Sei sulla pagina 1di 222

Renun]area

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire


timpurie
la educa]ie:
posibile c`i de prevenire

Coordonator:
Bogdan Voicu

Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 1.000 de exemplare,


cu suportul financiar al Reprezentan]ei UNICEF \n România,
cu fonduri oferite cu generozitate de c`tre
Comitetul Na]ional UNICEF din Germania.
Proiectul
Editura VANEMONDE „Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar:
ISBN: 978-973-1733-15-9 costuri [i mecanisme”
Renun]area
timpurie
la educa]ie:
posibile c`i de prevenire

Coordonator:
Bogdan Voicu

Proiectul
„Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar:
costuri [i mecanisme”
Lucrarea prezint` raportul studiului „Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar: costuri [i
mecanisme” realizat \n perioada iunie 2009 – decembrie 2009.
Proiectul a fost ini]iat, conceput [i derulat prin parteneriatul, inclusiv financiar, dintre Fondul Na]iunilor
Unite pentru Copii – UNICEF România [i Centrul Educa]ia 2000+, organiza]ie neguvernamental` de politici, servicii
[i consultan]` educa]ional`, membr` a Soros Open Network (SON) Romania.

Echipa de coordonare a proiectului:


Anca Nedelcu, coordonator de proiect
Sorin Coman, asistent de proiect

Descrirea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României


Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire/ Bogdan
Voicu (coor.), ... - Bucure[ti, Vanemonde, 2010
ISBN 978-973-1733-15-9
I. Voicu, Bogdan

371.212.8

Au contribuit:
Mari-Elena Belciu, Georgiana Br`tulescu, Sorin Coman, Iulia Cristea, Mariana Gavril`, Geanina Ghirigiu,
Irina Iordan, Loredana Manasia, Alexandra M\]`, Emil Necu]`, Anca Nedelcu, Andrei Pârvan, Elena Preda

Redactor:
Sorin Coman

DTP: Dan Gl`van


Layout: Victoria Dumitrescu
Editura: VANEMONDE

ISBN 978-973-1733-15-9

©Centrul Educa]ia 2000+/UNICEF + România, 2010

P`rerile exprimate \n acest volum apar]in \n exclusivitate autorilor [i nu reprezint` \n niciun fel pozi]ia oficial`
a organiza]iilor finan]atoare ale acestui proiect.
Cuprins
Combaterea abandonului [colar: o urgen]`, un proiect, o nevoie de interven]ie (Anca Nedelcu)
I. Despre necesitatea proiectului ............................................................................................................. 9
II. Tabloul abandonului [colar: schi]` sumar` ........................................................................................ 10
II.1. Ce-i aduce [i ce-i ]ine pe elevi la [coal`? ........................................................................................ 10
II.2. Ce-i scoate pe copii din [coal`? De ce abandoneaz`? ........................................................................ 11
III. |n loc de concluzii: \ntre “[coala pierdut`” [i “[coala regretat`” .......................................................... 12

Obiective, metodologie [i principalele concluzii (Bogdan Voicu)


I. Introducere ...................................................................................................................................... 13
II. Elemente de context ......................................................................................................................... 14
III. Op]iuni metodologice .................................................................................................................... 17
III.1. Asump]ii generale asupra cauzelor renun]`rii la educa]ie ............................................................... 17
III.2. Colectarea datelor .................................................................................................................... 17
III.3. Echipa proiectului ...................................................................................................................... 19
IV. Exemple de abandon [colar .............................................................................................................. 19
IV.1. Repeten]ia repetat` .................................................................................................................... 19
IV.2. Familia dezorganizat` ............................................................................................................... 20
IV.3. Mimarea trecerii la clasa a IX-a .................................................................................................. 21
IV.4. Migra]ia circulatorie .................................................................................................................. 21
IV.5. Implicarea activ` a [colii ............................................................................................................ 21
V. Cauzele abandonului: o trecere \n revist` ........................................................................................... 22
V.1. Elevul [i familia ......................................................................................................................... 22
V.2. Comunitatea .............................................................................................................................. 23
V.3. {coala ....................................................................................................................................... 24
VI. Recomand`ri de linii de ac]iune ....................................................................................................... 25
VII. Lista de referin]e ............................................................................................................................ 29

{coala nr. 2, DODENI, ora[ BICAZ, Jude]ul NEAM}


I. Descrierea localit`]ii ............................................................................................................................. 32
I.1. A[ezare [i istoric .......................................................................................................................... 32
I.2. Ocupa]ii, angajatori ..................................................................................................................... 33
I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii ....................................................................... 35
I.4. Perspective de dezvoltare ............................................................................................................... 35
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 36
II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective ....................................................................................... 36
II.2. Reprezent`ri asupra problemelor [colii ............................................................................................ 38
II.3. Rela]ia [coal`-comunitate ............................................................................................................ 39
III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar` ................................................................................... 40
IV. Renun]area prematur` la educa]ia [colar` .............................................................................................. 42
IV.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii din Dodeni ......................................................... 42
IV.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ....................................................................................... 44
IV.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional ................................................................. 45

{coala cu clasele I-VIII nr. 6 Cartier M~R~}EI, PIATRA-NEAM}


I. Descrierea localit`]ii ........................................................................................................................... 49
I.1. A[ezare [i istoric .......................................................................................................................... 49
I.2. Ocupa]ii, angajatori ..................................................................................................................... 49
I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii ....................................................................... 51
I.4. Perspective de dezvoltare ............................................................................................................... 52
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 52
II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective ......................................................................................... 52
II.2. Reprezent`ri asupra [colii ............................................................................................................ 54
II.3. Rela]ia [coal`-comunitate ............................................................................................................ 55
II.4. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar` ................................................................................ 56

3
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

III. Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ......................................................................................... 57


III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor ................................................................................ 57
III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ...................................................................................... 59
III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional ................................................................. 59
III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat .............................................. 60

{coala cu clase I-X nr. 3 „Ion Creang`” Cartier HUMULE{TI, TÂRGU-NEAM}, Jude]ul NEAM}
I. Descrierea localit`]ii ........................................................................................................................... 62
I.1. A[ezare [i istoric .......................................................................................................................... 62
I.2. Ocupa]ii, angajatori ..................................................................................................................... 62
I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii ....................................................................... 63
I.4. Perspective de dezvoltare .............................................................................................................. 65
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 66
II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective ....................................................................................... 67
II.2. Reprezent`ri asupra problemelor [colii .............................................................................................. 69
II.3. Rela]ia [coal`-comunitate ............................................................................................................ 70
II.4. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar` ................................................................................ 71
III. Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ......................................................................................... 71
III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii din Humule[ti ..................................................... 71
III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ...................................................................................... 73
III.3. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat .............................................. 73

{coala cu clasele I-VIII nr. 5 Cartier D`rm`ne[ti, PIATRA-NEAM}, jude]ul NEAM}


I. Descrierea localit`]ii ............................................................................................................................. 75
I.1. A[ezare [i istoric .......................................................................................................................... 75
I.2. Ocupa]ii, angajatori ..................................................................................................................... 75
I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii ....................................................................... 76
I.4. Perspective de dezvoltare ............................................................................................................... 78
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 78
II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective ....................................................................................... 78
II.2. Reprezent`ri asupra [colii ............................................................................................................ 80
II.3. Rela]ia [coal`-comunitate ............................................................................................................ 80
II.4. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` ....................................................................... 81
III. Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ......................................................................................... 81
III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii ........................................................................ 81
III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ...................................................................................... 82
III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional ................................................................. 84
III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat .............................................. 84

{coala General` nr. 3 (M`gura), CODLEA, Jude]ul BRA{OV


I. Descrierea localit`]ii ........................................................................................................................... 86
I.1. A[ezare [i istoric .......................................................................................................................... 86
I.2. Ocupa]ii, angajatori ..................................................................................................................... 88
I.3. Utilit`]i ...................................................................................................................................... 88
I.4. Perspective de dezvoltare ............................................................................................................... 88
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 88
III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor ............................................................................... 94
IV. Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior ......................................................... 95
V. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ....................................................................................... 95
V.1. Cazuri de abandon ..................................................................................................................... 95
V.2. Motivele invocate pentru abandon ................................................................................................... 96
V.3. Profilul clasei din care a abandonat elevul ...................................................................................... 96

{coala general` nr. 5 (Gârcini) S~CELE, Jude]ul BRA{OV


I. Descrierea localit`]ii ........................................................................................................................... 98
I.1. A[ezare [i istoric .......................................................................................................................... 98
I.2. Ocupa]ii, angajatori ..................................................................................................................... 99
I.3. Utilit`]i ..................................................................................................................................... 100
I.4. Perspective de dezvoltare .............................................................................................................. 100

4
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 101
III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor ............................................................................. 106
IV. Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior ........................................................ 107
V. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ........................................................................................... 107
V.1. Motivele invocate pentru abandon ................................................................................................ 107
V.2. Profilul clasei din care au abandonat elevii .................................................................................... 108

{coala General` Nr. 13 cartier Tractorul, Bra[ov


I. Descrierea cartierului ........................................................................................................................ 110
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 111
II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective ...................................................................................... 111
II.2. Cadrele didactice ........................................................................................................................ 112
II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii ........................................................................................... 112
II.4. Rela]ia [coal`-comunitate ........................................................................................................... 113
II.5. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` ....................................................................... 113
III. Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ........................................................................................ 114
III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii ...................................................................... 114
III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ..................................................................................... 114
III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional .............................................................. 115
III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ........................................... 116

{coala General` Nr. 14 cartier Bartolomeu, Bra[ov


I. Descrierea cartierului ........................................................................................................................ 118
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 119
II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective ...................................................................................... 119
II.2. Cadrele didactice ........................................................................................................................ 122
II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii ........................................................................................... 122
II.4. Rela]ia [coal`-comunitate ........................................................................................................... 123
II.5. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` ....................................................................... 123
III. Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ........................................................................................ 124
III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii ....................................................................... 124
III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ..................................................................................... 125
III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional .............................................................. 126
III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ............................................ 129

{coala general` nr. 3 (CERNELE), CRAIOVA, Jude]ul DOLJ


I. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 131
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 132
II.1. Istoric, dot`ri ............................................................................................................................. 132
II.2. Elevii, cadrele didactice, comunitatea local` ................................................................................... 134
III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor ............................................................................... 135
IV. Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior ........................................................... 136
V. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ........................................................................................... 136
VI. Motivele invocate pentru abandon (respectiv pentru ie[irea din sistem dup` clasa a VIII-a) ............... 137
VII. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ............................................. 137

{coala general` B~ILE{TI, Jude]ul DOLJ


I. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 139
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 141
III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor ............................................................................... 143
IV. Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior ........................................................ 144
V. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ........................................................................................... 144
VI. Motivele invocate pentru abandon (respectiv pentru ie[irea din sistem dup` clasa a VIII-a) ............... 145
VII. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ............................................. 145

{coala general` MOFLENI, CRAIOVA, Jude]ul DOLJ


I. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 147
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 148
III. Continuarea educa]iei, Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor .......................................... 149

5
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

IV. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ......................................................................................... 151


V. Motivele invocate pentru abandon (respectiv pentru ie[irea din sistem dup` clasa a VIII-a) ................ 151

Grupul {colar Auto CRAIOVA, Jude]ul DOLJ


I. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 153
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 154
III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor ............................................................................. 155
IV. Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior ........................................................ 156
V. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ........................................................................................... 156
VI. Motivele invocate pentru abandon (respectiv pentru ie[irea din sistem dup` clasa a VIII-a) ............... 157
VII. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ............................................. 157

{coala „Pompei Samarian” C~L~RA{I, jude]ul C~L~RA{I


I. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 159
I.1. A[ezare [i istoric ......................................................................................................................... 159
I.2. Ocupa]ii, angajatori .................................................................................................................... 160
I.3. Perspective de dezvoltare ............................................................................................................. 160
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 161
II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective ...................................................................................... 161
II.2. Cadrele didactice ........................................................................................................................ 161
II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii ........................................................................................... 162
II.4. Rela]ia [coal`-comunitate ........................................................................................................... 163
II.5. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` ....................................................................... 163
III. Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ........................................................................................ 164
III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Pompei Samarian, C`l`ra[i ............................... 164
III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ..................................................................................... 164
III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional .............................................................. 165
III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ............................................ 165

{coala „Gheorghe Florea” C~L~RA{I, jude]ul C~L~RA{I


I. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 167
I.1. A[ezare [i istoric ......................................................................................................................... 167
I.2. Ocupa]ii, angajatori .................................................................................................................... 168
I.3. Perspective de dezvoltare .............................................................................................................. 168
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 168
II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective ...................................................................................... 168
II.2. Cadrele didactice ........................................................................................................................ 169
II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii .......................................................................................... 169
II.4. Rela]ia [coal`-comunitate ........................................................................................................... 170
II.5. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` ....................................................................... 170
III. Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ........................................................................................ 171
III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Gheorghe Florea, C`l`ra[i .................................. 171
III.2. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional .............................................................. 171
III.3. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ............................................ 172

{coala „Mircea Nedelciu” FUNDULEA, jude]ul C~L~RA{I


I. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 174
I.1. A[ezare [i istoric ......................................................................................................................... 174
I.2. Ocupa]ii, angajatori .................................................................................................................... 175
I.3. Perspective de dezvoltare .............................................................................................................. 175
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 175
II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective ...................................................................................... 175
II.2. Cadrele didactice ........................................................................................................................ 176
II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii ........................................................................................... 176
II.4. Rela]ia [coal`-comunitate .......................................................................................................... 177
II.5. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` ....................................................................... 177
III. Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ........................................................................................ 177
III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Mircea Nedelciu, C`l`ra[i .................................. 177
III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ..................................................................................... 178

6
III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional .............................................................. 178
III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ............................................ 178

{coala „George Topârceanu” din MIOVENI, jude]ul ARGE{


I. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 180
I.1. Istoric, amplasare, dimensiuni ....................................................................................................... 180
I.2. Principalele ocupa]ii [i principalii angajatori ................................................................................... 180
I.3. Infrastructura [i perspective de dezvoltare ....................................................................................... 181
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 181
II.1. Dimensiune, istoric ..................................................................................................................... 182
II.2. Unde continu` studiile absolven]ii cls a VIII-a? .............................................................................. 183
II.3. Impresia general` l`sat` de dot`rile [colii ...................................................................................... 183
II.4. Problemele cu care se confrunt` [coala ........................................................................................... 184
III. Aspira]iile [i a[teptarile de la educa]ie .............................................................................................. 185
III.1. Absolven]ii de clasa a VIII-a ...................................................................................................... 185
III.2. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i? ........................................................................... 185
III.3. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i. Cât de important` este [coala pentru reu[ita \n via]`? ........... 185
IV. Problema abandonului .................................................................................................................... 186
IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon scolar ...................................................................................... 186
IV.2. Ce fac acum cei care au abandonat? ............................................................................................ 186
IV.3. Profilul elevilor care au abandonat [coala ..................................................................................... 187
IV.4. Motive invocate pentru abandon ................................................................................................. 187
IV.5. Motive pentru a merge mai departe (conform absolven]ilor clasei a VIII-a ce au continuat educa]ia ....... 188
IV.6. Profilul clasei din care au abandonat copiii ................................................................................... 188

{coala Nr. 15 din Pite[ti, jude]ul Arge[


I. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 190
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 190
II.1. Dimensiune, istoric ..................................................................................................................... 191
II.2. Impresia general` l`sat` de [coal` ................................................................................................ 192
II.3. Problemele cu care se confrunt` [coala ........................................................................................... 193
II.4. Unde continu` studiile absolven]ii cls. a VIII-a? ............................................................................. 193
III. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la educa]ie .................................................................................. 194
III.1. Cât` [coal` \[i doresc s` fac` absolven]ii de clasa a VIII-a? ............................................................ 194
III.2. Diferen]e \ntre [coala general` [i liceu .......................................................................................... 194
III.3. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i? ........................................................................... 195
III.4. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i ..................................................................................... 195
III.5. Ce reprezint` [coala pentru elevii clasei a IX-a? ............................................................................ 195
IV. Problema abandonului .................................................................................................................... 196
IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon [colar din 2008 ......................................................................... 196
IV.2. Ce fac acum cei care au abandonat? ............................................................................................ 196
IV.3. Profilul elevilor care a abandoneaz` [coala ................................................................................... 196
V. Motive invocate pentru abandon ...................................................................................................... 196
V.1. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii de a VIII-a) ................................................ 197
V.2. Cine decide \n cazurile de abandon ............................................................................................... 197

{coala Nr.16 din Pite[ti, jude]ul ARGE{


I. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 199
I.1. Istoric, amplasare, dimensiuni, perspective de dezvoltare ................................................................... 199
I.2. Principalele ocupa]ii [i principalii angajatori ................................................................................... 199
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 199
II.1. Dimensiune, istoric ..................................................................................................................... 199
II.2. Unde continu` studiile absolven]ii cls. a VIII-a? ............................................................................. 200
II.3. Impresia general` l`sat` de dot`rile [colii ...................................................................................... 201
II.4. Problemele cu care se confrunt` [coala ........................................................................................... 202
III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor .................................................................................. 203
III.1. Cât` [coal` \[i doresc s` fac` absolven]ii de clasa a VIII-a? ............................................................ 203
III.2. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i? ........................................................................... 203
III.3. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i ..................................................................................... 204

7
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

IV. Problema abandonului .................................................................................................................... 204


IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon [colar ...................................................................................... 204
IV.2. Ce fac acum cei care au abandonat? ............................................................................................ 205
IV.3. Profilul elevilor care au abandonat [coala ..................................................................................... 205
IV.4. Motive invocate pentru abandon ................................................................................................. 207
IV.5. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii de a VIII-a) ................................................. 207
IV.6. Profilul clasei din care au abandonat copiii ..................................................................................... 207

{coala Nr.1 din TOPOLOVENI, jude]ul ARGE{


I. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 209
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 210
II.1. Dimensiune, istoric ..................................................................................................................... 210
II.2. Impresia general` l`sat` de dot`rile [colii ...................................................................................... 211
II.3. Problemele cu care se confrunt` [coala ........................................................................................... 213
II.4. Unde continu` studiile absolven]ii cls. a VIII-a? ............................................................................. 213
III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor ............................................................................. 214
III.1. Absolven]ii de clasa a VIII-a ...................................................................................................... 214
III.2. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i? ........................................................................... 214
III.3. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i ..................................................................................... 214
IV. Problema abandonului .................................................................................................................... 215
IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon [colar din 2008 ......................................................................... 215
IV.2. Ce fac acum cei care au abandonat? ............................................................................................ 215
IV.3. Profilul elevei care a abandonat [coala ......................................................................................... 216
IV.4. Motive invocate pentru abandon ................................................................................................. 216
IV.5. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii clasei a VIII-a) .......................................... 217
IV.6. Profilul clasei din care a abandonat eleva .................................................................................... 217

8
Combaterea abandonului
[colar: o urgen]`, un proiect,
o nevoie de interven]ie
Autor:
Anca Nedelcu

I. DESPRE NECESITATEA PROIECTULUI

Abandonul [colar reprezint` o problem` a sistemului românesc de \nv`]`mânt insuficient tratat`, o problem`
serioas` ce trebuie convertit` urgent \ntr-o imediat` strategie de interven]ie. Nu e nevoie de explicit`ri savante de
termeni, de compara]ii cu ]`ri mai fericite din acest punct de vedere, de argument`ri moralizatoare privind necesitatea
continu`rii educa]iei pentru a demonstra aceast` nevoie de interven]ie. Este vorba cu certitudine de un fenomen care -
prin consecin]ele sale semnificative [i prin dimensiunile sale \ngrijor`toare – trebuie s` fie prezent \n agenda de priorit`]i
a deciden]ilor, a practicienilor [i a beneficiarilor din sistemul educa]ional.
Proiectul „Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar: costuri [i mecanisme”, dezvoltat de Centrul Educa]ia
2000+ [i UNICEF, \ncerc` s` ofere un sprijin concret - evident limitat \n raport cu necesit`]ile - pentru consolidarea
eforturilor generale de abordare a acestei problematici.
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

}intele sale principale sunt:


- S` fundamenteze cu date sociologic relevante viitoarele decizii de politic` educa]ional` orientate spre
prevenirea [i diminuarea acestui fenomen;
- S` ofere un diagnostic privind sursele [i formele de manifestare a fenomenului de p`r`sire timpurie a [colii;
s` identifice mecanismele interne [i externe care genereaz` o rat` sc`zut` de reten]ie a elevilor \n cadrul
sistemului [colar; s` identifice factorii care se dovedesc a fi obstacole ale procesului de absolvire;
- S` contribuie la \n]elegerea riscurilor asociate acestui fenomen, s` atrag` aten]ia asupra consecin]elor
negative ale politicilor [i practicilor pasive, noninterven]ioniste.

Ca urmare, proiectul de fa]` are o tripl` deschidere: nu numai s` extind` baza de date deja existent` \n ceea
ce prive[te abandonul [colar, dar, \n acela[i timp, \ncearc` s` testeze o serie de solu]ii realiste de abordare, s` estimeze
costurile necesare implement`rii la o scar` larg` a propunerilor f`cute. Concomitent, eforturile proiectului se focalizeaz`
pe stimularea capacit`]ii de reac]ie a comunit`]ii educa]ionale \n fa]` acestei probleme.
Pentru a \ndeplini aceste obiective, proiectul include o gam` larg` de activit`]i, printre care:
- Investiga]ii \n 19 de unit`]i [colare din 5 zone geografice (Arge[, Bra[ov, C`l`ra[i, Dolj, Neam]);
- Dezvoltarea capacit`]ii educa]ionale locale (prin organizarea de mese rotunde la nivelul [colii \n vederea
furniz`rii unui feed-back relevant [i a unui sprijin adecvat la nivel local);
- Diseminarea rezultatelor \n vederea valid`rii acestora de c`tre un num`r mare de speciali[ti [i informarea
unui num`r l`rgit de beneficiari (masa rotund` pentru lansarea [i discutarea raportului de cercetare).

II. TABLOUL ABANDONULUI {COLAR: SCHI}~ SUMAR~

Raportul structurat \n cadrul proiectului men]ionat contureaz` un impresionant tablou de semnifica]ii [i fa]ete
asociate fenomenului de abandon [colar derivate din analiza datelor empirice de cercetare. Bog`]ia de informa]ii
prezentate solicit` un efort consistent de \n]elegere [i corelare a datelor, de transpunere a lor \n imperative de ac]iune.
Prezentarea \n continuare a unor elemente componente ale acestui tablou nu r`spunde unei tenta]ii de
sintetizare - demers suficient de exersat \n paginile analizei de c`tre coordonatorul cercet`rii – ci reprezint` un decupaj
subiectiv, v`dit [i deliberat incomplet, menit s` incite la studierea atent`, r`bd`toare a bog`]iei de semnifica]ii strânse
\n raport. Astfel, percep]ia rezultatelor cercet`rii este f`cut` printr-o altfel de lentil`, subiectiv`, sc`pat` de \ncorsetarea
dat` de rigoarea [i acurate]ea solicitate demersului de cercetare. Iat`, a[adar câteva decupaje din „textul cercet`rii”:

II. 1. Ce-i aduce [i ce-i ]ine pe elevi la [coal`?

Credin]a \n utilitatea [colii


- „Nu po]i s` faci mare lucru cu [coala, dar f`r` [coal` nu po]i s` faci nimic”

Nevoia de integrare profesional`, de prestigiu social


„Venim la [coal` s` ajungem cineva, nu doar printre vecini”
- „Dac` n-am avea [coal`, n-am putea munci. Avem nevoie de diplom`!”
- „f`r` matematic` nu te po]i angaja” (p`rinte).

Profesorii
- „La englez` aveam o doamn` tân`r`, dr`gu]`”, „comunicativ`”, „[tia s` explice”, „ne \n]elegea” [i „punea
note pe merit”.
- „venim la [coal` pentru c` profesorul ne explic` mai bine decât dac` am \nv`]a singuri”

Colegii - „Venim la [coal` pentru prieteni”

Corn, lapte [i… comunicare


- „Unii dintre ei vin pentru corn [i lapte, dar mul]i vin pentru c` stau de vorb` cu ei, \i ascult, ei \mi
povestesc. Chiar m` \ntrebau dac` nu pot s` vin` [i sâmb`ta la [coal`”. (Diriginte)

10
COMBATEREA ABANDONULUI {COLAR: O URGEN}~, UN PROIECT, O NEVOIE DE INTERVEN}IE

II. 2. Ce-i scoate pe copii din [coal`? De ce abandoneaz`?

„S`r`cia... sunt s`raci r`u! |i mai aducem cu cornul [i laptele... sunt s`raci...” (cadru didactic);
- „ce s` le mai dau eu date despre dimensiunile unui stomac, când ei nu [tiau decât c` le e foame [i sim]eau
stomacul mai bine decât puteam eu s` le explic c` e” (cadru didactic)

Tradi]ia: „...asta e tradi]ia la noi [i n-am avut ce s` fac (s-a c`s`torit)!...Mi-a fost pu]in greu dar m-am
obi[nuit...” (elev` care a abandonat [coala);
- Am renun]at... pentru c` m-am c`s`torit. N-am f`cut foarte bine dar asta e tradi]ia la noi [i n-am avut ce
s` fac! (elev` care a abandonat [coala)

Convingerile p`rin]ilor:
„{coala e degeaba, po]i s` faci copii [i f`r` [coal`” (P`rinte elev \n abandon).
[o s` aib`]... meseria mamei. O s` fie acas`, cu copii. B`rbatu’ s` munceasc` cum muncim noi...

Familia dezorganizat`; Implicarea insuficient` a p`rin]ilor


- „Din cauza familiei dezorganizate, din lipsa de timp, p`rintele care are grij` de el nu are timpul suficient
s`-l urm`reasc`”. (diriginta)
- „Sunt unii p`rin]i care nici nu [tiu \n ce clas` e copilul!” (diriginte)
- „O treime dintre elevi nu-[i cunosc p`rin]ii” (diriginte) „S` v` dau catalogul s` vede]i câte liniu]e am trase
la p`rin]i f`r` date de contact sau informa]ii…” (diriginte)

Plecarea p`rin]ilor \n str`in`tate


- „V` spun c` exodul acesta e n`ucitor… Oamenii pleac`, trimit bani foarte mul]i copiilor iar ace[tia, ce s`
fac`” (profesor). „Când s-au deschis grani]ele, \n semestrul al doilea am fost nevoi]i s` comas`m clasele
s` putem continua activitatea cu elevii de clasa a V-a”. (director)
- „Fiind p`rin]ii pleca]i, nu s-au mai dus la [coal`…”

Oferta [colar` nestimulant`


- „Sunt momente \n care simt c` nu fac fa]`! Se adun` prea multe: teme, de \nv`]at, de scris, n-avem timp…”
„E monoton s` te treze[ti \n fiecare diminea]` [i s` vii la [coal`…” (elev`)
- „Via]` plictisitoare, câteodat` nu am ce face”. „Câteodat` da, câteodat` nu (m` gândesc s` m` re\ntorc)...
când m` gândesc la teste... nu”. „Pot s` stau (la [coal`) o or`, dou`, dup` aia nu mai rezist, tre’ s` stau o
zi, trei acas`”. (fost` elev`)
- „Manualele vrai[te, programa e superficial` [i e o sum` de termeni”. (diriginte)

Fluctua]ia cadrelor didactice


- „Profesorii, din p`cate, se schimb` cam \n fiecare an. Singurul profesor titular este doamna care pred`
limba român`, \n rest to]i profesorii se schimb` absolut \n fiecare an. Când se admite o continuitate, da...
eu, de exemplu, dar nici eu nu sunt titular` aici”.
- „S-a schimbat echipa \n propor]ie de 80%. Mul]i debutan]i, e greu…”

Anturajul
„Am 2 prieteni. Cu ei am absentat”. (acela[i elev) „anturaj, cu b`ie]ii… L`sam ghiozdanul [i plecam prin
ora[. 360 de absen]e. Note n-aveam deloc!” (fost elev)

Fascina]ia acaparant` a comunic`rii electronice


„Pân` \n clasa a VI-a avea note „excelente, \ntre 7 [i 9, diplome la englez`… Am dat de internet [i m-am stricat
de tot” (fost elev).

11
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

III. |N LOC DE CONCLUZII: |NTRE „{COALA PIERDUT~” {I


„{COALA REGRETAT~”

Sintetizând declara]iile anterioare se poate spune c` [coala motiveaz`, fascineaz` dar, din p`cate [i
descurajeaz`. Cum percep principalii actori educa]ionali aceast` problem` a sistemului? P`rin]ii cu resemnare,
am`r`ciune sau dezinteres. Profesorii \n marea lor majoritate con[tientizeaz` atât cauzele dar [i riscurile [i efectele
fenomenului de p`r`sire timpurie a [colii de c`tre elevi. Pentru unii profesori \ns`, abandonul pare o \ntâmplare, un
ghinion, venit „de la natur`”, f`r` s`-i implice sau s` \i culpabilizeze personal \n nici un fel. Se \ntâmpl` s` avem sau nu
abandon \n [coala noastr`, m`rturisesc unii dintre ace[tia, ca [i când ar vorbi cu triste]e de … influen]a nefast` a secetei
asupra recoltei…
Dar fo[tii elevi? Cel mai adesea, declara]iile acestora sunt marcate de regret, de con[tiin]a unui e[ec p`strat
\n biografia personal` cu am`r`ciune [i resemnare:
- „Acum am coborât cu picioarele pe p`mânt [i mi-am dat seama c` am gre[it [i trebuie s`-mi repar gre[eala
\ntr-un fel sau altul…” (fost elev)
- „Dac` nu-]i place nu ai ce face. Acum m` c`iesc [i acum c` nu am venit, c` nu am \nv`]at... e mai r`u
pentru mine acuma....” (fost elev)
- „Eu predau [i la „A doua [ans`”. {i-am [i elevi de etnie rom`. […] Unul dintre ei, acum la vreo 20-22 de
ani, dup` prima lec]ie, a deschis un document iar primul rând pe care l-a tastat a fost «Voi spune la toat`
lumea s` \nve]e la timp ca s` nu piard` \n via]` cât am pierdut eu.»”

Anca Nedelcu
Coordonator Proiect
Centrul Educa]ia 2000+

12
Obiective, metodologie [i
principalele concluzii
Autor:
Bogdan Voicu1

I. INTRODUCERE

Raportul de fa]` exploreaz` cauzele abandonului prematur, concentrându-se pe trecerea de la gimnaziu la


secundarul superior, \n ora[ele mici sau \n periferia ora[elor mari.

Contextul \n care este plasat` analiza este cel al compara]iei cu referentul semnificativ al societ`]ii române[ti:
restul ]`rilor europene. |n aceast` perspectiv`, România are un abandon prematur ridicat, de[i tendin]ele recente indic`
sc`deri. |n plus, accesul la educa]ia superioar` este \n cre[tere ceea ce conduce la un risc ridicat de polarizare a tinerelor
genera]ii: cei care merg la facultate [i cei care nu acced la secundarul superior se constituie \n dou` grupuri ce includ
cvasimajoritatea noilor cohorte; \ntre ei, p`tura celor care urmeaz` \nv`]`mânt profesional este una extrem de \ngust`
numeric.

Abandonul prematur (ca [i abandonul [colar, la modul general) este mai prezent \n mediul rural. Acela[i
lucru se petrece cu abandonarea studiilor la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a. Pentru mediul rural, una dintre
cauze este legat` de distan]a pân` la cel mai apropiat liceu sau [coal` profesional` (Voicu, Voicu, Nedelcu, 2008).
Aceasta se adaug` unor cauze legate de starea familiei, cutuma cultural` a comunit`]ii de origine, interven]ia [colii etc.

1
sociolog, cercet`tor [tiin]ific 2, Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, Academia Român`.
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Pentru mediul urban \ntrebarea este \n ce m`sur` pot fi reg`site toate aceste cauze ale abandonului [i care sunt
poten]ialele solu]ii de prevenire a abandonului, dar [i de reintegrare a elevilor ce au renun]at la studii.

Raportul de fa]` nu \[i propune s` reia literatura relativ bogat` ce abordeaz` abandonul [colar. Inten]ia este
doar de a sublinia, prin exemple, cazuri tipice de abandon [colar. Pornind de la analiza acestora, raportul furnizeaz`
informa]ie despre mecanismele intime ce \nso]esc producerea renun]`rii la educa]ia [colar` \nainte de vreme.
Investigându-le, textul sugereaz` câteva strategii de a reduce apari]ia fenomenului. Demersul este unul calitativ, neavând
inten]ia de a identifica cele mai frecvente forme de abandon sau s` compar`m m`sura \n care cauze specifice contribuie
mai mult sau mai pu]in decât al]i factori \n a determina renun]area la educa]ia [colar`.

Structura raportului este una simpl`. Sunt prezentate pe rând 19 studii de caz, realizate \n septembrie-
octombrie 2009. Fiecare dintre studiile de caz include descrieri ale situa]iei unei [coli. Ele sunt utilizate pentru a contura
imaginea de ansamblu asupra cauzelor abandonului. Aceasta este sintetizat` \n capitolul introductiv, cel de fa]`.

La rândul s`u, acest capitol se constituie \ntr-un text de sine st`t`tor. El debuteaz` cu prezentarea elementelor
de context, subliniind cantitativ importan]a nevoii de a preveni abandonul [i de a reintegra \n sistemul de \nv`]`mânt
elevii ce au renun]at la educa]ia [colar`. Discut apoi despre metodologia utilizate [i prezint echipa ce a pus-o \n practic`.
Prezint apoi cazuri tipice de abandon [colar. Utilizez astfel exemple desprinse din studiile de caz realizate pentru a
preg`ti expunerea celor câteva seturi de ac]iuni propuse. Acestea constituie ultima sec]iune a textului, fiecare din ele fiind
explicat la nivel general, dar [i din perspectiva costurilor pe care le presupune.

Pe ansamblu, \n acest capitol am c`utat s` limitez interpret`rile, preferând s` descriu metodologia aleas`,
subliniind doar cele mai puternice rezultate. Men]in astfel \n prim plan principala valen]` a volumului. Acesta se
constituie drept o surs` de informa]ie despre starea sistemului de \nv`]`mânt românesc, pornind de la exemplele oferite
de descrierea celor 19 [coli analizate.

II. ELEMENTE DE CONTEXT

Indicatorul utilizat \n general pentru estimarea abandonului prematur este ponderea celor care nu au absolvit
cel mult gimnaziul [i nu mai sunt \n sistemul educa]ional \n total popula]ie de 18-24 de ani. Rata respectiv` ofer` o
indica]ie puternic` despre structura popula]iei de 18-24 de ani, ar`tând câ]i au p`r`sit timpuriu sistemul educa]ional.
Indicatorul este \ns` sensibil la fenomenele de migra]iune interna]ional`. Practic, ]`rile care au un num`r mare de
emigran]i slab educa]i vor prezenta o rat` mai ridicat` decât a celor ce nu au absolvit mai mult de gimnaziu [i nu mai
sunt \n sistemul educa]ional. Acesta este cazul Italiei, Spaniei [i al Portugaliei, dar [i al altor ]`ri vestice, \n care
indicatorul nu reflect` fidel performan]a educa]ional`, dar caracterizeaz` for]a de munc` \n vârst` de 18-24 de ani.

}`rile surs` pentru migra]ie, precum România cunosc alt tip de perturba]ie a indicatorului: el este probabil
un pic mai mare datorit` faptului c` cei care migreaz` sunt de regul` mai bine educa]i decât popula]ia care nu se
angajeaz` \n migra]ie interna]ional`.

Practic, pe ansamblu, indicatorul sufer` prin urmare mici distorsiuni \n acela[i sens, ceea ce \l face un bun
estimator pentru performan]a societ`]ii [i a sistemelor educa]ionale \n ce prive[te participarea la secundarul superior.

Figura 1 prezint` estimarea abandonului prematur \n diverse ]`ri europene \n anul 2007. România se situeaz`
printre contraperformere, cu o rat` \nalt` a celor ce nu au o calificare mai bun` decât cea a primelor 8 clase. Practic unul
din cinci tineri nu de]ine o calificare. Compara]ia cu toate ]`rile din jur, dar [i cu majoritatea ]`rilor vestice este net
nefavorabil`.

14
OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

Figura 1. Abandon [colar prematur la popula]ia de 18-24 de ani, \n Europa, \n 2007* (ponderea celor care nu
au absolvit cel mult gimnaziul [i nu mai sunt \n sistemul educa]ional)

Abandon prematur
peste 20% (6)
15-20% (6)
10-15% (11)
3-10% (9)

Sursa datelor: Eurostat, baza de date online (http://epp.eurostat.ec.europa.eu). Pentru ]`rile colorate \n alb nu am dispus de date. Pentru Cehia
datele sunt pentru 2006, \n rest fiind pentru 2007.

Analiza dinamicii fenomenului (Figura 2) indic` o tendin]` de remediere a situa]iei pentru multe dintre ]`rile
cu abandon ridicat. România urmeaz` aceea[i tendin]`, \ns` nu la fel de pronun]at ca Italia sau Grecia, ci mai degrab`
la un nivel modest, mai apropiat de stagnarea relativ` a Spaniei.

