Sei sulla pagina 1di 196

B'lAISI; PASOAL

BLAISE PASCAL

LES PENSEES
LES PROVINCIALES CEUVRES SCIENTIFIQUES
,r

CUGETARI PROVINCIALE OPERE $TIINTIFICE

. \,

".

,..--:

.i.. J•

. Traducefe GEQRG'E':£ANCU GHIDU


J '.'

.':

Studiu introductiv . p,ERN-rSi? .ST-ERE

Note - ".

.. .'

'

GEORGE IANCU _ ERNEST STERE

ca,tmD
<I

",

\r

/
.'""1' _

BCU-Litere

J.

..' <.

..

_1100

111111111111111111111111111111111111111111111

001

7704

rI

, Coperta ~i supracoperta colectiei _"., ,,_ • VAL MUNTEANU BLAISE


PASCAL (IG~-1662)

. , . I'..

\"
.1
I,

\'

N'e despart IDai bine de trei veacuri de epoca~,in" ., carli' Franta dtil'uia ornenirii pe rnarele ginditor, om-" d(~ $tiinVli ~i scritcor, Blaise Pascal, Diversitatea pla- " nunlor de manlfestare, profunzimea si originalitatea UfH',j cUB Mrl alimentata de 0 sensibilitate frnHl., I;lU lmprimar ' lui Pascal tr rilD"ltlo.1·Q~ 9E1racteru1unei experiente rrluulQ, ,ale carei semnificatii Yilozofice constitute 111\,\UIlI reme obiect de disputa si controversa, v "'-.,;-~,",\ o va.':ItliIiteratura de exegeza pascaliana, intrunind ya-, date puncte de vedere, cu privire la tendiritele fundamentale ale acestei filozofii, tot atitea incercari de , a-i "restitu~" fizionomia eiautentica,. .Intr-un .studiu' I,e", asupra lui Pascal, F,' Brunetiere sernnalase de multo ", , o serie de tentative de acest gen, care, sub pretextul '~ de a' fixa tex:tul autentic al Cugetiirilor, manifus1:au'," .. preocuparea de a-I infat~9a pe autor drept exponent " al unei teologii protestante sau al catolicismului orto~' ) dox 1, In acelasi spiri t se incadra si ati tudinea lui'- "., < "j acques Maritain, ze~osul campion al neotomismului s conternporan, care, preamarind virtutile teologale ale"'" Cuqetarilor, incerca sa descopere in substanta lOT un \ sens conform ortodoxiei catolice, celei mal stricte vteologii tomiste 2, ';, In sfirsit, in cautarea unor antecedente de prestigiu; ", S-a facut frecvent in filozofia Occidentului incercarea ) :",
I

":ues de
?'at1~re

,I

Fer din

lui Pascal, vezi si E, J a n.s s e n.s, La Philosophie yMlque de Pascal, Alcan, Louvain et Pads, 1906, ;! J, Mar ita i n, Pascal apologiste, Reflexions U()'~'rlce et sur sa vie propre, 1924, VII

Pascal, in 'E;tudes critiques francaise, Hachette, Paris,

and

B run

e tie r e, Le
sur

probleme l'histoire

des Pende la Utte~

r,

1922, Despre

catolicismul

et

l'Apolol

"

sur

;'

a-l J:nfatfu:;;a e Blaise pasoal" drept precursor p pragmatismului, 3.1existentialtsmului 3, ca si al iratio- ' .nalismulni contemporan ...''''. .' ,Orielt de diferite si subtil nuantate, se vadeste ins& la .ortginea tuturor acestor interpreteri 0 anurnita ten'clin~a comuna : aceea de a institui prin exacerbarea aspectelor contradictorii, imagine-a unui .iunno dupL,ex, o totala ruptura rntre gindirea ornului de ;;tiinta si aceea a filozofului Pascal, pentru a .justifica astfel anexarea acestuia din urma la curentul unei fflozofi! fideiste si antiintelectualiste,'Timpu1 ;:;;i prcjudecatile 'au cooperat in aceeasi directie, substituind. chipului , ,adevarat al filozofului Pascal 6 imagine sirnplificata, f~' ,\~~unidimensionala, devenita aproape legendara : Imaginea "rnisticului si ascetului de la Port-Royal,geniu sumbni' "$] enigmatic, tagad1.iincl sub imperiul unui fanatic impuls religios adevarur ile $tiintei:;;i eficienta gindirii rationale.. ~ tncontestabil, filozofia pascaliana a putut ofeTi numeroase punete de sprijin inaceasta directie de . interpretare, !nsubstanta ei intima s-au oglindit, ca intr-un microcosm, toate furtunile care. au agitat viata unui secol, "0 epoca inca tulbure, de tranzitie, in care afirmarea noilor orizonturi ale cugetar ii' moderne in<timpina rezietenta ten ace a atitor prejudecati intretinute
,I

de

oi,

1!>

, ',;

3 !ntre incercar.ile .de a-l prezenta .pe Pascal drept pre'Cursor a1 extstentialismului poate fi . men tionat un studiu :al, istoricului danez al fi lozofiei, H. Hoff'dirig; care face 0 apropiere Intre Pascal 91 Kierkegaard ("Revue' de lV[(~taphy~ sique et de Morale", 1923, p. 221). • l, Dupa Bergson, .Pascal e un precursor al illtui\ionismului' modern: "...Descartes &i Pascal sint marii reprezentanti a doua forme sau metode de gin dire intre care s-a impartit .spirttu] modern ...". Din filozofia lui Pascal ar deriva curen,t.01 ", .. care poate ii riurnit, sentimental, . cu conditia de a lua cuvintul sentiment in acceptia care-i era data de secolul' al XVII-lea :;;i de a intelege prin el. orice eunoastcre imediata $i' Intuitive ..." (nota publicata, cu ocazia expozttiei din Scm Francisco, in' editia "La Science francaise", Larousse, 1915, p.7, reprodusa de Jacq ues C'h e v aLi e r,' Pqscal, PlonNourrit, Paris, 1922, p. 8).

',i

de ,teologie si. de, 0 ment~litate scolastica. Prin :in~rea . sa pasiune 9tiinWica, Pascal. rii se iriiatiseaza cu "'Wate.!''':t't trasaturile unui spirit modern' , inf'luenta religioasa .' US· a. ,"ir::f.'\ .~ .1" " ~ lltrage Inapoi spre tenebrele 'evuluimediu, insuflin-s . . :,.,i~ du-i ,do::ihta d~ a intreprinde 0 apologie a -cresf d~7 ,:-i·'.~'~ mului, .indemnindu-l la reflectii sceptics cu pri . EH· "'1:1>J l~ n~tu~a ..umar:a, Ia :raln-area ratiUriii,. a evidenteli .: ~,~~: 071. prn:Clpll~or .el~. onsfltu~ve. ~e aid;' din acest coil c ,.' Ilict' l?ru:tryc, trait ,au 0 lr:tensltate exceptionala, PfO- :'.: ,,, vll:e. _msa complexitateaTilozofiei sale, catacterulei :'c /"~. ,;~ ongm~ »i .0J~ntradict?riu, ten~iunea. ei ramatics, NU.· vorn _~i:fitI1min cuprinsul acestei filozotii elernentele - "".:":,. unl:li/' edificiu . conceptual;' sistematic, .nici meditatiHe.'- ,) : reci.vspeculative ale unui metafizician .creator. de ab-, )__,.:'!C;, stractii, ci roadele vii ~le unei inteligente lucide $1 ale!_!' ~; . j~ ur:Ul"~mpe:an:ent p~Sl?~at, extrern de sensibil-Ia iraq "I ,:.~ mmtanle :;>1 contradictiile epocii sale. Filozofia lui .. , " . >1 P~sc~ r;u"e un.- ~is~em, d·o experienta ;este propd~i:-·:' _).; "1i . lui viata launtrica, m ceea ce are mal profund st-rnai" ',. ,-;, complex -:-fara a se fi desprins totusi de coordo~atele ~ . ';I' "'~ vrernii sale ~, lipsita de trasaturile inerent~ 'une}" r ", teorii filozofice propriu-zise, unei doctrine sisteniatice '1.\,;. si y~tare, .In ~e ordinea ideilor sa rezulte prin inli;n~ .: ' tuiri de silogisme si gravitatia lor in jurul unui fir unic, calauzitor, a anumita ordine exists totusi sta,.'bilind 0 coerenta mai adinca in raport cu dez~r'dinel3' ap~ertta si c?n~erind cugetarii lui Pascal 0 semnifl-' cat~e car:actensh:a: "Vol a:$!erne aid gindurile mele' "" '\ ~~ fara or<l,:n~,de71 poato :ru mtr-o confuzie ,iara rpsL_'~, ~, Aceasta-l1?l ordinea adevarata care va marca totdeauna '_,," Z<,·· scopul urmarit prin dezordinea im:;~i..." (p.. 97) ". Nu va fi usor, in acest caz, de a afla unghiul de vedere eel mal potrivit abordarii acestei filozofii. I1 VOm cauta totusi, folosind in primul rind, pentru fixa~· tea coordonatelor, sugestiile pe care ni Ie ofera Pascal insU!-7i "nu poti realiza un portret fidel decit punind : de aoord toate contradictiile si nu e de .ajuns s~)ntej
' .

"II
j.

d.

:lJ(.-;,.,:.~; ..-,

• Cifrele

intre· paranteze

indica IX

pagini

ale acestuf

.~,vblum ";.

VUI

',.

,C

ERNEST STERE

,nITRO-DUCTIV I'

,"

r,

un 't;>ir de. calitati care _se armoruzeazs, farii a' ~ I ooncilia contrariile. Tot asa pentru a tntelege sensul unui -autor trebuie sa pui de acord toate pasajele care se opun., Orice autor .sau are un inteles in care toate - .partile opuse se armonizeaza, sau nu .are nici -unul ..." , (fragm. 684}", ,II). cefel va trebu! sa procedam, pentru./"e a, putea degaja "acordul" Ia care se referea Pascal~ p-erspectiva capabila sa surprinda sensul real a1 acestei .filozofii ? Dar cum -poate fi realizat ."acordul "intre e,xigentele ratiunii 9i acelea ale credintei, intre termeni~ acelei antinomii care a constituit tnsasi esenta "dramel pascaliene'"? Conform unei interpretari aproape' curente - a carei inspiratie provine mal ales din rela.tarile d-nei Perier s -, dezvoltarea acestui , conflict , _i~ '(s-ar fi produs sub forma unei evolutii uniliniare, prin ,I " doua etape bine distincte : cea dirrtii caracterizata prin t~7, rolul acordat ~tiintei si coroetarii, 9tiintifice, cealalt~, i ,", prin fervoare mistica, duoind -la capitularea ratiumi ,_in fata credintei triumiatoare. ,Manifesti~d tendinta de a aduce un corectiv opiniei ;;implificatoare de mai sus, comentatori de talia, ,:n~i . F. Strowski sau J. Chevalier, carora nu le-a lipsit _ nici talentul nici erllditia, s-au facut aparatorii unei vteze oarecum deosebite, viciata insa din radacina prin-tr-o falsa perspectiva asupra raporttilui real dintres ~tiinta si religie. Nu se poate vorbi - ne spune . in "esenta J. Chevalier (in Pascal) despre 0 dszvoltare uniliniara si succestvs a oonstiintei pascaliene, sub forma trecerii de hi 0 faza initiala a ~tiil1tei, laalta a credintei. Evolutia gindirii lui pascal n-a avut loc prin alternarea 1)11oripos!azE::diferit~, ~ ~in apr_:of?-n'dare progresiva. De 1a inceputul .~Il pma la ..Sf1:iptcl vietii sale, Pascal a fast crestin 91 om Ide 9tlmta. Fe
c

masura acestui progres - sustineChevalier _:_ con-v !f(,1:" stiinta sa a ipatruns tot' mai adinc in fiecare din cele",', d?,:a directii,: in;re care nu ar exista vreo ineompati~"'hc, bilitate esentiala, "...Pe masura ce constiinta .lui se ampllflca 91 se inalta, el cuprinde stiinta printr-o vizi- \ une mai directa si rnai- ampla, patrunde mai adinc in ':' viata si inima .omului, se apropie tot rnai mult: de ,;Dumnezeu.si de Iisus Cristos" 6. " . ,, J_?-:- cuprinsul -unei ample monografii, F. Sfrowski' I< ~ impertasea un punct de vedere analog cu eel de mai ,~, ,~, sus, admitind existenta unei depline' armonii . iritre _ .~t Pascal-ernul . de 9tiinta si Pascal-teologul, "Savantii - ne spune autorul francez - au pastrat fara indoiala' " intotdeauna fata de religie 0 atitudine destul de Iibera '?i nu s-au ferit sa sustina teze suspecte; dar in ultimAI~"?"J"_i, instanta ei se considerau 9i erau de fapt oameni ere- ... ,;,.J dinciosi, Pascal cs.re a trait in mijlocul lor n-a cunoscut: , -, . , . niei cea mai mica mdoiala eu privire la fundarnentele-!' W~ adevarului religios" 7. 1 Intr-un studiu relativ mai recent, Gonzague True se dedara. ~ntru totul dec acord cu interpret area data de. Chevalier ra~ortului dintre I?tiinta si religie in opera lUI Pascal. Credinta a mel'S impreuna Cll daruzile ornu- . ,:,-:!--. lui de 9tiinta: '"Pentru noi, aceasta coexistenta a geo .. _,- , ~etrului, ~ f~zicianului si a crestinului, nu poate9-€pit,' " sa ne dezvaluie amploarea omului" 8. . Dar, ea si 'predecesorii sai, Gonzague True va cauta: 'sa exp1lce coexistenta acestor tendinte9i preocupari co_ntradictorii in opera lui Pascal prin insuficienta stiin- .. tel, de tinde -concluzia despre ~alimentul rationalismului, ca sistern critic, in Iata dogmei religioase. Nu poate fi verba de .Q alegere Intre cele doua puncte de vedere de mai sus, in [urul carora gravi- Jii;
A

\;

• v:
j

'logiCjue avec documents complementaires, _introductions et no. tes, -par Leo n B run s c h vic g et P 1 err e BO u t r 0 u x, Hachette, Paris, 14 vol., 1908-1921. ' 5 Gilterte Perier - sora mai mare a lui Pascal.

-Oeuvres

Aiel si in continuare

de

Blaise

indica textul lui Pascal -din editia PascaI; publiees suivant l'ordre chrono-

J ac que s C h e val i e r, op. cit., p. 77_ .i. Fortunat St!"owski, Pascal et son temps, PlonNourrit, Paris, 1928, 3 vel, ; vol, I, p. 229. 8 G 0 n zag ue r'r r .uc, Pascal - Son temps e_t le notre, Albin Michel, Paris, 1949, p. 149.
6
7

XI

,.

__. :(:~

c , I_,'~'I'

.~~

/~

~~

;,

,"

}_,

I'

~.

Or

..

"

'.

,/

., ,te~zkLde fapt interpretiirile "wadi~ionaW'· Arnbele' silit:··~. ;,d~opo.t:riva,tributare unor idei preconcepute, prin" ~/'.prisP'1ad\rora se· urmareste solutionarea "cazu1ui;', • i" Pascal. E neindoios ca problema religioasa a, constituit ' " . 'fetmentul initial si tema dorninanta va cugetariipast: ; caliene. Dar poate fi identificata o' nazuinta .pasionata ": :cu 'idealu! implinit, cautarea fanatica a rcredintei cu F ~ cre?inFairis~i? Ca ~e_~tiinta, ~asc~l a crezut :u --' _!j;a.nem eXlsten~a .QblectlVaa unUl umvers J,TIatenal . guvernat de legi naturale,. imuabile, in eficacitatea experien~ei ~~iin capacitatea neiirnitata a m.intu umane .' V'dE: a progresa in cunoasterea adevarului. Val' Ii pare dezmintite si anihilate convingerile csi . deprinderi~e de . glndir~ al~ omului tj.e ~tiinta de filozoful convertit .11a: ,' -? "i '' jansenzsm , ,,_ '"' • .2 Cuncasterea vie,ii lui Pascal!?i ,a epocu in care _ a 'trait va putea contribui intr-o masura esentiala la, ' .... ' ,l~minarea' 1 operei ; intre biografie f,;'i opera 'e 0 fuziune ,"':" , intima, indisolubila. Fi1o~ofia lui' Pascal poarta toate \semnele unor evenimente de constiinta ..in care s-an '. ";Qglindit, cu 0 intensitate exceptionc,lia,.fnlinintaril~ ~i '" opozitiile unui, secol prin excelenta oonfhc~ual.. _

0:n

'j

*
" Importap.te 'transformari social-politice si ideologice ' aveau loc in prima jumatat~-":clllld,e.a •. in strinsa 'legatura cu cre9terea puterii de' stat intrupata de' :n;lOaiH'~ a?sollJ.t~i ._9l~~~a_ ..,iQLJ:i~i impetuoasa a b~rgl:l~~a--~~m~ a F~2n.\el. 'In, desfa!.';airarea· cestui proces,' ((bsolut1snm~rtt6~a~s a .s-a manifestat prin efortu] d€~,~.§._~!~r,tdll'iteIe c!entriflJ.gale ale nobilimii, actionind, ~a un facto:' .d~ unificare politics .';>i"nationalaa statu lui francez. Slabita ~i saracita in urrna nesflIr.;;itelor razboaie din secolul , 'al XVI -lea, frinata ~~itme :,~ politice t\).~i ales sub gu:vernarea luLRicheli~ ~ob~:1ll:e~nu mai po~:t::: impiedica ascensiun~al vizibila a~~rgheZ1\Ol,

favorizatii,ih 'bun:a masura de ins~si' intetes~le abso-, " " , '" l~~smAului regal. Per:tru a-?i consolidaautoritatea pOlii.l;i~?"< tica, mconeordanta 'eu interesele statului na~lon<n,,' absolutist, monarhia Ieudala practica 0 politica de echi~';.,' libru. ~ incurajeaza productia capitalista, d~zvoltareq, industrieisi.comertului 'national, a tehnicii ~i a stnntei; '/",' s: .)0.1 dar,pina la 'S) .Iimita, determinata de aprecierea foloa-.':..~' ," -~ , selor pe care aceasta dezvoltare le putea aduce statului: ';'-f~'\ feudal, AsUeI, GU tot· rolul detinut de burghezie ~f>'·.: viata_ economica, nu se poate vorbi de 0 esenta 'bur- ..~;\') gheza a statuluiabsolutist francez din v-secolul,' "''':,' 1 al X'V,II-'lea: "StatuI .francez din secolul al XVII"-lea,' "'\.'~ organizat pe, principiul puterii absolute (nelimitate);" _ sau autocraticea regelui, :era, prin natura sa de' clasa. ,; :oi!~;,',il un. stat de dictatura a nobilirnii, Misiunea obiectiv(': I(:.} a statului absolutist era sa apere orinduirea feudala "';';.i',,'/ c~ndartmata de Istoriev baza economica feudala, impo:.'.. :',Y triva tuturor fortelor an.tifeudale, care s-au dezvoltat.i-." 'i in interiorul acestei orinduirr' 9.. . Urrnarind aceste tel~rL politice, centralizarea puterii; :: ,::;~ ?estR:t in :ad~l sistemului feu?~l bazat pe 0 rigid.8;,,· j) ."'_ le:ar~le s?'qla.la~pl.{terea..monarhi~~ aliat m blsenca; carela~ reCnn03ryte aui&:btatea sllye ." IC"~";" rana bi rnaterie de educail~_c.a.¢jn_pmblemele refel" ,~ ritQ';itr.:m::$0f?"':::!BJI~aa1i~_JlJ.nliL.J)e fapt; -dupa cum.r : arata Engels, '"marele oentru international al sisternului; _ feudal. era biserica romanc-catolica. In ciuda tuturor razboalelor .interne, ea unea Intreaga· Europa .feudal..B. apusearta intr-un vast ansamblu politic; care se afla, .;. tn opozitie atit eu lumea greco-schismatica cit si, cu >.:'\, cea mahornedana. Ea invaluia orinduirea feudaJ.A.CU· ;,:' )/l;;, aureola gratiei divine. Ea isl intocmise ierarhia ei pro-' .. prie dupa modelul feudal si, in sfirsit era cel mai\'''", mare dintre seniorii feudali; deoarece.· Ii apartineaueel putin o· 'treime din toate proprietatile funciare . -) _ \ ~tolice. ,1nai.rite ca Ieudalismul laic sapoata, fi atacat \ -. :,,:l~

irt

'_I

'''\1('

;'~z.'.'*

ei

.-

"

"

n lstoria moderna, vol, .J, sub redactia 'lui B. 'F. Po r sn mfS,1 >,L,$., Bucuresti, 1954, p. 220, '.

e.;, '.. "', ~',.,


.'

;..

J:'~.'<.-'{-~

.:

.c>: .

x:n
1·_·' "

s.

'}_ ~ J",
ERNEST "STERE "

STunIU

_INTRODUCTIV

~(-!. ;':
4

,~

~,

in fiecaieAara in parte, trebuia distr~sa aceast~ ~"lrga'' } .nizatie centralil, sacra, a feudalismu1Ul" to", Ca~l1c:smul" ,,~., in plina ofens iva ; atotputeTni'C ~a cur~e, in tl1~p'u~ ~ 1-, 'regentei Mariei de Med~cis s,e extlll~e ~I se fo,rtIflC~ :.'x an toata tara. In urrna razboaielor r:l~glO¥e, a de,:emt ·t 'mal activ, mai ihtreprinzator, urmarind eu teriacitate fanatica imphnirea visului augusti~c:n ..: su~o~donarea ideologlei ~i puterii .politice .. ~utont~1;ll spmt';,lale :: bisericii guvernam[ntul bisericn catolice asupra mtregn lumi 11, 'Se construiesc biserici si manastiri, e mo bilizata 0 intreaga armata de predicatori, in stI'~?ui,nta de a recistiga increderea maselor. ~~-ricii joaca :;~_L?t, _ , n;~!l~!y_jn_iDY~Jerl1~pJ-~_)n , _.t9_t vi:r~a ·POlit:i:c,:a."_.a.,." . t5L.rl}.:.J~!£l.?..?a.!a .nu. ?~u__ _ . \Lf;l,zut;Jn.Xi-<ll!ta atl-~a cardinah, preoti ~lcahIgan, c~__2flle_-:.~tit- ·de. antinsa-de·-act.lVlfat"e:-·1"u-s J]::Chl'·]{'V1>lea, Franregn telilu- primisera SiattriCni~. de l~ Roma, ~ici_ de ,la confesorii lor, Maria de MedICI:". a maugura msa pracv tici noi ca la cur-tile spaniole si italiene; confesorul u1t," r~cr~~t regelui 'e in acelasi timp un consili~r din rlndurile clericilor iezuiti. Colegiile $1 manastirile 'intemeiate de acestia se inmultesc [mpresionant d~ rapid, imp~nzind intreaga tara; numai Parisul numara aproximativ 12 institutii de acest gen frecventate de peste 13000 de elevi, E drept, VOT av€'~ lee ~um~rD'as.e conflicte- nntre puterea laica, de stat >';'1 ordinul iezuitifor a' carer activitate fusese chiar interzis~_ la un moment dat pe vintregul : teritoriu al Frantei. Astfel de masuri insa, care dovedeau manitestarea unor :,eleitati de independenta dinpartea monarhului, n;r au putut duee Ia obtinerea unor rezultate de durata. Unifiearea Frantei sub sceptrul monarnului absolut
--I I 1
I

va, insemna totodata ~i subordonarea


l\

eco

oc:

aproape tota-Hi, " ,: absolutismului fata de puterea ideologica a RomeL 1)1 bUM masura acest proces era incurajat chiar de . .~,J- i volnta monarhului, caruia, oricit de neplacut lit er.1'l-',.11 ,ff. ' nmestecul "societatii lui Iisus" in viata politica a ""_'},. ~tlTii, Intelegea, pe de alta parte, sa aprecieze foloasele. pc care activitatea acestui ordin religios Ie aducea in" eonsolidarea terneliilor ideologies ale orinduirii feudale. '. I Masele populare si parlamenteledin Franta au prL __:;..;.< ,,0~r vit eu ostilrtate actiunile acestei institutii . detestata ~ ->'1, '-';, nu numai pentru procedeele reprobabile folo~ite pentru . ~.~__ '~ [1.. ~1 asigura dominatia si controlul asupra constiintelor, - , ,~ r1.!?i pex:tru primejdia pe care 0 reprezenta eu pri- ' " -_., _ vlro la independenta blsericii galicane. Dar, sustdnut v.: _,~ - '. t[(, puterea reg~a, ordinul iezuitilor va exercita 0 ";,." Pl'c,,'£lUne tot mar puternica in domeniul vietii id.eo~· 'I';' lVl;ficesi spirituale, actlonind indeosebi pe calea 1n-1 ' . ~ vtit~'tmintului si a rnetodelor de educatie. _ ,l;_ ,," ~n colegiile brganizate de iezuiti erau adusi profe'., -:;. j tlt'H'l. bine pregatiti, mai ale~ in ce priveste arta de a ,:," ,~~ ~ tllnll, ~uno9tll:tele profane 91 de a Ie adapta dogmelor '-".r;; l'nl:OhclsmulUl. Formati hi acest spirit, tirierii abso1-'1 " v1uti erau incadrati ulterior in colegii superioare, inl' . '1,<,) vocJ.cl'ea desavirsirii educatiei religioase. Dupa termi: .,iftil! 11:I.H"ill studiilor, ei vor continua, sa: pastreze legatura r~,('d-cli iezuiti, prirnind de obicei Insarclnari privitoare "~l l~' ,propagarea teologiei catolice $1 convertirea "ere_.' '~J 'l,1f;!tlor" ..,
A~
1

,~!j : "",,1(

_:f

c~1
J;-,

'~'I

>'

'~5·

cu"',:1
r

<l,'

$tiintii,

FEn gel s Dezvoltarea socialismului de la utopie la 'in R, M c:. r x - F, Eng e 1 s, OpeTe ales~ zn duuii volume, vol. II, editia a II-a, E.5,P,L.P., B_ucu;~~tl, 195,5, p. 106, j1 Ideea unui Imperiu universal al bisericn 'catohce [us~se pfopovaduit8. inca din s:colul, al V~~ea.de c~lugih'ul A u,r e 11 u .A u gus tin (354-430), m scrrerea intitulata Cetatea 1m Dum, )0

l'rivit astfel de La distanta, se£olu~ al XYU:le:a· ~ f!ulu,l rationalismului earteziansi at"ciasfClSmului lite~ .1 tn'! lIr parea marcat 'in acelasi timp de o puternica I rh1ml..llJ'c a teologiei 9i a spirjtului religios. In rnonuIUI\II\'I~llusa Istorie a Frantei12, Ernest Lavisse considera
FI,ltJl!Mlll
I If)

i ~l . ;""T\~l
h~

-: \~ J' ':. ::i~


I' '''(''

r nest

nezeu.

j'U,sqll'u

la re~olution,
"'

a vis s e,

.Histoire

de

FTance

depuis

9 vol., Hachette,

Paris,

19'11,
,,
"

tes

.....

XIV

ERNEST

'STER;E,

:::.

"

--;

-_:

-I'

; .j"$gitima .constatarea unui fenomen .de renastere reli, r Igi,()3J~a; ·;-,t;n'3Jsele erau in general credinc~oru::esi dease_:menea jsi olasele vde sus. Nu ar trebui sa se creada :;~~:" -- spune Lavisse -' ca deismul a fest religia intelec" ,:\" ".tua!ilor (honnetes gens) 91 ca acestia ar .fi acceptat " , eultui religios nurnai «pentru binele: sccietatii .umane si asigurarea linistei publice ...»" 13. ,_ Dar tot Lavisse he, dezvaluie si unele dedesubturi ". ale acestui mare "reviiiment" religios. Nurnarul irnpresionant de manastiri care apar in aeeasta perioada .~ ar parea sa dovedeasca rnai putin realitatea uriui fenomen de recrudescenta religioasa, .cit pe acela de saraeire a unor categorii sociale. "Nobilimea si rnarea burI ghezie se· obisnuisera a considera bunurile bisericilor si rnanastirilor ca speranta copiilor 101', salvarea a. numeroase fam,ilii, providenta ccaselor ruinate. Fika' oa acest fapt sa poata fi invocat impotriva forte; si sinceritatii . elanului religios, e sigur ea saracirea anumitor clase a contribuit in acea vremela popularea manastirilor. In timp ce Richelieu, adresindu-se starilor g.enerale ,din 1614, atribuia pierderea si ruins bisericii abu, zului de cornende (fr. comaneruie = ·uztifruct asupra .unei manastiri, acordat de papa - n.n. E.S.), nobilimea regreta 'timpurile in care toate beneficiile ecleziastice rnergeau la urmasii ei, t91an care, dupa cum se spunea 'intr-o scrieredin acele vremuri, «reprezentantii marilor familii si rude ale oamenilor bi:serlCiiobtineau mati foloase, fiind ajutati si inlesniti atit in cheltuielile pentru baieti, cit'19i eu prilejul casatoriei fetelor»" h. . .I Realitati degenul celor de mai sus nu pot decit sa arunce 0 lumina edifieatoare asupra stari! de spirit caracteristica multora dintre acei care' se 'mrolasera in marea armata a catolicismului, slujind deopotriva inte,resele papei oa si pe acelea ale absolutismului feudal.
\ I

I,;

TI:xprimindtendintele. de -autonornie a1e 'cle'nJ.liii ,,'.'~ ~:~ 1'1'HI'lCeZ, revendicariie gaU:cane_,a~ _m~rca.t, 1~ rindul; lo~., un alt aspect al esecului suferit de biserica r()man?-, ~\"'} ht [ncercarea de supune intreaga Iurne unei~utori.-, ···.:i~'R~ . I,Atluniee. Pina la revo1utia din 1789,.,gaH~arusrriul Vt:':'4i!;~~ t\I;H'l~·titui doctrine- ofida1;a a' regilor ::;;i parlamentelor,_. ':,;',' elin Franta, doctrina dezaprobata de papa 91 de iez'uiti : ". -;l!< (Vraz'iCh.Seig-riobos, - Histoire,sincerede la natioii; ~
I :. ~,

--

' ' . ""..rs::

"~

[ .,

fN\!'W·aise). y

~>

...,

", ' ,

*,'·1..

Acestui urias efort c€ntralizatot a] eatolicismulul l'iJman,~i_ s-a opus, prin reactie, intr~aga I?i~ca:~' ,~;;' f;1'll'mei) onstituind totodata "cauza ocazionala a m-,~", ": ,~ c LI!~,rii 'ansenismuiui in arena istoriei. j .-~ '~"~'_~~\ Pas~~t reprezentantul eel ma,i ,stratu"cit, doea doctriITFltUl jansenli::iSi"1~r '.. ';'),dtK:trina exista inainte~va contmua sa si afirrne :? '_,' / pn:zenta activa in istoria religioasa a. Frantei s . p~na I\[;)l'ecea de-a doua [umatate a secolului' al XVIII-lea, [Nil. vom putea- intelege rInsa,.in chip just, semnificati,a . 114tiorica a acestei miscari, fara a tine seama de condi~loniirile ~iconcrete: social-politice sireconomice, cad {~o.:mctul doctrinar dintre [ansenisti si iezuiti in prohl!llma Iundamentala a gratiei nu fusese inspirat numai le dorinta de a salva ortodoxia, dreapta credinta, intr;.,,? ~llI,Qstiuneteologica. Astfel. de discutii n-ar fi putu.t. .' <'. uvea un caracter atit'de patimas 91 eonsecinte atit 'de," ~." fJ,I'tave pentru [ansenisti daca in joe ar fi fast nurnai .. lul~gIitatea dogmei. iln legatura eli situatii de un ea)ae~ ",.'>' ~:~ Lti~ oar~cum similar, Engels scria: "CU toate expener:-:'>; (,pIe recente, ideologia germane nu vede nici .. acun::', : . ';/ 1'rl1uptele care au dus Ia prabusire evul mediu nimi9, " iJLtc:eva decit nista certuri teologiee violente. Daca oae.~, "IU hii din acele vrernuri s-a1' fi putut intelege asupr~. ..' }.

nu~.c~a1,

ch¥f;:'(~,~

'r;f

<

,r :,

~.., "

-' 13 • H"

, -,

Ernest Lavisse, Ibidem, p. 37.6. '

op. cit.;

t. VI-U, p ..' 204.

Cor n eli u s J it n sen ius (1585-1638), teolog olan!!f% fondatorul jansenismului, doctriria rel.igioasa pe care. nll:llune in 'scrierea Augu_s~inu~, .)h c~re. apara !:;za p~ede$~._ Illl~l'!i in problema relatiei dintre "gratla. divina ~i llberllli HI'iJI!:ru. I :
Iii
I

---'

,_ I

••

-_

• -;,

':',~:-

0':

. ,~"'S"'., .'1 ~.: :< .. /;'.\'


.".~'1'
"'-

i~";~

.l

'-

XVI v
i
,I

. XVII·
0, l!ll

',.
'.I

lllRN1tS'!' STEnE
1

I;)

~~,; 1

ehestiunilor ceresn, atunci n-ar .fi existat nici un motiv dupA psrerea istoriografilor $i a inteleptilor barbattde stat ai patriei noastre, ca ei sa. se certe hi privinta chestiunilor lumesti. Acesti ideologi sint destul de ered:uli ca sa accepte 'drept bune toate iluziile pe ,,' are c \J IiiI Ie face 0 epoca asupra ei Insa.,?i, sau pe care ideoI /iOgU unei epoci $i le facasupra acesteia .., Si i~ ru?a. zisele razboaie religioase din secolul al xvt-lea era , Yorba, in primul rind, de interese materiale clasa foarte precise; aceste razboaie fost lupte de elasa , ca si conflictele interne de mal tirziu din' Anglia din Franta. Si chiar daca luptele de elasa de atunci "\ se purtau, sub Iozinci religioase, chiar dad. interesele llevoile$i revendicarile diferitelor clase se ascundea~ if' .sub masca ~religiei, . acest fapt nu schimba Iucrurile int~, nimic si e~te user explicabil prin conditiile ~r '. \ epocn" 16. Jansenismul a oonstituit in fond una din ~';\ 'expresiile caracteristice, pentru acea perioada din istoi :rj.a Frantei, a unui fapt social-politic; oonflictul dintre mare a burghezie $i absolutism, manifestarea nernultumirilor de ordin economic, politic si: religios; ale unor -cercuri apartinind "aristocratiei" burgheze, , fenomen . remarcat de altiel cu patrundere de Sainte-Beuve in' monumentala sa Iucrare oonsaerata miscarii de PortRoyal (Port-Royal, 1840-1859). Politica financiara a .1v,LMp,zwin",J~<lz?-):a .. pe,,~pql1rea .exceshi~'-'a-taXeiOi~--$i Impozitelor de tot' ielul, a aV_1!L<:l-c<!!,uLlliuiJrit{i aproape . toate straturile - po~:latrej; soliga:ri,z'ind, in. valulTde protesfe pe care l-a provo cat, Pai'larrlentur'-Ci1'{oM:ele - .. opulate aJ}tif~'!9~le. Gravitatea nernultumirilor Se va p manifesta ,in tp~~pro-area-ctrprileJu1 "Frondei'par: aceasta n-a -i~erimat decit punctul culrninanf al' unui proces care dura de multa vreme, dezvaluind mcordarea erescinda a relatiilor dintre parlament, aparator al intereselor mahi burghezii si eoroana. . I

au

cte·

$i

'h.

1a

1",(1 aoeasta baza s-a dezvol~t' activitatea ~~elo~.de' l~1 Port-Royal, lupta impotrivacatolicismulUi ie~uit: hnpotriva teologiei ~i filozofiei oficiale patronate de: i:\III:.odtatea romana, marcind sub haina religioasaa.· mllJlifestarii unul din simptomele oele m~ !.m,Live ale crizei prin care trecea catolicismul isi absQ~'. htt1smui feudal. 17, ' f', ~"'. "i Ludovic al ".XtV-lea nu s-a fuJ."!?elat supra conse:_,~," a {In ~e poslBii~~4Xg:.IaD1LeD-1m!Lu;l-gt;:c01rfesoriisai..Jezuivr,,· ". lor H VOl' fi atras atential?i asupry_En~·~j~t--~litice· . P' care 0 reptez·e?la:::QQGr~.gi:L)1!,:~P~n.:B2.Y-~· lJ~ .\, II '1 inven;;tlna~ ,C::~PWlie<,.,pgq.t:nL U~p.j.dareaJPiciLl?X$R:~, l'l ute, CO~~~~,_!,_<;."~£~1!_~i!..J_gL.,Amaultd,-~ar~Le, t\J'l')aurd'(, va ramme' irevocabila. .!n__lJ.illLrege1.iCinl _ vu ezita_.g_trimit:4~Qe..1p~i iinar~ti pentru a ridica ,. po cele dteya,,_'£~~3g~ri,t~~oar.£ ~~. m~ ~laPtftt~' .• , \ p ':';:1 Hoyal, imprm;;tiindude.JrdQatffi,E:.rquta... ---~. ' ;,' f( Toate aceste fapte demonstreaza cit de [ustificate ) II ""',"l IJtn t tezele lui Engels, dupa care ,,01ooa cea mai direct ',' ! '. ' [nteresata in 1upta impotriva autoritatii bisericii icato- .! .'~ lI'(' era tocmai burghezia" ~i ca "orice Iupta jmpotfiva': 1; udalismului trebuia sa imbrace in acea epoca 0 haina I'Qllgioasa, eft trebuia sa fie indreptata, in primul rind, mpotriva bisericii. Dar daca chemarea Ia lupta a fost l'Qstita mai intii de universitati ~i de, catre oameniiII afaceri de la orase, ea aavut inevitabil un rasunet I ", I'Ht.emic in sinul Itaselor populatiei rurale, printre ".".-< ~tlrGmi, care duceau pretutindeni a lupta tnversunata ,.; hl1potriva stapinilor lor feudali, clerici t}i mtreni.So ' -'I' Inpl:ci psntru Insal;;i existenta lor" 18. .'.' (' i ,.;,,

',i ,I
"

'~~~~.~~!:1!f::::?fJ~l~~~~Jt1Dar

"._.'~
I.~ ,~

~.

_1..-..'

,1,' ~ :-.J "

16 F. Eng e ls, Riizboiu! tardnesc Bucuresti, 1958, editia a III-a, pp. 48-~9,

german,

E.S.P,L.P.,

Motivatia economica a teorlei janseniste despre . pre- ',.,,1.,,' "~IILlnare a fost subliniata eu lirnpezime de Engels;' "Doc:' \ \it IIlflU predestinarn era expresia religioasa a faptului ca, in turn '0 comerciala a concurentei, succesul· sau falimentul, .nl,! t (lind de activitatea sau de inde~narea individului, ci de tllr, rejurar! care sint independente" de dinsul" tDezoottarea Jrwlllltsmului de la utopie la $tiintii, In loco cit., PP-. 107-108),
17 W Ibidem,

,'!

p. 107,

XVIII
"

XIX

,
,\

\ "",

•. _ ", , • \ ,J' "/'", ~! ~.

\""-;."7'

'._,_<~(;'"
.
I

_r'

STIJDn1• ','_ r
..

~,

,:tN.r.aODUCTIV .f: ')" :


:":

,01

'
I' "',. I• ..., •.... ··\1_ .~\

'

pe deasupra .!Ut~ror ~p~zifiilO\f';'R~~ I_ t~!!-t~.~Car€~::,,~-c~~~1!~~~t;itllr:ta acestui SECO, antiteea ,'.-'~~~;;,(.. !t~~e ~l. ~~dl:;.ta, dmtr: autonomic hse-rvi} , E , tul~, mn~ ~11dinta' carecauta fundamentarea adevarului E?i moralei pe sentimentul dernnitatii 51 capacitati; gindirii umane si altarcare funda'menteaza normele adevarului si ale bineluipe) autoritatea unui _~, principiurtranscendent, -supranatural. CQn1;iQ1,liridrat -', - -dit~ iIi~.ual~._llle"...R,eIL.~erii,. secolulgLXm:r;rea ~,, ,a, -fosrJ):g,p.Q.{;tL£l~ ...!!l~~i:irYfil~zor$TJnatefialis.te ,I '71,a libe'rei cugetarL Ca in toate vremurile, materiaIismul s':'a impus ca un eorolar firesc al progresului I~tiintifi,c,tal numeroaselor descoperiri o$i realizari obti-' nute in diferrtele ramuri rue stiintelor naturii. Se rna'nifesta tot, mai. viu acum, iristrmsa .legatura .cu dez,voltarea irnpetuoasa ,a Iortelor de prOiductie 'infr-o perioada de .asc~nsiliI?-e, a burgheziei, neincrederea fata ", de vplasmuirile speculative "ale filozofiei, traditionale , , i' \" " patronate de biserica $i,' corelativ, preocuparea de a I."e fundamenta cercetarea naturii pe folosirea siricta, cit mai riguioasa,' a procedeelor experimentale si maternatice. piritul scolast)s.. d~-m:a.tistnuL.te..QlQg,i.c. __ ~ au , pi;irriit irr~a rm aceasta ~_gre.a~,lQy.li:uta,' Un anurnit : ' sceptRt.sm,de-ori€!frtare-aiiHreligioasa, su.bIiDiaza' elanul co;rvii:igef1ror~n Ufj;~;:£~-uirie:tle}:;:;:"ine"\1i,tabil al' 'presfigiUlUi·"'d'€Ccare' 'Se'butura~1Tiine;i'urn:an~; si studiul nefalsificat, -ai f'4pteYof· d€-e~per[enta. Cores~ : :,:p.tittzan~intereselor si nazuintelor ideologice ale tinerei " clase burgheze, noua orientare culturala caracteristica , ' , .spiritului modern graviteaza in jur'ul' a dotla- preocu-- ,(' pari esentiale : a) Cercetarea 9tiintifica a naturii, de care depindea / mflbrrrea. tehnicii isi a econorniei burgheze 'in ascen~J siune ; , '/ ~: i. bj ;:Lupta i~potriva institutiilor 9i ideologiei feu. dalismului, eare se opuneau. ascensiunii noii clase, ~,:' ,~'1nFranta, ca I'?i in aH.e tari .dorninate decatohcism, .:' ,I afirmarea noilor tendrnte mi s-a putut produce ---:dupa > cum s-a aratat deja ~, fika a iritimpma opozijia
I ,\

Ir,~-'-~!,.J:s,/~, afir'ma

...

,.0

>.

sur~<;t""

Uptlratorilor vechiului regim, Presiunea exercitata blseri~a, d~ Fa~~tatea' de teologie din.' Pans', ~,rs;eoq:'-:.., ',:, tWe ;>1 .prejudecatile, erau tot atitea piedici care faeeau .: , " tliJicillt lu ta 1m trivatomi ,. '., - '<, n ~olastic. on rolul si presiunea ',lIlt partea bisericii dt, mtensifica irideosebi perrias ce cugetarea timpuIul tinde a se malta de las iul .cercetarii unor feno- . mene particulare vla vaste generalizari teoretice 'lu' c'ore e an~ajata, direct ~3.:uindirect, conceptia de'spre 1.1.,1 me. ~lUd,a aeestor dificultati, stiinta evului mediu o depasita. Ca rezultat al descoperirtlor astronomice nl, ~n primul rind, ca urmare a revolutiei- copernicane un, nou" tablou asupra lun:ii s-a irnpus in c;b.ip ir~zis~" . '!j tlbi], lumd locul, oosmologiei medievale. Stiintaei teo- r :'. logia nu mai ~t fi" conciliate nici mik~ inaparerita, .'. ~,.,--r, ea In evul medi u, cmd geocentrismul ptolemeic serves ' ';'),!j:~' ~i~ir:tr_?ducere ,teoc~ritrismuluiprofesa1J de teologi. Fll,.lpnmmd granitele m care fusese .incercuit de Ptolent~U,~~v~r~~~ apare ca nelimi~all ; sio data cu perspecl,~va infinitatii, bolta cereasoa e deposedata de .aoel l'i flex divin eu care 0 impodobisefnca din antichitate fhdca aristotelica 19. Noul spectaeol allumii Ii -v~ . -.~ d elansa lui Pascal 0 reactie dureroasa : ,;,Tacerea d{'ma a acestor spatii infinite rna inspaiminta" (p. 103):';\ , " k~~i~mul l?i, ~nd!f~!~ti§.mJ)L 11.!@;lL.l~IQllQr~tY~.~"rlP~ l'n~lpmd~rea?a.r:~z:alllsm~lui, a_IDP.r.akLlli?~~!!E.e,_§i.j:n.:o;_: ~ : ." 11·Qsulul ..~tuntJAc" , datorita {poi Iuptelor cocl€lStonale Ilintre biserici ca :$i tinutei morale a multora idintae' i ~ 'l. zi~ti, care nu era de natura sa .incurajeze la ore» "\n~I!I, Ca in toate vremurHe, exists. 0 categorierde II meni pentru care legaturile eu religia se reduce"!iu'

de ',_', .
i'~~l;:;'~

!r:

f-

'!

10Cerul ne 'spune fizica aristotelica -, .. ste 'sfera e 1"11'~O-'I:a, l~r piiqllntul. centrul ei. -Natura reprezirrta tot cee?! n ~n i nl:enpru1 ac~ste~ :"fere este. SUPU;3 l,ni$carii .sau repausu!II. ',~le rrnscarea rnsasi generata de Prirnul .motor si conti-. HI(lJM prin intermediut : cauzelor secunda, Eterna rotatie a~ II t'\!lul suprem in jurul axei universului eire efectul irriedi:at HI I'l'lmului motor imobil. Prin contactul imediat cu -div.ini~ I j tI, stera ,:er~:'lsca ,este. sediul tuturor perfectiunilor, mis• IU'Ilfl clrculara fund .una dintre acesrea,' '

xx
"

e~)

\'

,:EMEST 'STERE
,- ~i

'~, ,

practice pur formala a ritualului impus de biser~ca fapoi tagma "libertinilor" 20, llber-cugetatori care , 'a.f~au (J atitudine de nepasare sau dispret fata de , chestiunife religioase, pr~c!,,~a se confermeze in , _,~ 'eonduita lor maximei<:,~p~CaienS'"J 8-a1' putea adauga , '!iii categoria acelor necreamCi~care, sub haina ecle-, ' ziastica si sub aparenta devotiunii, ascundeau de fapt un suflet lipsit de orice vibratie mistica. Printr-un 'fenomen paradoxal, se pare ca dlsciplina iteologica a , ' _,-putut duce, in frecvente eazuri, la rezultate. cu totul opuse soopului urrnarit, Anatole France -surprindea eu firi:if ironie paradoxul: "Puterea disciplinei teologice e atit de mare - spune un personaj din Ulmul din .parc _:_ incit numai ea e in masura sa formeze marfi ~edincios,i; necredinciosul care n-a treeut prin miirule noastre nu are puterea, nici armele cu care sa fa-ca, rau. lntre zidurile noastre, numai, se dobindesc toate invataturile, pina si aceea a hulei". ;', ' Evident, asemenqa situatii nu sintIesne de verificat, " ~nici .susceptibile de 0 determinare riguroasa. Dar in be priveste cazurilemai notorii, ale ateilor "recunos,cutp' ca atare, marturia unui am al bisericii, oricit de~ ,_lcitbitrara, e cu atitrnai semnificativa: -Invatatul abate " Mer'senne -'- ne relateaza Brunetiero in studiul Janse- riistes,·' et - cartesiens 21 - evalua numarul- ateilor din .nu mai putin de' 50 OOb~ Marter exceptional a1 epoeil, ,Pascal va nota la rindul sau ill Cuqetiiri : ,;Adevaratii crestini sint .putini ; vorbesc de credinta ,adevarata, Sint multi care, cred, dar din superstttie;
I

Ii-

altii, multi, care nu icred, din libertinaj. Sint intre aceste doua categorii" (fragm, 256), __ __ Discreditarea credintelor religioase devenise tOt mai'- (~'~ vizibila, 'toate . d~ectiile ele erauvatacats, subIm(~ .)~ pulsul noil or nevoi mte1ectuale __ale unei burghezii il}" ascensrune, deginditori di.il--------Frlanta; in Anglia,: di.ll d Olanda, direct sau indirect, prin ascutirea ccontmua ~' spiritului vcritic, ,prin detasarea tot mai accentuata detezele dogmatics ale teologiei, in strinsa legatur_a & '~r afirrnarea puternica a cerintei de a ounoaste cit mal exact fortele naturii, pentru a le pune m slujba nevnilor practice ale omului. , ,In aceasta atmosfera culturala s-':'a-format si s-a _". aflT~at. opera ~u~/Pascal,. reflectind, cu ,un. relief':;;i ",,'.;,: o _Vl;vacltate umca, dramatica jinclestara dintre fortele'," "'-;,; spmtualeale epocii, Ea reprezinta tocmai produsul rsh:: \''', cxpresia raportului de forta dintre doua tendinte con>.' J ,), " tradictorii : una care se indreapta spre trecut - in', \. .--:",c cautarea credintei:9i puritatii originare a crestinismu,.~ ~ lui evanghelic 22 ; cealalta alimentata de .o mare pasiune~. -,;": ",,y--. stiintifica si de a ratiune lucida, 'care' va recunoaste . i,' w; 'in. fond absurditatile credintei ~iale ordinii soci~le i _ ," ,.'c

J?in

existente,

_.

.~;,

Pkhi$la

.,

20

et de Morale", 1919, p, 483 si urm, 21 Vezi F, B run e tie r e; Histoire de la UtteratuTe fran~ , 'caise dassique, Delagrave, Paris, f.a., -t, II, p,278_ XXII

de la litUirature jrant;atse, Delagrave, _i'899· G. Lan S 0- n, Histoire de la litterature Fant;aise, ~)3~a,_ Hachette, Paris; F, S t:r 0 W ski, :Pascal et Son _vel, ,I; L, B 1 a n c h e t. in "Revue de _Metaphysique

tate

Manuel d'histoire

Asupra ateismului ~i miscarti libertine a secolului al XVII-lea, de consultat

L- B nll=U~t iin e.
temps,
Paris, editia

din prima

[uma-

Nasout la Clermont-Ferrand, vechea capitala "1:1 provlnctei Auvergne, la 19 iunie' 1623, Pascal ~lnea unei familii repreZ~llIativa Clarang soclal pentru /.: eeea c~ s-a numit "aristocratia clasei de mij1oo". Ta1;iU ' ~liu, Etienne, Pascal, "President ,- la Cour des Aides" .' ,"~ a (aurte superioara de [udecata asupraunei categoriic; :,"~ EJpeciale de impozite) din Clermont, era un om de ,'J fl'umoasa culture, bucurindu-se de 0 reputatis deose-' . __ "".,, blt~ in lumea stiintifica -a' vremii. La moartea mamei ,.., k':' V:IQl' rarnine ..in grija sa .:xc~u~iva trei .copH; Gilbe,rt~_~'~,I"'-~ (n, 1620), viitoarea "d-na Perier/"; Blaise, eu trei ani'"> ~

•t

aPtlrr-

,",r

~2

Manifestari
iiiriinesc

IUI:iloiul

german,

comuns

ereziilor
pp, 50-51,

medievale.
57_:___58,69.

Cf.
.

XXIII

".

s~lU~.wr~oJ?l:jcTlv

"

mai tinar, ~l Jacqueline - I'steaua famH~ei":.(n.. 16.,25-): Tristul eveniment, cit si 0 riguroasa conceptie. asupra indatoririlor de parinte vor fi cintarit mult asupra deciziei irnpresionante 'a lui Et.Pascal de a-si vind€; , " .\ s;lujba si de a 'se stabili Ja Paris pentru a' se consacra 'C,1:1 totul educatiei celor trei : copii. Sceptic .cu privire poslbilitatile invatamtntului oficial, 'va proceda dupa principille unei pedagzigii sui-qeneris, nu lips ita totusi de unele intuitii juste. Principala Jui maxima-in materie de educatie ---:-ne inforrneaza Gilberte Perier 'era de.a nu .supune copilul unor eforturi care sa-I depaseasca puterile naturale. Studiul Iimbii Iatine fusese programat pentru virsta de 12 ani, dar in ce priveste - contactulcu maternaticile, acesta urma sa-i fie ingaduit Iui Blaise nurnai la 0 virsta mai .matura, Spre uimirea .. tatalu; sat]. 1nsa, lucru,rileau evoluat intr-unchip cu . totul neprevazut, Zadarnic scrierile . de matematici t"" " _., ' .: I fuse sera tinute .sub cheie 9i Et. PascaLevitase arice discutie care ar 1i putut 'indrepta interesul rnioului } B.laise in aceasta directie, V.ocatia m.atematica a lui l Pascal s-a afirmat CU 0 precocitate .uimitoare, ~n 1. ciuda .si poate, intr-o masura; datorita tocrnai acestor hnterdictii. "Fratele meu, - serie Gilberte Perier .I..vazlnd rezistenta lui, il intreba intr-o 2-i ce este aceasta stiinta (geometria ~ n.n, B.S.) si cu ce se ocupa ea. Tatal meu ili raspunse sumar ca este mijlocul de a face figl).ri exacte ~i de a gasi proportiile pe care aceste figuri Ie intre ele, oprindu-l !in acelasi timp de arnai vorbi despre ea$i dea .sernai gincn~reodata Ia ea..." 23. Dar Blaisenu va inceta sa glndeasca: .prin aptitudinile sale, ~prin' insasi atmosfera vrernii pe care geni ul sa u .precoce a intuit-o Ide timpuriu, era un geometru. In orele Iibere , deseneaza vcu carbune diferite figuri geometrice, ceraeteaza . re'iatiile dintre ele, forrnuleaza 0 serie de definitii si axiome, procedind apoi pe ba:za, acestora

la

oJ'

1a demonstrarea unor teoreme, Progresele sint, atit dE:',,,'.': .): mari, incit ---, dupa relatar~a d-nei Perier ~. 'ar ajuns la demonstrarea celei de-a 32-:a ropozitii eucli"::> '~;"" diene. Concentrat asupra acestor 0 atii, ~Blaise rn-a" .'" ... _~ observat prezenta tataruisau, conternpla con-. ~il sternat si plin de admiratie, C un om transportat. alearga la maternaticianul 'Le P eur pentru a-i comu-i. nica . evenimentul. Plinge de bucurie, daruindu-i' lui Blaise Elementele lui Euclide pentru a Ie' citi limpulliber.;.· . A9a ne povesteste d-na Perier, Dar fara a intentiona cltnsi de putin de a-I pune la indoiala bunacredinta, sau de .a9tirbi din gloria tinarului Pascal,. ,~a marturisim c8. faptul relatat nu ni..S,y_ pare verosimil, De a1tfel nu numai in .acest punct, dar sl .Tn •...c.~i altele moo esentiale, marturrile d-nei Perier vor trebui ' .:-,'.~r considerate cum grana salis. Geornetria euclidiana n-a '.... ", 'fast opera unei ·imaginatii speculative, pur deductive, ,"11' d a unei indelungate elaborari metodologice sprijinite .. pe interpretarea :unor vaste observatii. Mai plauzibila, ni se pare, pentru acest rnotiv, versiunea 24 lui Talle~.. mant des Reaux; Blaise ar fi cunoscut Elemetitele lui :Euclide, publicate pe atunci in limba latina,le-ar fi ,,' _ citit pe ascuns, refacind apoi demonstratiile din me.;i", marie. In orice caz, de· ad malnte pasiunea pentru ,,'"-4

Ii>

o,-"'~

car

.'r

au

,2$ Blaise Pascal. Vie, par M m P f tie r, in· ed.Brun-'.schvicg, t. I, p. 53. Biografia sc:risa de Gilberte Perier pentru prim,a ed!tie ,a ,Cuge.~iirHo1·afost impr.il:?-ata la ~Amsterdam . III 1.684, Inso~Illd apol aproape toate edltnle unnatoare,

'F-

21, lata acel episod In relatarea lui Tallemant des. Reaux -;- memorialist franoez(1619-16~2): "Pre~edintele Pascal ave~ III) fiu care a dovedit ~nca din copilarje inclinatia pe care" fc) avea pwnfru matematici. Tatal, sau 1i interzisese sa seiocupe eu acestea, inainte dea ii invatat bine Iatina si greaca. Acest ,'~opi!de 12 sau 13 aniil citi pe Euclide i:o ascuns, iacind' ,(1('~Il:l demonstratii : tatal sau descoperi citeva ; n enema .~l n hll,l-eba: «Ce-i asta?»; transpirind, copilul li raspunse : «Nu Itl~f,lm ocupat de ele .decit in timpul Iiber», -«$i. intelegi tu i"~ne aoeste propozitii .?,.,.. «Da, tata». «Si unde le-ai Ifi1:NH ?». - «In Euclide, din care am citit primele sase ciirti»' '(Lir.' obicei nu se citeau deoit acestea 1a inceput). «$1 cind I,\'·al citit ?*. - «Prima .1ntr,·o dupa masa si celelalte ,intr-un, l!Inp relativ mai scurt.s-". (Tallemant des Heaux,' HistoI'I! ttes, pp. 188":"'189- Le president Paschal etson filz), citat 11,· B(unschvicg, in Oeu.vresde Blaise Pascal, t. I, p. 55)";

-"
>

J", .
1-', •

'"

"

" -.'

