Sei sulla pagina 1di 36

Purcea Roxana

AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL


PROIECT- ORAȘUL IAȘI

CUPRINS

I.Consideratii geografice generale………………………………………..……………………5

1.1. Asezarea geografica ……………………………………………………………...………5

1.2. Caile de comunicatii………………………………………………………………..……..6

1.3. Cadrul geografic natural………………………………………………………….……….7

1.4. Cadrul socio-economic……………………………………………………………...…….8

1.4.1.Populatia……………………………………………………………………………. …..8

1.4.2. Asezari omenesti………………………………………………………………….……10

1.4.3. Economia ……………………………………………………………………………..10

1.4.4. Infrastructura generala…………………………………………………………………10

1.4.5. Dotari tehnico-edilitare, sociale, culturale, comerciale, sanitare………………………13

II Analiza potentialului turistic……………………………………………...……………….18

2.1. Consideratii generale………………………………………………………..…………..18

2.2.Potentialul turistic natural………………………………………………………………..19

2.3. Potentialul turistic antropic……………………………………………….……………..20

2.3.1.Potentialul turistic cultural-economic………………………………..…………………20

2.3.2. Potentialul turistic tehnico-econimic……………………………..……………………22

III Stadiul actual de valorificare a potentialului turistic……………….…………………….24

3.1. Structuri de primire turistica……………………………………………...……………..24

3.1.1 .Structuri de primire turistica de cazare………………………………………….…….24

3.1.2. Structuri de primire turistica de tratament balnear…………………………………….25

3.1.3.Structuri de primire turistica de agrement, agrement sportiv si divertisment cultural....27

3
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

3.1.4. Structuri de primire turistica de transport……………………………………………..28

3.2 Circulatia turistica………………………………………………………………..………29

3.2.1. Forme de turism practicate………………………………………………..…………..29

3.2.2. Programe turistice …………………………………………………..……………….29

3.2.3. Numar de turisti… ………………………………………….……………….………31

IV Propuneri de dezvoltare a turismului ……………………………………………………32

4.1. Premize ale dezvoltarii turismulu i………………………………………………..…….32

4.2. Forme de turism ce se pot dezvolta…………………………………………………….32

4.3. Propuneri de dezvoltare a structurilor de primire turistica ………………..……… ….33

4.4. Propuneri de dezvoltare si diversificare a ofertei turistice…………………………..…33

V Program de promovare si publicitate turistica……………………………………….…..33

Concluzii……………………………………………………………………………………35

Bibliografie …………………………………………………………………………….…..36

4
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

I.Consideratii geografice generale

Iasul este reședința județului Iași și principalul centru urban din nord-estul României. Iași a
fost capitala Moldovei în perioada 1564-1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor
Unite între 1859 și 1862 și capitala Regatului României între 1916-1918.

Municipiul Iași se află în partea de est a Moldovei, în Câmpia Moldovei. Orașul se află pe
râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut.

1.1. Asezarea geografica

Prin extinderea lui, Iașiul este legendara urbe a celor 7 coline Cetățuia, Galata, Copou,
Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca
Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline
sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina și de
pârâulȘorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit
de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

Situat la nord de Codrii Iașilor, orașul vechi se află într-un patrulater delimitat de actualele
străzi Ștefan cel Mare (Ulița Mare), Alexandru Lăpușneanu, Independenței (Podul Hagioaiei),
Elena Doamna și Grigore Ghica (Ulița Rusească), nucleul orașului aflându-se în
zona Palatului Culturii (fostul Palat Domnesc) și Costache Negri (Ulița Veche).
Orașul nou s-a extins în toate direcțiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-
XIX) cartierele Copou, Sărărie, Țicău, Tătărași,Ciurchi, Galata și parțial Nicolina și Păcurari.
În a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina
(partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea
cel Bătrân, Alexandru cel Bun,Dacia și Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială.
Orașul are ca suburbii câteva localități care, din punct de vedere administrativ, sunt
considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca așezări
urbane: Dancu, Tomești,Ciurea și Lunca Cetățuii. Tendința urbană este de extindere a Iașilor,
aceste localități fiind incluse în zona metropolitană, alături de alte
localități: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei
fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic
unite cu orașul.
Orașe apropiate

 Ungheni (15 km E)
 Podu Iloaiei (23 km V)
 Târgu Frumos (45 km V)
 Vaslui (72 km S)

5
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

 Pașcani (73 km V)
 Roman (83 km SV)
 Bălți (104 km NE)
 Chișinău (110 k
 Bacău (120 km SV)
 Bârlad (120 km S)
 Botoșani (130 km NV)
 Suceava (150 km NV)
 Piatra Neamț (133 km V)

1.2. Caile de comunicatii

Transportul feroviar
Iași este un nod feroviar aflat la intersecția dintre Magistrala Făurei - Tecuci - Iași - Ungheni,
linia principală Iași - Pașcani și ramificațiile Iași -Dorohoi, Iași - Hârlău.
În oraș sunt patru gări: Gara Iași[27], Gara Internațională Nicolina, Gara Nicolina, Gara
Socola și o stație de triaj la Socola. Municipiul Iași este conectat prin legături directe cu
principalele orașe ale țării și cu Republica Moldova.
În prezent, Gara Iași se află într-un proces de renovare, început în anul 1989, cu termen de
finalizare neasumat.
Transportul aerian
În partea estică a orașului se află Aeroportul Internațional Iași, cu o aerogară modernizată și
cu un proiect de realizare a unei piste de 2.400 m[28]. Din Iași se asigurǎ legǎturi directe cu
Tel-Aviv, București, Bologna, Londra, Roma, Torino, Viena, Paris, Munchen, Milano-
Bergamo, Treviso, iar în timpul sezoanelor turistice alte destinații sunt completate prin
zboruri charter precum Antalia și Heraklion. În octombrie 2015, aeroprtul a anunțat
introducerea unui zbor către Istanbul (9 decembrie 2015, și din 2016 spre Barcelona,
Bruxelles și Köln.
Transportul rutier
Rețeaua de străzi a orașului, dezvoltată în ultimii 50 ani, o continuă pe cea din evul mediu,
asigurând un trafic fluent, cu excepția orelor de vârf, când numărul tot mai mare al mașinilor
duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecțiile din Centru,Mircea, Gară,
Podu Roș, Podu de Piatră, Fundație, Elena Doamna, Baza 3, Țesătura).
Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest (Autostrada Târgu Mureș-Iași), ce va
face legătura cu "Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), la Târgu Mureș[29], a unei șosele

6
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

de centură, care să preia traficul greu din oraș [30] și pentru realizarea pasarelei Octav Băncilă,
care să facă legătura între cartierele Alexandru și Păcurari, cu începerea lucrărilor planificată
pentru începutul anului 2008[31]. Legătura cu Bucureștiul este asigurată de drumul european
E583, care are ieșire la E85, tot pe aici fiind și principala cale de comunicație cu Ardealul și
mai apoi cu Occidentul, de unde, în ultimul timp, vin foarte multe investiții.
Transportul în comun
În anul 1898 Primăria încheie primul contract cu firma germană AEG Berlin, pentru
realizarea transportului cu tramvaie electrice la Iași.
Astăzi, transportul în comun este asigurat prin tramvaie, autobuze și microbuze, de
către Regia Autonomă de Transport Public Iași[32] și prin autobuze și microbuze de către
operatorul privat Unistil. Printr-un împrumut de la BERD s-a început reabilitarea
infrastructurii rutiere a municipiului și a căilor de rulare tramvai.
Tramvaie
Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor orașului[33]. În 1989, rețeaua
electrică de tramvai din Iași a atins maxima dezvoltare, cumulând 35 km de cale dublă activă
pe trasee.[34] În 1997 linia de tramvai Podu Roș - C.U.G. II a fost suspendată, aceasta urmând a
fi reabilitată.
Toată rețeaua din Iași are ecartament 1000 mm.
Ca urmare a lucrărilor de reabilitare a liniei de tramvai, începute în 2008, circulația
tramvaielor pe anumite sectoare a fost oprită până la terminarea lucrărilor.
Troleibuze
În 2005 circulația troleibuzelor a fost sistată, deși exista aici o rețea foarte extinsă, de
31,3 km.[34] Rețeaua a intrat în conservare, dar pe unele trasee s-a început dezafectarea
acesteia.
Autobuze
Parcul de autobuze RATP Iași este format din 50 autobuze noi tip MAZ, 30 autobuze de
tip Renault R312 achizitionate din Paris și 9 autobuze Mercedes O405 achiziționate din San
Sebastian.
Unistil este un operator privat de transport public cu autobuze.

