UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE DREPT ”SIMION BARNUTIU ” SIBIU

DREPT FINANCIAR

SEMESTRUL I

Bugetul de stat.Generalitati.Cheltuieli

SPECIALIZAREA :DREPT ID
PROFESOR INDRUMATOR:CONF. UNIV. DR. CRISTINA
ONET
STUDENT:KLEIN OVIDIU
 -SIBIU 2011 -

1.Introducere

Formarea finanţelor este rezultatul unui proces istoric îndelungat şi complex, care
este determinat de evoluţia vieţii sociale, prin apariţia şi dezvoltarea comunităţilor
umane, apariţia proprietăţii private şi împărţirea în clase sociale, dezvoltarea forţelor de
producţie şi a relaţiilor marfă-bani, apariţia statului şi crearea aparatului de constrângere
cu scopul de a asigura condiţii pentru acumularea de mijloace băneşti necesare întreţinerii
aparatului de stat şi îndeplinirii funcţiilor sale.
Statul a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltate a societăţii când, datorită nivelului
forţelor de producţie şi diviziunii sociale a muncii, s-a făcut simţită tot mai mult
diferenţierea socială şi materială, au apărut clasele sociale, s-a modificat poziţia
grupurilor sociale faţă de mijloacele de producţie. Odată cu apariţia unei forţe publice,
statul, au apărut şi primele elemente de finanţe: impozitele, dările, tributurile, birurile,
cheltuielile statului.
În raport cu orânduirea social-politică în care s-au manifestat, finanţele au avut un
conţinut de clasă determinat de condiţiile economice, politice şi sociale, precum şi o
anumită sferă de cuprindere. Astfel, în sclavagism şi feudalism, sfera finanţelor a fost
limitată de slaba dezvoltare a producţiei de mărfuri şi a relaţiilor băneşti, precum şi de
necesităţile relativ reduse de mijloace pentru întreţinerea aparatului de constrângere. În
societatea capitalistă, finanţele au cunoscut o largă dezvoltare determinată de
generalizarea relaţiilor marfă-bani şi de necesităţile sporite de resurse băneşti ale statului,
pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale.
Sarcinile finanţelor sunt duse la îndeplinire, în mare măsură, prin intermediul
bugetului de stat, ca principal plan financiar al statului. Bugetul de stat este format din
relaţii financiare, prin intermediul cărora au loc constituirea şi repartizarea celui mai
important fond bănesc al societăţii – fondul bugetar. Relaţiile bugetare îşi găsesc expresia
în principalul plan financiar al statului, care poartă denumirea de buget de stat.

2
 In Romania , dreptul finanţelor publice are următoarele izvoare:
- Constituţia României, în care sunt prevăzute normele referitoare la structura finanţelor
publice, buget, impozite, taxe, precum şi la organele statului implicate în politica fiscală;
- Legea finanţelor publice 500/2002, care cuprinde norme cu caracter general privind
finanţele publice, instituţii fundamentale, principii şi concepte vizând acest domeniu;
- Hotărârile şi Ordonanţele Guvernului prin care sunt reglementate aspecte speciale din
anumite domenii care vizează finanţele publice;
- Ordinele si instrucţiunile Ministerului de Finanţe care reglementează aspecte de
amănunt în domeniul finanţelor publice;
- Norme metodologice prin intermediul cărora sunt detaliate aspecte ce pot fi interpretate,
cuprinse în legi şi alte acte normative.

2. Noţiunea de buget şi noţiunea de buget public

Bugetul reprezintă un procedeu economic-financiar, cu caracter evalutiv,

programatic şi comparativ, compus din două părţi, respectiv din partea de venituri şi
partea de cheltuieli, care se întocmeşte pentru o perioadă determinată, în legătură cu
resursele financiare ale oricărei persoane fizice sau juridice.
Se poate observa că ne referim la buget, în general, ca instrument de lucru în munca
financiară de evidenţiere a veniturilor ce se poate realiza şi a cheltuielilor ce urmează a fi
efectuate într-o perioadă determinată de timp de către orice persoană fizică sau juridică,
indiferent dacă sunt persoane de drept public sau de drept privat.