XXIV

xxv·

,r

.' "

" ;. .<; ~geometrie' stralueite seva putea '" rile sale


.t

manifest a nestingh~rit si 1t1CJ."'8.atrage reputatia de savant I', .'.: -"':inca la virsta adolescentei. Binecumpanitul program I '": .. , de educatie .al lui Et, Pascal ~ fast, ~ ,din fericir~ -:. "',' depasit de evolutia noasteptata a fiului, A .contnbu::t _, t6~i in buna masura Ia orientarea acestel, evolut1.1, ."dezvoltindu-i de timpuriu lui Blaise Pascal simtul crit~c9i ginJdirea personals, mo~elindu-~ spiritul in directia unei intelegerl cauzale si exp~nme~tale <: lupurilor. Trebuinta de a cauta pretutindeni adevarul, de a~i delimit a cu precizie granitele si caile de acces, pentru a nu accepta ca valabil decit. ceea ce se infati~eaza. cu atributele unei deI?line evldente, v~ ma~~a chip c1efinitiv gmdirea Iui P,:scal, acea dl~pozlt:e intelectuaJii care se va traduce pnn refuzul preJu?eca.tiler traditionale, ca 91 In nevoia de a cerceta ratiunea , \ explicativa a lucrurilor ("la effe~s"). '~a s~ va rnanifesta foarte curind prm 0 sene de mvestlgatll in dorneniul fenomenelor fizice, Pascal dovedind de /timpurlu aptitudini exceptionale in directia cercetari~. , experirnentale, ca si in matematici. La virsta de 11 am compusese deja un mic Tratat asupra suneteLor, "tout a fait bien raisonne"(foarte bine :gindit), dupa apreeierea lui Tallemant des Reaux .. Geniul matematic al lui Pascal se va, afirma ulte,rior cu o lucrare ongmala, compusa la 16 ani si intitulata Essai pour les coniques. Dupa Gilberte Perier, lucrarea ar fi racut a atit de puternica impresie, inci<t cine~a ar fi spus ea de La Arhimede nu s-a vazut ceva asernanator. Descartes nu s...Ja aratat prea enrtuzi'aist, deelarind ca "s-ar putea spune aLte lucruri privind .'conicele, decit se osteneste sa Uimur'eaisca un oopil de 16 ani". Leibniz, dirnpotriva, va marturisi 0 admiratie .fara rezerve, Svar putea insa ca : ambeie reactii sa .fi fest mai mult sau mai putin, indreptatite : Descartes,' nu cunoscuse decit 0 schitli fragmentara din tratatul asupra conicelor, despre al carui eontinut

cte

Ii var

in

=» =:

Leibniz a oapatat prin intermediul lui Ftorin Perier: ._ curnnatul lui Pascal 0 ormatib mult mai .;;iJ.'_:, precisa • !, '\.}.- .:. ~ I" .~~ Ilntre timp, Blaise fusese . trodus ih cercul W10ra ,'~~ dintre cei rnai de seams ginditori !?i oameni de i?ti~nta, ai vremii. Locuinta lui Et. Pascal deVen~e1.ln fel de academie frecventata de num,e ilus,tre : G endi.25, De,. sargues 26, Roberval F, apoiMersenne 28 devotatul prieten al lui Descartes ~ care ii va de~ica lui Pascal scrierea Harmonie unioerselle, aducindu-f cu acest prilej elogii pentru eruditia .sa si moo ales..pentru legatura admirabila ("mariage ires excellent") pe care a realizat-o intre teorie ;;i practice. Omagiul era intru j ::. totul mdreptatit.. Pascal a identificat in (metoda mate- ~I"i ~ matica un instrument ideal de cercetare a adevarului, . ,j:' :} prin acel caracter de evidenta propriu ~'onclUZiilor oq'~ tinute pe calea unor deductii riguroase ; ca 9i Descartes' ', insa, a sesizat totodata sl posibilitatea a Iicatiilor prac- , ·l !,~' . tice ale stiintei, ceea ce e1ilnsL1l$i a nurnit "la legitime .,.,,~ et necessoire alliance de la theorie aver l'art" (alianta legitlma si necesara dintre teorie practice). Din astfel de convingeri si preoeupari va . ezulta inventia Iaimoasei masini aritmetice, precursoa indepartata a-_. eiberneticii, Pentru a-si ajuta tatal ~ mimit intre tirnp . intendant de's taiiies (talia = impozit principat asupra pamintului) la Rauen in operatiile calcul a
I
_. ~ -" < -

I'"

.... ,

~'j' r

"

Glssendi, Pierre (1592-1655), filozdf materialist, ur- -, .. mInd, cu unele nuante proprii, Iinia atornismului lui Epicur; ..\ . 1,\'1, Lucretiu, Adversar a1 aristotelismului scolastic ~i al ratio:t!f.I]jsmului cartezian, 'in numele unei filozofii a expcrientei hozatii pe recunoasterea rolului senzatiilor I_~n cunoastere, 26 Desargues, Gaspard (1593-1662) rgeometru remarcabll. ale carui Iucrart au fost mult admirate de Pascal si l!'{'nnat, ! 2; Roberval, Gilles Persone de (1602-1 5) - matematician Ir'flncez . 28 Mersenne, Marin (1588-1648) 'fii teolog; a de . i'/tiinta si . !lal'\,li locuinta' se intruneau reputati Fermat s.a, Mlnditori ai vremii, ca Descartes, Hobbes,
25

.I

de

'in

XXVI

XXVII

~\ 'lm. !fr ~'At


'r ,-, , • ;

.t~,
I,;:

'

,..;'

_.". i. :,' ~I·

I. ~~~\ , "

(oF:"

-", \O"t'l, "

'l-'" ~-;\

~~
\,t;
L

,_ , ,,",'~n!J;jW ..~,·.J1.tbI)_QC'J'IV:.:,. .. ' i , -;:)


''''''''0'",,:'.
I
, \

."

• ~_-;-

-"

"

';

.: -

'!", ",-,

"

, ••];' '

• '\:.. ~.

t; . ,,~/7- .
\

chelhtieli co:i;l:Siderabile, 0' ingernoasa rnasj.na de calcul, , ,~::~.~prima-de ac~st gen, din car:,e s_,e inspira m.aj?ritate~ ~~. v,: -:-. uicerdirilor ulterioare . Jn mfaptUlrea acestei inventii . ,!, a avut de h~ptat eu dificultati de tot felul, tsoretice '",,',..' ':~'"~i pract,iee, l~>-abiruit pe toate, c~ ,I$i &~~e:ir:~elefiZice. ) datorite iinC<?fdarii excesive, uneu debilitati. nervoase .~:.: congenitale 29'1 dovecllnci si ~n aceasta imprejurare mu~.. ;. tiple aptitudini,eapacitate de efort si 0 t~n~~ltate Ul, mitcare 30. S~p:ul ~ini~ial ~ acestei realizari ?l . fost depasit, Perfectionind masma de calcu1, ~nst~Ule~te 50dre modele ~n d€'~rs ~de.10 ani (164~-~652) .s,:s~ v~ I ,preocupa acum de raspmdlrea pe scara CIt mal ..mtmsa a inventiei sa1f' pecare un p~os~e:t conceput felul . ree1amelor eo'~erciale 0 prezmt.a mtregn lumi drept
~,""_ .'
:I

\r" ' ~ t1 efortur! , .,.,l(.'impozitelor, i inven t eaza, cu p~e~u. 'lY1?~ ~ .

:n

"I,

:1\l Doeumente~e referitoare 1a boala lui Pascal, in 'ecii~ia Brunschvieg, t. X~ . ,; , 3Q In Genie ~I u christianisme, C h a t e a u b ria n d j]. In; fati~eaza pe Pas al ir;ttr-un ?~~tr~t impre.sionant: "A exist~t un om .care, la 12 am, Cll lmu 91 cer::un a creat matematip' cile; care, Ia 1 ani, racuse eel m~1 ~a-vant .tratat asupr~ conicelor din cite s-au vazut de la antichitate ; care, la 19 am, ! transforma 'in maf.iria 0 stiinta ee exists in intregime in i~.t~~ , Iect ; care, la 23 Ide ani, a demonstrat fenomenul .~re~ •. ~ll a aerului :;;ia distrus una dinmari~e.erori al~ v:chn, fl.Z,lel.,; care, la virsta la \care alti oarneru mcep .abla sa cunoasca. e parcursese deja d~clul stiintelor umane, si-a d~t seama ,neantul I, r si :;>i-<1\ o indreptat pr,ivirile sp~,: y_:ehgle car;, dl?, ; acel moment si p~na la moartea .sa,. venita ,m eel .dc~a!. .trelzecl $i "noualea ap, mereu infirm:;;i suterind, a fDCll:t hmb~ pe care au vorbitjo Bossuet 91 Racine, a .o~erit mqqeH:l celei mai perfecte ironii, ca si a rationamentului eel mal rrguros : ", In sfir~it, care, fnl scurte rag~zuri, in ,suferinta, a rezol~a~ jucindu-se una diq cele )~J.al l~alte pro.blem~ 'ale,geometnel ~i a a9terJ,lut pe nirtie gmdurl care !m tot. aht . de mult de Dumnezeu ca sil de om. Acest nemalpomemt gemu se nu. Jne$te Blaise Pasc~if' (Genie du christianisme, III Oeuvres com. pletes de C hat' e~!1 b ria n~, Garnier, P~ris, tome II, nouvelle, ,edition preeeo/ee d'une etude de Sainte-Beuve, partea a ~q:,a, c,ar.tea a II::a~ cap. VI, p. 313).
O

o realizare extraordinara 31. Prin staruinta pflietenilor:,. ,<'-, lui Roberval in special, obtine la 22 mai 1649 ')1 "privilegiu" extraordinar, care interzice nu numai re- \:. i; producerea sau contrafacerea racestei inventii, ci chlan l ~}::.'· cons~ruirea altor masini de calcul, Pasiunea stiintifica' 1,,¥~-';''~ si valoroasele descoperiri care i-au adus de vtimpuriu'. .~ r.. "i reputatia de savant ar fi putut orienta viata lui Pascal'. '\~* pe 0 cale diferita de iaceea pe care ocuno'3Gtel'h;-,daca' .. ~\;,/1 o Im~r~j~rare 'survenita anul '!§.46, nu ~-.?r fi abat~t. .~.'~\, ~ atentia 91' spre un alt gen de' preocupari. !n urma' t. j" 1 unui accident, Etienne .Pasoal : fusese luat sub ingri.. ,~ jirea a doi iscusiti chirurgi, Deslandes ~i La Boutell"'<. '.1 ter,ie, ~entilomi. j!~nsen~~ti: PT'i,n .inte,'~mediul ~arora Pascal ia cunostinta de scrierea Auqustimis a lUI .Ian-v .: ',~ ~ senius, de Scrisoriie cre$tine ale lui Saint-Cyran, Ttd~ t tatul obisnuitei. impartiiwnii a lui Arnauld s.a. in' ",,;, atmosfera creata de predicileeelor doi gentilomi $i sub influenta acestor Iecturi, intreega Iamilie se converteste la jansenism: Biografii si comentatorii lui ~ , Pascal atribuie de obicei 0 Importenta decisiva aqe~<~".,,<:~_ tui eveniment, vorbind despre' "prima .'conversiurie", .':: din anul 1646. Pare totusi efectele acestei ,;cori~' i:: versiuni" IT-au atins acele .zone de adincime ale personalitath care depasesc sfera unei adeziuni:5ormale " ~inlnd rnai mult de inteligenta decit de sentiment" /f>i vocatie. 'In sensul strict. al .cuvirrtului, "conv'er-

un:~ '\ \
i.,

in

L'

.~-)

~:",j

ca

,', va ~i de folos pentru a-ti aduce la cunostinta ca eu expun, Iilublicului 0 midi masinji ir).v~ntaUi .de mine, eu ajutorul cbr~ia '_. .,' Wi putea singur, fara niei 0 osteneala, sa fad toate opera': ( " [llle aritrneticii si sa-ti usurezi efortul , care, adeseori, ti-a i;~'·~. ./ f)t~osit spiritul atunei cind ai lucrat eu Iise (par le jetton) sau . ru pana (par la phi.m'e); pot spera .tara ingimfare, c:a ea', i. \'" IIU-~i va displace; dupa ee Mon~en~orul.' Caneelar (este vorba" ~ .::.. -.~" III! Caneelarul Seguier qespre care Tallemant des IReaux spu- f '. •' ~.iDe, III Historiettes, ca e 'omul cel mal avid de laude din '"" '';:~ Ilirne - n.n. E.S.) a onor'at-o c'u stima lui, si dupa ce vcr:·, "', ;J; urtu, ea, In Paris, matematicienii eei mai de seamil n-au _50CO-·· .... ?" ,: Jib.t) nevrednica de aprobarea lor ..." {in ed. Brunschvh:;g, '/' ;,:'~ ."~ (}rwvres de Blaise Pascal, L I, p, 303). . 'I"~

tp

Prospectul inti tula asHei: Avi~ ~ecesar celor care avea curiozitatea sa vadii lIw$ina aritmeticii, '$i sa se joloHGasc<'i' d~ ea, corrtinuind : "Prietene' cititor,', acest avertisment
~1 IHII'

_se

,,': ,\ ./ \.'

J,

0' ~.:

I
\

XXVII,!

XXIX

....

".

'-

~~

"" 'i A9a-numita crizii religioasa din 1646, despre care , d... Perier ne informeaza pe un ton de pioasa exalna tare n-a avut insa ca rezultat ace-a profunda si totata '. rein~oire sufleteasca in care teologii ered a recunoru;;te '~interv~ntia harului divino Viata sufleteasca si int.e;1E;c.s iuala a lui Pascal nu s-a resimtit inca tn profunzimile ,."ef' intime; "maJ.9ina" era insuficient pregatita. ~ara a nu fi Iasat msa anumite urrne care vor preciza tot rnai mult intinderea framintari:1 religioase,' aceasta oonversiune" nu i-a alterat citusi de putin pasiunea ~t1intiiica, doprinderile de gindire si eonceptia asupra "Iumii. Anul 1646 a mareat, dimpotnva, momentuI . marilor descoperiri in dorneniul fizieii. Pascal intre" prinde primele e~periente asupra vidul,:i car~ v.or decide asupra vocatiei de fizician, nu rna! putin impre"sionimta: decit aceea de geometru. Problema vidului era in centrul unei aprige cont.:overse deos:ebit de semnificatave pentru onentarea inteleatuala a acelei epoci, ineerestnd deopotrlva domeniul fizicii ca si acela al metaf:'zicii. Reprezentioo una din .. dogmele ~ecifice Ideologiei s~olasti;e:, i~posibi_litatea : ,vidului iusese aparata de penpatetIclenl, .u~tenor de . teologi I?i chiar - eu unele nuan~: sp€2;flCe -. de cartezieni solidariza\i cu adversarii lor m eredirrta eronata ~spre "oroarea de vidl" a naturii. 'tns~iGa1i1eo GalileL sus~inuse ca suspensia co_,. loanei de mercur in tubul de sticla ar fi Iost datorita ororii limitata insa a naturii" de vid. [ntre teoriile . £ilozofice ale vr~mii, ~ingur materialismul lui Gassendi, adversar a1 dogmatismului scolastic $i al rationalis~1Ului cartezian formula 0 notiune pozitiva asupra vidu" ; lui considerat, dupa modelul anticilor, ca un principiu, ,~, sa~ cadruobiectiv io.dispensabil miscarii atomilor. Dar . ~ . vidul atomil?tilor' nu reprezinta, Ia rindul lui~ ~cit oreatie ipotetiea, specula,tiva, ~i nu certltudme intemeiata pe -experiment.
I

..de r-adicala 'primerrire sufieteasca, saltul aparent brusc .~.§1 spontanpe un alt plan de existenta splrituala. ,

'sftnea"presupune.

un fenomen weiemutatie

Interioara,

Ii va reveni .lut Pascal- 'rolul . de a transforrna -~,~~ ".


lpoteza inca insuficient probata de vexperientele lui :::~.> . 'l'orricelli, intr-o teorie stiintifica propriu-zisa 32. Evi.!..t =:' ::.~ "$.':; dent, era 0 mate cutezanta din partes unui tinar de",}t:1'!':, 23 de ani sa. se impotriveasca unui curent care avea ill" '.li sprijinul sau autoritatea lui Aristotel si Descartes; va ';' ~I,' ..
c.

poate dedit sa demonstreze superlcritatea spiritului sau: ' stiintific, fata de multi dintre contemporanii' sai,': Pascal se indoieste la inceput de realitatea vidului:; indoiala pur metodolcgica, - asa dupa cum procedase si filozoful cogito...:ului, - care va servi insa ea PW1Ct de pleeare unui sir de experiente menite a demon'-, stra posibilitatea obiectiva, cern, a acestui fenomen.. Observatiile si experientele VOl' lua treptat locul ipotezelor speculative, ~i problema vidului va Ii astfel "itramutata de pe terenul metafizicii pe acela al fizicit ..' propriu-zise 33. In conditiile unei epoci lipsite de tra- ""
. 32 Aflindu-se indi la Rouen, Pascal afla. prin Mersenne Ikspre e.~per~entele lui Torricelli, fara a cunoaste fnsa numele ~ 1\\ torului .acestor experiente si nici interpretarea i data. Venind ., ILlteri~ la Pa_ris, ~a cunostlnta despre exphcatia reterftoare ' h) existenta vldului. Dar· aceasta "prea frumoasa idee" a lui . 'l'orricelli 0 accepta numai. ca 0 sirnpla conjectura;" hotarin- , Ij\l-se a Intreprmde experientele necesare si decisive pentru ;. 1.1"1 proba validi~tea. . '.. .:j , Ideea vexperlentei a putut fl sugerata lui Pascal de- o ~t:l'lsoare a lui Torricelli catre Ricci, din 28 iunie 1648 (text l!e~rodus de Brunschvicg, t. II, p. 157): "dam dv. veti aseza ~Cipaeul irf" asa fel incit sa inchida in bazin 0 anurnita canti-' tnte de aer, va intreb daca admiteti ea aerul inchis aeolo' Ii-or aila la aoelasi nivel de condensate cu aerul dinaf'ara ..' !.Ilea in acest caz rnercurul se va mentine la aoeeasi fnaltim~ ~'fI mai l?-ainte, dupa exemplul ell Iina despre care voi vorbi. 1)(1]'daca aerul cornprimat este mai rarefiat decit aerul exte"I(w. mercurul va coborl eu 0 anumita cantitate, ·Daca aerul ,IV fi infinit rarefiat, pina la vid, atunci mercurul va cobori III totul, eu conditia ca bazinul sa-l poate contine", " . ,13 Dupa relatartle d-nei Per'ier, Pascal ar fi efectuat expeI;l.t·n\.ele, asupra .vldului mainte de eonvertirea Ia jansenisrn. In realitate, ele .au avut loc ulterior acestui moment, marcind n~l'loada care va consacra gloria marelui om de ~tiinta,
A

adopta

in

aceasta

irnprejurare

.0

atitudine

l. care

uti .

•i ,

',~

"

.1 ,~.......

.
,',' "',.:.". ~ __ """ '" ~"._.' ••

+. ,

stiintlfic, Pascal" trebuit -sa :'~. ": .infrunte insa nu numai prejudecatile existente, ci si .~ " marile dificultati materiale legate de o asemenea intre. .:prindere. In ciuda piedicilo~ de tot felul, i;;i va duce ~planul pina Ia capat ; ef'ectueaza -, eu ajutorul unor " dispozitive ingt:mio3Jse,' tuburi si .reeipiente de toate forrnele si dimensiunile -, nenumarate experiente, variate 19isistematice, Atitudinea sa in aceasta imprejurare este aceea a omului'de stiinta, "in sensul eel mai strict al cuvintului; prudent si cutezator totodata, .evita preeipitarea si refuza sa recunoasca vreun alt prineipiu decertitudine. decit autoritatea faptului studiat eu migala si obiectivitate. ,,$titi prea bine - spune Pascal - ce sentiment au' nutrit, filozofii asupra vidului. Cu totii ei-au insusit natura oroare ide vid si aproape toti, mergind mai departe, au susti'c' nut ea ea nU-l.poate admite si ca mai curind s.,.ar distruge pe sine decit sa-l ingaduie ... pentru a'va mar.turisi deschis convingerea mea, Imi vine greu sa cred qa natura, care nu este nici insufletita, .nici sensibila, . ar fi. capabila de oroare, pentru ca pasiunile presupun :., ri suflet capabil sa le resimta; inclin rnai curind sa u atribui toate aceste efecte greutatii l!ili resiunii aerului, p <deoarece nu Ie consider decit ca niste cazuri particu.' Iare ale unei' propozitii universale despre Echilibrul Iichidelor care trebuie sa constituie' cea mai mare parte atratatului pe care l-am prornis ...'! 24.

.. ",., 4iti~ experirnentului

maxima ca

are

:v. Scrrsoare a lui B. P~cal catre Florin Perier, in ed. -Brunschvicg, t, II, pp. J53-154. $i in problema vidului, in . secclul al XVII-lea, filozofia oficiala admitea inca drept criteriu q~ adevarului, autoritatea anticiior. Aceasta .autoritate .se, interneia mai ales pe filozofia lui Aristotel, considerat filozoful pr in excelenta philosophus. Este adevarata se spunea - orice teza care nu vine contradictie cu f[lozoiia < Iui AristoteL ~ Impotriva acestui principiu se' va " ridica cu fermitate Pascal, in prefata Tratatului' des'Pre vid.

rrn perioada de pregatire ~xperientelor aveau": stabileasea in chip definitiv pO'sibilit3Jtea vidului ,'. nveau loc un sir de intrevederi intre Descartes si Pascal' I rin intermedjul vlui Mersenne ~i al matematic:iJatlului Hobervaoli diseutiile au dus la concluzii semnifioative in ; ce priveste deosebirile de. orientare filozofica dintre ' eei doi ginditori. Spirit rationalist, dar atasat, inca Intr-o masura vechii ontologii, Descartes isi formula ('U hotarire indoiala in existenta vidului, consider'indu-l C'~t un fenomen iluzoriu,· datorit imperfectiunii simturilor. Obiectiilor lui Pascal, le raspunde sustinind exis- . 1,'2na unei "materii subtile" oare s-ar insinu~ prin porti. t 1;)G.'l'etilor sticla, Descartes nu e totusi refractar . de I'xperient~( Numeroase pasaje din Discu~su~ asiipra , metodei atesta 'rasunetul puternic al epocii asupra I'ugetarii sale; caci .?l nu e numai f'ilozoful care arnbi\,loneazEi a reconstrui tabloul Iurnii pornind dear de In citeva principii apriori, dar ii ornul de stiinta atent IiI sensibil la cerintele: legate de progresul ~tiintific III, vrernii 'Illa}e.Abordind cu Pascal problema vidului IIU va treee cu vederea necesitatea unor verificari experlmentale a acestei ipoteze, si ulterior chiar va' rev enrllca pentru sine meritul de a fi sugerat experientele "I! ctuate de catre Pascal; problema delieata si tulbu!'litoare de prioritate, legata de o des.coperire' atilt de lrnportanta ca aceea a posibilitatii vidului. Fara a tcrl'uiinsa asupra acestui episod, oarecurn penibil, care V!I prilejui mai tirziu numeroase si erudite comentarii ' Ii ffIJficienti.::::a· mintim a d.isfarbu;ile lui Descartes s~ udresau unui spirit avizat, convins deja de insemnaInt: a procedeului experimental-v,
Hb'
I

c~r;'

in

. :~), a sfiqitu~ ~nului 1647, in urma .1ntrevederii L eu Descar-, I'll, r asc:.al publica opusculul Experiences nouvelles touchant ' If' 'pjde, In ~are expune rezumatul experientelor'sale. Lucrarea I I!,e~ent!lta sub .Iorma unui "Mic tratat care precede "uri 11'1l1,l.lt mal mare asupra aoeluiasi subiect" (Abiege donne par' ',,'unee d'un plus gmnd traite sur le meme sujet). XXXIII

XXXII

'1, 131

,,

.t:-

• ,Spirit stiintific de rara circumspectie in cercetarea Ai interpretarea faptelor, Pascal riu se va pr0:O:ll:nta asupra rezultatelor obtinute, inainte de a f1 ut1lizat" .toate resursele metodei experimentale. Punctul de ple~ care al aeestor cercetari rezida intr-o viguroasa reactie impotriva pseudostiintei sool~tice _:netodelor ~ra,di-' tionale de gindire si cercetare, In hotarirea ,Id: ,a ehm~na din domeniul cugetarii privilegiile autoritatii, prejuIdeeatile :;;i dogmatismul sterilizant aI, ~nvatam~ntului oficialvde a institui 0 noua putere spirituala, smgura autoritate Legitima, aceea a ratiunii sprijinita pe experlenta. Adept in aceasta privinta al "filo2ofiei experientei" profesata In secolul al XVII-:lea eu aut.ontat:, "de Gassendi, Pascal a impletit astfel cultul €V1dentel ,rationale eu acela al evidentei faptia:, experimentale, ceea ce insemna in fond depasirea rationalisrnului cartezian printr-un mai mare rol acor?~t observva~iei 9~ experimentului in cereetarea nat~TIl. ,Cercetanl€. 91 rezultatele obtinute in problema vidului n-au epuizat toate problernele fizicii; dar .au indicat fara ech\vo~ liniile directoare ale conceptiei sale despre natura :;;1 metodologia cercetarii stiintifice 36.

~i

Descartes, care nu admitea vidul, li scrie lui Huyghens: mi se pare ea tinarui care a scris aceastii cartulre are prea ;;'lUlt vid in cap si ca e prea grabit. ~ A~ dori ca volumul pe care 11 prornite sii',.fi apiirut dej~, pentru ca sa se poata vedea argumentele Iiri, ~are vor fi, daca nu rna insei, tot atit de putin solide ca ~l, ceea ce a inoercat sa dovedeasca". .,. 36 Asupra activitatii ~tiintifioe a lUI Pascal In penoad<.: care urmeaza "primei conversiuni" s-a scrrs mult,. o buna .parte din aoesbe studii fiind pri lejuite a(;~zatla -::- ~ totul nsintemeiata - de plagiat, pe care un .ls.f.'Ic aI, stiintei, 1\11. Mat hie u, a sustinut-o in cuprinsul a 9a~€. arhcole, ~u privire la experientele de la Puy-de-D6m~ .(1 apr ilie, ,15,apnhe, 1 mai 1906; 1 martie, 15 martie, 15 a~nhe 1.9°7). Blbllografla cornpleta asupra acestui capitol poate fi .aflata .ll} introducerea la primul volum a] marii editit ~asca1, mto_cnuta .de_ L, Brunschvicg si P. Boutroux, In aceeasi problema prezmta un,de?sebit interes 0 serie de articole semnate d.e. r. h ,e m un Revue generale des sciences pures et appliquees (iulie 1905, ~i septembrie 1906),

care biserica 9i feudalitatea .erau. , adoptata de Pascal in aceasta- ~: Impr.'cjurare constituia fara indoiala un act de mare t, I ILtt Izanta intelectuala ; caci de fapt oontroversa in .1111'ul problernei vidului nu privea nurnai intelesul unui- t ~(lll(Jmenparticular, ci angaja implicit in discutie insa~i, vnloarea a doua conceptii filozofice, a doua puncte de Vl'dcre diametral opuse in interpretarea 1umii : punctul, rill vedere al "7tiintei:;;V'acela al religiei. Rezultatele nhtin,ute de Paseal in problema vidului au dat, fara "lldoiala, 0 grea lovitura acesteia din U1111a. eiegea R Iu .hip neindoielnic absurditatea mitului soolastic des111'(1 "oroarea de vid", a" conceptiei despre 0 natura, IIHuUetita, capabila de sentimente, de manifestari i!i'cclive, in desfasurarea propriilorei fenomene. Prin atitudinea circumspecta, prin natura si varie-: jIIC("t'l rocedeelor folosite, minutiozitatea p scrupuloasa II ubservatiei ca si prin conceptia asupra naturii impliNI(,l\ l'n aceste cercetari, Pascal a dovedit toate trasaLtldlc unui spirit modern, Pentru a verifies astfelade\II rul ipotezei J,ui Torrioelli, va intreprinde ajutat de oumnatul sau, Perier, experientele decisive de la PuyII -Dome 37. Se repeta de mai multe ori in aceeasi zi, • \ 0 x-lasi tub, eu acelasi mer-cur, la poalele si la virful IIIIH1!;elui Puy-d~-D6me, inregistrindu-se variatiile de
In

ill'll puternice, atitudinea

Intr-o

epoca

'I'

=.

p~

11'/ ~;xperiente1e de la Puy-de-Dorne au avut un caracter 11111'jfJ[V numai datorita nu dispozitivelor si procedeelor inge1111WIIt! are au fost utilizate c in verificarea unei ipoteze, eft Mlul (tl()~~'pentru faptul ca naturti i-a revenit rolul de a decide 111I1I1ll'1Irea1itiitii vidului 9i nu speculatiei apr iorl, sau unor '1Itl!r'T'V~l(,ii fragmentare sl artlficiale de laborator. Penku. r:: tli IIIOI1,~lt'a posibilitatea vidului, Pascal foloseste dsopotriva 1LII!uI.Odn diferentei", ca si aceea _a "variaFilor concon~itente", Ihlilli dlntre cele rnai de seama operatii metodologice ale II pnllt~rli. Metoda diferentei e implicata in constatarea ca nll,,!!'1 ctnd aerul exterior nu apasa asupra mercurului din I pi. morcurul nu mai raminc suspendat in tubul lui 'I'orr.ij I Ill; Aplicarea acestei metode e imbinata eu aceea a "variaI.IIlr I' c:oncomitente", constind in observarea paralelismului dlHLI'll vru+atiile de nivel ale mercurului din tub 9i cresterea _h'lt l~mt:l'c~itereapresiunii aerului,

I•

XXXIV

xxxv

STUDIO

INTROriUCTIV

rit&ei" ~le mercurului in aceste diferite situatii, Centro~ versa dintre "ple'nii!i>ti" "vacui9ti" era ~tfe'l principial '!i>i • '1. mcheiata prin aceste rezultate. Experientele au de. rnonstrat in chip manifest di. in natura nu poate avea 'loc fenomenul "oro1'li de vid", ca in fond fenomenele atribuite de soolastica unui impuls subiectiv se datereaza unor cauze naturale, greutatea si presiunea aerului. , Ce poate fi mai absurd ~ va -spune rnai tirziu in Cuge'tiiri ~decit a .sustine ca nists cor-purl neinsufletite pot avea pasiuni, temeri, orori ? Ca niste corpuri Insensibile, tara viata si chiar incapabile de viata, ar -avea pasiuni, care presupun un suflet eel putin sensi: tiv pentru a le'resimti ? Mai mult, ca _obiec.tu~ "orot'i ar putea fi vidul?.. Ce poate fi mal josnic 91 7mai ri:dicol ? .." (fragm. 75). _ Dar 0 data cu oercetarIle asupra vidului, orizontu1 ,interpreti:irii9i a1 aplicatiilor practice se Iargeste, Pascal va stabili in cuprinsul celor doua tratate despre Echilibrul lichideZor si Greutatea aerului, principiul fundamental al hiciros-bati.cii: "Presupunem un vas plin cu apa, inchis din toate partile. Vasul are doua capete, unul din ele fiind de a sum de ori mai larg deoit .celalalt ; punind Ia fiecare capat un piston dupa rna.rime un om care ar impinge pistonul .eel mic va egala fort~ a 0 suta de oameni care VOl.' impinge pe eel ce - este de 0 suta de ori mai larg si va intrece Iorta .a nouszeci si noua" (p. 221). .,. . Respingind apriorismul unei filozofii dogrnatice, .Pascal a putut Iimpezi si coordona, prin alC8S.te re~u~. ·tate 0 serie de realizari izolate, datorite lui Galilei, ":J.'.or~icelliDescartes s.a., stabilind toto data principiul unor aplicatri Iecunde, teoretice 19i practice, ca presa "lridraulica barornetrul ~.a.Obsl€Tvatiile stiintifice se impletesc 'la fiecare pas cu consider alii ~no~eolog.ice '~ reflectiile asupra cauzelor care au impiedicat si a 'acelora care conditioneaza progresul cunoasterii antreneaza un raspuns analog cu acela dat de Bacon: factorii principali ai stagnarii in materie de cunoastere rezida in actiunea unor prejudecati, majoritatea rezulo

==:

':'iilltam decit ce au scris autorii, cum este istoria sau,~ l~'ografia, jurisprudents, ' cum sint limbile si rnai ales_ 1,·t1logia,sau de cele care au drept principiu fapte sirn1,Ilusau institutii, fie divine, fie umane, din epoca res" jmcl;iva, trebuie neaparat sa recurgem 1a cartile loy, ,'h'()ur-ece tot ce se poate sti despre acele domenii se i!lUi\In el.e" (p. 137). Nu la fel stau lucrurils cu "prof,leffiele ce cad sub simturi sau care tin. de judecata 11O[(stra. Autoritatea aici este inutila ; numai ratiunea IiOli1te incerca cunoasterea lor... geometria, aritmetica, muzica, fizica, medicina, arhitectura si toate stiintele tH!puse experientei si rationamentuluf trebuie s,a f~e dt'zvoltate ca sa se perfectioneze. Cei vechi le-au gasH ilOllU: schitate de maintasii 1011; noi le vern lasa celor 1'1' vor veni dupa noi mai desavirsite decit le-arn prilUlL '. Al'?~c~ tot 9i~ut de oameni, in c~rsul atitor s€'C?le_,. j'1'0bme sa fie considerat ca un acelaJ?l om care SUbZISta, IIHTeu si care invata incontinuu" (pp. 137~138; 142),-(l~.ln. Fragmentul unui tratat asupra vidului ~ Despre ,mCoritate in materie de filozofie) 38. Nici un alt ginditor din acea epoca, Descartes insusi, han manitestat 0 intelegere mai justa asupra naturii tlWn tei:;;i metodei stiintttice ca Pascal. Este un . carte- Mlil:nto tusi , in ciuda deosebirilor de vederi jsi atacurilorJ1(:l Qare le va adresa in momentele de Iervoare mistica lnl Descartes si cartezianlsmului; pentru di realizarile "flllintei'lldin acea vreme, propriile sale cOl~vingeri 9~ I:l*coperiri l-au Iacut sa pretuiasca superiontatea unei 1111 crpretari rationale a lumii.
I

dlnr. "Atunci cind este vorba de domeniile in care nu-

Itnd din adrniratia si re§Pectul, orb -fata destiinta

anti-,

'.

ril

*
Pasiunea I'lil'lie vietii
I~' Prefata

stiintifica, framintarile epocii, imprejude familie, debilitate a constitutiei sal.~/


\

la Fr.agment d'un traite du vide, publicata HrJIJIIHt in 1779, a fost intitulata De l'autorite 'en matiere j41!lllisophie (Despre autoritate in materie de filozofie). XXXVII

de
de

XXXVI

ERNEST STERE
~.

STUDW "lliTRODUCTIV

fiziee '<;>1 nervoase, totul contribute parca in a vietii lui Pascal privilegiul unei experiente unice din ' al~, carei reactiuni se alimenteaza iusfu;;i substanta operei. Cu sanatatea subrezita Ide excesele muncii inte-' Iectuale, se cOnform'eaza sfatului dat de medici - poate ' ~i unei dorinte proprii - de a incerea rernediul in "divertismentele" vietii de societate, Incepe astfel 0 noua perioada, pe care biografil 0 numesc de obicei "mondencV', exagerindu-i to tus i proportiile 9~ tn-. semnatatea. Despre "mandenibatea" lui Pascal nu' cunoastem prea rnulte lucruri, nici din biografia - care nu e decit un panegiric - scrisa de Gilberte Perier, nici din scrisorile J acquelirtej - devenita intre timp Sora Eufemia al carei jansenism intransigent (j facea sa [udece eu prea mare severitate "ldezordi..YJ.i1e," , fratelui sau. In orice oaz; rara a practica "libertinajul" in mtelesul strict, impus de moda vremii si fara a-si fi intrerupt cu totul ocupatiile "?tiintifice,' Pascal de .oomporta ca un "om de lume" pentru care sentimentul religios nu constitute inca 0 frina in gustarea placerilor obisnuite ale vietii, Mica avere de care dispune dupa moartea tatalui sau (1651) a constituit premisa mate- 'c rtala a acestei vieti independente, marcata printr-o scadere sensibila a interesului pentru religie. Cartile sale de capetenie nu rnai sint acum scrierile lui Jansenius si Saint-Cyran, ci Manualul lui Epietet intraducerea lui Du Vail', precum I$i Eseurile lui Montaigne, al earui bust ii decoreaza un colt al camerei, Un episod al relatiilor cu Jacqueline e cit se. poate de sernnificatlv pentru starea de spirit pe care 0 traverseaza Pascal in acel moment, in martie 1652, Jacqueline aducea la cunostinta fratelui ei hotarirea de a se retrage la Pod-Royal si totodata dorinta de (. a ceda acestei comunitati religioase partea de mo$te..:.' " nire ce i se cuvenea dupa moartea tatalui 39, Blaise se opune, amintindu-i 0 intelegere mai veche care-i dadea
J

clrcptul de a-i refuza orice subventie din momentul in "lire ar intra in viata monahala, Cu atit mai mult liI.t'l"uiain acest refuz, cu cit banii 1i erau necesari pen1.1'11 perfcctionarea .si publicitatea masinii aritmetice, 'Iolicitatain acel moment de regina Cristina a Suediei. _ "Mere" Agnes 0 consoleaza pe Jacqueline: ,,$tii foarte / I)III(~ca eel mai interesat in aceasta chestiune apartine ' A I1lmii intr-o prea mare masura, pentru a fi in stare sa ", (y:," I't'dere darul ce vrei 5a-1 fad comoditatii lui per/~:': Ij(/II ale..." 40. Impresionat de tristetea surorii sale, Pasqat consimte in cele din urma sa-i satisiaca dorinta, dar jJ,~::-;Lultardiv ramine fara efect. "Vedeti domnule - ii IIHpundea «Mere» Agnes - am invatCllt de 1a domnul Hliln.t-Cyran sa nu prirnirn nimic in casa lui rD-zeu, rlildi nu vine de la D-zeu insusi". Evident, Port-Royal n, utrage acum mai putin decit acele satisfacti "jragiles r'/ vaines" (trecatoare 91 usuratice) ale vieti; de sociellil,', pe care le savureaza din plin, La rindul lor, eei 1(1 Port-Royal privesc cu rezerva 9i nellniste aceasta la rnnduita, nu numai pentru faptul ca Pascal s-a daruit lumii, cit mai ales de a fi faeut acest lucru dupa convortirea 1a jansenism. Lumea pe care 0 frecventeaza in scurta perioada a "illondenitatii" (oct, 1652-dec. 1653) 0 formeaza mai 7 ~ql seama un cere de tineri "libertini" in frunte cu It lVl('1'0, ducele de Roannez, Des Barreaux, Mitcn 9,a. ~ I )1~Jirtdind intr-c maniera specifics secolului al XVII-lea .: vdl.'itatile de emancipare intelectuala ale burgheziei, llbl'J.tinuk este un revoltat sau semirevoltat, un Iiber!'lIgctator, care dispretuieste opinii lecomunesi norrnele 1'!Juven~ionale, reclamind deplina Iibertate de a ere de ,I. do a se comporta CL9a um socoate de cuviinta. Daea c U'll'tl1eneamanifestari sint inspirate uneori din Iiloeoffa unut epicurism vulgar, ca la Des Barreaux+', ele se
I

39

fi , oeroetate in editia, Inainte arnintita, P. Boutroux, Oeuvres de Blaise Pascal. XXXVIII

Doournentele referitoare Ia viata lui Blaise Pascal


L.

pot Brunschvicg-

"

Scrisoare publicata in ed. Brunschvicg, t. III, p. 69, ' Cunoscindu-l pe Des Barreaux, Pascal il dezaproba : ILr,~,boiul launtric al ratiunii impotriva pasiunilor a facut :;/\ eel care au voit sa 'aibii pacea sa se imparta in doua > :". J<lll('t<'. UoH au voit sa renunte 1a pesiunjet sa devina dumne-' ~(
~Il
1,1.

XXXIX

"

ERNEST

STERE

STU'DIU

INTRODUCTIV

I'

confunda adesea cu un pronuntat interes pentru ~tiinta, pentru stiintele rnaternatioe si studiul naturii ornenesti, cu un veritabil cult al elegantei rafinate in stil ~i imbracaminte isi cupractica unei totale dezinvolturi 111.mater'ie religioasa, Autoritatile filozofioe preferate /' sint tot atatia g'i:inditorilustri.vca Pomponazzi 42, Machiai ~velli 43, L. Vanini 44, Rabelais 1,5, Montaigne 46,. Charzei ; ceilalti au voit sa renunte la ratiune ~i sa devina vite. Dar nici unii, nici ceilalti n-au putut-o face; si ratiunea ramine totdeauna in picioare acuzind nimicnida si nedreptatea pasiunilor care tulbura odihna celor ce Ii se abaudoneaza ; si pasiunile sint totdeauna vii, chiar $1 in sufletul acelora care fac efortul de a renunta la ele" (p. 18). 1,2 Po m p 0 n a z z i, Pet r u s "(1462-1525) representant de seams al curentului naturalist din Renastere, Combatind teza rel igioasa despre nemurirea sufletului, 11 invoca pe Aristotel "cel adevarat", impotriva aristotelismului scolastic (in
De immortalitate
43

animae).

Mac h i a. veil i, N icc 0 10 (1469-1527) ginditor din Renastere, autorul celeb rei scrieri Il Principe. 41, Intre reprezentantii de seama ai spir.itului libertin, din prima jumatate a secolului al XVII-lea" poi ii mentionate "si numele italianului Vanini ca $i al poetului Theophile de Viau. Vanini a fost ars pe rug, condarnnat de Parlainentul din Toulouse (1618), peritru a fi sustinut identitatea dintre Dumnezeu ;;1 natura. . Poetului 'I'heophile de Viau, procuroruj general Mathieu Mole n reprosa "de a fi sustinut pri n poezia §a ca nu tre"buie recunoscuta alta divinitate decit natura, careia trebuie sa ne abandonam cu totul; si, uitind crestinismul, sa 0 ascultam orb e$te" , cit 9i faptul de a ii cornpus un Tratat despre nemurirea sujletului in care, sub pretextul ca prezinta un pagin, cauta sa descopere "prin 0 josnica rautate.. slabele argumente pe care le-au avut anticii pentru a sprijini aceasta credinta" (din E.r n est L a vis s e, Histoire de France, t. VI-II, p. 204), . ~5 R abe J a is, F ran C; 0 i s (1494-1553), mare seriitor frau, cez din epoca Renaster ii. r,r. M 0 n t a i g n e, M i c he 1, E y que rn de (1533-1592.), celmai de seama reprezentant al £ilozofiei sceptice rationaIiste din Franta secolului al XVI-lea. In Eseurile sale, critics adresata ratiunii vizeaza in fond teologia si ratlonalismul scolastic, scepticismul lui Montaigne infii\i$ind prin aceasta orientare un caracter pozitiv, progresist. 0 aplicatie caracXL

ron 47 [in a carui Trois livres de La Sagesse (Trei carti despre Yntelepciune), teologul Garasse identificase un primejdios "breviar" al necredintei], Descartes Gas- '. sendi s.a.... F,ka indciala, prin reactia impotriva 'super-l' stitiei religioase si dcgmatismului scolastic miscarea libertina a jucat ~n rol pozitiv in aliment~rea ~celui h val de ateism pe care biserica il privea eu atita ingri- .... ;~t , jorare, Pascal nu face parte din "tagma" libertinilor;' ~ dar se bucura de prietenia unora dintre cei mai notorii, Ii cunoaste indeaproape, imbogatindu-si observatiile asupra naturii omenesti si sufera intr-o masura, pastrindu-si insa originalitatea spiritului sau independent, influenta acestui curent ideologic cu radacini mai = indepartate in filozofia Renasterii. Roannez, guvernator ." al tinutului Poitou, si cavalerul de Mere, care trecea ~. drept arbitru al elegantei It;>i bunului gust, il introduc '," in societatea "tnalta", mitiindu-l in arta .xlivertismen.. ~:elor"rafinate 48. Pascal 1:$i insuseste cu usurinta nor- I, ;.
C

'i'y

tcrisnca a acestui punet de vedere prive$te problemele mora':' lei. Montaigne respinge teor iile ineiste, sustinind ca viata. morala nu este manifestarea unui instinct sau a unei ratiu~i' lmuabile, Ideile si sentimentele morale au un caracter variabil. I,d relativ, 0 teza analcga vom intilnl in Cuqetiirile lui Pascal: "...Iurtul, incestul, omorul copiilor 9i al parintilor, totuj :;;i-a. UVlIt locul sau printre actiunile virtuoase ..." (p. 33). ..~ 1',;'\ 1,7 C 11 r ron, a Pie r r e (1541-1603), moralist francez.' Ur- /' .if meaza, eu mai putina stralucire insa, linia scepticismului lui Montaigne pe care il sisternatizeaza in Trois livres de la.
JSagesse.
18 Oricit de putin ar putea ajuta ceroetarea izvoarelor pentru ~telegerea filozofiei si personalitatii lui Pascal, cunoasterea relatiilor eu zniscarea "libertilla" sl cu Mere, in npectal, ne duce Ia constatarea unor inriuriri si corespondente-v.'im·hnificative. Pe urmele lui Mere, Pascal va formula celebra., illstinctie dintre "spiritul de geomelrie" si "spiritul de finete", m,bliniind, 0 data cu deosebirile, ~i necesitatea inregrarfi lor' rociproce : " ... geometrii care nu sint decit .geometri au mintea. dl·(~opta. Insa numai cu conditia sa Ie explici bine toate lu1'J'urile prin definitii $i prin reguli; altfel sint fal$i 'ii nesu-' i'I'rl~i, caci justetea lor se bazeaza numai pe principii Dine' 1~ll1urite. Iar eei fini, care TIll sint decit Iini, nu pot avea l'l.bdarea de a cob or! pIna la primele prmctpn ale Iucrur ilorl!JVeulative si de imaginatie pe care niciodata ei nu le-au. vl\%"i:!t In lume si In practice" (pp. 68-69).

'..

XLI

ERNEST 'STERE

.mele aoestui monden "savoir-vivre", descoperind trep.tat, pe masura ce patrunde in secretele noii vieti, un "-nou izvor de satisfactii eu totul diferite de acelea pe care 'Ie pot da stiintele abstracte 49. Scrie versuri pe -care le adreseaza unei "SaphO''' de provincie >$1 probabil sub imperiul unei pasiuni al carei obiect era domnisoara de Roannez, compune un Discurs asupra pasiunii iubirii (Discours surIes passions de I'arnour) care, dincolo de observatiile generale, lasa sa se intrevadii nemdoios accentele unei confesiuni intime 50.
Influenta din partea acestui mediu Iibertin e complexa, dar pr in actiunea transfiguratoare a geniului, efectele se .amplifica, se inlantuie si s€ transforms in aplicatii neasteptate. In compania lui Miton sl Des Barr'eaux, Pascal. cu~o,::;;te pasiunea jocurilor de hazard. Un nou teren de meditatit 1 se -ofera astfel stimu1at si de Mere, care Ii sugereazii problema repartitiei ;Wzelor in caz de ~ntrerl._l.pe:e a ~ocu~ui. De altfei, -studluj jocurilor de hazard, in stnnsa legatura cu calculul probabilrtatilor, preocupa spre mijlocul secolului al XVr.I-lea ;9-i pe alti oameni de $tiin~~ ,ca. Huyghens, .Fer~at, Ca.reavl "9.~. 49 Experienta acumul~ta in ac~asta perioada, relativ scuri~! va lasa insa urrne durabile, f'avorizind 0 imagme asupra lumii mult diferita de aceea a teologiei. "Lumea nu va fi pentru autorul Cugetal'ilor asa cum 0 infati$eaza tabloul conveniional al predicatorilor : un loc de coruptie si pierzanie, teatru ai ticalosulor : e 0 adunare de oameni distinsi, la care -sentimentele natur~le sint innobilate prin educatie, care oglin'desc In conversatia lor nuantele oe1e mai subtile ale sufletului care-si afla' cea mai mare placere in a atrage si. a sta,pini'inimile, «transpuniridu-se, dupa c~m spunea Jyrere $~ cum spune si Pascal, in locul acelora carora vor: sa ~~ fie .. pe 'pIac», Si acest lucru desigur Pascal nu-l va uita, mCI scriind Despre arta de a convinge, nici redactind anume Ia adresa Iibertinilor fragmente de apologie a religiei, ca argumentul pariului ; scrisoarea oe care 0 adreseaza lui Fermat, Ia 10 augu~t 1660, arata chiar ca in practica relatiilor soc~a~e 'nu $i-a renegat idealul onestitatii in sensul profesat de M~re" ,(B run s c h vic g, Introduction la Discours sur les passwns :.de Tumour, in Oeuvres de Blaise Pascal, t. IIr, pp. 111-113)._ 50 Exista doua copii manuscrise ale Discursului asupra, pasiunii iubirii' una din ele a fost descoperitii de V. Cousin in 1843. Asupr~ autenticitatii pascaliene l:t acestei opere a ;8VUt Icc 0 controversa, prevalind in cele din urma teza Iui N. Cousin, C. Larison, Giraud s.a. care au atribuit lUCJ.""ar~a lui Pascal. XLII

st Observatiile si reflectiile lui Mer e pot fi giisite in "I~evue d'histoire Iitteraire de la France", 1913-1922, precum "d. in G. Lan son, Choix de Lettres du XVIle steele, Hachette, Purts, 1906. , r.2 Notiunea de echilibru a jucat un rol important in convluger ile omului de stiinta ca .<;iale filozofului Pascal. Experi 'ntele de fizica l-au dus Ia constatarea "echilibrului li~'hidelor". Urnanistul Pascal va indica la rindul lui adevarul, intr-un punct intermediar, de echilibru, in~re extreme,' XLIII

Poate fi remarcata 0 anumita analogie cu Traite des passions de l'time (Tratat despre pasiunile sufletului) al lui -Descartes, La acesta insa, analiza staruie mal"/' mult asupra mecanismelor fiziologice ale pasiunilor, ,.:..;.' ajungind ""inaceasta directie de preocupari Ia notiunea , ';' ~'" de act reflex;' Pascal patrunde in intirnitatea vietii Sill- " Iletesti, dezvaluind, in .pagini impregnate de 0 dLscreta .. , melancolie, influenta tulburatoare si elanurile sublime ale iubirti. Experionta a fest fructuoasa. Pascal presirnte aeum' Iorta sentimentului, acea .Jogica a inirnii", ale .carei ratiuni - ne vor spune Cuqetiirile - ramin ignorate de ratiune, Mere s~ Iauda atunci cind pretinde ca lui Pascal, "mare matematician, care nu 'maicunoai~.te altceva ...", i-ar fi revelat acele lucruri care tin de sentiment si spiritul de finete 51. Totusi ,in aceasta pe-; rioada, Mere pare a fi exercitat principala influenta" asupra lui Pascal. E inzestrat cu toate calitatila "omului. de lume", pasionat calator, causeur captivant, nu lipsit . de pedanterie, desi afecteaza modestia, dar in acelasi timp un spirit meditativ-sl independent [n convingeri;' pretuind stiinta si filozofia antichitatii. Idealul 'culti vat de Mere este acel honmeie homme de.finit ca o chintesenta a tuturor virtutilor care tin de ratiune oa si de inirna, universalitate a spiritului, discernamint subtil, bunatate, rectitudine in gindire, sinceritate 'Gi, mai presus de toate, moderatie : ,.,Ju~.t.§_t~EI: sentimentului oonsta in aflarea unei linii demijloc mtre~cee·a ce este'vprea putin si prea mult, fapt care nu e de 6 mai mica insernnatate decit tot ceea ce s-ar putea gasi mai bun pentru a fi pe placul altora" 52. Mai in vITSUi

:,

.
STlJDru INTRODUCTIV '

ERNEST

ST:g:RE

cu 13 ani -decit Pascal, 1'$i ingaduie sa-i dea unele sfa- turi, schitirid distinctia dintre "spiritul de, geometrie" '1;\i"spiritul de finete" care va capata in expresia pasoaliana un relief unie. "Va amintiti .:_ spune Mere Iqe a-mi fi rnarturisit cindva nu mai sint:ti ati!. d: convins de excelenta matematicilor 7... V-a rarnas mea rd~prinderea pe care ati contractat-o in aceasta $Wnta de a nu [udeca despre oriee ar fi, dealt pe' calea. unor demonstratii, care eel mal adesea sint false. Aceste lungi rationarnente va impiedica sa ajungeti Ia cunostinte mai inalte, carerru 'insala niciodata. Va avertizez, de asemenea, ca in felul acesta va Iipsiti de un mare avantaj ..."/53. . Spre sfirsitul perioadei de "mondenitate" se va produce insa un reviriment al interesului pentru matematiei. Multa vrerne, geometrul parea a fi cedatfizicianului, apoi ornului "de lume", dar dupa aceasta intrerupere pasiunea pentru matematica 5e reaf'irma cu ardoare sporita. Sub imperiul acestei pasiuni, cornunica Acaderniei pariziene (cercul oamenilor de:;;tiinta , care se adunau la Mersenne), intentia de a publica un mare tratat, care urma sa 5e intituleze : Geometric hazardului. Din nefericire, proiectul n-a fast adus 1a indeplinire in proportiile anuntate, Pascal serie totusi o serie de lucrari relative la triunghiu1 aritmetic iTroite du triangle arithrnetiqiu: care va fi publisat in 1665). tn fizica stabilise conditiile si insemnatatea metodei experirnentale. In matematici descopera un nou instrument de ealcul - triunghiul aritmetie, care-I conduce spre maternatica infinitului si dezvoltarea calculului probabilitatilon : "cind e vorba de 0 cantitats continua - spune Pascal - pot fi adaugate orieite cantitati am dori, de orice ,ordin, unei cantitati de un ordin superior, f8.ra a-i adauga nimic. Astfel, puncte1e nu adauga nirnic Iiniilor, nici Iiniile suprafetelor, nici supratetele , volumelor ; sau, pentru a ne exprima in cifre, dupa
I

e;a.

cum se cuvine unui tratat aritmetic, radacinile nu, adauga nimic patratelor, patratele cuburilor, cuburiIe patratelor impatrite, lata pentru ee, ordinile inf'erioare, care nu au nici 0 valoare, trebuie neglijate. Aceste observatii sint farni liare acelora care cunosc indivizlbilele, d~ am dorit sa Ie repet aici, pentru a face sa reiasa legatura totdeauna admirabila, pe care nayura Indragosrtita de unitate, unitatis amatrix, 0 stabileste intre lucrurile cele mai indepar-tate in aparenta" 54. ~ »: _ ~ Intarind ideea de ordine si infinitate a naturii, pro- / _ !i!:.,' movata de noua stiinta, descoperirile maternaticianului ' , • casi convingerile f'izicianului nu VOl' rarnine fara ec~u asupra meditatiilor Iilozofului moralist din Cuqetari : "...Reculegindu-se, omul sa vada ce este e1 prin comparatie eu intreaga existenta. Sa se considereca r8.tacit 10 acest canton indepartat al naturii. $i din felul cum i se va parea aceasta inchisoare, in care este tinut, si care-i lumea vazuta, sa invete a judeca parnintul, irnparatiile, orasele si pe sine, "la justa valoare. C~~,C: inseamna un om in infinit? ...Caci, Ia urma urmei, ce ~, esteomurtifnatlira rNimlc ~n-raport ~c:uinfinitul, tot p:i~ c0r.nparatie cun~an~u~, u~~~u~ru.,,?e.. !.DiHo,r:::intre .. nimic sr tot;··El'e'ste mfirnt de ._mdepartat de ambele', extreme:;-~finalitatea--liicri.irilo!, s,i principiile lor sint pentru am invaluite intr-un .secret de nepatruns ; iar :fiinta lui nu mai aproape de nimicnicia _dl~'-qare

'st~

53 Scrisoarea lui Mere catre Pascal e reprodusa de Brun:~.' schvicg, in Oeuvres de Blaise Pascal, t. IX, p. 215-2n. ...,.
, "J

50", Potest~tum nume;icarum summa, in ed. Brunschvicg, l:. III, pp. 366-367. Construind 0 metoda de analiza cornbinator-ie, 'triunghiul aritmetic e susceptibri, dupa Pascal, de multiple aplicatii : 1) 1a studiul ordinelor numerice ; 2) la ealculul puter ilor binomilor ; 3) in domeniul jocur ilor de hazard. Fara a incerca sa diminuam insemnatatea ~i or iginalitatea realizarilor lui Pascal in dorneniul calculului "probabili tatrlor f"i a1 analizei combinatorii (triunghiul aritrnetic), amintim nuine,le unor maternaticieni precursori in aceasta directie de preocupari : 1 P a 0 i 01 i Summa de Arithmetica ..., 1494 ; 1', Tar tag i a, General' Traitato di nume1"i et misure, 1556.

XLIV

XLV
;

,ERNEST

este scoasa .decit (pp'16'"-8).-.......... --

de infinitnl In care-i inghitita ..."

k.

Rasturnind vechea imagine asupra lumii, aeel an.\..tropomorfism inveterat care incerca sa cuprinda universul pornind de la sugestiile imaginatiei vizuale, noua perspeetiva promovata de Renastere ~i gindirea :moderna va deveni in constiinta pascaliana 0 sursa de neliniste metafizica. Terpa infinitatii naturii capata 0 rezonanta care. ~ep~~~I~~Jg_t:eTesuCi.iii:ei - ~lmple reactii -ihte~eCfliaJ:f,::~a ,,9i .viata "mondei]:-a~=X.Jui r:'ascal,ea coi:lsUfll~~punC£L1.1 sprtjinaluriei de experiente, expresiautiei trairi intense,' care-i angajeaza intreaga fiintii ~pirituala,--.pci.$.calnu e un filozof "de sistema", dupa ( 0um nu e ~_icLsav~:p,f,;de cabinet"." Preocuparile si c,ertitudinile omului de l$tiinta mttep:reZIi1tapure exer" citii teoretice-·-sauprileJlir'ide-odihna pentru-Iriteleet, ci fermentul unei adinci framintiiri, ratiunea determinanta a ineertLtudinii de care va fi tortrn:ata constiinta filozofului. Rastalmacite prin actiunea unei sensibilitati exasperate de suferinta, constatarile omului de stiinta vor fi oontribuit astfel, intr-o considerebila masura, la agravarea ace-lei dispozitii morale de pesimism si do-· rinta de izolare cu care se va- incheia experienta vietii "mondene".
I ,

Insemnatatea aeestei perioaide din viata lui Pascal, I~ se impune cu atit mai mult, dad Yom tine seama ca l~Q!tgj.Dea filozofjej ,¥i apQlogeticii pasqaliene sUi pr..o-." blernatica oonditiei urnane. Dar pedt de pasienatv» fusese atasamentul la aceasta viata, eu atit mai arnara . fusese deceptia. Zbuciumul sufletesc, dezgustul de lume 91 de plaeerile frivole ii indreapta gindul spre cautarea'~: unui rernediu, dar rieputinta de' a-l gasi Ii sporeste - . ~ : nelinistea, Cautarile VOl' culmina eu 0 criza scurta si violenta, manitestata ca un transport extatic 55, in noaptea de 23 noiembrie 1654. Separe insa ca eveniI,' ~

Jndi de la sfirsitul anului 1653, in mijiccul "divertisrnentelor" mondene Pascal resirnte un puternic sentiment de vid interior. Constiinta tot mai intensa a "vanitatii" tuturor acelor satisfactii pe care le cautase pina atunci, il impinge la detasarea de lume, pregatind terenul celei de-a doua "conversiuni la jansenism, Experienta "mondens:' nu a fost insa lipsita de 0 anumita utilitate : oontactul cu atitea figuri reprezentative ale vremii, cunoasterea atitor oaractere si moravuri, ea si lecturile din Epictet si Montaigne au contribuit substantialia adincirea interesului pentru fiinta umaria, ale carei oontradictii VOl' deveni un subiect de atractie $it tragka perplexitate ..
i

l"

55 "La citeva zile. dupa moartea lui Pascal - spune parm ->' lele G u e rr i e r - un servitor al casei observa din in timplare di in-rdublura vestei i1ustrLilui defunct, intr-un anurnit lac, captuseala parea mai umf'lata : 91 descusind acel lacpentru a vedea ce contine, a descoperit un mic pergament ~ indoit ~i scris de rnina lui Pascal, iar in acest pergament 0" hirtie scrisa de aceeasi mina, fiecare din aces tea 0 copie fidela a oeleilalte. Aceste doua piese au fost indata incredinv, tate d-nei Perier, care le-a arat.at eitorva dintre prietenii mai ,' apropiati, Cu totii au convenit ea nu poate fi nici 0 indoiala asupra pergamentului, scris cu atita grija ~i eu 0/ grafie re-' marcabfla, ca era un fel de Memorial peeare (Pascal - n.n. E.S.) 11 pastra cu grija, in amintirea unui eveniment pe care voia sa-l aiba mereu prezent in fata ochilor si in minte, pentru ca de opt ani avea grija s8.-1 coasa $i sa-l descoase orr de cite ori Isi schimba hainele" (reprodus din ed. Brunschvicg, Oeuvres de Blaise Pascal, t. XII, p. 3). Redam traducerea MemQrialului (publicat pentru prima. oars in 1740, sub denurnirea de Recueil d'Utrecht) efectuata -' de Iancu Ghidu ; .Luni 23 noiembrre, Anul de gratie 1654, ziua Clemente papa si martir si a alter martiri si sfinti, Aiunul sffntu1ui Crysogon, martir $i al altora, De 1a ora zece si ,jumatate seara $i pina la douasprezece ~i [umatate (noaptea) Foe. Dumnezeul lui Avram, Dumnezeul lui Isac, Durnnezeul lui Jacob, nu al filozofilor si al savantilor, Certitudine. Certitudine. Sentiment. Bucurie. Pace. Dumnezeu1 ltd Iisus Cristos. Deum meum et Deum vestrum (loan, XX, 17). «Durnnezeul tau va fi Dunmezeul meu» (Ruth, I, 16). Uitare de lurne sl ' de tot, in afara de Dumnezeu. NU-l g~Sim decit peeii.ile indicate in Evanghelie.