1.3. Cadrul geografic natural

 Regiunea are un aspect vălurit, şi este cunoscută sub denumirea de Cîmpia


Moldovei, subunitate a Podişului Moldovenesc, caracterizată tocmai prin această formă de
relief, mai joasă, care atinge înălţimi medii de 150 m. Depresiunea în care se află aşezat Iaşul
se deosebeşte de depresiunile înconjurătoare şi mai ales de Podişul Central Moldovenesc
căruia îi aparţin înălţimile de la Repedea şi Bârnova. În jurul ei, în afară de acestea, se
înlănţuie alte înălţimi, lăsând comunicarea  mai uşoară prin câteva şei tăiate de ape sau de alţi

7
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

agenţi fizici externi. În regiunea oraşului Iaşi, ca şi în restul ţării, clima este continentală
temperată. Vegetaţia regiunii este variată. Pe înălţimile de la Repedea şi Bârnova, pădurea de
foioase, în care predomină fagul şi teiul, s-a păstrat intactă. Spre nord, se mai întâlnesc petece
de pădure formate din stejari, carpeni, ulmi, tei şi diferiţi arbuşti. Din loc în loc, pădurile

cuprind poiene, foarte mult căutate în recut pentru albinărit.Iaşul a apărul pe latura nordică a
Bahluiului, deoarece pe partea opusă lui nu sunt terase sau sunt foarte mici. S-a preferat,
desigur, şi expunerea spre sud şi s-au evitat astfel, pe cât posibil, alunecările de teren. Iaşul a
început ca o aşezare rurală, însă ceea ce interesează din punct de vedere geografic, nu este atât
data înfiinţării unei localităţi, cât, mai mult, epoca de trecere a satului spre târg. Din acest
punct de vedere, se poate spune că oraşele din depresiunea Prutului, fără a ţine seama de rolul
lor administrativ, au început să se urbanizeze târziu şi într-un ritm destul de lent. Excepţie
face oraşul Iaşi. În ceea ce priveşte aspectul, aceste oraşee rau mai apropiae de sate. În
cuprinsul lor, procentul agricultorilor ese destul de ridicat. Linia de contact între aşa numita
"coastă" şi depresiunea din această regiune a avut şi ea o anumită importanţă.  S-a observat că
de-a lungul ei, în partea nordică a Moldovei, satele se ţin lanţ. Aceasta se explică prin faptul
că locuitorii puteau beneficia de resursele materiale a două medii deosebite, pădurea şi ogorul.
Pe de altă parte, această linie de contact îl punea pe om la adăpost "în vremuri de restrişte".
Oraşele Dorohoi, Botoşani, Hârlău, Tg. Frumos şi Iaşi nu s-au format ca şi satele de pe
această linie de contact. Deplasate puţin spre interiorul depresiunii, au apărut acolo unde linia
de contact face nişte ondulări în formă de semilune, ele constituind tocmai focarul acestora.

1.4. Cadrul socio-economic

Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC
Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA),
textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) și industria alimentară. Sectorul bancar și cel al
informației au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci și companii de software fiind
prezente în oraș.
Iași este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând numeroase centre
comerciale (Iulius Mall, Moldova Mall, Ansamblul Palas, Felicia Shopping Center, Era
Shopping Center, Hala Centrala, Axa Niciman etc.) și mai multe hyper și supermarket-uri
(Metro, Selgros, Carrefour, Kaufland, Auchan, Billa, Lidl, Praktiker, Dedeman, Arabesque,
Baumax, Mobexpert, Mr. Bricolage). Alte proiecte sunt în curs de realizare (Maximall, Green
Plaza Iași etc.).

1.4.1.Populatia

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Iași se ridică la 290.422


de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
320.888 de locuitori.[1]Majoritatea locuitorilor sunt români (88,94%). Pentru 9,83% din

8
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional,


majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,42%), cu o minoritate de romano-catolici (2,98%).
Pentru 10,09% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[16]
Conform estimărilor Institutului Național de Statistică (INS), populația stabilă a municipiului
Iași ar fi fost, la 1 ianuarie 2013, de 321.606 locuitori, ceea ce ar însemna o creștere de 10% în
numai doi ani.[17]
Conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2015
populația stabilă a municipiului Iași era de 357.192 de locuitori[18], menținându-se creșterea
numărului de locuitori față de data recensământului efectuat în 2011 și fiind al doilea după
București.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Componența etnică a municipiului Iași

 Români (88.93%)

 Necunoscută (9.83%)

 Altă etnie (1.23%)

Componența confesională a municipiului Iași

Ortodocși (84.42%)

9
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

Romano-catolici (2.98%)

 Necunoscută (10.09%)

Altă religie (2.5%)

1.4.2. Asezari omenesti

Iaşiul este principalul oraş din N-E ţării şi fostă capitală a Moldovei, a Principatelor Unite şi
a României. Conform datelor recensământului din anul 2011 municipiul Iași număra 290.422
de locuitori și era al patrulea oraș ca mărime din România.

1.4.3. Economia

Pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe, a FOST realizat un aşa-numit "Top 10" al


companiilor ieşene după cifra de afaceri u în total, cele zece societăţi luate în calcul au avut
anul trecut afaceri de aproape 4 miliarde de lei. Companiile din clasament au avut în 2015
aproximativ 8.000 de salariaţi practic, 6% din forţa de muncă din oras a realizat o treime din
cifra de afaceri totală. In medie, fiecare angajat din top 10 a realizat pentru compania sa
500.000 lei, cea mai mare performanţă fiind realizată la Build Corp, iar cea mai slabă la
ApaVital

Cele mai puternice trei firme ieşene şi-au respectat statutul dobândit în ultimii ani şi au
realizat, în 2015, cifre de afaceri mai mari decât în precedentul exerciţiu financiar. În baza
bilanţurilor contabile depuse la Fisc, s- a realizat un inedit Top10 al celor mai puternice firme
ieşene, în funcţie de cifrele de afaceri obţinute. Realizarea ierarhiei în funcţie de profitul
obţinut ar fi produs unele surprize, dar Finanţele nu au încă datele centralizate. Pentru a
realiza topul, au fost luate în calcul doar firmele “mamă” cu activitate în orasul Iaşi, care au
calitatea de mare contribuabil, plus alte câteva zeci care au intrat în clasamentele din anii
trecuţi. Deşi compania americană Delphi Diesel Systems nu este cunoscută ca mare
contribuabil, a fost inclusă în top deoarece, la fel ca şi anul trecut, a obţinut cele mai bune
rezultate financiare din oras.

Datele raportate de primele zece companii ieşene după cifrele de afaceri realizate în 2015
arată nişte rezultate reamarcabile. În total, cele zece companii au derulat anul trecut afaceri de
patru miliarde lei, sumă care reprezintă o treime din cifra totală de afaceri din oras în anul
2014, pentru anul 2015 nefiind calculată încă de autorităţi. Pentru realizarea celor patru
miliarde lei au muncit circa 8000 de angajaţi, de unde rezultă că, în medie, fiecare angajat i-a
băgat patronului în conturi câte 500.000 lei (n.r.-raportul dintre cifra de afaceri şi numărul de
angajaţi). La Delphi, cea mai mare companie ieşeană, fiecare angajat a produs, în medie,
892.000 lei în 2015, însă recordul este obţinut de angajaţii companiei de construcţii Build
Corp, respectiv puţin peste un milion lei. La polul opus în acest top se situează angajaţii
ApaVital, cu 112.000 lei fiecare.

1.4.4. Infrastructura generala

10
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

Accesul facil în oraşul Iaşi este realizat prin intermediul reţelei de mijloace de transport în
comun şi prin arterele rutiere (E58, E583, E85) şi pietonale moderne.

Aeroportul Internaţional Iaşi, situat la 10 minute de centrul oraşului, face legătura cu


principalele localităţi din România, dar şi cu marile capitale europene.

11

Iaşul este cel mai poluat oraş din provincie. Traficul intens şi numeroasele şantiere sunt
principalele cauze. Bucureştiul şi Iaşul înregistrează în mod constant depăşiri ale nivelului de
pulberi de praf.
Datele Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iaşi (APM) arata ca în perioada 2007 - 2014, au
fost înregistrate anual depăşiri ale limitei normale a poluării. Gazele de eşapament, traficul
intens, coşurile industriale, şantierele de construcţii, încălzirea rezidenţială - toate, laolaltă, se
transformă în surse de poluare a aerului. Iar dintre toţi poluanţii atmosferici, pulberile în
suspensie şi ozonul de la nivelul solului sunt cei care afectează cel mai grav sănătatea umană.
Pe raza judeţului Iaşi, calitatea aerului este măsurată în şase staţii de monitorizare situate în
zonele Podu de Piatră, Cantemir, Oancea, Copou, Tomeşti şi Ungheni. „Rezultatele
monitorizării calităţii aerului în anul 2014 în aglomerarea Iaşi au evidenţiat un număr total de
76 de depăşiri ale valorii limită zilnice pentru protecţia sănătăţii umane la indicatorul particule
în suspens PM10 (pulbere de praf, n.r.) înregistrate în toate staţiile de monitorizare“, se arată
într-un raport al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iaşi, adoptat recent de către Consiliul
Judeţean Iaşi. Conform sursei citate, cele mai dese depăşiri sunt în zonele Podu de Piatră şi
Copou pe raza municipiului şi, în judeţ, la Tomeşti şi Ungheni. Gradul de poluare a fost cu
precădere mai mare în perioada martie - august la nivelul oraşului şi în perioada septembrie -
noiembrie în afara acestuia.
Care sunt principalele surse de poluare
Raportul APM identifică cel puţin cinci surse de poluare importante: traficul auto, şantierele
de construcţii, starea infrastructurii pe anumite sectoare rutiere corelată cu derularea cu
întârziere a acţiunilor de curăţenie de primăvară, surse naturale şi arderea necontrolată a
deşeurilor.
Inspectorii de mediu au subliniat că o problemă majoră este cea reprezentată de
autovehiculele de trafic greu care tranzitează Iaşul şi au susţinut autorităţile (Primăria,
Direcţia Regională Vamală şi Consiliul Judeţean) întârzie din „motive administrative“
relocarea vămii în apropierea şoselei de centură (Tehnopolis). Potrivit raportului, relocarea
vămii ar contribui la „reducerea semnificativă a emisiilor de poluanţi“. „Deoarece s-a
prelungit durata de mutare a Biroului Vamal, nu s-a realizat nici măsura privind
restricţionarea traficului auto greu“, se arată în raportul APM.
În schimb, inspectorii susţin că autorităţile au demarat „acţiuni de verificare a circulaţiei
traficului greu“ în încercarea de a limita efectele poluării. Raportul APM arată că şantierele
deschise în 2014 au contribuit în mod direct la creşterea poluării. „Toate aceste şantiere au
avut o contribuţie importantă în creşterea concentraţiei de particule (de praf, n.r.)“, susţin
inspectorii de mediu.
Ce măsuri au luat autorităţile

11
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

În finalul raportului, APM face o prezentare şi a măsurilor pe care le-au adoptat autorităţile
locale şi judeţene în perioada 2009 - 2014 pentru reducerea poluării. În principal, setul de
măsuri constă în finalizarea lucrărilor de reabilitare a liniilor de tramvai, construirea de piste
de biciclişti, restricţii de trafic sau semaforizare, întreţinerea spaţiilor verzi, amenajarea de
parcări, utilizarea cu prioritate a mijloacelor de curăţire mecanizate (Salubris), refacerea
infrastructurii rutiere, retehnologizarea CET, schimbarea compoziţiei materialului
antiderapant pe perioada sezonului rece, plantări de arbori sau modernizarea trotuarelor.
Inspectorii de mediu au subliniat că unele măsuri sunt încă în implementare. În acest sens,
aceştia au amintit de proiectul Ciric, unde nu a fost încă executată etapa de împădurire,
multitudinea de şantiere cu termene de finalizare întârziate sau blocajul existent în demersul
de relocare a vămii. 
Extinderea si reabilitarea infrastruscturii de apa si apa uzata in orasul Iasi.

