Sei sulla pagina 1di 190

UNIVERSI

TATEAAPOLLONI
AIAȘI
FACULTATEADEȘTII
NȚEALECOMUNI
CĂRI
I

Laur
enţ
iuBubui
anu
Cuprins C
Cuprins
Cap.1 - Procesoare de text. Tehnici de tehnoredactare
Definirea dimensiunii/formatului paginii ……………………………………………………………… 1
Introducerea/Editarea textului ………………………………………………………….................... 4
Stiluri. Formatarea textului …………………………………………………………………………………. 8
Numerotarea paginilor. Antete și note de subsol ……………………………………………..... 12
Inserarea imaginilor în document ………………………………………………………………………… 13
Alternativa gratuită: LibreOffice ……………………………………………………………………………. 15
Procesoare de text online ……………………………………………………………………………………. 25
Cap.2 - Prelucrare imagine. DTP – Noțiuni introductive
Noțiuni de colorimetrie ………………………………………………………………………………………. 31
Sistemul RGB ……………………………………………………………………………………………………... 32
Sistemul CMYK ……………………………………………………………………………………………………… 33
Modelul de culoare Lab ……………………………………………………………………………………….. 34
Modul Grayscale (Tonuri de gri) …………………………………………….……………………………. 34
Modul Bitmap ……………….………………………………………………………..…………………………… 35
Modul Bicrom …………………………………….………………………………………………………………. 35
Modul Indexed color ……………………………….………………………………………………………….. 35
Editarea imaginilor ………………………………………………………………………………………………. 36
Sumopaint. Încărcarea imaginilor ………………………………...………………………………………. 37
Unelte de selecție ………………………………………………………………………………………………… 38
Lucrul cu mai multe imagini. Layere …………………………………………………………………….. 39
Adăugarea textului ………………………………………………………………………………………………. 40
Selecția culorii. Efecte …………………………………………………………………………………………… 41
Cap.3 – Editarea audio
Noțiuni de acustică ………………………………………………………………………………………………. 45
Software de editare audio ……………………………………………………………………………………. 47
Audacity. Editare/procesare sunet ………………………………………………………………………… 50
Cap.4 - Editare video. Noțiuni introductive
Video digital ………………………………………………………………………………………………………… 59
Rezoluția imaginii ………………………………………………………………………………………………… 59
Aspectul ……………………………………………………………………………………………………………… 60
Teoria culorilor digitale …………………………………………………………………………………………. 61
Adâncimea de culoare …………………………………………………………………………………………. 62
Canalul alpha ………………………………………………………………………………………………………… 62
Modul de compunere (Blending) ……………………………………………………………………………. 63
Color Grading (Colorizare) ……………………………………………………………………………………. 64
1D/3D LUT …………………………………………………………………………………………………………… 65
Eșantionarea semnalelor de luminanță/crominanță …………………………………………….. 67
Formatul video progresiv/întrețesut …………………………………………………………………….. 69
Compresia semnalului video …………………………………………………………………………………. 70

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


C Cuprins

Codecuri video ……………………………………………………………………………………………………. 71


Bitrate codare. VBR vs CBR …………………………………………………………………………………. 72
Calitatea imaginii. Criterii de analiză – PSNR, MSE, SSIM …………………………………….. 73
Software de editare: VSDC Free Video Editor ……………………………………………………. 74
▪ Crearea/Deschiderea unui proiect ………………………………………………………………… 75
▪ Adăugarea clipurilor ………………………………………………………………………………………. 76
▪ Editarea videoclipurilor …………………………………………………………………………………. 78
▪ Vizualizarea secvenței ……………………………………………………………………………………. 80
▪ Aplicarea efectelor …………………………………………………………………………………………. 81
▪ Utilizarea măștilor …………………………………………………………………………………………… 83
▪ Adăugarea titlurilor …………………………………………………………………………………………. 87
▪ Ingestarea materialelor ………………………………………………………………….…………........ 90
Software de Editare video: ShotCut …………………………………………………………………….. 93
▪ Interfața ShotCut ………………………………………………………………………………………………. 94
▪ Editarea multitrack …………………………………………………………………………………………… 99
▪ Tranziții (wipes) ………………………………………………………………………………………………. 101
▪ Utilizarea efectelor (în Timeline) …………………………………………………………………….. 104
▪ Adăugarea comentariului. Ilustrația muzicală ……………………………..………………….. 107
▪ Adăugarea textului …………………………………………………………………………………………… 110
▪ Exportul – Salvarea montajului ………………………………………………………………………… 111
DaVinci Resolve ……………………………………………………………………………………………………. 112
▪ Modul Media ……………………………………………………………………………………………………. 112
▪ Modul Edit ……………………………………………………………….……………………………….…..… 114
▪ Modul Color (Grading) ……………………………………………………………………………….……… 118
▪ Modul Deliver …………………………………………………………………………………….………….. 120
HitFilm 4 Express ………………………………………………………………………………………………… 121
Modurile de lucru: Editare și Compoziție ……………………………………………………………... 122
▪ Utilizarea Efectelor/Tranzițiilor ………………………………………………………………………… 124
▪ Corecția de culoare. Colorizare ………………………………………………………………………... 125
▪ Utilizarea/Adăugarea textului ……………………….………………………………………………….. 127
▪ Proxy Mode …………………………………………………………………………………..………………….. 130
▪ Exportul montajului final ……………………………………..…………………………………………… 130
Cap.5 – Software de conversie
MediaCoder ……………………………………………………….…………………………………….…………. 131
Format Factory …………………….…………………………………………………………..…...……………. 139
Cap.6 – Subtitrarea
Subtitle Edit …………..……………………………………………….…………………..………………………. 145
Cap.7 – Mic dicționare de televiziune, EN-RO …………………………………...……………………… 153

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesoare de text. Tehnici de tehnoredactare Cap.1

PROCESOARE DE TEXT
Procesoarele de text actuale oferă instrumente de lucru deosebite pentru crearea unor
documente complexe. Pe lângă introducerea/culegerea efectivă a textului aceste
instrumente software includ corectoare performante de text, permit manipulări și
formatări avansate ale textului, includerea de diagrame, grafice, tabele, formule,
ecuații matematice complexe, tipărirea și exportul în formate diferite, toate acestea
printr-o interfață unitară, intuitivă, modernă, „user friendly”.

Deși procesorul de text Word din pachetul Microsoft Office are în acest moment o cotă
de piață la nivel mondial estimată la peste 75%, există și alte alternative directe,
competitive, de tip open source, cele mai cunoscute dintre aplicațiile de tip office fiind
Apache OpenOffice sau Libre Office, suite cel puțin comparabile ca interfață, mediu de
lucru și performanțe funcționale.

Procesoarele de text Microsoft Word sau LibreOffice Writer oferă în acest moment
instrumente de lucru deosebit de performante, comparabile chiar cu cele ale
aplicațiilor DTP dedicate gen Microsoft Publisher, QuarkExpress, sau chiar Page Maker.

În continuare vor fi prezentate câteva exemplificări privind instrumentele oferite de


aceste aplicații, cu accent pe Microsoft Word 2010, mediul de lucru (sistemul de
operare) fiind Microsoft Windows 7, interfața și modul de lucru fiind aceleeași
indiferent de platforma utilizată (Microsoft Windows, Mac OS, Linux).

DEFINIREA DIMENSIUNII/FORMATULUI PAGINII


Editoarele de text permit din start
selectarea unor formate predefinite,
atât pentru dimensiunea paginii,
marginilor, poziționarea antetului
(header) și notei de subsol (footer), cât
și a unor elemente suplimentare cum
ar fi culoarea/imaginea de fundal etc.,
formate complet editabile, sau susțin
definirea de la zero a unor formate
noi, adaptat cerințelor utilizatorului.
Fig.1.1 – Crearea unui document nou, simplu

Pentru început, la fiecare lansare a


aplicației, aceasta creează în mod automat un document simplu, „Blank Document”,

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 1


Cap.1 Procesoare de text. Tehnici de tehnoredactare

care are predefinite doar câteva elemente de bază (dimensiunea paginii, dimensiunile
marginilor, ale antetului și notei de subsol), dimensiuni implicite, stabilite automat pe
baza setărilor regionale și ale imprimantei curente instalate în sistem.
Aplicația permite evident și selectarea altor formate predefinite, mai avansate,
adecvate anumitor situații particulare, gen scrisori de afaceri, curriculum vitae,
formulare diverse, rapoarte etc., sau, pe baza opțiunilor oferite, utilizatorul are
libertate maximă în a personaliza fiecare aspect a documentului.

Modificarea aspectului paginii, a dimensiunilor, orientării, pot fi efectuate foarte


simplu folosind tab-ul Page Layout din meniul tip ribbon al aplicației Microsoft Office.

Fig.1.2 – Tabul Page Layout, opțiuni de lucru

De aici pot fi definite simplu teme de lucru, se pot modifica dimensiunile și orientarea
paginii (portret sau landscape), formatarea documentului pe coloane, numerotarea
liniilor, culoarea/imaginea de fundal a documentului, indentațiile sau alinierile textului
și/sau imaginilor și obiectelor din text etc.

Fig.1.3 – Definire margini, orientare pagină, dimensiuni, format text

Pentru documentul curent s-au folosit următoarele setări particulare: pagină A4


(297x210mm), margini: Top - 32.5mm, Left - 27.5mm, Bottom - 25mm, Right – 17.5mm,
Gutter - 0mm, Gutter position - Left, Header - 12.5mm, Footer - 2.6mm.

2 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesoare de text. Tehnici de tehnoredactare Cap.1

Pentru fundalul paginii se poate stabili o culoare sau un


gradient de culoare, o textură predefinită sau chiar se poate
alege o imagine ca fundal. Pentru aceasta se selectează
butonul „Page Color” (Fig.1.4), după care, se poate selecta
direct o nuanță/culoare pentru fundal sau se poate folosi o
anumită imagine tip bitmap. „More color” permite
selectarea unor nuanțe predefinite sau selectarea oricărei
nuanțe fie direct fie pe baza valorilor RGB (Fig.1.4). Similar,
fereastra „Fill Effects” prin taburile „Gradient”, „Texture”,
„Pattern” și „Picture” permite alegerea/selectarea unor
gradiente de culoare, a unor texturi/modele predefinite sau
utilizarea unei imagini personalizate ca temă - Fig.1.5. Fig.1.4 – Culoare/imagine fundal

Trebuie remarcat că toate aceste setări sunt valabile pentru întreg documentul, ele
putând fi salvate ca Temă pentru o utilizare ulterioară, pentru alt document.

Fig.1.5 – Tipuri de fundaluri posibile: culoare simplă, gradient, texturi/modele, imaginii de fundal
Obs.: Pentru fundalul cursului a fost utilizată o imagine tip bitmap, folosind opțiunea
Page Background > Page Color din tabul Page Layout (Page Layout > Page
Background > Page Color > Fill Effects > Picture), imagine scalată la dimensiunea
documentului (297mm x 210mm – dimensiunea formatului A4).

Fig.1.6 – Stabilirea dimensiunii pentru header: manual sau interactiv

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 3


Cap.1 Procesoare de text. Tehnici de tehnoredactare

Definirea dimensiunilor pentru antet (header) și nota de subsol (footer) se poate face
folosind opțiunea Layout (tabul Page Layout > Margins > Custom Margins > Layout)
introducând aici direct valorile dorite sau interactiv folosind bara laterală (ruler) prin
operațiuni de tip drag&drop - Fig.1.6.

Stabilirea unităților de măsură folosite în document, în inch, centimetri sau milimetri,


se face inițial folosind opțiunile avansate din setările Word: File > Options > Advanced
> Show measurement units in: - Fig.1.7

Fig.1.7 – Stabilirea unităților de măsură (milimetri)

INTRODUCEREA/EDITAREA TEXTULUI
Introducerea și editarea/formatarea textului se face respectând câteva reguli de bază:

- Se introduce mai întâi textul, formatarea/paginarea textului fiind lăsată la urmă


- Este contraindicat utilizarea tastei Space (spațiu) pentru alinierea textului. În
etapa de formatare se recomandă folosirea opțiunilor de spațiere avansate
(aliniere, centrare, etc.)
- Pentru inserarea obiectelor, fotografii spre exemplu, se recomandă metode de
ancorare fictivă (ex. utilizarea tabelelor fictive, transparente). Word-ul nu oferă
opțiuni de „ancorare” fixă, astfel încât orice modificare, deplasare a textului,
poate determină reașezarea obiectelor/fotografiilor următoare în poziții
nedorite, greu controlabile.

Fig.1.8 – Exemplu de utilizare a tabelelor pentru „ancorarea” și poziționarea exactă a fotografiilor

4 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesoare de text. Tehnici de tehnoredactare Cap.1

- Introducerea ecuațiilor și formulelor matematice se face folosind editorul de


ecuații integrat (Tabul Insert > Equation) sau un altul extern, specializat

Word-ul oferă de asemenea opțiuni avansate de parcurgere/selectare a textului. Spre


exemplu folosirea combinației de taste CTRL + săgeată stânga/dreapta permite saltul
la cuvântul anterior/următor, CTRL + SHIFT + săgeată stânga/dreapta determină
selecția cuvântului anterior/următor, dublu-click pe cuvânt selectează cuvântul, dublu-
click pe paragraf, în partea stângă, selectează tot paragraful, iar cu drag (tragere cu
tasta stânga a mouse-ului apăsată) putem selecta porțiunea dorită de text.

Fig.1.9 – Exemplificare modului de selecție text folosind mouse-ul

Pentru verificarea textului se recomandă utilizarea corectoarelor automate de text care


pe lângă semnalarea imediată a erorilor de introducere (typo) pot semnala și eventuale
greșeli gramaticale și de frazare.

Fig.1.10 – Setările generale pentru modulul AutoCorrect

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 5


Cap.1 Procesoare de text. Tehnici de tehnoredactare

Petru început trebuie setat modul de lucru al modulului AutoCorrect: definirea modului
de lucru automat-manual, selecția limbii implicite în care va fi cules/editat documentul,
dicționarul folosit, tipul de corecție – verificare ortografică și/sau corectare gramaticală
(File > Options > Proofing).

Se poate seta și modul în care aplicația va analiza cuvintele, adresele de internet și


numele de fișiere, cu semnalarea greșelilor potențiale chiar din momentul introducerii
textului - Fig.1.10.

Aplicația permite și verificarea ortografică/gramaticală doar pe anumite porțiuni de


text, cu setări diferite de limbă, independent de setările globale ale documentului
(Review > Language > Set Proofing Language), opțiune deosebit de utilă pentru
documente care conțin citări/paragrafe în mai multe limbi.

Fig.1.11 – Selecția limbii corectorului automat

Astfel, după selectarea porțiunii dorite de text, se accesează modulul Autocorect și din
fereastra Language se selectează dicționarul
(limba) de utilizat, se activează sau nu corecția
gramaticală, se selectează modul de detecție
automată a limbii și eventual se setează
dicționarul selectat ca dicționar implicit - Fig.1.12.

Activarea modului de verificare efectivă din punct


de vedere ortografic și/sau gramatical (acolo
unde dicționarul o permite) a textului selectat se
face mai departe folosind butonul Spelling &
Grammar de pe ribbon bar.
Fig.1.12 – Selecția dicționarului

6 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesoare de text. Tehnici de tehnoredactare Cap.1

Textul selectat va fi parcurs și verificat, orice posibilă greșeală fiind semnalată imediat,
utilizatorul având posibilitatea de a alege dintre anumite opțiuni/sugestii, de a corecta
manual, de a ignora sugestia sau de a introduce cuvântul marcat în dicționar – Fig1..13.

Fig.1.13 – Selecția dicționarului

Procesoarele de text permit de asemenea și modul de lucru colaborativ, în care, fiecare


utilizator poate marca/corecta anumite pasaje de text, le poate comenta, poate face
adăugiri sau poate trimite diverse sugestii - Fig.1.14.

Fig.14 – Utilizarea comentariilor pe text

Aprope toate aplicațiile permit și utilizarea unor corectoare lexicale externe, de multe
ori mult mai performante decât cele implicite, oferite nativ de procesorul de text. Un
astfel de corector ortografic și gramatical performant este oferit gratuit, online,
la https://www.grammarly.com, aplicația permițând integrarea cu multiple aplicații.
Este necesar crearea unui cont și evident, prezența unei conexiuni la internet – Fig1.15.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 7


Cap.1 Procesoare de text. Tehnici de tehnoredactare

Fig.1.15 – Utilizarea corectorului Grammarly în Word

STILURI/FORMATAREA TEXTULUI
Procesoarele de text oferă și posibilitatea de a defini și de a utiliza stiluri și teme pentru
formatarea ușoară a documentelor complexe, cu păstrarea consistentă, pentru tot
documentul, a opțiunilor de formatare.

Implicit aplicația oferă un set predefinit de stiluri și de formate, însă, daca doriți opțiuni
de formatare particulare, care nu sunt disponibile printre stilurile și temele predefinite,
puteți să modificați în orice moment un stil/o temă existente, să le particularizați
pentru a se potrivi nevoilor dumneavoastră, sau puteți crea oricând un set complet
nou, pornind de la zero.

Selectarea temei/stilului se face din bara de meniu (ribbon bar), tab-ul Style , de unde
se poate selecta unul dintre formatele oferite de tema curentă (Fig.1.16) sau se poate
selecta un stil diferite - Fig.1.17.

Fig.1.16 – Selecția/utilizarea stilurilor de formatare text predefinite

8 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesoare de text. Tehnici de tehnoredactare Cap.1

Modificarea stilului de pagină curent (fundal, fonturi, paragrafe etc.) se poate face
foarte ușor selectând unul dintre stilurile predefinite în aplicație, sau, în funcție de
necesități, stilul curent poate fi adaptat direct cerințelor utilizatorului - Fig.1.17.

Fig.1.17 – Selecția/modificarea stilurilor de formatare predefinite

Aplicarea stilului se face selectând/evidențiind textul dorit și alegerea tipului dorit din
opțiunea Styles: Normal, No Spacing, Heading 1, Heading 2, etc. (în cazul nostru Title).

Fig.1.17 – Aplicarea unui stil predefinit (Title)

Procesoarele de text oferă și opțiuni de formatare automată


avansată a textului, fie direct, complet manual, utilizatorul
având libertate totală de exprimare la alegerea fonturilor,
culorilor etc., fie în regim semi-automat, cu confirmare
directă pentru fiecare modificare sugerată - Fig.1.18.

Fig.1.18 – Opțiunea Autoformat

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 9


Cap.1 Procesoare de text. Tehnici de tehnoredactare

Mai mult, stilul/formatarea folosită pentru un anumit paragraf poate fi utilizată și


pentru orice alt paragraf din docement prin utilizarea uneltei Format Painter care
permite copierea tuturor setărilor unui stil și aplicarea acestuia asupra altor
paragrafe/porțiuni de text. Pentru aceasta putem folosi fie butonul Format Painter din
ribbon bar fie folosim combinația de taste CRTL+Shift+Q – Fig.1.19.

Fig.1.19 – Utilizarea uneltei de copiere a formatelor Format Painter

Formatarea textului presupune uneori și definirea/particularizarea parametrilor de


aliniere/spațiere pentru paragrafe. Acest lucru se poate face fie folosind stilurile
predefinite în aplicație fie modificând/aplicând direct anumite setări particulare,
funcție de preferințe, pentru un anumite paragrafe - Fig.1.20.

Fig.1.20 – Utilizarea setărilor particulare pentru formatarea unui paragraf

10 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesoare de text. Tehnici de tehnoredactare Cap.1

Setările de aliniere stânga/dreapta precum și setările speciale, gen Heading, pot fi


stabilite și manual utilizând mouse-ul și rigla din partea superioară a ecranului, mutând
efectiv cursoarele corespunzătoare pentru marginea din dreapta, stânga, sau pe cel
pentru heading (alineat) – Fig. 1.21.

Trebuie remarcat faptul că fiecare paragraf sau porțiune de text poate avea propriile
setări de aliniere, diferite de cele ale paragrafelor adiacente.

Fig.1.21 – Utilizarea setărilor particulare pentru formatarea unui paragraf


Mai mult, pot fi definite și puncte de aliniere – Tabs Position, fie direct prin click cu
mouse-ul în poziția dorită fie prin introducerea manuală a pozițiilor. Punctele de
aliniere astfel definite, care pot fi puncte cu aliniere la stânga, la dreapta sau puncte de
centrare, permit poziționarea exactă a cuvintelor în paragraf - Fig.1.21.

Fig.1.21 – Definirea punctelor de aliniere

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 11


Cap.1 Procesoare de text. Tehnici de tehnoredactare

NUMEROTAREA PAGINILOR. ANTETE și NOTE DE SUBSOL


Headerul (antetul) și Footerul (nota de subsol) sunt două zone foarte importante ale
documentului pentru că aici pot fi integrate elemente speciale de identificare (text,
imagini, variabile text etc.) care se vor regăsi în mod automat pe toate paginile
documentului, sau a unor secțiuni specifice ale documentului.

În mod uzual aici se pun de cele mai multe ori denumirea documentului, a organizației
pentru documentele de firmă, antetul firmei, datele de contact, numele autorului, data
creării documentului, numărul paginii, numărul total de pagini, alte informații utile.

Fig.1.22 – Inserare antet (Heading) cu alegerea unui format predefinit

Antetul și nota de subsol pot fi aceleași pentru tot documentul, sau pot fi diferite
pentru diverse secțiuni ale documentului, după tipul de pagină (pară/impară), și/sau
pentru prima pagină și restul documentului.

Fig.1.23 – Stabilirea poziției/dimensiunii antetului folosind mouse-ul

12 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesoare de text. Tehnici de tehnoredactare Cap.1

Inserarea acestor antete și note de subsol se face folosind tab-ul Insert urmat de
selectarea butonului corespunzător pentru Heading (antet) - Fig.1.22, în mod similar și
pentru Footer (notă de subsol), urmat de specificarea modului de utilizare: pentru
întreg documentul, separat pentru pagini pare-impare etc .

Fig.1.24 – Inserare numărului de pagină (numerotare automată)

INSERAREA IMAGINILOR ÎN DOCUMENT


Word-ul și toate celelalte aplicații office permit includerea în documente, pe lângă text,
și a altor obiecte gen fotografii, tabele, diagrame, clipuri video, alte mini-aplicații.

Spre exemplu, inserarea imaginilor de tip bitmap poate fi foarte ușor făcută folosind
opțiunea Insert din meniu - Fig.1.25.

Odată inserată imaginea Word-ul oferă instrumente puternice pentru poziționarea


imaginii, stabilirea modului de aliniere a textului față de imagine, aplicarea unor
prelucrări minimale (crop, stiluri, efecte, border, umbre etc.).

Fig.1.25 – Inserare unei imagini, poziționarea și formatarea acesteia

Rezultatul final, după stabilirea modului de aliniere a textului (wrap text – Square),
aplicarea unui border fin și a unei umbre spre stânga-jos, poate fi observat în Fig.1.26.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 13


Cap.1 Procesoare de text. Tehnici de tehnoredactare

Documentul creat poate fi salvat apoi într-unul dintre formatele clasice DOC, DOCX,
sau chiar RTF sau WKS, în formatul OpenDOC, ca pagină Web sau chiar ca PDF (Adobe

Fig.1.26 – Rezultatul/forma final[ a documentului

Portable Document Format), Word-ul oferind și opțiuni avansate de criptare a


documentului (protejare cu parolă la deschidere/editare) – Fig.1.27.

Fig.1.27 – Salvarea și criptarea documentului

14 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesoare de text - LibreOffice Cap.1

ALTERNATIVA GRATUITĂ - LIBREOFFICE


LibreOffice este o suită office completă și complexă, gratuită, care rivalizează direct,
fără probleme, cu mult mai cunoscuta suită Microsoft Office.

LibreOffice este distribuită ca software gratuit. Având la origini pachetul dezvoltat de


OpenOffice.org, suita LibreOffice este oferită în mod gratuit, sub licență LGPLv3
(https://en.wikipedia.org/wiki/GNU_Lesser_General_Public_License), lucru care vă
oferă libertăți în utilizare dar și câteva responsabilități.

LibreOffice integrează mai mult aplicații - Writer, Calc, Draw, Base, Math, Impress,
oferind o interfață curată și instrumentele deosebit de puternice, în peste 110 limbi
(interfață și corector ortografic și/sau gramatical), care o fac cea mai puternică suită
office gratuită de pe piață.

Poate fi descărcată complet gratuit de la https://ro.libreoffice.org, unde aveți eventual


posibilitatea de a contribui, în diverse moduri, la susținerea acestui proiect.

În continuare vom trece în revistă principalele caracteristici și instrumente oferite, prin


comparație de LibreOffice, insistând pe câteva metode de lucru de nivel intermediar.

Interfața LibreOffice amintește de vechea interfață Microsoft Word, înainte de „era


ribbon”, oferind tab-uri și butoane sugestive, grupate funcțional.

Fig.1.28 – Interfața LibreOffice Writer

Writer, aplicația echivalentă Microsoft Word, oferă ]n mod similar un mediu de lucru
vizual de tip WYSIWYG (What You See Is What You Get – într-o traducere formală
”ceea ce vezi este ceea ce obții”), forma documentului de pe ecran fiind identică din
punct de vedere vizual cu cea care va obținută la tipărire.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 15


Cap.1 Procesoare de text - LibreOffice

Pot fi definite în mod similar dimensiunile paginii, ale marginilor documentului, ale
antetului și notei de subsol, a temelor și stilurilor care vor fi folosite în document.

Dimensiunile pot fi introduse și direct, de la tastatură, sau pot fi definite direct, prin
operațiuni tip drag&drop, folosind mouse-ul și riglele orizontale/verticale puse la
dispoziție de Writer, aplicația oferind simultan și informații vizuale (tool-tips) – Fig.1.28.

Odată definite dimensiunile paginii, ale antetului și notei de subsol prin operații deja
cunoscute (insert sau drag&drop) putem adăuga pentru început, în antet, spre
exemplu, imagini (sigle/logo-uri) și text.

Poziționarea exactă a textului/imaginilor se poate face, ghidându-ne după rigla


orizontală/verticală, fie cu mouse-ul prin operații tip click & drag (tragere) fie folosind
tastele săgeți de pe tastatură deplasarea făcându-se cu pași incrementali - Fig.1.29.

Fig.1.29 – Inserarea imaginilor

Inserarea imaginilor în document se poate face utilizând tab-ul Insert al meniului


(Insert > Image) sau prin drag&drop. Pot fi introduse, virtual, orice tip de imagine fie
bitmap sau chiar imagini vectoriale gen SVG (Scalable Vector Graphics), EPS
(Encapsulated Post Script) etc. – Fig1.30.

Fig.1.30 – Inserarea imaginilor

16 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesoare de text - LibreOffice Cap.1

Tot de aici (tab-ul Insert) pot fi introduse și alte tipuri de obiecte gen diagrame,obiecte
multimedia, formule, caractere speciale, bookmark-uri, hyperlink-uri etc.

Writer oferă direct și instrumente puternice de


editare și prelucrare a obiectelor grafice: putem să
le scalăm (redimensionăm) direct cu mouse-ul sau
introducând de la tastatură valorile dorite pentru
înălțime/lățime, putem modifica luminozitatea/
contrastul imaginii, putem adăuga un border
(contur), umbre, și evident putem stabili modul de
încadrare cu text al imaginii (wrap mode) – Fig.1.31. Fig.1.31 – Poziționare/scalare imagine

Proprietățile textului, tipul de caracter – fontul utilizat, dimensiunea, culoarea,


alinierea/spațierea la nivel de linie și paragraf etc. pot fi ușor modificate fie prin bara
font din meniu, fie afișând fereastra proprietăți, mult mai detaliată, în partea dreaptă a
zonei de lucru (Sidebar) – Fig.1.32.

Fig.1.32 – Bara proprietăți și zona laterală de informații (SideBar)

Writer oferă evident și un modul foarte performant de corectare automată, modul


care, în modul auto-corect, afișează vizual, chiar din momentul introducerii textului
eventualele greșeli, pe baza corectorului lexical-gramatical selectat – Fig.1.33.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 17


Cap.1 Procesoare de text - LibreOffice

Fig.1.33 – Corectorul ortografic și gramatical – modul autocorect

Proprietățile corectorului gramatical, limba utilizată, dicționarul, modul de lucru,


automat sau doar sugestiv, pot fi setate foarte ușor din fereastra de opțiuni (Tools >
Options > Language Settings > Writing Aids).

Se poate indica inclusiv utilizarea unor dicționare particulare, suplimentare, care pot fi
încărcate direct. Se poate indica inclusiv corectarea (sau sugerarea corecțiilor) pentru
greșelile uzuale de introducere a textului gen literă mare/cifră în interiorul unui cuvânt,
utilizarea unor cuvinte rare/particulare (cu posibilitatea de definire) a unui tezaur de
cuvinte, erori de spațiere etc. – Fig.1.34.

Fig.1.34 – Setarea proprietăților pentru corectorul ortografic și gramatical

18 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesoare de text - LibreOffice Cap.1

Writer oferă și instrumentele standard, clasice, de formatare ale textului, gen aliniere
(Left, Right, Justified etc.), spațierea cuvintelor și rândurilor în paragraf, toate aceste
fiind imediat accesibile prin bara de butoane sau prin Sidebar – Fig.1.35.

Fig.1.35 – Formatarea textului (selectat) folosind SideBar-ul

Pentru creșterea lizibilității textului se poate folosi uneori și formatarea acestuia pe


coloane, Writer oferind opțiuni puternice de lucru cu acest tip de format – Fig.1.36.

Fig.1.36 – Utilizarea coloanelor

Accesarea acestui tip de formatare precum și definirea proprietăților se face folosind


opțiunea Columns din meniu (Format > Columns). Se pot defini numărul de coloane,
lățimea coloanelor, spațiere etc. – Fig.1.37.

Astfel, după selectarea textului care se dorește să fie afișat/organizat în coloane (Apply
to: Current Section – Fig.1.37), din fereastra Columns se stabilesc efectiv numărul de
coloane, tipul de separator de utilizat, stilul, culoarea, spațierea automată etc.,
rezultatul final fiind aplicat asupra textului prin selectarea butonului Ok. Evident se pot
face în orice moment corecții, fie direct, cu mouse-ul (stabilirea poziției/dimensiunilor
coloanelor etc.) fie selectând din nou fereastra Columns.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 19


Cap.1 Procesoare de text - LibreOffice

Fig.1.37 – Definirea proprietăților coloanelor

O altă facilitate deosebit de puternică și utilă oferită de Writer este reprezentată de


posibilitatea de inserare și de lucru cu diagrame (Chart). Inserarea și poziționarea
obiectelor tip chart sunt similare cu cele pentru obiectele imagine – Fig.1.38.

Fig.1.38 – Inserarea și poziționarea diagramelor (Chart)

Se pot stabili în detaliu valorile pentru poziționare, culorile utilizate, tipul de font,
forma și tipul de caroiaj, numele, orientarea și culoarea axelor, titlurile, poziția și tipul
legendei etc., formatarea fiind individualizată pentru fiecare serie de date în parte.

20 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesoare de text - LibreOffice Cap.1

Fig.1.39 – Setarea proprietăților (vizuale) pentru diagramă

Datele utilizate la trasarea diagramei pot fi importate dintr-o terță aplicație (Microsoft
Excel, LibreOffice Calc etc.) sau pot fi introduse direct în Writer prin intermediul opțiunii
Data Table (din meniul contextual – click cu butonul din dreapta al mouse-ului pe
diagramă) sau din bara-meniu a aplicației – Fig.1.40.

Fig.1.40 – Selectarea modului de introducere a datelor diagramei

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 21


Cap.1 Procesoare de text - LibreOffice

Datele corespunzătoare diagramei se introduc


direct, într-un tabel complet editabil, care
permite și definirea rapidă a titlurilor pentru
rânduri/coloane, stabilirea culorilor dorite,
introducerea/ștergerea rândurilor, respectiv
introducerea/ștergerea/mutarea seriilor de
date – Fig.1.41.

Writer oferă și suport avansat pentru


gestionarea informațiilor din zona notei de Fig.1.41 –Introducerea datelor pentru

subsol, unde pe lângă trimiteri/note explicative pot fi introduse și alte tipuri de date:

Fig.1.42 – Gestionarea informațiilor afișate în zona notei de subsol

22 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesoare de text - LibreOffice Cap.1

text, imagini, alte informații utile generate și gestionate în mod automat – gen numărul
de pagină, data curentă etc. – Fig.1.42.

Spre exemplu, introducerea numărului de pagină se face extrem de simplu folosind


opțiunea Page Number din meniu (Insert > Field > Page Number). Ulterior se poate
particulariza și modul de afișare și stilul utilizat folosind meniul contextual (click cu
butonul din dreapta al mouse-ului).

Fig.1.43 – Introducerea formulelor matematice

Similar, Writer permite inserarea și gestionarea și a altor obiecte gen simboluri,


formule diverse, chiar și obiecte OLE (Object Linking and Embedding – o tehnologie
proprietară Microsoft care permite inserarea unor obiecte diverse în documente) etc..
Spre exemplu introducerea formulelor matematice se poate face foarte simplu folosind
opțiunea Formula din meniu: (Insert > Object > Formula) – Fig.1.43.

Write oferă și suport avansat pentru gestionarea adnotărilor/corecturilor permițând


marcarea/evidențierea foarte simplă a anumitor pasaje din document – Fig.1.44.

Fig.1.44 – Evidențierea pasajelor de text

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 23


Cap.1 Procesoare de text - LibreOffice

În final, după obținerea formei finale a documentului, pe lângă operațiunea clasică de


tipărire/listare Writer permite și exportarea documentului în diverse alte formate pe
lângă formatul nativ ODT: fie în formatele extrem de utilizate doc respectiv docx fie în
formate generalizate gen ODT, RTF, DocBook, OpenXML sau chiar PDF – Fig.1.45.

Fig.1.45 – Opțiunile pentru exportul în PDF (Portable Document Format)

Fig.1.46 –Stabilirea formatului la deschiderea documentului

24 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesoare de text online Cap.1

ALTERNATIVE ONLINE
Există în acest moment o serie de alternative online de procesoare de texte,
performante, care aduc marele avantaj al portabilității, ele fiind accesibile de oriunde
există o conexiune la Internet, interfața fiind comună, indiferent de sistemul de
operare și de dispozitivul utilizat: PC, MAC, tableta, smartphone.

Fig.1.46 – Interfața pachetelor Word Online și Google Docs

Două dintre cele mai cunoscute aplicații online, gratuite, care oferă interfețe cu
utilizatorul, facilități și performanțe de lucru similare sunt Microsoft Word Online
(https://office.live.com/start/Word.aspx) și Google Docs (https://docs.google.com).
Trebuie remarcat ca ambele platforme oferă toate aplicațiile pe care le găsiți uzual într-
o suită office clasică – Fig.1.46.

Fig.1.47 – Toolbar Google Docs

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 25


Cap.1 Procesoare de text online

În continuare vom insista pe aplicația online de la Google, interfața de lucru pentru


Word Online fiind similare aplicației clasice desktop Microsoft Office. Aplicația oferă un
toolbar similar oricărei aplicații clasice, unde regăsim toate opțiunile cunoscute.

Similar aplicația oferă un corector ortografic și gramatical puternic care permite, de


asemenea, comutarea între cele două moduri de lucru: de avertizare, cu marcarea
vizuală a cuvintelor/frazelor cu probleme sau de corector complet automat
(Instrumente > Ortografie) – Fig.1.48.