~VI

XLVII

ERNES'!'

STERE.

'Miretie a sufletului ornenesc. , «Parinte drept, lumea nu te-a cunoscut» (loan, XVII, 25). Bucurie, bucurie, bucurie, lacrirni M-am despartit,
Dereliquerurit me fontem aquae

cunoscu\,

dar

eu

te-am

de

bucurie,

,....«Dumnezeul meu, rna vei paras! ?» Sa nu fiu despartit de tine in veci. , «In aceasta consta viata vesnica : -ei sa te cunoasca drept Dumnezeu adevarat pe tine si pe acela pe care l-a! trtrnis, pe lisus Cr istos» (loan, XVII, 3), Usus Cristos. Iisus Cristos, M-am indepartat de el, am Iugit de el, am renuntat Ia el, l-am rastignit. Niciodata sa nu fiu despartit de el. ' Nu~ putem pastra decit pe caile indicate' de Evanghelie. Renuntare total a si dulce, , Supunere totala fata de Iisus CriSLOSsi de spir itualul meu **, Pe veei in bucurie pentru 0 zi de vietuire pe parnint.
. -, Non obUviscar sermones

vivae *.

,,<

In frazele eliptioe aloe docurnentului, de un patos rilscofitor, aparatorli re.ligiei au crezut a vedea prezenta harului drvin, a "gratiei eficiente", acordata oelui care prin credinta a putut afla 'calea' izbavirii, Dar: interpretata iara idei preconcepute, cu tot caracterul ei exceptional, criza de misticism a lui Pascal poate. fi transpusa In terrnenii unei psihologii norrnale. Trecutul ne oferji numeroase exemple de "ilwninatie" subita, produsa in constiinta unui ginditor sau unei individualitati prada unei framintari intense, E verba' in fond de aparitia unei solutii neasteptate, a unei idei, unei star i sufletesti aparent nedeterminata de ceea ce a fost mal inainte, dar succedind de fapt . unei indelungate si Iaborioase -ciit.tari anterioare, Un astfel de moment a cunoscut si parintele rationalisrnului modern, Rene Descartes, Dupa biograiulBaillet, proiectul unei ,,~tiinte admirabile" conceputa ca 0 maternatica nniversala, i-ar ii aparut Intr-o lumina atit de puternica in noaptea de 9 noiembrie 1619, incit a fost destul de greu pentru Descartes sa':i suporte stralucirea. Comparatia cu. 0 flacara orbitoare, ;'\'s-a impus 'adeseori in trecut, ca expresia cea mal adecvata a unui fenomen intim, analog unei aparitii luminoase bruste, intr-un cadr u obscur. La Descartes ea a insemnat inaugurarea unei noi metode, capabila sa asi-

tuos **".

Amen",

mentul consernnat in faimosul Memorial anexat Cuge-" tiirilor n-a- avut consecintele care i se atribuie de obi-" oei, Stirn dintr-o scrisoare a Jacquelinei, adresa surorii sale, Gilberte Perier, ca detasarea de Iurne meditatiile care Ii revelasera lui Pascal "mizerla" ditiei umane nu pareau a fi inspirate de un irezistibil? elan religios : "Mi s-a destainuit, -:- scria Jacqueline=-. intr-un fel care produce mila, marturisindu-rni cii fn( mijloeul atrtorocupatii care erau importante :;;1prirrtreacele lucruri care puteau contribui a-l face sa iubeasca: lumea ~i carora, pe buna dreptate, putea "fi .soootit Ie este atasat, se simtea atit de puternic inclinat abandoneze toate acestea.. dar ca, pe de alta parte, '( se simtea atit de instrainat de D-zeu, incit nu avea \ . nlei .uri fel de atractie in aceasta directie : ca se stra-; duia totusi din toate puterile, dar ca-·~;idadea seama ca ratiunea /?1 spiritul sau il indernnau spre ceea cuno\?1a mai bine si nu 0 inclinatie spre Dumnezeu, 9i ca,_ in aceasta stare de detasare fata de toate luerurile .I: care se afla, daca ar avea aceleasi sentimente fata de D-ieu oa rnai inainte (in epoca primei con": versiuni - 'n,n, E,S.), s-ar socoti in stare sa Intreprinda . orice .." 56, '!q 'cele di~ urma, totusi, sub influenta Jacquelinei.. 9i a unei predici tmute de Antoine de Singlin 57 - unll~' .

__

."

... _",.

sa

* Ierernta, II, la, "M-au parasit, *' a mon directeur = de eel

eu care sint un izvor ce-mi conduce pasii pe Este verba de dL S!ngUn, spirttualul lui Pascal sau de '*** Psalmi, CXVIII, 16 (numit r-satmui lui Pascal - n

de apa vie". linia credrntel,


dl. Sacy.

recita adesea),

gure intregii cunoasteri ornenesti eficienta. si precizia riguroasji, a instrumentului maternatic. In evolutia Interioara -a lu+' Pas'cal,,- viziunealocului a constituit simptornul unei' demistlcism, fara consecinte de altfeJ pe planul acti stiintifice, Totusl, aceasta unica experienta nu i-a putut imaginea unui 'Dumnezeu, asa cum probabil au in 'momentele de extaz , misticii bisericii. Divinitatea "expe~, rirnentata" de autorul CugetarilOT nu e de fapt 0 imagine, "ci Un proces, pr'odtrsul unei mari ccmbustii interioare, a sensi-.biJit:iitH sale supusa unei incordari supraornenesti. '_ ,'~'t , 56 Scrisoare din 25 ian. 1,655, in ed. Brunschvicg, .t, pp. 61-62. , _ 67 A de Singlin (1607-16134) confesor al calugari de .la Port-Royal, Pascal rsi I-a ales ca "director de dupa cr~za din 1654. '
'~ _ o, l31

XLVIII

'XLIX

.. .'" \- :' ' ~


)

.~I -.

l'

~-.--

{'

s;

.13 TUDIU "INTRODVCTrv'

dintre doctrinarii jansenismului de la Port-Royal "_'criia morala a lui Pascal se incheie cu hotarirea de . a ise retrage intre zidurile faimoasei manastiri 58. Con·,;v'erUt "definitiv" la jansenisrn, Pascal paraseste. Parisul . lao inceputul anului 1655, eondamnindu-se ia 0 viata Ide'schivnie. Vor urma ani de nesfirsite rneditatii de , "Irarnrintari . dureroase, de marisuferi~te fizice 9i 'morale, care vor proiecta, rnai ales asupra ultimei perioade 'ci vietii sale (dupa 1660) 59, aureola tragica rnartirajulut. Pascal urnbla incins cu 0 centura de fier batuta . in cuie, cu virfurile iritoarse inauntru, apasind-o in "trupul lui firav ori de cite ori vreun indernn natural r ,sau vreo pornire de vanitate ar fi putut 5a-l tulbure, , aootindu-l de La "puritatea" rnoralei crestine .." . . ,'.:.Dar nici flagelarea trupului, .nici rugile cele mai fier-bint! nu-l vor ajuta sa devina, ceea ce de altfel ..dorea din tot sufletul : un adevarat credincios w. Pen-, ~ru_aceasta nu-i lipsea deoit un singur lucru, dar un

,.-

58 Mana~tirea Port-Royal-des-Champs fusese ridicata in 1204 midi distanta de orasul Limours. .Dar aceasta institutie nu va juca un rol insemnat in istoria religioasa a Frantei -decit spre inceputul secolului al XVII-lea, cind propovaduirea ", 'jansenismului a constituit unul din simptornele .caracteristice -.ale crtzei catolicismului din acea opoca, . In 162_?, Port-Royal se stabile9\;€ la Paris, la capatul strazii _ S¢l1t-Jacques. Timp de dtiva ani, directia spirituala a mantis~ tiri_i fusese iucredintata arhiepiscopului din Paris, Zamet, "" .prelat monden, care cultiva relatiile eu lurnea dihafar a, com-' pensind lipsa disciplinei cu exagerari teatrale isi un cere-monial pomp os. In 1636 directia ii revine lui Saint-Cyran, care alaturi de maica Angelique, fiica lui Arnauld, a imprtrnat , ',practici4 jansen ismul ui 0 nota de austeritate, de discipline , riguroasa, intrata apoi in tradilia acestei manastiri, _; . 59 Pascal rnoare la 19 august 1662. , c' - 60 E greu de acceptat legenda dupa care Ia originea conversiunii la jansenism ar fi fost un accident petrecut pe": podul din Neuilly, Se povesteste ca traversind podul iritr-o careta trasa de sase cai, cei: doi trapasi din fata au cazut in Sena, hamurile s-au rupt, .Pascal datorindu-si viata unei intimplari "miraculoase", Accidentul ar fi avut 0 influentii decisiva asupra vocatiei religioase a lui Pascal, provocindu~i' "" totodata viziunea halucinanta a unui abis aflat 'in partea stlnga a corpului,
I ?

Lucru esential : credinta, Era un sfint - ne spune d-na . Perier, evocind viata de ascet la care se condamnase··Jratele ei., Un sfint fara indoiala, prin felul de viat~ f,\i puritatea sentimentelor : dar care nu va inoeta ~a cernita 0na l~ sfin,>itul.vietii unul din celevrnai grave pacate, interzise cu stricteto de teologia lui Janseniusl' ,: ca si de orice alta religle: acela de a fi fost stapinit, .~ mereu de 0 invincibida curiozitate intelectuala de a Nlmti imperios, ehiar impotrrva vointei sale trebuinta t:lrnoaJ_'9terii 6,i .explicarn rationale a faptelo~ de oribe natura. In realitate, nu a avut IDe 0 schirnbare radicala ~; Q cOlll7tiinyei ui Pascal, dupa criza morala de la sfirsi- ._~ -~. l tul anului 1654 .. Problema credintei il framinta dar _ncea credinta care oovirseste ratiunea, fadndu~l pe IJ-·~,!mnez~u prez.ent inirnii (Dieu sensible au coeur); e _. Itlai ,cunn~ un l~eal spre care Pascal rivneste, ca E\pre, ....,::-,-;'.lii1 ' : un ~lman inaccesibil, Pina la sfirsitul vietii va fi inca-' -. ~,'." pUbll de acel gen deicertitudine care nu are la baza L ;;c, [lQc~tinstinctu~ si credinta oarba. Veleitatile si deprindt:)'ILe de gindire ale ornului de I?tiinta se vor infiltra i~l sfera meditatiei religioase, subminindu-i 'elanul In ntlsUe, paralizindu-I, in ciuda vointei fanatics de a I [,Gd~ ~ensibilitatea .. lui exacerbati de suferirita il IJJ.'-'clplta spre ceva nedeterminat, spre un absolut suIWtlOatural, in care spera sa gaseasca izbaviree dar I~for-tul e mai presus+de resursels vointei 'si ale' unui 1IllJe1ect lucid, care nu se poate desprinde d~ conditiile nuttlrale, .. Universul sau launtric e 0 imensitate nira I1tfH'gini si .msnifestarile Iui pasionate nu cunosc rnaI'I'ma, , I se. potrivesc admirabil cuvintele unui persona] 11 itoievskian : "tu impingi totul pina la pasiune". IJ· altfel, prin' adiricimea suferintei, prin cautarea rill! roasa a unor ~:~ertitudini linistitoare si nepotolita Iildj' de un Dumnezeu la care propriu-zis nu ooate sa 1I,ll1l)ga (Deus absconditust., constiinta . pascaliana pare HI t'lnata de aceleasi contradictii care I-au torturat si' j l~utorul Fraiilor Karamazov. Acee~i nazuinta fie;11111.1.0 armonie, alimentata de 0 Incurabila duali-" spore l,.h interioara, aceeasi cautare '9i predica patetica a
I

,:::~~

Ll

-,cre.dintei, din lipsaunei credinte adevarate, Ambii fac ' ~<p'arte din oategoria celor putini la numar, "qu,i cber~, ehent en qemissaret" (care cauta gemind) ... Dupa retragerea la Port-Royal, scrie dona opus,'cule; Sur la conversion du pecheur (Despre conversiunea celui pacatosj-si Comparaison des chretiens des premiers temps avec ceux d'aujourd'hu-f (Comparatie intre crestinil primelor timpuri -cu cei de astazi), in -care predica reintoaroerea la credinta si la puritatea originara a vietii crestine. Concepe, de asemenea, planul unei .mari serieri, menita a-i oonverti pe ,libertlni, prin folosirea in acest soop a unor arguments din domeniul moralei, al istoriei $i al filozofiei. . -Framintarea religio~sa 9i regimul de austeritate ascetica lacare -s-a condarnnat n-au insemnat insa ruperea eontactului cu stiinta <,;>i' filozofia profana. Fontaine, secretarul lui de Sacy 6L, consemna cu toata ,exactitatea 0 conterinta asupra lui Epictet si .Montaigne, in care Pascal combate, printre altele, eroarea cornuna de a nu recunoaste ca starea omului actual difera de cea a omului din momentul creatiei.' Oar ' Port-Royal nu putea privicu ochi buni asemenea preocupari care aduceau in incinta venerabilei institutii efluvii profane. Experienta mondena si gustul filozofie ale lui Pascal nu vor fi avut in acest caz de a provoca un prea mare entuziasm celer de la Port- . Royal ; se va ivi insa prilejul, in cursul unui proces intentat lui Arnauld de doctorii Sorbonei, de a . .aceste "atuuri" in apararea cauzei janseniste. , Continua in acesti ani; in mijlccul . religioase de care se leaga episodul Prouincialelor, cetarile in jurul problemei "ruletei". Ideile asupra letei i-ar fi venit subit, intr-o noapte de insomnie, spune d-na Perier pentru a diminua gravitates asemenea preocupari profane. De fapt, problema pasiona de multa vrerne, inca din tirnpul
, C

mondene 62:: . Sub pseudonimul Amos Dettonville (ana-:" grama lui Louis de Montalte cu care semneaza Scrisoriie Provinciale), Pascal adreseaza 0 provocare celor, rnai reputati matematicieni ai .vremii, cerindu-le sa," determine suprafata unui segment al ruletei centrul r ei .de, gr?~tate" vo!umele SD;lidelor 1a care cUi n~tere v' '~ prm invirtirea in jurul axel .ete.... E yorba aid de 0 . problema mai .veche, propusa in 1628 de, Mersenne-; cvadratura "cicloildei" (determinarea curbei parcursa de un cui infipt in roata unei trasuri in misoare). Pascalinstituie un premiu in bani, care urma sa fie atri-: buit autorului oelui rnai bun dintre raspunsuri. Difi- >, cultatea probei a facut insa ca nici unul dintre concurenti, !lnt:e care fi~ra ~i nurnele lui Huyghens 63,sa ( nu ajunga la 0 solutie complete si adecvata, In decem- . brie 1658, in cuprinsul unei scrfsori adresate mate.,.; matic;ianului Carcavi, ca ~j in seria de tratate qeo-, 'metnce, care urrnara, Pascal va indica solutia justa, Contributiile aduse in aceasta directie pus incfj' 0. data in lumina. geniul san matematic. E drept, solutia., ' premergatoare desooperirilor lui Leibniz si Newton in' dorneniul calculului infinitezirnal, nu corespundea poe. - , deplin -cerintelor ."moderne" ale g6:ndirii maternatiee.. ~'( Urmind 0 alta cale decit aceea indicata de principiile , ..' geometriei analitice, fundata de catre Descartes si F~- - -: mat, Pascal abordeaza aceste probleme prin m~todele ' " stricte ale geometriei, fara a eerceta expresiile analitice (, de relatiilor infinitezimale, ,Aceasta va fi· opera Iui-. !
~'1

-I

au

G2 Co;\ooptia lui Pascal asupra hazardul~i I-a condus la [deea disproportiei dintre eauza si efect, pe care 0 aplica .' In psihologie :;;i istorie : "Cine vrea sa cunoasca bine usuratatea omului n-are decit sa examineze" cauzele si efectele ' tll'agostei. Cauza ei este un ..nu stiu ce- '(CorneHle), iar efec-' tiUle sint inspaimintatoare. Acest .. nu stiu 'ce» "- un lucru "I nl~1'I de mic ca nu-l poti cunoaste -' pune In miscare tot IJilmfntul, dornnitorii, arrnatele, .Iumea Intreaga. Nasul Cleo-, [olfltl'ei: dad ar ii fost mai scurt, alta ar fi fost rata pamin->:

DIII\li" (p. 82).


Il1

De, Sacy, jansenist.


6l

Louis-Isaac

Lemaitre

(1613_:i684)

I\IlLl'onom

Christian 'Huyghens olandez,

(162g~1695) . LIII

fizfcian,

'

LU

'LemAiz; care,' prin adnotarile facu±e .pe marginea co, pi~i dupa manusorisul lui Pascal, a formulat insasi / esenta calculului .infinitezimail. Dar principiul 19i irn-p'u]sul in aceasta directie veneau de la Pascal. ' .,' Preocuparea stiintifica n-a lipsit, asadar, nici din ultimii ani ai vietii lui PascaL Framintarea religioasa e puternica fara indoiala ; dar datorita interesului pentru matematici si unor asidue preocupari practice' care VOl' duce, printre altele, la inventia omnibuzului, devotiunea slabeste, e1anul religios pierde din fervoarea mistica ce pusese stapinire - pe sufletul prcaspat convertrt, ..

~.

*
" Un incident, in care eraangajata nu nurnai per",~ '., soana lui Arnauld 64, ci insar;;i cauza 'jansenismului, a ,prilejuit in acesti ani interventia lui Pascal intr-un 'grav Conflict religios 9i aparitia ace-lui rnanunchi de ,scri80ri, capodopere ale arteipolemice I$i literare, cu- . ;nos cute sub numele de Prouinciale, In Scrisoarea u":1!i doctor al Sorbonei adresati1 unei persoane de cotuiiiie s:i'in Scrisoore ciitre un duce si catre un pair (pair_= ,,,,·:,m'arevasal al regelui - -n.n.' E.S.), Arnauld protesta id'1655 impotriva bulei pontificals care condamnase '.dnci propozitii atribuite lui Jansenius, Iacind cu acest "'prhej distinctia dintre "chestiunea de fap1:" si "qhes~" tiunea de drept". Ca urrnare, doctrinarul jansenist e deferit Facultatii de teologie 91 condamnarea lui pare Immenta, Aparent, campania irnpotriva oelor de la Port-Royal nu ar fiavut de-cit"caracterul unei oontro-, verse privind vocabularul, Iolosirea termenilor potri'viti pentru a determina intelesul dogmei despre "gratia divina." In fond, conflictul avea -radacini mal adinci, .Cearta eu Arnauld .n-a fost decit un pretext care n-a faeut decit sa mteteasca un foc aprins mai
':"'-:f"E!ctor a Port-Royal. 1
6\

demult, s-: confrunta, in realitate, dona teologii, 'dQu~ conceptii asupra crestinismului si raporturilor lui .cu, lumea, eu viata politica 91 ;,mondena,", doua moraler., doua tipuri caracterologice. Sub pretextul ea apara . catollcismul, Iezuitii oonfundau de fapt in modul eel' ,mai flagrant interesele "Sociertatii lui Iisus", eu ace-Ie:._, '"2';'~., ale guvemamintului lor politic, dind dovada de altfe~':~i~ i, de 0 mare suplete si de un realism Iipsit de scrupule-,-. j<Cl in apararea interes'elor lor temporale. In urrnarirea 5< lor, iezuitul se oomporta eu 0 rara prudenta si nul e' "lipsit de simt psihologic. Imbraea adesea masca pri~-· '.~ tenului binevoitor si tolerant care nu cere pre-a mult, TIU mal mult deeit arborarea unui conformism put, ext:rior, care po~te ins:n:r:a ,:n simplu g:~t,un. surfs:.. ~ o tacere, exploatind slabiciunile omenesti, convins ca. ,".. <~ autornatismul deprimderilor poate duce, daca nu la cree. , ",;.~S~ dinta,' eel putin Ia .0 supunere reala. J ansenistul, dim- ~ , 'c',! potriva, e intran~sigent, refuzir:d con:pr~misul si -, . ~~ metodele piezise, punirid accentul, in straduintele, de ~'<,\. . a-9i prornova doctrina, nu atit pe specularea slabjciu-, ~. -.'~"'; nilor, pe teama sau iubire, cit pe vointa credinciosului" de a ,se modela e1 singur pe+ sine, printr-o hotarire ' eroica. Si unul si altul servescIn fond interesele bise-' ricii, cars au ~ontravenit si contravin, prirr" esenta,; cerintelor de progres ale omenirii. Iezuitul insa e cu, atit mai redutabil, cu cit stie S8.-,'91 ascunda maibine intentiile, sub masca tolerantef js! virtutii.
"

"

?~,

Arnauld,

Antoine-j.Marele

Arnauld"

(1612-1694)

di-

Cenzurat si exclus din Facultatea de teologie"" Arnauld se decide sa faca apel la opinia publica, 1'e-, ',' ,: '., dactind in acest soop un memoriu pe care-I cite:'9te':--?\".o prietenilor de laPort-Royal. La reactia celor de fata", ~~"~~ si-a putut da insa seama de lipsa oricarei sanse ~de':~'. succes. Adresindu-se lui Pascal, care asista la confe-' X'in~a, Ii spune : "Dv. care sinteti tinar, ar ttebur~.i~',. Iaceti ceva". Pascal consimte l'9iajutat de Arnauld !?i ,. . .. '" / _. \' 2\, . ' -.-~:~: ~LV
..... '

<Nicole 65, care-I furnizeaza documentatia teologlca, da publicitetii prima Provincialli: "Prima scrisoare adre.saUl. unui provincial de oatre unul dintre prietenii sai " "'asupra obiectului dlsputelor prezente de la Sorbona" .. [Premiere Lettre ecrite it un provincial par un de ses amis, sur le sujet des disputes presentes de la Sor.bonne - 23 ian. 1656}. Aceasta prima Prouincialii £1.1 ,; urmata de inc,a saptesprezeoe, 'a. nouasprezecea rami" nfnci neterminata 66. Era 0 mare cutezanta de a se angaja, lipsit pregatirea teologica necesara, intr-o .controversa complicata si obscura in jurul notiunii de "gratie suficienti'i", dezbatuta secole de-a' rindul d~ :' doctrinarii bisericii. Adapostindu-se in diferite Iocuri si folosind pseudonimul Louis de Montalte.-Pascal re, dacteaza celebrele scrisori, care puteau sa-l rduca intre zidurile Bastiliei. \Succe's.ul lor a fest imens, peclt era !}i furia neputineioasa a autoritatilor.r Marele publ~c ia 'et.i.n0i9tinti'i cu 0 curiozitate pasionata de eontinutul' , aces-tor veritabile pamflete, care, cu resursele elocintei, ale unei ironii subtile 9i' corosive, loveau necrutator intr-lUl adversar detestat, Lui Pascal Ii revenea -meritul de a fi transpus discutia unor teze abstracte pe tereriul sugestiv a1. artei literare, de a fi ridicat arta polemicii Ia' un inalt nivel de, stralucire artistica si: gllndire filozofica. Fara indciala, experienta "monctena"" irrfluenta lui Mere, teoretieian subtil al acelui honnete homme la moda in secolul al XVIf ... lea, rr-au rarnas fara' ecou asupra 'acestei laturi a personalitatii lui. Pascal. Calitatea principala a Provincialelor si ceea ce,

de

,(lG25-1695) director La Port-Royal. au aparut succesiv, sub forma de" broI suri, lntreianuarie 1656 l;'i martie,1657. Ulterior vor ii publi, care Iaolalta in·· 1657, sub pseudonimul LOllis de Montalte, \ " In 1658, Nicole le traduce 1n Iimba latina, msottndu-je . de: ' t ample cornentarii, care Ia 'rindul lor vor fi traduse in Iimba ~', , franceza in 1699. Este probabil di Pascal a luat hotarirea de '. a nu rnai continua polernica eu iezuitii '9] din indemnul celor de la Pact-Royal, indeosebi Singlin sl "Mere" Angelique.. care au sesizat accentul laic 9i spiritul prea independent al lui Pascal, neconform cu interesele cauzei [anseniste,
, f>5
~ 00

Nicole,

Plerre

Provincialele

explica suocesul lor durabil rezidarnai ales ig_sapaci-. tatea de a da viata ideilor, de a transpune 0 discutie abstractasi arida in fond, intr-un cadru insliiletit"", de , o impresionanta foTta dramatics, in care ideile capata, .~ conturul si plenitudinea concreta a .unor personaje:;-"'~; care dialogheaza. Personajul principal si permanent " :" este Louis de Montalto - alias Pascal ; de cealalta, _.I, parte figureaza de obicei un "pater" iezuit, care poate: : . fi Bauny, eel care izbaveste Iumea de toate pi'icatele, ' . Cellot care' ne dispenseaza de a mai restitui sumele imprumutate, apoi faimosul cazuist Escobar 67 si 0 intreaga Iegiune de doctori ai bisericii care se numesc , Villalobos, Veracruz, Ugolin, Tambourin ' s.a.rn.d. Intreaga autoritate a acestor ilustre nurne era pusa in, slujba unui tel principal, simptomatic de altfel pentru a perioada de criza a sentimentului religios :a pune 1 La adapost dogmele crestinismului de valul crescind al .: libertinajului si al necredintei, alimentat de progresele . stiintei ca si de nemultumirile maselor populare. De ." aid, acel spirit aeomodant, eforlul de a tempera auste- '. ritatea preceptelor evanghelice, toleranta excesiva Iata. de cele mal grave abateri de la rnorala crestina, pentru a adapta catolicismul - in soopul dominatiei -, Q§'rintelor morale 91 intelectuale alevremii. lCaZUi~s-a tnfatil9at astfel doctorilor iezuiti drept expedleriUi eel, mai potrivit pentru a redobindl terenul pierdut f?i autoritatea diriguitoare asupra constiintelor, Era vorba de a dernonstra lurnii capacitatea crestinismuhij de afie adaptg cerintelor vietii moderne si a realiza, pe aceasta cale, un vis milenar : guvernamintul universal I'll bisericii catolice. Cazuistica nu era totusi 0 inventie.' H iezuitilor sau a scclastieii rnedievale. _Q.aproood€u ..' Gonstlnd in apli.carea f1etjbjJi3. a unui principiu general ill 0 diversitate de cazuri particulare, fusese cunoscuta Ifl de antici : Seneca, de pilda, o practicase in Scrisori
67 Escobar y Mendoza (1589-1669) -c:-'. celebru cazuist di~ VlIlladoUd (Spania). A fast mai ales apiiratorul tezei dupii I~m'e puritatea intentiei justificii oriee fapta condamnata de""~' lilf/l 1)1de morala. ,
r

LVII

.'

,-ciit1'e ! Lsiciiiu; examinind diferite "CaZUrl .ale constiintei moraleei posibilitatea unei ierarhizari a da~o<'.Tillor. Dar in aplicatiile iezuitilor, cazuistica va capata ~~forma "dasica", magistrala intr-un fe1,. prin~ng~r:~o'zitatea cailor incercate pentru a. ccncilia principille unei morale "eterneJ", cu interesele practice cele mai imediate si mai realiste. "Providenta - spusese Escobar ~ a' dorit in infinita ei bunatate s~ exists mai multe posibilitati de a ne descurca in problemek~ de morala si ca drumurile virtutii sa fie largi". . In f~~a acestor' practici care coborau intelesurile , teologiei 9i ale moralei la nivelul unui oportunism, vulgar, Pascal a facut apologia "regulii", incercind sa 'fundarnenteze conceptul de rnoralitate pe autoritatea ~legii morale, intr-un spirit care prevesteste intr-o pri/ vinta rigorismul eticii kantiene 68, Alternind ironia cu - ton~l gray' al discutiei, conversatia familiara, invalui,', toare, cu vehernenta atacului direct, a utilizat toase ,.,:::' -resursele unei . argumentari subtile ~i pasionate . tot-. '-" :.'odata, in de~~~ar~a ip~cri~ei :;;i Iipsei de scrupule. ~ ~~ catolicismului iezuit, 0 inspiratie uruca, fun:Ial!l.entala.ol strabate de-a lungul celor optsprezece Prooinciole, cu . ~ . tot continutul lor variat : hotarirea de a demonstra ?? .: 'rnijloacele unei analize rationale si obiective, imorcdi.:.j 'I"tatea funciara a moralei i.ezuite. De fapt, ceea ce con-, damna Pascal nu e ant metoda cazuistica }.lJ. ea insasi«; eel care a proclarnat superioritatea "spldtului de r f'inete", moralistul Cuqetiiri impresionat de o-rig~'~
r
~c •

'.,

','.'

. ,,"'\

i • -,

din

fundamentele moralei in Kritik der pTa~(Critica ratiunii pract~c<:), ~ ant afirma C?J_i vointa morala; ca si cunoasterea teoretica, dispune de for~e_. d aprior], de. 0 legislatie particulara Imuabila, fundan;ent necesfI,r;l.' , alcertitudinii in domeniul vietii morale. Conceputa sub forma, 11 imperativului categoric" Iegea- mo~~18. se .aplica sl trebuie>:sa\ se aplice in mod absolut, necondli.iona~, mdependent de once:.~ ~'o' -' deterrninare empirica, psihologica sau istorica, Conform ac~s~.:·. , : ;. lei teorii, insas! interventia sentimentelor celor mal nobile, ..' - cu vexceptia sentimentului datoriei, ar .constitui. un. obstqcol,~ . un factor impur de relativizare, In exsrcitiul "pur formal al 'legii morale.
G8

Cercetind

tis.chen Vernunjt

nalitatea .'iii diversitatea fiintei iumane, nu era strain de spiritul cazuisticii. Condamnind-o, Pascal respinge in primul rind cinlsmul si verbaljsmuiL. sco- '." lasti.c al teologilor iezuiti care, in slujba unei politici; de acaparare a constiintelor, falsificau realitatea, trans-" f:ormind analiza faptelor in punctul de sprijin al. unui adevarat nihilism moral, Scopul principal pe- care-I urmaresc iezuitii cazuisti. ~'~. _. ne spune autorul Provincialelor - nu este reforma ~ interioara a ornului, indreptarea lui pe caile unuiIdeal moral, ci dominatia' Iumii, prin folosirea unei metode care .nu combate, ci "dimpotriv;1,.-iucurajeaza slabiciunlle , umane: "Ei au 0 destul.deoul1aparer:e despre ei in9i~9i, "t~pentru a crede ca este utilsi necesar In interesul religiei/ ca creditul Ior sa se Intinda pretutindeni si ca ei sa gu- <":10verneze toate constiintele, $1 pentru ca maximele,' evanghelice 19i severe sint potrivite pentru a guverna'c', un -anumit fel de oameni, se servesc de ele in acele,., -kocazii care Ie sint favorabile. Dar cum acelea~i maxirne ',.c. nu se acorda de obicei ell gindurile celor mai multi .1' .. oameni, le dau uitarii fata de acestia, pentru a putea " satisface astfel pe toata Iurneer" ... ",tn felul aoesta 19i~· ' pastreaza toti prietenii si se apara impotriva inamici-> " lor, cad daca Ii se repro!?eaza extrema lor Iipsa de" .: rigoare, prezirita iridata publicului .pe austerii lor di- ',: rectori, -cu citeva carti pe care le-au scris despre . f~' rigoarea legii crestine; si cei simpli.icei care Uti apro-n , fundeaza mai mult lucrurile, se multumesc 9U aceste , probe" 69, . ,\. Cu o'logiea ireprosabila si 0 admjrabsla arta a do:-' " zarii efectelor, Pascal wa dezvalui treptat consecintcle ,-~ : acestui -laxism moral, urmarind faptels in ordinea gra- I ;,;. viUi~ii lor crescinde. Dispune in aceasta privinta de l run imens material furnizat in cea maimare rnasura '. de Arnauld, iritre teologii vizati figurind in primul .rind eelebrul Escobar. AfL3.m astfel din Provinciala'~: (j cincea cit de ingenios era .rezolvata dificultatea pos-~'"',".
t
, '-~. ,~

'.

t. IV, pp. 300~301.

69

Les Pro:vinciales, Cinquieme


.

leitre, .in ed,

LVIII'

tului" ,,,rCel care nu poate dormi fara sa manince e , o~lig1at sa posteasca ? Nicidecum - ne asigura paterul 'lezUi:t, citindu-l pe Escobar - .... Si acela care s-a 'obosit intr-un fel, spre exemplu, u~arind 0, fata, ad ':,persequendam amicam, este obligat sa posteasca ? De ",Iloc. Dar daca s-a obosit inadins pentru a Ii scutit de a .mai posti,va fi scutit? Chiar daca a urmarit acest plan, nu va fi obhgat ..." 70 Minciuna, 'll1geI.aciunea,· camata, asasinatul etc...., totul poate fi scuzat, in- cele din urma,: de, cazuisti, care, invocind textele evanghe-.' lice si autoritatea parintilor biserieii, eludeaza prin 'arta 1<;>1" sofistica normele morale cele mal elementare, ,c, - _ Multiplicind probele, intrind tot mai adinc in anallza faptelorv-autorul Prooincialelor dezvaluie perfidia subtilitatilor si procedeelor utilizate de doctoeii cazuisti pentru a justifica .abate rile cele mai grave de la prmcipille moralei, 'in prirnul rind, monstruoasa doctrina a "opiniilor probabile". Ea consta - ne larnureste un pater iezuit in scrisoarea a $asea - in faptul ca "afirmafia si negatia rnajoritatii opiniilor au fiecare 0 anumita probabilitate dupa conceptia doctorilor nostri; Hdestula pentru a fi acceptate eli incredere, Ceea ce nu -tnseamna ca tezele «pro- si «contra» ar fi, deopotriva de adevarate in acelasi sens, ceea ce ar fi imposibil; , ?ar numai in faptul ca amindoua smt probabile 071ca '. atare demne de incredere" 71. .Conform aeestei doc-;.:t~ine, orice' opinie poate fi8.l$adar considerata proba" .hlla daca are in sprijinul ei autoritatea chiar aunui -, ,singur doctor si savant. Recunoscind ca, asemenea 'articf1q:ii au rolul de a indulej austeritatea preceptelor evanghelice, paterul iezuit continua: "Oamenii sint atit de corupti ca, neputindu-se determina sa vina la: noi, J" 'trebuit ca noi sa mergem la ei; Altfel ne~ar parasi-;', "mai mult chiar, s--ar le paid-a pur si simplu de cre-t\ dinta;" 72. Declaratie .semnificativa pentru starea de~
1 •
I

-.......

-s,

70

11 72

Les Provin_ciales, CinqJ,tiiml.elettre, in ed. cit., Idem, Sixieme lettre, -in ed. cit., t. V" p. 33. Ibidem, p. 38. '

pp, 30.8-30.9. '

','

spirit a,' maselor si '.. titudinea bisericii hi a de evolutie a, sentimentului religios : ea statarea unui proces 'de, delicveseenta a totodata a 'z~darn~ciei e~ortului facut de biserica pen" tru a remedia criza prin care trecea catolicismul de peste 0 sum 'cincizeci de ani. Puternic zdruncinata de miscarea ~tiintifica si urnanista a Renasterii sub impulsul noilor forte economics ale capitalismului - de ' rezistenta .;;i aversiunea rnaselor irnpotriva domin~tiei edeziastice, ca si de propriile ei conflicte si dezordini ~ autoritatea bisericii era intr-un declin aJ.~ant pentr~' oonducatorl, Teoria ".QpiniiloF~probabile,,, a. reprezentat in aoeasta atmosfera unul din mijloacele tipiee utili-: zate de politica "spiritu8.1fl1" a catolicismului iezuit pentru a redobindi terenul pierdut . , Dar daca exista curnva vreo decizie a papilor sf" conciliilor care sa interzica aoeasta diversitate ",' b~hl.lista:' a opiniilor ? In aceasta -imprejurare, ca;~i9ti:i dispun ~a.de. al~e solutii, nu mai putin .ingenioase, pen-« tru a iesi din nnpas. Spre exemplu, procedeul inter- ~ pretarii termenilor": sint considerati asasini c~~fo'rin acestui procedeu, numai acei care au primit bani pen- , tnl a ueide. Asadar, acei care ucid fara a pretlnde-' vr~() rasplata maferiala. nu sint asasini si bula papii ' Grigore al XIV-lea nu li se poate aplica. Sau procedeul ,,:=Iire:tiei intentiei" : daca actiunea nu P?ate {i i:npie-,,:, dicata, atunci se poate proceda la "punflcareaJ" intentiei, 91 in acest caz_viciul va fi corijat prin puritatea soopultji. Astfel - ne Lamureste teologul cazuist din Prouinciala a $ap.tea - poate fi justificat omicidul in duel, "deplasindu-se intentia de La dorinta de raz~I' " bunare, care e criminala, La dorinta legitima de a apara . onoarea ..,", 73. -', "-"_, o puternica nazuinta de puritate, ;igorismul sa~( ':, moral, 11 determina pe autorul Prouincialelor sa, dez-';' valuie 9i sa infiereze cu vehementa toate masinatiile ~ 9i paradoxele acestei conduits acomodante. In felul '
I

73

Les Provincia~es, Septteme


_.:il

lettre, in ed. cit.,

t.v:

LXI

'

\).~

'i.

co.

.. ... ,

......_

atesta .. _ 'hi se spune lID.Prouinciala a patra - "nu . , .mai exista semipacatosi.vcare au carecare atraetie spTe _virtute; vor fi cu .totii condarnnati aeesti pacatQl!?ipe ". . jumatate.' Dar pentru eei ne6.n:f!inati pacatosi, pa:cato'i>i ,,'inveteruti, pacatosi fara limite, totalif?i perfecti, nu exista infern: acestia I-au inselat pe diavol daruindu-li-se" 74. In aceste imprejurari 9i in acest spirit s-au configura~ tezele lui Pascal in problema gratiei, teI?a_ esentiala a polernicii dintre iezuiti si Port-Royal. EXlStaurin teologia vremii mai multe solutii la' aceasta problema. Calvinistii sustineau, sau eel putin asa erau , prezentati de teologii Sorbonei, ca omul e prada paca.~, Aului originar. OCnfelul aeesta conditionau posibilitatea / mlntuirfi, a "gratiei" si implicit valoarea actului .l;l1~ral, <: de interventia vointei divine, considerata ca principiu .' ., suprem de deterrninare. Printr-o decizie perfect auto&: ._ noma, care nu poate afla vreo motivare nici in OOD,:;;tiinta, niei in ccnduita, Dumnezeu i.i acorda q~ulu~ un concurs, 0 gratie justificatoare ; miracolul credintei ~;_ ,-reprezinta astfel conditia spirituals proprie ee1ui con. . vertit , prin interventia nedeterminata, arbitrara a gra. \'! ·~tiei supranaturale. ~ ", Reprezentind linia catolicismului iezuit, molinismul ~. atribuie, dirnpotriva, "liberului. arbitru" capacitatea de' . j :" .~a "deterrnina interven tia .Jiarul ui divin", sal varea sap" , "',", osindirea sufletului. Dumnezeu ~ spusese Molina 75 +-: . nu poate condamna pentru greseli de ca~e om~l nu ., .: "vinovat. Nimeni nu poate. fi responsabil daca n-a. ~ ,avut posibilitatea de a alege iritre mai multe _alter_:"
'. . \' ~5' Iezuitul spaniol Lui s M ... de teologie Ia Madrid, punlicase ' . .l a (1536-1600), ?r~fesor\,~ in 1588 un tratat mhtula! \' • Concordia liberi arbitrii cum gratiae donis ..., lucrare rezumata,,\ ' _de .B o s sue t sub titlul Traite du libre arbiire. Folosind 0 "tri'etoda ingenioasa de argurnentare, un complicat labirint de I _ ',). / distinctii $1 ~ubtilit~ti, teologul iezuit ~auta _s~. dem_onstreze . 'eficacitatea Iiberului aroitru 91 totodata posibilltatea de a-I I acorda cu presti'inta divina,
':"p.' 256,
0 11 n
.; '_' 7{'

Les Prouinciales

Quatrieme

iettre, in ed. cit.,' t.

rv,

native, daca n-a executat activ.n~a in d£plin§. constiirita. . si libertate. Gratia rdivina "nu poate irnpiedica alune-, _- ",:" carea in pacat : dar prin concursul ei, libertatea voiritei., _ poate fi mai, rnult sau mal' putin ajutata sa reziste ';~' ispitei. Urrnind aceasta linie de interpretare, dictata: deaceea9i tactics acomodanta, teologii Sorbonei vor restrings, in eele ,din urma,srera respcnsabllitatii ", morale Ia dorneniul vointei, 'iinte1J.easa idealist ca un.i, principiu suveran de actiune, In¢ependent de orice presiune naturale .dinafara sau din '_partea eului instinotiv. !n\ esenta, molinistii I?i tomistii sustin ca toti . menii, fara exceptie, beneficiaza de. actiunea unei "grath suficiente", dar ca aceasta forma.a concu~s~ui,:, divin ... nu e totusi suficiente pentru a aSlgura ferrcirea ,., eterna, De unde teza despre necesitatea unei .inter~< ventii divine, suplimentare, sub forma ;,gratiei eficace" neoesara "salvarii" sufl.etului. Gratia eficaee ~ dupa aceasta doctrina - nu este totdeauna precedata de buna folosire a "g1'atiei suficiente" ; dar in mod nece r; sal' buna folosire a "gratiei suficiente" e urmata d "'::;:..:.; "gratia eficaee". Aceasta poa~e fi retrasa, dar ?i~i, nitatea poate lasa in locul ei 0 "putere apropiata (pouvoir prochain), insuficienta pentru a asigura fericirea etema, dar capabila .sa atraga din nou actiune "gratiei eficace" ,.. Problema responsabilitatii morale era in mod logic implicata in cadrul acestor subtilitati teologice : a fi : vinovat, d~pa teologia iezuita, insea!!;Da a face 0 alegore gresita. Responsabilitatea se mascara dupa gradul dc luciditate al constiintei. Punet de vedere la car~" urmind filozofia lui Augustin ~i .Iansenius, jansenistii I'u.spund ca ornul e responsabil de tot eeea ce porneste din strafundurile constiintei, chiar in afara orif'llrui examen lucid al ' sltuatiilor. Vointa e 0 Iluzie . n: necesara in acest caz distinctia dintre doua conditii !d(~ omului:. inainte si dupa pacatul originar, Adam: ,'usese benefieiarul unei "gratH" de .care prin modul
"1

">,

Lxn
\.
('

IJ~X:J1Il

-,

i' ~

.C",,'

'de' a-si manifesta Iiberul .arbitru' s-a dovedit nede~n .. . 'Dltenor pacatului, dSttarilta,eoruptiei originare a naturii . lor, loti oamenii sint expusi 1a osindirea eterna, Dum."~neze)1 poate interveni insa, acordind "gratia"; unui ' manunehi de "alel?i", predestinati, din motive care ramin necunoscute oamenilor ca ~;;iingerilar:' . .' Acestia sint :in esenta termenii "gravei" centroverse, care a prilejuit interventia lui Pascal. Aparind cauza jansenismului, solutia lui, pare iusa nuaritata de unele clemente ortginale, de ,".Q .tot mai pronuntata oscilatie intre doctrina augustimana .a predestinatiei o$i, aeeea a libertatii. . .discreta, lasind : uneori irnpresia de nehotarrre ... propiere de. tomism, tributara a linsa unui . profund care nu apartine teologiei oficiale, ci Yascalian. 'De acord cu jansenistii asupra tezei ~, .coruptia originara a naturii omenesti 76, Pascal .. crede, nu poate crede, eil.personalitatea umaria ar Ii redusa la 0 esenta irationala, 1a automatismul forte instinctive si inconstiente, De aici, prezenta . .alte contradietii semnificative, in' efortul de a .teza vpredestinarit ~ cu cerintele constiintei pesimismul jansenist, cu accentul pe care autorul -oinciolelor si al Cuqeterilor H pune pe· demnita ,gll1dirii rationale. ' ,r-~ E neindoios, ca, tintind asupra cazuisticii ,,' pamfletele janseniste loveau tot aut de putemie .autoritatea religiei si bisericii catolice. lIn aeeasta vinta, discutia celor cin.ci propozitii atribuite de .... ·'u<,,:. v lui Jansenius arunoa noi lumini deosebit de -cative pentru intelegerea cugetarii lui Pascal. lind distinctia dintre "chestiunile de credinta' 9i " -tiunile de fapt", Pascal afirma ca. biserica poate ....... ... _ ~·'-'"U,"' .asupra celor dintii cu 0 ,,,autoritate divina", dreptul de a elimina din sinul ei pe toti acei refuza sa Ie admihi. Dar ea nu poate nesoeoti
~,f-Ari.,,"·_ O"',"U.L<;'"

),
·1.

76 Natura '~i trebuintelor

umaria ~ in inteles de ansamblnr de prim ordin, generic umane,


;,.

Portret

al lui Blaise Pascal

de Domat

LXIV
I'

'7;:~:~;,~:~''i:,. '~'~'i:,~~~,',:~"::,;?~?,~~ % \:,;~~;;~


STUDIU _INTROp'UCTIV~'
I '

> -', ' _

1,',' '~~~

,;'

_"

~1:t
.,oj! -;~

~ "If -..

,~t~~ '"'<

ritatea ),probelor ~e fapt", a caror autenticitate: e'" , ,'! garantata de marturia simturilor ca si de x;atiun:ea:;'),\; ,:" noastra .. "E 0 erezie sa te opui deciziilor car;e privesc, ~,' domeniul credintei.i., dar nu este 0 erezie, desi ar pute4::",~ ~,~ 0 temeritate, a refuza sa admiti anumite 'fapte' _,'_:<:/j particulare, pentru ca aceasta nu ar insemna dec# 'i "'!. sa opui ratiunea, care poate vorbi .clar, unei ut(j-? " -"'fi ritiiti care poate fi mare, dar care in aceasta pr; vi~tii '_ >r_~ nu este: infailibila" 77, ~ -~~'>7~ ~ - .., ". ,,1·,.. co.nclUziile lui Jlascal vor ajunge tnsa d stul .de \':,:~'\' ", departe in _aceasta directie, pentru a, stabili in eele; _', '{ ,~ diu .urma primatul "probelor de fapt", a unghiului , "".<,: de vedere stiintific, in problemele care privesc uni-. ",'''':,J versul material. Atitudinea sa in aceasta privinta uti ,," {6i4IJ este a unui mistic apologet al credintei, ci a ornului _f, L\;I de stiinta, a fizicianului, care nu poate renunta 'la>- " ~",_~j cerhtudinile experientei : ".1n zadar - spune Pascal ..-~' adresindu-se iezuitilor - ati obtinut un decret de Ia "" ',,, Roma impotriva lui Galilei, condamnind opinia lui _"', privitoare 1a miscarea parnintului. Aeeasta nu va putea , demonstra ca pamintul ramine in repaus ; si daca vom ' dispune de observatii constante care sa probeze Invir- . tirea lui, tot! oamenii laolalta nu-l vor putea impiedica . sa se mvirte si nu-i va irnpiedica de asemenea nici pe.,i' , ei sa s€' invrrle o data cu pamintulr' 78, _' _ c,,' <' '.
I";~

de

i,

',<1

',,;~

77 Les Provinciales, Di:z;-septieme .lettre, in ed. cit; , pp.358-359, . '':':~ 78 Idem,. Septieme lettre, in ed, cit., t. VII, pp. 53-54, ' ~s--; Pasiunea invincibila a Iui Y as c a I pentru adsvar se marturisestec inca a data, la sfirsitul celei de-a douasprezecea j'rovinciale: w .. este un razboi ciudat si lung, acela pr in care vlolenta irioearca sa oprime adevarul, Toate srortarile violentet nu pot slabi adevarul :;;1 nu pot decit sa-l intareasca .si mal mult, Toate luminile adevarului nu pot face nimic pentru 1'1 opri violenta i?i nu pot dedt sa 0 irite si rnai mult, Cind 'ttH'ta combate forta,cea mal puternica 0 distruge pe cea mal lil.ablL, Cind argumentele se opun argumentelor', acele care sint' nel(~varate si convingatoare reduc .Ia tacere ~i imprastie pe UGQlcea care nu sint -decit varritate ~i minciuna ; dar violenta , till adevarul nu pot face nimic una asupra celeilalte, Sa nu !lil pretinda totusi ca lucrurile sint : egale, caci exista aceasta t !1BI'e deosebire: violent a nu are decit un curs Iimitat prin

:',

I', j:ll

LXV

_ Un. "accent laic se degaja din cuprinsul acestor . ":J~rier( [anseniste, vizibil, si In cali tatile stilului --'--impetuos, rnonden, dec ironie biciuitoere - care contra: \ieneau spiritului de smerenie profesat de - biserica 79. : .1 Sesizind aceasta latura a operei lui Pascal, condueatorii .' biserrcii catolrce," papij Alexandra al VII-lea si InoI' -~centiu al XV-lea, au infierat Prooinciolele ~i nu 0' data teologii Sorbonel le-au reprosat ca batjocoresc lucrurile sfinte. ParIamentul din Provence va pronunta condamnarea· -lor printr-odecizie 80 din februarie 1657, iar Congregatia Indexului in septembrie al aceluiasi an.
.divina care Ii tiirijeaza efectele spre gloria adevaui pe -care-I ataca, in vreme ce adevarul subzista in eter_nirate~i triumfa in cele din urma asupra adversarilor sai, pentru ca el este etern si puternic ca insusi Dumnezeu" (in ed. cit., t. V, pp. 386-387). 70 In timpul vietii lui Pascal au aparut trei editii fran. ceze ale Provincialelor: in 1657, 1658, 1659. _ so Reproducem un fragment din textul acestei" decizii ; "Hotarirea Parlamentului (Curtea Superioara de Justitie n.n, E.S.) din Provence impotriva autorului Scrisorilor ciiire Un provincial. • Extras din reqisirele Purlameniului, Asupra --celor spuse de Procurorul general a1 Regelui caruia i-au fost inrninate - 17 scrisori imprirnate fara numele autorilor, nici al editorilor, pline de calornnii, Ialsuri, presupuneri !;lI defaimar! impotrtva Facultatii Sorbonei, Dorninicanilor !;li Iezuitilor, pentru a pro, - voca dispretul asupra lor si a tulbura cu mare Zgemot Iinistea - publica, si impotriva carora 'a cerut sa se Ia masuri, condamnindu-le de indata - ca pe niste pamflete defairnatoare, sa fie arse de catre imputernicitul Inaltei Curti de Justitie ~i eu interdictia vinzarii sau raspindirti lor orale, sub pedeapsa galerelor; se interzice tuturor de & Ie avea in posesie si [.se ordona] sa le depuna la grefa pentru a fi suprirnate : sa fie informat [procurorul - n.n. E.S.] de contraventiile la aceasta hotarire [udecatoreasca, care va fi luata in urma plingerit sale . .,. _ Dupa ce a ascultat raportul Cornisar ilor care au vazut !;Ji- exarninat numitele scrisorl, Curtea le-a declarat defaimatoare, calornnioase si daunatoare publicului ; -si, prin urmare, ordona ca ele sa fie puse in miinlle Executorului lnaltei JustitH, sa fie arse de ella stilpul infamiei din piata predica-: torilor din orasul Aix; a interzis si interzice tuturor editorilor de a le . rnai tipari, si tuturor .negustor ilor !;'ii librarilor.'

.'~ tj Tonul Provincialelor a nernultumit insa nu numai ,,},,il pe conducatorii catolicismului roman, ei a putut -~tirni .i> ~, rezerve chiar+si in rindurile [ansenistilor _: ,,In partid~l-'1"",j;_, 'i~ jansenist - ne spune Strowski - sint eel purl, cei/;,;. ..-·" , mari : maica Angelique, dl, Singlin, dL de Barcos tsf :: altii, in pieptul lor_____p_ate inima lui, Saint-Cyran; ei - .: au renuntat Ia tot ceea ce apartine lumi"si omului.t ,> t\. la subtilltatile spiritului si ealculele intel ciunii, chia~..,la legitima ambitie a adevarului, Ii 1 a pe savanti, pe literati, pe doetori, pe Arnauld si cole, pe Pascal sa actioneze, sc,l scrie; sa atace; sa compuna tratate, sa apere adevarul, pregatind biruinta. Ei se mu1tumesc_ ~" sa spuna adevarul, sa se roage, sa se abandoneze 114 ~ ~ Dumnezeu __ Ceea ce gindesc acesti "sfinti"- despre \/"'$~ .". Provinciale lie arata Strowski mai departe: "Nu m~--' Indoiesc de lac scria maiea Angelique d-lui LEi..:. maitre, intr-o serisoare in eare este vorbaprobabU despre Provinciale - ea. eeea ce mi-ati trimis nu aT\ fi prea frumos; dar ramine de stiut daca in aceste!i vremuri tacerea nu ar fi mai frumoasa 9i mai placuta lui Dumnezeu, .pe care-Ljnduplsca mai usor lacrirnile si penitenta, decit elocventa care amuza mai mult pe oameni decit Ii converteste" 81_
Abia terminate ultima Prouinciolii," Pascal intreprindea, intr-unsuprem efort, Iucrarea care va eonstitui capodope-ra vietii s! giudiriisale '! Cugetiirile .. / Planul uhei apologii a religiei crestine fusese conceput Inca dil'l timpul rsdactarii Prooincioielor ; 0 serie de ovenimente par a fi jucat un 1'01 important in luarea ucestei hotariri. In martie )656; intre a cincea si a sasea Prouinciola, avusese loc "miraeolul,sfintului spin" ; Marguerite Perier, nepoata lui Pascal, fusese
v

co

r.:I oricui, oricine ar fi, j se interzice Ie detina, sa le vinda ,.~I su Ie raspindeasca, sub pedeapsa corporals : le porunceste 8t'1Ie depuna fc'ira intirziefe, la grefa, -pentru a fi suprimate, Hub aceeasi pedeapsa.;" (in ed. Brunschvicg, Oeuvres de 'Blaise /}osca!, t. VI, pp. 377-378). . NI F. S t row ski, Pascal et son temps, t.dIl, pp. 203-205:

sa

LXVI

Lxyn

;,-

:~-"'+..-, ".
",

",

ERNEST
"+

STERE

',~~

,.

,
I /

....

;-,<vi;;'decata de un "ulcer lacrimab" (fistula laochi) prin , ,'.' ,siiri.pla atingere a unui . spin eonsiderat ea provenind ·~tJ~i.'TIih cununa mintuitorului, Progresele stiintei isi ratio-. ,.:};r:ti:" nalisrnului din secolul al XViII-::lea,se vede, nu izbuti'-sera a stirpi eu totul credinta in miracole $i vrajitorii. Vindecarea "miraeuloasa" a Margueritei Perier at:sta~a , :0:. de medici cu renume aconstituit astfel ~ermentul mspiratoral unui sir de meditatii asupra miracolelor, asupra .'Taportului dintre naturalr;;i supranatural, inspirmdu-i totodata lui Pascal dormta de a contribui la intarirea . sentimentului ~7ligios slabit de cazuisti ~i. de indife.rentismul epocn. In 1657, Port-Royal traieste 0 .,pe. rioada de marl agitatii intestine, lin jurul "semnaturii ~formularului" 82 ; drept urmare a eondamnarii, de catre Papa Alexandrual VU-lea a celor cinci propozitii atri- . . buite lui Jansenius, s-a cerut conducatorilor de la~f' Port-Royal sa semneze un act prin care se desolidari~ zeaza de doctrina iricriminata. .Dupa lungi discutii, ; adeptii unei politici de concesii triumfa. Pascal se ,', opune, pierzindu-si 1a un moment dat cunostinta ';:,,\ Jacqueline semneaza, dar moare in curtnd prada remus-" '" carilor, dupa ce scrisese : "daca episcopii au curajui~., ~ , unor fete si fetele trebuie sa aiba curajul unor episcopi",'
f <, r .

