Mihai Voicu

Claudia Borda AI. Dumitrache-Bujinski Marius Dumitras

lonel Grecu Marinela Marinescu Ang&la Minca
Dan Nitoi Antoanela Stranutu lonelia Tonoiu

TEHNOLOGIA MATERIALELOR
A

Indrumar de laborator
 Mihai Voicu
coordonatorullucr.arii
I udla Borda Angela Minca
AI xandru O&Jmitrache-Rujinskl Dan Nitoi
Marlus Oumltra~ Antoanela Stranutu
lonel Grecu lonelia Tonoiu
Marlneta Ma(inescu

TEHNOLOGIA
MATERIALELOR
'[NDRUMAR DE LABORATOR

Editura BREN,
Bucuresn
1999
 I I II{NIIIIIIIIIII

Copyright © BREN. 1998·

Teate drepturile sunt rezervate editurii Indemn pentru studentii din anulI.

Adresa: BREN
Str. Lucacesti nr. 12. sector 6 Un grup de tinere cadre didactice a intocmit acest indrumar pentru a vii ajuta
Bucuresti in~elegeti rnai usor tehnologia, insistand mai mult asupra notiunilor de bnz
Tel/Fax: 223.43.47
637.21.55
lolosite in acest domeniu,
Stirn cii ingineria este mult mai dificila debit alte domenii in care, pout ,
progatesc sau nu, prietenii vostri. Va trebui, deci, sa.munciti mai mult dec t I
P ntru a va face mai usoara munca, rioi vii recomandam sii luati aminte la spu
bll.trdnllluiConfucius:

Spuneti-mi §i 0 sa uitl
Ariiuui-mi §i 0 sii-mi amintescl
Implicati-ma §i 0 sa intelegl
Asadar, implicati-vasi timpul va trece cu folos. Daca nu. veti proceda astf I,
v va fi aparent mai usor, dar trebuie sa fiti constienti cii intr-un feI sau altul, mal
II evr me sau mai tarziu, veti fi singurii care veti plati."
Bun de tipar: 1-02-1999 Cat despre noi, noi vom ramane cu gandul trist ca, indrum spre 0 lupta dill ,
ISBN 973-9427-20-0
T'ipar: BREN PROD 'Iltrecut pe la noi ~i nu v-ati luat armele pe care vi Ie-am oferit!
IMPRIMAT IN ROMANIA'
,.

Autorii
 Lucrurea

'
Materiale metalice utilizate in constructia de masini

l
icopul lucrarii: Cunoasterea principaleJor materialefolosite in
constructia de
musini, a destinatiei acestora, precum ~i a simbolurilorcu care ele sunt indicate
p' dcsenul de executkal pieselor la confeqionarea carora sunt folosite. .

1. Notiuni generale.
Ll.Definitii, Terminologie.
Material metalic - material sub forma de metal tehnic pur sau aliaj metalic.
Allaj metalic - combinatie chimica sau amestec obtinut,. de regula, prin
topir'ea impreuna a doua sau mai multe e1emente, dintre care
eel putin unuleste metal. .
Component de - element al unui aliaj ce predomina cantitativ In cornpozitia
buzli . acestuia.
Component de - element al unui aliaj ce este introdus In scopul de a
I Here imbunatati proprietatile fizico-chimice, mecanice si
tehnologice ale acestuia. .
IClemente, - elemente prezente ocazional in compozitia unui aliaj
nsotltoare metalic mai ales in procesul de elaborare al accestuia.
Material metalic - fierul tehnic pur sau aliajul metalic al carui component de
~ ro baza este fierul, componentele de aliere fiind dintre cele mai
diverse; . . . .
( )tlll~carbon - aliaj metalic al carui component cle baza este fierul,
(h allat] componentul: de aliere principal fiind carbonulin proportie
de pana la 2,11 %, celelalte componente. de alier
incadrandu-se intre· anumite limite. Contine element
insotitoare ea: Si, Mn, S si P. Pot fi livrate eu garantar 1\
caracteristicilor mecanice si/sau compozitiei chirnice.
Of I slab aliat - otel-carbon in a earui compozitiechirnica au fost introduse
in mod voit eomponente de aliere a carer procent total nu
depaseseste valoarea de 5%, iar fiecare component de aliere
in parte este ontinut In anumite proeente.
Ot I medlu aliat - otel-carbon III II 'IInll rnp zitie chimica au fost introdu-s
in mod volt ('011'11111I 1111 d IIi r a aror proc I1t t tal
v II'i 11. I \11 "" 10" II, II I (U" 'on p n nt d nli r 7n
II (1111\11111 lit 11111111 II pllll III'
 I' ,/. ,/,,1 11/, ,,,11., ''''''1//, //1.,11,,/11I, rl" d, III" /111 110,/,/,,/, ""'/11/1, r """,/,1' ,,, , /I/"/fI', (/11 ,/ ""'1'''/

0(,' 111111"Iild o\el-l'nrbon in a dirlli compozitic chimica au lost introduse O~l'll'lIrhon (* (. \I lion (\.:1:.1. O.7(Vo) I stinut
I '\I '011\11111\ Ildll III dl'
III mod voit componente de aliere a carer procent total pentru cull' utilizat In procesul t shnolog].
rculiz rii sculelor 1\ chi 10 \I •

depascstc valoarea de 10%, iar fiecare 'component de aliere de prelucrarc III .anic II div 'rsclor piese.
in parte este continut in anumite procente. O,d aJlnt pentru - 0101 aliat eu Cr, Y, W, Si, Mn si Mo, componentc de ali I'
0ld-t'nrboll de otel-carbon (nealiat) folosit numai cu aplicarea eule care impreuna cu carbo.iul forrneaza carburi dure ell
calitatc tratarnentului termic sau termochirnic ~i carora Ie sunt consecinte de crestere a duritatii acestuia.
garantate atat.. compozitiu . chirnica cat ~i .proprietatile 0fe} rapid - otel inalt aliat cu Co, Mo sau W cu proprietatea c~ i~i
mecanice corespunzatoare tratamentului respectiv sau otel- pcntru scule pastreaza duritatea panaa la temperaturi inalte, ceea cc
carbon ce corespunde obligatoriu unor conditii suplimentare permite sculelor aschietoare realizate din acest material A
mai severe pentru verificarea calitatii decat ace lea prescrise lucreze in regimuri intensive de prelucrare.
otelului carbon obisnuit, Piesele realizate din otel carbon de Fonta - alia] metalic al carui component de baza este fierul,
calitatesunt supuse fie cementarii daca continutul de carbon componentul de aliere principal fiind carbonul in proportie
este de pana la 0,25%, fie imbunatatirii daca continutul de de (2,11...6,67%). Contine elemente insotitoare ca: Si, Mn,
carbon este peste 0,25%. S ~i P.
Ccmentarc - tratament termochimic ce consta in imbogatirea In carbon a Fouta de prima - fonta obtinuta in furnal din materia prima compusa din
stratului superficial alpiselQr din otel prin incalzirea ~i fuziune (bruta) minereu de fier si de mangan, carbune ~i fondanti.
mentinerea lor la 0 anumita temperatura (800 ... 900°C) intr- Fonta de aflnare - fonta bruta destinata pentru obtinerea otelului.
un mediu carburant solid, .lichid sau gazos. Dupa aplicarea Fonti pentru - fonta bruta destinata pentru retopire ~i turnare in piese;
acestui tratament termochimic, prin calirea si revenirea joasa turnatorie mai numeste si fouta de a doua fuziune. .
a pieselor, stratul superficial devine dur in timp ce miezul Fonta cenusie - fonta in structura careia carbonul se gaseste liber sub forma
. lamane tenace.· . . de grafit si care da acesteia culoarea cenusie, de ..la care Ii
Jmbunatafire - tratament tennic aplicat peselor din otel cu scopul vine si numele.
. irnbunatatirii proprietatilor mecanice ce consta dintr-o calire Fonta alba - fonta in structura careia carbonul se gaseste liber sub forma
urrnata de revenire inalta. . . de
grafit ~i care da aeesteia culoarea alburie.
Calire - tratament termic aplicat pieselordin otel ce consta Intr-o Ironta maleablla . - fonta care se obtine prin tratamentul termic de
lncalzire ~i mentinere la 0 .anumita temperatura maleabilizare a fontei albe, ceea ce produce descompunerea
(700 ... 9QO°C) urmata de racirea brusca In hili de apa sau ulei cementitei ~i separarea grafitului. Deosebim fonta maleabila
prin care se urmareste obtinerea unor anumite propritati neagra; fonta maleabila perlitica ~i respectiv fonta maleabila
fizico-mecanice ale pieselor calite, alba, .
Revenire - tratamentul tennic aplicat pieselor calite prin incalzirea la 0 II untA eu grafit . - fonta aliata cu Cr, Si si AI, cu rezistenta mecanica ridicata
anumita temperatura, mentinerea la aceasta temperatura 0 nodular la temperaturi inalte.
anum ita perioada de timp, urmata de racirea cu. viteza tron tA antifric- :- fOfita cenusie, fonta cu grafit nodular sau fonta maleabila
adecvata In anumite medii ~i care urmareste eliminarea sau [lune cu proprietati de rezistentaridicata la uzura prin frecare.
reducerea tensiunilor interne dezvoltate In piese la calire FcmtA turnata in ~ fonta cenusie cu 0 'structura metalografica in care grafitul s
odata cu reducerea fragilitatii si marirea tenacitatii acestora. pi '/Ie pentru gaseste sub. forma lame lara ~i cu proprietati mecanic
Rcvenire joasa - revenirea la care temperatura de incalzire are valori de "u.!lIni-unelte superioare fontelor cenusii obisnuite.
l80 ... 2500 ,iar racirea se face lent. Mllterlal metalic - aliajul metalic ce nu contine fier.
Revenire inoltli - r v nir In are temperatura de incalzire are valori de JI Ieros
00, .. 7()()tl( •• iar r cirea se poate face lent sau accelerat. AhHnA - material metalic neferos realizat prin alierea cuprului, ca
OJ(11 rent ru 01 I II Hunt p ntru prelucrarea pieselor pe masini component d hilI'., u zincul,
III1'Ulllllll' IIUhlllllih pit lucrubilitatea
I prin aschiere ~i calibilitatea "run1. - material III tulle II Ill'O n nliznt prin alicrea cuprului, en
11111 lihl lid fllopdd [ile ichnologic c I mal irnportante ale ompon nl II h I I III 111111111(111'1)1I/'. CII naniu), aluminiu
II \11 11 (bronz '11111,1111111111 1111'111I1111 (111111111'11 plumh).
 III 1/111,',11/'" """"/1,,, 11//1/,/1,' I" ,,,1/\/,,,,1''' ,I,' "'/I~/II/ ", ••,nl , ", I,jl/, I"',ltll ,,,, "mltll' ,I,j ,It' /11/1 1111

It lont lor. SlmhohuUl1 hlllel" tlll:l h' IIfl'n-nh:.

\ lln] 1111 Cifrict i- - alia] a carui component de baza este staniul, plumbul sau
"11(' alurniniul rezistent la uzura prin frecare, destinat constructiei
lagarelor si cuzinetilor.
"Iillj tic lipit - aliaj pe baza de Sn si Pb pentru "lipirea moale" la nte speciale pentru turnatorie STAS 882-68
ternperaturi sub 450°C sau. pe baza de Cu si Zn pentru
Fonte pentru afinare STAS 882-68
"lipirea tare" la ternperaturi de peste 450°C,
Stnndu I'd de Stat - norme de stat elaborate de "Oficiul de Stat p.entru Fonte silicioase STAS 882-68
(STAS) Standarde" cu caracter de lege pe teritoriul tarii noastre, ce
reglementeaza calitatea, caracteristicile, forma ~i alte conditii
ce trebuie indeplinite de un material, procedee de masurare IF~mte simbolliteral
nUlnarul de ordine din STASI4-----'
si incercare, masina sau utilaj, bun de larg consum etc.
:Fonta cenu~ie tumata 1n piese STAS 568-S2 .
Notatia consacrata pentru un standard de stat are forma:
Fonta turnata in piese pentfllli1a$ini-l~nelt~.
ST AS ~ ,'----:-- STAS 8541-75 ..

<,:--------i Numarul standardului '- 1--_-l··F:on~a maleabiliitUrnata in

piese StAS 569-79

1.2. Continutnl unui standard de stat referitor la materialele inetalice . IlItI~ateIn

,
plese,
Standardele referitoare la inaterialele metalice cuprind de regula urmatoarele
date:
- Denumirea materialului ~i modul de simbolizarea acestuia;
Marcile de materiale ~i compozitia chimica a lor;
- Proprietatile fizico-chimice, mecanice, tehnologice ~i apecierea lor;
Forma de livrare, dimensiuni si modul de marcare. .

2. Clasifl.carea materialelor metalice utillzate in constructla de ma~ini ~l

slmbolizarea standardizati a acestora

; Fonta antifrictiune tumata ill piese Fx# ## A-#

'----1 STAS 6707-73 . Fgn # # # A - #
Fm###A-#
 M""'IIt'/""II'I/,/I/I'I,,/I/,/I, d, II
I' JIIIII/'rl/l/~ I/I/"t!.f!::.'·/III(J.'·/'f '" ("IIIVlfII/'f/1I ,I., 1/1" /1/1
'If / /11/\1111/'(1/1 11/11 '"'

2.2 Clasificarea otelurilor. Simboluri standardlzate aferente t [cl uv istcnt 'a coroziun 'IItl\lll, Ii:lit'
STAS 5(0/)-1{0
cfind %J> .••0.04 RCA /III •.
cand %P>0.04 R 'B # 1/ ...
'I
a)Dupa criteriul destinatiei: ( 'II
tit tinutic simbol literal
de constructie l'I'Ill'l'oil.l rezistentaminima la rupere prin tractiune [daN/nun2] 1+-__ -'
JIll' 'il'.uHi garantarea altor proprietati sau a compozitiei chimice.

pentru seule
-otel beton nealiat STAS 438-80
aliat
b) Dupa compozitia chimica: -simbol literal
nealitate 0.25 0.1 <0.05 0..4 - rezistenta minima la tupere prin tractiune[ daN/.rr1ll12]1+-__ --'
'," 0.8.... 0,5' I----j -oteluri inoxidabile si refractare STAS ] 1523-80
'## .....••..• ##
MnSi -oteluri rezistente la coroziune ~irefraetare
Oteluri '. prelucrate la cald STAS 3583-80
, aUa;te~
slab
.:aliate,
mediu
, ~liate ~'rezisterita la obosealala temperaturi scazute
inalt
1.'- - rezistentaminima la rLtper~prin tractiune [daN/mm2] .
"

.aliate - simbol literal

I-=~_-j ;""Oje1uricarbon.penfl1l1'lev i srxs 8] 83-80

. otel'uri aliate pentru Jt;vi ST AS 79l-80
ott!Iuri iD:oxidabiIe pentrtHevi,STAS 10322-80,

- continutul carbcn [sutimi de % J - de

~'simboluri ale ccmponentelor de aliere
llltl}inutul ulti)tlului component d~.aliere indicat [zecimi de %J

continutul de carbon [sutimi de %]

continutul de. carbon t§utlmI:de.%]- slrnboluri ale componentelor dealiere
simboluri ale componentelordealiere , ._.~ , I 11I1111111tuiultimLllui
component de aliere indicat [zecimi de %]
cOlllinl.ltul ultimului component de aliere indicat [zecimi'de %]
14•..!.!.:!!.!!!!tlle lalll.f/ie tie ma~·III/.
,!!.elil//CC 'Ir ("(I1/.<lrtI':(/((
M,,/nl,,/t' ""'I"I/,.~ I"""'/~ ,,, I "//'/',4/ "11" "", tnt

I-stare;'suprafe~ei (L-Jamina~ la cald; C-coj~t; T-tras)

-
- eventuala prezenta a manganului
conti.nutu! d.e ~arbo.n [sutimi de %] .
1+-------,
1+-----,
l .
---- - S1 mbol literal
garantarea altor proprictatl mccanicc
-oteluri nealiate pentru automate
. . STAS1350-80 .. AUt ## (Mn)~.. u rezistenta minima Jarupere prin traqiune[daN/mm2]
- oreluri aliate eu plumbpentruautomate'I----hL# #Pb gau # # ... ##Pb d 'stina~ic prezenta vanadiului (0.05 ... 0:07%)
STAS J 1521-80 simbol literal
I 'nerala
simbol literal .
pl'ocizata
R ## ....
rezistonta minima Ja rupere prin tractiune [daN/111m2] RV##
continutul.de carbon [sutimi de %J -## ## .
. simboluri ale componeutelor de.aliere .
continutul principalului component. de aliere indicat
,ltimui.tzecimi de %] .' ,.' '.
 I" I/III,',J"I,' ""'/11/1",'1"/1/,//,, in (''''",IIII,'!II'.!.''' /II/I~"~' .'
M"I",/"/,' 11I,,/,,1/, "/11,,111, ,", """"",/"

r~-'--'--g------. 2.2. l. 0ll-hll'l pt'lIll1

zrosimea nominata a tablei [sutimi de mm]
L.~Il'rderile s pecifice standard de magnetizarc
- simbol literal
[sutimi, de W/Kg1 r (II ·luri carbon pl!ntrtl . cuh x II 1/00 IHI I
-- ~
- otel electrotehnic pentru table ~i benzi eu Fe M# # -# # - simbol literal
~destinatie
graunti orientati STAS 11526-80 - TEM 1*#.... - continutul de carbon [zecinii de %]
generala si neorientati STAS 11508-80 , BEM## ... , -ote1uri aliate pemtru scule STAS 3611-88 't-------j
recizata
J L--,-_-.-_-,---J

[j
- simbol literal - continutul de carbon [sutimi de %] ,
re minima la rupereprin tractiune ]daN/inm2]
zistenta I~
- simboluriale componentelor de aliere
- cIa sa de izolatie(CO~Iara izolatie.Cs- izolatie organica; ~ continutul principalului component de aliere indicat
, C5- Izolatie anorganica) , ultimul [zecimi de %] : ,

- otelud pentnr,autot:\lrisme IDfWiid30b

- oteluri rapide pentm scule STAS 7382-801--:---;------1
(miitci asiIpil,ate dupa l.icenfe frap.ceze),
, ,:9u ::..;
\lestinafie ,., "'- simbolliteraI h' I,

:"speci~la' - Quniartii de ordinedin STAS

pUe ST.f~S~'lG69-68,
-oteluri .' pentn;..).;,. . ~.,
. .'.

, "Z.2.2. Oteluri de constructie turnate

,
, '
.1. Clasificarea materialelor metalice neferoase, Simboluri standardizate

•• 1. uprul ~i aJiajele sale

=simbol ;iiepil'; :' '-'; ,,:.

~ radul de puritate (cohf~ilUttirdeCu) [o/~J l+--------1
I" "'"1,',1"1. "".1,111", 111111,1(,'f" "III/'(III/'rl" d., IIIII~/I/l
/II/fr/"/f' ",,-(,,1/. 1"""/11' '" ",,, IfII'i"'" ",., III' 1"

2..1.2. Alumlnlu! InJllljrlc III

Aluminiul tchnic pur STAS 7(,07 7) ,~

- simbolliteral
- gradul de puritate (continutul de AI)
- bronzuri ell staniu deforrnabile STAS 93-80
Aliaje de aluminiu deformabile ST AS 7608-71 .
A Ii ajc cI~ . - simbol literal
cupru - continutul de staniu (max 10%)." - simbol literal
dt'l'on:~_l~ile . - e~nfirrutul de componemte de aliere[%} - continutul de carbon [sutimi de %}

- bronzuri de alurniniu deformabile Aliaje de aluminiu turnate in pieseSTAS 201~8b

.ATN.· .. # # #.# ... # #
STAS 203-75 .in forme pennanente
Te ...# # # # .. ,# #
'in forme permanente
TP~,;'..# #, .. # #~.. # #
sub resiune

... 3. Zincul si aUajele sale

Zincul t~ic:p1l:r:STAS;648-68 ,

- 'simbol ce"pqpr,iuge'certtinutul de, ~ihc'~i'~

alurniniu; restiil reprezentfuid cuprul[%] ,f<iI.
1----.:...---1
1 .. ~~ •

. .4. Aliaje antifrlcttune

Aliaje antifrictiune
STAS 202-80

- bronz cu plumb STAS 1512:76

- simbol literal - simbolliteral

- conjinutul de plumb [%] ~continutul de componente de all re [%]
- 'OlqilllHlII d (O'll1POIl nt d ali
20 Mala/afe metutice fotoslte 'f/ COf/Slmer/a fie 11I11$1111

2.3.5. Aliaje de lipit

t ntru lipirea rnoale (Sn-Pb) r I I I ••I 'I
ltud nt: ...................•.

___
d -, ~~
=-lPl
ST AS 96-80
H B Pb # # Sn ... # # # - # # # '\ An .... rupa
~ pentru lipirea tare' (Cu-Zn) ~ B Cu # # Zn ... # # # - # # #
, ST AS 204-77
t. DcOnitii ~i notiuni de bad:

- simbol ce cuprinde continutul

In componente de aliere [%]
- temperatura liniei lichidus (0C)
..,temperatura liniei solidus (°9

2.3.6. Alte metale ~i aliaje

Magneziul si aliajele sale
Alte metale si aliaje Titanul si aliajele sale
Plurnbul si aliajele sale
Niehelul ~i aliajele sale
3. Exemple de simbolizare standardizata a materialelor metalice
2. Simboluri de materiale (Ia indicatia cadrului didactic)
SIMBOL' INTERPRETAREA SIMBOLULUI \.
FX3 I Fouta speciala pentru turnatorie eu numarul de ordineJ In STAS Imbol Semnificatie
OL32 Otel de constructie eu destinatie generals neprecizata avand
rezistenta minima la rupere !a tractiune de 32 daN/mm2
Fe 400 Fonta cenusie avand rezistenta minima de rupere la tractiune de
, 400N/mm2 .

TEM43 Otel de table pentru electrotehnica ell graunti neorientati eu

rezistenta minima la rupere de 43 daN/mm2
RCA37 Otel rezistent la e~:~~~~~~ ~~~s~~!:2rezist:nta minima
r---------~r_------~
t-A
__U_T__1_2
__ -+ ---'0'--1)t_~el_'p_'e_n_tru__'automate
eu O.l2%C
. OSC 8 Otel carbon pentru seule eu 0.8%C
13 Cr Ni 17· Otel aliat cu cram si nichel avand 0.13 %C si 1.7%C
R 37 Otel pentru table de recipiente sub presiunepentru temperaturi
. . scazute eu rezistenta la rupere de 37 daN/mm2
OLT35 Otel pentru tevi avand rezisfenta minima
la rupere prin traetiune de 35 daN/mm2
Fr Cr 1.5 F onta refractara aliata ell 1.5%Cr
40 Si 17 A Otel aliat pentru arcuri avand O.4%C si 1.7%Si
AT PSI 5 Aliai de aluminiu pentru tumare sub presiune eu 5%Si
T 105 Mn 120 Otel aliat tumat In piese ell 1.05%C si 12%Mn
_Gu Zn 28 Alama eu 28%Zn
Bronz eu staniu avand 10%So si 2%7.n
1I Sn 10 Zn 2
---------=~~~~
22 Materiale me/flllet'jolnsile fn constructla fie nra..!!"/. 1'11'\" 111/1/,<

Sernnificatie

, Lucrarea
PlESE FINITE

1l1111ucdirii: cunoasterea pieselor finite in vederea stabilirli tehnologiei de

fabricatie, " '

I.Notiuni generale
I, t. Deflnitii ~i termlnologie

J>lesA - elementul de baza al unui ansamblu care constituie un produs (masina,

1"\1lit, bun de consum etc.).
Pies A finita - piesa rezultata In urma unui proces de fabricatie ~i car
lit! pllneste conditiile pentru a fi montara intr-unsubansamblu sau ansamblu
I 11110 lm: pies a gata).
ompozitla piesei .; compozitia materialului piesei.

, tructura piesei - structura metalografica a materialului piesei.

lormi (a piesei) - notiune complexa incluzandv configuralia suprafetelor,

III llit r a (dimensiunile) acestora, precizia geometries (tolerante, abateri de forma,
ulllli ri de pozitie), rugozitatea suprafetelor, Insu~irile stratului superficial (durificat,
"I' I, metalizat, etc.).' ' ,
Punere in forma modalitatea de realizare practica a conditiilor impus
1111lilt l piesei .

•aracterizarea unei piese finite se poate face prin forma, ' compozitl
Ilmlllf .