Fig.1.48 – Corectorul ortografic și gramatical

Aplicația oferă de asemenea unelte performante și intuitive de formatare, spre


exemplu alinierea paragrafelor putând fi realizată foarte simplu - click cu butonul din
dreapta al mouse-ululi (meniul contextual) prin care se pot adăuga tabulatori cu
aliniere la stânga, cu centrare sau cu aliniere la dreapta (Fig.1.49) sau utilizând rigla
orizontală/verticală și mouse-ul, prin operațiuni clasice de drag (tragere) - Fig.1.50.

Fig.1.49 – Adăugare tabulatori

26 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesoare de text online Cap.1

Fig.1.50 – Alinierea paragrafelor cu adăugare pozițiilor (tab-urilor) de aliniere

Similar aplicația oferă posibilitatea de aliniere a paragrafelor (Left/Right/Justified), de


spațiere a rândurilor la un rând, 1.5 rânduri etc. – Fig.1.51

Fig.1.51 – Adăugarea tabulatorilor

precum și de modificare interactivă a identării (a distanței relative față de marginea


documentului) – Fig.1.52.

Fig.1.52 – Modificarea identării

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 27


Cap.1 Procesoare de text online

Evident avem posibilitatea de a insera și tot felul de imagini în document, similar


oricărei suite office clasice, fie prin selectarea manuală a imaginii de încărcat (Fig.1.53)
fie printr-o simplă operație tip drag&drop.

Fig.1.53 – Adăugarea imaginilor

Aplicația oferă și unelte de prelucrare elementară a imaginilor (Formatare > Opțiuni


pentru imagine). – Fig.1.54.

Fig.1.54 – Opțiuni pentru editarea/modificarea imaginii selectate

28 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesoare de text online Cap.1

Pentru poziționarea imaginii în text putem folosi fie mouse-ul trăgând imaginea în
poziția dorită, fie tastele săgeți de pe tastatură. Modul de încadrare al imaginii cu text
se selectează din meniul contextual, opțiunile disponibile fiind Inline (în linie cu textul),
Încadrați Textul (textul va înconjura imaginea), Divizați Textul (imaginea va determina
divizarea textului la nivel de linie). Tot de aici se poate seta și distanța textului față de
imagine – Fig.1.55.

Fig.1.55 – Stabilirea modul de poziționare al imaginii

Puteți utiliza diferite stiluri predefinite pentru a formata documentul, astfel încât să
puteți aplica rapid și ușor anumite opțiuni de formatare (tip font, dimensiune, tip etc.),
în mod consistent, în tot documentul. Dacă doriți opțiuni de formatare care nu sunt
disponibile puteți să le adăugați sau să modificați un stil deja existent și să-l
particularizați conform dorințelor dumneavoastră – Fig.1.56.

Fig.1.56 – Stiluri și opțiuni rapide de formatare

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 29


Cap.1 Procesoare de text online

Aveți posibilitatea de introduce tabele, aplicația oferindu-vă mai multe moduri de


formatare. Puteți defini direct dimensiunile tabelului (celulă/rânduri/coloane), puteți
adăuga sau șterge rânduri/coloane, puteți stabili diferite elemente de formatare:
contur, aliniere, culoare etc. – Fig.1.57.

Fig.1.57 – Stabilirea modul de poziționare al imaginii

La final, după corectarea/formatarea documentului conform cerințelor puteți salva


documentul fie pe dispozitivul local fie în cloud (online) sau puteți să-l trimiteți direct
prin email sau să-l publicați online – Fig.1.58.

Fig.1.58 – Publicarea documentului online

30 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Prelucrare imagine. DTP – Noțiuni introductive Cap.2

NOȚIUNI DE COLORIMETRIE
Reprezentarea spectrului luminos vizibil din natură se face de către dispozitivele
actuale, monitoare, televizoare, imprimante etc., pe baza a două sisteme de culori,
unul aditiv, celălalt substractiv, ambele pornind de la reprezentarea bazată pe un
număr limitat de culori primare.

Fig.2.1 – Sistemele de culoare aditiv – RGB și substractiv - CMYK

Ambele modele pornesc de la principiul că aproape orice nuanță din natură,


caracterizată prin luminozitate și culoare, poate fi obținută prin combinarea acestor
culori elementare, de bază.

Orice model de culoare (ex. RGB, CMYK, HLS etc.) descrie culorile din spectrul vizibil
printr-o metodă numerică, fiecărei culori fiindu-i atribuit un număr în funcție și de
adâncimea de culoare aleasă (ex. pentru o adâncime de culoare de 8 biți culorile de
bază pot lua valori în intervalul 0-256). Un spaţiu de culoare este o variantă a unui
model de culoare şi are o gamă reproductibilă (interval) de culori, limitată de obicei.
Spre exemplu, în cadrul modelului de culori RGB există un număr de spaţii de culoare:
Adobe RGB, sRGB, ProPhoto RGB etc., fiecare spațiu acoperind mai mult sau mai puțin
exact spectrul vizibil.

Fig.2.2 – Spațiile de culoare Adobe RGB, sRGB, HDTV (TV) și UHDTV

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 31


Cap.2 Prelucrare imagine. DTP – Noțiuni introductive

Fiecare dispozitiv (monitorul, imprimanta, proiectorul etc.) are propriul spaţiu de


culoare şi poate reproduce numai culori din gama reproductibilă a acelui spaţiu. Când o
imagine este transferată de pe un dispozitiv pe altul, culorile imaginii suferă de obicei
modificări din cauza faptului că fiecare dispozitiv mapează valorile RGB sau CMYK ale
imaginii furnizate conform propriului spaţiu de culoare.

De accea, pentru a asigura o reproducere cât mai fidelă a imaginii originale, trebuie
acordată o atenție deosebită din start alegerii corecte a spațiului de culoare, a
conversiilor eventuale de culoare la trecerea de la un spațiu de culoare la altul, având
în vedere dispozitivul final pe care va fi prezentată imaginea respectivă, (ex. avem o
imagine inițială RGB pe care urmează să o tipărim, spațiul de culoare al imprimantei
fiind unul CMYK).

Programele de editare imagine


permit selectarea culorilor în oricare
dintre modurile prezentate: RGB
(roşu, verde, albastru), CMYK (cyan,
magenta, galben, negru), Culori Lab
(bazate pe CIE L* a* b*) şi nuanţe de
gri. Unele aplicații includ și modele
avansate de selecție a culorii cum ar
fi culorile indexate şi cele bicrome.
Modurile de culoare stabilesc Fig.2.3 – Selecția culorilor în unul dintre cele patru sisteme:
HSB, RGB, CMYH, Lab
numărul de culori, numărul de canale
şi dimensiunea fişierului unei imagini. Selectarea unui mod de culoare stabileşte de
asemenea instrumentele şi formatele de fişiere disponibile.

SISTEMUL RGB
Denumirea provine de la inițialele în limba engleză ale culorilor primare folosite și
anume R (Red - Roșu), G (Green - Verde), B (Blue - Albastru). Sistemul reprezintă un
model de culoare aditiv prin care, prin suprapunerea/combinarea celor trei culori
binare, se obține întreaga paletă de culori. Sistemul este folosit pentru redarea
imaginilor pe televizoare, monitoare și proiectoare fiind vorba de culori „emise”.

Astfel, folosind reprezentarea pe 8 biți pentru fiecare culoare, adică 256 de nivele
distincte, prin combinarea celor trei culori primare pot fi obținute 256x256x256 (16
milioane) de nuanțe distincte.

32 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Prelucrare imagine. DTP – Noțiuni introductive Cap.2

SISTEMUL CMYK
Sistemul CMYK este folosit în general pentru tipărirea/listarea imaginilor color. Modelul
de culoare CMYK este un sistem substractiv care se bazează de această dată pe
absorbția și reflexia luminii de către suportul pe care este tipărită imaginea (hârtie, folii
de plastic, medii transparente etc.).

Redarea culorilor se bazează pe suprapunerea a patru culori de bază C (Cyan - Albastru


deschis), M (Magenta - Mov), Y (Yellow - Galben) și B (Black - Negru).

Fig.2.4 – Imaginea originală și modul de lucru cu plane de culoare

Funcție de cantitatea de culoare depusă pe suport și de modul de amestec a celor


patru culori primare se poate obține la tipărire un spectru larg de nuanțe, destul de
apropiat de spațiul de culoare natural, evident cu anumite limitări.

Fig.2.5 – Separația de culoare pentru cele 4 culori de bază: C (Cyan), Y (Yellow), M (Magenta), B (Black)

Tipărirea efectivă se face în 4 pași succesivi, imaginea find separată mai întâi în 4
imagini primare, câte una pentru fiecare culoare de bază, din suprapunerea celor patru
imagini individuale rezultând la final, imaginea completă - Fig.2.5.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 33


Cap.2 Prelucrare imagine. DTP – Noțiuni introductive

Trebuie remarcat faptul că sistemul CMYK nu poate reproduce singur nuanța/culoarea


alb pur. Albul se obtine de obicei prin tipărirea pe suport alb, prin lipsa oricărei culori la
tipărire. Negrul, deși teoretic poate fi obținut prin combinarea celor trei culori de bază
CMY, în practică se tipărește folosind culoarea de bază negru (combinația maximă CMY
determină doar obținerea unei nuanțe de cenușiu închis),

Se poate observa că atât sistemul cromatic RGB cât și cel CMYK sunt sisteme de culoare
dependente de dispozitiv (fiecare dispozitiv de afișare are propriile sale
limitări/neliniarități de afișare), astfel încît nu există practic două dispozitive care să
reprezinte în mod absolut identic o anumită culoare. Astfel, afișarea unei nuanțe
depinde de tehnologia folosită, de tipul sistemului, de eventualele consumabile
folosite, de producător, de uzura dispozitivului în timp etc.

Mai mult, modelul RGB oferă un spațiu de culoare (gamut) mult mai extins de cât cel
CMYK. Având în vedere că cele două spații de culoare sunt diferite, prelucrarea
imaginilor trebuie să țină cont de mediul final de reproducere, pentru obținerea unei
imagini finale cât mai apropiate de original.

MODELUL DE CULOARE Lab


Modelul de culoare CIE L*a*b* (Lab) este bazat pe percepţia culorilor de către om,
valorile numerice descriind toate culorile care pot fi percepute de ochiul uman (se
apreciază că în medie ochiul uman poate distinge aproximativ 7.000.000 de nuanțe
distincte). Deoarece modelul Lab descrie modul în care arată o culoare şi nu cantitatea
de culoare necesară unui anumit dispozitiv (precum un monitor, o imprimantă desktop
sau o cameră digitală) Lab este considerat un model de culoare independent de
dispozitiv. Sistemele de gestionare a culorilor utilizează modelul de culoare Lab ca un
model referinţă de culoare pentru a transforma previzibil o culoare dintr-un spaţiu de
culoare în alt spaţiu de culoare. Modul de Culoare Lab are o și o componentă de
luminozitate (L) care poate fi cuprinsă între 0 şi 100.

MODUL GRAYSCALE (Tonuri de gri)


Modul Grayscale asigură reprezentarea unei imagini printr-o paletă de tonuri de gri.
Într-o imagine Grayscale pe 8 biţi, pot exista maxim 256 nuanţe de gri, fiecare pixel al
unei imagini având o valoare a luminozităţii care variază între 0 (negru) şi 255 (alb).

Pentru imaginile pe 16 şi 32 biţi, numărul de nuanțe de gri dintr-o imagine este mult
mai mare decât în imaginile pe 8 biţi (ex. pentru reprezentarea pe 16 biți numărul
posibil de nuanțe de gri este 65.536 iar pentu 32 de biți numărul posibil de nuanțe este

34 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Prelucrare imagine. DTP – Noțiuni introductive Cap.2

de 4.294.967.296). Valorile tonurilor de gri pot fi măsurate de asemenea în procente de


acoperire cu cerneală neagră (0% este alb, 100% negru).

MODUL BITMAP
Modul Bitmap utilizează doar două valori, alb sau negru, pentru a defini ”culoarea”
pixelilor dintr-o imagine. Se mai poate spune că imaginile de acest tip au adâncimea de
culoare de 1 bit.

MODUL BICROM
Modul Bicrom este un mod asemănător modului Grayscale, imagini fiind reprezentate
prin tonuri monocrome, bicrome (două culori), tricrome (trei culori) şi quadtone
utilizând între una şi patru culori personalizate.

MODUL INDEXED COLOR (Culori indexate)


Modul Indexed Color este un model de reprezentare particular care asigură codarea
fişierelor imagine pe 8 biţi, cu maxim 256 de culori. Este un sistem folosit mai ales
pentru afișarea imaginilor pe Internet datorită ratelor de compresie foarte mari.
Trebuie remarcat că paleta de culori este limitată, trecerea la acest mod de lucru
făcându-se prin aproximarea nuanțelor reale cu cele 256 de nuanțe din tabel – Fig.2.6.

Fig.2.6 – Imagine convetită la Indexed Color și tabela de culori asociată

Conversia unei imagini dintr-un mod de culoare în alt mod de culoare trebuie să țină
cont de faptul că trecerea de la un spațiu de culoare la altul se face cu pierderi.

Spre exemplu, la conversia unei imagini din spațiul de culoare RGB în CMYK, având în
vedere faptul că spațiul de culoare RGB este mult mai extins decât spațiul de culoare
CMYK (vezi Fig.2.2), valorile culorilor RGB din imagine care nu au corespondent în gama
CMYK vor fi ajustate automat la cea mai apropiată culoare din spațiul CMYK, uneori
această conversie determinând rezultate nedorite.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 35


Cap.2 Prelucrare imagine. DTP - SumoPaint

EDITAREA IMAGINILOR
Imaginile obținute printr-o metodă sau alta (fotografii, imagini scanate, imagini video,
etc.), trebuie de cele mai multe ori să fie prelucrate mai întâi pentru a putea fi livrate
într-o formă adecvată pentru tipărire (ziare, cărți, reviste, afișe, pliante etc.), publicate
pe internet sau afișate pe ecranul computerului și/sau ecranul TV.

Există în acest moment o multitudine de aplicații de prelucrare imagine, standardul de


facto fiind dat de aplicația Adobe Photoshop. Toate aplicațiile disponibile oferă diferite
instrumente de selecție, decupare, corecție, compoziție etc., uneltele oferite fiind
similare ca funcționalitate. Spre exemplu în Fig.2.6 sunt prezentate uneltele standard
ale aplicației Photoshop.

Fig.2.6 – Bara de instrumente a programului Adobe Photoshop

36 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Prelucrare imagine. DTP - SumoPaint Cap.2

Pe lângă aplicațiile consacrate, gen Adobe Photoshop, Corel Photo Paint există și un
număr de aplicații gratuite care oferă de asemenea instrumente deosebit de puternice
pentru editarea imaginilor. Putem aminti aici de GIMP (http://www.gimp.org), Pixlr
(http://pixlr.com), Paint.Net (http://www.getpaint.net/), Google’s Nik Collection
(https://www.google.com/nikcollection) sau aplicații disponibile online, web-based gen
Adobe Photoshop Express (http://www.photoshop.com/tools?wf=editor), iPiccy
(http://ipiccy.com), PicMonkey (http://www.picmonkey.com), SumoPaint
(http://www.sumopaint.com), ultima dintre ele, SumoPaint find folosită în continuare
pentru exemplificarea unor tehnici esențiale de editare și de prelucrare imagine.

SUMOPAINT. INCĂRCAREA FIȘIERELOR


După accesarea site-ului http://www.sumopaint.com și lansarea aplicației gratuite
primul pas este cel de a încărca de pe calculatorul local sau din cloud
imaginea/imaginile necesare – Fig.2.7.

Fig.2.7 – Meniul File, opțiunea Open File (from My Computer)

Se poate observa că spațiul de lucru este impărțit clasic în zona Meniu, zona Tools
(unelte), zone Info/Properties și zona efectivă de lucru – Fig.2.8.

Fig.2.8 – SumoPaint, zonele de lucru

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 37


Cap.2 Prelucrare imagine. DTP - SumoPaint

UNELTE DE SELECȚIE
Aplicația oferă o serie de unelte performante pentru selecția anumitor zone din
imagine: Rectangular Select Tool, Magic Wand, Lasoo Tool. Dacă Rectangular Select

Fig.2,9 – Magic Wand, selecția unei zone din imagine funcție de nuanță

Tool și Lasoo Tool permit selectarea unor zone bazate pe linii și/sau curbe, Magic
Wand permite selecția unor porțiuni de imagine pe baza culorii pixelilor – Fig.2.9.

Ne propunem să înlocuim cerul înnorat cu o altă imagine. Pentru aceasta, folosim


unealta de selecție Magic Wand, cu gradul de toleranță setat la 20% și prin click-uri
succesive, păstrând tasta CTRL apăsată selectăm zona cerului cu nori. Magic Wand
selectează toți pixelii dintr-o zonă care corespund (cu o abatere de max. 20%) cu
nuanța/culoarea pixelului selectat. După selecția completă apăsând tasta DEL ștergem
complet zona selectată (cerul înnorat), rezultatul fiind cel din Fig.2.10.

Obs.: În cazul imaginilor la care conturul obiectelor din imagine este greu de selectat
(ex. coama și coada calului) este nevoie să utilizăm opțiunea Feather (Meniu > Select >
Feather) care permite obținerea unui contur blurat, în gradient, cu o trecere lină de la
obiect la fundal (pentru exemplificare s-a folosit un gradient mare pentru evidențierea
trecerii de la coamă/coadă la fostul cer înnorat).

38 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Prelucrare imagine. DTP - SumoPaint Cap.2

Fig.2.10 – Imaginea după decupare

LUCRUL CU MAI MULTE IMAGINI


În continuare se încarcă o nouă imagine care va fi folosită ca fundal (File > Open From
My Computer) și se folosește unealta Rectangular Select Tools pentru selecția întregii
imagini sau a unei porțiuni – Fig.2.11.

Fig.2.11 – Selectarea unei zone rectangulare din imagine cu Rectangular Select Tool

După selectarea zonei dorite din noua imagine folosim metoda clasică CTRL-C (sau din
meniu, opțiunea Copy), selectăm vechiul document și folosim CTRL-V (din meniu
opțiunea PASTE) pentru a copia imaginea de fundal – Fig.2.12. Avem grijă ca
operațiunea de copiere să se facă într-un layer inferior (noul fundal să fie în
background). Dacă nu, printr-o operațiune de drag&drop layerele documentului pot fi
aranjate în orice ordine, SumoPaint oferind suport pentru documente multi-layer.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 39


Cap.2 Prelucrare imagine. DTP - SumoPaint

Fig.2.12 – Imaginea compusă cu fundalul schimbat

ADĂUGAREA TEXTULUI
Putem adăuga în orice moment informații suplimentare de tip text. Pentru ușurință
vom crea un layer suplimentar, independent, strict dedicat textului (Meniu > Layer >
Add New Layer) – Fig.2.13.

Fig.2.13 – Adăugarea unui layer

40 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Prelucrare imagine. DTP - SumoPaint Cap.2

În continuare folosim unealta Text Tool pentru a adăuga textul ”Time Square 2017”,
stabilind tipul de font Arial, 70 point, Bold – Fig.2.14

Fig.2.14 – Adăugarea textului

SELECȚIA CULORII. EFECTE


Ne propunem ca textul să aibă culoarea galben, un contur alb (folosim opțiunea Layer
> Layer Effects > Outer Glow) și o umbră (Layer > Layer Effects > Drop Shadow) de
culoare neagră – Fig2.15.

Fig.2.15 – Adăugarea de efecte la nivelul unui layer

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 41


Cap.2 Prelucrare imagine. DTP - SumoPaint

Pentru început selectăm culorile pentru contur și umbră folosind unealta Color Picker
după care stabilim restul parametrilor pentru Outer Glow și Drop Shadow - Fig.2.16.

Fig.2.16 – Stabilirea setărilor pentru Outer Glow și Drop Shadow

Setările efectelor oferă un grad mare de libertate în personalizarea lor. Spre exemplu
pentru Outer Glow avem posibilitatea de a seta valori pentru opacitate, tărie
(Strenght), calitate (Glow Quality), culoare, dimensiunile pe axele X și Y, modul de
aplicare (KnockOut sau Standard) iar pentru Drop Shadow (umbră) putem modifica
valorile pentru opacitate, tărie (Strenght), distața umbrei, unghiul față de obiect,
culoarea umbrei precum și distața pe axele X și Y față de obiect.

Fig.2.17 – Rezultatul după aplicarea efectelor Outer Glow și Drop Shadow

Aplicația permite și aplicarea unor efecte de culoare (ex. modificarea curbelor de


culoare) folosind opțiunea Adjustments > Curves

Fig.2.18 – Modificarea curbelor de culoare

42 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Prelucrare imagine. DTP - SumoPaint Cap.2

blurarea (încețoșarea) unor zone bine definite sau a întregii imagini,

Fig.2.19 – Aplicarea efectului Blur

sau modifcarea parametrilor de culoare, luminozitate, saturație și contrast.

Fig.2.20 – Modifcarea nuanței, a saturației și a luminozității

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 43


Cap.2 Prelucrare imagine. DTP - SumoPaint

După stabilirea tuturor detaliilor pentru obținerea imaginii finale (Fig2.21)

Fig.2.21 – Forma finală

imaginea poate fi salvată local sau online, în cloud, acest lucru aducând marele avantaj
că ea va fi accesibilă, virtual, de oriunde.

Fig.2.22 – Salvarea fișierului, local sau online

44 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Noțiuni de acustică Cap.3

NOȚIUNI DE ACUSTICĂ
În esență sunetul poate fi definit ca senzația produsă asupra organului auditiv de către
undele acustice propagate pe calea aerului. Undele sonore sunt transformate la nivelul
urechii interne (Fig.3.1) în impulsuri nervoase care sunt percepute ca sunete. Urechea
umană poate percepe în general frecvențe ale sunetului în gama 16Hz-20000Hz, cu
diferențe vizibile între indivizi, în funcție de vârstă și sex, cu un maxim de sensibilitate
în zona 300-3500Hz, zonă care corespunde frecvențelor vocii umane.

În fizică, sunetul are o definiție mai largă,


nefiind legat de senzația auditivă și de
aparatul auditiv uman. Vorbim și de vibrații
acustice la frecvențe de sub 20Hz -
infrasunetele și de cele peste 20000Hz -
ultrasunetele. În regnul animal găsim
exemple de animale care depășesc cu mult
aceste bariere sonore, spre exemplu câinii
care pot percepe sunete care au frecvențe
de peste 25-30KHz, sau balenele, delfinii și
liliecii care folosesc infra și ultrasunetele Fig.3.1 – Anatomia urechii umane
pentru deplasare (ecolocație).

Calitativ sunetele pot fi caracterizate prin înălțime (frecvență), timbru (de cele mai
multe ori nu avem sunete simple, monofrecvență ci sunete compuse din mai multe
sunete elementare, cu multiple armonici – Fig.3.2), intensitate (caracterizată prin nivel
sonor măsurat în dB) și durată.

Fig.3.2 – Forma de undă sunet sinusoidal pur, 50Hz (sus), respectiv vocea umană (jos)

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 45


Cap.3 Noțiuni de acustică

Sunetele naturale sunt formate dintr-o suprapunere de mai multe sunete/frecvențe


individuale. Orice sunet, oricât de complex, poate fi descris printr-un sunet de bază, cu
o frecvență numită frecvență fundamentală, și o serie de sunete auxiliare, cu frecvențe
diferite, cu intensitate mai mică ca a fundamentalei, care împreună cu armonicile
corespunzătoare și eventual zgomotul inerent, creează timbrul specific al sunetului.

Deși nota La are aceeași fundamentală (cu frecvența de 440Hz) dacă este generată de
un pian sau de o vioară, armonicile introduse, care depind esențial de rezonanța
materialelor din care e construit instrumentul precum și de particularitățile de
generare a tonului, fac ca sunetul fiecăruia să aibă un timbru specific și un spectru
sonor individualizat. Spre exemplu spectrul sonor (nivelele audio pentru fiecare
frecvență) al unui sunet din natura (foșnetul pădurii) este reprezentat grafic în Fig.3.3.

Fig.3.3 – Analiza spectrală a unui sunet din natură (foșnetul pădurii, toamna)

Din punct de vedere al reprezentării grafice, semnalele periodice (chiar și sunetele


natuarale) pot fi reprezentate ca o sumă finită de sinusoide elementare, sunetul
original putând fi descris printr-o serie Fourier de sunete pure, sinusoidale - Fig.3.4.

Fig.3.4 – Exemplificare descompunere sunetului / analiza Fourier

46 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Software de editare audio Cap.3

Interesant este și faptul că viteza de propagare a undelor acustice depinde esențial de


mediul de propagare. Spre exemplu viteza de propagare a sunetului în aer, la 20oC, este
de aprox. 343 m/s, în apă de 1435 m/s iar în metal (oțel) viteza de propagare a undei
acustice ajunge la 5100 m/s.

Putem vorbi și de atenuarea sunetului - scăderea intensității sonore în funcție de


distanța față de sursă, atenuare care depinde esențial de mediu (gradul de absorbție)
și de structura spațială a mediului de propagare.

SOFTWARE DE EDITARE AUDIO


Un program de editare audio reprezintă o aplicație software care permite înregistrarea,
prelucrarea, mixarea, editarea, conversia fișierelor audio digitale. Pe lângă aplicațiile
clasice, care trasează practic standardul în domeniu, gen Adobe Audition, Cool Edit sau
SoundForge, există din fericire o multitudine de aplicații gratuite, care oferă posibilități
de lucru comparabile, uneori chiar superioare. Putem aminti aici unele dintre cele mai
cunoscute și mai performante aplicații gratuite, disponibile pe Internet.

AUDACITY
Unul dintre cele mai cunoscute programe de editare audio, Audacity, permite
efectuarea de înregistrări Live, conversia semnalului analogic (benzi, casete, discuri vinil
etc.) în fișiere audio digitale, preluarea și prelucrarea digitală a sunetului (corecția,
eliminarea zgomotelor, fâșâitului, etc.) și salvarea/exportul rezultatului final în diverse
formate digitale audio.

Fig.3.5 – Interfața Audacity

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 47


Cap.3 Software de editare audio

Audacity este oferit ca free software distribuit sub licență open source GPLv2
(http://www.audacityteam.org), poate fi descărcat gratuit și folosit fără restricții
pentru prelucrări performante de sunet atât pe sisteme Windows cât și pe sisteme cu
sisteme de operare Linux sau MacOS.

WAVOSAUR
Wavosaur (http://www.wavosaur.com) este un editor gratuit de sunet care permite de
asemenea înregistrarea, editarea, procesarea/masterizarea sunetului. Wavosaur pune
la dispoziție toate caracteristicile de editare audio clasice (cut, copy, paste etc.) permite
generarea buclelor de sunet, analiza fișierelor sau conversia de format în regim
automat. Suport[ nativ plugin-uri VST, driverele ASIO, poate procesa în timp real
fișierele audio. Programul este portabil și nu scrie nimic în regiștrii calculatorului,
putând fi rulat, spre exemplu, de pe un stick USB.

Fig.3.6 – Interfața multiview Wavosaur

MUSIC EDITOR FREE


Un alt program gândit ca un software de editare audio complet, intuitiv și foarte
performant este Music Editor Free (http://www.music-editor.net). Programul permite
înregistrarea și editarea muzicii, aplicarea unor efecte complexe gen echo, reducerea
zgomotului, reverb, reverse, normalizare, egalizare și corecție tonală, alterarea
tempoului etc. Music Free Editor lucrează nativ cu numeroase formate audio gen wav,

48 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Software de editare audio Cap.3

mp3, vox, gsm, au, ogg, wmv, flacc, aiff etc. Mai mult, programul include un modul de
copiere/inscripționare CD-uri.

Fig.3.7 – Music Editor Free, interfața și modulul Echo

Programul a fost gândit să fie foarte ușor de utilizat oferind insă instrumente deosebit
de performante chiar și pentru segmentul profesional. Și cel mai important este faptul
că este 100% gratuit!

POWER SOUND EDITOR FREE


Și acest software de editare audio (http://www.free-sound-editor.com), complet
gratuit, oferă posibilitatea de a înregistra virtual de la orice sursă (DVD / VCD / CD, MP3
Player, RealPlayer, Windows Media Player, Internet Radio etc.), oferă un editor audio
vizual puternic în care regăsim uneltele clasice de editare dar și un pachet performant
de efecte sonore. Similar poate lucra cu un număr impresionant de formate audio.

Fig.3.8 – Power Sound Editor Free

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 49


Cap.3 Procesare sunet - Audacity

AUDACITY: EDITARE/PROCESARE SUNET


Editarea sunetului presupune în principal efectuarea unor operații de trim (ajustarea
punctelor de in/out), cut (decupare), copy (copiere), paste (lipire), toate soft-urile de
editare audio oferind pentru acestea un mediu vizual, intuitiv. Principial fișierele audio
sunt reprezentate ca track-uri (piste) orizontale, informația audio fiind afișată ca formă
de undă. Zona afișată poate fi detaliată sau comprimată folosind unelte simple (lupa).

Exemplificările următoare vor fi făcute cu Audacity, versiunea v2.1.2, modul de lucru


fiind identic pentru marea majoritate a software-ului de editare audio.

Interfața este una extrem de bine organizată, intuitivă, oferind rapid acces la toate
funcțiile principale ale unui editor audio – Fig.3.9.

Fig.3.9 – Meniul și bare de unelte Audacity

După înregistrarea sunetului de la microfon sau o altă sursă externă (CD/MP3 player
etc.) sau importul direct al unui fișier audio existent în calculator, intrarea în modul de
editare se face selectând unealta potrivită. După ascultarea fișierului audio și stabilirea
zonei dorite, selecția acesteia se face printr-o operațiune simplă de drag (tragere cu
tasta din stânga a mouse-ului apăsată) – Fig.3.10.

Fig.3.10 – Selectarea unei zone din fișierul audio

50 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesare sunet - Audacity Cap.3

În continuare zona selectată poate fi decupată, copiată, înlocuită sau asupra ei, fără
afectarea zonelor neselectate, pot fi aplicate operațiuni diverse: amplificare,
normalizare, corecție de ton, eliminare zgomot, schimbare tonalitate, Echo, reverb etc.

Se poate remarca organizarea pe track-uri a zonei de lucru, fiecare track putând fi


redenumit pentru o editare mai ușoară. Sunt afișate informații minimale privind tipul
de fișier, rata de eșantionare etc., și pot fi efectuate corecții globale la nivel de track
(Mute/Solo/Pan etc.)

Audacity oferă și un modul de editare multitrack în orice moment putând fi adăugate


noi piste (track-uri) – Fig.3.11.

Fig.3.11 – Adăugarea unei piste stereo

Asupra fiecărei piste pot fi făcute reglaje/corecții individuale de sunet urmărindu-se ca


dozajul (ponderea) fiecărei piste în sunetul final să fie cel dorit. Mixajul de sunet
presupune fie dozarea globală a sunetului pe fiecare track în parte fie stabilirea
(vizuală) a unor nivele de sunet diferite pe anumite porțiuni – Fig3.12. Pentru aceasta
se folosește unealta Envelope (Tools > Envelope).

Fig.3.12 – Adăugarea punctelor de control pentru anvelopă

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 51


Cap.3 Procesare sunet - Audacity

Acest mod de lucru este extrem de util pentru realizarea mixajului complex al unor
surse sonore multiple. Spre exemplu adăugarea ilustrației muzicale în concordanță cu
vocea naratorului presupune ca volumul ilustrației să fie scăzut pe porțiunea când
există text vorbit și să crească la nivelul nominal în timpul pauzelor sau la adăugarea
zgomotului de fond, natural pentru susținerea reportajului sau a imaginilor filmate:
zgomotul străzii, sunete din natură etc. – Fig.3.13.

Fig.3.13 – Mixajul multitrack (voce –sus cu ilustrație muzicală - jos). Definirea punctelor pe anvelopă

Inerent sunetul captat poate fi afectat și de zgomot (fâșâit, brum) din cauza unor
probleme tehnice sau click-uri/pocnituri la înregistrarea de pe discuri vechi, de vinil.
Pentru toate aceste probleme Audacity oferă o serie de unelte/efecte performante.

Spre exemplu pentru înlăturarea click-urilor/pocniturilor de pe vechile înregistrări se


folosește unealta Click Removal (Effects > Click Removal) – Fig.3.14.

Fig.3.14 – Click Removal – eliminarea ”pocniturilor” de pe discurile de vinil

52 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesare sunet - Audacity Cap.3

Pentru înlăturarea zgomotului de fond Audacity poate ”învăța” cum ”arată” acest
zgomot prin analiza unei porțiuni de sunet reprezentative, selectate de utilizator ca
atare. Pe baza unei analize statistice complexe, spectrale, Audacity stabilește un model
matematic pe care-l va folosi în continuare la minimizarea/eliminarea zgomotului de
fond din înregistrarea audio – Fig.3.15.

Fig.3.15 – Noise Reduction (reducerea zgomotului) pe baza analizei zgomotului

Audacity oferă și efectele uzuale gen corecție de ton pe două benzi joase/înalte
(bass/treble) sau posibilitatea de a atenua/evidenția vocea (pornind de la faptul că de
cele mai multe ori vocea se regăsește identic ca informație audio pe cele două canale și
că spectrul vocii umane se regăsește, uzual, în intervalul 125-3500Hz – Fig3.16.

Fig.3.16 – Corecție de sunet (înalte/joase) și atenuarea/evidențierea vocii umane

Cele mai multe programe de editare audio oferă și instrumente mai performante de
lucru gen analizoare spectrale, efecte speciale gen echo, reverb, pitch (modificare
timbru), alterare sunet, sau corectoare de ton multi-bandă, toate permițând efectuarea
unor prelucrări profesionale – mixaje complexe asupra sunetului.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 53


Cap.3 Procesare sunet - Audacity

Spre exemplu, corectorul de ton multi-bandă, cunoscut de cele mai multe ori și ca
”egalizor grafic” datorită modului vizual de lucru, cu afișarea grafică a frecvențelor de
lucru și posibilitatea de indica vizual/grafic corecțiile aplicate sunetului, pe lângă
utilizarea evidentă de a pondera, de a asigura o corecție precisă a sunetului poate fi
folosit și pentru rezolvarea unei probleme mai uzuale, gen eliminarea ”brumului”
(zgomot produs de influența rețelei de alimentare) sau a unor zgomote a căror
spectru/bandă de frecvență sunt precis delimitate, acest lucru realizându-se foarte
simplu prin atenuarea totală a frecvenței respective – Fig.3.17.

Fig.3.17 – Eliminarea brumului (50Hz) și ”fâșâitului” (15KHz)

Stabilirea curbei de corecție se face extrem de simplu prin adăugarea unor puncte în
zona frecvențelor dorite și mișcarea acestora sus/jos cu mouse-ul pentru stabilirea
amplificării/atenuării dorite.

Nivelul general al sunetului final, mixat, poate fi permanent monitorizat folosind Vu-
metrul integrat, care, pe lângă indicarea vizuală a nivelului instantaneu al sunetului,
poate marca și memora și valorile de vârf (peak) ale acestuia – Fig.3.18.