In 1658, planul apologiei a fest prezentat 1a Port-" Royalful cadrul unei expuneri de aproape ttei are. Cu-~; ~
I'

.82 Contormindu-se bulii papale din 16 octombrie 16~6,,,, adunarea clerului intocrneste la 17 martie 1657 un formular-vr in tare sint condamnate cinci propozitii .Ia care era redusa Inva~atura lui Jansenius. Formularul e trimis celor de la PortRoyal, care, dupa incercarea de a face un dtstinguu intre .... ~"chestiunea de fapt" si "chestiunea de drept", se vor supune .in cele din urma ordinului de a semna fiira nici 0 rezerva, In aceasta imprejurare are loc un diferend intre Pascal. de o parte, Arnauld si Nicole, de cealaltii parte. Pas c'a 1, care sustinuse in "Prouinciale legitimitatea distinctiei dintre "fapt" , ,. i?i: ;,drept", va sustine impotriva celor doi fruntast jansenisti ,._. di formularul nu poate Ii sernnat pur si sirnplu, iara a con,.damna, 0 data \;U aceasta, insasi esenta .invatatur ii lui Jan--:' 'senius,

prinsul ne e cunoscut din rezJ:I!TISttui'lui Filleaude Ia ' Chaise (Discours sur les Pensees de pascal) si 311 ;'lui . Etienne Perier. "Discursul" lui F'illeau de la Chaise fusese destinat S{l serveasea drept prefata edltiei " la. Port-Royal. El n-a fost insa pe placul familiei, cia -1 va, solicita in cele din urrna pe-Etienne Perier sa. mpuna, '~~>, prefata ce va insoti de .aid inainte .textul . geta:rilor., , ',f/; "tn' putine cuvinte - -ne inforrneaza Etienne Perier, - >'/,; referindu-se Ia prezentarea facuta de Pascal celor de,' ~ \ ',:\ la Port-Royal - le-a dezvoltat planul intregii opere., ' le-a varatat care-t va fi subiectul ,$i continutul; le-a schitat argumentele principale, le-a explicat. ordinea si succesiunea chestiunilor pe care voia sa Ie trateze, $i aoeste p€rsoane, cele mai eapabile s<i se pronunte, _ in astfel de lucruri, declarara ca nu .au mai auzit eeva atit de frurnos, de puternic, de· miscator si convingator; ca au fast ca vrajite ; sl ca ceea C€ au putut a-eta din acest protect si din aoest planrntr-o expunere de doua sau trei ore, conceputa pe loc,' fara a fi fost premeditata, nici lucrata,' i-a tacut 8a-9i dea searna ' ce-ar putea sa devina atunci vcind ar fi executat definitiv si adus Ia psrfectiune de '0 persoana a careiforia si capacitate 0 cunosteau, care obisnuia sa-si cizeleze neincetat lucrarile, care nu se multumea aproape niciodata eu primele gmduri, oricit de reusite ar fi putut ' I sa para altora, r;;i care a refacut adesea de opt si vde ....,,zece ori scrieri pe care orieare altul Ie-ar fi gasit ad- ._< .", mirabule de la inceput" 83.", ,", Dar ~pologia ri-a fost terminata, In cea din UTIl1t!.,',' ' perioada ,a vietii, suferjntele fiziee, cercetarriledin dorneniul matematicilor iii de iun ordin maiprectie84;
'< •

83 .f; t i e nne Per i e r, Preface de Port-Royal, in ed. Ilrunschvicg, .t, XII, p. CLXXXII. R" Cu citeva luni maintea mortii," Pascal concepe .orrmi-J)uzul, mijIoc de transport comun pe strazile Parisulul. Pune. npoi bazele unei intreprinderi de transport care s-a bucurat .' (If! un mare succes, aceste trasuri publica fiind foarte cautate: JI1 usor accesibile unor pungi mai modeste. Este 0 inventie,.'
,~

LXVIII
i'

LXIX

ERNES'i:'" STERE

."

riui.i-;-au._ingaduit dig azul necesar pentru a"""91 uce la d 6.patopera capitala a vietii sale. Din aceeat;li Prefata .a' iniEt. Perter aflam de soarta i?i natura rnaterialului <!in~car.e avea sa se inalte monumentul '. Cuqetiiriior. _ Gasite dupa moartea lui Pascal, manuserisele nu shit • I decit primele expresii ale gindurilor sale.; consemnate pe bucati hirtie de diferite dirnensiun] pe masura

>

de

- practica, in care se releva un alt aspect a1 geniului pascalian, Inspir-ata nu de dorinta de cistig, -ci de urnanismul care-I insufletea. Gil b e r t e .Per ie r ne descrie 0 serie de. as.pecte, .de la inceputurile aeestei intreprinderi : "...Intreprin"<.. derea a ineeput sirnbata Ia orele ~apte dimineata, cu 0 stra -luclre si cu 0 solemnitate ·admirabila. Au fost repartizate cele sapte trasuri, pentru primul· drum. Trei au fost trirnise Ia poarta Saint-Antoine:;;i patru inaintea Luxemburgului : se aflau in acelasi timp doi comisari de la Chatelet, patru guarzi. - ai rnarelui staroste, zeee sau doisprezece arcasi din eras si tot atitia oameni calare, Cind toate aceste lucruri au fost puse la punct, domnii cemisari au inaugurat intreprinderea si descrimdu-! foloasele, au irrdernnat pe oraseni sa-l dea ·concursul, '·~i au~-de.-_ clarat celor .de fata ci:i daca s-ar aduee cea mai mica. Insulta " pedeapsa ar fi riguroasa; toate acestea le-au spus ca din . partea regelui, In sfirsit, Ie-au, dat vizitiilor bluze, care' sint albastre, culcrile regelui si ale, orasului, avind brodatepe . ele armele regelui iii ale orasului, apoi au comandat pleeare~., '·'rn acel moment .a pornit din' loc 0 trasura eu un guard al . 'starostelui inauntru. 0 [urnatate de ora a plecat alta, if apoi alte doua la ' intervale identice, fiecare avind un guard care raminea inauntru intreaga zi. In acelasi tirnp, arcasii , pra~ului iii oamenii=calare s-au raspindit pe tot drumul. AceJ,e~i ceremonii au fost indeplinite la poarta Saint-Antoine, 1a aceeasi ora,. pentru celelalte trei trasur i care. se aflau .acolo : aceleasi lucruri au fost fa cute in ce priveste guarzit.: arcasii iii pentru oamenii calare, In sfirsi], Iucrurtle au mers aUt de bine, incit nu : s-a produs nici 0 dezordine ~i aceste trasuri au mers tot atit de bine ca si 'celelalte. Intre timp, lucrurile au deeurs atit de bine 'incit din prima dimineata trasurile au mel'S pHne,' suiridu-se in ele ; i?i mufte femei; iar dupa amiaza multunea era de mare indt nici nu te puteai apropia ...u (din vohrmul : La Societe' jran(:azse du XVlle sie·de :__: lectures' extraites des -memoires " et (ies correspondances - de P a tI 1 Bon n e f .9n, Armand Colin, Paris, 1921, pp. 255-257),

La

am

ce-i veneau in minte. Cu pana, cu .creionul l'9i. nota ideile, cugetari care erau .rodul unor indelun ate m:e'di'" tatii, san frmturi de gind, in iruptia lor ntana, In'care simtim pard mai puternic bataile .' imii. Scri;re~ in. ultimii.J?.ase_ani-ai.-v:i4i,i~=adese.a_,$ub.,jnspir_atia_~5':. meritului, CugetaTi[~.zii--4if'l;l..Lun._gj_de~voli:ari..~ . 'j log~~~,.!;;Q~!:t!lt?: __ ~~2~em/f.'~: arti£JJL<'iLlliu:_.BJJJ;u~par:enta....dezorilipe, O~llIDita-fwffifl.e· exist a totusi; dura __c,um,...,~in alt loc, de unde selia atitor incercarf de a "restitui" adevarata fizionomie a lui Pascal. E vorba in acest caz de' 0 ordine ~ care nu se realizeaza sub forma riguroasa a demonstratiilor geometrice; in realizarea ei se evidentiaza, in egaJ,a masura, calitatile "spirituluigeometric" ca ~i ale "spiritului de Iinete", procedeele logicianului riguros pentru care "toate adevarurile deriva unele din altele", dar si ale intuitivului pasionat, cenvins ca "iruma· are ratiunile ei pe care ratiunea nu Ie cunoaste intot-. deauna". Cu perfects dreptate observa Brunschvicg; "Ar fi un exces de naivitate sacauti un plan ca acela schitat de Filleau de la Chaise; aceasta -ar insernna sa se presupuna ca autorul Provincial dar ar fi putut sa se acomodeze acelor diviziuni care «plictisesc Ia Charron», sa sacrifice unei aparente inl?elatoare de geomethe secretele imprurrrutate de la Montaigne :;;i.r ." Mere, aprofundate in propriul sau interes, privind aTta, .. ~·r¥.., de a discuta 9i arta de a convinge" 85. Astf~l eonceputa, apologia crestinismului, intre- .~'.' prinsa de Pascal, se desfasoara pe un plan de argu'" mentare care nu este acela al "discursului" organizat.: dovedind in cele din urma ineficienta oricareiTntreprinderi rationale in rnaterie de credinta, Apare, de altfel, chiar din capul locului, c.9ntradic~~. . ince~carea de .a infaptui 0 opera de~.~l?g_i~~ de_s_t!g~~, : ' a converti.lli! necredincio6i, din rnomentul in care, con:'
r»,
~>~

___ -.-_-_--_~_ ~~..__,~~_~,_~.--~~-~


8.)

__-~4 ~ ~~__

+....._-~

~c~

HI37, p, 46.

L. B run

s c h v 1c g, Pascal,

tes

Editions

Rieder,

Paris;

LXX

-._

LXXI ;,
.

"-' "<':'

'<,=b

""j'.'," 1"

,;

,~,

"

,·<':::F::~?',,,/,~i, :
,I

"

"'" ' ~",.,

K,%!!' '/NIJj,

'

<,

'~//

",

_,,' -,

,ERNEST

STERE

I,

{'?)I ")

.7

fiinta. E surprins sa descopere 0 infi itate de Incruri: Ia care nu s-a gindit niciodata ; .:<;;i n-ar putea observa ",(,;' aL~£a~}n distribuirea ,!_gratlel'" dupa ra1NPJ..J!llp~fara uimire si fara admiratie tot eeeace dL Pascal ',',,::n~;;iliile.~ inteledulUi"iunail.'Secole de-a ; n face sa simta cu privire Ia maretia si josnicia .Iui, - \ '\ .rIndul ambitia teologilor a fest iJotu~Cae' a xlescopert ' lavputerea .:<;;i slabiciunea lui, despre putina lumina' f/ ~i utiliza argumente rationale, asimilind probabil nede care dispune si intunericul care-I inconjura aproape ',zcredinta cu a absurditate-Iogica. in mod vizibil apolo-. din toate partile ; ..."85. ·getica pascaliana. se opune intr-un fel acestuispirit traditional, aducind o-nota de origin ali tate deosebit' ,:Ceea ce ~9i propune filozotia Cuqetiirilor nu e at?ade semnificativa, paradoxala chiar, pentru autorul unei dar un scop speculativ. Nu vom intrlnioteorie cuprin- ' apologii ; caci - recunoaste in fond Pascal - ~ligia nu zatoare asupra universului material, nici consideratii ~_g__jj._de:~tTIL.~.: "Daca n-ar trebui sa se faca ., sistematice referitoare 1a problernele traditionale- ale" ,'"nimic decit pentru ceea ce este sigur, nu ar trebui sa cugetarii filozofice. S£OPul ei principal e de natura r: se faca nimic pentru. religie ; caci ,ea riu e sigura. Dar ~~( ,,~!"actica, insensul moral 'ii rellgios a1_ac~StUTJ~u~' jcilte lueruri nu se fac in vederea a ceea ce e nesigur, "~ "~,,;,~",,~nv~ni~_ »"-:~tf:l ?a~l voia sa_deelare-, . "calatoriile pe mate, bataliile 1...'( (fragm. 234). ' razb(n ruturoy aceIora care 11 tagadUlesc adevarul sau , i_.,7, ;" Cu ace~te 1trasaturi., Cugeti1rile evidentiaza" totU£?~ sfintenia : adica, nu nurnai .at.eilor,. l1eC);. ...djncj~19~ efortul unei dernonstratii. Ea nu se conformeaza unur er$tici!;m:. care refuza sa subordoneze credintei falsele :1-· plan prestabilit intr-o forma riguroasa$i evidenta ; lur~ini ale ratiunii lor si sa recunoasca adevarurile" , : materialul de care se foloseste nu se preteaza unui pe care ea le propaga, ci c.hi&, crestinilor si catoli- " , ,.,' aranjament arhitectonic, unic9i definitiv. Dar: dad:' c~care, facind pa~"9i.R...cOX.~~·: ~.' _, -:' 0 reconstituire precisa a planului este imposibila, 0 nU~J_@i~fii~quEa...Buritatea maximelor evanghelice .~.: "\ asemenea incercare contraveriind de altfel· atitudinii care rre sint propuse ca modelul dupa care trebule-sa-' " pascaliene, ne .putern face 0 idee 'generala asupra Iui., ne modelarn I?i sa. ne conforrnam : toate actiunile" 87., f~ ~din Prejata scrisa vde Et, Perier ; desi chiara,cesta, Experienta "mondena;' si Ieeturile din Montaigne ""f' ,cunoscindu-l alit de bine pe Pascal, n-a avut curajul i-au putut forma' lui Pascal £Onvingerea ea sufletul de .aintreprinde 0 clasare a fragrnentelof conform" uman nu este in mod "natural crestin". Sub pretextul de, , planului pe care el insusi l-a consider-at cel mai autena 'jus~ifi&a ex~rcitiul ratiunii in lupta imp~triva .atei:-", )',~:, .tic; "...~1 se hotari sa arate ea religia crestina'-are tot .. ~ mului, Montaigne demonstrase de rapt, m Apo{ogul_"; " , ,al;itea dovezi de certitudine si evidenta, cit si Iucrurile lui Raymond Sebond 88, ca in materie de credinta ;, . '.' .;.... considerate de oameni drept eele mai neindoielnice. '~,"; l'eligioasa ratiunea e confruntata la fiecare pas cu cele P_:n,tru a in~r<: ir; ac~s; R~~_~ut m:tn..~ ' .' ... r. zugravl 01J1.Ul,-fa.r.iL~-E:IH1 ..e--drFl~'G€.€a ..ce_.ar_.ll ' 86 E.t i e nne Per i e r, Pre/ace de Port-Royal, 'in ed. cit., \ ~utcOntr~~~,J.§Ua,~_.£1!n9~~ts:~-m9i.Jl~!Le..,in firea lui :, p. CLXXXnL ,j ..1a'WU1"iCa;Pina la cele rnai tainice batai ale inimii. ~7 Ibidem, p, CXCV. I A presupus apoi un om care, traind intr-o ignoranta , , &l Ra y m 0 n d S e b -0 n d, nascut Ia Barcelona spre sfir-\ totala 91 in indiferenta fata de tot ee-l mconjura 9i'), \ 1,:\1\.11 secolului al XIV~1ea, mort la Toulouse in 1436, Pr inci:,mai ales ~ata deel insusi, se hotaraste, in sfirsit, sa', " . ptli.a lui scriere, Theologia naturaliS, a fast tradusa de Mon-se considere' in aceasta imagine 9i S8.-9i examineze I'lliane.
,<'

t"

Jorm 'aQctxlneij""",~te

a pr-Mcstfuiiri!, ~

divin~':J

/\

"1

e_

/.

"<

~~""",".:.-,.,;r,.<~";::o=.-'<::~""'~'JI

'! ' ~,

'I

"1

i.xxm

'ERNEST -STERE

rnai flagrante absurditati. Va rezulta, in cele din urrna, ,ca .numai natura e singurul ighid valabil al conduitei 'umane. Pascal a luat pozitie impotriva spiritului liberI ,~'~ ~,c~e era rnsufletita. aceasta opera; dar fi'iozofia lui M,01?tmgnenu va ramine. totusi :!lara urmari asupra proprzei sale conceptii despre natura orneneasca., '

i"

'*.
Quod vitae'seCtabor tte;? Ce cale voi urma ? Intre'barea rl .framintase si pe Descartes. E nelndol~lnic ca .autorul Discursului 'asupra metodei il citise pe Mentaigne' 9i ca pina la 19 ani I-a urmat cu :fidelitatea un~ discipol (d. si L. Brunschvicg, Tradition philosopbique et pensee franr;aise). Practicindindoiala, fai-· .mosul "vis" ,din 9 noiernbrie 1619 i-a revelat ins& , -€xistenta unei mai mari perfectiuni in cunoastere decit, r-' ,,.In indoiala. Perfectiunea c va cauta in directia id€a~ lului ~'atemati~, con~eput ~ub forma aplicatieiriguroase .a unei matheeisruniuersolis. La rindul sei filozofia lui ".__ ]:>.9c~9a1 poate fi just inteleasa fara ~,tine seama« ' nu -de :prezenta unei reactii sceptice, alirnentata in bunade Montaigne. Ea n-a afectat intr-o masura sub'". ala convingerile omului de stiinta, dar corobo, cu influenta pes~jsm.uJ.y;j.~~·' ", ,~",~e·9 , 'pecete e~~e~isti:a as~pra. filozofiei di , Cugeta.rY} Cu , ,:aceste radacini, filozofia 1Ul Pascal nu se 'a-"'-nTrenta -spre 1nstituirea unei "matematici universale", ci spre ,0 reforma radicala 'a naturii urnane. Ceea ce vrea in prlrnlll,,,,rittd~l CY,..qeUirilor E~ srufure:' pe. "()!m-dinc,_"sw.._r:t.'L£~,@.~1n-9g,~r~nt~ mora1a' hi 'C;1i:e.::s:t 'c~..r~~p,ti~.~e.~Lg.muJ:!di, ]!l..p!:@l~,ta:rECpriyesc:,. pO~ltla _§1A@tlIllJl1ui in univers conditia metafizica" 11 i.O±.iL:?,id_:yillP:1e:s.U:fi€.tur::ae:~ln~~j~orumfate~ sufletului este un hlC1'U care ne intereseaza atit de mult, care ne misca atit de profund, incit trebuie Sa 1i pierdut oriee sentiment pentru a putea ramine indi-' ~, ier~nt in aceasta chestiune., Teate actiunile 9i gin-' . ,<iurlle noastre vor trebui sa urmeze cal diferite , ", in' -J:
LXXIV

functie de faptu1 ca se poate spera sau in existenta-s, unor bunuri eterne, astfel ca e irnpo il sa se intres prinda ceva cu bun' simt si [udecata edt tinind seamJ? de acest lucru, care trebuie sa fie suprema noastra pr_eoc:upar~,.. l1~pasarea iomului n.n. E.S.) , inti: 0 " ,ch.estlUne l'll ~r~q,~ de, .e1 ins1l91,i~tern~a-' j ,, lU~Qarta~JJ, rna JlJ_0_maLnilllL_gggJ_mil. "~~.' ,. -',' ' ~e~z.!;,__ga-:tniLJ.J.i~Je.J,?Ll11fi.,i.ns,urulllintL'£-1!fi~r onstr~ " '. T pent;.~u spun acest .Iucru dintr-o cuC'e'rniCreo=.~ t: retrglOasa, Inteleg, dimpotriva, ca acest sentiment tre- , ) buie ,sa existe dintr-un prindpiu de interes umansi dintr-un motiv de arnor propriu" (fragm. 194). Om~l t£.t;£Ul~. m~lL din aceasta stare de inditerenta inCOIi': ' s .:;;t!§nta ~ ne spune"TaSCar:::-sr"'a:aus·-tri acea~'-dls~ , . ~ ca e "-<:' 'd~''"'-'--'-d-~-'''~' I \ Pozitie suileteasc"""

oJ!.

~J';...e

li~¥L<itLg?:.~itii~j}t§2!lllla~~d~~~ I
:;;,LPlictl~~GL1L£§J.:.e,~,liLJ~~L
S-3

condamnat--:-1?riiiffil

'v'

~rii~~;~~aa~:n-'?s~Ial~~tJ=£9rrtt~~~~$iin~~~!t~a~ftr~~

nexpusese 1Ul de Sacy cit de mult difera iinaginea omului ,'erea lui Epictet de aceea a lui Mon- , tai?,ne .81l~piGtet nu vazuse decit maretia omului, :f.orj;a' _ l~tlUlll~ S . ". ar~cte:ului, s;:b~n:ul datoriei '; Bf.e£l~:.._· , , vlI!_d2.:-2.: c~.1!.t~111e, l-aJE!!2L'!llU§fL.!l1U2er,feetiunile,rata- 'I" , cifid vasITel " 0tU ul de erori,prada unui orgoliu r'c~o: ~,' nemasurat Montaigne i norat dim otriva ma.retia ornului, sesiz la,bici-1J.&i', 0' mane incapacitasea ratiunii '9i capitularile vointei, alunecfud inc~alalta extrema, a las.ita~ii moral~ Nici unul din acesti ilustri reprezentanti ai unor mari secte ----"' ne spune Pascal -'- nu poate subzista singur, din prrcina defectelor, .nici nu pot Ii ' conciliati, din -pricina opo- '

~~e'~§i£~~l~-ln:ca .ae~ '1a"'vefiirealii- Port~ROya4P'as?ai

~, '":?,,,

Q~8,9

Pascal imparte pe filozofi aici s-ar putea vedea 0 ~implif1care, operata de, "spiritul geometric" - in doua cater~o,rii; dogmatici si £ironieni. Epictet este reprezentantul prtmi lor, Rcei care exalta maretia omului ; Montaigne renrezinta, djmpotnva, categona acelora care ajl exagerat slabi«iunile naturii umane.
89

LXXV

"4

-- ,

.
i

"

ERNEpT STENE"

.
_-;".;,;,.

,1

>' .: '".~'~'._; 1 \_ ........


- ~ '-'.'~
I

_.-.,.. ...;;,..---...::...:..:::...::....:...:..:.:,.....---_ -.;,_;,;~,.:--.""'7,'--...,. ....... ,,;_-,,;_-_ -,

. '!'STUDIU ;INTRO:pqCTIV

.zltiilor. OI:mnindu-l pe Epictet lui, Montaigne si pe ;. Montaigne hri Epictet, dialectioa pas@liana va. urmari _; ,~stfel ~up.damentarea .unei perspective la care consta__ .. - tares propriilor eontradictii va contribui nu rnai putin . ,', decit observatia celor din jur. . '-:: .. Cu 0 s.tiiruintainfrigurata,ca sub indemnul unei { i' arnarevoiuptati, Pascal. inalta .I?_i col?oar~·I~:.Jjg.care, ..pas " .' fiin'@__1ID1rm~,~...r~etin_g1f-i::,.£.ouIDidic.un~,_exaltln9u-i .tp'aretLa""Q!,~l?~ori!1a~l~.QJgW1i1e,.. ca utind sla bid unile: " tn'rnaretie .!?i ~~,L~tia in,,,§~aQi:~ih!._[li.,, ...Omul este . de -mare;'-Tn:Cft'-milretia lui reiese ~i din. aceea ca se stie nenoroeit" (p, 20). J]ITIlare$te adevarul si feri.cirea,dar imagitnati~l_)nt~ilii_ il'~rm:pie"-~' Ie .8.'tinga ; . se ~~~in.~~~ ~g~,:~_¥ '.s!-~e> ahtiat nupa '""t~r:::l~lTIc..~R-i-r..rvne9t<,!ill J~stItle, dar'l1:iSttfla'-:e relativa : G..Ce himera mai este si acest om ? .Ce noutate, ce monstru, 'ce haos, ce ingramadire de con adicti!1ce miracol!" (p. 19).. . Dualitatea ,na urH umane a fost adeseori relevata de. s 1 ,mor isti ca Racine, Goethe, La Rochefoueauld, teologi ca Bossuet, L7i de atitia altii. La toti acestia 'insa, oontradictia a fest oonceputa sub forma urior stari extreme care se exclud sau alterneaza : dia" lectiea pascaliana opune si unifies in acelasi tirnp;: ,J~®~st~i cq,n!r?-;~~9E.i~,.~~i!1~~p~r~1?,i.l~:o .. .. . 5~elcrp~"'1mlzena omuIUl se 'doye- l"c 4€$.t~n...-lll.ill:g1W_.J,ui,...~iar_.JTI,~tia~:se--exprr~P:fil'l-;':mlzeriasa/' (p.' 19). .. . .' _,.'-.:-pra'CUi 'c-;ntradietiilor, conditia 'umaria se situeaza pe o linie mijlocie, la egala ,distanta de ceea ce poate genera-trufia sau umilinta exagerata, :Ip.tre aJ:>J.§1!Lillk· nit2!~i ~re 9i 'al' ~nfiri~N!Bi.JUi7,:.Qmul.~P..ru-~,~_?,fiil:ta.· ur:~~i~ ~~~~atIe It; ~.!L.2.rVl1J§i1!t e~tfem__ ~_!:~I~-,. ~ s~sa .m . l1ilensItat~a nec1J12il4§E: ~_ natut= __ . sinul careia lumea vizibila nu apare decit 11;;lini . imperoepti bila".- Si t~~t i_r:!re.._~~g,~ ..l:Q.:l,l~__n'i.H!l?x.. '.._I~~!_~" s ,p.IDu1-& condamnat' ra taceasca mereu 'in preajma 'rnarilor taine ale universului, incapabil sa cunoasca ratiunea si cauza ultima a ll!crurilor. "'''~:nic in ra~· ..

di.'?!,~~

e~.ru ..tul, tot. pr.iD. comp.~ati.e IC. ~a.n~u~~. ~.)~ucrlJ.....:~',:; ... de mJJloc =;iPl'F~-;mr."Eresre mIlrut de 1ll..J!-·· • I. £.ah~~,.;_,,~~~le extl_'§m~_;_ !tnali~~t.::IUCriiiITOx--."'iii.._,;, " .. ', pnnCll2111e lOL~mt,J2gD_tr:uom)In.V.,alllite~in:tI::::.un""s'e.cr~t, ,.' d~rtruns; iar f'iinta lui nu sta mai aproape de . \ . riinucnici~diIT care este scoasa decit de infinitul .in care-i inghitita" (pp. 7-8) . iti1 descrierea lui rascal omul apare a£itfel ca 0_ fiinta corg.,W,exar=fl@Fl.tr-a'liict'orie, dar - eu to~t·sc;epticISmuloonee 'i,~-IP~t~ d~ puternica sugestivitate est~~ ...9gJimUDLsi umb~vca in~ tablou de Rem ran . e proresle !l~' priVItru'OoaatA aceasta problema. in toata gravitatea , _si complexitatea ei proprie, si de iaceea va spune. -, Pasoal "cine:%i' rIde de filQzofie fj]ooofeaza Cll adevaratr 80).' Unii r-au ina4.:tsLP-.e__Q.m.._pre.a...~J,l~;, l~_nigr.:~LjAia=ma~w:a,..--ct:ar,.",.."QruUL~tk-@s~,-f.lcj,c~ i~lw~Se .. poate spune i a JQt.....at!.P· de~ine u~nd·~lndul lui Pascal, e ~i una ~i . ' .. t ~,l.!~~~~if.~meste~~_.~tit.§.Lill .. -:-~~_~,. "." :tIun~~l pa~,J~§!1~nM~f_-,,~!;~p.2rXtl.l:}~?mC' "-' mruice: R'allUrieaJLindeanma la cautarea. certitudinii, ... materiede cunoaBtere,' dar" --=~ne ~:i?~sca. ~-.\ ,',
A

cp.

in

ca

sa-

e<lr:_:r'~bat~ ~:, .. ~_a;:e!~c,-~J~~~ omul e, ~ul?us e:Q~r'. ~ .,. natu~$l tie nemliITurat.fara divina. "N,llUIC nu-i aralia adevarul, .J;'2:!l?£:X[Ji:m~g~.§J!I'.,jele .doua rtemeiuri aJ.e adevaruluf ratiiinea si simturile, in afara de fapwl ca fieoare in parte e Iipsita de sinceritate, ,'se ~i iU$f1la una pe alta. $im!urg§'_.~~1!,r.~tiupea prin' ... ~ .ap_aren~.a;-el~ s~t{l!~a",l~~1_i~f~_.L'lJ:iR-9;iIl0T:~lDtrP'1t-· . aceaSta, ea se razbuna, E_asiunile !ni-:ro.ll...:lull5ilrii sim~' . r ...: t u.rilg_$Ll~U;1~\:1_,lm:RJ;:~$jiJ~-e-:=7seTntrec unele'pe"~a1t1!l1:'- ' 5n minciuD~~~ru;;~?torie'" (p. 90):_ ". .. 0' Apo(imagin:atia)-oaJ:e..p,~~:;te~. ii1~~: ea plas-·. muie1?te·iT'l:l-m\:l.s~, justitia :1?i ferlcirea, "aceasta sursa de erori..., cuatit mai inselatoare, cu cit mr jnsala totdeauna, caci ea ar fi o regula sigura a adevarului, daca ar minti totdeauna" (fragm. 82), Vointa, care,

iri1ervllr-:-~'~a:e~linnliin~ . _pef,Th'f-t~('cynse1~4.ttEWl'~., '''w.,_.~. --J


. ,.~_ .,_C"_··,·_ ..... ",'" , _.... ....... ,,~~, C-'.L .. _, .~-

snlihe

'

grafia

c.

•. LXXVI
\ I

LXXVII

.~

sfidind "orice ~regula si pU~ind s". spiritului, Ii impune caprrciileisale 90. e .i"inderea, .a doua natura, desfiintind-o pe cea adevara . III la __ felu~ de tdispozitii si d2tiDte artifi~iale ...,','.~oru . pfopriu, care indeamna eul uman sa nu se'iu e ca !. i~ u se priveasca decit pe. sine, acest E;U detestabil ."care nutreste 0 ura de moarte impotriva acelui adevarat, incomod pentru ceilalti si nedrept, pentru ca vtea sa fie centrul tuturor lucrurilor ..." Tabloul e 9ur ca un rechizitoriu, denuntind ~i .exagerind sub actiunea unei duble inspiratii, [ansemont~igniene, i!Eperiectiunile naturii , um':lQ~_ trezl.p-~_J.l~,q:edlncI9~, Am -arnort~p.1fl a-I determina sa incerce si sa accepte ._ pen a-i~i din aceasta shire. MilCiriat de indo'_ . iarii:p·rada Tiuziilor, tristetii '$('pliCj;iselii, omui pare ._ , harazit unut des,tin sumbru. COn§tiinta imEerfect~, . o~t:::1 - ]'eprezintii. insa - dupa Pascal - conaitTa in'c;lispen~U; , slJ.bila.,-pri.ma_:bp±a,_jn..J~:f.or:tiJl de ~terul . ::_ietii morale,. A transform a msa vointa, a rnodifica ' "natura omului, actionind pina im adincul inimii, aeeasta . \, e 0 sarcina mult mai dificila, mai complexa, decit geometrului care poate deduce un adevar din altul.'~l:~~l]2ai, cre9tivj§!Il_ldLp~~~_.yplic.a_.§L_tgmgrha ne " spune Pascal - contran.etatU.~,..g§t..l1):'iJ. umane; "mize, r.l<~,"__yip~ de ~§LP~catul.Qr~gLrgg:, ma~_et~_~~~'ainir~o-vO'.; . catie divina, implinita prin c1:'U,clficarea C'fisltos'car'e lui' . va fi! 10 ,agociepln<1la .fiqituLlumii. , ,- Filozofia, s-a vazut, nu-l poate conduce pe om spre .dezlegarea mtrebarilor s.upreme. Adevarata filozofi.e ll?i bate joc de filozofie --c spusese Pascal -, subliniind \ prin aceasta incapacitatea filozofiei b:aditionale. de a .: .descifra problematica conditiei umane; nici religiile " _-

e
.

.....

~.,'

"'~~

;:;_a
"

.~,

..,

'.

/"

~ .w.....

___

-.___,_,.,".D",.._~---

cu exceptla crestinismului :_ .....,___._-,.face acest ''."""I'/.k ;:, nu pot , I. ~t J-o lue ~,~gl· ... e pro ana; oate 5-a1,1 ffii.'fJUS"""fl'fin. <to, fo~a §i Y4-Gt:ni]::~~:-:a]Y~l1m:c.:~l..,l?arcule·-·"fi mal n~p~m~lOase .declt oar_nenll. ~~L.S.are,-Lr:..:__ 1 _.~, s~s sentimentul 9i vointa, e prea •, fl~ml[ldioasa in toate directiile", capabila ide >1': a servi once cauza. Nu inseamna insa, dupa Pascal, ca scepticisrnul ar fi ultimul cuvint al filozofiei, desi nu a data Cuqetiirile pot produce aceasta impresie ..,,_A 'umiF~.,.::.~~~"...p:~:lamind virtu tile superioare - ale '"Vue' lOgIC! "a mimn ; a condamnat uneori pe Descartes' si pe cartezieni, pe tot; acei care aprofundeaza prea ~tii~~ tot Pascal, a adresat 0 critica viguroasa ':12ironisJUplui9~~firmin.d ca . un _Pironism radical e tot I, auf"~ae Imposibil ca si dogrnatismul, ca ,,~exista,t' ···.c n~9.~da.ta, .1!Pl!LJ:.v~~~~':(a1::,?-t~~:"'..P~~::-te,~,§?e.p,ti~~~Ma.twii. ~'~'~~ ajuta ratiunea neputincioasa 91 0 irnpiedica de a rata.d·, chiar pina lin acest grad" -(p. 15). Astfel, dam e adeV?l~at,ca. "avem 0 neputinta de a demonstra, pe care mel un dogmatism nu poate $-0 invinga" este nu mai putin adevarat ca "avem 0 idee _despre adevar de . nebiruit de catre orice pironism" (Iragrn. 395). Urma-] ' . toarea afirmatie nu este niciea a unui pironian ; "Tre@,·,.'-< buie sa stii sa te indolesti unde trebuie, sa fii sigu ((j" = :i unde trebuie, sa te supui iar unde trebuie. Cine rrru .. , face asa nu intelege puterea ratlunii'', (fragrn. 268). ..::~ S.cepticismul se manitesta de fapt in filozofia lui Pascal: / '- \1 ca 0 tendinta limitata, care nu duee la tagaduirea rezul'j tate lor particulare al~_$iin¥i.,.n.tQL.LI?rQgr~~~h!J_& ~.~ ~ gene.9L1JLCare el iDsm;;ia !:!dus eontriblJJ:ii de..s..ea rnai "/'1 mare' insemnatate, ci vizeaza numai 0 anulliita -itIti:?-! di~e;<r:'aogmafism pe citaeorgoTios, pe~.! ij~_-'ll!R~- ,_ . - ~ :'i flCla~?~term:~~::p.r.91?,lE!'~S!C~D~'~l~ 0 anu~:;::
--:,c
..> ,

I.:

-I

90 Pascal irnpartaseste cu Descartes :;:i cartezienii seco-r lului al XVII-lea aceeasi convingere cu privire la rolul important al vointei In activitatea de cunoastere : " ...Vointa este unul din principarele instrurnente ale convingerii, nu in sensul ,. ca ea forrneaza convmgerea, ci pentru ca lucrur ile sint adevarate sau false dupa fata din care sint privite ..." (fragm, 99). .

91 ln1elesul lar:g__ al cuvintului, care inseamna manifes-. 1.(IJ'ea~~j~-:------"'·:-~-· , 92 Dialectician profund, Pascal a sesizat existenta univer- . Sillii a unui rrtm alternativ, de urcare :;:i ccborire,' realizind till imaginea repetitiei, ci a unui m;_ggres 1n spirala; ,,Nahira \ omul ui nu consta In a merge ~ereu inainte, ea are drumurile

rn

LXXVIII

"'--

LXXIX

4I"'- .. ~

).

, -,;STUDI1)' INTRODUCTIV

proprie umanismului lui Pascal, cau/ tarea unui alt adevar, mal prof'und, mai esential, ne lndica insusi motivul criticii ]a adresa stiintei, de care aminteam mai sus: "mi-am petrecut multe din zile studiind stiintele abstracte ; dar prea micul numar de .oameni eu care se poate comunioa pe teren stiintific rna dezgustase de ele. Cind arm inceput studiul omului, am vazut ca aoeste stiinte abstracte nu-i sint proprii , :" si ca, patrunzind un ele, rna departam de conditia mea , .mai mult deoit se departau cei ce Ie ignorau" - (fragm. 144). IDe altfel, "spre gloria pironismului, nu e sigur eEl. totul e nesigur" (fragm. 387). In ciuda erortlor; incer~i;..... 'rB!dinilor '2i a n~~e~isL~j:>a-~q'!2_aza ,in_r-:~~cta~..Q@r:tci_t.atea...__a___de_Y:.~.llJ~i Daca~n-am ft_ nascuti 93. ~~'-el -inatnte ~iinapoi; \ frigurile produ'c frisoane s! calduri : $i _ -'" / .raceala arata· tot atit de bine intensitatea fierbintelii, ca ~i , ,I' caldura InsasL ., 'Inventiile oamenilor se produc la fel din secol I'n secol, 'Bu.natatea si rautatea lumii, de asemenea : Plerumque gratae' principibus vices" (Schlmbarfle plac aproape intotdeauna eelor . mari H Or a t i u, Ode, v. 13) [fragrn. 3541. " ... Natura ac'tioneazil. sub forma progresului, it'us ei reditus. Ea. avanseaza, . apoi revine, apoi merge mai deparle, apoi de doua ori mai 'putin, apoi rnai mult ca oricind etc ..." (fragm, 355). _ . . ~3 Interesanta consideratii de dorneniul Iogicii si al teoriei cunoasterii sint cuprinse in De l'esprit geometrique (Despre spiritulgeometric) [1655], in care sint cercetate faile cunoasterri adevarate, Sub titlul De l'esprit geometrique sint reunite, 'in unele editii, doua fragmente: unul cuprinde Rejlexions sur lageo-, metrie en general (Reflexiuni asupra geometriei in general), celalalt trateaza Despre artade it convinge (De I'art: de per-,'
"

