1. Societate, comunicare si argumentare 1.1 Argumentarea gi structura argumentarii; analiza logica a _argumentelor 4.4.1 Termenii: caracterizare generalé (definire, tipuri de termeni); raporturi intre termeni ‘Termenit sunt forme logice fundamentale care, Ia nivelul gandiri, reflect componente sau multimi de componente cu insusiri comune. Fiecare termen este alcatuit din 2 pair (iSfera_(extensiunea)-reprezinta totalitatea obiectelor care apartin clasei reflectate de cuvantul respectiv, \2.Confinutul (intensiunea)-reprezinta totalitatea insusirilor obiectelor care aletulesc extensiunea termenului Clasificarea termenilor Din punet de vedere al sferei(extensiunil), termenii se ciasifica in: VIZI, atunci cand sfera lor nu contine niciun element ( ex. cere péitrat, sirend etc.) NEVIZi, atunci cand sfera lor contine cat putin un element ( creion, casé, pisica eic.) B__SINGULARI, cén sferalor confine doar un element (ex Marea Neagra, Bucuresti tc ) GENERALI, cand sfera lor contine mai mult de un element ( sat, pat, cana, calorifer, covor etc.) © COLECTIVI, atunci cand se refer la colectii de obiecte, iar insusirile care apartin colectiei nu apartin fiecdrui object sau individ in parte ( ex. biblioteca, armata etc.). De exmplu, daca spunem c& biblioteca este frumoasa , asta nu Inseamn& ca fiecare carte din biblioteca este frumoasa. DISTRIBUTIVI( divizivi), cand caracteristicile ce apartin clasei pot fi atribuite fiecarui obiect in parte (televizor, ereion etc.) @ VAG, cand nu se poate spune cu siguranfa despre un termen cA apartine unei clase ( politicos, frumos, b&tran) PREGISI, cnd se poate spune cu siguranta despre un obiect o& apartine unel clase ( caiet, telefon, tigru etc.) * Din punct de vedere intensional, termenii sunt: SIMPL|-carte, fereastr, clédire ete COMPUSI-carte de povest, fereastra ovala, cladire veche ete b) POZITIVFarata prezenta unor insusiri-amabil, inteligent, etc. NEGATIVI-arata absenfa unor insusiri-orb, nepoliticos, invalid etc. ABSTRACTIeflecta Insusiri considerate in sine, ca neapartinand cuiva -ex. frumusete, bunaitate etc. CONCRET-reflect insusiri care apartin unor obiecte sau persoane-pisicd, albastru, dragut etc. @ ABSOLUTI-termenul contine Insusiri ce fi pot fi etribuite indiferent de relatia acestuia cu alt termen- carle, masa, birou etc. RELATIVHtermenul confine insusiri ce ti pot fi atribuite doar ca urmare a relatiel acestula cu alt termen-mamé, fica, var etc. Raporturi logice intre termeni Din punct de vedere al extensiunii, intre termeni e stabilesc doua tipuri majore de raporturi: de concordanta 2 termeni sunt in raport de concordant atunci cdnd au cel putin un obiect in comun) si de opozitie{ cand nu au niciun element in comun).Raportul de concordanta este de 3 tipurt: a) de identitate, atunci cdnd sferele a 2 termeni coincid perfect ( ex. Bucuresti si capitala Roméniel) UCURESTI ‘APITALA ROMANIE| b) de ordonare, atunci cand sfera unui termen se subordoeaza sferei altui termen, cu un grad mai mare de generalitate. In acest caz. notiunea mai mare( supraordonata) se numeste gen. iar cea subordonata se numeste gen.( ex. felina-specie pentru tigru, care este gen) ‘@ ©) de incrucigare, atunci cand sferele a doi termeni se intersecteaza, fara a coincide (ex. elev si sportiv, roman si inginer etc.) Raportul de opozitie este de 2 tipuri: a. contrarietate-2 termeni se afia in raport de contrarietate atunci cand, in cadrul aceluiasi gen, mai exist® cel putin o notiune specie ( de exemplu, Asia si Africa se afid tn raport de contrarietate, pentru cd in afara de acestea, in cadrul extensiunii termenului continent, mai exista ¢i alte speci: Europa, America Asia, etc.) UROPA