa …noastră!
Camerele video ale computerelor şi microfoanele Recunoaşterea facială
Faptul că laptopurile – achiziţionate pe buzunarul Anonimatul în public nu mai există! S-a recunoscut folosirea
contribuabililor – le-au spionatcopiii din şcolile publice (la tehnologiei de recunoaştere facial în cadrul evenimentelor de
domiciliu) este scandalos. Cu ani în urmă, Google a început campanie a lui Obama, la evenimente sportive, iar mai recent la
oficial să utilizeze “amprentarea audio” a computerului în protestele G8/G20 în Canada. Această tehnologie recoltează, de
scopuri de publicitate. Ei au acceptat să colaboreze cu ANS, cea asemenea, date din imaginile postate pe Facebook şi cu
mai dezvoltată reţea de supraveghere din lume. Companiile siguranţă va fi conectată la camerele video de urmărire a
private de comunicaţii au fost déjà expuse publicului, pentru traficului.
comunicaţiile transmise către ANS. Toate acestea duc la tehnologia de anticipare a
comportamentului. Nu este suficient că suntem identificaţi şi că
Acum, toate cuvintele dvs. – scrise şi vorbite – fac legătura cu
ni se cartografiază locaţia; demersurile de supraveghere din
matricea de securitate la nivel mondial.
partea statului urmăresc să ştie încotro ne îndreptăm şi prin
Supravegherea public prin microfoane intermediul profilului psihologic. Tehnologia a fost
p. 133 Lohanul nr. 16, martie 2011
Dezbateri
comercializată déjà pentru diverse utilizări, cum ar fi blocarea patogenii ale societăţii şi ale economiei pe care azi le realizăm
hackerilor. Se estimează că, prin intermediul acestei tehnologii, în un mod brutal?
calculatoarele ştiu cu o precizie de 93% unde vom fi, înainte de
a face noi prima mişcare. Şi despre nanotehnologie se crede că Persoanele de pe scena politică din ţara noastră sunt, de
va juca un rol important, oamenii de ştiinţă folosind decenii, aceleaşi. Cum au socotit atunci costul politic, ştiind
nanoparticule pentru a influenţa direct comportamentul şi luarea că conduc ţara la catastrofă, iar azi ei se simt în siguranţă,
deciziilor. pentru că acţionează de pe poziţia celor care dau porunci?
Au loc răsturnări radicale pentru care altădată se revolta
Mulţi dintre noi se întreabă: Ce ar face cineva cu toate aceste întreaga Grecie, iar azi ele se impun aproape fără
informaţii, pentru a ne ţine sub urmărire şi a ne centraliza într-o împotriviri.
bază de date? Se pare că cei ce ne făuresc viitorul nu au în
vedere respectarea dreptului la viaţă privată, ci doar dorinţa lor
de a controla toată viaţa noastră.

Enciclică a Sfântului Sinod al Bisericii


Greciei

Traducere Mihail Ilie

„CĂTRE POPOR”

Ierarhia Bisericii Greciei care s-a întrunit în şedinţă ordinară pe


5-8 octombrie 2010 simte nevoia să se adreseze creştinilor
săi, poporului lui Dumnezeu, dar şi fiecărui om bine Criza noastră economică, în cuvinte foarte simple, se datorează
intenţionat, pentru a vorbi pe limba adevărului şi a dragostei. diferenţei dintre producţie şi consum. Între ritmul lent al
producţiei pe care îl atingem şi nivelul ridicat de viaţă cu care
Zilele pe care le trăim sunt grele şi critice. Trecem ca ţară ne-am învăţat să trăim. Când ceea ce se consumă este mult mai
printr-o criză economică cumplită care creează multora mare decât ceea ce se produce, atunci balanţa economică înclină
nesiguranţă şi teamă. Nu ştim ce ne aşteaptă în ziua de spre partea cheltuielilor. Ţara noastră, pentru a face faţă, este
mâine. Ţara noastră se pare că nu mai este liberă, ci în fapt nevoită să se împrumute cu speranţa că balanţa perturbată
este administrată de creditorii noştri. Ştim că mulţi dintre se va reechilibra. Atunci când însă nu se întâmplă acest
voi aşteptaţi de la Biserica ce vă păstoreşte să vorbească şi lucru şi debitorii cer returnarea împrumuturilor plus
să ia poziţie asupra evenimentelor la care suntem martori. dobândă, se ajunge la criză şi la faliment. Criza economică
care chinuie şi domină ţara noastră nu este însă decât vârful
Este adevărat că ceea ce se întâmplă în patria noastră este inedit iceberg-ului. Este urmarea şi rodul unei alte crize, a celei
şi cutremurător. Criza duhovnicească, socială şi economică duhovniceşti. Disproporţia dintre producţie şi consum prezintă
merge mână în mână cu răsturnarea întregii firi. Este vorba însă nu doar o dimensiune economică, ci în primul rând este un
de încercarea dezrădăcinării şi distrugerii temeiurilor fapt duhovnicesc. Este indiciul crizei duhovniceşti, care
multor tradiţii care până acum erau considerate de la sine priveşte atât conducerea ţării, cât şi poporul. O conducere care
înţelese pentru viaţa din spaţiul nostru. Din punct de vedere nu a putut să aibă o atitudine responsabilă faţă de popor,
social se operează o răsturnare a datelor şi a drepturilor, care nu a putut sau nu a vrut să vorbească pe limba
desigur cu un argument evident: măsurile acestea le cer adevărului, care a promovat modele eronate, care a cultivat
creditorii noştri. Declarăm de aceea că suntem o ţară sub relaţiile clientelare, numai şi numai pentru că a avut ca scop
ocupaţie şi că executăm poruncile conducătorilor- deţinerea puterii. O conducere care în practică se vădeşte că a
debitorilor noştri. Întrebarea care se naşte este dacă subminat interesele reale ale ţării şi ale poporului.
solicitărilor lor privesc doar chestiunile economice şi de
asigurări sau vizează şi fizionomia duhovnicească şi Şi pe de altă parte, un popor, adică noi, care ne-am purtat
culturală a patriei noastre. În faţa acestei situaţii orice om iresponsabil. Ne-am lăsat pradă bunăstării, îmbogăţirii
raţional se întreabă: de ce nu am luat mai devreme toate facile şi traiului bun, ne-am dedat câştigului uşor şi
aceste măsuri drastice, care astăzi sunt caracterizate drept înşelăciunii. Nu ne-am pus problema adevărului lucrurilor.
necesare. De ce nu am schimbat la timpul lor toate aceste Revendicarea arbitrară a drepturilor de către bresle şi grupuri

p. 134 Lohanul nr. 16, martie 2011


Dezbateri
sociale, cu o desăvârşită nepăsare faţă de coeziunea socială, au această medalie este viaţa care biruieşte moartea, viaţa care se
contribuit în mare măsură la situaţia de astăzi. îmbogăţeşte cu dragoste. Asceza este drumul libertăţii,
împotriva sclaviei inutilului care astăzi ne înjoseşte.
Esenţa crizei duhovniceşti este absenţa sensului vieţii şi
încarcerarea omului în prezentul rectiliniu, adică în Ne nelinişteşte situaţia Educaţiei noastre, pentru că sistemul
instinctul lui egoist. Un prezent fără viitor, fără perspectivă. Un educaţional actual se raportează la elev nu ca la o persoană, ci
prezent condamnat la plictis şi monotonie. Viaţa a devenit un ca la un calculator electronic şi singurul lucru pe care îl face
interval de timp între două date, a naşterii şi a îngropării, este să îl „încarce” cu materie, neinteresându-se de întreaga
cu un interval necunoscut între ele. sa personalitate şi de aceea copiii noştri cu îndreptăţire se
împotrivesc. De aceea suntem neliniştiţi în privinţa proiectului
Într-o asemenea perspectivă, deşertăciunea se ia la întrecere Noului Liceu care se pregăteşte. Manualele şcolare se scriu,
cu iraţionalul şi lupta o câştigă totdeauna tragicul. Când te într-adevăr, cu răspunderea guvernului, dar conţinutul lor îl
adresezi tinerilor şi îi întrebi: „de ce iei droguri, fiule?” şi îţi vizează şi pe ultimul cetăţean grec, care aşteaptă de la Biserica
răspund: „spuneţi-mi dumneavoastră de ce să nu iau? Nu sper sa să îi facă cunoscut cu putere şi glasul său smerit.
nimic, nu aştept nimic, singura mea bucurie este atunci când
înfig injecţia şi călătoresc (în alte lumi)”; sau atunci când atragi Înţelegem că toate parohiile noastre trebuie să devină spaţii
atenţia unui tânăr că luând droguri va muri, iar el îţi răspunde cu ospitaliere pentru tinerii noştri, aşa cum sunt deja destule dintre
un zâmbet tragic: „nu înţelegeţi că eu iau droguri, ca să ele, în care mulţi tineri găsesc refugiu în căutarea lor după sens
trăiesc”, atunci înţelegi cât de incredibil de adevărate şi de şi speranţă.
potrivite în tragismul lor sunt cuvintele de mai sus. În loc deci
de sens al vieţii noi am urmărit bunăstarea, traiul bun, Ştim că cereţi de la noi, păstorii voştri, o Biserică eroică, cu
puterea economică. Când însă nu există altă perspectivă de vigoare, care să aibă cuvânt profetic, cuvânt pentru tânărul
viaţă în afară de consum, când puterea economică şi contemporan, nu o Biserică secularizată, ci una sfinţită şi
demonstrarea ei ostentativă devine singurul mod al sfinţitoare, o Biserică liberă şi care să păstorească cu putere.
recunoaşterii sociale, atunci diferenţierea de restul lumii O Biserică care nu se teme să ia poziţie faţă de sistemul
este singurul drum de viaţă, pentru că altfel, dacă nu eşti viclean al acestei lumi, indiferent dacă împotrivirea conduce
imoral, eşti prost. Aşa au gândit şi au făptuit mulţi, aşa am la prigoană şi martiriu.
ajuns la diferenţierea şi de putere, dar şi de poziţie în poporul
Biserica este singurul organism care poate să stea nemijlocit
nostru. Întrebarea – dilema lui Dostoievski „libertate sau
alături de om şi să îl sprijine. Biserică însă suntem cu toţii şi
fericire?” o trăim în tot tragicul ei. Am ales bunăstarea
aceasta este puterea noastră şi puterea ei. La unitatea dintre
contrafăcută şi am pierdut Libertatea persoanei noastre, am
păstori şi popor ţintesc negustorii de popoare şi încearcă să
pierdut Libertatea ţării noastre. Astăzi omul în mod justificat
o submineze. Ei ştiu că dacă vor „pierde” păstorul, cu
tremură mai degrabă „oare nu cumva i se vor micşora
uşurinţă se vor risipi oile şi le vor supune. Istoria ne învaţă
veniturile?”, dar nu se nelinişteşte pentru deficienţele
că acolo unde Dumnezeu a fost luptat, scopul final era omul
educaţiei care îi privesc pe copiii săi şi nu se îngrijorează de
şi înjosirea lui. Întruparea lui Dumnezeu este cea mai mare
înjosirea persoanei umane. Aceasta deci este esenţa adevăratei
recunoaştere a persoanei umane. Biserica nu se opune
crize şi sursa crizei economice pe care atât de nemilos o
guvernării, ci acelora care exploatând guvernarea şi
exploatează actualii „negustori de popoare”.
ascunzându-se în spatele puterii lucrează să vă priveze de
În Sinodul Ierarhiei, noi, părinţii voştri duhovniceşti, ne-am speranţă. Aduceţi-vă aminte că pentru mulţi specialişti în
făcut autocritica, am dorit să ne confruntăm cu responsabilităţile economie, prezenta criză este fabricată, este o criză care
noastre şi să cercetăm care este partea noastră de vină în urmăreşte controlul mondial de către puteri care nu sunt
prezenta criză. Ştim că uneori v-am mâhnit, v-am smintit iubitoare de oameni.
chiar. Nu am reacţionat direct şi la momentul potrivit faţă
Biserica lui Hristos are cuvânt pentru actuala situaţie, pentru că
de atitudini care v-au rănit. Negustorii distrugerii relaţiei
nu a încetat să fie şi trup al lumii, parte a istoriei. Nu poate să
dintre popor şi Biserica sa care îl păstoreşte au exploatat
îngăduie nici nu fel de nedreptate, dar este datoare să arate
îndeajuns şi în mod pragmatic scandalurile fabricate şi au
disponibilitate pentru mărturisire şi martiriu. Ştim că
încercat să destrame încrederea dumneavoastră în Biserică.
oamenii de lângă noi suferă de foame, se află în sărăcie, se
Dorim să vă spunem că Biserica are antidotul consumului ca sufocă economic, deznădejdea de multe ori stăpâneşte inima
mod de viaţă şi acesta este asceza. Şi dacă consumul este lor. Cunoaştem acest lucru, pentru că prima lor oprire în
sfârşitul, pentru că este o viaţă fără sens, asceza este drumul, căutarea speranţei este Biserica din zona lor, parohia lor.
pentru că conduce la o viaţă cu sens. Asceza nu este privarea Scopul şi lupta noastră este ca fiecare parohie să devină centrul
de plăcere, ci îmbogăţirea vieţii cu sens. Este antrenamentul de unde activitatea pastorală a bisericii locale să îmbrăţişeze
sportivului care îl conduce la competiţie şi la medalie, iar întreaga societate locală respectivă.
p. 135 Lohanul nr. 16, martie 2011
Dezbateri
Decizia noastră este să creăm un observator al problemelor aeriene, care a avut acces la documentele unui proiect
sociale cu scopul de a urmări îndeaproape şi de a
preîntâmpina metodic problemele pe care le creează guvernamental secret prin care se realizează această dispersare a
prezenta criză. Scopul nostru este să dezvoltăm lucrarea de unor substanţe în atmosferă.
asistenţă socială a fiecărei parohii, în aşa fel încât să nu mai În ultimii ani, clinicile medicale şi sălile de urgenţă ale
existe nici măcar un om care să nu aibă o farfurie de
spitalelor sunt mereu înţesate, de multe ori umplute la dublul
mâncare. Cunoaşteţi şi dumneavoastră că în această privinţă
Biserica realizează o lucrare uriaşă. Cunoaşteţi acest lucru, capacităţii lor, de oameni suferind de boli al căror nume până
pentru că mulţi dintre dumneavoastră sprijiniţi voluntar acest acum câţiva ani nici nu exista. De ani de zile există bănuiala că
efort al parohiei voastre şi îl susţineţi economic. Vă chemăm să starea proastă a sănătăţii oamenilor, simptomele noi, maladiile
staţi aproape fiecare de parohia voastră, ca să ne
nou apărute, greu de explicat de lumea medicală, ar avea drept
confruntăm împreună cu aceste momente grele.
cauză dârele anormale pe care din ce în ce mai multe avioane în
Poporul nostru a trecut şi altă dată prin sărăcie şi foame, dar a zbor le lasă în urma lor. Autorităţile, însă, nu par să se
îndurat şi a biruit, pentru că atunci avea perspective. Noi toţi
îngrijească de un astfel de detaliu … care pare banal!
putem să ajutăm pe unul şi unul pe mulţi. Dumnezeu nu ne-
a dat duh de frică, ci de putere şi de dragoste. Cu acest duh, La început, doar extrem de puţine avioane lăsau în urma lor
adunaţi în jurul marii noastre familii, Biserica, scoţând la iveală astfel de dâre. Astăzi, au devenit extrem de numeroase,
greşelile noastre, căutând sensul vieţii în dragoste, vom ieşi din brăzdând cerul în cruciş, în paralel şi chiar în formă de „S“ sau
acest ceas greu.
de cercuri. Privim pe furiş cerul şi atunci când zărim aceste
Ierarhia Bisericii Greciei dâre, ni se pare normal ca un avion care trece să lase în spatele

http://www.zoiforos.gr/ lui urme care se întind de la un capăt la altul al orizontului. Ele


se lărgesc continuu, amestecându-se cu alte dâre, ajungând să
http://www.inews.gr/152/olo-to-keimeno-tou-fylladiou-pros-to-
formeze un adevărat nor, care acoperă cerul ore în şir.
lao-tis-ieras-synodou-tis-ekklisias-tis-ellados.htm.