\, '.mita orientare

"Putem avea rei scopuri prtncipale cind cercetarn adevsrul : unul, de a~l descoperi cind il cautam : altul, de a-I demonslra cind l-am ;gasit; al treilea, de a-I deosebi de ce este fals cind 11 exami-· narn" (p, 144)_ \ Pascal precizeaza, 'in continuare, ca nu se va ocupa de cea dintii, care este "analiza geometrilor", ci se va ocupa de celelalte doua, exp licind metoda pe care geometria 0 aplica , pentru a dernonstra adevarurtle deja descoperite. Metoda. ", perfecta xconsta 'in a defirii total ~i a .proba total, Dar din
Reflexiuni asupra qeometriei in general.
'.t.

~~~-

Fotocopia

primei pagini din prima editie a operei asupra conicelor"

"Studiu

Lxxx

Omu1 nu este dar este 0 trestie cugetatoare, Nu trebuie ca intregul univers 'sa S€ inarmeze spre , a~l strivi. Un .abur, 0 picatura de a¢ e d tul ca sii~H , ucidar ilnsa in cazul in' care universul l-ar strivi, omul=; ar fi'lnca mai nobil decit ceea ee-l ucide ; pen ca. el ca moare; iar avantajul pe care universul il areasupra 111i,8!cest univers nu-l cunoaste" (p. 22). ' De acest principiu a1 gindirii nu va putea face', abstraetie Pascal, oricit de variate vor fi mijloacele, ': prin, care va intreprinde opera de conversiurie; incepind : , cu el .ins~i, ~~S2~lUi~P'~ci1~a~~se"," a~s:! m_21 l1lJlliL~<lli w__ or,.§,.lca.~lLJ?~~0'-!' enigmei morruea cmului, efor~g~~mf,jRtJ!':"m.ru_, '; ~=d'~:rnm~~or susceptibile de a lntiln,' '" convingerea iri superioritatea acestei religii. Oconsi=:'

~~'a:;

"

"

umane:

~tie

nefericire _ spune Pascal _' unele notiuni sint indefinisabile. In aoest caz trebuie sa se recurga la' metoda 'geometrica, Ea' ne arata ca trebuie sa ne resemnam In "a nu deiini lucrurfle ~ clare !;ii intelese de toata l umea, dar a defini pe toate cele:, lalte ; de a nu. dovedi toate Iucrurile cunoscute de oameni.]' dar a dovedi pe toate celelalte" (p, 149)'. Astfel, geometriaj. nu defineste si nu are nevoie sa, defineasca - dupa Pas Gal , --j notiunile de spatiu, timp, miscare, numar, egalitate etc" aces-' .tia fiirid termeni pe care toata 1umea , Ii intelege.: si ~amurireal r lor "ar aduce maf rnulta obscuritate decit lumina" (p. 149), Se stie, notiunile pe care Pascal' Ie-a considerat indefini-' ,I. sabile pentru evidenta lor intriuseca, ca acelea de spatiu, I >-~ timp, mi~care etc, 9i carora Descartes le-a atribuit un caracter " innascut,. n-au rncetat' de a fi obiectul unei analize stiintifioe , 9i filozofice din oe in ce .mai aprofundate, Pascal are insii' dreptate atunci cind denunta absurditatea definitiilor tautologice, atitde ,frecvente in stiintele epocii tsale, aoele 'aefinitii ; , care explica un cuvint prin el insusi 9i nu prin realitatea ' la care se refera. \' ~ In Despre arta de a convinge, Pascal exarriineaza, in primul. ,~, dnd, cohd'" de care de, hide fotmar~a convin er' ' r ~ de- .:: fini tefmenii care se f6los€sC; priri efinitii clare; a'f6rmula ~ principiile sau axiomele evidente, pentru pro a lucrul in ;1 discutie a sUbs.utU.i totdeauna mental, \irr cursul demon' stratiei, defi~j~iile,termeI1lilOr de definit. , " .. ,,' ", "'~

;-ro

LXXXI'
j'

"

r---

.~

.,:"

. \., c -

. derabila . 'parte din Cugetar1.' e consacrata, aceasta ".-;'ordine de 'preocupari, profe tiilor si miraoclelor, "Nu ~.'''f;posibil sa -te indoiesti in chip rational de miracole" . Jfragm. 815), Miracolele sint sprijinul religiei - ne • spune Pascal -, ele au deosebit .pe evrei, pe. crestini, .pe sfinti, pe cei nevinovati, pe , adevaratii credinciosi, - ·'!':Ju ar :Iii fost un pacat sa nu' crezi in' Iisus Cristos .daca n-ar fi fost miracclele. Argumentul' nu aduce i~1sa c"eva e,sen. "nou~' . ~. tial c~ apologe.tica ~ra(!i~ tionala. Dar daca rae ' e~_~ recurioaste lD~Sm!l Pascal - n-an dovedit o '"cr'mare.eficienta in' COH"vertirea religioasa a' oamenilor, .ele au .impreslonat .profund pe [ansenisti. Pascal a cunoscut aceasta tulburare, mai cu seama in urma "miracolului' sfintului . .spin", cu efect considerabil asupra preocuparilor s?l(i apologetice. Dar subliniind insernnatatea acestorprobe, : ~~~L.r.ecllnoCl§te in' fond ca valoarea tuturor argu, mentelor fui'nizate de istorie lSi exeeza biblica ' . e de convingerile deja eX1Sen, iracolu oate a 'lD a ar a rin u sau, aeee tarea miracolului_e " uildie de orientarea anterioara- a s Iritului. Acesta :;",e, credem, sensul afirmatiei : ,,' nvatatura Iamureste .' .minunile, iar minunile lamuresc invatatura" (fragm. 1303) - _:_ afirrnatie care sugereaza inca de Ia inceputul capi'tolului despre miracole pozitia "cercului vicios" in care s-a angajat aceasta dezbatere. Ce ,eficienta mai ,pot avea in acest caz . argumentele apologetieii asupra unui spirit refractar - datorita deprinderii de a gindi logic -, credintei in miracol, care' presupune acceptarea absurdului? Q proM nu poate £i convingatoare "decit pe)ltru cel dis pUS Sa Q accepte.par Pascal stia prea bine aeest lucru: - ,,0 minune, ziee-se, mi-ar inUiri credinta, Se spune astfel cind minunea nu se vede. Motivele, {Be ordin rational, cind privim de departe par a margini vederea no astra ; cind ne-am apropiat rnsa nu 0 rnai limiteaza intru nimic, Ba chiar incepem a vedea dincolo. Nimic nu .poate opri vio:i-; ciunea spiritului nostru" -(fragm. 263).
LXXXII
I ~

in

io Cu t6~Uifiin~a livne~te' Pascal, spre aflarei·. unor.' . certltudini Iinistitoare, si.rcercetarea infrigtirata a unui , \ reazem solid, adlncimeaeuferinter pe care i-o-sproduce contemplarea .propriului eu ;;;ia vietiidin [ur conStit~ie . marturia vibranta a unei iadevarate drame spirituale . Probele metafizice traditicnale despre existents lui' Dumnezeu nu-l satisfac. Ele sint "a9a de departs .de judecata obisnuita a oarnenilor t;ii asa de, complexec&' fac 0 slaba impresie ; 51. chiar cind ele ar servi unora, aceasta n-ar : fi decit in clipa in care e~ vad demon:-', stratia ; 0 ora mai tirziu le este teama sa .nu se .£i inselat/ (fragm.543). Pentru a demonstra existenta lui Dumnezeu, Toma din, Aquino pornise, de pilda.. de la considerarea universului material. Dar cit de sterile si neputincioase , devenisera in epoca lui Pascal argumentele acestei apologetici care nu mai izbutea sa-l desprinda pe Dumnezeu din coritemplarea naturii! Natura pevenise), ", ~: "T~c~r7a ~s;J.~rna..,-a._ac.es_tp.L_~PI!.tii ,"jnfiniie_Ula_' . inspairnirita" (p. 1(3),' marturisea Pascal. Progresele: . ~tilillei_§i a.Ie .filO;;;Ofiei. materialist:_.n aE. pQt. ,:u.r ,gggt· .. sa. ~!Itare~E:~entul~e !!ft.r:~g£_~!..~}~a', P~?~~_r .. qti.QDaleJ!~~N~exi§!§:~l~ lut Du"!!p~~. ~ .. Pe \-' urmele lui Montaigne din ApologuTTm---naymond Sebond, Pascal reeunostea -Ia rindul lui. cit de subreda e demonstratia existentei divine "prin mersul planetelor ~i zborul pasarelelor", . fi parut astfel, la un moment dat, ca miracolele ~i p.rofetiile ii :ror putea' oferi ~c~l material poziti~ de' care avea nevoie pentru a stabili un fundament sigur credintei, Dar ne marturiseste Pascal insusi : "Profetiile, chiar miracolele 9i probele religiei noastre '.nu sint 'de asa ' natura Incit sa se poata spune ca sint', absolut convingatoare" (fragm. 564). .' ..' , A cercetat miracolele ,~i profetiile relatate in Scrip"", turi en pasiunea si atitudinea exegetului, dar munca asidua si meditatiile n-au facut decit sa-i infareasca convingerea despre antagonismul funciar dintre ere.":' dinta. si ratiune ; "Credinta se deosebeste de dovada:

a.,

S-ar

'.

-:-'~,~

..

---.--~--..

~"""""..,.....~~~.,

LXXXIII

STUDIU INT-RODUCPV
-,

<una. este rumana, cealalta este un dar a] lui DurnneJustus ex Jzc{e'vzvir:-o crediIitlf---ca aceast:a pe care i5l.imnezeu 0 sadeste m inimi, a carei dovada este adesea un instrument, fides e): auditu; dar aceasta credinta '\ ~ln inima si face se spuna: nu scio, cicre~o" "'·(fragm. 248). Simtind primejdia pe care spiritul de ~ analiza ~ 0 reprezinta pentru integritatea credintei, "Chateaubriand scrisese : "Nu ne putern abtine sa Iacem un trist ex-amen de constiinta, Pascal se hotarise sa daruiasca lumii 0 opera din care nu publicam astazi ,\ decit 0 mica si palida parte (e vorba de CugeUiT! care au ramas neterminate _:_n.n. E.S.). Ce capodopera ,:')1-ar fi iesit din miinile unui asemenea maestru l Daca Durnnezeu nu i-a permis sa-si execute' planul, este cpentru ca, pe cit se pare, nu e bine C8. anumite indoieh 'asupra credintei sa fie clarificate, ca sa existe un material pentru acele ispite '$i incercartcare-i creeaza pe sfinti si martiri/' 94. ~al ,I?j..la.dg_t seama de inutiHta~~a efQIJ,u!1!i" - 'de a caut~ credmJel un~Ja1i~na1.g~tnlll~~ __·a ~nk " ·d~E:~tiL¢a~~!!Q,,.&I),_t.3~,~1!.I],SL~~p.t~r~dl~cios : "Daca exista un Dumnezeu, el este cu totul de--nepatruns,deoarece, neavind nici parti" hid limite, nu are nici un raport cu noi. Deci noi nu -sintem oapabili de a cunoaste nioi ce este el, nici daca exista, ,A$a stind lucrurile, cine va indrszni sa incerce a re, zolva aceasta problema? In tot cazul nu noi care nu ''", avem nici un raport cu el" (fragm. 233). , ~ . Gindirea sa aut de personala, insetata de adevaruri , clare si controlabile, refuza sa .se supuna imperativu;( lui' crede lsi nu cerceta". Va adopta in oele din urma I atit~dinea rnatematicianului probabilist, sau mai eucind jueatorului lucid care calculeaza sansele unei solutii adusa de' hazard: "Sa punem in cumpana cistigul si pierderea cazul in care ati Iua partea credintei ca lDumnezeu exista. .. - ne spune un celebru argument

zeu.

sa

din Ci£getari. Dad! cl~tigati, oi~tigati totul ; daca pierdeti, nu pierdeti nimic, Deei pariati ca exista ; faceti-o fara sovaire" (fragm. 233) 95. S-au fiicut numeroase speculatii ~n [urul acestui argument ill pariului, Filozofl~i matematicieni au folosit nu numai resursele imaginatiei speculative, ci si ale unui calcul matematic de oea mai savanta tehnicitate, pentru a dernonstra capacrtatea probanta a pariului pascalian. Argumentul fnsa. 'nu -pare a fi inspirat de credinta 6i mCl nu poate 'duce la credinta ~ nu i Se poate atribui mai rnult decitsemnificatia unu('indemn 1a :=SUPWl€r e w'udenta si {M~I'~~~1 1a 'resP€ctul fo'rmal al preceptelor religioase, de teama unei sanctiuni posibile, in eventualitat.ea fa Dl!m~eu exiha. Adevarata credinta - in ac~m,k_pgscaliana - ; P~~E£fi:e~~~!e'8i~=::fr~~~~1_:~."qtrlIli~§11L:.J,.J2ieu, r sensible au coeur" (Dumnezeu sensibil inimii). Or toe- ) ~ acest"ide:ru,"=efQr::t:l.lUpologetului si experimentalis- , t 'ui Pasc:aL1.?-u:-!:,~J?14~£~· ~q1.\!!.J~,cJ~~t;lll!-L~~_ re~lt a~S~t.~§._ sco~.~.. !_~..L.lP~2!~!l£mnEab~ J c~~~a.",Spm~r})]_!__~~~"gr~.lP_§_llJ1,~q£l£~..m~tiL,~~rlll-' ~pli ,_1.L aem£!!:l2tri!1!L1~1~~~Q., .~r:~,"_I?~~.~." ,,(p. 75);
95 Fblosind manuscrtsul Cugeta1"HOT, Strowski ne relateaza urrnatoarea Istorie a pariului : "Fe prima pagina, Pascal a notat ,0 conversatie sau 0 disputa cu un persona] al carui caracter e user de ghicit, Acest persona] misterios nu era un am de lume fii un indiferent ; era un savant obisnuit cu abstractiile rrhtematice. EI dorea sa descopere eu procedeele sale de geornetru daca D-zeu exista sau nu. Pascal, obiectindu-i ca D-zeu etern si infinit depaseste posibilitatile ratiunii, savantul, i-a raspuns ca, fara indoiala, , e imposibil de cunoscut natura lui Durnnezeu, dar nu existenta lui; iii' el cita numarul infinit ca exemplu al unui lucru a carui natura ne este absolut inaccesibtla si a carui 'existenta nu e totus; indoielnica. Pascal raspunde : «Cunoastem exisrenta infinitului si Ii ignorarn natura, pentru ci'i sinternTegati de el prin intindere .$i deosebiti de el prin limite. Dar nu runoastem nici existenta, nici natura lui D-zeu, pentru cil. el nu are nici intindere, nici limite ...»" , (F. S t row ski, Les Pensees de Pascal, Melotee, Paris, 1942, pp. 1U1-102).

Q-rre~~_~~.1se !~;_~g.YfJL..Jlll.2.Zltl1!~~gr-~:::.'

in

94 C hat e a u b ria n d, Genie III-a, eartea II, cap. VI, p. 317. ,

du chrfstianisme,

partea

LXXXIV

\.

,=

:nu ~~~~taO~i'bilitatea de ~a" trece prin' acumularea P ~ argumentelor de la o·ordine Ia cealalta 96. . 'l '" Convins de ineficacitatea procedeelor rationale, ~. cvasigeometrice, in materie de credinta, Pascal va · incerca 0 alta cale, care, indirect, nu constituie decit , ,un ornagiu adus .ratiunii. Daca dernonstratiile cele mai . _rig1Jroase ramin inoperante, e riecesar sa se adapteze "automatul ", caci vsintem deopotriva automat si spirit sr.pentru a genera credinta automatismul deprinderilcr poate realizarnai mult dedt ratiunea insasi : ,,:..Vreti sa ajunge1i Ia credinta;' si' nu cunoasteti drumul;' vreti sa va vindecati de rtecredinta, $1 cereti un rernediu: ihvatati de la acei eareau fest inMntuiti ca si vor $i care. isi rnizeaza acum tot ceeace' au ; sint oarneni care eunosc acest drum pe careati vrea sa mergeti si care · s-au vindecat de un rau de care. vreti sa va vindecati. '., TmitatiJelul in care au inceput : iacind totul ca si .cum

. \~i

<

•• j

"

"

Ar'gumentul parlului 'stirnit 0 reactie de indignare : printre ·teologi. Astfel, in .1671, abatele ViII a r s ii reprosa lui. Pascal, in T'raite de. La delicaiesse (Tratat despre dehcatete), 'ca ):ntemeiaza "cel' mai .important adevar din lume si principiul tuturor adevarurilor pe 0 idee atltde josni~a ~i puerila, .. Incit nu ezita sa conditioneze religia si divinitatea de jocul <:u banul". . Dar nu numai teologii au sesizat incongruenta acestui argument. Vol t air e, spirit ateu .sub masca'unei filozofii 'deiste, observa ca eel care se indoieste nu partasa nici pentru, _:nici contra divinitatii, 'adaugind : "De altrninteri acest articol pare PllVn cam indecent ~i pueril; aceasta idee a [ocului, pac guba ~r C19tig, nu convine de loc gravitati! subiectului; mai , mult, interesul pe care-I am de a crede intr-un lucru nu constituie 0 proba a existentei aoestui lucrtz __ (Rema.rques sur ." 'ies "Pensees" de M. Pasca·l, Beuchot, 17'28, t. XXXVII, pp. 44-45). In Pensees philosophiqu€s (Cugetari frlozofice) din 1746, LIX, Did e rot rezuma astfel esenta pariului pascalian :
,,{)6

"Daca religia voastra


adeoiiraiii

ta tel ·( -eu Pascal". .. . In reditia Cugetarilor din 1887, Havet ii reprosa lui Pascal de a ne sili' sa pariem pentru un eveniment .despre care 1111 stim macar daca are 0 sirigura sansa sa se realizeze, LX,XXVI" '.

Un

e jalsa, nu riseati nimie Sa 0 ; daea e adevarata, ,(iscati totul, cunsidermd-~ imam (suveran rnusulman - n.n, E.S.) poate vorbi

eredeti
fa/sa.

ar fi crezut, luind apa sfirttita', ascultind liturghii,'." ,.. t! " \t (fragm, 233) .. \,; . Masina 11 imita pe om. Dar siomul imita masina.] Acesta e tocmai efectul deprinderilor " ...care creeaza '. in om 0 a doua natura. be altminteri,ceea ce no1: numim natura este altceva decrt 0 prima deprindere 7" (fragrn. 93).' lata in acest 'caz ca spre deosebire de teo-' logi care conditioneaza posibilitatea c~ei' de 0.. revelatie supranaturala, de interventia rniraculoasa a haruluiidivin, Pascal subordoneaza naturii omenesti, admitind ca ea ar putea fi enerata rin -inecanismul p_rofan al de rinderi1or, Ne putem obisnui asadar sa credem onc , chiar in exIStenta lui Dumnezeu ;;i in valoarea tuturor dogrnelor bisericii. Poate exista insa ceva comun intre acest mod de a concepe eredinta ..$i'. interpretarea "ortodoxa" data de teologi? Pentru a obtine gratia divina.Isinguracapabila sa.opereze "miracolul credintei";: ratiunea e neputincioasa -'-- ne spun ~ teologii, si de altfel Pascal stie prea bine acest lucru: "Credinta e un dar a1 lui Dumnezeu ; sa nu va inchi-: puiti curnva ca am pretinde ca ea eun dar al rat:i1.I... nn...", (fragm.279). E cunoseuta ~i fireasca intimpinarea adusa dogmei religioase despre perfectiunea si atotputernicia divina. Cum poate fi acordata idee a urrui Dumnezeu justitiar si atotputernic, cu spectacolul nedreptatilor si' disarmoniilor din lume 7 D-zeu, spusese P. 'Bayle, ar fi, putut sa nu' creeze aceasta lume, :(ara a_ pierde ceva', din p€{fectiunea lui. Atotstiutor ~i atotputernic, pentru.. ce a' creat-o rasa cum' 0 stim? Teologii vor raspunde,' ca raul nu exista lao inceput, el fiind 0 consecinta, a pacatului : originar. Adam a pacatuit in mod liber, printr-un act al "liberului arbitru" I~i a fast 'drept ca' gre1?eala hii sa fie pedepsita .si la urrnasi. Absurditatea . tezei despre pacatul originar s-a impus oricarei m.inti. \ lucide. Dar, 12entru a fi pUsa la adap06t credinta ~fl," Durnnezeu de consecinte1e atitor absurditati, .apologelui Pascal va fisilit sa recunoasca m c di ~ca nu mai existapedt 0 singura obitocirea
I

LXXXVII

r-

,~abetissez vous"· (indobitociti-va). ~e'8I?teptata si tot- ~ ·odatii semmflCahva soIube dm partea filozefului care '~ preamarit demnitatea' gindirli umane. nu poate decit sa sublinieze In maniera oea mai elocventa inevic tabihrl impas, grava contradictie in care $-a angajat • apologetica pascaliana, si, 0 data au aceasta, I§BCul acestei incercari de fundamentare rationala a religtel. . Ar putea h relevata In acest punct al discutiei 0 - .anumita analogie intre recomandatia "adaptarii automa'tulur" ("incliner l'automate) si 0 teorie psihologica con.temporana, cunoscuta sub numele de teoria perife-rica a emotiei. Dupa J ames si Lange, -pr-omotoriiaces,r tui punct de vedere, Ia originea emotiilcr noastre nu -:',I,trebuie _ cantata actiunea vreunui factor obiectiv, din 'i medlul exterior. Ele nu Iac. decit sa exprime r:asu, I netul in constiinta a unor rnodificari fizice,orga- s: nice. Ar fi suficient [n acest caz sa rcproducern ma."; nifestarile externe caracteristice .unei emotii, sa dam , asadar automatului ",indinatia necesara", pentru ca .: omotia sa apara spontan. Inconsistenta stiintifice a ,__ acestei teorii care incearca sa desprinda procesele psihice - de actiunea mediului extern, social in . \!primul Tind, apare cu evidenta, Dar' sa adrnitem ..cu Pascal, ca modificarea "automatului" n-ar fi lipsita de ~I () anumita ef'icacitate psihologiea. Cu aeeasta insa, pro'. ~ I, olema trecerii la credinta nu e inca rezolvata. Intre L operatia care consta in "modifioarea automatului", prin i: efort rational,' si credinta, e 0 prapastie incornensurabila, 0 distanta care, ~ dupa teologi - nu poate fi ". ' .,·i strabatuta decit printr-o interventie supranaturala. La \ ce bun tot acest efort pe eare-l reclama apologetica . : 'I pascaliana, din momentul in care conform teoriei janP, seniste a predestinarii "gratia divina" nu poate fi acor-, data deeit unui manunchi de aLe9i? Si Pascal n-a fost printre ace~tia. .. Acea urrica experienta, consemnata in faimosul Mt:morial din "anul de gratie" 1654,· a ramas fara urrnari mai adinci. Ea n-a reusit sa anihileze deprinderile 9i iscodirile unei inteligente mereu treaza, prea

Ea

Iucida pentru a renunta la analiza. si dovezi. In sfortarilor unei vointe ineordata pina la limitele iorne-T nescului, constiinta lui Pascal nu a putut realiza aeea forma totala 9i nesovaitoare a credintei pe care probabil au cunoscut-o ryaturile simple si misticii biserieii . Intelectul sau lucid s-a impotrivit, aducindu-l mereu. 18; realitme silindu-l '83.- idea se-3ma de absurditatea efortului de a transcen,de conditia umana : " ui veutfaire_l'ange fait la bete ..." (Cine vrea sa devina inger cade_ in cealalta extrema). ,

,I
'v

''I-

puternic suflu urnanist strabate si insufleteste "monumentul neterminat" al CugeUirilor. Stiinta, filozofia; morala, religia, intregul univers pasoalian \ gra... viteaza in [urul fiintei umane, deschizindu-i perspectivele nemarginirii 0 data eu imaginea- propriilor im- / perfectiuni, solicitind-o la un viguros efort Ide redresare vinterioara. Umanismul lui Pascal, concepti a cespre om, despre pozitia si destinul omului in Iurne nu sint numai produsul unei elabcrari teoretice,i,lbstraete, ci insasi esenta filozofiei· sale filtrata prin sensibilitate. E 0 coneeptie ~i 0 drama de constiinta totodata, in substanta careia se intreteaei se ciocnesc tendinte de provenienta eterogena, rnarcind conflictul interior, antrenindu-l pe Pascal in directii divergente. Doua curente principals se confrunta, alimentate cu. numeroase aluviuni ; unul inspirat de concluziile emu- .lui· de '9tiinta, celalalt de principiile jansenismului. Cercetarile fizicianului sl analiza principlilor primare ale geometriei l-au condusl pePasealIa imaginea complexitatii si imensitatii naturii, in dubla ei infinitate; din aceste concluzii insa, [ansenistul va desprinde un argument de 'prim ordin, prin care' omul e indemnat sa se cunoasca pe sine, sa invete a se pretui la justa valoare, S8.-9i formeze convingeri morale, care ar putea . insernna mai mult decit geometria insal?i9i toate cele-: Ialte "1ti.inteabstracte.

Un

sa

LXXXVII1
\

LXXXiX

, ,,$tiinta lucrurilor exterioare nu rna va consola ~de ~grlOrarea rnoralei, in clipele de suferinta ; dar stiinta 7'. moral~i" rna va, consola intotdeauna 'de necunoasterea , ';,~ucr:unlor exterioare" (fragm. 67). , In momentele de exaltare mistica, omul de 9tiintii 119iva renega astfel propria sa vocatie, condamnind in numele vcrezului sau umanist stiinta si pe acei care 0 cultiva : "De scris impotriva celor care aprofundeaza prea mult stimta, Descartes" (fragm, 76), si mai de-> parte: "Descartes inutil si nesigur";(fragm, 78). Ceea ce pentru Descartes constituise punctul de plecare si , revendicarea suprema a filozofiei sale,afirmarea auto-. ,=-nomiei absolute gindirii, nu reprezinta pentru jan':,. '.,. senistul- Pascal decit manifestarea unui orgoliu diabolic, '" ineompatibil .cu esenta moralei crestine, Din aceasta ~ perspectiva, crestinismul il atrage nu ca mod de explicatiea Iumii, ci pentru tot ceea ce priveste problema- , t_ica umaria, ca. explicatleei rernediu a naturii umane, '" corespunzind, pina la 'un. punct, innlinatiilor si expe-. rrentei moralistului. Realitate 9i ideal, pesimisrn fata , de .conditia actuala a omului si incredere in capacitatea lui de perfectionare morala rse contopesc in Imagines ; f£iurita ?e acest ,~" ---:- dupa cum 11.,' caracterizase Voltaire, Crestinismul - ne spune iPass cal - 11 obliga pe om sa-si recunoasca imperfectiunile, contrarietatile naturii sale si sa se straduiasca de ;;! deveni asemenea lui Dumnezeu. ,Prin intermediul "gratiei divine" i se ofera remediul "mizeriei" care provine din pacatul originar, posibilitatea de a se ridica 'deasupra naturii sale corupte, comuniuneacu un infinit , supranatural, , Elanului jansenist insa, care confunda perfiectiunea , cu. 0 transcendenta divina, ii se opune atitudinea inte-; " , lectuala 'a omului de $tiinta si a _observatorului lucid, , straduinta - 'pe urrnele lui Mon,taigne ---' de a restitui. , 'omul propriei sale naturi, restabilind astfel echilibruk· dintre realitate '$i ideal. " . Omul - ne spune Pascal ,- e capabil sa se cunoasca, sa-si analizeze oontradictiile ~i: sa.:,lupte. impo-:

'triva IQr : ~$ipoate da~eama de ceea ce est~ '8i- de"-i e~ea' " ,~e_tr:ebuie sa fie. Destinule.inscris, in ,ultima' instanta, , In-natura lui I?i nu hotarit de un principiu transcen-. . dent. Idealul e in om; si el se' poate depasi, fara'saiasa din granitele propriei sale' naturi. "Este bine oa omul sa-si aprecieze valoarea. Sa se iubeasca pe sine, intrucit are 0 fire capabila de bine, Dar sa nu iubeasca ceea· ce-i [osnic in el. Pentru aceasta sa se dispretuiasca, fiindca altfel toata puterea 'lui est€' fara Iolos. Insa, bineinteles, nu tre buie sa dispretuiasca teea ce.' c?nst~tuie capacitatea inaturala a sa.' Sa se urasca pe sine mtr-unfel, sa se iubeasca in altul. EI are inel ' capacitatea de a' cunoaste "adevarul si a fi fericit",'
(p. ,22),

~>

Teologii denigreaza natura omeneasca si neaga au-, tenticitatea lumii reale, eunoscuta prin simturi si ratiune, in profitul unei fictive "lumi de apoi". 'La Pascal, dimpotriva, totul se raporteaza in ultima friS'tanta 1a om; care nu e dec.it 6 ' arte da cea mal , msemnata, a na urH atotcuprinzatoare. Evident, supr~..: ~, nafuraluI e adesea irivocat dePascar-Dar in desfa~' 9Ul'are~ dialectics a Cng~tarilorel, 191 pierde in' ce~e din ur:na intele~ul unui principiu care aractiona,"1 prin constrmgere; dinafara naturti. E mai curind un , ideal, un, complement reclarnat de natura imanent-' ',' acesteia, 0 metafora - am 'spune ---:'destin~ta a sub':" ,1' " liniacaraderul impedos al .aspiratiei ·spre perfectiune.' Intr 0 forma inca tulbure, contammata de relIgle ma"~' nifesb~ totusi puternics afinitati eli conving-erile omului de .!?tiinta, umanismul Cugetarilor inscrie astfel , un moment sernnificativ in, evolutia acelei '"fi~ozofjj ::I'" ~initiata de Renastere ' ca 0 reactie impotri";'[; servitutilor teologice. 'I'ranspusa pe planulreflEl.ctiei morale, .ea s-a tradus la Pascal prin 0 dubla exigenta ': una priveste Iatura psihologic-morala a acestui urna-' nism ; cealalta, latura de critica sociala. 'Respectul naturii omenesti va In~emna pentru psi-' hologul moralist, de, care e dublat ernul de' 9tii:nta, respingerea dogmatismului 9i formulelor generale, sen",'
XCI

xc
-r.

1-

timentul 'viu al diversitatii umane, necesitateade 'a :. considera omul in trasatur-ile lui' concrete, in aspectele , ' deofiginalitate care disting individualitate de alta:' "cu c:Lt cineva are rnai mult spirit, -cu atit gaseste mai 'muLti oameni original;" (p. 66) (deosebiti unii de altii ~ n.n. E.S.). Pascal - observa eu dreptate F. Strowski ~ "nu se inchide intr-o notiune generala si abstracta despre om; cind -n asculti vorbind despre om ad &ntotdeauna impresia ca vorbeste despre un om si ca se adreseaza unui om..." 97. Atitudinea lui' Pascal .aceasta privinta urrneaza evident - linia de '. inspiratie a lui Montaigne si Mere. Nu exista o .natura , _)Jniversala, 0 ratiune impersonala - spusese Mon~taign~; fie care ilj'>i re propria sa natura si aceasta a -natura nu are nirnic sacru, nici divino E fileuM, din OM; deprinderile noastre, din instinclele noastre, din dorm~_tele noastre ; este felul nostru de a fi, individual,ire- ~ductibil. Temperamentul nostru, educatianoastra, ,-~ hrana noastra, conceptiile noastre, oonversatiile noastre, , toate acestea constitute natura noastra. <. " Acelar~iputemic sentiment al oomplexitatii si diver-, .'-sitatii riaturii umane il Intilnim la autorul Cuqetarilor, fara a face irisa din aceasta suportul unei doctrine sceptice. Nu exista - dupa Pascal - un fond natural la toti oameniii, ceea ce numim natupl reprein bun a parte rodul unor deprinderi dobindite, "obicei" consolidat (automatUl) contribuind, 0 data , diferentele spirituale, la adincirea deosebirilor din-' . .tre oameni. , ,~ , Pe terenul acestor reflectii se plaseaza distinctia :' ' diritre "spiritul geometric" si "spiritul de finete" (for_~mulata' mal intii in Discours sur les passions de l'amour, reluata si adincita in Pensees). Spiritul geo- _ metric dispune de principii palpabile, dar e "departe de uzul comun"; nu e nevoie de 0 mare sfortare a

intelectului pentru a le vedea din plin. Numai un int~lec~. ipsit de; rectltudine ~r' putea 'fsa. \e~'judece riu,' : I ele fund reguli asa de cuprinzatoare incit este aproape.> cu neputinta sa-ti scape" (p. 67). "-, '." < . ,,,Spiritul de fin.ete'~ o?ere~za cu principii comune :~: ' "nu este verba decit sa ai ochi bun. Dar trebuie sa-l ai bun, cad regulile sint atit de mladioass si in asa mare' numar, ca este aproape eu neputinta sil. nu-ti scape -. vreuna, Or, omisiunea uneia singure duce Ia eroare. Deci, trebuie sa ai mai intii ochiul Ioarte limpede, ca sa vezi toate principiile, siapol mintea dreapta spre a, n.u ju<:iecafals pe principii cunoseute" (p. 67). Printre lucrurile de finete, Pascal asaza ,in primul rind cunoas- '~., terea caracterelor umane, in oomplexitatea si profunzi- .. mea lor intima, in irnensa lor varietate si originalitat~L' , care scapa privirirobisnuite (0 data cu 0 latura carac-' teristica a umanismului la Pascal, se' desprinde din.:. acest gen de reflectiisi comunitatea de interes si. preo- ,~I,..: ' cupari cu moralistii secolului al XVII-lea La Roche--;foucauld, La Bruyere, Mere etc ...., acesta din urrna exer-" . '1' citind 0 influenta.ideosebita asupra psihologului mora-. - ~ list din Cugetiiri). ' Psihologul Pascal inregistreaza diversitatea nhi· ":. omenesti ca si a genurilor de ocupatie, dar umanistului.j' Ii repugna 'vocatia lirnitata si specialisrnul ingust carlL altereaza orizontul spiritual si inabUlf?a ornul, duoind la hipertrofia eului, la aparitia acelui "detestabil eu" • care se... considers "centro al intregii' existents" 98: I
j;

97

F.

S t row

s II: l, Les Pensees XCII

de PMcal, p, 27,

98 Etka lui Pascal are la baza 'indernnul de a Iupta irnpotriva porriirflor egoiste, centrifugale si de asubordona si coriforma vointa personala interesului colectiv, Aceasta e ordineaz "Dadi piciorul n-ar fi stiut niciodata ca face parte din trup , fii ca exista uri trup de care depinde, dad ri-ar fi avut decit : cuno$ti~ta si dragoste de, sine si ar f'i aflat apoi cii faoa --.parte dintr-un trup -de care depinde, ce regret, ce confuzie cli/~' " privire la viata lui trecuta de a fi fost inutil trupului care": " i-a dat. viata, care l-ar fi nimicit dad. s-ar fi despartit de el t » Ce_ rugaminti ca sa fie p~strat alaturi ~i cu ce umilinta ': s-ar lasa condus dupa vointa care conduce trupul Plna Ia a .

- XCIII
'

'c

,'''Preferintele lui Pascal se mdreapta spre 'acel honne"te 'ho~me, teoretizat cultura .Frantei din--se= ,'$tuI al XVII'-lea, ca intrupare ideala a spirituluide universalitate : "Este bine ca despreun om sa nu .se . nici ca este matematician, nici predicator, nici 'orator ci ca este honnetehomme. Nurnai aceasta calic:tate universala imfplace. Daca vazlnd un iti vine in minte cartea pe care a .scris-o, e semn rau. A9 vre~ sa nu observi 0 calitate decit cind este cazul sau cind trebuie sa te folosesti de ea (Ne quid.nimis) :/de tearna '. -ea-o .anumita calitate sa-nu decida si sa nu eticheteze _pe cineva" (fragm. 35).

)1'-" Ii'

in

am,

Observatiile moralistului asupra caracterelor umane irnpletesc indisolubil cu acele care privesc Iatura dE critica socials a umanismului lui Pascal ; ginditorul -:~': umanist a fost dsopotriva impresionaf de spectacolul "" contradictii1or,' launtrice ale fiintei umane, ca.' si de" "ace]a -al vietii sociale.' Pasiunea9tiintifica si Iramintarea religioasa, retragerea in singuratatea de Ia PortRoyal nu i-au putut abate atentia de la .realitatile , soclale sl politice ale vremii.Q_1nireagi? tE!Ol:"ie asupra ", soeieta ii sepoat€' degajadin ansamblul Cugetiiril , meditatiile re en are la- aceste pro erne iirrnind aceeasi Iinie de [nspiratie care constituie izvorul si laftm~tivu1 filozofiei .lui Pascal: determinarea pozitiei omului in lume, in natura {ii socfetp,te: Consideratiile,"privind problernatica scciala se articuleaza astfel orga- " " nic, cu acele care au ca obiect atitudinea omului fatal,' _de natura si fata de eliusw;;i,' expresii diferite ale unei unice si fundamenta1e proocupari. ' Observatia atenta a fenomenu1ui social si 0 anu-> l)!Iita.idee despre [ustitie ak?iuiesc coordon~t::le prin-,
~",

consimti ca sa, fie taiat daca trebuie sau at'- pierde calitatea, de membru : did trebuie ca. toata lumea sa vrea sa piara. pen.tru' corpul sau, singurul pentru care totul exista~·' (p, 94.). '

cipale iaje cugetarii lulPascal-i.politicul", vadind inca. ;~ o da1;A irnpletirea dintre 0 .tendinta . realists, empirista a geAiului .sau, cu alta rationalista, de esenta carte--, ziana.r-Evident, a condamnat ratiunea isi pe car'tezieni' .: in .momentele de fervoarecnistica , dar' tot ratiunii ii , recunoaste capacitate a de a stabili ceeac;e este drept _', si rational, dea fundamenta regulile unei [ustitii care e" sa aiba acelasi caracter de valabili tate universals 'cal' si axiornele euclidiene. Daca aceasta ratiune "absoluta"" ~. ar fi fest eunoscuta de oameni, nu s-ar fi ajuns - one ' spune Pascal - la "aceasta maxima, cea mal generala.' dintre .acele care exista iprintre oameni, ca fiecare sa. "~' urmeze moravurile propriei lui tari ;: stralucirea ade:-·~. varatei echitati :ar fi supus taate popoarelc si legislatorii n-ar mai fi 1uat ca model, in Iccul acestei justitii :' .. ' ~ constante, fanteziile si capriciile persilor si gerrnanilor. ' AI' fi fast adoptata de toate statele din lume si in toatetimpurile, etc ...."(fragm. 294). " i~ Cu atit mal izbitoare apar contradictiile istorice-si, .' relativismul-justitici in fata acestor exigente riguroase ~- " ale ratiunii : "...trei grade de ridicare de la- Pol ras.:~~·~', toarna intreaga stiinta a dreptului. Un meridian hotaraf?te adevarul ; in putini ani de stapinire, legile fun-> darnentale se schimba, Dreptul 19i are, epoci1e. sale.. Hazlie [ustitie este si justitia aceasta pe care 0 margi-' neste un riu sau un munte ! .A!devaraincoace de Pill" nei, eroare dinco1Q::...(p. 32-33). Martor sensibiiei patrunzator a1 unui veac framintat, Pascal a putut .observa indeaproape relativisrnul [ustitiei, abuzurile despotismului feudal, toata suferinta. si nemultumirilc- care au rabufriit in rascoalele tara_, nilor si- ale paturilor sarace de la erase, a cunoscut Parisul Frondei din. 1648-1649 si Parisul de : dupa Fronda, In 1640 H urrnase pe tatal sau, trimis la Rouen , de catre Richelieu, in calitate de intendant des tames.' Politica dura de intensificare a fiscalitatii impusa prin ordinele eardinalului-ministru a provocat 0 violenta. ~ raseoala a saracimii spoliate. Speetacolul acestei actiuni, de masa, precum si al represiunii singeroase _care a.
!

XCIV

XCV

urmat n-a ramas :rara' ecou asupra 'sensibilHatii :;;1 c'0!'gefarii sociale a lui Pascal, Observatiei asupra .eveni:m~ntelo:r:;;i starilor de Iucrurt-exfstente 'I s-a adaugat apoi influen¥a lectnrilor din Montaigp:e!!;] Hobbes (De ,'rive), toateacestea alimentind'l;'i, larindul lor, fiind .interpretete prin doctrina moralistului despre "miiretia l?i mizeria fiintei umane". Inutil sa cautarn in "reaTI_ titfl'tir soeiala 'exlstehM ne spune Pascal -, dovezile .: r unui principiu rational care ar sta Ia baza institutiilor ~i relatiilor, Nu putem avea nici 0 incredere in .senti,~ meritul natural al 'moralei .si dreptatii. Sub influenta '. r~pesiinismului jansenist Pascal atribuie insa raul sogal ,~naturii Ob'rupte a ornului. Dar scepticisrnul manifestat .in fata, re.aIitiitilor existente morale si sociale Be transforma in cadruldlalecticii pascaliene, ca f?i' La Descartes, intr-o indoiala metodica, in fermentul unei critici constructive, progresiste, rostita direct, sau sub forma , .insinuanta a ironiei. : - r_ tn.Jipsa 'Lmeijustitii_ ba~ _domnia ra tun", ii revin imagm leI liil cut~i (dreptul neseris, oral, obi, - -'-reiul consohdiat prin traditie) rolul de ,a asigura echi. librul social, pentru a facepOsiblIa convietuirea prin respectulunei' false ,~i nedrepte ierar hii 99, Prestigi ul " mistic de care' se bucura-conducatorii sl legile .imperfecte, faurftede'oameni, ~'inttocmai opera acestor facul~ ,!:J tati inselatoare : ."Obi9nuinta dea vedea pe regi insoti~i ;,cl: gam, ~~ tobe, deof~teyi si ode toate lucrurlle care ga .oamenn la respect 91 groaza, face oa prezen ta lor, cind ":~,este.eingura, uneorirneinsotita de nimeniei nimic, sa .imprime in supusirespectul si teama, pentru ca Iurnea , nu separa, in minte,persoana .lor de- suita pe care a vede, de obicei, 3l~turi Lumea care nu istie ca acest efect ft?i - are originea in obisnuinta crede eEl are drept. '

'

"(".

cauza forta naturals ;9i de aid cuvintele : «earacterul,' divinitatii este intiparit pe chipul sau. etc_,_,»" (p. 84). 'Dar lasind sa se creada ca fiinta 10r-ar fi investita cu 0 forta supranaturala, divina, eonducatorii nu tre-,', -buie sa-si fad iluzii 100. Autoritatea lor; e 0 autoritate artificiala. In esenta ei proprie, natura umana nu cunoaste astfel de deosebiri 101. Aceasta e eonvingerea care se desprinde din textul CugetarUor. Ea va fi afir-. mata raspicat in unul din cele trei discursuri pe care
\ 100 In scrisoarea trirnisa reginei Cristina a Suediei, 0 data cu masina aritmetieii - in 1652 -, Pascal scrisese: ",_,venerez in mod eu totul deosebit pe oamenii ridicati la rangul suprem - al puterii sau al stiintei. Ultimii pot trece, daca nu rna in!?eIl, tot asa de bine ca sl primii, drept suverani. Acelea~i grade exista printre oamenii de geniuca si printre eel de conditie : puterea regilor asupra supusilor lor nu este, pare-mi-se, decit 0 imagine a puterii pe care 0 au spiritele inalte asupra celor ce le sint inferioare, asupra carora ele exercita dreptul de a convinge, fapt care." la ele este exact ce este dreptul de comanda la cei ce detin puterea politica. Puterea a doua irni pare cniar de un ordm eu atit mai inalt eu cit spiritele stau mal sus decit trupurile si este cu atit rnai echitabila cu cit ea nu poate fi acordata si pastrata decit prin merit, pe cind cealalta poate fi obtinuta nurnai prin nastere si avere" (in ed, Brunschviog, t. nr, pp, 30-31), \ 101 Pascal denunta absurditatea monarhiei, admitind-o numai ca un mijloc necesar pentru a preintimpina razboaiele civile; ";,L\lcrurile oele mal nerezonabile din lume devin cele _ mai rezonabile numai din cauza ca oamenii sint nesocotiti. Ce poate fi mai putin rezonabil: decit a alege oentru a gUverna un stat pe primul fiu al unei regine ? Nimeni pe nn vas nu se gindeste sa aleaga in functia de comandant pe aoela dintre calator! care este de 'familie aleasa; aceasta lege ar fi ridicula ~i nedreapta, Dar pentru c.ii ei exista ;;i vor fi totdeauna, ea devine rezonabila $1 dreapta, caci pe cine sa aJegi? Pe cel mai virtues si mai destoinic? Iata-ne dispntind, fiecare pretinzind ca este cel mai virtuos si mai destoinic. Sa atasam atunci aceasta calitate -unui lucru incontestabiL Este fiul celmai mare al regelui; acest lucru e clar, nu, poai€ incapea discutie, Ratiunea nu poate face un lucru rnai bun, caci razboiul civil este cel mai mare dintre rele" (fragm. 320). '

0l?li-

}?ascalacc,eptarolul traditdei, al cuturnei, 'in viata- csoJlnsa ca·ea nu urmeaza intotdeauna normele :iiatiunii si ale [ustitiei : "Montaigne nu are dreptate: cuturna-«, - 'nu trebuie urm'~ta decit pentru di e cutuma ~i I\U peFltruc~: ar fi rezonabila sau j,U!Stii; dar poporulo urrneaza pentru shpplul. motiv cii 0' considers justii ..,.", (fragrn. a25~, ~-'---

dahl, recunoscind

99

. XCV!
7c- 131

XCVII

'-

~>:,.

Pascal, in _rolul .de educator" Ie_a; adresat unui fiu\de \duce 10~. ,. , inca din .tinerete rivnea ~a devina educatorul vre-_ ." .unui vlastar de, vita nobila, nu din oportunism sau 'vanitate, ci pentru a-:;;i-traduce efectiv, chiar intr-a ,,~~rnasura restrinsa, propriile sale vederi cu privirs la ,-.) perfectibilitatea naturii omene$ti. Umanismul sau, ~u t'Gate sdiderile si contradictiile generate de teologia jansenista l-a iridreptat ' astfel spre prob1emcle educatiei." Pascal nu crede in bunatatea innascutiia oameniipr, aJ$a cum va, crede Rousseau;, dar riutre'9t~ convin-, gerea di ,0 priceputa operaeducati~la ar.putea m~?ela mentalitatea rcelor "de sus",aducmdu-1 Ia constiinta deplinel' egafitati intre oameni, ,indiferent de rang, in fata natum. Prilejul i s-a oferit in anul1660, cind, solicitat _fiind sa se ocupe de unul din fiii ducelui de Luynes, ," va spune in unul din cele trei discursuri : "Dy_ nu aveti nici un drept Ia ele (la bunuri ~ n.n, £,S_) prin , ,,' dv. 'irusiva sau prin natura dv.... Aceasta rinduiala nu este fo'ndata decit pe vointa legislatorilor care au putut , - 'avea motive intemeiate de a 0 stabili, dar care nu S-8U interneiat pe nici un drept natural ce ati a\rea_a~upra . acestor .buriur-i.i. Sufletul si trupul dv. se potrivesc la felde bine.cu starea unui luntras ca si eu aceea aunui duce ...; perfecta egalitate eu toti oamerrii.; ,!;ceasta este, de fapt, starea dv, naturals" (pp, 112-113.). Cal'acterul progresist al tezei de. inai .~us',apare .chip neindoielnic. ,Pute.m.d~scifra _in, cont~m:tul ei sumar germenii unei atitudini de critica ..sociala, .c::r_~1 " 'VOl' incolti din plin in acel cult al. naturrieregalitatii naturale caracteristic revendicar ilor ideologice ale bur.> gheziei dinFranta .secolulu{-a1 XV1II-1ea; Dar sesizind amp10area nedrepta~ii so<j&e, Pascal intuit totodata Si 1zvorul e1 prImordial: tendinta de

ir:

acu~ulare ma1.erialcl, care: genereaza proprie;~tea .prL"d, i" - vata. "Al rneu, al tau.Ciinele acesta este al- meu , zio' '.1 , ... . copm; acesta este -,loeul msu sub" soare, .zic cei unari. ~u wid i~ a~es_::e~puse incer:ut~l .'?i im~gi?ea uzurp~rii',; , , intregulu] pamint (p. 75), Gmdlre'a sociala a lui Pascali" Se .desfasoara astfel pe un teren realist _ dezviHu'ind;' adevarur-l capitale. An.ticipindu-l pe' R~usseau f03, ~:,. subliniat car;lcte'rul imoral a1 proprietatij particulare, ~erl?s.le a egoismult.![ care-I mstrameaza pe am de.! ,; umanitate . ~ USI. e un e concluzia : " ...egali-·· , tatea intre oameni in .ce privests bunurils e urr.Iucru. , drept.. '_'(p. 49). Opiniile lui Pascal sr Rousseau eoincid '.. ':- '~,; .intr-;-1,.ln punet esential : condanmarea institutii1,~r' si·;;:.'~( "sacre-Ior prejudecati" de care eguvernata- omenirea :.', ", ,\l"'entru· ce rna amorlT .El, ce, nu esti de' dincolo ide x-:..~;, apa ? Prietene; daca ai sta dincoace, fi un asasinsi: ..,;',:,' , ar-fi. nedrept sa te ornor ; dar fiindca stai dincolo, sirit' un viteaz ;;1acest lucru estedrept" (p. 49). '" ~;:i'l' \ Dar inrt:gistrind aceasta stare de lucruri, concluziile ,:)' celor dol ginditori VOl' fi .di.ferite: Rousseau va pm-:,-; ..... clama necesitatca revolutis] pentru a fi intronata .:;,,,;.·.~.~ justitia deplina, Atitudinea lui Pascal nu este aceea a, :~"".'; teo~ogulu"i,c_are cOf1sider~ lum~a. existenta ,drept "ce~ .. mal buna din toate, lumile posibils", dar nici a refor-' "~ , mato~ului social m~l\-:t.ant entru un ideal de dreptats. p -/ Sub, miluenta peslm!'smulm. Jansenist cu privire la, " natura umana, incercarea de a modifica ordinea soeiai~'1' l " existents ii _:'lparec,a absurda si inutila, Solutia pe car.;' o recon1'anda este acceptarea legilo.r existents, nu -pen- ',.

a~

>3 '.:
c::_-{

.>

t,

-----

.'

'.

!·r,

/',1

a
.'

~---.,.

_ \02

lui N i col e a fost scrisa in 1670 inLitulat De l'education d'un prince.

Trois

discours,

sur

la

cJndition
~l

des

grands,

publicata

Relatarea In tratatul sau

In Disr:urs' asupraoriginii 1fi [uruiamentetov in~galitatii' : r,,' '. dmt1:e yamem, J. J_ R 0 us sea u denunta proprietatea ca ' "'~',. o crima : "Pnmul om care, Imprejmuind uri teren s-a incu- ," metat sa sp~na.acesta este al meu $j care a gasit o~meni d~s~;'- :' tulde prosti . ca sa-l creada+a fost adevaratut. intemeietor al .: , soc~~tii_~ii civile. L?e dt~ crime,. razboats, .omoruru, de cIte mi- " _:_. zern !f1 or on ar fi \~cUtlt omemrea eel care, scotind taru$ii .sau .-.>'n astupind santul, ar fl str igat semenilor sai : «Feriti-va 'sa~l\" J' , as Cl,,lltat_i pe acest impostor; sinteti pierduti dad 'uitaIi ca,' . roadele sint ale tuturor- ~i d. pamintul nu este al nimanuh":' ' (Editura $tiintifica, Bucuresti, 1958, p. 118i. . ) ') ,
. 103

XCVIII '

, "

XCIX

,I

~ tru .ca ar fi drepte, ci pentru ca sint legi, respectarea ,rIpt'mud garantia pacii, "bunul supremr aJ! omenirii, ~ .fDr,eptatea e un lucru discutabil ; puterea se recu- !l'o~te fara nici 0 discutie. Deci n-avem dedt ~a dam ':'l:putere jlu. stitiei., Neputind~-se face ca cee:a ce-l ~rep!_ 'sa fie puternic, lumea a facut ca ceea ce-tputerntc sa . 'fie drept" (p. 51). , ~ .. 0 anumita schimbare a lucrurilor i 'se pare totusi " 'posibiUi si necesara ; nu prin folosirea unor mijloace '~, ' violente, care ar duce la tulburarea pacii, ci prin interrnediul unei actiuni educative, sistematice 1;Iiluminate, , ' ';' pe care Pascal 0, concepe in spiritul ace lui democ:ratisr:: " .de esenta burgheza, care va fi preconizat de filozofii 'iluminismului si matarialismului francez din seeolul al XVIII-lea. In fond, Pascal nu e un conformist, un . ,I ,,:"ap~rator al ordinii feuda1e, adaptindu-se 13:realitate in .-,1 'felul iezuitilor, ci fun_ refr~, .un ~pirit_ protestatar " ""'1 care nu recunoaste alta autoritate reala decit aceea care . ',.:emana din ratiune si respectul demnitatii umane:1'
s:',

*
Geniu al tuturor antitezelor,.qar si af sintezelor 'celor, rna] originale 104, Pascal ar # greu de inteles in 'absentaefortuiui dea-i integra opera in contextul . social-cultural al epocii. Marele ginditor apartine unui secol in care .burghezia in ascensiune, favorizata Intr-o masura de irisesi' interesele monarhiei: absolute, a putut crea conditii prielnice initiativelor intelectuale, stimu~ lind spiritul cercetarii,' incurajind in diverse forme lupta de eliberare de servitutile lumii feudale. Au fost .injtiate astfel premisele gindirii moderrie, a carei tra'siitura principala s-a manifestat printr-un interes deopotriva xle viu fata de adevarul stilnte! ca ~i fata de ;~eaJjtatea constiintei.
\ "
104 E demna de subliniat apropierea pe care ginditorul 'D: D. Ro ~ c a 0 face intre Pascal si Hegel (artlcolul asupra lui. pascal din Linii ~i Figuri, Sibiu, 1943, p, 81).

Dar progresista prin veleitatile ei de afirmare pe plan economic ei cultural, burghezia franceza din se~ colul al XVII-lea a fost ·llpsita de acel spirit revolutionar care 0 va impinge in secolul urmator la asaltul l, impotriva institutiilor .si culturii feudale. Pe de alta 'parte, presiunea bisericii e inca puternica 9i catolicis- " . mul depune toate sfortarile pentru a-si reface autori- .'.~;, . tatea gray zdruncinata de Reforma si de intreaga 1, miscare culturala a Renasterii. Rationalismului 'care ," " cil$tiga teren, biserica ti opune ideile sale de autoritate '\ si tradrtie, aparindu-si vederile ei conservatoare, cau-. tind sa impuna intregii lumi vechea si perimata ei fabeLa de valori-menite sa consfinteasca primatul dogrnei, al credintei, in raport cu ratiunea si libera cercetare a adevarului, .,' '~ f Am putut vedea in opera lui Pascal marturia, poate' , cea mai elocventa, a conflictului spiritual care angajase r constiinta acelei epoci !ilitoto data rolul ei considerabil ; In prornovarea stiintei si a unei etici umaniste. Prin convingerile sal~ ~tiintifice,. prin calitatile spiritului u, sau orientat spre observatie 9i analiza rationala a fa:pl ;.)<:." ' telor, Pascal ~i-a manifestat cu fermaintransigenta, 1'1. " ., refuzul multor prejudecati care au stapinit gindirea " scolastica a €vului mediu, .atitudinea sa in domeniul stiintei conforrnindu-se celor mai riguroase 'exigente alecercetarii, ca in apriga controversa dintre "pleni1~ti" " si "vacui~ti". '., , Ne-am straduit sa aratam in studhrl nostru, ca deprinderile sale de gindire .~i convingerile stiintifice nu au ra~ fara efect asupra operei apologetice. Dam activitatea ornului de stiinta poate fi cercetata independent de a filozofului, opera acestuia din urrna 'nu. poate fi 11).Sa inteleasa in chip just, in lumina ei adevarata, in 'procedeele .$i rezultatele care au marcat evolutia dialecticii pascalisne, fara a tine seama .de ecoul+convingerilor si deprinderilor gindirii stiintifice pe acest teren de preocupari. DeI9i problema', credintei ocupa un loc central, filozofia lui Pascal riu este aceea a unui teolog sau gmditor mistic, Atitudinea misticai
.'! (

, C-

CI

.'

~,

.~

-:

....

.... s,.e carade-riz\i~aza prin absenta -spiritului -eritic, ~.prin _ . confuzia perrnanenta dintre lucruri 9i startle constiin_dintresubiectiv si vobiectiv, dintre dorinta ~i rea- , Cautind evadarea din Iumea .aratata de simturi, a caret autenticitats 0 tagil.ldui'€,.;;ten. chip. catei rnisticul nazuiesto la comuniunea .totala cu un ,~bsolut supranatural, -'a carui existenta 0 aJ~a~a mai .t>r'es:us de orice in doiala, in afara oricarui examen _ 'profan. J ansenistul Pascal, care intreprindea 0 apologie . :--.a religiei _crestine, nu s-.a ' putut sustragc vointei " ,:rariatice deia crede, dar nici actiunii propriilor sale stiintifice; Aceasta actiune e adin:cit si complexa. s-arnanifestat in forma cea rtrai car-acteristic'a .. 'pe planul conceptiej asupra lumil.ia carei obiectivitatenu _ -'a f,ostpusa niciodata la indoiala, in procedeele apolo'giei, in:· impetuozitatea .neinfrinta a constiintei critice, I/S.';,~ efe'c~ele ei modefat?ar~ asuPTc: elanulu.i religios. Nu .. ',:p0([1eeptla asupra lumii Iigureaza pe prirnul plan al r;:fiJ._ozofiei ui Pascal. In realitate insa, in substratul l <". A;ezelor '~i argumentelor care privesc problema credin." -:tei,' se' conf'runfa doua modun de a intelege lumea,' ,:unul. =r-: al bisericii, celalalt -- al ratiuniivsi' acesta din, ;.1 .;':<"ur:ma 'a .triumfat, ' . . ,~':' ' - ,i"In;' ciuda vointei sale de a credo ~i de avstabilt '))az'611'!unei apologii care sa duca la credinta, spiritul $tifut!fic a f'ost mai puternic, aducind in acest dorneniu i;'~\.\"I~,c:de' preocupari exigenta controlului rational; .atrt de . :,.. -prirnejdioasa pentru religie. - ~:'-~' .';Perspeetiva sa asuprareligiei nu este a dreptcredin,:.'.-.-ciosului al .carui rspirit e orientat spre transcendsnta, :,i;;) ",/spre evadare din sfera lumii naturale, fizlce ~ksociale, ·1::~:~;Ci· u~~istului ,atras de. ceeace i~!ellg.i,e ~e refera a r -, . 1a conditia umaria, de calitataa ce 1-0 atriburs de a-I aj1;lta pe om sa se cunoasoasi sa-si desavirseasca fiinta . .-sa morala, Omul, fapt, este capabilsa S8 cunoasoa pe ,sin,e si sa sedepaseasca fara a face apel Ia vreun principiu transcendent. Destinul e ins-oris in-natura Iui : . -~ ;,... .Regatul lui Dumnezeu e in noi ;.binele . universal !

<~'

1\'"

'-l~"\

de

. :y:,,;,

_I

este m ' noi, c~ea ce sintem rioi insine si ceeace sintem noiinsine" (fragrn. 485). _'__', . . ,. \, De aici neeesitatea ounoasterii de sme : prmcipiu ".: socratic, dar spre deosebire de Socrate, Pascal condi- .; tioneaza aceasta cunoastere de sine de cunoasterea na-: ..:' ; turii, a intregii realitati inconjuratoare. Numai din" \ ' ._ aeeasta perspectiva,- pecare .~or~stul dUbla.~~eom~~ . ~',::,, de :~tiinta. nuo poate neglija, fiinta umana, p~\ . _ apreeiata la justa ei valoare, De aceasta orientare a:x:io- ~ ',' logica-trebuie -sa se tina seama pentru-a ne fa::e 0 :d~e/, rnai justa asupra pesimismului ce ~arac:te,Tlzeaza. 0 latura a conceptiei sale asupra ornului-: caci peslml~mul lui Pascal nu trebuie privit ca 0 simpla reactie subiectrva, alimentata de jansenism,. In buna masura.: 81 a fest determinat de Iactori obiectivi, de constatarea starilor de lucruri proprii societa 1 udale, speetacolu~ contradictiilor si nedreptatflor sociale ~ .' tente _imprecsionind nu 111:ai putin pe autorul Cuqetiirilo ecrt acela-,' al contradictiilor inerente naturii omenesti, in vederile sale sociale, Pascal manif'esta calitatile Until observator Iucid isi nernultumit totodata de reaIitatile existente. E un spirit protestatar, 'un liber~ cugetator in fond, ale carui . elanuri indraznete ,vor f; _ .¢ temperate de educatia religioasa;' E;l este con vms ca 'y institutiile 6i rinduielile proprii sisternului :feudal' sint : " depart~ de se conforrna norrnelor J"Iatiu~ii~i ~le )u:,t~- . tid .adevarate. A sesizat nedreptatea sociala 91 radaci~ile ei - istorice simtind necesitatearevizuirii valor ilor .tradition~le, fa~a'a fi. ajuns t~tu~i la con~l~~ia ~ecesitatii uriei transformari revolu tionare a ordinii existente. , Conditiile-prcprii acelui stadiu de evolutie culturala si intr-o masura insasi vocatia de moralist l-au impie~ dicat Isa ajunga Ia intelegerea justa a .cauzalitatii SO~l~'~ dale; ceea ce se reflecta, de pilda, in credinta eronata ' , ";' despre rolul. hazardului, al vunor-mid accidente.vdar eu .efecte mari, in desfasurarea istorica a omenirri ;: -" ...nasul Cleopatrei: daoa aT fi fost mai scurt, alta ar fi fest rata pamintului" (p.. 82).
".

>

en
" , J~.

ern
!'
,~,. I

,~
" ERNEST.STERE

, Dialectician profund insa, Pascal, a intuit iexietenta a unitatii dintre contrarii si a unui ritm al-: tei'nativ, Ide urcare si coborire, realizind nu imaginea tiei, ci a unui progres in spirala, _ , In ciuda limitelor si contradictiilor, inerente de _ . altfel unei epoci de tranzitie in care elanul novator se ;" eonfrunta cu rnisticismul ~i conservatorismul prop~at de billerica, nu poate fi conte stat caracterul constructiv, .' de -rnodernitate, al tendintelor principals care au ca,lauzit gindirea lui Pascal: il recunoastem in respectul 'fata de autoritatea ratiunii si experientei ca principii .{~ iindispensabile ale cercetarii 9i progresului stiintific; in "critics adresata societatii feudale, in rolul acordat "spi0' ritului de finete", sau in ironia spirituals cu care condamna razboiul.
universala

-I: .'
I

Reflectand fram\!ntarile si contradictiile ideclogice ale unei epoci, conflictul dintre !$tiinta l'?i religie, di:ntre . ,,\'0' ratiune ~i credinta, ceea ce s-a numit uneori "drama i, pascali ana" cuprinde in miezul ei 0 semnificatie sirn, bolica : in desfasurarea ei impresionanta s-a ilustrat inca 0 data forta superioara, invincibila, a ratiunii, in ciuda tuturor piedicilor care i se pot opune dinafara - san dinauntrul constiintei umane. Omul este principiul supre! si centrul de gravitatie al universului pascali an ; omul eu slabiciunH;9i contradictiile proprii naturii s e, dar si cu-acel nimb de mliretie pe care i-I confera privilegiul gindirii, oazE! adominatiei asupra universului fizic. ]" Aceasta credem, e sensul fundamental,. adevaratul fuesaj al filozofie! lui Blaise Pascal; si nu 'ar fi putut exista un altul din partea celui care a spus: "Omu} , este, fara nici 0 indoiala, facut pentru a cugeta. Aici "\.\ sta toata demnit.atea si tot meritul sau, Datoria lui \ este sa cugete cum trebuie ..." (p. 80). ,
I ',~

Editia ,de fata a unor scrieri ale lui Blaise Pascal -.. gindurile si reflectiile referitoare la am, la,' la I?tiinta, 1a iubire, cugetarile Ji.IQzofiCe1~· morale si.diverse, care compun frumoasa si substaritiali'L'.. : opera a acestui mare geniu al veacului al .xVII-lea, , precum si scrieri din dorneniul stiintei. Majoritatea textelor provin .din. Cuqeiiiri. Pentru cititorii si cercetatorii versiunii de fata a textelor .din Cuqetiiri, prima in limba romana, prezentam sumar ,.; date. despre editii principale. Trebuie sa aratam ca in '." decursul celor peste 300 de ani de Ia incetarea din" viata a lui Pascal, numeroase si variate au fost editiile , franceze care s-au suceedat, uneori la intervale foarte ~.,./ scurte, _-"!-' CUjletiirile nu ahL~t.lm~na tiparului in timPlli: ' vietii alitc5rUlui Pascal Te-a~ras-ae'1rr·f'oT"Vbtmrt&'"· matlu.sCT1se:-xce.stea~aupa cum se vede din "ta~l de » ,,[; concordanta: existent in editia din 1908-1921 a lui L. Brunschvicg, poarta, la Biblioteca Nationals din,' .. ' Paris, nr. 9202. Etienne Pascal spune ca, dupa 'rncartea ." . ginditcrului, survenita in 1662, manuscrisele "fura ga- ' site toate 1a un loc in tearicuri, ~nic!_ 0~§~~ nici un sir pentru ca, dupa cum am menTlOnat, ele nu er1iii_:a.eflt~·prjmete:.lOiii1e::ru~trge:ta:rl~"-ija£~,Je . . scria pe ~ucatele de hirtie, PI2 masura ce-i veneau iru '_" ~:, gind. $i toate astea erau atit de imperfecte, apt, de rau .,.scrise, inert tuturor le-a fost greu sa le aescifreze":' 'I Ca sa se vina in ajutorul cercetatorilorva fest facuta prima lor copie, inregistrata la aceeasi biblioteca, sub, nr. 9,203. Despre aceasta copie, Brunsehvicg (t. XII, p, IV) arata ca este ,,0 colectie de foi separate isau bueatele de hirtie lipite ca pe un album la a data care nu este anterioara lui 1711", deci dupa 50 de ani de la moartea lui Pascal. Mai tirziu a aparut -71a doua cople
cuprinde literatura,
I

lor.

,I,' ~

I.~ '.

'

crv

cv

,"cu. ·ni:. 12449~- facut~ dupa vmanuscris si dupa prima . ...'""copie.- Daca se urrnareste "ta:belul de concondanta'', c.'. 1 ;faeut de' Brunschvieg, se poate constata un oarecare .:.arbitrariu in ordinea fragm~ntelordin Cuqetiiri, am 'in' copii cit si in diferitele editii tiparite hi decursul , .vremii. . ,.':'\ Prima editie, ineompleta, a aparut in ·1669.. Dar "editia princeps. este socotita cea din 1670, cunoscuta sub denumireade ediiia Port-Royal, care. este opera unui comitet, in frunte cu Arnauldsi Nicole. In decurs .. .de vtrei secole, multi editori, savanti si profesori si-au ~~'.> i,dl~putat' glori~ ~ip~ririi adevar~telor" Cug~t{l1_-i ale, lO:! - !,.' ~ Pascal. .Iansenistii 111 special, vomd sa faca din aceasta opera 0 apologie' a pozitiilor. lor inillpta crincena . irnpotriva iezuitilor, au dat Cuget6.rilor 0 coloratura , ~"exclusiv religlcasa, au lasat chiar de-o vparte 'und.~ ._ ';.' ,ginduri care nu le conveneau, au dat sfirsi turi proprn , ~.; unor fraze, au publioat unele texte care, poate, auto" .,,.' 'rul n-ar fi vrut sa vada lumina tiparului. Cu toate " aeestea, prin editia din 1670 ei au Iacut un lucru b,:n, recunoscutde multi cercetatorisi editori de mai. tirziu. " Trebuie Soa spunem din capul locului, ca intre editia 'princeps (1670), fo105ita de noi ca baz:a de lueru., $1 edrtiile ulterioare exista unele deosebir'i. .< . Este de· altfel si normal, data fiind sarcina grea pe +.care: au avut-o autorii acelei editii, Ei au, gi!sit, in foile ,. manuscrise, cum s-a aratat maisus, fad:! mciriordine, ,.~:' . ". ',' 'Simple note,' gindmi risipite, fraze n~terminate, $_ter~./'11 . '.' saturi si adaosuri, cugetari formulate 111 2~3 versl\ln! nedesavirsite etc. Au .Iost nevoiti sa faca 0 adevarata opera de descifrare a-unui scris: nerves, adesea ilizibil. -.. 'Ea uneori, zice Brunschvicg, au corecti,\t ceea ceIi .s-a parut ,,~xcesiv" si "periculos" (7), au: "ajustat" unele 'texte $i cornpletat Iraze. Si totusi J... Brunschvic~. sw~tine, cu 'privire Hi, editia 1670, -ca "eUe 'Y . est a)ustee avec'une exactitude' irreproclwbLe" (t.' XII,. p. XIII), .. 'Iar V Cousin, in Des Pensees .de Pascal; Librairie phi- . '. .Ioscphique de' Ladrange, Paris, 1843, p. 47, spune :.' "Cette. edition est le. vrai fond des Pensees. Quelque
CVI

',.

qu'elle ·soit ..... elle :u". du mains, Ie merite ne soit. de la main de Pascal" . _ A:este pareri de mare cornpetenta ne-au incurajat sa,luam ca punet de plecare, pentru versiunea romaneasca a textelor din Cuqetiiri editla princeps. Dar autorii editiei ' Port-Royal "au 6mblat" prea /i mul~~a st~lul- l~i Pascal s,i .au '"aranjat'" frazele adesea.i) ',',,:,/,1' nurnai schitate 111 manuscris, completindu-Is lucru de ' , ~?:),~ multe ori, ce-i drept, necesar. Ceea ce ni se 'pare nefi-: '. ",'., resc este faptul ~ rnentionar de editori cu mare~' -, f/.:V stigiu, ca Havel, Faugere, Brunsch vicg ori V, .Ccusin ~ ~, ~ ca editia 1670 "a omis un mare numar 'de fragmente, . . une~e fiil1!dcasint. reluari sau reflectii cu totul personale, .., altele' fiindca or contine qinduri prea indriiznete" {subl. ns. ~ I,G.). $i intr-adevar, -din studiul nostru compar ativ, a reiesit ca in aceasta editie s-au omis fragrnente cu .privire la legi, la [ustitie, la mi-' nuni etc.
de ne rieri contenirqui.

defectueuse.

Ulterior s-au facut noi cercetari asupra manuscrise. lor ~~ asupra copiilor, s-au revazut fragmentele -, mise :,- ';". o !?i au aparut noi si numeroase edith, cum sint' ceie din ' 1671, 167$, 1700, 1714, 1715. ,Editia Condorcet din 1776, e.areia . i s-a spus ,Choix. de pensees, -fiindoa si din ·ea". , Iipsesc multe fragmente, cuprinde in schimb S1 unele: ',';.~;, texte necunoseute _pina' atunci ca Reflexions' sur la ".\ /~. : geomefrie$l L'Art de persuader, 'acesta din urrna pu- .'.:,,:,~ blioat totusfs! de Desmolets, Aceste editii au urrnat., eu mid variante, editia Port-Royal, ' ,. -'. (' .
r ,''':

,<:. ~- .
,

carE:'se"'T'efe·ra-Ta'-mc)Zo·ne;"·mt-rala:smma.';-rrrei"13tttra-etc_
si

. Nurnarc in '11'7~.t_ abatele E.Qss1lJ~m~.;gi.UQJdIil~ •. _ c.?.J.np~l,~J;t~~J:5\sc.~,.J.t=~?nota, le dadu 0 noua cla-' " ";:;"\' slf.!~~_ fare nu este ceaaYn"pIanlTI-pl'~~"a1,;,' ,.;-~ \: autorulul ~$i Ie pubJica,--impartlriau:re In :' 'CU~i . '~.'j:.' A
1

C1Igetafrciire"se-reler.riarefigl~·"~~-~.

e,'

cuprlnde' Fragment du Traite ), tiu vide. (De Z'autorite en matiere philosophie), Sur ",:~ 1'Art' depersuader, Discours .sur La condition des grands :,' . si Sur Epiciete et Montaigne, fragmente pe care si noi i ~_.

In pfu~aceastr~'edit'ie

de

~.

Cvn
• ~•

\'

!-

'__"-\,

,t
\

.....

,~.-::

. " le-arn indus in versiunea " ,\Telui ghrditor. _j' Sditiile urmatoare : 1783,,1787 (P. Andre), -1803 si .{ 1812. (Benouard), 1819, 1826 (Lefevre), cu mici deose';,.;' 'biri, au urmat editia Bossut. ,'tn IB42,intre 1 aprilie e;d 1 august, printr-o serie , ' -:de discursuri rostite la Academia Franceza, si publicate sub titlul Des Pensees de Pascal, Victor Cousin, atacind toate editiile anterioare, ceru restabilirea Cuqetarilor, printr-o editie sincera si realft, dupa textul autograf al lui Pascal. EI acuza pe predecesori de alterari, suprimari si "deplasari arbitrare si neinteligente" ale textelor din rnanuscris, Editia care aparu dupa ,.~', II comunicarea lui V. Cousin fu eea din 1844 a lui Fau"},~~"\gere, sub titlul· Fragments, pensees et Iettres: .. , . \,- "urrnat fidel materialele manuscrise. . . Textul Faugere, imbunatatit, fu adoptat in 1852,. :.' 1860 1E;;i de editi ile lui Ernest Havet. Despre editia , " Faugere, Leon Brunschvicg spune ca "Prosper Eauqere etait le premier qui aborddt ueritablement le manuscrit autographe". Dar Faugere . a publicat totusi si unele note' inacneuees si chiar unele Iucruri barate de - autor in manuscris, iar' altele destinate Prouinciolelor . Despre editia Havet, admiratorii lui Pascal au afirmat ci3. ea este un adevarat "monument". Au urmat editii ca : Astie 1857, Molinier 1877-1879, '.," Michaut - 1896, Brunschvicg - 1904 si altele. " Dintre ele, 0 atentie deosebita merita editia Brun- . schvicg (1908-1921)" 111 3 volume, cu note, explicatii Iexicale si comentarii. liiadevar, L. Brunschvicg ne-a . Iasat in editia sa 0 opera de mare valoare stiintifica, " , de care, dupa editiile Port-Royal, Faugere si Havet, • I ne-arn folosit indeosebi. Este drept ca, in dorinta de ' ~. a infatic;;a cit mai complet manuscrisele lui Pascal, ):-- Brunschvicg a reprodus li1inmele citate din V. si N.T.l, ': unele note ale autorului, unele insemnari marginale .. nsinteresante pentru cititorul strai~, dar in general,'
, e"

I I

1 Vechiul

si Noul Testament,

'

editia L. Brunschvicg este lucrul eel mal! serios..care s-a facut pina acum in aceasta privinta si careeste cunoscut de no ii, Pentru consideratiile iexpuse mai sus; rnunca traducatorului a fest pecit de pasionanta, pe, atit de grea : pasionanta din pricina maretiei si pro-:" funzimii neasemuitei minti a autorului Cug;da.rilor c~re-ti d~ satisfactii nespuse; grea -din pricina sensu- ','" ri lor echivoce ale multor termeni, a exprimarilor -' dare si uneori de. 0 ooncizie extrema care aidoma, lasa usor loc confuziei I'll, in~ers, rl'UellrlI<lll~Sa1;e In forma lor, dauneaza redarii stilului pascalian, ,. Cititorui va g§.si in versiunea romaneasca, poate, fragmente care-l VOl' nemultumi in ce priveste unitatea"sa-i zicem, de 8tH a intregului text. .tiL, aceasta privinta e bine ca el sa stie ca multe din Cuqetiiri sint opera ultimilor ani de viata ai lui Pascal, cind, dupa cum se poate vedea din biografia scrisa de sora sa el si-a dus viata in niste dureri cumplite, gindind ~ub povara lor. Uneori nicin-a seris el direct ci si-a dictat gindurile ~i ideile ; le-a dictatsurorii sale 'sau unui '. prieten ce se gasea pe linga el, ori chiar servitorulu(' -. Acestia si-au lasat, desigur, amprenta gindirii lor In modul de formulare a ideilor. 'Au venit apoi "solitarii" de la Port-Royal, primii editori ai Cuqetiiriior, care au "aranjat" textele manuscrise, au dat, ',,! _. cum am spus;: sfirsituri proprii unor fraze, au.descifrat' uneori gre;.it textul, mutilindu-l (vezi V. Cousin, Des . Pensees de Pascal). Dupa e~ au aparut copistiicare au dat 0 DOUB: ordin~ Iragrnentelor. " Ba unii cercetatori, ca Guerrier, au adaugat fragmente manuscrise noi, "gas1te" de ei . ulterior si, in sfirsit, 0 ultima categorie a fast a celor care au publicat cugetari neincluse de autor in opera de care vorbim, ci le-au scos din alte opere ale lui Pascal. La toate '. ~. " acestea se adauga treaba editortlor obisnuiti, a nume- ' .' , rosilor editori care au citit diferit in manuscrise $1 in copii, infatiE,iDld uneori lucruri total deosebite, asa 'cum

=.

C,IX .\

~."
I

_l
r ~
I ':

de -altfel se va putea vedea in parte din notele de subso] ale versiunii romanesti vs, Cugetlirikir. / i, - De aceea sin:tem datori a-I preveni pe cititorul cu :",preferinte pentru 0 anurnita editie 'franceza a operei lUI Pascal ca el va fi dezarnagit daca va. voi sa 0 ga.'" . fie'aSCa aidoma.m traducere. Totusi, ne-am straduit sa-i {'.;~punem la dispozitie textele lui Pascal, intr-o versiune , .".~ care sa nu se departeze de stilul originalului francez si , ,care sa infatiseze pe cit posibil exact gindurile ~i ideile marelui cugetator, chiar daca nu am pastrat ordinea strictaa cutarei sau cutarei editii, . . - Ptamul. C u get a ri lor. Cu privire la planul lor prezumtiv, Ernest. Havet (Pensees) spune ca Pascal, :-'rntr-o ccnferinta zinuta La Port-Royal, ar fi dat numai
'r '.

, '. Etienne P~rier $i d-na Perier, care pretindeau a cunoaste exact acel plan, Lau infa~i9at totusi diferit: 'E. Havet afirrna "ea a ga~it in caietul-autograf al lui', '. .Pascal unele mentiuni fa.c~ute de el insusi In aceasta.. ~ ,.privinta. ' , ),S~ constata, zice Havet, ea Pascal ar fi prcconizat '~;, . sa imparts opera sa in doua, precedirid totul de 0 pre~ fata. Prima parte era "Que la nature est corrom]Jue"~ij Par la nature meme" ; iar a doua-: "Qu'i1 y a uri n!pa-: '-.\ \ raieur, Par l' Ecriture" '2, "Proiecta, in prima, un capitol ~~1 Des 'Puissances tronipeuses ; iar in a doua; altul Des" I. Fotuiements si un iparagraf, Des' Figw·atifs. Reda:ctorYi:!, . jansenisti de Ia Port-Royal nu au vrut ori nu au putu't,,/,! ' indica ordinea exacta a ideilor lui Pascal. ';>1E. Hav~~~ , adauga : "tn ce'rna priveste, cred dl. ordinea adevarata', I a fragmentelor (din 'Cuqetiiri - n.n. I,G.) este imposi-] , bit de gasit, deoarece aceasta ordine nu a existat nici' l chiar in mintea 3 autorului. El avea numai un plan,t.
,\, ,

. cindicatie

sumara.

general al marilor impartiri,l Dar. detalii asupra dului de asezare a capitolelor, nu". "Toute dassific,a{ion suioie des. Pensees me parQi~ "J, done arbitraire. Non seulemeni Les petits fmgments qui ,,:, sont en plus grand "nombre, sont im.possibles it Glasser,": ' mais - ces grande.') divisions memes, qui semblent §i ' claires quand on' les entend poser, echappent des qu'orc y veut entrer proiondement" 4. Si .E. Havet, membru , al Institutului, rni se' pare unul dintre cei mai seriosi ",' editori aioperei lui Pascal, c,are (Havetj ca si L. Brun:.,"~;, ,:. schvieg a cercetat ell de-arnanuntul manuscrisele mo - ',I.f " ralistului francez. /~ I" . Versiunea de. fata reda texte din Cuqetiiriie pro-. priu-zise :;;1 unele opu-cule care desi adesea publicate » " separat, in edith franceze, se integreaza in aceasta • opera, ca si dnel!; fragmente din opere eucaraet€.". :~.
i c" "\

'l '

stiintific,

.'.

"-

~r

In repartizarea matcrialuluisi in unele titluri ne-am. , servit de editiile Port-Royal si Bossut, Iar in lnfati:;;area ' .. ,_. : textelor am utilizat, "in afara de acsle edi~ii,.:;;i edrtiile I' ,l.~' ~ Faugere, Havet $1 Brunschvicg care se bucura de mare "' prestigiu in Franta, precurn 9i editia Chevalier, 1954~' Cercetarea comparativa a editiilor Irancezc, pe de 0 parte,ne-a descoperit, cum am arat~t, arbitrarul care a stat 1a bazajntocmirii unora din ele, rar pe de alta ne-a ingaduit sa le cuprindern mai cornplet. Folosirea unei sinqure editii, oricare din de; nu ar fi de nici ,0 utilitate ~ntru cunoasterea exacta a lui Pascal. Fara "' indoiala ca si folosirea mai multora a prezentat incon-' .' '; ,,~" venientul ca in unele dintre ele si-au facut loc versiuni diferite ale unuia si aceluiasi :fragment, fapt care a patruns, poate, si in versiunea de fata.
t, "Or-ice clasificare legaUi a Cugetarilor mi se pare arbi-., -\ '". irara. Nu numai micile Iragrnente, care sint cele mai nume-' roase, ~sint imposibil de clasat, dar insesi marile impartiri,' rare par iatit de dare cind ie vezi infali~atei iIi scapa, de' mdata ce -vrei sa intri in ele mai adinc",

2 Natura este corupta, lucru dovedit prin natura insa$1.c'l;J Bxista un r-eparator, Iucru -dovedit prin Scrtptura .. _ In "Pre'; lata", Pascal spune ca-si propune sa vorbeasca despre acei?'" , care au scris eu privire la cunoasterea de sine. ~" 3 De necrezut,

eXI
I
< \

;"",.,.

,I

In traducerea Cuqeiiirilor am cautat sa nu ne de,,,-.partamde textele originale :;.i sa redam, in limits "puterii noastre, cu exactitate, g1indurile autorului, Am considerat oportun - in tendinta de a cuprinde mai complet opera lui Pascal - sa ineludem - [n acest volum de Scrieri olese si cap. 18 din Provin-. ciale, precum si textele stiintifice : Experienie asupra vidului, Presa hidraulicii 9i Ma$ina aritmeiicii. 'Inainte de a incheia aceasta sctrrta notita, ne inga:" 'duim sa prezentam cititorului citeva seurte consideratii asupra calitatilor Iiterare ale Cuqetiirilor si asu•pra stilului acestei opere despre care Rene Canat (La litteraiure jran~aise 'par les texies, Paul Mellotee,. -~-Paris, f.a.; p. 215) spunea ca este "un chef d'oeuvre ..' 'de notre langue".$i pe bun drept, caci Pascal, mate" :.~'" rnaticianul ~i fizieianul, Pascal cugetatorul :;;i, apolo,. getul religiei, tributar, intr-o mare masura, secolului .~, sau, pe care l-a depasit prin gindire sl stil, este si un mare scriitor si, ceea ce-i rnai important, "un mare poet". . Pascal este poet prin splendoarea irnaglnajiei sale creatoare de slmboluri, 0 imaginatie plina de pitoresc, de mari dimensiuni care-l inalta pe ginditor. Imaginatia lui Pascal, .cette partie tleceotmte de l'homane, 'cette maitre sse d'erreur et de jaussete" a reusit sa puna in functiune 0 armatura de" valori de cea rnai mare diversitate. Aceste valori stau in spri[inul unor realitat! care-I rrdica pe Pascal cptna la punetul de la care poate vedea adevarul. Acest gindi- . tor uraste artificiile stilistice. EI creeaza un stil natural. "La vraie eloquence se moque de l' eloquence" ... "Stilul natural te uimeste si :te incinta, cind, mai ales, asteptindu-te sa vezi un autor, gasesti un om". Cind stim ca a refacut de 13 ori Provinciala a optsprezecea si cind vedem din manuscrise ca multe cugetari sint pline de stersaturi, adaugiri si insemnari marginale, ne dam seama cit de mare grija a avut el de opera sa.. pentru scrierea careia cu imaginatia a asodat faptele, I eli puterea de creatiesi eu pasiunea inimii a topit aceste
"..!~~'