Proiect cofinantat din Fondul BERD

Proiectul “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Iaşi” face
parte din Programul Operaţional Sectorial “Mediu” pentru asistenţă structurală prin Fondul
European de Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune.
Valoarea totală a proiectului este de 141.787.746 euro, din care S.C. APAVITAL S.A. va
contribui cu suma de 19,6 milioane euro, Guvernul va suporta suma de 16 milioane euro, iar
autorităţile locale ale judeţului Iaşi vor contribui cu suma de 2,4 milioane euro. Cea mai mare
parte a finantarii, de 104milioane Euro va veni sub forma de grant de la UE. Proiectul trebuie
finalizat pina in 2013 si a fost structurat in 16 contracte care include lucrari pentru extinderea
si reabilitarea retelelor de distributie a apei si a sistemelor de canalizare in aglomerarile
urbane Iasi, Tirgu Frumos, Hirlau si Podu Iloaie, precum si un contract de servicii de asistenta
tehnica pentru managementul proiectului si supervizarea lucrarilor. Acesta din urma a fost
semnat la data de 7.03.2011.

Valoarea totală a proiectului este de 141.787.746 euro, din care S.C. APAVITAL S.A. va
contribui cu suma de 19,6 milioane euro, Guvernul va suporta suma de 16 milioane euro, iar
autorităţile locale ale judeţului Iaşi vor contribui cu suma de 2,4 milioane euro. Cea mai mare
parte a finantarii, de 104milioane Euro va veni sub forma de grant de la UE. Proiectul trebuie
finalizat pina in 2013 si a fost structurat in 16 contracte care include lucrari pentru extinderea
si reabilitarea retelelor de distributie a apei si a sistemelor de canalizare in aglomerarile
urbane Iasi, Tirgu Frumos, Hirlau si Podu Iloaie, precum si un contract de servicii de asistenta
tehnica pentru managementul proiectului si supervizarea lucrarilor. Acesta din urma a fost
semnat la data de 7.03.2011.
Proiectul constă în reabilitarea a două fronturi de captare a surselor de apă, în extinderea şi
reabilitarea a 14,5 km de conducte de aducţiune, extinderea şi reabilitarea reţelei
de distribuţie a apei pe o lungime de 57,1 km, construirea a 4 staţii de pompare pentru apa
potabilă, reabilitarea a trei rezervoare de mare capacitate, extinderea a 130,6 km reţea
de canalizare, construirea a 30 de staţii de pompare pentru apă uzată precum şi reabilitarea şi
extinderea celor patru staţii de epurare din Iaşi, Târgu Frumos, Hârlău şi Podu Iloaiei.

12
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

Populatia beneficiara a proiectului va fi de aprox. 390 000 locuitori. Astfel, inca 52 000
locuitori din aglomerarile urbane Iaşi, Târgu Frumos, Hârlău şi Podu Iloaiei vor fi racordati la
reteaua de canalizare care va avea o acoperire medie de 90% din aglomerarile in cauza. Mai
mult, vor fi racordati la reteaua de distributie a apei potabile inca 10 400 locuitori, urmind ca
91% din populatia acestor aglomerari urbane sa fie conectata la reteaua de apa potabila
operata de ApaVital.

Apavital se afla in fata unui foarte ambitios proiect investitional care va imbunatai
semnificativ calitatea serviciilor oferite de companie in aria de operare. Extinderile din
reteaua de alimentare cu apa si din sistemul de canalizare vor duce la un spor considerabil al
numarului de clienti, iar consecinta imediata va fi cresterea calitatii vietii pentru aproape
jumatate din locuitorii jud. Iasi.

1.4.5. Dotari tehnico-edilitare, sociale, culturale, comerciale, sanitare

Clădiri și monumente istorice

-Obeliscul cu lei

-Bojdeuca lui Ion Creangă

-Palatul Roznovanu

-Palatul Braunstein (in Piata Unirii)

-Casa Pogor

-Crucea lui Ferentz

-Palatul Calimachi - azi sediul UMF

-Institutul de Anatomie

-Grand Hotel Traian

-Biserici din Iași

-Baia Turcească[24]

Biserici și mănăstiri

Catedrale

-Catedrala romano-catolică veche (1782-1789)

13
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

-Catedrala mitropolitană din Iași (1833-1887)

-Catedrala romano-catolică "Sfânta Fecioară Maria, Regină" (1992-2005)

Mănăstiri

-Turnul mănăstirii Golia

-Mănăstirea Galata (1582-1584)

-Mănăstirea Frumoasa (1586)

-Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi" (1635)

-Mănăstirea Podgoria Copou (1638)

-Mănăstirea Golia (1650-1660)

-Mănăstirea Cetățuia (1668-1672)

-Mănăstirea Bucium (1853)

-Biserici[modificare | modificare sursă]

-Biserica Armenească (1395?-)

-Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" (1491-1492)

-Biserica Sfântul Sava (secolul al XVI-lea)

-Biserica Bărboi (1613-1615); (1841-1844)

-Biserica Barnovschi (1627-)

-Biserica Talpalari (secolul al XVII-lea)

-Biserica Curelari (1663?)

-Biserica Sfinții Teodori 1665; (1750-1761)

-Biserica Banu (1705); (1802)

-Biserica Sfântul Spiridon (1747-1752)

-Biserica Lipovenească (secolul al XIX-lea) (1780 ?)

-Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Iași - Moara de Vânt - cu cimitir atestat la 1803
(mai vechi decât Eternitatea) (1803-1830)

-Biserica Toma Cozma (1807)

-Biserica Buna Vestire (1816)

14
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

-Biserica Mitocul Maicilor (1819)

-Biserica Sfântul Nicolae-Copou (1937-1943)

Parcuri, grădini

-Parcul Copou

-Grădina Botanică din Iași[25]

-Parcul Expoziției 15

Obiective istorice și turistice din împrejurimi[modificare

-Mănăstirea Bârnova

-Mănăstirea Dobrovăț

-Mănăstirea Hadâmbu

-Mănăstirea Hlincea

-Institutul de Anatomie

-Mănăstirea Piatra Sfântă

-Mănăstirea Vlădiceni

-Biserica Aroneanu, fostă mănăstire

-Regiunea viticolă Bucium

-Zona de agrement Ciric

În județul Iași se mai află:

-Palatul Domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza

-Castelul Sturdza de la Miclăușeni

-Palatul Sturdza de la Miroslava

-Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița

-Muzeul Vasile Alecsandri, la Mircești

-Muzeul Costache Negruzzi, la Hermeziu

-Ruinele de la Cucuteni

-Regiunea viticolă Cotnari

15
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

-Muzeul Viei si Vinului din Moldova, la Hârlău

Hoteluri

Sunt peste 40 de hoteluri și pensiuni în Iași.

-Hotel Ramada ****

-Hotel International - Palas****

-Hotel Grand Hotel Traian ****

-Hotel Unirea ****

-Hotel Little Texas ****

-Hotel Eden ***

-Hotel Belleville ****

-Hotel Bellaria Hotel ****

-Hotel Continental **

-Hotel Best Western Hotel Astoria ***

-Hotel Diplomat ****

-Pleiada Boutique Hotel *****

Viața culturală

La 18 martie 1833, la Iași s-a înființat prima societate științifică românească și anume
Societatea de Medici și Naturaliști. Sediul acesteia este în casa Roset, clădirea în care se
găsește și Muzeul de Istorie Naturală din Iași, muzeu înființat în 1834. În anul 2012, orașul și-
a depus candidatura pentru a deveni Capitală Culturală Europeană în 2021, iar pentru a-și
susține candidatura, a fost ales sloganul Iași 2021-lnterfața răsăriteană a culturii europene,
bazându-se în acest sens, pe relațiile culturale transfrontaliere cu Cernăuțiul și Chișinăul. Din
anul 2013, pentru a putea intra în competiție, a fost organizat Festivalul Internațional al
Educației (din luna mai) sau FILIT (în luna octombrie) care reunește scriitori renumiți din
întreaga lume.