Fig.3.18 – Nivelul instantaneu al sunetului (L/R) și valorile de vârf (peak)

54 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Procesare sunet - Audacity Cap.3

După realizarea tuturor corecțiilor și reglajelor se poate verifica rezultatul final,


selectând anumite zone prin plasarea cursorului, efectuarea rapidă a unor corecții de
nivel, a punctelor de mixaj, etc. Vizual, pe lângă monitorizarea nivelelor audio prin Vu-
metru, programul indică și vizual și eventualele zone în care volumul sunetului este
prea mare, unde poate apare fenomenul de clipping (distorsionarea semnalului audio
prin depășirea nivelului maxim permis), marcat cu roșu în track-ul 1 – Fig.3.19.

Fig.3.19 – Redarea / realizarea corecțiilor finale

Se poate remarca afișarea poziției curente a cursorului (care indică și poziția curentă de
redare), durata totală a proiectului audio (și implicit a fișierului audio final), diferite
date tehnice (frecvență/rată de eșantionare) și evident nivelele audio.

După stabilirea corecțiilor și nivelelor audio pistele audio pot fi mixate, din combinarea
lor rezultând o singură pistă. Pentru aceasta se selectează pistele dorite și se selectează
opțiunea Tracks > Mix and Renders.

Pe lângă modul uzual, implicit, de lucru cu fișiere audio mono sau stereo, Audacity
poate lucra și cu fișiere multi-canal activând la export opțiunea "Use custom mix" în
Import / Export Preferences cu maparea pistelor audio către canalele corespunzătoare,
având totuși grijă ca hardware-ul audio pe care-l folosiți să respecte aceste setări.

Programul permite și editarea/adăugarea informațiilor suplimentare (metadata) gen


autor, denumire artist, data creării, genul etc. – Fig.3.20.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 55


Cap.3 Procesare sunet - Audacity

Fig.3.20 – Adăugare/Editare metadata

La final fișierul poate fi salvat (exportat) într-unul dintre multiplele formate audio
disponibile – Fig.3.21. Trebuie făcut distincție între salvarea proiectului (Save Project)
și salvarea/exportul fișierului audio final (Export Audio).

Fig.3.21 – Exportul fișierului final (format comprimat MP3, VBR, Joint Stereo)

56 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video. Noțiuni introductive Cap.4

EDITARE VIDEO
Prin editare video se înțelege procesul de selectare a anumitor secvențe dintr-un
material video brut, asamblarea acestora într-o anumită ordine, pe baza unei ”liste de
editare” (EDL – Edit Decision List), conform scenariului regizoral, corecția/aplicarea
anumitor efecte video, post-procesare sunet, și în final salvarea/exportul materialului
video final ca un videoclip de sine stătător.

Uneori se mai folosește și termenul de ”montaj video” ca o trimitere la montajul video


cinematografic, clasic, care folosea pelicula de film.

Termenul generic de editare video se poate referi la:

Editarea video liniară - editarea materialelor video folosind VTR-uri (Video Tape
Recorder) și casete video, secvențele fiind asamblate printr-un proces liniar, în ordinea
dorită, dezavantajul esențial fiind dat de modul de lucru liniar (eliminarea/corectarea
unei secvențe presupune reluarea tuturor secvențelor următoare de pe bandă). Mod
de editare specific sistemelor SVHS, U-matic, Beta, DV etc., utilizat doar în cazuri cu
totul excepționale astăzi – Fig.4.1.

Fig.4.1 – Sistem clasic de montaj liniar (tape-based)

Editarea non-liniară - se referă la modul de editare actual bazat pe software specializat


de editare. În acest caz editarea video este un proces vizual, bazat pe aranjarea
secvențelor într-un ”timeline”, ca un puzzle, modificarea/eliminarea oricărei secvențe

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 57


Cap.4 Editare video. Noțiuni introductive

neavând practic influență asupra secvențelor deja editate. Editarea non-liniară este un
proces complet nedistructiv, mult mai rapid comparativ cu editarea video liniară.

Editarea non-liniară este de cele mai multe ori o editare multi-track, adică pot fi
combinate mai multe secvențe video simultan, pe „straturi”, fiecărei secvențe video
fiindu-i alocat un track/pistă individuală în timeline.

Editarea off-line - reprezintă un proces de editare efectuat pe o copie, la o rezoluție


inferioară materialului original, metodă care permite optimizarea timpilor de editare
chiar și în cazul unor sisteme de editare hardware mai puțin performante. Numit uzual
și mod de editare ”proxy-mode” – Fig.4.2.

Fig.4.2 – Selectarea modului de editare offline (Proxy mode)

Editarea on-line - reprezintă procesul final de editare asupra materialului video la


calitate maximă, editare bazată pe o editare off-line (practic se recreează toate etapele
de editare pe materialul original, la rezoluție maximă). Toate aplicațiile de editare
profesionale actuale permit utilizarea celor două moduri de lucru (off-line/on-line).

58 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video. Noțiuni introductive Cap.4

VIDEO DIGITAL
Un videoclip reprezintă o succesiune de imagini statice (frame-uri) afișate cu o
frecvență suficient de mare pentru a crea iluzia optică a mișcării. Practic se recreează
digital principiul filmului clasic pe celuloid prin care imaginea este reprodusă prin
afișarea rapidă a cel puțin 24-25 de fotograme pe secundă (limita la care ochiul uman
percepe această înșiruire de imagini statice ca o mișcare reală, continuă).

Rezoluția imaginii
Fiecare cadru elementar este compus dintr-un număr de puncte (pixeli). Numărul de
pixeli din care este compusă imaginea poartă numele de rezoluție. Vorbind de o
imagine bidimensională rezoluția imaginii este dată de rezoluția pe orizontală X
(numărul de pixeli pe axa X) și rezoluția pe verticală (numărul de pixeli pe axa Y).

Funcție de numărul de pixeli (de rezoluția) imaginii putem clasifica și formatele actuale
uzuale de televiziune - Fig.4.3.

Fig.4.3 – Rezoluții standard în televiziune

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 59


Cap.4 Editare video. Noțiuni introductive

Vizual, rezoluția clipului are un impact major. Se poate vedea foarte ușor diferența
dintre trei rezoluții Video CD (352x288), PAL (720x576) și HD (1920x1080) – Fig.4.4.

Fig.4.4 – Influența rezoluție: VideoCD, PAL, HD

Aspectul
Important în descrierea unui clip video este și raportul între lățimea și înălțimea
imaginii, raport care definește aspectul imaginii.

Spre exemplu, dacă fotografia clasică folosea cel mai ades imagini cu aspect 4/3, 5/4,
5/3 sau chiar 3/2, televiziunea analogică clasică folosea raportul 4/3 pentru
lățime/înălțime (ex. pentru PAL raportul numărului de pixeli pe orizontală/verticală
este de 768/576=4/3). Pentru formatele de televiziune actuale formatul cel mai utilizat
este cel wide (16/9) în timp ce pentru cinematografie se utilizează și alte formate
particulare: 16/8 formatul standard academy ratio, 15/9 (peliculă film 35mm
Paramount Pictures), 21/9 (Cinemascope) etc. Cele mai uzuale aspecte de imagine
folosite în televiziune în acest moment sunt prezentate în Fig.4.5.

Fig.4.5 – Formate de televiziune

60 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video. Noțiuni introductive Cap.4

Utilizarea clipurilor video cu aspecte diferite creează și anumite probleme de


scalare/conversie la editare atunci când în cadrul unui proiect este necesar utilizarea
unor clipuri cu rezoluții și aspecte diferite sau când aspectul final, la export, este diferit
de cel al materialului video original.

Teoria culorilor digitale


Și în cazul clipurilor video fiecare pixel de imagine este reprezentat tot pe 3 biți, câte un
bit pentru fiecare culoare elementară (spațiul de culoare RGB, model aditiv): R (Red), G
(Green), B (Blue). Modelul RGB este modelul folosit de toate dispozitivele de afișare
(monitoare de calculator și TV, clasice CRT sau LED/plasmă). Trebuie remarcat faptul că
în televiziunea analogică, din motive ce țin de codarea, prelucrarea și transmiterea
semnalului color analogic s-a preferat utilizarea altor spații de culoare (gen YUV sau
YCbCr etc.) care aduceau avantajul optimizării calității semnalului de televiziune
pornind de la particularitățile percepției vizuale a ochiului uman și a limitărilor
tehnologice ale canalelor de transmisie analogice.

Principial semnalul video color suferă mai multe conversii de spațiu de culoare între
RGB, YcbCr, YUV etc. pe parcursul captării, prelucrării, compresiei, transmisiei și afișării
finale pe monitor a imaginii digitale, algoritmii de transformare având ca scop esențial
minimizarea pierderilor de informație de culoare în condițiile în care spațiile de culoare
menționate nu acoperă în mod identic spectrul natural, complet, al culorilor.

Spre exemplu în Fig.4.6 se poate face o comparație a două spații de culoare folosite
curent în televiziune: Rec.709 (HD) și Rec.2020 (Ultra HD și 4K). Se poate observa
extinderea zonei acoperite de Rec.2020 dar și faptul că în continuare există nuanțe din
spectrul vizibil care nu pot fi afișate.

Fig.4.6 – Comparația spațiilor de culoare HD și Ultra HD

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 61


Cap.4 Editare video. Noțiuni introductive

Adâncimea de culoare
Vorbind despre imagine o caracteristică importantă, esențială, este cea legată de
numărul de culori care pot fi afișate. Spre exemplu dacă fiecărui pixel de imagine i se
alocă câte 8 biți (28=256 de nivele de culoare) pentru fiecare nuanță R, G, B rezultă că
numărul total posibil de nuanțe care pot fi afișate este de 256x256x256=16.777.216.

Dacă utilizăm însă, spre exemplu, 10 biți pentru a reprezenta fiecare dintre cele trei
nuanțe, numărul total posibil de afișat creste la 1024*1024*1024=1.073.741.824.

Fig.4.7 – Influența adâncimii de culoare

Vizual, diferența dintre cele două rezoluții poate fi pusă foarte mai ușor în evidență în
Fig.4.8, unde avem spectrul color reprezentat pe 8 biți (rezoluția actuală a celor mai
multe clipuri SD sau chiar HD) și cel reprezentat pe 10 biți (HD, UHD sau chiar 8K).

Fig.4.8 – Adâncimea de culoare reprezentată pe 8 biți vs. 10 biți

Canalul alpha
De multe ori, la editare, se mai folosește și o informație suplimentară legată de
transparență - așa numitul canal alpha. Utilizarea canalului alpha este deosebit de utilă
pentru compunerea imaginilor (aplicarea unui text, inserarea unui logo etc. se face

62 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video. Noțiuni introductive Cap.4

foarte ușor și precis folosind acest canal de transparență). În acest mod fiecare imagine
este definită prin 3 canale de culoare și un canal de transparență - RGBA. Canalul alpha
este practic un canal suplimentar de informație care codifică cu precizie, pe nivele de
gri, transparența finală a fiecărui pixel din imagine - Fig.4.9.

Fig.4.9 – Compoziție de imagini folosind canalul alpha

În practică, numărul formatelor video care permit stocarea acestei informații de canal
alpha, este relativ limitat. Dintre formatele video care folosesc nativ acest canal putem
aminti MOV (Apple QuickTime), Apple ProRES, Avid DNxHD, Grass Valley HQX - în
general formate video utilizate cu precădere la nivel profesional.

În schimb marea majoritate a programelor de editare/compoziție video permit


utilizarea canalelor alpha, indiferent dacă clipul original suportă sau nu intern canalul
alpha, de formatul sau codecul video folosit, fiecărui layer video putându-i fi alocat un
canal individual de transparență alpha, static, dinamic sau chiar animat. Mai mult pot fi
utilizate tranziții/efecte bazate total sau parțial pe canalul alpha.

Modul de compunere (Blending)


Pe lângă modul implicit de compunere al imaginilor, compunerea/amestecarea pixelilor
layerelor de imagine care sunt implicate în compoziție poate fi extins foarte ușor pe
baza informațiilor de culoare-luminozitate folosind algoritmi de amestec complecși,
rezultatul final fiind spectaculos.

Fig.4.10 – Blending mode: Lighten, Overlay, Luminosity


Algoritmii de compunere iau în calcul atât informația de transparență cât și informații
suplimentare (culoare, luminozitate) la nivel de pixel și, în cazul editoarelor video, pot fi
complet controlați manual sau automat folosind logici simple de programare.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 63


Cap.4 Editare video. Noțiuni introductive

COLOR GRADING (COLORIZARE)


Cel mai simplu mod de a explica ce se înțelege prin termenul de Color Grading
(Colorizare) este de a compara cele două imagini din Fig.4.11. Pe scurt colorizarea
presupune modificarea culorilor unei imagini, atât pentru a obține o reprezentare cât
mai exactă a spațiului de culoare original cât și pentru a obține un efect artistic.

Fig.4.11 – Color Grading, exemplificare

Și nu este vorba doar de a accentua culorile cum s-ar putea înțelege la prima vedere ci
de a corecta/modifica/ajusta nivelele de intensitate și de culoare, de a combina paleta
culorilor din imagine pentru a obține un impact vizual maxim.

Din acest punct de vedere colorizarea este mai apropiată de un act artistic, neputând fi
definită ca o metodă științifică, ci mai degrabă un mod de a mări impactul vizual,
emoțional al unei imagini, libertatea de exprimare nefiind nelimitată în niciun fel.

Fig.4.12 – Colorizare, utilizarea uneltei Curves

64 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video. Noțiuni introductive Cap.4

Colorizarea poate fi făcută în moduri și cu unelte diferite. Spre exemplu putem folosi
uneltele uzuale din orice program de editare imagine gen Gimp, PaintNET, SumoPaint,
Photoshop, etc. cum ar fi Curves, Levels, Channel Mixer, Gradient Maps, Color Balance,
Hue/Saturation, Photo Filtre etc..

Fig.4.13 – Colorizare, utilizarea uneltei Levels

Astfel, putem folosi unealta Curves pentru a altera independent fiecare canal de
culoare elementar – Fig.4.12 sau putem folosi unealta Hue/Saturation pentru a
modifica global nivelele de luminozitate, nuanța și saturația culorilor – Fig.4.13.

Unele editoare de imagine/editoare video permit salvarea setărilor care pot fi utilizate
ulterior în diferite proiecte independente pentru a obține același efect, aceeași
impresie (look and feel), folosind de cele mai multe ori și layere de control (Adjustment
Layer) care permit aplicarea unor corecții în mod uniform fără alterarea
imaginii/layerului de bază. Layerele de ajustări ajută la crearea și simularea multor
efecte, într-o manieră ordonată, oferind un control predictibil asupra rezultatelor.

1D/3D LUT
LUT (Look Up Tables) reprezintă principial un mod de conversie de la un spațiu de
culoare la altul. Tabelele de conversie reprezintă un mod de a reproduce culorile/de a
simula spații de culoare pe un anumit dispozitiv, pornind de la o anuită imagine,
simulând un anumit ”look”. Pe scurt culoarea unui pixel dintr-o imagine este
transformată pe baza tabelei de culoare LUT într-o altă valoare pentru a simula culorile
unui anumit monitor, televizor sau pelicula de film. Spre exemplu nivelul/valoarea 45
pentru toți pixelii cu această nuanța de RED (roșu) poate fi transformată în nivelul 38
RED pentru a da senzația de peliculă de film, de „imagine caldă”.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 65


Cap.4 Editare video. Noțiuni introductive

3D LUT se referă practic la o matrice tridimensională de conversie (Fig.4.14) pe când 1D


LUT se referă la o matrice unidimensională, doar pentru luminanță.

Utilizarea tabelelor LUT permit obținerea unor rezultate repetabile, precise. Dacă
tabelele 1D sunt folosite în general pentru setarea
contrastului, stabilirea nivelului de alb, a distribuției
nivelelor de luminozitate, tabelele 3D plasează
informațiile de luminozitate și culoare într-un spațiu 3D,
reprezentat de cele mai multe ori ca un cub 3D, fiecare
axă reprezentând o culoare elementară.

În mod curent în producția de film și televiziune se


preferă captarea unor imagini ”plate”, fără nivele de
Fig.4.14 – Spațiu 3D LUT
contrast sau saturație mari de culoare, iar ulterior, prin
aplicarea unor transformări pe baza unor tabele 3D LUT particulare obținându-se
imagini care simulează un anumit spațiu de culoare specific unui anumit dispozitiv, sau
care susțin de cele mai multe ori viziunea regizorală.

Fig.4.15 – Aplicarea unei conversii bazate pe o tabelă 3D LUT (film)

Avantajul utilizării tabelelor LUT este foarte mare, mai laes în televiziune și
cinematografie, pentru că oferă o flexibilitate deosebită și un mod de a obține foarte
ușor rezultate predictibile, repetabile, un anumit ”look and feel” specific.

Tabelele de conversie 3D LUT pot fi create individual folosind programe uzuale de


editare imagine/compoziție video (gen Photoshop, After Effects etc.) sau specializate
(3D LUT Creator - http://3dlutcreator.com). Există de asemenea nenumărate site-uri pe
Internet care oferă gratuit pachete de tabele de conversie care simulează anumite
dispozitive sau caracteristici ale anumitor tipuri de camere/pelicule cinematografice.

66 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video. Noțiuni introductive Cap.4

Eșantionarea semnalelor de luminanță/crominanță


În practică pentru captarea, transportul și stocarea imaginilor video, din motive ce țin
de utilizarea optimă a canalelor de comunicație și a spațiilor de stocare, se aplică
diverse procedee/algoritmi de compresie, atât analogici cât și digitali.

Pornind de la particularitățile vederii umane care este mai puțin sensibilă la detaliile pe
culoare (rezoluție și informație de mișcare) prin comparație cu cele corespunzătoare
luminanței, au fost implementați diverși algoritmi de comprimare.

Spre exemplu, pentru SDTV (televiziunea clasică, standard, PAL) imaginea este
compusă din 720x576 pixeli. Alocând pentru fiecare pixel câte trei octeți pentru fiecare
canal de culoare (R, G, B) numărul total de biți necesari poate fi calculat foarte simplu:

- 1 cadru (frame) are nevoie de 720x576x(8+8+8)=9.953.280 biți


- 1 sec. de imagine are nevoie de 9.953.280 biți x 25 cadre/sec.=248.832.000 biți

Reducând la jumătate sau chiar la sfert informația de culoare scăderea calitativă la


nivel subiectiv a percepției vizuale a imaginii video este practic insesizabilă.

Schemele de (sub)eșantionare folosite uzual se notează pentru simplitate printr-o


formulă de genul Y’:Cr:Cb:A (pornind de la spațiul de culoare Y’CrCb cu canal Alpha
asociat). Pornind de la faptul că informația de culoare poate fi redusă la ½ sau chiar ¼
notațiile în practică fiind de forma 4:4:4 (luminanța si crominanța au aceleași rate de
eșantionare), 4:2:2 (informația de culoare e redusă la jumătate, fără canal alpha) etc.,
se poate ilustra grafic, la nivel de pixel, modul de eșantionare și de recompunere a
imaginii pentru schemele uzuale de eșantionare de culoare – Fig.4.16.

Fig.4.16 – Scheme uzuale de (sub)eșantionare culoare (chroma subsampling)

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 67


Cap.4 Editare video. Noțiuni introductive

4:4:4 – reprezintă modul de eșantionare fără eliminarea de informații la nivel de


crominanță, practic pentru fiecare bit avem informație de luminanță și crominanță în
mod individual. Putem vorbi de o imagine ”necomprimată”. Schema este folosită în
cinematografie sau pentru materialele video ”raw” (brute-neprelucrate), oferind o
calitate maximă a imaginii, dar și dimensiuni mari pentru fișierele video.

4:2:2 – informația de culoare este ”înjumătățită” atât pe orizontală cât și pe verticală,


obținându-se o reducere cu un sfert a informației necesare pentru stocarea imaginilor
video, fără afectarea vizuală a imaginii rezultate. Schemă de eșantionare folosită de
formate digitale video profesionale, de înaltă calitate: Digital Betacam, DVCPRO50,
DVCPRO HD, ProRes, DNxHD, XDCAM sau CCIR 601 (Serial Digital Interface).

4:1:1 – un mod de eșantionare la care informația de culoare e înjumătățită atât pe


orizontală cât și pe verticala, rezultatul fiind reducerea la jumătate a dimensiunii
imaginii video (pentru culoare) fără modificări notabile la nivel de calitate/percepție
vizuală. Schemă utilizată pentru formate broadcast, de televiziune (news-gattering),
NTSC DV și DVCAM, DVCPRO (PAL și NTSC) sau D-7.

4:2:0 – informația de culoare este redusă la jumătate pe orizontală, eșantionarea fiind


realizată la fiecare două linii (practic o reducere la jumătate și pe verticală). Metodă
comparabilă din punct de vedere cu metoda 4:1:1 și care se aplică cu succes la sistemul
PAL care pornește de la principiul că informația de culoare se modifică foarte puțin
între două linii de imagine succesive. Schemă folosită pentru sistemele PAL DV,
DVCAM, HDV, AVCHD, AVC-Intra, la cele mai multe implementări JPEG/JFIF/MJPEG
precum și la toate standardele ISO/IEC MPEG și ITU-T H.26x de compresie video, chiar
dacă acestea permit și implementări superioare (4:4:4 etc.)

Utilizarea tehnicii de subsampling, pe lângă avantajele reducerii dimensiunii fișierelor


video, a spațiilor de stocare necesare și a timpilor de transfer, creează și câteva
probleme legate de procesele de compresie/decompresie apărute în producția video,
conversia de format etc. Spre exemplu în cazul compresiilor/decompresiilor repetate
poate apare efectul de ”deplasare” a culorii, sau în cazul aplicării efectului de chroma-
key (decuparea unui personaj/obiect de pe fundal verde sau albastru) pot apare puncte
sau linii de contur inestetice datorate tocmai acestor simplificări/reduceri de rezoluție
de eșantionare la nivel de culoare.

Mai mult, metoda de sub-sampling poate cauza probleme și din perspectiva tipului de
scanare interlaced al materialului video (o altă metodă de reducere a lățimii de bandă a
semnalului de televiziune, moștenită din era analogică).

68 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video. Noțiuni introductive Cap.4

Formatul video progresiv/întrețesut


Principial televiziunea se bazează pe baleierea secvențială pe linii succesive a imaginilor
captate și trimiterea informațiilor de luminanță/crominanță ca flux informațional.
Pentru reducerea lățimii de bandă și optimizarea costurilor de exploatare s-a apelat la
o tehnică bazată tot pe particularitățile vederii umane care constă în separarea fiecărui
cadru de imagine în două semicadre: semicadrul impar care conține doar liniile impare
(first field) și semicadrul par (second field) care conține doar liniile pare. Rezultatul final
era practic dublarea rezoluției percepute de ochiul uman, cu dublarea frecvenței
temporale a cadrelor, ce se reflecta în final în creșterea cursivității mișcării afișate.

Numărul de linii și frecvența de baleiere sunt specifice fiecărui sistem de televiziune în


parte. Spre exemplu sistemul PAL, utilizat cu precădere în Europa, folosește o frecvență
de 25Hz (25 cadre pe secundă, respectiv 50 de semicadre), numărul de linii în care este
descompusă imaginea fiind egal cu 625 în timp ce sistemul NTSC, folosit cu precădere
în SUA, folosea 30 de cadre pe secundă și un număr de 525 linii pentru baleierea pe
verticală. Practic însă imaginea este descompusă în două semicadre cu câte 625/2 linii
pe semicadru pentru PAL, respectiv două semicadre cu câte 525/2 linii pe semicadru în
cazul NTSC, modul de baleiere fiind cel întrețesut.

Fig.4.17 – Recompunerea imaginii din cele două cadre, impar și par (scanare întrețesută)

Adoptarea sistemului întrețesut a adus practic o înjumătățire a informației transmise


fără scăderea perceptibilă a calității percepției vizuale, comparabil cu cel progresiv la
care fiecare cadru este complet definit, având incluse toate liniile. Modul de lucru
interlaced (întrețesut) este încă folosit astăzi și în cazul imaginilor video digitale, însă
particularitățile sale creează anumite probleme la compresie, scalare, compoziția de
imagine etc. comparativ cu formatul progresiv. În practică indicarea tipului de
întrețesere se face adăugând sufixul ”i” pentru formatul interlaced, respectiv ”p”
pentru cel progresiv. Trecerea de la un formatul la altul nu este întotdeauna perfectă,
algoritmii de conversie încercând prin diverse metode să compenseze și să atenueze
diferențele de rezoluție și să asigure cursivitatea mișcării.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 69


Cap.4 Editare video. Noțiuni introductive

Compresia semnalului video


Pentru reducerea dimensiunii fișierelor video și optimizarea utilizării canalelor de
transmisie a semnalelor video se folosesc diverse tehnici de compresie care se bazează
pe eliminarea informațiilor redundante și neesențiale din semnalul video original, pe
baza unor algoritmi care speculează particularitățile vederii umane. În acest mod se pot
obține reduceri importante ale dimensiunii fișierelor video, algoritmii de compresie
putând fi încadrați în algoritmi lossless (fără pierderi, la
care din fișierul comprimat se poate obține oricând
exact informația originală) sau lossy (compresie cu
pierderi, la care există diferențe între imaginea originală
și cea comprimată, însă insesizabile ochiului uman).

Marea majoritate a algoritmilor de compresie folosiți pe


partea video, în televiziune, folosesc o combinație de
metode de compresie spațială bidimensională la nivel
de cadru (intraframe) împreună cu o compresie
Fig.4.18 – Compresia unui imagini de
temporală a mișcării (interframe - între cadre 8x8 pixeli; influența coeficienților DCT
succesive). Dintre metodele de compresie spațială cu pierderi (lossless) putem aminti
metoda foarte utilizată DCT (Discrete Cosine Transform) sau metoda DWT (Discrete
Wavelet Transform).

Fig.4.19 – Exemplu compresie DCT: imagine originală (raw 1.2MB) și comprimată DVCAM (5:1)

Spre exemplu, pentru formatul video digital DV se folosește algoritmul lossless DCT, cu
o rată de compresie de 5:1, diferențele vizuale fiind insesizabile, doar o analiză
detaliată putând pune în evidență apariția artefactelor specifice compresiei – Fig.4.19.

Reducerea artefactelor de compresie se poate face micșorând rata de compresie și/sau


crescând rezoluția materialului video (spre exemplu formatul Digital Betacam folosește
o compresie DCT 2:1, eșantionare YUV pe 10 biți cu un bitrate de 90Mbit/sec.)

70 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video. Noțiuni introductive Cap.4

Codecuri video
Pentru reducerea dimensiuni fișierelor audio-video se utilizează diverși algoritmi de
compresie, fiecare folosind metode și tehnici de comprimare particulare. Un codec
video reprezintă practic un pachet software care asigură compresia/decompresia unui
fișier audio-video. Fiecare codec folosește metode proprii de eșantionare și de detecție
a informațiilor redundante prezente în materialul video, oferind în final un optim între
rata de compresie, timpul de codare/decodare (la redare) și calitatea materialului
encodat / comprimat.

WMV (Windows Media Video) - unul dintre cele mai vechi codecuri lossy video realizat
de Microsoft. Este un codec proprietar și include pe lângă variantele clasice WMV 7,
WMV 8, WMV 9 și versiunea standardizată SMPTE, VC-1 care a fost dezvoltat pentru a
fi utilizat în zona profesională.

MPEG-1 - codec lossy (cu pierdere de date) utilizat pentru compresie audio și video
apărut în anul 1992, specificațiile formatului fiind realizate de către MPEG (Moving
Picture Experts Group). A apărut ca un codec folosit pentru mediile de stocare, discuri
optice și magnetice. Este limitat la max. 2 canale audio iar bitrate-ul maxim este de 1.5
Mbit/s care corespundea ratei de transfer a unui CD-ROM.

Fig.4.20 – Diferența temporală între două cadre succesive (dreapta)

MPEG-2 - codec lossy, reprezintă un standard lansat de Moving Picture Experts Group
(MPEG) în anul 1995. MPEG-2 este o îmbunătățire a standardului MPEG-1, proiectat
pentru a fi utilizat în special în zona profesională pentru televiziunea digitală (DVB-T și
DVB-S), HDTV și pentru stocarea pe discuri DVD.

H.264 sau MPEG-4 Part 10, Advanced Video Coding (MPEG-4 AVC) este un codec lossy,
bazat în principal pe împărțirea imaginilor în blocuri elementare și analiza mișcării
acestora între cadre. Este unul dintre cele mai utilizate codecuri pentru înregistrarea și
distribuția conținutului video, atât pentru aplicați gen streaming pe Internet cât și
pentru compresia aproape fără pierderi cerută de cinematografia și televiziunea

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 71


Cap.4 Editare video. Noțiuni introductive

digitală, avantajul esențial fiind dat de faptul că la rate de compresie duble față de
MPEG-2 calitatea este identică.

H.265 sau MPEG-H Part 2 sau HEVC (High Efficiency Video Coding) este tot un codec
lossy, o dezvoltare firească a H.264. Acesta aduce o codare eficientă a blocurilor cu
dimensiune variabilă (față de dimensiunea fixă din MPEG-2 sau H.264) si un algoritm
superior de predicție/compensare al mișcării. Principial la o rată de compresie dublă
față de H.264 calitatea vizuală a materialului comprimat este identică. Ca dezavantaj
principal HEVC necesită resurse de calcul superioare H.264 sau MPEG-2, aplicațiile
actuale fiind orientate mai mult pe stocare.

Apple ProRes - un codec video lossy dezvoltat pentru zona profesională de Apple Inc.

DNxHD - un codec lossy pentru zona profesională dezvoltat de Avid Technology, fiind
practic o implementare a standardului VC-3.

Huffyuv (or HuffYUV) - codec lossless (fără pierderi) bazat pe utilizarea codurilor
Huffman, fișierul video decomprimat (după compresie) fiind identic la nivel de bit cu
fișierul original. Codecul poate lucra atât în spațiul de culoare YCbCr dar și în cel RGB.

UT Video Codec Suite - codec lossles, disponibil sub licență GNU (General Public
License), bazat tot pe codul Huffman, dezvoltat ca o alternativă rapidă și superioară din
punct de vedere al ratei de compresie. Poate utiliza spații de culoare YUV422, YUV420,
RGB, RGBA. Datorită suportului multithreading acest codec poate fi folosit cu succes
pentru compresia în timp real a fișierelor HDTV.

Bitrate codare. VBR vs CBR


Un aspect important al procesului de codare îl reprezintă bitrate-ul (numărul de
biți/octeți folosiți pentru o secundă de imagine video). Principial unui bitrate mai mare
îi corespunde și o calitate mai bună, vizuală, a codării. În practică întâlnim două tipuri
de compresie: CBR rspectiv VBR.

CBR - Constant Bit Rate. În acest mod fiecărui cadru comprimat i se alocă același număr
de biți, indiferent de structura/particularitățile imaginii, avantajul principal fiind dat de
viteze mai bune la compresie.

VBR - Variable Bit Rate. În acest mod gradul de compresie este variabil, dependent
total de conținutul imaginii. Avantajul esențial este dat de compresii totale mult mai
bune și o calitate mai bună a imaginii comprimate (nivelul de compresie se adaptează
în anumite limite, punctual, la conținutul imaginii analizate).

72 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video. Noțiuni introductive Cap.4

Calitatea imaginii. Criterii de analiză – PSNR, MSE, SSIM


PSNR (Peak Signal-to-Noise Ratio) - raportul semnal-zgomot, definește raportul
(logaritmic) între nivelul semnalului util în imagine și zgomotul care alterează imaginea.
PSNR este folosit pentru a măsura calitatea reconstrucției unei imagini comprimate cu
un codec cu pierderi (lossy), semnalul util în acest caz fiind reprezentat de imaginea
originală iar zgomotul de erorile introduse de compresie. PSNR reprezintă și un criteriu
util de comparare a codecurilor, ca o aproximare a percepției umane asupra calității
imaginii reconstruite.

Fig.4.21 – Factorul de calitate și raportul semnal-zgomot pentru diferite grade de compresie (JPEG)

Valorile tipice pentru PSNR pentru compresia de imagine cu pierderi se încadrează în


intervalul 30 și 50dB pentru codecuri pe 8 biți și 60 și 80dB pentru codecuri pe 16 biți,
valorile mai mari fiind corespunzătoare unei calități vizuale mai bune.
În Fig.4.21 putem vedea corespondența PSNR în funcție de calitatea codării.

Fig.4.22 – Corespondența între factorul de calitate și indexul SSIM

Indexul SSIM (Structural Similarity) reprezintă un mod de a estima calitatea imaginii


digitale percepute de ochiul uman. Indexul SSIM este folosit în mod curent pentru a
măsura/cuantifica similaritatea dintre două imagini, pornind de la imagine originală.
SSIM a fost propus ca o metodă de a îmbunătăți metodele tradiționale de analiză
bazate pe PSNR sau MSE (Mean Squared Error) care s-au dovedit suficient de inexacte,
inconsistente pentru a aproxima/simula percepția vizuală umană.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 73


Cap.4 Editare video – VSDC Free Video Editor

Software de editare: VSDC Free Video Editor


VSDC Free Video Editor este un editor video multitrack, are o interfață modernă,
intuitivă și oferă numeroase module ajutătoare (wizard) care simplifică la maxim
diferitele operațiuni de lucru. În ciuda simplității evidente în utilizare editorul oferă o
paletă largă de facilități și moduri de lucru care permit abordarea proiectelor
complexe, chiar și pentru zona profesională.

Fig.4.23 – Interfața de pornire VSDC Free Audio Editor

Editorul VSDC vine la pachet cu un număr mare de efecte video (corecție de luminanță,
corecție de culoare, transformări diverse la nivel global sau la nivel de pixel etc.) care
pot fi aplicate ca atare sau pot fi combinate în orice variantă, funcție de necesități.

De asemenea, VSDC oferă o paletă generoasă de efecte și pe partea audio care pot fi
aplicate atât pe pistele audio independente dar și pe sunetul asociat pistelor video.
Practic VSDC este și un editor audio multitrack, printre cele mai importante și utilizate
efecte disponibile fiind normalizarea nivelelor audio, corecția de volum și ton, ecou,
reverberare, egalizor grafic etc.

VSDC Free Video Editor poate fi descărcat și utilizat în mod complet gratuit, fără nicio
restricție sau limitare funcțională de la http://www.videosoftdev.com. Pentru opțiuni
avansate de lucru și accelerarea hardware puteți opta pentru versiunea Pro. Oricum,
dacă doriți, puteți să sprijiniți dezvoltarea acestui editor donând diverse sume de bani.

74 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – VSDC Free Video Editor Cap.4

CREAREA/DESCHIDEREA UNUI PROIECT


Pentru început, după lansarea programului, se definesc parametrii proiectului:
rezoluția/dimensiunea ecranului în pixeli, frame-rate-ul, diferite date suplimentare.

Fig.4.24 – Interfața VSDC Free Audio Editor, zonele de lucru

Interfața de lucru este intuitivă, simplă, fiind împărțită în cinci zone: zona meniului – tip
Ribbon bar, Projects explorer, Project settings, zona de afișare și timeline-ul.

Fig.4.25 – Interfața VSDC Free Audio Editor, zonele de lucru

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 75


Cap.4 Editare video – VSDC Free Video Editor

Putem începe cu un proiect nou, putem deschide un proiect salvat anterior, putem
importa fișiere audio-video sau imagini, putem îngesta materiale audio-video de la o
sursă externă (video-player etc.) sau putem captura imagini în mișcare de pe ecranul
calculatorului (screen-capture).