/~~Pte f~u:t~,c~sa c;u'mktea lui cla~8 le~a pre;~ntat 1?-!,' mtr-~ Iogica Impecabila. ,;Le coeur. a des raisons que. la razSOn ne connait pas", 'Naturalul stilului lui Pascal '$i'meritul lui ca scrirtor oonstau in aceea ca intr-un s.e~ol ~n care pretiozitatea de maniere, de grnciiTE'! ,de :;;1 Iimba] era la mare cinste, el a cautat ~i a pus Jar loc de frunte, cind I-a .gasit, cuvintul' propriu -- chiar poPltlar-,' expresia sau forma gramaticala adecvata care'.,dau, in .modul eel mal potrivit, expresie gindlrii . 9i. fr'urnusete formei. lata exemple : ' -, " ~ ."Le~ rmseres qui... nous tiennent or la gorge, ori' s'en,coifje, des affaires qui Ie font iracasser, qu'ils _~, s'eri soiilettt" etc. Chiar~i alcatuiraa frazer lui Pagcal~ este supusa gl_ndirii prin saerificarea topicii ei elemen~~, .tare, 'ca in: . r "Le' nez de Cieopatre, s'il eilt ete plus COUTt,toute. La face du. monde etaitchangee" .. De -rnulte ori 'a dat, cuvintelor .sensuri proprii : cette belle phirb$ophie (beau, belle, luat in sens ironic); conclure (cu sensul de prouver, demotiirer = a dovedi) ; Sf couorir d~ (cu intelesul de se cacher de = a se ascunde) ; acheuer :pentru : a-i da ultima louiiurti : il faut done l'achever (Ia raison) ; admirer .(in Inc" de s'etonner = a se mira) s.a. / ' Pentru cititorul neprevenit si chiar pentru traduca- '. torul avizat stilul lui Pascal reelarna oarecare efort in ~ intelegere., textulul; dar, facind -abstractie de aceasta,', nu poti sa nu admiri pitorescul exprimarii, varietatea sensurtlor, rruantele .cuvlntelorvetc, "Relieful expresiei, imagirraa rapida .;;i surprinzatoare, neprevazutu] si vioiciunea frazei, iata citeva din calitatile .stilului l~i Pascal" (P. Doumic). ., I De fapt, ceea ce numim stil, 1a Pascal, nu este ce~a ~e se fnte1ege in mod obisnuit prin aceasta notiune, ,In stihrl lui "uu trebuie, 'cum zice el insusi, sa cautam I scriitorul, ci ornul", Pascal care a vorbit ell inima, dar

cxn

8-

c.. 131

-,

incercat -, incercare uruca in istoria gindirit ·umaa~e- sa facaa vorbi simtirea prin toate antenele . . " ratiunii, a Iasat omenirii 0 opera unica, . Cu aceste lamurrri sumare ne exprimam convingerea ca am reusit sa facem un lucru folositor tuturor -aeelora care ar dari sa cunoasca pe marele cugetator .- I Blaise Pascal. Trosiucatorui

'"

Cugetari asupra omului, .fHozofiei, stiintei, literaturii, i.uhirii; asupra eonditiei eelor marl; cugetari morale is] eugetaridiverse

"'

-,

••

'

t.

Editia Brunschvlcg Editia Havet IDd, f. = Editia Faugere Ed. B. = Bditia Bossut Ed·.. P. R. = E;ditia Port-Royal Ed. Ch. = Edi1;ia Chevalier I. G. = Ianou Ghidu E. S. = Ernest Stere .

Ed. Br. Ed. H.=

"Voi Ct{lterne aid gindurile mele jara ordine, .desi poate nu intr-a confu;zsie jara rost. Aceasta-i si OTdineaadevarata care va marca totdeauna scopui urmarit prin dezordinea insa$i". "Multimea care nu se injati$eaza ca 0 unitate este confuzie ; unitatea care nu depinde de multime este tiranie", .Piirerea care va inabu$i pe cea a poporului .este ea znsa$i menitii pieirii",
BLAISE PASCAL

Pentru traducerile cup rinse in acest volum s-au folosit edi\ tiile : Pensees de B. Pas c a 1, edition de 1670, Ernest Flammarion, Paris; Pas cal," Pensees, .Nilsson, Paris, 1896; P a scal B 1 a I s e, - Pensees, Lefevre Charpentier, Paris, 1841; Pas cal B 1 a i s e, Pensees, fragments et lettres, publ ies pour Ia premiere fois conformement aux manuscrits origlnaux en· grande partie inedits par M. Prosper F'augere, Paris, 1844; Pas cal, Pensees... precedees de sa Vie par M-me Perter, sa soeur, suivies d'un choix des Pensees de Nicole et de son Traite de la paix avec Ies hornmes, Firmin Didot-Preres, Pads, 1852 j Pas cal, Pensees.: publ iees dans leur texte authentique ... par Ernest Havet, Paris, 1852; Pas cal, pensees ... publiees dans leur texte authentique avec une introduction, des notes et des remarques par Ernest Havet, Quatrieme edition revue et corrigee, tome I-II, Delagrave, Paris,' 1887-,; P a'S cal, De l'autorite en matiere de philosophie. De l'esprit geomiitrique. Entretieri avee M. de Sacs). Nouvelle edition ave a une introduction et des notes historiques et phijosophiques par L. Robert, Felix Alcan, Paris, 1692; cpa s cal, Les . pensees.: T-exte critique par G. Michaut.zlrrlbourg, 1896; Pas cal, Pen-sees. Nouvelle edition collationnee et publtee ... par Leon Brun,~schvicg, tome I-III, Hachette, Paris, 1904; .Pas cal, Oeu- vres completes, Texte etabh -et annote par Jacques Chevalier, Gallimard, Paris, 1957 (Bibllotheque de la Pleiade, 34); P a s:1 a 1, Les pensees. Nouvelle edition annotee par Adolphe' IEspiard, tome I-II, "Larqusse", Paris,

-,

\
,1

"
r:

&rimul lucru care i se ofera omului, cind se priveste, este corpul esau, adiea 0 particica de fnaterie _ care-t apartine_]ill:nsapentrua intelege ce este aceasta , materie, 'trebuie ca e1 sa o compare cu tot ceea ee se .afIa dessupra lui~i cu tnt ce exi;srta ,entru . ca, in felul acesta, sa-si gaseasea'iimitele aidevara Deci omul sa nu se margineasca ai u- .\,,' crurile ee-l mconjura. 1sa contemple ~ intjea~. 'in malta si deplina ei rnaretie 3. Sa examineze lumina_. stralucitoare pusa aid ca 0 lampa eterna pentru a lumina universul ; sa i se para pamintul ca un punct prin comparatie cu vastul cere ~e-l descrie acest astru 4.$i sa fie uimit de aceea ca acest mare eerc : nu este el insusi decit un punet foarte rnio prin raport cucel pe care-I descriu astrii ce se invirbesc pE?'firma- ". ment. Dad vederea n~se opreste aici, sa treaca 'atunei mchipuirea dincolo, Va obosi, vazind atitea luI .

~ Date fiind "aranjamentele" fa cute de Port-Royal, acest . capitol are redactari diferire, in ed, 1670 si ceq a lui Havet,,' . publicata la Delagrave. ,. .: '\(, " Partea I pina Ia " ...Sa contempie natura" ... nu apare textul lui Havet, Textul Iolosit de noi merge pina la "...tot •

In ~.

eli adaugirile ~i completarilc ga,~lbe de Havet in rmanuscrisul autognif.'· Editii le Ch. Delagrave sl Didot-Freres, ca si altele, continua, 1a acest capitol, sirul Cugetiirilor, fara alt titlu, No! am .. rnentinut, pentru partea fina la a' lor, titlul MaTetia omului,. dupa ed. 1670 (I,G.j. 2 Unii (ex. E. Havet) cred ea acest alineat ar fi unadaos al ed. P. R. Sainte-Beuve Insa, in Port-Royal (t, III, p. 35-1) sus(.ine ca fraza apartine lui Pascal. 3 Ed. Ch. adauga : "sa'se tina departe de Iucruri le rnarunte". r, Adevarul enuntat are in vedere parerea de atuncica (cette eclatante lumiere) Soarele se invirteste vln jurul Parnint.ului. 5

edifici'l!l

~o.stru

crapii

$ipfif!Lintu!

~e tieschule

pi'l~ii in adinc~Tif',

vorn , la atomi prin comparatie ' . eli, realitatea Iuerurilor. Totul e 0 1>rera .infinita al ,: ~carei centru se ana pretutindeni, ~ eireumferinta nicaierf Inehipuirea, nOasfra se plerde 1a aeest gind. ~~uleginqu~se 6, ernul sa vada ce ~ste-el prin , '~~COhIpaFatie en in:treaga existenta, Sa, se eonsidere .ca , :ratacit in aeest canton indepartat a1 naturii.-$i din ~.felul cum i se va parea aceasta mchlscere," in rare '~.\.;' tinut, si cere-! lumea vazuta, sa invete a .[udeca este pamintul; imparatUle, orasele :;;i pe sine, la justa -Ce inseamnaurl. om in infinit ?-Cine~l poateSnte. lege? 7. Pentruia-si putea da seama de tot 'ce ~exista in univers, e bine ca el sa caute in lucrurile cunoscute elementele cele rnai simple. Va vedea ca a musrta, bunaoara, ii ofera, in micirnea corpului ei, parti incornparabil mal. mici : gambe cu mcheieturi, vine in aceste gambe, singe inaceste vine, umori In aeest singe, pica-' , turi in aeeste umori, vapori in aceste picaturi, $i asa ',va merge, tot irnpartind rnereu, pLna ce ,se va simti epuizat.jsi in puteri 9i inginduri 8. ' ,Dar este bme sa rnearga eli gindul pina 1a capat in aceste lucruri 91 sa examineze ell atentie ceea ce .spun aid . . Caci daca va crede ca a gasit, la capatul eforturilor' sale, extrema: initci!me arnaturii.. Il voj face sa vada
monde
5

B Pascal foloseste metoda psihologici'i III apologetica, opuniridu-se astfel metodei metafizice. Nu neglijeazi'i insi'i nici demonstratia bazata pe argumente rationale. ,;Ma!.:ea orIginalitate a lui Pascal, zice Brunschvicg; este ca retorica lui e fundati'i pe studiul psihologic al omului", 1.0. Fotocopia copertei "Cugetarj~or" prunei edi til a lui Pascal

visible.,. = toati'i lumea cea vi'izuti'i..' ', G Etant re);enu. d sot., in' sens propriu, adici'i reculegindu~se pent-ru a se examina ei insu$i (ed. H.), 7 Qui Ie peut eomprendre (?), adaos al ed.: P, R.

Tout ce .que noUs Joyons, du monde ... ; ed, ]'.;

Tout ce

I'

......

0;) U til

0..
<;;

OJ

';1
......

<0

.... OJ
...,
ro
;:l

;"

&

'3

'3

'" ';:: '" r::


OJ OJ OJ
;:l

"" <0
:S
ro
M a:!

0-

-a. 0
0 ...,

J
"

in 0 noua prapastie. Vreau ·.5a-i zugravesc nunumai univers~ 9"i tot ce este in stare sa' inteleag,i din .imensitatea naturit ,inlauntrul acestui atom irnperceptibil. vada aici, in _acee~i proportie cu lumea vazuta, 0 jnfinltate de lumi; care fiecare Lsi are firma- -. mentulei, planetele sale, pamintul sau : pe aeest pa- : mint, fiinte vii9i ehiar rim~ite 1a care se .vor gasi aceleasi Iucruri ide care am vorbit ;--91,gasind La infinit si neobosit, aceleasi lucruri, sa se piarda in aceste _._ minunatii tot atit de uihlitoar~\prin rniciinea lor, cum slnt celelalte prin proportiile lor, Caci cine nu va \ cadea in admiratie 1;;:1 faptul ca corpul nostru;" ---c::::....._n adineauri nu vera perceptibil inunivers, el msusf in sinul totului, este- un colos, '0< lume mai de graba un tot prin voomparatie cu' neantul care nirneni nu poate ajunge-? Cel ce se va examina in 'acest fel se va inspifiminta.,~-" .: fara indoiala, vazindu-se ~suspendat_jp ma~e-: natura i;-a dat-e intre aee§"te daua prapastil, a infipi- ':':. -, tului ~i a neantulU1, de' care QmulEts~te deopotriva

.ea'

ss

>

in(:TepartC!J;

9..

~-.--_

_.

de

El'va trernura la vederea acestor minunatir 9i ouriozltatea sa, transforrrrindu-se in adrniratie, va ]i d~pusa rnai degr~ba. sa Ie "con temple in liniste d~c~. sa Ie c, teze CU mgImfare: -. _ ., :.,

ca

natura

?,N,'

it es,t' egalement efuigne (adaos ai ed. P. R). tar ed. H.: "Cine se' exarnineaza astfel s_e valnIrico~a de sine insusi si, conslderindu-se ca suspendat in masa pe care natura i-a dat-o intre aceste doua prapasW, a infinitului si a neantului, va tremura Ia .vederea acestor rrununatii' (ed. Delagrave, 1887, p. 3, al. 1). 10 In ed, Ch.: "In imposibilitate de a intelege "~~·~;..""1,, finalitatea Iucrurilor si principifle 101'sint pentru om intr-unsecret de nepatruns", . Fotocopia pri mei pagini din prima "CL1geUirilo~'" lui Pascal edltie a

9 ••• dont

aceste _infinituri, oarnenii s-au '~' pornit sa cu iridrazneala natura ca 91 cum " _. se puteau masura eu €,a. . E straniu faptul ca ei au vrut sa inteleaga princi. piile "Iucrur ilor 6i ad! sa a', . .a cunoaste. ~-tot' tr-un . or " de maLe_dtera '9i obJ&_r:±lll preocupan r lor. __ Cad, . fara indoiala, un -asemenea plan nu. se poate face fara orgoliu, ori fara 0 capacitate infinita casi natura, Cind cunosti bine lucrurile, intelegi ca ~~~~iI.L..!O;t!'1"

c;

mult mai putin vizi- . au' vrut sa ajunga,' Ia, ea in primul rind. Si aici s-au-potienit cu totii, .P~_" .. unde si trtluri ca acestea : Despre principiUe .lucruriloi!; I'.:;' . Despre principiiIe jilozQfiei 129i altele asernanatoare tot atft de fastuoase in pretentii - cu toate aparentele ,n.' oontrare - ca si acesta: De ommi scibili t3, ' •( , Unii se pretind mult mai capabili sa...QjJJ..nga_i~inima<;· ' ~r~Or~de~~ sa l~ :uprin~a marginv~:~uiprafata. (.,.'~ Iblla a Iurnii ne depaseste in mod vad{:'(; dar cum noi stam deasupra lucrurilor marunte, ne credem mai capabill- sa le intelegem, cu toate ca nu-ti trebuie 0, capacitate mai mica pentru a merge pj)na la nimic \' 'dedt pentru a ajunge pina la tot. Si pentru una si ]' pentru aJta iti trebuie una nemi3:rginita; 19imi separe • ca -acela care va fi inteles ultimele principii ale Iucru- rilq:- ar putea aj::nge sa cunoasca,9.i. infini:~l. , ¥na,,:rJ~,';. depmde de cealalta 1\ Aceste 8xtremltatl se. atmg '91 se, ~ u_nesc tQcmaj prin incfei)artarea lor, regasindu-se i~ Dumnezen :;;i DlJ.roai in Dumnezeu, . .-:Sa" ne ,oaJ9tem deci puterile .• slnt ~ nimic 15)9'8 i sintem ceva, nu ve em
.I.J.J.IJ£.'-'.I.U.·
>

"

J'

"

<,"~

.et son litre n'est pas 'mains distant du neant d'ou i1" est tir,e ... In ed. 1". : .. .incapable de voir le neant incapabila', ~ .de a-~i q'a seama de nimicnicie etc.".
U ..

~ -Titlul unei%ere it lui Descartes. ,-I,G. ~ 13 Despre tot ce se poate sti (formula intrebuintata de la Mirandola). ~ I. G. 11 Ed. ell. adauga.: "l1i una conduce la cealalta", rs "Sa ne cunoastern insernnatatea.: _ sintem ceva : si sintem tot" (ed. Ch.). 9

,.

'-'i

.\

, pdp starea no ~tn3,care extreme, ne gasi -, intr-o " Sim!uri]e 18 noastre nu vad nimic din ce a artine , ,extr§me_lor. Prea. mult zgomot ne asurzeste prea fi:tulta lumina ne orbeste ; prea marea distan (departare) casi prea mares apropiere irnpiedica vederea; ;:__._ ce-i prea lung!?] ce-i pre a' scurt 19 dauneaza intr-o "voibire; prea marea placere incomodeaza ; prea multe eunostinte displac 20. Noi _nu simtim nid caldulextrem; 1niei frigul €1Ct u:mile excesrve- fie sirrt__du~' Nii Ie mai sirntim, Ie suportani. rea _. ulta tinerete m si. prea mu.,lta batfi.nete aduc prejudicii spiritului ; J2rea multa !?.i prea pulina hrana ne+tulbura actiunile ;.j2rea multa si prea putina invat,Hura indcbitocesc. Extre16 In alte editii : "pu1;inul pe care-l posedam ne ascunde vederea Infinitului", .17 Acest pasaj, C]l incepere de la "Neputind patrunde ' aeeste infintturl" .... neexistind in editiile intocrnite dupa cea , din 1670, l-am. Iuat dupaed. H. (ed, 1887, vel. I, pp. 3-5). Dar ed. Ch. mtercaleaza aici : "Puterea noastra de intelegere ocupa In ordinea inteligibila a lucrurilor acelasi loc pe care-I are -corpul in intinderea naturii" (p. 1108)_ ' 18. Tot ee percepem pe eale senzoriala. - I.G." ~19 Dupa: ".ce-i prea lung ~ir ce-i prea scurt", in textul toriginal' se aila -: "pr.ea rnult adevar ne uimeste; stiu .' oarneni care nu pot mtelege ca daca din zero' scoatern patru rarnine zero". Primele principii au .prea multa evidenta pentru noi. - 1. G., , -i ' 20 Dupa : "prea multe cunostinte displac", textul prim adauga : "in muzica'' (ed, H.); ,,~i prea multe binefaceri kita, ' noi 'voirn a avea CUi CEl plati datoria". $i apoi acest citat din' Tacitus (Ana}e, IV, is): Beneficia eo usque laeta sunt dum

l7i,ne scapa : ea se desprinde de noi 9i fuge eu 0 fuga vesniea ; nimie nu 0 poate opri, Aceasta este conditia no astra naturala 9i toto data cea mai ccntrara inclmatiei noastre. Noi ardern de dorinta de a gasi un loc sigur ~i 0 ultima baza "statornica spre a IhiHta' aid un turn care sa se inalte Ia infirut, Dar tot ~pi~ fieiul nostru crapa I'?i pamintul se deschide --pifi~ in adincuri 22. \
/

CAPITOLUL II Contradieth uimitoare ee se gasesc in natura umaria eu prlvire ia adevar, Ia fericire 1;ii la mal muIte abe .Jucruri,

vid.entur

,@dium redditur

Binefacerile sint placute atita timp cit crezi ca Ie poti face; daca ele depasesc cu prea mult aceasta Iimita, recunostinta da nastere la uta (citatdupa Montaigne, III, 8 avind intelesul frazei lui Pascal).
=

exsolvi

posse,~ -ubi mu,ltum

anteuenere,

pro gratza

Ed. Ch.: "PluUm intr-un mediu vast, mereu scvaitori, hnpin~i dintr-o parte in alta". 22 Bd.Ch.; trop .de eonwllcLnces dep~aisent dans sique = prea jnulte oonsonante displac 111muzica,
21

mereu

La tlW-:1

10

11

flU

Dogmaticii admiteau 0 certitudine ubsoluta, nu se indoiau, afirrnau $1 credeau dl -omul poate ajunge-Ia adevar. tiosmaticii se opuneau scepticilor (pironierulcr), adeptt ai principiulur indoielii. - 1. G. 2' Partea aceasta lipseste din ed. H. Este Iuata din ed. Didot Freres, 1852, dupa ed. IG70. ,." 3 Forces. (E. Bavet) ; raisons (Didot Freres). . 4 Principiu: prima cauza, prf ncipi'ul tuturor lucruriICk'-J .primul pri~cipj:u.,.. prmcipiul suveran, In a~c.e.ptialui Montaignei liia clasicilor,: maxima; ~y~gtil'a: de''_eoifduita'~'~"'''C''''''~'''''''''''~'' Pascal. intelege prin principii ,$1 primele principii)- adeM'?"" , rur ile ,de tamelie asupra.. car.p:ru .nrci discutie, nici , _lndoiala' nu -poate :liL _: LG. ' 5 Aid, ca si hi alte parti, Pascal este influentat Des:" cartes, care in Discurs asup1'a metodei, partea a patra, .se exprima astfel: "...mai exista oamern care rill' sint inca convinsi de existenta lui Durnnezeu si a sufletufui ior : prin argumentele pe care le-arn adus, vreau eu tot dinadinsul ea ei sa stie ca toate celelalte Iucruri, de care se cred poate mai siguri, cum ar fi ca au un corp, ~I ea exista astr! si pamint; 'ii_ altele asemanatoare sint inca mai putin sigure" (Editura Stiintifiea, Bucure~ti, 1957, p. 66)., - I. G. ~
_1

....

c-»

'parte obiectiile pe care pironienii Ie fac- \ obisnuintei, educatiei, moravu-. nlor, mecliului 7 si ale altor lucruri asemanatoare careantreneaza, pe",cei'"Jnailf~~e'''0amenJ,j_k~e" n~ dogmatizeaza. d~citye ao~s-te 9~b~ede;'temeiuri 9. ~ 1 un. tal e al _ll_Q ~lor este_ urmatorul -;- da debuna:--creqm a ~~lsin_cer fiU J&d?;Q~L~ndoi,~',-", m, spun ei, adevarur" ~ .... -,,~C::i1~1l;;- :.",~~' .. _ or _' ':':::_.J..I...J41;. ~Ir... _p ea rationamentului, ci si pe calea., < unlor ,1 pe cea: a unei intelegeri viisi revelatoare._- .,' , umai acest urrna fel dea vedea ne 'ajuta lar' cunoa~ter:~ prn;:ne]oF principij -.&7a ca degeaba mintea. noostra - care nu aduce 0 contributie prea mare 1~,
l~potrlVa influentelor
v

~as. Ia

?in

de'

>o.comme on. reve souvent qu'on reve ... (aceste cuvinte sint: barate de Pascal m manuscris) ~ I G . 7 des 'pays... .. . ~
_8 des h~mmes commune (i,n unele 'edWi).\ C~vlntul commu.ns nu se gase~t_e -in textul original. . 9V ~ . • • .' 0 u S 1 n, In RapPo,rt d Z' cademie,.. A' (pp. - J69~171);, Hi1se~te $1 alte cugetari referitoare la pironisrn suprfrnate de('(I. P. R. Le redam in alta parte. _ I. G. '

'-

.:

12

13

'\

duce eel mult la eoncluzia dlJ ratiuneai noas-. este slaba>-9f nicideciim Ta incertrtudinea tuturor c,Uno!?tmtelor noastre, dupa .cum O,C pretindi ei, Caci cunoasterea primelor. prindpif,.''''cu.m _sint lJ~oarA .spa"ttul;tirnpul, ·rn~car~a:;·numai1.il; ateria 11, este tot m '~a detemeinica "cum este oricare',din a_~elea"'pe"'f'at~,'~ pi Ie e~da:}i :ratHjn'amerit~TEr-'-nmrstre. ,De~ fapt"ratiunea' ttebuie sa se sprijine pe cunostintele 'dQoiitdite"':~u~' ,a%utct'rul nteligentei 9ir al simturflor"; i pe _ele·sa':~i Inte> .m.E.!ie.ze to,alii puterea ei deconvingere.,"
< • ~ '. j> , _..
iI' ~ ~.

- "3....Imi tiau seama -ea exista trei dim~nsiuni in sPE\ti~, ca nurnerele sint --Infinite; ratiunea dernonstreaza ca nu exista doua numere Hi patt;at, din care unul .ar fi dublul celuilalt, .. .
. ,f, ,4 totul

cu. cer

Ageo{rarurilese.
1

u 'ne,

~ ele'· yl';'i e cal p

enuntarile
1 ~ 1 €_. ',.

se extrag;
.,

5 Ar fi ridicol. ca ratiunea ~s&ceara, tI\!r,nii~i lig!3ntei dovezi despre primele aoevarun,. dupa .ar fi ridicel ca inteligenta ceara ratiup'ii '~etir' 10ELS:l' .;-ter~"', tuturor problemelor . pe care le ._, Aceasta neputinta esterde natura ca servi=Ia urm_. ratiuni] care ar" avea pretentia- sa supuna jude. toate Iucrurile, nicidecum Ia combaterea certitudinii pe care 0 avem ,cii TIU numai ratiunea este eapaplla de a ne instrui, Dea Domnul cal'iJ,o:ll a i!JJ avern s -nicicdata nevoie -de ratiune 9]' sa putem cunoaste toate

sa

lucrurile prin instinct si -prin si'mp2. Dar natuj-a ne-a refuzat acest bine 9~ nu ne-a dat decit foarte putine cunostinte pe aceasta din urrna cale; tcate celelalte nu pot fi dobindite decit prin rationament. --_."., .._ 'Ra~b~lul l:ttre. oam.enl" fiind ,deschis, trel:ju~.g,J~\ are sa-,;a atItudm~d..e sltueze \ng.~r:.!t.h"saJ.t. .~ pe ,~a"". a e cea a ~cepticilor;; cacie~1 _-.~~ ce s-ar gmdl Sa ramm!'l neu ru ar~ic prin exce-. '~. Ie. ta : neutral' te este -·esema '."' 'icismuIOi.~. ~ne. '.),.' .... n ..."~ . nu este tm 0 nva see lClor este·" pen '. 13,. .r are ce va face omulfn " ',.., ;~ -va- . ._', e~ de, tot?, n Ol-se_-va.el cind este Lo stare de vegbA) :c:. '\ ~md, 11 p~~b sall cmd 11 arzi? '!ndoi-se-ya el dad'! =t!€",. l~ l~ _ Se.t~_jci!Qt~xista? Nu g-ar H]J,t_ea.c~~~, 8J1fD¥epma alCI : 1~1pot sa sustin ca ,..rr-:a existat nici- +:. I ¥, ot cu adevaxat ~aperfect sceptk,._ . Nat~r~ _ajut~ r • • ea n pu mCloasa ~i 0 impiedica de a rataci chiar pma in acest grad. Spune-va. omul ca. 1?Dsed~~cu certitud!ne adevarul, cind elnu poate,' oricit l-ai "m~emna, sa prezinte nici 0 dovada despre acest adevar 91 este nevoit sa dea indarat ? 14 ~e ::a ~escurca a~e,asta eonfuzie? Natura pune in ~ncurcatura ?~ sceptici; ratiunea pune in incurcatura pe do~mahc\ .Ce vei deveni tu, omule, care' cauti adevarata-ti conditie prin propria-ti ratiune ? Nu vei putea scapa de una din sectel~ de maisus, dupa cum>'·' mer nu vel putea trai in vreuna din ele !' , r--'""'-E!:.I<eY=""se:__ este ernul in ce privest ozitia adevaL'. •-1 exarninam acum raportO'in-..,.u'---,........,..-'-......--+
• v » _. • ."

Prin
biEL -I. G ..

morala,

prin

'experienta

sensi-

10 Pyrr'hon (365-275 'i.e.n·.)., mazaf, 'ele.v al riui Anaxarh, .a fast eel mai mare reprezentant al unei scoli fi19zofice idea- I Iiste care avea ca deviza : non liquet, nil potiu» = nimic UU ' este- sigur, totul : este indiferent. Pironienii au' fost numiti!!l 'Sceptici, f!ind¢a se indoiau de, or-ice, A se vedea si, studiul In-. irodudiv la acest volurn, pasajele despre pironieni. I. 61" 11 Cuvintul matiere este un adam! al ed. P. R.

. " ~3.E.d.F. o;tdaugii: .»:..~i nU sint pentru ei, insist; sint neutil, fpdlfer~ntl, nehot~n:~l la toate, fara exceptie".. . , '. Relahvlsmu~ opmnlor cu pnvire la adevar Ii produce lUI P;;scal 0 re~c~!e sceptica ; crede totusi cu 0 ferrnitate care nu s~abe$te ?e(;lt,. in momentela d~. fe:,:,oare mistica, in posibi1.ltatea a4e~.aru1~1l fun~amentat fitilnJlflC, _cu sprijinul ratiunif, ~l a1 expenent:~ bazat~ l?e . datele simjurfl or, ca si in necesi(,n~ea cUI!0a!?tenz nat~11- In,.' autenticitatea ei proprie, Ceea ce- I se despnnde foarte bine din atitudinea adoptata in problema vidului. - E. S. .'
u ~ 0, IB1
01,

14.

.,

"seep J.S'~""",","",,"'d!tJ or actiunilcr se spinzura, •. "$i eu toate acestea, de un mare numar de am, nicioind fara credinta nimeni n-a ajuns la acest punct 1a care toti tind incontinuu. Toti se pling : principi si supusi, nobili ~i""'Oan:eni de ~ipd~; ?atr:ini, si tine~, tcI:ri ~i slabi; savanti lid ignorant; ; sanatosi I}l bolnavi ; din toate tarile, din toate timpurile, de toate virstele 6,i conditiile, O,lncercare asa de iunga, atit de continua si de uniforma ar trebui sa ne convinga cu adevarat despre neputint~ in care sintem de ajunge la fericire prin sfortarile noastre proprii 16. Exernplele insa nu ne ,linvata nimic. Ele nu prezinta .niciodata 0 perfecta ase".m?n.w.,.e_pl,l~ ~~,~l.,nostru., Deosebirea pe care 0 cox:statarneste singura care ne face sa avem speranta ca nu Yom fi dezamagiti in eutare sau cutare imprejurare. . "'J\. ntul nesatis'" "j cu ~ :,.sp ranta 17 . elatoare, care, din nenorocire m neno;' , . -J:'OCIte, duce pina la moarte, capat i?i eulme de unde ne ) nu te mai tntorci, " Ceea ce pare stranhl la om este faptul ca nu exista nimic in natura care sa TIU fi~ In" stare de a

sa naturala, nu exista rurmc catre care sa. TIl,!. fie ill. "', :"~ stare a se indrepta, De cind pierdut, adevaratulbine; .,;'", I totul poete sa i se para bine, chiar '9i distrugerea sa- ; proprie, oricit d"e, opus ar fi acest lucru ratiunii -'91-~, :.,~ naturn. " ,_ ,;./

tine Ioc de scop' ~i In care' el sa nu'~c~ute fericirea'o:$ astri, clemente, plante, animals insecta boli. < boaie, vid~ crime ~c;,qm~l iiind decazut din 'stJlre3~'

raz~

:i.;~:

'a

I~

sau

~~,t:.,~,

",

"

~.G~ ~ tOritate_.aliiL5n ce~i si ~~t~~t~ . f.\CesEe~treCpfueri pami~ au format treisecte, iar cei pe eare-i numim filozofi n-aufacut altceva decit sa -urrneze inm6d efectiv, una din ele. Cei ce s-au apropiat cel imai niUlt. de ele au gasit ou cale cit este necesar ca bineIE:!uni'i.~r.sal, pe ?are toti .oameni~ il .doresc, s! nu steavin '-'"J!:iII .nICl lJDl!l dIn luer-utile partIculare ce nu:pDt fj p08e-_ . 1--" d~te, deci~ d si. urom 9-1care avind mai mult~~\-;,:1 p r Imru. mult Intrlsteaz e esorul lor, ill ',,7 lipsei partii pe -care acesta nu o are, decrt 11 m~q!esc Win' satisfac(:ia ce-i' procura_partea care-i apartine. Ei au fnteles ca adevaratul bine trebuie sa fie asa fe1, inert toti sa-lpoata poseda in acelasi timp; fara- rniosorars si fara invidie si nimeni sa nu-l i>oata pierde fimpotriva vointsi sale. Ei au inteles acest fel de bine dar nu I-au pututgasi ;" 1?L l~cu] unui bip.~ in solid ~i efectlv, n-au imbrati9at decit imaginea g~~noaS~" a unei vclvtif.arH:fts-tb "
J'

~r-."

ur:

oauza

.." . care este departe

lui seul est 'son veritable bien et depuis qu'H l'a quttte c'est une chose etrange qu'il n'y"a rien... . >_, :. '.. -_. " . ,_ 17 ... J'esperance, zice ed. de la 1670; ...1 exp~rt€;nc~ = exp~' ,- rienta, spune 'ed. F., ceea ,ce da, n~§tere :mei man confuzii,
de a expnma gindirea lui 'Pascal (d. Havet),

15 Prima fraza. ~i Inceputul celei de-a doua din acest alineat apartin ed. P. R.. . 16" Faugere !Ii Havet dau un alt inceputecestul p.ar~graf ;.

t&ebui~ siL~~ oast~oi. asium e ne imping Inspre affira"';CriTar &;(f lucrurile exterioare prin e1e insele nu Ie stimesc.., L~crurile dinafara noastra ne ispitesc cie nmlte oct ~i ' ~~;e cheamsl rind nici PI] ne gindim la ele. Asa ca ., ~ ~ilifZOfii vo~ ~pune :.',,~~~ntr~i~l~a ; ~_._ '\. l.Oa£~~~et! ga~la". Nimen] nu":'i va' crede.",C~'-.' \':':) care-l srnt cei rnai goi sl mai natarai. ee' "" .C.IY,alB 1 mai van decit ceea ce spurt.

..~ti~~!

~ar-r:ic

creer

cad

18

16
,

de Filologie
{:\1Pi?Ui\\UT"

A:JW~~f~

P.R .

tooLOi~I~ ....jqll,Jl>."::~~o..I<L~~~~.""_-

~, \(~~~

_"

... '

"

":;":''',

1 \..(

c'

",:_'

..j,'
.1

~i:,.'
(

mul nu stie pe ce treapta sa se 3t9~ze;"<-ELJr#iel','te. n rat~cire, Si~te in el urme ale unei stari feri~ i

,.

_ .• '-":e-.v~"·-' "-,~...:;;~.,~~~":;;.;_._.~ • ...... ,,,,~

ratiunii caOmul poate sa fie virtues prrn el.mSU~l, n1i,!I!l.il.J.. sa vie~ a;est:11::c~.u,-di v~rtutea_Qoat~_fj atinsj, fiiJ:§' ~fine .se,ama" -de imprejurat-ile. exterioare .om'bllUl.,l;e€&-..Ger_e,vldent.:.conshtUle .~" 6 abordare de pe pozitii id~@1isJ;e a problemelor eticii. - 1. G.

t: ). 19 Stoicii, partizani ai filozofi~iiui Ei austin, intre L".~ altele, .ca 1a .binele s~ ~.E~p_(}?:~e ._8,J,unge , num~l pe c~le~ =

'20

..

,mouvements.'

."

'"

" 21 22

Acestinoeput necesar este un adaos a1 ed. P. R. Misere. Ed. F. adauga : ""'9i moarteav18

'-:V,,~~;

CAPITOLUL

HI
1

M"aretia omului

! l-~
<

concepe un om farit miini ~i fara picioare ; concepe chiar fara cap, daea experienta nu m-ar tnvata ca ernul gmdeste cu capul.. Numai BlnQi..~ ~~~~ ... ~rrl.Ul.Nimeni nu-l poate c~pe o fira ea 2. 2 Cine simte placers :in noi ? Mina ? Bratul ? Oar? Singele ? Cereetati si Yeti vedea ca . trebuie sa ceva imaterial.

.,ttl Pot

Astfel, toate nenorocirile omului dovedesc mare Sint niste henorociri de mare senior, nenorociri ,' re~e depose· 4 Cine se crede nenorocit ca nu este rege in afara .';-'i de un rege deposedat de r3{lgJ? Gasea cineva :pe Paulus' Emilius nenorocit ca nu mai este consul? Dimpotriva, . toata lumea il gasea fericit ca a fast odata ; pentru ' ca el nu era facut sa fie totdeauna-consul. ,~ . ,.' , Insa lumea n gasea foarte nenorociu-' pe Perseu" , ca nu mai este rege, Iiindca el era facut sa fie tot- __. )~ deauna rege, asa ea parea Jucru bizar ca rnai putea suporta viata, Cine se crede nenorocit ca nu are decit o gum? 9i cine nu este nenorocit ca nu are decit un·' ochi? Nimeni nu s~a gindit vreodata sa se "ii:iitristeze ca nu are trei ochi ; dar oricine ar fi ne!hingiiat daca . n-ar "avea decit unul singur, sau daca" n-ar avea nici ul5 .. ~

ria.

.....

"

.'
.)

, , sa
.

1$~~~~;~~_~tti~eEin~e~'n~' "adevarat ca, o~r§<o~' c~i~t:JEste te'vezi nenorocit, inseamna sa fii adevarat ; dar inseamna si \ca esti mare daca stii ca esti nenorocit. '»

se

IS Ie

neno

Cl,]!

un 5 ~vem 0 asa de fr~m:oasa: 'id~; ~d~~~re' SU;let~/$;:"? omului ca. .nu putem suferi sa lim. disP.retuiti de el . . .~ $i ~ nu TIe bucuram de s, ' un-'.~ s~flevt; l?i "tOata . ) ,v'· 'l . a oamem or consta III aceasta stml. :,i ~~;;~~~~~~~~~~~~~~~~~~.>.,~f·;. Daca ~a glorie pe care 0 cauta oamenii ieste pe de 0 parte un senm al tlcalosiei si at josniciei, ea <,- ) e~te pe ~e alta parte un serm; ~l excelen~ei oa, CIte aven ar avea oilll!] J;!f:' !!aIDwt role9FlQ9 saaatate \ . si ~. moditat.e s-ar blli;;;;; ~:ste sa1i,sfacut .dacii. l ,. nu este stimat de semenii sai, .;-'" , . - "_ -~\I Onful 'pune 8I~a de mare pret pe ratiune, ea oriee "'j ,.~ avantaj ar avea in lume, el se crede nenorocit daca- (/'::j nu ocupa un loc deosebit de bun in felulcum il [udeca '1.,3 semenii lui. Este eel mai frumos loc din lume ; nimic ,) nu-l poate indeparta de aceasta . dorinta : ~i este cali- , tatea cea mai nestearsa din .inima omului. Cei ce
v

7. " ~

er;nll.

rot.;;

(,j '"~

asa cum stiu ca slnt,' a tost nevoie sa dau 1a ° parte toate -aceste membre care alcatuiesc masina umana, adica a trebuit
consider fara brate, fara pieioare, fara cap, intr-un cuvint, fara trup" (citat, de' E. Havet, _,dupa 'V. Cousin, t. XI, p. 364). .
"

escar es se exprima

astfel:

"Spre a .ma putea

examina

sa rna

= asa de nenorocit, , Perseu a fost ultimul rege al Macedoniei ; a murit captiv la Roma (178-11:19 Le.n.). 5 " ..• sau dad. n-ar avea ' nici unul", adaosul- nostru, ed. F. Ed. en. da vun alt inceput acestui capitol, 3 4

Si malheureux

,
I

20

21
I'

I '.,

om .sa cj.preasca, a 'gasi -adevarul, spre a n gata, ca, , desfacut de patimi, sa-l urrneze ori:unde-l· vag~sr., . $tiind cit de mult patimile Ii intuneca constiinta, a~ vrea ca el sa urasca in sine placerea trupeasca, .care-l influenteaza, pentru ca sa nu-l orbeasca in alegerea ~ ce face" ~i sa nu-l tina ~n loc, dupa ce va fi ales.
,"I

'_

'cAPiTOLUL IV

"

$1

periculos sa insisti asupra egalitati! omului fara arata $1 maretia sa, dupa cum. este periculos s8;-i arati cu prea mare insistenta maretia pe Gareo are, fara a-I face sa-sl-vada josnicia.Este. ., .il;:sa~i rnai periculos sa-l lQi9]'ne)~tiutG.t f,'i de una. ~ \ 1?1 de alta. . ..), .. . rn'Este bine 'ca' omul+sa-si aprecieze valoarea, Sa (' se 1U'&asca pe $!1ie 11ftr'tlC~Q""~capaollaae bine." ~ ,.) Dar sa nuv.iubeasca ceea ce-i [osnic in el. Pentru :1 ac~asta sa ose dispretuias~a, f~in~ca altfel toata pll:tere~ lUI este fara folos. Irisa, bineinteles, nu trebuie sa .\ dispretuiasca cee:: ce ~ns~ituie capacit~tea !1atur<3.1~ : a sa. Sa se urasca pe sme mtr-un fel, sa se iubeasca .( in altuL ~l are in el capacitatea de a cuno~te adeva, . fur· 91 all fericit ; dar nu poseda adevarul in mod , statornic, nici in mod satisfacator. A$ vrea sa Iac pe
y

a-i

i ~r;~:c:~::t'g::~~:ne~~:a:a
U

celorlalti, cu 0 ~r.aire lmaginara ; si ~m, scop, ~fortl.lri, ca sa' paI=QHlo altfeJ dectt sipte,m. mereu s astrarn si sa infrumuse aceasta ill 1ma i . . cy-~jam g cer~ala . Jar daca avem Iiiiste, dad 'smteITl generosi sau ere.... dineiosi, ne grabim a seoate in evidenta aceste virtuti; punindu-le pe seama fiintei ee ne faurirn in imaginatie ; ba chiar le-arn Iua complet de la noi,' eu seopul, ".,"." de a i Ie atribui; '$i. bucuros am face chiar. rniselii.x' t·, ., numai sa putem dobindi reputatia de vih:~ji.Este 0' , ,. bun a dSi,vada a neantului fiintei noastr~ faptul de ~;": '_"' nu fi satisfacuti de una fara cealalta :;;i. de.a. renunta adesea 1a una penfru cealalta din aceste doua fiinte."i ,J~_ Cad eel ce n-ar vrea sa-si pastreze onoarea, chiar

.@Oi n:r ne m.ui1Ul~.lmocu voirn sa. ce .~ve~ t~aire,: in propria noastra fnnta; traim
l:autain

j/'"

..

In

ir:no'( ideea in arest

am~

:=.~,.',

~ru

e Ed, H. are 0 alta· punctuatie aid~i deci alt .sens: "",pentru ca. el ~tie ca moare (stie) ;;i avantajul pe care il ate universul asupra lui. Universal 'nu stte nimic". 7 Ed. F. adauga : "...pe care n-am putea-o umple",
"

de mare, cade· orice ai alatura-o, chiar si de moarte , tot ai iubi-o. , '; l])Mindria atirna in balanta tot atit cJ1t toate l)1jie-·' riile noastre luate 1a un lee, Uneori ea' Ie ascunde; ...
!

..

T'itlul, dupa ed. H .. ~ I.G. 23

22

terea lor. , Din cauza mlndriei ne complaeem lin mizeriile ~i in greselile noastre asa de mult, ca ne pierdem bucuros 'chiar si viata, numat sa se vorbeasca despre ele.
C

alteori le lasa la vedere si. se tmpauneaaa cu eunoasi'

'.'

.'

y,

de -os~~" F~ ~ ~ oiala, natura nu este -asa de .uni- _.~ forma. isnuin ~aM beaea ,i tir;:i~dupii:ea . l:' nat.ura/il: clteodata natura e mai puternica \,?i retine :: pe om in instinctul sau, cu toata obi\$fiu1hta, bUna ' &2itatea nu este decitvanitate. De cele(m~. ori lurnea nu vrea sa stie decit spre a face sa', ~ se vorbeasca de stiinta ei. Nimeni n-ar ealatori pe mare numai ~ntr:.u;_sin~ msus], numai pentru plii:erea-,,' de a vedea 91 fara speranta de a sta vreodata cu cinev~ de yorba despre dilatoria 5 sa. .., ' 9:Nu te preocupa . clt'l.ll'?i de putin stima oame- , nilor din orasele prin care es,tinumai 'in trecere; dar oind trebuie sa stai in ele citva timp, te ingrij~tt, de acest lucru. Cit timp trebuie ? Un timp in ' proportie- cu durata no ~ desarta si plapinda. .
10 :Amorul
Ul COl:J,+in!Ia

,.~

, 4 Vanitatea ege 8.§a de bine infjpta in inima ornului cii i moiicul si rindasul 2 sihamaluJ..; toft se lauda i VOT sa i iiI . ~fllai' ~ -,' 1 vor a t lucru. Cei ee scriu impotriva gloriei vor sa. aiba gloria de .a fi scris bine ; iar eel ce citesc eele scrise vor sa alba gloria de a 'Ie fi citit, Chiar 9i ~eu care scriu aceste lucruri am, poate, 'aceeasi dorinta si " e posibil ca si eei ce le VOT 'eiti sa 'i:liibii una asemaC

." , ,-", .
-P,

"

.,. s-e: :.' ,."

'~I.'.
"
\lar
'1 _- '~

\n"iltoare.

5 C, toate,, ticiil.~iile ,noastre care ne 1.'mpreSioneaza u ne :;;i sugruma avem un instinct _pe . care nu-l putem inabusi, care he inalta, .
I

6 Sin,tem atlit d~ ~nglmfa.ti,. i~citam . voi ~ fim _'eunoscutl de tot pammtul :;;1 chiar de oamenn care -vor veni dupa 'noi Si sintem atit de vanitosi, inclt stima ,a cinci san sase persoane care ne mconjura ne amuza si ne multumeste, __ . . 7, Lucrul eel mai important in viata este alegerea uneimeseriL Adesea aici hotaraste intimp!area,' Obis. nuinta face zidari, saldati , tiglari. ",Aeesta ..i un .excelent tiglar", se zice de obicei. Vorbindu-se despre ostasi: ,~ei sint nebuni de-a binelea", zic unii. Altii, dimpotriva : "nu este nimic mal iniiltator decit razboiul ; restul oamenilor sint niste pungasi", In copllarie se obisnuieste a se Iauda unele meserii i$i a: se dispretui altele. Asa ca lumea alege; caci fireste iubim virtutea 91 umn nesocotinta 3. Cuvintele marl ne misca ; paeatuim numai la punerea lor in practicavPuterea obisnuintei este a:;;~ de mare, ca tari intregi sint tari de zidari; iar altele
2 .. _un gouja:t, un marmiton_ In ed. Ch.: _ un soldat, un .. goujat, un cuisinier, un crocheteur ... a ... on hait I'imprudence. Ed. F. : ...la folie.

Topriu. Natura amorului propriu si - ,Y'; . an este lU irea exclusiva de sine ,~i 0 aten,,: . ~J''@ tie inctreptai8 p]]maj spre sine. Dar cum vaface el ? Ar putea el face ca lucrul pe care-l iubeste sa - . ~"~ , nu fie plio de defecte sau mizerij ~l ~rea sa fie''\ mare, desi : se vede mic; vrea sa fie fericit, desi se vede mizerabil ; vrea sa fie perfectst se vede plin de irnperfectiunjj; -vrea sa fie obieetul stimei ~i dragostei oamenilor, dar constata ca defectele sale nu merita decit aversiunea si disprejul lOIZAceasta situatie ihcurcata in care se afla produce in el sentimentul eel mai nedrept si mai criminal care se poate inchipui ; cad l:i?i face lac in .el 0 ura ucigatoare contra acelui adevar care-l convinge despre defectele sale. Ar 'dori sa-I ni~ 9i, Wll?utind sa-l: distruga in el insusi, II disLlge, atit CIt poate,· In constiinta sa 91 inaceea a oelorlalti t adica, se straduieste cit sa-9i cunda a eus-;,~

~ Dupa ed, P_ R

esperance de s'en 'entretenir. Ed. F_ : ....d'en -jamais communiquer.


25

5 ... sans

24

I:'_'r.

Elj pHn_de defecte, eu • . . are sa Ie aj ~;i sa TIll vrei sa J~ recunol?ti, pentru ca mai adaugl ~l 0 1 iizievoluii ?ra. i' NOl nu .vrem vca ceilaltl sa ne insele : nu gasirn .vdrept ca ei sa vrea a fi stimati de noi rnai mult de Cit merita, -, ,', ~ _ Nu este drept sa-i ingelam nici noi ~i nici sa vrem ca ei sa ne stimeze mai mult de cit meritam. ,'. dud altii n~ arata imperfectiunilesi viciile -pe care ·le avem in fidevar, este clar eft nu ne tac 0 nedreptate deoarece nu din cauza lor leavem; ba ered eft ne fac uri- bine, deoarece ne ajuta sa ne scapam de un rau, acela al necunoasterii acestor imperfectiuni. Nu trebuie sa ne supere faptul ca ei le cunosc - daca .si'nt reale -, ca deci ne vad cum sintem in realitate si ne dispretuiesc _daca sintern demnit de dispretuit. ', ,. _ Parerile de mai sus_ar- fi pared ale unei inimi plme de echitate si [ustitie, Dar ee putem spune despre -, .:-Inirna no astra cind vedem in ea 0 tendinta cu totul opusa ? ' -Caci nueste oare adevarat ca urirr» adevarul ca si pe aceia care ni-l spun, ca ne place ca ~i sa- -se insele asupra noastra 6 ~i ea vrern sa fim stlrnat] de ei mai rnul t decit meri tam ?.•. -"~ -, E~is.ta grade diferite in acea~ta a_versiune'.rata de' . , Jadevar ; dar se poate spune ca tqt10amenll 0 au, , pentru ca ea este nedespartita de amorul proprm, Unit. dintr-o delicatete rauinteleasa,cind trebuie sa .mustre o ian pe ocolite 1iii folosesc fel de fel de vicle- ,,' suguri numai ca sa nu ne [igneasca. Ei gasesc dec~ viinta sa dimmueze defectele noastre : se prefac a lEt -- ~cuza; ba ehiar amesteca priritre ele t}i unele laude; unele mart;urii de afectiune si de stiiDa. [n cele din urma, doctoria aoeasta H da 0 amarsala \ teribila amorului propriu. :Etl,iacit -se poate - de putin
0?T

~~_',Nl1 poate suporta ca cineva sai le vada~_::--;, ,. ~, f,ijiamdoiala,_un rau sJ

Ie arati, , ,,_.

rrid

sf\

,t

n~

,I,

decit prefikatorie,

mineiuna

6_

,,,.a

notre avantage ...


. -,26

in avantajul

nostru.

crizie 9i in sine si cuceilalti.

_"P-A

/"j

.~

-,'

I'

;_r

_ El .nu vvrea : sa i se sp1in4adevaful ;,evitii. de spune celox:1a1ti. Si toate aoeste predispozitii,atftpe ,straine de adevar .Il?i de, dreptate, It;>i au p radaeina .: fireasca in inima sa 7. -,' -, "-, . ' .... '@Putine
d .

a-I

varat daea as iram jla~-o-alta_ f~ricir~ 10 deci'L..aceea de c~r.e _ne·-.putem:. ....ucura. m-__ceM:_fl.. V"iaa 11. '. a 13 Inclripuirea naast~a ~are~t€ asa de nluli timpUl,' vietii noastre pamintesti prin faptul ea ne gindirn numai la .ea ' ~i micsoreaza inpqa masura rvesnicia, _neacordindu-i nici 0 atentie, cii facem -din eternitate un . neant I']i din neant eternitate. "I'oate aeestea au rada- \,\ cini alit de vii in noi; inclt intreaga noastra ratiune nu se poateapara de ele. -' 14 Cromwell era pe punctul de a pustii toata crestinatatea: familia reg ala' era pierduta, iar a sa-atotputernica, Numai cii un rnic graunte de nisip 12 . se " depuse pe ureter 9i pe cind Roma insas! incepuse sit tremure sub stapmirea lui, aceasta pietricica, care In orioe alta parte n-ar fi avut nici a importanta, depunindu-se acolo, i-a grabit moartea si astfel familia sa a slabit, Iar pacea 13 sl monarhia s-au restaurat.
, /

,r

ne mingiie,

fiindca

putine vne mihnesc,

,.I 12 Nu ne oprim nicicdata Ia prezent.. Antlcipanr .f.:,asupr~ viitorului, pe care-I vedern venind rprea meet .: " s,i pe care vrem sa-l grabim : sau reehemam trecutul, pentru a-I opri, cad se departeaza prea iute. Sintem 'r atit de nesoeotiti ca ratacim' prill vremi ce nu sTrltaIe , noastre §i nti cugetam de loe la a noastra, singura ,'care ne apartine. De fapt numai din infumurare ne -, . ,gin dim 1a vremile' ce nu mai exista "iiilasarn sa treaca " . neobservata vremea noastra care exista cu adevarat; ~ '. Ian aceasta fiindca prezentul de obicei ne ranes;te:? . tt aseundem vederii noastre pentru ca ne mihneste 'W "si daca ne este placut, ne pare rau sa-l vedern seapindu-ne din mina. Cautarn s8.-1 sustinem prin viitor si ne gindim. sa dispunem 8 de lucruri ee nu sint iin; puterea noastra intr-un timp 1a care nu avem nici 0, siguranta ca yom ajunge. . ., ! Daca-ti examinezi gindurile cu atentie vezi ea' ele ,.jsint indreptatespre trecut arispre viiwr. Nu lie gindim ! aproape de lac la prezent; iar daca ne gindim lael, nu a facem dedt ea, eu lumina lui, sa pregatim viito- , \ rul. Prezentul nu este niciodata scopu] ~stI1.19~ .. . \ cutul hrezentlir ne ' . -0 i ~.
r

CAPITOLU~

SM.biciunea omuluf, Ineertitu,dinea euno.~tintetot sale naturale

1 Ceea ce rna mira foarte mult este lumea ·nu este uimita de slabieiunea ei. porta in viata cu seriozitate !;>i fieeare felul de a' fi; nu pentru ·ea este bine fijnd~ ru?a este moda, Nu l Ci fiecare
10 ... beatitude ... 11 Gindke cu totul

ca vad currr: Toti Be com-> l!;>i urmeaza \ sa-l- urmeze. se poarta ea


lui Pas->

_ 7· Acest mare fragment nu figur~aza in ed. P. R. l;li 'in cele irrtocmjte dupa ea. A aparuf abia dupa 1852. Ed. Ch, n pre'zintii. oarecum di:ferit (pp. 1125-1126). ' 6
9

cal. :_

et nous pensons dispDser..., . notre but .. Ed. F. : ...notre fin.


..1

II Cromwell rinichi, - 1. G, 13 ... tout

1.0.-

noua

totusl

a 'murft

~i opusa

misticismului

de friguri

~i nu de piatra ia

en paix (ed, F.).

2$

, si cum. ar sti cu sig'uranta de ee parte-i. ratiunea . si . ., dreptatea. In fiece: clip a oameni.i se considera dezama. giti9i, dintr-o smerenie hazlie, -spun cagre.;;elile .lor .'sint cauza acestei dezamagiri, iar nu arta pe care se Iauda mereu di o au. Este bine ea .exista multi oameni , de' -acest fel in Imrie 1, pentru ca sa se poata arata . ca omul este in stare de cele rnai extravagante .pareri, !deoareee parecapabil de a crede ca fill $labiciunea estE' naturaHi~l mevltablla, el mtelepclUnea are acest atn u, 2. labiciunea ratiunii 20mului apare mult mai rriult _" .fa eei ce u 0 eunose, eel' cel e 0 cuno-se.. . - .... ~
<,

.',

.';--

."

~~ I?acae~ti ,prEf; ~lYl1\~n'"u'_''%de?i'=pine. aca esti D prea batrin, la fel. Dad, nu ginde$ti destul asupr~ unui lueru sau daca glnd~ti prea mult asupra Iui.. te incapatinezi, it{ iImpui caput: si nu poti gasi adevarul ". -@Daca tti [udeci opera imediat dupa ce ai facut-o, €9ti pornit in contra ei, iar daca trece prea multa vrerne, niei nu te mai apropii de ea, 5 Numai unul singur este pu~ctul stabil ,deJa care putem piivCUn-tablou 5. Celelalte sint prea apropiate 'sau prea departate 6, prea sussau prea jos. P,ers]2fcthrR hotara.;;te in arta picturii, Dar 'in morala cine va .'.~
. h t"
"? .

ca'ClSir 0 regUla sigura a"~aaevar 'fftiW~'tfrrrTIl. . .' regula 'sigura a rninciunii. ~ns& foarte adesea, fiind ';:..'.:' mincinoasa, ea nune da nici 0 dovada. desprecalitatea ei, intrucit !loteaza. in acel_QiSL...feL adevEirul :;;i, n~81. adevarul.s, . . Aceasta putere .semeata 9, , place sa . a sa~i arate ,.,.~. c putere are in toate lucrurile, a 'statoriii~it"in;_om o a dam natura. Ea are fericitii si nefericitii ei; sanalO:$ii si bolnaviiei; bogatii ~l saracii ei 10; nebunii ,$i inteleptii ei., $i. nimic .nu ne supara .mfL! mult d.eci1, faptul de a vedea CEt ea. da celor ce 0 gazduiesc . Q satisfactie mult mai vrnare decit ratiunea, -fiindca cei ' ce se folosesc de imaginatie in ei cutotul alte pl~-· ceri decit cei prudenti care se folosesc de ratiune, Cei ~bili ,0::in imaginatie i9i plac uriul .(3_ltui,a.Jn c~-lOfUII . ''?If chip decit eel mua-enti prin"ratiune, , "~. Cei dintii Uprivesc pe oarneni cu autoritate, dis-' cuta cuIndrazneala ei incredere, pe cind ceilaltl 0 f'ac ... cu tearna ~i'neincr~dere,O oarecare veselie de supra- _ .c... fata l~ da _primilor, adesea, avantaj in ochii celor ee-l <: ,. asculta. Ca intelepti inchipuiti ei se buclira 'de 0 pri.: :illl mire Iavorabila din partes judecatorilor de teapa lor. <"

at!h~;:~}~~n~~lJ,ot;a~i,f~;~:... r

au

',t4

7 Pascal zice ."profesoara de eroare", cum ad; zice vazi rial ,.profesoara- de istorie". Ed. ell. incepe astfel : "Este acea parte ademenitoare din am, acea dascal-ita de eroare $i falsitate ..,".' 8 Ed. Br.: "Nu'vorbesc de oei ·nebuni; vorbesc de eel mai ,_.' In\elepti ;,pentru e~ Imaginatia are mai multa putere de con.. vrngere. Tn zadar tlpa ratiunea, ea nu poate da valoare lucru,.'/.~ ri lor" (nu ea stabileste "tabla valorilor")." 9 Imaginatia, - I.G. Critica Imaginatiei este una din' ./ " t emele cornune ale cugetarfi filozofice din secolul al XVII-lea: '.\ Pascal, Descartes, Gassendi, Bacon, s.a, au' consider-at imagi;. .'''.:, napa ca 0 facultate prin excelenta inseliltoare, una din pie-' . '~jl dicile principals in calea efortului intelectual spre certitudi -' .'L~) riguroasa, faptica sau rationals, - E. S. / ':':_. ,) 10 Dupa : ...ses riches, ses pauvres, Faugare iii Brunschvicg: .. -:-: ~ ndauga : Ene fait croire, douter, mier la raison; eUe suspend":; "' .. , ics sens, elle ies fait seniir = Ea te face sa crezi, sa te indo-, ; iosl.i, sa negi ratiunea, etc.
,I.

[JJ' ..

'

III

c, 131

31

,_

--'-.;..c.

-,Er;~r~a'nu.'poat~: .; '~e ~eb~~i 'Ie, -da multumire't-, 'liltrecindu-:-se cu rah~hei.t.care Pe prietenii' ei nu-i poate face de cit nefericrti, Una ri.acopera de glorie, cealalta de rusine. ,.' Cine irnparte reputatia? Cine da. respect si "vene, ratie persoanelor, operelor, celor mari 12, dad: nu ima~'ginatia ? 13. at de neindestulatoare sllnt toate bogatiile , "pamintului fara consimtsenrntul ei ! Ima inatia dispune 'd . totk'o>Ea face frumusetea, JUStl ra 91 ericirea care sinE' totul Tn Iume. A~ .dcri din toata inima sa vad acea carte italiana din care nu cunosc decit .titlul Dellaoptnwne requux del mondo 14, titlu care singur .valoreaza cit multe carti. Subscriu 1a tot'ce scrie in ea, far a a ocunoaste, in afara "de ce-i .u~-I, ~te, in easi eeva rau, , , 7~ NuC" este nimic' drept sau nedrept, C1e schimbindu--§i climatul, sa nu-si schimbe ~i calitatea, Trei grade de ridicare de la Pol rastoarna intreaga ':_ \ i!?tiinta15a dreptului. Uri. meridian hotaraste adeva.rul ; in putirii ani de stapinire; legile fundameritale -se sch:i~ba:-?r;;gtuI li!?iare epocile-..;s~e. Hazlie j~s,titie este 91 justitia aceasta pe care cmargineste un rnrsau

p6at#

{~~;i~p~i:~~~~

'fA_dev{wdjncoace'

r,

iF~~

(t'.,

f1

Arnauld

Les

rend

contents;

de

contents.

ar fi inlocuit

, ,,'

'In ed, Br.: heureu». Se crede d'i termenul heureux (l!jn rnanuscrls cu eel

12 Ed. F. adauga»: "legilor". $i -apoi, in Icc de: Sinon l'opinion, zice : sinon cettejaculte imaginante. ~ . 13' Cuvintul opinirm a fost substituit de Nicole, in ed .. P. R., cuvintului imagination, 'fapt care a, dat -nastere 'la reprosur i " din partea lui Cousin si Havet. (Havet : rimagination). Inte- " . lesul cuvintului opiniqn = felul -propriu de a vedea a1 fieca- , ruia si opera imaginatiei. _ I. G. " ' 14 C h a r I e s Leg end r e, 'Tratat asupra 'opiniei, t, I, p. 8; ed, 1758, spune (citat de Havet) di aceasta carte nu ,,' exista, ca n-ar £i fost compusa in tirripul, 'vie~ii lui Pas-' cal.'I.G.' ', , 15 Ed. Ch: : "intreaga jurlspruderrta". '
r ,

', ' incestul, ornorul copiilor si al parintilor, totul !;>i-a avut, locul sau printre actiunile virtuoase, ' Este eu putinta ceva mai hazliu deci:t ea un om I:i~ aiba dreptul 'de a ma-omort, pentru ea el locuieste dlncolo de' apa~i pentru ca. dornnitorul lui este in cearta eu al meu, desi eu n-am nimio cu el? Exista fara indoiala legi naturale; dar aceasta frumoasa ratiune corupta a, corupt totul : Nihil omiptius nostrum est ; quod: nostrum. dicimus, artis est. Ex senatus consultis et plebiscitis crimina exercentuT .. Ut otim. vitiis, sic nunc legibus laboramus 17. lIn aceasta confuzie a Iucrurilor se intirnpla ca unil lie. spuna cii esenla justiligi_§_tLin_i'lJJ,t2.:rlief£~legislatorului ; altii, inJ!.~rta~ __ .~_;,Gqr.~q Ju'e suveranul ; oHii, In sfirsit, in ceea' ce nillllimJ_utunW:'"Mai"'sigur oste faptul ca 18 nimic nu-i dre t d . ' el, ma eu " u uma uee la echitate numai l:1fln aceea ca este prirnita. Aceasta-i si baza mistica B autoritatii sale. Cine 0 redu.cela esenta sa. 0 distruge: nlmtc nu este mai gresit --dedt 0 lege care indreapta, I:p'~elile. Cel ce i se supune pentru cii este dreapta tIe supune justitiei pe care si-o Imagineaza si nu eserr-; ~ ~egii. Ea este toata restrinsa la ea insasi; este lege 'i ~1nimic mai mult, Cine va voi sa-i examineze motivul 11 va gasi asa de slab si 893 de user, ca. daca nu este oblsnuit a contempla minunatiile imaginatiei va adrnira 'flilptul ck un secol i-a aeordat atita pompa9i atit rospect 19., ,~ _.

(
?, ....
,~

to ... ou une montagne (adaos al ed. P. R). Ed.' Ch. FI'oosta fraza de: "intrarea lui Saturn in Leu ne arata orlL~lnoll unei astfel de crime". '• , , 17 Nirnic nu mai- este al nostru ; ceea ce numim al nostru : I~~W un fapt al- artel (dupa Montaigne), II} virtutea senatusnt)flsult.elor ~i a plebiscitelor se comit crime (dupa Montaigne LlIIl Seneca). Altadata sufereau _de pe urrna crimelor, astazi' ;If; f'jj} aceea a Iegilor (Tacitus). ', '18 Dupa ratiuna (Chevalier), III Acest alineat nu se afla in editia de la 1670. I. G.

-~ precede

/ .<

1"

," " "I

"

32

'.> .

33

l,

9 ~entrp 'l;nii fac ,c:;ase ~dr;,uncine obie~jurU:;; ~Cu eereetarea pilla )a ,-izvor, eli scopuJ de a Ie seoate i~ ::elief ~iB'sad: au~o: , ritate si justitie. Si ea sa-si atinga tinta, el 1.nV?Ca Iegile -Idebaza, primitive ale statului, pe carevzice-se, r:1;;;te obiceiuri nedrepte Ie-au inlaturat. De fapt, acesta-i un simplu joe pe eare-lfae spre a darima totul. Caci, procedind a,stfel, nimic- nu rnai e sigur. Si totusi poporul 1~;;i leaca des urechea la vorbele lor, arnagip are. Nurnai cind simte jugul, numai atunci si-I scutura, in schirnb, cei care profrta pe' spinarea lui sint cei .mari. Profitul lor e $i pe seama lui si pe searna aeel~ra care cerceteaza ebiceiurile primite 20. ' . ~ De aceea eel mai intelept dintre legislatori 21 spunea ca, spre binefe oamenilor, deseori trebuie sa-; inselarn : iar 'altul bun diplornat : Cum ueriidtem qua Liberetur , ." igrwret expedit quod faLlatur 22_ Omul nu trebuie sa cunoasca adevarul uzurparii 23. Cad ceea ce 1a inceput este fara ra lune ai a i devinera - naL Trebuie. deci 'ca, poporului sa-i fie prezentat totul ea au ~i -etern rid sa-i fie ascuns. inceputul, daca nu vrem ca totul sa ia sfirsit prea repede}4. . .' .

'~r~~=
i;;;;;;

S:~l~ ;;;;;erg

..-" .. _.
. • u,

,......

,
~.. . • :..-, ~ • " ..... - •. ~

,';I. .. "_. \. ... '

J;cQate din

Cine nu stie ca exista :unii pe care vedereaipisiCi.!0T:;.i . a~b~~~lanilor ori sfarimarea _unui carbune rii:

Vltml

--

I'

__

. ' __

to

11 N-ati spune dv. camagistratul a carui batrinete venerabila impune respect unui poper intreg se conduce dupa 0 ratiune curata :;.isublima si cajudeca Iuerurile dupa natura lor, Hira a se opri la .imprejurarile desarte , care nu influenteaza deoit rmaginatia celor slabi ? Pri-' viti-l intrmdIa locul unde trebuie sa faca dreptatea 25. lata-I gata sa asculte cu 0, gravitate exemplara, Daca apare avocatul :;.i daea natura l-a dat aoestuia 0 voce l.11natoare~i 0 fata curioasa, daca barbierul l":a_ras rau :;;i daca hazardul I-a mai minjit si el, pun pariu eu magistratulis! va pierde toata gravitatea 26. _' IT2) Spiritul celui mai 'mare om dirt lume 27 nu este ,incit sa nu fie tulburat -de, cea mai. ' mica zarva care se face in j~rullui.'. _ \. " Nu trebuie zgomotul unui tun penfrii' a-f"ifiipiedica J{lndurile; nu trebuie deeit zgornotul unei sfirleze sau ul unui scripete. :tiu v~"tnirati' daca' h1'a~ishatul nn jlJ.= ' de '3 bine i uscabiziie..1a urecl).He sale_ :;.i aeeasta":i de ajuns C1Lp3-] fam incapat:nl de un stat un.: aca,.~ voi'b sa poata gasi adevarul, izgoniti vietatea care' tine in locratiunea sa ~i tulbura aceasta puternica int~~ lIgenta care conduce ot .. .. { ,
fltli;-(1e independent

_ 10 Pe 0 scindura ceva mai larga decit este nevoie 'pentru un mel'S obisnuit, eel" mai, mare di~t:e fil~zofi ,daca are dedesubt 0 prapastie, se lasa m VOla imaginatiei, chiar cind: l'atiune~ Ii d~ con~ingerea c~ este in siguranta, Cei, mai multi numai ..l_agindul acelei prapastii se 'iriga1benesc si-i apu~ sudonle_. : Nu vreau sa vorbesc despre toate efectele acestei situatii,
Oblceiurile primite: obiceiurile acceptate ca legi. Ed. H. adauga : ',,0 legile fundamentale de altadata". , 2'1 Socrate. ~ I. G. . l'b - 22 Cum (fiindca) el nu cunoaste .adevarul, care_ l-ar e 1 era (de raul este- bine sa i se prezinte ce~a ee-l msala. 23 Ca Iegea-i 0 uzurpare, 1_ G... _ 2-i Acest din urma alineat uu tigureaza ~ ed, 167-0- I. G.
,20

,!l[_§lrica jUdecata Gi sjmtllL 9i ,aca I'onza rsai simtitor; nu rna indoiesc mid influenteaza proportional.
• z;; Voyez~ie enirer dqns la place ...

13 Noi avern G~~i!l!i~~~~-A41~~ii!~~."Ele

$i cele :

'atte-:

~o Reflectii
~7 L/esprit

dupa Montaigne.

- I. G.

,,34

pI'I'm judecator al lumii ... , P.oate ea versiunea Faugcre sa con!illLuie 0 urmare a alineatului precedent, insa cugetarea lui I 'fl.~!cal este independenta $i fata, de cele ce preced 'Ii fata' lit, cele ce urrneaza. Pascal scrisese mai intii (E. Havet):' "llltellgenta suprema" a acestui rnonarh 'al univerSuJuL.:-LC. ,

[/esprit

du plus de ce souirerairi

grand homme juge tiu montie

du moruie.: Ed, F.: = spirrtul acestui su~'

'.

35

,.;

._ I

,~_o'.

: PASCAL

'

..
}t,'
v

PropriulInostrti interes este inca un instrument mlnunatpentru a ne deschide pla cut ochii. Afectiunea ura schimba ~~umu~ dreptatii, ~P& ,', cc),'un avoca!, p~at1t ]lun dmami;e,'g~ -,,~ __ ~a ,'p~htru care ledeaza? Stiu pe unii care, printr-o cu, ozitate a spiritului omenesc, spre a nu cadea victime amorului propriu, au fast cei mai nedrepti -,oameni ~-din .Iume in sens opus. -,'

s~u

~;nlj=

14 Mijlocul .cel mai .sigur de a pierde dreapta este recornandarea ei prin rudele

apropiate-".
1

afacere cele mai asa de

ca sa Ie' .' .~ Iar daca ajungem pina la ele, li se sfarma culmea $i sprijinim totul mat mult pe ce-i fals, decit pe ce-i adevarat,

irialte ca mijloacele de care dispunem sint prea slabe

Justitia$i

adevarul

sint

doua culmi

16 'Impresil~ 29 vechi _.u.u_sint si~\ITt~cl'!re.....ne poi. am'"'ttgi. .Yr.!\i-ilU2,\lW!kaU=~ De aici -~ecurg d neintelegeri intre oamem care ll?i reproseaza fre ca urrneaza falsele impresii ale copilariei lor, fie' ca alearga cu semetie dupa cele noi. , , Cine tine calea 'de mijloc? Sa vina $i sa 0 dovedeasca, N1.J.exista principiu, ,care, oricit de firesc ar ,plitea fi, chiar din" copilarie, si'!!nu fie luat drept 0 falsa impresie, fie a educatiei.> fie a.,simturilor:, De exerriplu, unii spun: att,C1'£lZUt..~U.aca copilarie ea din \0 lada' este goala,' filndca voi nu vedeti ,nimie in ea ~i ,de aid ati.crezut vidul cu putinta ~ este 0 puternica iluzie' a simturilor vcastre, i_i1tarita' de obisnuinta pe care trebuie ca stiinta s& 0 corecteze., Altiizic din contra: pentru ca, vi s-a spus in seoala ca !1u exista

murre

28 Ed. Firmin Diclot Frer es adauga : "lnchipuirea mareste adesea lucrurile eele mai mici, dindu-Ie 0 valoare fantastica ~i urnplindu-ne de ele;, printr.-o indr~zneata nerusinare, ..eq. rnicsoreaza pe cele mai man, reducindu-Ie 1a proportlile , noastre". 29 Les impressions anciennes, eu inteles de ceea ce a exercitat asupra noastra 0 oarecar,e lnrlurire in tfecut,_:'l; G.

36
,I

, "YD:"·(~ ~~;~>!;';~C;:'f~;?:"~ ~
'. ~ dif~riw. - va 'da' ':i1w;;wre'}a principii ',":~/'natUrale telurite ; acest.Tucru se vede dihexpetienta, ,.": '$i .daca-exista unele , principii de nesters: .pentru obis~. - lll;rinta, exista 9i- din .obisnuinta de nesters pentru na. . ,.tura 35. Asta depinde de dispozitie .. ·-<.::;:·.,·:<·parintii se vtem 'ea -iublrea naturala acopiHo-t 'sa:;:::;;"." u' $(/~tJiarg~: Dar te intrebi.«. Ce- tel' de' nati,lrao fi A :";,>'," aeeea 'care se poate-sterge ?' "Cutuma" 36 nu este 91 ea .,:-... naturala ? ',Mft tern e~_natw:a sa w,..~it :;; ~~.', ,c -9;' .£x:im! __ ~~rg.,~~illlPZ__ .c.um~::_eutlll1!~~~, ~~'';,:dQ¥{I __ .n ·a.

',',-~, :6, 6bi9~ujPta'

.'

<.

..'

'..

34

'12:JJ-4¥u;;a ..

,.

'.

,, __

..

:~~~-~~

",

.. CAPITOLUL' VI Mizeria omulul

i-itele ~ditl~C~i nil este Iipsit de oarecare confuzle, - I.G, ,. 36 Prin .."cuttlma" intelegem ceea. ce ' apartine U?~,.hli gerre.'. ,', ··,ial, "'obi~riurntei care a·re putere ide lege. - I.G. ' l.:: ::.. I....:':~":.. ' _ ' "-.. r. ~38" -,..,s -. ,.; -~~:"~~" , ~., ..

d la couiusne, a y en a ineffaqables d Ia nature (traducerea aid a fast a Interpretare.) EeL F,: ...il y en. a aussi tie la coutume .' contre 'la nature, ineffa9ables d, La nature, et ii une -eeconde .I.C-outume. Textur lui Pascal a, suferit rnulte modificiiri In difeaussi de io : cQutume.

Bineint~"· di_recta, ir' uitia, De smul lUI Pasca . ,, , 35 Et s'il y en a. d'ineffaqables ,

Sufletul este aruncat in corp pentru. 0 salfu;;luiI'~';' ~.;:. de mica durata, El stie .ca aici nu . este - decit un loc',,. ~ de trecere spre .o calatorie vesnica, si ca spre: a se ~.,", pregati .pentru aceasta ca1atarie,n-ar~decit picul ide ," .. timp ci~ dureaza viata, , ·le fire,ii _ F1Jge.~~.~?-:-"';;~$';t_',,~~ ~~ I,' parte ,dIn.. C~F~~I~mp. '4~a cae -uu· ctisnUJ}.e ~1~lJ €ie·." ,: '~.i putffiUl<l<'f~tt7P li)p. care ii r-amlp.e." Da~~'u~st'·p~in':'}I' ';:., .. ce-i amme IT . c . atr demult si-l deranjeaza ,.. ; ~ in ~atitea feluri, !ncit -nu se. g~nde9te decit cum sa " ~.:.: raca spre a se seapa de el. II este nespus. de ~reu. sa~-:' ". '" fie .obligat a tr8.i eu sine 9i"'"i'i se ·gmdr la s141!, Asa' .:~", "f ~ toa!1i gnJa sa este~ de a se, nita pI? sme ins~r:4d' .;. ',.-" e a lasa sa se scurga aeest tirnp asa de scurf si de.: 'It pretios, .' fara reflectie, ccupindu-se de lueruri care-l ',*%i~' impiedica de a se gindi Iael. . ~\' 'tn preoeuparile noastre zgomatoase 'si in toate asa- t. '. ,t numitels .desfiitarisau .treeeri, de tirnp, ~ieul nastry'~': ;.~:s;l. scop es~e ~ea.~aee.,sa ne tre~ca vremea araa simt; , . " sau mar bme. ZlS 'far# a De simti pe noi. in,;;ine $i ~ , '\ '_', eVlta, prirr trecerea .vrernii si eu ea a vietii amaFa':citi'ilea 61 dezgllstul dlld n.O.i: carear insQt±-~: ate~tiace amindrepta a$upr.a.noastra, Sufletul ..m gas€,$te in el nimic care sa-l 'multurneasca , si 11:. vede. nimi~ care sa ,nu-l amarasca atunei cind se gin deste Ia sine, fapt ee-l ~i constringe a S€ raspindi i. afara' si a icauta ca,- prin lucrurile exterioare, uit amintirea adevaratei sale stari.. Bucuria sa consta in aceasta uitare ;. obUga-1 sa se ".\, .'-1r', priy"~.a, sa stea .cu sine ~.;;i~1 f<l:ce nef'ericit, . ";;r ,:~'~ vei ',,2__,,.Punem p_e umerii oamenilor, inca din copilarje, grija .onoarei lor, abunuri1ar lor 1 ~i chiar peaceea a bunului 'I$i onoarei parintilor $1 prietenilor lor. ,'. /" .Ii Am varam eu studiul limbila al iintelor; al calculelor, -8: arte or, 11 mcarcam cu afaceri. Le dam sa inteleaga ,ca ncar putea fI fencItI daea riu fac in a~1 mdt, PriD. iseusm~a ~i pdn gnJa lor, averea onoarea-Ior .1?i chiar ' averea si' ·onoarea wieteAiloF lor
c"~
I,

~.,S~

:r:. ;

'.-I~

sa

:;~:;,,:~.~>"r
I ~ ". ~.~

I ,,~'i:)'ri~U:~ii~r\6t"

I."

~o'

,.,~,

J ••

~:

,;:

•..

,c_

..

(ed, Ch.):.

~-

"

.. I~

:_,.

'r',

~,

,
c, ,

39 ~
"'if

"

fie ki buna stare si ca Ii psa un uia singur .din 8:.&ste Iueruri i-er face nenorociti. Le -punem pe. umeri vsarcini si afaceri. care-i hartuiesc dinzori 9i pina-n noapte. ITata, ve . s.mJ.ne dv.( un mod strani .. . ci i! . -am utea iutre rinde ca. sa-i face enCl 1 Cam ce-a1ll, putea intreprjnde.? ..,N-ar trebui '~eel sa Ie luam to ate' aceste ri'i,:In fe1V1 ,~~,sta ei ,';s-ar ve_dea mai biue ~j ar cugeta asupra or m~u 2, e f~~t pe care nu-1 potu SUPQrta~ ~,.dupa ee au fest im'povarati de atitea afaceri, data au ~lt.va timp de ragaz, ei se silesc sa-l piarda cu vreo .distractie care iioetipa 'in intregime §i-i rapeste lor 1l19i1e. Ce gaunos ~i plin de murdarie este sufletul omului ! .' Pentru acest motiv3,cind'm-am asezat sa examinez .diferitele framintarl ale camenilor, pericolele s la care expun 1a Curte, ill razboi, .in urmarirea pretentiilor lor ambitioase, din care senase atitea certuri, patimi . si fapte periculoase si . adesea funeste,' am ajuns la ~,-eoncluzia ca toata nenorocirea oamenilor vine de la ., aceea ca nu se stiu tine in tihna unei carriere. Un om , care are destula avere oa sa-i asigure traiul, daca ar ,\ <sti.sa ramina acasasi n-ar pleca pe mare .sau Ia asediul 'vreunei fortarete, daca n-ar cauta decit sa~i traiasca .'viata; ar avea prea putina nevoie ,aceste lucruri -atit de periculoase 5. . Dar cind examinezi lucrurilemaiindeaproape •. gasesti caIndepartarea aceasta a oamenilor .de odihna si de raminerea lor cu ei 'iTh$i~i .provine dintr-o cauza bine

:sa
. ':

'

I,

,,--

..

r"

I'

. se

de

pabil de a-I umple.. , . Al~ge o:~ce conditie ai voi si aduna toate bunurile sr satisfactiila care par a multumt un om ---,--daeA vei fi pus in situatia de a sta fara nici 0' treaba si fara distr~ctii c~ inacest ~el~s~ fii rievort a reflecta ~ :_"-'0/ 1 asupra existentei .tale, nu+vei avea 0 fericire- adevarata' si !iU vei rezista, Vei fi cuprins -"neaparatoe un .. fel de idei 'trists cu privire la viitor si daca;: nu ai 1,:ocupatii care sa te scoata din ..singuratatea t~ nefericit 6. .

t·. "
J_.

"

",.

Ed. F.: ';,:::ar cugeta la ceea ce sint, de unde vin, uflde se duo; ~i astfel nu ar putea fi prea ocupati ~i indepartati d~ , ei In~i~i, lucru 'pentru care, dupa ce li s-au propus atitea afaceri, -daca le mai ramin citeva clipe de ragaz, sint .sfatuiti Ie intrebuinteze in distractti si in joe si in felul aeesta ar tot tirnpul ocupati". ' .. 3 C'est pourquoi , adaos al ed. P. R. 4 .•• et les peines = $i necazurile (ed, Br.). 5 Ed. Br, adauga : "Cutare va cumpara soump 0 functie militar.a, :fiiinddi' nu ar ptitea sa nu se miste din oras ; cutare altul cauta lumea ~i distractiile prin tot felul de jocuri, pentru , icanu poate sta acasa ell placere". ."
2

. . 6 Jatl '0 alta versiuns (Faugere) a acestui aIineatcafe cltlt.orul va recunoasts, difera complet de cea de mai sus:, "Once. conditle ne-am inehipui, daca punem la un loe toat~·:/· bunun1e pe .care le poate .avea omul, vom vedea di. regalitatsa este eel mal. bUI?- post din lume : ~i totusi sa' ne inchipuim (uri rege) Obl:;;I}U~t ~u toa~ _:;atlsfac1;iile posibile, 1asat, la lin moment dat, fara distractii, in situatia de a. .se examina si a ~ef1ecta.. asupra •sa; a_ceasta fericire, dupa care tinjeste, nu va lace ~e _Ioc casa buna eu el; va cadea neaparat in idei care-l arneninta cu revolte care pot veni :;;i in sflrsit eu moartea ort eu boli ee. sint. ~nevitabile, asa iel 'incit, lasat fara ceeace se nume9~e divertisrnent, iB:~a-l nefericit, chiar mai neferlclt decit eel rna! mic dintre supusn saL ••",

'40

-41

Jiu este ·dem~'iW:te.a'~~gala "prin '_ea iJis~~i: de's~ul • de. mare spre a face pe omul ce 0 poseda f~nCl!,. ChI~~ .' '~i .numai prin Iaptul di vede eeea ee este :1 msuei , ',,\".' 'Trebui-va oare sa-1 intorci de la acest,g~nd, ~~ pe 'oamenh-, de rind ?~mi . dau seama di fact ie~leIt" pe ,:un'-OID ob~smi.it, irr1epartindt~::}. de. vede::ea, ml,zer1l1or __ , ·.S e ., t' e'7 prinf aceea oa-i umph toata gmdlrea cu ';al In ·lm· a· , . , alte griji, bunaoara, cu 'grija de, a dansa '·bme,, Dar va fi care acelasi .Iucru eu un rege ? FI:-":,a e1 .'-< ,,' ,": maifericit 'prin atasarea sa de aceste . vane. plaeer~ , . decit prins-peetacolu1mareF~i. s,:le ~e ob:e~t, ma~ ' fa~'"'ators-ar ·puteada spiritulu] sau : NU-l vel ne sa t IS ...... fl 1 " d 1 aius 'dreptati bucuria oc~pindu.-L sin et?< ~~ gm. ~'. .J. .:~~tarii pasilor sai dupa cadenXa .ur;el am sau cu ~acel~ '\ al: plasarii dibace a uneimmgl In lo:d~ .a-1 lasa,. s~ . se bucure in pace de contemI?l~~e:;tmarene. care-I rn . conjura ?. , -. i , Sa se faca incercarea: sa' s,e la~ey~n:e,ge sl~g~r fara Did 0 satisfactie a simtunlor,. Tara mel ~. ba,t81e :de cap, far<'i'soc.~·. . 8, gindit;-d' Ia .sine, in V?le ~l. se . v.a vedea. ca <reg Ie. 1 '." . e se pr~ve9te c;l~ se ga~e9!e .pe sine. un om ~. e. mizerri care ·se reslmte de ele ca ;orieare altul ", . Dar- aceste lucruri se .evita ~u grijtt. Pe1inga pe~'so'ana regilor nu li!pse1?tede obicei, un -:mare numar de "oarneni care vegheaza CSt afacerile sa fle u~mate de ctivertismente si , care se iIngrijesc ca in .tot timpul liber ei sa afle placeri si jocuri pentru ca sa nu existe - de lac vid III viata lor. Adica ei.,.sint Inconjurati de' persoane ca!"e au .,0 grij§. minunata de a Iua seama ca reg:le sa .~u singur 9i ill ..§ituatia de ,a. se· g.in_dila. ~lne, !?tnnd ca in. acest caz va fi nefericit, oricit ar fi de r~ge.
y

-t

or

.e

Principalul -lucru" care ,Ii sustinepe. :oame:ni . marile lor insarcinari, de altminteri penibile, este ' ca' sint tara incetare .impiedicati de a · se gindi . la ei 10• . Ginditi-va ce sint rninistrii, cancelarii sau primii presedinti daca nu niste oameni la care se vine din toate.: pa'rtile si care nu sint lasati osingura ora pe zi spree a se gindi la ei insisi ? Iar cind icad in dizgratie 9'i sint trirnisi pe la case1e lor de' tara, unde nu Ie li:psesc_ nici averile, nici -servitorb care-r asista in trebuintele: lor, ei nu inceteaza de afi nefericiti si parasHi· pentru ca nirneni nu-i impiedica de a se gindi la ei. . Asa se face ca atitor persoane le plac jocull1; vina~' toarea ~;i alte distractii care ocupa toata viata lor. De, . aid nu dectirge msa ea exista fericire in aceea ce.' poti dobindi prin aceste' jocuri, nici ca cineva-si in;"chipuie ea adevarata fericire sm in banii cistigati let. joe sau in iepurele dupa care alergi 9i pe .care daca ti l-ar oferi cineva nu l-ai vrea. Nu cautam Ielul de a trai pasnic I;'i usor, care ne lasa sa ne gindim la , nen9.!:0'?l!~_ll0..?.§1riLc.on.ditie, bEitaia de_ ei _gllLG?J~-1impieaica de ,a ne gindUa ea. . '.' ,'._ ~ .)~, ~...~~._>,........~__ Niirnai asa se explica faptul di amenilor Ie. la -;' asa de mult z omotu1 Sl tumultul ain ~'Ca' inchi'''' s'o"a' s'e-(j-Clr'ut 'a'lf e~ori51a'~i ca~exls ~a'de··. ",:if
-e, I

"""_'_-r

'~""""",~

_';_.

.__,.,_.__. •• j

'~1:'

---.

....

lat~~~~luL scorn,l pen ·:.:::.. . ~....-!y.~m.. '",£~{ f~r:lelti. Jar eel ce se amuza""~lm-pJ:'iJ:prln a 'arata , 'JC. van'1!M"a,;;;i josnicia divertismentelor omenesti curiosc - " ':jl; in adevar 0 parte din mizeria lor, caci este 0 mizerie ~': .. . " foartei:n\re sa simti placere numai in lucruri josnice .' 'T::"', si dell1Jlede' dispretuit, Ei ins.a nu cunosc i.cmg_ul_f,,"¥_~· ~\~r 1e ;@"~e~ m~Hle, a~~~.t~~,l!l:s~9i ... ne.f~~aE,~ .p.tlta~ti,~.m~.Lc::1E'. ~ I' n hL.§~n~ c~yJ~deggtL~9j_ ilg,_.!...m ..Lz?rig._iD.t~rio.Qr-.a,:§! ..na turala : ca~e..co.nsta in ~...nld. J)_1.l..~L~l!~erL~.Jie_:Yfzt~r1iJ:\l ' In?!:l1L<;1@.-.£um~9ti:JD<l;:ca· despre care voroim ar ;,. r 'cei Ii eumparat iepurele de mai sus, faptul \n sine nu,
10

·lml.lla~J~~_1!~~.E._~~~~~n! .. ..:~;~_~~l?2£!!j£'Htg~,.",/?;.; '

7. 8 9

,.,de ses miseres domestiques .•. t ••• compagnie.;·, . .. ... ~:t qui le; ressent co-mme u~ ·cadre (ed. P. R,),
_. ~. -.._ ~ .' \". ' J,

Acest alineat

11 Ed. Ch ..: "di5(.:Utii

este un adaos al ed, P. it cu femelle".

42
J. .t: . , '~.'J-: ~!

.\

. .1

are eini firesti undo .vine a' ne _umplo minte eu venin. ',' . Pentru .aceasta, cind CineGlS'12. spunea lui PyfIi rhus 13, care-s] propunsa , sa" se bucurs de linists cu prietenii sai dupa ce a cucerit 0 mare parte a Iumii, ea ar face mai bine sa 0 ia inainte cu fericirea si .guste pIacerea Iinistei, fata amai merge sa _0 caute-: . prin atitea oboselt, Cineas E dadea un sfa't ce presu-: punea marigreutati 19i care nu era de loc rnai rational" '.' r." decit planul .tinarului arnbitios, 9i sfatyl_§~_121anul.~. ~,'~

sa

~$i·.poate ca viaia-trlnaava:'pe'·careTI·"sffiluia ' ministrul sau sa 0 duca era' t?i mai putin capabiIa. de-, a-I satisfacs decit satisfactia atitor razboaie !ili a alitor'", . ciliatoi'ii Ia care medita, ,_
,I

~~i;i;i~ai~~~a~tJ~J~~ ',', \ lurn.~a.·.. .

~r~rur;,une,~~5!':_~~~ p?_e~.!Lm~l\}1nrit,<le Sin.~~O':'!~

',I

--~-~-

Trebuie prin urmars sa recuno8.9tem ca ernul esteaUt de nenorocit incit ehiar fara o cauza exterioara 14el s-ar, plictisi deplictiseala propria conditiei sale naturals. ~r~n ace;_as0 ei. da . dova~a . d~~c;ttifa~'Yanita!L~lk .' . ~~e~:r:~~gt~:c!~jlllaJ.s!~ .. JL;.W~_Q~~?~''''~(~l!_ ".. tlale+-U~:_1?hct_1_~~~'~X5 c.!..~."E;l2.l~mlc~L ]:J,,\g~t~l.q __ ~~ i:!t:t .,. ajuns .~llr~a-I amuza s . ... , -~>
---...""'~-,~,._. -:

.12 dne~s,6rator si diplomat celebru, originar din 'r;~Wi~ elev al ~uj Delpostene!;1i prieten, epoi ministru al lui, Pyr~h,us. ',r . care l-a trimis ambasador [a Roma si care n-a ascultat sfatul' ./ lui de' a repunta Ia-expeditia din Italia, _ 1.,G. . '.' '\ r \.;1 13 PyrrJms, rege .al Epirulu] pe 'la anul 312 'i.e.n., viteaz: \ ..",' ·5i ril:zhqinic. Batu pe roman! Ia Heraclea ~i lao Asculum, a,taea.' "\ pe Antigonus in Maeedoniaete. Fu invins la Argos ~i omorl(:.. (272). .Racine a facut diner un personaj in And"omaca; , dar' fara arnbitia e~. aaVllt ca regs, did· aid este selavul: iubird. - I.G. ~. H ...cause etl'angere, acest :din urrna cuvint este un adaos' ill ed. P. R. . . 15 .$1. €d. P .. R. adauga urmiHoarea fraza : "Astfel ca jude-:, ~.' , cind In mod serios, vedem ca. el este de plins ma] rnult fiindca. ." .1. se rntristeaza diu cauza mizeriilor sale eLective, iar dtstracttlle- _ " .. , sale slut il;lfinit mai rationale decit p1ictiseaJa sa", ."
1 ".

_._'~/<,j'.

"

. 45
-.u -_

I.

.3 Cum S~ face, de pilda, ca vcutare . am care :;;i.ca . pierdut de curind pe unicul sau fiu si care, coplesit •de procese si de gilcevi, era asa de tulburat az] dimi'rieapi, acum nu se mai gindeste la nirnic ? Sa nu va mire! Omul nostru este preoeupat de trecerea unui cerb urrnarit timp de sase ore de. ciinii sal. Numai . atit' ·ii trebuie, orieit de trist ar fi, Daca-l poti cistiga increderea prin cine stie ce distractie :pe . care i-ai .\ "pune-o la indemina, il vezi fericit, dar de 0 fericire : falsa 9i imaginara care nu vine de la posesiunea vre,.unul bun real 91 temeinie, cide la 0 UJ;;uratate de spirit 'care-l. face sa piardii amintirea mizerulor sale reate, - pentrua se 1ega de lucruri mici $i ridicole, ne:demne . de msusirile sale IGi, inca mai mult, de afectiunea sa. Este 0 bucurie de bolnav si de frerie!js.1~~r.~.pu .ptlrc~de dmsanat'alea surIetiiIUl -sau;cl din dezordinea -eate-se·'afta··jt1-el-.~A"Te·-atlihcrun ris de bucuri'e 'si de ' iluzie. Parebizar sa examinezi la oameni ceea ce Ie place in· jocuri Gi distractii.· Este adevarat di

- f·

gorie dEfoameni, aceia care n-ar fi asa.vdaca ar CUDOI9tifita de aceste lucruri.·


. 4. Pre~u~un~m ,un care 191 petreca viata, fara p;h?tIseal~, In joe de carti. Fe acesta 1-ai face nef€-. rtcrt daca, cu conditia de a nu mai juca I-at da in' fie~are dirnineata banii pe cafe i-ar putea ~i:.:;;tiga . 1a. JO~. Se va spune : poate -ca el cantil. disti'actia lUI ~~l ~n~ clstigul. ~uneti-l ,sa joace degeaba, nu se va incalzf de lac Ia JOC sr se va plictisi. Ded nu Ci:lUW ?umai,~is1;r~ctia. O.dist!,actie fara viltta.!?i f~r~ pasiune ' 11 v_a plictisi. T:::bUIe sa se incalzeasca .'?i'-sase aprinda , 1a.....J9c, In:hipu_:n.du=¢:"ca at fi fericit sa cl;;hge ceea _. ce .n~ ~a.l se ~d~ c~ conditia de a nu jue~ . mal tr'ebUlesa~l faca din Joe 0 pasiune care sa-i a1ft~; teama i6,' ~,

0:n.

---"'~-'.,
I