Muzee, instituții culturale

-Teatrul Naţional

-Bojdeuca lui Ion Creangă

-Palatul Culturii[26]

-Teatrul Național
16
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

-Opera Națională Română

-Filarmonica de Stat Moldova

-Teatrul Luceafărul

-Ateneul Tătărași

-Teatrul Ludic

-Muzeul Literaturii Române, având în componență:

-Muzeul Ion Creangă - Bojdeuca

-Muzeul Vasile Pogor

-Casa Dosoftei

-Muzeul Mihai Codreanu

-Muzeul Otilia Cazimir

-Muzeul Mihail Sadoveanu

-Muzeul George Topîrceanu

-Muzeul Mihai Eminescu

-Muzeul Nicolae Gane

-Muzeul Teatrului

-Complexul Muzeal Național „Moldova", având în componență:

-Muzeul Etnografic al Moldovei

-Muzeul de Istorie a Moldovei

-Muzeul de Artă

-Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”

-Muzeul de Istorie Naturală

-Muzeul Unirii

-Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”

-Muzeul Memorial Poni - Cernătescu

-Biblioteca Centrală Universitară

17
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

-Biblioteca Județeană Gheorghe Asachi

-Universitatea de arte „George Enescu”

Reprezentanțe culturale

După reinstaurarea regimului democratic în România în anul 1990, au fost deschise la Iași mai
multe centre culturale străine. În prezent, funcționează în municipiul Iași:

-Centrul Cultural Francez

-Centrul Cultural German Iași

-Centrul Cultural Britanic (British Council)

-Centrul Cultural al Americii Latine și Caraibelor

-Centrul Cultural Elen „Panellinion”

Sănătate

-Spitalul Universitar „Sf. Spiridon”

-Spitalul Clinic de Urgențe

-Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria”

-Spitalul de Obstetrică și Ginecologie „Elena Doamna”

-Spitalul de Obstetrică și Ginecologie „Cuza-Vodă”

-Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon”

-Spitalul pentru elevi și studenți

-Spitalul Clinic de Recuperare

-Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie

-Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu”

-Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”

-Spitalul Clinic de Psihiatrie „Socola”

-Spitalul Clinic de Neurologie

-Spitalul Militar

-Spitalul Clinic CFR

-Spitalul particular "Arcadia Hospital"

18
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

Primul centru din zona Moldova pentru bolnavii de Alzheimer s-a deschis la Iași, în condițiile
în care peste 6.000 de ieșeni sunt diagnosticați cu această boală.

II Analiza potentialului turistic

2.1. Consideratii generale

În Iași, se află Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”, cea mai veche din oraș, ctitorie a lui Stefan
cel Mare, restaurată integral la sfârșitul secolului XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate
biserica Trei Ierarhi și Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare
domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa
Pogor cu „Masa Umbrelor”, aleile Copoului cu mireasma de tei și cu ecouri de vers
eminescian (Teiul lui Eminescu și Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale „Mihail
Sadoveanu”, „George Topârceanu”, „Mihai Codreanu”, „Otilia Cazimir”, Biblioteca
Universitară „Mihai Eminescu”, fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte
monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru
Șchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust,
Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea
Cetățuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul
spital din oraș a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul Mănăstirii Sfântul Spiridon, al
cărui nume îl poartă și astăzi. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.
În zona de sud a orașului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul Tehnologic Iași și Centrul
Expozițional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iașii de azi se prezintă ca un
adevărat amestec de nou și vechi, de istorie și modernitate, de iarbă, beton și sticlă. Clădiri cu
mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuințe (mai mult sau mai puțin moderne).
În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri
importante precum turnul bisericii Trei Ierarhi sau bisericile Dancu si Sf. Vineri. Însă
adevăratele ravagii orașul le-a suferit în perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a
centrului vechi, fără a se ține cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau
personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piața Unirii (grav afectată de bombardamentele
din 1943-1944), Târgu Cucului, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ștefan cel Mare și altele.
Unele demolări aveau ca scop curățirea orașului de clădirile insalubre și mizere sau rămase în
ruină de pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar și în aceste condiții, au rămas în
picioare multe clădiri importante și, pe bună dreptate, Iașii sunt considerați un adevărat
muzeu; în fiecare colț al său se simt urmele trecerii unei personalități de seamă a literaturii,
științei, filozofiei, istoriei sau politicii românești.
2.2.Potentialul turistic natural

Prin extinderea lui, Iașiul este legendara urbe a celor 7 coline Cetățuia, Galata, Copou,
Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca
Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline
sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina și de

19
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

pârâulȘorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit


de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.
Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer cu
proveniență răsăriteană; iernile sunt geroase, iar verile călduroase. Temperatura maximă
înregistrată a fost 40 °C (27 iulie 1909), în timp ce minima a fost de - 36,3 °C (1
februarie1937).
Vegetaţia regiunii este variată. Pe înălţimile de la Repedea şi Bârnova, pădurea de
foioase, în care predomină fagul şi teiul, s-a păstrat intactă. Spre nord, se mai întâlnesc petece
de pădure formate din stejari, carpeni, ulmi, tei şi diferiţi arbuşti.
Teiul lui Eminescu este un tei argintiu (Tilia tomentosa Moench) cu o vârstă de
aproximativ 500 de ani, aflat în Parcul Copou din Iași. Arborele, asociat istoric cu
poetul Mihai Eminescu, reprezintă unul dintre cei mai importanți arbori monument din
România și constituie un simbol pentru orașul Iași. Conform tabelelor Agenției pentru
Protecția Mediului Iași, vârsta arborelui este de circa 458 ani. [1] Acesta este situat la poziția 3
din lista arborilor protejați prin lege, conform HCJ nr. 8/1994, completatată prin HCJ nr.
174/2011.Conform unei expertize științifice (2013) efectuate de către inginerul doctor Ionel
Lupu (dendrolog), fost director adjunct al Grădinii Botanice din Iași și Președintele Asociației
Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu" Iași [2] [3], vârsta probabilă a arborelui este de circa 540
ani (+-3%). Lupu și-a bazat expertiza pe analiza a două carote de lemn, extrase din arbore cu
ajutorul unui burghiu Pressler.
2.3. Potentialul turistic antropic

2.3.1.Potentialul turistic cultural-economic

Palatul Culturii - Palatul Culturii este o clădire emblematică, construită în perioada


1906-1925, în perimetrul fostei Curţi Domneşti medieval moldoveneşti, pe locul fostului Palat
Domnesc. Inaugurarea a avut loc în 1926 în prezenţa regelui României, Ferdinand de
Hohenzoller. Clădirea a servit drept Palat de Justiţie până în 1955 când a fost destinat
găzduirii unora din cele mai de seamă instituţii culturale ale oraşului Iaşi, reunite astăzi sub
denumirea de Complexul National Muzeal “Moldova” Iasi şi care găzduieşte în prezent patru
muzee : Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă,
Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii "Ştefan Procopiu", precum şi Centrul de Conservare-Restaurare a
Patrimoniului Cultural.

 Biblioteca din palma a domnlui Grumazescu Dumitru . La 200 m de Hotel Traian pe


strada Lapusnenu veti gasi " Galeriile Anticariat Dumitru I. Grumazescu". Aici se afla o
colectie de carti liliputane si cea mai mica carte din Europa care se poate citi doar la
microscop. 

Bojdeuca lui Ion Creangă din Iaşi, primul muzeu memorial literal din România (inaugurat la
15 aprilie 1918), este unul din cele 12 filiale literare din cadrul Muzeului Literaturii Române
Iaşi. Casa se află în pitorescul cartier Ţicău Iaşi, în care a locuit între anii 1872 şi 1889 marele
povestitor Ion Creangă.

20
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

Bojdeuca lui Creanga din Iasi

Casa din pitorescul cartier Ticau, Iasi, in care a locuit intre anii 1872 si 1889 marele
povestitor Ion Creanga. Pragul acestei case a fost trecut si de insusi Eminescu, mare prieten al
lui Creanga. Casuta, avand doua camere dispuse de o parte si de alta a unui antreu, a devenit

muzeu memorial la 15 aprilie 1918, restaurari avand loc in anii 1942 si 1985.Merita mentionat
faptul ca Bojdeuca lui Ion Creanga este prima casa memoriala din Romania. Primul
muzeograf care a prezentat Bojdeuca celor ce veneau sa o viziteze a avut dreptul sa locuiasca
in mica bucatarioara din stanga intrarii, impreuna cu sotia, trei copii si bunica. La vremea sa,
Ion Creanga era recunoscut pentru faptul ca la casuta sa din Ticau detinea un grup destul de
mare de pisici (aproximativ 30), iar fiecare purta cate un nume asociat unei persoane reale din
viata sa. Spre exemplu, intotdeauna a avut o pisica pe nume Marioara ca si pe matusa sa
zgarcita din satul natal Humulesti. Actualmente sunt patru pisici care dau tarcoale casei.A fost
deschisa ca muzeu memorial la 15 aprilie 1918, cu exponate originale apartinand lui Ion
Creanga. In 1968 s-a deschis o expozitie documentara privind viata si activitatea scriitorului,
iar in 1989 s-a amenajat expozitia documentara intr-o cladire special construita (arhitect
Virgil Onofrei). Cladirea, construita inainte de 1850, a fost locuinta scriitorului Ion Creanga
intre 1872 – 1889. A fost restaurata in anii: 1918, 1946, 1968, 1984 – 1986, 1989.Sunt expuse
obiecte apartinand marelui scriitor: ceas argintat, lampa originala, tabachera de argint cu
monograma, doua icoane din secolul al XVIII-lea, mobilier de secol XIX, colectia de
documente originale Gheorghe Eminovici, bucoavna de la inceputul secolului al XIX-lea,
carte manuscrisa Gheorghe Creanga, fotografii originale: Ion Creanga, Constantin Creanga,
rude, prieteni, colectia revistei Convorbiri Literare, carti din biblioteca Ion Creanga cu
autograf; obiecte care au facut parte din colecta fostului muzeu Ion Creanga de la manastirea
Golia din Iasi.

