UNIVERSITATEA “CONSTANTIN BRANCUSI" ~T6, JIU
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA SI PERFECTIONAREA,
PERSONALULUI DIDACTIC
LUCRARE METODICO-STIINTIFICA PENTRU
OBTINEREA GRADULUI DIDACTIC 11N
INVATAMANT
MONOGRAFIA COMUNE! GODINESTI- :
JUDETUL GORJ
COORDONATOR STIINTIFIC,
Prof. dr. GORUN GHEORGHE
/
InvATATOR,
POPESCU CRISTINA MONICA
SCOALA GENERALA GODINESTI,
JUDETUL GORI
2010 |. INTRODUCERE
Purténd adesea convorbir cu octogenarisatula i notdnd atent aspecte privind
paul acestelvethi asezdriomenest tradi 51 obiceturilepastate de oameni,
{frimantaite socio-economice prin care au recut, milovcele de locuit, condigile fico.
Beografice, activitatile de gospodirie casnicd,tnceputurile culter nvapimantului focal,
Sir reusit sé adun date si informati de care mam folositin redactares Precentel lucréri
Aceasté lucrare, doresc 8 fie © coloan’ de lumina asupra existenteitrecute,
Necesaré prezentutui si viltorulu’ acestel comune
Transforméile politice, socio-economice, administrative au determinat schimbiri
malore in viata Poperulul roman si implicit in viata satului omanese Aceste schimbari au
ani consecinte Ce pot observa cu usurng3 in module vata loamenilor, in felul
imunel lr Tn conservarea trdifitor local, in cultura sl gnlrea lon viata familial,
ete,
Faptul cf sceva nou” inlocuestetotdeauna .cova vech,trebuie retinut ia
clementele lui esentiale in dure carte, in pelicule de fim cou aparat foto, precum
Sin alte forme de conservare pentru posteritate, intruedt Prezentul de 22i, care devine
trecatul de maine al une aseziri omenesti, nu va putea fi nciodmes foarte bine inteles 51
just interpretat de generate urmatoare decit dacs el este Fundamentat pe trecutul care
‘ha precedat,
Bezdndu-md pe muttimea informatilor documenta
corny huternice ceverberai locale, tere sb reatizez un tablow cuprinedts af viet
Camenior cin satole componente ale comunel Godinest de la apartie acestora ping in
istoriee, unele dintre ele
prezent,
Pec brezenta manografie i propune s5 cuprindS date 5 informatil despre
‘recut localtiti—evenimenteistorce,ecanomice, sociale, police stculturale
Grice persoané ae sentimentul apartenente la locaitatea sa, ir avo lucra
lmplic8solaritate, méndrle,statornicie i imboldul de a duce mat departe nepieritosrea
52 int. Astfel cla elaborarea acestellucrdri m-am bucurat de sprijinul organelor locale
administrative de sprinut locultorlr comunel, acest find dems de a transmite tot
Caan Sie: Tatutror le multumesc si multumesc, de asemenea domnuke rof.dr. Gorun
Gheorghe pentru colaborare, indrumare si control
Realize Monografia comunei Godinest” considerénd c8, daca adue in Aiseutie
Sspecte prvindtrecutul, prezentul vet camenilor de aii i voi determina pe fii satus
$4 Fe Interest sia parte la infiptuireanizuinttor 5 speranpelor, consatenilor rostr, a]
ox
f
1. MOTIVATIA ALEGERII TEMEL
2.1. MOTIVATIA ALEGERII TEME!
Fiecare agezare umand are un trecut propriu care este legat de istoia ti
Comuna Godinesti,impreuns cu satele componente fac parte din teritorile de veche
locuire uman’ ale udetului Gor, prezenta omului ind dovedit aici de foa'te mult timp,
Patrundem, astfel, i storia localiti ca spre izvearele propel flinte si, intacmai ca
inelele cle pe trunchiul arboritor, vedem ani cu partea lor de soare side vitegie.
Stim cu tot 8 marele atasament pentru storie se naste in ani indep3rtay ai
copiliriei, end am aflatlegende istorice romBnesti sine punem, acum intvebarea , Cit
adevir 2” 5i,,CAt8 legend ? este in aceste continuturi. Réspunsul dorit este ,C&t mal
‘mult adevar sub aura legendard pe care toate evenimentele o atin perspectva
timputui-”
De observat este ci legends, prin specificul su, Tavdluie deopotrva pe taranul
aplecat asupra coarnelor plugului de peste veacuri, pe mesterul urban dar s intelectual
Cu actiunile for ~ tof creator de chlizatie mn adevaratul sens al cuvéntului. in ceea ce
priveste personajele de mult intrate in cartea de aur a neamului prin aptelelor (sociale,
politice), cea mai mare consideratie nul se acorda deci prezentindu-ie age cur av fost.