ADĂUGAREA VIDEOCLIPURILOR
Pentru a adăuga fișiere video la proiect avem trei posibilități de lucru. Putem folosi
pentru început opțiunea "Video" din meniu (tab-ul "Editor" > "Add object" > "Video").

Fig.4.26 – Importul unui fișier video folosind meniul

A doua metodă presupune utilizarea barei de unelte din partea stângă a ecranului, prin
selectarea directă a simbolului pentru clipuri video. În mod similar va f afișată fereastra
standard Windows cu opțiunea pentru deschiderea de fișiere (Open).

Fig.4.27 – Importul unui fișier video folosind bar de unelte

76 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – VSDC Free Video Editor Cap.4

Cea de a treia metodă presupune efectuarea unei operațiuni de drag-and-drop din


Windows Explorer direct în fereastra proiectului.

Fig.4.28 – Importul unui fișier video și afișare informațiilor despre fișier (tooltip)

După selectarea fișierului video dorit se va deschide fereastra ”Object position settings”
din care se poate stabili poziția inițială în care va fi inserat viceoclipul în timeline.
Poziția nu este definitivă și poate fi modificată ulterior, în orice moment.

Fig.4.29 – Stabilirea poziției de insert a clipului video în timeline

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 77


Cap.4 Editare video – VSDC Free Video Editor

EDITAREA VIDEOCLIPURILOR
În continuare putem trece la editarea videoclipului ceea ce presupune în primul rând
selectarea unor anumite secvențe utile și eliminarea porțiunilor nedorite din clipul
original. Eliminarea unei porțiuni nedorite din videoclip se face foarte simplu selectând
fragmentul respectiv cu ajutorul marcajelor albastre de selecție din timeline (pentru
precizie se poate mări zona de lucru folosind lupa sau butoanele “Increase/Decrease”)
după care se selectează butonul ”Cut out highlighted selection” din meniu sau se
folosește combinația de taste “Shift + Delete”.

Fig.4.30 – Eliminarea unei secvențe dintr-un videoclip


O altă metodă pentru editarea clipului video o reprezintă splitarea clipului original în
mai multe fragmente, urmată de ștergerea fragmentelor nedorite și alinierea
fragmentelor utile într-o anumită ordine, conform scenariului.

Pentru aceasta se selectează "Cutting and splitting" din meniul contextual (click cu
butonul din dreapta al mouse-ului) sau se selectează butonul "Cutting and splitting" din
fereastra ”Properties window”, operațiuni care vor deschide un editor avansat ”Video
editor” care permite efectuarea unor operațiuni complexe de trim / cut.

78 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – VSDC Free Video Editor Cap.4

Fig.4.31 – Activarea ferestrei de editare pentru videoclipuri

Fig.4.32 – Stabilirea marcherilor, punctelor și zonelor de editare

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 79


Cap.4 Editare video – VSDC Free Video Editor

VIZUALIZAREA SECVENȚEI
Deplasarea/vizualizarea/selecția exactă a anumitor porțiuni din clip se poate face direct
cu mouse-ul, prin click în timeline în zona dorită, sau prin utilizarea butoanelor de
deplasare care permit saltul cursorului la începutul/sfârșitul secvenței (”Move cursor to
block begining/ending”), deplasarea cu o secundă înainte/înapoi (”Move cursor to
previous/next second”) sau deplasarea cu câte un cadru înainte/înapoi (”Move cursor
to previous/next frame”) – Fig.4.33.

Fig.4.33 – Stabilirea poziției curente a cursorului/navigarea în clip

Previzualizarea clipului sau a întregii secvențe se poate face foarte ușor selectând
butonul Preview, secvența fiind afișată folosind player-ul video implicit definit în sistem
(în cazul nostru Windows Media Player), la o calitate/rezoluție care se poate selecta în
mod direct – Fig.4.34.

Fig.4.34 – Previzualizarea secvenței

80 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – VSDC Free Video Editor Cap.4

APLICAREA EFECTELOR
Uneori,după stabilirea secvențelor video utile, este necesar aplicarea unor mici corecții
de nivel video, culoare, tentă (hue). Pentru aceasta se selecteză din timeline secvența
dorită și se aplică corecția (automată în cazul nostru dorită): Autolevels – Fig.4.35.

Fig.4.35 – Activarea ferestrei de editare pentru videoclipuri

Pentru fiecare efect în parte se poate stabili independent zona din clip asupra căreia
acționează (nu este obligatoriu ca efectul să fie aplicat pe toată durata clipului), se pot
modifica anumiți parametri din fereastra de proprietăți („Properties window”), sau prin
operațiuni de drag (tragere) se poate stabili ordinea de aplicare a efectelor. Fiecare
efect apare în timeline sub track-ul video corespunzător, într-o structură arborescentă.

Fig.4.36 – Vizualizarea setărilor pentru efecte (Autolevels)

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 81


Cap.4 Editare video – VSDC Free Video Editor

Putem aplica, eventual, și alte efecte. Spre exemplu, selectăm primul videoclip (click pe
videoclip în timeline), după care se selectează butonul „Video efect” sau se utilizează
meniul contextual (click cu butonul din dreapta al mouse-ului), după care se selectează
efectul „Brightness/Contrast/Gamma” – Fig.4.37.

Fig.4.37 – Selectarea efectului Brightness/Contrast/Gamma

În continuare se stabilesc nivelele de luminanță, contrast și gamma prin modificarea


valorilor corespunzătoare din fereastra de proprietăți – Fig.4.38.

Fig.4.38 – Modificarea valorilor pentru luminanță, contrast, gamma

82 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – VSDC Free Video Editor Cap.4

UTILIZAREA MĂȘTILOR
Uneori este necesar să aplicăm efecte video doar pe o anumite porțiuni din ecran. Spre
exemplu blurarea („încețoșarea”) unei fețe sau a unei sigle/logo etc. Pentru aceasta se
stabilește mai întâi zona în care se dorește aplicarea efectului, după care se selectează
efectul dorit, în cazul nostru „Box blur” (Video effects > Filters > Box blur) - .

Fig.4.39 – Aplicarea efectului Box blur

Efectul va fi aplicat imediat, pe toata suprafața ecranului. Din fereastra Properties


window se stabilesc valorile de blurare pe ambele axe, X și Y (în cazul nostru 100).

Selectarea nivelului de blurare

Fig.4.40 – Modificarea valorilor de blurare (încețoșare)

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 83


Cap.4 Editare video – VSDC Free Video Editor

Dorim ca efectul de blur să acopere doar logo-ul firmei și numărul de înmatriculare al


mașinii. Pentru aceasta folosim o „mască” – o figură geometrică (dreptunghi, pătrat,
elipsă etc.) care va delimita zona în care dorim să fie aplicat efectul.

Selectăm în timeline bara cu efectul aplicat (Box blur) cu dublu-click cu mouse-ul, după
care selectăm din bara de unelte butonul „Add rectangle” și cu mouse-ul încadrăm
zona din imagine asupra căreia dorim să aplicăm efectul – Fig.4.41. Masca va fi aplicată
efectului de blur, însă, în prima etapă va apare ca o decupare.

Fig.4.41 – Aplicarea unei măști pentru efectul de blurare


Selectăm în continuare modul de aplicare al măștii. Din fereastra Properties window
selectăm modul: Composition mode: Mask, Invert mask: Yes - Fig.4.42

Fig.4.42 – Inversarea măștii și poziționarea exactă

84 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – VSDC Free Video Editor Cap.4

Din păcate efectul de blur astfel aplicat, cu mascarea zonei de interes, este static, astfel
încât, în urma deplasării mașinii în cadru, logo-ul și numărul mașinii vor ieși rapid de
sub zona de mascare. VSDC permite animarea poziției zonei de mascare astfel încât
efectul să urmeze perfect deplasarea mașinii în cadru.

Pentru aceasta se selectează masca (se selectează cu mouse-ul track-ul corespunzător


măștii) și din bara de unelte se selectează butonul „Add movement” – Fig.4.42.

Fig.4.43 – Animarea măștii prin definirea unor puncte cheie

Astfel, cu ajutorul acestei unelte putem defini și memora anumite poziții cheie în
timpul deplasării mașinii/măștii în cadru. Practic deplasăm cursorul în timeline,
adăugăm un nou punct cheie și repoziționăm masca cu ajutorul mouse-ului pentru a
reacoperi perfect zona dorită, poziția relativă memorată a măștii fiind afișată în
timeline prin puncte cheie de culoare galbenă – Fig.4.43.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 85


Cap.4 Editare video – VSDC Free Video Editor

Cursivitatea și naturalețea mișcării măștii poate fi ulterior corectată în orice moment,


numărul de puncte de animație influențând precizia mișcării și acuratețea aplicării
efectului (doar asupra mașinii), indiferent de mișcarea acesteia în cadru.

Fig.4.44 – Stabilirea pozițiilor intermediare pentru mască

În figură se pot remarca punctele cheie de memorare a poziției măștii (săgețile cu


galben din timeline), chenarul de încadrare a măștii din fiecare punct cheie (chenar
punctat de culoare roșie), precum și „traseul” măștii în imagine (linia de culoare verde).

În orice moment se poate reveni/corecta atât poziția măștii cât și orice alt parametru:
nivelul de blur, dimensiunea și forma măștii, punctele de animație etc.

Similar se pot selecta și alte forme geometrice uzuale care pot fi folosite ca model de
bază pentru mască (dreptunghi, elipsă, cerc, etc.) și se poate modifica și tipul de efect
aplicat, modul de lucru fiind perfect identic.

86 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – VSDC Free Video Editor Cap.4

ADĂUGAREA TITLURILOR
Pentru a adăuga un titlu la o scenă, o subtitrare sau chiar un comentariu VDSC Video
Free Editor ne pune la dispoziție trei unele: Add Text (Adăugare text), Add Subtitles
(Adăugare subtitrare), Add Tooltip (Adăugare comentariu).

Pentru adăugarea unui titlu simplu la scenă avem două variante:


1. Selectăm opțiunea „Text” (din tab-ul „Editor” din meniu) sau folosim butonul
corespunzător din bara de unelte. Poziționăm cursorul în zona în care dorim să apară
textul (cursorul își va schimba în mod automat forma) și începem să introducem efectiv
textul dorit. Chenarul de editare care încadrează textul își va modifica permanent, în
mod automat dimensiunea, pentru a încadra perfect textul introdus.

Fig.4.45 – Adăugarea textului la secvență folosind meniul sau bara de unelte

2. Selectăm opțiunea „Text” (din tab-ul ‚Editor” din meniu) sau folosim butonul
corespunzător din bara de unelte. Poziționăm cursorul în zona în care dorim să apară
textul (cursorul își va schimba forma) după care trasăm o zonă virtuală de introducere a
textului. Introducem în continuare în această formă textul dorit, direct de la tastatură
sau chiar cu copy-paste, acesta încadrându-se automat în zona delimitată anterior.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 87


Cap.4 Editare video – VSDC Free Video Editor

Fig.4.46 – Adăugarea textului într-o zonă delimitată (”Text area”)

Se poate remarca în Fig.4.46 zona definită pentru text, cu punctele de modificare /


deplasare a poziției în ecran (prin tragere cu mouse-ul), fereastra proprietăților care
permite definirea/modificarea parametrilor textului și a zonei de text, precum și
punctele de IN, respectiv de OUT pentru text (în timeline), durata și zona de afișare a
textului putând fi foarte ușor modificate cu ajutorul mouse-ului.

Fig.4.47 – Modificarea parametrilor pentru text

Parametrii de afișare ai textului, tip font, forma, modul de aliniere pe verticală și pe


orizontală, spațierea etc. pot fi foarte ușor modificate din meniu (ribbon bar) atât la
nivel de literă/grup de litere/cuvânt sau pe ansamblu, la nivel de paragraf – Fig.4.47.

Este suficient selectarea textului dorit, modificarea parametrilor fiind imediat reflectată
vizual pe ecran (mod de editare WYSIWYG – What You See Is What You Get) – Fig.4.48.

88 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – VSDC Free Video Editor Cap.4

Fig.4.48 – Modificarea parametrilor pentru textul selectat

În cazul textului introdus ca Text area editorul video VSDC permite și scalarea
automată a textului în chenarul trasat, atât pe orizontală cât și pe verticală, având și un
mod optimal de acoperire al zonei de editare – Fig.4.48.

Suplimentar se pot defini efecte pentru intrarea/ieșirea textului gen disolve sau chiar
efecte complexe de mișcare, efecte care pot fi complet controlate (efectul se aplică
pistei alocate textului, parametrii putând fi modificați din fereastra de proprietăți).

Similar se pot adăuga (supraimprima) și eventualele traduceri (subtitrări), elementul


suplimentar introdus fiind legat de afișarea automată sau nu a propozițiilor/frazelor
funcție de timp (uzual se ține cont de informația de Time Code).

Pentru o vizibilitate mai bună a textului indiferent de imaginea de fundal (clip video)
pot fi adăugate relativ ușor și efecte de umbrire și de trasare contur (principial prin
adăugarea unui efect tip Glow).

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 89


Cap.4 Editare video – VSDC Free Video Editor

INGESTAREA MATERIALELOR
Operațiunea de ingest presupune captarea unor materiale dintr-o sursă exterioară
(imagini Live, de pe casetă etc.) folosind o placă de captură video.

VSDC Free Video Editor poate utiliza orice placă de captură video instalată în sistem și
permite ingestarea clipurilor audio-video folosind atât formatele native ale plăcii de
captură cât și orice alt format permis de codecurile video instalate în sistem.

Fig.4.49 – Selectarea modulului de captură video

Intrarea în modul de captură se poate face fie la inițierea unui nou proiect fie prin
selectarea opțiunii Video capture din tab-ul Tools din meniu – Fig.4.49.

Se va deschide fereastra de captură video din care se pot selecta dispozitivul (sursa) de
captură, denumirea și locul unde va fi salvat fișierul video și se pot seta parametrii
video și audio pentru fișierul capturat (format, bitrate, etc.) – Fig.4.50.

Practic operațiunea de ingest poate fi asimilată și unei operațiuni de conversie de


format în timp real, informația video-audio primară, indiferent de format, prin

90 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – VSDC Free Video Editor Cap.4

intermediul plăcii de captură video și a codecurilor prezente în sistem, fiind convertită


într-un fișier video-audio cu un anumit format (container video), codec video/audio,
bitrate etc., funcție de necesitățile și de opțiunile utilizatorului.

Fig.4.50 – Selectarea dispozitivului (plăcii) de captură video

În cazul nostru selectăm ca placă de captură o placă BlackMagic Design (Blackmagic


WDM capture), cu driverul WDM/Direct Show – Fig.4.50.

În continuare se stabilește dimensiunea imaginii (în cazul nostru Full HD – 1920x1080),


numărul de cadre pe secundă (25fps), codecul folosit și setările acestuia – Fig.4.51.

Fig.4.51 – Stabilirea formatului și parametrilor de captură video

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 91


Cap.4 Editare video – VSDC Free Video Editor

Se poate interveni suplimentar, în detaliu, și la nivelul parametrilor codecurilor folosite.


Spre exemplu în cazul în care selectăm formatul de codare XviD MPEG-4 putem stabili
rezoluția, eventuale informații de decupare (crop) pentru imagine, profilul și nivelul de
codare, numărul de pași folosiți la codare, calitatea compresiei etc. – Fig.4.52.

Fig.4.52 – Setarea codecului folosit la captură

Suplimentar VSDC permite și captura completă sau a anumitor porțiuni a ecranului


calculatorului (screen-capture). Se definește zona de captură, modul de captură video
precum și parametrii de captură audio (dacă se dorește acest lucru) – Fig.4.53.

Fig.4.53 – Setările pentru Modulul Screen Recorder

Modulul este foarte util pentru realizarea unor prezentări multimedia, a unor tutoriale,
permițând înregistrarea atât a imaginilor afișate pe monitor cât și tuturor operațiunilor
efectuate cu mouse-ul, cu sau fără adăugarea unor comentarii audio.

92 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video - Shotcut Cap.4

Software de Editare video: SHOTCUT


Shotcut (https://www.shotcutapp.com) este un editor video performant, multi-
platformă (rulează atât sub Windows cât și pe platforme FreeBSD, Linux sau Mac OS X).
Are la bază platforma multimedia MLT Multimedia Framework (Media Lovin' Toolkit),
platformă open-source dezvoltată pentru aplicații profesionale de televiziune, folosită
pentru multe alte aplicații media - playere audio-video, software de editare video,
encodere, servere media etc. – Fig.4.54.

Fig.4.54 – Interfața Shotcut

Shotcut se adresează atât zonei utilizatorilor casnici dar și zonei profesionale, având și
marele avantaj că este oferit ca o aplicație complet gratuită (sub licență GPL3).

Suportă nativ numeroase formate audio-video grație utilizării FFmpeg ca motor media
intern, oferind posibilitatea utilizării, virtual, a oricărui tip de fișiere audio-video,
imagine, în timeline, indiferent de rezoluția, codecul folosit sau frame-rate-ul acestora.

Mai mult deplasarea în timeline, aplicarea filtrelor, render-ul final beneficiază de


utilizarea OpenGL și de prezența procesoarele grafice GPU (Graphics Processing Unit)
din sistem (accelerare hardware).

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 93


Cap.4 Editare video - Shotcut

Dintre principalele caracteristici ale Shotcut mai putem enumera: editarea în 3 puncte,
suport 4K, deplasare la nivel de cadru în timeline, captură de ecran în mod nativ, modul
de ingest audio-video, redare/utilizare fluxuri web (HTTP, HLS, RTMP, RTSP, MMS,
UDP), posibilitatea de utilizare a plăcilor video BlackMagic Design sau orice placă care
oferă suport Windows DirectShow, pachet impresionant de plugin-uri, interfață flexibilă
cu posibilităși de adaptare la cerințele utilizatorului, indicatoare real-time tip peak
meter / waveform / spectrum analyzer, precum și export într-o multitudine de formate
audio/video grație utilizării FFmpeg, posibilitatea de streamimg web etc.

INTERFAȚA SHOTCUT
La prima lansare Shotcut arată ca un player media performant. Pe lângă redarea
efectivă a clipurilor video Shotcut pune la dispoziție și o serie de unelte extrem de utile:
un modul de afișare a proprietăților clipurilor (durată, codecuri, număr canale etc.), un
Peak Vu-metru, un Loudmeter, Audio Spectrum etc.

Fig.4.55 – Interfața Shotcut

Încărcarea unui fișier video se face simplu folosind opțiune Open File din meniu (File >
Open File...) sau click pe butonul Open File din bara de unelte (Toolbar) – Fig.4.55.

Shotcut oferă opțiuni multiple de navigare și selecție a secvențelor din clip. Puteți folosi
butoanele de navigare Play, Pause/STOP, FF, REW etc., puteți folosi combinații de
taste (ex. J - redare în sens invers, K - Pauză, L - redare în sens normal) sau se poate
naviga direct, rapid, în modul scrub mode folosind mouse-ul și deplasând cursorul în

94 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video - Shotcut Cap.4

zona de navigare. Sau, menținând apăsată tasta SHIFT, se poate face scrub direct pe
imagine, folosind în mod similar mouse-ul (click și tragere stânga/dreapta). Și evident
ne putem deplasa în clip la nivel de cadru folosind tastele săgeți de pe tastatură.

Mai putem observa că interfața Shotcut poate fi ușor personalizată, ferestrele putând fi
foarte ușor repoziționate după preferințe prin simple operațiuni de drag & drop.

Putem activa și fereastra Audio Vu-meter (Peak Vu-meter) un Vu-Metru care afișează
nivelul instantaneu al sunetului și care pune în evidență valorile de vârf (memorate și
afișate pentru câteva secunde) sau pentru aplicații profesionale putem folosi
indicatorul de LoudNess care ne afișează valorile Momentary / Short-term / Integrated
/ Loudness Range, loudness-ul fiind un mod de măsurare a intensității sunetului mult
mai apropiat de percepția umană.

Fig.4.56 – Modulele Audio Vu-Meter și Loudness Meter (repoziționate)

În acest mod (modul Player) Shotcut permite și efectuarea unor operațiuni preliminare,
simple, cum ar fi stabilirea punctelor de IN respectiv OUT. Clipul vizionat, cu sau fără
puncte de IN/ OUT definite poate fi adăugat la o listă de redare (butonul ”+” din tabul
Proprietăți a ferestrei Playlist. Practic în Playlist putem adăuga un număr oarecare de
clipuri, secvența astfel obținută putând fi exportată în final ca un clip de sine stătător.

Pentru aceasta selectăm tab-ul Export care va determina afișarea ferestrei Export în
care putem selecta formatul, codecurile audio-video și parametri pentru export. Uzual

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 95


Cap.4 Editare video - Shotcut

este util selectarea unui profil predefinit, cât mai apropiat de cel necesar, care poate fi
mult mai ușor de adaptat cerințelor decât definirea unui nou profil, de la zero, mai ales
pentru utilizatorii mai puțin experimentați – Fig.4.57.

Fig.4.57 –Exportul playlist-ului ca un fișier MP4

Practic acesta este un mod rudimentar, rapid de editare/concatenare/conversie fișiere


video, independent de tipul de fișier și codecurile folosite, grație motorului ffmpeg.

Fig.4.58 – Bara cu unelte, Playlist-ul și Istoricul

96 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video - Shotcut Cap.4

Adăugarea clipurilor în Playlist se poate face secvențial folosind butonul ”+” din tabul
Proprietăți, sau clipurile pot fi adăugate în orice poziție în listă (meniul contextual - click
cu butonul din dreapta și selecția opțiunii Insert Cut). Se poate reveni apoi în orice
moment asupra oricărui clip din playlist pentru a modifica punctele de IN/OUT, poziția
clipului în playlist sau pentru a aplica/modifica eventualele efecte aplicate – Fig.4.58.

Fig.4.59 –Inserarea unui clip în Playlist


Navigarea în playlist se poate face similar cu mouse-ul, tastele săgeți, precum și tastele
PgUp/PgDown care determină saltul în pași de câte o secundă sau folosind butoanele

Fig.4.60 –Deplasarea prin salt la punctele de IN/OUT anterioare/posterioare din playlist

din zona de navigare. Pe lângă butoanele de Play direct/invers putem folosi și


butoanele de salt la punctele anterioare/următoare – Fig.4.60.

Fig.4.61 – Adăugarea efectelor și salvarea preseturilor

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 97


Cap.4 Editare video - Shotcut

În mod individual, asupra fiecărui clip din playlist, pot fi aplicate și diverse efecte
(filtre): corecții de luminozitate/contrast, corecții de culoare (Color Grading), Fade,
White Balance, Gain/Volume etc. Pentru aceasta se folosește butonul Filter din toolbar,
apoi butonul ”+” din fereastra Filters urmat de selectarea efectului dorit, fie pentru
video fie pentru pista audio – Fig.4.61.

Fig.4.62 – Salvarea playlistului ca fișier XML sau ca EDL

În final playlistul astfel definit, care conține toate clipurile și secvențele cu efecte
aplicate, poate fi salvat ca un fișier XML, sau, opțiune deosebit de utilă în mediul
profesional, poate fi salvat/exportat ca un fișier EDL (Edit Decision List) – Fig.4.62.

Trebuie remarcat faptul că în paralel cu exportul playlistului sau a unor secvențe din
playlist se poate continua normal activitatea de vizualizare clipuri, editare playlist etc.
Shotcut având posibilitatea de background rendering (randare în background) mod
deosebit de productiv, care optimizează modul de lucru.

Fig.4.63 – Istoricul detaliat al operațiunilor interne efectuate de Shotcut

Shotcut păstrează și un istoric al operațiunilor efectuate, acest lucru oferind


posibilitatea de vizualizare/deplasare în lista acțiunilor efectuate (Undo/Redo).

Fig.4.64 – Fereastra istoric în care sunt afișate cele mai recente 100 de acțiuni

98 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video - Shotcut Cap.4

EDITAREA MULTITRACK
Un mod de lucru mult mai performant, care permite efectuarea unor montaje
complexe, este modul Multitrack, un mod de editare complet vizual, bazat pe
organizarea clipurilor pe track-uri ordonate în timp, într-un timeline.

Fig.4.65 – Interfața Shotcut

Selectarea modului Multitrack folosind butonul Timeline din bara de unelte determină
afișarea ferestrei Timeline în partea de jos a ferestrei Shotcut. Adăugarea clipurilor în
Timeline se poate face direct, printr-o operațiune tip drag & drop sau folosind butonul
”+” din bara de unelte e ferestrei Timeline – Fig.4.65.

Putem adăuga în continuare clipuri în Playlist, playlist-ul jucând în acest fel rolul de
”Bin” (un mod de depozitare / organizare al clipurilor care vor fi folosite la editare).

Navigarea în Timeline se face similar folosind mouse-ul pentru selectarea zonei dorite,
și evident că putem folosi tastele săgeți pentru deplasare. Detalierea zonei de lucru se
poate face folosind unealta de Zoom In/Zoom Out care determină comprimarea /
extinderea zonei afișate în timeline. Similar putem folosi și banda de Scroll în cazul în
care lungimea clipului depășește lățimea ferestrei curente – Fig.4.65.

Trebuie remarcat faptul că nu este obligatoriu să creăm mai înainte un Proiect în care
să definim parametrii de lucru (Video Mode), ci, în mod automat, Shotcut va crea un
Proiect bazat pe proprietățile primului clip adăugat la Timeline.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 99


Cap.4 Editare video - Shotcut

Header-ul fiecărui track din Timeline ne permite să adăugăm un nume sugestiv pentru
track sau să selectăm un anumit mod de lucru: M – Mute (dezactivare track), H – Hide
(ascundere track), C- Composite (mod compunere imagini). Putem din meniul
contextual (click cu butonul din dreapta al mouse-ului) să modificăm înălțimea track-
urilor (Make Tracks Shorter/Taller), sau putem adăuga/insera track-uri video sau audio

Fig.4.66 – Utilizarea track-urilor și opțiunile meniului contextual

suplimentare, putem șterge track-uri și putem afișa informații suplimentare vizuale gen
thumbnail-uri pentru video și ”waveform” (forme de undă) pentru audio – Fig.4.66.

Clipurile pot fi mutate oriunde în timeline prin operațiuni de Drag & Drop. Trebuie
menționat faptul că poziția trackurilor afectează și vizibilitatea finală a acestora, în
sensul că prioritate au clipurile de pe track-urile superioare – Fig.4.67.

Meniul contextul din Timeline oferă și alte opțiuni gen eliminare spații goale (Remove –
zona marcată cu roșu în Fig.4.67), care determină mutarea clipului spre stânga până la
clipul anterior (sau poziția de început a Timeline-ului), Cut, Copy, Lift, Remove sau
Rebuild Audio Waveform.

Fig.4.67 – Timeline, Opțiuni ale meniului contextual

Pe lângă aranjarea/ordonarea/alinierea clipurilor conform scriptului/ideii regizorale de


montaj în timeline putem realiza și modificarea punctelor de IN/OUT ale clipurilor prin
simple operațiuni de drag (tragere). Se selectează clipul, se poziționează mouse-ul pe
zona de început/sfârșit a acestuia și prin operațiuni de drag se corectează vizual fiecare
punct IN/OUT, imaginea corespunzătoare fiind afișată în timp real pe ecran.

100 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video - Shotcut Cap.4

Fig.4.68 – Modificarea punctelor IN/OUT cu mouse-ul

TRANZIȚII (WIPES)
Spre deosebire de alte programe de editare video Shotcut pornește de la principiul
aplicării tranzițiilor între clipuri aflate pe același track, organizarea pe mai multe track-
uri (layere) fiind folosită pentru compoziții mai sofisticate de videoclipuri sau imagini.

Principial cele două clipuri între care dorim să aplicăm o tranziție trebuie să fie
poziționate unul lângă altul în timeline. Spre exemplu, pornind de la situația prezentată
în Fig.4.69, pentru aplicarea tranziției cele două clipuri trebuie să se suprapună pe o
porțiune a cărei durată va reprezenta exact durata tranziției.

Fig.4.69 – Alinierea clipurilor prin drag & drop cu opțiunea Snap (magnetic) activată

Putem suprapune cele două clipuri printr-o operație de drag & drop, care, atenție,
poate fi aplicată doar dacă cele două clipuri sunt poziționate unul în continuarea
celuilalt. În cazul în care între ele avem o porțiune goală (gap) vom elimina această
porțiune fie trăgând mai întâi cel de al doilea clip lângă clipul anterior fie făcând click cu
butonul din dreapta al mouse-ului în zona de eliminat și selectând opțiunea Remove.

Fig.4.70 – Definirea tranziției prin suprapunerea celor două clipuri (drag & drop)

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 101


Cap.4 Editare video - Shotcut

Astfel, după alinierea celor două clipuri, tragem cel de al doilea clip peste primul pe o
porțiune oarecare (1-2 sec., sau mai mult, funcție de ideea/intenția de montaj) –
Fig.4.71, Shotcut afișând permanent, pentru control, durata suprapunerii în forma
hh:mm:ss:ff - ore, minute, secunde, cadre (frame-uri).

Fig.4.71 – Tranziția aplicată între cele două clipuri și simbolul pentru tranziție

Odată suprapuse cele două clipuri Shotcut va afișa simbolul corespunzător pentru
tranziții – Fig.4.71, tranziția implicită aplicată fiind cea tip Dissolve (dizolvare sau
mixare). Trebuie remarcat faptul că simultan va fi aplicată și o tranziție de tip cross-
dissolve între track-urile audio corespunzătoare celor două videoclipuri.

Fig.4.72 – Modificarea poziției tranziției (drag & drop)

Tranziția aplicată poate fi în orice moment modificată, ca durată și puncte de aplicare,


prin simpla tragere a marginilor tranziției/clipurilor (similar modificării punctelor de
IN/OUT pentru clipuri în Timeline) – Fig.4.72.

Fig.4.73 – Selecția tipului de tranziție

102 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video - Shotcut Cap.4

Se poate modifica în orice moment și tipul tranziției aplicate precum și parametrii


acesteia folosind fereastra de proprietăți Transitions – Fig.4.73.

Spre exemplu, dacă selectăm tranziția Diagonal Top Left (tranziție pe diagonală de
stânga-sus spre dreapta jos, de la primul clip - A la cel de al doilea - B) pe lângă direcția
tranziției, care poate fi și inversată selectând opțiunea Invert, mai putem modifica
dimensiunea zonei de trecere, de suprapunere, care poate fi exactă sau difuză, cu un
grad de difuziune de la 0% până la 100% - Fig.4.74.

Putem de asemenea mixa sunetele corespunzătoare celor două clipuri pe perioada


tranziției (cross-fade) sau putem selecta ca pe perioada tranziției să rămână activ doar
unul dintre cele două sunete (selectând fie A, fie B - primul clip sau pe cel de al doilea).

Fig.4.74 – Modificarea tranziției și a parametrilor tranziției

Pe lângă tranzițiile predefinite Shotcut permite și definirea unor tranziții personalizate


prin utilizarea unor imagini de tip gradient (nuanțe de gri). Acestea pot fi imagini
predefinite sau pot fi create folosind programe adecvate gen Gimp, Photoshop,
SumoPaint etc. Pentru utilizarea lor se selectează din fereastra Transition tipul de
tranziție Custom și se încarcă imaginea dorită.

Pe site-ul Shotcut producătorii oferă un număr de link-uri către site-uri cu imagini


(grayscale) pentru tranziții personalizate care pot fi utilizate gratuit în orice proiect.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 103


Cap.4 Editare video - Shotcut

UTILIZAREA EFECTELOR (ÎN TIMELINE)


Shotcut vine cu un pachet bogat de filtre audio-video care permit atât efectuarea
anumitor corecție pe imagine/sunet (Brightness, Color Grading, Contrast, Chroma Key,
Blur, Alpha Channel, 3D Text, Blur, Glow, Crop, Normalize, Gain, Limiter, Compressor,
Expand, Bass & Treble, Balance, Low Pass, Delay, Downmix etc.) cât și aplicarea unor
efecte artistice (Invert Color, Lens Correction, Old Film, Reduce/Add Noise, Text, Overlay
HTML, Sepia Tone, Stabilize, Wave, White Balance etc.).

Adăugăm pentru început în Playlist, prin drag & drop, o serie de videoclipuri. Apoi,
folosind butonul Display a menu of additionals actions din fereastra Playlist (sau
meniul contextual) adăugăm toate clipurile în Timeline – Fig.4.75.

Fig.4.75 – Tehnici elementare de editare, adăugarea clipurilor în Timeline

Se poate observa că toate clipurile vor fi adăugate în Timeline în ordine, unul după
altul, punctul de IN al fiecărui clip fiind simbolizat printr-un marker numeric (număr în
chenar albastru în figura – Fig.4.75), cursorul de redare fiind poziționat automat la
sfârșitul secvenței din Timeline.

Putem selecta/elimina zonele nedorite din clipuri prin operațiuni simple de split (Split
at Playhead) urmate de Remove (click cu butonul din dreapta al mouse-ului). Porțiunea
selectată va fi eliminată, toate clipurile aflate în continuare în Timeline fiind automat
deplasate spre stânga și aliniate la finalul clipului anterior – Fig.4.76.

104 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video - Shotcut Cap.4

Fig.4.76 – Modificarea poziției tranziției (drag & drop)

Efectele pot fi aplicate individual pe fiecare clip sau pe ansamblu, pe tot track-ul.
Pentru aceasta se selectează butonul Filters din bara de unelte pentru afișarea ferestrei
Filters – Fig.4.77. Adăugarea unui efect/filtru se face foarte ușor folosind butonul ”+”,
ștergerea acestuia făcându-se similar prin utilizarea butonului ”-”.

Fig.4.77 – Aplicarea unui efect (filtru) unui singur clip din Timeline

Mai putem observa că putem selecta/grupa efectele video respectiv efectele audio sau
putem defini unele efecte ca efecte favorite (marcate în listă cu *), pentru o mai ușoară
utilizare ulterioară. Similar putem personaliza un anumit efect, stabilind anumite setări
particulare, urmat de salvarea acestora ca Preset.

Pot fi adăugate simultan mai multe efecte modul lor de aplicare fiind dat de poziția în
listă. Se poate remarca și posibilitatea de dezactivare a efectului prin debifarea opțiunii
corespunzătoare.

Spre exemplu selectăm un clip din Timeline, acest lucru fiind semnalat de Shotcut prin
adăugarea unui chenar roșu la clip. Adăugăm efectul White Balance din lista de efecte
video și folosim fie unealta pentru selecția culorii (color picker) fie trasăm pe ecran un

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 105


Cap.4 Editare video - Shotcut

chenar pentru selecția zonală a nuanței (va fi calculată o medie a culorii pixelilor din
zona selectată), nuanță care va fi folosită pentru reglarea balansului de alb – Fig4.78.

Fig.4.78 – Aplicarea filtrului White Balance, zonă de selecție și setări

Și pe partea audio Shotcut oferă o serie de efecte/filtre deosebit de utile. Putem aminti
aici de situația frecventă în care nivelul sonor al clipurilor din Timeline diferă, lucru
deranjant. Rezolvarea acestei situații se poate face foarte simplu aplicând la nivelul
track-ului (pentru toate clipurile) filtrul Normalize care reglează nivelul sonor pe baza
analizei pe porțiuni a track-ului audio urmat de reglarea continuă a amplificării (Gain),
astfel încât tăria sonoră a tuturor clipurilor din Timeline să fie similară – Fig.4.79.

