Sei sulla pagina 1di 112
UNIVERSITATEA “CONSTANTIN BRANCUSI" ~T6, JIU DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA SI PERFECTIONAREA, PERSONALULUI DIDACTIC LUCRARE METODICO-STIINTIFICA PENTRU OBTINEREA GRADULUI DIDACTIC 11N INVATAMANT MONOGRAFIA COMUNE! GODINESTI- : JUDETUL GORJ COORDONATOR STIINTIFIC, Prof. dr. GORUN GHEORGHE / InvATATOR, POPESCU CRISTINA MONICA SCOALA GENERALA GODINESTI, JUDETUL GORI 2010 |. INTRODUCERE Purténd adesea convorbir cu octogenarisatula i notdnd atent aspecte privind paul acestelvethi asezdriomenest tradi 51 obiceturilepastate de oameni, {frimantaite socio-economice prin care au recut, milovcele de locuit, condigile fico. Beografice, activitatile de gospodirie casnicd,tnceputurile culter nvapimantului focal, Sir reusit sé adun date si informati de care mam folositin redactares Precentel lucréri Aceasté lucrare, doresc 8 fie © coloan’ de lumina asupra existenteitrecute, Necesaré prezentutui si viltorulu’ acestel comune Transforméile politice, socio-economice, administrative au determinat schimbiri malore in viata Poperulul roman si implicit in viata satului omanese Aceste schimbari au ani consecinte Ce pot observa cu usurng3 in module vata loamenilor, in felul imunel lr Tn conservarea trdifitor local, in cultura sl gnlrea lon viata familial, ete, Faptul cf sceva nou” inlocuestetotdeauna .cova vech,trebuie retinut ia clementele lui esentiale in dure carte, in pelicule de fim cou aparat foto, precum Sin alte forme de conservare pentru posteritate, intruedt Prezentul de 22i, care devine trecatul de maine al une aseziri omenesti, nu va putea fi nciodmes foarte bine inteles 51 just interpretat de generate urmatoare decit dacs el este Fundamentat pe trecutul care ‘ha precedat, Bezdndu-md pe muttimea informatilor documenta corny huternice ceverberai locale, tere sb reatizez un tablow cuprinedts af viet Camenior cin satole componente ale comunel Godinest de la apartie acestora ping in istoriee, unele dintre ele prezent, Pec brezenta manografie i propune s5 cuprindS date 5 informatil despre ‘recut localtiti—evenimenteistorce,ecanomice, sociale, police stculturale Grice persoané ae sentimentul apartenente la locaitatea sa, ir avo lucra lmplic8solaritate, méndrle,statornicie i imboldul de a duce mat departe nepieritosrea 52 int. Astfel cla elaborarea acestellucrdri m-am bucurat de sprijinul organelor locale administrative de sprinut locultorlr comunel, acest find dems de a transmite tot Caan Sie: Tatutror le multumesc si multumesc, de asemenea domnuke rof.dr. Gorun Gheorghe pentru colaborare, indrumare si control Realize Monografia comunei Godinest” considerénd c8, daca adue in Aiseutie Sspecte prvindtrecutul, prezentul vet camenilor de aii i voi determina pe fii satus $4 Fe Interest sia parte la infiptuireanizuinttor 5 speranpelor, consatenilor rostr, a] ox f 1. MOTIVATIA ALEGERII TEMEL 2.1. MOTIVATIA ALEGERII TEME! Fiecare agezare umand are un trecut propriu care este legat de istoia ti Comuna Godinesti,impreuns cu satele componente fac parte din teritorile de veche locuire uman’ ale udetului Gor, prezenta omului ind dovedit aici de foa'te mult timp, Patrundem, astfel, i storia localiti ca spre izvearele propel flinte si, intacmai ca inelele cle pe trunchiul arboritor, vedem ani cu partea lor de soare side vitegie. Stim cu tot 8 marele atasament pentru storie se naste in ani indep3rtay ai copiliriei, end am aflatlegende istorice romBnesti sine punem, acum intvebarea , Cit adevir 2” 5i,,CAt8 legend ? este in aceste continuturi. Réspunsul dorit este ,C&t mal ‘mult adevar sub aura legendard pe care toate evenimentele o atin perspectva timputui-” De observat este ci legends, prin specificul su, Tavdluie deopotrva pe taranul aplecat asupra coarnelor plugului de peste veacuri, pe mesterul urban dar s intelectual Cu actiunile for ~ tof creator de chlizatie mn