Mărturii zguduitoare privind dârele

morţii (chemtrails) care apar pe cer în

urma unor avioane (spre a răspândi pe

ascuns boli, suferinţă şi moarte)

Ing. George Preda – Bucureşti

Vă oferim un articol prin care dorim să vă punem la curent cu


un fapt extrem de îngrijorător şi, totodată, incontestabil. Tot mai
multe avioane care zboară chiar şi la mică altitudine lasă în
urma lor dâre ale morţii [chemtrails, dâre alcătuite din
substanţe chimice, care nu au nicio legătură cu carburantul sau
sistemul de propulsie al avioanelor]. În acest mod, sunt
răspândite pe ascuns anumite substanţe care provoacă bolile,
epidemiile, suferinţa şi moartea. Acest articol cuprinde o
Nu este oare legitim, în acest caz, să ne întrebăm dacă aceste
mărturie cutremurătoare a unui mecanic care a văzut
dâre nu sunt cumva una dintre cauzele problemelor de sănătate
echipamentul tehnic folosit pentru dispersarea unor substanţe
care ne lovesc de câţiva ani încoace? Dăm ca exemplu valul de
toxice şi mărturia unui funcţionar superior al unei companii
p. 136 Lohanul nr. 16, martie 2011
Dezbateri
bronhiolite care afectează din ce în ce mai mulţi nou-născuţii, în dată pentru totdeauna, gura celor băgăreţi.
fiecare an. În urmă cu două decenii, acest cuvânt nici măcar nu Ar trebui, cu toate acestea, să se realizeze o anchetă serioasă şi
exista în dicţionar! Alte probleme care au apărut sunt: independentă şi să se dispună realizarea unor analize la
recrudescenţa astmului, leziuni ale căilor respiratorii, leziuni laboratoare controlate de servicii neguvernamentale, dacă mai
pulmonare, dureri în gât ciudate, angine care dispar la fel de pe există aşa ceva... Deşi sunt destul de mulţi cei care au observat
neaşteptate cum apar, gripe care nu sunt cu adevărat gripe, acest fenomen alarmant, numărul celor care au întreprins o
maladii ale ochilor, ale pielii şi organelor interne... Lista este campanie activă pentru informarea populaţiei este foarte mic.
lungă, şi fiecare dintre aceste afecţiuni poate degenera şi duce la Agenţiile guvernamentale contează pe apatia oamenilor şi, de
moarte. fapt, ele au ajutat din plin la crearea acestei stări de conştiinţă,
Analizele efectelor chemtrail-urilor, adevărate dâre ale morţii, începând din anii 1950, prin fluorizare, aspartam şi drogurile
sunt dintre cele mai neliniştitoare. Soluţia oficială care ni se vândute pe stradă. Este binecunoscut faptul că guvernele
oferă: vaccinuri noi şi antibiotice super-tehnologizate, în anumitor ţări experimentează tehnologii noi asupra populaţiei
condiţiile în care s-a demonstrat că supraconsumul de vaccinuri lor de zeci de ani. Există rapoarte care au fost făcute publice
şi de antibiotice de tot felul nu a făcut decât să reducă care o dovedesc. Pentru a opri acest genocid tăcut trebuie trezit
iremediabil capacitatea sistemului imunitar de a răspunde la spiritul oamenilor şi mass-media cu privire la acest flagel
atacuri subite. invizibil care ne copleşeşte de câţiva ani! Dacă un procentaj atât
de mic de oameni este preocupat de acest fenomen, conducătorii
Explicaţia cu care, iniţial, responsabilii civili şi militari ai acestor agenţii au motiv să creadă, analizând situaţia, că se
forţelor aeriene i-au liniştit pe observatori, a fost aceea că ar fi găsesc deasupra oricărei bănuieli şi că nu există nimic de care să
vorba doar de dâre de condensare. La întrebarea de ce aceste se teamă.
urme nu existau cu mai mulţi ani în urmă răspunsul a fost că
atunci avioanele nu zburau atât de sus încât să permită formarea
acestor dâre. În anumite cazuri, aceste dâre, au spus ei, pot
rezulta ca urmare a aruncării restului de carburant, în vederea
unei posibile aterizări forţate. Cu toate acestea, înmulţirea
acestor dâre (nu toate avioanele care zboară riscă să se
prăbuşească, din câte se ştie...) şi aspectul lor face să fie ridicol
şi inadmisibil acest gen de justificare... În urma amplitudinii pe
care fenomenul a luat-o şi în lipsa unor explicaţii plauzibile,
soluţia pe care autorităţile au găsit-o a fost să îl transforme în
„legendă urbană”, împiedicând orice studiu ştiinţific serios.
Folosindu-se de tragicele atentate din 11 septembrie 2001, au
îngropat definitiv chestiunea. Ca urmare a aşa-zisei ameninţări
internaţionale a terorismului, a fost impusă, sau cel puţin se
urmăreşte să fie impusă, obligativitatea sprijinului şi încrederii
absolute faţă de guverne. Chestiunea dârelor morţii [chemtrails]
a ajuns, deci, să facă parte rapid dintre subiectele pe care mass-
media le evită cu orice preţ... Dezbaterea a continuat însă pe Dâre de condensare sau dâre ale morţii?
internet.
Dârele de condensare [contrails]
Autorităţile militare şi guvernamentale iau în derâdere aceste
afirmaţii ca fiind conspiraţioniste sau le denunţă drept zvonuri De la apariţia avioanelor cu reacţie, ne-am obişnuit să vedem pe
cer dâre albe în urma lor, atunci când trec pe deasupra noastră,
lipsite de fundament. S-a mers chiar până la a vorbi de la mare altitudine. Aceste dâre albe – în engleză contrails, [dâre
propagandă teroristă antiguvernamentală, pentru a închide, o de condensare] – depind în special de doi factori: umiditatea
p. 137 Lohanul nr. 16, martie 2011
Dezbateri
ambiantă şi temperatura, foarte scăzută la acea altitudine. Ele culoarelor de zbor ale avioanelor comerciale.
pot să fie alcătuite din fine picături de apă condensate sau din
cristale de gheaţă şi de zăpadă. În unii dintre aceşti nori putem discerne curcubeie sau o culoare
portocalie. Alţii sunt pătaţi de mase mai închise în interior, sau
Aceste dâre pot să apară la altitudine joasă, aproape de nivelul tivite cu negru. Aceste mici dâre se expansionează destul de
solului, doar în zone cu un climat extrem de rece (Antarctica, rapid (în funcţie de viteza vântului) şi produc pene fine sau
Arctica) şi constituie un serios handicap pentru circulaţia plase în evantai. Spre deosebire de dârele de condensare
aeriană. La altitudine, aceste condiţii se manifestă regulat [contrails], dârele morţii [chemtrails] sunt adesea scindate, cu
începând de la 9000 de metri. Dârele pot rămâne vizibile mai un gol sau o întrerupere în traseu, ca şi cum ar fi fost schimbat
multe minute înainte de a fi dispersate de vânt, gradat, până rezervorul din care au fost pulverizate.
când dispar complet. Aceste dâre de condensare, nefiind
formate decât din molecule de apă, sunt aproape inofensive, mai Fapt important: cei care au observat aceste fenomene nu sunt
ales prin comparaţie cu poluarea pe care o singură turbină de cârcotaşi profesionişti sau ufologi de salon. Ei sunt mai degrabă
avion o generează, datorită arderii carburanţilor şi ai altor agenţi pasionaţi de aviaţie, medici, oameni de ştiinţă, poliţişti,
chimici. Dârele de condensare [contrails], fiind compuse din jurnalişti integri... şi oameni cărora aceste împrăştieri le
vapori de apă, se disipă după o scurtă perioadă de timp. provoacă iritaţii oculare sau bronhice, alergii şi oboseală. Ei
Conform meteorologului Thomas Schlattes de la Administraţia aparţin tuturor claselor societăţii. Plecând de la criterii de
Naţională Oceanică şi Atmosferică a Statelor Unite, ele nu se sănătate publică, s-a creat o reţea de observatori ai dârelor
pot forma decât la temperaturi de - 60°C şi mai mult, la niveluri morţii [chemtrails], care este extrem de activă pe internet.
de umiditate relativă de 70% şi la altitudini foarte mari.

Ca incident separat şi distinct în ansamblul acestor evenimente,


norii se pot forma dacă temperatura, umiditatea relativă şi
condiţiile de vaporizare sunt favorabile dezvoltării lor. Dacă Gravele afecţiuni ce sunt provocate de
vedem pe cer dâre de condensare [contrails] – considerate aşa
după aspectul lor – care se transformă în „nori“ , putem
concluziona că nu sunt alcătuite din vapori de apă şi deci este dârele morţii (chemtrails-uri)
vorba de altceva!
Timpul prevăzut pentru disiparea dârelor de condensare
[contrails] este relativ scurt, două minute sau mai puţin. Aceasta
presupune că dâra respectivă este alcătuită în special din vapori Prof. George Bianu - Bucureşti
de apă, cel puţin conform definiţiei sale clasice (condensation
trail sau dâră de condensare). Nivelul de disipare a dârelor de
condensare [contrails] depinde mult de mărimea particulelor n conformitate cu numeroase dovezi incontestabile, s-a
cristalelor de gheaţă şi de cantitatea de raze solare. Dependenţa
de umiditatea relativă nu este evidentă. Un nor care se formează
în urma trecerii unui avion, atunci când se produce aceasta,
depinde în principal de temperatura, de umiditatea relativă, de
Î observat că afecţiunile prezentate în lista ce urmează,
indiferent de grupa de vârstă a populaţiei, sunt cauzate, în
mod direct sau indirect, de un amestec de săruri de bariu, alte
tipul şi de mărimea particulelor (nucleelor) de aerosol care sunt
introduse. produse chimice, cum ar fi fibrele de polimer (toate acestea
intrând în alcătuirea dârelor morţii – chemtrails-uri) şi, totodată,
Formarea şi disiparea dârelor normale de condensare [contrails]
de emiterea în atmosferă a unor unde radio perturbatoare cu
şi formarea de nori trebuie să fie recunoscute ca fiind două
procese fizice separate care rezultă ca urmare a unor condiţii ajutorul unor tipuri de arme electromagnetice şi scalare. Se
diferite şi variabile în cele două cazuri. înţelege de la sine că persoanele în vârstă sau bolnave şi copiii
Dâre ale morţii [chemtrails] mici sunt cei mai vulnerabili. Iată simptomele care au fost
observate:
De la mijlocul anilor 1990 încoace, în SUA a început să fie
observată înmulţirea unor dâre de un tip nou. Ele apar la 1) Sângerări ale nasului şi ale plămânilor. Apar în mai multe
altitudine mai joasă decât cea a dârelor de condensare rapoarte ale unor adăposturi pentru persoane în vârstă. Aceste
[contrails], uneori chiar aproape de nivelul solului, pot să fie
albe sau colorate şi se estompează foarte lent, lăsând să treneze simptome pot fi atribuite direct aerosolilor atmosferici
o ceaţă în care pot fi detectate diverse particule sau filamente. pulverizaţi prin intermediul dârelor morţii – chemtrails-uri);
Uneori, ele formează nori longitudinali care se taie brusc, lăsând
un gol în respectiva dâră. Apoi norii par a se forma din nou
pentru a se termina la câţiva kilometri mai departe. Sau, 2) Astm şi alergii: numărul din ce în ce mai mare de tineri care
dimpotrivă, dâra taie cerul de la un capăt la altul al orizontului. utilizează inhalatoare este neliniştitor.
Aceşti nori nu sunt întotdeauna situaţi la mare altitudine, după
cum pretind autorităţile militare sau cele ale controlului aerian. Mulţi prezintă diverse iritaţii datorită tuturor acestor agenţi
Foarte adesea, îi putem sesiza la înălţimi cuprinse între 1000 şi toxici;
5000 metri, dar şi mai sus de 9000 de metri, care este altitudinea
p. 138 Lohanul nr. 16, martie 2011
Dezbateri
3) Aspergiloză bronho-pulmonară alergică (ABPA) (ciuperci 11) Oboseală extremă sau cronică;
microscopice la nivelul plămânilor la copiii mici);
12) Pierdere bruscă a auzului; acufene (senzaţii auditive sub
4) Gripă, bronşită şi pneumonie (acestea au proporţii endemice, formă de zgomote şi vâjâituri în urechi, fără vreun stimul
medicii au constatat că pacienţii lor au nevoie de mai multe extern), ameţeală (stare resimţită de persoane din ce în ce mai
săptămâni pentru a-şi reveni şi se plâng de ineficienţa numeroase, imediat înainte sau după o furtună sau o modificare
antibioticelor); rapidă de temperatură);

13) Vedere înceţoşată, ticuri nervoase în urma expunerii la aerul


exterior;

14) Piele uscată şi buze crăpate, erupţii cutanate, răni şi infecţii


fungice, îmbătrânirea pielii;

15) La femei: sângerare menstruală dureroasă şi prelungită;

16) Confuzie şi îngreunarea proceselor mentale; gândurile sau


sentimentele par a fi înceţoşate;

17) Probleme imunitare (lupus, tiroidă, boala Crohn şi boala


Addison, fibromialgie, borelioza Lyme, artrită şi reumatisme).

Analize biologice şi chimice ale efectelor lor extrem de


dăunătoare
5) Simptome respiratorii superioare, inclusiv sindromul de
blocare pulmonară (PDS) la nou-născuţi, copii mici şi chiar la Putem obţine noi înşine eşantioane ale substanţelor care intră în
adulţi, moartea infantilă bruscă (SIDS) şi înmulţirea rapoartelor componenţa dârelor morţii (chemtrails-uri), cum ar fi bariul sau
despre moartea bruscă a unor atleţi (acestea sunt atribuite, alte elemente menţionate, procurându-ne un filtru HEPA pe care
conform buletinelor de ştiri, particulelor prezente în aer sau îl vom expune la aerul ambiant timp de câteva zile. În
poluării); continuare, le putem extrage prin tehnici care sunt explicate la
adresa următoare, în engleză:
6) Febra sau transpiraţiile nocturne; http://www.carnicom.com/precip1.htm
(Filtrele HEPA sunt filtre de foarte mare eficienţă, realizate
7) Decesele datorate fungusului negru, mucegaiului negru sau dintr-un mediu filtrant din hârtie de microfibră de sticlă,
roşu de pe recoltele agricole (numeroşi fermieri raportând hidrofugă, tratată fungicid şi bactericid, ce nu conţine celuloză.
schimbări notabile ale pH-ului solului şi al apei), din clădiri Sunt utilizate pentru filtrarea particulelor extrem de fine,
(inclusiv şcoli) şi din sistemele de ventilaţie; submicronice, aflate în suspensie în aer, ceaţă, viruşi, aerosoli
radioactivi etc., pentru medii care necesită o foarte înaltă
8) Simptome asemănătoare artritei şi dureri musculare;
puritate a aerului. Puteţi găsi filtre HEPA la această adresă:
http://www.filtre-aer.ro/produse.php?cod_categorie=4)
9) Tulburări gastrointestinale;
Lista de produse, agenţi chimici, bacterii, minerale sau altele
10) Infecţii ale vezicii urinare (inclusiv enurezis, nu numai la poate fi găsită pe diferite site-uri, dintre care principalul este:
copiii mici, ci şi la adulţi); http://www.carnicom.com

p. 139 Lohanul nr. 16, martie 2011


Dezbateri
1 – Dibrometan: interzis în 1984 de EPA (Environment 3 – Pseudomonas fluorescens: o altă tulpină de Pseudomonas
Protection Agency, Agenţia de Protecţie a Mediului), EDB regăsită cel mai adesea în sol şi pe plante. La plante, ele produc
(C2H4Br2) este un aditiv de carburant (JP-8 este un carburant antibiotice care le protejează de infecţii fungice şi bacteriene.
de propulsie pe care îl utilizează avioanele) şi un insecticid
cancerigen cu un uşor miros de cloroform. Se susţine că este 4 – Enterobacteriacee: includ E. coli şi salmonele care sunt

asemănător iodurii de argint care, în trecut, a fost folosită pentru marii vinovaţi pentru intoxicaţiile alimentare. Cel mai

„însămânţarea“ norilor şi modificarea climei. Odată absorbit în semnificativ din familia enterobacteriaceelor este tipul

trup, dibrometanul poate provoca depresie sau afectarea gravă a klebsiella, care este responsabil de anumite infecţii pulmonare.

sistemului nervos central şi de asemenea edem pulmonar, care În Quebec au fost raportate de mai mulţi ani, ici şi colo, apariţii

este o acumulare de lichid în plămâni. bruşte de infecţii cu E. coli şi salmonele, fără să se poată preciza

Simptomele edemului pulmonar includ anxietatea, dificultăţile cauza acestora, sau sursa, în afara unei lipse de igienă sau a unei

respiratorii şi tusea. Produsul este extrem de iritant pentru filtrări neadecvate a apei potabile. Şi astfel dosarul a fost clasat

mucoase şi pentru căile respiratorii. La adresa de mai jos sunt şi aruncat la coş. Cauză naturală, zice-se!

descrise detaliat problemele provocate de această substanţă http://www.necker.fr/anapath/elem/patho_respiratoire/nodules_

chimică: http://www.globenet.org/spip.php?page=recherche. multiples.html

2 – Pseudomonas aeruginosa: aceste bacterii comune au 5 – Serratia marcescens: un microb patogen periculos care este

capacitatea de a cauza maladii la oameni. Ele se pot adapta şi considerat drept o cauză posibilă a unor maladii mortale cum ar

prolifera în diferite medii naturale, inclusiv cel al oamenilor. Le fi pneumonia, meningita şi endocardita bacteriană. Există

găsim chiar şi în pământ (aceasta sugerând contaminarea solului rapoarte făcute publice care semnalează că una dintre cele mai

cu substanţe provenite din dârele morţii (chemtrails-uri)). Este periculoase experienţe a fost pulverizarea de Serratia

surprinzător că, în zilele noastre, ele sunt fabricate, în diferite marcescens deasupra oraşului San Francisco. În zona golfului,

scopuri, de către companii cum ar fi PathoGenesis. Tulpini ale au fost pulverizate chiar 5.000 particule/minut. Pe măsură ce se

acestei bacterii au fost descoperite în apa potabilă şi în spitale. dezvoltă, aceşti microbi sunt uşor de reperat, datorită unei

Odată inhalată de o persoană deja vulnerabilă (care suferă de substanţe de culoare roşiatică pe care o produc. Deşi militarii nu

fibroză chistică, spre exemplu), se formează ciorchini de au făcut niciodată multe studii după aceste experimente,

vâscozitate numiţi bio-filme, care obstrucţionează măsurile statisticile rezultate în urma unora din aceste studii au arătat că

naturale de apărare ale sistemului imunitar. aproape fiecare locuitor al oraşului a fost infectat cu acest
organism experimental. Retrospectiv, acum că o parte din aceste
Bacteria poate transfera orizontal, altfel spus între specii, informaţii sunt desecretizate, s-a demonstrat că, în perioadele
informaţia genetică la gazdă, prin intermediul transducţiei şi al care au urmat pulverizărilor, au fost raportate de 5-10 ori mai
conjugării. Conjugarea implică introducerea de către bacterii a multe infecţii decât în mod normal. Serviciile secrete canadiene
unui plasmid într-o celulă-gazdă, care îl primeşte şi îi fabrică, au publicat aceste informaţii privitoare la experienţele biologice
de fapt, o parte din propriul său ADN. Transducţia este din San Francisco din 1950 pe site-ul lor. Pe scurt, putem spune
asemănătoare, dar, în locul introducerii unui plasmid de către că armata a infectat în mod criminal cu Serratia marcescens
bacterii în interiorul gazdei, în acest caz este vorba de populaţia oraşului San Francisco pentru a măsura, chipurile,
introducerea unor bacteriofagi (viruşi) care conţin o parte din eficacitatea unui atac bio-terorist. Ca urmare a acestei
ADN-ul bacteriilor originale şi pe care îl implantează în ADN- experienţe, s-a declanşat o epidemie de pneumonie şi a murit o
ul gazdei. persoană.
Odată ce infecţiile sunt instalate în trup, Pseudomonas
aeruginosa produce un număr de proteine toxice care nu numai Acest patogen bacteriologic este foarte rezistent la antibioticele
că provoacă daune ţesuturilor, dar de asemenea interferează şi utilizate în mod obişnuit. Pentru ca un antibiotic să poată
cu mecanismele sistemelor de apărare imunitară. distruge o bacterie sau să-i împiedice creşterea, trebuie ca el să
p. 140 Lohanul nr. 16, martie 2011
Dezbateri
poată penetra membrana acesteia, pentru a atinge bacilul. Acest fost afectaţi de bacteria în cauză. http://www.mail-
proces este foarte dificil de realizat, datorită rezistenţei archive.com/ctrl@listserv.aol.com/msg27875.html
deosebite a microbului.
11 – Bariu: sărurile solubile de bariu sunt toxice pentru
6 – Streptomicine : streptomicetele sunt folosite pentru a mamifere. Ele sunt absorbite rapid de sistemul gastrointestinal
produce majoritatea antibioticelor utilizate în medicina umană şi se depun în muşchi, în plămâni şi în oase. Comunitatea
şi veterinară. Ele sunt utilizate, de asemenea, ca agenţi anti- medicală nu oferă nicio informaţie asupra efectelor pe termen
parazitari în cazul ierbicidelor şi al imunosupresoarelor. lung ale bariului în organismul uman. Programele au fost
http://micron.ac.uk.index.htm menţinute secrete chiar de către EPA (Agenţia de Protecţie a
Mediului), care a ascuns agenţiilor de mediu calificate că aceste
7 – Enzime restrictive: folosite în laboratoare de cercetare subproduse ale agenţilor biologici sunt nocive şi ilegale, sub
pentru a tăia şi a recombina ADN-ul. O asemenea enzimă pretextul confidenţialităţii informaţiilor.
despică ADN-ul, creând o deschizătură care permite inserarea 12 – Aluminiu sub diferite forme: este utilizat din plin ca
segmentelor dorite, înaintea recombinării finale. reflector, conductor şi absorbant de umiditate. Făcând parte
dintre particulele regăsite în mari proporţii în substanţele care
8 – Eritrocite: globule roşii umane. Au fost studiate la intră în componenţa dârelor morţii (chemtrails-uri), vă oferim în
microscop eşantioane culese în exterior cu un filtru HEPA în articolul următor informaţii mai aprofundate pe tema efectelor
regiunea Santa Fe, în New Mexico. În mai multe reprize, şi pe o sale secundare şi toxice la oameni şi la animale.
perioadă care se întinde pe trei ani, Clifford Carnicom şi echipa
sa au descoperit, cu consternare, globule roşii în eşantioanele
culese. Cele mai bune analize, provenind din surse diferite,
continuă să afirme că particulele biologice descoperite sunt
chiar eritrocite.
Refuzul Serviciului american de Protecţie a Mediului de a
identifica anumite materiale fibroase şi biologice din eşantioane
demonstrează clar că ei sunt la curent cu ce se petrece. Pentru a
vedea fotografiile acestor celule, vizitaţi pagina
http://www.carnicom.com/bio10.htm
9 – Alţi bacili, bacterii şi mucegaiuri toxice capabile să
provoace maladii cardiace, encefalită, meningită, precum şi
dificultăţi respiratorii şi maladii gastrointestinale acute.
10 – BCTP uleios: aerosol lichid care seamănă la aspect cu INTEL vrea să lanseze pe piaţă implanturi
laptele smântânit, considerat ca un decontaminant biologic.
cerebrale până în anul 2020
Aparent, el poate distruge bacilul cărbunelui, antraxul şi sporii
acestuia. Este un antibiotic cu utilizări variate. Se afirmă că nu Ing. George Preda - Bucureşti
este dăunător pentru plante şi că are proprietăţi de insecticid.