Astfel, bugetul prezintă o serie de caracteristici:

- este un instrument de lucru în domeniul economic-financiar;
- este un act de programare pentru viitor a anumitor activităţi care presupune cheltuirea
unor resurse financiare şi implicit constituirea acestor resurse;
- este un act de evidenţiere a datelor cuprinse în conţinutul său pe masură ce activităţile
programate se desfăşoară;
- este un act de urmărire a modului în care s-au realizat activităţile programate;

3
- este format din două părţi, partea de venituri şi partea de cheltuieli, fapt ce permite
programarea, evidenţierea şi urmărirea distinctă şi comparativă a acestora;
- se întocmeşte pentru o perioadă determinată de timp;
- se referă la resursele financiare, fie ale unei persoane fizice, fie ale unei persoane
juridice sau ale oricărei asocieri de persoane, chiar şi fără personalitate juridică, dacă
asocierea are ca scop îndeplinirea unor obiective concrete ce presupune efectuarea unor
cheltuieli (fapt ce implică şi căutarea surselor de finanţare pentru realizarea obiectivelor
propuse).
Pentru orice activitate cu caracter lucrativ ce urmează să se desfăşoare de-a lungul
unei perioade determinate se poate întocmi un buget de venituri şi de cheltuieli care să
permită programarea financiară a acelei activităţi, evidenţierea şi urmărirea modului de
realizare (sub aspect financiar) a acelei activităţi, şi nu în ultimul rând previzionarea
eficienţei financiare a activităţii respective (prin compararea veniturilor şi a cheltuielilor).
Atunci când întocmirea unui buget se referă la activitatea viitoare a unui corp public
avem de-a face cu un buget public. Când ne referim la corp public avem în vedere: statul
şi unităţile administrativ-teritoriale.
Noţiunea de buget public a fost definită de lege ca fiind ‘documentul prin care sunt
prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai
cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice’. Deşi legea arată că
se referă, în aceşti termeni, la noţiunea de buget, din cuprinsul acestei definiţii rezultă că,
de fapt, ea se referă la noţiunea de buget public.
În literatura de specialitate este consacrată ideea că bugetul public reprezintă actul
juridic necesar pentru stabilirea şi autorizarea prealabilă a veniturilor şi cheltuielilor
publice . Este concluzia la care se poate ajunge analizând întreaga literatură de
specialitate, deşi trebuie arătat faptul că aceasta nu s-a concentrat prea mult asupra
noţiunii de buget public, ci mai degrabă asupra noţiunii de buget de stat sau asupra celei
de buget public naţional. Subliniem că cele două concepte nu se confundă, întrucât între
ele este diferenţă de la parte la întreg ..

1.1.Bugetul de stat - definiţie şi caracteristici

4
 Activitatea economică se desfăşoară în fiecare ţară potrivit unui mecanism propriu,
numit mecanism economic. Acesta reprezintă un sistem de metode de conducere
economică, de obiective ce determină conducerea şi de structuri organizatorice
(instituţionale, suprastructurale, juridice) prin care se efectuează conducerea
În acest sistem de conducere se includ: principiile fundamentale de conducere,
organizarea economiei şi conexiunile între componentele acesteia, sistemul pieţei,
criteriile de eficienţă, pârghiile economice, sistemul informaţional.
Principala funcţie a acestui mecanism este cea de conducere şi reglare a proceselor
economice, condiţionate de raporturile de interese. Un rol important în realizarea acestei
funcţii revine pieţei concurenţiale, pe care se reglează raportul de interese prin
participarea agenţilor economici la formularea cererii şi ofertei, la înfăptuirea lor şi a
echilibrului economic. În acest context un rol însemnat revine şi statului, în două
ipostaze: agent economic prin nimic deosebit de ceea ce reprezintă (ca drepturi, atribuţii
şi obligaţii) oricare alt agent economic, dar şi ca autoritate publică ce crează şi execută
cadrul legislativ şi poate influenţa derularea mecanismului economic prin însăşi forţa sa
economică, precum şi prin pârghiile economico-financiare la care poate apela, ca de
exemplu: pârghia fiscală, pârghia vamală, pârghia cheltuielilor publice. Aceste pârghii se
adaugă la cele generate de piaţa însăşi, respectiv preţul, costul, profitul, dobânda ş.a.
Sistemul bugetar este cadrul organizatoric prin care se încasează veniturile
bugetare, se repartizează şi se cheltuie. Reprezintă totalitatea relaţiilor economice sub
forma bănească, rezultat al repartiţiei venitului naţional, relaţii ce apar cu prilejul
constituirii şi repartizării de fonduri centralizate la şi de la dispoziţia statului, precum şi a
unităţilor administrativ teritoriale, în scopul satisfacerii unor interese generale ale
societăţii ori colectivităţilor publice. Principalele caracteristici ale acestor relaţii
economice sunt: conţinutul economic, exprimarea valorică, rezultatul repartiţiei valorii
nou create, constituirea şi repartizarea de fonduri centralizate, implicarea puterii de stat,
satisfacerea unor nevoi publice. Sistemul bugetar are asadar componente distincte, pentru
care se poate utiliza si expresia de subsisteme bugetare.
Bugetul public contribuie la realizarea echilibrului între nevoile colective şi
mijloacele cu care se acoperă. În acest scop, se stabileşte un raport între resursele