adevaratul sens al cuvéntului. in ceea ce priveste personajele de mult intrate in cartea de aur a neamului prin aptelelor (sociale, politice), cea mai mare consideratie nul se acorda deci prezentindu-ie age cur av fost. Dincolo ue veflectarea fegendard a lucrurloe si evenimentelor,aparenecesitates rellect8ri acestora inr-o structurd ebiectiva care si le prezinte foarte aproane de realtate, Acestei necestai i spunde ,istoria”, Istoria este cea care, prin continuturle sale, cunostinteteoretice si practice, contribu la dexvoltarea culturi generale a elevilor si permite formarea une personalitati umane cu capacitii valoroase sub aspect intelectual, moral si cv ‘Tratarea temel este important deoarece, obiectul de iavatmant ,ISTORIA” {clase aIV-a)reprezints unul extrem de placut copilor,intrucétin urma prediri-invaari acestor cunostinge, ei au evidente satsfati {in predarea acestei discipline se urmareste realizarea urmatoarelor obiective: a} In domeniul cunostintlor: = reprezentarea spatiuul gi timpuluitnistarie; = cunoasterea 3 tizarea surseloristoice si termenar istorii, Interpretarea fapteloristorice; ~folosireatermeniloristoric in diverse situatt b) In domeniut abiltaior: oa eo ee is L ~ observarea, analiza, cercetarea surseloristorice (levoare scrise, orale); ~ selectarea surselor necesare in vederea prezentéril unor evenimente sau personalita ~ expunerea proprilor puncte de vedere in legaturd cu diverse fapte, evenimente, personalitai ¢) in domeniul afectiv: ~ deavoltarea unei atitudinl poritive fafa de sine side ceilalti; + cultivarea sentimentulul patriotic: ~ formarea respectului fatd de valorile societatit din trecut, prexent 5ivttor. Le motivarea alegeri acestei teme ,.Monografia comunel Godinesti”,au contribult urmatoarele considerente: 1, Amplificarea cunostintelar istorice, teoretice si practice, printr-ocercetare atenti si obiectiva a trecutulullocalitsti, respectiv comuna Godinest, si imalicit prelucrarea acestor cunostinte elevilor in cadrullectillor consacrate ,|storei locale” 2. Cultivarea si dezvoltarea sentimentului patriotic, 3. Promovarea valorilor specifice, dar sia respectutul si conservarliacestora. Acestore gi celor personale (la fel de importante], datorez redactarea acestei :monograft. 2.2. IPOTEZA $1 OBIECTIVELE Dezvoltarea personalititii umane si conduita civic’ pazitivs depind de interdependent axiologicé a functllor educative. Conginuturile i temele cuprinse in programele scolare, pentru toate ciclurile de invatimant trebuie $8 alba in vadere cele tei Functiispecifice educatiei, ca fenomen socio-uman: = functia pottics = funetia economics + functia cultural Cultura general, ca rezultat al acumulirilor din diverse domenii prin studiul obiectelor de invatamant, se intregeste pe deplin cu ajutorul informatilor debaindite din invatarea istoriei, in sensul realizéri acestor deziderate (cultura general, conduita civic pozitiv’ si dezvoltarea personalititii umane) se inscrie prezenta monografie, Tindnd seama de exigentele tot mai ample si riguroase pe care le ridics societatea in fata scoll, putem considera ¢3 obiectivele studieril storie, in general sia istoriei locale in special, au in vedere treidirecti: analiza, diagnoza si prognoza { \ Aceste obiective sunt desprinse din tntrebSrile puse referitor la actiunile umrane sub diferite forme de manifestare, de la activitatea economics la cea politics, de la activitatea cultural Is cea religioass. increderea in rolul activ al istoriei este intalnitS Th opera multor invatati, de la Machiaveli la N. lorga. M™. Kogalniceanu considera istoria _cartea de c&pitai a nationalititiincastre. Inte'Tnsa vom invata ce am faeut ji ce avem $8 ‘mai facem, print insa vorn prevede viitorul, printr-insa vom fi romani cdclistoria este necesara «cici prin ea» se poate sti dacd un popor propageste sau dacé se tmpovireazs. Intrebati, dar, istoria