I
Dar pentru utilizarea internă în cazul oamenilor este deea de a-i transforma pe consumatori în roboţi vi se pare
recomandată o soluţie naturală... De teama unor atacuri ciudată? Acesta este obiectivul pe care l-au stabilit
biologice teroriste, este sigur că armata a vrut să facă încercări cercetătorii corporaţiei INTEL, pentru următoarea decadă!
cu acest agent antibiotic şi decontaminant. Astfel, s-a pulverizat Fondată în anul 1968 sub numele de Integrated Electronics
pur şi simplu o bacterie benignă în aer, într-o regiune dată, şi Corporation, compania globalistă INTEL are sediul central în
apoi a fost dispersat BCTP-ul pentru a se vedea câţi oameni ar fi oraşul Santa Clara, California (SUA) şi este actualmente cel mai

p. 141 Lohanul nr. 16, martie 2011


Dezbateri
mare producător, la nivel mondial, de cipuri Până în anul 2020 se estimează că se va reuşi introducerea pe
semiconductoare. INTEL produce de asemenea plăci de bază, scară largă a acestor cipuri care vor fi implantate în creierul
interfeţe de reţea, circuite, memorii flash, cipuri grafice, clienţilor corporaţiei Intel. Dezvoltarea acestor dispozitive
procesoare incorporate şi alte dispozitive pentru reţele de necesită însă multe investigaţii asupra modului în care
comunicaţii şi calculatoare. funcţionează creierul. Transformarea undelor cerebrale în
Laboratorul de cercetare din Pittsburg al corporaţiei INTEL semnale de comandă pentru circuitele electronice implantate nu
lucrează la dezvoltarea unor implanturi craniene care pot este totuşi ceva banal. Echipa INTEL foloseşte scanări MRI
controla diferite dispozitive, direct prin intermediul undelor (rezonanţă magnetică în imagini) ale creierului pentru a găsi
cerebrale sau, altfel spus, prin intermediul gândurilor şi al pattern-urile cerebrale asociate anumitor gânduri. Mulţi alţi
intenţiilor utilizatorului. Altfel spus, atunci când vom cumpăra cercetători au început să tatoneze acest domeniu. Recent,
unele produse INTEL, ne vom face şi o operaţie de implant compania Toyota a făcut o demonstraţie cu un nou produs, un
cranian. Pentru a putea folosi acele produse, ni se vor introduce scaun pe rotile controlat cu ajutorul undelor cerebrale, estimând
în creier anumite circuite electronice. procentul de reuşită al comenzilor prin intermediul gândurilor la
95%. Oamenii de ştiinţă ai Universităţii Utah din SUA au creat
„Telecomenzi” cerebrale pentru leneşi un transmiţător cerebral wireless (fără fir) care le permite
Motivaţia acestor inovaţii este hilară: cercetătorii par să creadă maimuţelor să controleze braţe de robot.
că oamenii vor obosi la un moment dat să folosească aparatura Ce se ascunde în spatele implanturilor cerebrale
electronică la modul clasic, apăsând pe butoane sau folosind o
telecomandă. Ei sunt foarte încrezători că clienţii lor se vor Realizarea unei interfeţe computerizate a creierului presupune
adapta rapid, dorindu-şi foarte mult să nu mai aibă nevoie de mult mai mult decât roboţi care să ne înconjoare din toate
tastatură, mouse, sau telecomandă. Cercetătorii INTEL merg pe părţile. Dacă oamenii de ştiinţă pot transforma undele cerebrale
ideea că majoritatea persoanelor se vor sătura de dispozitivele în acţiuni specifice, atunci ne putem aştepta în viitor, la crearea
cu nenumărate butoane cum ar fi Iphone-urile, Android Smart unor adevărate lumi virtuale, cu un spectru larg de activităţi,
Phone-urile şi chiar de excentrica „masă” Microsoft (Microsoft toate generate de undele noastre cerebrale. Altfel spus, un fel de
surface table). Matrix…

Articolele de popularizare a acestor idei uită însă să menţioneze


faptul că acele cipuri implantate în creier vor include cu
siguranţă şi antene pentru transmisia datelor şi comenzilor, ceea
ce implică un pericol major pentru sănătate, datorită iradierilor.
Problema este însă mult mai serioasă decât atât: dacă modul în
care putem comanda noi unele dispozitive exterioare cu ajutorul
creierului este încă în studiu, fenomenul invers, de controlare a
creierului cu ajutorul unor dispozitive externe, este deja bine
pus la punct. Odată ce acceptăm implantarea unor dispozitive
electronice de emisie-recepţie în creierul nostru, evident că ele
pot funcţiona bidirecţional într-un mod care nu depinde
nicidecum de voinţa noastră.

Altfel spus, cei care vor face greşeala să accepte aceste


implanturi vor primi în fiinţa lor un sui-generis cal troian prin
intermediul căruia vor putea fi controlate cu uşurinţă mult mai

p. 142 Lohanul nr. 16, martie 2011


Dezbateri
mare de sistemele de tip HAARP, iar acest control nu se referă celebrul HAARP. E ceva absolut nou, care nu seamănă cu
doar la gânduri, ci implică şi inducerea unor stări şi chiar nimic din ceea ce se ştie. Ar putea face parte din SCOMAR,
imboldul de a realiza anumite acţiuni. În plus, aceste cipuri vor sistemul inteligent de monitorizare a Mării Negre, pus în
permite localizarea şi identificarea persoanelor, precum şi funcţiune recent, dar şi acela ar trebui să aibă altfel de
supravegherea lor. Este înspăimântător să vedem în ce mod se antene”.
corelează toate aceste informaţii, conducând toate către
Contextul politic în care au apărut informaţiile despre antenele
dezideratul statului planetar de tip fascist, în care toţi oamenii
de la Marea Neagră a fost de asemenea interesant. După ce la 6
vor fi permanent supravegheaţi, monitorizaţi şi controlaţi, fiind
august 2010 a început să circule pe internet informaţia despre
reduşi la statutul de sclavi ai guvernului unic mondial de tip
antenele de tip HAARP instalate în Dobrogea, la 16 august
globalist al Noii Ordini Mondiale.
Armele electromagnetice pun în pericol existenţa civilizaţiei 2010 diplomatul român Gabriel Grecu a fost arestat la Moscova
umane şi a planetei Pământ. sub acuzaţia de spionaj. Ulterior acesta a fost expulzat din Rusia
şi, ca răspuns, la 18 august 2010 un diplomat rus a fost şi el
expulzat din România.

Antenele din Dobrogea Investigaţiile neoficiale realizate la faţa locului, în Dobrogea, au


arătat că este vorba despre un sistem format din aproximativ 40
Melania Radu - Bucureşti de antene, dispuse pe două rânduri. În apropierea acestora se
află câteva containere militare în care se presupune că se află
n apropierea poligonului militar de rachete antiaeriene

Î
centrul de comandă al instalaţiei. Ansamblul de antene este
Capul Midia din judeţul Constanţa a fost instalat anul trecut
amplasat pe un teren militar cu accesul interzis de lângă plaja
un sistem de antene (poză preluată de pe site-ul
Corbu.
libertatea.ro) asemănător cu sistemul HAARP din Gakona,
Alaska. Datorită acestei asemănări se presupune că este vorba În 2009 Ministerul Apărării a achiziţionat 600 ha de teren în
despre o armă geofizică. Sulina şi apropierea comunei Corbu. Iar anul trecut, prin
Ordonanţa de urgenţă 31 din 7 aprilie 2010 (OUG 31/2010) a
mai primit 30 ha transferaţi de la Ministerul Mediului şi
Pădurilor. Pe aceste terenuri au început lucrări la drumuri de
acces, reţele electrice şi de alimentare cu apă, fundaţii pentru
construcţii etc. Pare a fi vorba de un orăşel realizat după
modelul bazei militare de la Mihail Kogalniceanu, la o scară
mai redusă.

Există mai multe presupuneri în privinţa scopului acestor


investiţii: că ar face parte din SCOMAR (Sistemul Complex de
Observare, Supraveghere şi Control al Traficului la Marea
Neagră), că ar fi o acoperire pentru o afacere imobiliară de
proporţii, că ar face parte din scutul antirachetă pe care SUA îl
construieşte în Europa de Est sau că ar fi o armă geofizică
Ministerul Apărării Naţionale nu a dat nicio declaraţie oficială modernă de tipul HAARP.
în privinţa acestei instalaţii. O opinie de specialitate a fost Ce este SCOMAR
oferită în presă de către generalul Emil Străinu, doctor în În aprilie 2009 a fost inaugurat de către Ministerul
domeniul armelor geofizice: „Este greu de spus ce e acest Administraţiei şi Internelor SCOMAR, un sistem operativ de
sistem de antene de lângă plaja Corbu. Arată altfel decât supraveghere care permite detectarea timpurie, urmărirea,
p. 143 Lohanul nr. 16, martie 2011
Dezbateri
recunoaşterea şi identificarea navelor ce desfăşoară activităţi Obama de a participa la dezvoltarea sistemului antirachetă şi că,
ilegale de trafic la Marea Neagră (poză preluată de pe site-ul în baza acestui acord, pe teritoriul nostru vor fi amplasate
verticalonline.ro). Sistemul a fost realizat în colaborare cu componente ale scutului. La summitul NATO de la Lisabona
parteneri din Uniunea Europeană în perspectiva aderării care a avut loc în perioada 19-20 noiembrie 2010 s-a stabilit că
României la Spaţiul Schengen. la cheltuielile necesare realizării scutului vor participa toţi cei
28 de membri NATO. Aceasta înseamnă că instalaţiile de
SCOMAR se află în dotarea Poliţiei de Frontieră şi are scopul
apărare antiaeriană care urmează să fie plasate în Europa de Est
de a contribui la siguranţa graniţei maritime a României. Acesta
vor costa statele membre aproximativ 200 de milioane de euro
supraveghează non-stop apele teritoriale ale României până la
în următorii 10 ani. Instalarea scutului în Europa se va realiza
100 de mile marine (sau 185 de kilometri) şi 30 de kilometri de
în patru etape. Prima etapă este programată pentru 2011 şi
uscat. Imaginile de ansamblu furnizate de acest sistem pot fi
presupune desfăşurarea actualelor sisteme antirachetă pentru a
folosite şi de alte autorităţi: Ministerul Apărării Naţionale,
proteja împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă şi medie de
Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii.
acţiune. Se vor folosi nave cu sisteme antirachetă Aegis, care

Sistemul este alcătuit dintr-un centru de comandă şi control pot, simultan, să atace ţinte terestre, submarine şi nave de

aflat la Poliţia de Frontieră Constanţa, unităţi de intervenţie suprafaţă, concomitent cu protejarea flotelor de atacuri de
navale sau terestre, căi de comunicaţii şi şase staţii de senzori. aviaţie sau cu rachete. Acest sistem va fi amplasat în estul Mării

O staţie de senzori este un turn de metal de 60 m, cu o antenă de Mediterane şi va fi completat cu unităţi radar mobile coordonate

42 m, asemănător releelor comerciale (telefonie, TV, radio etc.); din baza militară de la Ramstein, Germania.

pe acesta se montează camere speciale de filmare, ce pot


funcţiona convenţional (video), în infraroşu sau termoviziune.
Aceşti stâlpi vor fi amplasaţi la Farul de la Sulina, Sfântu
Gheorghe, Gura Portiţei, Midia, Agigea şi Mangalia (poză
preluată de pe site-ul romanialibera.ro).

Etapa a doua presupune instalarea unor interceptori tereştri


avansaţi de tip SM-3 (Standard Missile-3 Block IB) în sudul
Europei. România a acceptat oferta de a găzdui în 2015 un set
de 24 de rachete interceptoare SM-3.

Etapa a treia se va desfăşura până în 2018 şi presupune


Scutul antirachetă din Europa amplasarea, în nordul Europei, a unei a doua baze terestre cu
interceptori SM-3. Bazele existente deja vor fi dotate cu
Pentru a proteja Europa de unele aşa-zise ameninţări care se
interceptori SM-3 Block IIA, aflaţi deocamdată în faza de
presupune că ar veni dinspre Iran sau Coreea de Nord, SUA
construcţie. Tot în această etapă vor fi incluse şi avioane fără
intenţionează amplasarea unui sistem antirachetă în Europa. La
pilot. Etapa a patra va dura până la sfârşitul lui 2020 şi va
începutul lunii februarie, preşedintele Traian Băsescu a anunţat
presupune încă o îmbunătăţire a interceptorului SM-3, denumită
că România a acceptat invitaţia preşedintelui american Barack

p. 144 Lohanul nr. 16, martie 2011


Dezbateri
Block IIB. În această fază ar trebui să fie amplasate rachete cu Sistemul HAARP este considerat de unii specialişti o
raza mai lungă de acţiune, pentru a oferi protecţie în faţa reeditare a proiectului „Star Wars” într-o formă mult mai
ameninţării cu rachete balistice intercontinentale, care vor fi economică, dar, în acelaşi timp, mult mai periculoasă.
monitorizate de sisteme radar de avertizare timpurie, cum este Datorită faptului că toate instalaţiile se află dispuse la sol
cel din Fylingdales (North Yorkshire), Marea Britanie. efectele sunt infinit mai mari, atât în mediul terestru cât şi
în spaţiul cosmic. Antenele HAARP sunt capabile de
Unul dintre cele mai performante sisteme antirachetă este
acţiuni inspăimântătoare precum dezintegrarea obiectelor,
THAAD (Terminal High Altitude Area Defense). Acesta este
inducerea combustiei instantanee, schimbarea tiparelor
singurul interceptor care poate distruge rachete balistice cu raza
cerebrale, inducerea unui comportament anume,
medie şi scurtă de acţiune atât în interiorul, cât şi în exteriorul
provocarea diferitelor boli biologice. Aceste antene pot
atmosferei terestre. (Armata Statelor Unite a realizat recent un
distruge orice obiect staţionar sau în mişcare în orice loc
test în care un interceptor antirachetă a reuşit să doboare
de pe Pământ şi pot creea găuri în ionosferă, având ca
deasupra Oceanului Pacific o rachetă balistică.) .
efect mărirea puterii de penetrare a razelor cosmice
HAARP – „arma finală” nocive. Acest sistem are o multitudine de întrebuinţări
malefice, putând fi folosit deopotrivă la sol, în aer şi în
Programul HAARP (High-frequency Active Auroral apă. El poate servi ca armă cu energie dirijată, sistem de
Research Program, în traducere Programul Activ Auroral comunicaţie pentru submarine, mijloc de comunicaţie
de Cercetare folosind Frecvenţe Foarte-Înalte) reprezintă intersatelit şi în/din spaţiul cosmic, sistem de producere a
cea mai perfecţionată şi eficientă tehnologie razelor X foarte puternice (aşa-numitele „raze ale morţii”
contemporană în domeniul războiului. Este un program descrise de Tesla), mijloc pentru producerea de fulgere
demarat în 1992 la Institutul de Geofizică al Universităţii artificiale în orice punct de pe glob, sistem de detectare şi
Alaska din Fairbanks de către Departamentul Apărării al de distrugere a navelor extraterestre în spaţiu, instrument
Statelor Unite. Acest program ştiinţific are un buget anual pentru producerea de schimbări climatice şi dezastre
recunoscut oficial de 30 de milioane de dolari, deşi se „naturale”, mijloc de influenţare şi manipulare a
pare că în realitate finanţarea este mult mai mare. HAARP conştiinţei umane individuale sau la nivel de masă.
este conectat la unul din cele mai mari computere din
lume, iar sistemul propriu-zis se află într-o bază militară
de lângă Gakona, Alaska. Acesta constă dintr-un sistem
de antene speciale, de mare putere, care constituie o
teribilă armă (geofizică, strategică şi cosmică) de energie
dirijată. Tehnologia utilizată în cadrul HAARP foloseşte
un tip de antene care trimit semnale în loc să le primească.
Acestea trimit fascicule de unde radio extrem de puternice
care încălzesc unele zone ale ionosferei pentru a le
împinge în sus. Undele electromagnetice sunt apoi
reflectate către Pământ, penetrând totul. Ceea ce se spune
public este că acest proiect are ca scop modificarea
ionosferei în vederea îmbunătăţirii comunicaţiilor, dar
unele documente ale armatei americane arată că de fapt
HAARP are scopul de a descoperi metode de „exploatare
a ionosferei în folosul Departamentului de Apărare”.

p. 145 Lohanul nr. 16, martie 2011


Dezbateri
SUA mai deţin două astfel de sisteme în Puerto Rico
lângă Observatorul Arecibo şi în Alaska. Proiectul similar
european numit EISCAT (European Incoherent Scatter
Scientific Association) este amplasat în Norvegia şi
Suedia. La acesta participă Norvegia, Suedia, Finlanda,
Japonia, China, Anglia şi Germania. Fosta Uniune
Sovietică a dezvoltat propria baza de cercetare a
ionosferei la Vasilsurk, în nordul Rusiei. Alte asemenea
sisteme sunt situate în Jamaica, în Peru, lângă Moscova –
la Nijni Novgorod, lângă Harkov în Ucraina şi în
Duşanbe, Tadzhikistan.