Fig.4.79 – Modificarea poziției tranziției (drag & drop)

106 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video - Shotcut Cap.4

Putem regla nivelul audio dorit (Target Loudness), amplificarea minimă și maximă
(Minimum & Maximum Gain) pe care le poate utiliza filtrul pentru a abține efectul
dorit, lățimea ”ferestrei” pe care se va face analiza nivelului sonor, și putem vizualiza în
timp real atât nivelul audio original cât și evoluția amplificării globale.

Fig.4.80 – Aplicarea globală a filtrului Saturation

Pentru aplicarea globală a filtrelor, la nivelul track-ului, simultan pentru toate clipurile,
se selectează track-ul dorit (click cu butonul din stânga al mouse-ului), urmat de
aplicarea efectului ales. Spre exemplu putem aplica la nivel global filtrul Saturation,
filtru care reglează ”tăria” culorii pentru toate clipurile – Fig.4.80.

ADĂUGAREA COMENTARIULUI. ILUSTRAȚIA MUZICALĂ


Shotcut oferă și pe partea audio unelte elementare de editare audio gen fade-in, fade-
out. În acest moment însă pentru prelucrări mai elaborate pe partea de sunet
(controlul volumului la nivel de track în timeline, pan, etc.) este nevoie să apelăm la
aplicații externe gen Audacity. Totuși Shotcut ne permite să utilizăm track-uri audio, să
normalizăm sunetul, să aplicăm efecte globale pe clip sau la nivel de track, să folosim
sunetul de pe un anumit track sau să mixăm sunetul de pe toate track-urile la care
sunetul este activ. Spre exemplu , având selectat track-ul 1 care conține o secvență de
clipuri cu sunet putem activa/dezactiva sunetul folosind butonul Mute/Unmute, cu
remarca că acțiunea este globală, la nivel de track, pentru toate clipurile – Fig.4.81.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 107


Cap.4 Editare video - Shotcut

Fig.4.81 – Activarea/dezactivarea sunetului la nivel de track

În acest fel putem înlocui total sau parțial sunetul original al clipurilor selectate cu un
fișier de sunet oarecare, în cazul nostru un fișier audio muzical folosit ca ilustrație
muzicală. Pentru aceasta adăugăm la Timeline un track audio A1, selectăm fișierul

Fig.4.82 – Adăugarea ilustrației muzicale

audio dorit și folosim butonul Insert din bara de unelte Timeline pentru a adăuga clipul
audio de la poziția curentă a cursorului – Fig.4.82. Evident va fi nevoie de efectuat
anumite corecții la nivelul sunetului pentru echilibrarea ambianței cu nivelul ilustrației
însă pentru un mixaj de finețe va trebui să apelăm la editoare audio specializate.

Similar putem adăuga la secvența din Timeline și un comentariu audio Shotcut oferind
suport și pentru modul de adăugare comentariu (Voice Over).

Shotcut permite prin acest mod de lucru adăugarea în timp real a comentariului,
sincron cu redarea secvenței pe ecran. Pentru aceasta creăm un fișier audio folosind
opțiunea din meniu Open Other…, selectăm modul/sursa de captură a vocii

108 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video - Shotcut Cap.4

comentatorului, în cazul nostru microfonul sistemului. Definim parametrii de captură


(tip de fișier audio, rata de eșantionare, rezoluția, numele fișierului cu comentariul și
locul unde va fi salvat etc.) folosind butonul Export din bara de unelte și selectăm
butonul Start Capture – Fig.4.83.

Fig.4.83 – Stabilirea setărilor pentru modul Voice Over

Selectăm tabul Project și folosim butonul Play pentru a reda secvența de clipuri din
Timeline. Pe baza imaginilor care sunt redate pe ecran comentatorul va citi textul
corespunzător, în același timp fișierul audio (doar vocea comentatorului) fiind salvat în
timp real în calculator – Fig.4.83.

Fig.4.84 – Înregistrarea comentariului, modul Voice Over

La final oprim captarea sunetului folosind butonul Stop Capture și oprim și redarea
secvenței, fișierul de sunet cu comentariul fiind salvat deja în calculator – Fig.4.84.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 109


Cap.4 Editare video - Shotcut

Pentru a adăuga acest comentariu în Timeline selectăm track-ul audio dorit (A1) și
folosim butonul Overwrite clip onto the current track sau Append to the current track,
urmând ulterior să realizăm eventualele corecții de poziționare/sincronizare – Fig.4.85.

Fig.4.85 – Adăugarea comentariului

ADĂUGAREA TEXTULUI
Shotcut oferă și un filtru elementar pentru adăugarea textului. Cu acesta putem adăuga
(supraimprima) informații generale gen nume fișier, data clipului, informații de
TimeCode etc. sau orice text personalizat. Modul de afișare – poziția, tipul de font
utilizat, culoarea etc. pot fi ușor modificate din fereastra de proprietăți – Fig.4.86.

Fig.4.86 – Adăugarea textului

Pentru adăugarea burtierelor sau a altor elemente grafice complexe (texte, titraje etc.),
care presupun utilizarea umbrelor, transparențelor etc. se pot folosi imagini generate
cu aplicații specializate gen Gimp, PaintNET, Sumopaint, PhotoShop etc.

110 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video - Shotcut Cap.4

EXPORTUL – SALVAREA MONTAJULUI FINAL


După finalizarea editării materialelor, adăugarea efectelor, corectarea sunetului,
aplicarea titrajelor etc., secvența din Timeline poate fi foarte ușor salvată folosind
butonul Export din bara de unelte, formatele disponibile fiind cele oferite de ffmpeg,
motorul media folosit de Shotcut.

Fig.4.87 – Exportul secvenței

Se pot folosi preseturile predefinite sau se pot fi definite altele noi. După alegerea
formatului de fișier se stabilește dimensiunea imaginii finale, codecurile video și audio
de utilizat, diverși alți parametri. Exportul efectiv al secvenței se face folosind butonul
Export – Fig.4.87. Trebuie remarcat că exportul are loc în background, Shotcut oferind
suport multitasking, astfel încât putem continua activitatea de editare.

Mai trebuie remarcat că Shotcut oferă și o unealtă deosebit de utilă în analiza calității
fișierelor exportate. Astfel Shotcut permite analiza fișierului la nivel de cadre generând
în final un fișier text cu valorile pentru PSNR (Peak Signal-to-Noise Ratio) și SSIM
(Structural Similarity) la nivel de cadru – Fig.4.88.

Fig.4.88 – Analiza calității (compresiei) fișierului exportat

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 111


Cap.4 Editare video – DaVinci Resolve

DaVinci Resolve
DaVinci Resolve (https://www.blackmagicdesign.com/products/davinciresolve) este nu
numai un editor video performant adresat cu precădere segmentului profesional,
televiziune și cinematografie, ci și unul dintre cele mai performante sisteme utilizat în
mod curent pentru color grading (colorizare). Resolve reprezintă o soluție integrată
software/hardware, complet scalabilă, care poate fi folosită atât de producători
independenți cu bugete reduse dar și de companii mari de televiziune/cinematografie.

DaVinci Resolve vine în trei variante adaptate cerințelor utilizatorilor, varianta free
oferind unelte de editare/compoziție/colorizare mult peste așteptările unui utilizator
obișnuit, variantele Studio și Advanced aducând suplimentar suport hardware pentru
corecții real-time de culoare și interfețe specializate de control (DaVinci Resolve
Micro/Mini/Advanced Panel).

Fig.4.89 – DaVinci Resolve Micro/Mini/Advanced Panel

DaVinci Resolve are o interfață intuitivă care pune la dispoziție toate uneltele de
editare posibile pe care un editor de imagine și le poate dori. Puteți finaliza un proiect
început într-un editor profesional gen Avid Media Composer, Adobe Premiere, Edius,
Final Cut Pro X sau puteți lucra de la început în Resolve.

Modul Media
După definirea proiectului (denumire, folderul de lucru, parametrii acestuia) selectăm
modul Media folosind butonul corespunzător din partea de jos a ecranului – Fig.4.90.

Regăsim în interfața Resolve toate zonele uzuale pentru un editor video: zona clipurilor
video (se poate selecta un anumit folder, Resolve afișând în mod automat un preview al
clipurilor existente în folder), zona de lucru în care pot fi adăugate prin drag & drop
clipurile dorite, după o prealabilă operațiune de Trim (selectare a porțiunilor utile),
fereastra de afișare a clipului curent cu butoanele obișnuite de redare/deplasare în clip,

112 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – DaVinci Resolve Cap.4

fereastra Vu-Metru care poate fi comutată în varianta de afișare waveform și fereastra


de afișare a informațiilor asociate clipului video curent (metadata) – Fig.4.90.

Fig.4.90 – Interfața DaVinci Resolve, Modul Media

Practic acest mod este un mod elementar de previzualizare selecție/organizare a


clipurilor video, clipurile putând fi deja puse într-un story-board, un mod preliminar de
editare care schițează deja montajul final.

Trebuie remarcat faptul că interfața este complet personalizabilă, poziția și


dimensiunile ferestrelor putând fi adaptate în orice moment la dimensiunile
monitorului de lucru și/sau preferințelor utilizatorului.

Mai mult, pe lângă modul uzual de afișare al clipurilor video (List, Thumbnail etc.)
DaVinci Resolve permite și un mod de afișare animat, utilizatorul putând face scrub pe
imaginea afișată de Resolve în fereastra Video sau Master (un mod rapid de a
previzualiza clipul respectiv) simultan cu afișarea datelor corespunzătoare clipului -
durată, TimeCode, rezoluție, format video, codecuri utilizate etc. – Fig.4.90.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 113


Cap.4 Editare video – DaVinci Resolve

Modul Edit
După stabilirea la modul general a story-boardului, a modului de înlănțuire a clipurilor
originale, putem trece la editarea propriu-zisă. Pentru aceasta selectăm butonul Edit
interfața Resolve trecând în modul de editare multitrack – Fig.4.91.

Fig.4.91 – Interfața DaVinci Resolve, modul Edit

Regăsim aici toată organizarea obișnuită pentru un editor video multitrack: ferestrele
de afișare Play/Rec, organizarea timeline-ului pe track-uri video/audio, butoanele de
activare/dezactivare, cursorul de redare, bara de unelte cu uneltele uzuale de editare
(Cut, Trim, Insert, Mark IN/OUT, Snap, etc.), butoanele/sliderul de mărire/micșorare a
timeline-ului, zona de afișare a poziției curente și a duratei totale – Fig.4.91.

Editarea este complet vizuală, poziționarea clipurilor se face prin operațiuni simple de
drag & drop, similar punctele de IN/OUT se pot marca în fereastra de editare, cu
tastele clasice ”I” respectiv ”O” (sau orice altă combinație definită de utilizator) sau
direct în timeline, cu mouse-ul, prin simpla tragere a marginilor clipurilor/efectelor.

114 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – DaVinci Resolve Cap.4

Fig.4.92 – Aplicare efectului Barn Door

Se pot aplica tranziții, Resolve având deja incluse un număr important de tranziții și
efecte predefinite, fiecare putând fi complet adaptat la cerințele utilizatorului.

Fig.4.93 – Personalizarea efectului Barn Door

Adăugarea tranziției se face trăgând prin drag & drop efectul dorit (în cazul nostru Barn
Door) peste punctele de IN/OUT ale clipurilor asupra cărora dorim să aplicăm tranziția.
Sau putem selecta punctele de IN/OUT, stabilim efectul dorit și din meniul contextual
selectăm opțiunea Add to Selected Points. Trebuie remarcat că cele două clipuri
trebuie să se suprapună pe o anumită porțiune pentru a putea aplica tranziția.

Tranziția este complet editabilă în sensul că putem modifica punctele de intrare/ieșire


în orice moment prin simple operațiuni de tragere cu mouse-ul, putem modifica tipul
border-ului (în cazul nostru border-ul este blurat), putem adăuga o culoare și putem
stabili direcția și curba vitezei tranziției - Fig.4.93.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 115


Cap.4 Editare video – DaVinci Resolve

Tranziția poate fi în orice moment schimbată prin tragerea unei alte tranziții peste cea
existentă sau poate fi ștearsă prin selecția ei și utilizarea tastei DEL sau folosind
opțiunea DELETE din meniul contextual.

Trebuie menționat că pe lângă stabilirea modului în care acționează tranzițiile (modul


de compunere – aditiv, substractiv, etc. Resolve permite și utilizarea curbelor de
tranziție, curbe tip Bezier care pot fi definite prin intermediul unor puncte (chei) și a
unui editor de tranziții vizual performant (Transition Curve Editor).

Fig.4.94 – Aplicare textului

Pentru adăugarea titlurilor Resolve oferă de asemenea o colecție de titluri predefinite


care pot fi folosite în orice proiect. Titlurile se adaugă în Timeline asemănător oricărui
clip, asupra lor putând fi efectuate aceleași operațiuni de deplasare, modificare
(Crop/Trim), compoziție etc.. Astfel se selectează tipul de titlu dorit (roll, crawl, lower
3rd, etc.) și printr-o operațiune de drag & drop se adaugă Timeline.

Pentru a ne asigura că titlul creat va fi vizibil pe orice monitor se recomandă să folosim


și marcajele de zonă sigură, Safe Area (View > Safe Area > Master On/Off).

Pentru fiecare titlu, global, sau selectiv pe grupuri de cuvinte/litere, putem seta
parametri diferiți de afișare: tipul de font, dimensiunea, spațierea, culoarea, modul de
aliniere, poziția, umbra, conturul, opacitatea, nivelul de blur etc. - Fig.4.94. Mai mult,
titlurile pot fi animate ca orice alt clip și pot fi utilizate și în compoziții complexe.

116 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – DaVinci Resolve Cap.4

Fig.4.95 – Clip mixer

Pe partea de sunet Resolve permite efectuarea unor mixaje multitrack complexe, atât
în mod direct, on-line (în timp real) folosind Clip Mixer-ul (care poate fi controlat și prin
intermediul unei console exterioare) – Fig.4.95, cât și offline prin utilizarea anvelopelor
grafice pentru nivelul de sunet care, pe baza unor puncte cheie, pot defini precis
evoluța nivelului sonor, la nivel de track, pe tot parcursul materialului – Fig.4.96.

Fig.4.96 – Reglajul volumului folosind key-frame-uri

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 117


Cap.4 Editare video – DaVinci Resolve

Modul COLOR (GRADING)


Modul Color permite aplicarea tuturor corecțiilor de culoare, modificarea contrastului,
reducerea zgomotului, aplicarea unei palete largi de efecte, ajustarea geometriei
clipurilor și a multor alte corecții și modificări stilistice.

Pe lângă zonele clasice, playerul video, galeria de clipuri, timeline-ul observăm și


prezența ferestrei Node Editor în care vizual putem urmări și defini/asambla multiple
efecte într-un lanț logic, funcțional - Fig.4.97.

Fig.4.97 – Node Editor

În partea de jos sunt afișate ferestrele de control Color Wheels, Level, Noise etc. –
Fig.4.98 de aici putând fi modificate, în detaliu, fiecare caracteristică a imaginii
originale (luminozitate, gamma, spațiu de culoare etc.), Resolve punând la dispoziție și
instrumente (gen osciloscop/vectoroscop) specifice producției de televiziune.

Fig.4.98 – Fereastra Color Wheels

Punctul forte al DaVinci Resolve este cel referitor la colorizare, Resolve oferind
instrumente puternice pentru corecții avansate de culoare, suport extins pentru 1D/3D
LUT, inclusiv posibilitatea de a salva corecțiilor personale în tabele de conversie LUT.
Resolve oferă de asemenea și un număr relativ mare de tabele utilizate cu precădere în
zona profesională – Fig.4.99, modul de lucru fiind extrem de intuitiv.

118 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – DaVinci Resolve Cap.4

Fig.4.99 – Utilizarea LUT (LookUp Table)

DaVinci Resolve pune la dispoziție și instrumente avansate pentru noise reduction


(reducerea zgomotului) care beneficiază de suport hardware, Resolve fiind unul dintre
cele mai utilizate pachete software pentru recondiționarea imaginilor video.

Fig.4.100 – Utilizarea LUT (LookUp Table)

În modul Color, pe lângă corecțiile de culoare, Resolve oferă și alte module software
cum ar fi Motion Effects, Stabilizer, Sizing, Window, Data Burn etc. Trebuie remarcat că
toate efectele, inclusiv corecțiile de culoare, scalarea, eliminarea zgomotului,
stabilizare etc. pot fi animate, Resolve oferind suport avansat pentru animarea
parametrilor pa baza curbelor Bezier.

Fig.4.101 – Animarea efectelor prin keyframe

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 119


Cap.4 Editare video – DaVinci Resolve

Spre exemplu, pentru adaptarea parametrilor pentru corecția de culoare la schimbările


de imagine în cadru, se stabilesc anumite puncte cheie în clip, se fac corecțiile necesare
și se memorează aceste corecții prin adăugarea de keyframe-uri – Fig.4.102. Resolve va
calcula valorile corespunzătoare ale parametrilor efectului pentru toate punctele
intermediare, prin interpolare, curba de tranziție între puncte, forma și viteza de
tranziție putând fi adaptate/modificate în orice moment.

Fig.4.102 – Utilizarea keyframe-urilor pentru corecția de culoare

Modul DELIVER
La final, după definitivarea editării și corecției materialului Resolve permite exportarea
acestuia în diferite formate, în special în formate profesionale utilizate cu precădere în
televiziune și cinematografie – Fig.4.103, calitatea render-ului Resolve fiind deosebită.

Fig.4.103 – Exportul materialului final

120 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – HitFilm 4 Express Cap.4

HitFilm 4 Express
HitFilm 4 Express (https://hitfilm.com/express) reprezintă o combinație unică, all-in-
one, între un editor video și un soft de compoziție video/efecte vizuale. Reprezintă
versiunea free a pachetului HitFilm 4 Pro, oferind totuși posibilități de lucru deosebite:

 Peste 140 de efecte predefinite: curves, color corrections, lightning, rays, etc.
 Permite compoziție/animație 2D/3D
 Opțiuni multiple de tracking, motion design
 Pachet elementar pentru titraje
 Editor audio performant cu un număr de efecte audio incluse (reverse, echo,
doppler, balance etc.)
 Control avansat pentru animații
 Disponibil atât pe Windows (7, 8, 10) cât și pe Mac (Mavericks, Yosemite etc. )
 Necesită resurse puține (i3, 4GB RAM, OpenGL 2.x)
 Suport pentru o largă varietate de formate audio-video (Quicktime, AVI, MOV,
MP4 (AVC/H264 & AAC), MPEG-1 (TS, PS, MPE, MPG, MPEG, M2V), MXF
(DVCPro HD), DV, HDV, WMV, AAC, MP3, M4A, MPA, WAV, WMA, BMP, GIF,
JPG, PNG, TIFF, TGA, OpenEXR etc.)

Fig.4.104 – Interfața HitFilm


Este optimizat pentru a fi utilizat și pe sisteme mai puțin performante, cu resurse
limitate, și vine, chiar și în varianta gratuită, cu un pachet impresionant de efecte care
pot fi extinse prin achiziționarea unor pachete suplimentare din magazinul online.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 121


Cap.4 Editare video – HitFilm 4 Express

MODURILE DE LUCRU: EDITARE & COMPOZIȚIE


Editorul video are o interfață extrem de intuitivă, asemănătoare oricărui editor video
profesional. Pentru început este necesar să stabilim modul de lucru (Compositing sau
Editing) și să definim parametrii de lucru pentru proiect – Fig.4.105, sau la primul
import al unui fișier video, dacă acesta nu corespunde setărilor noastre inițiale, vom fi
întrebați dacă nu dorim ca proiectul să se adapteze caracteristicilor acestui clip.

Fig.4.105 – Stabilirea setărilor proiectului

Interfața HitFilm (Fig.4.105) este împărțită în patru parți: Home, Project, Edit și Export.

Fig.4.106 – Interfața de editare HitFilm 4 Express


Probabil cel mai utilizat modul va fi cel de editare (Edit), aici având acces atât la
editorul video cât și la toată paleta de efecte pentru compoziție. Se poate comuta în
orice moment între aceste module prin simpla selectarea a butonului corespunzător.

122 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – HitFilm 4 Express Cap.4

Primul pas constă în importul materialelor video filmate. Acest lucru se face folosind
tab-ul Media, urmat de selecția butonului Import sau de utilizarea meniului contextual
(click cu butonul din dreapta al mouse-ului). Pot fi importate clipuri audio-video,
imagini, secvențe de imagini, fișiere 3D Camera Tracking (fișiere cu date pentru
compoziția de imagine) – Fig.4.106.

În fereastra Trimer putem selecta secvențele dorite, putem să vizualizăm clipul folosind
butoanele de navigare, tastele predefinite pentru un control exact sau putem să ne
deplasăm rapid în orice zonă a clipului folosind mouse-ul. Evident HitFilm oferă și
instrumente de monitorizare/control sunet, dar cel mai important este faptul că din
start, fiecare clip are atașat un control prin care poate fi foarte ușor deplasat în spațiul
3D, independent pe fiecare axă X, Y sau Z – Fig.4.106.

Fig.4.107 – Adăugarea clipurilor în Timeline

Putem adăuga oricând un nou track (video și/sau audio) folosind meniul contextual.
Clipurile audio-video sau imaginile pot fi adăugate în Timeline fie din fereastra Trimer,
după selecția porțiunilor dorite folosind butoanele Insert Clip/Overlay Clip din bara de
unelte a ferestrei (utilizând tastele ”B” respectiv ”N”) sau pur și simplu printr-o
operațiune de drag & drop în Timeline – Fig.4.107.

HitFilm lucrează principial cu două tipuri de Timeline: timeline-ul pentru editare, track-
based – care oferă modul clasic vizual de editare al clipurilor și timeline-ul pentru
compoziții, layer-based – care permite realizarea compozițiilor complexe, multilayer.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 123


Cap.4 Editare video – HitFilm 4 Express

Fig.4.108 – Composite Timeline

Numărul de track-uri/layere pentru ambele moduri de lucru este practic nelimitat,


trecerea de la un mod de editare la altul făcându-se simplu prin selectarea tab-ului
corespunzător – Fig.4.108.

Fig.4.109 – Adăugarea efectului Light Flare prin drag & drop

UTILIZAREA EFECTELOR/TRANZIȚIILOR
Adăugarea efectelor se face foarte simplu, printr-o operațiune tip drag & drop. –
Fig.4.109. După selectarea efectului dorit se trage efectul peste clipul dorit din
Timeline, după care se modifică setările corespunzătoare efectului folosind butoanele
și slider-ele de control din fereastra Effects. Trebuie remarcat că setările pentru fiecare
efect pot fi afișate detaliat (sau restrânse) prin selectarea săgeții din fața efectului
(fereastra Effects). Se pot adăuga oricâte efecte cu mențiunea că fiecare efect adăugat

124 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – HitFilm 4 Express Cap.4

determină creșterea efortului de render în timp real care poate afecta cursivitatea
redării în cazul în care sistemul nu oferă suport pentru accelerare hardware.

Similar pot fi utilizate și tranzițiile, disponibile tot în fereastra Effects, cu observația că


acestea pot fi folosite doar în modul editare.

Fig.4.110 – Adăugarea tranzițiilor (Linear Wipe)

Adăugarea tranzițiilor se face tot prin operațiuni de drag & drop, tranziția putând fi
aplicată fie la începutul unu clip, fie la sfârșitul acestuia, fie pe două clipuri adiacente
(cu mențiunea că cele două clipuri trebuie să se suprapună pe o porțiune care va
determina durata tranziției), zona de aplicare a tranziției fiind semnalizată printr-un
indicator de culoare verde – Fig.4.110.

Proprietățile tranziției pot fi modificate din panoul de control iar durata tranziției poate
fi modificată în orice moment, cu mouse-ul, prin operațiuni de tragere, sau prin
introducerea de la tastatură a duratei dorite (click pe durata afișată).

CORECȚIA DE CULOARE. COLORIZARE


HitFilm permite aplicarea unor corecții de culoare avansate, atât manual cât și în mod
automat (Auto Color, Auto Contrast, Auto Levels). Trebuie avut grijă că pentru imaginile
în mișcare gradientele de culoare pe baza cărora se calculează aceste efecte în regim
automat se modifică permanent, funcție de schimbările din imagine, astfel încât pentru
a avea un efect consistent pe toată scena e nevoie de multe ori să se selecteze un
cadru (frame) de bază - opțiunea Select Frame.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 125


Cap.4 Editare video – HitFilm 4 Express

Fig.4.111 – Corecția de culoare folosind efectul Color Balance

Spre exemplu efectuarea unei corecții de culoare folosind efectul Color Balance se face
foarte simplu folosind cursoarele de control pentru culorile din zona luminoasă din
imagine - (Highlights), zona mediană (Midtones) sau zona umbrelor (Shadows). Practic
deplasarea butoanelor de control determină creșterea/micșorarea intensității culorii
corespunzătoare în imagine, efectul putând fi văzut prin comparație în Fig.412.

Fig.4.112 – Efectul aplicării corecției de culoare

Efecte suplimentare pe partea de corecție de culoare pot fi găsite atât în zona Color
Correction (Curves, Gamma, White balance, Levels Histogram etc.) cât și în grupul Color
Grading (Day For Night, Hue Colors, Hue Shifts, Two Strip Colors etc.) mai multe
posibilități de control, în special pentru zona profesională film și televiziune, fiind
oferite însă în varianta Pro sau ca achiziție independentă (ex. Repair Pack etc.).

Hitfilm oferă și alte efecte de imagine cu impact vizual deosebit, gen Light Flares,
Gleam, Glow, Light Leak, Light Rays, Neon Glow, Cartoon, Emboss, Posterize, Oil
Painting, Motion Trails, Time Displacement, Warps, etc. efecte complet
personalizabile, cu posibilități de avansate de animare, o exemplificare a efectului
Lightning & Electricity fiind prezentată în Fig.4.113.

126 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – HitFilm 4 Express Cap.4

Fig.4.113 – Efectul Lightning & Electricity

UTILIZAREA/ADĂUGAREA TEXTULUI
HitFilm oferă și posibilitatea de a adăuga informații de tip text pe imagine. Avem
control complet asupra tipului de caracter folosit, asupra nuanțelor, culorii de contur,
aliniere, distanța între caractere etc. Pentru aceasta va trebui să creăm mai întâi o
”compoziție” (butonul New > Create New Media > Composite Shot) – Fig.4.114.

Fig.4.114 – Crearea unei compzoi’ii pentru ad[ugarea textului

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 127


Cap.4 Editare video – HitFilm 4 Express

După stabilirea parametrilor pentru compoziție (în principiu aceștia vor fi identici cu cei
ai proiectului), selectăm tab-ul COMPOSITE SHOT 1 urmat de selecția tab-ului TEXT.

Fig.4.115 – Corecția de culoare folosind efectul Color Balance

Selectăm butonul ”A” – simbolul pentru introducerea textului și trasăm pe ecran, în


zona dorită, un chenar care va constitui zona de introducere a textului – Fig.4.115.
Zona de amplasare a textului, dimensiunea chenarului, pot fi corectată în orice
moment, fie direct folosind mouse-ul, fie prin intermediul meniului contextual.

Introducem textul dorit, stabilim culoarea, tipul de caracter și corectăm dacă este
nevoie poziție acestuia pe ecran (prin „tragere”) – Fig.4.116.

Fig.4.116 – Corecția de culoare folosind efectul Color Balance

128 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Editare video – HitFilm 4 Express Cap.4

Textul astfel definit poate fi complet animat în sensul că absolut toți parametrii –
poziție (în spațiul 3D), culoare etc. pot fi modificați în timp pe bază de keyframe-uri și
curbe de mișcare (în general curbe Bezier) – Fig.4.117.

Fig.4.117 – Animarea poziției textului

Pentru adăugarea efectivă a textului la montaj revenim în fereastra de editare (click pe


tab-ul EDITOR) unde observăm că textul (din COMPOSITE SHOT 1) se regăsește în
fereastra MEDIA în lista clipurilor disponibile pentru editare, după care, printr-o
operațiune drag & drop tragem cu mouse-ul compoziția cu textul în poziția dorită în
Timeline rezultatul final fiind cel din figuri – Fig.4.118.

Fig.4.118 – Compoziția finală, cu text

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 129


Cap.4 Editare video – HitFilm 4 Express

PROXY MODE
HitFilm poate utiliza accelerarea GPU folosind procesoarele grafice existente în sistem
pentru maximizarea vitezelor de lucru și de randare. Chiar și așa unele efecte vor fi
suficient de complexe pentru a afecta vizualizarea în timp real a secvențelor de
editare/compoziție. Pentru aceasta HitFilm permite utilizarea modului Proxy Mode prin
care se creează o copie de lucru pentru materialele din Timeline, viteza de lucru pe
copia de rezoluție scăzută fiind evident mult mai mare. Pentru aceasta se selectează
Make Proxy din tab-ul Media – Fig.4.119, HitFilm realizând conversia în background a
materialelor existente. La final, după efectuarea montajului și aplicarea tuturor
efectelor, se poate trece la exportul final al materialului la calitate maximă.

Fig.4.119 – Utilizarea modului Proxy Mod

EXPORTUL MONTAJULUI FINAL


HitFilm permite exportul montajului din timeline fie integral fie doar pe porțiuni (zona
de lucru sau zona activă, care conține clipuri/imagini). Fereastra Export Settings
grupează setările de export pe patru zone: setările pentru YouTube, pentru exportul ca
fișiere MP4, ca secvență de imagine sau ca fișier AVI - Fig.4.120.

Fig.4.120 – Exportul materialului final, stabilirea formatului și parametrilor

130 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Software de conversie: MediaCoder Cap.5

Software de conversie Audio-Video


Deși programele de editare audio-video actuale permit, pe lângă editarea propriu-zisă,
și conversia clipurilor audio-video în diverse formate, de cele mai multe ori însă, pentru
operațiunile curente de transcodare se preferă utilizarea unor pachete software
specializate, optimizate pentru astfel de operațiuni și care oferă o paletă mult mai largă
de formate audio-video și codecuri de utilizat, precum și diverse funcționalități
avansate cum ar fi, spre exemplu, automatizarea conversiei (batch transcoding).

În continuare vor fi prezentate două pachete software de conversie audio-video multi-


format, evident gratuite, și care oferă posibilități extinse de utilizare și de integrare
într-un flux de producție multimedia, chiar profesional.

MEDIACODER
MediaCoder (http://www.mediacoderhq.com) este unul dintre cele mai performante și
mai complete programe gratuite de conversie audio-video, care oferă numeroase
facilități într-o arhitectură deschisă. Permite conversia între cele mai populare formate
video și audio curente, oferă suport pentru accelerare hardware (H.264/H.265 -
QuickSync, NVENC, CUDA), multi-threading și optimizare pentru codare multi-segment,
posibilitatea de BD/DVD/CD ripping, permite utilizarea anumitor filtre audio/video, iar
interfața oferă acces la o multitudine de setări de control și optimizare a tuturor
parametrilor de corecție și codare audio-video.

Lista formatelor audio-video suportate (MediaCoder v0.8.48 build5885)


Formate audio lossy (compresie cu pierderi):
MP3, Vorbis, LC-AAC, HE-AAC, Opus, AC-3, MPEG Audio, MusePack, Speex, AMR,
Windows Media Audio, ADPCM, mp3PRO
Formate audio lossless (compresie fără pierderi):
FLAC, WavPack, Monkey's Audio, OptimFrog, ALAC, TTA, PCM
Formate video
H.264/AVC, H.265/HEVC, VP8/VP9, MPEG 1/2/4, Flash Video, XviD, DivX, Theora,
Dirac, H.263, RealVideo, Windows Media Video, Huffyuv, MJPEG
Formate Container video
MP4, WebM, F4V, FLV, Matroska, AVI, MPEG-PS, MPEG-TS, ASF, MTS/M2TS/AVCHD,
Quicktime/MOV, PMP, RealMedia, OGM
Suport media și streaming:
Bluray, DVD, VCD, SVCD, CD, CUESheet, HTTP, FTP, RTSP, UDP

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 131


Cap.4 Software de conversie: MediaCoder

Deși multitudinea de setări disponibile poate crea la început un disconfort în utilizare


utilizatorilor mai puțin experimentați, MediaCoder permite pentru ușurința selectarea
a trei moduri de lucru – Simple Mode / Normal Mode / Expert Mode, fiecare mod de
lucru având propriul nivel de detaliere la nivelul interfeței de lucru.

Fig.5.1 – Interfața MediaCoder, Normal Mode

Putem evidenția în Fig.5.1 zona fișierelor de convertit (1), zona de ieșire (2) – folderul
unde se vor regăsi fișierele convertite, fereastra proprietăților fișierelor (3), zona
setărilor (4) și zona informațiilor statistice (5) - zona unde sunt afișate în timp real
informații detaliate, specifice, din timpul conversiei.

Pentru stabilirea parametrilor conversiei pentru utilizatorii mai puțin experiementați,


MediaCoder oferă și un wizard (vrăjitor de configurare) care ușurează esențial modul
de lucru. Practic printr-o serie de pași secvențiali, fără a cunoaște în detaliu parametrii
de codare, oricine poate defini extrem de simplu un anumit profil de conversie.

Fig.5.2 – MediaCoder, utilizarea vrăjitorului de configurare

Modul Setup Wizard se activează folosind butonul corespunzător din toolbar prin
selectarea opțiunii Configuration Wizard - Fig.5.2.

132 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Software de conversie: MediaCoder Cap.5

Se stabilește mai întâi tipul de conversie dorit, audio sau video, modul de lucru, normal
sau cu accelerare hardware, Intel QuickSync sau nVidia CUDA – Fig.5.3

Fig.5.3 – Wizard-ul de configurare, activarea accelerării hardware

rezoluția de ieșire și codecul video de utilizat – Fig.5.4

Fig.5.4 – Wizard-ul de configurare, stabilirea codecu-lui video

bitrate-ul, setările de calitate și profilul – Fig.5.5

Fig.5.5 – Wizard-ul de configurare, stabilirea Bitrate-ului

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 133


Cap.4 Software de conversie: MediaCoder

diverși alți parametri de conversie, inclusiv pentru partea audio – Fig.5.6

Fig.5.6 – Wizard-ul de configurare, setarea codec-ului audio

După finalizarea wizard-ului, toți acești parametri pot fi regăsiți în zona setărilor,
putând fi în orice moment modificați/adaptați funcție de nevoile utilizatorului – Fig.5.7.

Fig.5.7 – MediaCoder, zona setărilor

Se poate observa că în partea stângă din zona setărilor putem selecta, accesând tab-ul
corespunzător, diferite setări generale pentru video, audio, subtitrări etc., în timp ce în
partea din dreapta avem acces la setări detaliate pentru anumiți parametri selectați în
prima zonă. Spre exemplu, în Fig.5.7 avem setările detaliate pentru codecul x264,
definit ca encoder pentru clipurile video selectate.

Fig.5.8 – Încărcarea fișierelor

134 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Software de conversie: MediaCoder Cap.5

Conversia unor fișiere audio-video pornește evident cu selectarea clipurilor care


urmează să fie convertite. Această operațiune se poate face fie prin selectarea opțiunii
Open File din meniu , fie printr-o simplă oprațiune tip drag & drop – Fig.5.8.

Fig.5.9 – Afișarea informațiilor despre fișierele încărcate

Pot fi încărcate mai multe fișiere odată, fiecare fișier încărcat fiind afișat în lista
fișierelor din ferestra principală. Mai mult, pentru fișierul selectat, MediaCoder
furnizează automat informații de structură/tip, codec etc. în fereastra Properties, sau,
și mai detaliat, activând opțiunea Details of Selected File din meniu – Fig.5.9.