5
financiare publice provenite, în principal, din impozite şi taxe şi nevoile sociale; în cadrul
acestui raport trebuie să se urmărească respectarea echităţii în repartiţia sarcinii fiscale
asupra membrilor societăţii. Astfel, pe baza puterii de contribuţie a subiecţilor impozabili,
se stabileşte capacitatea de satisfacere a nevoilor generale (utile, necesare sau
indispensabile).
Proiectul de buget conferă Parlamentului şi Guvernului posibilitatea de a avea o
imagine de ansamblu asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale şi nemateriale
create în economia financiară publică şi valoarea eforturilor făcute pentru realizarea lor.
În mod similar, autorităţile publice locale identifică acest raport şi modul în care se
realizează echilibrul dintre nevoi şi resurse la nivel mezoeconomic.
Bugetul public este instrumentul de programare, de executare şi de control asupra
rezultatelor execuţiei resurselor băneşti ale societăţii şi a modului de repartizare şi
utilizare a acestora prin cheltuieli publice
O opinie foarte interesantă este aceea potrivit căreia bugetul este programul prin care se
prevăd şi se aprobă veniturile şi cheltuielile destinate exercitării funcţiilor statului şi
satisfacerii altor nevoi publice pentru o perioadă determinată (de obicei un an), program
ce îmbracă forma legii
Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească , care se
manifestă între stat , pe de o parte şi persoane fizice şi juridice pe de altă parte , cu ocazia
repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii funcţiilor
acestuia

Clasificatia functionala a cheltuielilor publice ale Romaniei, in conformitate cu

prevederile legii bugetare

Partea I - Servicii publice generale

– Administratia Prezidentiala;
– Autoritatile legislative;
– Autoritatile judecatoresti;
– Alte organe ale autoritatilor publice;
– Autoritati executive.
–
Partea a II-a - Aparare, ordine publica si siguranta nationala
• aparare nationala:
– administratie centrala;

6
– aparare nationala si operatiuni de mentinere a pacii;
– actiuni de integrare euro-atlantica si pentru constituirea fortei de reactie rapida;
– parteneriat pentru pace;
– plati efectuate in cadrul programului de redistribuire a fortei de munca (plati
compensatorii);
• ordine publica si siguranta nationala:
– administratie centrala;
– politic;
– protectie si paza contra incendiilor;
– paza si supravegherea frontierei;
– jandarmerie;
– siguranta nationala;
– penitenciare;
– alte institutii si actiuni privind ordinea publica si siguranta nationala (plati
compensatorii).

Partea a III-a - Cheltuieli social – culturale

• Invatamant:
– administratie centrala;
– invatamant prescolar;
– invatamant primar si gimnazial;
– invatamant liceal, invatamant profesional;
– invatamant postliceal, invatamant special;
– invatamant superior;
– biblioteci centrale, universitare si pedagogice;
– internate, camine si cantine pentru elevi si studenti;
– servicii publice descentralizate;
– alte institutii si actiuni de invatamant.
• Sanatate:
– administratie centrala;
– spitale;
– sanatorii de recuperare si balneare;
– crese;
– centre de transfuzii sanguine;
– centre de sanatate;
– servicii publice descentralizate;
– alte institutii si actiuni sanitare.
– administratie centrala;
– biblioteci publice nationale, muzee;
– teatre si institutii profesioniste de spectacole si concerte;
– culte religioase;
– activitatea sportiva, activitatea de tineret;
– servicii publice descentralizate;
– alte institutii si actiuni privind cultura, religia, activitatea sportiva
-administratie centrala;

7
– alocatia de incredintare si plasament familial;
– alocatia de stat pentru copii;
– pensii, ajutoare, indemnizatii, sporuri IOVR, veterani de razboi si pe
categorii de beneficiari;
– pensii militari;
– ajutor social;
– ajutoare speciale;
– centre de primire a minorilor;
– indemnizatii nevazatori salariati;
– ajutoare pentru sotiile de militari in termen;
– centre de primire, triere si cazare a persoanelor solicitante a statutului de refugiat;
– alocatia suplimentara pentru familiile cu copii;
– concediu platit pentru cresterea copilului pana la 2 ani;
– servicii publice descentralizate;
– programe de protectie sociala si integrare socioprofesionala a persoanelor cu handicap
– sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului;
– sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap;
– alte ajutoare, actiuni privind asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si
indemizatii
–
Partea a IV-a - Servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape

• Servicii si dezvoltare publica si locuinte

– administratie centrala;
– locuinte;
– alte actiuni privind dezvoltarea publica si locuintele.
• Mediu si ape
– dezvoltare surse de apa, acumulari si amenajari hidrotehnice;
– supraveghere si protectie mediu, reducerea si controlul poluarii;
– prospectiuni geologice privind sursele de apa;
– controlul activitatilor nucleare.