SIA, b, contradictie-atunci cand un termen reprezint& negarea celuilalt-nvins! neinvins, destept/prost, animalinon-animal etc.4.2 Propo: 1.2.1 Propozitji: caracterizare general (definire, structura); tipuri de propozifii categorice; raporturi intre propozitii categorice PROPOZITII CATEGORICE Propozitile categorice reprezinta cel mai simplu tip de propozifi, care enunt’ doar un singur raport intre doi termeni, f8r& nicio alt& conditionare. Termenul despre care se enunt& ceva poarté numele de subiect logic si se noteazé cu S, iar termenul prin care se enunta ceva despre subiect poarta numele de predicat logic si se noteaza cu P. Ex : Uni elev sunt premiantl (S = elevi; P = premianti. Atente ! Particula ,unii poarté numele de cuantor si nu face parte din subiect, lar spre deosebire Ge predicatul gramatical, precicatul logic nu include verbul sunt). Clasifi lor Propozitile categorice pot fi clasificate pe baza a 2 cateri: cantitate gi calitate. Dupa calitate, ele pot f: -afirmative, caz in care avem un raport de concordant intre subiect si predicat ( Toli $ sunt P gi Unii S sunt P), ~fegative, caz in care avem un raport de opazitie intre subiect gi predicat ( Niciun S nu este P gi Unii S nu sunt P), Dupa cantitate, ele pot fi: -universale, atunci cand predicatul face referire la Intreaga sfera a subiectului (Toli S sunt P si Niciun S nu este P), -particulare, atunci cand predicatul face referire doar la o parte din elementele care apartin sferei subiectului (Unii S sunt P si Unii $ nu sunt P). Analizate prin prisma relatiei dintre calitate si cantitate, se oblin 4 tipuri de propozi universale $i 2 particulars, fiecare avand o formula proprie si un simbol propriu categorice, 2 tipuri Tipul propozitiei___| Simbot_| Formula _| Citire standard | Metoda Euler | UNIVERSALA- AFIRMATIVA A SaP Toti $ sunt P. oa E SeP _| Niciun S nu este P PARTICULARA- AFIRMATIVA SP. Unii $ sunt P, PARTICULARA, 1g | sop | Unit nu sunt )Raporturiintre propozitii categorice intre propozitile categorice se stabilesc 4 tipuri de raportur, sintetizate In Patratul Logic (Patratul lui Boethius). saP contrarietate & Reccanancanceg & subcontrarietate @) Raportul de contradictie se stabileste inire universale si particulare de calitate si cantitate inversé ( Intre SaP si SoP, respectiv SeP si SiP). Propozitile aflate in acest raport nu pot fi impreuna nici adevarate, nici false. > SoP=0 SeP=1 > SiP=0 > SoP=1 SeP=0 > Sif > SaP=0 SiP=1 > SeP=0 SoP=0 > SaP=1 SiP=0 > Set @ Ray trarietate se stabileste Intre cele dou propozitii universale ( SaP gi SeP). in cazul acesiui raport, cele doua propoziii nu pot fi adevarate in acelasi timp, dar pot fifalse. @) Raportul de subcontrarietate se stabileste intre cele doud proporiti particulare ( SiP si SoP). In azul acestui raport cele doud propoziti pot fl adevarate, dar nu pot f false in acelagi timp. SiP=1 > SoP=? SIP=0 > SoP=1 > SiP=? 3 SiP=1 @®_Raportul de subalternare se stabileste intre o universala si o particulard de aceeasi caltate ( e SaP si SiP, respectiv inte SeP si SoP). Propozitia universal se numoste supraaltema, iar cea particulara subalterna. Acest raport enunta urmatoarele © Din adevarul universalei rezulta si adevarul particulare. SaP=1 > SiP=1 SeP=1 > SoP=1+ Din falsitatea universalei, rezulté probabilitatea particularei ‘SaP=0 > SiP=? ‘SeP=0> SoP=? * Din adevarul particularei, rezulta probabilitatea universalei SiP=1 > Sai SoP=1 > SeP=? + Din falsitatea particulare! rezuita faleitatea universal. Rationamente_ 1.3.1 Rationamente: caracterizare general (definire, structura); tipuri de rationament Rationamentul_(argumentul) este operatia logic& In urma céreia, din