1. CONTINUTUL STATISTICH. 1.1. Semnificatia notiunii “Statistica” 1.2. Dezvoltarea statisticii moderne. Rolul statisticii 1.3. Obiect si metoda in statistica 1.4. Nofiuni si concepte de bazi folosite in statistica . Tipuri de date si scale de masurare a datelor Ll. Etimologic, statistica isi are originea in latinescul “status” cu sensul de stare sau situafie, precum gi in termenul italian “stato” cu infelesul de stat Termenul, in infelesul original al sau, a insemnat numararea gi socotirea (in sens de calculare) in activititile ccrute de dezvoltarca socictatii la accel moment. Intr-un sens larg, statistica reprezinti un set de metode gi tehnici pentru obtinerea, organizarea, agregarea, prezentarea, interpretarea si analiza activititilor cuantificabile (numérabile). Statistica cerceteazi aspectul cantitativ (numeric) al fenomenelor i proceselor strict determinate in timp si spatiu. Aceste fenomene gi procese se manifesta aparent ca find intamplatoare si independente, insa, in realitate, au esente comune, sunt fenomene sau procese de tip colectiv (de masa). Cuvantul statistica are 0 semnificatic multipli pentru cercetatori, specialisti, studenti si populatic in general. Astfel, acest cuvant poate si duca cu gandul la indicele preturilor de consum, la cifra medic de afaceri a unor firme, la rata somajului, la datele publicate intr-o revisti sau int-un buletin oficial, ori, evident, la o disciplind de studiu din cadrul invatiméntului superior de specialitate. Statistica este, agadar, 0 activitate practica, dar si muljimea datelor obtinute prin aceasta activitate, publicatiile de date ale diferitelor organisme de specialitate, metodologia statistic’, o ramuri a stiintei si cunoasterii, ori o disciplin’ stiintifica si de invatamant. 1.2. Pentru a pune in evidenta rolul statisticii ca instrument de cunoastere a particularititilor de volum, structurd si dinamicd a fenomenelor si proceselor economico-sociale, este necesar si subliniom ci din punct de vedere istoric, aparitia si dezvoltarea statisticii modeme igi are ridicinile in trei fenomene separate: nevoile guvemelor fitilor de a calcula date privind cetitenii si activititile {irilor, dezvoltarea teoriei probabilititlor si © aparitia gi extinderea utilizirii calculatoarelor. De-a lungul istoriei, datele au fost permanent colectate; in timpul civiliza esiptene, greci si romane, datele eau obtinute in scopul primar al taxi gi inro in amata, in Evul Mediu, institutiile biscricii stringeau adesea si pastrau informati, inregistrari privind nasterile, decescle si cisatoriile, Necesitateaprelucrarii datelor din ce in ce mai numeroase, a ajutat intr-un fel sau altul — la dezvoltarea maginilor de calcul gi implicit, la revolutia calculatoarelor personale, la inceputul secolului XX. Aceste progrese au determinat schimbari profunde ale domeniului de studiu al statisticii in ultimii 30 de ani, Rolul statisticii la nivel microeconomic gi macroeconomic se caracterizeazi in: * cunoasterea situatici problematice; statistica contribuind la colectarea de date; clasificarea datelor; prelucrarea sub forma de serii, tabele, grafice, estimarea parametrilor; analiza rezultatelor, * evaluarea de variante de decizie: modelare statistica; testarea modulelor; formularea de ipoteze; verificarea ipotezelor gi previziunea statistic’, + formularea deciziei sau alegerea variantei optime: analiza comparativa asupra variantelor; precizarea variantei de decizie prin masuri cantitative; + controlul aplicarii deciziei $i verificarea rezultatelor. Tn conceptia actuala a stiintei, statistica poate fi consideraté ca o ‘iplina de graniti care prin metodele sale asiguri cercetirilor stiintifice un caracter interdisciplinar. Aparitia unor gtiinfe ca cibernetica, informatica, teoria sistemelor, nu numai cA an acelasi domeniu de investigatie ca i statistica, dar au impulsionat folosirea din ce in ce mai mult a metodei statistice. 