Dincolo ue veflectarea fegendard a lucrurloe si evenimentelor,aparenecesitates
rellect8ri acestora inr-o structurd ebiectiva care si le prezinte foarte aproane de
realtate, Acestei necestai i spunde ,istoria”,
Istoria este cea care, prin continuturle sale, cunostinteteoretice si practice,
contribu la dexvoltarea culturi generale a elevilor si permite formarea une
personalitati umane cu capacitii valoroase sub aspect intelectual, moral si cv
‘Tratarea temel este important deoarece, obiectul de iavatmant ,ISTORIA”
{clase aIV-a)reprezints unul extrem de placut copilor,intrucétin urma prediri-invaari
acestor cunostinge, ei au evidente satsfati
{in predarea acestei discipline se urmareste realizarea urmatoarelor obiective:
a} In domeniul cunostintlor:
= reprezentarea spatiuul gi timpuluitnistarie;
= cunoasterea 3 tizarea surseloristoice si termenar istorii,
Interpretarea fapteloristorice;
~folosireatermeniloristoric in diverse situatt
b) In domeniut abiltaior: oa eo ee
is
L
~ observarea, analiza, cercetarea surseloristorice (levoare scrise, orale);
~ selectarea surselor necesare in vederea prezentéril unor evenimente sau
personalita
~ expunerea proprilor puncte de vedere in legaturd cu diverse fapte,
evenimente, personalitai
¢) in domeniul afectiv:
~ deavoltarea unei atitudinl poritive fafa de sine side ceilalti;
+ cultivarea sentimentulul patriotic:
~ formarea respectului fatd de valorile societatit din trecut, prexent 5ivttor.
Le motivarea alegeri acestei teme ,.Monografia comunel Godinesti”,au contribult
urmatoarele considerente:
1, Amplificarea cunostintelar istorice, teoretice si practice, printr-ocercetare
atenti si obiectiva a trecutulullocalitsti, respectiv comuna Godinest, si imalicit
prelucrarea acestor cunostinte elevilor in cadrullectillor consacrate ,|storei locale”
2. Cultivarea si dezvoltarea sentimentului patriotic,
3. Promovarea valorilor specifice, dar sia respectutul si conservarliacestora.
Acestore gi celor personale (la fel de importante], datorez redactarea acestei
:monograft.
2.2. IPOTEZA $1 OBIECTIVELE
Dezvoltarea personalititii umane si conduita civic’ pazitivs depind de
interdependent axiologicé a functllor educative. Conginuturile i temele cuprinse in
programele scolare, pentru toate ciclurile de invatimant trebuie $8 alba in vadere cele
tei Functiispecifice educatiei, ca fenomen socio-uman:
= functia pottics
= funetia economics
+ functia cultural
Cultura general, ca rezultat al acumulirilor din diverse domenii prin studiul
obiectelor de invatamant, se intregeste pe deplin cu ajutorul informatilor debaindite din
invatarea istoriei,
in sensul realizéri acestor deziderate (cultura general, conduita civic pozitiv’ si
dezvoltarea personalititii umane) se inscrie prezenta monografie,
Tindnd seama de exigentele tot mai ample si riguroase pe care le ridics
societatea in fata scoll, putem considera ¢3 obiectivele studieril storie, in general sia
istoriei locale in special, au in vedere treidirecti: analiza, diagnoza si prognoza {
\
Aceste obiective sunt desprinse din tntrebSrile puse referitor la actiunile umrane
sub diferite forme de manifestare, de la activitatea economics la cea politics, de la
activitatea cultural Is cea religioass. increderea in rolul activ al istoriei este intalnitS Th
opera multor invatati, de la Machiaveli la N. lorga. M™. Kogalniceanu considera istoria
_cartea de c&pitai a nationalititiincastre. Inte'Tnsa vom invata ce am faeut ji ce avem $8
‘mai facem, print insa vorn prevede viitorul, printr-insa vom fi romani cdclistoria este
necesara «cici prin ea» se poate sti dacd un popor propageste sau dacé se tmpovireazs.
Intrebati, dar, istoria si vet st ce si cine suntem, de unde venim siincotro merger.”
Studiind Istaria, avem informatii asupra evolutie!societéti omenest, implica
razboaielor, revolutiilor asupra popoarelar si natfunilor si cunoastem diferite conceptil
economice, police, ideologice, rligioase. De asemenea, formulim concluzii pe baza
nor studi comparative, facem canstatiri privind practica politics, economia si social $1
prognozim directile posible de evolutie sub aspect economic, social, cultural si politic
‘Arnold Teynbee considera storia o ,dsciplind de stu si eercetare pentru
elegerea succestunii evenimentelor politice, sociale 5 culturale contempcrane."”