si vet st ce si cine suntem, de unde venim siincotro merger.” Studiind Istaria, avem informatii asupra evolutie!societéti omenest, implica razboaielor, revolutiilor asupra popoarelar si natfunilor si cunoastem diferite conceptil economice, police, ideologice, rligioase. De asemenea, formulim concluzii pe baza nor studi comparative, facem canstatiri privind practica politics, economia si social $1 prognozim directile posible de evolutie sub aspect economic, social, cultural si politic ‘Arnold Teynbee considera storia o ,dsciplind de stu si eercetare pentru elegerea succestunii evenimentelor politice, sociale 5 culturale contempcrane."” [Brin urmare prezenta monografie sé propune: - _s& integreze istoria locals in istoria roménilor gl istoria univers, acestea fiind mijloace de informare 4 formare ce indeplinese dous tipuri de functi cognitive si practice;” = 38 foloseased iavoarele istorice (orale si sctise} ca bard 2 eunorsteril trecutulut; ~ si structureze continuturile in functie de obiectivele specifice anulul de studi / ciclului de invitmant care solicits cunoasterea elementelor de istorielocal8; = si prezinte reverberatiile evenimentelor istorice nationale asupra locuitorilor i contextul in care's-au desfigurat; ~ 8 asigure transmiterea obiceiurilor straditilor locale generatilor viitoare} —_sS.cultive respectul fat de mostenirea lsat’ de inaintasii nos: De asemenea, consider c& aceasté lucrare va permite: = consolidarea constiingel de sine a comunitati luate in studi; = identificarea individului eu comunitatea; tulut rAspunderi fata de vitor. if Toate acestea se vor realiza prin prezentares faptelor pe bsza adevirululistoric, 2 cercetdril in domentu sia select&ri continutululistorie din informatie pe ceplin clarificate de stinga istoric, 2.3. IMPORTANTA SI ACTUALITATEA TEME! oTrecutul este pretutindeni Peste tot in jurul nostru sunt trasaturi care, precum ‘ol fngine si gandurile noastre, au antecedente mai mult sau mai putin reccnosclbile, Relicve,istori, amintiri inunds experienta noastr’ omeneascd. Flecare urmé specifica ‘recutulul piere in cele din urma, dar, luate 7 Celebrat sau respins, Ingrijt sau ignorat, trecutul este omniprezent” afirma David Lowenthal, iar monografia valorficd 1 aduce in actualitate aspecte care tin de istoria ‘ocala sau de problematic’ importante trecute sau actuale Programa actualé de ISTORIE pentru casa a IV-a a fost elaborati in cadrul Grupului de lucru pentru istorie, format din specialist tn istorie, dar siin pedagogie. Aceasta a fost supusd dezbateril publice, a fost aprobata in Comisia National de istorie 51 tulteriar in Comisia National’ pentru invtimant Primar. De asemenea, a fost avizata de Consiliul National pentru Curriculum si aprobata prin OMEdC 3919/20.04.2005, ” Noua programa stimuleaz’, ca mod de abordare, metodologia specificd acestui nivel de invatamant: familiarizarea copiifor cu utilizarea unor metode si tehrici de Invatare yi munc’ intelectuals, dezvoltarea abiltati de a invafa prin descoperire, prin investigarea realitayi, in scopul dezvoltarii curiozititii si creativitay ‘Curriculum scotar actual face din dsciplina ISTORIE pentru clasa a IVa, nv un curs de istorie propriu-zis, ci o disciplind pregstitoare care sprjind intelegerea ‘mecanisinelor care stau la baza istoriet. O.astfel de viziune asigurd o continuitate in ‘cunoastere: istoria localé integrata in istoria nationalé si cea nationald abordyt8 in context international," Iuijloacele didactice folosite, trebuie s8-4 conducd pe elev de la apropiat la ‘Indepartat (de la local la national si apoi la universal), de la prezent la trecut; in felul acesta, el va infelege mai profund sii va fixa mai temeinic cunoasterea. Acest lucru demonstreaz’ e programa merge pe axa timpului si pe coordonatele spatial, obiective dde baz’ in predarea istorel Conform programei scolar, istoria ar trebul