Structura
 /'/"\"///11/,
24 Plese flnite
2.2. ApI ,tf "'1'11 '" 'ul II [Ii suprafctelor (vt'/.i 1\11~·
••,t\ '1'., I )
2.Analiza morfologico-fuDcfionala a une] plese (exemplu: " Corp de tagiir ")
2.1. Identifi.carea suprafetelor piesei • Pcn(I'LI ficcarc suprafata In parte se apreciaza rugozitatca pl'iJl. '()I~lP(lI'IIIi' '\I
rugozitatea unor suprafete etalon. Cornparatia sc race ell 0 hiul lib 'I' WIll (,\1
• Se schiteaza piesa.
microscopul stereoscopic.
• Se identifica suprafetele distincte. ~i' se aeordafiee.~.a, un, simbel • Se inscriu valorile rugozitatii in tabelul 1.
( 81, •• " Sn), cain figura L

2.3. Analiza functionala a piesei

• Suprafetele pieseise impart in categorii, dupa schema:

functionale de lucru

Suprafete de legatura

tehnologice de asamblare

Definitii:
- suprafata de lucru - suprafata care asigura piesei indeplinirea rolului
81- functional. In figura 1, suprafetele 8 11 ~i 810 care vin in contact cu arborele care
lucreaza in lagar (fig.3);
Fi'g.'1~Idenf.ificarea Sui~,rafefelor

• Se inscriu in tabelul f:' ;inib'@lul; .feiul~i dimensiunile supFafefelor: Se. pot

f@losi,schite'ajtltatearein eare,se'trey.dimimsitilnil~·RiCilsefor;(fig.2);ModuIde
reprezentare gntficapoatefi orieare: pt0ieGfiea'xorio~etrita:; .~rtegoR!}l! etc.

Fig. 3. Rolul functional.

- suprafilta de asamb!are ~ suprafata care serveste la p~zitionarea piesei fata de

lte piese ale ansamblului. In figurile 1 si 3, suprafetele S 1 ~l 85;

- suprafa!a de legatura - suprafata auxilia:a care face legatura intre celelalt

Fig. 2. Intinderea suprafefe'lor
uprafete sau asigura grosimea peretilor piesei. In figura 1, to ate celelalte suprafe]
\' If' , nu intra intr-una din categoriile de mai sus;
 "It,« 11"'1
. . ~ s.uprafata teh~ologica - suprafata care are drept scop usurarea prelucrarii
A 4.ldc:n. 1I •••• u IIIe cl
piesei printr-un anum It procedeu tehnologic. In exemplul de fata nu exista asemenea
suprafete. . • Sv lulo t I 111111 tonrele surse de informatii:
- ntln, l' III .tnlograflce:
- proprietatile materialului (aspect, duritate);
•~e an~1i7eaza supr~fetele. functionale ~i se identifica elementele care asigura
indeplinirea rolului functional: . - rolul functional al piesei.
. - rugozitatea (anexa T2.l);
- abaterile de forma (anexa T2.2); • Se inscrie structura in tabelul centralizator.
- abaterile de pozitie '(anexa T2.3). , In exemplul de fata, structura probabila este specifica fontei cenusii cu
~e inscriu in tabel valorile recomandate pentru aceste marimi. grafit lamelar.
In exernplul de fata se identifica urmatoarele conditii ~i se fac urmatoarele
recomandari: 5. Stabilirea posibilitatilor de punere in forma
- rugozitate mica pentru S 11 (de ex. Ra= 0,8 ... 1,6 urn) pentru a avea 0 • Forma piesei se poate obtine prin:
suprafata de frecare neteda; . . - schimbarea starii fizice a materialului (de ex., prin turnare);
- rugozitate mica pentru SI (de ex. Ra = 1,6 ... 3,2 urn) pentru a avea 0 - schimbarea starii chimice concomitent cu schimbarea starii fizice (d
asezare buna a lagarului pe suportul sau; . x. cazul pieselor din materiale plastice);
- planitatea suprafetei S 1 ( de ex. ""',o="'-, 0-,1-0~1); . . • - prin redistribuirea materialului (de ex., prelucrarea prin deformare
- paralelismul suprafetei S 11 cu baza S 1 ( de ex. I// I O,OSiIOOW ); plastica);
- perpendicularitatea suprafetelorS 10 ~i S11(de exl.t.1 0.021 Blvezi fig.4). - prin indepartare de material (de ex., prelucrarea prin aschiere);
- prin adaugare de material (de ex., sudare, Iipire, metalizare etc.).
• Pentru a alege una din variante se folosesc urmatoarele surse de informatli
- forma piesei;
- natura materialului piesei;
- existenta unor suprafete tehnologice.
• Se inscriu In tabelulcentralizator, procedeele de prelucrare care asigura
obtinerea formei.
~n cazuI corpului de lagar, procedeele sunt: - turnarea;
- prelucrarea prin aschiere.
6. Modul de lucru .
• Studentii se pot afla In una din urmatoarele situatii ( la precizarea cadrului
didactic ):
- sa caracterizeze 0 piesa finita pe baza unui desen de executie complet;
- sa caracterizeze 0 piesa finita reala, in vederea refabricarii ei.
Fig. 4. Conditi! pentru suprafetele functionale • Indiferent de situatie, se vor parcurge etapele 2 ... 5 din prezenta lucrarc,
. 3. Identificarea materialulut piesei datele obtinute fiind inregistrate ca in tabelul 1.

• Se folosesc. urmatoarele surse de informatii: '.'

'- proprietatile materialului (culoare, aspectulsupraiete10t prelucrate,
duritate etc.); .' .' . , . .
. - rolul functional al piesei; .
- documentatia care Ihsote~te piesa,
• se stabileste cIasa materialului si; eventual, se specifica marca acestuia.
Acestea se inscriu in tabelul centralizator. Pentru piesa din exemplu,
materialul este 0 fonta cenusie, marca posibila Fe 300.
 ")
~('.\I.'J'''II'·.
I'kft! fln/".
Tabelul 1. AII~ ,,'I' .1.

Rugozitatea suprafetelor

Rugozitatea suprafetelor este definite de absamblul microncrcgularit!~i1or d

forme diferite, relativ apropiate, luate la scara microgecmetrica, pe 0 lungim d
"
>-l
>6' referinta "I ". '
Pentru evaluarea cantitativa a rugozitiitii pieselor se folosesc criteriilo d
masurare stabilite de STAS 5730/2-85 si ST AS 5730/3-75, dintre care eel rnai d
folosit criteriu este abaterea medie a microneregularitatilor R, (criteriul Ra)·
II
•
Abaterea medie a microneregularitatilor R, reprezinta valoarea medi
II
ordonatelor Yb Y2, ... , Yn ale punctelor profilului efectiv fata de linia medi
profilului:

+y Linia exterioara a profilului

J
-Y , i.o--

Fig.I. Criteriul n..

iti STAS 5730/2-85 sunt prevazute 48 de valori pentru Ra (intre 0,008!-Lm ~I
400!-Lm), prezentate In tabelul 1.1.

Valorile, in um, ale parametrului R, Tabelul1.l.

' 1250'0 80 000
,0' oci&/, ":~ : : t .D'O:S,O.t"",: "l,," 0' 320 2 0'00'
6;400'
,i,
2500 16 000 )00 000
0,010 0063
;'O,OI;:!',.;,:h };,::' 0,080 0500 ,320'0 20 DaD 125 000
'0 l00;~,,!!>:~JC ' 0630 4000 250'00 160' 000
0016
0125 !~OI\DD~; ,d' '~, 5,000 32 0'00 200 oM
0020
1,000 ,6300 40' 00'0
"0 02S' '1'"~',;,,~
_ 0,160 t~~I()O()
J () OO()
00'32 :0 20'0 ,'i":,;" ~~~. 1,250 8,000 50 000
~O()000'
-
00'40' ,0250 1'1 qoo':~'('~~4){,10000 63 000'

Legends: - valorile din casutele evidentiate sunt folosite frecvent.

Pentru notarea rugozitatii pe desene se foloseste un simbol de bur. (/1 . ,(1)-1

d ua simboluri derive t pentru indicarea faptului ea suprafata rcsp ctiv (Ilg. ,11)
II' 'buie prelucrnt sau fnptul 1\. uprafata trebuie mentinuta la tarca r 'zultHt I- I,
tiP 'ratiile ant tillar (Ii , " . \\ pol III -lude ~i alt inforrnatii In simbol (fig. ,d).
.HI PIc.H·fllI/It·
A /I t· II I .1.
Anexa T2.1.
Abateri de forma
58·62HRC

\7'-' 3.2

Denurnirea Simbol Excmplu d«

Nr, Schema de
nO,tarepe desen
abaterH de pri~cipiu
crt, Uter.al' . Geafic
, f<>rmlf 1 ----

Fig.2. inscl"ierea rtigozitatii pe desen '.I

Abaterea
deJa
reetllinitate .
AFr

'1
.~al, ----
AFr
'",W"'"
@""
Rugozitatea suprafetelor in functie de procedeele tehnologice de prelucrare I
Abaterea
Tabelull.2.
2 ,de la
AFp 0
Denumirea procedeului Rugozitatea surafetei R. ml planitate
~""l
AFp Prefil teoretic _

6'1
tehnoloaic de nrelucrare 50 25 125 6,3. 32 16 08 04 02. 0 I 005.
~,are cu flacllrll
Curatire eu polizorul
A' '."'", 'L-,' t---t--+--t--+--t---t---;
AFe
Debitare cu ferastraul Abaterea
Rabotare 'il! ' qela
Gaurire 3
circula:ri..
APe 0
Electroehimie
Electroeroziune tate
Frezare .,.ilI . " "J- ,il'i(~
~B~r~o~s,a~re~--------t---+--~~~I~~",~~"~;"
':h--~"~~~~+---t-~t---~
/-A=-:-:le:.:L7..a=r":'e-·---~---+--+--+---;t-\f";''-=;;;:., -.rl~ r-v-" . r.,,'-.,~,~I--+--+--+---t , Ovalitate . Poiigoriitale
....=:-:==,:;.-;.......---.,-----t---t---t--,---.-j..,-::;,.--il-,.. ..' - '-=-"b""""""-'!i-c<r""""",,,,~~,-.,=I
Struniire alezare eu cutitul '1- ,~:.ii '~, ;" : .; " ,. !"~r- '-"·'~.<;'I,vb· ", /:,'t J
/-R""o'-'d"'alC!'e~==':::::"':=~--+-=--+-+---'"-+-,--+:",,,,'~r.-""l'
Lustruire electrolitica
":
1/..
'j

4
I
, Abaterea

If ~"~'"
,~J,

Roluire ' AFI

de Ia
Honuire "'".:' '.' '" i ciiindri-
~~ .• I citate
Lepuire l.:::" .~ .:." -: . f.~~~:
....
:~ ;".

J-O:'R;.::,o'.::;da:::,r-:-e
""de.:..'
.:..:ftn:.:;i"'sa:::.r..:..e"_--t-_--t-_--t-_..,-f-_t-'--,---t-_-+4·_"i-t-!."..,.' ~-;,: , _L..' '. 'II
Superfinisare ki, .~,'o,;.~ c,.·,,_ ":~iJ ,'. -,
Tumare
obisnuit
in amestec

Laminate la cald
de formare t'"~;":" ,.:.~.,~:~••,.;I
If~
I~~¥'''':''~
=';•.I--+'---t'---:+--;--;.,--;---;
" ?'",- ",'" r!~!"-''''~
, : ",,;;.),1;
Abaterea
dela .
forma
data a
AFf
C"'I
pmfiltllui'

Abaterea Profilreal
6 de la
Legenda: ~ - valori obtinute mai putin frecvent prin procedeul respectiv; fonna AFs

- valori obtinute frecvent prin procedeul respectiv.

l . 'data a
suprafetei
~~~~ __~ __-L__~------'
 ,.'t, 1'""
J2 Plese flll/le.
tudcnt: ......................
Anexa T2.3.
An .... Grupa
Abateri de pozitie
REFERAT
Nr. Denumirea Schema Exemplu de notare pe desen
Simbol '.
crt. abaterii de principiu
0 I 2 3 4 5
Abaterea . 1111002011 00 AI l.Definitii ~inothml de baza:
I dela API' /I
paralelism
~ ~ lf1
~/, WJ.

2
Abaterea
dela
perpendi-
cularitate
'~
. ..
APd 0

I
,,'iff:' ..Lio.olo IA I

3 Abaterea
de la inclinare

\80-
<:
.'
APi
< h ~ < IO,040[AJ
2.Schitapiesei (Ia Indicatia cadrului didactic):

Abaterea

@)f' 6-
de la coaxialitate
4 si de la APe
concentricitate @
,

Bataia radiala ~i Br
~'-2' ,,·....
e-,·:Ji
5 bataia frontala
-.,

\
3 _.l.

/
_
Bf
t ------ -. ,

'~r/' ~ . A,

W
6 Abaterea de la
simetrie APs ~h""~'1
-
,A
.' 1O:t8:8r8
-

U
Abaterea de Ia L&iiQ:o:mH
7 intersectare .. APx
·0
~~~-
.I(////////.: 'l'///
Ahaterea de la
I
8 pozitia nominata ..e:....:- ..$
I

"$~
APp
$ ..$_ ..-#
~
@IOO20Y
-
34 /'/e,fllj1I1IIC,
"
'11lh ,I centralizator
!'-' :-'
V>
3'
~
e ~
0-
a [ =a
c
C'
c ~'
..l
<0 0'
=
"0

~. Lucrarea
>-I
-6 0
~ ~.
SEMIFABRICATE
o
0
:'":z,
I, ~
.~ ullucrarH: cunoa terea semifabricatelor i a documenta 'eicare Ie inso e t .
0'

Co
: ~§'

1): 1. Notiuni genera Ie

, !.II 1.1. Definitii ~i terminologie

I+'~ f" !"
rJJ ~ ;i::
,
3 -
3 ~
~g;
0
C
"!
e
n
,.
~
"!
..•C
"0

l' ., ~
.,.., !'!' '(;'
Piesa finita - piesa rezultata in urma unui proces de fabricatie, car
.,
0;
II> indeplineste conditiile pentru a fi montata intr-un ansamblu sau subansarnblu

- '" .,
3' ( inonim: piesa gata). 0

.,
I
~f'
~t§
1= ~.
3 or
'" -
;:l

,.:c-.
.,=
I ~" Q.

"!
Semifabricat - 0 bucata de material sau 0 piesa bruta, mai mult sau mai putln
{? propiata ca forma si dimensiuni de piesa finita, care a suferit 0 serie de prelucr ri
(3l~
8 0- va fi supusa altora, inainte de a ajunge piesa finita.
~~::J,

I c-
o

'8NO')-
0

Adaos de prelucrare - surplusul de material eare trebuie inlaturat d IH

I ! -a: S
uprafetele semifabricatului, pentru a deveni piesa finita.
'" ::J,
C-

"
Adaos tehnologic - surplusul de material existent pe semifabricat, p 111111 ,
lace posibila obtinerea lui printr-un anumit procedeu tehnologic de semifabricmx .
~
, "

g;--d
Desen de executie (al piesei finite) - desen in care sunt trecut datcl Jl oct III'
obpnerii form l: onfiguratie, dirnensiu.iile cu abaterile lor, abatcrilc d II PllI'q \I
...8 ~~ I ciproca a SliP' lit II 101, ih Ih" J I (Ie forma, rugozitatea supra f ·~('IOI. plllpi it I I h
6'
II uului supelllliid ,,".11111 I dfl '\"'llIlIondari.
 ~. 1/

Piesa finita.
1.2. Caracterizarea semifabricatelor
20
~IO
• Semifabricatul se obtine printr-un procedeu de semifabricare, care se
I
considera cu atat mal bun cu cat dimensiunile ~i forma semifabricatului se
apropie mai mult de cele ale piesei finite.
Asadar, masa semifabricatului M sf este mai mare ca masa piesei finite Mpf: 34

10

• Desenul semifabricatului se intocmeste pe baza desenului piesei finite

ca in figura 1. Peste conturul semifabricatului, desenat cu linie continua, se I
suprapune conturul piesei finite, reprezentat cu linie-punct; adaosurile de i 120
prelucraresi cele tehnologice se hasureaza dublu.

2. Modul de Jucru:
--(@.,
~ .~-- •.
-"--~-@·G· -,!--- ------ --~:@-.~'.--
• I' •
. ~
. •
25

Fiecare student are la dispozitie 0 piesa finita, semifabricatul folosit la . ',' . I .

obtinerea unei asemenea piese si mijloacelede masurare necesare.

Se parcurg I'lnniitoarele etape: Semifabricatul.
2.0
• Se mascara dirnensiunile piesei finite si ale semifabricatului. Se intocmeste
desenul semifabricatului, notandu-se dimensiunile si marimea adaosurilor '
de prelucrare urmindu-se exemplul prezentat in figura 1.
• Se noteaza datele referitoare la materialul piesei ~i semifabricatulni
(simbol, standard de referinta, cornpozitie chirnica, caracteristici mecanice).
37
• Se cantaresc semifabricatul si piesa finita ~i se calculeaza coeficientul de
utilizare a materialului: 13
Mpf
11M = -- ·100 [%].
Msf
120
Pentru valori ale lui 11M mai mari ca 75%, se considera ca piesa se obtine in
94
conditii de economicitate din punctul de vedere al consumului de material.

• Se deterrnina rugozitatea suprafetelor piesei finite si semifabricatului Ra.

l
,
prin observarea la microscopul stereoscopic a microgeometriei suprafetei si
compararea cu etaloane de' rugozitate ~i aite piese cu rugozitatea
determinate, Se inscrie parametrul Ra in desene.
----$ ..
~
• Se schiteaza schema de obtinere a semifabricatului.

Studentii vor realiza toate aceste activitati completind referatul anexat lucrarii.
I' .1 I" I 11'111111' t mifubricat ~j piesa finita
 Student: .

REFERAT An .... Grupa

I.Stab~li~eapr~cedeului de semifabricare si a procedeului de prelucrare ~

mccaruca ultenoara:. ; I
Procedeul de semifabricare: 0 •••••••••••• o •••••••••••••••••••••••••••

-Procedeele de prelucrare mecanica ulterioara: 0 •••••• 0 • 0 •••••••••••••••• 0 •••• 0

, .

2. Calculul coeficientului de utilizare a materialului.

Masa semifabricatului: M sf= 0 Kg

••••

Masa piesei finite: . Mfn = Kg

Coeficientul de utilizare a materialului:

Mp'or
'1M =--~ ·100= ---100 = %.
Msf

'oncluzie:

. Analiza rugozitatii suprafetelor piesei si semifabricatului.

- Rugozitatea suprafetelor semifabricatului: ... 0. 0 •••

- Rugozitatea suprafetelor prelucrate mecanic:

-pentru suprafetele fararol functional ale piesei: .

-pentru suprafetele functionale ale piesei: .

 II
/"cwdlrl de dttl'/t(I/'"
40 SI'III/Jithricate.

4.S~hitase~ifabricatului' ~i a piesei finite (la indicatia cadrului did~ctic):

a) Piesa finita. ' ,,',',,',." , ' ,

Lucrarea

INCERCARI DE DURITATE

~copullucd'irii: Cunoastcrea modului 'in care se concepe ~i se conduce ;--

incercare mecaniea a untti material. ~ ~

1. Notiuni generale

t.LDefinttit ~i terminologie

Incercare _ operatic tehnica de determinare a uncia sau mai multor

nracteristici ale unui produs 'in eonformitate eu 0 procedura specificata.

, ,\ Incercare mecanica - incercare avand la baza 0 solicitare mecanica a

b) Semifabricatul. obiectului controlat.

Duritate _ proprietatea unui material de a se opune la patrunderea unui corp

train In suprafata sa,

Echipanlent de masurare - toate mijloacele de masurare, etaloanel ,

materialele de referinta si instructiunile care sunt necesare pentru efectuarca
nl~surarii (sinonim: sistem de masurare).

Eralonare - ansamblu de operatii care stabilesc, In conditii specificate, relatia

dintre valorile indicate de un mijloc de masurare sau de un sistern de masurare ~l
vulorile corespunzatoare ale unei rnarimi, stabilite cu un etalon de referinta.

Raport de incercare ~ document care prezinta rezultatele incercarii si altc

I1hservatii relevante pentru incercare

1.2. Incel'cari de duritate

Plecand de la definitia duritatii, enuntala la punctul 1.1" all llral'lIt II III niul t
nictode de inccr art' a durjiiitii.
'I ,
IIII'rrdlrlllf 1/llr/(lIlr. -II
42 Incercan ----_ .. -
de durtuue. .-~
.. ..
" n tabelul 1 sunt indicati parametrii corelati ~i simbolul duritatii:
Metoda ~garierii (Mohs)

Parametrii Tabelull:Simboluri ~i parametri coresnunzatori duritatii Brlnell.

Schema de principiu Diametrul Timpulde
lncerdrii Sarcina
Domeniul de anlicare
Simbolul bilei mentinere ,
[daN] Grosimea
[mmJ [see] Duritatea
1 . Scara minima a Materialul
Brinell,
.~ piesei, incercat
) ~. duritatilor Mohs: HB
mm
1- taic;
. HB 10 3000 10...15 170 ...400 6,4 Ote],

V~,
II- gips; (
III - calcit; HB 5{750115 , 5 750 3,2 fonta

IV :. fluorit; liB 2,5/187,5115 2,5 187,5 1,6 netratata

V - apatit; HB 2/120/15 2 120 1,3
VI ~ feldspar; HB 1130115 1 30 0,6
vn - cuartit; liB 1011500/30 10 1500 27 ...33 80 ...300 4,8 Cupru,
V III - topaz;
liB 2,5/93,7/30 5 375 2,5 bronz
IX - corindon;
aliaje
X - diamant, HB 5/375/30 '2,5 93,7 1,2·

. :/. A zgarie pe B II )1 A mai dur decat B

I HB 2/60/30 ..
HB 1/15130
2
1
60
15
0,9
0,5
usoare

, JIB 1011000/30 10 .1000 27 ...35 60 ...300 4,2 Cupru,

Metoda Brinellr metoda statics bronz,
IIB 5/2;50/30 5 250 . 2,1
HB 2,5/62,5/30 2,5 62,5 1,0 aliaje
Schema de prineipiu Parametrii
HB 2/40/30 2 40
. 0,8 usoare
.incerdrii .
HB 1110/30 1 10 0,4

, . F Penetrator de tip
sfera dinotel sau
lIB 10/~00/30 10 500 27 ...33 35 ... 160 3,2 . Aluminiu,
magneziu
HB 5/125/30 5 125 1,6
carburi metalice;
HB 2,5/31,2/30 2,5 31,2 0,8
~ D - diarnetrul
penetrator HB 2120/30 2 20 0,6
~! penetratorului;
...
,prenm .n '.
. l

, .: --- --_.
I
t '
F - fortade
apasare;
K - grad de
HB 115/3.0
lIB 10/250/60
1
10
5
250 55 ...65 10...100
0,3
1,2 Aliaje de
frictiune
; HB 5/62,5/60 5 62,5 0,6
'lncarcare: I
I min 8h lIB 2,5115,6/60 2,5 15,6 0,3
.,~. . F ' HB ;2110/60 2 10 0,15
~~ K=-=ct. .
D2 . . HB 1/2,5/60 1 2,5 0,18

L'min4d-- . min 3.d-"'-"': I t - timpul de

HB 10/1 001 J 20 10 100 115 ...125 10 ...35 0,6 Plumb,

F 2F liB 5/25/120 5 25 0,3 stanlu

2 rnentinere a
HB=-= [N/mm J ua 2,5/6,2/1JO
S 1tD(D~ .JD 2 - d2) apasarii, 2,5 6,2 0,16
lIB 2/4/1. (I 4 0,13
I·
1111 JlIII)(I I 1 0,06
IJ
1\ I III('crcllrl tie durttute: Im'M/'IIrf 11_dUTII/ltt'.
----
in tabelul 2 sunt indicate scarile, notate conventional cu lit 'I' muri,
Metoda Vickers: metoda statics, metoda universals pili unetrii corespunzatori incercarilor de duritate a materialelor:

Tabelul Z: Scar! de masurare a duritntl\til.