anumite propozitii numite premise, rezulta 0 noud propozitie, numité concluzie. Acestea se pot clasifica astfe!: @® in tunciie de modul_in care _se face _trecerea_de Ia _premisa_la_coneluzie rationamentele pot fi: @) imediate- atunci cand trecerea _ de la premise la concluzie se face direct, f8r& nicio precizare intermediara (ex. conversiunea, obversiunea) mediate- cand trecerea de la premise la concluzie presupune o precizare intermediard ( ex. Silogismul) In functie de gradul de generalitate al concluziei fata de premise, rationamentele pot f: @ deductive. cénd trecerea se face de la general la particular (in acest caz, concluzia nu spune mai mult decat premisa sau premisele din care provine) ® inductive- cand trecerea are loc de la particular la general ( in acest caz, concluzia ‘pune mai mult decat premisele) ©) In funciie de respectarea sau nerespectarea legilor logice, ralionamentele pot fi: @) logic- corecte(valide), atunci cand respecid integral legile logice: -Din premise adevarate > Concluzii sigur adevarate -Din premise false > Concluzii sigur false ® logie- incorecte (nevalide), atunci cand nu respecta integral legile iogice: -Ralionament lauzibile, atunci cénd din premise adevérate, concluzia nu este nici adevarata, nici falsa, ci este probabil -Rationamente_nevalide si _inconsisientéatunci cand din premise adevérate, concluzia este fals8. oO1.4 Definirea gi clasificarea 1.4.1 Definirea si clasificarea: caracterizare generala; corectitudine in definire si clasificare Oo logice cu terms de ificarea > Definirea este operatia logica in care se precizeaza fie sfera, fle continutul unei notiuni, fie Intelesul ‘cuvantului prin care aceasta este redaté. Rezultatul operaliei de definire este definitia (a nu se cconfunda defiirea cu definitia. Definitia are urmatoarea structura: ‘Dafinit-nofiunea care se defineste ‘Definitor-ceea ce se spune despre definit Relatia de definire-care leaga definitul de definitor, stabilind un raport de identitate Intre cei doi Exemplu: MAMIFERELE SUNT VERTEBRATE CARE NASC PUI Vil, PE CARE li HRANESC CU LAPTE PROPRIU. Defiritul relatia Definitorut de definire Regulite definirit (Regula adecvarii definitorulul la continutul definitulul: definitia nu trebuie sai fie nici prea larg’, ‘ici pres Ingust3, far raportul de identitate dintre defint s definitor nu trebule s& se transforme int-un raport de jncrucigare. Exemple de definitii care incaleé aceste regull: (@) Definitie prea laraa= definitorul (B) este supraordonat definitului(A). \Vazul este facultatea de a distinge corpurile. A B 9 ®) Definitie prea ingusta= definitorul (B) este subordonat termenului definit (A), Matematica este stiinta cantitati. 7 - A B ‘CG ® Defintie si prea larga si prea ingusta= termenii sunt incrucisatl Actorul este na care luereaza in teatru v v A B Oe.) Ys)@) Regula prevenirii viciului circutaritati: definitorul nu trebuie s se sprijine pe termenul definit, nu ‘trebuie 5 i contin Exemple: Istoria este stinta care studiaz’ evanimentele istorice. ‘Agricultura este activitatea agricultorului (3) Regula afirmarii: definitorul trebuie s& ne spun’ cum este dofinitul si nu cum este acesta. Exemple: Sénatatea este lipsa boli ‘Omul este fiita care nu este nici inger, nici demon. {@ Regula claritatii si a preciziei: definitorul nu trebuie exprimat printr-un limbaj obscur, echivoc, Figurat (metafore t=) Exemplu: Meseria este bratara de aur. Definitiile corecte sunt considerate si cele prin enumerare, cele stintifice si cele prin exmplificare. Clasificarea este operatia logica prin care notiuni cu un grad mai mic de generalitate sunt grupate, pee baza unor insusiri comune din continuitul