Partea a V-a - Actiuni economice

Industrie:
– administratie centrala;
– prospectiuni si lucrari geologice pentru descoperirea de resurse minerale;
– combustibili minerali solizi;
– resurse minerale, altele decat combustibili;
– industrie prelucratoare;
– alte cheltuieli in domeniul industriei.
Agricultura si silvicultura:
– administratie centrala;
– amendare soluri acide si alcaline;
– acoperire sume fixe la seminte;
– combatere daunatori si boli in sectorul vegetal;

8
– reproductie si selectie animale;
– programe pentru sustinerea preturilor la produsele agricole;
– subventionare dobanzi aferente creditelor bancare acordate producatorilor
agricoli;
– alte programe pentru sprijinirea producatorilor agricoli;
– imbunatatiri funciare, irigatii, desecari si combatere a eroziunii solului;
– prevenirea si combaterea bolilor la animale si combaterea epizootiilor;
– silvicultura;
– alte unitati si actiuni din domeniul agriculturii si silviculturii;
– servicii publice descentralizate
Transporturi si comunicatii:
– administratie centrala;
– aviatie civila;
– navigatie civila;
– drumuri s_poduri;
– transport feroviar;
– transport in comun;
– aeroporturi de interes local;
– aviatie civila finantata din venituri cu destinatie speciala;
– comunicatii;
– alte cheltuieli.
Alte actiuni economice:
– administratie centrala;
– rezerve materiale nationale si de mobilizare;
– prevenirea si combaterea inundatiilor si ingheturilor;
– meteorologie si hidrologie;
– stimulare productie de export si a exportului;
– actiuni de cooperare economica intemationala;
– stimulare intreprinderi mici si mijlocii;
– sistemul national antigrindina;
– promovarea si dezvoltarea turismului;
– Fondul National de Preaderare;
– alte cheltuieli pentru actiuni economice.

Partea a Vl-a - Alte actiuni

Cercetare stiintifica:
– administrate centrala;
– cercetare fundamentala;
– cercetare aplicativa si experimentala;
– alte institutii si actiuni pentru cercetarea stiintifica.
Alte actiuni:
– administratia centrala vamala si unitati teritoriale;
– sistemul national de decoratii;
– cheltuieli pentru aplicarea tratatelor internationale;
– protectie civila;

9
– executarea silita a creantelor bugetare;
– despagubiri civile, precum si cheltuieli judiciare si extrajudiciare derivate din
actiuni in reprezentarea intereselor statului, conform dispozitiilor legale
– onorarii pentru expertizele contabile dispuse in cadrul procesului penal;
– dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei
precum si a celorlalte unitati vamale;
– masuri active pentru combaterea somajului;
– zboruri speciale;
– Fondul Roman de Dezvoltare Sociala;
– alte cheltuieli.

Partea a VII-a – Transferuri

Transferuri din bugetul de transferuri din bugetul statului catre bugetul asigurarilor
sociale de stat
- transferuri din bugetul statului catre bugetele locale pentru investitii
partial din imprumuturi externe.

Partea a VIII-a - Imprumuturi acordate

– imprumuturi acordate pentru finalizarea unor obiective aprobate prin acorduri

bilaterale si acorduri interguvemamentale;
– imprumuturi acordate persoanelor care beneficiaza de statutul de refugiati
lipsite de mijloace de existenta;
– microcredite acordate persoanelor fizice care desfasoara activitati pe cont propriu
aducatoare de venituri, in vederea intretinerii materiale.

Partea a IX-a - Plati de dobanzi si alte cheltuieli

– dobanzi aferente datoriei publice interne;

– dobanzi aferente datoriei publice externe;
– cheltuieli ocazionate de emisiunea si plasarea titlurilor de stat si de riscul
garantiilor acordate de stat, in conditiile legii;
– diferente de curs aferente datoriei publice externe;
– diferente de curs aferente datoriei publice interne;
– rambursairi de credite externe pentru importul de combustibili;
– dobanzi si comisioane aferente creditului extern pentru importul de combustibili.

Partea a X-a - Fonduri de rezerva

– fond de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului;

– fond de interventie la dispozitia Guvernului;
-fond la dispozitia Guvernului Romaniei pentru rclatiile cu Republica Moldova.

10
Bibliografie
1.Cristina Oneţ, Dreptul finanţelor publice. Partea generală, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 2005.
2.Dan Drosu Şaguna, Dan Şova, Drept financiar public, Editura All Beck, Bucureşti,
2006.

11