1.3. Obicctul de studiu al statisticii il constituic fenomenele gi procescle care prezinti urmitoarele particularititi: se produc intr-m numér mare de cazuri (sunt fenomene de masa); variazi de la un clement la altul, de Ja un caz la altul; sunt forme individuale de manifestare in timp, in spatiu gi ca forma organizatorica, Urmirind etapele oricdérui proces de cunoastere, pentru rezolvarea problemelor care fac obiectul siu de studiu, statistica, ca orice stiinti, si-a elaborat procedee si metode speciale de cercetare, cum sunt cele ale observarii de masa, ale centralizini si gruparii, procedee gi modele de analiza si interpretare statistica. Putem spune ci metoda statisticii este constituit’ din ,,totalitatea operatillor, tehnicilor, procedeclor si metodelor de investigare statisticd a fenomenclor ce apartin unor procese de tip stocasti Statistica este stiinta care studiazi aspectele cantitative ale determinitilor calitative ale fenomenelor de masa, fenomene care sunt supuse actiunii legilor statisticii care se manifest in conditii concrete, variabile in timp gi spatiu. Functie de domeniul de cercetare aceste fenomene de tip colectiv prezinti anumite particularitati care duc la diferentierea metodelor de cercetare. Astfel, statistica se diferentiazi in: * statistica teoretica sau teoria statisticii, care are ca obiect de studiu dezvoltarea procedeclor gi metodelor de abordare si analizi statistic’ a fenomenelor social-economice; + statistica aplicata sau statistica de ramura, in care se face particularizarea gi adaptarea procedeelor si metodelor la specificul domeniului cercetat (statistica comertului exterior, statistica economic, statistica industriala etc.)14. O prima notiune de bazi din statistic o reprezint’ populatia (colectivitatea) statistica. Populafia statisticd, denumita si colectivitate statisticd, reprezintd totalitatea elementelor de aceeasi natura, care au trdsdturi esentiale comune si care sunt supuse unui studiu statistic. Termenul de populatie nu se referi doar la un grup de persoane. Desi, initial, conceptul a fost utilizat in acest sens restrans (la recensdminte), astazi intelesul sau este lirgit, prin populatie putandu-se intelege 0 colectivitate de obiecte, persoane, pareri, ginduri, evenimente, opinii etc. Cu cat este mai numeroasa o colectivitate, cu atat devine mai dificil cercetarea tuturor clementelor ei. O astfel de cercetare poate fi consumatoare de timp si costisitoare. Solutia poate sa fie, atunci, si extragem o subcolectivitate din colectivitatea generali (mumita si colectivitate partial, esantion sau colectivitate de selectic). Esantionul repreaintd un subset de elemente selectate dintr-o colectivitate Statisticé. jn felul acesta, se vor estima parametrii colectivititii totale pe baza rezultatelor obfinute in colectivitatea de selectic, iar ceea ce a fost determinat ca fiind tipic, esential si caracteristic in esantion, se presupune ca ar fi fost gisit daca s-ar fi cercetat colectivitatea general. Soliditatea acestei presupuneri depinde de modul cum a fost extras egantionul, iar de acuratetea acestui proces depinde succesul demersului statistic. Reprezentativitatea egantionului este, agadar, aspectul crucial al oricarui proces de cercetare pe baz de sondaj statistic. Alte concepte de baza ale statisticii sunt: . Unitatea statisticé reprezinté elementul constitutiv al unet colectivitafi statistice si care este purtdtorul unui nivel al fiecdrei trasdturi supuse observarii si cercetdrii statistice. Unititile statistice pot fi simple sau complexe. Unititile complexe sunt rezultate ale organizirii sociale oti cconomice a colectivititii statistice (exemplu: familia). © Unitatea de inregistrare sau raportare. In contextul organizarii unui sistem informational statistic la nivel national, fiecare entitate cu personalitate juridicé $i gestiune proprie poate contribui la alimentarea bazei de date, furnizand sistematic date despre propria activitate. . Caracteristica sau variabila statistic reprezinta acea trasdturd a elementelor colectivitafii care se inregistreaza intr-o manieraé uniformd la nivelul fiecarei unitdfi constitutive. Caracteristicile care fac obicctul cercetarii statistice trebuie si serveascd obiectivului cunoasteri. Caracteristicile statistice se mai numesc variabile statistice. Fiecare caracteristicA prezinta la nivelul unui clement un nivel specific care se numeste variant’, valoare sau nivel . Freeventa. Daca o anumité varianta se inregistreazd de mai multe ori intr-o colectivitate de n elemente, atunct numarul de aparifii ale variantei “i” se noteazd cu n,sau f; si se numeste frecventd. Frecventa poate fi absoluta sau relativa.1.5. O prima posibilitate de a