15
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 2. Dinamica abandonului [colar prematur la popula]ia de 18-24 de ani (ponderea celor care nu au
absolvit cel mult gimnaziul [i nu mai sunt \n sistemul educa]ional), \n câteva ]`ri din Europa, \ntre 1992 [i
2007

Sursa datelor: Eurostat, baza de date online (http://epp.eurostat.ec.europa.eu). Pentru ]`rile colorate \n alb nu am dispus de date. Pentru Cehia
datele sunt pentru 2006, \n rest fiind pentru 2007.

Explica]ia particip`rii reduse a românilor la secundarul superior poate fi g`sit` \n gradul mai slab de instruc]ie
[colar` al popula]iei, \n participarea redus` la educa]ia universitar`, \n puterea economic` redus` a ]`rii, \n diversificarea
redus` a slujbelor de pe pia]a muncii (vezi Voicu, 2005). Primii factori aminti]i au ca implica]ie transmiterea de c`tre
adul]i c`tre tân`ra genera]ie a unor aspira]ii educa]ionale mai reduse. |n plus, lipsa celor cu studii universitare determin`
o concuren]` sc`zut` pe pia]a muncii pentru ace[tia, cu implica]ii asupra calit`]ii resursei umane din sistemul
educa]ional. Factorii din urm` scad finan]area [i cererea pentru un secundar superior de calitate.

To]i ace[ti factori sunt \ns` \n curs de schimbare. Schimbarea lor (cre[terea PIB, cerere mai mare pentru
profesii calificate, cre[terea num`rului de studen]i etc.) determin` o aten]ie sporit` particip`rii la secundarul superior
[i evit`rii abandonului \n clasele primare [i gimnaziale.

Contextul mai larg \n care se desf`[oar` acest fenomen este dat de masificarea \nv`]`mântului superior: din
ce \n ce mai mul]i tineri, \n toate ]`rile europene, urmeaz` ast`zi o facultate. Acela[i lucru se petrece \n România, chiar
dac` \nc` ponderea celor care fac o facultate este u[or sub media european`. O precau]ie important` este \ns` necesar`:
România a cunoscut \n ultimii 2-3 ani o cre[tere spectaculoas` a celor ce urmeaz` o facultate. Aceasta se datoreaz` \n
mare m`sur` cre[terii num`rului de studen]i la Universitate Spiru Haret, acuzat` public de practici neconforme cu
cutuma universitar` [i de o calitate inacceptabil de sc`zut` a serviciilor educa]ionale oferite. Oricum ar fi, este de a[teptat
ca \n anii ce urmeaz` ponderea studen]ilor \ntr-o genera]ie s` continue s` creasc`. Acest lucru cre[te presiunea pentru
participarea la \nv`]`mântul secundar superior.

Recent, raportul Comisiei Preziden]iale pentru Analiza Riscurilor Sociale [i Demografice atr`gea aten]ia supra
faptului c` practic a ajunge la liceu [i a-l \ncheia este echivalent ast`zi cu accederea la facultate. Ponderea celor care aleg
ruta voca]ional` ([coli profesionale, licee tehnice) este mic` atunci când compar`m România cu alte ]`ri europene.
Apare astfel o polarizare social` puternic` \ntre cei care \ncheie facultate [i cei care r`mân f`r` calificare. De aici din nou
o nevoie de a acorda o aten]ie sporit` chestiunii abandonului [colar, mai ales la trecerea c`tre secundarul superior.

16
OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

III. OP}IUNI METODOLOGICE

III. 1. Asump]ii generale asupra cauzelor renun]`rii la educa]ie

Exist` o literatur` bine dezvoltat` care discut` abandonul [colar [i cauzele sale (Beatty et al, 2001; Christle
et al, 2007; Dunn et al., 2004; CMHS, 2007; Entwistle, 2005; Goldsmith & Wang, 1999; Lee & Burkam, 2003; Lehr
et al, 2004; Jig`u, coord., 2000; Hatos & S`veanu, coord. 2009; Hatos, 2009; Montecel et al., 2004; Martin et al. 2002;
Pop & Voicu, 2000; Schargel, 2003; Voicu et al, 2008). |n interiorul unei societ`]i, acestea sunt plasate \n general la
trei nivele diferite, listate \n cele ce urmeaz`:

(1) Elevul [i familia de provenien]`: resursele familiei, prin absen]a lor, fie c` este vorba de suport material
sau de capital uman, pot ac]iona ca piedic` \n continuarea educa]iei. |n plus, elevii cu nevoi speciale (de
exemplu cei cu dizabilit`]i) prezint` o probabilitate mai ridicat` de a abandona prematur studiile.
(2) Comunitatea de provenien]`: normele comunitare pot determina renun]area timpurie la educa]ie. De
exemplu, \n unele comunit`]i exist` norma ca fetele s` se c`s`toreasc` la vârste foarte mici, adesea aceast`
nup]ialitate asociindu-se cu renun]area la studii. Alte norme similare includ intrarea timpurie pe pia]a
muncii, implicarea \n activit`]i aflate la limita sau \n afara legii (consum de droguri, apartenen]a la g`[ti
de cartier, prostitu]ie). Alteori, este important` chiar prezen]a sau absen]a \n comunitate a unor modele
de urmat \n ce prive[te traiectoria educa]ional`. Localizarea geografic` a comunit`]ii poate influen]a
negativ continuarea educa]iei atunci când, spre exemplu, unitatea [colar` unde se poate urma clasa a
IX-a este la distan]` mare.
(3) {coala: [coala \n sine poate descuraja elevul s` continue educa]ia sau poate preveni abandonul [colar.
Atmosfera din [coal`, capacitatea de a integra elevi cu nevoi speciale, flexibilitatea programelor [colare
sunt factori importan]i \n acest sens. |n cadrul [colii va conta deopotriv` atmosfera din organiza]ia
respectiv`, dar [i cea de la nivelul clasei de elevi. Aceasta din urm` ac]ioneaz` ca grup de referin]` relevant,
fiind deosebit de important` \n ce prive[te trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a.

Factorii prezen]i la cele trei nivele determin` simultan comportamentul elevilor. Ei sunt complementari, [i,
pentru a identifica efectul unuia dintre ei, este necesar` controlarea (m`surarea) efectului tuturor celorlal]i.

III.2. Colectarea datelor

Op]iunile metodologice au urmat \n mod firesc asump]iile descrise \n sec]iunea anterioar`, satisf`când totodat`
nevoia de cunoa[tere dat` de obiectivele studiului.

Am selectat prin urmare un num`r de 19 [coli din ora[e mici sau din periferia unor ora[e mai mari. Cele 19
unit`]i [colare sunt localizate \n cinci jude]e: C`l`ra[i, Bra[ov, Arge[, Dolj [i Neam]. Selec]ia [colilor a fost realizat` prin
implicarea unor „exper]i locali”, \n fapt cadre didactice din jude]ul respectiv. Ace[tia au identificat unit`]i [colare din
comunit`]i percepute a avea risc ridicat de apari]ie a renun]`rii timpurii la educa]ie. Ele constituie prin urmare o surs`
important` de informa]ie despre ce se petrece \n astfel de unit`]i [colare, localizate \n zone expuse la riscuri ridicate de
neparticipare [colar`.

Pentru fiecare [colile selectate am realizat studii de caz comprehensive, ce au c`utat s` colecteze informa]ie
despre toate cele trei niveluri la care pot ap`rea factori favorizan]i ai renun]`rii la educa]ie. Am \ntocmit prin urmare o
metodologie care s` furnizeze date utile pentru a studia ceea ce se petrece cu elevii \n clasele lor de provenien]`, \n
[colile respective, \n func]ie de caracteristicile familiilor [i elevilor, precum [i de cele ale comunit`]ii/cartierului din care
provin.

Informa]ia a fost furnizat` din surse diferite, pentru a avea o imagine de ansamblu cât mai complet`.

Am \ntocmit „Fi[e ale localit`]ii” ce descriu cantitativ, dar [i calitativ, ceea ce se petrece \n zona \n care este
localizat` [coala. Pentru acestea au fost utilizate surse variate: informa]ii de la Direc]iile locale de Statistic`, de pe site-
urile autorit`]ile locale, de la personalul [colii etc.

17
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

S-au ad`ugat „Fi[e ale [colii” (cu informa]ii furnizate mai ales de directorii unit`]ilor [colare) [i „Fi[e ale
clasei a VIII-a din anul [colar precedent (2008/2009)”. Informa]iile pentru ultimele au fost furnizate \n principal de
dirigintele clasei respective.

Aceast` clas`, de altfel, este cea pe care ne-am concentrat aten]ia. Elevii \nscri[i \n anul [colar precedent \n
clasa a VIII-a sunt cei care s-au aflat \n urm` cu câteva luni la finele unui ciclu educa]ional [i au trecut sau nu \n anul
[colar curent la secundarul superior. Am c`utat prin urmare s` discut`m deopotriv` cu elevi care au abandonat studiile
[i cu elevi care se afl` acum \n clasa a IX-a, c`utând s` identific`m motivele care au f`cut ca unii s` continue educa]ia,
iar al]ii s` renun]e la aceasta.

|n mai multe [coli am stat de vorb` [i cu elevi care au abandonat studiile \nainte de a ajunge \n clasa a VIII-a.
Pe ace[tia i-am selectat astfel \ncât s` fi p`r`sit prematur sistemul de \nv`]`mânt \n ultimii ani. |n plus, am intervievat
[i p`rin]i ai elevilor ce au abandonat studiile.

Pentru investigarea perspectivei actorilor relevan]i am planificat un pachet de interviuri de profunzime sau de
grup care au fost realizate \n fiecare din [colile studiate (Caseta 1).

Caseta 1. Tipuri de interviuri realizate

• diriginte clasa a VIII-a \n anul [colar precedent (de preferin]` o clas` care a \nregistrat abandonuri de-
a lungul timpului sau la trecerea \n clasa a IX-a),

• elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX-a ([i care au fost la clasa dirigintelui de mai sus)
[INTERVIU DE GRUP]

• elevi care au abandonat educa]ia la trecerea de la clasa a VIII-a la a IX-a; [INTERVIU DE GRUP dac`
au fost mai mul]i elevi \n aceast` situa]ie [i dac` au putut fi adu[i \mpreun` m`car 4 dintre ei; altfel
interviuri individuale cu 2-3 dintre ei] [dac` nu au fost identifica]i astfel de elevi cu abandon la trecerea
de la gimnaziu la secundarul superior, atunci au fost realizate interviuri individuale cu fo[ti elevi, ce au
abandonat \n clasele V-VII \n ultimii ani]

• p`rin]i ai elevilor care au abandonat.


[1-2 p`rin]i ai unor elevi diferi]i]

Pentru fiecare din aceste [coli am alc`tuit echipe din câte doi cercet`tori. Unul dintre ei este „expertul local”,
selectat dintre profesorii din jude], [i care a contribuit prin experien]a sa \n ce prive[te zona analizat`. Cel de-al doilea
este „investigatorul principal”, cel ce a coordonat \ntreaga colectare de date [i a r`spuns pentru realizarea raportului final
pentru [colile pe care le-a investigat. Caseta 2 descrie pe scurt rolul fiec`ruia dintre cei doi \n realizare investiga]iei de
teren.

Caseta 2. Protocolul de colectare a datelor


Cine culege datele Principalele surse Observa]ii
Expertul Investigatorul
local (LE) principal (FI)

Localitatea X X Consiliul Local,


Secretar Prim`rie,
Primar etc.
{coala X (X)* Director, alte cadre
didactice locale
Clasa X (X)* Diriginte, |nv`]`tor
Elevi (x) X Interviurile realizate Fiecare LE preg`te[te interviurile,
Absolven]i (x) X Interviurile realizate aranjând \ntâlnirile \n avans, dup` ce

18
OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

P`rin]i (x) X Interviurile realizate se pune de acord cu FI. De preferin]`,


LE nu particip` la interviurile \n
profunzime pentru a nu influen]a
r`spunsurile prin prezen]`.
Cadre didactice, (x) X Interviurile realizate La interviurile grup, LE e bine s`
[coal`, clas` participe, fiind a[ezat la o mas` sau pe
un scaun din afara cercului format de
subiec]i [i FI, notând reac]iile
nonverbale ale subiec]ilor. De
asemenea, nici cu aceast` ocazie, LE
nu are voie s` pun` \ntreb`ri sau s`
fac` orice afirma]ie…

* parantezele rotunde indic` faptul c` investigatorul cu pricina contribuie \n mai mic` m`sur` la completarea
datelor respective.

III.3. Echipa proiectului

Investigatorii principali sunt Andrei Pârvan ([colile din jude]ul Neam]), Loredana Manasia (C`l`ra[i), Iulia
Cristea (Arge[), Alexandra M\]` [i Georgiana Br`tulescu (Bra[ov), Irina Iordan (Dolj). Exper]ii locali sunt Emil Necu]`
(Arge[), Mariana Gavril` (Bra[ov), Mari-Elena Belciu (C`l`ra[i), Elena Preda (Neam]).

Sorin Coman a asigurat leg`tura permanent` dintre cei implica]i \n proiect, coordonând practic colectarea
datelor.

Anca Nedelcu a asigurat coordonarea \ntregului proiect.

IV. EXEMPLE DE ABANDON {COLAR

Rezultatele detaliate ale studiilor de caz sunt prezentate \n capitolele urm`toare. Pentru fiecare [coal` sunt
descrise mediul \n care evolueaz`, felul \n care arat` [coala, felul \n care arat` familiile de provenien]` ale elevilor. Fiecare
astfel de raport constituie o surs` consistent` [i interesant` de date. |n cele ce urmeaz` sintetizez unele dintre concluziile
legate de cauzele abandonului [colar.

Mai \ntâi \ns` prezint succint cinci cazuri distincte, extrem de interesante prin implica]ii. Cele cinci sunt
desprinse din studiile de caz. Trei includ situa]ii individuale de abandon, al patrulea vorbe[te de o atitudine de resemnare
a comunit`]ii, iar al cincilea discut` despre absen]a oarecum surprinz`toare a abandonului \ntr-o comunitate cu risc
ridicat de renun]are prematur` la educa]ia [colar`. Prezentarea celor cinci situa]ii constituie un bun prilej pentru a
comenta asupra mecanismelor \n care apare, respectiv \n care este prevenit` apari]ia renun]`rii la educa]ie. Folosesc acest
prilej [i pentru a construi premisele schi]`rii recomand`rilor de linii de ac]iune.

IV.1. Repeten]ia repetat`

Mihai2 face box de performan]`. Rezultatele sale [colare sunt \ns` submediocre. Repet` clasa. Este \ndrumat s` se
mute la alt` [coal`. Repet` clasa din nou. Se mut` la o alt` [coal` din ora[. Nu reu[e[te s` se integreze \n colectivul de elevi.
Pentru a preveni riscul repeten]iei este \ndrumat c`tre forme de \nv`]`mânt f`r` frecven]`.

Familia nu dispune de un stoc ridicat de educa]ie, este dezorganizat`. Despre tat` se spune c` ar fi violat-o pe sora lui
Mihai, [i ea aflat` \n prezent \n situa]ie de abandon. Mama l-a p`r`sit deja de ceva timp [i are un al treilea copil cu concubinul
actual. Familia tr`ie[te din salariul acestuia din urm`, lucr`tor \n construc]ii. Mama este \n prezent casnic`.
2
|n mod firesc, „Mihai” nu este numele s`u real.

19
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Mihai are ast`zi 16 ani [i este clasa a VI-a. |[i dore[te s` urmeze un liceu cu profil de sport, s` devin` antrenor.

Probabilitatea ca Mihai s` urmeze o rut` educa]ional` dincolo de clasa a VIII-a este deja extrem de mic`.
{ansa sa ar fi probabil s` reu[easc` pe ruta sportiv`, cea pe care a investit toate resursele sale.

Este greu s` judeci care ar fi fost calea de preferat pentru Mihai. Va depinde mult de succesul s`u sportiv.
Riscul este \ns` imens, chiar [i \n caz de reu[it` \n box. Mihai nu reu[e[te s` accead` la forme de educa]ie care s` \i
confere o calificare. {coala e[ueaz` de asemenea \n a-i forma o viziune de ansamblu asupra lumii [i vie]ii. Chiar [i \n
cazul optimist al unei cariere de succes \n box, este greu de crezut c` va deveni un bun antrenor: nu are practic deloc o
experien]` [colar` care s` \l ajute s` devin` un pedagog.

Apare \ns` aceast` continu` c`utare de paleative: mutarea de la o [coal` la alta, trecerea la educa]ia f`r`
frecven]`. El deriv` deopotriv` din op]iunile familiei [i din cele ale [colii. Integrarea dificil`, agresivitatea pe care cadrele
didactice o men]ioneaz` \n leg`tur` cu elevul sugereaz` mai degrab` nevoia de consiliere atent`. Este pu]in probabil ca
schimbarea [colii [i repeten]ia s` fi ajutat la integrarea [colar` a elevului. Mai degrab` ele gr`besc un abandon timpuriu
al studiilor.

IV.2. Familia dezorganizat`

Al doilea caz este al unui elev ce a abandonat [coala \n clasa a V-a. Pentru u[urin]a comunic`rii o s` \l numesc
George. Cazul este [ocant prin ramifica]iile cauzale [i poate fi folosit ca exemplu tipic [i pentru renun]area la educa]ie
la trecerea la clasa a IX-a.

George era un elev bun, cu note mari, premiant. |n urm` cu ceva ani, pe când era clasa a V-a, locuia \mpreun` cu
tat`l [i cu bunica dinspre mam`, cu concubina tat`lui (care lucra \n momentul respectiv \n [coal`) [i cu \nc` doi fra]i.
Ne\n]elegerile dintre adul]i au condus la vânzarea casei [i \mp`r]irea banilor rezulta]i. George r`mâne \n grija tat`lui, \ns`
acesta, cu o predispozi]ie c`tre alcoolism, cheltuie[te rapid banii [i familia r`mâne pe drumuri.

George nu poate continua [coala: \ncepe s` munceasc`, nu mai are timp. Hainele \i miros, nu are unde s` se spele, \i
este ru[ine s` mearg` al`turi de colegi.

Revine la [coal` patru ani mai târziu. Este \nc` un elev bun. Problemele sunt \ns` majore: este mult mai \n vârst` decât
colegii s`i, s-a obi[nuit s` munceasc`. Renun]` din nou la educa]ie.

La 18 ani, George locuie[te cu bunica, \ntr-un sat din apropiere, [i este barman la un club din ora[ul natal. Are deja
experien]a a câ]iva ani de munc`. {tie c` f`r` educa]ie nu are nicio [ans` s` \[i schimbe statusul social. Nu vede \ns` solu]ii \n
acest sens. Singurul adult care reu[e[te s` \l sus]in` financiar din când \n când este fosta concubin` a tat`lui, acum \n migra]iune
circulatorie, \n Italia.

Cazul lui George este halucinant: elev bun, trebuie s` \nceap` s` munceasc`. Familia [i societatea e[ueaz` \n
a-i proteja copil`ria [i dreptul la educa]ie. El nu ajunge s` ob]in` o calificare [colar`, iar eventualele abilit`]i pe care le
dobânde[te pe pia]a muncii nu au cum s` fie recunoscute.

Revenirea c`tre [coal` este practic imposibil`: este prea b`trân pentru a se reintegra pe ruta obi[nuit` [i prea
tân`r pentru grupurile de la A Doua {ans`. Aceasta din urm`, prin nivelul cursurilor, probabil nici nu reprezint` o
provocare pentru George, cândva un elev bun.

|nc` [i mai surprinz`tor este modul cum George ajunge \n afara sistemului [colar. Istoria sa personal`,
evenimentele ce preced abandonul ini]ial, fac ca acesta din urm` s` fie cât se poate de predictibil. Exist` numeroase
moduri \n care societatea ar fi putut interveni. Sunt mecanisme institu]ionale diverse ce ar fi putu preveni educa]ia:
institu]iile de protec]ia copilului, asisten]a social`, [i, nu \n ultimul rând, [coala. Obiectivul fundamental al sistemului
de \nv`]`mânt este legat de facilitarea integr`rii tinerelor genera]ii \n societate. Din acest punct de vedere, [coala nu putea
s` nu observe situa]ia \n care se afla George. Era responsabilitatea ei de a cataliza interven]ia autorit`]ilor pentru protec]ia
copilului, a comunit`]ii locale (prin intermediul asisten]ei sociale).

20
OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

IV.3. Mimarea trecerii la clasa a IX-a

Pentru „Maria”, renun]area la [coal` a fost treptat`. A terminat opt clase [i s-a \nscris la liceu. Atunci a fost sechestrat`
de c`tre prietenul ce \i cump`ra haine [i obligat` s` se prostitueze. A lipsit câteva luni de la [coal`. Dup` ce a g`sit-o poli]ia s-a
\ntors la [coal`, dar [i-a dat seama c` era \ns`rcinat` [i nu mai putea s` continue [coala.

Istoria sa personal` mergea de altfel \n direc]ia respectiv`: mama plecase la munc` \n Italia, de unde revenise \ns` \[i
\ntemeiase o alt` familie. Maria [i sora sa locuiesc \n continuare cu tat`l, fost boxer de performan]`, lipsit \n prezent de calificare
[i care lucreaz` mai degrab` ca zilier. Veniturile acestuia sunt singura surs` pentru cele dou` fete ale sale [i pentru nou-n`scutul
Mariei. |n cartier, cazul Mariei nu este singular.

Surprinde din nou predictibilitatea situa]iei [i lipsa de reac]ie a [colii. Maria nu este singura elev` care se
prostitueaz`. {coala cu pricina nu este singura \n aceast` situa]ie. Evident, responsabilitatea apar]ine \n primul rând
p`rin]ilor. {coala avea \ns` menirea de a ac]iona, de a atrage comunitatea local` \n rezolvarea unor astfel de cazuri, de
a preveni apari]ia lor. Ca [i \n alte locuri, directorul [i cadrele didactice invoc` salariul mic [i faptul c` nu pot oferi
exemplul personal de reu[it`, acesta nefiind comparabil cu cel al unor personaje interlope care atrag admira]ia elevilor
prin venturi [i consum ostentativ. Aici \ns` [coala ar putea propune modele alternative.

Vasile [i Costel sunt fra]i. Costel, cel mai mare, a abandonat deja [coala de dou` ori \n clasele anterioare: o dat` \n
clasa a III-a [i dat` \n a VIII-a. Acum are aproape 18 ani. Ca [i fratele s`u mai mic, cu care a fost coleg de clas` \n clasa a
VIII-a este \nscris la liceu.

Vasile are 16 ani. Nu a r`mas repetent la [coal`, s-a \nscris la liceu, a fost la ore doar o singur` zi. Acum st` acas`.
Spune c` nu a mai mers la liceu date fiind lipsurile materiale: „N-aveam bani s`-mi cump`r haine s` m` duc la [coal`!”

Vasile [i Costel au mers la [coal` \ns` o singur` dat` \n primele trei s`pt`mâni.

Vasile st` acas`, ajut` la muncile din gospod`rie. Costel \ns` lucreaz` cu ziua. Se gânde[te c` ar putea s` se \ntoarc`
la [coal` … „acum dac` vine iarna [i n-o s` mai am un loc de munc`... Vreau m`car s` fac 10 clase [i s` ies cu o diplom`
ca s` pot s` m` angajez undeva unde s` iau mai mul]i bani”. Deocamdat` \ns` nu \[i pune problema de a merge la ore: „dac`
tot timpul sunt la munc`, sunt obosit, nu mai pot s` m` scol diminea]a!... dac` vin seara de la munc`.. mai pot s` m`
duc diminea]a la [coal`?!!”

Din motive diferite, Maria, Vasile [i Costel trec \n clasa a IX-a, dar de fapt renun]` la educa]ie. Norma
comunitar`, exemplul din familie, nevoia de bani, toate contribuie la abandon. Formal ei sunt \nc` elevi, \ns` este greu
de crezut c` se vor integra vreodat` \n colectivele claselor din care fac parte.

IV.4. Migra]ia circulatorie

Georgiana a locuit o vreme cu mama ei, \n Spania. Acum au revenit \n România. |n Spania, Georgiana a mers [i
nu a mers la [coal`. Revenit` \n România are dificult`]i de integrare. Elevii din clasa unde ar trebui s` \[i completeze educa]ia
sunt mai mici decât ea, [i-a pierdut motiva]ia de a merge la ore, [coala arat` altfel.

IV.5. Implicarea activ` a [colii

Or`[elul Y reprezint` o localitate mai degrab` rural`. Cartierul X constituie o zon` s`rac`, locuit` predominant de
romi. Practic nu exist` salaria]i, o bun` parte a adul]ilor se afl` \n Italia sau Spania, pu]ini dintre cei r`ma[i acas` au f`cut
mai mult de opt clase. Exist` premize ridicate de abandon [colar, sau de netrecere c`tre liceul aflat \n centrul ora[ului.

{coala din cartier, beneficiind [i de experien]a unor granturi anterioare, reu[e[te \ns` s` men]in` destui elevi \n sistem.
Copiii sunt atra[i la [coal` prin activit`]i extra[colare. Unele dintre ele (cum ar fi realizarea de desene pe pere]ii [colii), ofer` elevilor
sentimentul c` [coala le apar]ine. {coala devine crea]ie a lor, iar a participa la ore constituie o atrac]ie [i o obliga]ie asumat` activ.

21
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Abandonurile nu au disp`rut, dar s-au \mpu]inat, mai ales dac` ]inem cont de caracteristicile comunit`]ii. De regul`
ele sunt asociate cu repeten]ia repetat` ce duce la a avea o vârst` prea mare pentru a mai putea fi \nscris \n circuitul [colar.

Problema apare mai degrab` la trecerea c`tre liceu, unde elevii din X resimt discriminarea, dar [i discrimineaz` elevii
„de la ]ar`”, cei care „miros a brânz`”. |n multe cazuri, abandonul apare dup` clasa a IX-a.

F`r` \ndoial`, \n Y. renun]area timpurie la educa]ie continu` s` fie o problem`. Comparativ \ns` cu alte
comunit`]i aflate \n situa]ii similare, atmosfera prietenoas` din [coal` ac]ioneaz` ca un factor ce diminueaz` amploarea
fenomenului.

V. CAUZELE ABANDONULUI: O TRECERE |N REVIST~

Am folosit exemplele de mai sus pentru a schi]a o imagine a câtorva dintre locurile comune \ntâlnite \n cele
19 studii de caz.

F`r` a insista asupra detaliilor, prezint \n continuare o list` mai lung` a factorilor ce contribuie la determinarea
renun]`rii la educa]ie. Ei sunt \n general comuni pentru abandonarea studiilor gimnaziale sau primare, ca [i pentru
renun]area la educa]ie a trecerea \n clasa a IX-a sau ulterior, \n clasele IX-X. De altfel, [colile care prezint` rate mai mari
ale abandonului [colar sunt cele ale c`ror absolven]i trec \n mai mic` m`sur` de la clasa a VIII-a la a IX-a.

Nu exist` rezultate surprinz`toare. Principalii factori ce favorizeaz` renun]area la educa]ie sunt plasa]i la
nivelul familiei [i copilului. Am c`utat \n cele ce urmeaz` s` insist asupra acelor elemente ce pot fi mai u[or influen]ate,
din interiorul sistemului educa]ional sau la nivelul administra]iei locale [i centrale, astfel \ncât abandonul [colar s` poat`
fi redus.

V.1. Elevul [i familia

Ca oriunde \n lume, principalii factori negativi pot fi localiza]i la nivelul elevului [i a familiei acestuia. Ei
includ:

‡ Dificult`]i materiale. Familiile numeroase, dezorganizate, lipsite de resurse, au probleme \n a asigura


\mbr`c`minte adecvat` tuturor copiilor, resimt uneori nevoia de for]` de munc` pe câmp, \n gospod`rie
(\ngrijirea altor copii, mai mici) sau ca zilier.

‡ Modelul educa]ional oferit de p`rin]i. Cel mai adesea, elevii care ajung s` renun]e la educa]ie provin
din familii \n care p`rin]ii nu au mai mult de 8 clase. Exist` \ns` [i excep]ii. Mai mult, am \ntâlnit destul
de frecvent elevi afla]i \n abandon care \[i doresc s` \[i completeze educa]ia „m`car pân` la 10 clase”, s`
reu[easc` s` aib` o calificare, astfel \ncât s` nu ajung` ca p`rin]ii, simpli zilieri, f`r` mari [anse de reu[it`
\n via]`.

‡ Modelul educa]ional oferit de fra]i este mult mai influent. Familiile unde exist` fra]i mai mari ce au
renun]at timpuriu la educa]ie tind s` reproduc` modelul [i \n ce prive[te fra]ii mai mici.

‡ Dezorganizarea familiei atrage dup` sine dificult`]i materiale. Divor]ul, alcoolismul, violen]a \n
familie sunt semne ce preced adesea decizia de abandon.

‡ Implicarea \n activit`]i aflate la limita legii. Prostitu]ia, apartenen]a la g`[ti de cartier, integrarea \n
re]ele de cer[etorie conduc aproape mereu la renun]area la educa]ie, fiind prezente ca factori demotivatori
mai ales la trecerea c`tre clasa a IX-a [i la \n perioada imediat urm`toare debutului secundarului superior.

‡ Intrarea pe pia]a muncii. Fie c` este vorba de lucrul ca zilier, de activit`]i regulate ca barman, de
prostitu]ie sau cer[etorie, prezen]a pe durata semestrelor [colare \n astfel de activit`]i aduc`toare de venit
constituie elemente de risc ce se soldeaz` aproape mereu cu renun]area prematur` la educa]ie. O solu]ie

22
OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

pentru cei care au nevoie s` munceasc` ar putea fi promovarea unor modele comune \n ]`rile vestice, [i
anume implicarea liceenilor ce au nevoie de resurse pentru a se \ntre]ine \n activit`]i aduc`toare de venit
pe perioada vacan]elor, având o durat` scurt` ca num`r de ore pe zi, precum cele de baby-sitting pentru
o sear`.

‡ |ncrederea sc`zut` \n educa]ie se dovede[te a fi mai degrab` un stereotip infirmat de realitate. Cadrele
didactice tind s` \l aduc` mereu \n prim plan. |n schimb, elevii care au abandonat studiile se raporteaz` la
[coal` ca la un bun pierdut, \i recunosc \nsemn`tatea pentru a avea un status social mai bun, o descriu ca
pe un spa]iu al speran]ei, unde [i-ar dori s` revin`. P`rin]ii prezint` acela[i tip de discurs. Este posibil ca
s` apar` \ns` o \ncredere redus` \n educa]ie chiar \n momentele imediat premerg`toare abandonului [colar.
|n acest sens ar putea fi util ca elevi care au renun]at deja prematur la [coal` s` intre \n contact cu cei afla]i
\n risc de a abandona, povestindu-le care este imaginea lor curent` despre [coal`.

‡ Migra]ia circulatorie nu pare a fi un factor de risc, exceptând familiile deja dezorganizate, \n acest caz
renun]area la educa]ie fiind lipsa resurselor [i nu migra]ia \n sine.

‡ Exist` \ns` probleme importante de reintegrare a copiilor de migran]i ce p`r`sesc sistemul [i apoi se
re\ntorc, la vârste mai mari. Acelea[i probleme sunt reg`site [i \n cazul intr`rii la vârste mai mari \n sistemul
de \nv`]`mânt. Situa]ia ]ine \ns` mai degrab` de sistemul [colar [i o voi discuta \n sec]iunea respectiv`.

‡ Etnia. Cel mai frecvent, elevii care abandoneaz` studiile sunt romi. Exceptând \ns` acele comunit`]i unde
mariajul timpuriu sau furtul de fete se constituie ca norm`, renun]area la educa]ie nu pare a fi determinat`
de caracteristici etnice, cât mai ales de lipsa de resurse materiale.

|n toate \mprejur`rile \n care familia ac]ioneaz` ca factor declan[ator al abandonului elevii \ncep prin a absenta
de la [coal`, diminuându-se totodat` integrarea lor \n colectivul de colegi. Notele ob]inute sunt adesea slabe, iar
contactul familiei cu [coala aproape inexistent. Repeten]ia survine \n majoritatea cazurilor, iar abandonul este previzibil.

V.2. Comunitatea

Comunitatea, ca [i grupul de rudenie sau cel de prieteni, ofer` c`i de urmat [i norme sociale care, mai ales \n
cazul unor a[ez`ri tradi]ionale, \nchise, devin reguli comportamentale urmate de to]i. O parte din aceste reguli devin
factori de risc pentru renun]area la educa]ie: m`riti[ul timpuriu, tradi]ia furatului fetelor, interdic]ia de a avea rela]ii de
prietenie cu elevi de sex opus din comunit`]i neagreate de p`rin]i.

‡ Norma mariajul timpuriu ac]ioneaz` ca un factor puternic de stopare a continu`rii educa]iei. Ea este
\ns` prezent` mai rar \n cazul [colilor studiate, fiind mai degrab` un atribut al comunit`]ilor rurale.

‡ Apari]ia unui copil este de asemenea un puternic determinant al renun]`rii la educa]ie, fiind prin
caracteristici mai degrab` un atribut al comunit`]ii decât un act individual. Dincolo de provenien]a din
familii dezorganizate, s`race, tinerele fete ce ajung \n situa]ia de a deveni mame g`sesc de regul` exemple
de predecesoare \n comunitatea \n care locuiesc [i \n care este adesea plasat` [coala.

‡ Lipsa de securitate \n zon`. Exist` comunit`]i unde infrac]ionalitatea fiind ridicat`, cadrele didactice se
feresc s` interac]ioneze cu p`rin]ii, lipsa de colaborare contribuind la cre[terea riscurilor de renun]are la
educa]ie.

‡ Norma non-continu`rii educa]iei dup` clasa a VIII-a. Am \ntâlnit o astfel de norm` \ntr-o singur`
comunitate, un sat apar]in`tor de un mare ora[. |n comunitatea respectiv`, relativ bine conectat` la ora[,
absolven]ii clasei a VIII-a evit` continuarea educa]iei la nivelul secundar superior, motivând adesea absen]a
colegilor care s` continue studiile.

‡ Furtul de fete. |n una din comunit`]ile analizate, absenteismul este extrem de ridicat pentru fete [i cre[te
odat` cu vârsta. Argumentul este dat de obiceiul de a fura fete pentru mariaj timpuriu. Practic este vorba
de o combina]ie \ntre norma mariajului timpuriu [i criminalitate, cu conota]ii etnice (e vorba de o
comunitate de romi).

23
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

V.3. {coala

|n raportul privind abandonul [i rata de trecere la clasa a IX-a \n [coli din mediul rural, scriam: „Cvasi-
majoritatea cadrelor didactice nu discut` despre responsabilit`]i ale [colii legate de prevenirea abandonului sau de
cre[terea ratelor de trecere la ciclurile urm`toare, exceptând cazul \n care elevii sunt deja \n abandon sau \n pragul
abandonului”. (Voicu et al, 2008: 29).

Aceea[i imagine de neimplicare o las` [i cadrele didactice cu care am discutat \n aceste [coli urbane.
Cvasimajoritatea exemplelor de abandon descrise \n studiile de caz din acest raport sunt cazuri predictibile. Riscul de
renun]are la educa]ie, \nainte de clasa a VIII-a, la trecerea c`tre a IX-a sau dup` trecerea la secundarul superior era
practic evident pentru cei care cunosc mecanismele producerii abandonului [colar. Cu toate acestea interven]ia
preventiv` a [colii lipsea \n majoritatea situa]iilor. R`spândirea acestei situa]ii duce cu gândul la un deficit de formare
ini]ial` (\n cadrul modulelor pedagogice din universit`]i), precum [i la o nevoie de dezvoltare a competen]elor psiho-
sociale \n cadrul programelor de formare continu`.

Exist`, a[a cum spuneam \n sec]iunile anterioare, mai multe c`i prin care societatea caut` s` previn` astfel
e[ecuri ale form`rii tinerilor genera]ii. Ele nu ]in neap`rat de [coal`, a[a cum principalii factori ai abandonului [colar
sunt plasa]i oricum \n afara [colii. {coala poate \ns` cataliza acei determinan]i ai men]inerii elevilor \n sistemul de
instruc]iei [colar`, fiind de altfel finan]at` de comunit`]ile locale \n acest sens.

Cadrele didactice sunt, cel pu]in teoretic, \n permanent contact cu elevii, le pot identifica [i diagnostica rapid
problemele, atr`gând aten]ia autorit`]ilor de protec]ie a copilului, spre exemplu, sau asisten]ilor sociali ai prim`riei, sau
ONG-urilor active \n zon` asupra eventualelor nevoi de interven]ie. Interven]ia se poate realiza astfel timpuriu, spre
binele familiilor [i copiilor \n cauz`.

O astfel de atitudine este \ns` dificil de realizat atunci când nu exist` asumarea de c`tre [coal` a unor obliga]ii
de formare, altele decât transmiterea de informa]ii, altele decât cele desf`[urate \n spa]iul restrâns al clasei. |n studiile
de caz prezentate surprinde frecven]a cu care apar exemple contrarii, de respingere a responsabilit`]ilor din afara s`lii
de clas`.

Trebuie notat \n context [i faptul c` \n [colile analizate, ca de altfel \n majoritatea unit`]ilor [colare din
România, \n ultimii ani au fost derulate varii proiecte de dezvoltare [colar`. O bun` parte dintre aceste proiecte au ]intit
explicit formarea competen]elor cu rol \n rela]ionarea cu elevul, \n sprijinirea acestuia pentru a se integra \n colectivele
[colare, \n sprijinirea familiilor pentru a decide asupra rutelor educa]ionale.