Oamenii de ştiinţă trag semnalul de alarmă


Tehnologia dezvoltată în secret de armată şi de guvernele
Numeroşi savanţi şi experţi în armament, cât şi deputaţi ai
secrete este mult mai avansată decât ne imaginăm. Există
Parlamentului European se arată deosebit de preocupaţi de
posibilitatea de a crea fenomene de rezonanţă identice
dezvoltarea acestui proiect. Unul dintre aceştia, expertul
„rezonanţei Schumann” şi de asemenea capacitatea de a
în energie Gratan Healy, consilier al OSCE şi Magda
anihila „rezonanţa Schumann” a Pământului.
Hallvoet, deputat, şeful grupului parlamentar al Verzilor
Experimentele făcute la scară planetară tulbură reţeaua
din Parlamentul European, au dezvăluit că acest proiect
geomagnetică a Pământului, „taie felii” din ionosferă,
este „arma finală” ce poate duce la sfârşitul civilizaţiei
supraîncălzesc Pământul şi straturile care îl înconjoară,
umane, a lumii însăşi. Cei doi au prezentat un raport în
produc „precipitaţii” de electroni în magnetosferă, pot
care afirmă că acest tip de armament considerat în stadiul
produce schimbări dăunătoare în câmpul electric al
actual neletal („non lethal weaponery”) are consecinţe
Pământului.
dezastruoase asupra mediului înconjurător şi, mai mult
decât atât, pune în pericol libertatea individuală şi
democraţia. „Este evident că avem de-a face cu o armă
strategică, dar nu este destul de clar dacă acesta are un
scop defensiv sau ofensiv şi împotriva cărui inamic
potenţial va fi folosită – afirmau aceştia.” Aceste aşa-zise
baze de cercetări sunt extrem de periculoase prin
amploarea efectelor pe care acţiunile lor le pot avea
asupra întregii planete şi a umanităţii. După părerea unor
oameni de ştiinţă efectele folosirii abuzive ale acestor
niveluri de intensitate în scutul nostru natural – ionosfera
– nu sunt cunoscute şi pot fi catastrofale. Dr. Rauscher
Folosirea mediului ca sistem de armament este atât
explică faptul că ionosfera este predispusă la reacţii
imorală cât şi lipsită de discernământ.
catalitice: dacă se modifică o mică parte, se poate produce
o schimbare majoră în întregul ei. Menţinerea civilizaţiei actuale pe planeta Pământ depinde
de o multitudine de factori aflaţi în interdependenţă şi
într-un echilibru armonios. Acest echilibru, creat pe
parcursul milioanelor de ani, poate fi distrus în câteva
minute printr-o acţiune iresponsabilă.
p. 146 Lohanul nr. 16, martie 2011
Dezbateri
se petreacă tot mai des? Ce ştiau cei care anticipau o încălzire a
climei în 1988 - pe baza unor studii care dovedeau contrariul?
Vremea – o armă redutabilă.
Producerea de inundaţii masive cu ajutorul unor arme
climatice
Cel ce va controla vremea, va controla lumea
Ideea modificării la voinţă a vremii este veche. De mii de ani
înţelepţii vechilor civilizaţii cunoşteau această artă spirituală şi
Alex Ionescu – Bucureşti mai ales cum să realizeze aceasta fără a perturba echilibrul
general al planetei. Ei cunoşteau faptul că o modificare a unei
În ultimii ani diferitele părţi ale globului au fost expuse din părţi duce la modificarea întregului.Nu la fel procedează astăzi
punct de vedere climatic la modificări drastice.Ploi cei care, prin intermediul producerii unor vibraţii de joasă
torenţiale, vânturi puternice, căderi masive de zăpadă, frecvenţă în atmosferă au creat adevărate arme climatice.
secetă, uragane au afectat major viaţa locuitorilor din Oamenii de ştiinţă au dezvoltat în prezent două modalităţi de
zonele respective.Un grup de specialişti englezi care au manipulare a climei: HAARP şi GWEN.
realizat recent un "Atlas complet al lumii" vorbesc chiar de
modificări ale conturului unor continente, vizibile din HAARP. Acest
satelit. acronim provine
de la High-

E xplicaţiile meteorologilor sau ale diferiţilor reporteri


prezenţi în zonele calamitate au însă mereu drept leit-
motiv încălzirea globală a planetei! O explicaţie neutră,
care face ca nimeni să nu poată fi considerat responsabil pentru
aceste dezastre. Iată în continuare ce spun unii specialiştii – ale
frequency
Active Aurol
Research
Project –
Proiectul de
căror studii sunt mai puţin mediatizate, încercând să facă puţină cercetare a
lumină în acest domeniu atât de ceţos al vremii, cu tot ceea ce Aurorei activată
înseamnă ea. cu frecvenţe
înalte. HAARP
În iunie 1988, dr. James Hansen de la Institutul Goddard de este “un secret
Studii Spaţiale din New York a informat Senatul American că a păstrat la fel de bine ca şi cel al Proiectului Manhattan, care ne-
găsit o metodă pentru a calcula temperatura medie la suprafaţa a adus bomba atomică”, după cum afirmau în revista Nexus dr.
pământului prin luarea în considerare a mii de date de la staţiile Nick Begich şi Jeanne Manning atunci când au scris articolul
meteo de pe glob. Metoda implica o divizare a suprafeţei Terrei “Îngerii nu se joacă cu HAARP”. Acest proiect, afirmă dr.
în pătrate de 5 grade latitudine pe 5 grade longitudine, calculând Rosalie Bertell, preşedinta Institutului Internaţional de Interes în
pentru fiecare pătrat temperatura medie pentru fiecare lună, din domeniul Sănătăţii Publice (IICPH), va fi prezentat publicului
fiecare an. S-a descoperit astfel că pe ansamblu, pe parcursul a ca fiind un scut spaţial faţă de diferite arme sau, pentru cei mai
140 de ani, creşterea globală a temperaturii a fost de doar 0,6˚C creduli, ca fiind un aparat care repară stratul de ozon.
± 0,2˚C. Temperatura medie nu a crescut continuu: pe perioade
scurte de timp s-au putut observa fluctuaţii – scăderi sau creşteri În realitate, tehnologia HAARP constă dintr-un ansamblu de
cuprinse între 0,15˚ şi 0,5˚C. Prin realizarea de măsurători turnuri care iradiază atmosfera cu cantităţi enorme de unde
comparative în apropierea zonelor locuite şi în afara lor, s-a radio de frecvenţă joasă (EFJ).Turnurile HAARP arată ca nişte
observat creşterea temperaturii globale doar în zonele locuite, antene normale, dar sunt specializate în emisia de unde
dar nu cu valori care să genereze o psihoză colectivă. radio.Acest tip de turnuri sunt localizate în mai multe părţi ale
globului.America a construit cea mai mare arie de turnuri
Şi atunci de ce o creştere de doar 0,6˚C, care nu poate afecta HAARP în Gakona, Alaska, pe o suprafaţă de 40 de
sistemele biologice, a fost considerată totuşi îngrijorătoare? La acri.Turnurile HAARP de pe teritoriul SUA sunt acţionate de
acea vreme autorităţile au vorbit în mass media despre studiile Directoratul vehiculelor spaţiale ale Laboratorului de cercetare
dr. Hansen ca despre un indicator al unui viitor dezastru, însă au al forţelor aeriene americane (Air Force Research Laboratory’s
omis să precizeze care este valoarea creşterii globale a Space Vehicles Directorate).
temperaturii. S-au făcut şi în continuare măsurători ale
temperaturii atmosferice cu ajutorul baloanelor meteo şi acestea HAARP are capacitatea de a plasa cantităţi enorme de unde de
au arătat că pe ansamblu, nu există nici o modificare a joasă frecvenţă (EFJ) în atmosfera terestră, deasupra unor zone
temperaturii între anii 1956 şi 2000.Compararea măsurătorilor strategice şi de a menţine constantă energia, în cazul în care ar
realizate de sateliţi, baloanele meteo şi la suprafaţa terestră, au exista variaţii, într-o manieră mai precisă şi mult mai bine
arătat doar foarte mici diferenţe între diferitele sisteme.Toate controlată decât un detonator nuclear. Dr. Nicholas Benich, om
măsurătorile indică aceleaşi modificări atmosferice şi de ştiinţă implicat activ în campania anti-HAARP, arată că
temperaturi asemănătoare. Şi atunci de ce se vorbeşte despre această tehnologie produce un fascicul foarte puternic de unde
încălzirea globală a planetei? Ce rost are acest refren obsedant radio care încălzeşte şi astfel ridică zone întregi din ionosferă
care ni se repetă de câţiva ani prin intermediul presei, (stratul încărcat electric care se află deasupra atmosferei); apoi
televiziunii şi radioului? Are el rolul de a deturna atenţia de la undele electromagnetice se întorc spre pământ şi pătrund peste
adevăratele cauze ale catastrofelor climatice care au început să tot, atât în structurile vii cât şi în cele neanimate. Astfel, pe
lângă alterarea climei şi crearea de furtuni, HAARP modifică
p. 147 Lohanul nr. 16, martie 2011
Dezbateri
modul în care mintea umană operează şi chiar scade rezistenţa diguri electronice pot bloca râurile de vapori, determinând
biologică la boli. căderea unor cantităţi uriaşe de apă pe pământ.

HAARP diferă de alte sisteme de încălzire a ionosferei, care Un astfel de dig atmosferic artificial a fost creat în 1993 prin
aruncă difuz în atmosferă unde de joasă frecvenţă, prin acţiunea combinată a turnurilor HAARP din Alaska şi GWEN
focalizarea semnalului de la majoritatea, dacă nu de la toate din Midwest. Oamenii de ştiinţă au lăsat deschisă emisia EFJ
turnurile de pe cei 40 de acri, într-un singur fascicul. Oamenii timp de 40 de zile şi 40 de nopţi. Rezultatul?A plouat pe tot
de ştiinţă sunt îngrijoraţi că armata poate crea, datorită acestui acest interval. Turnurile GWEN sunt plasate exact pe linia nord-
instrument, o gaură uriaşă în atmosfera superioară, distrugând sud, la nord de râurile Missouri şi Mississippi. Bineînţeles că
astfel protecţia planetei faţă de radiaţiile solare. Dr. Bertell aceste două râuri au fost incriminate pentru producerea
spune despre HAARP că este "un reşou uriaş care poate inundaţiilor. Pe lângă morţi, răniţi şi distrugerea de locuinţe,
determina ruperi majore ale ionosferei, creând nu numai găuri, această furtună a produs pierderi agricole în valoare de 12-15
dar şi incizii lungi în stratul protector de deasupra Pământului". miliarde USD.

Tehnica HAARP este în întregime funcţională din 1993. Cam Care a fost starea vremii în Europa în vara aceasta? În centrul şi
câtă energie de frecvenţă joasă aruncă HAARP în atmosferă? În vestul Europei erau inundaţii masive, iar în România pârjol.
Alaska, aceste turnuri sunt construite să radieze 1,7 gigawat în Frontul de instabilitate atmosferică din Europa, despre care ştim
ionosferă. HAARP poate afecta astfel şi câmpul electro- că în general înaintează zilnic de la vest către est, se înţepenise
magnetic al pământului. Din punct de vedere militar, HAARP parcă undeva deasupra Austriei. Timp de o lună a stat acolo ca
este o armă de distrugere în masă, după cum afirmă Michel şi cum ceva îl ţinea pe loc. Acel ceva a fost exact un astfel de
Chossudovsky, profesor de Ştiinţe Economice la Universitatea dig atmosferic de netrecut, care a făcut ca apele să rămână în
Ottawa. El reprezintă un instrument de cucerire, capabil să centrul şi vestul Europei, iar seceta la răsărit.
destabilizeze selectiv agricultura şi sistemele ecologice pe
regiuni întinse. Cu ce scop se creează astfel de calamităţi?

GWEN. Acest acronim provine de la Ground Wave Emergency Nu mult după inundaţia din Midwest, din 1993, au apărut tot
Network (Reţeaua de urgenţă a undelor terestre). Acestea sunt felul de ştiri despre lipsa de discernământ sau de inspiraţie a
turnuri enorme care au fiecare câte 100 de cabluri de cupru celor care şi-au construit sau reconstruit case, în zone
înfipte în formă de evantai sub baza turnului. Departamentul de predispuse la inundaţii. Aceste ştiri sfătuiau oamenii să nu mai
apărare a construit aceste turnuri sub motivul că vor fi utile în construiască case în astfel de zone. Un plan ingenios pentru a
comunicaţii în timpul sau după o catastrofă nucleară. Această muta populaţia în zonele dorite.
poveste cu comunicaţiile nu va sta în picioare în momentul în
care vom înţelege că suflul nuclear distruge orice echipament de HAARP, după cum afirmă Michel Chossudovsky, face parte din
telecomunicaţie, făcând imposibilă transmisia radio pentru mai arsenalul de arme al Noii Ordini Mondiale, din cadrul Iniţiativei
multe ore. Tehnologia EFJ poate crea cutremure şi erupţii de Apărare Strategică. Prin comandă militară, economii
vulcanice.Turnurile GWEN sunt localizate în California chiar naţionale întregi pot fi destabilizate prin manipulare climatică.
de-a lungul faliei tectonice şi în zonele vulcanice din nord- Iar acestea pot fi făcute fără ca victimele să ştie, cu costuri
vestul Pacificului. Vedem deci cum ceea ce nu poate realiza minime şi fără implicarea personalului militar.
HAARP prin intermediul atmosferei, GWEN realizează prin
intermediul solului. GWEN conlucrează deci din plin cu În 1977, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a
HAARP. adoptat o rezoluţie privind utilizarea ostilă a tehnicilor de
modificare a condiţiilor de mediu. Convenţia care a rezultat –
Marea Inundaţie din Midwest (1993) a fost creată utilizând Convention on the Prohibition of Military and Any Other
arme climatice Hostile Use of Environmental Modification Technique
(ENMOD), a impus semnatarilor, printre care şi USA, să se
Reginald E. Newell de la M.I.T - Massachusets Institute of abţină de la utilizarea oricărei tehnici de modificare a vremii,
Technology scria în “Geophysical Research Letters Journal” că care ar putea duce la efecte severe, pe termen lung sau pe arii
în atmosfera joasă plutesc uriaşe râuri de apă. Aceste “râuri” nu foarte întinse care să afecteze economia şi societatea. Douăzeci
sunt apă condensată, ci vapori care curg efectiv. Cu alte cuvinte, şi trei de ani mai târziu, în noiembrie 2000, la Haga, a avut loc
omul nu le poate vedea şi nici nu realizează când le traversează Conferinţa despre modificarea climei. Nici delegaţiile oficiale,
cu avionul.Dar aceste râuri de vapori sunt enorme.Ele au nici grupurile de acţiune în ceea ce priveşte mediul înconjurător
dimensiunea a 600-700 de km lăţime şi până la 7500 de km care au participat la această conferinţă, nu au ridicat deloc
lungime. Aceste "râuri" sunt situate la 3 km deasupra problema războiului climatic sau a tehnicilor de modificare a
pământului, şi au un debit de aproximativ 165 milioane de litri climei (ENMOD). La modul oficial, peste acest subiect s-a
de apă pe secundă. Oamenii de ştiinţă au descoperit că există 5 aşternut o tăcere suspectă. Totuşi numeroşi oameni de ştiinţă au
râuri atmosferice în emisfera nordică şi 5 în emisfera sudică. continuat să tragă semnale de alarmă.

Acum, ştiind că există aceste "râuri" în atmosferă, cum e cel Dr. Rosalie Bertell scria în 2000 într-un articol publicat de
mai uşor de creat o inundaţie? Cel mai simplu ar fi să se pună London Times că “oamenii de ştiinţă din serviciul armatei SUA
un dig în calea unui astfel de râu şi apa respectivă să fie lucrează la sisteme de modificare a vremii, ca potenţială armă.
redirecţionată spre pământ. S-a observat că energia de frecvenţă Aceste metode includ creşterea furtunilor şi deturnarea râurilor
joasă (EFJ) creează un dig electronic în atmosferă. Aceste
p. 148 Lohanul nr. 16, martie 2011
Dezbateri
de vapori din atmosfera terestră pentru a produce secete sau exterminare, care va reduce populaţia globului la circa două
inundaţii ţintite”.
miliarde, o masă mult mai uşor de hrănit şi de controlat de
Marc Filterman, fost ofiţer în armata franceză, amintea despre forţele oculte.
diferite tipuri de arme neconvenţionale care utilizau frecvenţe
radio. În conformitate cu un raport din 1999 publicat în Nu a trecut o lună şi iată că apare ştirea că România este prima
Intelligence Newsletter, el se referea direct la războiul climatic,
indicând faptul că atât SUA cât şi Rusia aveau deja din 1980 ţară din lume care va folosi în agricultură un compus chimic pe
tehnicile necesare pentru dezlănţuirea unor modificări climatice bază de iniţium, un ingredient activ din noua clasă a
instantanee. Până la urmă şi Napoleon a fost învins în 1812, tot substanţelor chimice impuse de Codex Alimentarius. Numele
datorită condiţiilor climatice.
substanţei active din produsului INITIUM este ametoctradin.
Bibliografie: Acesta este un fungicid din clasa Pyrimidylamine. Produsul este
toxic pentru organismul uman, este carcinogen, reproductiv şi
1. Site-ul Institutului Goddard de Studii Spaţiale din New York: http: dezvoltă toxicitate, neurotoxicitate, şi toxicitate acută. Faptul că
//www.giss.nasa.gov
nu s-au făcut publice date concrete cu privire la efectele acestei
substanţe asupra organismului uman, aşa cum ar fi fost normal
2. Michel Chossudovsky - New weapon could trigger climate
să existe în orice raport de cercetare şi evaluare, este foarte
change
îngrijorător. Dar în felul acesta nimeni nu poate fi făcut
3. Vincent R. Gray - Regional temperature change, 2003
responsabil de efectele grave care ar putea să apară mai târziu la
4. The Times, London, 23 noiembrie, 2000 oameni în urma consumării alimentelor care au fost injectate cu
5. Intelligence Newsletter, 16 decembrie, 1999. INITIUM. Este foarte dubios faptul că raportul de evaluare pe
6. Nicholas Begich and Jeane Manning - The military’s pandora’s care se bazează concluziile Autorităţii Europene pentru
box, Earthpulse press, Alaska, 1995. Siguranţa Alimentară (EFSA), NU fusese analizat în mod
7. Rosalie Bertell - Background of the HAARP Program, 5 independent şi de alţi cercetători – aşa cum o cer normele – la
momentul la care aceştia au tras concluziile şi au dat
noiembrie, 1996.
recomandarea. Acest lucru este menţionat chiar în raportul
2.
respectiv:

Pâinea Titan este fabricată


conform Codex Alimentarius

Dr. Ioan Melinte - Suceava

P
e pachetele de pâine Titan scrie deja că pâinea este
fabricată conform Codex Alimentarius. De asemenea şi
pe pachetele de făină Titan, sau pe pachetele de mălai
Titan. Se pare că experimentul Codex Alimentarius începe cu
România. De la 31 decembrie 2009, Guvernul Boc a fost obligat „Deoarece raportul de evaluare nu a fost încă analizat şi de alţi
să înceapă implementarea Codex-ului, alături de alte 165 de cercetători, concluziile la care s-a ajuns în urma rezultatelor
state semnatare (95% din populaţia planetei). obţinute trebuie să fie considerate provizorii şi vor putea fi
După cum s-a mai spus în alte articole care abundă în presă, reconsiderate o dată cu finalizarea rapoartelor suplimentare,
Codex Alimentarius este un pachet de norme după care se vor conform Directivei 91/414/EEC”.
alimenta populaţiile ţărilor semnatare. Acesta porneşte de la Deci, din datele oficiale existente la ora actuală nu reiese decât
principiul că Terra nu mai poate hrăni pe toată lumea natural, ca că există această substanţă şi că ea va fi testată în România. În
atare se va trece la hrana artificială, din produse chimice, rest, trebuie să-i credem pe cuvânt pe cei de la EFSA că
produse modificate genetic etc. Aceasta este practic o măsură de substanţa este inofensivă pentru organismul uman. Dar nu
există dovezi clare pentru aceasta.
p. 149 Lohanul nr. 16, martie 2011
Dezbateri
Modalitatea extrem de facilă şi totodată criminală prin care s-au
făcut aceste recomandări, pentru introducerea acestei substanţe
în circuitul alimentar fără existenţa unor studii şi evaluări
riguroase prealabile, este la fel de „ştiinţifică” precum
vaccinarea oamenilor cu un vaccin netestat. Un vaccin îl mai
poţi refuza… încă. Dar cum te fereşti de astfel de experimente
criminale, în condiţiile în care legea cu privire la utilizarea
acestei substanţe nu impune avertizarea consumatorilor.