Odată stabilită lista de fișiere de convertit putem să mai efectuăm mici corecții asupra
parametrilor de conversie, folosind tab-urile din partea de jos a interfeței MediaCoder.

Fig.5.10 – Optimizarea vitezei de codare

Spre exemplu din tab-ul Tasking – Fig.5.10 putem stabili folderul de lucru în care
MediaCoder va stoca fișierele temporare, numărul de nuclee ale procesorului pe care

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 135


Cap.4 Software de conversie: MediaCoder

MediaCoder le poate folosi sau putem activa modul Segmental Video Encoding,
specific MediaCoder, care asigură viteza maxim posibilă de conversie prin rularea în
paralel a unor procese de conversii pe segmente video chiar și pentru encoderele
software video-audio care nu au suport multi-tasking.

Fig.5.11 – Alegerea encoder-ului video și setarea parametrilor de codare

Din tab-ul Video putem alege formatul de encodare, bitrate-ul, putem alege encoder-ul
utilizat (ffmpeg, mencoder, x264 etc.), utilizarea procesorului sistemului (CPU) sau a
procesorului grafic (GPU), iar din partea dreaptă putem modifica parametrii pentru
encoderul ales (în cazul nostru x264, encoder bazat pe proiectul libx264) – Fig.5.11.

Similar pentru partea audio unde putem de asemenea selecta tipul de codec pentru
audio și putem modifica parametrii specifici de codare – Fig.5.12.

Fig.5.12 – Alegerea encoder-ului audio și stabilirea parametrilor de codare

Putem alege formatul de codare, encoderul folosit (în cazul nostru am selectat
encoderul LAME), putem modifica frecvența de eșantionare, rezoluția (16 biți) și putem
stabili parametrii pentru encoderul LAME MP3 selectat: modul de codare CBR sau VBR,
bitrate-ul precum și calitatea codării. Trebuie menționat că parametrii afișați, care pot
fi modificați în orice moment, sunt specifici fiecărui encoder în parte.

Putem alege și formatul de fișier (wrapper) în care vor fi salvate clipurile video la
conversie, lista disponibilă fiind destul de extinsă (tab-ul Container). În cazul nostru
alegem formatul MP4, aceasta fiind și extensia fișierelor convertite – Fig.5.13.

136 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Software de conversie: MediaCoder Cap.5

Fig.5.13 – Alegerea container-ului (wrapper) și a muxer-ului

Și în acest caz MediaCoder permite utilizarea mai multor module de muxer (ffmpeg,
MP4Box etc.) oferind și posibilitatea de setare/optimizare a parametrilor specifici.

Fig.5.14 – Stabilirea secvențelor pentru conversie

Trebuie menționat faptul că MediaCoder permite și conversia parțială, pe porțiuni, prin


selectarea doar a secvențelor utile din clipurile audio-video, prin simpla definire a unor
puncte de IN/OUT în tab-ul TIME– Fig.5.14.

Pe lângă acest mod de setare simplificat al parametrilor conversiei MediaCoder oferă și


accesul complet asupra fiecărui aspect al conversiei și al encoderelor utilizate (butonul
Settings), mod extrem de util pentru optimizări avansate – Fig.5.15.

Fig.5.15 – Interfața pentru setările avansate MediaCoder

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 137


Cap.4 Software de conversie: MediaCoder

După stabilirea tuturor parametrilor conversiei lansarea efectivă a procesului de codare


se face prin utilizarea butonului Start din bara de unelte – Fig.5.16. MediaCoder va
începe imediat codarea fișierelor din listă, în ordinea definită, simultan cu afișarea
detaliilor de codare în fereastra Statistics.

Fig.5.16 – Procesul de conversie

Simultan, MediaCoder, care practic este în principal o interfață grafică pentru


programele de conversie, va afișa și mesajele consolă detaliate ale acestora – Fig.5.17.

Fig.5.17 – Afișarea mesajelor de la consolă

Pentru opțiuni avansate, suplimentare versiunii free, producătorul MediaCoder oferă


variantele Plus și Premium care se adresează în special segmentului profesional.

138 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Software de conversie: Format Factory Cap.5

FORMAT FACTORY
Format Factory (http://www.pcfreetime.com) este tot un convertor multimedia,
multifuncțional, oferit de asemenea ca software gratuit.

Oferă suport pentru conversia celor mai populare formate media - imagini, clipuri
audio-video, permite repararea unor fișiere media care conțin erori, oferă suport
pentru fișierele multimedia pentru telefoanele mobile (iPhone, iPad, Android, Windows
Mobile etc.), permite efectuarea principalelor operațiuni folosite în mod comun pentru
imagini (conversie, zoom, crop, rotație etc.), permite ripping-ul de pe CD/DVD și are
suport multi-limbă (interfața poate fi utilizată în 62 de limbi).

Printre formatele suportate putem menționa: MP4/3GP/MPG/AVI/WMV/FLV/SWF,


MP3/WMA/AMR/OGG/AAC/WAV, JPG/BMP/PNG/TIF/ICO/GIF/TGA.

Fig.5.18 – Format Factory, interfața grafică

Interfața este intuitivă, organizată pe zone de interes. Putem observa bara de unelte
(1), zona setărilor pentru conversiile video (2), tipul de conversie curent (3), zona de
selecție mod de lucru (4) și zona / lista fișierelor de prelucrat (5) – Fig.5.18.

Pentru început se poate selecta limba interfeței grafice. În acest sens avem la dispoziție
o listă de 62 de limbi, inclusiv limba Română – Fig.5.19.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 139


Cap.4 Software de conversie: Format Factory

Fig.5.19 – Selectarea limbii pentru interfața grafică

Selectăm în continuare modul de lucru Video, adăugarea fișierelor de convertit

Fig.5.20 – Încărcarea fișierelor video pentru conversie

140 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Software de conversie: Format Factory Cap.5

făcându-se simplu prin selecția butonului corespunzător pentru formatul ales (în cazul
nostru MP4). Putem încărca fișierele de convertit folosind butonul Add File sau printr-o
operațiune tip drag & drop – Fig.5.20. Putem adăuga automat fișierele dintr-un folder,
putem defini folderul de ieșire, unde vor fi salvate clipurile după conversie, și putem
stabili setările de ieșire folosind butonul Output Settings.

Fig.5.21 – Stabilirea setărilor pentru conversie

Tor aici putem alege encoderul video (în cazul nostru H.264), fie dintr-o listă de profile
predefinite fie putem crea propriul profil prin definirea unor setări personalizate
(dimensiunea imaginii finale, bitrate-ul, formatul - aspect ratio, numărul pașilor de
codare etc.) profilul definit putând fi salvat pentru o utilizare ulterioară – Fig.5.22.

Fig.5.22 – Salvarea profilului personalizat

Format Factory permite de asemenea selectarea anumitor secvențe din clipuri pentru
codare (trim). Pentru aceasta se selectează clipul dorit și se folosește butonul Option
pentru activarea ferestrei de selecție a secvenței dorite – Fig.5.23.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 141


Cap.4 Software de conversie: Format Factory

Fig.5.23 – Selecția unei anumite secvențe (definirea punctelor de IN/OUT)

Aici putem vizualiza rapid clipul și putem defini punctele de IN, respectiv OUT pentru a
selecta porțiunea dorită din videoclip. Tot de aici putem selecta track-ul de sunet
(pentru videoclipuri cu canale de sunet multiple), eventual canalul Left sau Right.

Format Factory oferă și un set extins de formate predefinite, optimizate, dedicate


dispozitivelor mobile, telefoane și tablete – Fig.5.24.

Fig.5.24 – Selectarea unui profil pentru dispozitive mobile

142 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Software de conversie: Format Factory Cap.5

Trebuie menționat că fiecare fișier din listă poate avea, independent, propriile sale
setări de codare, în lista de acțiuni putând găsi atât conversii video, audio cât și diverse
alte operațiuni: ripping CD/DVD, concatenare fișiere, conversie pentru DVD etc.

Fig.5.25 – Conversia fișierelor

După stabilirea tuturor setărilor de conversie pornirea efectivă a procesului se face prin
selectarea butonului Start din meniu – Fig.5.25. Conversia fișierelor se face în paralel,
numărul de procese de conversie rulate simultan fiind dat (limitat) de performanțele
sistemului și de tipurile de encodere selectate.

Modul de lucru pentru celelalte module este asemănător. Spre exemplu pentru
extracția audio digitală de pe CD-urile audio (ripping) se selecteză modul Music CD to
Audio File – Fig. 5.26.

Fig.5.26 – Selecția fișierelor și stabilirea formatului pentru ripping

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 143


Cap.4 Software de conversie: Format Factory

Piesele de pe CD/DVD pot fi selectate individual; putem selecta formatul fișierului în


care vor fi salvate piesele și putem stabili calitatea conversiei prin setarea parametrilor
de conversie (tipul conversiei, rata de eșantionare, bitrate-ul, etc.) – Fig.5.27.

Fig.5.27 – Setarea parametrilor conversiei audio

La final, după selectarea butonului Convert (Fig.5.26) piesele selectate vor fi adăugate
în lista fișierelor de prelucrat – Fig.5.28.

Fig.5.28 – Adăugarea fișierelor de extras de pe CD în lista generală de job-uri Format Factory

Pe lângă aceste operațiuni de conversie clasice pentru un convertor multimedia Format


Factory permite și conversii de format mai exotice,
gen conversia de documente din PDF în HTML, sau
conversia documentelor oarecare în formate
universale pentru dispozitivele mobile, toate acestea
facilități facând în final ca Format Factory să fie unul
dintre cele mai bune utilitare de conversie gratuite,
un instrument indispensabil utilizatorilor media.
Fig.5.29 – Conversia de documente

144 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Subtitrarea Cap.6

SUBTITRAREA
Uneori este necesar să adăugăm o subtitrare la un material video, fie ca o traducere
dintr-o limbă străină fie ca suport vizual pentru persoanele cu dizabilități.

Ca mod de lucru, principial, subtitrarea unui material presupune generarea unui fișier
text pe baza dialogurilor/comentariilor din material, împărțirea acestuia pe propoziții și
fraze, sincronizarea apariției pe imagine a acestor propoziții/fraze cu dialogurile din
material, pe baza infomațiilor de TC (TimeCode), și, în final, supraimprimarea textului
pe imagine, sau embedarea acestuia (closed captioning) în fișierul video.

Și în acest caz, pe lîngă pachetele software profesionale uzuale, găsim numeroase


programe gratuite care ne permit să parcurgem, cu un minim de efort, toate etapele
necesare pentru subtitrare, cu rezultate excelente.

SUBTITLE EDIT
Subtitle Edit (http://www.nikse.dk/subtitleedit) este un astfel de editor de subtitrări
gratuit care oferă o listă impresionantă de facilități:

 Crearea/editarea/traducerea/sincronizarea subtitrărilor
 Conversia între diverse formate pentru fișierele de subtitrare SubRib,
MicroDVD, Advanced Sub Station Alpha, Sub Station Alpha, D-Cinema, SAMI,
etc. (peste 200 de formate)
 Control vizual al punctelor de sincronizare (pe baza formei de undă audio)
 Player video integrat bazat pe DirectShow sau posibilitatea de utiliazare a
playerelor VLC sau Media Player
 Ajustarea vizuală (drag & drop) a punctelor de sincronizzare
 Taducerea automată a textelor folosind Google translate
 verificare ortografică și corecție gramaticală pe bază de dicționare
 Extragerea subtitrării de pe DVD-uri
 Import și recunoașterea caracterelor (OCR) pentru subtitrări VobSub sub/idx
 Utilizarea subtitrărilor embedate în fișiere de tip matroska, mp4/mv4
 Suport pentru ANSI/UTF-8
 Efect pe text pentru karaoke
 Export în PNG (+bdn xml), Adobe Encore FAB image script, VobSub, Blu-ray sup,
EBU stl, PAC, text etc.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 145


Cap.6 Subtitrarea

De asemenea interfața grafică Subtitle Edit oferă suport pentru 33 de limbi, inclusiv
pentru limba română.

Fig.6.1 – Interfața Subtitle Edit

Putem observa în Fig.6.1 organizarea interfeței Subtitle Edit în care sunt puse în
evidență zona listei cu textul subtitrării (1), zona de editare a textului (2), zona
playerului video (3) și zona de sincronizare vizuală (4).

Fig.6.2 – Incărcarea fișierului video și generarea formei de undă pentru sunet

146 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Subtitrarea Cap.6

Primul pas pentru traducerea unui material video este cel reprezentat de încărcare a
fișierului video – Fig.6.2. Subtitle Edit permite redarea oricărui fișier video pentru care
există suport prin intermediul DirectShow, sau prin intermediul playerelor video
externe VLC (http://www.videolan.org) și Media Player din Windows. Apoi, pentru
generarea formei de undă, utilă pentru sincronizarea vizuală a textului cu dialogurile,
este suficient să facem click în fereastra de vizualizare, conform indicației – Fig.6.2.

Subtile Edit oferă o listă exhaustivă de setări. Avem acces la setările pentru frame rate,
codul de limbă pentru text, lungimea maximă a liniei afișate, durata minimă prestabilită
pentru afișare, tipul implicit de caracter, etc. – Fig.6.3

Fig.6.3 – Subtitle Edit, setări generale

Putem alege video-playerul care va fi utilizat implicit pentru redarea materialelor sau
putem alege dicționarele utilizate pentru traducerile automate – Fig.6.4

Fig.6.4 – Setarea playerului video și a dicționarelor pentru traduceri

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 147


Cap.6 Subtitrarea

Putem stabili parametrii pentru semnalarea vizuală a erorilor – Fig.6.5,

Fig.6.5 – Definirea culorilor pentru afișarea erorilor

putem defini o listă personalizată de cuvinte (un dicționar propriu) – Fig.6.6,

Fig.6.6 – Alegerea limbii și definirea dicționarului propriu

sau putem defini, vizual, parametrii de afișare ai subtitrării – Fig.6.7.

Fig.6.7 – Stabilirea parametrilor pentru supraimprimare

148 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Subtitrarea Cap.6

Pentru sincronizarea textului selectăm poziția de început, cel mai simplu cu mouse-ul,
după care introducem propoziția/fraza dorită în fereastra/zona de editare – Fig.6.8.
Subtile Edit va supraimprima imediat textul peste imagine, va stabili în mod automat o
durată de afișare (selecția cu roșu din fereastra de afișare a formei de undă) și va
semnala vizual, color, eventualele erori detectate.

Fig.6.8 – Introducerea subtitrării

Observăm indicațiile de eroare privind lungimea prea mare a textului pentru afișarea
pe o singură linie (93 de caractere), timpul de intrare (00:00:11.280) al subtitrării,
durata (2.362 sec.) care este prea mică în acest caz pentru ca textul să poată fi citit,
precum și un preview al modului cum va arăta subtitrarea.

În continuare va fi nevoie să împărțim textul pe două linii și să corectăm durata de


afișare. Pentru aceasta putem trage cu mouse-ul de liniile de demarcare pentru zona
de afișare (zona waveform marcată cu roșu), putem să ne deplasăm pe material și să
folosim tastele F11/F12 pentru a (re)defini punctele de In/Out sau putem introduce de
la tastatură, manual, noile valori – Fig.6.8.

Subtitle Edit permite previzionarea subtitrării prin selectarea zonei dorite și utilizarea
butonului Play sau prin deplasarea rapidă folosind mouse-ul (scrub mode).

Similar introducem în continuare restul de text, corectăm eventualele erori de afișare și


sincronizăm vizual momentele de afișare ale dialogului după sunet – Fig.6.9.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 149


Cap.6 Subtitrarea

Fig.6.9 – Sincronizarea titrajului

După verificarea textul (spellcheck) și previzualizarea finală putem salva subtitrarea


într-unul dintre formatele uzuale (srt, ass, cac, sub, txt, xml etc.) sau putem să o
exportăm pentru utilizare în diverse aplicații profesionale, într-unul dintre formatele
oferite nativ de Subtitle Edit – Fig.6.10.

Fig.6.10 – Salvarea/exportul subtitrării

150 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Subtitrarea Cap.6

Concret, fișierul de subtitrare (salvat cu extensia srt) este de fapt un fișier de tip text,
care conține transcrierea dialogurilor/comentariilor, organizat după timp – Fig.6.11.

Fig.6.11 – Fișierul de subtitrare (sub)

Subtitrarea poate fi folosită ca atare, marea majoritate a playerelor video putînd utiliza
direct fișiere de subtitrare externe – Fig.6.12,

Fig.6.12 – Utilizarea fișierului de subtitrare în VLC

sau putem utiliza diferite programe pentru a supraimprima definitiv (subtitle burn out)
subtitrarea pe imaginea video. Pentru aceasta avem la dispoziție o serie de programe
gratuite, în cazul nostru, exemplificarea fiind făcută, în continuare, cu Format Factory.

Pentru a supraimprima textul peste video selectăm spre exemplu formatul AVI,
încărcăm fișierul video pe care dorim sa-l subtitrăm (butonul Add File) și selectăm apoi
butonul Output Settings pentru a stabili parametrii subtitrării – Fig.6.13.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 151


Cap.6 Subtitrarea

Fig.6.13 – Stabilirea parametrilor pentru supraimprimare

Pe lângă parametri de codare pentru fișierul video (codec, bitrate etc.) stabilim locația
fișierului cu subtitrarea, tipul și mărimea fontului de utilizat, codul de limbă, culoarea
fontului și a border-ului, modul de supraimprimare – Fig.6.13.

Fig.6.14 – Stabilirea parametrilor pentru supraimprimare

Format Factory va converti apoi fișierul video cu supraimprimarea textului pe imagine,


rezultatul final putând fi vizualizat prin intermediul oricărui player video – Fig.6.14.

152 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Mic dicționar de televiziune, EN-RO Cap.7

Mic dicționar de televiziune, EN-RO


16:9 4:2:2
Raportul de aspect al imaginii pentru Mod de eșantionare definit de CCIR 601,
ecranul ”wide” (lat) ITU-R BT.601, la care frecvența de
1080i eșantionare pentru luminanță (Y) este
Acronim pentru formatul de televiziune dublă față de cea folosită pentru
de înaltă definiție, întrețesut, cu 1080 semnnalul de crominanță (Cb și Cr).
de linii active pe verticală (rezoluția Prcatic pentru imaginea de televiziune
imaginii fiind de 1920x1080 pixeli) cu rezoluția de 720x576 (720x480)
2D pentru 720 de pixeli pe orizontală
Se referă la spațiul bidimensional (2D) în pentru luminanță avem 360 de pixeli de
care sunt prelucrate/compuse imaginile informație pentru crominanță. Astfel
2.5D pentru imagini digitizate pe 8 biți avem
Mod de lucru 2D, în care se simulează un bitrate de 166Mbps (în timp ce
modul 3D, spațial (în trei dimensiuni) bitrate-ul pentru eșantionarea completă
3D ar fi de 216Mbps). Este standardul de
Se referă la modul de lucru în spațiul facto pentru televiziune, termenii
tridimensional (obiecte și sau efecte în ”4:2:2” și ”601” fiind utilizați de cele mai
spațiul tridimensional) sau la tehnologia multe ori ca sinonime, lucru incorect din
de afișare 3D utilizată în cinematografie, punct de vedere tehnic.
televiziune sau realitatea virtuală 4:4:4
3:2 Pull-Down Mod de eșantionare în care frecvențele
Metodă de trecere de la rata de afișare de eșantionare pentru luminanță și
de 24 cadre/secundă din cinematografie crominanță sunt identice.
la rata de afișare de 30 cadre/sec (NTSC) 5.1
în care primul cadru e convertit în 3 Mod de sunet ”surround” care folosește
semicadre video, următorul cadru de șase canale de sunet (5 canale pentru
film în două semicadre video și așa mai stânga față, dreapta față, stânga spate,
departe dreapta spate, centru și un sub-woofer)
4:1:1 780p
Mod de eșantionare a semnalului video Format de televiziune de înaltă definiție,
(YCbCr) în care la fiecare patru progresiv, cu o rezoluție totală de
eșantioane orizontale pentru luminanță 1280x720 pixeli
(Y) avem câte un eșantion pentru 8mm
semnalele de crominanță Cb și Cr Format compact de înregistrare pe
4:2:0 casetă magnetică, banda având lățimea
Mod de eșantionare a semnalului video de 8mm. Sistem comparabil sau ușor
(YCbCr) în care la fiecare bloc de 2x2 mai bun din punct de vedere calitativ cu
eșantioane pentru luminanță (Y) avem sistemul VHS
câte un eșantion pentru semnalele de A/D
crominanță Cb și Cr Acronim pentru conversia analog-digital

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 153


Cap.7 Mic dicționar de televiziune, EN-RO

A-B roll Adaptive comb decoder


Sistem/mod de editare care folosește Decoder video pentru PAL/NTSC care
două surse video (A și B) și un mixer utilizează un filtru comb adaptiv
video. Sistemul permite realizarea unor Adaptice control
tranziții între cele două surse Control adaptiv în care caracteristicile
AC de control variază funcție de semnalul
Altenative Current. Se referă la sistemul de intrare. Controlul automat al
de alimentare în curentul alternativ amplificării (AGC) este un astfel de
AC’97 / AC’98 sistem de control adaptiv.
Implementare audio Intel pentru PC-uri Additive color system
(chipset audio) Sistem de culoare bazat pe sumarea
AC-3 culorilor primare
Nume original pentru sistemul audio ADSL
Dolby @ Digital. Versiune Dolby pentru Asymetric Digital Subscriber Line.
un format audio compresat Tehnologie pentru transmiterea
ACC fluxurilor digitale de date folosind liniile
Abreviere pentru Automatic Color telefonice clasice de voce caracterizată
Control (controlul automat al culorii) prin viteze diferite pentru upload și
Achromatic lens download (transfer asimetric)
Lentilă de corecție a aberațiilor de AES/EBU digital audio
culoare utilizată în construcția Interfață audio digitală profesională
obiectivelor profesionale pentru rezultată din colaborarea dintre Audio
camerele foto și de televiziune Engineering Society și European
Acoustic delay line Broadcastin Union. Este o interfață de
Linie de întârziere acustică (mecanică transmisie serială pentru două canale
sau electronică) audio digitale, cu frecvențe de
Acoustic feedback eșantionare între 32 și 48KHz, cele mai
Buclă de reacție acustică necontrolată utilizate fiind frecvențele de eșantionare
(microfonie) între un microfon și o boxă de 44.1KHz și 48KHz
audio AFC
Active filter Abreviere pentru Automatic Frequency
Filtru activ care necesită o sursă de Control (control automat al frecvenței)
alimentare pentru funcționare AFV
Active image Abreviere pentru Audio-Follows-Video.
Porțiunea activă din imagine, (comutarea audio urmează sincron
corespunzătoare semnalului video comutarea semnalului video)
Active lines AGC
Liniile dintr-un semnal de televiziune Automatic Gain Control – controlul
care corespund imaginii utile (regăsim în automat al amplificării
semnalul video și linii de sincronizare) AIF
ACTV Audio Interchange File. Format audio de
Abreviație pentru Advanced Compatible înaltă definiție dezvoltat de Apple
Television Computer

154 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Mic dicționar de televiziune, EN-RO Cap.7

ALC Ambient noise


Abreviere pentru Automatic Level Zgomot ambiental. Se referă la
Control sau Automatic Light Control zgomotul de fundal, normal
Alias frequency Ambient light filter
Semnal eronat de joasă frecvență Filtru folosit în fața unui display pentru
rezultat în urma unui proces de eliminarea reflecției luminii ambientale
eșantionare incorect, realizat cu o Amp
frecvență de eșantionare mai mică Prescurtare pentru amplificator
decât dublul frecvenței maxime a Amplitude
semnalului util (criteriul Shanon / Amplitudinea unui semnal (valoarea
frecvența Niquist) maximă a semnalului)
Aliasing Anamorphic
Distorsiune în semnalul video rezultată Mod de afișare care simulează ecranul
în general din interferența semnalului wide (ex 16:9) folosind imagini cu
de eșantionare cu semnalul video util. rezoluție standard (ex 4:3) distorsionate
Apare ca un model fin, repetitiv, geometric (pixelii din imagine sunt în
deranjant, peste imagine. acest caz defomați-alungiți)
All digital Anamorphic lens
Se referă la faptul că totul se face în Lentilă specială care permite utilizarea
domeniul digital, în fiecare etapă, de la obiectivelor standard 4:3 pentru
captare (ingest), prelucrare, până la captarea imaginilor în format wide prin
stocare și transmisie corectarea/adaptarea caracteristicilor
Alpha channel optice (deschiderea unghiulară)
Canal suplimentar asociat unei imagini ANC/WNL
care conținw informații de transparență Abreviere pentru Automatic Noise
la nivel de pixel, utilizat exclusiv pentru Canceling and White Noise Limiting.
compoziția de imagine Eliminarea automată a zgomotului și
Alpha mix Limitarea zgomotului alb
Mod de mixare (amestecare) a două Ancillary data
imagini folosind canalul alpha Date auxiliare transmise împreună cu
Alphanumeric semnalul video utilizînd liniile de
Care utilizează atât litere cât și cifre sincronizare orizontală/verticală (audio
Alphanumeric display digital, teletext, subtitrări etc.)
Display care poate afișa doar caractere Ancillary timecode
alfanumerice (spre deosebire de Time code VITC/LTC transmis prin
display-ul grafic) utilizarea liniilor de sincronizare (vezi
AM ancillary data)
Amplitude Modulation. Modulație în ANSI
aplitudine. Mod de codare a semnalelor Abreviere pentru American National
audio în care semnalul util modifică Standards Institute, organizație
amplitudinea unui semnal purtător americană de standardizare care
Ambient light stabilește specificațiile în diverse
Lumină ambientală normală domenii tehnice (de la limbaje de

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 155


Cap.7 Mic dicționar de televiziune, EN-RO

programare, specificații electrice etc. la Artifacts


protocoale de comunicație) Artefacte. Distorsiuni în imagine apărute
Antialias la comprimare/decomprimare sau ca
Metodă de ”îndulcire” a contururilor urmare a erorilor de transmisie
zimțate ale obiectelor din imagine prin ASCII
interpolarea valorii pixelilor adiacenți American Standard Code for Information
Anti-alias filter Interchange. Cod de date care folosește
Filtru anti-alias, uzual un filtru trece-sus, 128 de caractere - litere, numere și
folosit pentru eliminarea erorii de caractere speciale, fiecare reprezentat
eșantionare aliasing de un cod binar unic.
APC ASI
Abreviere pentru Automatic Phase Asynchronous serial interface. Format
Control (controlul automat al fazei digital utilizat pentru transportul serial
semnalului) al unui flux de date MPEG (MPEG-TS)
Aperture ASIC
În general termenul se referă la o Aplication Specific Integrated Circuit.
deschidere variabilă prin care lumina, Circuit integrat dedicat, proiectat special
undele radio, fascicolul de electroni pentru o anumită aplicație
dintr-un tub catodic, spre exemplu, pot aspect ratio
trece. Diafragmă – termen utilizat în Raportul între lățimea și înălțimea unei
cazul obiectivelor camerelor de filmare. imagini. Ex. 4:3, 16:9, 16:10 etc.
Apperture correction aspect ratio conversion
Metodă de compensare a erorilor din Conversia între diferite aspecte de
tuburile catodice în televiziune cauzate imagine cu păstrarea geometriei. Uzual
de limitările tehnologice ale scanării și conversia presupune eliminarea unor
reproducerii imaginii utile cu ajutorul porțiuni de imagine (crop) sau
fascicolului de electroni. Apare în adăugarea unor benzi de culoare (letter-
general la tranzițiile dintre zonele de alb boxing sau pilar-boxing).
și negru, compensarea constând în astigmatism
creșterea controlată a amplitudinii în Un tip de aberație de convergență a
zona frecvențelor înalte. lentilelor în care razele de lumină nu
Aperture distorsion sunt focalizate într-un punct
Distorsiune de liniaritate care apar în asyncronous
cazul tuburilor catodice utilizate pentru Mod de operare asincron; care nu este
captarea și reproducerea imaginilor în sincronizat de un semnal extern
televiziune, cauzate de utilizarea unui attenuation
fascicul de electroni cu care se Atenuare. Scăderea amplitudinii unui
scanează/afișează imaginea de semnal
televiziune. Distorsiunile se manifestată Audio bandwidth
în principal prin reducerea amplitudinii Lățimea de bandă a semnalului audio.
frecvențelor înalte din semnalul video, Uzual în televiziunea clasică analogică,
vizual, cauzînd pierderi la nivel de detalii lățimea de bandă pentru sunet este,
în imagine spre exemplu, 20-10000Hz

156 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Mic dicționar de televiziune, EN-RO Cap.7

audio cue balance


Semnal audio pentru semnalizarea unui Modificarea ponderii celor două canale
eveniment stereo (creșterea nivelului unui canal se
audio dubbing face simultan cu atenuarea celuilalt)
Reînregistrarea/copierea semnalului balun
audio fără alterarea/modificarea BALanced to Unbalanced. Adaptor
semnalului video pentru conversia de la un circuit electric
augmented reality balansat la unul nebalansat. Spre
Un mod de combinare a lumii reale cu exemplu adaptorul de la antena de
imagini generate pe calculator apartament de 300 ohmi la intrarea de
auto-focus antenă de 75 de ohmi a televizorului
Mod automat de reglare a clarității Banding
imaginii/focalizării obiectivului camerii Eroare de afișare a semnalului video
video prin apariția unor zone (nuanțe în
automatic backlight compensator trepte) în imagine, în general din cauza
Sistem de compensare a luminozității rezoluției insuficiente
imaginii în cazul în care fundalul este bandwidth
mult mai luminos decât subiectul Lațime de bandă: intervalul / spectrul
principal din cadru (acesta apărând utilizat de un semnal
întunecat în lipsa acestei compensări) Baseband
automatic white balance Banda de frecvențe de bază care
Balans automat de alb. Corecție de conține semnalul util înaintea modulării
culoare automată efectuată de camera batch capture
video pentru redarea corectă a culorilor Proces automat de captură a clipurilor
AVI audio-video, uzual pe baza unei liste de
Acronim pentru Audio Video Interleave. captură
Format pentru stocarea fișierelor audio- batch list
video dezvoltat de Microsoft și care Listă de clipuri (care conține eventual și
permite utilizarea mai multor codecuri o serie de puncte de In/Out pentru
azimuth fiecare clip în parte) care urmează să fie
Unghiul capului de înregistrare/redare capturate (ingestate)
față direcția de deplasare a benzii Baud
magnetice Numărul de schimbări de stare a
B&W semnalului purtător la transmisie. Nu
Black & Withe - alb și negru este obligatoriu egal cu rata de transfer
back light și nu este sinonim cu termenul biți/sec.
Lumina plasată în spatele obiectelor, BB
direcționată spre camera de filmare, black burst. Semnal de sincronizare
utilizată în general pentru obținerea folosit în televiziune
unui efect de contur beam convergence
background Reglaj care asigură convergența celor
Abreviere pentru fundal; culoare sau trei fascicole de electroni din ecranele
imagine de fundal

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 157


Cap.7 Mic dicționar de televiziune, EN-RO

CRT corespunzătoare culorilor de bază: retragerii spotului pentru baleierea unei


R(ed), G(reen), B(lue). noi linii. Corespunde semnalului de
Betacam sincronizare pe orizontală/verticală
Sistem de înregistrare analogic pe Blue screen
casetă magnetică produs de Sony Ecran sau panou de culoare albastră
Betacam SP (sau verde) utilizat în cinematografie și
Betacam Superior Performance. televiziune pentru a decupa un obiect
Variantă ulterioară dezvoltată de Sony (chroma key) și al plasa în alt context
pentru segmentul profesional Blur
Betacam SX Procedeu/efect de reducere a clarității
Format digital dezvoltat de Sony pentru unei imagini
înregistrarea pe bandă magnetică care BNC
utiliza compresia MPEG-2, cu structură Bayonet Normalized Connector. Tip de
GOP fixă, special pentru editarea video conector cu blocare folosit pentru
Betamax cablurile coaxiale video
Sistem de înregistrare pe bandă Boom
magnetică de ½ inch produs de Sony Uzual un sistem (tijă) de poziționare a
pentru utilizare casnică în 1975 microfonului pentru captarea sunetului
B frames la filmare de la distanță, fără ca acesta
Bi-directional predictive frames. Tip de să apară în cadru
cadre folosit în compresia MPEG care Border
depind atât de cadrele precedente cât și Contur pentru o imagine sau pentru un
de cadrele următoare. Asigură creșterea obiect din imagine
eficienței codării Boost
Bitmap Creșterea nivelului unui semnal
Reprezentare matricială a imaginilor Bootstrapping
bazată pe puncte (pixeli) Tehnică de utilizare a unui condensator
Bits per second pentru a oferi o reacție pozitivă la
Biți pe secundă. Un mod de a intrarea unui amplificator electronic
reprezenta viteza de prelucrare sau de Bounce
transfer a informației digitale Variație aleatoare, neașteptată (defect)
black clipping în luminanța sau dimensiunea imaginii
Circuit care reglează nivelul de negru din video
semnalul video astfel încât acesta să nu BPS
afecteze semnalul de sincronizare Bits Per Second. Biți pe secundă
black level Bridge
Nivelul de negru a semnalului video Dispozitiv de legătură între mai multe
black level clamping circuite sau echipamente
Resetarea nivelului de zero a semnalului Brightness
video pe baza semnalului de negru Luminozitate
Blanking Broadband
Blocarea fascicolului de electroni în De bandă largă, care acoperă un interval
cazul tuburilor catodice pe perioada lărgit (vezi bandwidth)

158 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Mic dicționar de televiziune, EN-RO Cap.7

Broadcast Camcorder
Transmiterea unei informații simultan la Camera video portabilă cu sistem
mai multe receptoare propriu de înregistrare
BT.601 CCU - Camera Control Unit
Recomandare ITU pentru digitizarea Unitate de control a camerelor video
semnalului video pe componente (YUV dintr-un studio de televiziune
și RGB). ITU-R BT.601 stabilește Cannon connector
conversia RGB la Y'CbCr (de spațiu de Sau conector XLR. Conector profesional
culoare), ratele de eșantionare, filtrarea, utilizat în principal pentru audio și
formatele de eșantionare - 4:2:2 sau controlul sistemelor de lumini (DMX)
4:4:4, rezoluția verticală și orizontală caption
atât pentru 4:3 cât și pentru aspectul Text sau etichetă afișată pe ecran care
16:9, atât pentru sistemul cu NTSC (525 identifică în general locația filmării
linii) cât și pentru PAL (625 linii). captioning
BT.709 Procesul de supraimprimare a subtitrării
Recomandare ITU pentru formatul video peste semanlul video util, uzual în
digital de înaltă definiție 1920x1080, treimea inferioară a ecranului
RGB și YCbCr, întrețesut sau progresiv, capture
pentru toate ratele de afișare: 60, 59.94, Captura și conversia semnalelor audio-
50, 30, 29.97, 25, 24 și 23.976 Hz video analogice într-un format digital și
Buffer stocarea fișierelor digitale rezultate
Circuit/componentă electronică care Capture Device
izolează funcțional două sau mai multe Dizpozitiv de captură folosit pentru
circuite electronice; memorie tampon conversia analog-digitală a unui semnal
care asigură interconectarea unor zone audio sau video și înregistrarea/salvarea
(hardware sau software) acestuia
bumper Cardioid
Un element utilizat ca o tranziție pentru Caracteristică spațială de sensibilitate
o publicitate pentru microfoanele direcționale (formă
burn-out asemănătoare unei inimi)
imagine ”arsă” care suferă prin lipsa Carrier
nuanțelor de gri din zona luminoasă Prescurtare pentru semnal purtător
Burned-In Time Code Cartridge
Supraimprimarea efectivă a TimeCode- Cutie din plastic care conține o rolă de
ului în imagine bandă magnetică, fără sfârșit (în buclă)
Burst cathode-ray tube
Termen care se referă la porțiunea de Tub catodic în care un fascicul de
sincronizare pe culoare a semnalului elctroni poate fi direcționat și focalizat
video sau la transmisia în rafală a unui printr-o serie de câmpuri
pachet de date electromagnetice pe o suprafață utilă
cable compensation circuits CATV
Circuit pentru compensarea pierderilor CAble TeleVision. Acronim pentru
pe cablu la transmisia semnalului video televiziunea prin cablu