Schema de principiu Parametrii
incerdil ii Seara Pene- Sarcina Sarcina Constanta Valoarea Domeniul de
Iluritiifii trator inifialli totala arbitrara unitati] aplicare
Penetrator: piramida Rockwell Fo F=Fo+F! E, mm Rockwell
de diamant; . K1!f/daN Kg:f/daN mm
C Conde 30 ...60 HRC
o; - unghiul la varf
diamant 10 ± 0,2 150 ± 0,9 Oteluri alintc,
al piramidei, 1471 ± 8,83 metalc durc
a= 1200
oc = 136°', 0,20 0,002

J B Bila din otel 54 ... 100 II 1(11

F .: forta de apasare sau carburi Otclur]
1,5d a penetratorului, metalice 98,7±1,96 100 ± 0,65 obisnuit •

~~~~~~~~.J F = 9,8 ... 981 N,

conform
D=1,58mm 980,7 ± 6,37 netratatc,
neferoasc tuhh
standardului;
t - timpul de
apasare; Metoda Poldi: metoda dinamica, metoda prin comparatie
t= 10...125 see,
conform Schema de principiu Parametrii
standardului. mcercarii
d +d . F 2Fsin68° 2
d= I 2 [mrn]; HV=-=--- [N/mm]
2 A d2 Hetalon -duritatea
Brinell a etalonului;
Metoda Rockwell: metoda statics
Retalon -rezistenta la
bara etalon rupere a etalonului,
Schema de principiu Parametrii incerdirii din otel
, 2
Retalon = 70daN/mm ;

Penetrator: sfera din sfera din otel calit K, - factor de

otel/con de diamant; 1---.., proporj:ionalitate.
D - diametrul sferei; piesa examinata
a - unghiul conului, a
= 120°',
F °- sarcina initiala;
F 1 - suprasarcina; .
. F = F0+ F I - sarcina H piesa" K H etalon
totala; .
HR=E-e E - constanta carac- ,
Metoda permite si aprecierea rezistentei la rupere a materialului pe baza I'Citqill
teristica aparatului de
incercare, uproximative:
2
(E = 0,20 mm). R = 0,35 HB [daN/mm ].
 Inc~rc/Jrl (/( III/ritate.
46 /"ccrchrl tie durltnte.

2. Modul de lucru
-Se mascara
duritatea pe fat a pentru m1isurare
Pentru efectuarea unei incercari de duritate se aplica intocrnai prevederile
standardelor in vigoare (vezi documentele de referinta). fata
NU SE INCEARCA
in mare, problemele care trebuie rezolvate sunt urmatoarele: etalonului PEACEASTA
prevazuta SUP!4FATA
pentru RB lr49-74
2.1. Alegerea metodei de illcercare'

Fiecare metoda are un anum it domeniu de aplicare asa cum rezulta din tabelulJ:

Tabelul 3: Domenii de aplicare a meto did

e or em . alii.
surare a d urit
masurare.
-Valoarea
cititanu
trebuie sa se
"/"./'-./~ .. _. - - - - - --
--0----"
87,4iHRB

Metoda Domeniul de aplicare abata cu mai

mult de ±
Mohs Orice material, In special nemetale si minerale. 2% fata de
valoarea
Brinell Materiale metalice de la moi pana la semidure marcata pe
(HB < 450). etalon, Fig. 1. Etalon de duritate
Rockwell - scara B Oteluri obisnuite netratate, neferoase, table
(HRB = 10 ... 54).
2.4. Efectuarea masurarii
I
- scara C Oteluri aliate, tratate, metale dure (HRC = 30 ... 60).
.• Se aseaza stabil proba (piesa) pe masuta aparatului astfel incat forta sa fit,
,Vickers Toate materialele metal ice de la moi la dure.. aplicata perpendicular pe suprafata probei. " ~,
• Se selecteaza parametrii incercarii (vezi tabelele 1 $1 2) ~l se regleaza III mod
Poldi Aceleasi ca la metoda Brinell, corespunzator aparatura.
• Se efectueaza trei determinari respectand conditiile geometrice indicate 10
schemele de principiu.
Corespunzator materialului supus incercarii, se adopta metoda optima pentru , • Se inregistreaza cele trei valori si se analizeaza pentru a se ved~a daca 1111
obtinerea unui rezultat concludent, ' , exista valori aberante (valori care sa difere fata de celelalte cu mal mult III

± 2% ). Daca sunt asemenea valori, incercarea se repeta, ' ,

2.2. Pregatirea probei de incercat • Se face media aritmetica a celor trei valori §i se inregistreaza. ,

Proba (piesa) careia trebuie.sa i se masoare duritatea se curata sise examineaza 2.5. Raportarea rezultatelor
vizual. Locul in care se face masurarea se prelucreaza ingrijit prin procedee de
prelucrare imecanica prin aschiere de tipul strunjirii frontale de finisare sau al • Rezultatele incercarii efectuate se raporteaza clar si precis ill con.formitl-~t~ I"
rectificariil(Ra < 3,2 urn). cerintele standardelor de incercare, aflate 'in vigoare, sub forma unui buletin II
'lneercare (vezi anexa T 3.1). .
2.3. Verificarea sistemului de masurare • Raportarea valorii duritatii se face, conform standardelor, astfel:
_ pentru duritatea Brinell, conform simbolurilor din tabelul 1. .
Echipamentul de masurare se etaloneaza folosind etaloane speciale ~reeum eel Exemplu: 280 HB 51750/30 (duritatea Brinell masurata cu 0 "11 ('\I
din figura 1. liametrul de 5 mm sub 0 sarcina de 750 Kgf (7350 N) timp de 30 s;
43 IlIccrcllrili<! dllrllllll'. 1'/
I" crcl1rl de durll"IO:.

- pentru duritatea Vickers, cu notatia: Student: .

Exemplu: 736 HV 30/20 (duritatea Vickers masurata sub 0 sarcina de R E .F ERA T
30 Kgf (294,2 N) timp de 20 s; An .... Grupa
- pentru duritatea Rockwell:
Exemplu: 45 HRB sau 61 HRC; l.Definitii ~i notiuni de baza:
- pentru duritatea Poldi:
Exemplu: 200 HB.
Studentii vor intocmi buletinulde incercare inclus in referatul de finalizare a
lucrarii,

3. Documente de referinta

Pentru efectuarea corecta a unei incercari de duritate se vor respecta prevederile

urmatoarelor standarde:

STAS 10251-80 Incercarea de duritate prin zgariere; 2.8chita piesei / probei de incercat:
SR EN 10003-1: 1997 Incercarea de duritate Brinell;
STAS 492/1 ~i STAS 492/2 Incercarea de duritate Vickers;
STAS 493-91 Incercarea de duritate Rockwell.

3. Calcule pentru determinarea duritatii.

 SO ill<'("'l/r/ tit! tlurltntr. ln '/lfl'''' ,,/., '". III ./, I /'11" "'

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Catedra Tehuologia Materialelor si Sudare Lucrarea
Laboratorul de defectoscopie
Corp CF 105
Spai ul Independeniei 313
Sector 6, Bucuresti iNCERCAREA LA INCOVOIERE PRIN SOC
cod 77206 tel. 4104384/445

Scopul lucrarii : cunoasterea modului in care se concepe ~ise conduce 0 inl't'l'llli

mecanica a unui material.

BULETIN DE lNCERCARE A DURITApI

Cornanda nr ./
Proba incercata:
Material:
Data primirii probei de incercat:
Data efectuarii incercarii:
Caracterizarea si starea probei:
Modul de pregatire a probei:
Denumirea metodei:
Procedura nr.:
Etalonulutilizat:
Valorile masurate:
Rezultatul incercarii:
Nr / . 1. Notiuni generale
. I
, client: : .
'.' '" . 1.1. Definitii ~iterminologle
~ . A f
. . Incercare: operatic tehnica de determinare a uneia sau mai multo!'
. earaeteristiei ale unui produs in conformitate eu 0 procedura specificata,
.
. incercare mecanica: incercare avand la baza 0 solicitare mecanica u
Standard de metoda: . obiectului controlat.
.
nr . Echipament de masurare: toate mijloacele de masurare, etaloancl ,
materialele de referinta ~i instructiunile care sunt necesare pentru efectuarea
I .
I masuratorii ( sinonim: sistem de masurare ).

Precizia rezultatelor ~i incertitudinea de masurare:
Observatii:
....................................................................
...................................................................•
. Etalonare: ansamblu de operatii care stabilesc, in conditii specificate, relatia
. dintre valorile indicate de un mijloc de masurare sau de un sistem de masurare ~i
valorile corespunzatoare ale unei marimi, stabilite eu un etalon de referinta .
Raport de incercare: document care prezinta rezultatele incercarii si all!
observatii relevante pentru incercare.

Rezilienta: rezistenta la tncovoiere prin soc determinata prin incercarea UIIII'

Operator, I Verificat, Aprobat, sef laborator pruvete eu crestatura in forma de"U".Se· noteaza cu KCU~i se exprima in J / em ,
Numele
Semnatura Tenac·ititte sau energia de rupere: energia consumata la ruperea 1111111
pruvete eu crestatura in forma de "V".Se noteaza cu KV si se exprima in jouli (J).
 f/lcercarlJu 10 tncovoiere prln soc.
52 iIlCt:r("lfl!" /" fIlCQI'II/erc fir/II :fIlC.

1.2.2. Utilajul folosit

1.2. Principiul incercarii
Pentru realizarea practica a incercarilor de incovoiere prin soc se folosc l'
1.2.1.Schcma de principiu:
utilaje dotate cu ciocane-pendul, denumite pe scurt ciocane. In figura 4 se prczint I

schema de principiu a ciocanului Charpy.

Incercarea consta i11 ruperea unei epruvete prismatice prevazuta cu 0
crestatura in zona de mijloc prin Jovirea ei cu un ciocan (ciocan Charpy ) in partea
Se disting urmatoarclc
opusa crestaturii. Acest Iucru se poate observa in figura 1 in care se prezinta schema
parti ccimponente:
de principiu a incercarii.
1 - placa de baza
2 - montanti (suporti)
ciocan-placa 2 :3 - cadran
G=mg 4 - ac indicator
lovire 5 - ciocan- placa
5 6 - epruveta
reazeme 1
6
<, epruveta
Fig.4. Schema ciocanului Charpy
Fig.1. Schema de principiu a incercarii.
2. Modul de lucru
Pentru efectuarea unei incercari la incovoiere prin soc se aplica intocmai
b)Epruvete folosite :
prevederile standardelor in vigoare (vezi documentele de referinta).
In mare, problemele care trebuie rezolvate sunt urmatoarele:
Pentru realizarea incercarilor la incovoiere prin soc sunt folosite epruvete
standardizate si anume: 2.1. Alegerea tipului epruvetei
.
-epruvete cu crestatura In "U" ( fig.2 );
Tipul epruvetei se alege in functie de proprietatea principal a care . l
-epruvete cu crestatura in "V" ( fig.3 ).
d termina, astfel:

A A-A Proprietatea principal a Tipul de epruveta folosit

A-A
, --j 55 ~O.6
furtIO±O.II. Tenacitatea KV rn cu crestatura in "V"
u v Rezilienta KCU r J / cm2
1 cu crestatura in "U"
'-----\-'I...,..--~
1.1
I

I 27.5±OA2
.
W A:
127.5 ±OA2
R = 0.25 .±O.07
2.2. Pregatirea epruvetei
h=2;3;S R= I ±D.07 -t Epruveta trebuie sa indeplineasca toate conditiile de precizie dimensional a ~i
I II Iitate a suprafetei conform standardelor in vigoare (vezi documentele de referinta).
b = 10 ; 7.5 ; 5 ; (2.5)
Se acorda atentie deosebita zonei cu crestatura,
rectificat
N,8 ... 0A
2.3, Veri fica rea sisternuluide masurare
Echipamentul de masurare se etaloneaza folosind etaloane speciale. Valoar (I

I Hit nu trebuie sa se abata mai mult de ± 2% fata de valoarea marcata pe ctalon,

Fig.2. Epruveta cu crestatura in "U". Fig.3. Epruveta cu crestl'itllrii in "V".
 I". ""'/Ire'" {II ("('/II'II/at' pr/" ~'IIC.

2.4, Efectuarea incercartl ('II dt cste mai mare contractia transversals specifics se apreciaza ca plaslit:illll\' I

nuucriulului este mai buna si fragilitatea este mai mica .

. se-aseaza epruveta pe reazemele aparatului, astfel incat sa fie lovita cat rnai exact
In spatele crestaturii; - Caracterul ruperii epruvetei poate tifragii sau ductil.
- se ridica ciocanul eliberandu-se spatiul de actiune al acestuia;
- se pozitioneaza acul indicator la valoarea maxima de pe eadran; Aprecierea earacterului ruperii se face dura aspectul macroscopic al acesteia.
- se declanseaza caderea ciocanului numai la eomanda personalului din laborator 'eeliunea de rupere fragila (cristalina) are aspect cristalin, grauntos si lucios.
sau a cadrelor didactice, • , cctiunea de rupere ductila (ten ace) are aspect fibres, mat.
- dupa rupereaepruvetei, eioeanul se opreste eu ajutorul franei.
- dupa oprirea ciocanului se recupereaza epruvetele,
- Cristalinitatea C, si fibrozitatea F'b
Se determina urmatoarele proprietati si marimi:
e pot determina prin mdsurare sau prin comparare.
- Tenacitatea (pentru epruvete cu crestatura In "V") Metoda prin masurare ( fig.6 )
KV = We = Gh, - Gh2 [J]
, "

Relatiile de calcul folosite ..

We- energia efectiva.consumata la ruperea epruvetelor; sunt:
C;> (Sf / So) x 100 [%]
- Rezilienta (pentru epruvete eu crestatura In "U")
KCU = We/ So [J / ern"] ,
,
So - aria sectiunii de rupere a epruvetei (cea din dreptul crestaturii);
So = b x a" = b ( 1 - h) [cm2]
Sf = af x b, [mm"]
- Contractia transversala specifica T. Sf= S firagi'1-a
Sd = So - Sf [mm"]
Dupa ruperea epruvetelor incercate la incovoierea prin soc, sectiunea de
rupere a acestora (fractura) arata ca in figura 5,
Fig.6. Stabili.rea cristalinitatii $i flbrozitatii.
r l----.{
b Contractia transversala
spee~fica se calculeaza
relatia:
' t'"
c~~t.'
" .
Metoda prin comparare consta 'in compararea eu ochiul Iiber a aspc (II h II
rupturii eu scari de apreciere a earacterului tenace, constituite pentru fiecarc lip tI.
I pi uveta ~i prezentate 'in standarde.

hltimea initiala T = [( b - bl ) / b ] x i00[%] 2.5. Raportarea rezultatelor

RczultateleIncercarii efectuate se .raporteaza clar ~i precis In conformitate ru

Ill'intele standardelor ,de incercare, aflate In vigoare, sub forma unui bulctin II
111 1,'" are prezentat In referatul T5.
bi Raporta =a rezultatelor incercarii de incovoiere prin $OC se face, olllilll1l

lundurdclor, astfe I:
Fig 5. Sectiunea de rupere'a probei
 III,.,.,,·'''''u lu '""III~" , 1"111 '"
-Pentru epruvete cu crestatura in "U" se precizeaza:
-valoarea rezilientei, [ J / ern"]; . . Student: ,"
-energia disponibila a ciocanului, [ J ]; REFERAT
-adancimea crestaturii, [mm]; An .... Grupa

_~
-grosimea epruvetei, [mm].
Ex.: KCU300f215 7" 150 J / cm\ KCU30013IIO = 250 J / cm2. l.Definitii ~i notiuni de baza:

l L:aloarea

adancimea
rezili~ntei
- groslmea epruvetei
crestaturii
energia disponibila a ciocanului .
-Pentru epruvete eu crestatura in "V" se precizeaza:
-valoarea energiei de rupere, [J];
-energia disponibila a cioeanului, [J];
-grosirnea epruvetei, [mm].

L'L
Ex.: KV300/5 = 70 J; KVl5015 = 40 J.
2.Schifa piesei / probei de incercat: .

l ~a1oarea energ~ei de .;
grosimea epruvetei
energia disponibila a' eioeanului
Se folosesc simbo1uri1e simplifieate:
KCU 5 = KCU30015110 ;
KCU 3 = KCU3001311o ;
KCU 2 = KCU300/2IIO ;
KV = KV3001IO.
Studentii vor intocmi buletinul de incercare inclus in referatul de finalizare a
lucrarii.

3. Documente de referintar..

Pentru efeetuarea corecta a unei incercari de incovoiere prin soc se vor respecta
prevederile urmatoarelor standarde: '

STAS 1400-75 Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete crestate in

U.
ST AS 7511-81 Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete crestate in
V.
I ST p.s 10026-75 Incerearea de incovoiere prin soc pe epruvete crestate in
U si V. Determinarea cristalinitatii si fibrozitatii rupturii.
SR EN 10045-1: 1993 Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc pe
~ eeruveta Charpy. Partea 1 : Metoda de Incercare.
4

l
M
pe epruvete Charpy. I..:..l1:.:;.c.:.;.e;r.c:c,,-aO-r_ea_la_i_n_c_o_v_oi.ere
Partea 2 : Verifiearea prin masinilor
see de
SR_EN10045-_2_:1_9_9_ --L..:::: .:.;a:.,:t.:..er.:.;i;;;::a.:..le->.ill..:.::.;:et:..:a..::,li;:.;:c.:..e.<:,.
incercare (ciocane pendul),
~_.'.!!.!."'TI·llr"i!.11I rll!!!"IJI,·~1!. prtn sac.
..:..;;.;..!.::..:.:..------~.~--,---.-----

Universitatea Politehnica Bucuresti

Catedra Tehnologia materialelor si sudare Lucrarea
Laboratorul de defectoscopie
COl'P CF 105 . INCERCA.RI TEHNOLOGICE
Splaiul Independentei 313
Sector 6; 77206 Bucuresti
Tel: 4104384/445 Scopullucral'ii:Cunoa~terea
L......
desfasurare
rolului incercarilor tehnologice ~i a modului Te-
a acestora precum si utilizarea informa~iiior obtinute.
_
i
1.Notiuni generale
BULETIN DE iNCERCARE
A REZISTENTEI LA INCOVOIERE PRIN SOC _ operatie tehnica de determinare a unuia sau mai multor
incercare
caracteristici ale unui produs in conformitate cu 0 procedura
Nr,: , .1 : (data)
specificata,
fllcercare -incercare avind drept scop determinarea capacitatii unui
Cornandn nr.: ,./ , ; Client: , .. " " , .
~~~!:i~~~~~~·~~~:,
, ' ,, , , ;' . tehnologicii material de' a se prelucra printr-un anumit
tehnologic, In conditii tehnice bine determinate.
procedeu

Exemple: - incercarea de turnabilitate;

Data primirii probei de incercat: ., , ,." , .. , , ;.
- incercarea de deformabilitate;
~~racterizarea .~i starea probei: , :., ; .
- incercarea de sudabilitate; etc.
ipul epruvetei: , , . _ toate mijloacele de masurare, etaloanele, materialele de
Marimea masurata: rezilienta; energia de rupere. . Ecllipamellt
de miisurare referinta si instructiunile care sunt necesare pentru efectuarea
Temperatura la care s-a efectuat incercarea: '.
StandarduI de metoda: ; Procedura .~. : , , .. , .' masura.torii ( sinonim: sistem de masurare) .
_ document ce prezinta reultate!e incercarii si alte observatii
• 0 ••••••••••••••••••••••••••••••

Raporf de
Incercare relevante pentru incercare.
Valorile masurate:
Rezultatul incercarii: . :"':"~":':".:..;''.:,.':",:"~":.:.'.:..;"~:':':"~":.:.'...:..;,;..••:.:..~•• :.;••:..:
I";':";":";';"':";'':'" •• ~••:.:..':";"';"';';:'.•~••:.:..,;.:..
',;..':":"~":.:.':,,:",:..:"(.

~: incercarea tehnologica de turnabilitate a materialelol' rnetalice.

Caracterul ruperii.. ,.,., " , " :.. ~
Cristalinitatea: - ; ; Fibrozitatea: ;, : . TurnabHitatea este proprictatea tehnologica a materialelor de a fi. tU1"I1111l' III
Precizia rezultatelor si incertitudinea de rnasurare: .. .
uare lichida si de a se solidifica obtinind configuratia formei de turnare realizutr III
Observatii: '. :: :: :~:::::::: ~::: :: :::::: :::: .: :: :'.' aeest seop. Aceasta proprietate se apreciaza eu ajutoruI calificativelor (hllil
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• : ••••••• : ••••••••••••••••• •••••••••••••••• 1 ••••

satisTacatoare,etc) ~i depinde In principal de urmatoarele proprietati lizil'l II

.................................................................................................... materia1elor:
,............
Operator Verificat· Aprobat Sef laborator Fuzibilitatea - propritateamaterialelor de a trece In stare lichida print: \111
NumeIe aport minim de caldura din exterior. Din acest punct It,
-
Semnatura vedere deosebim materiale greu fuzibile (Thill?' 1)00"(') (II

W; V; Ti; Co si materiale usor fuzibile ('1'11\1'<1000°(') l':I I

Pb; Sn. .
 ('/

Accesul materialului metalic in stare lichida III interiorul forme] de IIJlIl;!ll' ',('
Tensiunea - forta care se exercita la isuprafata lichidelor datorita Incc prin sisternul de canale ce forrneaza reteaua de turnare ca ill Iigura l.b.:
supetficialii. interactiunii dintreatomii de la suprafata lichidului ~i cei din
interiorul lui. ' .. . retea de
plan de cavitatca fi ltru
Fluiditatea - proprietatea naterialelor de a curge cu u~i.tril'lta in state separatie formei turn are
/
lichida ~i de a umple 'cavitatea in care sint turnate. En . \ \ • I /
influenteaza in cea mai mare
tehnologica detumabilitate a materialelor,
masura proprietatea
~r-:--\~:~+l--:-:
". ---T--I'-.:', y.-/.'-'-,/7/'---, 7"',~, ; -l~,-'}-serniforme
Fig. 1.b.: Forma
Contrac(ia - proprietatea naterialelor metalice de a se contracta la amestec de II' =:': \":.,
f,onnare ------i!.'.,'"
J.. '
.'.
' .. \. r-c, de turnare a
trecerea din starelichida In stare solida si ulterior, in tlrnpul W---.· ". , .'. ... ' '7
I 1. ::" ".' .. .i • ILl
probei-spirah
racirii plna la temperatura ambianta.
1,. '. I
I
In general, intre proprietilile fizice prezentate ~i turnabilitate exist! 1 '

dependenta prezentata ill tabelul de maijos: . .. ~.. .:

.' .:'
,', ,.' ..
.',
, , , , , '.' .'.