si fie: ‘temoria" unor fapte si evenimente istorice concrete, cotidiene, realizate de oameni; ~_© privire asupra luini realizatd dinspre .sine” inspre ,celdlah”; colectiv, urmele lor sunt nemuritoare, ~ © rememorare a unor fapte si evenimente dinspre trecutul apropiat, familiar spre trecutul indepsrtat, mai putin cunoseut; ~ _ Scunoastere a spatiulul istorie dinspre spatiul intim, personal spre locuriindepartate; © OFeconstituire a trecutului exclusiv intemeiatd pe surse de informare supra acestula (surse istorice scrse, viguale, relatari care apartin istorii orale, etc); ~ olstorie a camenitor; > OFelatare intr-un limbaj academic, dar n acelasi timp simple $i precis. Tindnd seams de aceste exigente, nou! curriculum scolar pentru istorie prezints urmatoarele elemente de noutate: © Gruparea continuturilor in jurul unor domenii relevante pentru elev 5 reprezentative din perspectiva stiintel sia cetintelor societ&tli contemporane; > temele propuse de programa sunt orientative, invatatori avénd Rosibilitatea de a atege (in functie de particularitatile si sintalitatea colectivulul de elevi si de specificul local), cele continuturi considerate utile pentru elev; ~_traseul de invitare porneste de la sitvati familiare elevului, care tin de ‘storia locals, urmate de cele care se afid la mai mare distant in timp s1 in spativ, Tespectindu-se astfelparticulartatile de varsta si individuale ale copillor (casa a Wa}! {In roport cu elementele de noutate enuntate anterior, in cadvul e&rera se pune accent semnificativ pe problematica cantinuturilor de istorie localé si universal, ‘invatatorii sunt nevolt si-siconstruiasc’ suporturi de instruire necesare sustinesii demersului propus, Faptele istorice pot fi prezentate folosindu-se cea mai mare varietate de tipuri de ‘materiale didactice si acestea pot fi insusite printr-o abordare critics si analitic, in special prin interrmediul: documenteforistorice autentice existente in arhive, deschise publicului; > filmetor de fictiune si documentare sal productior din domeniul audio-vieuatului; ~_ materialelor obtinute gratie tehnologiei informatie, care trebuie studlate in grup sau individual sin care caz, invatitorul are un rol central; ‘uturor tipurilor de muzee care functioneaza in localitatea de resedint sau in tard $9 locurilor cu valoare de simbol (cadiri, monumnente), care permit intelegerea mai bund de cétre elevi a evenimentelor recente, in special cele din activitatea curenta, ~_istoriel orale, cu ajutorul cdvela marturia scrisd eu privre la evenimente recente poate deveni,istorie vie” pentru ténra generate si care poate oferi auncte de vedere si perspective ate acelora care au fost ,uitat din ,zvoareleistorice”. 6 { Pentru aplicarea completd si corecta a actualului curriculum de isterie este imperios necesar un efort personal de a identifica, selecta si prelucta mai multe categori de suporturi de instruire, de auniliare precum: fise de lucru cu elemente de continut sugerate de programa, atlase cu hai mirturi rice, minienciclopedii destinate capitor, i documenteistorie diterte care s8 reflecteacelag eveniment, ec, cel putin pn la apartia pe iat’ a unoeasemenes materiale \ baci noi ivststori venim si completém continutul programet gcosre cu date si informati legate de locl lor natal, tune! elev vor manifesta mai mult interes pentru cereetarea fzvaarelr, pe bazs cbrora se poate reconstruitrecutul agezSrio: din zona in care trdim, iar notiuile si evenimentele istriee gle vor itioari mult mai bine Parte dintre aceste suporturi de instruire si auxiliare se regdsesc in monografl, ar acestea sunt folosite preponderent in prima parte a demersului de studiere a ISTORIET. Componenta locala nu este un scop in sine, ci mijioc pentru o bun’ alfaberizare cu instrumentele cunoasteri trecutului, Insemnand, de altfel, descoperitea si ncercarea de a descifra urmele lisate