lua in considerare complexitatea datelor statistice este in functie de numarul de caracteristici (variabile) la care se refera aceste date. Astfel, deosebim: - date univariate se refera la o singurd variabila statistic’. Avem deci o singura informatie pentru fiecare unitate statistica; - date bivariate se refera la doua variabile statistice si avem, agadar, exact cAte doud informatii pentru fiecare unitate statistic’ din colectivitate; - date multivariate se refera la trei sau mai multe variabile statistice, obtinind deci cate trei sau mai multe informatii pentru fiecare unitate statistic’ din colectivitatea studiata. Caracteristicile statistice se pot clasifica dupa mai multe criterii, astfel: a) in fimctie de modul de exprimare, in: — caracteristici calitative (nominative), exprimate in cuvinte: profesie, culoarea parului, localitatea de domiciliu etc. — caracteristici cantitative (numerice), exprimate in cifre: salariu, indltime, greutate, cif’ de afaceri etc. Sunt caracteristici misurabile. b) in functie de numarul variantelor’valorilor de raspuns pe care Ie pot lua, in: — caracteristici alternative (binare sau dihotomice), acelea care pot lua doar dowd variante de raspuns, dupa modclul adevaratifals din logic’: sex (M/F), stagiul militar (cfectuat/neefectuat), starea civili (cAsatorit/necd- satorit); — caracteristici nealternative — cele care pot lua mai multe valori/variante de rispuns: salariu, profesie, cif de afaceri, localitate de domiciliu etc. c) in functie de natura variatiei caracteristicilor numerice, in: — caracteristici continue (cu variafic continua), cele care pot Iva orice valoare din cara lor de variatie: greutatea unei persoane, cifta de afaceri a unci firme ete.; — caracteristici discrete sau discontinuc, cele a caror vatiatic se manifesta prin salturi; ele mi pot lua decat anumite valori pe scara lor de variatie (de regula numere intregi): numérul de copii pe care ii are o familie, numarul de orase dintrun jjudet etc. Toate datele statistice colectate sunt masurate sau transpuse pe o scala de misurare,intr-o forma sau alta. Patru niveluri de masurare sunt utilizate de la cca mai slaba la cea mai putemica - scala nominal’, ordinal, de interval gi de raport, iar prelucrarea datelor statistice se va face in mod distinct, in functie de gradul de rafinament al scalei. Forma cea mai elementara este scala nominala. Este scala cu cel mai scazut nivel al precizici, utilizaté pentru a atribui variantelorcaracteristicii masurate .insusiri, cu scopul de a stabili diferente calitative intreobservatii. Urmatoarea scala este scala ordinala, pe care sunt masurate tot variabile de tip nenumeric (calitativ), dar care pot fi, de aceasti dati,ordonate. Unititile pot fi insiruite una relativ cu cealalta si se poate realizaastfel, o icrarhizare, dar distantaintre numerele acordate nm este obligatoriuegal’. Numerele pe scala ordinala nu reprezinta intervale egale pe scala demisurare. in continuare putem distinge scala de intervale (sau cardinal) practic prima scald cu adevarat numerica, ce foloseste unititi de masurareegale. Caracteristici: - este prima scald numerica (se aplica variabilelor numerice); - permite, pe lang stabilirca unci relatii de ordine intre variantele mumerice aleacestei scale si determinarea gi interpretarea diferentelor dintre acestea; - valorile mumerice acordate pe aceasta scala au semnificatie cantitati aceeaeste permisd insumarea sau sc&derea lor; - fixarea punctului de origine (zero) poate fi ficult arbitrar (originea nu este fix); - unitatea de masura poate fi aleasa arbitrar. Pentru ca afirmatiile comparative pe baza multiplicarii ori divizarii sa aiba sens, este necesari o scali proportional (de raport), in care existiiun punct zero fix si absolut (cum este cazul scalei pe care se masoaragreutatea ori a celei pentru lungime). Caracteristici: - se aplica variabilelor numerice, avand cel mai inalt nivel de precizie, - doua valori, masurate pe aceasta scali se afla, indiferent de unitatea de misuri folosita, in acelasi raport una fati de alta: - pe aceasta scala sunt permise si operatiile de multiplicare si de divizare; - punctul de origine (zero) este unul fix, rigid, este zero absolut, matematic gi reprezinta absenta caracteristicii, - unitatea de masura poate fi alcas4 arbitrar. a, de