Orientarea [colar` [i profesional` reprezint` o alt` valen]` a chestiunii continu`rii educa]iei. Studiile de
caz furnizeaz` material pentru ipoteza c` \n [colile unde exist` discu]ii mai lungi cu elevii \n acest sens, ace[tia reu[esc
s` continue \n mai mare m`sur` educa]ia, f`r` a o abandona imediat dup` trecerea \n clasa a IX-a. La alte cadre didactice
\ns` pare a domni impresia c` „elevii sunt pro[ti”, \mbinat` cu relat`ri degajate despre lipsa de implicare \n orientarea
[colar` [i profesional`.

Repeten]ia repetat` [i frecvent` printre elevii [colii este asociat` cu rate mari ale abandonului \n clasele
V-VIII [i cu necontinuarea educa]iei la ciclul urm`tor.

Integrarea insuficient` \n colectivul clasei de elevi se adaug` la factorii de risc. Aceasta este mai pregnant`
la elevii care \ntârzie intrarea \n sistemul educa]ional sau care prezint` cazuri de repeten]ie frecvent`. |n plus, apare o
zon` de vârst` la care recuperarea post-abandon este dificil`. Este vorba de acei elevi care devin prea b`trâni
pentru nivelul de [colarizare unde ar putea s` se \nscrie potrivit cuno[tin]elor [i abilit`]ilor. Teoretic ei ar putea beneficia
de programele A Doua {ans`, \ns` din punct de vedere practic, la multe [coli, apar probleme de integrare \n colectivul
de cursan]i ai unor astfel de programe, fa]` de care elevii cu abandon mai recent sunt prea tineri.

Familiaritatea mediului [colar apare ca subiect important pentru tinerii ce continu` educa]ia \n clasa a
IX-a \n cadrul altor unit`]i [colare. Uneori calitatea rela]iilor cu profesorii [i cu colegii este una care se constituie \n factor
de \ndep`rtare a elevilor de instruc]ia [colar`. Sunt cazuri de discriminare pe baza mediului de provenien]` – urban, rural,
periferia ora[ului. Acestea se adaug` discrimin`rilor etnice [i celor induse de starea material` a familiei de provenien]`.

24
OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

VI. RECOMAND~RI DE LINII DE AC}IUNE

F`r` \ndoial`, principalii factori de cre[tere a probabilit`]ii de a renun]a la educa]ie sunt localiza]i la nivelul
familiei [i comunit`]ii.

|n cele ce urmeaz` voi adresa \ns` recomand`ri privind linii de ac]iune care pot fi \ntreprinse la nivelul [colii,
astfel \ncât astfel de factori s` fie atenua]i, reducând riscul abandonului indiferent de momentul acestuia (clasele I-VIII,
trecerea la clasa a IX-a, imediat dup` trecerea la clasa a IX-a).

Pentru fiecare dintre aceste sugestii de programe includ scurte descrieri ale scopului, mijloacelor ce pot fi
utilizate, precum [i estim`ri ale ordinului de m`rime a costurilor implicate.

Ordinea \n care prezint sugestiile cu pricina este una aleatorie. Nu exist` priorit`]i absolute (exceptând
obiectivul general al cre[terii responsabilit`]ii [colii), iar aceste ac]iuni nu sunt substituibile, ci sunt complementare.
Nu reiau argumentele pentru fiecare m`sur` \n parte, acestea fiind deja prezente \n textul sec]iunilor anterioare. Accentul
este pus pe preven]ie, dar am inclus [i unele recomand`ri \n ce prive[te reintegrarea elevilor ce au renun]at recent la
educa]ie. O parte dintre recomand`rile respective se reg`sesc \n modele de interven]ie existente. Am sim]it \nsa nevoia
de a le include \n lista de ac]iuni pentru a le sublinia importan]a.

Sunt patru direc]ii mari de ac]iune propuse, având asociate m`suri detaliate \n paginile urm`toare:
1. Integrarea elevilor cu risc de renun]are la educa]ie [i men]inerea acestora \n sistemul [colar: liniile de
ac]iune (3), (4), (5), (7), (8).
2. Cre[terea responsabiliz`rii cadrelor didactice: liniile de ac]iune (3), (4), (6), (11).
3. Reintegrarea elevilor deja afla]i abandon: liniile de ac]iune (1), (2), (5).
4. Monitorizarea st`rii sistemului, pentru a preveni timpuriu apari]ia de crize [i a identifica periodic modific`ri
\n ce prive[te factorii de abandon [colar: liniile de ac]iune: (9), (10).

A[a cum reiese din descrierea lor, liniile de ac]iune se constituie mai degrab` \n exemple de bun` practic`,
implementarea lor putând varia \n func]ie de specificul local.

(1) Flexibilizarea programelor de tip „A doua [ans`” (ADS) -> grupe de vârst`

Linii de ac]iune Cel pu]in \n ora[ele mai mari derularea de programe ADS ]intite pe grupe de vârst` mai mici
(12-16 ani) poate deveni o prioritate.
Similar, \n func]ie de specificul local, se pot dezvolta programe ADS adresate exclusiv tinerelor
mame ce au p`r`sit prematur sistemul educa]ional.

Obiectiv O astfel de m`sur` ar permite recuperarea acelor fo[ti elevi, \nc` tineri, afla]i la o vârst` la care
altfel le este greu s` se integreze al`turi de unele grupe de cursan]i ADS dominate de elevi de
peste 20 de ani.

Costuri Acolo unde exist` deja programe ADS, costurile sunt practic nule. Ele includ doar efortul
suplimentar de a diferen]ia \ntre candida]ii la ADS \n func]ie de vârst` [i de a-i direc]iona pe cei
mai tineri c`tre o anume unitate [colar`/program ADS. Curricula r`mâne practic neschimbat`,
iar la aceast` categorie de vârst` orele se pot programa [i diminea]a.

Implementare Strict administrativ`.

(2) Flexibilizarea programelor de tip ADS -> flexibilizarea programei de studii

Linii de ac]iune Adi]ional liniei de ac]iune anterioare se poate include o flexibilizare a programei ADS, incluzând
echival`ri ale materiilor deja absolvite (cazul elevilor \n abandon \n urma repeten]iei repetate
datorate corijen]elor la o singur` sau un grup de materii), dar [i o atestare a abilit`]ilor profesio-
nale dobândite prin experien]a direct` \n câmpul muncii (exemplul ucenicilor \n meserii
manuale rare, precum producerea de plase de pescuit).

25
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Obiectiv O astfel de m`sur` permite recuperarea acelor fo[ti elevi, \nc` tineri, afla]i la o vârst` la care
integrarea \n programe ADS poate fi dificil`.
De asemenea, atunci când elevii ADS sunt la rându-le p`rin]i, scade probabilitatea de abandon
a copiilor acestora.

Costuri Reduse. Acolo unde exist` deja programe ADS, costurile directe sunt practic nule. Apar \ns`
costuri legate de elaborarea standardelor [i normelor metodologice \n care se poate realiza
echivalarea cuno[tin]elor/atestarea abilit`]ilor.

Implementare Strict administrativ`.

(3) Cre[terea atractivit`]ii [colii (ac]iuni cu cost redus/nul)

Linii de ac]iune Activit`]i extra[colare desf`[urate \n [coal` (ac]iuni de renovare/\nfrumuse]are/cur`]ire a [colii;


concursuri sportive; ac]iuni/concursuri de crea]ie artistic`; competi]ii de joc pe computer; etc.)
desf`[urate \n [colile din comunit`]i cu risc ridicat de abandon, precum [i \n liceele care atrag
elevi din astfel de comunit`]i.
Pot fi organizate inclusiv \ntreceri \ntre echipe de elevi constituite \n func]ie de cartierul de
provenien]`.
Toate aceste ac]iuni sau ansambluri de ac]iuni trebuie s` aib` un caracter periodic, pentru a
men]ine continuu elementul de atractivitate al [colii [i a se constitui \ntr-un factor de antrenare
constant` a aten]iei elevilor \n activit`]i legate de spa]iul [colar.
Motivarea pozitiv` a particip`rii poate fi dat` prin acordare de premii simbolice grupurilor de
elevi acre sunt mai performante \n astfel de ac]iuni.
Planificarea ac]iunilor cu pricina poate fi realizat` cu participarea elevilor (dar nu doar a acelor
care NU prezint` risc de abandon) [i a autorit`]ilor locale (acestea pot fi prezente \n faze cheie
ale ac]iunilor, furnizând motiva]ii pozitive atât elevilor cât [i cadrelor didactice).

Obiectiv Cre[terea sentimentelor de apartenen]` la spa]iul [colar, cre[terea atractivit`]i [colii, sc`derea
probabilit`]ii de renun]are la educa]ie.
Cre[terea comunic`rii dintre profesori [i elevi.
Cre[terea sentimentelor de responsabilitate a profesorilor fa]` de destinul elevilor lor.
Prevenirea problemelor de integrare, prin cre[terea comunic`rii dintre elevi.

Costuri Reduse. }in \n principal de mobilizarea cadrelor didactice \n astfel de activit`]i, de capacitatea
managementului [colii [i a prim`riilor de a asigura consumabile adecvate (minge, plan[e de
desen, materiale pentru cur`]enie/renovare, arbu[ti pentru r`s`dit)

Implementare Poate fi realizat` exclusiv prin [coal`, la recomandarea sau solicitarea expres` a ISJ sau poate
beneficia de participarea unor asocia]ii profesionale sau ONG-uri. |n cazul lucr`rilor de
renovare, pot exista donori implica]i \n proiecte de tip CSR, care s` fie contacta]i direct \n acest
sens de c`tre ISJ-uri, prim`rii, [coli. Voluntari din aceste organiza]ii pot contribui la activit`]ile
din [coal`, al`turi de elevi, permi]ând [i transmiterea de modele de via]` de succes c`tre.

(4) Cre[terea atractivit`]ii [colii (ac]iuni cu cost mediu/are solicit` existen]a de granturi)

Linii de ac]iune Utilizarea resurselor [colii pentru atragerea elevilor prin activit`]i de timp liber. Am \ntâlnit \n
[coli diferite elevi care abandoneaz` cursurile c`utând activit`]i de timp liber derulate \n
Internet Café.

Obiectiv Cre[terea sentimentelor de apartenen]` la spa]iul [colar, cre[terea atractivit`]i [colii, sc`derea
probabilit`]ii de renun]are la educa]ie.
Cre[terea comunic`rii dintre profesori [i elevi.
Cre[terea sentimentelor de responsabilitate a profesorilor fa]` de destinul elevilor lor.

26
OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

Prevenirea problemelor de integrare, prin cre[terea comunic`rii dintre elevi.

Costuri Medii. Acolo unde [coala nu dispune de computere/acces la Internet/laboratoare de informatic`


este nevoie de dotarea unit`]ilor [colare.

Implementare Poate necesita implicarea unor donori, ONG-uri, ob]inerea de granturi.

(5) Utilizarea experien]ei celor ce au renun]at la [coal` pentru a preveni sc`dere \ncrederii \n
educa]ie

Linii de ac]iune Ar putea fi util ca elevi care au renun]at deja prematur la [coal` s` intre \n contact cu cei afla]i \n
risc de a abandona, povestindu-le care este imaginea lor curent` despre [coal`, cum a decurs
via]a lor post-[colar`.
Fo[ti elevi ai [colii pot fi atra[i s` \[i prezinte istoriile de via]` \n „mini-conferin]e”, \n care
dialogheaz` cu actualii elevi.

Obiectiv Informarea elevilor cu privire la posibilit`]ile de integrare \n societate.


Cre[terea \ncrederii \n sistemul educa]ional.
Reintegrarea celor ce au renun]at la educa]ie.

Costuri Sc`zute. (eventual fo[tii elevi pot primi mici stimulente materiale pentru ac]iune)

Implementare {coala, eventual ONG-uri.

Riscuri „Confiscarea” ac]iunii de c`tre cadre didactice dornice s` vorbeasc` ele \n locul fo[tilor elevi ce
au renun]at la educa]ie. |n astfel de ac]iuni este important ca fo[tii elevi ce au renun]at la [coal`
s` \[i spun` netulbura]i propria poveste, iar actualii elevi s` le pun` \ntreb`ri. Discutarea despre
aspecte din via]a extra[colar` este esen]ial`. Interven]ia cadrelor didactice trebuie s` se rezume
la cel mult stimularea discu]iei.

(6) Metode de cre[tere a implic`rii proactive a cadrelor didactice \n combaterea abandonului


[colar [i renun]`rii timpurii la educa]ie

Linii de ac]iune a) Revizuirea (u[oar`) a modulelor de formare ini]ial` a competen]elor didactice (din
universit`]i) prin accentuarea rolului [i metodelor prin care responsabilitatea profesional` se
manifest` \n ce prive[te prevenirea abandonului [colar [i stimularea continu`rii educa]iei
elevilor (orientarea [colar` [i profesional`).
b) Integrarea unor principii similare \n modulele de formare continu`.
c) Oferirea de exemple de bune practici \n domeniu (prin aceste module de formare, dar [i prin
publica]iile adresate cadrelor didactice)
Subiecte specifice ce ar trebui atinse/dezvoltate:
- Metode de a cre[te integrarea [i comunicarea dintre elevi
- Metode de a cre[te comunicarea profesor-elev
- Metode a antrena elevii \n activit`]i extra[colare
- Modalit`]i de a cre[te implicarea [i comunicarea permanent` cu p`rin]ii
- Orientarea extra[colar` a elevilor. Spre exemplu, discutarea de modele alternative privind
ob]inerea de venituri prin activit`]i care pot fi desf`[urate f`r` a constitui obstacole pentru
formarea [colar` (de exemplu: baby-sitting seara, activit`]i de barman/chelner \n sezoanele
turistice etc.)
- Training pentru consilieri educa]ionali, dar [i pentru cadre didactice la modul general
privind reintegrarea elevilor reveni]i din migra]ie circulatorie
- |nt`rirea [i formalizarea leg`turii \ntre [coal` [i serviciul de asisten]` social`

27
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Obiectiv Cre[terea responsabiliz`rii cadrelor didactice.

Costuri Reduse, \n cazul revizuirii modulelor de formare.


Pot include dezvoltarea unui program de comunicare având ca scop diseminarea de exemple de
bun` practic`.

Implementare Administrativ`.
Pot include implicarea donorilor interna]ionali sau na]ionali, a unor ONG-uri.
Diseminarea [i stimularea dezbaterii despre cauzele renun]`rii timpurii la educa]ie sunt
elemente cheie \ntr-o astfel de linie de ac]iune [i pot fi realizate ([i) prin intermediul
ONG-urilor active \n domeniu.

(7) Program na]ional de educa]ie sexual` a elevilor, focalizat pe comunit`]ile cu risc ridicat de
natalitate la p`rin]i adolescen]i [i cu norme de nup]ialitate timpurie

Linii de ac]iune Program na]ional de educa]ie sexual` a elevilor, focalizat pe comunit`]ile cu risc ridicat de
natalitate la p`rin]i adolescen]i [i cu norme de nup]ialitate timpurie.

Obiectiv Prevenirea factorilor renun]`rii la educa]ie.

Costuri Mari.

Implementare Prin granturi guvernamentale direc]ionate c`tre organiza]ii specializate \n astfel de ac]iuni.

(8) Stimularea administra]iilor locale [i a ONG-urilor de profil s` implice ca voluntari tinerii


elevi de clasa a VIII-a [i de liceu proveni]i din comunit`]i cu risc ridicat de abandon \n
programe de suport pentru b`trâni [i familii aflate \n nevoie

Linii de ac]iune Stimularea ONG-urilor se poate realiza prin condi]ionarea ob]inerii de granturi guvernamentale
de \ndeplinirea criteriului utiliz`rii de astfel de voluntari.

Obiectiv Integrarea tinerilor cu risc de renun]are la abandon \n ac]iuni comunitare.


Prevenirea factorilor renun]`rii la educa]ie.

Costuri Reduse. Necesit` diseminarea recomand`rii.

Implementare Administrativ`.
Poate presupune \ns` [i extensie prin program de comunicare destinat asisten]ilor sociali derulat
prin organiza]ii de profil.

(9) }inerea eviden]ei situa]iei elevilor afla]i \n fluxuri de migra]ie interna]ional` circulatorie

Linii de ac]iune Fiecare [coal` ar trebui s` men]in` o eviden]` trimestrial` a situa]iei [colare a fo[tilor elevi, \nc`
de vârst` [colar`, afla]i \mpreun` cu p`rin]ii \n str`in`tate, la munc`. Aceasta presupune
contactarea familiilor respective, sau a rudelor acestora [i informarea despre situa]ia [colar`
(\nscris/ne\nscris la [coal` \n ]ara de destina]ie [i nivelul de [colarizare). O centralizare ar trebui
realizat` la nivel de localitate/ISJ.
Eviden]a permite urm`rirea elevilor respectivi [i reintegrarea rapid` \n sistemul educa]ional \n
cazul revenirii \n ]ar`.

Obiectiv Prevenirea factorilor renun]`rii la educa]ie \n cazul revenirii din migra]iune circulatorie.

Costuri Reduse. Necesit` un design adecvat al bazelor de date \n care se realizeaz` centralizarea
informa]iilor.

28
OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

Implementare Administrativ`. Presupune integrarea obliga]iilor de „emigrant tracking” \n atributele [colii,


respectiv ale ISJ.

(10) Designul [i implementarea unui sistem de urm`rire a evolu]iei cohortelor [colare

Linii de ac]iune Implementarea unui sistem na]ional de urm`rire pe termen lung a elevilor, pe genera]ii aflate la
câte patru ani distan]`. Un e[antion na]ional reprezentativ pentru cohorta \n spe]`, mare (de
m`car 5000 de indivizi) urmeaz` a fi investigat, colectându-se informa]ii la debutul clasei I, apoi
\n a V-a, a IX-a, la vârsta de 18 ani, 22 de ani, iar apoi la 32 [i 42 de ani.
Cercetarea se repet` din 4 \n patru cohorte [colare.
Se pot evalua astfel efectele [colii, familiei, comunit`]ii asupra carierei, statusului social, reu[itei
\n via]` de familie etc. Se pot identifica care sunt elementele intrinseci [colii care conduc la
succes, care conduc la renun]area instruc]iei [colare etc.
Astfel se pot informa pertinent politici eficiente \n domeniul educa]iei.

Obiectiv Monitorizarea pe termen lung a factorilor ce determin` abandon [colar

Costuri Mari. Aproximativ 160.000 de Euro pe cohort` [colar` pe val (odat` la patru ani). La ace[tia se
adaug` al]i aproximativ 30.000 de Euro pentru designul instrumentelor de cercetare [i pentru
raportare.

Implementare Necesit` o perioad` de minim un an \n care o echip` de anali[ti competen]i, proveni]i din
mediul academic, realizeaz` designul cercet`rii.

(11) Motivarea prin premiere a cadrelor didactice

Linii de ac]iune |n comunit`]i cu performan]` [colar` redus`, rate de trecere de peste un prag pot fi premiate
prin bonusuri salariale sau premii de diverse tipuri…
Bonusul urmeaz` a fi primit de \nv`]`torii [i profesorii care au predat la clasele respective [i care
mai sunt \nc` \n [coal` (pentru a \ncuraja stabilitatea \n astfel de [coli dezavantajate) sau s-au
pensionat.
Criteriile de performan]` urmeaz` a fi stabilite de finan]ator (comunitatea local` prin
reprezentan]i s`i ale[i – Consiliile locale \n cazul [colilor generale [i gimnaziale, respectiv
Consiliile Locale [i cele jude]ene \n cazul Liceelor/[colilor Profesionale ce deservesc mai multe
comunit`]i).

Obiectiv Monitorizarea pe termen lung a factorilor ce determin` abandon [colar.

Costuri Medii. Pot fi finan]ate prin stabilirea la bugetele locale, eventual cu sprijinul bugetului central, a
unor fonduri anuale de premiere.

Implementare Prin ISJ.

Riscuri Date de modul de determinare a gradului de risc. ARACIP lucreaz` \ns` la o astfel de hart`
[colar`. Ea poate fi rafinat` suplimentar la nivel local.

VII. LISTA DE REFERIN}E

Alexandra Beatty, Ulric Neisser, William T. Trent, and Jay P. Heubert, Editors, 2001 Understanding Dropouts:
Statistics, Strategies, and High-Stakes Testing, Washington, D.C.: National Academies Press

29
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Christine A. Christle, Kristine Jolivette and C. Michael Nelson. 2007. School Characteristics Related to High School
Dropout Rates, Remedial and Special Education, Volume 28, Number 6, November/December 2007, Pages 325–339
Caroline Dunn, Dalee Chambers and Karen Rabren. 2004. Variables Affecting Students' Decisions to Drop Out of
School, Remedial and Special Education, Volume 25, Number 5, September/October 2004, Pages 314–323
Center for Mental Health \n Schools at UCLA. (2007). Dropout Prevention. Los Angeles, CA: Author.
Doris R. Entwisle, Karl L. Alexander and Linda Steffel Olson. 2005. Urban Teenagers: Work and Dropout, Youth &
Society, Vol. 37 No. 1, September 2005 3-32
Pete Goldschmidt & Jia Wang. 1999. When Can Schools Affect Dropout Behavior? A Longitudinal Multilevel, American
Educational Research Journal, 36 (4): 715-738
Adrian Hatos. 2009. Riscul abandonului [colar la adolescen]ii din [colile urbane: \ntre constrângeri [i climat
organiza]ional, Anuarul Institutului de Istorie „George Bari]” din Cluj-Napoca - Series Humanistica - Vii – 2009,
pp. 135-146.
Adrian Hatos & Sorana S`veanu. Coord. 2009. Educa]ia [i excluziunea social` a adolescen]ilor din România, Editura
Universit`]ii din Oradea.
Valerie E. Lee and David T. Burkam. 2003. Dropping Out of High School: The Role of School Organization and
Structure, American Educational Research Journal, Summer 2003, Vol. 40, No. 2, pp. 353–393
Camilla A. Lehr, David R. Johnson, Christine D. Bremer, Anna Cosio & Megan Thompson. 2004. Essential tools:
Increasing rates of school completion: Moving from policy and research to practice. Minneapolis, MN: University of
Minnesota, Institute on Community Integration, National Center on Secondary Education and Transition.
Mihaela Jig`u, coord., 2000. |nv`]`mântul rural din România: condi]ii, probleme [i strategii de dezvoltare, Institutul de
{tiin]e ale Educa]iei, Ministerul Educa]iei Na]ionale [i Funda]ia pentru o Societate Deschis`, Bucure[ti:
140-163 (edi]ia a II-a: UNICEF, 2002).
María Robledo Montecel, Josie D. Cortez & Albert Cortez. 2004. Dropout-prevention programs: Right intent, wrong
focus, and some suggestions on where to go from here. Education And Urban Society, 36(2), 169-188.
Emma J. Martin, Tary J. Tobin & George M. Sugai. 2002. Current information on dropout prevention: Ideas from
practitioners and the literature. Preventing School Failure, 47(1), 10–18.
Lucian Pop, Bogdan Voicu. 2000. Grupuri de risc [i cauze ale neparticip`rii [colare, \n Mihaela Jig`u, coord.,
|nv`]`mântul rural din România: condi]ii, probleme [i strategii de dezvoltare, Institutul de {tiin]e ale Educa]iei,
Ministerul Educa]iei Na]ionale [i Funda]ia pentru o Societate Deschis`, Bucure[ti: 140-163 (edi]ia a II-a:
UNICEF, 2002).
Franklin P. Schargel. 2003. Dropout Prevention Tools. Larchmont, NY: Eye on Education Inc.
Bogdan Voicu. 2005. Penuria Pseudo-Modern` a Postcomunismului Românesc. Volumul II. Resursele, Ia[i: Expert Projects.
Bogdan Voicu, (coord.), Ovidiu Voicu, Anca Nedelcu. 2008. Rata de trecere de la un ciclu educa]ional la altul [i rata de
absolvire a unui ciclu educa]ional. Perspective la nivelul [colii, Raport c`tre Unitatea de Management al
Proiectelor pentru |nv`]`mântul Preuniversitar, Coordonator Componenta 3, Bucure[ti: CEDU 2000+.

30
{coala nr. 2, DODENI,
ora[ BICAZ, Jude]ul NEAM}

Investigator:
Andrei Pârvan

Expert local:
Elena Preda

Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:
l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;
l Documentarea unor resurse disponibile on-line;
l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice
raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Informa]iile rezultate din interviuri cu:
m Directorul unit`]ii [colare;
m Dirigintele clasei a VII-a din anul [colar precedent, \n prezent diriginte al acelora[i elevi, \n clasa a
VIII-a;
m Absolven]i ai [colii \n anul [colar 2008-2009, \n prezent elevi \n clasa a IX-a la liceul din ora[ (interviu
de grup);
m Tineri de vârst` [colar`, absolven]i de clase primare [i gimnaziale ce au renun]at la [coal` (s-au retras
sau au fost nevoi]i s` \ntrerup` studiile) (interviu de grup);
m P`rin]i ai respectivilor fo[ti elevi ai [colii.
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

I.1. A[ezare [i istoric

Localitatea Bicaz este situat` la confluen]a râurilor Bicaz [i Bistri]a, la \n`l]imea de 423m. Aria urban` este
delimitat` la nord de masivul Ceahl`u [i de lacul Izvorul Muntelui, de mun]i \mp`duri]i cu \n`l]imi de peste 1000m.

Figura 3. Bicaz [i \mprejurimile

(Sursa: disponibil` online la http://www.funromtour.ro/media/poza_zona25.jpg)

Prima men]iune documentar` o g`sim \ntr-un document emis de voievodul Radu Mihnea la 10 ianuarie 1625
\ns` exist` dovezi care conduc la ideea existen]ei unei a[ez`ri rurale cu mul]i ani \nainte. Dup` dou` secole (\ntr-un hrisov
domnesc din 1855), Bicazul este aminitit ca târg apoi devine domeniu regal (Decretul nr. 1789/9 iunie 1884, semnat
de regele Carol I).

Localitatea rural` a ie[it din anonimat \ncepând cu 1951, când au \nceput lucr`rile de construc]ie a barajului
pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui, cunoscut [i ca Lacul Bicaz. Satul de munte a devenit o colonie muncitoreasc`,
apoi un mic ora[, cu cartiere de blocuri de locuin]e, [coli, biblioteci, muzeu. |n 1960 s-au terminat lucr`rile la acest
proiect gigant [i a intrat \n func]iune [i hidrocentrala de 210 MW „Stejaru”. |n acela[i an, la 26 august, Bicazul a fost
declarat ora[.

32
{COALA NR. 2, DODENI, ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM}

Figura 4. Cartierele Bicazului

Sursa: http://map.cimec.ro/

|n componen]a lui intr` \n prezent localit`]ile [i cartierele Cap[a, Dodeni, Izvoru Alb, Izvoru Muntelui, Potoci,
Secu. Ele se \ntind pe o suprafa]` de 148,9 km² [i sunt populate de aproximativ 8500 de persoanei (\n unele statistici
8.428, \n altele 8.635, la Recens`mântul din 2002). Din punct de vedere al structurii etnice 96,02% s-au declarat
români, 3,61 ]igani [i 0,37% de alte na]ionalit`]i. Potrivit apartenen]ei religioase declarate, sunt 96,58% ortodoc[i,
1,69% romano-catolici [i sub 1% fiecare de alte religii.

Cartierul Dodeni exist` din perioada de mijloc a secolului trecut, odat` cu demararea lucr`rilor de construc]ie
a Barajului. Este locul ce a g`zduit colonia muncitoreasc`, aerul general al vecin`t`]ii influen]ând definitiv aspectul
viitorului cartier: o duzin` de blocuri \ntr-o stare avansat` de degradare, cu spa]ii comune ne\ngrijite, instala]ii de
\nc`lzire improvizate (co[uri de fum sau guri de evacuare ce ies prin ferestre sau sunt ata[ate pere]ilor exteriori) \ntr-un
peisaj dominat de dezordine [i de[euri menajere.

|n apropierea blocurilor sau chiar printre ele sunt case. Unele mai ar`toase, altele vetuste [i terne. |ntregesc
contextul depozite, hale nefolosite sau foste spa]ii cu utilitate economic` aflate acum „\n conservare”. Iar cifrele sunt
semnificative: \n 3% dintre cl`dirile din ora[ sunt 25% dintre spa]iile de locuit [i domiciliaz` aproape un sfert dintre
cet`]eni.

I.2. Ocupa]ii, angajatori

Economia Bicazului a fost predominant industrial`, dominat` de produc]ia de energie a centralei hidroelectrice
„Stejaru”. La Bicaz func]ioneaz` o fabric` de ciment \nfiin]at` \n 1951 cu scopul de a furniza materie prim` \n vederea

33
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

construc]iei ulterioare a barajului de acumulare. |n prezent fabrica este de]inut` de c`tre compania german` Carpat
Cement [i valorific` marne [i calcare \n [i de la carierele din zon`. Relevante ar mai putea fi industria de prelucrare a
lemnului, cea alimentar`, activit`]ile zootehnice montane sau piscicultura, cu o vizibilitate mai redus` [i profitabilitate
sc`zut` dup` 1990.

Figura 5. Barajul [i hidrocentrala

(disponibil` online la http://www.primariabicaz.ro/images/stories/mffancyzoom/baraj_bicaz.jpg)

De notorietate na]ional` prin baraj [i central`, Bicazul are [i o pat` de culoare dat` tot de portul Izvorul
Muntelui (localitatea Potoci). Practic, ora[ul este singura localitate montan` din România ce are un astfel de specific,
\ns` importan]a economic`, vizibilitatea [i profitabilitatea acestei \ntreprinderi sunt foarte sc`zute.

Tot despre Bicaz s-ar putea spune c` are o excelent` pozi]ionare strategic`. Este situat la distan]` nu foarte
mare de sta]iunea baleno-climateric` Borsec [i foarte aproape de Izvorul Muntelui, unul dintre principalele puncte de
acces \n Masivul Ceahl`u. Turismul de tranzit [i de destina]ie a suferit \ns` o pr`bu[ire brusc` \n ultimii 20 de ani,
\ncerc`rile de revitalizare lovindu-se de iner]ia institu]ional`, lipsa spiritului antreprenorial [i constrângerile
macroeconomice. |n ultimii ani, activitatea turistic` [i agroturistic` manifest` tendin]e de revenire \ns` mai degrab` \n
zonele exterioare ariei urbane, evident mai prietenoase din punct de vedere meto-climatic [i al cadrului natural.

Din informa]iile publicate \n pagina web a prim`riei locale, doar 17% din totalul popula]iei adulte cu
domiciliul \n Bicaz este salariat`. Tot cu rol de exemplu, 10% dintre salaria]i sunt angaja]i \n institu]iile de \nv`]`mânt…
Restul \n industria prelucr`toare (355), comer] (237), transporturi [i comunica]ii (130), energie electric` – termic` - gaze
(111), construc]ii (90), administra]ie (36), finan]e-b`nci-asigur`ri (14). Exist` bic`jeni ce lucreaz` \n Piatra Neam] sau
persoane ce declar` c` nu beneficiaz` de salarii, ajutoare sociale sau alte forme de sus]inere legale [i sunt \nregistrate ca
fiind f`r` ocupa]ie. Dar desf`[oar` diverse activit`]i comerciale de cele mai multe ori informale („Fac bi[ni]`, dom’le!”,
localnic) ori prest`ri de servicii [i alte \ndeletniciri aduc`toare de venit.

|n ultimii 20 de ani, au fost numeroase cazurile \n care cei disponibiliza]i la cerere sau ca urmare a situa]iilor
de for]` major` a \ncasat salariile compensatorii \ns` banii au fost folosi]i complet nechibzuit: achizi]ii de bunuri, \n cea
mai mare parte. Foarte mul]i dintre beneficiarii indemniza]iilor respective nu au avut ulterior nici locuri de munc`,
pu]ini figureaz` \n documente ca fiind pleca]i la munc` „\n afar`” (din spusele bic`jenilor ar fi vorba de circa 9% din
num`rul popula]iei). {i mai pu]ini au \nceput proiecte personale cu scopul cre[terii veniturilor.

|n Dodeni situa]ia este mult sub medie datorit` specificului locuirii, prezen]ei unei comunit`]i rome compacte
[i a num`rului relativ mare de copii minori \n compara]ie cu celelalte cartiere (indicator de s`r`cie). |n plus numeroase
familii \ntregi alimenteaz` fluxul migra]iilor circulatori.

34
{COALA NR. 2, DODENI, ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM}

I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii

C`ile de acces c`tre ora[ul Bicaz sunt DN 15 dinspre Piatra-Neam] (27 km), DN 17B [i DN 15 dinspre Vatra
Dornei (131 km) [i Topli]a (112 km). De asemenea, exist` leg`turi pe calea ferat` c`tre municipiul re[edin]` de jude]
\ns` garniturile de tren pentru transportul de persoane sunt \ntr-o stare deplorabil`, nu foarte dese iar durata c`l`toriei
prea mare. |n consecin]`, prima op]iune pentru cei ce nu posed` un autoturism sunt microbuzele ce se succed la interval
de 15 minute.

De[i s-au efectuat investi]ii numeroase la nivel de ora[, starea drumurilor sau a aleilor pietonale las` \nc` loc
de \mbun`t`]iri. Comunitatea \ns`[i este dezavantajat`, datorit` vecin`t`]ii [i percep]iei care exist` la nivelul opiniei
publice din localitate, a[a cum vom detalia ulterior.

Sunt numeroase cazurile locuin]elor de la bloc debran[ate din re]elele de utilit`]i. Atât datorit` \ntârzierilor
repetate a pl`]ilor cât [i a statutului locatarilor. De[i mobilitatea este relativ sc`zut` datorit` precarit`]ii financiare [i
materiale, exist` \nc` numero[i cet`]eni pleca]i la munc` \n str`in`tate. |n egal` m`sur`, spa]ii de locuit nepopulate. {i,
pe de alt` parte, numeroase cazurile unde supraaglomerarea unit`]ilor locative frizeaz` neverosimilul (familii extinse de
câte 10-18 persoane ce ocup` o suprafa]` de maximum 30 m2).

Gestiunea defectuoas` a infrastructurii [i re]elelor publice a f`cut ca oamenii s` se descurce pe cont propriu.
Cei care nu au f`cut-o la timpul potrivit [i-au pus la punct mecanisme adaptative (instala]ii improprii de \nc`lzire, de
exemplu, improvizate sau primitive: godin, sobe din teracot` etc.) or [i-au asumat situa]ia. {i fie nu au instrumente de
interven]ie, fie au renun]at la orice inten]ie de \mbun`t`]ire a ei. (Transportul de ap` menajer` de la un izvor din
apropiere \n cazul unei familii extinse – 16 persoane, pentru uz casnic, igienizare etc.)

Func]ioneaz` \n zon` trei dintre re]elele de telefonie mobil`, televiziunea prin cablu sau cea prin satelit (ambele
cu o foarte bun` rat` de penetrare) [i conexiunile internet. „Avem nevoie, ce s` facem [i noi” spun oamenii, de[i nu uit`
a preciza c` au televizor care abia func]ioneaz`…

I.4. Perspective de dezvoltare

Acesta este probabil punctul \n care situa]ia cap`t` accente dramatice. Dincolo de inten]iile autorit`]ilor
publice locale (sta]ie de epurare [i tratare a apelor reziduale, realizarea de pun]i sau rute de acces pentru pietoni sau
mijloace de transport auto \n punctele mai greu accesibile) sau de reu[itele de pân` acum (modernizare [i reabilitare a
infrastructurii rutiere, extinderea re]elei de canalizare, sal` de sport \n centrul localit`]ii, punct de acces la public la
informa]ie – laborator de tehnologia informa]iei etc.), motivele de \ngrijorare sunt mai numeroase decât cele de
satisfac]ie.

Din cele de pe urm`, poate fi eviden]iat` cre[terea num`rului de turi[ti \n masivul Ceahl`u (500% numai \n
ultimii 3 ani), concretizat` prin cre[terea \n calitate [i cantitate a ofertelor [i serviciilor turistice din zon`. Proiectele
sunt aproape inexistente, [i nici a[tept`rile nu par a fi prea mari…

Pe de alt` parte, oportunit`]ile pe care localitatea \n sine (Bicaz) le ofer` sunt \nc` foarte pu]ine. |n ora[ nu
este cinematograf sau teatru, doar Clubul Cimenti[tilor. Cu excep]ia câtorva unit`]i de alimenta]ie public` (fast-food,
restaurante) sau pentru petrecerea timpului liber (discoteci) via]a public` este aproape inert`. Timpul liber poate fi
ocupat doar de distrac]ii „casnice” (televiziune [i calculator, pentru cei au…)! Municipiul re[edin]` de jude] constituie
nu doar atrac]ia principal` ci [i locul unde se realizeaz` un rulaj semnificativ din cheltuieli. {i, \n numeroase cazuri, este
[i surs` a veniturilor.