Cetatea Iaşului, binecuvântată cu rugăciunile şi moaşteleSfintei Paraschiva şi


împodobită cu multe biserici şi mănăstiri devine din ce în ce maimult un loc de pelerinaj,
spiritualitate şi cultură creştină. Mănăstirile şi bisericile dinmunicipiul Iaşi şi din împrejurimi,
unele dintre ele cunoscute în întreaga ţară contribuie
ladezvoltarea turismului eclezial. Vom aminti doar câteva dintre ele: CatedralaMitropolitană,
Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Biserica Trei Ierarhi, Mănăstirea
Cetăţuia,Biserica Barnovschi, Mănăstirea Galata, Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Golia,Bis
erica 40 de Sfinti, Biserica Sf. Sava

Catedrala Mitropolitană
Catedrala Mitropolitană este biserica catedrală a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, una
dintre cele şase Catedrale Mitropolitane Ortodoxe din România.
Sfinţirea Catedralei a avut loc în anul 1887, la ceremonie luând parte şi regele Carol I şi
regina Elisabeta.
Din anul 1889 a fost adusă, de la Biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu moaştele Sfintei Cuvioase
Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.

21
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi


Mănăstirea a fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu, între anii 1637-1639, ca necropolă
domnească, reflectând aspiraţia ctitorului spre lumea bizantină, combinând structuri şi forme
tradiţionale cu materiale preţioase şi o decoraţie fastuoasă.
În pridvorul bisericii sunt înmormântaţi Vasile Lupu cu soţia şi fiul, Dimitrie Cantermir şi

Alexandru Ioan Cuza.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza - in corpul A al universitatii “Al. I. Cuza” se afla


un alt monument al orasului Iasi, Sala Pasilor Pierduti ce contine 19 picturi ale pictorului
Sabin Balasa.

 Biblioteca Universităţii Tehnice Gheorge Asachi - a fost desemnată cea mai frumoasă
bibliotecă din lume

Muzeul "Vasile Pogor" (Casa Pogor) Casa V. Pogor este sediul muzeului avand ca


obiect literatura romana moderna si contemporana, dar preponderent perioada marilor clasici,
a societatii literare "Junimea". Cladirea a fost construita in 1850, de catre vornicul Vasile
Pogor, impreuna cu sotia sa, Zoe. Aceasta data este atestata printr-o piatra hexagonala,
descoperita cu ocazia sapaturilor efectuate in vederea restaurarii, pe care se afla inscriptia cu
caractere chirilice: "V. Pogor - 1850 si sotia sa, Zoe". Imobilul are un bogat si lung istoric,
legat de viata culturala a Iasului, fiind loc de intalnire pentru intelectualitatea orasului, sediul
societatii literare "Junimea" (1863) si al revistei "Convorbiri literare" (1867). Dintre oamenii
de cultura care au frecventat cercul junimist, amintim mai intai pe cei cinci intemeietori: Titu
Maiorescu, Vasile Pogor, P. P. Carp, Th. Rosetti, Iacob Negruzzi, apoi Mihai Eminescu, Ion
Creanga, I.L. Caragiale, Ion Slavici, Vasile Alecsandri, Vasile Conta, A.D.Xenopol, N. Gane
s.a.Vasile Pogor a vandut imobilul si parcul inconjurator, Mariei Moruzzi Cuza, mama
viitorului istoric Gh.I. Bratianu (fiul prim-ministrului, I. I. C. Bratianu, infaptuitorul Marii
Uniri a Statelor Romane, dupa Primul Razboi Mondial) si discipol al lui N. Iorga. Dupa anul
1906, casa a fost modificata. Dupa al Doilea Razboi Mondial, imobilul a fost folosit drept
sediu pentru diverse institutii, apoi a fost restaurat, in vederea amenajarii Muzeului de
Literatura.

2.3.2. Potentialul turistic tehnico-econimic

Baza de agrement Ezareni Iasi


Lacul de acumulare Ezareni se intinde pe o suprafata de 47 hectare si constituie o zona
atractiva de recreere si divertisment, prin frumusetea peisajului inconjurator si prin lucrarile
de amenajare facute (infrastructura amenajata).
Se ofera posibilitatea inchirierii unor ambarcatiuni cu motor, cu acces de pe debarcader. Va
puteti relaxa si la o plimbare pe apa cu hidrobicicleta sau cu barcile cu vasle, fascinati un
rasarit sau un apus de soare, baza de agrement dispunand de 14 hidrobiciclete si de 11 barci
cu vasle.

22
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

Pe perioada sezonului cald se pot organiza diverse evenimente sportive, reprezentatii,


antrenamente sau concursuri de canotaj etc. Ne puteti cere sfatul in ceea ce priveste
organizarea oricarui eveniment pe apa si ne vom da tot interesul pentru a realiza ceea ce
doriti.
Zona de agrement Ciric

Zona este accesibila cu autovehicolul, fie dinspre Tatarasi Sud (din zona "Doi Baieţi", pe
aleea ce urmeaza firul apei), fie pe Drumul Aeroportului (pornind din str. Eternitate, in
apropiere de zona Podul de Fier).

Zona de agrement Ciric este o zona limitrofa a Iasului, fiind situata la o distanţa de 6 km de
centrul orasului, in partea de est, in preajma unei salbe de lacuri, inconjurate de padure.

Baza de Agrement Ciric a suferit mai multe modificari astfel ca au fost realizate amenajari
exterioare , plaje si piscine, au fost amenajate locuri de desfasurare a activitatilor de agrement,
au fost contruite pantoane si a fost instalat si un circuit de telescaune ce leaga Moara de Vant
de Strada Aeroportului.

Parcul de aventura consta in activitati de escaladare, urcand in copaci, paint ball dar si
plimbari cu telescaunul.

Pe langa aceste amenajari, zona Ciric mai dispune de un teren pentru minigolf, două terenuri
de minifotbal cu suprafaţă de iarbă artificială şi un teren multifuncţional (volei, handbal,
baschet), o zonă de escaladare ziduri, 6 terenuri de tenis de câmp pe suprafaţă de zgură, un
pavilon de tenis de masă cu suprafaţa de 450 mp (aproximativ 15 mese de tenis) şi o zonă de
paintball, parcuri de joaca pentru copii (cu zona de gonflabile), piste de biciclete si plimbari
pe lac cu hidrobiciclete le (4 pantoane) si barci.

23
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

III Stadiul actual de valorificare a potentialului turistic

3.1. Structuri de primire turistica

3.1.1 Structuri de primire turistica de cazare

număr
Orasul 200 200 200 200 201 201 201 201 201 201
Iaşi 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5
Total 48 46 45 44 67 60 62 65 69 77
Hotelu 16 16 15 16 23 22 21 25 28 29
ri
      Ho - 2 2 2 - - - - - -
teluri
pentru
tineret

Vile 10 2 2 1 2 2 2 2 1 6
turistice
şi
bungalour

24
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

i
Tabere 5 4 3 3 5 1 1 1 1 1
de elevi şi
preşcolari
Pensiu 7 10 10 10 20 19 20 23 23 21
ni
turistice
Pensiu 3 5 7 6 8 6 8 5 9 12
ni
agroturisti
ce
Hostel 3 4 3 3 6 6 7 5 5 4
uri
Motelu 3 2 2 2 2 2 1 2 1 2
ri
Popasu 1 1 1 1 1 1 2 2 1 2
ri turistice
__________________________
Sursa: Cercetări statistice privind activitatea de turism a persoanelor juridice şi fizice

Capacitatea şi activitatea de cazare turistică


Orasu Capacitate de Sosiri Înnopt Indicii de
l Iaşi cazare  ări utilizare
(mii)
Existe În
(mii) netă a
ntă funcţiun
capacităţii
e
(loc
în
25
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

(mii
uri) locuri-
funcţiune
zile)
(%)
337
2000 783,7 213,5 549,5 70,1
5 1)
291
2001 670,6 100,7 288,8 43,1
7 2)
319
2002 699,6 104,9 258,3 36,9
8 2)
340
2003 32,8
6 2) 778,3 109,6 255,5
332
2004 34,6
5 2) 756,0 122,0 261,6
299
2005 40,3
6 2) 690,8 133,5 278,7

342
2006 40,4
8 2) 717,6 138,4 289,7
331
2007 40,2
4 2) 812,3 152,8 326,2
320
2008 45,1
9 2) 825,0 159,5 372,1
346
2009 42,9
0 2) 876,3 166,7 376,2
393 1081,
2010 31,3
4 2 158,5 338,8
336 1175,
2011 29,2
7 2 173,0 343,1
324 1151,
2012 30,3
5 6 182,2 349,5
353 1180,
2013 31,0
0 2 185,9 365,7
354 1214,
2014 29,4
7 5 183,3 356,7
401 1374,
2015 28,5
4 7 197,0 391,4

3.1.2 Structuri de primire turistica de tratament balnear

26
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

Hotelul Nicolina dispune de 150 de locuri de cazare în camere moderne clasificate cu doua
stele, beneficiaza de o locatie deosebita prin amplasarea sa. Orasul Iasi este unul dintre cele
mai importante centre de cultura, de comert, de arta si de învatamânt superior din România.

Hotelul Nicolina ofera un cadru agreabil atât pentru turistii doritori de odihna, cât si pentru cei
interesati de cultura sau de tratament balnear. Cadrul natural al zonei ofera o importanta
varietate de factori balneari.Cel mai important factor terapeutic al zonei este apa minerala
hipotona si hipotermala cu continut ridicat de sulf, iod si clor. Statiunea Nicolina Iasi
valorifica un zacamânt de ape minerale sulfuroase iodurate, clorurate sodice, hipotermale cu
debit artezian, ce are o concentratie ridicata de hidrogen sulfurat, de 331 mg/l.