de treceres timpulul. Este o tem’ esentials pentru cS permite un contact «mai direct” cu trecutul. Deonstrarea faptului c istoria este prezents, sub forma amintirilor bunicilor sau parintilor,c& ele pot fiverifcate si comparats permite un acces Ia insteumentarulistoriculut sila madul ih eare a fost creat istoria, ML, CONDITH FIZICO-GEOGRAFICE ALE COMUNE! GODINESTI 3.1. ASEZARE, LIMITE 3.1.1, POZITIA FIZICO-GEOGRAFICA ig Raportat la nivelul tir comuna este agezati tn partea de SV a acestea, iar la niveluljuidetulul Gor| este asezaté in partea de V, In zona dealurilor subcarpatice, pe cursul mijlociu al raului Tismana, care 0 stribate de la N la. a eam Pouitiacomanel Godinest la nivel judul Gor) Comuna Godinest este stribatutd de paralela de 45" latitudine nordic (tie satul Godinesti) si de meridianul de 23° longitudine esticé (tale satu! Piriul de Vale). Din punct de vedere fizico-geografic, comuna Godinest face parte dir cadrul ‘Subcarpatilor Getic se Tavecinesza la nord cu depresiunea subcarpatica interna Tismana Cele; fest cu versantil estic! ai deatulul Spores; la sud cu culoarul depresionar al Ciupercenilor (prelungire spre vest a depresiunilintracolinare Cimpu Mare = Tet Cilni}, iar la vest cu versantii vestic| ai dealurilor Godinesti si Negciesti in punct de vedere administrativ, comuna Godinesti se invecineazala nord cu ‘oragul Tismana, Ia vest cu comiuna Glogova, la est cu comunele Pestisani si ini, iar la sud cu comuna Ciuperceni. Sub report hipsometric, teritoriul comunel se incadreazi intre urmatoarele limite: 185 metri jn lunca edului Tismana $1 404 metri in dealul Sporesti. ‘Comuna Godinesti se compune din sapte sate, vetrele acestora fiind asezate dupa cum urmeazé: satele Godinestl, Arjoc, Cilcesti si Piful de Pripor in lunca si partial pe terasele rdulul Tismana, satele Chili si Rétez in cadrul dealurilor Ratez si Chiciuri far satul Pirlul de Vale este agezat In valea prdului cu acelasi nume. 3.1.2. POZITIA ECONOMICO-GEOGRAFICA * Comuna Godinesti este asezatd in partea de vest a judetulul Gor, a o distant’ de ‘aproximativ 30 km de central acestuia, Ea este strSbatut3 de la nord la sud ce drumul judetean DJ 672. Acesta face legatura intre ON 67 (Tg. liu ~ Motru ~ Dr.TrSeverin) 67 D (TauliuTismana ~ Baia de Aram). Centrul comunei este agezat la 10 km de DN 67. Cea mai apropiati gard este cea de ta Rovinari, la 22 km fat de comuna N fin rte Ponta econamico-geogratca . 8 [ Distantele dintre comuna Godinesti si localitatile Invecinate se prezinté astfel: § km fntre Godinesti si Tismana, 10 km intre Godinesti si Ciuperceni, 12 km intre Godinesti si Pestisani, 15 km intre Godinest si ilnic 9110 km Intre Godinesti $i Glogova Satele care alestuiesc comuna Godinesti sunt situate la distante miei unele fats de altele, astfel c& structura si zonificarea vetrel agezzirilor se incadreaz’ intre maxim 9 km {Godinesti~ Pirtul de Vale) si minim 2,5 km (Godinesti ~ Arjoci. Denumirile actuale ale satelor componente s-au pstrat de-a lungul timpului, de le atestarea documentard a acestora si pand in prezent. Acestea sunt: Godinesti, Arjoci, Ritez, Chili, Clicest, Pirtul de Pripor gi Piiul de Vale Din punct de vedere administrativ componenta comunel Gadinesti de-a lungul timpului, nu a fost aceeasi.Astfel, in sec. XIX, comuna se compunea din satele Godinesti, Chil, Racoti, Celet i Arjoci. La inceputul sec. XX, doar dour sate aledtuiau comuna~ Godinesti si Arjoci. Ct priveste celelalte sate, acestea au intrat in configurayia altor comune , astfel: Chiliu in comuna Cilcesti jar satele Réte2, Racatt, Cel Costeni formau comuna Celel Actuala configuratie cu cele sapte sate, enumerate mai sus, dateaza din anul 1968 ind a avut loc organizarea administrativ-teritorialS. Pand la 1.01.1968, comuna a fécut parte din raionul Baia de Aram8, plasa Brédiceni, regiunea Craiova. De la 1.01.1965 pans {in 