[Brin urmare prezenta monografie sé propune:
- _s& integreze istoria locals in istoria roménilor gl istoria univers,
acestea fiind mijloace de informare 4 formare ce indeplinese dous tipuri de functi
cognitive si practice;”
= 38 foloseased iavoarele istorice (orale si sctise} ca bard 2 eunorsteril
trecutulut;
~ si structureze continuturile in functie de obiectivele specifice anulul de
studi / ciclului de invitmant care solicits cunoasterea elementelor de istorielocal8;
= si prezinte reverberatiile evenimentelor istorice nationale asupra
locuitorilor i contextul in care's-au desfigurat;
~ 8 asigure transmiterea obiceiurilor straditilor locale generatilor
viitoare}
—_sS.cultive respectul fat de mostenirea lsat’ de inaintasii nos:
De asemenea, consider c& aceasté lucrare va permite:
= consolidarea constiingel de sine a comunitati luate in studi;
= identificarea individului eu comunitatea;
tulut rAspunderi fata de vitor. if
Toate acestea se vor realiza prin prezentares faptelor pe bsza adevirululistoric, 2
cercetdril in domentu sia select&ri continutululistorie din informatie pe ceplin
clarificate de stinga istoric,
2.3. IMPORTANTA SI ACTUALITATEA TEME!
oTrecutul este pretutindeni Peste tot in jurul nostru sunt trasaturi care, precum
‘ol fngine si gandurile noastre, au antecedente mai mult sau mai putin reccnosclbile,
Relicve,istori, amintiri inunds experienta noastr’ omeneascd. Flecare urmé specifica
‘recutulul piere in cele din urma, dar, luate 7
Celebrat sau respins, Ingrijt sau ignorat, trecutul este omniprezent” afirma David
Lowenthal, iar monografia valorficd 1 aduce in actualitate aspecte care tin de istoria
‘ocala sau de problematic’ importante trecute sau actuale
Programa actualé de ISTORIE pentru casa a IV-a a fost elaborati in cadrul
Grupului de lucru pentru istorie, format din specialist tn istorie, dar siin pedagogie.
Aceasta a fost supusd dezbateril publice, a fost aprobata in Comisia National de istorie 51
tulteriar in Comisia National’ pentru invtimant Primar. De asemenea, a fost avizata de
Consiliul National pentru Curriculum si aprobata prin OMEdC 3919/20.04.2005, ”
Noua programa stimuleaz’, ca mod de abordare, metodologia specificd acestui
nivel de invatamant: familiarizarea copiifor cu utilizarea unor metode si tehrici de
Invatare yi munc’ intelectuals, dezvoltarea abiltati de a invafa prin descoperire, prin
investigarea realitayi, in scopul dezvoltarii curiozititii si creativitay
‘Curriculum scotar actual face din dsciplina ISTORIE pentru clasa a IVa, nv un
curs de istorie propriu-zis, ci o disciplind pregstitoare care sprjind intelegerea
‘mecanisinelor care stau la baza istoriet. O.astfel de viziune asigurd o continuitate in
‘cunoastere: istoria localé integrata in istoria nationalé si cea nationald abordyt8 in
context international,"
Iuijloacele didactice folosite, trebuie s8-4 conducd pe elev de la apropiat la
‘Indepartat (de la local la national si apoi la universal), de la prezent la trecut; in felul
acesta, el va infelege mai profund sii va fixa mai temeinic cunoasterea. Acest lucru
demonstreaz’ e programa merge pe axa timpului si pe coordonatele spatial, obiective
dde baz’ in predarea istorel
Conform programei scolar, istoria ar trebul si fie:
‘temoria" unor fapte si evenimente istorice concrete, cotidiene,
realizate de oameni;
~_© privire asupra luini realizatd dinspre .sine” inspre ,celdlah”;
colectiv, urmele lor sunt nemuritoare, ~ © rememorare a unor fapte si evenimente dinspre trecutul apropiat,
familiar spre trecutul indepsrtat, mai putin cunoseut;
~ _ Scunoastere a spatiulul istorie dinspre spatiul intim, personal spre
locuriindepartate;
© OFeconstituire a trecutului exclusiv intemeiatd pe surse de informare
supra acestula (surse istorice scrse, viguale, relatari care apartin istorii orale, etc);
~ olstorie a camenitor;
> OFelatare intr-un limbaj academic, dar n acelasi timp simple $i precis.