35
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

II. DESCRIEREA {COLII

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

{coala nr. 2 din Bicaz a fost ridicat` acum 40 de ani, odat` cu cartierul, la vremea construc]iei Barajului [i,
ulterior, a fabricii „de betoane” (cum obi[nuiesc s` se exprime localnicii). Este situat` \n spatele blocurilor, chiar \n coasta
muntelui dar \n centrul comunit`]ii. O cl`dire \n tiparele perioadei, cu s`li de clas` potrivite ca dimensiuni, având pere]i
strâmbi [i un aer fad, f`r` personalitate. La aceasta s-au ad`ugat (vreme de foarte mul]i ani) lipsa oric`rui interes [i a
celor mai mici semnale pentru reabilitarea cl`dirii sau pentru modernizarea ei.

Figura 6. {coala nr. 2 din Bicaz, Dodeni

(disponibil` online la http://harta.bdne.edu.ro/harta/imagine.html?idUnitateInvatamant=468183)

Schimbarea s-a produs dup` anii 2000, urmare a implic`rii \n câteva proiecte cu finan]are comunitar`
european` [i a unei modific`ri de paradigm`. |n plan administrativ s-au realizate ample lucr`ri de \ntre]inere, a fost
achizi]ionat`/ob]inut` tehnic` de calcul [i mobilier nou etc. Dar cele mai profunde muta]ii au vizat activitatea didactic`.

Figura 7. |n or`

36
{COALA NR. 2, DODENI, ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM}

Diferen]ele nu sunt \ns` doar la nivelul administra]iei mijloacelor materiale. |n ciuda constrângerilor impuse
de spa]iu, [coala a devenit una vesel`. Copiii au decorat \n manier` proprie pere]ii interiori, [i-au apropriat mediul.
Culorile sunt calde, vii, nu exist` aproape nici un perete f`r` decora]iuni „personalizate” sau alb.

Figura 8. Interior

„Am redecorat spa]iul [colar dup` gust. Uneori, cu idei ap`rute peste noapte”, spune directoarea, zâmbind.
„{i \nc` mai vin! Primarului nu-i place, de exemplu… Dar e munca elevilor. {i dac` lor le place, a[a facem… Cine vine
\n [coal` vede c` e una vesel`”. S-a lucrat f`r` model(e), f`r` surse de inspira]ie. Doar cu inspira]ie!

Figura 9. Interior \n lucru

Exist` sal` de sport, „cu spaliere, cu ce este nevoie” (director). Are necesarul minimal, ba chiar se poate
situa]ia este mai bun` decât \n multe [coli din comunit`]i mai \nst`rite. Biblioteca cu 2500 de volume a fost transformat`
\n Centru de Documentare [i Informare, cu toate dot`rile necesare (mobilier nou, sta]ii informatice, software specializat).

37
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 10. Centrul de documentare [i informare

II.2. Reprezent`ri asupra problemelor [colii

|n timp, cu r`bdare [i consecven]`, a fost surmontat` mare parte dintre obstacolele ce apar \n activit`]ile
cotidiene, fie ele didactice, administrative sau la nivelul lu`rii deciziilor majore. R`mân multe lucruri de f`cut iar
ierarhizarea este riscant`.

„Situa]ia social` a cartierului e o mare problem`! Sunt 2 blocuri ghetou. Vin oamenii cu apa de la distan]`,
au gazul t`iat… Au datorii, apar probleme de igien`”.

|n cele mai multe dintre familiile cu probleme, cel pu]in un p`rinte este absent. P`rin]ii sunt fie desp`r]i]i, fie
divor]a]i, fie pleca]i (chiar [i amândoi) la munc` \n str`in`tate. Caz \n care copiii r`mân cu bunicii, la rude sau chiar
singuri. Sunt copii care pleac` dup` p`rin]i, al]ii care pleac` odat` cu ei, al]ii de care nu se [tie decât faptul c` (la un
moment dat) apare cineva s` ia dosarul pentru echivalare sau \nscriere la [coli de peste grani]`. {i, datorit` fluctua]iilor
de efectiv, \n toamna lui 2009 au fost comasate dou` clase a V-a.

O a doua urgen]` cu care se confrunt` conducerea [colii \n fiecare an este problema cadrelor didactice. 11 din
20 sunt naveti[ti, cei mai mul]i venind din Piatra Neam]. Când cu ma[ina, când cu microbuzele, când altfel… Tinerii
sau cei mai pu]ini tineri vin s` se titularizeze pentru c` este ora[ apoi \[i depun dosarele de transfer sau solicit` deta[are.
Iar salariul de merit este singurul instrument prin care ace[tia pot fi motiva]i...

{coala se consider` foarte deschis`. Este [coal` incluziv` [i eforturile pentru eliminarea segreg`rii sau pentru
reducerea inegalit`]ilor sociale sunt temeinice. „Copiii sunt trata]i aici pe picior de egalitate dar la liceu n-am cu ce
s`-i ajut. Se resimt diferen]ele, mediul familial neprielnic…” spune directoarea [colii. Iar din acest punct de vedere, nu
exist` diferen]e \n compara]ie cu trecutul: „Nu s-a schimbat mentalitatea!” Spune despre cei de la [coala nr. 1, din
centru (M`rce[ti) c` „au tot ce le trebuie, au bani… Dar \[i amenin]` elevii: Dac` nu \nv`]a]i, v` trimit la Dodeni!”

{i se fac eforturi ca toat` lumea s` fie bine primit` aici. „Facem terapie, consiliere… Nu mai avem logoped”.
[i nici mediator [colar. „Eu le primesc copiii refuza]i de ei, avem autism, sindrom Down, CES. Ei nu-i primesc!” spune
directoarea.

38
{COALA NR. 2, DODENI, ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM}

Figura 11. Oaz` de lini[te

Din perspectiva cadrelor didactice, exist` probleme [i mai profunde. Ele ]in de capacitatea de \nv`]are [i sunt
foarte evidente la disciplinele unde se sus]in evalu`ri [i test`ri na]ionale. Astfel, se efectueaz` preg`tire colectiv` cei ce
au rezultate [colare mai slabe sau competen]e reduse. Profesorii \i invit` pe cei care-i v`d c` au nevoie dar poate veni
orice… Dureaz` o or` pe s`pt`mân` activitatea de recuperare [i dou` preg`tirea suplimentar`. „Anul trecut, la \nceputul
verii, veneau aproape to]i de la clasele a VII-a [i a VIII-a. Anul acesta sunt 4-5… uneori [i 10 la recuper`ri. {i sunt [i
elevi pe care nu-i duce capul! Asta am observat eu… |[i dau silin]a dar nu pot. Al]ii nu vor… Uneori nici familia nu-i
ajut`”. (profesor)

Foarte multe activit`]i cu elevii. Activit`]i „extra[colare”. Dansuri de societate, dansuri ]ig`ne[ti, diverse
proiecte cu specific ecologic sau de tehnologia informa]iei etc.

Sunt un pic impacien]i. Debusola]i de numeroasele incertitudini referitoare la examenele din var`. {i au o
problem` mare cu lipsurile din urm`…” (profesor)

„Am 3 elevi foarte buni, la clasa a VIII-a. Restul, medii… 2-3 \n ipostaze delicate. {i situa]ia este cam aceea[i
\n toat` [coal`”. (diriginte)

II.3. Rela]ia [coal`-comunitate

„Avem rela]ie bun` cu autorit`]ile publice [i cu cele [colare… Facem proiecte! Muncesc \ns` eu foarte mult…
{coala incluziv`, metode de predare active, adaptarea didacticilor… Acum avem unul la FSE, educa]ie remedial`…”
(director)

|n Dodeni exist` un grad mare de solidaritate social`. Poate datorit` precarit`]ii materiale a celor mai mul]i
dintre locuitori, poate datorit` faptului c` vecin`tatea este la distan]` de centrul localit`]ii sau poate datorit` configura]iei
zonei [i dispunerii imobilelor (oarecum cu deschidere unul fa]` de cel`lalt, având \n centru un spa]iu viran, [coala [i
gr`dini]a).

39
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 12. Festivalul de dansuri ]ig`ne[ti

Am men]ionat deja c` exist` o comunitate compact` de etnici romi. Foarte mul]i dintre ei sunt romaniza]i
(pu]ini continu` s` vorbeasc` romani, [i mai pu]ini au con[tiin]a identit`]ii), exist` chiar numeroase cupluri/familii
mixte. Iar \n ideea reacumul`rii de capital simbolic, [coala a \ntreprins demersuri multiple pentru conservarea [i
repunerea \n valoarea a culturii tradi]ionale, revirimentul urmând unor reu[ite cu maximum de vizibilitate \n jude] [i
chiar la nivel na]ional (festivalurile cu specific rom, proiecte de \nfr`]ire institu]ional` [.a.). Demersul a fost benefic [i
a atras [i implica]ii neinten]ionate (Identificarea [i rela]ionarea timpurie cu etnicii romi, ce nu-[i asum` originea decât
când copiii sunt \n clasa a VIII-a [i afl` despre locurile destinate exclusiv lor la liceu).

O contribu]ie semnificativ` \n acest sens a avut-o mediatorul [colar ce a func]ionat \n institu]ie pân` anul
trecut. „Facilita leg`tura cu familiile ce aveau probleme. Cum, necum, avea grij` s` ajung` copiii la [coal`…” (profesor)
[i „ne ajuta mult, când aveam nevoie” (tân`r etnic rom, \n abandon [colar).

„Comunicarea este slab`. Facem tot felul de [edin]e cu p`rin]ii, cu \n[tiin]`ri scrise. {i cu tot cu mediator mai
erau p`rin]i care tot nu veneau”. (diriginte clasa a VIII-a). Iar când nu vin p`rin]ii sau nu sunt \n ]ar`, vin bunicii. Dar
mai rar.

„P`rin]i care \n anii trecu]i nu veneau la [coal` acum vin. Copiii lor anul trecut au terminat cu note mici [i
acum vin s` se intereseze… Rar vin s` vorbeasc` cu profesorul, mai des cu dirigintele. Iar dac` nu vin ei, merg eu: fac
vizite la domiciliu”. (diriginte clasa a VIII-a, titular cu 1 an vechime, 23 de ani)

|ntr-o astfel de situa]ie, familiile sunt receptive. „Dac` merg acas`, spun c` nu [tiu de absen]a copilului. |n
ciuda \n[tiin]`rilor…” Poate c` nu [tiu despre absen]e „dar nu cred c` un p`rinte poate re]ine copilul de la [coal`. Nu
cred c` poate exista mam` care s` fac` asta!” (diriginte)

Un plus de deschidere exist` \n familiile ce au deja elevi absolven]i ai [colii, „\n ciuda faptului c` trebuie s`
\n]elegem [i noi c` nu puteam avea orice… P`rin]ii ne ofer` toate condi]iile, ne ajut` cu tot ce pot!” (elev clasa a IX-a)

Tot conducerea [colii, sus]inut` de asocia]ia de p`rin]i [i alte entit`]i publice, \ncearc` sa atenueze din lipsurile
materiale. E oarecum firesc ca asta s` contribuie la consolidarea percep]iei [colii [i angaja]ilor \n comunitate: „Doamna
directoare e foarte bun`, [i profesoarele. Le mai ]ine câte jum`tate de or` dup` ore, s` le mai explice…” (p`rinte de elev
aflat \n abandon, bunic al unor copii din [coal`)

III. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA INSTRUC}IA {COLAR~

Cei mai mul]i dintre elevi „vin la [coal` pentru c` le trebuie. Con[tientizeaz` c` au nevoie. Nu [tiu dac` le
face pl`cere…” spune un profesor. Simte p`rin]ii elevilor din anii terminali mai exigen]i [i cu a[tept`ri mai mari. Cu
a[tept`ri de note mai mari! Sunt con[tien]i de ceea ce pot copii [i, \n ciuda temerilor pe care le induce \nceputul neclar

40
{COALA NR. 2, DODENI, ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM}

de an [colar, pentru reu[ita [colar` a copiilor, ar face aproape orice sacrificiu. A se vedea cazul unei eleve care \n prezent
este navetist` (5 km) [i-[i dore[te s` mearg` la liceu la Ia[i, apoi s` studieze medicina.

„{coala reprezint` cel mai important lucru din via]a mea de pân` acum. Serios! Dac` nu a[ fi la [coal` [i nu
a[ \nv`]a, nu ar mai avea rost via]a… N-a[ avea ce s` fac!” (elev`, clasa a IX-a) Tot ea spune c` „dac` nu veneam la
[coal` poate m`turam str`zile sau cer[eam. Dar nu cred c` voi ajunge s` fac asta pentru c` deocamdat` \nv`]. {i vreau
s` \nv`]! Chiar dac` unii dintre colegi spun c` [coala nu te \nva]` nimic… Din contr`!”

„Acum f`r` facultate nu te prime[te nic`ieri. Dar venim la [coal` s` \nv`]`m pentru noi!” (elev, clasa a IX-a).
„Dac` n-am avea [coal`, n-am putea munci. Avem nevoie de diplom`!” (elev \n abandon). Pare mai degrab` un refren
sau o afirma]ie inocent` decât o prob` de pragmatism sau de luciditate. Intervieva]ii bic`jeni pledeaz` \n unanimitate
pentru [coal` m`car pân` la sfâr[itul [colarit`]ii obligatorii.

Con[tien]i sunt [i p`rin]ii copiilor „mai limita]i” (diriginte). |n fapt, \n cazul copiilor cu rezultate [colare slabe
este vorba mai degrab` de cli[ee [i de convingeri nu neap`rat internalizate. „{coala e cea mai important`. Apoi munca.
Dac` ai [coal`, ai [i-un salariu mai mare” (p`rinte de elev aflat \n abandon [i ai unor elevi submediocri). Iar aici pot
func]iona teoriile reproducerii culturale: [i p`rin]ii con[tientizeaz` c` trebuie [coal` dar exprim` mai greu \n]elegerea
finalit`]ii [colii sau modul \n care aceasta poate influen]a parcursul social sau profesional: „{coal` e bine s` faci cât vrei.
Dac` \]i dore[ti, dac` iube[ti [coala, dac` vrei s` ajungi cineva…” (un p`rinte) sau „{coala ajut` la mai multe. Chiar [i
la un serviciu care ]i-l dore[ti”. (alt p`rinte). Sau „f`r` matematic` nu te po]i angaja” (primul p`rinte).

„P`rin]ii ne spun c` avem nevoie de ea. C` trebuie s` [tim s` citim, s` socotim!” (elev` \n abandon). „Mama
a spus multe legate de [coal`! Nu vi le-a spus? Zice s` vin la [coal` pentru c` apoi trebuie s` m` bag la munc`. Am nevoie
de carte de munc`…”

Sensibili [i aten]i la \mprejur`ri, adul]ii cu mobilitate mai mare (cuprin[i \n fluxurile migratorii, \n situa]ia
noastr`) par mai lucizi: „|mi doresc s` aib` un serviciu, comod, ca s` poat` tr`i. |i merge mintea… Aici \n Bicaz nu exist`
posibilitatea a avea un serviciu. Am nevoie de fat` dar aici nu… Nu putem s` v` angaj`m c` sunte]i romi. Exist`
discriminare!” Dar la chestiunea discrimin`rii [i la efectele acesteia vom reveni [i ulterior…

Elevii afla]i acum \n clasa a IX-a spun c` p`rin]ii „exagereaz`”, „ne disper` s` \nv`]`m. Stau pe capul vostru
[i ne tot zic. De[i [tim ce avem de f`cut…” Tot timpul, „ne face capul atât”. „Acum e greu, nu ca la general`”… „Sunt
preocupa]i de note sau mai ales de chiul. De[i, dac` voiam sa chiulesc, o f`ceam dinainte”.

P`rin]ii f`r` instruc]ie ce resimt acut nevoia de alfabetizare exprim`, la rândul lor, regrete tardive: „A fost
greu, ce s` v` zic?! Dar nu mi-e ru[ine. Am [i cer[it… E foarte greu f`r` [coal`… Eu [tiu ce \nseamn`! Am \nv`]at
\mpreun` cu copiii. Cei f`r` [coal` nu primesc nici m`car aten]ie! Dac` a[ fi avut [coal` ajungeam m`car la un serviciu.
M`car femeie de serviciu… Aveam ce s` le dau la copii, le f`ceam condi]ii mai bune”. (p`rinte de elev \n abandon)

Figura 13. Activit`]i extra[colare

41
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Grija zilei de mâine [i nevoia de solu]ii pe termen scurt sunt mai la \ndemân` pentru familiile cu pu]ine
posibilit`]i financiare: „|mi doresc de la el s` aib` un serviciu. L-am crescut la bloc, nu [tiu ce [tie s` fac`… A fost la
degaj`ri de lemne, de pietre, la p`dure… A venit cu 3 milioane [i am cump`rat de mâncare” (p`rinte). |n egal` m`sur`,
p`rin]ii se pare c`-[i cunosc prea pu]in copiii („nu [tiu, nu mi-a zis ce vrea”) [i sunt prea pu]in \n m`sur` s`-i motiveze,
s`-i sus]in` [i s`-i orienteze („S` fac` ce vrea el, ce-i place, la ce e bun… eu ce s`-i fac?!” sau „Fata e fat` blând`, face
totul. Ar face de toate, e aprecierea ei ce vrea s` fac`…” – alt p`rinte).

Poate tocmai condi]iile mai vitrege de existen]` (locuire \ntr-un spa]iu supraaglomerat, posibilit`]i financiare
reduse, lipsa de afec]iune – locuirea cu bunicii, unchii [i veri[orul c`s`torit) cristalizeaz` mai bine dorin]ele: „Vreau s`
am cas`, p`mânt, s` fiu ca to]i oamenii. S` citesc, s` am o ma[in`, s` m` duc [i s` vin. S` dau de permis!” (elev \n
abandon, 15 ani). Sau visele: „Mi-a[ dori s` fiu avocat…” (fat` de 17) or „poli]ist de circula]ie” (elev, 16 ani).

Pentru cei care merg la liceu, orizontul expecta]iilor pare mai deschis iar ei se arat` a fi mai pragmatici. Sau
cel pu]in \[i pot justifica op]iunile profesionale pe care le vizeaz` (arhitect, IT, contabilitate, artist). Pentru c` „se câ[tig`
mul]i bani” (mai \n glum`, mai \n serios, „mi-am ales de pe taler banii”) sau pentru c` „la asta m` pricep. {i de mic`
\mi pl`cea!” (alt elev) Sunt vise personale mai degrab` ne\mp`rt`[ite pentru c` p`rin]ilor [i prietenilor „dar prea nu le
pas`” sau nu cred \n ele. „Zic c` avem \nc` 4 ani de liceu, apoi facultatea…”

Obiectivul major este „s` termin`m [coala [i s` ajungem la casele noastre” (elev clasa a IX-a). „La casa mea,
s` nu depindem de al]ii!” (alt elev). Pentru asta consider` c` au nevoie de noroc, [ans`, oportunit`]i (\ntr-o \n[iruire
liber`). S` fie con[tiincio[i [i s` aib` minimum de cultur` general`.

IV. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~

IV.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii din Dodeni

Exist` elevi ai [colii care ajung la olimpiade [colare (din ce \n ce mai mul]i \n ultimii ani, chiar \n condi]iile \n
care s-a optat pentru calitate [i abia apoi pentru excelen]`). {coala a participat la diverse evenimente (competi]ii sportive,
manifest`ri artistice) iar stima de sine a participan]ilor, imaginea institu]iei [i credibilitatea \n comunitate au crescut
progresiv.

|ncep s` fie din ce \n ce mai mul]i elevii care ajung \n pozi]ii de r`spundere sau cu vizibilitate \n societate, nu
neap`rat somit`]i. Absolven]ii devin jurnali[ti, func]ionari \n administra]ie sau \n domenii financiare, chiar medici.
Exist` fo[ti elevi care se \ntorc chiar ca profesori dup` facultate (profesoara de român` de anul trecut, de exemplu). {i
fiind de aici din cartier, e u[or de p`strat (cel pu]in pentru o vreme) leg`turile strânse.

Vorbind despre elevii [colii, exist` practic mai multe categorii:


m circa 70% absolv` [coala general` [i test`rile na]ionale (examenele de capacitate), apoi merg la liceu,
(ulterior la facultate). Aproape to]i \n Bicaz, pentru c` „liceul de aici le ofer` tot ce au nevoie” (director)
[i este prima op]iune a celor mai mul]i dintre elevi. Atât din perspectiva institu]iei cât [i a specializ`rilor.
Pe unii, admiterea computerizat` \i mai trimite [i la liceu la Piatra Neam]... Unora li se aprob`
apropierea de cas`, cu fundamentare temeinic`;
m sunt elevi ce nu se \nscriu, nu particip` sau nu ajung la examenele de la finalul clasei a VIII-a. Cei mai
mul]i dintre ei pe motiv de corijen]`;
m exist` [i elevi ce r`mân repeten]i, de cele mai multe ori pân` \n clasa a VIII-a. {i fie repet` anul (\n cele
mai multe dintre situa]iile pu]ine, de altfel) [i apoi acced \n anul superior, fie renun]`;
m din ce \n ce mai pu]ini, aproape inexisten]i, elevii ce renun]` la [coal` (abandon sau retragere) \n primii
opt ani de [coal`. Iar când se petrece acest lucru, \n cel mai dramatic caz se ajunge la repetarea
consecutiv` a unor ani [i la atingerea vârstei limit` de [colarizare, a[a dup` cum o arat` situa]ia [colii
din Dodeni;
m sunt elevi care ce \[i stabilesc domiciliul \n alt` localitate (din ]ar` sau din afara ei), \n timpul anilor de
[coal`.

42
{COALA NR. 2, DODENI, ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM}

Din relat`rile absolven]ilor recen]i integrarea este greoaie. Profesorii sunt mai reci, colegii mai pu]in
comunicativi. Efectivele sunt relativ mari (peste 30 de colegi, uneori chiar 45 – cum s-a \ntâmpl` atunci când nu se
aprob` \nfiin]area de clase noi).

Cartierul de provenien]` func]ioneaz` ca un stigmat. „Ne-am considerat discrimina]i, fiind din Dodeni. Se
spunea despre noi c` suntem romi…” (elev clasa a IX-a) Alt` elev` a avut un conflict cu o coleg`. „F`cea glume pe seama
etniei mele… Nu doar despre mine. Nu m-a deranjat c` a spus, ci tonul pe care a f`cut-o… Nu \n]eleg mentalitatea unor
persoane. Suntem oameni [i noi, chiar dac` nu avem aceea[i cultur` sau aceea[i religie. Dumnezeu ne-a creat pe to]i [i
asta nu \nseamn` c` dac` noi avem o alt` religie sau o alt` cultur` s` spunem Vai, uite [i la persoana aia cum se \mbrac`
sau cum…” (etnic rom)

B`ie]ii sus]in c` adaptarea a fost mai u[oar` [i c` nu „discriminarea de la fiecare col]”. Pentru c` [i profesorii
\i trateaz` altfel [i fac diferen]`. Sau „mergi pe strad`, trec de tine, \ntorc capul pe strad` [i discut` despre tine…” Din
fericire pentru ei, conflictele ce exist` sau care doar mocnesc, „nu au leg`tur` cu noi, ci cu oamenii maturi”. (elev etnic
român, clasa a IX-a)

|n una dintre clase exist` o segregare func]ional`: pe un rând stau cei din Bicaz, pe cel`lalt cei de la ]ar`, f`r`
a fi ceva deliberat. „Miros a brânz`, vorbesc cu accent… Deschidem geamurile!” (elev` clasa a IX-a)

Cei care nu sunt integra]i „parc` ar fi speria]i de bombe”, „stau singuri \n banc`”, „nu comunic` [i se \nchid
\n ei” indiferent de ceea ce se \ntâmpl`. Dar cu colegii sunt prieteno[i („ne \n]elegem bine cu colegii, ne ajut`m la teme,
juc`m fotbal” – elev din Dodeni) iar rela]iile \n regul`. |ns` majoritatea interac]iunilor au loc \n cartier („\n centru nu
avem ce face!”).

La liceu predomin` fetele… (B`ie]ii „nu \nva]` a[a de bine”, „pur [i simplu nu le pas`”) [i pentru c` „trebuie
s` avem un viitor asigurat”, b`ie]ii g`sesc mai u[or de lucru sau doresc s` plece \n str`in`tate. (elev` clasa a IX-a)

„Unii profesori nu ne prea plac. Vin, predau, pleac` [i nu-i intereseaz`… Poate a[a sunt ei [i noi suntem
\nv`]a]i din general` altfel. E poate greu [i pentru noi, o nou` etap` \n via]`… Pân` ne obi[nuim!”

Absolven]ii [colii din Dodeni cred despre cei „din Centru” c` sunt mai avantaja]i [i mai preg`ti]i. „Dac` [tie
unul din M`rceni, profesorii zic to]i am \nv`]at. „Dac` nu [tie unul din M`rceni, to]i nota 3”. (elev) [i au existat inten]ii
[i ore suplimentare, „cu toat` clasa” pentru a-[i reaminti cuno[tin]ele [i pentru a egaliza cumva nivelul.

Profesorul de chimie locuie[te \n cartier. Este tân`r („sub 30 de ani, vreo 25”) [i „cu el mai vorbim pe-aici”.
Mai este „profesoara de român` cu care am f`cut aici \n clasa a V-a aici. Nu-i prea pl`cea de noi, nu-i pl`cea de noi, c`
eram majoritatea romi \n [coal`”.

Un alt motiv de dezam`gire este inechitatea \n ce prive[te dotarea claselor. Una dintre clasele de a IX-a \nva]`
\ntr-o sal` cu parchet nou, pupitre individuale noi… [i e cam singura astfel utilat`. Alt` clas` a IX-a se afl` \ntr-o sal`
cu „geamuri ce nu se \nchid… intr` frigul… e parchet vechi, sunt p`ienjeni. E cea mai murdar`! Am fost [i am chemat
femeile de serviciu… Nu i-a pl`cut dar am \ncercat s` facem mai bine”. (elev`)

Figura 14. Sala fostei clase a VIII-a

43
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

La nivel declarativ, priorit`]ile pentru elevii de clasa a IX-a sunt clare: „[coala, \nv`]`tura, educa]ia…”
„Trebuie s` [tii!”

Elevii care acum sunt la liceu au format \n urm` cu un an o singur` clas` a VIII-a, prin comasarea a dou` clase
foste a VII-a, datorit` num`rului mic de elevi. Din efectivul astfel rezultat, 3 persoane au fost \n situa]ie de repetare a
anului, iar potrivit statisticilor to]i ceilal]i au mers la liceul din Bicaz (cu profil teoretic sau tehnologic). Din conversa]iile
cu elevii absolven]i reiese \ns` c` sunt 18 \nscri[i actualmente \n clasa a IX-a… Nu a existat abandon [colar.

Exist` \ns` o problem` delicat` cu care se confrunt` conducerea [colii: dorin]a adul]ilor sau fo[tilor elevi ce
au renun]at or au fost nevoi]i s` renun]e la [coal` de a urma programele „A doua [ans`”. Directorul unit`]ii a \ncredin]at
responsabilitatea realiz`rii dosarelor unui astfel de personaj, interesat [i determinat s` beneficieze de instruc]ie. |ns`, \n
ciuda tuturor eforturilor, nu s-a reu[it strângerea num`rului minim de cursan]i ce ar fi f`cut posibil acest lucru!

IV.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

Am amintit deja anterior despre structurarea din punct de vedere etnic [i socioprofesional a locuitorilor din
cartier. Implicit, a copiilor ce constituie bazinul de selec]ie pentru elevii [colii. {i, din cele discutate cu profesorii, elevii
sau p`rin]ii bic`jeni, se constat` c` cel pu]in unul dintre p`rin]ii celor afla]i \n situa]ie de abandon este de etnie rom`.

O a doua caracteristic` este situa]ia locativ`. Locuiesc \n spa]ii relativ mici ca dimensiuni (\ntre 24 [i 40 m2)
el pu]in 7 persoane, familii extinse: bunici, unchi, m`tu[i, veri[ori, nepo]i, concubini etc. Coroborat cu precaritatea
financiar`, lipsa orient`rii [colare, o imagine de sine foarte sc`zut` sau cu incapacitatea de a identifica [i valorifica
oportunit`]i, \ntârzie din varii motive debutul [colarit`]ii, \nscrierea \n clasa I având loc undeva \n jurul vârstei de 9 ani.
|n cazul repet`rii anului, o dat` cu cre[terea diferen]ei de vârst` se reduc [i similarit`]ile cu colegi de clas`, concretizate
cu incapacit`]i comunica]ionale sau de adaptare. {i nu rareori, ele mascheaz` dificult`]i de \nv`]are sau dezechilibre
afective, alimentate de c`tre mediul familial [i evidente \n raporturile sociale cotidiene.

Exemplul este cel al unuia dintre elevii intervieva]i, care abia la 11 ani a intrat \n clasa I. A r`mas corigent \n
clasa a III-a [i s-a prezentat la examenul din toamn` la una din cele dou` discipline cu probleme. De programarea
celeilalte zice c` nu a [tiut [i c` nici organizatorii evalu`rii nu au manifestat deschidere a[a cum s-a \ntâmplat \n cazul
unui alt coleg. Fiind prea mare pentru nivelul de [colaritate de la acel moment dat (14 ani \n clasa a III-a), nu a mai
putut fi \nscris \ntr-un nou an [colar.

Mecanismele de interven]ie sunt reduse [i foarte reduse. Tr`ie[te cu bunicii, tat`l [i concubina, cu v`rul [i
concubina acestuia [i cu unul dintre nepo]i [i cu unul dintre copiii vitregi ai v`rului… 7h30 – 8h00. Apoi ies pe-afar`
la fotbal sau la „box” (sacul cu rumegu[), pân` seara… Trec pe-acas` când mi se face foame. […] Cei care nu mai
venim la [coal` ne facem de lucru. Eu am fost la izvor, al]ii trag lemne sau fân, cu c`ru]a… Ne \nvârtim pe aici,
desc`rc`m ma[ini, mut`m mobil`. Facem ce putem!”

P`rin]ii \ncearc` regrete tardive, combinând disculparea cu mâhnirea. „S-a \nc`ierat cu unii-al]ii, a fost prea
târziu când am descoperit. Aveam treab`… [i nu st`team s` urm`resc ce se \ntâmpl` pe afar`! Lumea a zis c`-s
criminal`…” (p`rinte) Sau probeaz` lips` de realism fa]` de b`iatul ce acum are deja 16 ani: „L-am trimis ieri la p`dure.
E mic \ns`, nu [tie, s-a pierdut [i l-a g`sit o vecin`. A adus ghebe, am vândut vreo 5 kg apoi am contribuit pe unde am
avut de dat… la [coal`…” (p`rinte). E[ecul parental este \ns` evident [i dureros: „E obraznic! |mi spune [i lumea, am
pândit [i eu… Am preten]ie dar m-a dezam`git”.

Profesorii cred c` schimb`rile sunt prea numeroase [i prea rapide. Despre elevii de acum spun c` sunt „un
pic mai liberi.” (profesor) Cei ce frecventeaz` [coala sunt „mai deschi[i, particip` la diverse activit`]i… To]i elevii,
absolut to]i particip`”. (diriginte)

Despre cei ce au refuzat [coala spun c` „nu-[i continu` studiile un elev care nu dore[te s` \nve]e ci s` câ[tige
bani”. Despre cei pe care sistemul \i refuz`, nu spun nimic…

44
{COALA NR. 2, DODENI, ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM}

IV.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

Renun]area la [coal`, \n toate cele 3 forme mai vizibile ale sale (absenteism, retragere de la [coal`, renun]area
la a merge \n clasa a IX-a), sunt \n opinia bic`jenilor, o consecin]` direct` a situa]iei sociale deja descrise anterior. „Sunt
elevi cu p`rin]ii pleca]i \n str`in`tate [i nu-[i mai dau interesul”. (diriginte) P`rin]ii nu sunt \n m`sur` s` monitorizeze
parcursul [colar [i „parc` [i interesul este mult mai sc`zut, sunt dezinteresa]i”.

Altfel, circa 3 sferturi dintre p`rin]i sau dintre tutorii legali sau informali vin [i se intereseaz` despre rezultatele
elevilor. Cei care nu vin sunt p`rin]ii celor submediocri din punct de vedere al \nv`]`turii, cei care chiar nu au mediu
prietenos dezvolt`rii, cu probleme familiale acute.

Un inventar superficial al motivelor ce contribuie la renun]area prematur` plaseaz` pe primul loc \n opinia
p`rin]ilor situa]ia material` dezastruoas`. De exemplu: „Am \mputernicire de la fiic` [plecat` la munc` \n Grecia de
aproape 8 ani, cu fiice aflate \n grija bunicii - NB], de la ambasad` dar la prim`rie nu m-au ajutat. Acolo are acte, medic
de familie, venit foarte mic… Ea pl`te[te chirie [i cât câ[tig` trimite la noi, uneori chiar [i peste 300 EUR. Dar pl`tim
câte 7 milioane la curent, la ap`, la gunoi… Suntem multe persoane [7 \ntr-o garsonier` - NB], trebuie s` pl`tim!
Ajutorul social e de un milion jumate… Iar `la nu-mi ajunge s` iau un costum de haine pentru b`iat. […] Am un
televizor, n-am frigider, […] un aragaz mic cu trei ochiuri, [i `la s-a stricat, ne \nc`lzim la un godin. {i nimeni dintre
noi nu lucreaz`, nici unul nu are serviciu”. (p`rinte de copil \n abandon)

Un al doilea motiv ar fi problemele medicale ale membrilor familiei: „Eu a[ fi de acord s` se \ntoarc` la [coal`
dar eu nu mai am nici un fel de sprijin. [Femeia sus]ine c` \n prima parte a [ederii \n Italia, când muncea „la negru” \n
confec]ii, a contractat un cancer pulmonar [i o alt` afec]iune renal` - NB] Dar dac` eu nu stau bine cu s`n`tatea [i nu
am alt` posibilitate. […] Singur` s` stau \n cas` mi-e fric` [i mie. Singur` s` merg pe strad`… Mi-e foarte fric`! Dac`
m` apuc` o criz` [i cad jos? Am mai multe probleme… […] Mi se r`ce[te corpul, \n timpul \n care mi se r`ce[te corpul
nu mai [tiu nimic. Am f`cut com` \n Italia de 3 ore jum`tate…” (p`rinte) \n ciuda luxului de amânunte furnizate,
situa]ia este neclar` [i las` a se \ntrevede o combina]ie de egoism [i orgoliu, cu o oarecare tendin]` de exploatare a
situa]iei: „Ia aloca]ia de pe noi” (fiica). La acesta se adaug` [i iner]ia cronic`: „Dac` copiii mei nu aveau ce mânca azi,
se ocupa [colile, prim`ria, bisericile. Te ajutau enorm! Aici, dac` nu te \nvâr]i sau nu faci nimic… Atât a[tept`m: ajutorul
social”. (p`rinte)

Versiunea copilului prezint` varia]ii [i neconcordan]e: „Am fost \n clasa I aici. Am plecat \n Italia, [tiam s`
scriu [i s` citesc dar pentru c` aveam alt nivel decât al lor m-au b`gat direct \n clasa a V-a. A[a nu am f`cut clasele mai
mici [i n-am putut s` \nv`] cele necesare…[…] Mama a \nceput s` aib` probleme \n Italia [i am revenit \n ]ar`. {i m-a
dat la [coal`… Dar nu am reu[it s` m` adaptez [i am dorit s` o ajut pe mama prin cas`… Ea n-a vrut s` m` lase s` ies
din [coal`! […] M` trezesc la 8, fac curat prin cas` [i \i dau afar` pe restul c` nu pot cu ei. […] Apoi \i ajut pe fra]ii care
se \ntorc de la [coal`”. (elev` \n abandon)

Am insistat pe incapacitatea de adaptare a elevei [colarizate \n clasa I aici iar apoi \n Italia. Spune c` profesorii
de dincolo aveau timp mai mult, explicau mai bine [i era mai interesant. |n acela[i timp, eviden]iaz` \ns` faptul c` (de[i
[tia s` citeasc` sau s` scrie, „era foarte inteligent`, a venit o comisie de 6 profesori s` o vad`” – mama) trecerea direct
la un nivel superior nu a \nsemnat o echivalare perfect` a cuno[tin]elor. „Erau lucruri pe care nu le [tiam, multe
informa]ii…”

45
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 15. {coala foarte prietenoas`

O discu]ie de profunzime [i analizarea istoriei personale a adul]ilor furnizeaz` date suplimentare pentru
identificarea unui stoc educa]ional sc`zut: „Nu am avut p`rin]i, sunt venit` din Maramure[… Nu am lucrat niciodat`
dar n-am dat copiii la orfelinat [i i-am crescut singur`”. „Nu [tiu carte” „Sunt desp`r]it` de so] de 22 de ani”. (mam`
[i bunic`) Sau „Am doar clasa I. {i 8 copii. […] [i 6 nepo]i. Locuim to]i 14 \ntr-o garsonier` \nchiriat`”. (p`rinte)

O alt` explica]ie poate fi g`sit` [i \n lipsa de \ncredere \n sistemul educa]ional de la un anumit moment. Sau
\n nevalorizarea [colii, indiferent de condi]ii. „E mare, eu l-am dat la 9 ani \n clasa I. |mpreun` nepo]elul cel mare. […]
Nu aveam cu cine s`-l las [pe b`iat] \l luam cu mine peste tot, nu aveam cu cine s`-l las… Tat`l lui, concubinul meu,
era foarte agresiv. {i cu copii”. (p`rinte) Informa]ia se coreleaz` cu alte elemente ce \ntregesc profilul afectiv-atitudinal:
„A fost un b`iat foarte bun. Ca o fat`, cuminte…”

Despre acela[i copil [i despre posibilitatea relu`rii studiilor, mama spune c` „ar vrea s` se \ntoarc` la [coal`
dar i-e ru[ine. Ce-o s` zic` lumea c` face [coala din nou?” {i motivul apare mult mai bine articulat \n relat`rile fo[tilor
elevi: „S` r`mân eu b`trânul [colii?” (elev \n abandon). De[i „colegii au spus c` e o gre[eal`. - Ai fost prost! Nu conteaz`
c` te f`ceam noi mo[neagul [colii… Colegii ne ajutau, la lec]ii, la lucr`ri”. (alt elev)

Figura 16. Comunicând cu [coala

46
{COALA NR. 2, DODENI, ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM}

„Majoritatea sunt buni, amabili. Al]ii ur`sc ]iganii… „}âganii cu românii, tot aceia! Aici la noi nu conteaz`,
poate s` fie oricare, ne \n]elegem \ntre noi \n cartier. Dar \n ora[… Nu conteaz` c` ]âganul are [i o inim`, [i ochi”.
(elev) [i gesticuleaz` a lehamite, continuând s` pledeze pentru o alt` atitudine \n raport cu cei ce „mai bronza]i dac`
sta]i la soare” sau care poart` „o hain` mai ferfeni]`”.

|[i amintesc [i despre cogenari sau covârstnici \n situa]ii similare: „Sunt colegi care veneau când doreau ei la
[coal`. |nainte, când era mediatorul [colar, ne mai ajuta… Ne aduceau la cei nec`ji]i câte o saco[`, ne ajutau…” (elev)
„M`car a[a, pentru c` la teme nu prea ne descurcam cu ele… Erau cuvinte pe care nu le \n]elegeam. Aveam nevoie de
explica]ii, de r`bdare”. (elev`)

Chestiona]i despre amintirile pe care le au din anii de [coal`, elevii se sfiiesc s`-[i exprime nemul]umirile.
Spun c` „doamnele ne explicau bine”. |n acela[i timp, „nu prea ni se spuneau notele… |ntrebam [i-mi zicea alte note.
Sau zicea c` spune diriginta”. (elev)

„Venea profesorul de religie de anu’ trecut cu linia aia cu muchii, domnu’! {i-]i tr`gea peste degete, nu la
palm`. Aluminiu peste degete… A v`zut v`ru-mi-o [i m-a \ntrebat. {i-a zis c` vine [i c`…” (acela[i elev)

„Profesoara de român` ]ipa la mine. M-a v`zut c` eram cel mai prost dar st`team cuminte [i mi-a aruncat
cartea de pe banc`. Atunci m-am ridicat, am b`gat banca \ntr-un col] [i-am ie[it afar`…” (alt elev)

Profesorii cred c` atunci când elevii nu vin la [coal`, nu o fac pe motive medicale. Sau pur [i simplu \i trimit
p`rin]ii la treab`, neavând mijloace financiare. Tot \n opinia lor, mai u[or absenteaz` elevii naveti[ti. Mai rar, pentru
c` vin cu microbuzul [colar… Apoi „sunt cei cu probleme familiale. Probabil mai g`sesc [i altceva mai bun de f`cut:
prefer` s` stea s` se uite la televizor, dac` au… Dac` nu, muncesc cu ziua: t`iat lemne, prin p`dure”.