Principalele grupe de afectiuni indicate pentru cura:

-afectiuni reumatismale - poliartrita reumatismala, spondilita ankilopoetica, artoze, tendinite,

27

pariculoze, fibrosite;

-afectiuni postraumatice – recuperare dupa imobilizari în aparat gipsat, recuperari dupa


operatii pe muschi, articulatii si oase, entorse si luxatii;

-afectiuni dermatologice – unele forme de psoriazis, eczeme si urticarii cronice, dermatita


seboreica, piodermite cronice;

-afectiuni respiratorii – bronsite, traheo bronsite cronice;

-astm bronsic, pneumopatii virale si microbiene, sinuzite;

-afectiuni neurologice – pareze usoare, sechele dupa poliomielita;

-afectiuni vasculare periferice – arterita, maladie varicoasa;

-afectiuni ginecologice – insuficienta ovariana, anexite, cervicite cronice, sterilitate secundara.

În baza proprie de tratament a hotelului Nicolina se ofera urmatoarele proceduri:

-bai în apa sulfuroasa la bazin si la cada;

-bai galvanice;

-masaj subacval;

-termoterapie;

-aerosoli;

-electroterapie – curenti de joasa, medie si înalta frecventa, unde scurte, ultrasunet si laser;

-proceduri cu câmpuri magnetice de joasa frecventa;

27
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

-masaj terapeutic;

-gimnastica medicala.

Potential turistic

De la hotelul Nicolina pot fi organizate excursii catre mai multe destinatii turistice de interes
major, asa cum sunt manastirile pictate din nordul Moldovei, Palatul Culturii din Iasi care
adaposteste mai multe muzee: de arta, tehnic, etnografie si folclor, etc.Mănăstirile din nordul
Moldovei (Văratec, Agapia, Neamţ, Gura Humorului, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Putna);
ruinile unor cetăţi medievale –Suceava, Cetatea Neamţului; zona turistică Ceahlău (cascada
Duruitoarea, stânci cu forme ciudate de care se leagă numeroase legende –Dochia, Căciula
Dorobanţului, Pietrele lui Baciu, Piatra Lată, Turnul lui Budu, Clăile lui Miron;);; municipiul
Iaşi (Catedrala Sfinţii Trei Ierarhi, Parcul Copou cu teiul lui Eminescu, bojdeuca lui Creangă,
grădina botanică, Palatul Culturii, pivniţele staţiunii viniviticole Bucium).

3.1.3.Structuri de primire turistica de agrement, agrement sportiv si divertisment


cultural

Prezentare Baza Sportiva Iasi/Agrement


Complex Capitol dispune de o baza sportiva moderna care ii permite sa ofere servicii de
calitate pentru echipe de sportivi profesionisti sau amatori.
Terenurile de sport au fost construite tinand cont de cerintele si necesitatile celor care se vor
antrena aici, folosind cele mai bune materiale si cei mai buni profesionisti in domeniu.
Baza sportiva exterioara:
- Teren de fotbal (50/30) cu iarba artificiala  si nocturna;
- Teren de tenis (24/11) cu iarba artificiala si nocturna;
- Teren de fotbal (40/20) cu iarba artificiala si nocturna;
- Zona de antrenament cu aparate fitness;
- Echipament tenis de masa;
- Loc de joaca pentru copii (topogane, trambulina, leagane etc)
- Vestiare;
Colaboram cu instructori de fotbal si tenis care organizeaza cursuri pentru aceste sporturi.
Baza de agrement Ciric

- piscină copii, clădiri anexă şi o zonă de plajă amenajată pe malul stâng al lacului Ciric I

- piscină adulţi, clădiri anexe şi o zonă de plajă amenajată pe malul drept al lacului Ciric II

 -  4 locuri de joacă pentru copii


  - 4 zone amenajate pentru picnic
   - telescaun
    -zonă de structuri gonflabile

28
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

Sport
- 6 terenuri de tenis de câmp pe suprafaţă de zgură;
-1 pavilon de tenis de masă cu suprafaţa de 450 mp;
-1 zonă de paintball
-1 zonă de căţărare în copaci
-1 zona de ziduri de escalada
-1 teren de minigolf
Infrastructură – accesibilitate şi utilităţi
- 7 parcări pentru autoturisme: suprafata 16.516 mp – 650 locuri
- 1 parcare pentru autocare: 893 mp – 6 locuri
- 2 parcari pentru biciclete: 234 mp – 80 locuri
- ponton andocare bărci şi hidrobiciclete: 480 mp – 40 locuri
 -garaj pentru bărci
 - 4 debarcadere şi pontoane
Reţele exterioare (retea de alimentare cu apa, retea de canalizare ape pluviale, retea de
canalizare ape menajere, statie de pompare ape uzate)
Mobilier urban (Banci, Cosuri de gunoi, Cismele de apa, Fantani arteziene, Bariere,
Bolarzi, Panouri informative, Corpuri de iluminat, Imprejmuiri locale – gardulete,
Jardiniere, Pergole, Foisoare)
Platforme colectare deseuri
Alei ocazional carosabile (latime 4 m – lungime 1430 ml): 5720 mp.
Piste pentru biciclisti (lungime 1375 m, latime 2 m):  2570 mp.
Alei pietonale asfaltate (lungime 1070 m, latime 4 m): 4280 mp
Alei pietonale din dale prefabricate (lungime 1985 m, latime 3 m): 5955 mp
Alei pietonale din pamant si pietris (lungime 2570, latime 2 m): 5140 mp
3.1.4. Structuri de primire turistica de transport

Transportul aerian

În partea estică a orașului se află Aeroportul Internațional Iași, cu o aerogară modernizată și


cu un proiect de realizare a unei piste de 2.400 m[28]. Din Iași se asigurǎ legǎturi directe cu
Tel-Aviv, București, Bologna, Londra, Roma, Torino, Viena, Paris, Munchen, Milano-
Bergamo, Treviso, iar în timpul sezoanelor turistice alte destinații sunt completate prin
zboruri charter precum Antalia și Heraklion. În octombrie 2015, aeroprtul a anunțat
introducerea unui zbor către Istanbul (9 decembrie 2015, și din 2016 spre Barcelona,
Bruxelles și Köln.

29
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

Transportul rutier

Rețeaua de străzi a orașului, dezvoltată în ultimii 50 ani, o continuă pe cea din evul mediu,
asigurând un trafic fluent, cu excepția orelor de vârf, când numărul tot mai mare al mașinilor
duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecțiile din Centru,Mircea, Gară,
Podu Roș, Podu de Piatră, Fundație, Elena Doamna, Baza 3, Țesătura).

Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest (Autostrada Târgu Mureș-Iași), ce va
face legătura cu "Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), la Târgu Mureș[29], a unei șosele
de centură, care să preia traficul greu din oraș [30] și pentru realizarea pasarelei Octav Băncilă,
care să facă legătura între cartierele Alexandru și Păcurari, cu începerea lucrărilor planificată
pentru începutul anului 2008[31]. Legătura cu Bucureștiul este asigurată de drumul european
E583, care are ieșire la E85, tot pe aici fiind și principala cale de comunicație cu Ardealul și
mai apoi cu Occidentul, de unde, în ultimul timp, vin foarte multe investiții.

3.2 Circulatia turistica

3.2.1. Forme de turism practicate

Tipurile de turism ce pot fi practicate în municipiul Iaşi sunt:

Turismul cultural- legat de prezenţa monumentelor istorice (Palatul Culturii,Curtea


Domnească, Casa Cuza, Casa Racoviţă, Palatul domnitorului Mihai Sturza,Palatul Vasile
Roznovanu, Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa lui George Topârceanu,Teatrul Naţional Vasile
Alecsandri, etc);

Turism ecleziastic- Cetatea Iaşului, binecuvântată cu rugăciunile şi moaşteleSfintei


Paraschiva şi împodobită cu multe biserici şi mănăstiri devine din ce în ce maimult un loc de
pelerinaj, spiritualitate şi cultură creştină. Mănăstirile şi bisericile dinmunicipiul Iaşi şi din
împrejurimi, unele dintre ele cunoscute în întreaga ţară contribuie ladezvoltarea turismului
eclezial. Vom aminti doar câteva dintre ele: CatedralaMitropolitană, Biserica Sf. Nicolae
Domnesc, Biserica Trei Ierarhi, Mănăstirea Cetăţuia,Biserica Barnovschi, Mănăstirea Galata,
Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Golia,Biserica 40 de Sfinti, Biserica Sf. Sava, ş.a.;

Turism muzeistic- municipiul Iaşi este un important centru muzeistic format


prinacumularea unui adevărat tezaur de obiecte de valoare istorică, artistică,
etnografică,literară ş.a. Dintre principalele muzee pot fi menţionate: Complexul muzeistic
"PalatulCulturii" (care cuprinde Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul de Artă,
MuzeulEtnografic, Muzeul Politehnic), Muzeul de Literartură al Moldovei, Muzeul de Istorie
Naturală, Muzeul teatrului Naţional, Muzeul Unirii, etc.;

30
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

Turism etnografic- legat de organizarea unor târguri de ceramică ("Cucuteni5000")


precum şi festivaluri cu caracter folcloric ("Datini şi obiceiuri de iarnă);

Turismul balneo-medical de interes zonal, dar cu extindere la nivel naţional


prinvaloarea recunoscută a medicinii din municipiul Iaşi prin complexul balnear şi
derecuperare de la Băile Nicolina şi Spitalul de recuperare; promovarea climatismului înariile
forestiere de la Bârnova pentru cei internaţi pentru perioade mai lungi înSanatoriul Bârnova,
dar şi pentru cei care se deplasează din municipiu la sfârşit desăptămână spre această zonă;

Turismul sportiv -se localizează în cadrul ariilor cinegetice în pădurile de la


sudulIaşului; turismul stimulat de întrecerile sportive din perimetrul lacurilor de la
Dobrovăţ,Aroneanu (lacurile Dorobanţ şi Aroneanu), concursurile aviatice din cadrul
Clubului1 Aeronautic Moldova, întrecerile sportive din arenele municipiului, întrecerile de
orientareturistică etc.;

Turismul de tranzit (în interes de afaceri, personal sau de serviciu), stimulat într-o
oarecare măsură şi de deplasările persoanelor înspre şi dinspre Republica Moldova;