Tindnd seams de aceste exigente, nou! curriculum scolar pentru istorie prezints
urmatoarele elemente de noutate:
© Gruparea continuturilor in jurul unor domenii relevante pentru elev 5
reprezentative din perspectiva stiintel sia cetintelor societ&tli contemporane;
> temele propuse de programa sunt orientative, invatatori avénd
Rosibilitatea de a atege (in functie de particularitatile si sintalitatea colectivulul de elevi si
de specificul local), cele continuturi considerate utile pentru elev;
~_traseul de invitare porneste de la sitvati familiare elevului, care tin de
‘storia locals, urmate de cele care se afid la mai mare distant in timp s1 in spativ,
Tespectindu-se astfelparticulartatile de varsta si individuale ale copillor (casa a Wa}!
{In roport cu elementele de noutate enuntate anterior, in cadvul e&rera se pune
accent semnificativ pe problematica cantinuturilor de istorie localé si universal,
‘invatatorii sunt nevolt si-siconstruiasc’ suporturi de instruire necesare sustinesii
demersului propus,
Faptele istorice pot fi prezentate folosindu-se cea mai mare varietate de tipuri de
‘materiale didactice si acestea pot fi insusite printr-o abordare critics si analitic, in special
prin interrmediul:
documenteforistorice autentice existente in arhive, deschise publicului;
> filmetor de fictiune si documentare sal productior din domeniul
audio-vieuatului;
~_ materialelor obtinute gratie tehnologiei informatie, care trebuie
studlate in grup sau individual sin care caz, invatitorul are un rol central;
‘uturor tipurilor de muzee care functioneaza in localitatea de resedint
sau in tard $9 locurilor cu valoare de simbol (cadiri, monumnente), care permit
intelegerea mai bund de cétre elevi a evenimentelor recente, in special cele din
activitatea curenta,
~_istoriel orale, cu ajutorul cdvela marturia scrisd eu privre la evenimente
recente poate deveni,istorie vie” pentru ténra generate si care poate oferi auncte de
vedere si perspective ate acelora care au fost ,uitat din ,zvoareleistorice”.
6 {
Pentru aplicarea completd si corecta a actualului curriculum de isterie este
imperios necesar un efort personal de a identifica, selecta si prelucta mai multe categori
de suporturi de instruire, de auniliare precum: fise de lucru cu elemente de continut
sugerate de programa, atlase cu hai
mirturi
rice, minienciclopedii destinate capitor,
i documenteistorie diterte care s8 reflecteacelag eveniment, ec, cel putin
pn la apartia pe iat’ a unoeasemenes materiale
\ baci noi ivststori venim si completém continutul programet gcosre cu date si
informati legate de locl lor natal, tune! elev vor manifesta mai mult interes pentru
cereetarea fzvaarelr, pe bazs cbrora se poate reconstruitrecutul agezSrio: din zona in
care trdim, iar notiuile si evenimentele istriee gle vor itioari mult mai bine
Parte dintre aceste suporturi de instruire si auxiliare se regdsesc in monografl, ar
acestea sunt folosite preponderent in prima parte a demersului de studiere a ISTORIET.
Componenta locala nu este un scop in sine, ci mijioc pentru o bun’ alfaberizare cu
instrumentele cunoasteri trecutului, Insemnand, de altfel, descoperitea si ncercarea de
a descifra urmele lisate de treceres timpulul. Este o tem’ esentials pentru cS permite un
contact «mai direct” cu trecutul. Deonstrarea faptului c istoria este prezents, sub
forma amintirilor bunicilor sau parintilor,c& ele pot fiverifcate si comparats permite un
acces Ia insteumentarulistoriculut sila madul ih eare a fost creat istoria, ML, CONDITH FIZICO-GEOGRAFICE ALE COMUNE!
GODINESTI
3.1. ASEZARE, LIMITE
3.1.1, POZITIA FIZICO-GEOGRAFICA
ig Raportat la nivelul tir comuna este agezati tn partea de SV a acestea, iar la
niveluljuidetulul Gor| este asezaté in partea de V, In zona dealurilor subcarpatice, pe
cursul mijlociu al raului Tismana, care 0 stribate de la N la.
a eam
Pouitiacomanel Godinest la nivel judul Gor)
Comuna Godinest este stribatutd de paralela de 45" latitudine nordic (tie satul
Godinesti) si de meridianul de 23° longitudine esticé (tale satu! Piriul de Vale).
Din punct de vedere fizico-geografic, comuna Godinest face parte dir cadrul
‘Subcarpatilor Getic se Tavecinesza la nord cu depresiunea subcarpatica interna
Tismana Cele; fest cu versantil estic! ai deatulul Spores; la sud cu culoarul depresionar al Ciupercenilor (prelungire spre vest a depresiunilintracolinare Cimpu Mare
= Tet Cilni}, iar la vest cu versantii vestic| ai dealurilor Godinesti si Negciesti
in punct de vedere administrativ, comuna Godinesti se invecineazala nord cu
‘oragul Tismana, Ia vest cu comiuna Glogova, la est cu comunele Pestisani si ini, iar la
sud cu comuna Ciuperceni.