Produsele vor fi furnizate de compania germană BASF şi vor fi


folosite pentru culturile de cartofi, roşii, castraveţi, ceapă şi viţă
de vie. Pentru publicul larg se spune că „beneficiile pe care le-ar
aduce această substanţă sunt legate în primul rând de Roland Ringel, şeful Proiectului de Dezvoltare al Global
combaterea dăunătorilor, dar, totodată ea micşorează şi durata INITIUM, a declarat cu un cinism incredibil: „Din cauza
în care se obţine recolta”. Compania susţine că „produsul profilului foarte favorabil de mediu al INITIUM, produsele au
fungicid va ajuta viticultorii să treacă mai repede la o producţie fost autorizate într-un timp record de patru ani şi de fapt,
de înaltă calitate”. Dacă înalta calitate înseamnă otrăvirea produsele INITIUM au nu numai un grad ridicat de
populaţiei, atunci afirmaţia este adevărată… După ce acest compatibilitate cu mediul, dar ele sunt, de asemenea, foarte uşor
produs va fi experimentat în România, urmează să fie de utilizat – se dizolvă rapid şi în apă, economisindu-se astfel
omologată utilizarea lui şi în Olanda, Germania, Franţa, SUA, timp”.
Canada şi Marea Britanie.
Michael Hess, şef al Crop Protection pentru Europa Centrală, a
Neoficial, conform cercetătorilor care combat Codex declarat şi el, cu un cinism specific tuturor managerilor de la
Alimentarius, folosirea produselor cu INITIUM sporeşte cu marile companii transnaţionale de produse chimice: „fermierii
până la 65% rata riscului de cancer de colon, substanţa români doresc să concureze cu succes pe piaţa europeană. Din
respectivă intrând rapid în combinaţii chimice şi devenind acest motiv, există un mare interes în domeniul tehnologiilor
reziduală în organism. De pildă, 1 mg de INITIUM intrat în inovatoare. Produsele noastre foarte eficiente şi ecologice de
organism se elimină în aproape un an. Dacă acest produs este protecţie a culturilor vor permite viticultorilor şi fermierilor să
folosit zilnic, practic el nu mai este eliminat din organism. producă randamente ridicate şi culturi sănătoase cu niveluri de
Apoi, aşa cum iniţium ajută la creşterea rapidă a celulelor reziduuri minime, în conformitate cu reglementările UE”.
leguminoase, la fel de repede va conduce la mărirea tumorilor
maligne. Produsele INITIUM vor completa portofoliul alături de alti
compuşi, cum ar fi recent lansatul Cabrio Top, un multi-
Purtătorul de cuvânt al companiei a afirmat că în afară de fungicid anti-îmbolnăvire pentru struguri. După Enervin, se
produsul INITIUM pentru struguri, care va fi disponibil în afirmă propagandistic despre Cabrio Top că este de aşteptat să
România începând din 2010, sub numele de Enervin, s-a devină „o forţă propulsoare în materie de protecţie a plantelor
acordat de asemenea autorizaţie pentru Zampro, un produs pentru viţa de vie în România”. Despre ce „propulsie” şi
INITIUM pe bază de fungicid pentru culturile de cartofi, roşii, „protecţie” poate fi vorba, dacă strugurii vor fi pur şi simplu
castraveţi şi ceapă. Adică exact legumele de bază în otrăviţi precum mărul din povestea Alba ca Zăpada, nu ştim. Să
alimentaţie… Compania pretinde că „ambele produse au fost fim, oare, propulsaţi mai rapid spre lumea de dincolo? Se
testate pe larg în teren şi au demonstrat selectivitate ridicată şi aşteaptă ca produsele INITIUM să fie înregistrate în ţările de
eficacitate împotriva unor dăunători”. Sperăm că nu se referă la Jos şi în Marea Britanie în prima jumătate a anului 2010, şi alte
ceva „dăunători umani” despre care Noua Ordine Mondială ţări europene vor urma.
consideră că suprapopulează planeta!

p. 150 Lohanul nr. 16, martie 2011


Spiritualitate
vânturate prin acest incendiu, ridicate chiar de flăcările care
ieşeau din ele însele, iscând nori de fum. Ele cădeau apoi din
nou, în toate părţile, precum zboară şi cad scânteile în
incendiile foarte puternice, părând lipsite de greutate şi de
Revelaţiile Fecioarei Maria
echilibru, scoţând urlete şi gemete de durere şi de disperare
înspăimântătoare şi terifiante.

Prof. George Bianu – Bucureşti

R
evelaţiile Fecioarei Maria cu privire la cumplita
pedeapsă care îi aşteaptă pe pământeni pentru
fărădelegile lor şi ce ne-a sfătuit ea să facem pentru
ispăşirea pedepsei şi evitarea cataclismului planetar

A
pariţiile Fecioarei Maria constituie astăzi un fenomen
cunoscut în lumea întreagă, el stârnind stări şi
atitudini adesea contrare, de la convertirea religioasă
sinceră la contestarea atee vehementă. Există anumite
manifestări ale Fecioarei Maria, precum ar fi cele de la La
Salette (Franţa, 1846), Fatima (Portugalia, 1917), Garabandal
(Spania, 1961) sau Akita (Japonia, 1973), în care ea s-a arătat
unor suflete curate şi a cerut să se transmită reprezentanţilor
clerului şi apoi întregii omeniri mesaje de avertizare cu privire
la acumularea imensă de păcate şi de fărădelegi, care a atins
deja limita răbdării dumnezeieşti şi este pe cale să provoace
mânia şi urgia cerească, prin declanşarea unui cataclism
planetar, în cazul în care oamenii nu se îndreaptă şi nu se întorc
la Dumnezeu.

La Fatima, în Portugalia, Fecioara a înfăţişat în mod miraculos,


în 1917, celor peste 70.000 de oameni strânşi la cererea ei pe
dealul Cova de Iria, o viziune înfricoşătoare în care Soarele se Demonii se distingeau prin formele lor oribile şi dezgustătoare
prăbuşea pe Pământ, anticipând previziunile actuale ale unor de fiare nemaivăzute şi înspăimântătoare, negre şi translucide.
oameni de ştiinţă cu privire la pericolul unui dezastru planetar, Această viziune nu a durat decât o clipă, graţie bunei noastre
provocat de o „minge“ de foc emanată de Soare. Mame din Cer, care ne-a prevenit înainte, promiţându-ne
totodată că ne va duce cu ea în Cer. Altfel, cred că am fi murit
La 31 august 1941, maica Lucia (ce era unul dintre cei trei copii de frică şi de groază. Apoi, am ridicat ochii spre Fecioara
vizionari cărora episcopul Fecioara Maria li s-a arătat în Maria, care ne-a spus cu bunătate şi tristeţe: «Aţi văzut infernul
1917 la Fatima) a consemnat pentru în care merg sufletele sărmanilor păcătoşi. Pentru a-i scăpa de
de la Fatima mesajul în care Fecioara îi avertiza pe oameni toate acestea, Dumnezeu a stabilit în această lume o modalitate
cu privire la ce-i aşteaptă dacă nu se îndreaptă şi, totodată, de salvare ce implică dăruirea lor totală şi necondiţionată către
le dezvăluia ce trebuie să facă pentru a fi iertaţi de INIMA SA ABSOLUTĂ ŞI IMACULATĂ. Dacă se va face ce o
Dumnezeu: „Stăpâna noastră, Fecioara Maria, ne-a arătat o să vă spun, multe suflete vor fi mântuite şi vom trăi în pace.
imensă mare de foc, care părea că se află sub pământ, unde, Războiul se va sfârşi. Dar dacă oamenii nu vor înceta să-L
cuprinşi de acest foc, se puteau vedea demonii şi sufletele mânieze pe Dumnezeu, în timpul pontificatului Papei Pius al
chinuite, având aparenţa unui jar translucid, negru sau mai XI-lea va începe un alt război, şi mai cumplit. Când veţi vedea
închis la culoare şi care avea forme umane. Sufletele erau că noaptea este iluminată de o lumină misterioasă şi
p. 151 Lohanul nr. 16, martie 2011
Spiritualitate
necunoscută, să ştiţi că acesta este marele semn pe care vedea decât sânge, morţi şi ruine, în lumea întreagă.” Maicii
Dumnezeu vi-l dă, anunţând prin aceasta că El va pedepsi Agnes din Japonia i s-au dezvăluit de către Fecioara Maria, la
pentru crimele ei lumea, prin război, prin foamete şi prin data de 13 octombrie 1973, la Akita, în cadrul unei apariţii
persecutarea Bisericii şi a Sfântului Părinte. Pentru a miraculoase, consecinţele teribile ale fărădelegilor
împiedica acest război, cer ca Rusia să fie consacrată Inimii omenirii:„Cum ţi-am spus deja, dacă oamenii nu se căiesc şi nu
absolute şi imaculate a lui Dumnezeu şi să fie realizat un act se îndreaptă, Tatăl Ceresc va da o pedeapsă teribilă întregii
reparatoriu constând din participarea la împărtăşaniile umanităţi.
primelor sâmbete pentru a i se ierta păcatele. Dacă mi se
îndeplineşte cererea, atunci Rusia se va reconverti şi va fi pace;
dacă nu, Rusia îşi va răspândi greşelile în întreaga lume,
provocând războaie şi aducând persecuţii Bisericii. Cei buni
vor fi martirizaţi, Sfântul Părinte va suferi mult, iar unele
popoare vor fi nimicite. În cele din urmă, Inima absolută şi
imaculată a lui Dumnezeu va triumfa. Sfântul Părinte Îi va
consacra Rusia spre ocrotire, aceasta se va converti, iar lumii i
se va acorda o vreme de pace.»”

De asemenea, prin intermediul stigmatizatei Tereza Musco,


Fecioara a transmis în 1962 un mesaj consonant cu cel de la
Fatima sau cel de la La Salette:„căci oamenii şi clerul au mărit
cloaca necurăţiei... Biserica se afă la o răscruce: ori va merge
spre pierea sa, ori îşi va regăsi calea, pe care nu ar fi trebuit să
o părăsească niciodată. [...] Satan va face totul pentru ca
oamenii să nu afle acest mesaj... Vreau să-ţi spun că lumea este
pervertită. Am apărut în Portugalia, unde am lăsat mesaje, dar
Va fi o pedeapsă mai grea decât Potopul, o pedeapsă aşa cum
nimeni nu m-a ascultat; am apărut la Lourdes, la La Salette,
nu a mai fost niciodată: un foc va coborî din ceruri şi va ucide
dar foarte puţine inimi împietrite s-au înmuiat. Ţie însă
o mare parte din omenire, atât pe cei buni, cât şi pe cei răi, şi
vreau să-ţi spun atâtea lucruri care îmi mâhnesc Inima. [...]
nu îi va scuti nici pe preoţi, nici pe credincioşi. Supravieţuitorii
Acum o să-ţi vorbesc despre cel de-al treilea secret pe care i l-
vor fi atât de îngroziţi, încât îi vor invidia pe cei morţi.
am încredinţat Luciei, la Fatima. Pot să-ţi spun că el a fost deja
Singurele arme care vor mai exista atunci vor fi mătăniile
citit, dar nimeni nu a suflat o vorbă despre el.”
pentru rugăciune şi semnul lăsat de Fiul meu. Faceţi-vă
rugăciunile în fiecare zi!
După Gabriel Roschini (unul dintre cei mai reputaţi mariologi ai
Diavolul se va infiltra chiar şi în Biserică, producând discordie,
secolului XX), Fecioara Maria i-a spus Terezei cu anticipaţie că,
astfel că vom vedea cardinali ridicându-se împotriva
deşi va invita pe toată lumea la rugăciune şi la penitenţă, Papa
cardinalilor şi episcopi ridicându-se împotriva altor episcopi.
Ioan Paul al II-lea nu va catadicsi nicidecum să vorbească
Preoţii care mă vor sluji plini de iubire vor fi dispreţuiţi şi
omenirii despre „cel de-al treilea secret de la Fatima” sub
atacaţi de ceilalţi; bisericile şi altarele vor fi jefuite şi Biserica
pretextul că este „înspăimântător”, deşi i se ceruse de către
va fi plină de cei care acceptă compromisurile, iar diavolul
Fecioara Maria să facă public conţinutul acestui mesaj al ei.
va împinge pe mulţi preoţi şi multe suflete consacrate lui
„Omenirea”, i-a explicat Terezei într-o viziune Fecioara Dumnezeu să nu Îl mai slujească pe Domnul. Diavolul se va
Maria, „se îndreaptă vertiginos spre un mare dezastru... înverşuna mai ales împotriva acestor suflete consacrate
Populaţia este din ce în ce mai rătăcită... Focul şi fumul vor [prin jurământ monastic] lui Dumnezeu. Perspectiva pierderii
învălui întreaga lume. Valurile oceanelor vor deveni foc şi atâtor suflete este cauza tristeţii mele. Dacă păcatele vor creşte
vapori. Valurile înspumate se vor ridica, vor acoperi Europa şi în număr şi în gravitate, nu va mai fi iertare pentru ei.”
vor transforma totul într-o lavă de foc, milioane de adulţi şi
Însuşi Papa Ioan Paul al II-lea a dat în Germania, în noiembrie
copii vor pieri în acest foc, şi cei rari care vor scăpa îi vor
1980, în cadrul unui interviu ce a fost publicat în revista Stimme
invidia pe cei morţi. Pentru că în orice parte vor privi, nu vor
p. 152 Lohanul nr. 16, martie 2011
Spiritualitate
des Glaubins, un răspuns mai mult decât semnificativ, care Cu altă ocazie, Părintele a declarat următoarele: „Secretul de la
trădează în ultimă instanţă lipsa lui de respect faţă de Fecioara Fatima este legat de dezlănţuirea forţelor naturii ca un răspuns
Maria, la întrebarea dacă nu era mai bine să dezvăluie public în al acesteia la distrugerile şi fărădelegile la care s-a dedat rasa
1960, aşa cum i s-a cerut de către Fecioara Maria, cel de-al umană. Însă ceea ce v-am spus nu este esenţa celui de-al treilea
treilea secret de la Fatima: „Dată fiind importanţa conţinutului secret de la Fatima. Adevărata esenţă depăşeşte orice
său, predecesorii mei au luat în mod diplomatic decizia de a imaginaţie. Se face, într-adevăr, referire la cele 3 zile de beznă.
amâna publicarea secretului pentru a nu încuraja forţele Întreaga planetă va fi cuprinsă de tenebre. Foc va cădea din
comuniste să facă anumite mişcări. Pe de altă parte, ceea ce cer şi va transforma oceanele în vapori. Ultimul Papă va cădea
urmează să vă spun ar trebui să fie de ajuns pentru toţi sub stăpânirea lui Satan. Pământul va fi zguduit. Mii de oraşe
creştinii: dacă există un mesaj în care este scris că oceanele şi de oameni vor fi luaţi de ape, de tornade şi de furtuni. Vor fi
vor inunda suprafeţe întregi de uscat şi că, la un moment dat, epidemii care vor decima într-o singură noapte populaţiile unor
milioane de oameni vor muri, este de la sine înţeles că nu este ţări întregi. Vor fi, de asemenea, trei zile de beznă (întunericul
de dorit să se publice un astfel de text.” şi tulburarea vor cuprinde, totodată, şi minţile multora), zile în
care va fi foarte periculos să te afli afară. Iar toate acestea nu
În sfârşit, Părintele Malachi Martin, care a fost o vreme un se vor petrece peste o sută de ani, nici peste cincizeci, nici peste
apropiat al Vaticanului şi unul dintre puţinii care au avut acces treizeci.Întreaga planetă va fi afectată, toate religiile, toate
la textul celui de-al treilea secret de la Fatima, sub jurământul rasele, toate regiunile, fără excepţie.”
confidenţialităţii, a dezvăluit totuşi, unele lucruri despre acest
secret întreţinut de voinţa politică a papalităţii. Iată ce spune Tot Părintele Malachi Martin este cel care ne-a mai dat în 2007
el: „În 1917, trei copii au afirmat că au văzut-o pe Fecioara o informaţie capitală: „Marele factor declanşator va fi în cer,
Maria, aceasta transmiţându-le anumite mesaje specifice pe bolta cerească. Fiţi atenţi la bolta cerească... Semnul
pentru creştini şi pentru Papă, mesaje mai mult decât Fecioarei va apărea pe cer, şi aceasta se va petrece în curând,
îngrozitoare despre pedeapsa dumnezeiască pentru omenire. în următorii zece-douăzeci de ani. Va fi un şoc pentru toată
Ele preveneau oamenii cu privire la o mare nenorocire care se lumea. Semnul Fecioarei va arăta că Dumnezeu există,
va abate asupra lor în cazul în care vor continua să ajutându-i pe cei care au o credinţă ezitantă, oscilantă. Însă nu
păcătuiască. Au fost trei revelaţii divine, însă ultima a rămas îi va converti pe aceia care nu cred în nimic. Prin urmare,
secretă, nefiind încă dezvăluită oamenilor, dar fiind atunci când veţi vedea într-o zi de primăvară un semn pe cer
consemnată pe o coală de hârtie. (ca o auroră boreală), atunci va începe totul...”
[Când mă aflam în preajma lui Ioan al XXIII-lea] această coală
de hârtie era păstrată într-o cutie aşezată pe şemineul Cu toate aceste previziuni sumbre, noi sperăm că pedeapsa
apartamentului privat în care locuia Papa la Roma. Fatima a divină cumplită şi totodată pe deplin meritată de întreaga
devenit un loc foarte important deoarece Fecioara Maria a omenire poate fi abătută, în al doisprezecelea ceas, prin
prevestit anumite evenimente care vor afecta bunăstarea întoarcerea cât mai grabnică a oamenilor la Dumnezeu.
Sfântului Scaun şi a Bisericii Catolice. Ioan Paul al II-lea a
manifestat la început o mare devoţiune faţă de Fatima şi faţă de
Fecioara Maria în ipostaza sa de Maica Domnului de la Patimile lui Cristos
Fatima. Astfel, el a propovăduit mesajul ei, care era «pocăiţi-vă
pentru păcatele voastre şi întoarceţi-vă la Dumnezeu!» Însă în
cele din urmă, el nu şi-a menţinut atitudinea şi s-a îndepărtat
Prof. Paul Matei - Bucureşti
[…] sub pretextul că mesajul secretului este foarte apocaliptic.
[Fecioara Maria] prevesteşte [în cadrul celui de al treilea
secret] că vor fi războaie, boli, că naţiuni întregi vor dispărea,