lor, In notjuni mai generale care poarté numele de clase. ificarea are urmatoarea structurd: Clas atoarea structurd: D Elementele clasificéti- notiunile ce vor fi supuse clastticarit @ Clasele- notiuni obtinute ca rezultat al clasficari @ Criteriul clasificarii- proprietatile pe baza carora se realizeaz gruparea elementelor in clase ulile clasificarii cor sompletitudinil: o clasificare trebuie sa fie completa, ea nu trebuie sé lase rest, toate se trebuie incluse in clasele rezultate aceeasitreapta a clasificri, intre clasele oblinute, trebuie s& existe ® @ Regula excluderi claselo: numai raportun de opozitie. Regula criteriului uni¢: intr-o clasificare trebuie s& existe un singur criteriu, (4) Regula omogenitafii: asemanarile dintre obiectele aflate In eceeasi clasé trebuie sa fie mai importante decat deosebirile. Fiecare incdlcare a regulilor duce la o eroare: REGULA EROAREA ‘Completitudini Clasificari incomplete (cu rest) _ *Saltulin clasificare™ Eechigerll lasetor Incruciséirii claselor Criteriululunie CCiterilor multiple (pe acelasi nivel al clasificari Claselor neomogene_2. Tipuri de argumentare_ 4 Deductiva 2.1.4 Argumente/rationamente imediate cu propozitii categorice (conversiunea si obversiunea); silogismul (caracterizare generalA, figuri si moduri silogistice, verificarea validitatii prin metoda diagramelor Venn); demonstratia Distrib Un termen este considerat distribuit(+) atunci cand se face referire la Intreaga lui sfer&(extensiune). Un termen este considerat nedistribuit (-) atunci cand se face referire doar ia 0 parte din sfera sa. Astfel_$ este distribuit in universale si nedistribuit In particular, iar P este distribuit In negative si nedistribuit In afirmative: s P _ a + : e + - + | i = 7 9 = — Legea distribuiril termenilor olrivit acestei legi, un termen poate fi distribuit in concluzie, doar daca a fost distribuit si in premisa corespunzatoare Exemple: SeP> Pes” VALID * SPS Nevau SeP'> Pos™ VALID SiP'> Fis” VALID SoP> Fos* =—_NEVALID Conversiunea Conversiunea este operatia logica prin care, in trecerea de la premisa la concluzie, se inverseaza ordinea termenilor, Astfel, plecand de la 0 premisa de forma S-P, ajungem la 0 concluzie de tipul P-S. Gonversiuni valide; SaP conv. prinaccident_s PiS™ SEP" __consimpa _ PoS* SeP* _com prinaccdent_5 POS* SiP ___comv simpis __5 PiS™ eas exemple: 1. 80°" Bos NEVALID Rationamentul nu este valid, nu se respecta "Legea Distribuiti Termenilor" care ne spune c& un termen nu poate aprea distribuit in concluzie, dac& nu a fost distibuit sm premisd. In acest caz, S apare distribuit in concluzie, nefind distibuit si in premisa,2. SaP> PIS VALID Rationamentul este valid, nu se Incalca "Legea Distribuitii Termeniior care ne spune c& un termen nu poate aparea distibuit in concluzie, daca nu a fost distrbult si In premisa. Tn acest caz, niciun termen nu este distbuit in coneluze. Obversiunea Obversiunea este operatia logicd prin care, in trecerea de la premis’ la concluzie, se schimba (din afirmativa in negativa) si predicatul premisei este negat in concluzie SaP____obversime __, SeP SeP__obversiune SaP_ eee SiP ebversiune SoP____ohversiune 5, Exemplu: SaP___obversiune SeP Toate faptele bune sunt Apreciate ——>Nicio fapté buna nu este non-apreciata (neapreciata). Silogismul Silogismul este tipul fundamental de inferenté deductiva mediatd, aledtuit din 3 propoziti categorice, dintre care 2 sunt premise si una concluzie, Ia nivelul cérora exist 3 termeni: (S= terme minor, P= termen major si M= termen mediu, cu rol de a media relatia Intre cei doi termeni extremi, major siminoy Exemplu: Tofi oamenil sunt muritor!. MaP Socrate este om. Sam Socrate