Sub report hipsometric, teritoriul comunel se incadreazi intre urmatoarele limite:
185 metri jn lunca edului Tismana $1 404 metri in dealul Sporesti.
‘Comuna Godinesti se compune din sapte sate, vetrele acestora fiind asezate dupa
cum urmeazé: satele Godinestl, Arjoc, Cilcesti si Piful de Pripor in lunca si partial pe
terasele rdulul Tismana, satele Chili si Rétez in cadrul dealurilor Ratez si Chiciuri far satul
Pirlul de Vale este agezat In valea prdului cu acelasi nume.
3.1.2. POZITIA ECONOMICO-GEOGRAFICA *
Comuna Godinesti este asezatd in partea de vest a judetulul Gor, a o distant’ de
‘aproximativ 30 km de central acestuia, Ea este strSbatut3 de la nord la sud ce drumul
judetean DJ 672. Acesta face legatura intre ON 67 (Tg. liu ~ Motru ~ Dr.TrSeverin)
67 D (TauliuTismana ~ Baia de Aram). Centrul comunei este agezat la 10 km de DN 67.
Cea mai apropiati gard este cea de ta Rovinari, la 22 km fat de comuna
N
fin
rte
Ponta econamico-geogratca
. 8 [
Distantele dintre comuna Godinesti si localitatile Invecinate se prezinté astfel: §
km fntre Godinesti si Tismana, 10 km intre Godinesti si Ciuperceni, 12 km intre Godinesti
si Pestisani, 15 km intre Godinest si ilnic 9110 km Intre Godinesti $i Glogova
Satele care alestuiesc comuna Godinesti sunt situate la distante miei unele fats de
altele, astfel c& structura si zonificarea vetrel agezzirilor se incadreaz’ intre maxim 9 km
{Godinesti~ Pirtul de Vale) si minim 2,5 km (Godinesti ~ Arjoci.
Denumirile actuale ale satelor componente s-au pstrat de-a lungul timpului, de
le atestarea documentard a acestora si pand in prezent. Acestea sunt: Godinesti, Arjoci,
Ritez, Chili, Clicest, Pirtul de Pripor gi Piiul de Vale
Din punct de vedere administrativ componenta comunel Gadinesti de-a lungul
timpului, nu a fost aceeasi.Astfel, in sec. XIX, comuna se compunea din satele Godinesti,
Chil, Racoti, Celet i Arjoci. La inceputul sec. XX, doar dour sate aledtuiau comuna~
Godinesti si Arjoci. Ct priveste celelalte sate, acestea au intrat in configurayia altor
comune , astfel: Chiliu in comuna Cilcesti jar satele Réte2, Racatt, Cel
Costeni formau comuna Celel
Actuala configuratie cu cele sapte sate, enumerate mai sus, dateaza din anul 1968
ind a avut loc organizarea administrativ-teritorialS. Pand la 1.01.1968, comuna a fécut
parte din raionul Baia de Aram8, plasa Brédiceni, regiunea Craiova. De la 1.01.1965 pans
{in 1968, comuna a facut parte din raionul Tg.Jlu, regiunea Craiova. Dupd 1968, comunaa
intsat in alcdtuirea judetulul Gor), ca gn prezent,
3.2. RELIEFUL
Sub aspect geomorfologic, comuna Godinesti cuprinde lunca raului Tismana
situatd la contactul dintre dealurile subcarpatice interne Sporest (in stanga) si Negoiesti
(in dreapta), Relieful are un aspect asimetric, partea de est a comune’ (dealul Sporesti)
find mai inaltd decdt partea de vest (dealul Negotes)
Teritorul comunei Godinesti acoper’ armonios poalele dealurilor Sporesti,
Godinesti, Rate2, Borna, Faget, Chiciora si Petac, care coboars lin fa cunoscuta
depresiune subcarpatica Tismana ~ Cele’ sin culoarul réului Tismana care secontinu
spre sud cu depresiunea Ciuperceni— Ciinic.
Comuna Godinesti se suprapune reliefului specific regiuntior subcarpatice. Acesta
se compune dintr-un sector deluros si unul depresionar.