Elevii buni vin la [coal`. Nu cred c` cineva st` acas` din pl`cere. Nu din [coala asta… „Azi stau acas` pentru
c` nu au chef… Nu au dorin]e de evolu]ie [colar`”. (diriginte)

Webografie, accesat` \n 20.10.2009:

1. http://www.primariabicaz.ro/
2. http://www.primariabicaz.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=28&Itemid=52

47
{coala cu clasele I-VIII
nr. 6 Cartier M~R~}EI,
PIATRA-NEAM},
jude]ul NEAM}

Investigator principal:
Andrei Pârvan

Expert local:
Elena Preda

Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:
l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;
l Documentarea unor resurse disponibile on-line;
l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice
raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Ele completeaz` informa]iile prelucrate ca urmare a interviurilor aprofundate cu:
m Directorul unit`]ii [colare;
m Dirigintele clasei a VIII-a (din anul [colar precedent);
m Absolven]i ai [colii \n anul [colar 2008-2009, \n prezent elevi \n clasa a IX-a la institu]ii de \nv`]`mânt
din ora[, oarecum nu foarte de parte de domiciliu.

Fotografiile din document apar]in arhivei institu]iei [i sunt preluate cu permisiune.


{COALA CU CLASELE I-VIII NR. 6 CARTIER M~R~}EI, PIATRA-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

I.1. A[ezare [i istoric

Piatra Neam] este un ora[ de circa 100.000 de locuitori aflat pe valea Bistri]ei, \n nord-estul României. Este
re[edin]` a jude]ului Neam] [i concentreaz` majoritatea institu]iilor publice cu rol administrativ. Din punct de vedere
industrial, \n prezent este al doilea centru industrial al jude]ului iar dup` 2004 \ncearc` un reviriment evident din punct
de vedere economic [i al dezvolt`rii urbane. Beneficiaz` de un cadru natural de excep]ie, fiind amplasat \ntr-un bazin
intramontan, la altitudinea de 310 m, str`juit de culmi \mp`durite, cu \n`l]imi \ntre 460 [i 859 de metri.

Una dintre cele mai vechi culturi existente \n spa]iul românesc este originat` \n apropiere. Continuitatea
existen]ei umane poate fi urm`rit` de-a lungul secolelor, prin perioada geto-dac` (din care exist` fortifica]ii nu departe
de ora[), pân` \n 1387 când este men]ionat sub numele de Kamena (Piatra) \ntr-o list` a ora[elor sub ocupa]ie rus`. |n
anul 1431 apare sub denumirea de Târgul de la Piatra lui Cr`ciun dar statutul de târg domnesc \l prime[te doar \n anul
1453 (Curtea domneasc` de aici construit` de {tefan Cel Mare fiind men]ionat` \n mai multe rânduri: 1552, 1570,
1594). Abia la \nceputul secolului al XIX-lea Piatra se impune ca fiind cel mai important centru urban [i comercial al
]inutului. Apar atunci primele fabrici (hârtie, ]es`turi, cherestea, s`pun, chibrituri, bere etc.) dezvoltarea ora[ului ducând
la construirea c`ii ferate Piatra-Neam] – Bac`u.

|n 1832 este amintit` prima [coala public` iar \n 1871 se construie[te primul teatru. |n 1859 devine Piatra
Neam], pentru a putea fi deosebit de numeroase alte localit`]i cu denumiri similare.

Dup` primul r`zboi mondial popula]ia ora[ului \ncepe s` creasc`, odat` cu num`rul fabricilor [i atelierelor sau
cu proiectele de sistematizare [i \mbun`t`]irile edilitare. Cel de al II-lea r`zboi mondial a stopat avântul economic iar
pierderilor [i distrugerilor suferite \n acei ani li se adaug` jafurile [i teroarea practicate de c`tre Armata Ro[ie dup`
momentul August 1944.

Perioada imediat urm`toare este momentul \n care se \nregistreaz` o semnificativ` cre[tere a popula]iei. Dup`
reforma administrativ-teritorial` din 1968 ora[ul redevine re[edin]` de jude] [i cunoa[te o dezvoltare din ce \n ce mai
dinamic`. Sunt integrate \n aria urban` zonele limitrofe [i se construiesc numeroase cartiere (\n majoritate de blocuri)
\n zonele periferice, a[a cum este [i cazul cartierului M`r`]ei.

I.2. Ocupa]ii, angajatori

Ritmul este rupt dup` 1990 când, pe fondul contextului economic [i social (\nchiderea fabricilor, cre[terea
numeric` a popula]iei) nivelul standardului de via]` se pr`bu[e[te, situa]ia redresându-se treptat abia \n ultimii ani. |n
acest sens, merit` aten]ie ritmul dezvolt`rii urbei [i cel de cre[tere a num`rului popula]iei, respectiv descre[terea de
dup` schimbarea regimului comunist.

49
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Istoria acestor ani poate fi explicat` uzând de dou` elemente, foarte strâns legate \ntre ele: industrializarea
accelerat` (construc]ia platformelor industriale din sudul ora[ului, S`vine[ti - Roznov) [i suprapopularea urban`
(datorit` cre[terii natalit`]ii [i migra]iei de la sat la ora[). Ambele fenomene pot fi fixate \n jurul anului 1960, dup`
construc]ia combinatului chimic \nceput` \n 1958

Cartierul M`r`]ei este „s`rac, plin de oameni care beneficiaz` de ajutoare sociale” (profesor). P`rin]ii sunt
foarte mul]i pleca]i iar copiii r`mân \n grija celuilalt p`rinte (dac` exist`), a bunicilor/rudelor sau chiar singuri. „Din
eviden]ele noastre, cred c` ne \ncadr`m undeva la 30%. Din fiecare clas`, la 20 [i ceva de copii, cel pu]in 6 au unul sau
doi p`rin]i pleca]i afar`…” (director)

Sunt p`rin]i care lucreaz` \n pia]`, zi lumin`. „Când s` te duci la ei [i cum s` vorbe[ti la 10 sau 11 noaptea?
A[a c`, dac` e nevoie… mergem acolo”. (profesor)

Dat fiind contextul economic [i cel social, revin din ce \n ce mai mul]i din Italia sau Fran]a. |ns` cifrele nu
sunt impresionante, undeva la 2% dintre elevii \nscri[i \n anul curent de \nv`]`mânt. Din acela[i motiv, al recesiunii,
s-au \mpu]inat [i cazurile familiilor care anterior aveau o situa]ie financiar` bun`: mici \ntreprinz`tori, meseria[i \n
construc]ii (care \nainte chiar aveau comenzi) sunt mai degrab` rare. Chiar cei care erau \n regul` au situa]ii financiare
grele de le \nceputul recesiunii…

Figura 17a. Localizarea cartierului M`r`]ei pe harta municipiului Piatra Neam]

50
{COALA CU CLASELE I-VIII NR. 6 CARTIER M~R~}EI, PIATRA-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii

Distan]a dintre Bac`u (punct nodal \n zona central` a Moldovei \n materie de leg`turi de comunica]ie sau
oportunit`]i economice) [i Piatra-Neam] se parcurge \n circa o or`. Pu]in mai mult dureaz` c`l`toria pe calea ferat`.
De aici c`tre mun]i (spre Bicaz) mai sunt al]i circa 25-30 km, cu leg`tur` spre Transilvania, 60 de km pe [osea c`tre
Roman [i E 85, circa 45 spre Târgu-Neam] [i apoi \nc` 70 pân` la Suceava. Cel mai apropiat aeroport este cel din
Bac`u, fiind un important punct de tranzit \n drumul nem]enilor c`tre locurile de munc` din ]`rile europene.

Figura 17b. Harta regiunii

Harta zonei, disponibil` la http://www.casabilbor.ro/images/harta-turistica.gif

{coala nr. 6 se afl` \n cartierul M`r`]ei, pozi]ionat \n partea de sud-est a municipiului, delimitat de dou`
artere de circula]ie majore care se intersecteaz` \n [oseaua ce duce c`tre Bac`u. Altfel, se \ncadreaz` \ntre muntele
Pietricica [i calea ferat` Bac`u – Bicaz. |n zon` predomin` blocurile (de 5 sau 9 nivele), construite \ntre deceniile 7 [i
9 ale secolului trecut. Apartamentele sunt mici ca num`r de camere [i suprafa]`, str`zile interioare relativ \nguste [i
aglomerate de autovehicule.

Administra]ia public` local` (cel pu]in \n ultimii ani), a derulat proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere,
a re]elelor de canalizare [i telecomunica]ii. S-au f`cut parc`ri, au \nceput s` apar` locuri de joac` pentru copii iar
tendin]ele de modernizare au adus \ntre blocuri unit`]i bancare sau magazine mai bine aprovizionate. Cet`]enii
beneficiaz` practic de tot confortul urban, de acces la mijloace moderne informare, comunicare [i divertisment.

De aici pân` \n centrul ora[ul sunt cam 15-20 de minute de mers lejer, pe jos. Limita exterioar` a urbei [i fosta
zon` industrial` se afl` la alte 10’ de mers cu autoturismul sau transportul public urban. Pentru c` exist` linii (microbuz,
autobuz, troleibuz) ce poart` c`l`torii atât c`tre punctele de interes comercial sau administrativ cât [i c`tre locurile de
munc`.

|n Piatra Neam], ca [i \n toat` acea zon` a Moldovei, exist` comunit`]i religioase minoritare, neoprotestante
pu]in peste media na]ional`. Reprezentativ` la nivelul cartierul M`r`]ei poate fi cea a Cre[tinilor Adventi[ti de Ziua a
{aptea (ce au o biseric` \n apropierea [colii).

51
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

I.4. Perspective de dezvoltare

Pietrenii spun despre ora[ul lor c` este „Perla Moldovei”. S-a dezvoltat aici un nucleu cultural-artistic (2
teatre, liceul de profil), sunt câteva muzee (de art`, de istorie, de etnografie, Muzeul de Art` Neolitic` Cucuteni),
biblioteci, galerii de art`, 2 teatre, vestigii arhitecturale [i cl`diri de patrimoniu.

De asemenea, s-au diversificat oportunit`]ile de petrecere a timpului liber, de relaxare sau divertisment:
telegondol`, baz` hipic`, stadion, complex de agrement. |n Piatra-Neam] sunt câteva cluburi cu tradi]ie (fotbal, handbal
masculin, volei feminin, baschet) ce furnizeaz` oportunit`]i pentru exerci]iu fizic sau de \nalt` performan]`.

Din punct de vedere economic, lucrurile \ncep a se remedia. „Pe val” sunt investi]iile \n turism \ns` nu am
intrat \n posesia unor date statistice sau a informa]iilor suplimentare. Nici referitor la proiectele de dezvoltare urban`,
nici la planurile referitoare la cartierul unde este situat` {coala nr. 6.

II. DESCRIEREA {COLII

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

Actuala {coal` nr. 6 a func]ionat mai \ntâi ca Liceu de construc]ii, apoi a c`p`tat denumirea de {coala
General` Nr. 26. Denumirea actual` o are din 2005 iar din 1993 s-a ad`ugat un nou corp beneficiind de spa]ii [i dot`ri
moderne de \nv`]are. Aici func]ioneaz` [i Gr`dini]a Nr. 2.

Cu excep]ia deja precizat`, „din 1975 [când a fost construit` - NB] \n [coala asta nu s-au f`cut deloc investi]ii,
de nici un fel. Lambriu vechi, tern, rupt… Multe, foarte multe schimb`ri am f`cut”, spune directorul unit`]ii [colare.
A venit aici \n vara anului trecut, „din afar`” (domiciliat \n partea opus` a ora[ului [i anterior inspector [colar) [i „cu
multe insisten]e la consiliul local” s-a reu[it ceea ce se poate vedea ast`zi din afar`: o [coal` urban` obi[nuit` (din punct
de vedere a arhitecturii), vopsit` \n culori vii (tonuri de galben [i maro, c`r`miziu, ocru etc.) cu alei asfaltate sau betonate,
bine \ngrijit`. |n fa]a [colii este un spa]iu verde bine \ntre]inut (despre care urma s` afl`m c` este rezultatul unui proiect
de dat` recent`) iar \n spate acela[i asfalt bituminos ce acoper` \ntreaga suprafa]` a cur]ii.

Fotografia 1. - Arhiva institu]iei

Are garduri metalice, \nalte [i foarte \nalte pe alocuri, parc` pu]in inestetice… Dincolo de ele sunt cele 2
corpuri de cl`diri. Cu s`li de clas` spa]ioase, luminoase, cu laboratoare dotate cu mobilier [i aparatur` specifice:
matematic`, biologie, limba român`, istorie, informatic`, bibliotec` cu aproximativ 9500 de volume, sal` de sport,
vestiare, grupuri sanitare la fiecare etaj (foarte moderne [i foarte \ngrijite).

52
{COALA CU CLASELE I-VIII NR. 6 CARTIER M~R~}EI, PIATRA-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

Fotografia 2. - Arhiva institu]iei

{coala se mândre[te cu o grup` de gr`dini]` cu orar prelungit [i 5 grupe cu orar normal ce func]ioneaz` \n
incinta [colii. La acestea se adaug` o alt` gr`dini]` cu 10 grupe cu program prelungit, tot \n structura [colii, aflat` nu
foarte departe. Ambele asigur` bazinul de selec]ie pentru cei ce sunt integra]i \n clasa I [i (cel pu]in \n toamna lui 2009),
nu au existat (pentru prima oar`, din spusele interlocutorilor) nici un fel de probleme \n realizarea efectivelor sau
normarea cadrelor didactice. „Am avut \ntâlniri cu copilu]ii, le-am ar`tat [i oferta. Mai \ntâi copiilor [i apoi p`rin]ilor!”
(director)

O a doua surs` de satisfac]ii este biblioteca. Pe lâng` stocul valoros de volume, gestioneaz` mijloace de \nv`]are
moderne (software educa]ional), aici fiind organizate activit`]ile specifice.

Cel mai mare motiv de mândrie sunt \ns` cadrele didactice [i elevii, „familia” [i „echipa”. |n ce \i prive[te pe
cei din urm` „cel mai mare câ[tig este c` ne-am câ[tigat de partea noastr` elevii” (director), Consiliul Consultativ al
Elevilor preluând din responsabilit`]i [i mediind comunicarea la nivelul reprezentan]ilor. „Avem de gând s` realiz`m
un sistem de men]inere [i monitorizare a disciplinei. Se vor ocupa de situl [colii, propun deja activit`]i extra[colare sau
alte lucruri pe care le doresc de la [coal`…”

|n prezent, din relat`ri rezult` c` sunt pu]ine probleme disciplinare. „Sunt n`zdr`vani, deh…” (profesor) dar
„sunt ni[te copii buni. {i sunt profesori care-mi spuneau anul trecut: abia a[tept s` m` intru la clasa ta”. (diriginte)

}intele strategicele vizeaz`, pe lâng` rezultatele mai bune la evalu`ri [i examene, perfec]ionarea cadrelor
didactice („organizat, cu descriptori de performan]`”, director). „Pân` acum ne-am ocupat mai mult de calitate \ns`
ne intereseaz` [i performan]a elevilor no[tri”.

|n fapt, elevii [i mediul din care ei provin sunt probabil cele mai vizibile motive de \ngrijorare pentru
conducerea [colii [i pentru cadrele didactice. Datorit` fenomenelor de migra]ie [i implica]iilor demografice, sunt din ce
\n ce mai dese cazurile elevilor de clasa a VIII-a care stau singuri (a[a dup` cum este situa]ia foarte recent al unei eleve
\n prezent plecat` [i ea, definitiv) sau chiar cu fra]i mai mici. Or sunt \n grija unor m`tu[i sau rude care vin s`-i verifice
s` vad` ce mai fac. Iar rudele nu sunt tocmai localnice, venind chiar din comunele \nvecinate sau de la distan]e mai mari,
din jude].

De exemplu, blocul recent modernizat din fa]a [colii g`zduie[te \n prezent fo[ti locatari ai unui cartier de case
sociale (ce fuseser` ini]ial grajduri), \nainte de amenajare. „Locuitori s`raci [i foarte \ncerca]i: [omaj, violen]`, mult
alcoolism, lichid`ri judiciare [i execu]ie judec`toreasc`, divor]. Avem chiar cazuri \n care trebuie s` \i ap`r`m pe copii
de p`rin]i! Vin [i vorbesc urât, vulgar, ca nivel de adresabilitate… Se ceart` peste capul copilului, cu tentativ` de
sustragere pentru \nsu[irea pensiei alimentare”. (profesor)

53
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

O oportunitate \n acest sens este localul [colii [i cursurile care dureaz`, de regul`, pân` cel târziu la orele 14.
Este mai greu de influen]at [i organizat un orar prelungit pentru to]i copiii [colari \ns` \n sistem „after-school” se pot
organiza activit`]i remediale sau de preg`tire [colar` suplimentar` (teme, cercuri de specialitate, alte activit`]i). Iar
servirea mesei de prânz ar constitui nu doar o bun` strategie de atragere [i men]inere a intereselor [i prezen]ei [colare.

II.2. Reprezent`ri asupra [colii

La schimbarea de management din 2008 „era o [coal` plecat` \n deriv`. {i era un sport la care subscriseser`
cam mul]i… Deja devenise de notorietate ie[irea din uz. […] Climatul nu era nicidecum de munc`. Colegii cu derapaje
s-au pensionat, au plecat… F`cusem un soi de terapie \n fiecare diminea]`. Unii ne mul]umesc [i acum…” spune
actualul director.

„|n sala asta era un col]ar mare. Pere]ii \nchi[i, atmosfera grea… Aici era un bar! […] Femeile de serviciu
abia a[teptau s` fie trimise s` cumpere câte ceva pentru a putea pleca definitiv. Cum s` \[i fac` treaba? Unul dintre
mecanici f`cea taximetrie \n timpul serviciului, cel`lalt presta servicii prin vecini.

Situa]ia s-a schimbat: „Acum vin ei. To]i vor s` fac`, s` aduc`...” R`mân problemele cronice de sistem: lipsa
unei motiv`ri suplimentare, lipsa motiva]iei, vârsta cadrelor didactice. Este \ns` un avantaj mare c` sunt localnice [i c`
(multe) sunt din cartier.

Absolven]ii spun despre profesori c` sunt „buni” dar „zgârci]i la note” [i arbitrari \n evaluare. De asemenea,
ofer` cu generozitate informa]ii detaliate despre unii „care ne jigneau dar ne-au trecut pe to]i, pân` la urm`”.

Fotografia 3. - Arhiva institu]iei

Cea mai acut` problem` este dotarea material`: „V` vine a crede c` nu avem laptop? Videoproiectorul numai
noi [tim cum l-am luat… Camera de luat vederi prin ac]iuni caritabile [i serb`ri. Nu avem mobilier, am adus noi pentru
bibliotec`. Vrem s` facem un cabinet de limbi str`ine. Vrem s` facem o sal` pentru servit masa…”

Cei din clasele mai mari sunt \ns` mai dezavantaja]i. Spun c` nu toate clasele au fost remobilate, c` mai ales
s`lile celor din anii terminali sunt \ntr-o stare avansat` de degradare, recunosc c` nici ei nu sunt foarte disciplina]i [i
grijulii dar sunt unanimi \n a condamna „b`ncile mici” [i incomode.

Absolven]ii spun c` se „descurcau cu temele”. Luau de la unul la altul, mai \ntrebau, se mai \n]elegeau cu
corectorul de rând… (Unul dintre elevii mai „one[ti”, \n ochii profesorului, ce avea responsabilitatea verific`rii temelor
celor de pe rândul s`u. Din relat`rile responden]ilor, un mic despot, foarte coruptibil, [antajist [i profitor).

Pentru profesori importante sunt [i condi]ion`rile copiilor [i componenta educativ` cu care provin din familie:
limbaj, atitudine, \ncredere \n educa]ie [i credibilitatea [colii, capacitatea redus` de interac]iune ([i inteligen]a socio-
emo]ional` firav`). „Tr`im aici efectul de ser` al educa]iei: una \i \nv`]`m \n [coal` iar \n strad` e[ti nevoit s` ar`]i
altceva decât elegan]`”. (director)

54
{COALA CU CLASELE I-VIII NR. 6 CARTIER M~R~}EI, PIATRA-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

Sunt copii hiperactivi, ultradefensivi, cu capacit`]i extrem de reduse de autocontrol. Lipse[te disciplina
interioar` iar p`rin]ii par neputincio[i \n fa]a agresivit`]ii unora dintre proprii copii… Neputincio[i sunt [i cei pe care
societatea i-a validat ca speciali[ti (\n cazul unui copil cu un limbaj \n afara decen]ei [i manifest`ri maniacale obsesiv-
sexuale sau de violen]`). Situa]iile provoac` st`ri de disconfort sau conflictuale (\n comunitate) iar dezamorsarea lor nu
este \ntotdeauna u[oar`…

{coala nu are consilier de orientare [colar` sau profesional`, nici psihopedagog sau psiholog [colar. Totul
este \n responsabilitatea coordonatorului educativ! |n urm` cu un an \ns`, Centrului Jude]ean de Resurse [i Asisten]`
Educa]ional` i-a fost solicitat un profesor itinerant. Anul trecut erau 4 copii cu probleme, \n toamna aceasta 25. „Stresul,
agita]ia, alienarea cresc [i alterarea psihicului se accentueaz`…” (director)

Exist` [i elevi cu cerin]e educative speciale. A fost mai greu pân` s-a asimilat ideea [i pân` s-au obi[nuit ceilal]i
cu ei. Acum, face parte din normalitate.

II.3. Rela]ia [coal`-comunitate

Un specific al {colii nr. 6 din Piatra-Neam] este vecin`tatea foarte apropiat` a blocurilor. Doar câ]iva metri
despart cl`direa [i terenurile [colii de blocurile ce o \mprejmuiesc, aceast` distan]` reducându-se pân` chiar la 200 de
cm, pe alocuri.

Vecin`tatea uman` a fost \ns` mai greu de apropiat. P`rin]ii \nc` vin greu la [coal` [i acum, date fiind
condi]iile. Dar \n urm` cu un an, percep]ia institu]iei era dezastruoas`, \n condi]iile pr`bu[irii economice anterioare,
\ncrederea \n [coal` la cote foarte sc`zute. Lipsa de preocupare [i de interes vizau \ns` [i proprietatea [colar`: „Lunea
diminea]a, era groaznic! Pahare, cutii de bere, scutece… |[i f`ceau week-end-ul la picnic, \n spa]iul [colii. Acum aflu
c` dup` proiectul OAZA DINTRE BLOCURI, numai’ dac` v`d locatarii pe cineva c` d` târcoale se iau de el...”

Fotografia 4. - Arhiva institu]iei

„Tot cartierul e problematic! Pe elevi am reu[it s`-i atragem cu break-dance”, cu vorba bun` [i cu preocupare
pentru problemele lor. Cu oferte de dansuri, concursuri, sporturi… Mai rar, cu un suc [i un fursec, sau cu un pachet
pentru cei nevoia[i!

|n timp, „oamenii au \n]eles c` [ansa de reu[it` e prin [coal`. {i-au devenit partenerii no[tri, s-au organizat
\n asocia]ia p`rin]ilor [colii [i decid destina]ia fondurilor potrivit intereselor lor. Acum sunt consulta]i tot timpul [i
suntem \mpreun` o echip`!” spune directorul [colii.

Exemplar` este mobilizarea \n privin]a copiilor de gr`dini]`. Conducerea [colii a pornit demersurile pentru
\nfiin]area de grupe noi, chiar \n lipsa mijloacelor financiare. Iar p`rin]ii au hot`rât ca ei s`-[i procure materialele
necesare, doar s` \[i lase copiii aici.
Exist` \n zon` [i o rivalitate mut`, cu {coala nr. 2. Acolo exist` o baz` material` superioar`, un marketing mai
bun. „Se mai duceau dintre absolven]ii clasei a IV-a se mai duceau… Anul acesta \ns` vin ei la noi. Sau se \ntorc cei
neintegra]i de acolo, \n clasele de fi]e…” (director).

55
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Fotografia 5. - Arhiva institu]iei

Foarte greu s-a lucrat cu reprezentan]ii din structurile administrative ale ora[ului. Abia dup` 30 de ani s-au
alocat fonduri necesare renov`rii.

II.4. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar`

„Pentru mine [coala nu reprezint` nimic dar [tiu c` dac` nu mergi la [coal` nu cre[te bila”. B`iatul are
constitu]ie sportiv`, e bine legat, tr`deaz` gesturi de om matur [i stârne[te respect \n ga[ca din jurul s`u. „Noi am avut
via]` grea, am \ndurat multe, ne-am mi[cat mult [i [tiu ceea ce zic…” „Am trecut prin greu [i am \nv`]at s` ne \ncuraj`m
unii pe al]ii”.

La [coal` „cred c` to]i venim oarecum din obliga]ie” adaug` un cogenar, fost coleg [i bun prieten. „Nu, nu
eu chiar vreau s` vin la [coal`”, \l contrazice primul. „Dar sunt de acord c` ceea ce am f`cut noi la [coal` nu are cum
s` ne ajute prea mult \n via]`. Nu-]i trebuie [coal` pentru meserie” dar la [coal`, dac` tot au venit pân` acum, n-au
f`cut-o pentru bani. Ci pentru prieteni, pentru a se mai lumina [i a \nv`]a lucruri.

„Nu au motiva]ie… Poate c` v`d \n jurul lor cum merg lucrurile, p`rin]ii care nu au servicii, oameni cu
diplom` de facultate la fel”. (profesor)

Iar p`rin]ii „las` totul pe ultima sut` de metri, cu dou` luni \nainte de examene”. (diriginte). Chiar [i atunci,
\i controleaz` rar, superficial. „Lips` de timp, de interes…”

„Veneam la [coal` s` nu m` mai sâcâie mama la cap”, spune un altul. „P`rin]ii ne zic s` mergem la [coal`,
s` nu ne apuc`m de b`ut sau de fumat”. „Ne fac capul calendar!” Sau insist` s` le aminteasc` faptul c` nimeni nu
angajeaz` tineri f`r` [coal` [i diplom`.

„P`rin]i ne asigur` necesarul. Ne dau bani”. „Muncesc pentru noi” [i zic c` „dac` nu \nv`]`m, ne trimit la
stân`”. Iar dac` \nva]`, le-au cump`rat calculator, biciclet`, altele… „Pentru noi sunt stimulente, nu recompense”. Dar
unele sunt „cheltuieli inutile… Acum un calculator nu ne folose[te la foarte mare lucru”. (elevul mai matur, cu statut
de lider al grupului).

Absolven]ii clasei a VIII-a consider` \nc` matematica, româna, geografia, sportul [i engleza „materii u[oare”.
„La englez` aveam o doamn` tân`r`, dr`gu]`”, „comunicativ`”, „[tia s` explice”, „ne \n]elegea” [i „punea note pe
merit”. „}inea la disciplin` [i nu discuta!” „Cea dinainte venea [i se juca pe telefon, noi ne b`team joc de ea [i \i f`ceam
faze dure”, farse, unele foarte jenante…

Discu]ia cu fo[tii elevi de clasa a VIII-a fost un moment de rela]ionare profund`, extrem de sincer [i de deschis.
Foarte dezinvolt, admit c` [coala le deschide ochii [i \i ajut` s` [tie „lucruri, s` avem cuno[tin]e” dar c` pentru a reu[i
\n via]` e nevoie s` ai dorin]a, ambi]ia, perseveren]a, d`ruirea. „{i s` [tii când s` renun]i!”

56
{COALA CU CLASELE I-VIII NR. 6 CARTIER M~R~}EI, PIATRA-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

Ca tineri liceeni [i foarte buni prieteni, exprim` o nemul]umire major`: „anturajul de la licee”. Vorbesc despre
ghiozdanele pe care nu le mai g`sesc la locul lor sau deloc. Despre atitudinea pe care sunt nevoi]i s` o aib` \n fiecare zi.
„De ce trebuie s` te a[tep]i mai \ntâi s` fii b`tut sau scuipat? Când intri \n curtea liceului la noi, te ui]i ca-n jungl`! Se
prepar` pe fa]`… [droguri u[oare, ilegale - NB]” Iar personalul administrativ sau de \ntre]inere face acela[i lucru,
consumând \mpreun` cu elevii.

III. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~

III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor

Directorul [colii spune c` exist` relativ pu]ine performan]e [colare. Promovabilitatea se situeaz` undeva pe la
85 - 88%, cu excep]ia anului [colar trecut când a fost de 100% pentru elevii care au [i sus]inut test`rile na]ionale.

|n fapt, experien]a din aceast` var` este plin` de con]inut. Un grup serios de elevi avea foarte multe absen]e.
Se mai adunaser` numeroase acte de indisciplin` [i notelor foarte mici a[a c` o adoptarea de m`suri urgente a fost
imperativ`. Cu mult tact [i inspira]ie, au fost canalizate capacit`]ile artistice [i sportive ale elevilor, s-a consolidat
imaginea de sine [i (cu o motivare constant`) au reu[it s` „intre” \n evalu`ri, apoi s` absolve.

Fotografia 6. - Arhiva institu]iei

Cei mai mul]i au dorit s` ajung` la liceul cu profil auto, la „electroautomatiz`ri”. Un grup compact, mai
numeros, este [i la „bio-chimie”, mediile de peste 7 ajutându-i s` beneficieze de prima op]iune. Iar aici lucrurile difer`
doar pu]in de anii trecut, când cam jum`tate dintre ei mergeau la liceu [i jum`tate \n fostele [coli de Arte [i Meserii,
potrivit spuselor profesorului diriginte.

57
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Cei de la liceul auto sunt \ncânta]i de activitatea practic`. De ma[ini, ma[in`rii [i aparate, chiar dac` (pentru
moment) doar s-au f`cut instructajele. Mici motive de nemul]umire au fa]` de numero[ii elevi naveti[ti [i provinciali
sau num`rul redus [i de calitatea colegelor…

La liceu au descoperit profesori uneori foarte severi dar [i unii exagerat de permisivi. Au identificat
vulnerabilit`]i ale sistemului când au descoperit elevi cu note mari dar f`r` competen]e sociale sau capacit`]i de \nv`]are
deosebite ce „au intrat u[or la liceu” [i acum se bucur` de favoruri.

Altfel, din relat`rile profesorilor, eventuala renun]area la [coal` se \nregistreaz` \nc` de la jum`tatea clasei a
VIII-a. Unii ajung s` repete anul, [i poate s`-l repete \nc` o dat` din cauza absen]elor sau notelor extrem de mici.
Interesul se pierde, capacitatea de \nv`]are asemenea, dispare orice motiva]ie [i finalitate…

Provenind din familii s`race, o foarte bun` parte dintre elevi caut` acea continuare a [colii care „s` le dea o
bucat` de pâine” (director), sau calificarea necesar` s` se angajeze undeva. Dac` fundalul familial este unul dezorganizat,
adesea se pare c` dispare [i dorin]a pentru ceva mai bun, inclusiv pentru dobândirea unei anumite situa]ii profesionale.

O component` vulnerabil` este cea a etniei rome. |n primul rând, manifest` un mai mare poten]ial de risc \n
ceea ce prive[te abandonul [colar. |n al doilea, este situa]ia social` nebuloas` ([i nu rareori, ocult`): „Vin cu Mercedesurile
la [coal` [i \nscriu copiii s` ia ajutorul social. Dar dup` ce iau hârtia, nu-i mai vezi. Iar dac` \i refuzi sau le ceri ajutorul,
fac aici un scandal…” (profesor). Pe de alt` parte, este gradul mare de mobilitate, ceea ce afecteaz` participare [colar`.
{i nu \n ultimul rând, percep]ia social` despre valorile pe care le promoveaz` la nivelul comunit`]ii [i [colii.

Chiar dac` nu au rezultate [colare deosebite, merg mul]i elevi la liceul de art`. Cei capabili din punct de
vedere al efortului [i str`lucitori la anumite discipline sportive, merg la liceul cu clase de profil. A existat [i „un elev
respins anul acesta la liceul militar din Câmpulung Moldovenesc la proba psihologic` eliminatorie” (director). Altfel,
pu]ini pe filiere „voca]ionale”. {i mai pu]ini la teologie…

„Sunt destul de pragmatici!”, spune un profesor. „Aleg [colarizarea gratuit` sau costuri cât mai reduse, acolo
unde sunt uniforme”, probabil tot din dorin]a de a reduce costurile. Sau „liceul auto pentru a [ti s` conduc o ma[in`,
s` o fac [i desfac. Dac` mi se stric`, s` nu m` mai duc s` dau bani”. (absolvent)

„M`car s` termin`m 12 clase”. „Dac` pot [i se poate, [i facultatea”, „Pân` la cap!” spun actualii elevi de
clasa a IX-a dar asta \i \ngrijoreaz` mai pu]in, pentru moment. Iar dac` va fi facultate, „mecanic`”.

Cu o singur` excep]ie, a unuia nemul]umit de repartizarea computerizat`, to]i au ajuns acolo unde [i-au dorit
\nc` din clasa a V-a, spune dirigintele. Pentru c` \[i aduce aminte de op]iunile lor exprimate \n scris atunci [i ele concord`
pân` la suprapunere cu realitatea prezent`.

R`spunsurile lor, b`ie]i fiind [i \n condi]iile recesiunii economice sau a situa]iei urbei din urm` cu nu foarte
mul]i ani, sunt oarecum intrigante. „Eu \mi doresc meseria tat`lui: frigotehnist”. „Dac` nu m` descurc s` am un atelier
sau un service auto, m`car \n construc]ii”, spune un altul. „Cum m`car?” exprim` nedumerirea b`iatul pe care l-am
perceput ca fiind liderul grupului… „Crezi c` e u[or?” „Visul meu e s` am o familie! Restul… Po]i s` faci din orice o
art`. O pasiune… Asta e pasiunea mea!”