~~~~.

rel~ ei. Dt'l:r ei nu sint preocupati perITl-:-fu-. __'ca,"-, mintea 1Gi forrneaza din ele un obiect pasiune imaginar, de care se leaga. . , Care credeti ca este tinta oamenilor ee joaca mingea cu atita inteligenta si cu atita framintare fizica ? Ace~a de a se lauda a doua zi fat a de prietenii lor ca au . '.: .., ; jueat mai bine decit altii, Aceasta este. Unii transpira in birourile lor, spre a arata savantilor ca au dezlegat .0 chestiune de algebra care pina atunci nu putea fi rezolvata. Altii se expun celor mai mari periccle nurnai spre a se putea lauda apoi prosteste cu 0 forta/' reata pe care ar fi cucerit-o. Si, in sHn~it, 0 alta cateI gorle?e oarneni se omo~a ca s~ faca, c~nos~U!!eac;est: ~. Iucruri, nu pentru ea prm ele sa devma maiIntelepti, '.ql ci nurnai ca sa arate c;a le cunosc desertaciunea. Acestia '-, ,sint cei mai prosti din banda, 'pentru ca _ei 0 fac pe .I deplin constienti, Mail este bineiriteles si 0' alta cate-

'f

~.

"

r
46
1.1 -

. =6 Ia!a. ~.9 versiqnea. F\': ",..sa-sl, 'atite .prin nn~al m!nla,v ..te~m~. p!,!ptru", tinta. ce ~j-a .propus ca ' §L copiii: care se mspatmrnta de .fata pe care si-an mirijlt-o" (idee care va aparea $i mai departs). r' ,. .. 17 " •.• ne an;tage!\ite" (adaos al ed. P. R.)".,
£
c. 181

,.41.,

£'

au_&utut ei inventa pentrli,iL,~m&ggii~_.Q~_ ati_t~JLrt!.e. 1\?tingHerea aceasta este insa foarte slaba, intii, pentru ~£ii'. duce nu la vin?!sarea rE-~luh_ei,1§t~.2.~~_~a_lgi f,-~'pentru citva timp si apoi pentru ca"ascunzinctu-l, lea ne face sa nu ne mai gin dim ,a-I vindeca cu ,"adevarat. " Astfel, printr-o rasturnare a naturii omului . se intimpla ca ictiseacare-i raul eel mal sensibil din el, este in r-o oarecru.:.e'masurasI-13inele 'sau: - el mai mare;-fimaca-ea- poate·'~::rP.ci:nH;lt dfc?<.:!t !.2Iic.e.-.la-,Jtl __ace sa caute adevarata-i vindecare si , fiindca divertis~care~-prrve1te-ca-pe -'eel mai mare bine al sau Ii este de fapt eel mai mare , rau, deoarece-l 'mdeparteaza mai mult decit oriC~ lucru de la a cauta leac relelor sale- Si unul 1;;1 altuk este , 0 dovada adrnirabila despre, mizeria.);;i,£Pr.,I:,l,ptia omului ",'~i in acelasi timp despre rnaretia lui" ''-'v'~,:~~~,~.,., re de '

I..

./

CAPITOLUL VU
c

"

CUGETaRI

MORALE

Omuj in soeieeate : htiustifia

".

legilo,r umane

C€-l

sa ~t~'Printre oa~ drept ; dar acest lucru 0 data recunoscut ramme desehisa nu numai calea celei mal puternice dominatii ci ':;;i a celei mal mari tiranii. Este necesar ca spiritul sa fie lasat liber din cind oind ; dar aceasta deschide calea celor mal marl Sa lucrurile Insa nu au spiri tul nu .,__:::.=.,,:;..:;;~=~~, ~_ r--"-=,--,=,"--";:=-Jc.=:=l-..::~-'::::'
.1__ ~~t~~~~§ar

,6 Fiind, prin insasi natura noastra nefericiti in ':multe situatii, ~tele noa~E~E.~,_s!au LIl1§.giri~t1L.W!~i __ ...-s14d..Jeri . dte, pentru ca, la starea in: card ne gasim, "-ele alatura stare a in care nu sintem ; elDJLJnsa ne-am realizat _<J._~"s,:lli:, . .99riIJJ~ .._!l\!~§int~ ,~~citb~~~ii: ni se nasc alte dorinte conforme cu noua noastra s:EareJ' -:·~~~'c.~_~ _ _."__.,.-.:,, ....... ~__ ......... _dlI...... ~.~,
'< ........

~~~~~~~~~~~~~~~~~~!wate legile noastre soeotite in mod necesar juste :;;5 nu mai sint puse in discutie, deoarece sint reguli statornicite. '
4 N-amal regulile universals sint legile tarii facute pentru luerurile obisnuite ; majoritatea mnt pentru ce- ./ ,',', lelalte. Cum se explica aceasta ? Prin puterea care-i In ele. Sl tot de aei vine ca regii care au in minii puterea nu urrneaza majoritatea ministrilor lor.

~~~t:""I"~G~~.,.._......,..,..~;.;:=""<"

..~_

, 7 Sa ne inchipuim un numar de oameni m Ianturi, -.toti condamnati la .mcarte sl din' care in fiecare zi unii sint sugrumati in vazul celorlaltn ; eei ce ramin vad situatia lor prin aceea a semenilor lor ~i privindu-se unii pe altii, Cll durere$i fara nici :o speranta, i:;;i asteapta rindul: iata imaginea start! oamenilor.
• !,".~'__=.>±~"..i':~~--, __ i£r_~diJ,"~,~"""'~

18

Fericlrea. -

LG.

5 Fara indoialaca egalitatea intre oameni in ce : , priveste bunurile e ~ lucru drept ; d:~ neputindll~se" ?", fa_ce ca omu} sa asmrlte de dreptare s-a facut a fi . drept ca el sa asculte de forta si neputtndu-ss intari dreptatea, s-a justificat forta, pentru ca justitia si
49
"

48

,"

, "forta ~ fie impreuna ~i pentru ca. sa existe p~~; _~aci ~este binele suprem 1. Summum JUS, summa lnJuria 2. . CfYrincipiul majoritatii este calea cea mai buna ...:.pentru ca ea este vizibil1i 9i P~l).tru di are puterea d~ a se face ascultata : totusi aceasta-i parerea celor mal put in indemlnateci. . (:j::badi s-ar fi putut, s-ar fi J?us in ~llin~Ie justitiei ; dar cum fo~a nu se l~sa mmu;ta. dupaplac pentru .ca este 0 calitate prea invederata, in tunp .ce justitia este 0. eaiitate spirituala de -care lumea dispune cum vrea, a fast pusa justitia in miinile fortet ~i astfel s~t&-tl1.§:J;it}e-€ee_.a..,-oo,~si.ntem_;lox~

Dreptatea este un cunoaste fara nici 0 dam putere justitiei. drept sa fie putemic, ternic sa fie drept.

lueru discutabil; puterea se discutie. Deein-avem decit sa -, Neputindu-se face ca ceea ce-i ~ lumea a facut ca C€ea ce-i -p~-:':.,
<.

Jo~

9 Este perieulcs sa spui poporului ca legile nu sint drepte; cad el riu se supune decit ,pentru ca le crede drepte. Pentru acest motiv sa i· se spuna ca
spirit protestatar, un .Jiber-cugetator" in fond, _ale carui ela- ( nuri- indraznete VOr fi temperate de educatia religioasa: el este convins ea Institutiile si legiuirfle caracteristice sistemului feudal sint departe de' a se conrorrna norrnelor ratiunii f;ii ale [ustitiei adevarate, In felul sau de a gindi se reflects virtutilepozitive ale indoielii,· ale aceleiasi indoieli active, creatoare care fusese cultivata de Montaigne $i Descartes si care ,in. conditiile acelei epoci constituia 0 armi1deosebit de pr imejdioasa peritru ordinea existcnta. In acest spirit, Pascal condamna razboiul, Ii sa . 1. var. meG ce e Pirinei . colo"." 'minciuna apy'l'entelot $1 preju eca\llor stupide care introduc 0 falsa ierarhie In raporturile dintre oameni. Nobletea in titluri este 0 ineptie : "Calitatea este un lucru mare. Ea face, de pilda, ca unii, Ia 18 sau Ia 20 de ani, sa fie cunoscuti sl respectati, ceea ce 'altii nu obtin decit la 50 de :ani. Sint 30 de ani eistigati far a /tl'eutate". . Sub influertta pesimismului jansenist, Pascal 'se indoieste JnSa de posib" t intronarii 'usti iei adevarate, ceea ce, in conceptia sa rationalista, ar tre ui sa insemne o, [ustitle absol uta, mai presus de vicisitudinile tirnpului ~i spatiului. De unde resemnarea Ia pr,incipjjJe unei lustiEi care inseamna cOQformarea ]a moravmj1e tadi acceptarea ordinei existente In vlrtutea cutumelor stabilite. Conservarea trecutului,· a trecutului ~ixat in institutiile regimului feudal nu reprezinta' nolutia ideala, dar - sustine [ansenistul Pascal - eae conforma natur ii umane corupta prin pacatui originar ~i capabila Rtl preintimpine dezordinea, r azboaiele In care concupiscenta, vlci ile naturii omenesti se dezlantuie fara nici 0 fr ina. Asadar.:" _ vcdern in acestr punet influenta reli . ',__atc.e .Ja e 'nedre tatii ~ uxistente in vederea ll.S1 ran' 0 .. ceasta va ., l'G'prezetlta- penru- Janse'illsiul Pascal sin.-gura ji.ls.titLe posibilii. :~. fll ordlnear.temporala, £.Q~~_..u.lif.!JrlLd.ttaziJte a omu1W;-· , .ct ' I.J_e aceec: "adevaratii cre~tini. se supun tnturo: srruntemor ';-n.u f;lcntru ca ar respecta sminterile, CI ordinuj lUI Dumnezeu, care ,. I;H.mlru pedepsirea oamenilor i-a· aservit ·acestor sminteli : Omnis creatura subjecta' est vanitati..," (fragm, 338). - £.S.·

t ·;ut~ste drept ca .ceea ce-~ , fie' ufmat ; este necesar ca eel mai p~ter:nlCvsa f~e ~. ,Q!J; aseu ltat '. J,us~la... fara forta este nelmi'QClQ;asa' ." .• .... :,,,_~,"",...:r>r::. ;~..... t~ farajJ!still.e .... esk .iirarucJ.l,. Justitia fara. fO:ya _ este contestata pentru di. eXlsta fOtdeauna oameru tal; forta ~ra [ustitle este condamnabila. Prin urrnare trebuie sa punem Ia.vun Icc justitia 91 forta si pentru . aceasta sa jacerp..ca ce-i drept sa fie puternic si ee-i puternic sa :fie drept 3.

~Wa.~

8~ie.

...

ju: -:a

Pascal este un martor fidel· si .sensibil al epocii sale. Apologia pacii e mspirata nu numai de acel cult· al ordinei care avcalauzit-: intreaga sa gindrre, ci 'Ii de dorinta de a se
1
U

pune capat .raZboaielo .. r.elrgioase c~re pu~tiiser.ii -Fra~t .. ,. ad .r a cind pretutindeni haosul, mizeria si suferinta. Taran~l fugeau dintr-un loc intr-altul alungati de mizerie si nesiguranta i existau Iucratori care Ill! aveau de Iucru, cersetori 111 oamen~ fara capati]: care vagabondau pe strazile oraselor ', "Franta 1)1 cu mine avem nevoie de ragaz" - spusese Henne al IV-lea in 1590. _:_ E,S. .,.".... 2 Culmea dreptulul este culmea injustitiei (cita] din Cicero). Vrea sa spuna di eeea ·ce se nU!U€$te [ustitie nu este C1!l adevarat justfiindca culmea dreptului este nedreptate.. I.G . . , _ Orice principiu , de drept abstract se transforma In contrariul sau, hedtep~te, daca se apEea Hirs: a se tine seama de toate conditiile. N: red. a In vede~i1e. sale sociale, Pascal manifesta calitiiti'le unui opser:v~tpf~)}ucid, n~multum~~ de r~a~it4tilf";, .existente, ~} uI\ ,.

in·

\"'"i'

50

51

slnt legi, dupa- cum trebuie su ui su enonlor nil pentru ca' sint drept], ci pentru ca slnt supenon. aca putern face ~aSe inteleaga acest lucru, or-lCe-r-azvratire este ~ venita. lata care este, .propriu-zis, ~jtja }'i1shoo, AI' fi bine sa ne supunem legilor si cuturnelor s pentru ca sint legi; iar poporul trebule sa inteleaga -, ca numai faptul ca sint legi este suficient ca de sa !iii fie socotite drepte, , Procedind astfel, nimeni nu s-ar abate de Ia ele niciodata, '. Cind insa facem ca dreptatea lor sa depinda de - altceva, este usor ca aceasta dreptate sa fie considerate >7-' _ indoielnica, ceea ce impinge poporul Ia razvratire, . io Cind este yorba de .a judeca daca trebuie sa se porneasca razboi impotriva altuia si sa se omoare atitia oameni, sa se condamne 1<;1 oarte atitia spam nioli, un singur ins face [udecata, 9i inca unul inte.resat, AI' trebui sa existe si un al treilea impartial J. ,,_ Par nedrepte si tiranice cuvintele: "Sint frurnos, ., - deci trebule ca oamenii sa se teama de mine; sint puternic, deci trebuie sa fiu iubit. Sint ..." Tiranie se cheama cind vrei sa ai pe 0 cale ceea ce nu poti obtine , decit pe alta. Diferitele merite au si diferiteindatoriri: cerem placerii datoria de a iubi; puterii, datoriatemerii; stuntei, datoria credintei etc. Aoeste indatorrri sint obligatorii ; refuzul lor ar fi . 0 nedreptate, Am fi nedrepti dad am cere altele, Tot astfel ar fi un lucru fals si tiranic dad-am .spune : "Cutare nu este puternic, 'ded nu-l voi res~ .0

<

11 Filozofii se_cred foarte iscusiti cind rezuma toata. morala lor in citeva capitole. Dar te intrebi : de ce t.'.: . sa impartita Jn patru si nu in sase Yl Pentru ce . patru feluri de virtuti si nu sa rezu-. mam intreaga morala l' obstine mai degraba decit la a1tceva ? 8 " lata, veti spune, un singur cuvint cuprinde tot ce vrei sa spui. Da ; Insa acest cuvint [J este fara tolos , daca nu-l explici. Indata ce ai explicat preceptul care contine pe toate celelalte, acestea apar intr-o prima confuzie pe care voiai sa 0 eviti ; 9i astfel, cind to ate preceptele sint cuprinse intr-unul, sensulTor este as-. CUllS aici ca intr-o lada 9i nefolositor : si adevarurile .~ nu apar decit in confuzia lor naturals. Natura le-a rinduit pe toate, far a a cuprinde pe unul in celalalt 10, Impar tir-ile n-au alt folos decit ca ajuta memoria :;;i~ servesc de adresa spre a descoperi sensul t-. (l), Stiintele au<:l.Q!!?~xtr.€mitatLcare se ating, Prima '~..este__ PlJULigrlO@nM.L.l.laillr.<lia care~se.. afla toti oa-· _.''\ in menii la. nastere: -cealalta -este+aeeea. la.'_C:fif":. _ajung_ .

fie

\"-~~--

~ Legile pamintului, obiceiurile cu. putere de lege.-· I.G. 5 Pascal' n-a spus "sa se condamne la moarte atitia francezi", desi putea spune si aoest lucru. El insa, pr in condamner tant d' Espagnols d la mort, se refera la tratativele de pace dmtre francezl sl spanioli,' dupa batalia numita des Dunes .(1658), cind regele Spaniel tergiversase Iucrurrle (in ce pri"veste incheierea pacii) si Iacuse .astfel posibila moartea mutter spanioli (d. ed. Br.). .
52

6 Critica diviziunea clasica a virtutilor, opunindu-se eel~J;/ scolastice .. - I.G. 7 "Abtine-te" !iii "suporta", maxima scumpa stoicilor, care vrea sa insemne : abtine-te de fa toate lucrurile care pot sa dauneze ~ibertatfi tale morale ;;.f suporta toaterelele iara ca sufletul tau sa se tulbure. - 1.0. 8 Ed. Ch, adauaa in loc de "mai degraba decit la altceva" : "mai degraba decit in a urma natura sau a-si face afacerile particulare fara injustrtie, ca si Platen". 9 Acest precept. I.G. fD Ed. Ch. adauga : "Natura a pus ioate adevarur ile pe fiecare in el insu9i; arta noastra le cuprinde pe unul ' in celalalt, ceea ce nu-i natural. Fiecare i~i are Iocul lui". 11 Partea intii,· de pina aid, a acestui capitol nu se afla It"! ed. P. R., dupa cum se constata in retiparirea ei din editura. Flammarion. Noi am IW}t-o din editia facutii. dupa textele originale de editura Delatue fii ed. Firmin Didot Freres, --,I.G.

t-

_, mintile cele 'maJ,Juminate, -.Care,-,~dupiLG~~?l!_E.~9tiT's , l tot.ceea ce oamenii jxit f?ti, 1.;;idau seama ca nu stiu , ,nimic, si se gasese _. r " .starea .ae"-~~fi:Qt:iLLnltlaUL Dar'i'ceasta este 1 iloran a savant" ," -seama , • I Q,@ ea. Cei ce au iesit di 1 noran naturala s n-au pututajunge la cealalta au oarecare spot a lr;t aceasta ~tiinta suficienta ~i fac pe Invatatii. Acestia tulbura Iumea sl [udeca lucrurile mai rau decit ceilalti, Po-porul si invlttatii alcatuiesc adevarata lume ; ceilalti o dispretuigg i sint dispretuiti la rindul lor. 13 G adatie. oporul de jos cinsteste persoanele de .riastere aleasa. amenii de mijloc le dispretuiesc, zieind ca nasterea nu este un avantaj al persoanei, ci ,al intimplarii. Invatatii le cinstesc si ei, dar nu din -metivele pe care le au oamenii din popor, ci din motive t: .rnai deosebite. /' 1 Evlaviosii 12 care au mai mult zel decit :;;tiinta dispretuiesc pe cei de neam mare cu toata situatia care iL face sa fie cinstiti de savanti, Pentru ce? Pentru ca judeca lucrurile printr-o alta lumina, prin aceea pe care le-o da pietatea. Dar oamenii perfecti is, iii onoreaza dintr-un alt motiv, dintr-un motiv superior. $i - asa se succed parerrle, urmindu-se una pe alta de la pentru. la contra, dupa inteligenta fiediruia.
I' • j'
1

~oncupisce'nta 15 ~i forta sint izvoarele tuturor . actiuniloT-puromen~ti 16. -toncupiscenfaTci_ee ]?g',", lunta:ri~ fo~fa~~:im:~iuntarj..:--- ~ _. .... . - "":"";' .