0 ae
NP ceux
sopinestion
fomnpans SPOREST
onasut
Tissanwa a
‘cunic
Dea
recone
comuna
Harta aster ~Subunitaite de relie ale comune Godinesti
Seara~1: 75.000
‘Sectorul deluros — este reprezentat de dealul Sporesti in partea esticd $i de dealul
Negoiesti in partea vesticd. Aceste dealuri sunt situate de o parte side alta aval rdulu
Tismana,
Dealul Sporest!— este situatintre valea Bistifel in partes esticd i valea Tismanei
‘in partea vesticd si ocupa o suprafaj’ de 60 kr’, avand In general o forma rotund’, Acest
deal desparte depresiunea subcarpaticd Tismana de depresiunea intracolinard Ciuperceni
Cie,
Indtkimea maxima a dealului Sporesti atinge valoarea de 404 m, aceasta gésindu-
se mai la nord de partea centralé a dealului. Cu exceptia pirtilor perferice, altitudinea
dealului Sporesti se mentine in jurul valort de 300 m.
a i
Versantii dealutui Sporesti cad in trepte datorit’ prezenfel teraseler. Versantul
ordic ,Dosul lui Toba” se inclind incet si continua cu Ingeuarea de la Pestigani care face
legatura cu zona montan8, Cu directia spre vest, de la cota 404 m pornescdous culmi
paralele, care coboaré pand in satul Godinesti. Culmea dinspre nord se numeste Lizurel,
jar cea dinspre sud se numeste Maslos. Partea nordic’ a Lzurelului se nurteste Sudoame
51 coboar’ lin spre depresiunea Tismana, Intre Laurel sidealul Maslos se ceschide Valea
de Runc si Valea lui Staicu. Tot de [a cota 404 m a dealului Sporesti, porneste spre sud-
vest 0 culme numita Comoara, versantul nordic al acestela numindu-se Dosul Comorit,
Vaile care fragmenteazd dealul Sporesti si se Indreapta spre sud sunt: Valea
Pirfului (locainiei o numese Piielul), Cilnicul, Didilest Cinicul Mic.
Deatul Negoiest~ pe teritoriul comune’ Godinesti este reprezentatde versantii
sti estic, sl anume: Petacu, Chiliu, Rater, Chiciora si dealul Godinesti. Aceste dealuri sunt
domoale si prelungi. Vaile pardurilor care fragmenteaz3 acesti versanti sun: mult mai
bine dezvottate 51 numarul lor este mai mare decat al celor de pe partea vesticd a dealulai
Negolesti, unde sunt scurte si au caracter torential. Lungimea acestor vai (Valea Racilor,
Ratez, Clcesti, etc), desi nu prea largi, sunt plate siau permis stabilirea agezdrilor
‘omenesti pana spre izvoare (Chiliu gi RStez). Acest fapt se datoreazé mari asimetriia
deatului Negoiesti, unde linia marilor indltimi este mai deplasati cdtre vest, iar acesti
vversanti sunt scurti st abrupt
Dealu! Godinesti apare pe teritoriul comunei omonime ca parte components a
ealului Negoiesti. Avesta este Tns3 izolat de acast deal prin valea Orle, iar de dealul
‘Sporesti prin valea Tismanei. Dec, el reprezint’ interfluviul dintre Tismana si Orlea,
Drezenténd un aspect insular. Cu versanti laterali domoli, dealul Gadinesti ainge
altitudines maxima de 267 m.
Sectorul depresionar ~ se suprapune vaiiraului Tismana. Valea Tismanei, pe
teritoriul comune! Godinesti separd dealurile Sporost si Negoiesti, constituind o punte de
{egaturd intre depresiunea subcarpaticd Tismana~Celei si depresiunea intracolinars
Cimpu Mare ~ Tg.Jiu Chic - Ciuperceni
Valea Tismanei conflueazé cu valea Orlel in sudul deatului Godinesti Atat Tismana
Cit $i Orlea curg prin vai stramte si asimetrice gi au cursuri putin meandrate. Dup’
confluenta acestora valea se lirgeste, ajungand la peste 2 km, dar pe a distanté de 3 km,
intre Cilcestl si Piril de Vale, iunca Tismanei se ingustea2i la 1 km, pentru ca apoi si se.
largeasca intre Piriul de Pripor si Vilcea (com, Clinic)
unca rdului Tismana este larg’ fad de cursul de apa care a creat-o. Panta vai
id plan§, iar albia raului putin adancits
este slabi, lunca Versantul drept al vali Tismanei este lipsit aproape in totalitate de terase, lar cel
sténg este insotit de trei trepte care se pot urmérl in conditii bune de la Godinesti cdtre
sua"
3.3. CLIMA
Poaitia geografica a comunei Godinestiimplicé aspecte climatice oarecum
deosebite. Spatiul prezintd un climat temperat umied. Else caracterizeazS grin ierni
bldnde, veri ricoraase gi umede, precipitatii tot anul cu maxime vara, Dinamica
almosferie3 este dominat’ de vanturi de vest, sud-vest si nord-est. Cele sudice poarta
denumirea de austru, Din cénd in cénd apare si tropicalul. Un vant cal si uscat este
baltdretul, denumit de localnici,traisté gould”. Vanturile de vest aduc predpitatit iar
tropicalul temperaturi rdicate. Acest climat suporta si infiuente submediteraneene.