Atunci cind:
- Temperatura de topire-solidiicare ¥
- Tensiunea superficiala -'" Turnabilitatea i1C
2.2.Contractia specificii
- Fluiditatea ¥
- Contractia -'" Valoareacontractiei specifice se poate estima in raport cu volumul materialului
Legenda: -"'cre~tere ¥scadere
tumat (contractia volurnica) sau In raport cu dimensiunea (Iungimea) unei probe
I
special realizate in acest scop (contractia liniara).
Deaceea, pentru a putea apreciaturnabilitatea unui material, se mascara prin
diferite procedee proprietatile fiziceenuRtate anterior. . 2,2.1.Contractia volumicii

2.1. Fluiditatea, '

Ca urmare a contractiei metalului turnat in forma la trecerea din stare lichida In
. ' . tare solida, in piesele tumate apar retasuri interioare sau exterioare.Cunoaster f1
Fluiditatea unui materialmesic se poateaprecia folosind metodaspiralei.
volumului retasurii $i a. mecanismului formarii eipennite luarea unei masuri
Aceasta consta ill masurarea lungim] portiunii din spirala umpluta de materialul . tehnologice sau constructive pentru prevenirea lor ca de exemplu preveder n
metalic pe parcursul trecerii sale. din stareJichi,p~ ill stare solida. Pentru apreciereacu' maselotelor la elaborarea semifabricatelor prin turnare,
usurinta a lungimii spiralei, inlungulacesteiaS';.au practicat repere de lungime din 50
in 50 mm. .', . . .. -. Forma probei conice pentru determinarea volumului retasurii pre cum si forn II 1
Ie turnare a acesteia se prezinta in figura 2.: .
Forma de turnare a
probei-spirala se realizeaza din
amestec de formate obisnuit . zonn !II'

l]t
»>
1!OO
.
conformtehnologiei aplicate b7' . ~. aparltk- II
<::> .
, formelor nepermanente. Pentru ~. I, retasuril
aceasta se _foloseste 0 placa- " ·1·
I . R - .~

m6del ca cea din figura J .a :

, It..: .

modelul probei rnodelul retelei de

tumare
Fig. I.a, Placa model 8 Fig. 2.: Proba pentru determinarea velumului retasurii ~i forma de turnnre II

prnbel-spiraht. icesteia
 ~ == __~=== .n'
2.2.2.Contractia liniara
cornparatorului
Acul porneste de la rcperul "I 00" catrc rcp "'ld "O",
Contractia liniara In stare solids a unui aliaj eu
cornpozitie chirnica data se
0 ontractia la un moment dat fiind diferenta dintre valoarea 100" ~i indicatia 1I1'1I1111 .4

determine eu ajutorul unui aparat alcatuit dintr-un ereuzet, 0 tija fixa, 0 tija rnobila si pc cadranul comparatorului. Se inregistreaza cresterea in timp a contractici ~i ('
ceasul comparator pe cadranul caruia se poate eiti valoarea absoluta a contractiei
liniare In sutirni de mm. Constructia aparatului pentru determinarea contractiei liniare
tra eaza graficul contractie-timp K - t a carui forma se observa In figura 4.:

In stare solida se poate observa in figura 3.: K[mm]

TIJA MOBILA A
TlJA FIX A
COMPARATOR I
_______ . I _ CONTRACTIE~ Fig 3. Fig 4. Dependents
I Aparatul contractie liniara-tlmp
1~====::;=:=====lIl=T/
I pentru
determi- Ka-·-
narea
contractiei
liniare in
stare
solida.
CREUZET t[min]
3. Modul ------------~------~~
, de lucru
3.1. Masurarea fluidWitii Se va calcula contractia liniara finala in stare solida in proeente cu relatia:
K
Dupa turnarea materialului in forma ~i solidifiearea aeestuia, se realizeaza
s, = -(x 100 [%]
o
dezbaterea formei si se determina lungimea spiralei -in em. Se cornpara apoi
lungimea spiralei astfel obtinuta eu lungimile altor spirale obtinute anterior in alte unde Ka este oontractia absoluta [mm];
conditii, tragindu-se eoncluzii ill legatura eu fluiditatea aliajului turnat In diversele 10 este distants initiala intre tije [mm].
eazuri eomparate. - Pentru cazul de fata lo=200mm.
compara valorile obtinute eu eele din tabelul 1:
3.2.Masurarea contractiei specifice
Tab.l : Valori ale contractiei relative. pentru diferite mate rl
3.2.1.Contractia volurilidi relativa
Nr. Aliajul Contractia
Dupa executarea formei, turnarea ~i solidifiearea aliajului, 'dezbaterea ~. crt .: x, f%l
curatirea epruvetei, se determine volumul retasurii cu ajutorul apei turn ate dintr-un 1 Fonta eenusie 1.0
cilindru gradat. Se va ealcula valoarea contractiei volumiee relative cu relatia: 2 Fonta maleabila, Aliaie Cu-Sn 1.5
V· . 3 Fonta eu zrafit nodular, Aliaie Cu-AI 1.25
K LS = ~. xl 00 [%] unde Vr este volumul retasurii [crrr']; 1.8-2,5
4 Otel
e
5 Alinj AI-Mg' Al-Si 1.0-1.25
Ve este volumul epruvetei tara retasura [cm '].
Valoarea contractiei volumiee variaza In intervalul (0.5 ... 13)%. •t Rnportareu n'lult ill"

RI'/Illt It('1 ' IIII I II !l11I1 I 1'''' I' 1" 1I1'Illllpkllll'V I I '["1' 1IlIIId 1111'III.
 ~f~,~~a~c~ar~i~le~hl~lO~fu~gt~ce~
.. 65
64 [lIcel'd!rilel1I1olvgice.

Student: .
REFERAT
An .... Grupa

l.Definitii si notiuni de bad: .

2.Schite explicative. (dad este cazul se mai adauga 0 fila):

 ______ , - ._ hI
Il'Imolll ./1'1111I"

I }J)i~-!_-,!l-in-ari-t:-~~iO}!_ri!~~~ _,_--___r----.-- __ ---,-_

.•
Dcrcrminarea fluiditiitii: [mm] Calificativul
turnabilita ii:
I
Lungimea spiraJei deteminata prin Lucrarea
t masurare:
peterminare contractiei volumice relative [%]: Califiea tivul TEHNOLOGICITATE
turnabilitatiu

Determinarea contractiei liniare relative [%]:

Scopullucrarii: a. cunoasterea influentei pe care 0 are tehnologia de obtinere
asupra configuratiei pieselor;
b. proiectarea tehnologica a unei piese din pulberi sinterizatc.
Variatia contractiei liniare absolute in raport eu timpul de racire a probei la
temperatura ambianta,
I K 1.Notiuni generale

LlDefinitii si terminologie
ACMMJ
2.00 Prod us - rezultatul unui proces de productie (piese, semifabricate, ansambluri,
, teme tehnice, bunuri de consum etc.)
l.8U Tehnologie - ansamblu de procese, metode, procedee, reguli, operatii, faze,
ionditii tehnice etc. aplicate, executate sau care se desfasoara, in scopul obtinerii
1.60
(Inbricarii) unui anumit produs.
1.40 Tehnologicitate - insusirea unui produs de a se putea obtine prin apliearea unoi
inumite tehnologii, intr-o etapa data, In conditii economice avantajoase.
1.20 Proiectare tehaologica - proces de proiectare a unui produs urmarind
I alizarea lui prin cea mai convenabila tehnologie.
1.00

0.80 1.2. Tehnologicitatea unei piese

• In procesul de proiectare a unei piese trebuie sa se rezolve urmatoarele
0.60
probleme:
0.40
t - asigurarea rolului functional;
- alegerea unui material' corespunzator;
0.20 - adaptarea configuratiei piesei la 0 tehnologie convenabila,
• Ce inseamnatehnologie "convenabila" ?
o 5 10 15 20 25 30 35 40 4550
o tehnologie care:
- saasigure to ate conditiile impuse piesei finite;
- sa fie compatibila eu materialul ales sau cu altul echivalent lui;
Observatii:
- sa.conduca la costuri de fabricatie minime.
• Intre tehnologia de obtinere a unei piese si configuratia acesteia exists 0
str n. I atura: piesa poarta "amprenta" tehnologiei al card rezultat . t
I Yn llIod oil nuit, analizand 0 piesa putem sa deducem tehnologia care s 1\
folo It I' 111111 ohl lit 1'1'/\ 1.
• P nhu 1 "1'111 I I lit I. It II!I I III ic" 0 pi sa este necesara cunoasterea amanuntlt
/I It hllllill I I I 1'111 Ill' I" 111111 'lln s-a optat, a avantajelor si limit -101'
I 11
 68 1fhnu~J(wHnm ._
'I'"",,o{Il«irltnlt!::..' _

10 {!<)J);inuJ;lre,se va studia, .ca exemplu, tehnologfchaeee pleselor obtinute p J

ttglomcrtlrea ~l compectarea pulberilor. +f poans.on

supenor

2.TehnQlogi.cjtatea vieseJor obtinute din pulberi matrita

comprimat
2.1. Pulbert
.poanson
un material granular format din rnetale pure, aliaje, compusi
Pulberea este /'. inferior
ltltermetllJicH sau chimici, materiale nemetalice sau amestecuri mecanice ale mai
mulror component! din ceil enumerati, Dirnensiunile particulelor variaza frecvent
intre 1 ~l400 urn, pui!nd f ~imai mari,
• 10.compozltia pulberil in.tra:
Fig.I. Schema de principiu a proeedeului de fasonare prin presure
liant 1 .., 10%
Sinterizarea este procesul prin care comprimatul se consolideaza intr-un corp
.<ff:i:mv lubrlfiant 1 ... 10% I)Hd sub influenta caldurii, Ea seamana cu un tratament termic, dar este mult mai
pulberi' romplexa din punct de vedere al fenomenelor care se produc in materialul
umprimatului.
Z.2. Tehnologta de ob~inere a unet piese din pulber]
3. Configuratia pieselor din pulberi presate
In mod obisnui! aceasta cuprlnde etapele:
In anexa T7.1 sunt prezentate familii de piese din pulberi presate In matrita ce
I" zinta detalii exterioare sau interioare d~tipul ~alturilo~ de dimensiuni si..schernelc
Ii . prin.cipiuale presarii acestor tipuri de piese.Prin combinarea configuratiilor
II' .stor piese simple se pot obtine piese foarte complicate.Tinand seama de
1lIlllicularita!ile presarii si de existenta unei directii de presare, rezulta ca nu se pot
Ilhline anumite detalii cum sunt cele reprezentate in anexa T7.2. .
4. Modul de lucru
Obiectivul final al rucrarii consta In proiectarea unei piese presate din pulbcri.
I' -ntru realizarea acestui obiectiv studentii vor parcurge urmatoarele etape:
• Insusirea tehnologiei de presare a pieselor din pulberi ..
Studentii vor studia materialele care intra in compozitia pulberii si
I (Ill (lguratia pieselor obtinute prin presare. ,
• Fiecare student va primi un desert al unei piese, si pe baza anexelor
prezentei lucrari VOl' rezolva urmatoarele prob1eme:
- alegerea directiei depresare;
Fas?oarea se realizeaza prin presarea pulberii in matrita, din doua parti ., identificarea detaliilor care nu se pot obtine prin acest procedeu
(fig.I). , . '.' . . I -linologic ~iintocmirea schitei comprimatului;
• Ceea ce se obtine ,in urma presarii este un comprimat, rara rezistenta - intocmirea schitei matritei pentru presarea comprimatului.Un
" . .
mod 'I d'
mecanica, friabil. I 'l,01vare a acestor probleme este oferit in anexa T7.3;
_ rezultatele obtinute
, (schite, , note , precizari) se inscriu 'in rcfcrutul III

I lIIi model este atasat lucrarii.

 70 Te/trr%gicitQte.
Anexa T.7. Ane II '1'7.

Familii de piese din pulberi ~i schemele de principiu

ale presari] pieselor in matrita Solutli constructive pentru detaliile pieselor din pulberi
/II., Tlpul dctuliului Gresit Corect Nr. Tipul detaliului Gre~it Corcct -
Nr. fRmilii de piesc din pulber! presate in OlatrifA Scheme de presare in matrlfl a plese lor din pulbert,
eet. 'If,
crt.

e
I----Piese pline de sectiune:

+
,\'

! L
- circulara

- poligonal~ -
l-matrita (m)
2-poanson (p
superior
3-poanson
I
Muchiile exterioare
rotunjite si colturi
r!?' ct?
,:." . 8
Suprafetele
striate se vor
inlocui cu
~D
I
ascutite I

+ -0 CD
inferior
suprafete
,. - oarecare Nr, elementer 2p+Im-J
~
';.,'::'
",
~ " . profilate

. ---- Golurile in

t
Piese eu gauri de diferite forme.

-EBB-
2· I-matriIA (m)

+
*
flansele pieselor

1 I
I 2.
- circulate
1~ ~
2-poanson(P)
superior
3-poanson
inferior
Degajari exterioare
SI;1U interioare
rcrpendiculare pe
,:'i :,:.,
," :.
. ::;I ;'i
.... ::
9
se vor executa
astfel incit sa se
evite contururi
D 11if
\: : li
': I

I
.~
•

;., I 'j
I

I
'••

I - poligonale

- oareeare
~e ..~~~
Nr, clemente=3+nr.
suplimcntare
detalli
ale plesei: 3+1=4
4-detaliu
suplimentar
lirectie de presare.

f~ :.:
.
,
.
:-,
- ..
olD
I,:
:; i ::
"
., I
:,'
to
• ~
cu muchii
ascutite, .-~-
'- /
-@
'- /

---
-.
1;=

rn
l-rnatrita (m)
Piese pline eu salturi de· Suprafete cilindrice Proeminente 0P I!'> I'
2-poanson(p)
"

dimensiune.
superior
3-poanson
\
cu axa
perpendiculara pe
,P
v,P
It{tl-<:;
~ 10
cilindrice
perpendiculare
@
'~
E!J EillIJ
-cu portiuni profilate identic inferior
4-detaliu , directia de presare pe directia de ._(! I
presare I II
suplimentar
~~ Suprafetele
Suprafete conice
-eu portiuni profilate diferit Nr. elemente=3+1 detallu suplimentar limitate de conice interioare
81 piesei: 3+1=4 II
, suprafete cu. nu se VOl' executa
Piese eu gaurl ~i salturi de l-matrita (m) dirnensiuni, mai de la muchiile
2-poanson(p) mari la capatul cu piesei .
..
,i~-:
. dimensiune. ~ ~' superior

-
1~
3-poanson
diametru rnic .
~LOJ ' inferior Gauri cu axa
,P
. p Alezajele cu

,Uj I
@1 ~
4,5,6-detalii
suplimentare
'.
perpendiculara pe
directia de presare,
P':}"\¢t· 12
diametru sub
2mm se vor
I executa ulterior
-j-------+--
Nr. elemente>=3+3 detalii suplimentare Suprafetele
ale plesei: 3+3=(/

l-rnatritajrn)
h
Muchiile se vor
tesi. 60YB 13
filetate se vor
executa ulterior.

'lU
Plese eu adineituri. , :.'
, 2-poa~son(p)
superior
I;
3-poanson
5.
inferior
I
4,5-detalii
suplimentare

Nr. element 1141,.,,111 ,~pllmentare

"Ie pI •• 11 I ••
II I null: l,.rpl~. dircctia de presare este continuta In planul dcscnului.
dltl'\,li I d . presarc cstc pcrpcndi '\flarl'l pc plunul tics .nului
,_ .I.__ ~_,= 1- ~ \'lP •
.=
 72 TcI'lIolo!:ldlo(t!. 1'·/II111II1SIrI(IIIt!.

An('1(81'7.
Student: .
Model de lucru pentru proiectarea unei plese dln pulberi REFERAT
An .... Grupa
Desenul piesei finite.
L I)cfinitii ~i notiuni de baza:
.. ', ..
' .... '.
,.

• .'. '," ,,'.', ,0,,'

Desenul comprimatului.
Nota:
directia de presare s-a ales identica cu
axapiesei;
detaliul punctat nu se poate obtine prin
acest procedeu tehnologic (degajarea
interioara este perpendiculara pe
directia de presare)

.Schita matritei pentru obtinerea comprimatului,

I ______
-2
.Desenul piesei finite (Ia indicatia cadrului didactic):
~=~--3

4
l-matrita
2,3,4,5-p"ansoane
6-tijli fixa

Nr. elemente = 3 + 3 detalii suplimentare ale piesei = 6

(Detaliile suplimentare ale piesei sunt: 2 gauri interioare +un salt de diametru exterior)

Operatiile tehnologice care urmeaza a fi executate dupa presare:

- sinterizare j . .
• se va executa degajarea interioara perpendiculara pe axapiesei prin strunjire interioara,
 ·1.ncscllul (;Omprinlfltului: ----------._------------------

Lucrarea

PROCES TEHNOLOGIC

4.Schita matritei folosita pentru obtinerea:comprimatului:' Scopullucd'irii: Cunoa~terea structurii unui proces telmologic.

1.Notillni genera Ie

Ll.Deflnitii ~itermrnologie
Procesul tehnologic - 0 parte componenta a procesului de producjie ill
decursul caruia se efectueaza logic si treptat rnodificarile si transforrnarilc
materialelor necesare obtinerii produsului.
Operatia - elementul de baza al oricarui proces telmologic si este definita en
fiind 0 activitate ordonata si limitate in timp efectuata de un muncitor sau 0 echipa de
muncitori :tara intrupere, la un singur loc de munca, cu uneltele ~i utilajele necesar "
asupra unuia sau rnai rnultor materiale in scopul modificarii proprietatilor fizico-
chimice, formei, dimensiunilor, netezimii si aspectului suprafetelor.
Faza - una din elementele constitutive ale operatiei care se realizeaza dintr-o
singura asezare si pozitie. a suprafetei de prelucrat, ell aceleasi unelte de 1ueru si LI
acelasi regim de lucru,
. Documentatia tehnologica - totalitatea documentelor i11 care este descrish
tehnologia de obtinere a unui produs. Aeeasta cuprinde: desenul de ansa 111bIII,
desenele de executie a reperelor, fisele tehnologice (materiale, timp etc.)
Fisa tehnologica - document ajutator in care sunt descrise operatiile " i IHZI'll
unui proces tehnologic de executie al unui reper sau produs.

5.0peratiiktelmologice care urrneaza a fi executate dupa presare: 2. Procesul tehnologlc de executie al unui produs

2.1. Notiuni generale

Procesul rehnologic reprezinta totalitatea actiunilor care realizeaza un al1l11l1il

stadiu a1 transformarilor materiei prime in produs finit. Functie de felul pro sului
ichnologic, structura acestuia este diferita; astfel, de exernplu, pentru un procc:
tehnologic 0' PI' .lucrari mecanice, structura sa contine operatii, faze, tr ccri, 111IHlIII.
miscari, P '111111 pi ui('l'I:lI'('a unu i proces tehnologic este bine sa so urmjircnsc: l'all-y I
criterii:
 crit eriu] I r .supune luarca tuturor masurilor pcntru I' Ilizare
I('/III/(
Km~ UII
conforrnatici produsului rata de performantele prevazute in documentati Material (JJ
tchnica ~i tehnologica; fuller I • Corll n,5 x 45"
crit triul economic - presupune realizarea procesului tehnologic in condi Matcriai Ol.J?
v

de cficicnta maxima;
18
criteriul social - impune proiectarea unui proces tehnologic care sa asigur
&ll£.Ll
conditii de munca cat mai usoare pentru personalul de deservire.
Material OLe 10
Pentru laborarea unui proces tehnologic este necesar un proiect de executie
{'[lll' coniine total itatea desenelor de executie necesare, desenul de ansamblu
produsului, desenele subansamblurilor, memoriul justificativ alte documente tehnice,
0
120
2.2 Exemplu
2.2.1. Analiza
de proces tehnologic
ansamblului
de executie al unui ansamblu
oj GEfii>
Fig. 2 Elementele componente ale ansamhlullli
Ansarnblul ( produsul ) "Suport" prezentat in figura 1 se compune din 3 reper
( fig.2): .,' ' 2.2.2. Programul de fabricatie
- reperul 1 - corp - este 0 piesa cu suprafete de rotatie exterioare ~i interioar
.oaxiale, marginite de suprafete plane. Materialul din care urmeaza a fi realizat est Produsul care urmeaza a fi fabricat trebuie realizat in numar de 100 buc 1\ i.
un ate! carbon (OL 37) ; raportullungime / diametru este aproximativ 1; I'inand searna de dirnensiunile si rnasa pie~elo~·. pl:e~um ~j de gradul lor <It
- reperul 2 - tija - este 0 piesa subtire cilindrica ell lungimea mult mai mar .xmtplexitate, tipul de productie corespunde unet sern 011C1.
tlt'cat diametrul( raportul lungime / diametru este mai mare de 7 ). Materialul din car
'" III 'uza a se realiza ~ste un otel carbon marca OL 37.
2.2.3. Schema logica de realizare a ,produsului
• reperul 3 - placuta - este 0 piesa din tabla ( grosime foarte mica in raport e
Tinand cont de componenta ansamblului, procesul tehnologic de realizarc H
It lnltc dimensiuni ). Materialul prevazut este un otel carbon de calitate OLe 10.
I ucestuia va cuprinde realizarea eelor trei piese componente .~iasa.mb!area lor.
,--t--- m Se disting doua posibilitati de realizare a ansamblului ( a ~l b in figura 3 )
I 3 l-WC=r--1-=O_
~~ I l
3 - Reperele 1 si 2 se asambleaza dintre care se va alege una considerata mai avantajoasa (b. este mai cornoda deoarcvv
I _-2
prin sudare cu arc electric
- Reperele 2 si 3 se asambleaza
previne lovireasi deformarea la asamblare a reperuiui 3).

451 prin sudare in puncte

Execu~~ Executie
I - Reperul 3 se acopera cu
reper I reper 2
I lac de protectie

t__ ; Asamblare .~

subansamblu 2-3 .

b.
Fi~.3 Sdu.'JlIII 1(I~kl\ (1(' renlizarv I prod","111
Ii' .,1. An umblu H, 'up"I'I"
 I"
I'm!E..!!.!!!! "'" 'I.
Alegerea semi fabrieatului: pentru 0 scrie mica si 0 pics1\ 1I 'ollll!-\1I111\ill
,~~.4I)ro~'es'dtcllDQloUlcde reallzare a produsulul II pcrului, semifabrieatul potrivit este 0 bara Iaminata sau obtinuta prin tru '1'1.' dill
I ~I 11010 10 de ex.ecutie a reperului J
7
I If se va debita 0 bucata la lungimea de 21 mm. Pentru realizarea suprali:t'lol
'I'chnologia de e xecutle
t' a reperului 1 este prezentati in fi~a tehnologici
!

ilindriee exterioare si a eelor frontale, proeedeul tehnologie ales este strunjirca iar
Fisa tehnologica nr.1 .
\I ntru suprafetele cilindrice interioare - gaurirea.
Operatii si faze
N - - -------------~ Masina .Dispoziti Scula Se vor nota eu : 1, 2, .. operatiile; 1.1, 1.2... fazele; a, b, e- prindcri It',
I _~·__ D~~~: Schita unealta 1\ 'prinderile,
ete; f '~ .avans longitudinal; ft = avans transversal; n = miscai '1\

I Strunjire
a. prindere
IIrincipala de aschiere. .
Tehnologia de executie a reperului 2.
.

1.1 strunjire
Semifabrieat: - sarma obtinuta prin tragere din otel <D4 rom.
frontala
Universa Procedee posibile : - taiere prin forfeeare , taiere eu fierastraul, debitarr pI'
trung.Tehnologia de executie este descrisa in fisa tehnologiea nr .2.
Fisa tehnologica nr. 2
~~--.-t-----~
1.2 Stnmjire Operatii si faze Masina Dispoziti Scula
unealta
cilindrica .oenumire Schita
Stnmg Cutit Nr
exterioara
normal
de I. Strunjire [L" n Cutit
stnmjit ,. 1.1 Tesire '~
-- -=!=lI - Strung Universa
exterior 0,5 x 450
a.desprindei'e-
177 Uf t
normal
profilat

2 p'rindere
1.3 Strunjire
cilindrica 1.2 Debitare
t\c ~ Strung
Cutit
de
Universa
exterioara
~ 12x 10 •
. , la lungimea
de 35 mm.
17-t ft
normal debitat

Tehnologia de obtinere a reperului 3:

1.4 Debitare Semifabrieat: tablli decapata cu grosimea g = 0.5 rom. sau banda eu grosimca
la lungimea Cutit g = 0.5 mmsi latimea b = 15 rom. Tehnoiogia de executie este descrisa in fisa
de 20.5 nun de tehnologiea nr .3:
debitat Fisa tchnologica nr 3
b. I.
Operatii si faze Masina Dispozitiv Scula
desprindere
unealta
Schita ..
Nr Denurnire

~~numire
Operatii ~i faze
Schita
Masina ..
unealte: DiSpozitiv Scula
Debitare
a. prindere
1.1 taiere .
OJ'
•

-i'
I
OJ " .ft "Foarfeca
"(ghilotina
Qpritor
. ,.
Cutite
"

~ r
\ I b.. desprindere "

2
2.20aurire
4J 4 '-@II ~I
f
Strung
normal
burghiu
Universal clicoidal
4J4
I,

Indoire ~'
t---E __ .J

2.3 Gaurire a. prindere

Strung burghiu Dispoziliv
~ lOx 8
normal clicoidal 2 2.1 Indoire la . de .
Universal
b. desprindere ,10 120

I ~, \ indoll
~ .~' -'.-
I \
_._--_. . b.desprindere
\
ontro)
\ -
 /I'/II/h/,/I' '1/ ( conform scheme: din f 'luden!: .. ', ' ..
~=~~~~~~~--.-------------------~
Suduru In CUt~ _ J, Asamblarea tsusislsu:
REFERAT
J si 2: An ,'" Grupa
Elernente componente:
I-=--=---:-:--:--~--::--:--:--:---::----------------
-reper 1- corp I.Definitii si notiuni de baza:
-reper 2 - t~ja
Procedeul de asarnblare:
- Sudare manuals cu arc
electric cu electrozi
lnveliti.