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 159


Cap.7 Mic dicționar de televiziune, EN-RO

C-Band CIE chromaticity diagram


Bandă de frecvențe în domeniul 3.5- Diagrama culorilor în televiziune definită
6GHz (microunde) folosită pentru de CIE ca un grafic bidimensional
transmisiile prin satelit Cinepack
Cb Format de compresie video mai puțin
Semnalul de crominanță Y-B codat utilizat în acest moment
digital (pe 8 biți) Cladding
CBR Strat de material de protecție aflat în
Constant Bit Rate. Mod de compresie la contact cu mediul de transmisie (vezi
care bitrate-ul este constant indiferent fibra optică).
de conținutul imaginii Clamping
CCD Procesul de resetare a offsetului
Charge-Coupled Device. Dispozitiv cu semnalului video bazat pe valoarea
cuplare a sarcinii folosit pentru captarea semnalului de negru
imaginilor Clipping
CCIR (601) Distorsiune prin care vârfurile de semnal
Standard de codare a semnalului digital care depășesc valoarea maximă sunt
video color cunoscut acum ca ITU-R ”tăiate” (aplatizate), cauzată de un nivel
BT.601-2 (vezi BT.601) prea mare al semnalului
CG clock skew
Character Generator. Generator de Deviație fixă a fazei față de semnalul de
caractere pentru supraimprimarea sincronizare care apare de obicei în
informațiilor grafice și de tip text peste cazul sistemului de înregistrare pe
semnalul video util bandă magnetică D1
CGA closed captioning
Color Graphics Adapter. Adaptor de Serviciu de transmisie și afișare a
rezoluție scăzută pentru monitoare traducerilor (text) împreună cu fluxul de
video introdus de IBM în 1981 date audio-video. Pentru transmisiile
Chroma digitale textul este multiplexat cu fluxul
Termen care descrie informația de MPEG audio-video
culoare (saturația culorii) dintr-un CLUT
semnal video Color look-up table. Tabelă de conversie
chroma keying pentru spațiul de culoare
Decuparea unei porțiuni dintr-o imagine CLV
pe baza culorii și înlocuirea acesteia cu o Constant Linear Velocity. Unul dintre
altă imagine (similar luma keying) formatele folosite pentru discurile
Chrominance optice (viteza de citire/scriere constantă
Informația de culoare dintr-un semnal pentru fiecare track indiferent de poziția
video . acestuia pe disc)
chrominance subcarrier c-mount
Subpurtătoarea de culoare. Frecvența Standard de montare (montură) a
subpurtătoarei este de 4.43KHz pentru obiectivelor foto-video interschimbabile
sistemul PAL și 3.57KHz pentru NTSC pentru camerele profesionale

160 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Mic dicționar de televiziune, EN-RO Cap.7

CMYK Compression
Cyan, Mangenta, Yellow, blacK. Spațiu Procedeul de eliminare a informațiilor
de culoare substractiv redundante sau neesențiale dintr-un
Codec semnal audio-video pentru reducerea
Pachet software care asigură compresia spațiului de stocare sau a timpului de
și decompresia semnalelor audio-video transmisie. Compresia poate fi de tip
COFDM lossless (fără pierderi) sau lossy (cu
Coded Orthogonal Frequency Division pierderi)
Multiplexing. Mod de codare avansat al compression artifacts
semnalelor bazat pe multiplexarea Artefacte de compresie. Erori care apar
semnalelor cu frecvențe diferite folosind la reconstrucția unei imagini după un
mai multe subpurtătoare ortogonale. proces de codare-decodare
Este mai mult o tehnică de multiplexare compression ratio
decât o tehnică de codare Rată de compresie. Spre exemplu
color bars raportul între dimensiunea (în biți) a
Bare color. Semnal de test folosit în imaginii original și a celei comprimate
televiziune condenser microphone
Colorization Tip de microfon bazat pe efectul
Procesul de adăugare a informației de capacitiv
culoare pentru imaginile alb-negru conditional access
color space Accesul la un serviciu (gen televiziune
Spațiu de culoare. O reprezentare prin cablu, satelit etc.) condiționat de
matematică a culorilor bazate pe un plata unei taxe de acces
anumit model (ex. RGB, CMYK etc.) Contouring
Coma Defect în imagine prin apariția unor
Defect optic caracterizat prin devierea modele nedorite la decomprimare
imaginii de la axa optică cauzat de lipsa rezoluției (număr de biți
comb filter insuficienți pentru reprezentarea
Filtru utilizat spre exemplu pentru corectă a imaginii)
separarea semnalului de luminanță de Contrast
cel de crominanță în televiziunea Definește raportul între nivelul zonelor
analogică luminoase și cele întunecate dintr-o
component video imagine. Funcție de contrast imaginea
Mod de separare și prelucrare a poate fi definită, spre exemplu, ca
semnalului video prin separarea foarte ”contrastantă” sau ”spălăcită”.
acestuia în trei coponente de bază: fie control room
RGB, fie în luminanță (Y) și două Cameră tehnică în care un grup de
semnale de crominanță (Y-R și Y-B) sau tehnicieni și producători controlează
variante YUV, YCbCr, YPbPr complet programul radio sau TV
composite signal Convergence
Semnal video compus obținut prin Convergență. Măsură a clarității unui
sumarea semnalului de luminanță cu monitor CRT. Depinde de focalizarea
semnalul de crominanță.

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 161


Cap.7 Mic dicționar de televiziune, EN-RO

(dinamică și statică) a celor trei fascicole alterarea continuității semnalului la


de electroni în fiecare punct de imagine trecerea de la un dispozitiv la altul
cover story Crosstalk
Un articol (cel mai important articol) Interferența nedorită a unui semnal cu
promovat pe coperta unei reviste. Prin semnalul util (audio sau video)
extensie cel mai important reportaj al CRT
ediției programului de televiziune Catode Ray Tube. Tub catodic vidat
Cr folosit pentru afișarea imaginilor TV
Semnalul de crominanță Y-R codat Cue
digital (pe 8 biți) Saltul rapid pe sunet sau pe imaginea
Crane video până la poziția dorită
Un vehicul cu un braț mobil pe care se Cueing
află o platformă cu echipa de filmare Saltul la un anumit punct pe materialul
Crawl audio-video pentru redarea imediată.
Text (linie de text) care se deplasează de Cut
obicei în partea inferioară a ecranului. Tăietură. Mod de trecere rapid de la o
Poziția, viteza, direcția de deplasare pot secvență la alta
să difere însă CVBS
CRC Abreviere pentru Composite Video
Cyclic Redundant Check. Cod de Baseband Signal (Semnal Video Complex
verificare redundant folosit la transmisii în banda de bază) sau Composite Video,
de date sau la stocarea pe CD/DVD/HDD Blanking, Synchronization
Crispening D-x
Procesul de creștere a clarității imaginii Formate profesionale de înregistrare pe
prin accentuarea contururilor bandă magnetică (D-1, D-2, D-3 etc.)
Crimping DAB
Procedeu mecanic de atașare a unui Digital Audio Broadcast. Transmisia
conector la un cablu (sertizare) digitală a programelor de radio
Crop DAT
Decuparea unei porțiuni din imagine Digital Audio Tape. Bandă magnetică și
Cross-cut format pentru înregistrări audio digitale
Mod de editare prin care fragmente din Delay
scene diferite vor fi prezentate în mod Întârziere a semnalului util
alternativ (acțiuni paralele) dB
cross-fade Mod de măsurare a mărimilor electrice
Procesul de trecere de la un semnal la printr-o raportare la o mărime de bază
altul. Pentru primul se aplică un fade- Dissolve
out în timp ce pentru cel de al doilea se Mod de trecere de la o imagine la alta
aplică simultan un efect de fade-in. prin trecerea graduală - mixare a celor
crossover distortion două imagini
Tip de distorsiune care apare în general down-stream keyer
la dispozitive care lucrează în tandem. Circuit dinntr-un mixer folosit pentru
Distorsiunea se pune în evidență prin înlocuirea unei porțiuni dintr-un semnal

162 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Mic dicționar de televiziune, EN-RO Cap.7

video pe baza unui semnal de mascare DCT


(key) și înlocuirea cu un semnal de Discrete Cosine Transform. Model
umplere (fill) matematic utilizat în algoritmii de
DSNG compresie MPEG-1 și 2, H.261 și H.263
Digital Sattelite News Gathering. Sistem de-emphasis
mobil digital de transmisie prin satelit, Procesul de dezaccentuare a semnalului
utilizat în televiziune în general pentru (invers celui de pre-accentuare -
transmisiile în direct (Live) modificarea amplitudinii semnalului
DVB funcție de frecvență). Cele două procese
Digital Video Broadcasting. Standard de asigură creșterea raportului semnal-
transmisie digital pentru televiziune zgomot și implicit a calității sunetului, cu
bazat pe fluxuri MPEG-2, cu variantele refacerea la final a liniarității semnalului
DVB-T (terestru), DVB-C (cablu), DVB-S deinterlacing
(satelit). Versiunea bazată pe formatul Procesul de trecere de la un semnal
MPEG-4, care aduce o creștere de video interlaced (întrețesut) la un
calitate și o utilizare mai eficientă a semnal progresiv prin combinarea celor
lățimii de bandă, utilizează aceeași două semicadre
notație la care se adaugă sufixul ”2”: delta modulation
DVB-T2, DVB-C2, DVB-S2 Procedeu eficient de conversie analog-
Fade-in digital în care fiecare bit reprezintă o
Efect tip dissolve de la negru la imaginea schimbare a amplitudinii semnalului
sau secvența utilă analogic (creștere sau descreștere)
Fade-out Demultiplexing
Efect invers Fade-in în care se trece de Demultiplexare. Separarea unui semnal
la imaginea utilă la negru compus în fluxurile elementare
fader (multiplexate)
Potențiometru liniar folosit în mixerele Depth of field
audio pentru reglarea nivelului Profunzimea sau câmp de profunzime.
sunetului Se referă la zona de claritate a unui
FPS obiectiv foto/video în jurul punctului de
Frame Per Second. Numărul de cadre pe focalizare
secundă pentru semnalul video desaturation
gain Desaturare. Reducerea saturației
Nivel de semnal audio-video, exprimat semnalului de culoare ca urmare a
de obicei în dB distorsiunilor sau defectelor apărute pe
gen-lock lanțul de transmisie al semnalului TV
Modalitate de sincronizare a descrambler
echipamentelor profesionale în Circuit de refacere a semnalului TV care
televiziune prin utilizarea unui semnal a fost intenționat distorsionat pentru
de sincronizare unitar protejarea împotriva vizionărilor
HDTV neautorizate (în general la transmisiile
High Definition Television. Televiziune TV pe cablu sau satelit pentru care este
de înaltă definiție necesar plata unei taxe)

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 163


Cap.7 Mic dicționar de televiziune, EN-RO

dichroic filter Dithering


Filtru optic pentru corecția de culoare Procedeu de corecție a imaginii prin
(ex. compensarea lumini solare directe eliminarea tranzițiilor supărătoare
sau a luminii artificiale în exces) dintre obiectele din imagine (rezultate
Digital 8 în urma digitizării)
Sistem de înregistrare digital al semnalui Dolby Digital
video folosind compresia DV pe casete Tehnică multicanal de compresie audio
video de 8mm pentru sunet surround, cu pierderi,
Digital Betacam bazată pe particularitățile auzului uman
Format digital de înregistrare introdus (Dolby AC-3)
de Sony în 1993 care permitea copierea Dolby-E
succesivă de peste 100 de ori a unui Sistem de codare dezvoltat special
material video fără pierderi de calitate pentru video în care sunetul este
DDR sincronizat cu imaginea la nivel de
Digital Disk Recorder. Sistem digital de cadru, raportul de compresie fiind 4:1
înregistrare asemănător clasicului VCR DNR
care stochează semnalul audio-video pe Dolby Noise Reduction System. Tehnică
hard-discuri sau pe carduri de memorie de reducere a zgomotului pe sunet,
(prin comparație cu VCR-ul care utiliza dezvoltată de Dolby, bazată pe
casete cu bandă magnetică) modificarea amplitudinii semnalelor de
DTV frecvență înaltă la înregistrare și
Digital TeleVision. Sistem de televiziune comprimarea lor la redare
digital care permite transmisia digitală a Dolby Surround
mai multor programe TV pe o singură Sistem de sunet de înaltă calitate care
frecvență, superior calitativ sistemului permite recreerea senzației de
analogic care permite transmisia unui spațialitate acustică
singur program per canal Dolly
Digitizing Sistem mecanic, cu roți, care permite
Digitizare. Procesul de conversia a deplasarea comodă a camerei video în
semnalului analog în semnal digital platoul de filmare
DIN downlink
Deutsche Industry Norm. Standard Calea descendentă, radio sau optică, de
german pentru conectori electrici transmisie a semnalului de la satelit
DTH downlink antenna
Direct To Home. Sistem de transmisie a antena de recepție a transmisiei de la
programelor prin satelit către public satelit
Discriminator downloading
Circuit de detecție a semnalului modulat Descărcarea unui flux de date sau a unui
cu modulație în frecvență fișier cu salvarea acestuia pe un anumit
Dish tip de suport
Denumire în jargon pentru antena downstream
parabolică de recepție a programelor Fluxul informațional descendent, către
emise prin satelit utilizatorul final

164 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Mic dicționar de televiziune, EN-RO Cap.7

downstream channel dynamic range


Canalul de comunicație de la emițător la Raportul între nivelul maxim și nivelul
utilizatorul final minim al unui semnal, exprimat de
Downstream keyer obicei în dB
Circuit de inserție (key-ere) a unui EBU
semnal (text, logo etc.) pe semnalul European Broadcasting Union.
video exact la ieșirea mixerului video Uniune a producătorilor de radio și
DRM televiziune din Europa
Digital Rights Management. Se referă la ECC
managementul digital al drepturilor de Error Check and Corect. Procedeu de
autor verificare și corecție a erorilor
drop frame Edit decision list
Format SMPTE de time code pentru Lista de compunere a scenelor la
compensarea diferențelor între sistemul editarea materialului video
alb-negru cu 30fps și sitemul color NTSC Editing
cu 29,95fps Procesul de selecție, eliminare, aranjare
dropout a secvențelor audio-video din materialul
Pierderea pe o porțiune a semnalului brut filmat, cu adăugarea de tranziții,
video util din cauza unui defect pe efecte, titluri etc.
banda magnetică (cauzat de pierderea / edutainment
distrugerea stratului magnetic) Tip de program de televiziune care
dropout compensator îmbină caracterul educativ cu cel de
Circuit de mascare a efectului de recreere/relaxare
dropout prin înlocuirea porțiunii de EGA
semnal lipsă cu o porțiune din linia Enhanced Graphics Adapter. Adaptor
precedentă de semnal video superior CGA introdus de IBM în
DSL 1983, cu o rezoluție de 640x350 pixeli
Digital Subscriber Line. Tehnologie Electret condenser microphone
pentru transmisia de date folosind linia Tip de microfon ultra-sensibil care
telefonică obișnuită necesită o sursă de alimentare în curent
DTV continuu (uzual o baterie)
Acronim pentru Digital Television, în ElectroMagnetic Interference
toate formele (SDTV, EDTV, HDTV) EMI. Interferențe electromagnetice
DV produse de descărcări electrice
Format digital de înregistrare pe casetă aleatoare, câmpuri electro-magnetice
video care a apărut în 1994 ca un format perturbatoare, semnale radio-tv etc.
pentru utilizatorul obișnuit, și care care deterrmină distorsionarea
folosește pentru codarea video semnalului util sau pot duce, eventual,
transformarea cosinus discretă (DCT) la distrugerea circuitelor electronice
DVCAM/DVCPRO/DVCPR0 50/HD embedded audio
Variante de înregistrare produse de Procedeu prin care sunetul audio digital
Sony și Panasonic pentru segmentul este multiplexat cu cel video în semnalul
profesional, inclusiv pentru HDTV SDI (Serial Digital Interface) simplificând

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 165


Cap.7 Mic dicționar de televiziune, EN-RO

modul de cablare, transmisie și de fader


rutare a semnalelor audio-video în Circuit care permite obținerea efectului
studiourile profesionale și de de fade. Potențiometru liniar care
televiziune. Standardul ANSI/SMPTE permite dozarea efectului.
272M-1994 permite până la 4 grupe de fading
câte 4 canale audio (în total 16 canale Variație în nivelul semnalului cauzată de
audio independente) modificări ale mediului de transmisie
Encoding sau de apariția unor interferențe
Procesul de conversie a semnalului nedorite
video într-un format particular, pe baza F connector
unui codec. Spre exemplu conversia în Tip de conector utilizat în televiziune
MPEG-2 pentru salvarea pe DVD pentru cablurile coaxiale pentru RF
ENG FEC
Electronic News Gattering. Se referă la Forward Error Correction. Tehnică de
procesul de producere a știrlior de corecție a erorilor folosită în transmisia
televiziune semnalelor video
equalize feed
Egalizare. Ajustarea tonalității unui clip Flux (stream) radio sau TV trimis de o
audio prin utilizarea unui egalizor grafic sursă către un destinator
error correction field
Procedeu de detecție și corecție a Semicadru - jumătate dintr-un cadru
erorilor la înregistrarea / prelucrarea / specific pentru semnalul video
stocarea / transmisia datelor digitale întrețesut
EUTELSAT field blanking
EUropean TELecommunications Corespunde blocării imaginii pe
SATellite organization. Organizație perioada semnalul de sincronizare
interguvernamentală care operează (liniile 13-21 pentru NTSC, respectiv
rețeaua europeană de sateliți de liniile 18-22 pentru PAL)
telecomunicații filter
Even field Filtru de lumină - material transparent
Câmpul par pentru imaginile video care absoarbe anumite frecvențe
întrețesute (interlaced) (nuanțe) din spectrul vizibil.
Extender lens Filtru electric/electronic care reține
Lentilă suplimentară care se poate anumite componente ale semnalului
monta pe un obiectiv foto/video și care electric aplicat.
determină modificarea ”deschiderii” Filtru digital software - efect folosit de
fade programele software la prelucrarea de
Efect optic sau electronic de dizolvare imagine sau sunet
graduală a imaginii în negru. Se mai fine tunning
poate referi și la scăderea nivelului de Reglaj de finețe asupra unei mărimi sau
recepție al unui semnal electromagnetic a unui circuit electronic
din cauza condițiilor de mediu sau a flare
interferențelor Lumină care strălucește în cadru

166 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Mic dicționar de televiziune, EN-RO Cap.7

flash frame buffer


Afișarea rapidă a unei imagini Zonă de memorie alocată pentru
flicker păstrarea unui cadru de imagine
Variație regulată, nedorită, în frame grab
luminozitatea unei imagini video. Poate Capturarea unui cadru din imaginea
apare în cazul unei frecvențe prea mici video
de repetiție a cadrelor frame rate
flip Viteza de afișare a cadrelor imaginii (ex.
Efect de rotire/oglindire a unei imagini 25 fps pentru PAL, 30 fps pentru NTSC)
floor plan frame rate conversion
Planul de amplasament al camerelor în Conversia de la un frame-rate la altul.
studio Spre exemplu conversia de la 25 de
fluid head tripod cadre pe secundă (PAL) la 24 de cadre
Cap hidraulic montat pe trepied care pe secundă (film)
permite camerei video să efectueze frame store
cursiv diferite mișcări (pan, tilt etc.) Zonă de memorie pentru păstrarea
flutter cadrelor capturate
Distorsiune cauzată de variația vitezei freeze
de redare Procedeu de ”înghețare” a imaginii prin
focal lenght afișarea unui singur cadru (stop cadru)
Distanța focală - distanța între planul frequency-division multiplexing
imaginii și centrul optic al Metodă de transmitere a mai multor
lentilei/obiectivului semnale pe un canal de comunicație
focus prin transmiterea fiecărui semnal pe o
Punctul de convergență al razelor de frecvență diferită
lumină (sau electromagnetice) frequency modulation
fog filter Modulația de frecvență. Procedeu de
Filtru optic sau digital care simulează transmisie a semnalelor folosind o
ceața (fog) subpurtătoare a cărei frecvență e
footprint modificată, în anumite limite, în funcție
”Amprenta” electronică a unui satelit de amplitudinea semnalului modulator
(modelul semnalului recepționat de la Fresnel lens
un satelit) Tip special de lentile optice pentru
foreground color concentrarea luminii care crează și un
Culoarea afișată în planul apropiat (prin efect de difuzie
comparație cu cea de background sau fringe time
de fundal) Perioadă de tranziție în programul de
frame radio sau televiziune imediat înainte sau
Cadru complet de imagine - rezultatul după prime-time
complet al scanării unei imagini. Fiecare Frequency-shift keying (FSK)
frame poate fi descompus în cazul Metodă de modulație a semnalelor
imaginilor întrețesute în două digitale prin modificarea discretă a fazei
semicadre (field-uri) unui semnal subpurtător

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 167


Cap.7 Mic dicționar de televiziune, EN-RO

full-motion GIF
Se referă la transmisia în timp real, Graphics Interchange Format. Format
completă a semnalului video, iar grafic pentru stocarea imaginilor
mișcarea din cadru este completă și dezvoltat de Compuserve, utilizat cu
perfect cursivă precădere pe Internet
fuzzy glitch
Se referă la imagini neclare, nedefinite O creștere accidentală, bruscă, a
FX nivelului instananeu al semnalui
Termen care se referă la efectele GOP
speciale audio-video Group Of Pictures. Procedeu utilizat la
Gaffer compresia video prin gruparea cadrelor
În producția de film și televiziune se asemănătoare și comprimarea lor ca un
referă la șeful echipei de electricieni grup. Fluxul video final este format din
care răspunde de iluminare structuri GOP succesive
Gain gradient
Se referă la nivelul semnalului și/sau la Trecere graduală, continuă de la o
nivelul amplificării culoare la alta
Gamma gray scale
Mărime importantă în caracterizarea O imagine care conține un gradient de
procesului de captură/afișare a unei nuanțe de gri
imagini, pornind de caracteristica H.261, H.263
neliniară a echipamentelor utilizate Standardele ITU-T H.261 și H.263 de
(vezi corecția gamma) compresie video au fost dezvoltate
Gamma corection pentru transmisiile video folosind liniile
Corecția caracteristicii dispozitivelor de ISDN, rețelele LAN, linile telefonice
captură/afișare a imaginilor în vederea obișnuite etc.. H.261 suportă rezoluțiile
liniarizării caracteristicii globale de video de 176x144 și 352x288 pixeli iar
transfer H.263 rezoluțiile de 128x96, 176x144,
Gap 352x288, 704x576 și 1408x1152 pixeli
Întrefier în cazul capetelor magnetice de handshaking
înregistrare/redare. Pauză/întrerupere Procedeu de stabilire a protocolului de
în continuitatea unui semnal comunicare între două sisteme
Gaussian filter Handycam
Filtru trece jos utilizat pentru filtrarea Camcorder de mici dimensiuni, pentru
frecvențelor înalte, a zgomotului etc. utilizare casnică, care integrează într-un
Sau filtru software folosit pentru singur dispozitiv camera de filmare și
”încețoșare” (blurare) a imaginilor sistemul de înregistare
genlock harmonic distortion
GENerator LOCKing device. Dispozitiv și Distorsiuni armonice
tehnică de sincronizare a HDTV
echipamentelor video într-un studio de High-Definition TV. Televiziune de înaltă
televiziune pe baza unui semnal de definiție, un subset al DTV (Digital Video
sincronizare unic Television)

168 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Mic dicționar de televiziune, EN-RO Cap.7

heterodyne Horizontal definition


Procedeu de combinare a două semnale Definiție orizontală
de frecvențe diferite pentru a obține un Hue
semnal de ieșire ca sumă sau diferență a Termen care definește nuanța unei
frecvențelor celor două semnale inițiale, culori, fiind diferit de luminanță sau de
foarte folosit în receptoarele de radio și saturația culorii
televiziune Huffman coding
Hi8 Algoritm de compresie fără pierderi
Sistem de înregistrare pe casetă foarte eficient și foarte utilizat pentru
magnetică de 8mm care asigura o compresia semnalelor audio-video
rezoluție de peste 400 linii TV hum
orizontale, echivalent sistemului S-VHS Zgomot audio sau video (pe imagine) de
hi-fi joasă frecvență
Termen general care arată capacitatea IEEE 1394
unui sistem de a reproduce sunete de Cunoscut și ca FireWire. Interfață ieftină
înaltă calitate digitală de conectare a dispozitivelor,
Hightlight proiectată inițial de Apple Computer ca
O zonă de imagine foarte luminoasă, interfață LAN și ulterior extinsă de IEEE.
care iese în evidență Dezvoltată simultan cu specificațiile DV,
HPA fiind folosită în special pentru comabda
High Power Amplifier. Amplificator final și transferul imaginilor de pe sistemele
de putere folosit pentru transmisia DV (camere video, recordere etc.)
semnalelor către sateliții de comunicație I Frames
High resolution Una dintre cele trei tipuri de imagini
Rezoluție înaltă. Se referă în general la întâlnite în compresia MPEG. Conține
sistemele care au o rezoluție de peste singură toate informațiile care permit
1000 de linii orizontale (ex. HD, UHD, reconstrucția imaginii (intraframe)
4K, 8K, etc) iLink
High speed shutter Numele dat de Sony interfeței IEEE 1394
Sistem utilizat în camerele de mare ilegal color
viteză care permite expuneri de peste Culori care depășesc valorile limită ale
1/10000 sec. față de vitezele camerelor standardului de televiziune. Generarea
video uzuale de 1/1000 sau 1/2000 sec. lor produce erori în lanțul de televiziune
hi-pass filter image stabilization
Filtru trece sus. Filtru care oprește Procedeu de stabilizare a unei imagini
frecvențele joase ”tremurate”
hiss In point
Zgomot audio continuu specific Moment/poziție în clip definit de obicei
sistemelor de înregistrare audio prin TimeCode. Stabilește începutul unei
analogice (fâșâit în zona frecvențelor anumite secvențe
înalte) infotainment
Histogram Tip de program de televiziune care
Grafic al nivelelor unui semnalul reprezintă o combinație între un

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 169


Cap.7 Mic dicționar de televiziune, EN-RO

program informativ și unul de interfield cut


relaxare/distracție (enterteinment) Trecerea de la o scenă la alta pe
import intervalul semnalului de sincronizare
Aducerea fișierelor audio-video în (blanking) vertical/orizontal
spațiul de lucru. Uneori și conversia inter-frame coding
acestora în formatul acceptat de Tehnică de codare care analizează
programul de editare audio-video modificările dintre cadre (frame-uri)
insert (video) interlacing
Procedeu de editare video care Întrețesere.Tehnică de scanare a
presupune inserarea unei imagini video imaginii de televiziune prin baleierea
într-o secvență deja editată selectivă a liniilor pare și impare, fiecare
Instant replay cadru (frame) fiind format de fapt de
Procedeu de reluare imediată a unei două semicadre
secvențe video (reluarea unei faze la un internal keying
meci de fotbal etc.) Metodă de key-ere (supraimprimare)
intensity care poate utiliza orice sursă video a
Intensitate. Termen folosit similar cu cel mixerului video
de luminozitate interpolation
Intensity control Metodă de reconstrucție a imaginilor
Controlul luminozității video comprimate pe baza diferențelor
interactive television între imaginea anterioară și cea
Televiziune interactivă. Care permite următoare
telespectatorului să comunice și să intra-frame encoding
interacționeze (prin telefonie, mail, Metodă de codare care analizează și
chat, mesaje etc.) comprimă doar imaginea curentă
intercarrier interference inverter
Interferență nedorită pe sunet care Invertor. Care transformă curentul
apare în momentul afișării titrajelor pe continuu în curent alternativ
ecran din cauza reglajelor incorecte pe iris
partea de transmisie de semnal Diafragmă. Controlează cantitatea de
Intercom line lumină care trece prin obiectivul
Linie de comunicație folosită de echipa camerei video către senzor
tehnică și de producție într-un studio de jack
televiziune Conector audio folosit pentru diverse
intercutting echipamente. Se mai folosește și
tehnică de tăiere la montaj între o o termenul de ”plug”
scenă filmată larg (long shot) și o scenă jitter
plan-detaliu (close-up) Variații de mică durată în caracteristicile
interference semnalului (frecvență, amplitudine, rată
Interferență. În general afectarea de transfer etc.) Caracterizează calitatea
nedorită a semnalului util de către un sistemului și/sau a canalului de
semnal parazit comunicație

170 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Mic dicționar de televiziune, EN-RO Cap.7

jog/shuttle control knee


Dispozitiv de control folosit de video- O inflexiune în reprezentarea grafică a
recorderele profesionale, o combinație caracteristicii de transfer a unui
între un buton rotativ de comandă și un dispozitiv
sistem pentru derulare rapidă, care Ku-band
permite deplasarea cadru cu cadru sau bandă de frecvențe în intervalul 12-
cu viteză mărită, în ambele sensuri, 18GHz utilizată pentru transmisiile prin
pentru stabilirea cu exactitate a satelit
punctelor de editare lag
JPEG Întârziere în timpul de răspuns al unui
Joint Photographic Experts Group ciruit sau al unui dispozitiv
standard. Standard deschis pentru LAN
compresia imaginilor fixe, cu sau fără Local Area Network. Rețea locală
pierderi (lossless sau lossy) latency
jukebox Timpul de răspuns al unui circuit sau al
Dispozitiv de stocare pentru medii de unui dispozitiv
stocare multimedia pentru redarea lor lavaliere microphone
ulterioară Microfon miniatură, de obicei microfon
jump cut cu condensator sau electret,
Tăietură nedorită între două cadre cu omnidirecțional, care se montează pe
încadrări diferite care creează senzația reverul hainei. Numit și ”lapel mike”
că subietul din cadru sare (jump) dintr-o layering
poziție în alta Tehnică de combinare a mai multor
K-band sunete sau imagini
bandă de frecvențe în intervalul 11- LCD
36GHz utilizată pentru transmisiile prin Liquid Crystal Display. Tip de afișaj
satelit alphanumeric sau grafic, alb-negru sau
kerning color, bazat pe polarizarea luminii
Distanța dintre două caractere lens
adiacente în text Lentile. Se referă de obicei la întreg
key obiectivul optic al camerei
Se referă la efectul de supraimprimare a lens mount
unei imagini, sau a unui obiect/porțiuni Sistem de prindere / montare a
dintr-o imagine pe baza nivelului de obiectivului camerei pe corpul camerei
luminozitate (luma key), a culorii de filmare (ex. C-Mount, PL-mount, EF-
(chroma key) sau a unui canal alpha mount etc.)
keyframe lens stabilization
Set de puncte care definesc anumite Tehnică de stabilizare optică a imaginii
poziții/caracteristici pentru efecte, chiar în momentul filmării prin ajustarea
tranzițiii etc. fină a poziției lentilelor/obiectivului
key light camerei în opoziție cu mișcările nedorite
Sursa principală de lumină care ale camerei
marchează obiectul principal din cadru

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 171


Cap.7 Mic dicționar de televiziune, EN-RO

letterboxing pistă longitudinală, în lungul benzii


Metodă de conversie dintr-un format magnetice
wide într-unul convențional care log
presupune adăugarea a două benzi de Un istoric al operațiunilor executate
culoare, în partea de sus și cea de jos a long shot
imaginii originale Încadratură foarte largă care conține
level foarte multe elemente în imagine
Se referă la nivelul semnalului long take
lightning O scenă de filmare cu o durată mare,
Se referă la orice sursă de lumină, filmată ”dintr-o bucată”
naturală sau artificială, utilizată în look-up table
televiziune pentru asigurarea condițiilor LUT. Tabelă de conversie între spații de
de filmare culoare diferite
limiter lossless
Care limitează amplitudinea unui Termen care se referă la compresia
semnal. Termeni asemănători: clipper, audio-video fără pierderi
peak limiter lossy
Linear Editing Termen care se referă la compresia
Editare liniară, specifică editării clasice audio-video cu pierderi
care utilizează banda magnetică, low-angle shot
caracterizată prin copierea secvențială a Unghi de filmare în care camera este
porțiunilor video utile, una după alta, orientată în sus, spre cadrul de filmare
conform scenariului lower third
linearity Treimea inferioară a ecranului TV
Se referă în general la caracteristica de alocată de obicei afișării titlurilor,
transfer a unui dispozitiv sau circuit care burtierelor etc.
este reprezentată printr-o linie low light
line-blanking Termen care se referă la capacitatea
Se referă la perioada corespunzătoare camerelor video de a capta imagini și în
semnalului de sincronizare pe linii în condiții de iluminare redusă
care nivelul video este zero luma
lip sync Semnalul de luminanță corespunzător
Se referă la sincronizarea imaginii și semnalului video
sunetului (termenul provine de la modul lumen
empiric de verificare dacă sunetul Unitate de măsură a fluxului luminos
corespunde mișcărilor buzelor luminance
prezentatorului) Luminanță. Se referă la luminozitatea
live imaginii
Transmisia în direct a programului de lux
televiziune Unitate de măsură pentru intensitatea
LTC luminoasă a unei surse de lumină într-
Longitudinal Time Code. Cod de timp un anumit punct
(TC) înregistrat de videorecordere pe o

172 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Mic dicționar de televiziune, EN-RO Cap.7

macroblock match dissolve


Bloc de pixeli (8x8 sau 16x16) utilizat ca Mod de trecere dintr-o scenă într-alta
bază în analiza și compresia MPEG prin care se sugerează trecerea unei
macro perioade (mari) de timp
Se referă la captarea imaginilor de la matte
(foarte) mică distanță Imagine cu nuanțe de gri utilizată ca
macro-focus imască pentru compoziția de imagini
Focus la distanțe foarte mici (ex. 4mm în medium shot
fața obiectivului) Plan mediu de filmare
macro lens metering system
Lentile speciale pentru filmări de detaliu Se referă la tehnica utilizată de camera
Macrovision video pentru a măsura intern lumina
Sistem (mai vechi) de protecție mic
împotriva copierilor neautorizate ale Prescurtare pentru microfon
DVD-urilor video microwave
magnetic tape Microunde. Unde electromagnetice în
Bandă magnetică folosită pentru domeniul 1-100GHZ
înregistrarea de sunete, imagini, date middle break
manual iris control Scurtă întrerupere într-un program
Mod manual de reglare a diafragmei radio sau de televiziune pentru
(irisului) unei camere foto/video identificarea stației
manual white balance mike
Mod manul de reglare al balansului de Termen în jargon pentru microfon
alb (pentru asigurarea reproduceri Mixer/switcher (video)
corecte a nunțelor culorilor) Echipament profesional dotat cu o
marker consolă de comandă pentru selectarea
Punct definit pentru a marca o anumită surselor și aplicarea diferitelor efecte și
poziție tranziții, în timp real, într-o regie de
master gain control televiziune
Un potențiometru care reglează global M-JPEG
nivelul semnalului Motion JPEG. Format extins, pornit de la
Master shot specificațiile JPEG, aplicat pentru video,
Filmare care încadrează întreaga scenă în care fiecare cadru este comprimat
(sau long-shot / wide-shot) separat, independent de celelalte cadre.
mastering Format preferat inițial pentru editarea
Porcesul de realizare a copiei primare video pentru că permite editarea la
(master) audio-video care va fi ulterior nivel de cadru.
multiplicată moire
match cut Defect (model fin) pe imagine, cauzat de
Tăietură la montaj, de la o scenă la alta, un semnal video cu un nivel prea ridicat
prin care acțiunea își păstrează de frecvențe înalte
cursivitatea Mono(phonic)
Sunet mono – un singur canal de sunet