Am cerut detalii, dep`[ind limita invaziunii. „Eu desenez, pictez… Nu mai [tiu cum s-a \ntâmplat. Creez
muzic`, [ti]i deja povestea… Mi-am dat seama c` numai uitându-m` la desene animate re]in [i pot comunica foarte u[or
\n limbi str`ine. Apoi mai e ceea ce noi facem aici, individual… M` rog… Parkour!”

Exist` prea pu]ine date despre evolu]ia absolven]ilor dincolo de accederea la liceului. „Din câte cunosc, pu]ini
se duc mai departe. 25%..”. (director) Majoritatea abia a[teapt` s` termine [i s` câ[tige ni[te bani. |n propor]ie
covâr[itoare, afar`, [i datorit` situa]iei financiare a familiei.

Cei care absolv` [i facultatea „sunt foarte bine realiza]i” (profesor). Activeaz` \n puterea judec`toreasc` sau
\n magistratur`, \n for]ele armate sau \n administra]ie, unii chiar la Bruxelles. Dar „performan]ele noastre nu se
\nregistreaz` neap`rat la olimpiade” (director) sau prin plasarea „for]ei de munc`” (profesor). Investi]ia este \n imaginea
de sine cre[te, nevoia de validare a valorii personale (concursurile Kangaroo, de exemplu) sau a credibiliz`rii institu]iei.
„Nu mai sunt copiii problematici de la 6!” (director).

58
{COALA CU CLASELE I-VIII NR. 6 CARTIER M~R~}EI, PIATRA-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

|n opinia profesorilor de la {coala 6, abandonul propriu-zis se \ntâmpl` \n clasa a VIII-a, cam pe la jum`tate.
Acum se autoselecteaz` cei cu interes [i preocupare pentru examene sau pentru continuarea la un liceu bun. Pân` \n
clasa a VIII-a exist` modalit`]i de a trece clasa, de a sc`pa de corijen]e [i p`rin]ii reu[esc cumva s`-i trimit` pe copii la
[coal`. Chiar dac` ajung s` repete clasa, refuzul sistematic \nc` nu este manifest…

|n [coal` exist` \nc` repeten]i. Au disp`rut pân` la sublimare fenomenele precum abandonul [i (anul acesta)
nepromovabilitatea (coroborat` cu absenteismul masiv). Iar chestiunea de pe urm` este cu atât mai onorabil` cu cât cei
ce erau \n situa]ii delicate au fost cei care au ac]ionat. „Ei \ntre ei au organizat, s-au \n]eles… profesorii i-au ajutat, au
f`cut preg`tiri suplimentare…” (director)

„P`rin]ii nu [tiau, \n mare parte, situa]ia lor”, din variate motive (lips` de interes, lips` de la domiciliu,
mimare), spune dirigintele. {i dincolo de motivele \nf`]i[ate \n prezentarea cartierului [i a locuitorului s`i (\n debutul
materialului) este evident un deficit de aten]ie pentru cei (\nc`) mici. Acestuia i se asociaz` caren]e emo]ionale, lips` de
suport afectiv, acceptarea [i aprobarea de care puberii au mare nevoie.(„{ti]i doamna, eu nu-s a[a de r`u. Fac cur`]enie,
fac mâncare, nu beau, nu fumez… M` bucur când \mi spune]i o vorb` bun`”, \[i aminte[te dirigintele vorbele unui elev
care f`cea naveta la o distan]` apreciabil` [i care avea ambii p`rin]i \n str`in`tate, la munc`).

III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

„Nu m` trezeam diminea]a. Sau nu veneam. Plecam de la o or` sau dou`, zilnic. De la ultima. Plecam câte juma
de clas`, uneori chiar [i fetele…” spune unul dintre elevii care au fost \n pericol s` nu poat` sus]ine testelele na]ionale.

„Se duceau unul la altul, pierdeau noaptea la calculator. Veneau la [coal` apoi [i spuneau c` s-au culcat la 5,
c` nu s-au putut trezi”, confirm` dirigintele.

Cel pu]in 7 dintre b`ie]i, to]i colegi de clas` [i prieteni se aflau \ntr-o ipostaz` asem`n`toare. „St`team acas`,
jucam fotbal \n curtea [colii, mergeam la biliard sau la alte jocuri”. Admit c` „nu ne plac unele discipline” [i vorbesc
despre ore la care toat` clasa pleca, a[a cum era cazul latinei.

Fotografia 7. - Arhiva institu]iei

„Era cât pe ce” s` renun]e la [coal` recunoa[te unul dintre ei. Nu-i mai pl`cea [i nu mai avea atractivitate…
„Poate nu [tiu eu la [coal` dar [tiu s` fac multe alte lucruri pe care al]ii nu le [tiu: s` vorbesc, s` fac lucruri \n via]`. Când
eram mic, vorbeai cu mine precum cu un om mare…”
Din experien]a didactic` [i de via]` de pân` acum (58 de ani, 37 de activitate didactic`), dirigintele crede c`
\n momentul \n care chiar renun]` la [coal`, decizia apar]ine copilului, \n ciuda regretului p`rin]ilor. Uneori, \n
\nfierbântarea vârstei, el creeaz` un scenariu oarecum conspira]ionist, pe care-l amplific` \n dramatism… Iar \n condi]iile
evazionismului [i dubl`rii realit`]ii, \ntoarcerea la [coal` este cu atât mai pu]in posibil`: „M` duceam \n scara blocului
[i o luam [i o aduceam la [coal`”. (diriginte) P`rin]ii ridicau din umeri, a neputin]`…

59
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Tot dirigintele relateaz` cazul unei alte eleve care, neavând tat`, iar mama fiind plecat` \n Italia, st`tea cu
bunica. „Am fost la u[`, am b`tut ce am b`tut… Au deschis, pân` la urm`. Fata era \n pat la ora 2 [i s-a b`gat \napoi
\n pat. […] Când a venit mama \n iarn` am fost [i am vorbit cu ea dar nu avea ce s` mai fac` fetei! I-am luat declara]ie
s` fiu acoperit` [i… |mi pare atât de r`u…”

Din clasa a VIII-a de anul trecut, nici unul dintre p`rin]ii elevilor nu aveau studii superioare. Stocului
educa]ional redus i se adaug` dezorganizarea familial`, a conflictele [i dezacordurile \ntre p`rin]i ce culmineaz` cu
ruperea c`s`toriei prin divor]. |ntr-o astfel de situa]ie s-a \ntâmplat [i o tentativ` de suicid, \n anul [colar 2007-2008.
Din fericire, fata s-a recuperat, a r`mas cu mama, a reu[it la liceu [i lucrurile merg bine, dup` cum poveste[te fosta
dirigint`.

III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

„Ne \n]elegeam bine \ntre noi, eram prieteni”. Mai erau [i dispute dar ele erau specific vârstei [i nu contau
\ntr-atât… Fiind de-atât din cartier, „Ie[eam \mpreun` la fotbal, la suc, prin p`rcule]” spun absolven]ii. {i asta lipse[te
acum, pentru c` „cu `[tia de la liceu nu prea ai cum, sunt naveti[ti” (elev).

Clasa lor a rezultat \n urm` cu 4 ani din comasarea a dou` foste clase de a IV-a. „Erau o clas` un pic mai
dificil`, mai zv`p`ia]i…” F`r` performan]e [colare deosebite, „se mul]umeau cu pu]in”, spune dirigintele. Iar la sfâr[itul
clasei a VII-a, fostul diriginte a plecat la o alt` [coal`.

Fotografia 8. - Arhiva institu]iei

P`rin]i, chiar [i amândoi, sunt pleca]i de mul]i ani. „Copiii au crescut singuri!” (profesor). Absenteismul s-a
accentuat \ns` \n clasa a VIII-a [i „era dulce chiulul” (diriginte). Fiind o situa]ie limit`, „am \ncercat tot: am mers acas`,
la serviciu […] Am vorbit [i cu copiii, [i cu p`rin]ii. Mult!”

Elevii nu-s agresivi, sunt foarte sufleti[ti. Sunt buni prieteni, s-au legat prietenii… „{i-am \ncercat s`-i unesc,
s`-i apropii… Se pare [i m` bucur c` am reu[it!” (diriginte)

„|n clasa a VII-a am pierdut o feti]`. M` \ntâlneam cu mama pe strad` [i-mi spunea s` nu m` mai duc la ei
acas`, de ru[ine c` \i vede lumea… Era atât de istea]`! {i mie \mi pare r`u pentru ei c` nu-[i dau seama cât de important`
este [coala”, spune dirigintele. De altfel (fapt observat atât la diriginte cât [i la director sau elevi), discursul este unul
umanist, \nc`rcat de valori suflete[ti, sensibil…

Webografie, accesat` \n 23.10.2009

http://www.piatra-neamt.net/istoric.php
http://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra_Neam]

60
{coala cu clase I-X nr. 3
„Ion Creang`”
Cartier HUMULE{TI,
TÂRGU-NEAM}, Jude]ul NEAM}

Investigator principal:
Andrei Pârvan

Expert local:
Elena Preda

Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:
l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;
l Documentarea unor resurse disponibile on-line;
l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice
raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Ele completeaz` informa]iile prelucrate ca urmare a interviurilor aprofundate cu:
m Directorul unit`]ii [colare;
m Dirigintele clasei a VIII-a (din anul [colar precedent);
m Absolven]i ai [colii \n anul [colar 2008-2009, \n prezent elevi \n clasa a IX-a la institu]ii de \nv`]`mânt
din proximitate.
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II
I.1. A[ezare [i istoric

Toponimul Neam] este men]ionat prima dat` \n lista rus` de ora[e valahe \ntocmit` la finalul secolului al
XIV-lea, \n condi]iile \n care originile sunt incerte. La doar câ]iva ani distan]`, reapare \n cronicile vremii (ce relateaz`
b`t`lia purtat` de regele Sigismund de Luxemburg al Ungariei). Ulterior, referin]ele sunt din ce \n ce mai frecvente,
cetatea cu acela[i nume c`p`tând din ce \n ce mai mult` vizibilitate…

Cristalizarea ca localitate urban` are loc \n jurul anului 1770. Pân` atunci \ns`, pe malul din dreapta al râului
Ozana (Neam]u) se stabilesc etnici români proveni]i din Transilvania (\n mare parte din zona Sibiului). Exist` ast`zi
localnici ai Humule[tiului ce se reclam` ca descenden]i ai celor veni]i aici \n c`utarea unor condi]ii prielnice vie]ii [i
p`str`rii identit`]ii culturale. Iar comunitatea continu` a se dezvolta pân` spre finalul secolului al XIX-lea, când intr`
\n componen]a ora[ului Târgu-Neam]. |n prezent este cunoscut drept cartier al ora[ului, „Humule[ti” apar]inând doar
memoriei colective, figurând doar pe unele dintre inscrip]iile vechi or \n documente. Situa]ie interesant` este cea a [colii
din localitate ce a fost nevoit` s` renun]e la particul` datorit` spa]iului insuficient din antet sau din [tampil`, de[i (foarte
mult` vreme) a men]inut cuvântul \n denumirea oficial` a institu]iei.

Figura 18. Harta ora[ului Târgu-Neam]

(disponibil` online la http://hartaneamt.ro/imagini/harti/tg_map.gif )

Cartierul de 3000 de locuitori (din cei 20.496 ai ora[ului la Recens`mântul din 2002) este situat \n partea de
sud, la circa 5 km de centrul localit`]ii, pe drumul ce duce spre Piatra Neam] (la 45 de km). De fapt, un foarte bun punct
de reper este centrul oficial al a[ez`rii, ce coincide cu intersec]ia drumului na]ional ce face leg`tura cu re[edin]a de
jude] (DN15C) sau (spre vest, DN15B) cu Transilvania.

I.2. Ocupa]ii, angajatori

Dup` 1989, muta]iile survenit \n via]a social` au fost numeroase. Cele mai profunde sunt constituite de
restructur`rile din domeniul economic, ce a produs deregl`ri masive la nivelul popula]iei adulte. Primele consecin]e au
constat \n pierderea locurilor de munc` pentru o bun` parte din popula]ia ocupat` anterior \n industria u[oar`, \n cea
a prelucr`rii lemnului sau chiar agricultur` \ngro[ând rândurile [omerilor (estim`ri de peste 25% la nivelul ora[ului, \n

62
{COALA CU CLASE I-X NR. 3 „ION CREANG~” CARTIER HUMULE{TI, TÂRGU-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

urm` cu zece ani). Ulterior, zona a reprezentat unul dintre bazinele de emigra]ie (destina]iile favorite fiind Italia [i
Spania), anii 2000 constituind un apogeu pentru popula]ia adult` iar perioada de dup` 2007 un vârf pentru fluxul de
migra]ie al copiilor [colari. Sunt acum numeroase case pustii, „str`zi \ntregi, cu tot cu copii” (localnic).

Num`rul celor ce au \n prezent locuri de munc` [i forme legale este relativ sc`zut. De exemplu, dintre membrii
comunit`]ii (locuitori ai cartierului Humule[ti, furnizori tradi]ionali ai pie]ei ora[ului) se estimeaz` circa 20 de procente
ocupate \n agricultur` \ns` \n datele oficiale (chiar [i \n ansamblul popula]iei urbane) ar rezulta 0,12%.

Pe lâng` agricultori (apicultur`, cre[terea vitelor), exist` femei care execut` la domiciliu diverse obiecte de
artizanat pentru export. Exist` femei ce lucreaz` \n produc]ia textil`, b`rba]i \n prelucrarea lemnului sau confec]ii
metalice, comer], alimenta]ie public` [i servicii comunitare. Din datele [colii, 61 de copii au p`rin]i casnici sau f`r`
ocupa]ie, exist` [i oameni care lucreaz` „la negru” sau \n regim de zilier. Pe de alt` parte, dintre elevii cu care s-a
discutat, circa jum`tate au cel pu]in un p`rinte f`r` loc de munc`, numeroase fiind situa]iile \n care (din varii motive)
ambii p`rin]i nu lucreaz`. Acest fapt este mai greu de corelat cu num`rul mic de beneficiari ai venitului minim garantat
sau poate fi explicat la fel de bine [i de migra]ia circulatorie sau efectele recesiunii economice, \nc` vizibile.

Humule[tenii, din punct de vedere al compozi]iei etnice sunt români [i romi. |n fapt, \n Humule[ti este
localizat` o comunitate compact` de romi, \n celelalte cartiere ale ora[ului num`rul acestora fiind redus pân` spre
absen]`. Pe de alt` parte, vecin`tatea ora[ului [i \mprejurimile (comuna Vân`tori, comuna Cr`c`oani etc.) sunt un
bazin ce include comunit`]ile mai mari de romi din nordul jude]ului.

Romii din Humule[ti „se descurc` singuri” (director [coal`). Nu cer[esc, doar românii nevoia[i sau etnici din
alte comunit`]i fiind \ntâlni]i la biserica ortodox`, \n unele dintre ocaziile speciale… Sunt tinichigii auto, mecanici sau
produc`tori de confec]ii metalice. Execut` garduri, tomberoane, jgheaburi [i burlane [i sunt organiza]i \n Asocia]ii
Familiale. O bun` parte din ei s-au cre[tinat \n urm` cu 10-15 ani, cei din cartier fiind cei mai mul]i Adventi[ti de Ziua
a {aptea. Mai pu]ini Cre[tini dup` Evanghelie sau Penticostali, comunit`]i religioase organizate la nivelul ora[ului.

I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii

Humule[tiul nu a fost ocolit de tendin]ele moderniz`rii. Dat` fiind pozi]ionarea sa strategic` (intersec]ia c`ilor
de acces, punctele de interes turistic) [i migra]ia circulatorie, standardul de via]` al locuitorilor a crescut de la an la an.
Oamenii sunt gospodari [i (parte din ei) [i-au organizat via]a crescând \n raport cu a[tept`rile sau cu presiunea social`.
Au acces la televiziune prin cablu, re]eaua de telefonie fix` [i utilizeaz` telecomunica]iile mobile sau internetul.

Figura 19. Strad` din Humule[ti, ora[ul Târgu-Neam]

(disponibil` online la http://www.entropy.ro/images/humulesti/humulesti-romania-8.jpg )

63
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Pe de alt` parte \ns`, la nivel de sistematizare [i de interven]ie a autorit`]ilor publice \n sensul cre[terii calit`]ii
vie]ii, situa]ia este paradoxal`. De[i este cartier urban, abia acum se realizeaz` re]eaua de canalizare. De[i \n statistici
nu exist` drumuri pietruite sau de p`mânt, \n extremele a[ez`rii (subcartierul Blebea, de exemplu) drumurile sunt
nemodernizate. Mai mult, pentru realizarea lucr`rilor edilitare a fost \nl`turat prundi[ul iar \n condi]ii de vreme ploioas`
drumurile impracticabile.

Fostul sat Humule[ti este foarte \ntins. Sunt copii care str`bat distan]e de 4-5 km, indiferent de condi]ii
meteo-climatice, pentru a veni la [coal`. Alei pietonale sau trotuare nu sunt decât pân` la intersec]ia deja men]ionat`,
pe drumul ce vine din centrul ora[ului. Practic, \n ora[ul Târgu-Neam] nu exist` transport public. Din centrul cartierului
(vecin`tatea [colii) pân` \n centrul propriu-zis al localit`]ii sunt circa 4 kilometri, pe care cei mai mul]i dintre cet`]eni
([i copii, \n cazul celor ce frecventeaz` studiile liceale) \i parcurg pe jos. Sau cu autovehiculele personale or liniile de
transport c`tre localit`]i \nvecinate (microbuze). Mai rar taxi sau biciclete.

Figura 20. Harta zonei

(detaliu din versiunea disponibil` online la http://www.romanianmonasteries.org/rom/Harta-Bucovina.html )

Cea mai apropiat` gar` se afl` la circa 60’ de mers pe jos, la pas lejer (circa 5,5 km), calea ferat` f`când
leg`tura c`tre Pa[cani [i magistrala c`tre Bac`u (spre sud) sau c`tre Suceava (\n nord). Oarecum paralel c`ii ferate este
drumul de leg`tur` (circa 15 km spre est) cu E85. Iar spre nord, chiar din centrul ora[ului, continu` DN 15 c`tre
Suceava.

|n fapt, situa]ia locului este interesant`. Humule[tenii tind a se considera or`[eni de[i locuiesc \ntr-un spa]iu
mai degrab` rural. Factor suplimentar al iner]iei este [i identitatea local` \nc` solid` la nivel de percep]ie [i con[tiin]`
public`. Cei ce locuiesc dincolo de pod [i de albia Neam]ului, \i consider` mai degrab` s`teni, periferici, aproape
„]`rani”. „Trupuri” \n componen]a intravilanului. „Un fel de corcitur`, ca oameni [i ca localitate!” (localnic)…

64
{COALA CU CLASE I-X NR. 3 „ION CREANG~” CARTIER HUMULE{TI, TÂRGU-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

I.4. Perspective de dezvoltare

Dat` fiind configura]ia reliefului, c`ile de acces [i pozi]ionarea a[ez`rilor periurbane, este evident` o tendin]`
de extindere a ora[ului spre Sud. De fapt, chiar \n partea de sud a Humule[tiului. |n documentele prim`riei ora[ului
apare Humule[tii Noi iar localnicii vorbesc despre Satul Nou ca fiind zona unde se construie[te mai intens \n ultimii
ani [i care presimt c` va fi destina]ia celor ce se vor \ntoarce din str`in`tate. Locuin]ele sunt \n majoritate permanente,
mai pu]ine fiind „de vacan]`” sau „de week-end” iar proprietarii fiind de vârst` medie [i prezentând poten]ial de
natalitate.

|n consecin]`, exist` deja o gr`dini]` cu program normal [i o extensie a {colii nr. 3, \n sistemul de predare
„dublu simultan”.

Altfel, printre proiectele autorit`]ilor publice locale (a[a cum sunt ele prev`zute \n strategia de dezvoltare
urban` \n perioada 2007-2013) se includ \nfiin]area unei linii de transport urban de c`l`tori c`tre cartierul Humule[ti,
regularizarea cursului Neam]ului din perimetrul cartierului Humule[ti, realizarea unei centuri ocolitoare ce este foarte
posibil s` aib` conexiunea cu DN 15 chiar \n zon`, \mbun`t`]irea infrastructurii rutiere [i finalizarea re]elei de canalizare.
Sunt \ns` mai pu]in explicite [i detaliate \n termeni obiectivi, fiind mai degrab` la nivel de inten]ii ale administratorilor
locali sau nevoi comunitare pe termen mediu [i lung.

Fiind un ora[ mic („comuna Târgu-Neam]”, elev de liceu) distrac]iile sunt pu]ine [i foarte pu]ine. Un parc
insalubru [i scos din uz de mai bine de 20 de ani, un spa]iu de joac` pentru copiii de gr`dini]` (cel mult) [i gr`dina
central`, foarte umed` [i nu prea mare. Tinerii se mai \ntâlnesc \n Pia]a Central`, la „o pizza sau un suc”, „la role, cu
bicicletele sau pe internet”. (diriginte). „Cu ani \n urm`, la muzeu, când erau [i copiii mai mici, se f`ceau diverse ateliere
tematice. Acum mai vine la Casa de Cultur` teatrul de p`pu[i la care merg cei de pân` \n clasa a IV-a”. {i opinia este
c` acei ce vin pe scen` sunt sub orice standard de profesionalism sau de calitate artistic`.

Figura 21. Parcul tematic „Ion Creang`”

Nu \n ultimul rând [i nu doar ca percep]ie social`, exist` o conexiune puternic` \ntre [coal` [i casa memorial`
„Ion Creang`”. Sau cu parcul tematic din centrul ora[ului, sau cu casa memoriala Veronica Micle, situat` \n apropierea
acestuia din urm`. Sau cu numeroasele a[ez`minte monahale, cu Parcul Na]ional „Vân`tori” sau Cetatea Neam]. |n
aceast` not` se \nscriu oportunit`]ile de turism [colar, \nfr`]ire institu]ional` etc.

65
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 22. Casa memorial` „Ion Creang`”

(disponibil` online la http://florin-giurca.uv.ro/orase/humulesti1.jpg)

II. Descrierea [colii

„{i p`rintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic [i cu bun`tate mai era! Prin \ndemnul s`u, ce mai pomi s-au
pus \n ]intirim, care era \ngr`dit cu z`plaz de bârne, stre[init cu [indil`, [i ce chilie durat` s-a f`cut la poarta bisericii pentru [coal`;
[-apoi, s` fi v`zut pe neobositul p`rinte cum umbla prin sat din cas` \n cas`, \mpreun` cu b`di]a Vasile a Ilioaei, dasc`lul
bisericii, un holtei zdrav`n, frumos [i voinic, [i sf`tuia pe oameni s`-[i dea copiii la \nv`]`tur`. {i unde nu s-au adunat o mul]ime
de b`ie]i [i fete la [coal`, \ntre care eram [i eu, un b`iat priz`rit, ru[inos [i fricos [i de umbra mea.” (Ion Creang` – Amintiri
din copil`rie, partea I)

Figura 23. Biserica „Amintirilor”, \n prezent, v`zut` „din poarta casei” lui Creang`

(http://1.bp.blogspot.com/_sAE_sd9otj8/SYs_RPhLa6I/AAAAAAAAAH4/bVkxk1AC5FQ/s1600-h/DSCF0873.JPG )

66
{COALA CU CLASE I-X NR. 3 „ION CREANG~” CARTIER HUMULE{TI, TÂRGU-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

{coala din Humule[ti este poate una dintre primele institu]ii despre care literatura român` modern` con]ine
referiri. Iar dac` de acum 175 de ani nu au r`mas decât amintiri, referin]e istorice [i bibliografice [i patronime. Exist`
\nc` elevii O[lobanu, Tr`snea [i chiar Sm`r`ndi]a [i câ]iva Nic`…

Institu]ia \n sine fiin]eaz` de când Ion Creang` avea câ]iva ani. A fost \nfiin]at` de c`tre preotul Ion Humulescu
[i „b`di]a Vasile”, prima [coal` de limb` român` din jude]ul Neam] fiind g`zduit` de „chilia” de la poarta bisericii.

Figura 24. Corpul A al [colii, \nainte de \nceperea lucr`rilor

(fotografie din arhiva institu]iei, preluat` cu permisiune)

Ulterior, pe parcursul urm`torilor 70 de ani, a fost \nchis` [i redeschis` de câteva ori datorit` lipsei de fonduri,
de personal sau de spa]ii. |n 1915, Regele Ferdinand emite un decret prin care se \nfiin]eaz` „{coala primar` ION
CREANG~ din Humule[ti – Târgu-Neam]”, cl`direa fiind ridicat` \ncepând cu anul 1919. |n 1970 se adaug` corpul
B, \n 1980 corpul C iar \n 2003 corpul D. |n 2006 \ncep lucr`rile de consolidare a corpului A [i \n anii urm`tori continu`
cu C [i B.

Din istoria lucr`rilor de modernizare se pot re]ine cel pu]in 3 detalii semnificative. Cu excep]ia ridic`rii noilor
corpuri de cl`diri, investi]iile \n reabilitare au fost aproape absente (a). Membrii comunit`]ii, \nc` de la \nceputuri,
s-au implicat cu determinare \n lucruri, c`r`mida fiind realizat` de c`tre meseria[ii din localitate (b). Ritmul activit`]ilor
de la reconstruc]ia corpului A au fost \ncetinite de descoperirea r`m`[i]elor unor construc]ii anterioare, posibil o cram`
ce a apar]inut unui negustor de b`uturi alcoolice (c).

La momentul vizitei \n localitate [i \n [coal`, lucr`rile erau sistate. Exist` acum un corp complet modernizat
(la standarde superioare, impresionant ca realizare [i dot`ri) \ns` nefunc]ional la parametri maximi. Exist` corpul de
[coal` realizat \n 2003 ce se prezint` \n condi]ii bune [i foarte bune. Apoi cel vechi, care p`streaz` impresia general` a
unor astfel de spa]ii educa]ionale. Condi]iile sunt \ns` aici departe de a fi ideale, datorit` provizoratului. Iar satisfac]ia,
sc`zut`.

67
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 25. Curtea [colii, \n reconstruc]ie

„Reabilitarea e cea mai mare problem`” spune directorul. Proiectul (ce era prev`zut a dura 3 ani) trebuia s`
fie deja finalizat toamna aceasta. A primit recent \nc` 20.000 de lei cu care s` achite pl`]ile restante c`tre constructor.
Apoi s` se ocupe [i de sala de sport [i de restul „S` ne mut`m cu birourile, cabinetele, clasele…”

Grupurile sanitare ale elevilor sunt cur`]ele. Tot spa]iul e curat, chiar [i \n condi]iile date… Biblioteca are
15600 de volume, ultimii ani fiind buni pentru c` „ne-au dat de la minister bani frumo[i” \n vederea actualiz`rii stocului
de carte.

Figura 26. Interior din noul corp de cl`dire

|n afara anilor I [i al II-lea din \nv`]`mântul primar, sunt câte 2 clase pe nivel. Rezult` de aici un total de 445
de elevi \n anul [colar anterior, organiza]i \n 22 de clase. Excep]ia o constituie (\n acest an), num`rul redus de copii
\nscri[i \n clasa I datorit` pe de o parte migra]iei circulatorii c`tre Europa de Vest, iar pe de alt` parte unei situa]ii
nefericite petrecute \n vara anului trecut. Atunci a fost organizat` un fel de [coal` de var`, destinat` \n special copiilor
cu dificult`]i de socializare, \n vederea [colariz`rii. Grupul ]int` era cel al romilor, drept pentru care, ca m`sur`

68
{COALA CU CLASE I-X NR. 3 „ION CREANG~” CARTIER HUMULE{TI, TÂRGU-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

complementar`, li se oferea participan]ilor un pachet de produse alimentare. Datorit` constrângerilor bugetare,


acordarea respectivului pachet a fost \ns` sistat` la un moment dat iar reac]ia p`rin]ilor vehement`. Atât de vehement`
\ncât, \n ciuda eforturilor deosebite, nu au fost \ndupleca]i a-[i trimite copiii la [coal` \n toamn`. {i s-a pornit cu o
singur` clas` I!

P`rin]ii „cu posibilit`]i” \[i duc copiii la [colile din centru, \nc` din clasele de gimnaziu. |n Satul Nou, este un
singur \nv`]`tor [i predare \n sistemul dublu simultan. Tot acolo este [i gr`dini]a, cu 18 ani. „Neavând mijloc de
transport, n-au avut ce face [i m-au l`sat acolo”.

|n [coal` „am adus calculatoare, profesori, materiale… Mi-au r`mas copiii aici. Mi-am f`cut gr`dini]` cu
program prelungit pentru p`rin]ii ce plecau \n ora[ la munc`. Ce era s` fac?” (director).

Unul dintre intervieva]i a specificat oarecum \n treac`t „performan]a for]at`”. „Tendin]a de a sorta copiii” a
fost confirmat` de fosta dirigint` de la clasa a VIII-a [i calificat` ca regretabil`: „|n cealalt` clas` erau copiii din familii
dezorganizate, sau care veneau de la Satul Nou, de la predarea simultan`”.

II.2. Reprezent`ri asupra problemelor [colii

Cu o scurt` pauz`, doamna director are 12 ani de experien]` \n management educa]ional. De peste 3 decenii
lucreaz` „\n sistem”. {i-[i aduce aminte perioadele dificile… „La Revolu]ie era jale. Am muncit enorm pân` \n 2000.
Au ie[it atunci la pensie oameni, au fost schimb`ri de discipline… Ne-a fost greu!” {ansa au fost \nv`]`torii, ce au avut
stabilitate pe post. „La profesori, teroare! Veneau pentru o trambulin`…”

|n anul [colar curent, „am rezolvat prin conjunctur`: s-au permis \nc` mi[c`rile astea”. Cadrele didactice sunt
din Târgu-Neam], \n cartier locuind \nv`]`torii [i directorul. „Nu mai pleac`. E alt` atmosfer`. Erau \n nu [tiu câte [coli,
mereu cu gând de duc`… Instabilitatea asta a \ncadr`rii… sistemul nu te ajut`!”

Tot directoarea spune despre elevi c` „nu sunt foarte serio[i!” \n compara]ie cu Vân`tori [localitate limitrof`
cartierului Humule[ti – NB] unde se ar exista o popula]ie compact`, interesat` de evolu]ie. Aici, „vecin`tatea romilor
nu le-a f`cut bine, din p`cate românilor. Au \nceput s` mint`, s` fure, s` nu mai munceasc`, s` nu mai \nve]e… au v`zut
c` pe romi \i trece a[a [clasa - NB]”.

Stocul educa]ional este foarte redus, foarte pu]ini fiind p`rin]ii cu studii superioare. „Ceilal]i au 10 clase,
for]ate. I-am avut ca elevi pe p`rin]ii acestor copii… Iar din p`rin]i slabi nu po]i avea rezultate cu elevii…”, spune
directoarea. {i nici p`rin]i, nici copii „nu prea au dragoste de carte”. {i nici de munc`… Cei tineri nu mai pre]uiesc asta.
Cei care au fost \n str`in`tate vin cu alt` optic`. Dar \n [coal`…”

De curând, conducerea [colii a realizat o hart` de risc educa]ional pentru Agen]ia Român` de Asigurare a
Calit`]ii \n |nv`]`mântul Preuniversitar. „P`i nu m` pui tu pe mine pe acela[i plan cu profesorul care prime[te copiii
foarte buni, [coala care \i prime[te numai ale[i, \i respinge-trimite \n alt` parte pe cei mai sl`bu]i [i financiari [i cu capu’,
selecta]i cât de cât. {i n-ai romi… [\nv`]`toarele] se lupt` efectiv cu el s`-l \nve]e române[te. Am copii care nu [tiu
române[te, romi s`lb`ticu]i veni]i… {i pe care p`rin]ii nu-i \ndeamn` \nspre [coal`”. (director)

|[i vars` of-urile: „Sunt foarte nemul]umit`! P`rin]ii \i \nscriu doar la [coal` pentru a avea apoi adeverin]a
pentru VMG…. Nu avem satisfac]ii profesionale. Muncim foarte mult cu ei! La alte [coli, \nainte, munceau copiii. Aici
„munce[ti de mori [i tot jos e[ti”.

69
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 27. Curtea [colii [i terenul de sport

|n opinia profesorilor, anul trecut, pentru [coal`, a fost un an bun. „Când banii vin cu ]ârâita… Anul acesta
\ns` „va fi greu la Humule[ti. S-a schimbat echipa \n propor]ie de 80%. Mul]i debutan]i, e greu…” „Manualele vrai[te,
programa e superficial` [i e o sum` de termeni”, crede fosta dirigint` a clasei a VIII-a.

Condi]iile materiale sunt practic cea mai mare problem` \n opinia dumneaei. „Sala de sport nu e gata. Fac
educa]ie fizic` pe un culoar placat cu gresie! Decât a[a…” Datorit` schimb`rilor de paradigm` educa]ional`, de
curriculum [i de viziune managerial`, „nu mai exist` laboratoare, acum sunt cabinete”, inferior dotate, cel pu]in pentru
disciplinele pe care a fost \ncadrat`.

Problema mai profund` este cea a copiilor: „copiii vin din mediul social \n care tr`im [i noi. Toat` ziua p`rin]ii
alearg` dup` bani. |i \ntreab` doar dac` ]i-i foame, ai mâncat, Apoi la culcare”. (diriginte) Iar repro[ul major pe care \l
face contemporanilor este c` „st`m destul de prost. Nu ai timp s` te ocupi de sufletul copilului!”

„La nivel genera]ional, evolu]ia are o pant` descendent` zdrav`n`…” spune fosta dirigint`. Apoi, „Aici la noi
a fost dintotdeauna ideea c` ceea ce este pe lâng` Târgu Neam] este provincia. Material, informa]ional, sunt practic la
acela[i nivel. Dar elevii resimt discrimin`rile astea iar integrarea este greoaie. […] Pentru o parte dintre ei! Ceilal]i sunt
flexibili, b`g`cio[i, afecta]i mai pu]in de cei din jur [i de p`rerile lor”.

Cu cei mici e \ns` mai greu. „|n momentul \n care un copil de clasa a III-a lucreaz` \nc` 3 ore acas` pe lâng`
cele 5 de la [coal`, e mai mult. Nici adultul nu lucreaz` atât!” (profesor) Dar „i-ar \ncânta s` fac` orice decât se face \n
mod tradi]ional, obi[nuit, la clas`. Sistemul [i regulile ]in de interpretarea pe care o poate face o persoan`”.

II.3. Rela]ia [coal`-comunitate

Dup` cum \i spune [i numele, Humule[ti era locul unde (printre altele) erau foarte buni meseria[i \n
prelucrarea c`r`mizilor. |n fapt, a fost men]ionat` [i anterior implicarea, de-a lungul timpului, a localnicilor \n sus]inerea
[colii, munca fizic` [i contribu]ia concret` cu resurse materiale fiind una dintre modalit`]ile prin care a fost realizat
acest lucru. {i considerându-se c` este benefic` furnizarea unei solu]ii de ocupare profesional`, s-a recurs la \nfiin]area
unor clase cu specific.

Fiind singura [coal` din comunitate [i având istoria relatat` mai sus, rela]iile [colii cu p`rin]i, cu institu]ii [i
al]i actori comunitari nu pot fi decât normale. Doar c` „lipse[te dragostea… E[ti p`rinte, deci comport`-te firesc, asta
e normal!” (diriginte, \n maximum o lun`, \nc` o dat` mam`).

70
{COALA CU CLASE I-X NR. 3 „ION CREANG~” CARTIER HUMULE{TI, TÂRGU-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

II.4. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar`

Elevii spun c` vin la [coal` „din pl`cere” dar opiniile de profunzime mai degrab` nesubstan]iale iar
r`spunsurile elevilor cli[eistice: „{coala ne ajut` ca s` fim cineva, s` ajungem undeva”. „Te ajut` s`-]i faci un viitor”.
„{coala ne face mari” Un singur respondent din 15 spune c` „ne preg`te[te pentru meserie” sau c` „f`r` [coal` n-am
[tii s` purt`m un dialog” de[i to]i actualii elevi de clasa a IX-a sunt de acord c` „asigur` un viitor”. Nu uit` c` „sunt
care n-au \nv`]at [i tot au un viitor. Nu mi se pare normal ca unul care \nva]` s` fie \n rând cu unul care d` bani”.

„A[ fi ipocrit` dac` a[ spune c`-mi place [coala, din toate punctele de vedere. Sunt momente \n care simt c`
nu fac fa]`! Se adun` prea multe: teme, de \nv`]at, de scris, n-avem timp…” spune o elev`. „E monoton s` te treze[ti
\n fiecare diminea]` [i s` vii la [coal`…”, spune un alt intervievat, completat de o fost` coleg` de clasa a VIII-a: „Nu
suntem deloc obi[nui]i cu programul `sta!”

Dar „venim la [coal` pentru c` profesorul ne explic` mai bine decât dac` am \nv`]a singuri” (sau de pe net,
ca r`spuns la provocarea moderatorului). „Venim pentru prieteni”, pentru comunicare, pentru ca apoi s` „mergem la
o facultate”, „pentru cultura noastr` general`”. Sau, pentru prestigiu social („s` ajungem cineva, nu doar printre vecini”,
dup` cum spune actualii elevi de clasa a IX-a de la „{tefan cel Mare”).