in report cu Muni! Vilcanului, pozitia teritoriului comune’ dé clime de aici un
caracter mai bland, deoarece acestia se comport ca un paravan in fata maselor de acr
polar
Temperatura aerului este elementul care reflecté mai accentuat caracterul
continental al climei, Astel,temperaturlle medi lunare, casi cele maxime g mirime
prezintd un mers ascendent citre perioada de var8, p8n8 in ule. in aceastlund se
Tnregistreaz’ adevirate ,zile de cuptor”: Incepand din julie, temperatura coboard etre
erivads de iad. Tenperstura medte anual, pentru writs Godinest este de peste
10° C (pentru una januari este de-2"C, pentru hina lie este de peste 22°C)
Nebulozitatea prezintSvalori destl de crescute
Precipitagile atmosferice sunt de aproximativ 800 mm pe an. La nivel comunel
prezinta doud perioade maxime pe an: prima se Tacegistreaz3 in luna iunie c1 0 medie de
100 mm, ar a doua in luna aoiembrie cu aproximati aceeasicantitate, Cea mal redusS
cantitate medie lunar’ de precipita se inregistreazd in luna Februarie cu sub $0 mm.
Uneor, vara, precipitate ating valor eicate luand aspoctul de plo’ torentile, Acestea
sunt insite adesea de grindin8, ducing prejudici culturllor. De asemenea s bruma
aduce mari prejudic datorits aparte!timpurit (uneori fa septembrie} s isparite! tra
(aprile).
Secetele dureaz’ o perioads seurts find Mtalnite doar in intervalul august ~
septembrie.
Vanturile care predomi’ sunt cele cle ves, sud-vest nord-est, Aparita acestora
este influentati de relief atat cit prveste frecventa pe dred dt siintensitates.
“Re Sepa one Ma Se 8 38
a {in concluzie, climatul comunel Godinesti este unui bland sub aspectul
temperaturi s!precipitatilor, find favorabil agricultuc
3.4, APELE
Din punct de vedere hidrologic, comuna Godinesti se incadreazs in bazinul
hidrogratic at raului Tismana. Aceasta face parte din grupa
urilor sudice sieste afluent
de parte dreapta al Jului. Raul Tismana este situat in cea mai mare parte a sain cadrul
Subcarpatilor Getic, deci, intrs tn categoria réurilor autohtone.
GODINESTI- RETEAUA
HIDROGRAFICA
Harta —Roteaua hidrogratca a comunel Gadinesti ~prelucrare dup harta topogratcd
Seara~ 1:75.00 Cursul raului Tismana se prezint§ astfel:
Cursul superior ~ se suprapune zanei montane 51 are o lungime de circa 20 km.
Raul Tismana izvordgte din Muntil Vilcanulul si se formeazé prin unirea paraielor Criganul
Nou si Criganul Vechi, ce pornese de sub cioaca Rachitele si primese numerasi afluenti
scurfi: Vales Paltinei, Cioclovina, Sasa si Tismenita, in aceasta parte a raulu cursul este
vijelios, dar cu debit constant, valorificat in cadrul Complexulul Midrotehnic s Energetic
Cerna Motru ~ Tismana.
Cursul mijlociu ~se suprapune zonei subcarpatice, si anume: in partea superioard
1 sa, depresiunii submontane Tismana~ Cele, lar in partea inferioard sirulti de dealurt
subcarpatice interne (Sporesti, Godinesti, Negoiesti), prin care si-a creat o vale mai larga
decdt‘n sectorul montan. Lungimea acestul sector este de circa 20 km. in aceast8 parte a
sa primeste cei mai important afluenti ai sai, printre care si Orlea
Cursul inferior ~ coincide cu cel de-al dollea sir depresionar al Subcarpatilor Getic
Lungimea acestut sector este de cirea 15 kr
Principalul afluent at Tismanei pe teritoriu comunet Godine:
Debitul Orlei apartine izvoarelor ce sile aduni din localitatea levarna (in nwndr de 14).
parte din apele Orlei este dirjata prin conducte, prin cidere liberd (Fira pompe) pentru
alimentarea cu api potabild a oragului Craiova. Scurgerea Orlei pang la confluenta cu
‘Tismano, inspre sud, se face lent, avénd o lungime totalé de 22 km. *
nordul comunei Godinesti, ul Tismana primeste afluent pe sténga Sangerigul
unit eu Sohodolul, care prin aportul lor sporesc debitul rdului Tismana, mai mult fn timpul
primaveri
Alt afluenti ai rdulul Tismana pe teritortul comunei Godinesti sunt Cicestiul,
Pirfelul, Valea de Rune, Valea Racilor, ete. Totl acestia sunt torenti gi sunt antrenall in
perioade pluviale maxime, transportnd cantitati mari de aluviuni
‘este pardul Orlea.