,I
---------i ---,------
Dimensiune de control:
45mm,

2, Asamblarea reDeruiui
3 cu'subansamblul
format din reperele 1 i
3 -~-- -1-:-'-----.---1' 2:
I // ..,,_--,-,_ Elemente componente:
dona puncrc /---- - subansamblul 1-2
de sudurn
- reper 3 - pHicu!a
Procedeul de asamblare:
- sudare electrica prin 2.Schite explicative ( dad este necesar sa se mai adauge 0 fila):
presiunein puncte
- variants posibila : lipire
Dimensiune de control :
:- ---:- ----'_3_mm
__ , ---'
Operaiia : Vopsire.

Elemente vopsite: - reperul 3 - placuta

Procedeul de vopsire: - scufundare sau pensulare

3. Modu! de lucru

Dupa documentare si urmarirea demonstratiilor de executie, In cadrul carora

flt~n~ii vor cauta sa identifice operatiile ~i fazele procesului, fiecare student va
prl!Pni cfLte un desen al unui ansamblu caruia Ii va intocmi tehnologia de fabrieatie.
I\c asta va cuprinde:
- dcsenul ansamblului si desenele reperelor;
• H hema logica de realizare a produsului;
- flsele tehnologice pentru realizarea reperelor;
- J iscrierca operatiilor de asarnblare.
K~:I,U\hll I S In:; 'rill in referatul lucrsrii cuprinzand una sat! mai mull file,
PI' :llOlllt III continunr 1.
 ,\I

"11""",'1//1,. 111"""11/,1. '", "'

H' "''", \ /."1/'/1'''11''

I. I)('JIII mireu ansamblului:

Ht·p(>t·c:
N...
Crt.
() 'nUmilZ -----·--ITh~In.=::-:=--r-;-;-:~~-,::-----.J
Buc. Desen nr. Material Semifabricat Lucrarea:

PARAMETRII REGIMULUI DE LUCRU

Scopullucrarii: lntelegerea notiunii de regim de lucru. Realizarea unor corelatii
-------~~~---4~-+----~ intre acesta si procesul pe care 11defineste.

1.Notiuni generale
Numar de bucati executate: 1.1. Definitii §i terminologie
Schema Iogica de Obrin;e;r~e-;a~an;;;-;s~a;;;m;;]bhil~u;J.IU;;i;:-:--------------_J
_ Ansamblu de conditii extemeinvariabile care, pentru un
Regim de
interval de timp, determina functionarea sau modul .de
lueru utilizare a unui sistem tehnic (masina, instala!ie, etc.).
Denumirea se adapteaza si se :completeaza cu specificul
procesului in care este implicat sistemul tehnic.
Exemple: regim de a~chicre, regim de sudare, etc.
~ Marime fizica de natura mecenica. electrica, termica, etc.
Parametru
proprie unui proces, prin reglarea careia un operator calificat
poate impune regimul de lucru dorit.
_ Succesiune determinata de ac!iuni care au ca scop
realizarea unui obiectiv.
_ Succesiune determinata de actiuni 'intreprinse in scopul
Proces
transformarii materiilor prime, energiei ~i informatiei in
tehnologic
semifabricat si apoi In produs finit.
_ Supravegherea permanenta a regimului de lucru a unui
Monitorizare
proces si lntreprinderea unor actiuni corective 'in cazul
esene: ansamblu; reper. aparitiei unor abateri de la valori1e prescrise.
rocesului
1.2. Rolu)
Un proces tehnologic de realizare a unor produse poate fi privit ca.un si: t 'Ill,

cu intrari ~iiesiri conform figurii 1.

/ [ii.",i.IO
I 1 ~
I
Materiale,

Energie ] •. [PROCES TEHNOLOGlC

I~ [ En~gi' I
[1"
_ nformane. .\~/
----. Infoll'Ul\ic \

k
Fig.I. Fluxul de intrarc ~ii sire In un (lrm:l'~ tdllwlll·
8-1 Pnrametrl] rel(/IIII1/II/ tie IlIerll.

Observatii:
2. Modul de lucru
• Materialele la intrare sunt: semifabricate, materiale auxiliare, medii de
Dupa documentare, studentii vor urmari 0 demonstratie In car' Ii I
lucru;
prezenta un proces caracterizat de cativa parametri de lucru. Se vor parcurgc (Upi II
• F011a de munca este de fapt cornpusa din energie (umana) si informatie
(cunostinte);
a. identificarea parametrilor regimului;
• Materialele de iesire sunt: produse + deseuri;
b. stabilirea valorilor regimului de lucru nominal;
• Energia la iesire este energie disipata: pierduta sau recuperata; c. identificarea unor marimi de iesire care caracterizeaza procesul;
• Informatia la iesire reprezinta cunostinte noi, dobandite. d. aprecierea valorilor marirnilor de iesire la functionarea In regim 1\0111111 II
e. modificarea "accidentala" a unui parametru a regimului;
Conducerea efectiva a unui proces tehnologic presupune interventia t..aprecierea valorilor dtarimilor de iesire la functionarea In regim accld 111111
operator asupra unor parametri specifici procesului respectiv, conform figurii 2. g. "elaborarea deciziei de reintrare a procesului In regim nominal sau U7.lI "

,..------- I Corectare I Procesele recomandate penttu demonstratie pot fi:

I Reglar~] •. _ I Reglare I , 0prelucrare prinaschiere ( strunjire, frezare, gaurire, etc.);

'-----,-----' un proces de sudare ( rnanuala cu electrozi metalici inveliti, cu II

electric in mediu protector de gaze, prin presiune, prin puncte, etc.)

- un proces de taiere termica oxi-gaz.
I intrari I c=:) I ,PROCES TEHNOLOGIC I c=:) I ie~iri IqI inforrn8tii I In timpul demonstratiei, studentii vor completa referatul anexat.

Fig.2. Schema conducerii procesului tehnologic prin

reglarea parametrilor regimului de 'lucru

Un parametru al regimului de lucru poate capata 0 valoare gresita :

- printr-o reglare eronata; sau

- accidental, datorita unor cauze interne sau exteme.

Orice modificare a unui parametru al regimului de lucru conduce la 0

schimbare a valorii uneia sau mai multor marimi de iesire. Informatia dobandita in
urma constatarii variatiei marimii de iesire poate conduce la 0 decizie. de corectare a
parametrului modificat (manual sau automat). . . .
Din punctul de vedere al functionarii sistemului tehnic regimul de lucru poate
fi:
• nominal, atunci cand sistemul functioneaza la parametrii optimi (stabiliti);
• uzual, atunci cand sistemul functioneaza la parametri apropiati de cei
nominali, dar totusi acceptabili ; . .
• accidental, atunci cand sistemul functioneaza la parametri eronati, avand
drept rezultat marimi de iesire inacceptabile ( de exemplu produse rebut,
consumuri x esiv de materiale, energie, avarii, etc.).
1/1 1"1/111/1' 11111' NII/II/IIII iI,. 111111/

"u",,,,rrri/,, 111""11/ I I 1111

, tud .nt:
REFERAT
An .... rupa

1. Definitii ~i notiuni de baza:

 I'
1//,11/1,111/ "'III/lwllli d"/II'"1
/'/1/1"/,,, /11 ",,/11"111111 turunr«,
----
I hC'1111I11 In'lI prucesulul:
\ 1" I. ,
'W 1I1n proccsului:

Lucrarea:

PUNEREA iN FORMA PRIN TURNARE

Scopullllcrarii:Cunoafjterea modului de pun ere in practice a unor procedee de
II) " 1Ir1llllc.n
, i id
I entiifiIcatl' (denumire ~i notare): turnare, analiza comparativa a 'procedeelor de turnare din punct de
vedere al preciziei dimensionale ~i al calitatii suprafetelor obtinute
in strinsa Jegatura cu forma geometries a pieselor ce se pot realiza
prin aceste procedee, utilizarea informatiilor necesare intocmirii
tehnologiilor.de tumare pentru cUvefse piese. '
h) l~c~jmul de lucru nominal: Ins)l~i.t:ea terminologiei 'speeif}ce, . .
, " " . ",

l.Notiuni generate
c) l\1arimi de iesire caracteristice (denu~-;:ir=e:-~:-;i-n-o-:t;-a-r-e)::-:---------l 1,:1.r>efinitii ~i terminologie

Turnare
- procedeu tehnologic de realizare a pieselor prin
cl) Vnlorile marimilor de iesire in regim nominal' introducerea unui material metalic in stare lichida intr-o
I '
forma de tumare special executata.
Forma de - ansamblu compus de obicei din doua parti (semiforme),
) PlIl'um trul modificat "accidental=s] valoarea sa: turn are care contine 0 cavitate avind configuratie si dimensiuni
identice cu ale piesei care se toarna,
ReJea de turn are - ansamblu de canale prin care materialul topit patrunde In
I) V"l'iatia marimilor de iesire (valori): cavitatea formei astfel lncit curgerea sa sa nu produca
defecte de structura in piesa turnata,
- element al formei de turnare realizat In scopul crearii
configuratiei interioare a pieselor care necesita aceasta,
r mularea deciziei de adoptare
) I,r~ a masurilor corective pentru
Rasu[latori - ansamblu de canale special executate in forma de turnare
• illtoarcerea procesului in regim nominal sau uzual:
prin care se asigura eliminarea aerului si a gazelor rezultate
la turnare .
Fonnare .- operatia tehnologicamanuala sau rnecanizata ce consta In
realizarea formei de turnare.
- element folosit ..'. la formare, avind configuratie ~i
dimensiuniapropiiate de cele ale formei tumate; el
compunedin una, doua (semimodele) sau mai multe parti,
Amestecde - material granular folosit la materializarea formelor
(ormare temporare, compus de obicei din nisip cuartos, argila si apa.
Forma - forma de tumare ce se executa din amestecuri de formarc
tem orara obisnuite (nisip si argila) sau speciale (nisip ~i lian]i
sp ciali) si care sunt folosite la 0 "in ur~ IU/'IIHl'l
di 11'11 indu-sc p ntru : coat 'I' a pi '1H.'iun nnt«.
 11/1 /'11111'/1"'" f"I/'IIII,,11I 111111"'" ",IIl""'1I fl' f"1/"" 1"'III"I/I"fI' II

fo''!.!!!l!J. T('hnoloJ,!hl de realizare ll1:1nllllh\ a formelor din amcstcc de fOJ'IIlIlI'l'

- forma de turnare cc se executa din cirnent, ipsos, samota
SI'mil't'rlllflIlCl1tii ()hi~lluit
folosita la citeva turnari dupa usoare reparatii
intermediare.
Formii Succcsiunea fazelor operatiei de formare manuala eu arnestec de Iorruurc
- forma de tumare metalica din fonta, otel sau aliaje
perf1/al1el1tii obisnuit se prczinta IIItabelar mai jos:
neferoase folosita la un numar foarte mare de turnari (sute,
mil) tara a neeesita reparatii intemlediare.
SUpro[a(ll de -suprafata, de obieei plana, care separa semifonnele.
,'ieparatie ~'A$eZarea semimodelului inferior si a ramei de turnare inferioara pe pJaca d
Pudrii de izola{ie formare.
- amestec fin de nisip cuartos si anumiti alti aditivi ee
- Pulverizarea pudrei de izolatie si introducerea amestecului de model priu
serveste pentru prevenirea distrugerii formei de tumare la
extragerea modeJ.ului. , cernerea amesteeului de fonnare.
Lantetii - instrument metalie ee se foloseste pentru netezirea
Semirnodel
suprafetei pilniei retelei de tumare sau la remedierea
inferior
eventualelor deteriorari ale suprafetei formei de tumare.
ClI.tie de miez
- dispozitiv In care se realizeaza miezurile prin formare
"
din amestee de miez. %.'
/
A.mestec de miez
- material folosit pentru formarea miezurilor (ex: nisip /
/ Rama de
cuartos In amestee eu ulei de in ). tumare

1.2.Tehnologii de turnare
1.2.1.Turnarea in forme temporare

Turnarea metalelor ~i aliajelor ill piese presupune folosirea unui model al

II I l i ('\Injutorul caruia se realizeaza forma de tumare temporare. In figura 1 se
I" /1111 omparativ modelul de turnare ~i piesa ee.va rezulta dupa dezbaterea formei
ell 11111\111' '; ~'Introducerea amestecului de formare pina la urnplerea formei si indesarea
acestuia. . .. . . 1 d 1
- inHituratea surplusului de amestec de formare eu ajutorul uner ng e e ernn
Piesa ce se va idata e mar inile su erioare ale ramei.
tuma

Semhnude]
Marca Semimodel Placa de Inferior
formare
inferior
, Plan de
separatie Modelul
Fi~.J.Pj(,NR turna ~imodelul ell t"I'1'"1
 larmn prt» turnurr,
I) I /'/11/,.,<'01 II/ PUII,"""
~-------
I" ,,,,,,,,, I"f" ",""", 'I

c. c.
- J\samblarea m~dellllll~ pe cepuri.pudrarea sa si a suprafatei de separatie. . - Dcschiderea formei ~iasezarea serniforrnelor ell suprafata de separatic in sus.
- Montarea ramer supenoare eu asezarea In forma a modelelor retelei de turnare - Indeparlarea prin suflare a amestecului de formare cazut prin pieiorul pilnici
si a rasuflatorilor. . de turnare.
- I,!1trodueerea si indesarea amesteeului de model si de umplere. - Realizarea alimentatoarelor prin unirea eanalului de distributie sau pieiorului
- Indepartarea exeesului de amestee de formare si exeeutarea canalelor de pilniei de turnare eu eavitatea formei.
acrisire. -Realizarea legaturii dintre favitatea fonnei si rasuflatori daca aeestea din urma
Model pieior Model rilsufiniori sint lasate in su rafa a de se ara ie a formei. '
pilule de' Rami! superloara Scmiforme
turnare

Model sect!?nat
""
Ill,
..
----t=~----;::.:::::3_--_!~--.""j Model canal de
" / dlstributie
Canale de
aerisire
Bolt de
orientare

Plnd de form are

f.
Pladi de rormaR
-Demulare.

d. t t
Realizarea pilniei de turn are eu eupa respectiva, ,
Extragerea din forma a modelelor piciorului pilniei ~ierasuflatorilor.
• Nctezirea su rafatei interioare a ilniei de turnare. .
9J
Model picior pilol. de
turnare

~M'.'~"'~'
Pilule de turnare
C au ale de aerlslre

Placa de
formare
Rama superioara
g.
Model canal d. - Formarea miezului
dlstributle
Mod.1 sectlonat

Rama lor.rloara

Plaea de formare
 I)

1'1111",.,,, '"
1'1111""'1/ I" ' ••"IItl prln turnarr.
------------------------------------------------
}1'II'II'/lflll turnorc.
III

----------------------- 2.2.Turnarea In forme pcrmanentc.Tehno\ogia

tnetaliee (eoehil~) fara supraprc~iune .
de turnare ill forme

h.
~ ·Y.arca miezului in marci i asamblarea fonnei. Tu,:narea In fot~ne metal ice tara suprapresiune presupune parcurgerea
urmatoarelor.etape.dc lucru; ,
, "a. Pregatirea' formei metalice (co chile i) pentru operatia de
turriare.Curatarea acesteia.
R.m~ superioarA
____ Cavitatea formel
-'b. Pulverizarea pe suprafata formei a unui derivat al petrolului pentru a
Mlez
,usura extragerea piesei tumate din forma. ,
, C~ Inchiderea ~i blocarea semifonnelOr:
d. 'I'urnarea propriu-zisa. -
e. Extragerea piesei dupa solidificarea metalului turnat.
.f Taierea rete lei de tumaresi a rasuflatorilor.
_g. Curatirea piesei. .
II
Doua exemplede cochile se prezinta in figura 2:
Pilnia de Rasuflatoare
l. Miez turnare

Turnarea propriu-zisa; Piciorul Piciorul ..::!@:-r--riT---r*",--ri-r--r-;I"

Dezbaterea fonnei de turiiare ~i extragerea piesei turnate: . pilniei
de . pilniei
Det.a~area mecanica sau termica a maselotelor ~i retelei de turnare: turn are de
Poh~~rea zonel?r piesei tumate In care s-a realizat operatia precedenta; Alimentator turnare
Curatire mecalllfa (sablare; tobare; etc.); , ' " , ,
Control final. '
Canal
-, distributie
~----------~
Suprafata
de
,-'--- separatie

b-Coehilii Fig.1 a-Cochila

eu doua pentru
cavitati turnarea
unui
piston

-3.Modul de lueru

Studentii vor urmari doua demonstratii de turnare a unor piese prin proc d -I
descrise 'in lu~rare, apoi vor trece In revista piese obtinute prin alte proc do tll'
tumare. Fiecare student va primi apoi un desen al piese din fonta cenusie si vor - -lIi\,
tehnologia de obtinere a piesei prin turnare In forme tempon re din am . t 1\
Retea de formare obisnuit. . '
Se vor schita: piesa tumata cu precizarea suprafetei de soparauc, 1111 /':111 ~i
turnare
Zone de taiere ' modelul, forma de tumare.
S hil'\ . deseneaza In referatul An xnt.
"" I'///"'/I·,t 11/ ",,,,,,l/,,III 11111I,'/1'

l'IIII"~"1/ III "IIII//l/'fill turnarc.

--------------------------------
Student: .
REFERAT
An .... Jrupa

lDefinirii ~j notiunl de baza:

2.EtapeJe obtinerii unei piese prin turnare In forme din amestec obisnu j
(enumerare, eventual schite ).
I l'un« /1',/ I" /,.,,,'" ,"111 11/1//,11.' "Wl/",.,.,,", iiI'" ,1/11' ".,.'"1111/' ","./1,., '1'1

I Uh' t'l\lIl pl(' cl turuate

\'IIc1ll1ll1lll1dnctic):
i IIwtlcllllui. respect] 11I1 ,,"1111, (I •• I cI UI(11l

Lucrarea:

LEGILE PRELUCRARII PRIN DEFORMARE PLASTICA

Scopullucri'irii: Cunoasterea legilor ce guverneazii procesele de prelucrare

rin deformare lastica.

1. Notiuni generale
1.1. Definitii si terminologie

Deformare plastid - proces de deformare permanenta a unui material sup us

unor solicitari ce depasesc limita de elasticitate a acestuia.
Prelucrare prin deformare plastid - procedeu de punere in forma constind
• III '1\111 formei de turnare: din redistribuirea materialului prin deformarea plastica a acestuia .

1.2 Legile prelucrarii prin deform are plastics

Comportarea materialelor metalice in timpul prelucrarii prin deformare plastics

respects anumite legi stabilite pe cale teoretica si experimentala.Acestea sunt:
c:
1°. Legea volumului constant: facind abstractie de unele pierderi de
material prin ardere si prin indesarea materialului cu goluri interioare, se
poate considera ci'i volumul materialului se pastreaza constant in timpul
deforrnarii: V semifabricat = V oiesa deformata
2°. Legea coexistentei deformatiilor elasticc si a eelor plastice: deformarea
plastica este insotita de aparitia defonnatilor elastice. In urma inlaturarii
fortelor exterioare, deformatiile elastice dispar, ramanind numai cele plastice.
3°. Legea rezistentei minime: deplasarea punctelor corpului deformat,
situate pesuprafata perpendiculars pe directia fortelor exterioare, are loc pe
distanta cea mai mica la perimetrul sectiunii.
4°. Legea aparitiei si echilibrarii tensiuniIor interne: in timpul deformarii
plastice, in interiorul materialului apar tensiuni ce se opun deformarii si care
tind sa se echilibreze reciproe.
5°. Legea similitudinii: la deformarea in conditii de similitudine a doua
corpuri geometric asemenea, acelasi material, eu aceleasi caraeteristiei
mecanice, presiuni specifice de deformare p si P: egale, intre fortele de
deformare P si P, si marimile lucrului mecanic necesar schimbarii formei W
si W, exista relatiile: "
p = PI; PIP, = (l 11,)2; W/W, = (l/1,)3
unde 1 si IJ sunt marimile liniare earacteristice ale celor doua corpuri.
---
 11111 J "11""/," '//1 ,,1/1/ /If/II tI"/(ifI//II/"""/I/lnl,
LCI{/lcpn/llc,a,1I prl" deformare piastlctl, lill
. Modul de lucru
Student: .
Dupa In usirea enunturilor celor 5 legi, studentii vorasista la experimentele
VOl' ajuta sa inteleaga mai usor esenta unora dintre aceste legi.
REFERAT
\\1\' Ii An .... Grupa

Experimentul nr.1.
1.DefiRitii~i notiuni de baz8;
Sc supune refularii 0 epruveta prismatica confectlonata dintr-un alia] neferos, ,
usor deformabil (fig, 1). Aceast experiment se executa In scopul punerii In evdenta a
Il' iii volumului constant si a legii rezistentei minime.
p
Dimensiuni:
I
i 10III - inal!imea probei inainte/dupa
I 10 deformare.
i
I ao; bolal;bl - dimensiuni1e sectiunii
I
'--'-' -_.+ ,;. transversale a probei inainte/dupa
i deformare.
i

Masurindu-se dimensiunile probei inainte ~i dupa deformare, se vor calcula

volumul initial si volumul final al acesteia. De asemenea se vor schita formele probei
In ele doua stadii.

Experimentul nr.2.
Se supune indoirii 0 proba dreptunghiulara din tabla subtire din doua materiale
diferite (fig.2). Se va observa fenomenul revenirii elastice In scopul sesizarii legii
.oexistentei deformatiilor plastice si elastice.
Se noteaza cu:

U - unghiul de indoire
al probei in dispozitivul
de indoire;

UI- unghiul de indoire

al probeidupa
inlaturarea ei din
dispozitivul de. tndoire.

Fig.2. indoirea unei

probe din tabla'
S vor masura unghiurile U si UI pe rind, pentru fiecare proba ~ise va calcula
IIII1 illl'O r v mirii clastice.
Ob. -rvnjiilc si c pli ajiilc relativ la aceste experimente se inscriu In referatul
uu-x 11
 III I
III I"/J"" III ••III",lIrl/ 1"'" ""/"fII"If., II/I/It/.'II Punerea tn /rm",'1 pr/n aschlere:

l-: perirncntul Ji::~'---------------------'--:"--'

,', hill! probei: Dimensiuni masurate:
III Ii 11t ' d ' de;:jf,~o:::rm=a:r:-:e:--TiDC'-:'up=-a;;--
-:;d-=-er.fo:-:::rm-:-ar-e----+~In~a~i~n~te~d~e~.
!P:D~·~up!!a~~
..~
~_~ i__-------~~d~e~fo~rm~a~re~·~~d~e~fonnare
10 = . Ji == . Lucrarea
an = al =
bo":" bj= .
VI= Vo';"
I, PUNEREA iN FoRMA PRIN ASCHIERE
II
§Sopullucrarii: Cunoasterea posibilitatilor de obtinere a suprafetelor prin
. prelucrari prin aschiere.
I(

I.Notiuni generale

1.1.Detinitii si terminologie

(II! ervajii referitoare la marimile Vo si V I:' .

• f • , f ••••••.••••••••••••• : ••••••••••••••••••• ',' ••••••• : .. ' •••••• ' ••••••• : •• \ •••••• o· :'" • '. •..' I. I', • : ••• I', _~;
II I~ Punere in forma - modalitate de realizare practica a conditiilor impuse form i

~~i~~~
i';1': ' '~~l~d~~~' .~~~~
'i~~~~i~:
:~~~ii~~~i
'd~~~;' .'.'.. ~ :..' :..;.;..' piesei.
Semifabricat - produs obtinut prin procedee tehnologiee primarc (turn~I~',
I I •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••.••••••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••••.••••••• ,
defonnare plastica, sudare ete.) care urmeaza a suporta transformari ale former in
.............................. ~
. '
. seopul obtinerii piesei finite.
.' Piesa finita - piesa rezultata In unna unui proees de fabricati= si care
E pcrimentul 2: indeplineste conditiile pentru a fi montara intr-un subansamblu.
Sehita probei , Ungwuri de indoire Prelucrare' prin aschiere - modalitate de punere In forma ee constf 111
Inainte Dupii lndoi,re Materialul A .MaterialulB modificarea formei semifabrieatului initial prin indepartarea adaosului de prelucnm
aA= aB= , "
sub forma de aschii eu ajutorul uneiseule aschietoare.
aIA=' '. alB =; Adaos de prelucrare - stratul. de material prevazut pentru supraf t'l
.~aA = 'alA - aA.= ~aB.'= ai~ - <XB= semi fabricate lor, eare urmeaza a fi indepartat printr-un procedeu de agchierc (~I,
degrosare sau finis are), in seopul obtinerii la aeeste suprafete a unOl" anumi!
parametrii prescrisi pe desenul de executie al piesei. Adaosurile de prelucrare sUllt: d
:.
degrosare, intermediare si de finisare,
Degrosare - operatic de prelucrare prin aschiere in care este lnde;:> irtal t' I
mai mare parte a adaosului de prelucrare, dintr-una sau mai multe treccri.
Finisare - operatic de preluerare prin aschiere prin care sun! ob\illlill
dimensiunile, preciziile dimensionale si rugozitatile finale sau apropiatc d lc Iinlll
irnpuse suprafetelor pieselor.
Aschie - bucata de material detasata de pe suprafata de prclucrat In tit 'lll I
( '011 ')1II,:1l j cxp lileatu:,
t"
.. , , .. , ,., .
.; . .
; : ,'..:.'.
: :.' .
. , .,." .. '"'
sculei aschietoare,
Scula aschietoare - unealta prevazuta cu muchii taicto rc, montHt Jll' II
.
, •• I , ••• , , ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• " •••••••••••••• 0; ••••••• : ~ ••••••• ' ••••• ~' •••••••••. ,~

.
t •• I' .•..I.,.....•.. ·································· ......................................•.... masina-unealta, folosita In procedeele de pr III prin nschi '\t.,
1'(11'
 111\
III I I'IIII~"'" (II/till/III 1'rll/ "Jl'hI"'l".
Punere« (lIjl,mld prill a$c/ll~r~.