„P`rin]ii ne spun s` nu ne lu`m \n gur` cu profesorii, s` fim aten]i la ore, s` \nv`]`m”. (elev`, clasa a IX-a).
„To]i p`rin]ii vor s` ajung` copilul ceva” (elev clasa a IX-a, singurul cu ambii p`rin]i angaja]i: tat`l sculptor, mama „nu
[tiu unde”).

„P`rin]ii ne \ncurajeaz` s` mergem la [coal`. |ncearc` s` ne ofere ce pot” [i necesarul cotidian. „S` ne
scuteasc` de treburile de prin curte” de[i numero[i intervieva]i au responsabilit`]i speciale \n gospod`rie: animale de cas`
[i pasiuni specifice (columbofilie, iepuri, papagali).

„Doar familia \i ajut`! Poate printre profesori se mai g`se[te unul sau 2… Poate [i dup` ce termin` [coala
general`! E talme[-balme[… Nimic nu e pus la punct! Nici \n familie, nici la [coal`… {i-atunci fiecare supravie]uie[te
cum poate”. (diriginte)

III. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~

III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii din Humule[ti

Absolv` la [coala din Humule[ti aproximativ 40 de elevi \n fiecare an. „Dar nu r`mân aici. Rar dac` r`mâne
câte unul. Au medii mari [i doar distan]a \i re]ine!” spune directoarea. Transportul local nu exist` iar microbuzul
[colar…”. Din relat`ri ale localnicilor validate de propria observare, transportul [colar asigurat de c`tre prim`rie face
mai mult r`u decât bine: elevii – care urc` primii, de la locul de pornire – sunt \nghesui]i pe locurile din spate iar [oferul
binevoitor \i „ajut`” pe concet`]enii prelua]i de pe traseu, care-[i fac spa]iul necesar.

Absolven]ii continu` \n totalitate la clasa a IX-a.

Colegiul Na]ional „{tefan cel Mare”a fost prima op]iune, chiar [i pentru fo[tii absolven]i ce au fost distribui]i
la Colegiul Economic „Vasile Conta” (cu care am interac]ionat \n totalitate). „Am pus acolo: [tiin]ele naturii, mate-info,
[tiin]e sociale. Chiar [i licee din Piatra-Neam]”, spun elevii acum \n clasa a IX-a. Dar mersul \n municipiul re[edin]`
de jude] e complicat! Distan]a nu e mare dar leg`turile rutiere sunt pu]ine, „c`minul sau gazda cost` [i ele”.

Cei care sunt elevi „la {tefan” au satisfac]ia de a studia \ntr-un „liceu bun, cu renume” specializ`rile pe care
le-au dorit. Le place aici sala de sport (2, de fapt), „mediul” [i dot`rile (la interior, \n general, parc` peste medie). Sunt
oarecum dezam`gi]i de diferen]ele mari \ntre clase din punct de vedere al inventarului de mobilier, de uniformele care
\nc` nu au fost introduse dar care nici nu prea se poart`. Sau de selec]ia defectuoas` ce permite doar celor cu note mari
s` ajung` la liceu.

„Nu mai suntem copiii r`sf`]a]i de la gimnaziu. Profesorii vor mai mult de la noi! S` \nv`]`m mai mult, s`
acord`m mai mult timp \nv`]`turii…” (elev, clasa a IX-a) „Temele sunt date cu un rost, s` \n]elegem, s` aplic`m ceea

71
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

ce ni se spune la nivel teoretic”, \l completeaz` o fost` coleg` de clas`. Schimb`rile survenite la nivelul con]inutului [i
disciplinei \n \nv`]are sunt cele mai vizibile [i mai profunde. „La matematic` avem aproape dublu”, profesorii predau
mai repede, cu mai pu]ine explica]ii. „Se consider` c` am ajuns la liceu [i ne putem descurca…” Elevii spun c` la Istorie
trebuie ]inute minte date, ani… La Limba Român` se lucreaz` cu bibliografie suplimentar`… |n cazul disciplinelor
socio-umane, de exemplu, din durata orei circa 5’ sunt destinate organiz`rii, 20-25 diverselor explica]ii [i restul de 30’
transcrierii \n caiete a informa]iilor comunicate de profesor oral sau prin scriere pe tabl`.

„Nu prea cerem ajutorul!” spun fo[tii absolven]i. „Când eram \n [coala general` discutam mai \ntâi \ntre noi,
\n clas`, \ntrebam pe al]ii iar cu 10’ \nainte de pauz` ceream profesorului s` ne ajute [i \ncercam s` l`murim… Uneori
st`team [i-n pauz`!”

Acum [i-ar dori mai mult timp \n afara [colii. „Pentru teme”, pentru „alte lucruri”, pentru „treburile de
acas`”. E vreme pu]in` [i pentru interac]iune cu prietenii sau colegii, \n afara [colii. „Celor care stau la internat, le e
mai u[or. Dac` nu [tiu ceva, \ntreab` \ntre vecini, comunic`…” (elev de clasa a IX-a ce locuie[te \n casa p`rinteasc`
din Humule[ti)

Profesorii sunt „de treab`, buni”. „Unii glumesc. Nu neap`rat cei tineri…” Ca stil, din punct de vedere „al
felului de a fi, sunt cam la fel cu cei din [coala general`”. |n opinia absolven]ilor, cei mai tineri \ncearc` s` se impun`,
par mai exigen]i. Dar „ne \n]eleg, comunic`m mai u[or cu ei…” Despre orice. „Noi suntem mai re]inu]i pentru c` avem
colegii noi”.

Cu ace[tia din urm`, acomodarea a fost rapid`. Efectivele num`r` circa 30 de persoane, \n mare parte fete…
Mul]i dintre elevi sunt or`[eni, o parte stau \n c`minul internat din apropierea unuia dintre licee, al]ii fac naveta \n
fiecare zi, chiar [i de la 25-30 km. Dar cei din urm` sunt mai pu]ini. „Sunt OK”, mai sunt [i „cu fi]e”, spun liceenii.

De câ]iva ani, absolven]ii de la Humule[ti au \nceput s` mearg` la seminarul teologic, g`zduit de c`tre unul
dintre complexele mân`stire[ti din apropiere. Câte 2-3 (b`ie]i, \n special) \n fiecare an, la specializ`ri precum
„patrimoniu”. Altfel, pe lâng` clasa a IX-a unde ar putea s` urmeze \n continuare, merg la cele 2 institu]ii deja amintite
mai sus sau la Colegiul Tehnic „Ion Creang`”, tot din Târgu-Neam].

Uneori, m-am gândit s` m` duc la liceu la Piatra. Am vrut s` m` duc la liceul militar la Câmpulung… Familia
]ine la noi, noi \ncerc`m s` ne p`str`m familia aproape. A[a consider`m noi c` e bine! La distan]`, nu \i ai pe cei
apropia]i s` te sprijineasc` sau s`-]i dea sfaturi… E un alt sistem, e altceva!

De[i par maturi [i temerari, tinerii liceeni graviteaz` \nc` \n universul familial. Poate fi un modus vivendi sau
doar iner]ie. Sau team`… „Uneori, m-am gândit s` m` duc la liceu la Piatra. Am vrut s` m` duc la liceul militar la
Câmpulung…” zice un b`iat. Fetele cred c` „familia ]ine la noi, noi \ncerc`m s` ne p`str`m familia aproape. A[a
consider`m noi c` e bine! La distan]`, nu \i ai pe cei apropia]i s` te sprijineasc` sau s`-]i dea sfaturi… E un alt sistem,
e altceva!”

Dintre interlocutorii elevi, foarte mul]i cunosc pu]in din istoria personal` a p`rin]ilor. Nu [tiu foarte mare lucru
despre studiile lor, când [i ce liceu au terminat. {i nu cunosc nici ocupa]iile prezente.

|n ce-i prive[te, acei ce s-au gândit deja, \[i doresc profesii apropiate de specialit`]ile pe care le urmeaz` („poate
ceva contabil dar nu m-am gândit”, farmacist, laborant, profesor de chimie – pe de o parte) sau doar tangen]iale (asistent
medical sau chiar medic pediatru sau psiholog). Sau arhitect („din clasa a VII-a am un vise pe care cred c` am s`-l
p`strez. De[i am v`zut c` [i prin clas` mai sunt oameni ce-[i doresc asta!”, elev`), sau „cu calculatoarele” (b`iat).
Exerci]iul de proiec]ie este \ns` greoi [i pare a avea caracter de noutate…

„Sportiv, dac` nu pot s` devin contabil! Eu fac sport de performan]`, handbal. CS Târgu-Neam]… 2 ani.
Acum nu m-am potrivit ca genera]ii. Juc`m \n campionat regional. |mi doresc sa antrenez. Sau s` arbitrez. Dar sportul
e prima op]iune!” spune o elev`.

Iar [coala din Humule[ti a avut \n performan]ele sportive ale elevilor o tu[` clar` pe cartea de vizit`. La clubul
sportiv din ora[ au fost \nscri[i mul]i elevi [i au \ncercat traiectorii de specialitate, la nivel mediu [i \nalt, cel pu]in o
perioad`…

„Vor s` schimbe [coala, mediul, s` vad` altceva. De obicei r`mân acolo [pentru clasa a IX-a] cei care nu sunt
orienta]i [i sprijini]i din familie, nu atât din cauza rezultatelor. {i acolo sunt copii slabi, ca peste tot, \ns` media lor este
parc` peste a altor zone”. (diriginte) Iar „Sistemul \i \mpiedic`. Selec]ia. Sau posibilit`]ile financiare ale familiei… To]i

72
{COALA CU CLASE I-X NR. 3 „ION CREANG~” CARTIER HUMULE{TI, TÂRGU-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

copiii din genera]ia lor \[i doresc o meserie bine pl`tit`, s` poat` tr`i. Mul]i doreau finan]e… Familia a[teapt` s` le
tr`iasc` mai bine copiii decât ei”. Din spusele fostei diriginte se pare c`, da, comunic` [i copiilor acest lucru… „Se vede
[i dup` evolu]ia elevului. El [tie ce a[teapt` p`rintele [i de regul` \ncearc` s` intre \n gra]iile p`rintelui”.

Continuând exerci]iul proiectiv, „termin`m liceul. Apoi o facultate, ce mai urmeaz`… Dar noi nu [tim! Nu
[tim ce urmeaz`… Poate n-o s` ie[i din prima contabil. Poate va mai fi nevoie de alte cursuri, de calificare”. Dar, de
principiu, o facultate este de ajuns. „Ne irosim anii din via]`, pe de o parte…” Cea de-a doua este considerat` doar ca
alternativ` la schimb`rile pie]ii muncii. Estimeaz` c` \ntre 23 [i 25 de ani vor deveni autonomi din punct de vedere
financiar, „pe picioarele noastre”, activând profesional \n domenii \n care activitatea [i efortul fizic sunt excluse.

Despre fo[tii elevi ai [colii din anii trecu]i ce acum ar putea urma cursuri universitare, informa]iile sunt pu]ine.
Datele pe care [coala le p`streaz` sunt doar cele de la intrarea \n liceu, dup` aceea doar rela]iile personale ce furnizeaz`
ve[ti.

|ntr-un alt exerci]iu de liber` asociere cu „ingredientele” necesare succesului, absolven]ii de clasa a IX-a \n
prezent liceeni, indexeaz` aten]ia, munca, perseveren]a, seriozitatea, voin]a, bugetul necesar, norocul, sprijinul familiei.
„Trebuie s` ne dorim mult”. „S` fim optimi[ti” [i „s` faci tot posibilul s` realizezi” ce \]i propui.

III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

Cei ce renun]` la [coal` se selecteaz` \ncepând cu clasele mici. Chiar de dup` clasa a II-a. Accentuat se
\ntâmpl` la clasa a V-a. Poate uneori se simt da]i deoparte, poate percep]ia social` c` primii ani de [coal` [i priceperile
de pân` acum sunt \ndeajuns.

Absenteaz` intens copiii care au un singur p`rinte acas` sau cei cu probleme de \nv`]are. „Li se pare mai u[or
s` munceasc` cu c`ru]a”. (diriginte) „Sunt copii cu un singur p`rinte. Majoritatea lucreaz` cu salariul minim pe
economie, veniturile-s mici aici \n zon`”. Fosta dirigint` mai spune c` sunt pu]ini cei care chiulesc sau care pleac` de
la ore. Colectivele sunt mici [i dac` se \ntâmpl` o dat` sau de dou` ori, se sesizeaz` [i nu este un comportament care
s` capete r`d`cini”

Niciodat` nu se pot afla cu exactitate motivele pentru care abandoneaz` [coala. Sunt [i p`rin]i care au nevoie
de ajutorul copiilor ([i aici depinde foarte mult ce are mai mare prin cas`) dar cred c`, de cele mai multe ori, este
hot`rârea copilului, pe care p`rintele nu o mai poate gestiona ulterior. Dar „cel pu]in \n anii \n care am stat acolo, nu
am g`sit elevi care s` nu \[i poat` continua studiile”. (diriginte)

Nu mai exist` abandon la popula]ia român`. Tragi de ei [i-i sco]i! Copiii au capacit`]i intelectuale diferite…
„a[a zi[i cu CES, cum \i nume[te lumea”. Eu am propus peste tot: dac` ei tot doresc s` desfiin]eze [colile speciale, c`
tot nu le place cum arat`, de ce nu ne las` pe noi \n [coli cu o comisie care s` se priceap` s`-i testeze psihico… psihologic,
c` eu poate nu am atuurile astea. Se poate face o clas` de copii care poate face fa]` \nv`]`mântului de mas`. Iar cea
de-a doua, paralel`, s-o pot face cu ace[ti copii care nu neap`rat c`-s debili mintal sau nu [tiu ce grad de schizofrenie
au… Dar ace[ti copii s` poat` fi trata]i diferen]iat. Ei nu pot mai mult! De ce \i for]`m s` fac` mai mult decât pot? Iar
acolo la ce pot, m`car cultura aia general` cât \i trebuie lui s` [tie s` socoteasc`, s` scrie, ce face la [coala special`. Plus
o arie de ceva practic, care s` \nve]e o meserie pentru… C` el mai mult de clasa a VIII-a… Mul]i, s` [ti]i, dvs. s` [ti]i
de la mine: copiii `[tia b`ga]i for]a]i din a[a zisele clase de liceu transformate din SAM-uri, ace[tia nu fac fa]` liceului.
Ace[tia nu vor merge mai mult de clasa a IX-a! Ei nu vor face, ei nu vor… E inutil! E inutil ce se \ntâmpl`! Nu fac fa]`,
nu pot! Eu v`d ce am aici… Am copii reu[i]i de la media 7 (cea mai mare) pân` la 5!

III.3.Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

„Clasa era una omogen`. Erau, mai comunicativi, deschi[i”, spune fosta dirigint`.

Elevii spun despre ei c` se \n]elegeau [i se \n]eleg [i acum bine \ntre ei. Aveau rezultate bune [i disciplinele
profilului de acum (matematic`, informatic` etc.) erau privilegiate [i pentru c` aveau note mai mari, [i pentru c` „le
pl`cea s` \nve]e” [la ele – NB], [i pentru c` le pl`cea profesorul. {i acum „depinde de profesor. Nu avem timp s` \nv`]`m
la toate obiectele! Dac` nu ne place, nu \nv`]`m…”

73
{coala cu clasele I-VIII
nr. 5 Cartier D`rm`ne[ti,
PIATRA-NEAM}, jude]ul NEAM}

Investigator principal:
Andrei Pârvan

Expert local:
Elena Preda

Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:
l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;
l Documentarea unor resurse disponibile on-line;
l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice
raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Ele completeaz` informa]iile prelucrate ca urmare a interviurilor aprofundate cu:
m Directorul unit`]ii [colare;
m Dirigintele fostei clasei a VIII-a (din anul [colar precedent);
m Agent, poli]ist de proximitate;
m Asistentul social al unor copii institu]ionaliza]i \nscri[i \n aceast` [coal`;
m Elevi de diverse vârste ce au abandonat [coala \n perioada 2005-2009, \n prezent cursan]i \n programul
„A doua [ans`”;
m Elev anterior \nscris \n alt` institu]ie de \nv`]`mânt, \n prezent aici datorit` repet`rii anului.
{COALA CU CLASELE I-VIII NR. 5 CARTIER D~RM~NE{TI, PIATRA-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

I.1. A[ezare [i istoric

Piatra Neam] este un ora[ de circa 100.000 de locuitori aflat pe valea Bistri]ei, \n nord-estul României. Este
re[edin]` a jude]ului Neam] [i concentreaz` majoritatea institu]iilor publice cu rol administrativ. Din punct de vedere
industrial, \n prezent este al doilea centru industrial al jude]ului iar dup` 2004 \ncearc` un reviriment evident din punct
de vedere economic [i al dezvolt`rii urbane. Beneficiaz` de un cadru natural de excep]ie, fiind amplasat \ntr-un bazin
intramontan, la altitudinea de 310 m, str`juit de culmi \mp`durite, cu \n`l]imi \ntre 460 [i 859 de metri.

Una dintre cele mai vechi culturi existente \n spa]iul românesc este originat` \n apropiere. Continuitatea
existen]ei umane poate fi urm`rit` de-a lungul secolelor, prin perioada geto-dac` (din care exist` fortifica]ii nu departe
de ora[), pân` \n 1387 când este men]ionat sub numele de Kamena (Piatra) \ntr-o list` a ora[elor sub ocupa]ie rus`. |n
anul 1431 apare sub denumirea de Târgul de la Piatra lui Cr`ciun dar statutul de târg domnesc \l prime[te doar \n anul
1453 (Curtea domneasc` de aici construita de {tefan Cel Mare fiind men]ionat` \n mai multe rânduri: 1552, 1570,
1594). Abia la \nceputul secolului al XIX-lea Piatra se impune ca fiind cel mai important centru urban [i comercial al
]inutului. Apar atunci primele fabrici (hârtie, ]es`turi, cherestea, s`pun, chibrituri, bere etc.) dezvoltarea ora[ului ducând
la construirea caii ferate Piatra Neam] – Bac`u.

|n 1832 este amintit` prima [coala public` iar \n 1871 se construie[te primul teatru. |n 1859 devine Piatra
Neam], pentru a putea fi deosebit de numeroase alte localit`]i cu denumiri similare.

Dup` primul r`zboi mondial popula]ia ora[ului \ncepe s` creasc`, odat` cu num`rul fabricilor [i atelierelor sau
cu proiectele de sistematizare [i \mbun`t`]irile edilitare. Cel de al II-lea r`zboi mondial a stopat avântul economic iar
pierderilor [i distrugerilor suferite \n acei ani li se adaug` jafurile [i teroarea practicate de c`tre Armata Ro[ie dup`
momentul August 1944.

Perioada imediat urm`toare este momentul \n care se \nregistreaz` o semnificativ` cre[tere a popula]iei. Dup`
reforma administrativ-teritorial` din 1968 ora[ul redevine re[edin]` de jude] [i cunoa[te o dezvoltare accelerat`. Sunt
integrate \n aria urban` zonele limitrofe [i se construiesc numeroase cartiere (\n majoritate de blocuri).

I.2. Ocupa]ii, angajatori

Ritmul este rupt dup` 1990 când, pe fondul contextului economic [i social (\nchiderea fabricilor, cre[terea
numeric` a popula]iei) nivelul standardului de via]` se pr`bu[e[te, situa]ia redresându-se treptat abia \n ultimii ani. |n
acest sens, merit` aten]ie ritmul dezvolt`rii urbei [i cel de cre[tere a num`rului popula]iei, respectiv descre[terea de
dup` schimbarea regimului comunist.

75
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Istoria acestor ani poate fi explicat` uzând de dou` elemente, foarte strâns legate \ntre ele: industrializarea
accelerat` (construc]ia platformelor industriale din sudul ora[ului, S`vine[ti - Roznov) [i suprapopularea urban`
(datorit` cre[terii natalit`]ii [i migra]iei de la sat la ora[). Ambele fenomene pot fi fixate \n jurul anului 1960, dup`
construc]ia combinatului chimic \nceput` \n 1958.

Figura 28. Cartierul D`rm`ne[ti, vedere de ansamblu

Fotografie disponibil` la http://www.flickr.com/photos/coldfiremgd/2695618651/

Reprezentativ din acest punct de vedere este cartierul D`rm`ne[ti.

I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii

Distan]a dintre Bac`u (punct nodal \n zona central` a Moldovei \n materie de leg`turi de comunica]ie sau
oportunit`]i economice) [i Piatra-Neam] se parcurge \n circa o or`. Pu]in mai mult dureaz` c`l`toria pe calea ferat`.
De aici c`tre mun]i (spre Bicaz) mai sunt al]i circa 25-30 km, cu leg`tur` spre Transilvania, 60 de km pe [osea c`tre
Roman [i E 85, circa 45 spre Târgu-Neam] [i apoi \nc` 70 pân` la Suceava. Cel mai apropiat aeroport este cel din
Bac`u, fiind un important punct de tranzit \n drumul nem]enilor c`tre locurile de munc` din ]`rile europene.

76
{COALA CU CLASELE I-VIII NR. 5 CARTIER D~RM~NE{TI, PIATRA-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

Figura 29. Harta zonei

disponibil` la http://www.casabilbor.ro/images/harta-turistica.gif

{coala nr. 5 se afl` \n cartierul D`rm`ne[ti, pozi]ionat \n partea de nord-est a municipiului, cu acces direct
din artera de circula]ie ce duce spre nordul ]`rii [i spre Târgu-Neam]. |n zon` predomin` blocurile de \n`l]imi diferite,
construite \ntre deceniile 7 [i 9 ale secolului trecut. Apartamentele sunt mici ca num`r de camere [i suprafa]`, str`zile
interioare relativ \nguste [i aglomerate de autovehicule.

Administra]ia public` local` (cel pu]in \n ultimii ani), a derulat proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere,
a re]elelor de canalizare [i telecomunica]ii. S-au f`cut parc`ri, au \nceput s` apar` locuri de joac` pentru copii iar
tendin]ele de modernizare au adus \ntre blocuri unit`]i bancare sau magazine mai bine aprovizionate. Cet`]enii
beneficiaz` practic de tot confortul urban, de acces la mijloace moderne informare, comunicare [i divertisment.

Figura 30. Cartierele ora[ului Piatra Neam]

Imagine disponibil` la http://www.immo-land.ro/images-up/2009-09-10_11353_sp_depozit_piatra-neamt_60168-9570.jpg

77
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

De aici pân` \n centrul ora[ul sunt cam 20 de minute de mers lejer, pe jos. Accesul se poate face [i cu
transportul public urban, existând linii (microbuz, autobuz, troleibuz) ce poart` c`l`torii atât c`tre punctele de interes
comercial sau administrativ cât [i c`tre locurile de munc`. Sau pentru copiii, nu foarte mul]i ce ajung la [coli sau licee.

I.4. Perspective de dezvoltare

Pietrenii spun despre ora[ul lor c` este „Perla Moldovei”. S-a dezvoltat aici un nucleu cultural-artistic (2
teatre, liceul de profil), sunt câteva muzee (de art`, de istorie, de etnografie, Muzeul de Art` Neolitic` Cucuteni),
biblioteci, galerii de art`, 2 teatre, vestigii arhitecturale [i cl`diri de patrimoniu.

De asemenea, s-au diversificat oportunit`]ile de petrecere a timpului liber, de relaxare sau divertisment:
telegondol`, baz` hipic`, stadion, complex de agrement. |n Piatra-Neam] sunt câteva cluburi cu tradi]ie (fotbal, handbal
masculin, volei feminin, baschet) ce furnizeaz` oportunit`]i pentru exerci]iu fizic sau de \nalt` performan]`.

Din punct de vedere economic, lucrurile \ncep a se remedia. „Pe val” sunt investi]iile \n turism \ns` nu am
intrat \n posesia unor date statistice sau a informa]iilor suplimentare. Nici referitor la proiectele de dezvoltare urban`,
nici la planurile referitoare la cartierul unde este situat` {coala nr. 6.

II. DESCRIEREA {COLII

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

|n incinta {colii nr. 5 se ajunge lejer din str. Nicolae Iorga, [oseaua ce duce c`tre Târgu-Neam], \n nordul
ora[ului. De fapt, sunt cel pu]in 3 c`i de acces (chiar [i pentru mijloacele de transport auto), printre parc`ri, garaje sau
spa]iile dintre blocuri. Are o curte mare, este vizibil` [i foarte cunoscut` localnicilor, ce tranziteaz` zona \n drum spre
destina]iile limitrofe din proximitate.

A fost \nfiin]at` [i construit` \n 1974, \ntr-un moment \n care cartierul era \n plin` dezvoltare iar primii copii
din familiile muncitorilor de pe platforma industrial` din sud-estul ora[ului aveau nevoie de [colarizare. Avea un singur
corp de cl`dire \n form` de C, cu parter [i dou` etaje, \n curtea vast` ce o distan]a de vecin`t`]i. |n 1982, de partea
cealalt` a cur]ii, a fost construit un corp nou, ce \n prezent g`zduie[te sala de sport (potrivit conducerii, cea mai mare
din ora[), biblioteca (circa 1800 de volume) [i câteva s`li de clas`.

Cu o singur` excep]ie (un cadru didactic navetist, de la o distan]` de câ]iva kilometri), personalul este localnic,
mul]i locuind \n cartier.

{coala este chiar frumoas`! Culoarele sunt foarte-foarte curate, baza material` pare a fi una extrem de bun`
iar clasele arat` foarte bine. Tâmpl`ria [i toc`ria par a fi schimbate de dat` recent` iar pere]i proasp`t decora]i. Elevii
nu par atât de g`l`gio[i cum se \ntâmpl` de regul` \n [colile „de cartier” iar din spusele [colarilor sau fo[tilor [colari
atmosfera nu este una indus` de vizita \n sine… La parter sunt spa]ii afectate elevilor de la clasele cu predare Step-by-
Step iar u[ile s`lilor sunt deschise, contribuind la impresia unui spa]iu destins.

|nc` de la \nceput, peste 95% de elevi proveneau din cartier, din rândul muncitorilor. Omogenitatea s-a redus
dup` 1990, când s-au \mpu]inat angaja]ii de la FIBREX [i RIFIL S`vine[ti [i au ap`rut micii \ntreprinz`tori, lucr`torii
pe cont propriu, migran]ii „de profesie” sau cartierul de case relativ s`r`c`cioase din apropiere s-a transformat
\ntr-unul de vile. Din to]i „un sfert au studii superioare, cel mult…” (diriginte) [i pu]ini sunt [i p`rin]ii pensiona]i pe
caz de boal`…”

|n apropiere este o alt` [coal`, geografia social` fiind diferit` doar dintr-un singur punct de vedere: num`rul
mai mare de etnici romi. |n {coala nr. 5 \ns` cei mai mul]i dintre ace[tia „refuz` s` se declare. Le-am spus despre
avantaje, despre locurile la liceu care se ob]in mai u[or \ns` doar 3 avem declara]i” (director). Sunt \n mare parte
romaniza]i de[i mai vorbesc \nc` romani (doar \ntre ei, la [coal` deloc!).

78
{COALA CU CLASELE I-VIII NR. 5 CARTIER D~RM~NE{TI, PIATRA-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

Componenta social` [i dimensiunea uman` a situa]iilor problematice reies, din interac]iunile avute \n [coal`,
ca fiind de maxim` importan]`. |n fapt, nevralgic` este situa]ia copiilor [i a tinerilor, a celor de vârst` [colar` (\n special).

Din estim`rile cadrelor didactice, circa 40% la sut` dintre p`rin]ii propriilor elevi sunt [omeri. Dintre ace[tia,
foarte mul]i (cel pu]in un sfert, tot estimativ) sunt \n Italia, Spania, Belgia, chiar Statele Unite. De asemenea, dintre cei
pleca]i, jum`tate au familii „dezorganizate”: copii care nu-[i cunosc p`rin]ii sau au \ntrerupt leg`tura cu ace[tia de mult
timp („s` vede]i \n catalog câte liniu]e avem \n dreptul p`rin]ilor”, profesor), cu p`rin]i desp`r]i]i, divor]a]i \n fapt sau
copiii ce sunt crescu]i \nc` de mici de c`tre bunici sau alte rude.

|ntre ace[tia, \ngrijor`tor pare a fi num`rul „copiilor care stau singuri”. Iar exemplele sunt numeroase, unele
chiar neverosimile: copil minor, elev` a [colii, ce locuia cu prietenul mamei, mama fiind plecat` \n Italia.

|n condi]iile date, conducerea [colii spune c` face tot ce poate pentru a g`si solu]ii. „Am dat [i telefoane la
p`rin]i \n Italia… Le-am spus c` dac` nu vin s` vad` ce e cu copilul, mergem la Poli]ie. {i unii au venit, ce era s` fac`!”
(director) Tot cu ajutorul agentului de proximitate se recurge la m`suri extreme: „aveam un b`iat de la casa de copii
care nu venea la [coal`. Dar lipsea [i de la centrul de minori unde era institu]ionalizat! Am \ntrebat printre minori (avem
[i noi sursele noastre…) [i am aflat c` era dus la un amic, la Gârcina. Amicul furase bani de acas`… Noaptea, cu Poli]ia
echipat` \n civil… frig, iarn`, st`team \n ma[in` mâncând mere [i covrigi iar b`iatul era la pizza. S-a dovedit pân` la urm`
c` maic`-sa [tia dar avea ni[te bube [i era un soi de [antaj, b`iatul s` nu-l spun` lui taic`-s`u (plecat \n Italia) o avea la
mân`” (director).

La nivel de reprezentare social`, munca \n str`in`tate [i fenomenul migra]iei circulatorii beneficiaz` de o


percep]ie aproape complet negativ`. „V` spun c` exodul acesta e n`ucitor… Oamenii pleac`, trimit bani foarte mul]i
copiilor iar ace[tia, ce s` fac`” (profesor). „Când s-au deschis grani]ele, \n semestrul al doilea am fost nevoi]i s` comas`m
clasele s` putem continua activitatea cu elevii de clasa a V-a”. (director)

Din cauza condi]iilor economice, au fost p`rin]i care intra]i \n [omaj, [i-au stabilit domiciliul definitiv \n
mediul rural. Ritmul plec`rilor spre sat nu a fost \ns` nici pe departe atât de sus]inut pe cât a fost cel al emigr`rii… Pe
de alt` parte (cel pu]in la {coala nr. 5), mai exist` un fenomen atipic: p`rin]i care, dup` ce anterior \i \nscriseser` la [coli
din str`in`tate unde studiaser` [i locuiser` un num`r de ani, \i aduc pentru clasa a VIII-a, „acas`”. Iar explica]iile pot
fi doar speculate: amenin]area recesiunii [i/sau (mai degrab`) continuitatea \n sistemul educa]ional.

|n aceea[i ordine de idei, repatrierile sunt pu]ine. De regul`, când p`rin]ii se \ntorc fie nu mai au copii de vârst`
[colar`, fie nu reu[esc s`-i motiveze pe ace[tia din urm` s` reia [coala, a[a cum vom ar`ta ulterior…

Dintre p`rin]ii afla]i acas`, „nu vin. M`car o dat` la o lun`, dac` nu la dou` s`pt`mâni. Sunt unii p`rin]i care
nici nu [tiu \n ce clas` e copilul!” (diriginte, vorbind despre copiii din clasele de gimnaziu [i p`rin]ii lor).

P`rin]ii [colarilor mici se ocup` singuri de copii. After-school nu a fost o idee cu foarte mare priz` la public
\nainte \n zon`, \ncercarea din {coala nr. 5 transformând clasele \n sistem Step-by-Step. (4 la num`r, cu masa de prânz
servit` \n spa]iul [colar)

|n contextul social [i afectiv ilustrat anterior, „O treime dintre elevi nu-[i cunosc p`rin]ii” (diriginte) sau nu
au men]inut leg`tura cu ei. „S` v` dau catalogul s` vede]i câte liniu]e am trase la p`rin]i f`r` date de contact sau
informa]ii…” Aceast` „lips` de interes” ajunge s` „\ntrerup` dezvoltarea normal`” (asistent social) dar produc [i muta]ii
severe: „\i vezi de pe o genera]ie la alta c` sunt din ce \n ce mai gra[i [i nu fac mi[care. {i-ar lua scutiri de la educa]ie
fizic`”. (profesor) De[i, acela[i profesor continu`, sunt „mul]i care fac sport (handbal, karate [i la noi, aici), cercuri de
matematic`”. „Cu toate c` de la clasa a V-a \n sus \[i pierd interesul…” (diriginte)

Apoi, „mai exist` o problem`: moda asta cu bolnavii… ADHD. Dar [i `[tia-s integrabili!” (diriginte)

Restul motivelor de nemul]umire vizeaz` consumabilele („aducem de acas` [i noi dar nu putem”, profesor),
stresul cotidian [i „micile [icane, care nu sunt insurmontabile” \n opinia profesorilor. „[tiu c` e nevoie de bani [i
managementul se str`duie[te. Mai \ntâi cu p`rin]ii, dac` nu…”

|n chestiunea absenteismului [colar masiv sau abandonului, agentul de proximitate consider` c` „dup`
numeroasele cazuri avute”, este vorba „\n primul rând, de s`r`cie. E ru[inea de a veni la [coal` \mbr`cat mai s`r`c`cios”.
Motiv valid [i \n cazul celor ce stau la distan]` [i „nu au bani de autobuz”, a[a cum s-a \ntâmplat cu o elev` ce invoca
lipsa mijloacelor de transport. (|n consecin]`, solu]ia a fost mutarea la o [coal` din apropiere, \ns` lipsesc informa]ii
despre parcursul [colar ulterior al fetei.)

79
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Transportul [colar este o problem` doar \n unele dintre cazuri (ar exista, din spusele poli]istului de proximitate
un microbuz [colar ce aduce elevi din Speran]a la [coala din Gârcina – ambele, cartiere din Piatra Neam]).

„S`r`cia [i frustr`rile…” sunt alte cauze \n opinia reprezentantului Poli]iei. „Am avut un caz unde tat`l e
violent [i fa]` de mam`. Nu are de nici unele [i bea…”, exprimându-[i nefericirea [i sup`rarea prin agresiune fizic`.
Fenomenul se \ntâmpl` s` fie reprodus [i \n [coal` \ns` cazurile sunt mai degrab` izolate. {i, \n opinia interlocutorilor
atrage „marginalizarea de c`tre ceilal]i elevi, ce \i evit`”.

Relevant \n acest sens este un caz al unui copil urm`rit [i penal, dup` ce [i-a \njunghiat un coleg cu un
instrument de scris. Provenea dintr-o [coal` ajut`toare, dificult`]ile de \nv`]are fiind strâns legate de caren]ele afective
[i instabilitatea emo]ional` din „dotarea genetic`”. Drept pentru care personalul specializat a considerat schimbarea
repetat` a mediului ca fiind o posibil` solu]ie.

Un mare motiv de mândrie pentru conducerea unit`]ii [colare este reu[ita programului „A doua [ans`”, cu
participan]i ce au vârste cuprinse \ntre 14-15 ani [i peste 50. Frecven]a este sus]inut`, participarea deosebit` iar cursan]ii
„vin din tot ora[ul aici la noi” (profesor). {i vom dezvolta \n cele ce urmeaz` perspectiva acestor elevi aparte…

II.2. Reprezent`ri asupra [colii

„Eu predau [i la A DOUA {ANS~. {i-am [i elevi de etnie rom`. Trebuie s` le ar`t cum se a[eaz` degetele pe
taste… Iar prima dat` când am pus mâna pe mâna lor s-au uitat mira]i la mine. Dar ce e, m` murd`resc?” spune
directorul unit`]ii. Unul dintre ei, acum la vreo 20-22 de ani, dup` prima lec]ie, a deschis un document iar primul rând
pe care l-a tastat a fost „Voi spune la toat` lumea s` \nve]e la timp ca s` nu piard` \n via]` cât am pierdut eu”.

Elevii cuprin[i anterior [i \n \nv`]`mântul obligatoriu observ` mai degrab` aspectele formale. Spune despre
[coal` c` „arat` bine. |nainte \nainte era a[a-[i-a[a” sau „cât de cât OK” (elevi). Sau „foarte curat`” (elev \nscris anterior
la alt` [coal`).

Profesorii erau [i \nainte [i acum „buni, \n]eleg`tori, ne ajutau unde nu [tiam”, [i „au r`bdare cu mine”. Al]ii
„au alt` p`rere despre tine. Dac` prinzi un profesor r`u…” spune acela[i elev cu mobilitate ridicat`. „Eu n-am reu[it
s` prind firul \napoi. Au \ncercat s` m` ajute dar din moment ce ai goluri…” [i „mi-a[ dori doar o schimbare de atitudine:
s` fie mai pu]in severi [i corec]i \n notare! S` nu cedeze la flori sau a[a ceva”.