3.5. VEGETATIA, FAUNA $I SOLURILE
Din punct de vedere fitogeografic, teritoriul comunei Godinesti se incadreazs tn
etajul stejarului (pédurile de foloase).
Factorii care influenteaza vegetatia si fauna din aceast® zona sunt: asezarea
geografics, relieful, refeava hidrografica, solurile $i omul.
Vegetatia intalnitd in arcalul comunci Godinosti este reprezentati de pidure
(stejar $1 fagh, paiigti mezofile de deal gi vegetatia hidrafila de lunes (z8voaiele)
Plidurile de stejar sifag ocupa o suprafata de 1624, 81 ha din suprafeta comune
si acoper’ dealurile Sporesti si Negolesti. Padurea Brosca (versantul vestic aldeatului
a5 ee
a
Sporesti} este formaté din: gorun,frasin, carpen, plop tremurdtor, tel uli, paltin,
jugasiru, ete, Aléturi de arbori se intdlneste o vegetatie de arbust, semiarbusti st
ca: paducel, corn, obsigé, pais de padure. in locurile uscate 51 puternicInsorite se
intSInesc paidurl de cer, n apropierea localititilor Godinesti si Ratez, pe care localhci fe
numese ,Cerste”
Datoritsinfluentelor climatice submediteraneene, in cuprinsul comunel Godinest
gisim castanul comestiil 5 liliacul sSlbatc.
Fauma care se intalneste in zona pdurilor este caracteristica in general pidurilor
de stejor in care se intrepatrund elemente de steps si element montane. in padurile de
pe dealurile Sporesti si Negoiesti se intélnesc multe dintre animalele etajelcr superioare
fntre care: veverita, prsul si cdprioara. Ali se gasesc si elemente de sivostepS (iepurele),
feuna apirand in acest fel destul de amestecatd, Comune le sunt animalele de prods:
lupul, vlpea,pisica sbaticS, dar si mistreful gi ursul bran,”
Lumea pisivilor este foarte variatasicuprinde:pitiga de vada, mier,
‘ocinitoare, potrniche, ciocSrle, turturea, uly, cluf, cucuvea, pup sticete, presura
surd,cintezi,graur, coofans si cioard de semsnatur
Sopirta, gusterul,sarpele de alun, sarpele de cas8, broasca rosie cea rSigas8
sunt reptile intalite in arealul comunei Godinest.
fn cana ca priveste nevertebratele, acestea sunt reprezentate de insecte (ldcusta,
croitorul fagului, idagea, flutur,ebrabusul, geierele de cémp), dar side gasteropode
(eneleul de mal, meleul de lvada, melcul copacior gi imaxul de piv,
Specila hidrafile,iubitoare de umezealé reprezints vegetotia de fumed Ital
Potrebbero piacerti anche
- American Gods: The Tenth Anniversary EditionDa EverandAmerican Gods: The Tenth Anniversary EditionValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (12956)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeDa EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (5814)
- The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)Da EverandThe Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)Valutazione: 4 su 5 stelle4/5 (9054)
- The Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderDa EverandThe Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (5734)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeDa EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeValutazione: 4.5 su 5 stelle4.5/5 (20102)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItDa EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItValutazione: 4.5 su 5 stelle4.5/5 (3311)
- Pride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksDa EverandPride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksValutazione: 4.5 su 5 stelle4.5/5 (20479)
- Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyDa EverandArt of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (3321)
- The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)Da EverandThe Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)Valutazione: 4 su 5 stelle4/5 (7771)
- The Picture of Dorian Gray: Classic Tales EditionDa EverandThe Picture of Dorian Gray: Classic Tales EditionValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (9765)
- The Iliad: The Fitzgerald TranslationDa EverandThe Iliad: The Fitzgerald TranslationValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (5646)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleDa EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (353)
- Habit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationDa EverandHabit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (2499)
- Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)Da EverandWuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)Valutazione: 4 su 5 stelle4/5 (9975)
- Anna Karenina: Bestsellers and famous BooksDa EverandAnna Karenina: Bestsellers and famous BooksValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (7503)
- The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionDa EverandThe 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (2487)
- How To Win Friends And Influence PeopleDa EverandHow To Win Friends And Influence PeopleValutazione: 4.5 su 5 stelle4.5/5 (6698)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleDa EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (2571)
- Habit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceDa EverandHabit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (2559)
- Wuthering Heights Complete Text with ExtrasDa EverandWuthering Heights Complete Text with ExtrasValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (9955)
- Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionDa EverandHabit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (2507)