Turismul de la sfârşit de săptămână -este forma cea mai mult utilizată delocuitorii
municipiului într-o zonă apropiată oraşului la Bucium - Repedea, Stâna Poieni,Bârnova,

Dumbrava, Ciric, Breazu etc. şi o zonă îndepărtată - Podişul Sucevei şi


CarpaţiiOrientali.Principalele probleme cu care se confruntă municipiul Iaşi din punct de
vedere aldezvoltării funcţiei sale turistice sunt:

-poziţia geografică - din acest punct de vedere, municipiul Iaşi care este amplasatexcentric
faţă de axul turistic internaţional al Siretului, dezvoltă un flux de tranzit doar petronsonul
magistralei rutiere E 20 de pe teritoriul vestic al judeţului. Pentru promovareafuncţiei turistice
a localităţii sunt necesare noi legături rutiere dinspre vest spre est care săvizeze devierea
acestui flux internaţional şi spre municipiul Iaşi, cât şi spre judeţ acolounde este posibil.
Includerea sa în marile trasee rutiere europene va fi dublată şi dedezvoltarea unui aeroport
internaţional care să contribuie la transformarea municipiuluiIaşi dintr-un punct terminus într-
un punct de plecare. Avându-se în vedere existenţaelementelor de atracţie pe traseele ce
conduc la zone turistice de mare interes (nordulBucovinei, Ceahlău, Rep. Moldova) oraşul
poate deveni nu doar un punct de tranzit ci şiun important nod turistic.- infrastructura turistică
şi îndeosebi cea a unităţilor de cazare şi calitatea serviciilor oferite de către acestea. Baza de
cazare la nivelul municipiului în 2001 era reprezentatăde 11 hoteluri, 1 motel, 2 pensiuni
turistice, 2 campinguri şi două tabere pentru elevi, ovilă şi un bungalow. Ca disfucţionalitate
majoră în acest sens poate fi menţionatăneîncadrarea în standardele internaţionale în ceea ce
priveşte calitatea serviciilor oferite,standardele ecologice. Din acest motiv se impune iniţierea
şi promovarea proiectelor şi programelor de dezvoltare si modernizare a bazei turistice prin
alocarea unor resursefinanciare din fondul de dezvoltare şi promovare in turism, alte fonduri
publice deinvestiţii sau fonduri private, din finanţări internaţionale, asistenţa si consultanţa
despecialitate.În conformitate cu propunerile făcute de către unele unităţi de profil şi
deîntreprinzătorii particulari, în acest domeniu se intenţionează realizarea următoarelor

31
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

capacităţi:- hotel sanatorial cu 300 de locuri în zona balneară Nicolina, completare cu


unităţide cazare şi loisir;- un hotel al "Companiei S.C. Moldova S.A”. cu o capacitate de 300
de locuri- hoteluri ale unor agenţi economici particulari;- extinderea complexului turistic Ciric
cu 200 de locuri- extinderea complexului turistic Bucium;Rezolvarea unor astfel de probleme
precum accesibilitatea şi infrastructura decazare sunt prioritare, dar în paralel trebuie avute în
vedere şi valorificarea potenţialuluituristic şi punerea lui în valoare prin intermediul
publicităţii.- slaba valorificare a potenţialului turistic al municipiului, îndeosebi a celui
culturalşi ecleziastic;

3.2.2. Programe turistice

Baza de agrement Ezareni Iasi


Lacul de acumulare Ezareni se intinde pe o suprafata de 47 hectare si constituie o zona
atractiva de recreere si divertisment, prin frumusetea peisajului inconjurator si prin lucrarile
de amenajare facute (infrastructura amenajata).
Se ofera posibilitatea inchirierii unor ambarcatiuni cu motor, cu acces de pe debarcader. Va
puteti relaxa si la o plimbare pe apa cu hidrobicicleta sau cu barcile cu vasle, fascinati un
rasarit sau un apus de soare, baza de agrement dispunand de 14 hidrobiciclete si de 11 barci
cu vasle.Pe perioada sezonului cald se pot organiza diverse evenimente sportive, reprezentatii,
antrenamente sau concursuri de canotaj etc. Ne puteti cere sfatul in ceea ce priveste
organizarea oricarui eveniment pe apa si ne vom da tot interesul pentru a realiza ceea ce
doriti.
Turul muzeelor literare ieșene cu bicicleta, se organizeaza din 2014 de Noaptea
Muzeelor
Punctul de întâlnire este Piața Palat, începând cu ora 17:00. Traseul va cuprinde 5
muzee literare ieșene (din cele 11 deschise), în următoarea ordine: Muzeul „Sf. Ierarh
Dosoftei” (Casa Dosoftei), Muzeul „Otilia Cazimir”, Muzeul „Mihai Codreanu” (Vila Sonet),
Muzeul „G. Topîrceanu” și Muzeul „Mihail Sadoveanu”. Turul va fi condus de către
reprezentanții ProBikeAddiction, specialiști în trasee ghidate de cicloturism, care au la activ
numeroase proiecte de promovare a mersului sigur pe bicicletă, ca o componentă importantă a
mobilității urbane. Inițiativa MLR Iași și a ProBikeAddiction are drept scop încurajarea
mersului pe bicicletă ca activitate sănătoasă de petrecere a timpului, ce poate facilita accesul
mai rapid la evenimentele culturale. Totodată, dorința MLR Iași este aceea de a-și promova
muzeele aflate în componența sa în circuitul bicicliștilor ieșeni. În acest sens, o serie de alte
activități recreaționale care promovează ciclismul cultural vor fi organizate la muzeele literare
ieșene.
Hotelul Nicolina ofera un cadru agreabil atât pentru turistii doritori de odihna, cât si
pentru cei interesati de cultura sau de tratament balnear. De la hotelul Nicolina pot fi
organizate excursii catre mai multe destinatii turistice de interes major, asa cum sunt
manastirile pictate din nordul Moldovei, Palatul Culturii din Iasi care adaposteste mai multe
muzee: de arta, tehnic, etnografie si folclor, etc.Mănăstirile din nordul Moldovei (Văratec,

32
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

Agapia, Neamţ, Gura Humorului, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Putna); ruinile unor cetăţi
medievale –Suceava, Cetatea Neamţului; zona turistică Ceahlău (cascada Duruitoarea, stânci
cu forme ciudate de care se leagă numeroase legende –Dochia, Căciula Dorobanţului, Pietrele
lui Baciu, Piatra Lată, Turnul lui Budu, Clăile lui Miron; Cabana Izvorul Muntelui legată
printr-o şosea asfaltată de Lacul Izvorul Muntelui şi Staţiunea Durău); staţiunea Durău
(mănăstire din anul 1835 cu picturi de Tonitza); municipiul Iaşi (Catedrala Sfinţii Trei Ierarhi,
Parcul Copou cu teiul lui Eminescu, bojdeuca lui Creangă, grădina botanică, Palatul Culturii,
pivniţele staţiunii viniviticole Bucium).
3.2.3.. Numar de turisti

În luna noiembrie 2015, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent,


sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din orasul Iași au înregistrat o
creştere de 34,5%, iar înnoptările o creştere de 21,3%. Astfel, potrivit unui comunicat al
Direcției Județene de Statisitcă (DJS), în perioada 1.I-30.XI 2015, comparativ cu aceeaşi
perioadă din anul 2014, sosirile au înregistrat o creştere de 24,1%, iar înnoptările de 15,3%,
durata medie a şederii fiind însă în scădere, de la 2,00 zile la 1,86 zile. Sosirile înregistrate în
structurile de primire turistică în luna noiembrie 2015 au însumat 24.842 persoane, în creştere
cu 34,5% faţă de cele din luna noiembrie 2014. Sosirile turiştilor români în structurile de
primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna noiembrie 2015, 80,8% din
numărul total de sosiri (20.073 persoane), în timp ce turiştii străini au reprezentat 19,2%
(4.769 persoane), spre deosebire de 14,8% în luna noiembrie 2014; turiştii străini provin în
proporţie de 86,1% din ţări situate în Europa. În structurile de primire turistică, în luna
noiembrie 2015 au fost înregistrate 43.948 înnoptări, în creştere cu 21,3% faţă de luna
noiembrie 2014, durata medie a cazării în structurile de primire turistică fiind de 1,77 zile
(1,78 zile turişti români, respectiv 1,73 zile turişti străini). Indicele de utilizare netă a locurilor
de cazare în luna noiembrie 2015 a fost de 36,1% pe total structuri de cazare turistică, mai
mare cu 5,1% faţă de cel din luna noiembrie 2014 (31,0%). Pe tipuri de structuri de primire
turistică, cei mai ridicaţi indici de utilizare netă a locurilor de cazare în luna noiembrie 2015 s-
au înregistrat la hoteluri (42,2%) și  hosteluri (25,9%). Sosirile înregistrate în structurile de
primire turistică în perioada 1.I-30.XI 2015 au însumat 227.873 persoane, în creştere cu
24,1% faţă de perioada 1.I-30.XI 2014. Sosirile turiştilor români în structurile de primire
turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat, în perioada 1.I-30.XI 2015, 82,7% din numărul
total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 17,3% (14,9% în perioada 1.I-30.XI
2014). Pe tipuri de structuri de primire turistică, sosirile în hoteluri deţin 81,9% din totalul
sosirilor, iar pe categorii de clasificare a structurilor de primire turistică, categoria „3 stele”
deţine 47,4% din total sosiri. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în
perioada 1.I-30.XI 2015 au însumat 423.798, în creştere cu 15,3% faţă de perioada 1.I-30.XI
2014; durata medie a şederii a fost de 1,86 zile (1,83 zile turişti români şi 2,02 zile turişti
străini).