1968, comuna a facut parte din raionul Tg.Jlu, regiunea Craiova. Dupd 1968, comunaa intsat in alcdtuirea judetulul Gor), ca gn prezent, 3.2. RELIEFUL Sub aspect geomorfologic, comuna Godinesti cuprinde lunca raului Tismana situatd la contactul dintre dealurile subcarpatice interne Sporest (in stanga) si Negoiesti (in dreapta), Relieful are un aspect asimetric, partea de est a comune’ (dealul Sporesti) find mai inaltd decdt partea de vest (dealul Negotes) Teritorul comunei Godinesti acoper’ armonios poalele dealurilor Sporesti, Godinesti, Rate2, Borna, Faget, Chiciora si Petac, care coboars lin fa cunoscuta depresiune subcarpatica Tismana ~ Cele’ sin culoarul réului Tismana care secontinu spre sud cu depresiunea Ciuperceni— Ciinic. Comuna Godinesti se suprapune reliefului specific regiuntior subcarpatice. Acesta se compune dintr-un sector deluros si unul depresionar. 0 ae NP ceux sopinestion fomnpans SPOREST onasut Tissanwa a ‘cunic Dea recone comuna Harta aster ~Subunitaite de relie ale comune Godinesti Seara~1: 75.000 ‘Sectorul deluros — este reprezentat de dealul Sporesti in partea esticd $i de dealul Negoiesti in partea vesticd. Aceste dealuri sunt situate de o parte side alta aval rdulu Tismana, Dealul Sporest!— este situatintre valea Bistifel in partes esticd i valea Tismanei ‘in partea vesticd si ocupa o suprafaj’ de 60 kr’, avand In general o forma rotund’, Acest deal desparte depresiunea subcarpaticd Tismana de depresiunea intracolinard Ciuperceni Cie, Indtkimea maxima a dealului Sporesti atinge valoarea de 404 m, aceasta gésindu- se mai la nord de partea centralé a dealului. Cu exceptia pirtilor perferice, altitudinea dealului Sporesti se mentine in jurul valort de 300 m. a i Versantii dealutui Sporesti cad in trepte datorit’ prezenfel teraseler. Versantul ordic ,Dosul lui Toba” se inclind incet si continua cu Ingeuarea de la Pestigani care face legatura cu zona montan8, Cu directia spre vest, de la cota 404 m pornescdous culmi paralele, care coboaré pand in satul Godinesti. Culmea dinspre nord se numeste Lizurel, jar cea dinspre sud se numeste Maslos. Partea nordic’ a Lzurelului se nurteste Sudoame 51 coboar’ lin spre depresiunea Tismana, Intre Laurel sidealul Maslos se ceschide Valea de Runc si Valea lui Staicu. Tot de [a cota 404 m a dealului Sporesti, porneste spre sud- vest 0 culme numita Comoara, versantul nordic al acestela numindu-se Dosul Comorit, Vaile care fragmenteazd dealul Sporesti si se Indreapta spre sud sunt: Valea Pirfului (locainiei o numese Piielul), Cilnicul, Didilest Cinicul Mic. Deatul Negoiest~ pe teritoriul comune’ Godinesti este reprezentatde versantii sti estic, sl anume: Petacu, Chiliu, Rater, Chiciora si dealul Godinesti. Aceste dealuri sunt domoale si prelungi. Vaile pardurilor care fragmenteaz3 acesti versanti sun: mult mai bine dezvottate 51 numarul lor este mai mare decat al celor de pe partea vesticd a dealulai Negolesti, unde sunt scurte si au caracter torential. Lungimea acestor vai (Valea Racilor, Ratez, Clcesti, etc), desi nu prea largi, sunt plate siau permis stabilirea agezdrilor ‘omenesti pana spre izvoare (Chiliu gi RStez). Acest fapt se datoreazé mari asimetriia deatului Negoiesti, unde linia marilor indltimi este mai deplasati cdtre vest, iar acesti vversanti sunt scurti st abrupt Dealu! Godinesti apare pe teritoriul comunei omonime ca parte components a ealului Negoiesti. Avesta este Tns3 izolat de acast deal prin valea Orle, iar de dealul ‘Sporesti prin valea Tismanei. Dec, el reprezint’ interfluviul dintre Tismana si Orlea, Drezenténd un aspect insular. Cu versanti laterali domoli, dealul Gadinesti ainge altitudines maxima de 267 m. Sectorul depresionar ~ se suprapune vaiiraului Tismana. Valea Tismanei, pe teritoriul comune! Godinesti separd dealurile Sporost si Negoiesti, constituind o punte de {egaturd intre depresiunea subcarpaticd