N
umeroşi mistici creştini pentru care viaţa a însemnat
că vor fi trei zile de beznă, că se vor declanşa epidemii care vor dăruire totală şi iubire de Dumnezeu au retrăit în
şterge într-o singură noapte ţări întregi de pe hartă şi că mari meditaţiile lor patimile Domnului Iisus Cristos şi au
suprafeţe de uscat vor fi înghiţite de ape sau devastate de asistat la momentul Învierii Sale în glorie. Mulţi dintre ei au
tornade şi de furtuni.” purtat ani în şir pe trupul lor stigmatele, rănile care i s-au făcut

p. 153 Lohanul nr. 16, martie 2011


Fiului lui Dumnezeu în timpul răstignirii sale, în timp în ce
inima lor ardea ca o flacără ce purifică totul iubirea cristică.

O astfel de fiinţă binecuvântată a fost Anna Catherine


Emmerich, călugăriţă a Ordinului Sfântului Augustin. Ea s-a
născut în Flamske, în Westfalia, în data de 9 septembrie 1774.
La vârsta de 9 ani a avut primele viziuni, cu îngerul său păzitor
şi apoi cu Iisus şi Fecioara Maria. Şi-a început noviciatul în anul
1802. Stigmatele au apărut pe trupul său la vârsta de 39 de
ani.În fiecare zi de vineri ea retrăia patimile lui Iisus, ca şi cum
s-ar fi aflat alături de el.A fost sanctificată în anul 2004 de Papa
Ioan Paul al II-lea.

Anna Catherine Emerich avea capacitatea de a citi gândurile,


levita în mod frecvent, era transportată de către îngerul său
păzitor, care îi era vizibil aproape în permanenţă, la mii de
kilometri distanţă. A murit în anul 1824. Ultimele sale cuvinte
au fost: „Lăsaţi-mă să mor împreună cu Iisus pe cruce.” La
câteva săptămâni de la moartea sa, când din ordinul autorităţilor
i-a fost deschis mormântul, s-a descoperit că trupul său nu
nalţii prelaţi au trimis după toţi cei despre care ştiau că sunt cei
intrase în putrefacţie, avea un chip senin de om care doarme,
mai înverşunaţi duşmani ai acestuia, dorind ca ei să adune
trupul ei nu avea niciun fel de miros specific cadaveric.
martorii şi orice dovadă posibilă şi să îi aducă înaintea
Viziunile ei au fost adunate în cartea Patimile Domnului nostru consiliului. Saducheii înfumuraţi […] pe care Iisus deseori i-a
Iisus Cristos, care a fost sursa de inspiraţie a celebrului dezaprobat în faţa poporului, abia aşteptau să se răzbune. Ei s-
filmul Patimile lui Cristos realizat de către Mel Gibson. au repezit prin toate hanurile să găsească acele persoane
despre care ştiau că îl duşmănesc pe Domnul nostru,
Vă oferim în continuare fragmente din viziunile acestei femei cumpărându-i pentru a se asigura că vor fi prezenţi la proces.
sfinte în care ne sunt dezvăluite aspecte mai puţin cunoscute din Însă, cu excepţia câtorva calomnii ridicole, despre care sigur s-
Patimile Domnului Iisus Cristos: modul nedrept în care a fost ar fi dovedit false dacă s-ar fi făcut o anchetă, nimic nu ar fi
judecat şi condamnat Iisus. Mijloacele folosite de inamicii lui putut să i se reproşeze lui Iisus, cu excepţia, fireşte, a acelor
Iisus pentru a-şi duce la bun sfârşit planurile împotriva acuzaţii prosteşti pe care de foarte multe ori le-a respins El
acestuia însuşi în sinagogă.
Imediat ce Iisus a fost prins, au fost înştiinţaţi Ana şi Caiafa,
Cu toate acestea, duşmanii lui Iisus s-au grăbit spre tribunalul
care de-ndată au început pregătirile. Curând confuzia stăpânea
lui Caiafa, însoţiţi de scribii şi fariseii din Ierusalim şi de mulţi
peste tot […] Mesagerii au fost trimişi în diferitele părţi ale
dintre acei negustori pe care Domnul nostru i-a gonit din
oraşului pentru a convoca membrii Consiliului, scribii şi toţi cei
Templu, precum şi de învăţaţii înfumuraţi pe care i-a redus la
care urmau să ia parte la proces. […] Î
tăcere în faţa poporului, şi chiar de către unii dintre cei ce nu i-
au putut ierta umilirea faptului de a fi fost dovediţi în disputa
din Templu pe care au avut-o pe când El avea vârsta de
doisprezece ani. Acolo se mai afla şi o masă destul de mare de
oameni compusă din acei păcătoşi care nu s-au căit şi pe care a
refuzat să-i tămăduiască, din cei care au căzut din nou în păcat
şi cărora bolile le-au revenit, din tineri de lume pe care nu i-a
primit drept discipoli, din avarii pe care i-a înfuriat pentru că a
făcut astfel încât banii pe care aceştia sperau să îi obţină să
ajungă să fie daţi drept pomană. Alţii erau cei cărora le-a
vindecat prietenii şi care astfel au fost dezamăgiţi, pentru că se
p. 154 Lohanul nr. 16, martie 2011
Spiritualitate
aşteptau să le moştenească averile, desfrânaţi cărora le-a Iisus în faţa lui Ana
convertit victimele şi alte personaje josnice ce şi-au câştigat Ana era încântat că Domnul nostru este adus în faţa sa şi îi
averile pe seama patimilor celor aflaţi la putere. aştepta sosirea cu nerăbdare. Expresia feţei sale era dintre cele
mai respingătoare, căci în fiecare trăsătură a chipului său se
Toţi aceşti soli ai lui Satan erau furioşi împotriva a tot ceea ce putea vedea atât bucuria infernală pe care o resimţea cât şi
este sfânt, şi în consecinţă plini de o ură de nedescris împotriva întreaga viclenie şi duplicitate a inimii sale. El conducea un fel
Sfântului Sfinţilor. Pe ei îi stârnea duşmanii Domnului nostru şi de tribunal instituit cu scopul de a-i cerceta pe cei acuzaţi că
îi aduna în jurul palatului lui Caiafa, să aducă mărturie propovăduiesc învăţături false şi care, dacă erau condamnaţi,
mincinoasă şi să încerce să arunce oprobiul asupra Mielului urmau să fie duşi în faţa Marelui Preot.
cel fără de pată, care a luat asupra Sa păcatele omenirii,
primind această greutate pentru a-l împăca pe om cu […]
Dumnezeu. […] Mulţi dintre cei cu intenţii bune însă cu Iisus a stat în faţa lui Ana.Arăta obosit şi lipsit de
caracterul slab şi şovăitor au căzut pradă ispitei şi şi-au pierdut puteri.Veşmintele îi erau acoperite de noroi, mânile îi erau
credinţa. Într-adevăr, numărul celor care au continuat să legate, capul plecat şi nu scotea niciun cuvânt.
creadă a fost foarte mic. Lucrurile erau atunci cam la fel cum
Ana: Este posibil ca tu să fii Iisus din Nazaret? Unde îţi sunt
sunt şi astăzi.Oamenii doreau să-l slujească pe Dumnezeu atâta
discipolii, unde sunt numeroşii tăi adepţi? Unde îţi este
timp cât alţii nu se opuneau, dar se ruşinau de cruce dacă
împărăţia? […]Autorităţile, presupun, au descoperit că era
aceasta era batjocorită de ceilalţi. Unii însă au fost atinşi de
timpul să pună capăt comportamentului tău lipsit de respect
liniştea pe care Domnul nostru o arăta în plină suferinţă, şi
faţă de Dumnezeu şi faţă de preoţii săi, precum şi a
aceştia s-au îndepărtat tăcuţi şi trişti.
nerespectării sabatului. […] Eşti tăcut! Vorbeşte, instigator la
revoltă ce eşti! Nu ai consumat tu Mielul Pascal într-un mod
nelegiuit, la un mod nepotrivit? Nu doreşti tu să aduci
învăţături noi? Cine ţi-a dat dreptul de a propovădui?Unde ai
studiat?Vorbeşte, care sunt credinţele religiei tale?

Atunci, Iisus şi-a ridicat capul şi, privind spre Ana, a spus: «Eu
am vorbit pe faţă lumii; întotdeauna am învăţat în sinagogă şi
în templu, unde se adună toţi evreii şi nu am spus nimic în
ascuns. Pentru ce mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei care M-
au auzit despre ce le-am vorbit; iată, ei ştiu ce am spus.»

Ana se înfurie şi mai tare când văzu dispoziţia liniştită a lui


Iisus şi, întorcându-se spre martori, le ceru să-şi formuleze
Atmosfera subtilă a acelei nopţi
acuzaţiile. Toţi au început să vorbească în acelaşi timp: «S-a
Mii de spirite malefice se adunau din toate părţile ispitind
autoproclamat rege; spune că tatăl său este Dumnezeu, că
oamenii mai întâi cu un păcat, apoi cu altul. Părea ca şi cum s-
fariseii sunt o generaţie adulteră. Instigă poporul la revoltă;
ar fi descris porţile iadului, iar Satan se străduia cu disperare
tămăduieşte bolnavii în ziua de sabat cu ajutorul diavolului.
şi îşi aduna energiile pentru a spori greutatea nedreptăţilor pe
[…] Lasă să i se spună Fiul lui Dumnezeu; spune că este
care Mielul cel fără de pată le-a luat asupra sa. Îngerii oscilau
trimisul lui Dumnezeu; profeţeşte distrugerea Ierusalimului. Nu
între bucurie şi durere. Ei doreau din toată inima să cadă în
ţine post; mănâncă în compania păcătoşilor, a păgânilor şi a
faţa tronului lui Dumnezeu şi să obţină permisiunea de a-l ajuta
cârciumarilor şi se însoţeşte cu femei de moravuri uşoare. […]
pe Iisus, însă în acelaşi timp erau plini de uimire, neputând
Seduce oamenii prin cuvinte cu dublu înţeles .»
decât să slăvească minunea justiţiei şi îndurării divine ce a
Ana dădu poruncă să i se aducă un pergament[…]. Pe acesta el
existat în Ceruri din toate timpurile şi care acum urma să se
scrise cu litere mari o serie de cuvinte şi fiecare cuvânt exprima
împlinească, deoarece îngerii cred, la fel ca noi, în Dumnezeu,
câte o acuzaţie dintre cele ce I-au fost aduse Domnului nostru.
Tatăl Atotţiitorul, Creatorul Cerurilor şi Pământului, şi în Iisus
Îl înfăşură şi îl aşeză apoi într-un tub pe care I-l dărui spunând
Hristos, unicul său Fiu.
plin de dispreţ: «Iată sceptrul împărăţiei tale; conţine titlurile

p. 155 Lohanul nr. 16, martie 2011


Spiritualitate
şi privilegiile pe care le meriţi, precum şi dreptul pe care îl ai la Mânia lui Caiafa era de nedescris, deoarece tratamentul brutal
tron. Du-le în faţa marelui preot, pentru ca el să-ţi recunoască de care avusese parte Iisus, răbdarea Sa divină, precum şi
demnitatea regală şi să te trateze aşa cum trebuie. Leagă neconcordanţele dintre spusele martorilor începeau să lase o
mâinile acestui rege şi du-l în faţa Marelui Preot.» impresie puternică asupra asistenţei. Se auziră câteva şoapte de
dezaprobare, iar inimile unora erau atât de înduioşate încât nu
Iisus înaintea lui Caiafa îşi puteau cenzura vocea conştiinţei. Soldaţii au părăsit
Chipul lui Caiafa era de o solemnitate dusă până la extrem, încăperea sub pretextul unei indispoziţii, însă de fapt erau
însă gravitatea era însoţită de semne evidente de furie prost copleşiţi de ce simţeau.
disimulată şi de intenţii sinistre. […] Caiafa îşi înălţă mâinile şi exclamă plin de mânie: «Îţi cer
în numele Dumnezeului cel Viu să ne spui dacă eşti Hristosul,
Abia că ajunsese în camera în care se adunase consiliul iar
Mesia, fiul lui Dumnezeu cel Viu»?
Caiafa strigă: «Ai sosit, în sfârşit, duşman al lui Dumnezeu ce
eşti, blasfemiatorule!» Caiafa folosi un limbaj abject, iar Urmă o mică pauză solemnă. Apoi, Iisus, cu o voce
arcaşii îl loviră din nou pe Domnul nostru. […] Caiafa […] majestuoasă şi supraomenească, răspunse: «Tu ai spus-o. Cu
începu încă şi mai furios decât fusese Ana şi îi adresă o mie de toate aceste, îţi spun că-l vei vedea pe Fiul Omului stând de-a
întrebări una după alta, însă Iisus rămase înaintea lui tăcut şi dreapta puterii lui Dumnezeu şi venind pe norii din Ceruri». Pe
cu privirea aplecată în pământ. Arcaşii au încercat să-l facă să când Iisus rostea aceste cuvinte, mi se părea că văd că-l
vorbească prin lovituri repetate, iar un copil plin de răutate îi înconjoară o lumină strălucitoare.Cerurile se deschiseră
atinse buzele cu degetul mare, provocându-l în batjocură să-l deasupra capului său. L-am văzut pe Tatăl etern, însă cuvintele
muşte. Apoi au fost chemaţi martorii. Cei dintâi au fost cei de scrise de om cu pana nu pot descrie vederea intuitivă care mi s-
condiţie inferioară, ale căror acuzaţii erau la fel de incoerente a acordat. De asemenea, am văzut îngerii şi rugăciunile celor
şi lipsite de consistenţă ca şi cele rostite în tribunalul lui Ana, drepţi înălţându-se la tronul lui Dumnezeu.
iar cu aceştia nu s-a putut face nimic. De aceea, Caiafa se În aceeaşi clipă am văzut abisul iadului deschis la picioarele lui
întoarse către martorii principali, fariseii şi saducheii ce se Caiafa asemenea unui meteor aprins. Acesta era plin cu diavoli
adunaseră din toate colţurile ţării. […] expresia feţelor şi înspăimântători. Doar un văl subţire părea că îl desparte pe
comportamentul le trădau invidia şi furia virulentă ce le Caiafa de flăcările întunecate. Puteam vedea furia demoniacă
cuprinsese inimile. Ei repetau aceleaşi acuzaţii la care el ce îi copleşea inima şi mi se părea că întreaga casă arată
răspunsese de atâtea ori: «Că a tămăduit bolnavii, că a scos asemenea iadului. În clipa în care Domnul nostru pronunţa
diavolii din oameni cu ajutorul diavolilor, că a profanat cuvintele solemne: «Eu sunt Hristosul, Fiul Dumnezeului cel
sabatul, că i-a stârnit pe oameni la revoltă, că i-a numit pe Viu» iadul se cutremură dintr-o extremitate în alta, iar apoi
farisei năpârci şi adulteri, că a prezis distrugerea izbucni şi îi umplu pe toţi cei ce se aflau în locuinţa lui Caiafa
Ierusalimului, că s-a însoţit cu crâşmari şi păcătoşi, că a cu o ură sporită împotriva Domnului nostru. […] Disperarea şi
adunat oamenii şi s-a proclamat rege, profet şi Fiu al lui furia pe care le produseră în iad aceste cuvinte mi-au fost
Dumnezeu.» arătate sub aparenţa a mii de figuri înspăimântătoare.
[…]
În acest fel i-a distorsionat şi interpretat cuvintele pe care le-a
Apoi, Caiafa se ridică şi, îmboldit de Satan, îşi apucă poalele
rostit, sfaturile pe care le-a oferit şi pildele prin intermediul
mantiei, o găuri cu cuţitul şi o sfâşie de la un capăt la altul
cărora şi-a făcut înţelese poveţele, dându-le aspectul unor
exclamând în acelaşi timp cu voce tare: «A hulit, ce nevoie mai
fărădelegi. Martorii nu se puteau pune de acord în declaraţiile
avem de martori? Iată, acum că aţi auzit blasfemia: care este
lor […] contrazicându-se unii pe alţii. S-a constatat că era
părerea voastră?» Toţi cei prezenţi se ridicară şi exclamară cu
practic imposibil să se dovedească măcar un cap de acuzare,
o răutate uluitoare: «Este vinovat; să plătească imediat cu
iar martorii se părea că ies în faţă mai degrabă cu scopul de a-l
moartea!»
insulta pe Iisus decât de a demonstra adevărul spuselor lor.
Pe tot parcursul acestei scene îngrozitoare, diavolii erau într-o
[…] Caiafa şi câţiva din membrii consiliului său au început să
stare extrem de agitată. Aceştia păreau că deţin controlul
îi adreseze întrebări lui Iisus şi să îşi bată joc de răspunsurile
deplin nu numai asupra duşmanilor lui Iisus, ci şi a adepţilor şi
Sale. Toate acestea erau însoţite de lovituri aplicate de slugile
a ucenicilor lui laşi. Mi se părea că puterile întunericului şi-au
celor de faţă, iar Domnul nostru nu ar fi putut să reziste unui
proclamat victoria împotriva luminii, iar puţinii spectatori
astfel de tratament dacă nu ar fi fost ajutat de sus.
p. 156 Lohanul nr. 16, martie 2011
Spiritualitate
cărora încă le mai licărea puţină lumină în inimă erau atât de Preoţii evrei erau puţin nemulţumiţi pentru faptul că erau
consternaţi încât, acoperindu-şi capetele, au plecat de îndată. obligaţi să se folosească de guvernatorul roman pentru
confirmarea deciziei lor, însă acest fapt era necesar, din
Apoi, Marele Preot s-a adresat arcaşilor, spunând: «Las pe moment ce ei nu aveau voie să condamne persoanele decât în
mâinile voastre pe acest rege. Oferiţi hulitorului privilegiile pe chestiuni referitoare la religie şi la Templu, şi nu puteau da o
care le merită.»După aceste cuvinte se retrase împreună cu sentinţă de condamnare la moarte. Ei doreau să dovedească
membrii consiliului. faptul că Iisus era un duşman al împăratului, acuzaţie ce ţinea
de jurisdicţia lui Pilat.
Iisus în închisoarea subterană
Când Domnul nostru a pătruns în închisoare, El s-a rugat cu Iisus înaintea lui Pilat
ardoare ca Tatăl Său Ceresc să primească tot ceea ce a suferit Când Pilat a văzut intrând procesiunea aceea agitată şi şi-a dat
şi era pe cale să sufere ca un sacrificiu expiator, nu numai seama cât de ruşinos şi-au tratat cruzii Farisei prizonierul, s-a
pentru călăii Săi, ci totodată pentru toţi cei care în epocile ridicat şi li s-a adresat acestora pe un ton dispreţuitor […]:
viitoare vor avea parte de chinuri de felul celor pe care era pe «Pentru ce aţi venit aşa de devreme? De ce l-aţi maltratat în
cale să le îndure. modul acesta ruşinos pe acest prizonier? Nu vă puteţi abţine să
nu-i executaţi pe răufăcătorii voştri înainte de a fi judecaţi?»
Duşmanii Domnului nostru nu i-au permis acestuia nicio clipă
[…] «Ce acuzaţii aduceţi împotriva acestui om?»,
de răgaz, nici măcar în această închisoare jalnică, ci l-au legat
de un stâlp ce se afla în mijlocul încăperii, însă neîngăduindu-i
să se sprijine de acesta, cu toate că era vlăguit de pe urma
modului în care a fost tratat, de greutatea lanţurilor şi a
numeroaselor căzături, încât abia că se mai putea ţine pe
picioarele sale umflate şi pline de răni. Nu s-au oprit o clipă să
nu-l jignească, iar când primii au obosit, alţii le-au luat locul.