Muchic tiiictonre - inters e\iu dintre doua suprafete ale p~r~ii activ ale scul I 2,1. Precedee de prelucrare prin aschiere
\ III' \ piltrunde in materialul prelucrat, indepartandu-I sub forma de aschli (sinonim
Schernele de principiu ale celor mai uzuale procedee de prelucrare prin
I i~).
Procedeu de prelucrare prin aschiere - totalitatea activitatilor speeific aschiere sunt prezentate in anexele Tll-3.
II xiesare generarii suprafetelor prin combinarea miscarii relative dintre scul
II:;> .hictoare ~i semifabricat, Principalele procedee de preJucrare prin aschiere sunt 3. Modul de lucru
rul otarea si mortezarea, strunjirea, frezarea, gaurirea, rectificarea etc.
Generarea suprafetelor - deplasarea unei curbe in spatiu dupa 0 anumita leg
care l~ischimba sau nu forma. Curba care se deplaseaza si care genereaza suprafa] 0biectiv~1 final al lucrarii consta in alegerea procedelor pentru puner 'n III
cste denumita generatoarea G, iar traiectoria descrisa de un punct oarecare al ei, i forma prin aschiere a unei piese.Pentru realizarea acestui,obiectiv studentii vor HNj lit
tirnpul deplasarii, este denurnita directoarea D.In cazul generarii suprafetelor pri mai intai la 0 demonstratie practica 10 cadrul laboratorului de prelucrari prin aschi I
aschiere, deplasarea generatoarei in lungul directoarei este data tocmai de miscare unde li se vor prezenta principalele procedee de prelucrare prin aschiere (strulIJiI •
U\j~ului sculei in lungul traiectoriei directoarei. frezare, gaurire, rabotare, mortezare, rectificare), precum si rnasinile-un lit
Miscarea principala de aschiere - miscare a sculei sau piesei care realize corespunzatoare fiecarui procedeu. .
procesul de desprindere al aschiei de pe suprafata semifabricatului. Se executa cu Fiecare student va primi un desen al unei piese, ~i pe baza anexelor prezent .j
vltezd principald de aschiere Vc de catre scula sau piesa. lucrari va rezolva problemele de la punctul 2 (subpunctele a-d) - alegerea procedeului
Miscarea de avans - rniscare a sculei sau piesei avand drept scop .aducerea de prelucrare .prin aschiere a unei suprafete.in coatinuare este prezentat un model de
1\ III erea de noi straturi de material In fata t~i~uJui sculei, deoarece acesta nu poat rezolvare a acestor probleme. Rrezultatele obtinute (schite, note, precizari) se inscriu
-uprinde dintr-o data intreaga suprafata de prelucrat. Se efectueaza cu 0 viteza d in referatul TIl al carui model este atasat lucrarii.
tvans vfi fie de catre scula, fie de piesa de prelucrat. Exista mai multe tipuri de avans
avans transversal Jr, avans longitudinal fi, avans vertical lv, avans circular !C, ava MODEL DE REZOLVARE
oarecare /0, etc. I

Addncimea de aschiere - stratul de material indepartat la 0 trecere a sculel Desenul de executie al piesei finite
aschietoare, masurat pe perpendiculara dusa la suprafata prelucrata (se noteaza cu t).
Pe schita desenului de ~xecutie al piesei, pe care fiecare student 0 transcrie in
2. Alegerea procedeelor de prelucrare prin aschiere referat.se vor nota cu cifre toaib tipurile de suprafete simple, conform exemplului d
maijos.
Alegerea procedeului de prelucrare prin aschiere se face' astfel incat acesta sA
asigure conditiile impuse piesei (tipul, calitatea si precizia dimensionala a
suprafetelor preJucrate -v, anexele TIl-l si TIl-2). .
Procedeul de prelucrare ales trebuie sa fie eel mai ieftin
materialului piesei. . " . .'
Pentru alegerea procedeelorde prelucrare prin aschiere unei piese se a
pr cedeaza astfel: .
a. se identifica procedeele de prelucrare posibile pe baza tipului de
supr rat~(v. anexa TIl-I); . "
b. se selecteaza precedeele de prelucrare luand .ca baza' calitatea
upr f ~oi (v. anexa TIl-2); , ,
c. se identifies schema de prelucrare si scula aschietoare corespunzatoare
(v, IIn »ca T11-3 ); . ~33,6_
d. se identifies masina-unealta (v. anexa TII-3).

90 V lv/\! /::j/
 WI
Punere« fit fi"'''1J. pr/II asciI/ere..
III" 1'11111""" /11 /lIflllIl 11111lI~t''''''rt',
Se com leteaza punctul c de pe fisa de lucru e~ 0 seh~mli de pr~neipiu. In
trccc apoi la complcturca tabelului din referat,
SI: VlI eu tipuril d procedea alegere, a unuF procedeu de prelucrare prin aschiere folosit la obtinerea unei suprafe]
pC! ibil ' prin care sc realizeaza fiecare suprafata in parte.
de pe piesa primita.
0, Procede posibile de prelucrare prin aschiere.
c. Schema de principiu pe,ntru strunjirea cilindrica exterioard.
Suorafata Procedee oosibilede prelucrare prin aschiere, \
Nr. Tipul Strunjire Frezare Morte- Rabo- Gaurire Recti- Piesa-semifabr.icat Suprafafa ~
Tt. zare tare ficare // /relucrata
S,

I--,~h
S?
plana frontala
cilindrica ext.
cilindrica ext. x
x
x
x
- -
-
x
x
x

x
-
,
-
-
X
x -
- X
7 I Ii
;
Sd orofilata x x x x - x
---.----
I ~ __ .'_._._._.
-I .
.~.i-I--
I
S~ conica ext. x - - - x
S~ conics int. x - - - x X \'
S7 plana frontala x x x x -
SH
,
cilindrica ext. x - .' x - -
X
x n
z ;f
j
n =m~:j,carfade rotatie
a plesel I
-
-Ul
-L. /
cilindrica int. x - x x .Ii / . ft = avansul transver~a
, 'I
,
'10
,
conica int. x - - - x
x
'x -z -J
It fl = avansullongitudmal
, II plana (canal) - x x x - x
( \~fitde
Yn continuare, utilizand anexa Tll.2 se selecteaza procedeele de prelucrare strung
priu aschiere dupa calitatea fiecarei suprafete, completandu-se tabelul de la punctul b
din referat conform exemplului de mai jos.
La etapa urmatoare se comp 1eteaza
~ tabelul eu ma"iriile-unelte
y
utilizate If!
b. Selectarea procedeelor de prelucrare prin aschiere .dupd calitatea fiecare procedeu de prelucrarej'rin a~.chiere.
,1'111 rafetelor:
d. Denumirea masinilori-unelte folosite
Suorafata I Procedee alese.
Nr. Ra (urn) Strunjire Frezare Morte- Rabotare Gaurire Recti- Procedeul ales Masina-unealta
Procedeul ales Masina-unealta
rL zare ficare mortezare Masina de mortezat
struniire Strum!
- - - - Masina derectificat
S,
S,
S,
63
63
x
x - .. - - - -
gaurire Masina de zaurit reetificare

08 x - - - - X

~'I 63 x - - - -." , -
~ 63 x - - - - -
S/,
SL
63
16
x
x
-
-
-
-
..
-- -
.;
-
-
SlI 63 x - - ;
- - -
S,j 63 - - - . - x -
SHJ 6.3 x - - - - -
S 32 - - x - - -
 11111 /'/11/"','/1 (11/",,,,,,,,,,,, 1/ ,101,'"" _
PlllII!rCU III ["rm(1 prin (licit/ere, ItI'l

Anexa ILl, AncxIlTII.2,

'I'lpul Procedeul Grupa Foarte fina Fina Semifina J)Cl!;rO~III'c
Procedeul de prelucare prin aschiere
I'll fctci Struniire Frezare Mortezare de Valoarea Q
....
R
Rabotare Gaurire Rectificare
prelucrare
Q

'0
.... '0
Q
'0
Q
'0 •... •••
0 0 Q
-:... Q
Qo
•••'" '"'" ~
U. '"<I. ~ §
R R R, (urn) ~ '" Ul
""
lcll'id! R N N
R
0
0
0
R
R Strunjire Dezrosare X X X .
-
';'"
I'ioal"a Semifinisare x x x
exterioara ~
ldrica R 0 N Finisare x x x x x
0 R R .~

'jour'a Foarte fina x x x ,~

id\ R. 0 Strunj.re Dearosare x x :'_1=
0 0 0 R

--
rioara interioara Seniifinisare x x x

ic{l Finisare x x x x·
I=~
R 0 0 0 0 R Foarte fina x. x x x
;oara
Alezare eu x x x
illltl'i
Iionrll
P R P P 0 P
Frezare
cutitul
Degrosare x x x --
11.11 P R P" cilindrica Finisare x x x x
0 0 P
I1Ii1 I' Foarte fina x x
Frezare Dezrosare x x x x x
\ R 0 0 0 0
I iOal C R frontala Finisare x x x x
Foarte fina x x
\' R 0 0 0 0 cD<15 mm x x
'IO(1re R Burghiere
cD>15 mm x x x
eluri 0 R P x x
I
0 0 p. Rabotare Degrosare
rioare Finisare x x
( '1111 cluri 0 Degrosare x x
0 R 0 0 p Mortezare
inte; 'ioare Finisare x x'
Dun turi 0 p Prelucrarea Rabotare x x x
N 0 0 R
ext riaoare ro tilor Frezare x x
f )1111 turi . dintate Rectificare x x x x x
0 0 N 0 0
il1l'l 'ioarc
R Filetare Cu tarodul x x
( '1111III'de interioara Cu cutit x x
0 R 0 0 0 p pieotene
pHil In
Filetare Cu filiera x x
1I1'h)ro
exterioara Cu cutit x x
( '1111 III de 0 N R 0 0 .p pieptene
JI -..,:) - 'x
Rectifieare x x
IIJ Rectificare Degrosare x x x x
III- 0 R rotunda Finisare x x x x
R R 0 P
rioar Foarte fina x x x x
Finisare x x ,
Rectificare
11(: 0 N R N ·0 x
P plana Foarte fina x
10111"-
'!lId
1•~
ie P P 0 0 0 N Honuire
Semifinisare
Finisare x x x
x
x
x
x
x
- f-
p 0 0 0 Foarte fina x x x
0 N
Lepuire Medie x x x
Finisare x x x
11'1("'11111: R recomundat; P - posibt! de executat,'N - posibil de executat dar '- =
11/'" '{'(III/flllllllf,' () - lIt'apl/cob"
1111 1'111I1''''11 In IOr/"d pr/" !!~~'.;;'''~/c::..'rc:.:', • _ Pu"~'1!4 fir [",mil /lrl" aschiere. III

Anexa Tll.3. Anexa T II ..'.

Scheme de prelucrare prin aschiere =ro~c-'e~d~¢~u7Iu~i-:~G~Ar,l~r~R~I~R~E~----'--~~---------------------~----~
rDn:el=ll~II=I!~lf=ea~.

I )('lIllIlIif:! t ?roeedeului: STRllN,JIRE Miscarea principala

executata de: seula II chietoare .;
A 1t,~I'(/r<!{/ principald
Miscarea de avans
,''''''Il/Cllo de: piesa
II Iiscurea de avans
executa/a de: icsa sau scula a~chiet9are (avans vertical)
Denumil'ea sculei: burghiu
de:scula achictoare avarlS Ion itudinal, avans transversal
"\I'Clllala Denlllnirea mdi(;:'n:-;iI-:-'-~u:':n-l:eJ..~re~.'::·
m=-:a:-::s-;:in~a;;-:;d;-c-g-:a;-u-r'7.it:-------:----------'----l
I umumirea sculei: cutit de strun
ltcnumirea ma,yinii-unelte: strung
Schema de principiu (J procedeului:
Srhcma de principiu a proeedeului: .

Vo' = miscarea principald

de aschiere .
f, = avansul vertical

D = diametrul burghiului
n = miscarea de rotatte
a ptesei (turatia)
It = avansul transversal
11=avansul longitudinal
utit de
strung
Fig, 3. Schema de principiua procedeului de burghiere
Fig. L Schema de principiu a procedeului de strunjire

~-------------------~--~------------------------~
Denumirea procedeului: RABOTARE .
I icnumirea rocedeului: FREZARE Miscarea principald
MiS 'area principala executata de: scula a chietoare
(' scutatd de: scula aschietoare
Miscarea de avans
Mlscarea de avans
(!Xeclltata de:piesii sau scula a~cbietoare (avans longitudinal §i transversal)
de:piesa sau scuta a§chietoare (aVaIlS transversal
/' (,{,!llala Ion itudinal vertical circular Denumirea sculei: cutit de rabotat =~=-.:.L_----~~--J
Dcnumlrea seulei: freza Den1lll/irea ma,yinii-u~elte: masinii de rabotat (~epjng sau raboteza)
I trnnnumirea mminii-unelte: rpa ina de frezat
Schema de principiu a procedeului:
,)'('lj{'rn(~de principiu a procedeului:

n = turatia sculei
ve = miscarea principalii
iZ= avansullongitudin~/ de aschiere
t = addncimea de aschiere
! 1; = avansul transversal

1'1 ',I'CI / v
t = addncini 'a de aschiere
Plos« C

1~1j.(.2. S 'hema de prtnciplu a procedeului de frezare III ••• , S('h mil de principlu II proccdculul iI(' ruboture
II ' 1'1111I'1,,/, /11/"""" fltI,,"~/'/i/I'l/"
l'IIIII',ta In /l1I/lIl/lflll 1I'~\(.:.:.'' .:.:.It;:'r,.:;:., ~ II

All I '111.3. An xlITII .••

I tcnnmlrec: procedelllui: MORTEZARE Scheme de generare a suprafetelor prin strunjire
A 1I,\'('IIt'eGi principala
I' ,','('IIII/Ia de: scula ll§chietoare 'Nr Tipul Nr. Tipul
crl suprafetei Schita prclucrarti crt. suprafetel Schita prelucrarfi
IIlln'u/'ea de avans
('I','(,lIlalii de: iesli sau scula a chietoare transversal, vertical
Uenumirea sculei: cutit de mortezat
J)(,l1umir~a maiinii-unelte: masilla de mortezat
Schema de principiu a procedeului:
(morteza

cutit de mortezat
Suprafete
I cilindrice

exterioare
-- --

II j)
l n
6
Suprafete

excentrice

,
-(jk I, ___

, suprafata
~
prelucrata

v miscarea principald
=
C de aschiere Suprafete

G--
II = avansul

~-s
longitudinal
Suprafete
t = addncimea de aschiere ,
2 cilindrice 7 "

01'= adaosul de prelucrare

sferice
interioare
II Ie

Fig. 5. Schema de principiu a procedeului de mortezare.

3
Suprafete

plane
E~~-
elf,
8
Suprafete

complexe
~\
itudinal, transversal, vertical

Detaliul B ,
4
Suprafete
-1.---- 9
Suprafete

•... n '

-.-
Piatrade Ve = miscarea principala conice
-
,~
rectificat de aschiere ' , poligon~le -~
Suprofata 0 /,1-- ~t

m
It = avansul longitudinal
_il
II F=====?-u~ prelucrata
J; = avansul transversal
:,"

Iv = avansul vertical P
Plesa de ;'"
prelucrat
t =' addncimea de aschiere
--- - (

@'
Suprafete Suprafete 17
5 10
Fig. 6. Schema de principiu a procedeului de rectificare <;1i('ol!llIl,'
I II.
profilate
rT1l1lTJ j II
( '1(//1
I~-
11·1 I'/111I1rl',,'" (lmlit r/I/ "ferr/cr/!. Punt'r~(' tn f"rfll/J prln asch lere. II

Anexa TI l,("
An.,n TH.

Nr. Tip"l
S~bll~ pr,hltr.r!l STRUNGUL NORMAL
frl. elll~hII~i

W
Clltlt drt>pt
Clltlt f"lu'rll PF
,,"RIm /1
7 iJf;jI>f!f!!t
llilllf6fan
1, 1!IS~I'kn' /,

.t::=l
. Clltlt1q~oVQI~.t
1 CII\cjt poair.
pellt'fll 8
de.llro,~•.• cr>'. {fttflrl~r

Cu(tt lie colt ---B

~+£J1:
Cutlt lIfl\tnl
pCfttru
3 '1'1'dllcraru 9 "epjaro
7.ollelnr IIreu
bttel'teel'l Fig. 7.10, Schema de principiu a strungului normal: B - batiu; GB - ghidajele batiului; PF-
IICftSlblle
Q papusa fixa; PM - papusa mobila; P - pinola; GpM - ghidajul piipu~ii mobile; AP .
ax principal; PS - piesa-semifabricat; PC - port-cutit; SPC - suportul port-cutit;
ST - sania transversala; SL - sania longitudinalii; U - universal de prindere.

Cutitlamfi
ta Clltlt peotnl
Batiul B serveste la fixarea masinii pe fundatie si la asamblarea elementcl )1'
pcntrn I'dent ftllt.at Inurlor masinii intr-un tot unitar, preluand toate fortele ce apar in sistemul tehnol ic
masina-dispozitiv-piesa-scula. In interiorul batiului se monteaza instalatia electri <It
comanda ~i actionare, unele elemente ale instalatiei de racire-ungere a sculei ~iUII 1
par~i ale cutiei de viteze. Batiul este prevazut la partea superioara a patului C I JI ill'
ghidaje orizontale GB, Papusa fixa PF este asezata pe batiu, adapostestc ulill Iii-
Ctltlt ~lith.; viteze si este strabatuta de axul principal al strungului AP, pe care se prinde 1'1 II ell
Cllt!t ta( ....
II 11 ~ prelucrat ps. Axul principal se construieste de regula tubular, pentru a. 1)('1111111
nl$tllt H
".ntrll filII_at trecerea prin interiorul sau a semifabricatelor bara, Papusa mobila PM, a~ :1.111 1'1
I,

~ ", batiu, in partea opusa papusii fixe, serveste la centrarea pieselor lungi intre v rill!
la executarea gaurilor axiale In piese. Caruciorul se deplaseaza pe ghidajele batiulul i
serveste la realizarea miscarilor de avans ale sculelor, cu ajutorul celor trei sanil, dill
care c. I rOII11t1I:sania longitudinala SL, sania transversal a ST si respcctiv seniti IlIU I
('-tit It pt ClItltclm
lItit.
1:1 "ron! t. II

,f 11I.11
pr
'"' "
1111 ",'/1"",,, '''jllfll'') 1,,111"/' hi,'" "/IliUM in """" "/,, lI$chlere:, -~.--

ncxn ' "U!

Suprafete prelucrate prin frezare Tipuri de freze folosite la operatiile de frezare

N" Tip,,1 Nr. Tipul
crt, suprnfetcl crt. suprafetei Schita , prelucrArii
Nr. Tipul Nr. Tipul Schita
Schita
crt, frezei crt. frezei
Suprafete Suprafete

plane 6 plane Freza

Freza
orizontale verticale , 1 cilindro-
8
cilindrica
frontala

Suprafete
Suprafete
complexe Freza Freza
7 plane
2 de 2 disc disc
dimensiuni inclinate unghiulara
cu dinti
mari drepti

Freza
Canale Canale Freza disc

de pana de pana D 10 profilata

3 ferastrau
3 8 pentru
cu freza cu freza
canale
disc deget

Suprafete

profilate
Suprafete
profilate
4
Freza
melc-modui
pentru
roti dintate

Freza
-. 11
Freza
deget
cilindrica
cu dinti
detalonati
Freza
deget
D~.ffi-
L~'f/
Gdtul

4 interioare 9 ,exterioare profilata - - -- - - - 12 cilindrica

5 pentru ~,~
,~
de de . cu dinti
dimensiuni - ~r.,= dimensiuni filetare ~ frezati, de lucru

mici mici: Freza

Freza
13 disc-modul
deget-modu
6 pentru
pentru
roti dintate roti dintate
Suprafete
Roti
pro fiJ ate , 10 Freza
Joe de
dintate cu coada
111 T d 14
7 freze conica
pentru canalc
 1\ '1
/',lnlf'll' fir urm4 rln a~chlt!'t!.
II "1/"",,, /"',,'''',' ,.,," 11).1,/,'1"

8
Student: .. ,.. , ,"',.,.,."'"
Anexa 1'11. Grupa: .. , , " ,..

MA~INA DE FREZAT UNIVERSALA CU CONSOLA Rl:FERAT

/BS
~~-----
(
-.::- /
AP 1.Definitii ~i notiuni de baza:,

l--'r-----f._y B G j PE
a

2. Schita piesei cu nota rea suprafeteior

. . '

, ,

Fig. 1. Schema de principiu a unei masini de frezat universale cu consoli: a .:pir1ile

principale componente; b - montarea capului de frezat vertical

Partile componente de baza ale masinii universale de frezat sunt: placa de baza
PB, pe care este -montat batiul B al masinii, 'in interiorul acestuia fiind cutia de viteze
~i d avansuri, actionate de motorul electric. De la cutia de viteze, axul principal AP
primcste miscarea principala n si 0 transmite sculei S, ce se fixeaza pe lID dom port -
scu It\ sustinut de bratul suport BS. Semifabricatul se prinde pe masa MP a masinii
'(It' poate executa miscarea de avails longitudinal, transversal ~i vertical.
Pentru functionarea ca masina de frezat verticala, bratul suport BS se
d 'p1nseaza la stanga, pe ghidajele orizontale G2 , iar pe ghidajele verticale G, (fig. 1.
I ) S monteaza capul de frezare vertical CFV, care preia miscarea de la axul principal
III II usinii si 0 transmite prin intermediul unui angrenaj conic, la axul port-scula
vI'lli 'Ill ;1PV. '
I '0 {'II/I""',,)/I I'urltm:a fh {orlllil prill sudare 1'1

3.
----------------------------------
,Irlllil JI,{/I 11~('''Ic're.

Procedee de aschiere posiblle

Sunrafata Procedee posibile

Nr. Tipul Strunjire Frezare Mortezare l Rabotare Gaurire Rectificare

2 "
"Lucrarea
3
4
5 PUNEREAIN FORMA PRIN SUDARE
6 "

lSc'onullucrarii; Insusirea cunostintelor privind modul de obtincre semifabricatclor

b. Selectarea procedelor de aschlere dupa calitatea suprafetel si pieselor fi~ite prin sudare. Alegerea proeedeului de sudare.

Suprafata Procedee alese

Nr. s, Strunjire Frezare
i
Mortezare Rabotare Gaurire Rectificare L Notiuni .generale
(urn)
1.1. Definitii ~i terminoiogie
2
3 ' ~ Sudare - procedeu de imbinare nedemontabila intre doua sau mai multe
r--+----+-----+--,--1r-----+----+-~--I-----,-----'- componente, prin incalzire si/sau aplicarea unei presiuni eu sau rara utilizarea unui
4
material de adaos, 'in zona imbiriarii.Procedeele de sudare se clasifica, In doua grupe:
5
procedee de sudare prin topire; procedee de sudare prin presiune.
6
Sudura (cusatura sudata) - rezultatul operatiei de sudare.
c. Scheme de prelucrare (Ia alegere)
Sudare'prin topire - procedeu de sudare la care materialul de adaos 'sicel de
baza se topesc in zona imbinarii, iar prin solidificare formeaza sudura.