este muritor. Sap Figuri silogistice: LMP 2PM MP nem sm sm Ms ms s? se sp se Fiec&rei figuri silogistice i se pot construi 64 de moduri silogistice(in total, 4 x 64= 266 de moduri silogistice), dintre care sunt valide doar ete 6 pentru fiecare figura(asader, In total sunt doar 24 de moduri silogistice valide).MODURI SILOGISTICE VALIDE: FIGURA 1 FIGURA 2 FIGURA 3 FIGURA4 aaa-t ‘200-2 20-3 ai-4 (BARBARA) (BAROCO) (BOCARDO) {BRAMANTIP) aai-t 388-2 aai-3 306-4 (BARBARI) (CAMESTRES) (DARAPTI) (CAMENES) eae-1 20-2 ali-3 aeo-4 (CELARENT) (CAMESTROP) (DATISI) (CAMENOP) 20-1 eae-2 tales iaied (CELARONT) (CESARE) __(DISAMIS) (DIMARIS) ait 220-2 220-3, e204 (DARI) (CESARO) (FELAPTON) (FESAPO) elo elo eio-3 eio-4 (FERIO) (FESTINO) (FERISON) (FRESISON) Le neral jismului BS 2 disiribuit si in premisa din care provine @SIoe) Din 2 premise afirmatve, trebuie sa rezulte o concluzie afirmativ Intr-un silogism valid, trebuie s& existe cel putin o premisa afirmativa Dintr-o premisa afirmativa si una negativa, concluzia trebuie 88 fie negativa Cel putin 0 premisa trebuie sa fie universala Dintr-o premisé universal si una particular, rezulté o concluzie particulars Intr-un silogism valid exist 3 termeni, numiti major, minor si mediu (fiecare apare de 3 ori) In cel putin una din premise, termenul mediu (M) trebuie sa fie distibuit Oricare dintre termenii extremi poate aparea distribuit in concluzie, doar daca el afost 4oMETODA DIAGRAMELOR VENN Principiul_metodei: metoda_diagramelor Venn presupune desenarea a 3 cercuri_care_se intersecteaza Intr-un punct comun. Fiecare cere reprezinté unul dintre cei 3 termeni ai silogismului ( P. S si M), Dacd din reprezentarea grafic& a celor 2 premise, a rezultat implicit reprezentarea grafic a cconcluzei, atunci silogismul este considerat vali TIPUL DIAGRAMA VENN FORMULA SeP sP20 SseP SP=0 siP sP#0 | SoP se P20 exista confuzil in © Pe diagrama se reprezinté grafic numai premisele = Silogismul este valid doar daca din reprezentarea grafic’ a premiselor rezult& cu necesitate reprezentarea graficé a concluziet © Daca avem o premisa particulara i una universala, vom incepe reprezentarea grafic cu cea UNIVERSALA, ‘+ Daca un sector este hagurat, atunci i nel nu mai putem pune ,X" AW aust aide care au ambele premise universal i conclzi parila, ret ca ind nevekde cu metoda Venn. Aceasta problema se rezolva printr-o PRESUPOZITIE DE NEVIDITATE a unuia dintre cei 3 termeni ai silogismului. Vom plasa un ,X" in sectorul nehasuat al termenulul presupus nevid, astfel inc&t s& putem citi concluzi PRESUPOZITIA DE NEVIDITATE se aplicd in cazul a9 dintre cele 24 de moduri valide, Ex aai-1 (BARBARI) Silogism valid, cu presupozitie de neviditate a MaP APresupozitia de neviditate a termenului S: BARBARI (zai-1) CELARONT (ea0-1) CESARO (e20-2) CAMESTROP (220-2) CAMENOP (AEO-4) Modurisilogistice valide in cazul c&rora se B ap sista a einen aplic& presupozitia de neviditate = BRAMANTIP (aai-4) ‘* DARAPTI (aai-3) * FELAPTON (EAO-3) * FESAPO (ea0-4) 2.2Argumentarea nedeductiva 2.2.1 Nedeductiva: inductia completa; inductia incomplet& Inductia Inductia este un tip de argument neduductiv. Este o forma fundamentala de rationament, care realizeaza trecerea de la particular la general. Poate fi de 2 tipuri, complet si incomplet’ In cazul inductiei complete, exist o ciasd finité de obiecte la care face referire, avand o valoare de ‘cunoastere redu: In cazul inductiei incomplete, trecerea se face de la un numar finit de cazun la un numar infinit de cazuri, Este un rafionament ipotetic, deoarece, din premise adevarate, concluzia este totusi probabil. Este un instrument esential pentru progresul cunoasteri