Procesul de dimineaţă
Caiafa, Ana, bătrânii şi scribii s-au adunat dimineaţa în sala
mare a tribunalului, pentru a conduce un proces legal, din
moment ce întâlnirile din timpul nopţii nu erau conforme legilor
şi nu puteau fi considerate decât din perspectiva unor audienţe
preliminare. […] Membrii consiliului au început în grabă
şedinţa. Aceştia au doreau să îl condamne pe Iisus la moarte
«Dacă nu era un răufăcător nu l-am fi adus înaintea ta» au
imediat, însă Nicodim, Iosif şi alţii s-au opus […] evidenţiind
declarat preoţii ursuzi. «Luaţi-l şi judecaţi-l după legea
totodată că niciun criminal nu poate fi condamnat pentru crime
voastră» le-a zis Pilat. «Ştii bine că nu este potrivit pentru noi
ce nu au fost dovedite şi că în cazul de faţă martorii s-au
să condamnăm pe cineva la moarte» au spus aceştia. Duşmanii
contrazis unii pe alţii. […] Marele Preot merse până acolo
lui Iisus erau plini de furie, vroiau ca procesul să se termine iar
încât să excludă din consiliu acei membri care îi erau favorabili
victima să fie executată cât mai repede, pentru a se putea
lui Iisus chiar şi în cel mai mic grad […] Caiafa ceru apoi
pregăti de sacrificarea Mielului Pascal, aceşti nenorociţi
soldaţilor să îl aducă imediat pe Iisus şi să pregătească tot ce
nedându-şi seama că cel pe care-l târâseră în faţa unui
trebuie pentru a-l duce în faţa lui Pilat imediat ce el va fi
judecător idolatru (în a cărui casă nu intrau de frica de a nu se
pronunţat sentinţa. […] Când trecu prin mijlocul mulţimii deja
murdări) era însuşi Mielul de Paşte pe când celălalt era numai
adunate în faţa casei, Iisus părea asemenea unei victime duse la
umbra lui. […] Scopul lor principal era de a-l face pe Pilat să
sacrificiu. Chipul îi era desfigurat de la loviturile primite, iar
creadă că Iisus era liderul unei conspiraţii împotriva
veşmintele îi erau murdare şi rupte. Însă priveliştea suferinţelor
împăratului, pentru a-l condamna la moarte ca rebel. Ei erau
Sale, departe de a trezi un sentiment de compasiune în inimile
neputincioşi în asemenea cazuri, fiindu-le permis să judece
de piatră ale evreilor, pur şi simplu îi dezgustă şi le spori
numai cazuri de ofense religioase. Pilat nu a fost impresionat de
mânia. Într-adevăr, mila era un sentiment pe care sufletul lor
primele acuzaţiile proferate de preoţi şi de martorii mincinoşi pe
crud nu îl cunoştea. […]
care aceştia i-au adus în faţa sa.
p. 157 Lohanul nr. 16, martie 2011
Spiritualitate
Ultima dintre acuzaţii – aceea că Iisus dorea să fie numit se către gărzile şi servitorii care îl înconjurau, şi care erau cam
împărat a avut un oarecare efect asupra lui Pilat. [...] Pilat nu în număr de trei sute, a spus:
era doar superstiţios, ci şi extrem de slab la minte şi susceptibil. «Luaţi-l pe acest nechibzuit de aici şi daţi-i ce i se cuvine. Este
[...] Ştia perfect că profeţii evrei prevestiseră cu mult timp în mai degrabă nebun decât vinovat de vreo crimă.»
urmă venirea în mijlocul lor a Unsului lui Dumnezeu, a
Salvatorului, a Mântuitorului şi că mulţi dintre oameni credeau Când Marii Preoţi şi ceilalţi duşmani ai lui Iisus au înţeles că
cu tărie în asta. [...] El auzise adesea despre tradiţiile care îl Irod era hotărât să nu cedeze dorinţelor lor, au trimis emisari
priveau pe Mesia şi împăratul evreilor [...], evrei care aşteptau în acea parte a cetăţii numită Acre, care era locuită în principal
un împărat puternic şi viguros. [...] Ideea evreilor de a-l acuza de farisei, pentru a le spune că trebuie să se adune în jurul
pe amărâtul pe care i-l aduseseră în faţă, că s-ar fi pus pe sine palatului lui Pilat pentru a forma o mulţime şi i-a mituit pentru
însuşi ca împărat al evreilor, îi părea desigur, absurdă; dar a crea agitaţie şi a cere condamnarea Domnului nostru. Mai
cum duşmanii lui Iisus îi aduseseră aceste acuzaţii ca probe ale mult, ei au trimis agenţi secreţi pentru a-i speria pe oameni şi
trădării împotriva împăratului, el s-a gândit să-L interogheze a-i ameninţa cu răzbunarea divină dacă nu cer cu insistenţă
personal în legătură cu acele acuzaţii. execuţia lui Iisus, pe care l-au numit un blasfemiator sacrileg.
«Eşti tu împăratul iudeilor?» a întrebat Pilat privindu-l pe Acestor agenţi li s-a poruncit de asemenea să-i sperie pe
Domnul nostru şi incapabil să-şi stăpânească surprinderea faţă oameni sugerându-le că dacă Iisus nu va fi omorât, el va trece
de expresia divină a chipului Său. de partea romanilor, îi va asista în exterminarea neamului
[…] Iisus a răspuns: «Împărăţia Mea nu este din lumea iudaic, pentru că la aceasta s-ar fi referit El atunci când
aceasta. Dacă ar fi împărăţia Mea din lumea aceasta, slujitorii vorbise despre împărăţia ce va veni.
Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor; dar acum
Ei au încercat să răspândească şi în alte zone ale cetăţii zvonul
împărăţia Mea nu este de aici. Da. Eu sunt Împărat. Eu pentru
că Irod l-ar fi condamnat, dar că este, de asemenea, nevoie ca
asta m-am născut şi am revenit în lume, ca să mărturisesc
oamenii să îşi experime dorinţa, susţinătorii lui fiind oameni de
despre adevăr. Oricine este în adevăr ascultă glasul meu.»
temut. Căci dacă ar fi fost eliberat El s-ar fi alăturat romanilor,
Răspunsurile lui Iisus, deşi depăşeau mult capacitatea de
ar fi creat agitaţie în ziua festivalului şi s-ar fi răzbunat în cel
înţelegere a lui Irod, i-au arătat că nu reprezenta un pericol
mai crud mod.Unii dintre ei au răspândit zvonuri contradictorii
pentru Imperiul roman.
şi alarmante pentru a stârni oamenii şi a provoca o revoltă. În
Aşa că el li s-a adresat din nou Marilor preoţi pe terasă: «Nu îi
acest timp alţii împărţeau bani soldaţilor, cumpărându-i pentru
găsesc nicio vină». Şi aflând de la preoţi că Iisus este din
a-l maltrata pe Iisus şi a-i provoca moartea, pe care erau
Galilea i-a trimis pentru judecată la regele Irod al Galileei, ce
nerăbdători să o vadă petrecându-se cât mai repede cu putinţă,
se afla în acele zile în Ierusalim.
de teamă că Pilat l-ar putea achita.
Irod fusese anunţat de către Pilat, înainte ca preoţii şi Isus să-i În timp ce fariseii se ocupau cu asta, Binecuvântatul nostru
fie înfăţişaţi, că în urma audierii nu îi găsise nicio vină lui Iisus. Mântuitor era supus la cele mai mari atrocităţi de către soldaţii
El a considerat potrivit să nu dea nici el o altă sentinţă. Irod nu brutali cărora Irod li-l predase şi care îl batjocoreau ca pe un
şi-a pierdut din vedere scopurile politice. El era hotărât să nu îl nebun. Preoţii, sperând că vor reuşi să-l convingă pe Pilat de
condamne pe Domnul nostru, atât pentru că în prezenţa lui vinovăţia lui Iisus, l-au dus din nou în faţa lui, pe un drum
trăise o senzaţie ascunsă şi nedefinită de groază, cât şi din ocolit, pentru ca emisarii să aibă timp să agite populaţia. Pilat
cauza remuşcării pe care o mai simţea la gândul că ordonase nu a cedat presiunilor şi şi-a menţinut hotărârea de a nu-l
moartea lui Ioan Botezătorul, ca să nu mai vorbim de faptul că condamna la moarte pe Iisus.
îi detesta pe Marii Preoţi, care nu îi permiseseră să ia parte la
sacrificii din cauza legăturii sale adulterine cu Irodiada. Cel mai slab şi mai nehotărât dintre judecători, Pilat, repetase
de trei ori mişeleştile cuvinte: «Nu îl găsesc vinovat de nicio
Iisus înaintea lui Irod crimă: îl voi pedepsi deci şi îl voi elibera» la care evreii
Dar principalul motiv al hotărârii de a nu-l condamna pe Iisus continuaseră să răspundă: «Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!» Dar
era acela că îşi dorea să se revanşeze faţă de Pilat pentru el era hotărât să respecte decizia de a nu-l condamna pe
curtoazia sa şi se gândea că cea mai potrivită răsplată ar fi Domnul nostru la moarte şi a ordonat să fie biciuit potrivit
aceea de a-i respecta decizia şi de a fi de acord cu opinia lui. obiceiului roma.
Dar cu Iisus a vorbit în cel mai dispreţuitor mod şi întorcându-
p. 158 Lohanul nr. 16, martie 2011
Spiritualitate
Spiritualitate
crime ascunse care pângăreau conştiinţa lui Pilat. L-a avertizat
în legătură cu soarta îngrozitoare care îl aşteaptă dacă nu se
pocăieşte; iar în cele din urmă a spus că El însuşi, Fiul Omului,
va veni în ziua finală, să-l judece aşa cum se cuvine.
Cuvintele lui Iisus l-au speriat şi l-au înfuriat pe Pilat; el s-a
întors la balcon şi a repetat că îl va elibera pe Iisus, dar ei au
strigat: «Dacă dai drumul omului acestuia nu eşti prieten cu
Cezarul. Oricine se face pe sine împărat este împotriva
Cezarului». Alţii au spus că îl vor pârî Împăratului pentru a le
fi stricat festivalul; că trebuie să se hotărască pe dată, pentru
că ei erau obligaţi să fie la Templu până la orele zece ale serii.
Strigătul «Răstigneşte-L! Răstigneşte-L» răsuna de peste tot;
reverbera până şi de pe acoperişurile plate ale caselor de lângă
forum, unde erau adunaţi mulţi oameni.Pilat a văzut că toate
eforturile sale erau zadarnice şi că nu putea influenţa gloata
furioasă. Strigătele şi injuriile acesteia erau asurzitoare, iar el
a început să se teamă de o revoltă. Astfel că a luat apă şi s-a
spălat pe mâini în faţa mulţimii, spunând: «Eu sunt nevinovat
de sângele neprihănitului acestuia. Treaba voastră».Un strigăt
înfricoşător şi unanim a venit din partea mulţimii compacte,
strânse din toate regiunile Palestinei: «Sângele Lui să fie
Iisus înfăţişat din nou lui Pilat
asupra noastră şi asupra copiilor noştri». În ciuda convingerii
sale asupra nevinovăţiei lui Iisus, josnicul şi mizerabilul
judecător nu s-a jenat să spună că la rândul său considera
După ce Iisus a fost biciuit şi supus la tot felul de atrocităţi de
decizia Marilor Preoţi ca una corectă şi că în consecinţă va
către călăii săi El a fost încoronat în batjocură cu o coroană de
pronunţa condamnarea prin aceste cuvinte: «Îl condamn pe
spini şi a fost dus din nou la Pilat, de unde preoţii şi o mare
Iisus din Nazaret, Împăratul evreilor, la răstignire».
parte a mulţimii încă nu plecaseră.
Pilat a scris apoi sentinţa, iar cei ce stăteau în spatele lui au
Ura Marilor Preoţi şi a susţinătorilor acestora a crescut, la
copiat-o de trei ori. Cuvintele pe care le scrisese difereau de
vederea lui Iisus şi au strigat: «Omoară-l; Răstigneşte-l». «Nu
cele pe care le pronunţase; vedeam clar că mintea sa era
sunteţi mulţumiţi?» a spus Pilat. «Pedeapsa pe care a primit-o
îngrozitor de agitată – un înger al mâniei a apărut pentru a-i
este, fără îndoială suficientă pentru a-L vindeca de dorinţa de a
conduce mâna. Esenţa sentinţei scrise era aceasta: «De teama
se mai declara împărat.» Dar ei strigau şi mai tare, iar
unei revolte, am fost nevoit să mă supun dorinţelor Marilor
mulţimea s-a alăturat strigătului: «Răstigneşte-l, Răstigneşte-
Preoţi, ale Sanhedrinului şi ale poporului, care au cerut cu
l!» Atunci Pilat a pus să sune din trompetă pentru a cere linişte
vehemenţă moartea lui Iisus din Nazaret, pe care îl acuza de
şi a spus «Voi luaţi-l şi răstigniţi-l, căci eu nu-i găsesc vreo
deranjarea ordinii publice şi de a le fi blasfemiat şi încălcat
vină». «Noi avem o lege, iar după legea aceasta el trebuie să
legile. L-am încredinţat lor pe Iisus, deşi acuzaţiile păreau a fi
moară», au replicat preoţii «pentru că s-a făcut pe sine Fiul lui
neîntemeiate. Am făcut asta de teama unei plângeri la Împărat
Dumnezeu». Aceste cuvinte au trezit temerile lui Pilat [...] Pilat
cum că aş încuraja revoltele şi aş provoca nemulţumirea
era de-a dreptul copleşit de nelinişte şi nesiguranţă. [...] A
evreilor prin refuzul dreptului lor la justiţie».
aruncat o privire formei sfârtecate şi însângerate dinaintea lui
În final vă prezentăm momentul Învierii Domnului Iisus
şi a exclamat pentru sine: «Este posibil ca acesta să fie fiul lui
Cristos, aşa cum i-a fost revelat Annei Catherine Emmerich, ca
Dumnezeu?» Apoi s-a întors către Iisus şi l-a conjurat să-i
triumf al vieţii şi asupra morţii şi a binelui asupra răului.
spună dacă el era Dumnezeu, dacă era împăratul promis
evreilor, unde era împărăţia sa şi cărei clase de zei aparţinea.
Învierea Domnului nostru
Eu pot reda doar sensul cuvintelor lui Iisus, dar acestea erau
Am văzut sufletul Mântuitorului stând între doi îngeri care
solemne şi grave. El i-a spus că «împărăţia sa nu era din lumea
purtau veşminte de războinici. El era strălucitor, luminos şi
aceasta» şi în plus a vorbit cu hotărâre despre numeroasele
p. 159 Lohanul nr. 16, martie 2011
sclipea precum soarele în miezul zilei. A trecut prin stâncă, a lumină strălucind puternic acolo şi am văzut un punct luminos
atins trupul Sfânt intrând în el, iar într-o clipă cele două au fost pe cerul de deasupra Ierusalimului.
unite şi au devenit una. Atunci l-am văzut mişcând mâinile şi
picioarele, iar trupul Mântuitorului, fiind reunit cu sufletul şi cu
divinitatea Lui, s-a ridicat şi şi-a dat jos giulgiul cu care era Modelul îngerului păzitor
acoperit. Întreaga peşteră era luminoasă şi strălucitoare. între revelaţie şi metaforă

În aceeaşi clipă am văzut un monstru înspăimântător ridicându-


se din adâncul pământului de sub Mormânt. Acesta avea coada Lect. univ. Paul Blînda - Oradea
precum un şarpe şi şi-a ridicat capul lui de balaur, mândru, ca
Motto: A privi, pentru un pictor, înseamnă a cerceta şi a
şi cum ar fi vrut să-l atace pe Iisus. Şi dacă-mi amintesc bine de scoperi în obiectul din faţa sa o altă stare care să facă
posibilă multiplicarea lui, deschizând astfel câmpul spre o
avea un cap de om. Dar Iisus ţinea în mână un toiag alb de
nouă lume…LIVIU SUHAR
care era agăţat un drapel mare şi şi-a pus piciorul pe capul

C
balaurului, iar cu toiagul i-a sfărâmat coada de trei ori, după reaţia artistică, bazându-se în primul rând pe
care monstrul a dispărut. Am avut aceeaşi viziune de multe ori interpretarea individuală, a fost considerată de multe ori
un act delirant, poate mistic, ca impuls al inspiraţiei
înainte de Înviere şi am văzut un monstru identic cu cel pomenit divine, ca stare de revelaţie. În unele cazuri se pot
mai înainte încercând să se ascundă în momentul concepţiei exemplifica momente creative ale artiştilor plastici ,văzute de
Mântuitorului. Acesta se asemăna foarte mult cu şarpele care îi cele mai multe ori ca refulări instinctuale (după concepţiile lui
Freud), odată cu revoluţiile care au loc în interiorul individului.
ispitise pe părinţii noştri în Gradina Edenului, doar că era cu Se cunoaşte faptul că Freud dedica mare parte din opera sa
mult mai înfricoşător. Cred că această viziune se referea la cercetărilor sale asupra psihologiei visului.
cuvintele profetice care spuneau: «Prin sămânţa femeii voi Pe de altă parte, creaţia artistică este considerată în
strivi capul Şarpelui» şi că totul era făcut astfel încât să
demonstreze victoria Domnului nostru asupra morţii, pentru că
exact în momentul în care L-am văzut strivind capul şarpelui,
mi-a dispărut şi imaginea mormântului.