Tismana~Celei si depresiunea intracolinars Cimpu Mare ~ Tg.Jiu Chic - Ciuperceni Valea Tismanei conflueazé cu valea Orlel in sudul deatului Godinesti Atat Tismana Cit $i Orlea curg prin vai stramte si asimetrice gi au cursuri putin meandrate. Dup’ confluenta acestora valea se lirgeste, ajungand la peste 2 km, dar pe a distanté de 3 km, intre Cilcestl si Piril de Vale, iunca Tismanei se ingustea2i la 1 km, pentru ca apoi si se. largeasca intre Piriul de Pripor si Vilcea (com, Clinic) unca rdului Tismana este larg’ fad de cursul de apa care a creat-o. Panta vai id plan§, iar albia raului putin adancits este slabi, lunca Versantul drept al vali Tismanei este lipsit aproape in totalitate de terase, lar cel sténg este insotit de trei trepte care se pot urmérl in conditii bune de la Godinesti cdtre sua" 3.3. CLIMA Poaitia geografica a comunei Godinestiimplicé aspecte climatice oarecum deosebite. Spatiul prezintd un climat temperat umied. Else caracterizeazS grin ierni bldnde, veri ricoraase gi umede, precipitatii tot anul cu maxime vara, Dinamica almosferie3 este dominat’ de vanturi de vest, sud-vest si nord-est. Cele sudice poarta denumirea de austru, Din cénd in cénd apare si tropicalul. Un vant cal si uscat este baltdretul, denumit de localnici,traisté gould”. Vanturile de vest aduc predpitatit iar tropicalul temperaturi rdicate. Acest climat suporta si infiuente submediteraneene. in report cu Muni! Vilcanului, pozitia teritoriului comune’ dé clime de aici un caracter mai bland, deoarece acestia se comport ca un paravan in fata maselor de acr polar Temperatura aerului este elementul care reflecté mai accentuat caracterul continental al climei, Astel,temperaturlle medi lunare, casi cele maxime g mirime prezintd un mers ascendent citre perioada de var8, p8n8 in ule. in aceastlund se Tnregistreaz’ adevirate ,zile de cuptor”: Incepand din julie, temperatura coboard etre erivads de iad. Tenperstura medte anual, pentru writs Godinest este de peste 10° C (pentru una januari este de-2"C, pentru hina lie este de peste 22°C) Nebulozitatea prezintSvalori destl de crescute Precipitagile atmosferice sunt de aproximativ 800 mm pe an. La nivel comunel prezinta doud perioade maxime pe an: prima se Tacegistreaz3 in luna iunie c1 0 medie de 100 mm, ar a doua in luna aoiembrie cu aproximati aceeasicantitate, Cea mal redusS cantitate medie lunar’ de precipita se inregistreazd in luna Februarie cu sub $0 mm. Uneor, vara, precipitate ating valor eicate luand aspoctul de plo’ torentile, Acestea sunt insite adesea de grindin8, ducing prejudici culturllor. De asemenea s bruma aduce mari prejudic datorits aparte!timpurit (uneori fa septembrie} s isparite! tra (aprile). Secetele dureaz’ o perioads seurts find Mtalnite doar in intervalul august ~ septembrie. Vanturile care predomi’ sunt cele cle ves, sud-vest nord-est, Aparita acestora este influentati de relief atat cit prveste frecventa pe dred dt siintensitates. “Re Sepa one Ma Se 8 38 a {in concluzie, climatul comunel Godinesti este unui bland sub aspectul temperaturi s!precipitatilor, find favorabil agricultuc 3.4, APELE Din punct de vedere hidrologic, comuna Godinesti se incadreazs in bazinul hidrogratic at raului Tismana. Aceasta face parte din grupa urilor sudice sieste afluent de parte dreapta al Jului. Raul Tismana este situat in cea mai mare parte a sain cadrul Subcarpatilor Getic, deci, intrs tn categoria réurilor autohtone. GODINESTI- RETEAUA HIDROGRAFICA Harta —Roteaua hidrogratca a comunel Gadinesti ~prelucrare dup harta topogratcd Seara~ 1:75.00 Cursul raului Tismana se prezint§ astfel: Cursul superior ~ se suprapune zanei montane 51 are o lungime de circa 20 km. Raul Tismana izvordgte din Muntil Vilcanulul si se formeazé prin unirea paraielor Criganul Nou si Criganul Vechi, ce pornese de sub cioaca Rachitele si primese numerasi afluenti scurfi: Vales