IV Propuneri de dezvoltare a turismului

33
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

4.1. Premize ale dezvoltarii turismului

Restaurarea clădirilor monument, finalizarea lucrărilor de infrastructură şi realizarea


ansamblului Palas ar fi atuurile oraşului. Turismul de shopping, cel religios şi cel pe educaţie-
cultură sunt zonele de lucru.

 Iaşul are potenţial turistic, dar stă prost la capitolul infrastructura. Cele 1.500 de
obiective turistice locale i-ar putea ţine pe turişti chiar şi două săptămâni în oraş, dacă am
avea şi ghizi calificaţi pentru aşa ceva.

4.2. Forme de turism ce se pot dezvolta

Iaşul, un hub regional

Oraşul Iaşi capătă noi valenţe turistice. Numărul de muzee renovate aduse pe piaţă au relansat
Iaşul. În ultimul an, am asistat cu toţii la apariţia unui nou pol turistic, în afară de cele două
axe turistice, bulevardul Carol de la teiul lui Eminescu şi Biblioteca Central Universitară,
respectiv strada Lăpuşneanu cu Piaţa Unirii şi până la Palat, avem această nouă apariţie şi
anume Complexul Palas, care reuşeşte să determine un flux de turişti atât regional cât şi
nationali.

Iaşul de shopping

City break-ul reprezintă o mini vacanţă de două până la patru zile, în care turistul
vizitează un oraş pe o anumită tematica: shopping, cultură, educaţie, atracţii pentru copii.
Acest concept este cunoscut şi practicat în ţările din Occident, dar e nou în România. . Se
poate face şi în Iasi pentru că avem Iaşul academic, cultural, religios, respectiv în momentul
de faţă Iaşul de shopping.

4.3. Propuneri de dezvoltare a structurilor de primire turistica

Formarea de ghizi calificaţi

Turistii străini care vizitează oraşul, în 80% din cazuri vin pentru business, iar restul
de 20% ajung pur şi simplu întâmplător sau prin tur operatorii din capitală. Iaşul are peste
1.500 de obiective turistice care ar putea foarte uşor să ţină turistul până la două săptămâni în
oraş. Lipsa de ghizi calificaţi pentru asta e o altă problemă. Dezvoltarea si formarea unei
echipe de ghizi ar aduce un plus turismului orasului.

4.4. Propuneri de dezvoltare si diversificare a ofertei turistice

Despre turismul medical nu se poate încă vorbi, aşa cum se prezintă situaţia. Marea
problemă, este lipsa locurilor de cazare, pentru că turismul medical nu se realizează în spital,
ci într-un complex hotelier. Aşa cum un hotel este plin de săli de conferinţă şi este pentru
business, aşa trebuie ridicat un hotel, care la parter are o bază de tratament medical. Apariţia

34
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

unui hotel de patru stele undeva lângă Spitalul de Recuperare ar permite dezvoltarea turismul
balnear.

V Program de promovare si publicitate turistica

Programul de promovare si publicitate turistică ar trebui sa vizeze realizarea următoarelor


activităţi
- efectuarea de studii de marketing;
- organizarea de activităţi de relaţii publice în ţară şi în străinătate, sub forma contactelor
directe realizate, în mod constant, cu diferite categorii de public, cu reprezentanţii
massmediei, cu persoane din conducerea altor instituţii de turism din ţară sau din străinătate,
cu lideri de opinie, în scopul obţinerii sprijinului lor pentru promovarea ofertei turistice a
Iasului , ori alte activităţi, precum servicii de promovare directă către factorii legislativi şi
instituţiile abilitate din industria turismului, pe plan atât naţional, cât şi internaţional,
promovarea directă prin corespondenţă poştală către segmentul-ţintă, realizarea şi
transmiterea de comunicate de presă; aceste activităţi de relaţii publice se pot manifesta atât
prin implicarea în acţiuni organizate de alte entităţi care au legătură cu domeniul turistic, cât
şi cu ocazia organizării şi desfăşurării unor congrese, conferinţe, simpozioane, seminare,
reuniuni naţionale şi internaţionale sau altor tipuri de evenimente cu rol în creşterea circulaţiei
turistice în Iasi;
- realizarea de acţiuni de promovare şi publicitate cu rol în creşterea notorietăţii destinaţiilor şi
produselor turistice româneşti prin intermediul unor personalităţi cu recunoaştere naţională şi
internaţională din diferite domenii de activitate, cum ar fi: artistice, culturale, sportive,
ştiinţifice şi altele asemenea, ca vectori de promovare a brandului turistic al Iasului
- realizarea de materiale de promovare de tipul: cataloage, broşuri, pliante, postere şi foi
volante, diverse tipărituri, ghiduri şi hărţi turistice, panouri, fotografii, albume, fotoreportaje,
filme de animaţie şi documentare de turism, materiale audiovideo, casete, filme cu specific de
turism, CD-uri şi DVD-uri turistice, obiecte de protocol; expedierea materialelor
promoţionale şi de protocol în ţară şi în străinătate;
- achiziţionarea de materiale de promovare de tipul: ghiduri despre Iasi, hărţi,
albume,cataloage, fotoreportaje, CD-uri şi DVD-uri, fotografii, cărţi cu specific de turism,
inclusiv drepturile de autor aferente creaţiei acestora;
- marketing prin internet, reţele de socializare şi alte mijloace electronice, incluzând şi
realizarea şi administrarea unui portal de informaţii de turism, pe baze concurenţialeș
- promovarea prin intermediul inserţiilor publicitare în ziare şi în reviste de interes general,
precum şi în cataloagele turistice şi în alte publicaţii de profil (ghiduri, hărţi, pliante, flyere)
- promovarea prin intermediul posturilor de televiziune, radio şi on-line care realizează
emisiuni de turism

35
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

- organizarea de vizite educaţionale şi de informare în ţară pentru reprezentanţi ai mass-


mediei, turoperatori, reprezentanţi ai societăţilor comerciale cu activităţi în turism din ţară şi
din străinătate, reprezentanţi ai asociaţiilor sau organizaţiilor neguvernamentale cu activitate
în turism, ai administraţiei publice centrale şi locale, alţi lideri de opinie, specialişti în turism
din ţară şi din străinătate;
- organizarea de manifestări expoziţionale internaţionale de turism la Bucureşti, precum şi
participarea la manifestări expoziţionale de turism în ţară şi în străinătate;
- publicitate care încearcă să ajungă la consumator în mod direct, atunci când acesta se află în
afara locuinţei proprii (panouri publicitare, afişe iluminate, postere mari, coloane de
publicitate suspendate, anunţuri pe mijloace de transport);

Concluzii

Oraşul IAŞI este fără îndoială printre cele mai vechi şi importante aşezări ale ţării, în
care a pulsat dintotdeauna o autentică viaţă românească. Capitală a Moldovei, oraşul a dat
patrimoniului românesc multe valori materiale şi spirituale, construindu-şi un satut aparte.
Oraşul, cu împrejmuirile sale, poate fi considerat un impresionant muzeu în aer liber, în care
se pot admira: mărturii arheologice, clădiri vechi, parcuri, case memoriale, catedrale si
biserici, muzee.

În domeniul construcţiilor, Iaşul a ocupat, începând din ultimele decenii ale secolului
al XVI-lea, un loc de frunte în Moldova. Aici, sub influenţa unor elemente arhitectonice
preluate de la unele edificii constriuite în diferite părţi ale ţării în epoca anterioară şi
valorificate în câteva creaţii artistice reuşite, s-au obţinut, prin adăugarea unor
împrumuuriluate din arhitectura Ţării Româneşti sau din alte părţi, realizări de mare
valoare.Nu este vorba numai de edificii cu proporţii monumentale, ci de construcţii, adeseori
de dimesiuni modeste, dar la care meşterii constructori, dăltuitorii în piatră şi lemn, precum şi
pictorii, au reuşit adesea să îmbineîn aşa fel diferitele elemente ale artei lor, încât să obţină
lucrări de mare valoare artistică.

Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt


metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC
36
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) și industria alimentară. Sectorul
bancar și cel al informației au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci și companii de
software fiind prezente în oraș.

Conform datelor recensământului din anul 2011 municipiul Iași număra 290.422 de


locuitori și era al patrulea oraș ca mărime din România. Zona Metropolitană Iași, care include
13 localități învecinate, avea o populație de aproximativ 400.000 de locuitori, iar la ultima
estimare, de la 1 ianuarie 2015, avea o populație de 357.192, fiind al doilea după București.

Bibliografie

Dicționarul așezărilor urbane din România, Ioan Mărculeț (coord.), București, 2013.

Orașul Iași: Monografie istorică și socială, ilustrată, Nicolae Andriescu Bogdan, 1913;
reeditată la Ed. Tehnopress, Iași, 2004

Iașii de odinioară, Rudolf Suțu, Iași, Tipografia Lumina Moldovei, 1923

Iașul între adevăr și legendă, Ion Mitican, Constantin Ostap, Editura Tehnopress, Iași, 2000

Iașii vechilor zidiri. Până la 1821, Dan Bădărău, Ioan Caproșu, Editura Junimea, Iași, 1974 -
recenzie

Personalități ieșene, Ionel Maftei, Iași

Istoria orașului Iași, Constantin Cihodaru, Gheorghe Platon, Editura Junimea, 1980

Orașul Iași: monografie istorică și socială, ilustrată, Nicolae Andriescu Bogdan, Editura
Tehnopress, Iași, 1997

Dispariția orașului Iași, Cătălin Mihuleac, Institutul European, 1998

37
Purcea Roxana
AGROTURISM SI TURISM RURAL NATIONAL SI INTERNATIONAL
PROIECT- ORAȘUL IAȘI

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99i

http://www.infotravelromania.ro/iasi.html

http://www.liis.ro/~doinah/locuri/iasi/IASI.htm

38