Sudare prin presiune - procedeu de sudare la care sudura se realizeaza prin

apasarea materialelor care participa la fonnarea ei, cu sau fara incalzirea acestora,
materialul putind ajunge in stare plastid. sau.chiar topita. rt

Material de baza (m.b.)- materialul supus operatiei desudare.

Material de adaos (m.a.) ..:..metalul sau aliajul adus din afara sub forma de
d. Denumirile maslnllor uneltefolosite.'"
vergele, sarma sau granule, care se topeste In procesul de sudare ~i participa la
Denumirea " realizarea sudurii. "I ' '
Procedee alese Denumirea Procedee alese
masinii-unelte masinii-unelte v
Metal depus (m.d.) - metalul provenit din topirea ~iamestecarea metalului de
baza ~i a celui de.adacs, care contribuie la realizarea sudurii.
I"","

Imbinare sudata - imb inarea realizata prin sudare; se compune lin sudura,
zona de legatura, linia de top ire (doar In cazul procedeelor de sudarc prin topir ).
zona influen~ata termic (ZIT) ~i metalul de baza neinflu nta; t I'l11ic (f 1.1).
I" 1'/1111""/1 11I}"fIt',' 1"'" ,,,,,,,11' l'IIIINI'" 1/,}", ,/III/lflll_,lIlff!!!!

link zona
ZIT
de de
topire I imbinare.

ZIT m.b.

~;
.8/ ~ Drizon}-ala c « l/n

Sudarea Sudarea
pnn prin
!2.Pire. presiune.
83= Fe p/aron{pesrecap.J

Fig.t. Elementele imbinarii sudat

~
Rost - spatial format intre suprafetelepieselor, ce urmeaza a fi umplut cu
metal in vederea forrnarii sudurii (fig.Z). ", " Fig.3. Pozitii de sudare

ti Sudabilitate - proprietatea tehnologica reprezentind capacitatea materialului

Schita
rostului

Simbol
Imhinarel
CUiE
"I"
~

- ,f
"vn
~
fly"
i
Cap la cap
. "XU
till I
. h..

"1I2X;K"
Ill:

~~ .
~.

flU"
de a fi sudat in conditii de fabricatie impuse, intr-o structura specifica, special
proiectata.
Sursa de caldura - sursa de energie folosita pentru producerea caldurii
necesare sudarii.

2. Principalele procedee de sudare prin topire.

Schita
rostului &
0
E±t ,

~
. .
s, .Exista numeroase procedee de sudare prin topire. Ele se identifica dupa tipul
sursei de caldura, denumirea acesteia regasindu-se In denumirea procedeului <il
sudare. .
Prin sunranunere Fiecare procedeu are anumite particularitati distincte, care ii fixe.aza d~m 'Ilill~
~I)1bol - In cruce '''T'' ••. f'

de utiiizare. Toate aceste caracteristici ale procedeelor de sudare pnn topirc III \I
Imbinare De colt. ;. ; "

raspindite sunt descrise in anexa T13.l.

r 1

.Fig.2.Tipuri de rosturipehti"usi.dare 3. Principalele procedee de sudare prin presiune .

.; ; Ca si procedeele de sudare prin topire si acestea s~nt d s ~jl de VIII' lit

Pozitia de sudare modalitatea de acces. larostul. lmbinarii, In timpul Caracteristica lor comuna consta In faptul ca in timpul sudarii asuprn pi '~ ·Inl' \'111'
x cutarii sudurii (fig.3). sudeaza se exercita 0 apasare care ajuta la intrepatrund r a .lor dOIl!'i 111111"11 ii,
aflate In stare plastics si chiar In stare topita.
Caracteristicile celor mai raspindite pro d . d sudnrc priu pil'. 1\111' illl\

n·d III in n xa T13.2.

I ' I /',11/,"""'111"'11I111"'11 \/1,1"", -====~~-'=:=~_ "Ulltf,/fil rll ,"11I4 rill ,l'/lIit"O I'

Allua'l'lJ.1
Denumirea procedeului: SUDARE MANUALA. cu ELI<~CTROil
4. Alcgcf"(!l1 procedeului de sudare optim. INVELITI
Sursa de ciildura: arcul electric-'a:.:.::l=im.::.:..:.en:::ct.:..:ca"'t...cln:c:....:;c..:.:.a:.:.::.-CJ~.::.i
...:,c"".c:.,:.. _
Ficcare proccclcu de sudare are un domeniu de aplicare mai mult sau mai Elemente specifice:
pi II 111 rcstrins. - electrod invelit - vergea din metal de adaos acoperita cu un strat (invelis) lit'
J.:.1 alegerea .clui mai potrivit procedeu desudare pentru 0 aplicatie data, flux avind r61 multiplu in mentinerea arcului electric ~i asigurarea proprietatikn
II 'h"i 'sa e tina
, searna de mai multi, factori: cusaturi i sudate. .
natura matcrialului de baza; Schema de principiu : Elementele regimulul tltl
- grosimea materialului de baza; sudare:
/ . d - diametrul electrodulul,
- intinderea sudurilor si programul de productie;
- pozitia de sudare;
~- .~ /
mm;
<--=::=:: ~~
costul operatiei de sudare; , ='-~I
~ Is - curentul de sudarc, A;
~~~odul ",,",--" gaze de
raspindirea echipamentului de sudare. protectie Materiale de baza:
III anexa T13.3 se prezinta caracteristicile generale ale procedeelor de sudare operator de rezultate din - otel carbon;
sudare arderea
,,,111' il in practica. crusta de - otel slab aliat;
zgura invelisului
- otel aliat;
c.c.
5, Modul de lucru cordon de - fonta;
(c.a.)
sudura - Al si aliajele sale;
Dupa0 prealabila documentare, studentilor li se VOl' prezenta procedeele de - Ni si aliajele sale;
lid \I'l' si
echipamentele aferente, disponibile in laborator.: Se vor executa 0. Grosime m.b. > 2mm.
Ii -n on tratii practice si ~or fi prezentate exemple de constructii sudate. Denumirea rocedeului: SUDARE AUTOMATA SUB STRAT DE FLUX.
, Fiecare student va primi in continuare un desen al unei constructii sudate ~iva Surs,a de caldudi: arc electric alimentat in c.a. ~i c.c.
II 'go procedeul sau procedeele de sudare cele mai potrivite, folosind .tabelul 1 ~i .' Elemente specifice:
nuexcle Tl3.1. si T13.2. '
.. -flux pentru sudare - material granular utilizat pentru protectia arcului, a baii
P desenul structurii sudate sudurile se vor notacu simbolul S\",Sn' Toate metalice si' a cusaturii in curs de solidificare i entru alierea baii.
dut -I sc inscriu in referatul Tl3, al carui model este anexat acestei Iucrari.
Schema de principlur Elementele regimului de
sudare:
sinn!! - - D - diametrul sirmei -
electr electrod, mm;
rulou de slrma Is - curentul de sudare, A;
de sudare
Ua- tensiunea arcului
electric, V;
buncar ch VS - viteza de sudare, m/h;

Materiale de baza:
- otel carbon;
c.c, - otel slab aliat;
(c.a.)
- otel aliat;
-AI ~ialiajele sale.

IL
' 1
material de, '
baza
------------------------------------_1.--
I 'Ct 1'/11"""",,, JIII/II,1 pr/" ,fllt/IITI'
"
_,___________ Ancxa '1'13.1 (l'()IIj1I1I1I1I'1')
. Anexa T13.1continuare) DCflumiren procedeului:' SUDARE CU ARC EL-ECTRic iN MEmo
Denumlrea procedeulul: SUDA.RE CU A.Rc. ELECTRIC N MEDIU
PROTECTOR DE GA?J.erocedeul WIG).,_, _
PROTECTOR DE GAZE rocedeul MAG. .
Su-;;; de caid~ra: arcul electric alimentat 'in c.a. ~i c.c.
Sur-sa de caldura: arcul electric alimentat in c.a. i c.c.
li:lcmente specifice: . Elcmente specifice:
_ gaz de protectie - gaz inert (Ar) sau amestec de gaze (Ar + H2; Ar + He) pGJlt1'1I
-, gaz .:de ~~otectj~ g.az.s~u a~estec de gaze aCtiv~ pentni pr~tejarea arcului
-e-
protejarea arcului electric.baii metal ice si cusaturii ~ WIG - Metal Active GLI'
electric, ball metalice ~l cusaturii: (C02; CO2 + O2) - MAG - Metal Active Gas
- clectrod fuzibil ' . ' '. " - electrod fuzibil
Elementele regimului
Schema deprincipiu:
Schema de principiu: Elementeleregimului de sudarer sudare:
Slrrna- d - diametrul electrodului ' mm', ' Is - curentul de sudare, A;
,
V itcza de sudnrc V~
~~:~~~d Rulou de Is - curentul de sudare, A; ~..,..---: ,../ Elcctrod ncruzibil(W) Ua - tensiunea arcului elc ·t!'il ,
Sistem de sirrna de Va - tensiunea arcului electric V, ,~ , . V', ,
untrenare a sudare ' ,
slrrnei Ys - viteza de sudare, m/h; viteza de sudare, m/h;
Vs -
Patina de
unosfcrn de ~contact Va - viteza de avans, m/min; , Q - debitul de gaz protector,
Pistolet
H"' pI rector /' ~Pistolet Q - d eb itul de gaz protector, lImin; l/min;
~ ~
Gaz~r c.c,
Materiale de baza: Materiale de baza:
(c.a.) - otel carbon; - oteluri inoxidabile;
- otel slab aliat; - Al si aliajele sale;
- Cu si aliajele sale;
- Ti si aliajele sale;
Denumirea procedeului: SUDARE'CU ARC ELECTRIC IN MEDIU
Material de baza
PROTECTOR DE' GAZ rocedeul MIG '
Sursa de caldura: arcul electric alimentat in c.a. i c.c. Procedeu universal de sudare.
Elemente specifice: ' SUDARE . PRIN TOPIRE CD FLACARA
Denumtrea procedeului:
- gaz d~ protectie - gaz inert pentru pr6tejarea'ar~uluielectric, M'jj metaiice'~i
OXIACETiLENICA
cusaturii (Ar); MIG -:-Metal Inert Gas . .
Sursa de caldura: fladira de combustie oxiacetilenidi.
- clectrod fuzibil Element-;~iflce: flacara oxiacetilenica oate atin ae 0 tern eratuta de 3150°
Schema de-pri-;;:-::c:;:ip=:i::'u~,:
------:..-....:..rE::;:-le-m--'-en:...t-e-=-le---C:r-eg-i-m-u-)-ll.-j-d-e-s-u.:.-d-a-r-e-:
---I
Schema de principiu: . Elementele regimului de sudarc:
d - diametrul electrodului, riun; , , . . tipul flacarii (carburant
Is - curentul de sudare, A; , Arzator nonnala,oxidanta); ,
Strma- Va:- tensiunea arcului electric
electro .. " V' - QCH, debitul de acetilena, l/ora;
fuzibil '(5 - viteza de sudare,rrith; _ d- diametrul sarmei de m.a.,
Slstcm de m.a.
amrenare a V8 - vitezade avans, m/min; mm;
slrmci Q - debitul de gaz protector, I/min; - Vs - viteza desudare, m/h;
i\ll1lo~furnde
111. P" rector m.b.
Materiale de baza: ' . Sudura Materiale de baza:

,I J
~ otel slab aliat; - oteluri;
c.c. ;.oteluri inoxidabile; , '~ -,
(C.8,) .' - fonte;
- Al si aliajele sale;' '.,' - Cu si aliajele sale.
L. \
- Cu ~i aliajele sale;
Flaearii oxiacetiienica
- Ti ~i aliajele sale. Proc xl u universal de sudurv.
"~co. • ~ .• l
I 'M ",l/IfII"" ", }m/ll/' J"/II \II/I,,, ••

Pun••rr« fn lI,mll rln sudare. 11'1

_ Anexil 'J' I3.1 (contlnuare)
1h'lIl1l11iJ'cllj>rocedeului: SUDARE CU FASCICUL LASER. r- ".-----.:Ancxa '1'13.1 coutlnullfl')
SII r II de caldura: fascicullaser de obicei laser Cll az CO2 Denumirea procedeului: SUDARE CU PLASMA.
JI:kmcute specifice: . Sursa de caldura: jetul (arcul) de plasma
Iusciculul laser este focalizat in zona de sudare, obtinindu-se densit'iti de Elemente specifice:
'rgic de ordinul108W/cm2•
'11 Sepoate folosi siun gaz de protectie; , - prin strangularea unui arc electric care arde intr-un mediu gazos (gaz
In(ltcrj~lu~ de baza nu trebuie sa reflecte fasciculullaser. plasmagen) se obtine cresterea temperaturii la circa lO.OOOoC;
Schema de principiu: - un aldoilea az Ar oate fi folosit entru rotec ie.
Elementele regimului de sudarei Schema de principiu: Elementele regimuluide sudare:
fascicul
puterea fasciculului, kW; , - tensiunea arcului, V;
laser gaz
- viteza de sudare, m/min; - viteza de sudare, m/rnin; ,
plasmagen
(Ar) debitul gazului plasmagen, IImin;
Materiale de baza: gaz
- otel carbon; ~"'-+--de protectie Materiale de baza:
- otel aliat; , (Ar) - otel carbon;
-: metale si aliaje neferoase - otel aliat; , '
- metale si aliaje neferoase.

'1 Grosimi mici ale m.b. material de '

baza Grosimi mici, mijlocii (8-10mm).

, \' ®
~I, VS
I m.b.
Denumirea rocedeului: SUDARE IN BAlE DE ZGURA
Sursa de caldura: efectul Joule; ,

-----
c==1L=::::J, ' Elemente specifice:
- baia de metal topit -este acoperita de 0 baie de zgura topita; la trecerea
I)CI!umirea rocedeului: SUDARE CU FASCICUL DE ELECTRON]
curentului electric prin baia de zgura se produce caldura ce topeste m.a. si
ursa de caldura: fascicul de electroni
marginile pieselor m.b.;
Elcmente specifice:
,- sudare e vertical a;
- clcctronii accelerati cedeaza energia cinetica la ciocnirea cu materialul sudat,
ajun IJ'ndu-se la densitati de energie de ordinul 5xl08W/cm2.' ,
Schema de principiur Elernentele regimului de sudare:
....:diametrul sirmei, mm;
- sudarea trebuie rncutii in vid. ' ,
Strma - - intensitatea curentului, A;
•'chcma de principiu: Elernentele regimului de sudarei " electro'
I -
tensiunea de accelerare, kV; fuzibil
~Ruloude
strma de
- tensiunea curentului, V;
- viteza de sudare, m/h;
i1Mi\1I1I~H - puterea fasciculului, kW;' Sistem de sudare
antrcnare a - viteza de avans a m.a., m/min;
fascicul - diametrul fasciculului, mm; , sirmei
de - viteza de sudare, m/min;
Materiale de baza:
electroni ', presiunea incintei, bar.
m.b, - otel carbon;
- otel slab aliat;
Materiale de baza: 'L ,

- otelcarbon;
®Is Grosimi mari ~i foarte rnari.
r-----,,r-::~---::~m.b. - otel aliat; ';, c.a.
- metale si aliaje neferoast'l;'
incintl'l
vi<lnlll
~~~;._~,r.~~.m.~~~~ brice grosime a m.b.
 III
I \I) I'I/II~II'/I TIIJ",,1/I1 prill 1I11111t1'. 1'1I1I.:rc" TII "m,,1 rill ."I/""~.
Anexa '1'13.2 (conttuuure]
Anexa T13 2
Dcnumirea procedeului: SUDARE CAP LA CAP PRIN REZISTENTA Denumi~a procedeului: SUDARE iN PUNCTE
E1JC TRICA Sursa de caldura: efectul Joule
Sursa de caldura: efectul Joule Elemente specifice:
Klemente speciticc: _ curentul electric introdus prinintermediul unor electrozi de contact incalzcsn
- la trecerea curentului electric prin piesa, se produce incalzirea materialului; local materialul care ajuns 'in stare topita este apasat de aceeasi electrozi. L'
prin apropieri ~i indepartari succesive se produce topirea capetelor, urmata de racire, in locul res ectiv se formeazaun unct de sudura,
apasarea pieselor; . Schema de principiu: Elementele regimului de sudare:
- in urma s~darii in zona de imbinare se produce 0 bavura. F - densitatea de curent, Azmrn";
Schema de principiu: Elementele regimului de sudare: - presiunea de contact, daN/mmJ;
- densitatea de curent, Azmm"; - timpul, s.
material de baza zon/mbinare - presiunea de refulare, daN/mm2;
Materiale de baza:
""" - timpul, s.
I F
punct de m.b. - otel carbon sau aliat;
I I
I I 'U , I I Materiale de baza:
sudura - otel inoxidabil;
- Al ~i aliajele sale;
I "'""'"
~\.l(
I .'
- otel carbon;
.- otel slab aliat; - Ti si aliajele sale:
rv - otel aliat (rapid); 1

- Cu, Al electrod de Grosimi mici ~ O,8mm, dar ~i mai

cupru man.
Aceleasi materiale sau diferite,
I

Dcnumirea nrocedeului: SUDARE PRIN FRECARE , ·.t r r

Sursa de caldura: frecarea dintre niesele sudate Denumirea rocedeului: SUDARE IN LINIE
Elemente specifice: Sursa de caldura: efectul Joule
- frecarea dintre 0 piesa fixa ~i a1ta aflata in miscare de rotatie produce Elemente specifice:
incalzirea capetelor acestora pilla 1a atingerea starii plastice sau topite, urmata _ procedeu asemanator sudarii prin puncte, electrozii avind insa forma de role,
de oprirea rotatiei si apasare; -, iar punctele de sudura practic fiind suprapuse unul peste altul;
- in urma sudarii in zona de imbinare se produce 0 bavura .. - sudura asi ura etan eitatea.
Schema de principiu: Elementeie regimului de sudare: Schema de principiu:
-presiunea initiala, dal-I/mm"; Elementele regimului de sudare:
F

"~'e
- timpul, s; - densitatea de curent, Azmrrr';
piess - presiunea de contact, daN/mm2;

.r-
- presiunea de refulare, daN/mm2.
"" 1,1
- viteza de sudare, m/min.
t"~ " Materiale de baza:

-
Vs
- otel carbon; Materiale de bad:
- otel slab aliat; - otel carbon;
- otel aliat; - otel slab aliat;
- neferoase. - otel inoxidabil.
.'
Aceleasi materiale saudiferite. Grosimi rnici S; 2,'i111111.
 1I
l'unul!Q III IIr",a rln ,fuliarl!,

I I I/II/,'r, 1/ III }IIII/III I'r//I IIII/m,',

'luoonl : .. " .... , .. , .... , ..
Anexa T13.3 rupu... , ....•.. , ,' ,"'1

REFERAT
Caracterlsticile generale ale procedeelor de su~are

PI'c)(C dClilde
- Grad de Raspindire Producti- Asj-ectul
1.Definitii~i notiuni de bad:
S 1(1 are automatizare echipament vitate cusaturii
MN SA A R MJ L R MJ M FB B S
PROCEDEE DE SUDARE PRIN TOPIRE
- I
Sudare c u
cl ctr z iJ_J?~eljti
ludurc c 11
x L ",
x x (x) X

II 1('111'1'1
CI I wcti lenica
I x x x x

':lIlilll'(' lutomatii"
, x x x x x
'II" de flux
11(\(
, \II1.1I't' 'In mediu
Iliolt ('to r de x (x)
""

x x x
1.1 M AG
•
: 1IIIIIre 'i n mediu
r de x (x) x x x
2~Schita piesei.
IG -;- -
n mediu
r de x x ". X X x
IG .•..--
--- I I
u
de x x x x x

\-I--t x x X" x x

laser
n baie
t - x x x x
--_.
PROCEDEE DE SUDARE PRINPRESIUNE
i

re in x x x x x x x
cte
-- .. -
I
n11D.~,_. x x x x x
ap Is
x : x
topire x x
iaril
ap la x x x x
I
frecare
-- ' i

: MN- manual; SA- semi automat; A- automat; R- redus; MJ- mijlocie;

J ,. I \I' I; M- marc; FB- ~ art bun; B- bun; S- satisfacaror.
1 .1 /'/1//""""" /II//II"/lfl/l ~II"''', /''''1''' "/.,It/,.J,,, II/hl'rl
III

('Ollsj ructia sudata (Nchl(l): ~rialul de badl

--------~------.---~I

Lucrarea

STANTAREA TABLELOR SUBTIRI

imbinari sudate.
Simbolul Tipul Intinderea Rostul Pozifia Scopullucrarii: Cunoastereamodului In care se obtin piesele din tablasubtire
Simbol Schita 'de' . prin stantare. .' . '
sudare

. 1. Notiuni generale,

1.1. Definitii ~i terminologie-

"

. stantare _ procedeu tehnologic de prelucrare prin taiere a tablelor subtiri cu

Procedeul de sudare. ajutorul stantelor;
Procedee de sudare posibile: " "

• scula taietoare avand doua parti active care intra una .in cealalta,
I
prevazute cu muchii taietoare cu profil identic (asociate, conjugate);

tabla subtire ~ tabla, avand grosimea mai mica de 4 mm (conventional);

schema tehnologica - reprezentare .grafica a procesului de' stantare, ' cuprinzand

Procedeul principal: ....• ; .. : :..pentru sudurile: <: •••.•••••• ~ •••• : ••••
. semifabricatul, etapele stantarii, piesele stantate si deseurile;

croire - modul de amplasare a pieselor stantate pe semifabricat pentru '/I

Procedee secundar~: ~ ;.....•... ::.~..pe~tru ~udurii~:: ~:., '~""~::~."'~; ~,' procesul sa asigure un cat mai mare coeficient de utilizare. a. materialului
si 0 tehnologie cat mai avantajoasa,
Schita de principiu a principalului Motivele pentrucare s-aoptat pentru
procedeu de sudare: .alegerea principalului procedeu 'de
sudare: " .' ,," ,
1.2. Stantarea ..'
"

, .I·, .. ,',"'
In figura leste reprezentata schema stantarii cu elernentele active ale stnn] l:
poansonul ~i placa de taiere. '
Daca scopul.prelucrarii este acela dea executa 0 gaura in semifabri nt, utili II'
" !' I, avem de-a face cu stantare de perforare (fig. 2, b). .
I nc S urrnareste sa se decupezeo piesa din semifabri at, atunci pr -lur III I
.' I" e num II hlll~lIrtdll decupare (fig. 2, c).
 Iin ,)""II{",,'" ,,,"" "" "I~{I' I J I
f'anr"r!!a (ahldor sub,/r/.

F 1.4. Stantareacombina,ta

T - muchii taietoare
F - forta de taiere Poanson Piesele din tabla,' mai complicate, impun rnai multe operatii de taiere. De
exemplu, pentru 0 piesa relativ simpla - 0 saiba - sunt necesare doua operatii: 0
perforare ~io decupare. Aeeste doua operatii pot fi organizate 'in doua moduri:
succesiv sau simultan, .
. Schemele tehnologice ale unor stante care lucreaza dupa cele doua modalitati
Semifabricat sunt prezentate in figura 3:
Placa de
taiere
Semifabricat Semifabricat
banda . banda

t" •• $$(
Fig. 1. Schema stantari].
*~ :.~U
a

D b
o c [Q}de~eu Deseu Saiba

Fig. 3. : Schema tehnologica pentru stantarea succesiva (a) ~i simultana (b).

piesa
V deseu G. piesa Datorita simplitatiiei, stantarea succesiva este preferata ..
Piesele stantate din tabla pot avea configuratie complicata, Acestea se pot
Fig. 2.$tantarea de perforare ~ide decupare obtine prin:
a -semifabricat; b - perforare; c ~decupare _ configurarea muchiilor taietoare ate poansoanelor si placilor de taiere;
_ folosirea mai multor elemente active (poansoane si placi de taiere).
1.3 Denumiri
2. Obtinerea unei piese prin stantare (exemplu)
~Dac.a stanta executa 0 singura operatic, ea se numeste ~tanta simpla, iar da
executa mal multe operatii, ~taD1acombinata. .' 2.1. Schita piesei.
Denumirea ~i cod~l piesei: garniturii G I
Material: Cuf
In continuare, denumirea stantei se completeaza .cu denumirea operati I Grosime: 0,4 mm
ex cutate: de exemplu, ~tanw simpla pentru decupare sau §tan!a combinata pentru
perforare ~i decupare. Denumirea stanpelor combinate .trebuie sa includa ~i
prccizare a rnodului in care actioneaza stanta: succesiv sau combin~t (v. pet. 1.4).