Paltinei, Cioclovina, Sasa si Tismenita, in aceasta parte a raulu cursul este vijelios, dar cu debit constant, valorificat in cadrul Complexulul Midrotehnic s Energetic Cerna Motru ~ Tismana. Cursul mijlociu ~se suprapune zonei subcarpatice, si anume: in partea superioard 1 sa, depresiunii submontane Tismana~ Cele, lar in partea inferioard sirulti de dealurt subcarpatice interne (Sporesti, Godinesti, Negoiesti), prin care si-a creat o vale mai larga decdt‘n sectorul montan. Lungimea acestul sector este de circa 20 km. in aceast8 parte a sa primeste cei mai important afluenti ai sai, printre care si Orlea Cursul inferior ~ coincide cu cel de-al dollea sir depresionar al Subcarpatilor Getic Lungimea acestut sector este de cirea 15 kr Principalul afluent at Tismanei pe teritoriu comunet Godine: Debitul Orlei apartine izvoarelor ce sile aduni din localitatea levarna (in nwndr de 14). parte din apele Orlei este dirjata prin conducte, prin cidere liberd (Fira pompe) pentru alimentarea cu api potabild a oragului Craiova. Scurgerea Orlei pang la confluenta cu ‘Tismano, inspre sud, se face lent, avénd o lungime totalé de 22 km. * nordul comunei Godinesti, ul Tismana primeste afluent pe sténga Sangerigul unit eu Sohodolul, care prin aportul lor sporesc debitul rdului Tismana, mai mult fn timpul primaveri Alt afluenti ai rdulul Tismana pe teritortul comunei Godinesti sunt Cicestiul, Pirfelul, Valea de Rune, Valea Racilor, ete. Totl acestia sunt torenti gi sunt antrenall in perioade pluviale maxime, transportnd cantitati mari de aluviuni ‘este pardul Orlea. 3.5. VEGETATIA, FAUNA $I SOLURILE Din punct de vedere fitogeografic, teritoriul comunei Godinesti se incadreazs tn etajul stejarului (pédurile de foloase). Factorii care influenteaza vegetatia si fauna din aceast® zona sunt: asezarea geografics, relieful, refeava hidrografica, solurile $i omul. Vegetatia intalnitd in arcalul comunci Godinosti este reprezentati de pidure (stejar $1 fagh, paiigti mezofile de deal gi vegetatia hidrafila de lunes (z8voaiele) Plidurile de stejar sifag ocupa o suprafata de 1624, 81 ha din suprafeta comune si acoper’ dealurile Sporesti si Negolesti. Padurea Brosca (versantul vestic aldeatului a5 ee a Sporesti} este formaté din: gorun,frasin, carpen, plop tremurdtor, tel uli, paltin, jugasiru, ete, Aléturi de arbori se intdlneste o vegetatie de arbust, semiarbusti st ca: paducel, corn, obsigé, pais de padure. in locurile uscate 51 puternicInsorite se intSInesc paidurl de cer, n apropierea localititilor Godinesti si Ratez, pe care localhci fe numese ,Cerste” Datoritsinfluentelor climatice submediteraneene, in cuprinsul comunel Godinest gisim castanul comestiil 5 liliacul sSlbatc. Fauma care se intalneste in zona pdurilor este caracteristica in general pidurilor de stejor in care se intrepatrund elemente de steps si element montane. in padurile de pe dealurile Sporesti si Negoiesti se intélnesc multe dintre animalele etajelcr superioare fntre care: veverita, prsul si cdprioara. Ali se gasesc si elemente de sivostepS (iepurele), feuna apirand in acest fel destul de amestecatd, Comune le sunt animalele de prods: lupul, vlpea,pisica sbaticS, dar si mistreful gi ursul bran,” Lumea pisivilor este foarte variatasicuprinde:pitiga de vada, mier, ‘ocinitoare, potrniche, ciocSrle, turturea, uly, cluf, cucuvea, pup sticete, presura surd,cintezi,graur, coofans si cioard de semsnatur Sopirta, gusterul,sarpele de alun, sarpele de cas8, broasca rosie cea rSigas8 sunt reptile intalite in arealul comunei Godinest. fn cana ca priveste nevertebratele, acestea sunt reprezentate de insecte (ldcusta, croitorul fagului, idagea, flutur,ebrabusul, geierele de cémp), dar side gasteropode (eneleul de mal, meleul de lvada, melcul copacior gi imaxul de piv, Specila hidrafile,iubitoare de umezealé reprezints vegetotia de fumed Ital

Potrebbero piacerti anche