~o-:

16 Cum se face ca un schiop nu ne irita, iar--o minte sehioapa ne Irita ? Fiindca un schiop recunoaste ca noi mergern drept, pe cita vreme 0 rninte schioapa spune ca noi schiopatam, Fara acest lucru am avea ' pentru e1 mai rnulta mila decit rninie. Epictet 17 intreaba de asernenea : "pentru ce nu ne suparam noi cind ni se spune ea ne doare ,capul, dar ne suparam cind ni se spune ca [udecam rau sau ca alegem rau ?" Ceea ee cauzeaza acest lucru este faptul ea sintem foat-te siguri ca nu ne doare capul 'liiicii,_' nu sintem schiopi ; dar nu sintem siguri ca alegem adevarul, Asa ineit faptul ca nu avem siguranta IucrurilorHindea constatam ca altii le vad oontrar noua ne pune ' 10 incertitudine l';>i ne mira; ni se intimpla aceasta ~i mai mult icind -altii i~i bat joe de alegerea ncastra ; caci trebuie sa preferarn luminile noastre celor ale altora ; iar acesta este un lucru indraznet si greu. Or. o asemenea contradictie nu exista cind ne referirn Ia un schiop, 17 Poporul are pareri foarte sanatoase : spre exemplu, el prefers distractia si vinatoarea pceziei. Pseudosavantii 19i bat joe de el :;;1arata, triumfatori.. prin aceasta, nebunia lumii ; insa, stind si judednd drept ~ ceea ee ei nu pot face - poporul are dreptate. Se spune ca este fara nici 0 ratiune faptul ca poporul deosebeste ,pe am dupa haina ca sl dupa
concupiscence:. inclinatia spre lucrurile pamintesti, spre cele sensuale, - I. G. <; 16 •• ,purement humaines (cuvinte adaugate la textul oriRlnal de ed, P. R.). 17 Epictet (50-125), nascut Ia Hieropolis in Fr igia, .fatalist. reprezentant al stoicismului tirzlu, - I.G.
1f1~bl

. 14 Sufletul iubeste mina ; iar mina, daca ar avea "vointa, ar trebui sa se iubeasca in acelasi .. el in care f o iubeste sufletuL In afara de aceasta orice dragoste este injusta 14,
12 Faux devots = 13 Les chn§tiens. 14 "Qui tuihaerei

falsi evlaviosi, Ipocriti.

Domino unus spir-itll,s est. OIUJJl iube$te pe om pentru cil este membru al lui Iisus Cri.sros: .Iub im pe .Tisus Crrstos pentru ca eI este seful corpulul a:l dir cri-membru ,sIntem, 'I'otul este una si unul e in celalalt. Daca picioarele .si miinile ar avea vointa separata, riiciodata n-ar putea decit sa supuna aceasta vointa proprie vointei prirnare care conduce corpul intreg, Daca nu este U9a, atunci ele stau in dezordine . 9i In neferieire. Voind binele corpului ele fae binele lor pro~ , priu" (text figurind in ed. I670).,
54

, aJa._

55

'nCl:9tere (noblete) si avere, cu toate ca acest lucru este foarte rational 18. ~8 Calitatea este un lucru mare.Ea face, de pilda, ca unii, Ia 18 sau la 20. de ani, sa fie cunoscuti si " respectati, ceea ee altii nu obtin decit la 5Q de ani. .Sint 30 de ani e~:;;tigati ara greutate. f -, . ; -'19 Exista oameni care, spre a arata eft pe nedrept nu Ie acordam nici 0 stima, invoca stima pe care le-o arata persoanele de calltate. A9 vrea sa Ie raspund : aratati-mi meritul prin care v-ati atras stima acelor persoane si va voi stima si eu la fe119.
.

adevaratul bine si trebuie sa ieviica sa-ti urrnezi firea, ea devine rnindra in cazul acestei reveniri,' 23 Nu insearnna ea eI$tiferieit oind poti fi inveselit numai de 0 distraetie oarecare ee vine din alta parte, dinafara ; caci din moment ee ea depinde de alteeva, poate fi tulburata de 0 rnie de accidente si atunci mlhnirile sint inevitabile. 24 Toate maximele bune sint 'In lume; nu tre-, buie 21 decit aplieate. Bunaoara, nimeni nu se indoieste ea trebuie sa ne expunem viata spre a apara bunul public; si multi 0 si fae. Pentru apararea religiei tnsa nimeni nu face nimie. 25 In lume nu te Iaci eunoseut ea poet daca n-ai pus firma de poet; nici ca prieeput in rnatematici daca ri-ai pus pecea de matematician, Jusa oamenii , ell scaun la eap 22 n-au nevoie de firma si nu fae nici 0 deosebire intre un poet si eel care brodeaza, Ei nu sint nici geometri, nici poeti, dar 23 fae [udecati clare si despre unii si despre altii. Nu-i gliiea;;ti. Ei vor putea vorbi de ceea ce se vorbea in societate in clipa in care au intrat. Numai cind sint nevoiti sa se serveasca de una din [udecati observi In ee masura 0 au. Despre acestia nu trebuie sa se spuna ca vorbese bine C'lIJ.d este verba de felul de a vorbi al oarnenu nilor ; dar sa se spuna neaparat ca vorbesc bine cind vine verba despre aeest lucru . Este" deci 0 lauda mincinoasa sa spui despre unc, om, indata ee-l vezi intrind, ca este priceput in-poezie; dar este 0 nota rea sa nu reeurgi la un om priceput cind este verba de a [udeca valoarea citorva versuri 24.
·5i F.).
22

, 20 Lucrurile pe care le avem eel mai mult la inima 0 insemnatate. De pilda, ce insemnatate are faptul ascunderii ca nu sintem prea bogati? I 21 Exista vicii care sint legate nurnai prin altele de. noi; smulgeti trunchiul si ele se mdeparteaza ca ramurile., 22 Cind rautatea 20 are ratiunea de partea sa, devine , mindra si infat~eaza ratiunea in toata stralucirea ei. Cind alegerea unei vieti austere, severe, nu a dus la

rnr" au adesea nici

18 lata versiunea ed. Ch, : "Poporul are opinii foarte sanatoase, de exemplu : 1. Prefers distractia ~l vinatoarea _' luptei. Pseudosavantii lljii 'rid de asemenea preferinte si triumfatori vad In aceasta nebunia Iumii ; dar, dintr-un motrv pe care ei '''nu-l pot pa~ trunde, poporul are dreptate. . . Deosebeste oamenii dupa exterior ca ~i dupd rang '~i 2 .avere, Lumea triumfa insa aratind di aceasta-i un lucru ,nesocotit : canibalii i~i rid de un copil rege. 3. Se simte jignit daca a primit 0 palma sau dad a dodt :prea mult gloria, desi dorinta de glorie este 'fireasca din pridna celorlalte bunuri esentiale care se leaga de ea; iar un om care a primit 0 palma fara a se ft resirntit de ea e acoperit de oeari ~i necesitati. 4. Munceste pentru oeva nesrgur, dlHitore$te pe mare, trece pe 0 scindura", 19 Aoest pasaj a suferit multe modiflcari in diferitele edt~il ale Cugetarilor, dar i!deea a ramas aceeasi, _ I.G. 20' La maZignite.

' Les vrais honnetes gens (ed. 16(0). Les gens unioersels (ed. H.). _ . 23 Havet adauga : ils sont tout cela ... t sint si Una ~i alta. y, Aid, versiunea Faugere, care spune: .... uarul On n'a q pas recours d lui quand... / .57

21

Il

net

taut

que ... (ed. 1670). On n~ man~u,e que ... (ed, H.

56

"~CUGETARI

Omul are multe trebui'nte. El nu iubeste decit pe. . cei .ce pot sa i Ie satisf'aca pe toate, Cut are este un bun matematician, va spune el; dar n-am ce face cu 'matematica. Cutare altul este un bun razboinic : dar eu nu s c razboi nimanui. Deci ne trebuie un honnete_l!9_'rf1m~_25'care sa poata corespunde tuturor . .' lor noastrel, .
v

putini de indoiala, dnd Be indoiesc. Nu sintem mi:l'i@lUnA, duplicltate si contraaiCtn~ N e ascundem nedeghizam fata de noi irL$ine. 28 Cuvinte bine ticluite, urit~_ca~~r~"~S::::=====:1

~l

Cind esti sanatos, stai ~i te gindesti ce ai face , daca ai fi bolnav; iar cind €'9ti bolnav, iei leacurile foarte frumos si raul dispare, /" I' Cind esti bolnav nu mai ai pasiuni, nici dorinta ,\.distractiilor si plimbarilor pe care ti le dadea sana,-.)tatea 91 care sint nepotrivite cu nevoile bolii. Natura '"\ dii in acest cazpasiuni si dorinte conforme ,eu stare a '.' (' P7'ezenta. Numai temerile ni Ie dam noi insine ; nu ,_ ill Ie da natura; ele ne tulbura pentru Ta alatura la '. starea in care sintem pasiunile starii in care nu sintem, " 27 Cuvintele de umilinta la cei falOl;;1sint motive ~.' orgoliu, iar la cei umili, de smerenie. De asemenea, de ..cele care afirrna scepticismul si indoiala sint material de afirmare la afirmativi 26. -smerit de
25 10nnete homme. Este tipul de om dezvoltat armonios iubitor al adevarului, eu dragoste pentru semenul lui cinstit' drept si si9cer. El are calitatile ornului care se f1fce placut S?~letate; in prieten~e_ este corect $i leal; in reIa{iile eu oame, n11 este drept, Honnete hommein sscolul al XVII-lea inseamna un om <y dis~etnarn!n!;cu ·ju~eeat~ .d:-eapta"in:toate actiunile, El lal.;lda. mentele fara emfaza, cntlcadefeetele' far~ pornire sau dispret, nu exagereaza calitatile prietenilor si "nu Ie acoperi:! prostiile. Pantru Pascal, l'honnete homrne are'o "pregatire multilaterala. Se opunea lui timeo hominem l.tnius .Hbri. Omul trebuie sa fie pregatit sub toate aspeciele ca sa poata cores-" punde tuturor sarcinilor pe care i le pune in iata viata si societatea: careia trebuie sa i se faca folositor. . Realiza:ea acestui honnete hamme' era in preocuparfle tuturor autorilor de tr-atate de civiUtate in secolul a1· XVII-lea, precum 9i a tuturor scriitorilor clasici. - 'I.G. 26 Ajirmativii erau eel ee apareau in fata trib~nalelor inchizitoria1e si erau nevoiti a-9i sustine parerile impotriva acuzatorilor ecleziastici. - I.G. .

29 Amorul propriu.! . moi 'e~~sE:!?le 28 care nu smulg din ei amoru p . care se multumesc nurnai sa-l acopere sint totdeauna demni de a fi ur'iti. Nicidecum, yeti spune dv., caci, cornportindu-ne cum facern noi, indatoritcri fata de toata Iurnea, nu avem motiv sa ne urirn. Acest lucru este adevarat : daca n-am uri in eu decit neplacerea care ne-ar veni . de Ia el. Dar dam i~ urasc pentru ca este nedrept f?i ' se face centru a tot ce exista, 11 voi uri totdeauna. lntr-un~ dow) j'nsmiri: este nedrept . tuturor lucrurilor

dar nu nedreptatea : si prin urrnare nu-l vei face placut celor ce urasc nedreptatea. NU-l fad placut decit celor nedrepti care nu gasesc
27 Diseur de bons mots, ma.uvais caractere. Aeeste cuvinte au trecut de .la Pascal in La Bruyere si au devenit apoi proverb.' Este yorba de cei care se afecteaza in subtilita]i hazlii , dl.un caracter urit. ~ I.G. ' , . in' Ze mai, deci Pascal intelege arnorul propriu. "Eul' ron de ura (detestabil)".Oespre noi ne place sa vorbirn; Pascal se opune acestui I in .

in:

.1

ca, vorbind ..de el vorbeste de toata lumea, Romantlcii '[ opun subiectivismul impersonalitatii secolului lui Pascal, secol fn care poezia-si gindirea au:fost ilustrate de un Corneille, un Racine, un Boileau, tin Descartes etc. - I.G. 59
.~;

suis

58

.__A.--

·'·'in'el dusmanul lor. Astfel tu placea decit .celor nedrepti 29.


_0

~aI11\ii

nedrept, neputind

'3~ N-~m nici 0 admiratie pentru un am care poseda virtute in toata perfectiunea ei, daca nu 0 poseda 113c 'aeelasi tirnp si in acelasi grad si pe 'cea opusa. Dau de exemplu pe Epamlncnda care avea 0 foarte mare valoare unita eu 0 extrema blindete. Daca' nu esti asa, .nu urei, ci CObOTi. Nu trebuie sa-ti arat! maretila sttnd 13 0 extremitate; trebuie sa le atingi. pe amindoua, umplind ~i ce este 1a mijloc. 31 Dad am fi eu adevarat fer icitl prin starea in care Slintem, ri-ar trebui sa ne mai gindirn cum sa de-. venim fericiti. _32 Imi petrecusem multe din zilestudiind stiintele . abstracte; dar prea micul numar de o311?-em cu care am putut intra in Iegatura pe teren ~tiint~_ficrna dezgustase. Cind am inceput studiul omului, am vazut ca aeeste stiinte abstraete nu-i sint proprii *1..ca" patrunzind in. ele, rna departarn de conditia mea mai mult dedt se departau cei. ee le ignorau. A~a \ ~a. le-~ iertat faptul ca nu s-au ipriceput in stiinte. Dar am , crezut ea voi .gasi tovarasi eel putin in studiulomuiui, fiindca in acest studiu este yorba de el insusi. M-am, mselat. tazi sint mai putini . i care 11 studiaza , dedt C€l eestu laza geometria 3. I

priveste luerurile, caci ele sint poate adevarate in latura prin .care Ie privests el; sa-i arati insa acest adevar, Else multumeste cu aceasta pentru ca vede ca nu se insela, ci numai nu vedea toate laturile lucrurilor. Caci, nu-ti este rusine ca nu ai vazut totul, dar iti este rusine cind=vezi ca te-al inselat, Poate ca aeeasta este di~ cauza ca, dupa natura lui, o[l1ul, nu =J2Qate vedea totul 3,1; dar~i din cauza ca, In mod firese, sprntul, nu se insala, ' f35"'virtutea sa~(
plari,

unui om nu se mascara cu eforturile 'zeaza in mod obiJsnuit 32. _.~~

'

36 Cei mari $i cei mici sint supusi acelorasi Intirriau aceleasi suparari $i aceleasi pasiuni ; numai ea unii sint in susul rotii, iar ceilalti, stind aproape de centru, sint mai- putin tulburati de unele si aceleasi framintiiri. 37 Ne convingem mai bine,· de obicei, prin argu-mentele pe care Ie gasim noi insine decit prin cele cate ne-au venit in minte de la aHii. 38 Faptul ca unii oameni nu .sint interesati in ceea --' ce spun, nu inseamna neaparat ca nu mint de loc; caci exista oameni care mint pur si simplu pentru a minti. 39 Exemplul castitatii lui Alexandru n-a fiicut atitia ,infrinati citi neeumpatati a fa cut patima betiei, Nu-ti est( rusine ca nu esti virtues oa cutare, dar ti se pare scuzabil ca nu esti mai vicios decit cutare.' Cind tevezi eu viciile rnarilor oameni . nu crezi ca Leai si pe cele ale oamenilor- de rind; si nici nu bagi de seama ca prin aceasta si cei mari fac parte dintre oamenii de. rind. Til de ei prin. ceeace ei tin de popor, Caci oricit de sus-pusi . at- fi, ei sint una cu restul oameni1or in anumite privinte, Nu sint suspendati Tn
se cunoaste .).westa este sensul. - I.G. \

33 Cind totul se se 1 "n mod egal, nimie nu se schirnba in aparenta : ca intr-un vas. Cind toti merg in' neorinduiala, .nici unul nu pare a merge astfel. ---. ce se opreste ne face sa vedern pornirea celorlalti Cel ca un punct fix. 34 Cind vrei sa corectezi pe un altul si sa-l aratt di se insala, trebuie sa vezi din ce punct de vedere
. haissabfe:

, lume din vremea lui Pascal), r so A se vedea Studiul Introductiv,

alt inceput la acest capitol: Le mO.i est Miton, le CQ'UVI'eZ, VallS ne l'6tez pas pour cela; vous etes done tOUjOUTS hatssable (Miton era un om. de
29

Ed. H. are
VallS,

C-/i:ll

31 ...

Omul

l'homme ne peut tont voir (versiunea


dupa fapte

pp. LXXVIII-LXXX.

Faugere). ca pomul dupa, -roade, _

60

61

"aei:" si separati ~de, societate. nu .;. daca, sl~t'::'-''Q:1ai , 'iliaci' decit noi, este pentru ca au capul mai sus, dar

Nd,

'au picioarele tot atit de josca I.?i ale noastre. Stau totl' Ia acelasi nivel si se reazerna pe acelasi pamin~. ,$f prin aceasta Iatura, ei sint tot atit de [os ca nOI, ca-eei rnai mid, ca copiii sau ca animalele.

:43.Cei ce traiesc in dezordine spun celor ce-9L due viata 'in ordine ca acestia din urrna se departeaza de natura si ca ei sint cei ce 0' urmeaza : exact ca 'oa--"~"menii care, fiind pe un vas, cred ca cei ce ramin, -pe ,~,. mal se departeaza. //'"'/' " . 4.4 Modul de a vorbi est~' peste .tot" la f~l. TrebUi~'\' sa ai urrpunct de la care sa [udeci d;:ept'IPentru cel,' :1!,.' ce pleaca pe vas avem portul, dar m mcrala- unde ~;,'". vorn gasi acest punct ? . .: . ,,' ,
v

's.

.
T

. .: '-

,40 Ne place Iupta, nu biruinta. Ne place sa vedem cum se Iupta animalele si nu irwlngatorul intarisat. asupra invinsului. Ce voiam sa vedem daca .nu sfirsitul luptei ? Indata ce acest sfirsit a venit, ne simtim satui, Cam acelasi lucru este in joe l'li in csutaree adEiyanliui. In discutii ne place sa vedem Iupta dirrtre pareri ; dar sa contemplam adevarul gasit, cit~i. ~e piitin. Pentru a-I pune in evidenta en placere, trebuie sa-l vedern nascindu-se din discutie, La fel este si in dorneniul pasiurrilor ; iti face placere sa vezi cum doua din ele se cioenesc, Cind in'sa una devine stapina, nu rnai e decit brutalitate. ,scenele teanif-'n:au--ptea:~'mare valoare ; nici extremele mizerii fara ~ cit de mica raza de speranta, nici pasiunlle brutale, nici severitatile pline de violenta. 41 Nu invatam pe oarneni ta fi oameni de treaba, dar Ii invatam toate eelelalte lucruri; si .. otusl . ei, nu t se Iauda decitcu Iucrurl pe ..'~- nu le ilnvata -.: care : ~
.

.' 45 Sa plmgi pe nenorociti nu este un se opune placerii pamintesti ; din contra, esti foarte I _\ "multumit cind potiface aceasta dovada de umanitate-: .,._ :;;i rnai ales cind poti sa- ti atragi reputatia ide am de;' '. ,'; inima fara sa te coste ceva;' ceea ce nu inseamna ' "", mare lucru l ' .~ \.~, 46 Cel cerar fi putut avea prietenia regelui An-' .,';,~ gliei, a regelui Poloniei sl a reginei Suediei ar fi putut ,~. , el oare sa creada ea-i va lipsi un loc de retragere si ' . un loc de odihna in lume ? 34. • 47 Lucrurile au diferite insusiri, iar sufletul - dife- . rite inclinatii ; caci nimic din totce se ofera sufletului "h nu este sirnplu, iar sufletul nu .se ofera simplu in nici . o imprejurare, Asa se explica cum ridern jsi-'plingem " citeodata de unul si acelasi Iueru, , . 48 Sintem attt de. nenorociti ca nu putem simti toata placerea in reusita unui anumit lucru tocmai " fiindca ~tim ca ne-am supara daca nu ne-ar reusi, \~. , ceea ce se intimpla tn mii de cazuri, 1a orice era. Cine <:' ar gasi i.secretul de a sebucura de bine, fara a ee . mihni de raul oontrar, ar g,1si exact ceea ce trebuie ; e vesnicul imbold 34.a •. 49 Exista diferite eategorii de oarneni : puternici, frUInOf?i, asezati 1a minte, piosi, care fiecare vrea sa
4, ',_ .

~i'

Nu-,c.3.ytam, cetare a''>'

, . In teatru

..

: 42 Prost gind .a a~t9i ~ne cind a hotadt a se zugravi pe sine (in carte a lui)" cad el a::I'acut aceasta nu in treacat 9i 'fmpotriva maximelor sale sau -' dmgr€geaHi, cum se intimpla briC:U,' ci c.hi~r prin ", aximele sale si pe baza unu~ planfaeut mal dinainte, m Cad sa spui l·~~l~QU~~HB,pn~~~"·-tlTI este un lucru '''''''",""",'''''-<l

~ Este vorba aiel de Carol I, decapitat 'in 1649; de loan Casimir, deposedat in, 1667, ~i de Cristina care a abdicat [n 1654. . 3"a C'est ie mouvement perpetuel (ed. F.),
\
\

12 - c. 131

63

~I

, troneze in: lumea sa si .nu in ~lta parte. Uneor] toti <-ace;;tia se intilnesc pe acelasi drum si eel -tare cu eel , ~frumos se bat vprosteste pentru cine v~ fi stapinul '", celuilalt, desi stapinirea lor este de genuri' diferite. :Ei riu se inteleg, mai ales cind, gresit, vor sa domneasca pretutindeni. In fond nimeni nu poate face acest Iucru, nici chiar forta. Mai ales in lurnea- savanWar, forta+nu poate nimic, nefiind stapina decit pe actiunile exterioare. .
'i 5"O.Ferox gens, nullam esse vitam sine armis rati 35. Unii iubesc mai mult moartea decit pacea; altii, mai mult moartea deoit razboiul. . 'Cind este yorba de viata, orice parere L!;,dare valcarea ei, caci dragostea de viata este pe cit de puternica pe atitde fireasca,

mirat, eu "toate aeestea, ei au dorit sa fie admirati de oarneni. Ei 'nu-si cunosc propria slabi- ,. ciune. Daca se simt impinsi .sa-l iubeasca 9i 8a-1 adore' 9i daca gasesc in aceasta propria lor bucurie, atunci-> le dau dreptul sa se considere buni. Dar daca simt dezgust pentru .aceasta iubire, daca nu-si simt nici 0 inclinatie alta de cit sa se faca stimati de oameni' si daca, drept oriee desavirsire, nu ·incearca.sa determine pe oarneni a-si cauta fericirea decit iubindu-i .pe ei, voi spline ca aceasta cdesall.i1'l9ire: este "or'ibila. Ce, au cunoscut pe Dumnezeu si totusi audorit '9i~ altceva. decit ca oamenii' sa~l iubeasca nurnai pe<el ? Au vdlt >,' ca oamenii sa se opreasca La ei, sa fie ei obiactul _ fericirii voluntare a acestora ? 53 Bine au facut cei ce au deosebit pe ..oameni dupe."' , exterior ~ai degraba decit; dupa calitatile interio.n-e·!;· Care dirrnoi doi 0 va Ilia Inainte? Cine va ceda Iocul; celuilalt ? Cel mai putin indeminatic?· Dar eusirit; tot atit de inderninatic ca ~i e1. Va trebui sa.,ne luarn \ la luptapentru asta, Elare patru Iachei, eu ri-am declt unul. Negresit pina ce numeri tre.~ ell trebuie' sa cedez si at? ¥ un prost daca m:..a.s,o;pllDe.,Iata-ne)ri felul acesta impacati, ceea ce constituiacel 'mai mare'. dintre bunuri.
; . .'.

"

sa propui judecatii altuia un lueru, sa daunezi propriei tale [udecati prin modul cum ~aci propunerea, Daca spui : gasesc cutare lucru frumos sau 11 gasesc neclar sau alteeva asernanator, trrasti si imaginatia dupa aceasta judecata sau poate 0 aprinzi. Este mai bine sa taci, sa nu .spui nimic, caci atunei , judeci dupa ~e este, adica dupa ce este in acel moment ~i dupa cum vor fi dictat imprejurari al dirorautor nu este omuL . ,._ Bineinteles, taeerea 1191 poate avea 91 eaetectul ei : depinde de interpretarea pe care i-o vei da:~;;ide sensul in care-I va lua aerul fetei si torrul vocii tale, dura cum esti sau nu fizionomist. . ,. Deci este usor sa zdruncini 0 judecata ide.Ia locul ei firesc, Mai bine zis, exista foarte putine [udecati ;Jatornice si de nezdruncinat, .

iara

. ,c51 Este greu

54 Vnii. ered ca sufletul este muritor, iar altii n~':': muritoz, Acest Iucru ,~bitile _sa "creeze diferente in coneeptiile morale .. $i totu~i fflozofiiau .calauzit morala independent de aGe~ta. "Ce stranie ,orbire ! 36 " 55 Ultimul act este totdeauna" singeros; ~ricH/de frumoasa var fi piesa in tot restul. ,tti pill cenusa, pe cap si s-a .sfirsit en tine.
"
36 Que~ etT~nge

52 Platonicienti ~i chiar Epictet ~i adeptii' sai cred di .Cel qe sus este singur;u1 demn de.. fi iubit' si ada
L i vi u s, XXXIV,' 17 citat~i de cap. 40: "Natiune salbatica, ei . nu credeau d'i. e viata 0 viata fara arme", refertndu-se la spa'nioli, carora Caw Ie interzisese de a purta la ei anne. MUlti din ei se sinuciser a. .

M 0 n t a i g n-e

35

Citet

din

In.

TiL 'u,s

Eseuri,

. I,

ave'uglement, adaos aled ..P, R. " .


'in

37 .•• tOUjOUTS; .., 'adaos al .ed. P. R.. Pascal 'ii' avut tragediile clasice. ,- I.G.

64

65

_.'

'CAPITOLUL' Cugeml'i diverse

VIIi
1.

de filo:z;ofie ~iJ de Iiteratura

/
~ 1 Deosebirea

dintrespirite. cit cineva are mai . mult spirit, . eli atft gaseste mai multi oameni origi'I "nalL Om1!llde rind nu vede prea mad deosebiri intre

eu'

"

eeilalti,

2 Pusem sa avem foarte mult burrsimt 91 totusi sa \ rru [udecam deopotrfva de bine in toate lucrurile ; "caci unii au vederi [uste in unele lucru1'i, iar in altele se insala, Unii stiu sa traga concluziidin lucruri care I . au un numar mic de reguli, alti! din altele care au un numar mai mare, Bunaoara, unii mteleg bine etec, .tele apei in care exista putine principii, insa cu conseeinte atit de subtile, Incit numai 0 putere de patrundere foarte adinca opoate sa le lamureasca, Acestia n-ar putea deveni mari geometri, pentru ea geometria cuprinde un numar mare de reguli. Si 0 minte se poate sa patrunda adinc luerurile eu putine reguli, dar pe cele in care exista multe se poate sa nu le patrunda oitus! de putin. Exista prin urmare doua feluri! de mmti ;' unele _ care patrund viu si adinc eonseeintele regulilor =r 9i -'. ' acestea sint minti caracterizate prin precizie ; altele '>~/oare inteleg uri mare n~ar ~ re~ fa~a. a Ie ~OIlfunda 9i in a,ceasta consta l'e!E!2~_ q,eJl.~E!&fne2 Prima

. l.
t

1 Editifle care au ca punct de plecare ed. de la 1670 au ·aid ca titlu numai Cugetliri diverse. - I.G. , '2 In l'esprit de finesse, este yorba de spir'itul referitor la lucruri din ordinea :morala, care au principii diferite de cele stiintlfice, at carer spirit este desemnat aici prin .expresi~ l'esprit de geometrie, ceea ce am numi "spirit matematic" (Ve;Zl

9 ~atego., _d esprzt£ J~Tce una dro. itUi'.e : sta P.fara3 ;. cealalta;: -. ';:. ,~.'-. . J!.1;1:1' etendueTie. i.~. e, aJ?lla Dr, .e.t. poate d'iS 'r,vit• ,.a 'd 'a., ,mintea~puIlnd fl patrunzatoaro '9i mgusta, dar ~CampIa .:~; si slaba, ' ; '. i ,. < .'11. Exista .mare deosebire intl'e I' ~priL_a,e~_9_eQ'J'lkeJrie. :1_"; , si l'~sprit ~e jinessf!_: Intr-unul regume si?t evidents , departate ~e ~zul .CO~lUl, ~~ fel.. c~-tl ~ste g:-eu s~' I .le abordezt, din lipsa de' obisnuinta. Cind l'1atrunzl, in ele Insa oricit de putin~i Ie .vezi terneiurile, ar trebui i;la iii 0 minte schioapa . ca sa le judeci rau, ele fiind reguli asa de cuprinzatoars foot este aproape _f, eu neputinta sa-tl scape, , , (-= ,~~: In celalalt, in l'esprit de- jiness¢, principiile sint", ",\,. Ia indemina oricui si clare pentru oricine, Nuai de ~ ce sa-t; batl capulst sa te frammti ca sa le intelegt;' nu este verba decit sa ai ochi bun. Dar trebuie sa-l ai bun, cad regulile sint atit de mladioase si in asa mare numar, ca este 'aproapa cu neputinta sa nu-ti scape vreuna. Or, omisiunea uneia singure duC'€ Ia eroare, Deci, trebuie sa ai rnai fntH ochiul foarte lim; pede, ca sa vezi toate principiile, 91 apoi mintea dreapta spre a nu judeca fals pe principii cunoscute., ~ Prin urmare, toti "geometrii" ar fi ,,fim'" daca ar avea un oehi .bun, caci n-ar judeca fals asupra ' :'J:; unor principii pe care le C'!lnosc;, iar spiritele finear:,' .':,: fi geometri, dacii ar putea sa~i pleee ochiu! catre i "~' principiile neobismiite ale geometriei. Faptul ca unele spirite fine,5 nu sint'geometn se explica l(riri aceea ea ele nu pot de Ioc $a~i insuseasca .. principiile geo:met.ri~; insa cee,a .;e .facet ca unn geometn sa nu fle fini .este . faptul ., a ei nu' c vad ceea ce-i inaintea lor si ca; fiind .obi9hu~ti cu . principiile precise si obisnuits ale geometx:iei, ~i ne[udecind decit dupa ce au vazut si, dupa cum au
U, , f~ v

dar;

r ;',

.1

01

9~..

De l'esprit geqmetrique). _:_LG.

'

3 "Putere de patrundere si precizie", . ~ "Amplitudine splrrsuala". , n Oamenti de cultura care n-au aplicatll spre partea 11tUn~1ftcii, dar care inteleg foarte bine prqblemele de Iiteratura,' ue filozofie, .de arM. etc. - 1.0.,

66,

~ 'Imi,lriuit'acele principii, se pierd.InTucrurile de fmete 6, , , unde- principiile nu se lasa rnirmite.; de-abia le vezi, t:n;v~ru.-; 'degraba Ie. sirnti deci. t-Ie vezi. ~i infi~te ~r:ut~~i \'in a Ie face simtite ceior ce nu le sirnt prm ei msisi. "J; lucruri asa de delicate si atit de numeroase, inclt Iti! trebuie un simt foarte rafinat si foarte fin sp~e a -Ie sesiza.: Cel rnai adesea nu Ie poti demonstra 10 ordine ca in geometrie, pentru ca nu le posezi principiile si pentru ca este liJi greu sa 0 facio Treb\jie .S;3." vezi lucrul dintr-o singura privire, nu pe baza' de ratienamente indelungate, eel putin pina la un anu-

or,

;s

pr~n~ipii~:rle lucrurilor .speculativer si ~deimaiiA_~t!~ 8 . pe care niciodata ei "nu le-an vazut in "lumey-si lIT, practica, , 3 Moartea, dud nu te gindesti laoea, de suportat rdecrt gindul ~mortiL cind amen in tao - ,/ . 4 Se intimpla adesea ca, pentru a dovedi unele: Iucruri, 'luam exemple de asa natura ca s-ar putea lua mai bine lucrurile ca sa -se dovedeasca exemplele, ceea ce nut ne impiedica de a: trage concluzijle, caei de obicei se crede ca greutatea consta ,[n ceea . 'ce voim a dovedi ;deci exemplele trebuie sa fie limpezi, ca sa ne ajute acest scop 9, ' Astfel, cind voim a arata un Iucru _general, dam -. regula particulara a umricaz :~iar daca vrern ~ ar~~m un caz particular, iricepem pnn regula generala. Gaslm" totdeauna obscur Iucrul pe vcare voim a~l dovedi :;;i clar pe eel pe care-IIntrebuintarn ca safacem dova9a._ Cad cind propunem pentru dovada un lucru, ne facern mai intii inchipuirea ca el este obscur si, dimpotriva, ca' eel care trebuie sa-l dovedeasca este elar--si, astfel, il intelegem .C!1 usurinta. 5 Presupunem ca to~i oamenii ooncep 91 sirnt luerurile .In acel~i, fel, dar facem degeaba aceasta presupunere, lfiindea, asupra ei nu .avem nici 0 dovada., Imidau seama ca.-foiLosim aceleast cuvinte in unele' si aceleasi' ocazii si ca de Jiecare data cind doi oamerii vad bunaoara, zapada, exprima amindoi vederea acestill 11utlu prin aceleasicuvinte, spunind si until ~i altul ca ea este alba, De la aceastaconformitate de aplicatie ajungem la presup~erea ~_ ei C_Qr:fOl~ntitat.i, il~e~ ~ ~ Acest Iucru ,nu pre a este rnsa convingator, d~~~ exista multesansede parteaafirrnativei. _.' J' _,

Slut

Si astfel esterar ea geometrii sa fie 'fini sl ca cei fini ~sa fie', geometri,' din pricina ca geometrii VOT sa .trateze geometric lucrurile fine si se 'fac ridieoli, voind " .--~a iricepe eu definitiile si apoi cu principiile, eeea ce-' nu. constitute un mod de a lucra Tn aceasta eategorie de.irationamente. Nu ca jnintea nu '0 face, dar -0 face pe. tacute, in mod firesc ~i fara ary./;, 'cad exprimarea apartine tuturor oamenilor, iar priceperea num~ -un~,i -oerc foarte -restrins. \, ' Spiritele fine, din contra, obisnuind a judeea _Iucrurile dintr-o singura privire, sint atit de- mirate oind le'p:rezintipi-obleme in care nu inteleg nimic ~i in care, ca sa patrunzi;' tr~_~uie_?a treci prin defi~W. si prinreguli asade 'sterpe pe care ele nu slut obisnuite a Ie vedea in .amanunt, ca se descurajeaza 9i se dezgu,sta: -Dar mintile slabe nusint nlciodata juci oarneni deeultura, niei oamenide ~tiinta 7. ., Geometrii care nu : ~irlt decrt geometri' mintea dreapta. tIn'sa numai cu conditia sa Ie explici bine toate -];Ul:TIu:ileprih r deftnitii l'?i prin reguli; altfel sint fa19i si 'hesuferi1ii,',ccad [ustetea lor 'se bazeaza numai pe p'r'incipn Jjin~' larnurite. Iar eei fini,care nu sint deoit fini, nti pot avea rabdarea dea c()bo:r~piJta Ja primele . . ..~ ,
r

'mit

PUllet.

in

'~.

au

,."

'

I...

...., .

'_

'",'

tlU)~':"':"T'Jf~G~<-. ;_,;~)U "'I'~ i 1 Ni fins, ni geometres.


~i·.~'
I

.• ::,6" C;hQt;~.s, de j:.Jine,s$e: ::clucruri

referlto1ire
~,-.,
j "

1£1 arta,

Ia 'cul-

tific carora Iele. -{G,'


9

-,.-:-".',

" -.

Les.. ch.o·$~~ci;imdgtna.tion, si~tab;>ti:a<;{iile de ordin stiin11 ~e. i;llJunrealitii.1;lle, din vi~ta ;.pe toate . .zi. '.',,~:':<. ,-,;'.' ':;, " " ".' , Acest sfirsit de fraza este luat dupa ed. F, - I. G.,

sa.
\

69

,
;(5Rationamentul nostru cedeaza sentimentului, Fantezia "este ~i asernanatoare si contrara sentimentului : asemanatoare pentru -ea nu [udeca de, lac; contrara fiindca este falsa iO; lucrurile se petree in asa fel ~,.-~-j foarte greu sa fad distinctie intre aeeste contrarii: ..",- , Unul spune ea sentimentul sau este fantezie ,,~i eil ,"fantezia sa este sentiment; si tot asa spun si eu11. , Arfi nevoie de 0 regula. Ratiunea se of era, dar se? ','ml~die Ia toate sensuriie si astfel' judecata nu mai) are nici unul. , 7 Cei ce [udeea 0 opera pe ba~a de regul! sint, fata de cei]alti, intocmai ca cei ce au -un eeasomie, fata de cei ce nu-l au 12. Unul sppne: sint doua ore ~ de oind starn aici, Celalalt zice r nu sint decit trei , .: sferturi de ora, Irni privesc ceasornicul si spun unuia : te plictisesti ; iar celuilalf : tirnpul' nu ti se pare lung '~deloc, caci este o+ora I'.'ijumatate ; si-ml rid de eel ce , spun ea lor li se pare timpul lung :'ii ca eu [udec pa~ ,trivit 'fanteziei mele. Ei insa nu 'ii'tiu ca judec dupa ceasornicul meu 13. .
J '_ "
_h

oc~n ~mod "ob~n~1t, acestia creatol;ilo~ gloria,": pe care 0 . menta , ~i pEl care ocauta prin creatiile lo'r. Data. ceizdintii se [ncapatfneazain a - arata ca YOl': glorie .eu orice pret~i trateasa. cu dispret pe ceivce nu creeaza, singurul lor cL9tig oeste ca li se spune=ca sint ridicoli \$i sint luat; drept oameni eu nahrci. Tre- buis deci saevitt de- a face caz deecest avantaj, ad": cit de mare ar fi, si ;!;a .te multumesti cu stima ..nicur , 'r lui numar al celor ce cunosc pretul creatiilor tale. , 11, SPi,rituluiii e propriecredinta, iar vointei - dra.- 7~' gostea, Cind nu vezi adevarurile, fani sa vrei te legi r. de falsita;~i. ' ,. '. -. .> 12 Caesar era prea battin, pare-mi-se, pentru a " cauta distractie in cucerirea. Iumii, Aceasta mai de- :. graba i se potrivea lui Alexandru !l4. Aiexandru era un tln.lr pe care nu-l putea nimeni opri. Caesar tnsa trebuie s? fi fest mai chibzuit.. 13 Toata lumea vede ca ne framintam pentru ceva nesigur: pe mare, ·In lupta etc. Dar nu toata Iumea .: vede _regula partilor ee sint in lupta fiii care demonstreaza ca asa trebuie sa fie. Montaigne a vazut di o minte schioapa te poate ofens a si ea obiceiulare o, mare putere .. Dar el n-a vazut ratiunea acestui efect. Cei ce nu : vad decit efectele si de fel cauzele sint, in fata celor ' care ~~copera ~uzele, .e~ cei ce au numai .oc~i, fata -'"'~ de eel ce au minte. Caci efectele se fac slmtlte,pe :, ~ cita vrewe cauzele .sint vizibile .nurnai pentru minte.,: ~. ".1Desi tot ell mintea vedem efectele, acest: fel de minte . t~ ."'C' este fata de mintea care vede cauzele Intocmai cum sint simturile fizice fatac;le spirit. I
\
I

,8 Sint oameni care vorbesc blne :;;1care nu scriu bine, Aceasta, pentru ca loeul, asistenta etc. Ii insufletesc 91 scot din rnintea lor mai rnult decit Ie este eu putinta cind nu sint de nlmic jnsufletltd, , 9 Este -foarte rau clnd urrnezi exceptia in Iocul "~, regulii, Trebuie sa fii sever 91 sa, te opui, exceptiei. Totl.lI~i,cum este sigur ca exista exceptn delaregula,· ~. .trebuie sa jude cam lucrurile cu severitate, dar drept. 10 Creatorii sint rari ; insa cei ce nu creeaza nimic stut mai numerosi si prin urmare mai putemici.,
.,:.; <,

,
_

13 Ceasornicul care regleaza timpul a carui durata 0 apre. 'ciaza mintea este ceasornicul exterior, vizibil; regula, dupa . care facem [udecati despre frumos, despre adevar ~i despre armonie este de' alta natura, interioara (d. Espiard, I, p, 67) ,""- I.G.

.• l'egard des autres.

- .. 11 ... "en dis de meme de mon cote, adaos aledo " 12 ••• d regard des autres qui n'en. ORot -point.

~10Aceasta

explicatle

este un adaos al ed; P. R. -

P. It Ed. F,:

uS.

14 Daca am visa in toate noptile acelasl Iucru, asta ne-ar afecta poate la fel ca 91 obiectele pe -care le vedem in toate zilele, $i d~,!n. mestesugar ar fi ~ .-.--~.----.___J
i~ ... Alexandre. Fal:lgere zice : d Auguste et d Alexandre.-'.' Cousin, In Des Pensees, p, 90, aproba suprimarea numelui lui" August - I.G.

70

11

'e-

.,este'l_r~ge, ered .ca.ar_ UrI rege..care ar visa in .• ~.' ~~_~_~',!J:;',V:O-''''~_,,,v.~~~• ~.' douasprezece ore, ea_ fi in~te9ugai. _. ~"""---l"1,'-j""'--;, . - vTsa-i~-toat-; noptiie -cl("S-iciem urmariti dusmani si tulburati de fantome ingrozitoare 91 ca ne petrecem toate zilele in diferite ocupatn, ca ... 'atunci cind facem 0 calatorie, am suferi, aproape tot . .attt .oit daca aceasta ar fi adevarat si ne-am teme . . de sornn, cum ne .-ternem de trezire, eazul in -eare cu adevarat ne este frica sa nu eadem in .atare nenorociri. De fapt, relele din Vis ar fi aceleasi ca $i cele .din· realitate. Dar pentru ca visele sint toate deosebite ~ 1;>i se diversifica, ceea ce vedem in ele rte -afecteaaa .'----. mult putin decit ceea ee aflam cind smtem treji, " dirr-pricina- continuitatii, care nu este alit de continua si de egala incit sa nu se schimbe, desi mad pgtin . ; .brusc si mai rat ca: atunci cind calatorim. Atunei zicem: "Inti pare ca visez, cad viata este un vis ceva mai putin nestatornic decit visul irisusi". .
-I'rpr'.u:·.ll:t~r'~!'

ar

j-

17 Cunoscind pasiunea dominanta a cuiva, esti sigur. oa-i vei placea : :;li totust fieeare are fanteaiile sale contrare propriului lui bine, .... presupunind ea aI;e el si bine, Aeeastaoonstituieo. bisarerie care, ·zaoornicestaplanurile celor ce vor isa Ie cl,;>hgeafectiunea.,

in

mal

-lq Si principii si regii se distreaza uneori. Ei -nu -'.stau totdeauna pe tronurile lor. S-ar plictisi, Marirea are nevoie de a fi uneori parasita pentcu ~a fi ma_ibine Jimtita, . '.
I •• :

I'

. .16 Este amuzant faptul ea m Iurne exista oarneni S'ar~, renuntind la :toate legile lui Dumnezeu . $i 'al~ naturii, si-au faeut ei in~i~] legi de care asculta ·cU exaotitate, cum spre exemplu hot]i etc. is. .Sufletul ajunge uneori la vrnari inaltimi sPw.tual~', dar nu rarnine prea rnult in ele. El se urea pentru . o clip-a, insa cade din nou In cIipa urrnatoare 16.- _'
, _._ . r ~/\ 15 Ed. F, adauga: "Ostasii lui,' Mahomed, «Ereticii»" r:;;i acest s:flr:;;it:·· ,,$i . asa ]ogide~ii,..Se' paFe ca Iicenta Tor trebuie sa tHe fara nici 0 bariera, vazind ca ei au trecut atttea . . ltele asa de drepte- $,i as.ade' a sfinte", Dup.a editia de mai . .sus, acest alineat -ar apertine d-nei Perter. - 1;0. l6 Faugere are alta versiune I.G~ . ".,~ ~ ", "1., .;

18 Dupa CUm uriul i~i perverteste mintea, il?i poate perverti 91 simtirea, Ne formam rnintea slsimtamintul prin convorbiri A~ ca convorbirtle bune sau rele formeaza sau strica. Este dec; important sa ni Ie stim . alege, pentru a ne forma si nu ne perverti, Aceasta alegere nu s-ar putea face daca' nu ·am pregatit-oisl daca nu facem nimic casa 0 stricam. Astfel, in aceasta privinta, se formeaza un 'cere din care fericiti sint care pot ramine in afara lui . 1'9 Daca omular incepe prin a se studia pe .sine, ar vedea cit de incapabil 'este de a trece dinoolo de • el Insusi. Cum s-ar_, utea c£ 0 parte _?a cun.oasea intr'egul ? ~Omul va aspira poate sa'-cunuase . . par{ile de .aceeasi proportie cu el. '. ", Dar diferitele pa.r-~i din care- este alcatuita lumea : an intre ele un raport de asa natura 91 oasemenea iruanturre una eu alta, _judt cred ea este cu neputinta cunoasterea uneia .fih:a caalalta sau fara ~intreg,', . _ Omul.' bunaoara are legaturi eu tot ce se atla, in <; jurul lui. EI are ~evoie de lac pentru a-I cuprinde, de timp pentru a dura, de miscare pentru a trai, de. clemente pentru a-I compune,· de caldura 9i de. ~~ mente pentru a se hrani, de .aer pentru a resplra., Vede lwnina, simte corpurile, in sfirsit : totul .cade sub sernnul unirii cu el. _,,, Ca' sa-l cunoastem pe om, trebuie deci -sa ~tim.-, cum se..'face el are nevoie de. aer spre a treE ; . iar, ca sa cunoastem aerul trebuie sa stim prin ee. ru.::e; el raport cu viata ornului, " Flacara nu dureaza fara.aer, Deci pentru a cunoaste pe Yna,treb~ie~'a cunoastem pe cealalta. Deci,' toate., -_
C

=.

ca

'oJ

,:.. ,

17 Ornul estelo-',-i:mrte, Iesul, - I.G,

din

infinit

acesta -este

72:

,Y ~
c

t
I

, "clucr.uriie fiind '~i' cauzate "iii' cauzante, ~i aju,tate !?i 'ajutatoare, mijlocite ~imijlocitoare" liIi toate intreti" hindu-sa printr-o legatura naturala sifnsensibtla care _Jeaga pe cele mai indepartatersi pe eele mai diferite, gasesc CUi neputinta cunoasterea partilor, lara cunoasteres In1iregului si eunoasterea lntregmll1i, fara cunoas4erea fiecareia din parti. - ,'~i Ceea ce desavlr?e9te neputinta noastra de a cunoaste ltrcrurile este f'aptul ca, In' ele insele, lucrurile sint simple ~i ca noi sintern alcatuiti din doua firi opuse s! diferite ca genuri, din suflet si trup ;caci este cu neputinta ca partea care rationeaza in noi sa fie alt.fel decit spirituala. Si in cazul in care am pre-. .tinde ica sintern numai corporali, asta ne-ar inlatura si mai mult de la cunoasterea lucrurilor, intruoit nu este rtimic mai de neccnceput decit. sa spur ca materia '. se eunoaste pe sine. r \. - Numai aceasta alcatuire a omului din spirit si din ',. trup 18 a fa cut ca aproape toti filozofii sa conIunde " -Ideile despre .Iucruri si sa atribuie corpurilor ceea ee - nu apartine decit spiritelor si acestora ceea ce nu _ convinededt corpurilor. , Cad ei spuncu indrazneala ca eorpurile tind in [os, ca ele aspira spre centrul lor" fug de distru--~:gerea lor, ca se tern de vid, cs auJnclinatii, simpatii '91: antipatii, lucruri care toate nu apart in "decit spiritelor. 9i vorbind de spirite, ei le privesc ca sl cum , ar fi intr-un loc $i Ie atribuie miscarea de la un capat la altul, lucruri care nu apartin decit corpurilor etc .... In loc de' a 'prlmi in noi ideile despre lucrtrriasa - cum sint, boim cu calitatile' fiintei - noastre, facuta. din' camestec, toate Iucrurile simple pe care Ie .conI_

, Cine, vazindu-ne c-ii Iuam Iucrurile ca alcatuite din sp~r1t ~i din corp,n-ar credo acest arnestec ne-ar. fi foarte comprehensibil ? Este totusi lucrul pe -care-I' intelegem eel mai putin. Omuleste pentru el insus!' eel mai prodigios obiect din natura; did el nu poate : concepe ce este corp si inca rnai . putin ce este spirit sau cum un corp poate fi unit cu un spirit. Aiei este . culmea greutatilor sale si tptlli$i aceasta este propria sa iiinta. Modus quo corporibus adhaerent spirit-us, convpreheruii ab hominibus non poteet, et hoc tamen homo est 19._ -

ca

20 Cind, in lucrurile' din natura" a carer cunoastere nu este necesara, exista unele despre care .nu stim realmcnte nimic, poate nu este tau sir existe 0eroare comuna care fixeaza spiritul oamenilor ca, bunaoara, Luna (careia i se atribuie schimbari dupa timp, evolutia bolilor) , etc. Cad una din principalele boii_. ale .omului este de a avea 0 curiozitate plina de neIiniste pentru lucrurile pe care nu le poata cunoaste : si nu stiu daca nu estepentru el un rau mai mic-sa fie eronat in ce priveste lucrurile diu natura, decit ' sa aiba aceasta curiozitate inutila.
21 Al meu, al tiiu, Ciinele acesta este al meu, ziccopiii ; acesta este locul meu sub soare, zic cei mari. , Eu vad in aceste spuse -inceputul si imaginea uzurparli '- -, in tregului pamin t. ,< .

ca

. .~2 ~pirit'l11 i~i a:.e or~inea lui, care con~tairi principn si ~emonstratll, Inima 0 are pe a ei, Nu _cauti a dovedi ca trebuie sa iii iubit, .expunind in ordine cauzele iubirii : aoest Iucru ar fi fidico120,
19 Aug u_s_ti n, De civi.tate Dei, XXI, 10: "Modul cum sotrItul veste ulltt ell corpul nu poafe Ii inteles de catre om ~i totusi acesta este omul insusi", I wEd. 1670 intercaleaza aid, urmatorul Iragment : "Esus Cristos ~_j_ sf. Paul n-au urmat ozdinea spiritului, ci pe. il' inimii care de fapt este eeaa dragostei; caci nu au urrnarit numai sa instruiasca p.e oameni, ci sa-l incalzeasca. La fel ~i F'ericitul Augustin".

~_.

templam,
18 In textul Faugere acest alineat este mai dezvoltat. Iata-L: ,,$i astre), dad. sintem numad materiali, noi nu putem, cunoaste nimic; iar daca sintem alcatultl din spirit !Ii materie; noi nu putem cuneaste ]n mod pedect - lucrill'i!le simple spirituale sicorporafe ...":

75

- 23' Lumea nu-si inchipuie de obicei pe \ Platen si \ :epe.,'Aristetel decit in rO.be l:rngi' si : ca,'pe ni1$te,perso.; , ;il'aje totdeauna grave $1 serioase 21. Cmd colo. ei era_l!l niste oameni de treaba, care rideau ca si oeilalti cu rrietenii lor. Iar cind au Uicut Leqiie ~i Potiticile; le-au facut ..distrindu-se si desfatindu -se. Era partea cea .mai putiri filozofica ~-i eea mai putin serioasa din . viata lor. -Cel rnai fiIozofic luCI'U era, 0 viata sirnpla ~i ,Iinis tiit<1. 24 Sint oarneni care prezinta totul mascat. Nu .exista .rege pentru ei, ci un august 'monarh ; nu exista Paris, cio capitals a regatului. ~ 25 Reguli ale .limbajului. D~ca int.i'-o vorbire descopen cuvinte care se repeta 9i pe care, cmd .vrei Sa le' corectezi, le gase$ti as,a de Ia Ioeul lor, iQ.dt ai strica vorbirit taindu-le, trebuie sa le 18:$1.Ele sint dovezi. Cine zice ica-] 0 greseala repetarea lor 0 spline din invidie si invidia este oarba ; ea' nu stie ca, la Iocul respeoiLiv,aceasta repetare nu este gre$ea}<1; caei. . nu in toate exista reg'uJ!a generala. . \-, 26 ce ce aldituiescantiteze, fortind cuvintele, sint ca cei ce fae false ferestre pentru simetrie, Principiul 'lor nu este de a vorbi bine, ci de face- figuri bune. 27 Frumusete poetics 22, . Cum spunem fr-umusete 'poetica, ar trebui ·sa spunern 1?ifrumuse~€" gsometrica 'sau frumusete medicinala, Si totusi nu 0 spunem, iar

motivul este ca 9tim', ,hiDe care-I' oblect'ui geometriei (care se sprijina pe dovezi) sau al rnedicinei (care eonsta in vindecare) ; dar nu stirn in' ce consta placerea -care este+obiectul poeziei. NUl',>ti01ce inseamna acest. model n~t1!ral pe oa;re' trebuie s~-limitam. ~i din lipsa acestel cunoasteri, lumea a inventat unii termeni bizari ca :' secol de aur, minune a zilelor noastre, laur fatal, frurnoasa stee 23, etc., si nurnim acest jargon frumusete poetica 24, Cel ce-si va mchipui insa' 0, ferneie irnbra- » oata dupa aeest model 25 va veclea-o domnisoara dra- ~ " guta, acoperita de oglinzi si deIanturi de alama ; si in loc M' 0 gaseasca plaClita,' nuva putea sa nu rida, pentru ca se stie mai bine i,n ce consta ceea ce numim pla cut la 0 ferneie decit 1a: un Vel'S. Aceia insa care' nu au prea multa pdcepere poate ca ar adrnira-o in" acest costurn; in unele Iocuri, la tara, ar fi 'in stare sa o . ia chiar drept regina, lata pentru ce unii numesc sonetele £acute dupa acest roodel,. regine de tara2'8 Crud, intr-o vorbire naturala 26 se zugraveste unsentiment, sauun rapt, descoperim innoi insine ade~ , varul pe care Il auzim si care sta ascuns in noi fAra sa ostirn. Sintern indemnati atunei sa iubirn pe eel ce ne-a facut sa simtimaeel- adevar, pentru ca el ile-a aratat. ce avem n9i,"uiU ce are el si, astfel, aceasta binefaoeie ni-Lapropie, in afara de faptul ca identitatea ce. ,". se stabileste intre noi ne face sirntim in mod obliga-I , toriu 0 inclinare afectuoasa catre el. .

Sa

. 21 :••Ei comme desr=r= tOUjOUTS graves et serieua: (adaos al ed. P.R.). . .22 Cele ce urmeaza pot fi socotite cugetari asupra stilului. Se vede dl Pascal, consecvent conceptiei sale, arata ca ordinea. , adevarata vine din inima. Mergind cum s-a aratat . mal sus de la ideea creatoare si mal degraba de la sentimentul creator Ia mijloacele de expresie, el condarnna retorica S~blastir::i acum se ridica impotriva tuturor procedeelor exterioare ale retoricii. "Adevarata elocinta i;;;1 ride de elocinta ". El nu convinse prin ratiune, ci prin inima ! Nu separ~ fr~mostll de adevar. Dl1pa 0:'1, adevarurfle sint ,j'ntelese 91 patrunse par l'ent.endement, ceea ce la el inseamna ratiunea 9ipar' la volonte, ceea ce inseamna simtul, inima. ~ I,G.' 'It,

"

.'

-.

.
'~

23 2~

• .;lauiier,."bel

astre

(adaos 81 ed. P.R.).

>

H,avetcrede ca Pascal se ridica Impotriva scolii lui Malherbe; care, ocupindu-se prea mult de. forma; neg1ija.le noble de l'ouvrage. - I.G. 25 Ed. Ch. adauga-: "care consta in a spune lucruri rnarunte cuvinte rnari" (adaosuj nu are legat,uracu textul). -~ I,G,·~. -. 26'dJiscours nat'!lT.el = vorbire in care se face 0 prezen tare a unui vadavar' fara afectare, iara retinere, nefortata. In aceiasi S€ns se ia si espr~t nature 1, style .natureL, pense-elF

in

naturelles.

I.G.

11