Atunci am văzut trupul plin de glorie al Mântuitorului


ridicându-se şi l-am văzut trecând prin stâncă precum aceasta
ar fi fost un material moale. Pământul s-a cutremurat şi un
înger în haine de războinic a coborât din rai cu viteza unui
fulger, a intrat în mormânt, a ridicat piatra, a pus-o în partea
dreaptă şi s-a aşezat pe ea. La vederea acestei imagini soldaţii
s-au aruncat la pământ şi au rămas acolo ca şi cum ar fi fost
morţi.
În clipa în care îngerul a intrat în mormânt şi pământul s-a
cutremurat L-am văzut pe Iisus arătându-se mamei sale pe
Calvaria. Trupul lui era frumos şi luminos, iar frumuseţea Lui
era aceea a unei fiinţe cereşti. Era îmbrăcat cu o mantie largă,
care pentru o clipă a fost de un alb strălucitor în timp ce zbura
prin aer mişcându-se înainte şi înapoi cu fiecare adiere de vânt,
ca mai apoi să strălucească în mii de culori când razele
soarelui se reflectau pe ea. Rănile lui mari şi deschise
suprarealism un produs al dicteului automat al inconştientului.
străluceau puternic şi se vedeau de la distanţă. Rănile din Din perspectiva suprarealistă a lui Andre Breton, iniţiatorul
palme erau aşa de mari încât un deget putea să treacă prin ele suprarealismului, starea de visare ca perioadă de timp, ca stare
cu uşurinţă şi raze de lumină porneau din ele răspândindu-se de veghe, devine o zonă de întâlnire dintre vis şi realitatea
concretă, dând naştere unei stări de suprarealitate. În concepţia
spre degete. Sufletele patriarhilor s-au înclinat în faţa Mamei sa, suprarealismul devine mijloc de eliberare totală a spiritului,
Salvatorului nostru.El i-a luat mâna, a ridicat-o şi a dispărut. denumind astfel curentul suprarealist: automatism psihic pur,
Când am ajuns la o anumită distanţă de Mormânt am văzut o prin mijlocirea căruia ne propunem să exprimăm, fie verbal, fie
p. 160 Lohanul nr. 16, martie 2011
Spiritualitate
în scris, ori în alte chipuri, funcţionarea reală a gândirii (Mario pe toate căile tale. Ei te vor purta pe mâini ca nu cumva să-ţi
de Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, Meridiane, loveşti piciorul de piatră (Ps 91,10).
1968, pp.165-164).
În alte situaţii creaţia artistică se poate descoperi în actul Trecând dincolo de materie, de la cele văzute la cele nevăzute,
aleatoriu sau în activităţile ludice, unde ajunge să se artistul în dialog cu acesta se va implica într-o luptă prin efortul
concretizeze în opera de artă . În general putem defini creaţia de a o transforma şi a o birui, respectând-o în acelaşi timp.
ca un parcurs al unor etape care se conturează în câteva Artistul în lupta cu materia reuşeşte să-i depăşească limitele
momente: trecând dincolo de acesta, transformând-o în idee plastică. Plină
Pregătirea operei. Este momentul declanşării procesului creator de iluzii, semne şi simboluri, transformarea în noua scriitură va
ce debuteză mai mult pe baze iraţionale, ca o întoarcere la eu-l putea fi descifrată şi tradusă doar de cei pregătiţi spiritual,
originar, unde are loc germinarea ideii creatoare. Această asemenea unui miracol, pe care nu oricine poate să-l perceapă.
întoarcere în sine a artistului, în inconştient, duce la declanşarea Miza principală va fi imaginaţia, imaginalul şi imprevizibilul.
germenului lăuntric; Imaginaţia şi lumea îngerilor. Grigore Palama, un mare mistic
Inspiraţia este un alt moment care constituie impulsul ce al lumii bizantine, vorbeşte despre imaginaţia divină care este
declanşează creaţia artistică. În acest caz inspiraţia produce
saltul şi efortul creator din planul inconştient în planul
conştient. Tudor Vianu descrie această etapă de inspiratie ca
moment exploziv ce trasează liniile viitoarei opere. Momentul
inspiraţiei este unul al organizării şi clarificării interioare, ca
moment al spontaneităţii şi al trasării principalelor jaloane ale
operei de artă;
Urmează momentul invenţiei sau al elaborării, văzută ca etapa
definitorie a creaţiei artistice, bazându-se pe dezvoltarea
germenului operei pe care-l găseşte inspiraţia;
Execuţia opereidefineşte şi dezvoltă structura coerentă care
ţine de originalitate. În aceste momente se produce o copiere a
imaginii interioare care a fost gata formată iniţial. În acest caz
lupta cu materia şi materialul este definitorie, făcând posibilă
apariţia operei de artă.

De la etapele creaţiei artistice la metaforă:


Revenim la pictorul Liviu Suhar care spunea că: A
privi, pentru un pictor, înseamnă a cerceta şi a descoperi în
obiectul din faţa sa o altă stare care să facă posibilă
multiplicarea lui, deschizând astfel câmpul spre o nouă
lume…Putem spune că a privi înseamnă a gândi, a medita, a
transforma în metaforă, a face sinteze, a crea. De aici plecând,
se mai poate spune că realitatea banală şi săracă în semnificaţii
a omului obişnuit, ajunge la pictor o oază şi un zăcământ în care
el descoperă lumea.
eliberată de amprenta corporalităţii orientată spre instaurarea
A privi spre îngerul păzitor. Apelând la imaginea îngerului se unor noi trepte ale realului. Andrei Pleşu subliniază faptul că
realizează de fapt recuperarea şi restaurarea imaginii omului , ca imaginalul înseamnă cunoscut prin imagine, faţă de imaginar
o revenire permanentă la arhetipul începuturilor. Descoperirea care reprezintă închipuit. Imaginarul este o lume care subzistă
imaginii îngerului ca perfecţiune, se realizează prin fuga de şi se exprimă ca imagine. El nu apare dacât atunci când cineva îl
societatea imperfectă, dar şi ca necesitate a găsirii unei noi poate percepe.Lumea imaginală, după Andrei Plşu, are un fel de
soluţii de salvare, prin aflarea unor noi tărâmuri neexploatate. corp dar nu e corporală, are un coeficient de rarefiere, dar nu e
Căutarea adevăratelor valori ale omului se face trecând dincolo pur spirituală, are ceva din ce este deasupra ei şi ceva din ce e
de materia palpabilă, ca evadare într-o lume abandonată cândva, sub ea.
ca o regăsire a Edenului pierdut. Tentativa de evadare şi căutare Metafora şi nevoia de abstractizare. Metafora devine
a spiritualităţii originare , este oferită prin dezvăluirea imaginii instrumentul creator de imagini, ea născându-se din nevoia de
îngerului, necontaminată de civilizaţia prezentului. abstracţie. Metafora pornită din nevoia de abstracţie este
Urcarea treptelor spre înger. Imginea îngerului va fi cea a considerată rădăcina primară a gândirii metaforice. În concepţia
Paradisului ideal asemenea celui de dinaintea căderii omului. lui Lucian Blaga, geneza metaforei reprezintă o manifestare a
Pentru ca lumea cotidiană, ce refuză lumina acceptând egoismul umanului în amploarea sa, mai precis ca fenomen al
singurătăţii şi izolării, apropierea de sacru de imaginea spiritualităţii umane. Felul omului de a se exprima metaforic şi
angelizată poate deveni incomodă şi chiar utopică şi de a exprima realităţile din jurul lui există de când lumea.
indescifrabilă. Îngerul păzitor ca ideal uman ni se alătură şi ne Metafora, ca fenomen definitoriu al vieţii umane, însoţeşte
protejează. permanent omul. Omul spiritualizat se simte foarte legat de
Nici un rău nu te va lovi, nici o nenorocire nu se va apropia de metaforă, tocmai şi datorită condiţiei sale de a trăi într-o lume
locuinţa ta, pentru că El va porunci îngerilor săi să te păzească concretă ce nu o poate exprima. Apelul la metaforă apare şi ca o
necesitate de a revela orizontul misterului.În viziunea lui Lucian
p. 161 Lohanul nr. 16, martie 2011
Spiritualitate
Blaga, concretul unui lucru se exprimă prin imaginea Metafora îngerului în aureolă. Radiaţia sa care-l înconjoară face
altuia.Deci, a metaforiza înseamnă a vedea două lucruri în unul. referire de fapt la starea lui interioară, aşa cum apare în unele imagini
Metafora îngerului păzitor: înconjurat de o mandrolă de lumină în exteriorul lui. Astfel îngerul
Îngerul păzitor apare ca loc al conflictului şi prag între lumea păzitor îşi arată interiorul văzut ca exterior, care este adevărata
realitate şi esenţă a lucrurilor (Constantin Brâncuşi).
profană şi cea divină, ca fereastră spre o deschidere infinită.
Îngerul apare ca spaţiu al cărui profunzime nu o putem atinge Concluzii:
decât cu propria noastră profunzime sau cu imaginarul nostru. Îngerul păzitor ca arhetip al omului şi model ideal vine să salveze
Elementul cel mai reprezentativ care descrie prezenţa îngerului valoarea imaginii actuale a lumii. A privi spre îngerul păzitor şi a
păzitor estematafora zborului şi a aripei, văzută ca o urca scara spre el, înseamnă a descoperi dincolo de materie o lume
necesitate a noastră de a simţi vibraţiile aripilor angelice şi ca o ideală, ca revenire la adevărata realitate şi recuperare a imaginii sacre;
întoarcere la starea de înălţare şi de zbor a omului. Tema Trecerea dincolo de materie, a călătoriei pe verticală, urcând scara prin
îngerului păzitor ne oferă un excepţional exemplu al aripei, ca înger, oferă posibilitatea de explorare a limitelor dincolo de
arhetip al reveriei zborului, al ridicării şi al înălţării spre lumină. cunoaşterea imediată şi care este de fapt o traducere în adevărata
imagine a tipului de reprezentare ce corespunde proiecţiei imaginii
În Evul Mediu rugăciunea era concepută ca o aripă de vulture interioare a artistului;
ridicându-se spre lumină, spre forma cea mai înaltă a Urcarea treptelor spre înger va pune în discuţie valorile spirituale ale
desăvârşirii şi a perfecţiunii. artistului, ca o întoarcere la ordinea primordială, unde apropierea de
Pr. Cludiu Dumea, în cartea saÎngeri şi diavoli, vorbind despre sacru şi a imaginii angelizate poate deveni incomodă, utopică,
dorinţa de angelizare, de aspiraţie la puritatea cerescă, spune că: iraţională şi indescifrabilă.
Îngerii sunt o lărgire prodigioasă a orizonturilor noastre
sprituale. Bibliografie selectivă:
Metafora aripei îngeruluieste văzută şi ca o harfă a cerului,
ce apare ca o rugăciune, ca un murmur continuu, formând astfel Ailincăi Cornel, Opera fereastră, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991;
muzica sferelor. Aceste vibraţii de lumină şi de sunet se
Assunto Rosario, Universul ca spectacol, Editura Meridiane, Bucuresti, 1983;
răsfrâng asupra noastră, devenind metafore ale îngerului păzitor.
Undele sonore ale corului angelic se fac auzite prin vocea Bulgacov Serghei, Scara lui Iacov, Editura Rosmarin, 2001;
îngerilor ca o rezonanţă.
Brion Marcel, Arta abstracta, Editura Meridiane, Bucuresti, 1972;
Motivul scării lui Iacov readuce printre noi prezenţa îngerului păzitor Brion Marcel, Arta fantastica, Editura Meridiane, Bucuresti, 1970;
văzut ca o scară. Parcursul treptelor scării angelice este posibilă până la Horia Bernea, Avantajele spirituale ale unui artist din est, în albumul Horia
transformarea lor în metafore vizuale. Astfel îngerul păzitor se Bernea, Editura Noi Media Print, 1997;
identifică cu scara, artistul urcând-o asemenea unei plante agăţătoare
spre lumină. Rene Guenon, în Simboluri ale ştiinţei sacre, vorbeşte Dumea Claudiu, Îngeri şi diavoli, Editura Sapientia, Iaşi, 2003;
despre urcarea scării în spirală, fiind vorba de o ascensiune mai puţin
directă, deoarece nu se desfăşoară de-a lungul axei verticale, ci Culianu Ioan-Petru, Călătorii în lumea de dincolo, Editura Polirom, 2002,
traducere de Gabriela şi Andrei Oişteanu;
urmează traseul ocolit şi periferic. Şi în cazul plantei agăţătoare urcuşul
spre lumină are acelaşi traseu ocolit, ţinta fiind aceeaşi. Urcuşul în Eliade Mircea, Sacrul şi profanul, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995;
spirală poate fi asemănat şi cu motivul funiei de lemn care apare cioplit
în lucrările de artă populară, funia care înconjoară biserica de lemn pe Pleşu Andrei, Despre îngeri, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007;
exterior.
Prut, Constantin,Dicţionar de artă modernă şi contemporană, Editura Univers
Metafora îngerului păzitor ca oglindă. Lumea îngerilor şi cea a Enciclopedic, Bucureşti, 2002;
oamenilor se află în vecinătate spaţială, unde una accede spre cealaltă,
Tataru-Cazaban, Bogdan, Îngerii neamurilor sau dimensiunea teologico-
unde una este atrasă spre cealaltă. Andrei Pleşu spune că oamenii tind politică a angeologiei, în Revista Adevărul literar şi artistic, nr. 787/27,
spre o asceză urcătoare, iar îngerii spre o sacrificială mişcare septembrie 2005.
coborâtoare, cele două lumi aflându-se ca într-o oglindă. Omul care se
străduişte să trăiască după modelul protectorilor săi cereşti devine
oglinda lor. La Sfântul Paul oglinda este consecinţa celei mai înalte
experienţe religioase: iar noi toţi care, cu faţa descoperită, privim ca
într-o oglindă gloria Domnului, suntem schimbaţi în acelaşi chip al lui
tot mai glorios prin Duhul Domnului (2 Cor 3,18). Îngerul păzitor ca
oglindă este văzut, în ascensiune metaforică, ca un ocean al înaripării
visătoare, ca loc al transcedenţei realului.
Metafora ochilor îngerului păzitor ca cerul. Ochii îngerilor de pe
aripi, văzuţi metaforic, ca stelele de pe cer care fac să radieze lumina
divină sunt ochii care pătrund taina lucrurilor. Imaginea ochiului este
simbolul cunoaşterii, a pătrunderii înlăuntrul lucrurilor şi dincolo de
ele. Metafora ochilor îngerilor poate fi văzută şi ca simbol al
clarviziunii şi percepţiei supraomeneşti.
Metafora îngerului păzitor ca ferestră. Prin înger putem deschide o
fereastră spre cer ca o dilatare a lumii realului. Astfel îngerul păzitor
poate deveni o stare de visare care-şi trage seva din lumea divină. Ca
mediator între cer şi pământ, îngerul fereastră, ne poate duce la ideea
existenţei a altceva pe care nu l-am descifrat încă. Imaginea lui devine
încărcată de valori asociative care îi lărgesc aria de semnificaţii şi prin
care noi descoperim altceva. Silueta îngerului poate fi aluzie la starea
androgină a omului de dinaintea facerii.
p. 162 Lohanul nr. 16, martie 2011
Rebus
OMAGIU
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ORIZONTAL: 1) Exprimată confuz − Luat în calcul. 2)
Bună de şotii − Bloc ridicat pe masiv. 3) Limită maximă − MAR
1 EVA
A
Urlă de necaz. 4) Se manifestă cu reţinere − Treaptă pe scara
ANC
vieţii. 5) Rău de gură. 6) Compoziţie din gălbenuşuri de ouă 2 ANA
A
− Bătut odinioară de romani. 7) Semne de abstinenţă la un
credincios! − Adăpost pentru vase. 8) Marea Galbenă! − 3 EMA

Culmea iubirii − Intră în ligă! 9) Prezentată concis. De felul


4
lor, sunt nişte nepricopsite. 10) Semne de vanitate − Efecte
bune pentru vânt (sg.).
5

TIN NOR
6 DINA
A A

DOR
8 SIA
A

SAR
9
A

1 DIA
0 NA

VERTICAL: 1) Dat lipsa la apel − Esenţă concentrată. 2) Le


duce mintea − Bune de rasă. 3) Se mani-festă cu ostilitate −
Într-o buturugă, un corp de buburuză! 4) Prevăd viitorul. 5)
Miez de sarailie! − Respectă rânduiala − Oraş în Franţa. 6)
Notaţie ce precede rezultatul final − Prelungirea turului. 7)
Plătite la scadenţă. 8) Terorist croat − Crap bun de saramură. 9)
În fond, e un apogeu − Aflată în mişcare. 10) Vlăstar în creştere
− Aflată într-o accentuată stare dramatică.

Dicţionar: DORAT.

DEZLEGARE: Evazivă; Numărat / Dănănaie; Stâncă / Atât ;


Gemător / Timidă ; An / Cicălos ; T / Lecitină ; Nora ; Dinar / E
; In; Cramă / Asia ; Adorare ; Ig / Scurtă ; Sărace / Aere ;
Canadiană.

Ec. Virgil Aghiorghiesei

p. 163 Lohanul nr. 16, martie 2011


p. 164 Lohanul nr. 16, martie 2011

Potrebbero piacerti anche