Asadar, denumirea complete a unei stante combinate poate fk

,\·tanta combinatd pentru perforat si decupat cu actiune succesivd,

 /1'
~'II/II/lfla IIIhI"/tlf IIflI!f/. _

2.6.Calculul fortei de taiere F ,

.. Operatiile neccsare:

II' 'i pcrforari (1) + 0 decuparc (11) F = k So 'to (daN], .

I .

Incare: So este suprafata de taiere [mm"];

2.3. Denumirea sculei:
~tanta pentru perforare
2.4. Schema tehnologidi:
1- lungimea conturului taiat, [mm] (calculat sau/si masurat pe
desenul piesei); .
!?ideeupare , eu ac tipune succesiva
. - g _ grosimea materialului [mm]; .,
'to _ rezistenta \a forfecare a materialului [daN/mm2] (v. anexa
T.14.1); i
k _coeficientde corectie (tine cont de eventualelele neuniformitat
ate grosimii ~i proprieUitilor materialului prelucrat) .
. De obieei k';" 1,3.

Directia de
avans a
In cazul de fata:
scmifabricatului F== k 1 g te = 1,3 x (2 X1t x 10 + 1t X 20 + 180) x 0,4 x 18 == 2860,4 [daN]

L_--'---__ ----==r:::':.. 2.7. Verificarea

Pentru a executa
fortel presei.

taierea, presa trebuie sa dezvolte 0 forta Fp mai mare decat

~ ])e~ell
forts de taiere, adica: '

Incadrullucrarii de laborator se foloseste 0 presa tip PELI 63, avand 0 fort

a
Piesa
I)e!?e~
de presare de 63.000 daN (630kN).
In cazul nostru,
2.5. Schema stantei, 630 ~ 28,6
deci presa poate executa prelucrarea.
F Observatii:
2.8 Alte variante de croire.
varianta A:
poansoane . _ banda mai ingusta;
pcntru perforat _ ~tanta mai lunga ~i mai ingustii;
poanson pentru
decupat _ numarul de poansoane: 4;
semifabricat
<, (GoooOl variantaB:
,,;1 '
_ utilizare neeorespunzatoare a
place. de rriaterialului;
tiliere ._ banda mai lata;
I _ ~tanta mai lata.
I II _ numar dublu de poansoane (8);
Tn anexa T14.2 st rcp rezentat d esenul sumar al stantei, _ utilizare mai buna a mat rialuilli.

/)
 ,~IIIIII'/lj'" "1"" "" ill II I III

Ill' XII '1'.1 U.

Valor ilc rezistcntei la forfecare, 10 IdaN/mm\ pentru cfitcva mutcriale,

I)up~ documcntare, studentii vor asista Ia 0 demonstratie practica in care ,V/lI'
ibscrva:
Materialul . Marea otelului 1" IdaNfulln1J
- constructia stantelor; ;
tabla subtire din otel carbon OL32 28 - 34
- constructia si functionarea presei cu excentric; _
obisnuit STAS 500 - 80 OL34 29 - 36
- montarea stantei pe presa;
g==(0,5-4)mm OL37 33 - 40
- modul de executie al stantarii; .. OL42 36 - 45
- sistemul de croire.
J OLC 10 29
, OLe 15 32
in continuare, fiecare student va prirni 0 piesa sau un desen al unei piese din -
OLC 20 36
tabla pentru care va rezolva problemele descrise la punctele 2.1. ... 2.7. Solutiile ~I tabla subtire din otel carbon de OLC 25 39
rczultatele obtinute se inscriu 111 referatul T 14.
calitate STAS 880,,80' . OLC 30 42
.g = (0,2 - 4)mm OLC35 46
OLC40 i'" 49
OLC 45 . 52
OLC 50 54
tabla subtire din otelinalt aliat, 10 NC 180 47
rezistentla coroziune !?i la 10 TNC 180 46
temperaturi inalte, STAS 3583
g - (0,8 - 4) rom . .
CuZn 37 26
alama Cu Zn 42 40
CuZn37 dura 36
. CuZn42 dura 50
CuSn6 moale 26
bronz . CuSn6 dur
CuSn6 f dur
48
50
cupru Cu 9, Cu5 moale 18
dur 26
PbI 2-3
plumb Pb2
Pb3
hartie si carton , 2-5
carton tare 7-9
klingherit 4-6
piele 0,7
cauciuc moale 0,7
tare 2-6 ~
 Iii
.~I""(IIr'·'II/I"~/'~·'I::"",:::.'·/~lh.:!:II~'rl::....
_-:- __ ._~~ __

Studcnt : , , ..•.. , ..•

Anexa T 14.. Grupa: , ·,·· .

A REFERAT
~I-+--j

j .Deflnitii si notiuni de baza:

10

n
2. Schita piesei.
B-B

Stantl1 de perforare si deeupare, eu actiune succesiva

pentru garnituri ale pompei de benzina DACIA 1310 .
1.- dorn
2.- placa port-poansoane
3.- placa de fixare
4.- poanson pentru decupare
5.- placa de ghidare
6.- placa de taiere
7.- placa inferioara
8.- rigla de ghidare a benzii semifabricat
9.- suruburi fixare
10. - poanson pentru perforare
 " """/111"" '"hldll/ "'''ril'
'o",rolill Cfllild,ii oisssiu: ti semifabricatclor tuiu tuetott«: nedistructivc. II

Uknulllin' ~icod:
I -t.MalcriaJ:
'i.Crosimc: --------
6.0pcratiilc ncccsa~c~- -------------- - - --- --
Lucrarea
7.Dcnllmi~;;s~~ei: -
8.SchematehnoJog~ic-ii-:---· ~--------- CONTROLUL CALITATU PIESELOR SI
SEMIFABRICATELOR PRIN METODE NEDISTRUCTIVE

Scopul lucrarli: Asimilarea notiunilor de control al calitatii si metode nedistructive

de control. Cunoasterea celor mai raspandite metode de acest fel.

1. Notiuni generale
Lf.Deflnitii si terminologie

Cali tate - aptitudinea unui produs sau servrciu de a satisface necesitatile

uti Iizatori lor;
9.Schema ~tantei: Controlul calitatii - tehnicile si activitatile cu caracter operational desfasurate
. pentru stabilirea nivelului calitativ al produselor;
Control nedistructiv - ansamblul de metode de control al calitatii care nu
afecteaza integritatea obiectului controlat;
Sistem de control .totalitatea mijloacelor de masurare, etaloanelor
materialelor, normelor ~i instructiunilor de lucru, necesare
. - pentru efectuarea controlului;
Indicatie - informatia oferita de 0 metoda de control nedistructiv, intr-o forma
accesibila simturilor operatorului ...

1.2. Schema generala a unei metode de control nedistructiv.

1O.Forta de t:'iiere:
Actualmente sunt cunoscute cateva sute de metode de control nedistructiv,
dar, indifetent de specificul fiecareia, toate au aceeasi schema de baza (fig. I).

prelucrarca
sursa de obiect detector si
energie sau control at signatura
prczcntnr '0
materie obiectului
r ';t;ultul .lor
Fig. 1. Schema generala a unei metode de control nedi II IIdh.
 II
iJ. '.l1.!.£tI(/I (!k,c1oT Si .<emi(ilhTicaIL'loT prill 'I<'II/.\lfI/('I/".<:"'-
lit I /1"11,,1111, "'11"1"1",'11"11I , I, 1/,1/,d" I, ,", I", /'1/11 1II1("d,'I/,',//,/r,",,/I,.' ( 1/1 I /II~/""<'

Aceasta etapa se efectucaza cu ajutorul etaloanelor !?i bl~eurilor d~ r 'krill\1I

111 principiu, o metoda de C ntrol nedistructiv con ta 111 invcstigarca obit) tului
(piese tipice cu defecte naturale sau artificiale) dupa reglaJe uneori standardlZl.lt '.
I !III (rol:i( <':1I 1111 llux de materie sau energie care-si modifica parametrii in conta leu
nili Ttul, capiHand asifel inforrnatii despre starea acestuia (signatura obiectului), Un Asadar, se vor desfasura etapele:
10 Verifiearea si etalonarea sisternului de control;
d -t -ctor adecvat descifreaza informatia, care ulterior este prelucrata si prezentata intr-
1111 mod convcnabiJ 'in vederea interpretarii, • 20 Efectuarea controlului;
Dupa cum s-a afirmat mai inainte, nurnarul metoclelor de control nedistructiv j 0 lnterpretarea ~i adoptarea deciziei admis / respins; .'
cxtc Ioarte mare, dar multe dintre acestea au un domeniu de aplicare destul de Jimitat. 40 lntocmirea raportului de control (buletin de examinare, fise, hartl de dclccte
Celc mal raspandite metode, fie datorita simplitatii lor, fie datorita performantelor etc.).
dovcdite in depistarea discontinuitatilor macrostructurale ale materialelor sunt
IIrl11~toarele:' " Doeumentul principal rezultat In urma controlului 11 ~onst~LI.ie buletinul de
• controlul optico-vizual; examinare, care, de regula, trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:
• controlul cu lichide penetrante;
e controlul cu pulberi magnetice; • cine si cand a efeetuat controlul? (laboratorul, institutia);
., controlul radiografic; • ce s-a controlat? (obiectul, materialul etc);
• controlul ultrasonic; • In ee conditii tehnice s-a efectuat controlul?
• controlul cu curenti turbionari, • care sunt rezultatele controlului?
I) scrierea sumara a acestor metode este prezentata in fisele 1 - 6 din anexa TIS.I. • cine raspunde? .'
Ca model, 'in anexa T1S.2 este prezentat un buletin de exammare. . .
2. Aiegerea metodelor de control nedistructiv. Decizia admis / respins se adopta prin confruntarea rezultatelor controlulUi eu
conditiile impuse intr-o norma, standard, prescriptie etc.
Foarte Nu exista 0 metoda idealade control, adicd 0 metoda care sa
important! indice prezenta tuturor tipurilor de discontinuitati. 4. Modulde lucru
I

Dupa documentare, studentii vor asista la demon~tratii ~fectuate cu materiale

De aceea, in practica se foloseste un complex de metode care, intotdeauna, .~iaparaturii specifice principalelor
metode de control nedlstru~tl\~. ..,
lncepe cu controlul optico-vizual, avand urmatoarea configuratie minim necesara: . in continuare, fiecare student va primi 0 schita a uner piese sau semlfabnc~t
avand unul sau mai mult defecte, pe baza careia va lntocmi referatul prezentat 111

o metoda pentru detectarea o metoda de detectare a finalul lucrarii.

control optico-vizual + +
defectelor de suprafata, defectelor de profunzime

De exemplu, pentru 0 piesa din aliaj de alurniniu, 0 variants ar fi:

controloptico-vizual control cu lichide control

+ +
penetrante radiografic

3. Aplicarea unei metode de control

Aplicareain practica a unei metode de control presupune la inceput validarea

-i, udic dcterrninarea capabilitatii " sistemului de control " de a pune In evidenta
tlpurl] d dcfo tc pc care le cautam. .
I I~ «(lII/f(/llIl '1IlllilJJ1JJ/J'H'iars "Wi
.£!!.almllil call1tltli ukl,'I"r !'/I<,,,,If!,hrli"ll(I'/,'r Nt" II/"/I"/" ,'''11Im "II',' II
••• 11;/11 Ill". I.
Anexa TIS.I. Fi~a nr, 2. Anexa 'liS." ('1111111 1/,1/

I)cnurni.rca metodei: CONTROLUL OPTICO-VIZUAL. L.Qenumirea mctodci: CONTROLUL CU LICHIOE PENEl'RA~TE ..

P.rillcipiul d~ bazii: Receptarea imaginilor de catre ochiul omenesc Iiber (control Principul de baza: Patrunderea unor lichide cu puterc mar de umcc 11111'
vli'.ual) sau ajutat de aparate 0 tice control 0 tic. (penetrare) in cavitatile discontinuitatilor, indepartarea excesului de pen 'tl allt ' I
Indicatia de defect: Imagini virtuale receptate sau reale inregistrate pe fotografii extragerea acestuia din discontinuitati de catre 0 substanta puternic absorbuntn
.sau e banda video. develo ant. .
Oomeniul.de a.plicare.: Orice obiect, orice material, semifabricat, piesa finita sau Indicatia de defect: pete colorate ( rosii ) pe fond alb sau pete luminousc
ansamblun statIce sau III miscare. ( alben- alben verzui) e fond luminos albastru - violet
Perfor~ante: Disc~~tinujtiiti de suprafata (fisuri, pori, sufluri,incluziuni Domeniul de 'aplicare: obiecte din orice material (metalic sau nemetalic), l:1I
nel~et~IJce, d~forma!ll), rupturi, parti lipsa, dimensiuni necorespunzatoare. eel exce tia eelor oroase
mal mic detahu detectabil: sub O,lmm. Performante: discontinuitati de suprafata sau de interior deschise ( can,'
comunica eu exteriorul ): pori, sufluri, fisuri, suprapuneri de material etc. 'I
Reprezentarc schematicii: mai mic detaliu deteetabil: deschidere 2-3 !-tm.
Succesiunea operatiilor:
1. Curatare - degresare. 5. Examinare

a. in lumina alba pentru penetrant

observator

lupa maxX20

40 em b. in lumina ultravioletd pentru

penetrant fluorescent.

Flux luminos
cca. 500-1000 lux 3. Indepartarea excesului de material.

"", -, / /'

~.

~U
Obiect controlat
4. Developare +. • 6. Stergere-curatarc.

/
~~
\«('/>/~'
.. ,
.•..• '
 I I
I II ('.I‫ןן‬/1.,III.IIIIIIIIIII'/ ••••./,11 I"'III/llIbrll.II,'/tlf /lfl/ll 'tIll/(' 11t',//,111I Iii "/!JrIIJIII ,,111(11/11"/1'\ /., ~I", III/"/!//'/I/'lill J rll/1IlI'/fllI\' Iwl/I//I/ 'r! '"

Ancxa '1'1..1 (1'(JIII/IIIIOI''')

I' II II I', t Anc II TIS.l (contlnuare). Flsn nr. 4.

J)\'lIl11l1ircn mctodci: CONTROLUL CU PULBERI MAGNETICE. Denumirea metodei: CONTROLUL RADlO';::.G.:::::.:.;R:.:..A:.:F:..:l~C:.:.. ~_

I I'dlld"iuJ de baza: Magnetizarea
d L pcrsic (de scapari)
obiectului si producerea campurilor de
de catre discontinuitati. Acestea atrag pu'berea
Principiul de baza: Impresionarea peliculei fotografice de catrc radiatiile X ~(\II
Y care au strabatut obiectul controlat. Discontinuitatile atenueaza diferit radiatiil '
11I1I~,11( tica, agl ll1erarile de pulbere mardind locul discontinuitatilor. si orice modificare de intensitate a acestora apare pe film.
ludicntia de defect: Pete colorate (rosu, albastru, verde, galben) pe fondul Indicatie de defect: Zone cu innegrire diferite In raport cu cea a fondului (de
uprnfct i sau pete luminoase (galben sau galben-verzui) pe fond 'luminos obicei, mai negre .
ulbastru-violet, Domeniu de aplicare: Fisuri, goluri, incluziuni metalice sau nemetalice, defecte
1)()llIcniul de aplicare: obiecte din materiale metalice feromagnetice (fier, de forma, corectitudinea asamblarii; iese sudate, tumate, for' ate etc.
01 '1 carbon, otel slab aliat, fonta, nichel, cobalt, unele alia'e ale acestora . Performunte: Discontinuitati cu grosime sub I% din grosimea materialului
l'crformante: discontinuitati de suprafata sau sub suprafata (fisuri, examinat.
II 'P, trunderi, sufluri, suprapuneri). Conditie: radiatiile sa strabata discontinuitatea in lun ul ei.
\~O rnai mica deschidere a discontinuitatii: sub 5 urn.
Conditie: liniile campului magnetic trebuie sa taie perpendicular sau oblic Fazele operatiei de control radiografic.
1. Expunere.
I ifcctul.
generator Rontgen 2. Prelucrarea filmului.
-'revelare
Fazele operatiei de control cu pulberi magnetice.
- stoparea revellirii
2. Distribuirea pulberil,
1. Magnetizarea. -developare
3. Examinarea.
- spalare
- uscare
~ beclOOW 3. Examinare.

magnetizare iongitudinalii. ~d!b

a. in lumina aIM.
indicatie
de
pulbere
colorata
obiect
controlat
o
I
r---

caseta cu

magnetizare circulara. ~ (J- lampa UV

film
~ Obsesvator.

tn l • ~l . l~ - indicatie de film
b . tn umina u travio eta. lb
pu ere placa de Pb
fluorescenta.
4. Demagnetizare.
magnenzare longitudinala 1, Expunere
cu jug magnetic. (schema de iradiere)
~ dmp de scapari ~~. negatoscop

~ 5. Curatare,
3. Exarninarca filmului.
 I \

0""ml/l1 cIIl/fall1 pl,'.1\'/'" 51se ",/{i,hrICll/r/(/r "I, /II

I '( 1I/II/I'/U/,ulll,I(II/ /I'I,'/(/r ~/Il'llllltl!jr/I'II( 'WLiJr / /1I1l1/1' Anexa TIS.l (conril7l1ore)
I' I Ill', , • Anexa TIS.I (continuare) Fi~a nr. 6.
De~~ mctodci: eONTROLUL ell eURENTI TllRBIONARI.
l~l'.III1~n,~~a mctodei: CONTROLUL ULTRASONI Principiul de bazil: Inducerea de curenti turbionari In materialul control at ~i
I ,I'III('.plUl de baza: Introducerea undelor 1 ~. , perturbare.a acestora de catre disontinuitati, Perturb area este 'inregistrata de
njutorul unui traductor pi 1 ' ~ trasonore m materialul control at eu
I' iezoe eetnc Sl . reflex' aceea i bobina care a Hicut i excitarea sau de 0 bobina se arata.
I I,' .outinuitatilor. Reflexiile sunt In ' ia acestora pe soprafata
ultul. registrate de acelasi traductor sau de un Indicatia de defect: deviatia unui ac indicator, 0 linie sau 0 bucla trasata pe
ecranul unui oscilosco , inso ite eventual de semnal 0 tic sau acustic ..
Indicatia
. de ' defect· . bucla pi'e ecranu unUl oscil Domeniul de aplicare: obiecte din materiale met.alice (piese sudate, tumate,
scmnal acusnc sau 0 tic, I oscop, eventual insotita de
matritate, tevi, bare, fire etc ; sortarea materialelor
" .
I)ClIllClliu\ de aplicare: Mater' 1al e meta l'Ice dar SI' nemet I' Pcrformant : Discontinuita~i 'in stratul superficial ( 'in special fisuri, cu
I'l~ll~'I,goJuri, incluziuni, delaminari etc,' a Ice sau compozite, e
lungime minima de 2-3 mm, orice deschidere); variatii de dimensiuni sub 2%,
I'crformante:
I. .cimi de mm.
Discontinuitati .eu diam etru al suprafetei ' reflectante de cateva variatii de com ozitie chimidi, structura, etc .

'onditie:
11('.stuia. fasciculul
'. ultrasonor sa love asca defeetul perpendlcularpe
¥ '
suprafata
•

Scheme de principiu.

metoda impulsului reflectat palpator

bobina de trecere
inclinat bobina aplicata
defect
miez obiect
p control at

~"~

U.
Cor.
,~~-~-,----.:::~·-~v
.

-- ~~
. -
.

\-----_._--
------~:t controlat.

ccou ecou de ecou de ecou ecou de

indicator - ® sursa de c.a.
initial defect fund initial defect f = 0,5 kHz - lMHz

metoda ecoului repetat; ,Q : 2 pcrturbarea curentilor turbionari ( CI ) de catre 0 fisura

pi", ~~-----.l.....-yd'foct

2
 . 1 '1 fcm/(ahriCcllelor win ",e/lllt.: IIcdMfl/Clil·'·.
dlJltUl.lI'( tr 'JJJ.l !'a!llllllll1l~'

'I IVI.:RSI'I'A'n:A POLITElJNI A DIN BUCURE$TI Anexa T15.2.

Student: .
LABOHATORUL DE DEFECTOSCOPIE (SALA CF 105)
Grupa: ··· .. ···
Splniul Indcpcndentei, 313, SECTOR 6
rt: o«, BUCURESTI; Tel.: 410.04.00./445 REFERAT

BULETIN DEEXAMINARE
CU LICHIDE PENETRANTE
Nr ./ . t.Definitii ~i notiuni de baza:
Beneficial' : Adresa : .
................. : ; ~..; .
Comanda nr. .Data efectuarii examinarii ; : .
I I oba nr ; Materialul. . : .
Procedeul de obtinere : .
Metoda de examinare : : ; .
Modul de pregatire a produsului pentru examinare ; .
Standardul de metoda folosit . .
Criteriul Admis / Respins ~ ~ .

( 'nuditiile tchnice de efectuare a examinarii:

l ipul (producatorul) lichidului penetrant .
I' mperatura mediului ambiant , .
'I'ornperatura piesei examinate .
'l'impul de penetrare (min) : : ~; .
'\ .Il11pUI d e emu
. lsi
sronare ('rntn
. ) . ; . , .
'l'irnpul de developare (min) ~ : .' .. .....•..... : .
ModuJ de spalare (indepartare a excesului de penetrant) , : : .
.\ ipul ~i puterea Iampii cu ultraviolete ~ .
Distanta dintre lampa si piesa (em) ~ .
E. uminarea s-a efectuat INAINTE / DUPA.. tratamentul termic.·
Ii nminarea s-a efectuat* : ; : .

I (\ztrltl.lteleexamillarii:
I) •Io ,t constatate (denumire / simbol) .
. .
••• f ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• ;, •••••••••••••••••••••••••.•••••••• ' .• ~ •••••

( 'I ISH de cali tate prescrisa / constatata : ~ :~ .

1 • .izia: ADMIS / RESPINS

I{II,SPO NSABILITATI:
EXAMINAT VERIFICAT APROBAT DATA
. Sef de laborator
NIIIII ·1 ~i
1111'1\111\ de
mn llIl'tl
, '!

) III • I~lll sudurilor, 'io stare finala, dupa primul strat, pe stratul de didacina, etc.
•••
 "prins.
I ,,( 1IIII,II/IU t'ltJl1ilfll /II<' dl( ~J\'/'JJJ1!.al/C/('(/l!'{ur aria meWl, aedlm«!'I""',

I h" \'lHII picsci ~i a! dcf;ctelor Materialul piesei:

CUPRlNS
I

Pag.

Mc~a si schema de control Indicatie Indemn catre studenti. .

~uerarea T 1: Mate;iale metaliee utilizate in constructie de masini.
---:' Luerarea T 2: Piese finite.
'ontrol optico-vizual ~~Luerarea T' 3: Semifabrieate,
" 'Luetarea T 4: Incercari de duritate. '
I
~ . ucrarea T S: !ncercarea la in.covoiere prin soc.
ucrarea T 6: lncercari tehnologice., ' .
- ~
ucrarea T' 7: Tehnologicitate.
Lucrarea.T 8: Proces tehnologic.
~ j.ucrarea T 9: Para:metrii regirnului de [ucru. ~
__ - -
( '01111' 1 cu pulberi magnetice
Zl>Lucrarea Tl 0: Punerea in forma prin tumare. . .'
.
\ '
;8)Luerarea T1t: Legile preluerarii prin deformare plastidi.
ucrarea T12: Punerea in forma prin a~chiere..
,

!l§:
\ ~'
( / ucrarea T 13:.Punere.a In forma prin sudare.
ucrarea Tl4: Stantarea tablelor subtiri. .
Lucrarea T1S: Controlul calitatii pieselor si semifabri.catelor eu
( 'ontrol eu liehide penetrante
, metode nedistruetive.
,',
(j) _, I? / oM fJt,fI v.dM-fe
,

, ntrol eu ultrasunete
. '

1/ 11. ('xut. t~e"'€ 1.1«/ -

If ;7 .'D,"',
"
"

'ontrol radiografic
 Mihai Voicu
Claudia Borda Angela Minca
Alexandru Dumitrache-Rujinski Dan Nitoi
Marius Dumitra~ Antoanela Stranutu
lonel Grecu lonelia Tonoiu
Marinela Marinescu

TEHNOLOGIA MATERIALELOR
INDRUMAR DE LABORATOR

ISBN-973-9427-20-0