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 173


Cap.7 Mic dicționar de televiziune, EN-RO

monopod superioară MPEG-2 la aceleași rată de


Monopied. Suport cu un singur picior compresie
pentru camerele video (prin comparație MPEG IMX
cu trepiedul) Denumire comercială Sony pentru o
MOS image sensor serie de dispozitive care folosesc
Senzor de imagine folosit în anumite compresia MPEG-2 doar cu I-frame, la
camere video 50Mb/sec
motion blur multiburst
Efect datorat urmăririi cu camera de Un semnal de test folosit în televiziune
filmare a unui obiect care se deplasează pentru verificarea răspunsului în
cu viteză mare acest lucru determinând frecvență. Vizual apare ca un set de linii
ca fundalul să fie neclar verticale, cu distanțe din ce în ce mai
motion recognition mici între ele, de la stânga la dreapta
Recunoașterea mișcării. Tehnică de ecranului
detecție și recunoaștere a mișcării (în multicam
cadru) utilă pentru tehnicile moderne Tehnică de filmare și montaj prin care se
de compresie filmează o scenă cu mai multe camere și
motion vector ulterior, la montaj, se selectează
Vector de mișcare corespunzător unghiurile de filmare cele mai potrivite,
obictelor/zonelor din imagine folosit la simulând astefl o înregistrare în direct
compresie imaginilor în mișcare din studio
MOV multicast
Extensie de fișier specifică QuickTime Transmiterea fluxului de date de la un
MPEG emițător la mai multe destinații
Motion Picture Experts Group. Standard simultan
de compresie pentru video care multiformat
folosește atât compresia intra-frame cât Se referă la posibilitatea unor
și compresia inter-frame (prin analiza echipamente de a utiliza mai multe
modificărilor între cadre succesive). Este formate
un format dezvoltat pentru stocarea multimedia
imaginilor video și nu pentru editare Se referă la o combinație de formate
MPEG-1 media (audio, video etc.) pentru
Standard de compresie video cu bitrate comunicare sau pentru informare
maxim de 1.5Mbit/sec dezvoltat pentru multipass encoding
playerele video CD Compresie video realizată în mai mulți
MPEG-2 pași. În primul pas encoderul va analiza
Evoluție ulterioară a standardului fișierul audio-video, codarea propriu-
MPEG-1 utilizat în zona profesională zisă având loc în al doilea pas, pe baza
MPEG-4 analizei anterioare. Codarea multi-pas
Standard de codare superior MPEG-2, asigură o calitate superioară și o
orientat pe analiza și codarea mișcării compresie mai bună cu dezavantajul
obiectelor în imagine. Oferă calitate timpului mult mai mare (cel puțin
dublu) necesar pentru codare

174 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Mic dicționar de televiziune, EN-RO Cap.7

multipath neutral angle


Se referă la transmisiile care folosesc Unghi de filmare neutru în care camera
simultan mai multe căi de transmisie este poziționată aproximativ la aceeași
multiplex înălțime cu subiectul
Realizarea unei emisiuni cu transmisii neutral color
din mai multe locuri simultan Culoare neutră (nuanță de gri)
multiplexer neutral density filter
Dispozitiv sau circuit electronic care Un filtru neutral-density (ND filter) este
permite transmiterea simultană a mai un filtru gri care reduce expunerea
multor semnale (cantitatea de lumină primită de
multiplexing obiectivul camerei)
MUX. Multiplexarea - transmiterea NICAM
simultană a mai multor semnale Near Instantaneous Companded Audio
folosind aceeași cale de comunicație Multiplex. Tehnică folosită pentru
multiscreen transmisia sunetului digital în
Modalitate de afișare a mai multor programele de televiziune
imagini TV pe un monitor. Folosită în nickel-cadmium battery
mod uzual în regiile de televiziune Acumulatori folosiți în camerele video
MUSE caracterizați prin performanțe
Multiple Sub-Nyquist Sampling superioare celor cu Pb-acid
Encoding. Tehnică de compresie folosită noise
în Japonia pentru transmisiile HDTV Zgomot. În general orice semnal nedorit
utilizând canalele de satelit existente care afectează semnalul util
muting noise limiter
Circuit de blocare a sunetului Limitator de zgomot. Circuit electronic
N connector care asigură minimizarea zgomotului din
Conector video similar conectorului semnalul util
BNC, folosit pentru cablurile coaxiale noise reduction system (NSR)
narration microphone Sistem care asigură creșterea calității
Microfon secundar montat pe cameră sunetului prin aplicarea unor tehnici
care permite operatorului să diverse: filtrarea anumitor frecvențe,
înregistreze un comentariu în momentul expandarea nivelului frecvențelor înalte
filmării la înregistrare și compensarea acestora
National Television Standards la redare etc.
Committee (NTSC) noise temperature
Grupul responsabil cu dezvoltarea și Mod de măsură al zgomotului prin
implementarea sistemuului de raportarea la temperatura absoluta (oK)
televiziune color NTSC în SUA, Canada și a unei surse rezistive care generează un
Japonia sunet cu o putere echivalentă
Negative image Non Linear Editing
Imagine la care reprezentarea culorilor Metodă de editare nedistructivă care
este inversată (spre exemplu alb în loc folosește programe de calculator
de negru) specializate, cu aranjarea vizuală a

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 175


Cap.7 Mic dicționar de televiziune, EN-RO

secvențelor audio-video și care nu out point


presupune efectuarea de copieri Moment/poziție în clip definit de obicei
secvențiale de materiale într-o anumită prin TimeCode. Stabilește sfârșitul unei
ordine anumite secvențe
Nyquist (theorem) overlay
Principiu de bază care stabilește că Se referă la un layer, de obicei în
frecvența de eșantionare trebuie să fie mișcare, supraimprimat peste imaginea
de cel puțin două ori mai mare ca cea video de bază
mai înaltă frecvență/armonică din oversampling
semnalul de eșantionat Utilizarea unei frecvențe de eșantionare
odd filed mult superioară celei minim necesare
Câmp impar, specific scanării pentru a asigura o reproducție cât mai
intrețesute (interlaced) fidelă a imaginii originale (cu
off-line editing dezavantajul creșterii corespunzătoare a
Se referă la modul de editare primar dimensiunii fisierului rezultat)
care pregătește editarea propriu-zisă overscan
prin definirea listei de editare, a Termen care indică faptul că pe
efectelor, tranzițiilor etc. monitorul de control al camerei de
omnidirectional microphone filmare imaginea este mai mare față de
Microfon omnidirecțional a cărui cea efectiv înregistrată. Practic imaginea
caracteristică acustică este circulară înregistrată este versiunea decupată
(poate capta sunetul la fel de bine din (crop) a imaginii captate
orice direcție) P-frames
on-air Una din cele trei tipuri de cadre
Termen care specifică că programul de specifice compresieie MPEG. P
televiziune este transmis în direct în acel înseamnă cadru predictiv, conține doar
moment informații privind diferența dintre cadre,
on-line mult mai mică decât dimensiunea
Termen care specifică că acel dispozitiv cadrului ca atare
este activ în acel moment padding
on-line editing Adăugarea unui chenar suplimentar
Editarea/înregistrarea finală a imaginii video
montajului (prin comparație cu editarea painting
off-line) Termen care se referă la alterarea
optical axis imaginii originale, fie prin modificarea
Axa optică a unei lentile (obiectiv unor parametri de filmare din cameră
foto/video) fie prin aplicarea unor efecte la montaj
oscilloscope PAL
Instrument de măsură folosit în Phase Alternation (sau Alternate) Line.
electronică și în televiziune care poate Sistem de televiziune color dezvoltat în
afișa grafic forma de undă a evoluției Europa, superior din punct de vedere al
unui semnal electric în timp calității imaginii față de NTSC

176 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Mic dicționar de televiziune, EN-RO Cap.7

pan peak
Mișcare de pivotare a camerei în plan Valoarea maximă (absolută) a unui
orizontal sau modificarea aparentă a semnal, eventual pe un anumit interval
poziției centrale a sunetui în cazul peak level meter
sunetului stereofonic Dispozitiv de afișare a valorii maxime a
parabolic antenna unui semnal, pe lângă afișarea valorii
Antenă parabolică (forma ei este instantanee
reprezentată de o parabolă) utilizată în pedestal
general pentru transmisiile prin satelit Diferență între nivelul minim al
parade asemnalului video și nivelul de negru
Mod de reprezentare a semnalelor absolut (0Vcc)
componente dintr-un semnal video pe pedestal tripod
osciloscop prin care fiecare semnal Tripod profesional pentru camerele
component ocupă o treime din ecranul video, uneori dotat chiar cu sistem
osciloscopului hidraulic de acționare (lift)
Parallel action perspectivă
Mod de montaj prin care două acțiuni Unghiul din care sunt văzute obiectele.
simultane sunt prezentate în paralel Uneori perspectiva obiectivului camerei
parallax nu corespunde cu perspectiva ochiului
Diferența aparentă dintre axele din care uman
este observat un obiect (vezi eroare de picture detail
paralaxă) Numărul total de linii verticale care pot
parity check fi utilizate de un echipament (TV)
Tehnică de detecție și corecție a erorii picture equalization
prin utilizarea unui bit suplimentar de Caracteristică a unor camere video de a
control pemite corectarea culorilor în timpul
patch filmării
Conexiune (fizică) temporară picture-in picture
patch board Caracteristică a unor receptoare TV de a
Cutie pentru conexiuni temporare (ex. afișa simultan două programe TV
pentru interconectarea surselor video în PID
funcție de necesități) Packet Identifier. Cod de identificare a
patch-cord packetelor transmise într-un flux MPEG-
cablu de legătură pentru conexiuni TS (MPEG Transport Stream)
temporare pixel
pay-per-view Element de bază al unei imagini. Cel mai
Serviciu de televiziune pentru furnizarea mic element dintr-o imagine care poate
unor servicii/programe TV cu plată fi adresat/manipulat individual
PCM pixellation
Pulse Code Modulation. Tehnică de bază Se referă la situația în care pixelii din
de digitizare a semnalelor electrice, fără imagine sunt suficienți de mari pentru a
comprimare fi observați direct. Poate apare și din
utilizarea unor imagini cu rezoluții mici

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 177


Cap.7 Mic dicționar de televiziune, EN-RO

plaintext prime time


Text în clar, care nu este criptat Intervalul orar 7.00-11.00 P.M. în care
play/playback se obțin, de obicei, audințe maxime
Redarea/reproducerea unei înregistrări progressive scan
playlist Scanare progresivă în care un cadru
Listă de redare. O listă cu clipuri audi- conține toate liniile (prin comparație cu
video care stabilește ordinea de redare scanarea întrețesută)
point-to-point QAM
Mod de transmitere a unui flux Quadrature amplitude modulation.
informațional între două puncte Tehnică de modulare utilizată atât
conectate direct, printr-o linie privată pentru semnalele analogice cât și
posterization pentru cele digitale
Efect de imagine prin care se schimbă QPSK
gradația nuanțelor din imagine Quadrature phase-shift keying. Tehnică
postproduction de modulare pentru semnalele digitale
Toate operațiile efectuate asupra bazată pe modificarea fazei unui semnal
materialelor audio-video după purtător
filmare/producție. Include editarea quadrature modulation
video, corecția de culoare, adăugarea Modulare în cuadratură prin care două
efectelor, compoziția de imagine, semnale distincte sunt trimise folosind
procesarea sunetului, subtitrarea etc același semnal purtător, fiecare
preproduction modulând una dintre componente.
Etapa care premerge și pregătește etapa Folosit spre exemplu pentru transmisia
de producție semnalelor PAL și NTSC
preroll quality control
Metodă de aducere în sincronism a QC. Controlul calității (semnalului audio-
videorecorderelor în cazul montajului video). Se referă în general la un proces
clasic prin redarea unei porțiuni automat de verificare și eventual
anterioare punctelor de editare stabilite corecție a semnalelor/fișierelor care nu
și varierea automată a vitezei de redare respectă parametrii tehnici specifici
pentru intrarea în sincronism quantization
preview Procesul de conversie (digitizare) a unui
Monitor sau ieșire din mixer care poate semnal analogic într-unul digital
vizualiza un semnal video înainte de al QuickTime
trimite efectiv în emisie Pachet software dezvoltat de Apple
prevue Computer pentru comprimarea audio-
Termen de jargon pentru preview video
primary color rack
Culoare primară care poate fi utilizată Suport vertical, de forma unui dulap,
pentru obținerea tuturor nuanțelor de pentru aranjarea echipamentelor
culoare (în combinație cu alte culori tehnice
primare)

178 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Mic dicționar de televiziune, EN-RO Cap.7

rack mounting render


Se referă la posibilitatea unui Procesul de generare a fișierului video
echipament de a fi montat în rack (are final din clipurile originiale, cu aplicarea
dimensiunile necesare și un sistem de tuturor efectelor, tranzițiilor etc., sau în
prindere adecvat) cazul programelor 3D de generare a
radio microphone imaginii finale din modelul 3D construit
Microfon fără fir care utilizează spectrul reverb
radio pentru transmiterea semnalului Persistența unui sunet după dispariția
audio captat sunetului original
RCA RF video
Radio Corporation of America. Acronim pentru Radio Frequency video.
Companie care a dezvoltat și prezentat Semnal de radiofrecvență modulat cu
primul sistem color de înregistrare pe un semnal video, pentru transmisie
bandă magnetică. În general, acronim RGB
pentru un tip de conector Model aditiv de culoare bazat pe trei
semiprofesional culori de bază: R(ed), G(reen) și B(lue)
RealAudio utilizat spre exemplu de monitoarele TV
Format dezvoltat de RealNetworks Rip
pentru transmiterea sunetului pe Procesul de extragere a datelor de pe un
Internet disc, de obicei CD-uri Audio
Real-Time Control Protocol (RTCP) ripple edit
Protocol de control în timp real al Metodă de editare prin care, atunci
transmisiei de date pe Internet utilizat când se inserează sau se șterge un clip
împreună cu RTP în timeline, toate celelalte clipuri sunt
Real-time Streaming Protocol (RTSP) ajustate automat în mod corespunzător
Protocol client-server de furnizare de (deplasate spre stânga pentru a elimina
conținut media bazat pe RTP, folosit spațiul gol sau spre dreapta pentru a
pentru transmisia în timp real pe crea loc pentru noul clip)
Internet a fluxurilor audio-video roll
(streaming) Informație de tip text care este derulată
Real-time Transport Protocol (RTP) pe ecran, de obicei de jos în sus
Protocol de transmisie în timp real rolling edit
pentru informații audio și video Metodă de editare prin care se
reclocking ajustează punctele de In/Out a două
Tehnică de refacere a semnalului digital clipuri adiacente astfel încât durata
reference white level sumată a celor două clipuri rămâne
Nivelul de referință al semnalului video nemodificată
corespunzător nivelului de alb folosit rough edit
pentru calibrarea echipamentelor Editare rapidă, grosieră
remote control safe area
Se referă la posibilitatea de control, de Zonă centrală care acoperă aprox. 90%
la distanță, a unui echipament sau chiar din imaginea video care va fi cu
la dispozitivul de comandă siguranță reprodusă pe orice ecran TV,

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 179


Cap.7 Mic dicționar de televiziune, EN-RO

indiferent de particularitățile dreptunghiular, de 21 de pini, utilizat de


constructive (ramă mai mare) sau a unui unele receptoare TV
reglaj incorect al dimensiunii etc. scratch disk
safe title area Un disc sau o zonă dedicată pe hard-disc
Zonă sigură de pe ecran în care se utilizată de programele software ca
recomandă plasarea titlurilor, zonă de lucru sau memorie tampon
burtierelor etc. și care va fi afișată pe scrambled cahnnel
orice ecran TV, indiferent de Canal TV, cablu sau satelit, care nu
particularitățile constructive (ramă mai poate fi vizionat în mod normal fără
mare, reglaj incorect al dimensiunii etc.) utilizarea unui decodor. În general un
sample rate canal TV premium care necesită plata
Rata de eșantionare unei taxe pentru vizionare
sampling scrambler
Conversia semnalului continuu, analog, Circuit/dispozitiv care produce o
într-un semnal digital, format din versiune neinteligibilă a unui semnal
secvențe de valori numerice audio-video pentru a limita preluarea
saturation acestuia, accesul la el fiind condiționat
Se referă la ”tăria” culorii sau ponderea de plata unei taxe și de utilizarea unui
semnalului de crominanță comparativ decodor specializat (de-scrambler)
cu cel de luminanță (gradul în care scrub
culoarea pură este ”diluată” cu alb) Mod de vizualizare rapid al unui clip prin
SAW filter deplasarea cursorului mouse-ului
Filtru acustic care utilizează undele de SDI
suprafață generate într-un dispozitiv Serial Digital Interface. Interfață digitală
piezoelectric pentru filtrare serială pentru transportul semanlului
sawtooth video digital
Semnal periodic a cărui formă de undă SDTV
amintește de dinții unui fierăstrău Standard TeleVision. Televiziune
scaling standard (prin comparație cu HDTV -
Procesul de modificare a dimensiunii televiziunea de înaltă definiție)
unei imagini SECAM
scan Systeme en Couleurs a Memoire. Sistem
Procedeul de examinare / parcurgere de televiziune color dezvoltat în Franța
integrală, într-o ordine bine stabilită, a sensitivity
unei zone sau regiuni Sensibilitate. O măsură a capacității
scan converter circuitelor de utilizare a semnalelor de
Dispozitiv capabil să asigure conversia nivel mic
dintr-un format de imagine într-altul Set-Top Box (STB)
SCART Echipament electronic, poziționat de
Syndicat des Constructeurs d’Appareils obicei pe televizor care asigură recepția
Radio recepteurs et Televiseurs. Acronim și decodarea programelor TV transmise
pentru un conector audio-video prin cablu, satelit sau chiar Internet

180 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Mic dicționar de televiziune, EN-RO Cap.7

sharpness SMPTE
Termen care se referă la claritatea unei Society of Motion Picture and Television
imagini Engineers. Societate de standardizare.
shotgun microphone Acronim pentru formatul video care
Un microfon a cărui construcție permite utilizează semnalele diferență de
captarea sunetelor de la distanță culoare (Y, R-Y, B-Y).
shot/reverse shot S/N
Modul de comutare al camerelor de Signal to Noise Ratio. Raportul semnal
filmare în cazul unui dialog în care se zgomot, un mod de măsură pentru
trece de la un cadru (o persoană) la altul calitatea semnalului
(cealaltă persoană) SPDIF
shutter Acronim pentru Sony/Philips Digital
Dispozitiv care permite trecerea luminii InterFace. Interfață pentru transferul
către senzorul camerei doar în anumite sunetului digital
momente bine stabilite și cu cadență spectrum analyzer
determinată de standardul de Analizor spectral. Un echipament care
televiziune utilizat (ex. 25 cadre/sec) analizează distribuția spectrală a
shuttle search sunetului (bazat pe analiza Fourier)
Metodă de derulare rapidă, cu imagine, Stereo
a unui material video pentru localizarea Utilizarea a două canale de sunet care
unei anumite scene crează senzația de spațialitate acustică
simulcast Still frame
Transmisie simultană pe mai multe Stop cadru. Cadru memorat și afișat un
canale anumit timp
skew storyboard
Termen care se poate referi la tensiunea O reprezentare grafică a principalelor
în bandă pentru vechile video-recordere scene care descriu un film. În cazul
cu casetă/bandă magnetică sau la programelor de editare video un mod
deformarea unei imagini (efect video) vizual de organizare a secvenței de
skew correction editare prin aranjarea într-o anumită
Corectia de skew (ex. corecția unei ordine a iconițelor corespunzătoare
imagini care arată ca un paralelogram fiecărui clip utilizat
într-un dreptunghi perfect) stream
slip edit Flux de date transmis în timp real
Metodă de editare prin care subtitle
modificarea unui punct de In/Out Informație de tip text (traducerea
pentru un clip determină modificarea dialogurilor sau a comentariului) afișată
automată a celuilalt astfel încât durata în partea de jos a ecranului
clipului în timeline rămâne nemodificată Super-cardioid
slow motion Caracteristică (direcțională) specială
Efect special, redare cu viteză redusă pentru microfoane care face ca acestea
să capteze doar sunetele care vin din
față

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 181


Cap.7 Mic dicționar de televiziune, EN-RO

Super-VHS tally
Format îmbunătățit de înregistrare pe Sistem de intercomunicație între
casetă, bazat pe VHS, capabil să membrii echipei de producție. Mod de
reproducă imagini video la o rezoluție semnalizare a camerei active prin
de peste 400 linii TV utilizarea unui indicator de culoare roșie
Surround sound care este folosit doar în momentul în
Sunet spațial. Se referă la capacitatea care camera respectivă este în emisie
sistemelor de a reproduce spațialitatea tapeless
sunetului Care nu folosește banda magnetică.
S-Video Specifică în general modul actual de
Separate Video sau Y/C. Mod de montaj bazat pe softuri de editare și
utilizare separată a informațiilor de echipamentele de filmare/înregistrare
luminanță și de crominanță care duce la care folosesc hard-discuri sau carduri de
creșterea calității semanlului. Acronim memorie în locul benzii magnetice
pentru un tip de conector cu 5 pini TBC
switcher Time Base Corector. Corector de bază de
Echipament care permite comutarea timp, echipament utilizat în general în
între mai multe semnale. Uneori este cazul videorecorderelor cu
folosit și pentru a denumi mixerul video bandă/casetă magnetică pentru corecția
din regia video fluctuațiilor de semnal
sync TC
Prescurtare pentru sincronizare. Time Code. Informație de timp alocată
Procedeul de sincronizare a tuturor în mod unic fiecărui cadru video dintr-
echipamentelor dintr-un studio de un material
televiziune pe baza unui semnal unic de teleprompter
sincronizare Sau simplificat prompter, un
tabloid television echipament poziționat în fața camerei
Program TV populist care urmărește de filmare, care permite prezentatorului
maximizarea audiențelor prin oferte de să citească un text fără a folosi foile de
programe îndoielnice (fake-news, fake- hârtie, simulând un discurs spontan
reality, can-can etc.) teletext
take Metodă de a trimite informații de tip
O scenă unică, filmată dintr-o ”bucată” text împreună cu un semnal video
talkback test pattern
Comunicație între regie și publicul din Semnal de test pentru echipamentele
platoul de producție de televiziune
talking head three-point edit
Se referă la un material/program de O metodă de editare care stabilește trei
televiziune care conține o persoană la puncte de editare (In/Out) cel de-al
prim-plan, de obicei într-o patrulea punct fiind calculat în mod
videoconferință automat

182 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Mic dicționar de televiziune, EN-RO Cap.7

tilt UHF
Mișcare de cameră, pivotare pe axa Ultra High Frequencies. Bandă de
orizontală de sus în jos frecvențe ultra-înalte ( 300-1000MHz)
timeline ultrasonic
În editarea nonliniară reprezintă zona în Se referă la semnale cu frecvența mai
care clipurile audio-video pot fi aranjate mare decât limita percepției urechii
vizual, timeline-ul având o orientare umane (20KHz)
bazată pe timp U-Matic
tint Sistem profesional de înregistrare pe
Se referă la nuanța unei culori (gradul casetă cu bandă de 3/4” dezvoltat de
de amestecare cu alb) Sony în 1971
title universal lens mount
Titlul materialului. Text afișat pe ecran, Sistem universal, interschimbabil, de
în general la începutul materialului montare a obiectivelor camerelor video
transponder uplink
Echipament de comunicație care Legătura de la sol către satelit
permite unui satelit să recepționeze un variabe bit rate
semnal de la sol și sa-l retrimită, pe alt Mod de codare la care bitrate-ul variază
canal, din nou spre Pământ funcție de conținutul imaginii
transition USB
Mod de trecere de la o secvență la alta Universal Serial Bus. Interfață digitală
(Ex.: disolve, wipe etc.) serială pentru calculatoarele personale,
triax care permite conectarea unor
Cablu similar cablului coaxial care dispozitive periferice (mouse, tastatură,
conține încă un strat conductor (manta) imprimantă etc.) sau poate fi folosită ca
folosit pentru conectarea camerelor de interfață pentru camere video,
filmare din studiourile de televiziune. dispozitive de stocare etc.
Permite atît alimentarea camerelor de VBI
filmare, recepționarea semnalului util Vertical blanking interval. Intervalul de
cât și trimiterea semnalelor de stingere pe verticală
comunicație și control VGA
traveling Video Graphics Array. Sistem de afișare
Dispozitiv (cale de rulare) care permite dezvoltat de IBM pentru calculatoarele
deplasarea camerelor de filmare pe un personale în 1972, cu o rezoluție de
anumit traseu 640x480 pixeli
trim VHF
Procedeu de selecție/decupare a Very High Frequency. Se referă la
secvențelor de interes dintr-un material canalele de televiziune transmise cu
audio-video frecvențe de modulare în intervalul 30-
tweaking 300MHz
Termen pentru reglajele efectuate VHS
pentru oiptimizarea funcționării unui Video Home System. Sistem de
echipament/dispozitiv înregistrare pe casetă magnetică

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 183


Cap.7 Mic dicționar de televiziune, EN-RO

dezvoltat de JVC, foarte popular în anii warm color


‘70-‘80 Culoare caldă. Culoare cu tentă spre
videocassete recorder galben/roșu apropiată de culoarea
VCR. Videorecorder care utilizează luminii solare
casete cu bandă magnetică warp
video compositing Efect video care presupune deformarea
Mod de compunere/suprapunere a imaginii pe două sau mai multe direcții
imaginilor video (distorsionare geometrică a imaginii)
video waveform WAV
Afișarea grafică a formei de undă a Windows-compatible audio file format.
semnalului video Format audio necompresat (PCM)
videowall dezvoltat de Microsoft
”Perete” de monitoare. Un grup de waveform
monitoare care crează împreună un Formă de undă, o reprezentare grafică a
”monitor” cu diagonală foarte mare evoluției în timp a nivelului unui semnal
viewfinder waveform monitor
Mini-monitor montat pe camera video Dispozitiv care afișează forma de undă a
care permite vizualizarea de către semnalelor
operator, în timp real, a cadrelor wavelet (compression)
transmise/înregistrate de camera video Metodă de compresie a semnalelor
virtual reality audio-video bazată pe transformarea
VR. Se referă la imaginile generate pe wavelet (semnalele sunt descompuse
calculator care simulează / crează o într-o serie de termeni în domeniul
nouă realitatea înconjurătoare timp-frecvență). Dintre implemetările
VITC notabile putem aminti JPEG 2000, DjVu,
Variantă de TC (Time Code) care era ECW, CineForm etc.
înregistrat pe banda magnetică cu white balance
capetele rotative, în prelungirea pistei Se referă la reglajul camerelor video
audio-video pentru redarea corectă a culorilor
VOB Wideband
Formatul implicit pentru înregistrarea De bandă largă. Circuit a cărui care
DVD-urile video. Conține un stream poate lucra cu semnale dintr-o bandă
video MPEG-2 și mai multe canale audio largă de frecvențe
Digital Dolby împreună cu un meniu de Wide open
navigare și alte informații suplimentare Deschiderea maximă a unui obiectiv
voice-over video
Comentariu adăugat fie la filmare fie în wide-angle lens
timpul montajului Obiectiv foto/video de unghi larg (uzual
VU meter peste 80 de grade)
Dispozitiv pentru afișarea vizuală a widescreen
nivelului semnalului audio Format de imagine al cărui aspet de
WAN imagine este mai mare decât cel
Wide Area Network convențional (4:3)

184 Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


Mic dicționar de televiziune, EN-RO Cap.7

wide screen signaling (WSS) Y’CbCr, YCbCr


Metodă de transmitere a informațiilor Spații de culoare definite de BT.601 și
de aspect al imaginii împreună cu BT.709. Y’ reprezintă componenta de
semnalul TV pentru ca receptorul TV să luminanță din semnalul video iar Cb și
se poată adapta automat. Pentru Cr diferențele de culoare
sistemul PAL codul WSS este trimis în YUV
prima parte a liniei 23 TV (prima linie Componentele de semnal video
vizibilă) iar în NTSC codul este trimis (luminanță și crominanță) specifice
similar pe linia 20 sistemului PAL și NTSC
Windows Media zapping
Platformă multimedia dezvoltată de Utilizarea telecomenzii pentru a trece
Microsoft care definește o serie de rapid de la un canal TV la altul
formate audio-video (ASF, WMA, WMF) zebra
pentru stocarea și transmiterea Mod de semnalare pe monitorul de
fișierelor audio-video control al camerei a zonelui
wind screen supraexpuse din imagine (un caroiaj fin
Sistem de acoperire a microfonului – de unde vine și numele)
pentru a limita efectul vântului zoom
Wipe Mărirea sau micșorarea dimensiunii
Tranziție de la un clip la altul, uzual după unei imagini
o formă geometrică zoom in
WYSIWYG Modificarea distanței focale a
Acronim pentru “What You See Is What obiectivului camerei astfel încât se
You Get” care specifică că imaginea de creează efectul de apropiere de obiect,
pe ecranul monitorului va arăta identic cu detalierea unei anumite zone
și pe dizpozitivul final (ex. imprimantă) zoom lens
XGA Set special de lentile care permit
Extended Graphics Array. Standard de camerelor video să-și modifice distanța
afișare pentru monitoare dezvoltat de focală
IBM cu o rezoluție de 800x600 pixeli zoom ratio
Y matrix Gradul de mărire (apropiere) al
Un circuit electronic care generează obiectivului. O relație matematică între
semnalul Y (de luminanță) din cele trei cele două extreme ale distanțelor focale
componente de bază (R, G, B) pe baza ale obiectivului foto/video. Valorile
ecuației Y = 0.299R’ + 0.587G’ + 0.114B’ uzuale sunt 6:1 sau 8:1 pentru
(pentru SDTV) sau Y = 0.213R’ + 0.715G’ obiectivele uzuale, în timp ce pentru
+ 0.072B’ (pentru HDTV) teleobiective poate ajunge la 12:1
Yagi antenna zoom out
O antenă direcțională utilizată pentru Efect invers celui de zoom in, care
recepția programelor de televiziune, presupune deschiderea (lărgirea)
emisie terestră cadrului de filmare

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu 185


Bibliografie B
Bibliografie
• https://en.wikipedia.org/wiki/Main_Page
• Microsoft Word support: https://support.office.com/en-us/word
• Basic task in Word online: https://support.office.com/en-us/article/Basic-tasks-in-
Word-Online-ad01ecc3-5624-47c0-8aba-b76ece6aebe0
• Google Docs editor Help
Center: https://support.google.com/docs?hl=ro&p=#topic=2811805
• LibreOffice support: https://help.libreoffice.org/Main_Page
• Adobe online support: https://helpx.adobe.com/support.html#/top_products
• Audacity online help: http://www.audacityteam.org/help/
• Sumopaint online support: https://www.sumopaint.com/home/
• VSCD Free Editor online support: http://www.videosoftdev.com/
• DaVinci Resolve online manual: https://www.blackmagicdesign.com/manuals/
• HitFilm Express reference manual: http://hitfilm.com/reference-manuals/hitfilm-4-
express#about_the_web_reference_manual.htm
• ShotCut user guide: https://documentation.vizrt.com/viz-shotcut-guide-1.3.pdf
• Sony support: https://esupport.sony.com/US/p/select-system.pl?DIRECTOR=DOCS
• MediaCoder online support: http://www.mediacoderhq.com/
• An Introduction to Digital Video, 2nd Edition, J. Watkinson, Taylor & Francis, 2001
• Color Correction Handbook: Professional Techniques for Video and Cinema , 2nd
Edition, Alexis Van Hurkman, PeachPitt Press, 2014
• Digital Video and HD, Second Edition: Algorithms and Interfaces (The Morgan
Kaufmann Series in Computer Graphics) 2nd Edition. Elsevier, 2012
• Digital Video Editing Fundamentals, Wallace Jackson, Apress, 2016
• Digital Video, Floriano De Rango, Intech, 2010
• Digital Video Distribution in Broadband Television, Mobile and Converged
Networks, Sanjoy Paul, Willey, 2011
• Digital Video Processing, A. Murat Tekalp, Prentice Hall Signal Processing, 2015
• Digital Television: A Practical Guide for Engineers, Walter Fischer, Springer Science
& Business Media, 2004
• Digital Terrestrial Television Broadcasting: Designs, Systems and Operation, Paul
Dambacher, Springer Science & Business Media, 2012

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu


B Bibliografie

• Digital Terrestrial Television Broadcasting: Technology and System, Jian Song,


Zhixing Yang, Jun Wang, John Wiley & Sons, 2015
• Digital Image Processing, Rafael C. Gonzalez, R. E. Woods, Pearson Education, 2011
• Digital Television. Satellite, cable, Terrestrial IPTV, Mobile TV in the DVB
Framework, 3rd Edition, Herve Benoit, Elsevier, 2006
• Editing Digital Video: The Complete Creative and Technical Guide, Robert M.
Goodman, Patrick McGrath, McGraw Hill Professional, 2002
• Effective Video Coding for Multimedia Applications, Sudhakar Radhakrishnai, 2016
• H.264 and MPEG-4 Video Compression, Iain E.G.Richardson, Wiley, 2003
• How Video Works, Marcus Weise, Diana Weynand, 2nd Edition, Focal Press, 2013
• Image and Video Processing in the Compressed Domain, Jayanta Mukhopadhyay,
CRC Press, 2011
• Standard Handbook of Video and Television Engineering, 4th Edition, Jerry
C.Whitaker and K. Blair Benson, McGraw-Hill, 2003
• Television Technology Demystified: A Non-technical Guide, Aleksandar Louis
Todorovic, Focal/Elsevier, 2006
• The Art of Digital Audio, 3rd Edition, John Watkinson, Focal Press, 2001
• The Digital Filmmaking Handbook, Sonja Schenk, Ben Long, 4th Edition, Course
technology, 2012
• The MPEG Handbook, John Watkinson, 2nd Edition, Focal Press 2004
• Understanding Digital Television: An Introduction to DVB Systems with Satellite,
Cable, Broadband and Terrestrial TV, Lars-I. Lundström, Taylor & Francis, 2006
• Video Editing and Post-production: A Professional Guide, Gary H. Anderson, Focal
Press, 1999
• Videomaker Guide to Video Production, 4th ed., Focal Press, 2008

Universitatea “Apollonia” Iași , Informatică aplicată - @2017 Laurențiu Bubuianu