Altfel, „[coala e foarte bun`. Nu ca \n pu[c`riile din occident unde se fac ore multe [i pauze pu]ine… N-am
fost dar mi-au povestit al]ii. E foarte bine aici la noi!” Acela[i elev mai crede c` „se studiaz` exagerat! Prea multe ore,
multe degeaba. Mi-a[ dori un calculator conectat la net \n fiecare clas`. Multiplicare gratis pentru chestionare sau
altceva…”

„Avem elevi care [tiu c` [coala nu-i ajut` prea mult. Pe de alt` parte, majoritatea con[tientizeaz` c` au nevoie
de [coal`, m`car de diplom`…” spune fosta dirigint` despre realismul sau pragmatismul elevilor sau fo[tilor elevi.
„Acum am \n]eles de ce am nevoie de [coal`. Acum e criz` [i nu ai ce face. Trebuie s` te duci!” (elev)

„|nainte [coala era pentru mine ca un joc. St`team cu p`rin]ii, nu m` interesa… De ce s` fac eu [coala? De
când sunt cu cineva, s-au schimbat lucrurile. Aveam nevoie de bani, s` pl`tesc chiria… Nu g`seam, c`utam. Am realizat
c` am nevoie de [coal`” spune o elev` ce a reluat cursurile \n programul A doua [ans`. „Mama, ce poate s` mai zic`? E
sup`rat`! Dar a v`zut c` am \nceput s` m` reglez, \i pare bine…” (elev)

|n clasa a II-a \mi pl`cea [coala de atunci. Voiam s` m` duc [i sâmb`ta [i duminica. Dup-aia nu mai voiam
s` m` duc…” (elev`). „Veneam la [coal`, m` distram. Uitam ce am de f`cut… De asta am [i repetat!” (elev).

II.3. Rela]ia [coal`-comunitate

„Colabor`m foarte bine cu toat` lumea: prim`ria, protec]ia copilului, poli]ia, brigada antidrog, jandarmeria.
Pentru copil, noi facem orice!”, spune directorul [colii. Iar pân` de dat` recent`, un fost profesor al [colii era membru
\n consiliul local, fiind un bun sprijin [i reprezentant la nivel de autorit`]i.

80
{COALA CU CLASELE I-VIII NR. 5 CARTIER D~RM~NE{TI, PIATRA-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

De anul acesta, [coala are [i consilier [colar. Mediator [colar „poate c` ar fi bun” (profesor) \ns` \n Piatra
Neam] nu prea sunt.

„Marea problem` este cooperarea cu familia… Când un copil este l`sat de izbeli[te e l`sat definitiv
(dirigintele). Iar „cu p`rin]ii lucr`m greu. Pleac` \n Italia s` fac` bani iar noi \ncerc`m s`-i con[tientiz`m c` via]a nu e
numai din bani: lectorate cu p`rin]ii, multe… alte activit`]i”. (director).

„Sunt din ce \n ce mai mul]i p`rin]i care cred c` [coala este singura care educ`. P`rin]ii sunt absen]i, au lipsuri
materiale etc. Dar mie verificarea periodic` a unui copil mi se pare esen]ial`! {i m`car s` dea un telefon odat` pe lun`…”,
spune fosta dirigint` de la clasa a VIII-a.

II.4. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar`

„Copiii viseaz`”, spune unul dintre intervieva]ii adul]i. „Cei de clasa a VIII-a [i-au f`cut un drum al vie]ii…
Majoritatea vor s` fie poli]i[ti, factori de ordine. Cei mici doctori, astronau]i…” (diriginte). Spune c` sunt \ns` din ce
\n ce mai mul]i cei reali[ti \n privin]a expecta]iilor, pe lâng` numero[ii elevi f`r` orientare sau sens….

„Nu \mi doresc nimic deosebit. Când eram mic` \mi doream s` fiu vânz`toare” (elev`). Al]ii spun c`-[i doresc
s` lucreze, s` fac` orice, s` aib` „o carier`, o familie”, sau „s` termin cât mai repede [coala, s` m` angajez undeva. |mi
doresc s` am un loc de munc` asigurat. {coala e cel mai important lucru…” (elev A doua [ans`)

„Mi-a[ dori s` fiu asistent social. P`rin]ii [tiu, s-au schimbat foarte mult… Spun s` \nv`], s` nu mai plec de
la [coal`”, spune un fost elev al c`rui frate a repetat a avut un traseu similar. „F`r` carte nu faci nimic \n via]`! E nevoie
de [coal`. Dac` nu este o diplom`….Acum lucrez la „mo[u’ meu” [unchi - NB] la service, m`run]i[uri… Dar m-am
g`tit s` fiu buc`tar!” (cursant A doua [ans`)

„Nu am visuri prea mari. NU m` a[tept s` devin cine [tie ce… Ce face tot românul! Un magazin de
calculatoare…” spune un fost elev care a studiat la modul intensiv clarinetul, \ntr-o institu]ie de profil. „M-am l`sat
acum, nu mi-a prea pl`cut!”

|n compara]ie cu al]i covârstnici afla]i ce au renun]at la studiile [colare, cei ce urmeaz` acum la „A doua
[ans`” men]ioneaz` [coala [i educa]ia ca factori decisivi ai succesului \n via]`, al`turi de dorin]` [i munc`. De asemenea,
condi]ie obligatorie a fericirii \n via]` sunt \n primul rând banii (alte variante de r`spuns fiind absente) iar pentru reu[ita
proiectelor pe care le vizeaz`, cei intervieva]i identific` elementele asociate unui proiect de succes (acolo unde acesta
exist`): „pentru business, e nevoie de clien]i [i ni[te asocia]i” sau „liceu de specialitate, activitate practic`, apoi facultate”.

III. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~

III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii

Din cartier, p`rin]ii cu posibilit`]i financiare \[i duc copii la [colile din centru, spun cei din conducerea
institu]iei. De altfel, se pare c` num`rul celor cu statut social superior este mai redus iar astfel de cazuri sunt rare. Dar
disponibilitate familiilor de a-[i ajuta [i sus]ine copiii este mare, „majoritatea având o deschidere deosebit` pentru
sus]inerea trasului acestora” (diriginte).

Asta nu \nseamn` c` {coala nr. 5 nu are elevi performan]i din punct de vedere al rezultatelor [colare, sportive
sau artistice. |n special sportive… Dar „avem un fost elev al [colii olimpic la fizic`, acum \n Statele Unite, foarte bun”.
(director) Sau la liceele din centru. Destina]ii preponderente pentru absolven]i, doar cei ce se \ndreapt` c`tre liceele
voca]ionale p`r`sind ora[ul.

„Dintre absolven]ii clasei mele din promo]ia 2009, to]i sunt la licee din ora[” spune dirigintele. „Dac` nu ar
continua, ar fi acelea[i motive pentru care abandoneaz` chiar \nainte de clasa a VIII-a”. Iar cei ce renun]` sunt fie cei
ce repet` clasa, fie cei care (a[a cum am ar`tat pân` acum) „nu au motive s` motive s` mearg` \nainte”.

81
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Chiar [i copii institu]ionaliza]i ajung la universitate: 6 „boboci” anul acesta [i un student la cursuri masterale,
spune asistentul social. De altfel, „mai devreme sau mai târziu, 3 sferturi din ei fac [i studii universitare, \ntr-un fel sau
\n altul” (dirigintele). Ajung „oameni frumo[i, la ASE, fac psihologie [i lucreaz` prin centrele de \mprejurimi, avem [i
la un post de radio \n Bucure[ti”, „cu servicii onorabile [i bine pl`tite…” chiar dac` nu ajung somit`]i. {i, a[a dup` cum
este probabil previzibil, informa]iile despre parcursul profesional \ncep a se pierde chiar dup` accederea la un nivel
superior de [colaritate, \n clasa a IX-a.

Dintre elevii de anul trecut, erau vizate meserii de la „[ofer pe TIR” pân` la asistent social, contabil sau
specializ`ri cu profil informatic. „Fetele sunt un pic mai l`murite cu ceea ce vor s` fac` \n via]`”, doar b`ie]ii fluctueaz`:
„de la aviator la…Familiile \i doresc s`-i vad` intra]i la licee, s`-i vad` oameni! Iar tezele cu subiect unic au fost o de
\ncercare…” (dirigintele)

Istoria celor ce renun]` la [coal` este \ns` mai complicat`, a[a cum o relateaz` cei care ajung, \ntr-un final,
\napoi la [coal`. {i vom detalia câteva dintre istoriile personale, foarte pe scurt.

III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

Cazul I

Fat`, „foarte r`cit`” dar \nc`l]at` \n sandale [i \mbr`cat` oarecum sub]ire pentru gradele pu]ine ale dimine]ii.

Nu mai [tie când a terminat clasa a IV-a… „Aveam multe absen]e, nu m-a trecut clasa. N-am venit la [coal`,
n-aveam note… primeam 3-4 pentru c` nu [tiam, nu \nv`]am”.

„Aveam [i probleme cu p`rin]ii… N-aveau posibilitatea s` m` ]in`, lucrau de diminea]a pân` seara, n-avea
cine s` aib` grija de mine. Mai aveam 2 fra]i mai mici de care trebuia s` m` ocup… St`team la curte, aveam grij` de
g`ini, f`ceam cam o or` pân` la [coal`”.

Dar, pur [i simplu, n-a mai vrut! „Nu-mi pl`ceau materiile…. Doar Istoria. Atât! Era despre str`mo[ii no[tri…
Profesoara ne explica, era bun`”. Din când \n când o „mai ajuta mama la teme. Dar nu aveam timp! Nu aveam timp
de teme, nu [tiam ce-s alea teme…”

„Nu prea aveam prieteni nici \n clas`, nici \n cartier. Nu m` \mprieteneam cu nimeni… N-a venit nimeni s`
m` \ntrebe” de ce a renun]at sau nu a mai venit la [coal`. „Poate c` mi-a[ fi dorit s` se intereseze, poate nu… Dar dac`
ar fi venit, nu cred c` s-ar fi schimbat ceva \n decizia mea”.

Fratele mai mare a abandonat [i el, la 15 ani. Spune despre p`rin]i c` n-au zis nimic despre [coal`, nici \nainte.
Nici dup` ce a renun]at… „Acum se bucur` c` m` duc la [coal`”. {i mie \mi place s` vin la [coal` acum. Chiar dac`
„de când a \nceput [coala n-am putut s` vin…”

Situa]ia familial` sau material` nu s-a schimbat prea mult. Acum „stau cu cineva. Are facultate, e profesor de
sport!”

Cazul II

B`iat, 19 ani \mplini]i. Mai are un frate \n prezent la facultate (\nfiat de bunici), o sor` \n Fran]a („\ntr-un fel,
\nfiat`” de c`tre ni[te rude) [i un frate cu câ]iva ani mai mic, ce a \ntrerupt studiile \n urm` cu câ]iva ani. Provine
dintr-o familie \n care p`rin]ii sunt desp`r]i]i de mult` vreme („Maic`-mea cu taic`-meu s-au desp`r]it. |nainte st`team
cu mama, mai departe de [coal`. Acum stau cu tata”).

Pleca de la [coal` cu ni[te prieteni. |n clasa a VII-a (2003), venea, l`sa ghizdanul, apoi pleca cu amicii…
„Jocuri, ]ig`ri, de b`ut nu beau!” Amicii \ns` au renun]at la el imediat dup` ce el abandonat definitiv [i [i-au v`zut de
[coal`. „Tata nu [tia, c` nu aveam leg`tur` cu el, mama n-avea ce s` ne fac`. Noi ziceam da, da, da… Doamna directoare
a vorbit cu mine, cu mama. Dar nu putea s` ne aduc` \n fiecare zi”.

„La [coal` \mi pl`cea engleza, sportul. Am fost la clubul sportiv dar am renun]at… Nu m-am mai dus. |ntre
timp ne mutasem [i la ]ar`…” Apoi a fost plecat \n Italia cu mama, imediat dup` renun]area la [coal`. Iar dup` ce s-a
\ntors n-a mai continuat… „N-am mai vrut eu”.

82
{COALA CU CLASELE I-VIII NR. 5 CARTIER D~RM~NE{TI, PIATRA-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

„Anul trecut am lucrat \n construc]ii. Anul `sta nu!” Tr`ie[te din banii pe care \i d` tat`l cu care [i locuie[te
(\n prezent pensionar), face [coala de [oferi dar a auzit [i de A doua [ans`, unde acum este \n anul II [i unde „probabil
am venit s` \nv`] ca s` \mi asigur un loc de munc` mai târziu”. Pare matur, vorbe[te ap`sat iar palmele \i transpir` din
abunden]`… „{i-acum ne mai ]in moral` p`rin]ii… Dar ne zic s` ne continu`m via]a!”

Cazul III

B`iat, fratele celui de mai sus. Pare un pic timorat [i are un tremur necontrolat al piciorului stâng pe toat`
durata interviului….

„Veneam des la [coal` [i aveam note bune”. Fratele mai mare abandonase [coala \ntre timp, cu tata nu avea
leg`turi a[a c` mama nu avea cu cine s`-i lase [i i-a luat pe amândoi \n Italia. „Era greu acolo… Nu am fost la [coal`.
Noi aveam grij` de cas`”.

S-au \ntors de la Roma dup` un an dar n-au mai venit la [coal`. „Mama \mi spunea s` m` duc la [coal` dar
nu-mi mai pl`cea la [coal`. M` dezobi[nuisem. Nu am mai vrut eu!”. Acas`, „nu f`ceam nimic… Ie[eam pe afar`, o
ajutam pe mama”. Apoi mama s-a mutat \ntr-o localitate la circa 40 km de Piatra Neam] iar cei doi fra]i s-au hot`rât
s` revin` la [coal`.

Cazul IV

B`iat, 17 ani, \n clasa a VIII-a. Mai are o sor` de \n vârst` de 20 de ani, „cânt` la clarinet, e… excep]ional`!
A fost [i la OTV… Nu are bani de facultate. Nici de munc` nu g`se[te. Cu timpul, s` vedem… ”

{i el are studii de specialitate la clarinet [i pian tehnic, la Liceul de Art` din localitate, unde a fost elev pân`
acum doi ani, \n clasa a VII-a. Când, datorit` nepromov`rii la disciplinele de specialitate, potrivit uzan]elor, a fost nevoit
s` se transfere. {i a venit la [coal`, la {coala nr. 5, aproape de cas`, tot \n clasa a VII-a dar (datorit` p`str`rii stilului de
via]` [i obiceiurilor [colare) a repetat din nou anul. Pân` când „mi-a p`rut r`u… Am v`zut c` acum se poate orice!”

„Nu \mi cunosc tat`l. Mama e-n Italia. Bunica avea grij` de noi… Acum st`m to]i \mpreun`. […] Pân` \n clasa
a VI-a avea note „excelente, \ntre 7 [i 9, diplome la englez`… Am dat de internet [i m-am stricat de tot”. Mergea \n
localuri specializate, c` „cas` n-ai cum, c` erau p`rin]ii” [i „sunau [i de la [coal`, se sup`ra bunica, iar certuri…Au
venit [i la mine acas`. Dar nu se putea face nimic!”

Spune despre sine c` „\n viziunea prietenilor, sunt un frate mai mare. |i mai \nv`]…” Recunoa[te \ns` c` „am
nevoie de ajutor, c` nu-s as. Mai ales \n matematic`”. Dar profesorii m` \n]eleg, eu m` \n]eleg bine cu ei [i m` ajut`!”

„M` ab]in foarte mult s` nu chiulesc din nou….Absentatul creeaz` un fel de dependen]`. Vrei mai mult!
Odat` ce ai \nceput, nu te mai po]i opri…” A[a explic` [i lipsa interesului pentru [coal` dar [i a notelor care oblig` la
corijen]`.

Alte situa]ii de abandon (permanent sau temporar)

Cazuistica {colii nr. 6 este foarte bogat`. Sau deschiderea comunica]ional` a intervieva]ilor, ce furnizeaz`
explica]ii detaliate pentru fiecare dintre situa]iile pe care [i le amintesc…

Dintre ele, se eviden]iaz` cele ale copiilor \nscri[i târziu la [coal`, sau care (din varii motive, repet` clasa pe
motiv de abandon cauzat de lipsa de frecven]`). Concret, elev de 14 ani \n clasa a IV-a cu bunic` dependent` de
consumul de alcool, internat \n centrul de zi de unde face eforturi (\n fapt, autorit`]ile tutelare se str`duiesc s`-l motiveze
s` manifeste con[tiinciozitate [i responsabilitate) s` absolve finalizeze.

Sau doi fra]i f`r` tat` (elevi ai [colii), cu mam` consumatoare de alcool, ce nu dorea s` discute cu autorit`]ile
[colare. |n prezen]a poli]iei a permis accesul \nv`]`toarei [i func]ionarilor de profil ai Prim`riei, to]i fiind „\ngrozi]i”
(director) de situa]ia \n care se afla apartamentul.

Or o feti]` abandonat` de tat` imediat dup` moarte mamei, la na[tere. Tat`l (care locuie[te \ntr-un sat din
apropiere) nu o recunoa[te [i a fost crescut` de bunic \ns`, dup` decesul acestuia, iar apartamentul \n care a locuit cu
bunicul a fost revendicat iar fata (elev` a [colii) „a venit s`-mi spun` c` vrea la casa de copii. V` da]i seama ce \nseamn`
c` vrea s` se duc` acolo c` n-are unde s` doarm`?” (director)

83
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

|ntr-o alt` situa]ie „dup` ce au crescut la casa de copii mama a cerut s`-i fie \napoiat copilul”. S-au mutat
\mpreun` cu mul]i al]i copii [i cu un tat` care nu era al nici unuia dintre ace[tia \n condi]ii improprii… Mama (cu
tendin]e de suicid), a cerut transferul dar acesta nu s-a realizat iar apoi informa]iile lipsesc… „Copilul n-a mai venit la
teste” [i a fost declarat ca fiind \n abandon, spune conducerea [colii.

|ntr-un alt caz, o elev` „a disp`rut!”. Nu avea p`rin]i, r`m`sese repetent`, a fost \nscris` \n anul urm`tor dar
nu venea la [coal`. S-a aflat ulterior c`, din mil`, fusese g`zduit` de o familie \mpreun` cu sora ei ce era croitoreas` [i
avea tulbur`ri de comportament pe fond nervos…

Dincolo de situa]iile sociale critice, exist` „conjuncturi dubioase: persoane cunoscute de c`tre poli]ie”
(diriginte). Elevi care „pur [i simplu, chiulesc: nu mai pleac` de acas` sau pleac` la s`li de jocuri”.

III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

Am \ncercat s` radiografiem contextul general, istorii de via]` [i situa]ii concrete, semnificative pentru elevii
cu poten]ial de risc sau cu experien]a renun]`rii la [coal`. Pe lâng` acestea, exist` [i factori pe care deopotriv`, elevi sau
profesori, \i identifica drept esen]iali pentru \n]elegerea motivelor abandonului [colar.

Elevii cred despre unii dintre colegii lor c` „unii au bani [i nu-[i mai pun problema [colii”. Cu ei ([i nu numai)
\ncep derapajele. „Am 2 prieteni. Cu ei am absentat” (acela[i elev). Chiar dac` nu sunt posibilit`]i financiare, tot se va
g`si „un anturaj, cu b`ie]ii… L`sam ghiozdanul [i plecam prin ora[. 360 de absen]e. Note n-aveam deloc! (fost elev)

Elevii care valideaz` ideea grupului social ca factor disturbator, confirm` [i existen]a unor prieteni sau
cunoscu]i cu experien]e similare. „Fiind p`rin]ii pleca]i, nu s-au mai dus la [coal`…”

„Frica de profesor” este un element cu caracter de noutate, specific \ns` absenteismului \ndelungat. „Dup`
ce ai lipsit, s` mai dai ochii cu el”, s-a \ntâmplat s` spun` un elev.

Din perspectiva profesorilor [i conducerii, relevante sunt aspectele formale: „nu avem [tiri despre cei pleca]i
care nu urmeaz` [coal` acolo. Pentru noi sunt copii care nu frecventeaz` aici [i unii (cunoscu]i) care au plecat f`r` acte
[colare. Acela[i lucru se \ntâmpl` \n caz de divor]…” [i to]i, \n lipsa unor date concrete [i a certitudinilor sunt \ncadra]i
ca fiind \n abandon [colar.

III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

Din descrierea extins` a specificului zonei, f`r` a generaliza, se poate sumariza un profil al elevilor cu poten]ial
de risc ce frecventeaz` {coala nr. 5: provin din familii numeroase, cu stoc educa]ional redus, cu un grad mare de
precaritate financiar` [i material` dar cu consum de alcool peste medie. {i, uneori, apare institu]ionalizarea precoce [i
de durat` pentru mul]i dintre copiii cu astfel de „dot`ri” familiale… Disciplina personal` sc`zut`, abuzul prin absen]`
[i lipsa suportului emo]ional conduc la reproducerea modelului familial, \n acela[i timp cu o „c`utare a libert`]ii”
(asistent social).

Situa]ia descris` mai sus este poate cea mai pu]in dezirabil` \ns` este autentic`. F`r` a fi generalizat`,
influen]eaz` decisiv climatul mediului.

„Pot s` fiu foarte sincer`? O clas` eterogen` din toate punctele de vedere…”, spune fosta dirigint`. Mai spune
c` la acel moment dat s-a operat o selec]ie \ntre absolven]ii de clasa a IV-a iar \n clasa dumneaei a fost restul. A fost
nevoie s` \nve]e to]i „cum se st` \n banc`, cum se face”… „S-au scuturat” „|n clasa a VIII-a erau oameni. De[i z`p`ci]i,
erau foarte responsabili. {i acum, când vin la [coal`, regret` anii trecu]i”.

Webografie, accesat` \n 23.10.2009

http://www.piatra-neamt.net/istoric.php
http://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra_Neam]

84
{coala General` nr. 3 (M`gura),
CODLEA, Jude]ul BRA{OV

Investigator principal:
Georgiana Br`tulescu

Expert local:
Mariana Gavril`

Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:
l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;
l Documentarea unor resurse disponibile on-line;
l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice
raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Informa]iile rezultate din interviuri cu:
m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent, la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar
m 3 elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX a, [i care au fost la clasa dirigintelui respective
m 1 elev care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII a (\n prezent repet` anul [colar \n care a abandonat)
m 1 p`rinte (tutore) al elevului care a abandonat
l Informa]iile rezultate dintr-o discu]ie scurt`, informal`, cu directorul [colii.
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

I.1. A[ezare [i istoric

Codlea este situat \n centrul ]`rii, \n depresiunea Bra[ovului, la 15 km distan]` fa]` de municipiul Bra[ov, pe
DN 1 (Bucure[ti-Bra[ov-Sibiu).

|n limba român` localitatea se nume[te Codlea, \n limba maghiar` Feketehalom, iar sa[ii din Codlea \[i
numesc ora[ul natal \n dialectul lor Zäöeden. Dup` Bra[ov, Codlea reprezint` cea mai important` localitate a ]`rii
Bârsei din perspectiva trecutului istoric [i a dezvolt`rii politice, economice [i culturale actuale. Prin decretul num`rul
5/1950 Codlea ob]ine dreptul de ora[. Titlul s`u onorific de ora[ al florilor \l prime[te datorit` tradi]iei sale de mai mult
de un secol \n gr`din`rit.

Figura 31. Localizarea Codlea

Sursa: Google Maps (http://maps.google.com).

Hotarul Codlei se \nvecineaz` \n est cu H`lchiu [i Ghimbav, \n sud cu Vulcan, \n vest cu Holbav, {inca Nou`
[i Vad, [i \n nord cu Dumbr`vi]a [i Satu Nou.

Emblema ora[ului este M`gura Codlei, care cu cei 1294 m \n`l]ime este cel mai \nalt masiv al lan]ului muntos
Per[ani.

86
{COALA GENERAL~ NR. 3 (M~GURA), CODLEA, JUDE}UL BRA{OV

Figura 32. Drumuri ce unesc Codlea de a[ez`rile din jur

Figura 33. Stema Codlei

Stema Codlei corespunde aproximativ stemei Bra[ovului [i


reprezint` o coroan` aurit` pe o buturug` cu 5 r`d`cini. Ceea ce are \n
plus fa]` de stema Bra[ovului este câte o stea \n stânga [i dreapta
coroanei, iar buturuga are 5 r`d`cini, fa]` de 13 \n cazul ora[ului Bra[ov.

Cele mai vechi urme omene[ti de pe teritoriul Codlei de azi


provin din Bronzul târziu (2000-1500 \Hr) [i apar]in culturii
Schneckenberg, numit` astfel dup` Dealul Melcilor din Bra[ov. |ntre
anii 1211-1225 \n ]ara Bârsei se afla Ordinul cavalerilor Teutoni care,
pentru ap`rarea ]`rii, ridic` 5 cet`]i, printre care Cetatea Neagr`, pe un
vârf de deal, aflat la 980 m, aflat la poalele M`gurii Codlei. Cetatea se
afla la a[a-zisul drum al sa[ilor, drum care lega }ara Bârsei de provincia
Sibiului, fiind men]ionat` prima dat` \n documente \n 1265 ca [i „castro
Feketewholum”.

Se presupune c` a[ezarea Codlea a fost fondat` de coloni[ti germani \n perioada \n care Ordinul Teutonilor
mai activa \n }ara Bârsei. Localitatea a fost conceput` ca sat cu o singur` strad`, al c`rui centru era reprezentat de o
pia]` cu o biseric`.

|n documentele de la \nceputul secolului XV Codlea nu mai este numit` sat, ci târg (Târgul Regal Liber
Codlea).

87
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

I.2. Ocupa]ii, angajatori

Locuitorii municipiului Codlea se ocup` cu cre[terea animalelor, agricultura, prelucrarea lemnului [i a


metalului [i cu mecanica fin`. Angajatorii sunt atât localnici, cât [i din afara municipiului, iar cel pu]in unul dintre
angajatori este din afara ]`rii (Draexlmaier – cu 2 loca]ii: DTR Sisteme tehnice [i Rolem).

Pe raza ora[ului func]ioneaz` 5 gr`dini]e, 3 [coli generale, 3 licee, un spital, 3 farmacii, 4 b`nci, 2 centre de
plasament: unul pentru copii [i unul pentru b`trâni.

I.3. Utilit`]i

Din punct de vedere al utilit`]ilor publice [i infrastructurii, municipiul Codlea este dotat: str`zile sunt asfaltate,
exist` canalizare, ap` curent`, sta]ie de epurare, re]ea de gaze, iluminat public. Exist` telefonie fix` [i mobil` [i
majoritatea gospod`riilor sunt conectate la cablu.

Transportul \n cadrul municipiului [i transportul Codlea-Bra[ov [i Bra[ov-Codlea se realizeaz` prin


intermediul microbus-elor, care circul` din 15 \n 15 minute. Exist` [i transport feroviar care favorizeaz` dezvoltarea
economic`.

I.4. Perspective de dezvoltare

|n municipiul Codlea se poate dezvolta turismul deoarece exist` multe atrac]ii turistice. Astfel prestigiul [i
starea economic` ale ora[ului vor cre[te. Obiectivele turistice care pot fi exploatate sunt: vechea prim`rie, Casa parohial`
evanghelic`, [colile germane evanghelice, Biserica ortodox` româneasc`, cetatea [i pia]a din centrul Codlei, numeroasele
mori, case ]`r`ne[ti care sunt monumente de arhitectur`.

De pe site-ul Prim`riei Municipiului Codlea am aflat c` exist` un proiect de planificare strategic` pentru
municipiul Codlea, urm`rindu-se urm`toarele direc]ii: dezvoltarea capacit`]ii intrasectoriale a mediului nonprofit din
Codlea, dezvoltarea rela]iilor intersectoriale \ntre mediul neguvernamental, nonprofit, respectiv mediul de afaceri [i cel
al administra]iei publice, \mbun`t`]irea capacit`]ii ONG-urilor locale de a atrage, gestiona eficient resursele locale pe
baza nevoilor locale, cre[terea vizibilit`]ii sectorului la nivelul comunit`]ii locale.

II. DESCRIEREA {COLII

{coala general` num`rul 3 din Codlea este situat` \n cartierul M`gura, pe strada Freziei, la num`rul 2.
Cartierul M`gura este situat \n zona centrului vechi al ora[ului. |n acest cartier sunt atât case, cât [i blocuri cu 4 etaje.
Str`zile sunt asfaltate, iar zonele verzi nu sunt numeroase. Cartierul are \n general un aspect pl`cut. Nici casele [i nici
blocurile nu sunt noi, dar sunt \ngrijite. Nu se poate spune c` este un cartier \n care locuiesc oameni boga]i, ci mai
degrab` oameni cu o stare financiar` medie. Pe strada pe care se afl` [coala se afl` o pia]` [i câteva magazine mici, de
cartier. Pe partea opus` [colii se afl` blocuri.

88
{COALA GENERAL~ NR. 3 (M~GURA), CODLEA, JUDE}UL BRA{OV

Figura 34. Harta str`zilor Municipiului Codlea

|n [coala general` nr. 3 din Codlea exist` 12 clase I-IV [i 12 clase V-VIII, care \[i desf`[oar` orele de curs \n
16 s`li [i \ntr-un singur schimb. |n prezent sunt 580-590 elevi, fiind \nscri[i la 14 septembrie 609 copii, aflând de la
director c` se \nregistreaz` o fluctua]ie mare. De aceea s-au comasat clasele, fiind 30 de elevi \ntr-o clas`: „Practic a
disp`rut o clas`, nu e un lucru dramatic la ora asta, dar e deranjant”. Cele 24 de clase s-au format dup` comasarea
men]ionat` de directorul [colii.

89
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

{coala este o cl`dire pe 3 nivele. Este dotat` cu laborator de biologie, de fizic`-chimie [i informatic` (toate
func]ionabile), bibliotec`, cabinet psihologic. Exist` un birou de secretariat, unul al directorului, o cancelarie [i un birou
pentru contabilitate.

Exist` grupuri sanitare pentru elevi [i grupuri sanitare pentru cadrele didactice, ambele aflându-se nu \n cea
mai bun` stare, dar cele destinate elevilor sunt mai degradate.

Figura 35. Grupul sanitar al elevilor

Nu exist` sal` de sport, orele de educa]ie fizic` [i sport desf`[urându-se \ntr-o sal` de clas` improvizat` atunci
când vremea nu este favorabil`. Atunci când vremea este bun`, orele se desf`[oar` pe terenul de sport, dar acesta nu
este asfaltat.

90
{COALA GENERAL~ NR. 3 (M~GURA), CODLEA, JUDE}UL BRA{OV

Figura 36. Terenul de sport

Figura 37. Intrarea dinspre curtea [colii

S`lile de clas` sunt luminoase [i au jaluzele verticale viu colorate. Dup` spusele diectorului mobilierul este
„50% bun, 50% nu e bun, dar func]ionabil”.

91
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 38. O sal` de clas`

Figura 39. O sal` de clas`

Fa]ada [colii este proasp`t renovat`, toate geamurile [i u[a de la intrarea [colii sunt de termopan. U[ile de la
s`lile de clas` sunt vechi. Exist` tabl` cu cret` \n fiecare sal` de curs.

Pe pere]ii [colii exist` numeroase panouri cu diplome ob]inute de elevi [i de [coal`, panouri care
ilustreaz` activit`]ile elevilor, h`r]i. |n holul [colii exist` o vitrin` \n care sunt expuse cupele ob]inute de
elevii [colii la diferite concursuri [i o expozi]ie de monede, bancnote [i obiecte vechi.

92
{COALA GENERAL~ NR. 3 (M~GURA), CODLEA, JUDE}UL BRA{OV

Figura 40. Panoul de onoare

Deasupra u[ii Secretariatului [i \n biroul directorului exist` icoane pictate pe sticl`.

|ntr-unul din holurile [colii exist` obiecte periculoase la \ndemâna copiilor: dou` lope]i [i alte ustensile.

|n [coal` exist` paz`, sistem de alarm` [i de supraveghere (acesta din urm` nu func]ioneaz` momentan).
Calculatoarele conectate la Internet sunt cele din Secretariat, Direc]iune, Cancelarie [i Contabilitate.

Personalul didactic, cel didactic auxiliar [i cel nedidactic \nsumeaz` 40-42 de persoane. Din cele 33 de cadre
didactice, 26 sunt titulare [i 7 suplinitoare.

|n 2010 [coala aniverseaz` 30 de ani de când func]ioneaz`.

|n opinia directorului perspectivele [colii sunt urm`toarele: cât mai mul]i elevi, ceea ce \nseamn` c` [coala va
beneficia de bani [i prestigiu, precum [i \mbun`t`]irea aspectului [colii.

Anul trecut au terminat 3 clase de a VIII-a, dup` spusele directorului printre acestea aflându-se o clas` foarte
bun` [i 2 mai pu]in bune, cu corijen]i [i repeten]i, cu abandon par]ial [i frecven]` redus`. Directorul [colii exemplific`:
un b`iat de etnie rrom` a fost obligat de p`rin]i s` renun]e la [coal`, de[i acesta era un elev bun, premiant chiar, deoarece
nu puteau accepta ca acesta s` se afle \n compania unei fete, aceasta fiind românc`.

Elevii de clasa a VIII-a de anul trecut [i-au continuat studiile atât la liceu, cât [i la [coli profesionale. Directorul
[colii este de p`rere c` un procent de 60-70% dintr-o genera]ie vor ajunge la facultate: „…unii abia se descurc`, dar ajung
s` fac` studii superioare”.

93
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Directorul se mândre[te \n mod deosebit cu o elev` care \n prezent lucreaz` ca cercet`tor la un Centru de fizic`
atomic` \n SUA, o fat` care acum este institutor, fiind coleg` cu cadrele didactice care i-au fost profesori [i cu al]i fo[ti
elevi care sunt pleca]i cu burse \n str`in`tate.

|n ceea ce prive[te atragerea cadrelor didactice, directorul consider` c` acest lucru este u[or, dar nu este
necesar: „...le tragem degeaba pentru c` renun]`... ori renun]` ori nu mai vin pentru c` se duc \n alte p`r]i o dat` cu
concursurile care au loc la nivel jude]ean, na]ional, dar fluctua]ia de cadre didactice la noi este mic`... pentru c`
majoritatea sunt titulari”. Dintre cadrele didactice un sfert fac naveta [i ceilal]i sunt localnici.

|n opinia directorului principalele probleme ale [colii sunt urm`toarele: cadrele didactice mai \n vârst` nu
sunt atât de receptive \n ceea ce prive[te perfec]ionarea, directorul crezând c` sursa problemei vine din faptul c` acestea
ar trebui s` se deplaseze la Universitatea Transilvania din Bra[ov. Directorul d` urm`toarea rezolvare a problemei:
realizarea stagiilor de perfec]ionare \n cadrul [colii. O alt` problem` men]ionat` este lipsa calculatoarelor [i a Internetului
peste tot. Dar cea mai mare problem` este lipsa s`lii de sport, problem` care exist` de 30 de ani: „...copiii sunt afar`,
nu este normal, nu este s`n`tos, nu am sal` de sport [i asta este durerea cea mai mare”.

Doi dintre elevii intervieva]i, indiferent dac` au p`r`sit sau nu sistemul [colar, au identificat drept problematic`
atitudinea unor profesori [i a unor elevi: „cu nasul pe sus”, „\n general` am avut o clas` \hhhh”. Trebuie s` men]ionez
faptul c` trecând pe holurile [colii \mpreun` cu directorul, unul dintre elevi i-a spus directorului c` \i e fric` s` mearg`
la ora unui anumit profesor, deoarece a f`cut un lucru gre[it [i \i este team` c` va fi b`tut. Directorul nu a avut nici o
reac]ie.

Dirigintele clasei a VIII-a afirm` c` principala problem` este disciplina elevilor: „...sunt foarte r`i, unii cel pu]in
sunt dezastru... 106
[i la ore r`spund, deci nu mai e...v` spun sincer c` dac` \n '81 când am intrat \n \nv`]`mânt, dac` erau copiii
ca acuma, era un semn de \ntrebare dac` \mi alegeam meseria asta”. Alt` problem` men]ionat` este faptul c` p`rin]ii
nu sprijin` profesorii \n ceea ce prive[te indisciplina copiilor lor, ba mai mult aprob` purtarea necuviincioas` a elevilor.
Al]i p`rin]i nu se intereseaz` deloc de situa]ia [colar` a copiilor lor, fiind p`rin]i pe care dirigintele „nici nu i-a v`zut la
ochi”. De asemenea p`rin]ii critic` profesorii, chiar de fa]` cu elevii. Concluzia dirigintelui este c` sursa indisciplinei
elevilor este reprezentat` de p`rin]i. Alt` problem` amintit` este lipsa motiva]iei elevilor pentru a \nv`]a.

Dup` spusele directorului [colii comunitatea local` [i p`rin]ii se implic`, dar \ntr-o m`sur` mai mic` decât
\nainte, deoarece sunt nevoi]i s` munceasc` mai mult [i astfel scade ajutorul dat copiilor. Un ajutor vine [i din partea
psihologului [colii, care face terapie individual` [i de grup atât cu elevii, cât [i cu p`rin]ii.

III. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE


ELEVILOR

Unul dintre elevii absolven]i de clasa a VIII-a are aspira]ii foarte mari, dorind s` urmeze cursurile unui
masterat. Doi dintre elevi doresc s` se opreasc` la terminarea facult`]ii, iar elevul care a abandonat, [i-a reluat studiile.
Printre facult`]ile preferate de elevi se afl` cea de Psihologie, Comunicare, Limbi str`ine, de Studii Economice: „\nc`
nu m-am hot`rât a[a...psiholog, sau ceva...Jurnalism, Comunica]ii, acolo pe undeva....deocamdat` s` termin liceul [i
apoi s` fac facultatea de Psihologie cred...[i Limbi str`ine a[ vrea...[i master...doctorat nu cred”, „...p`i dac` o s` iau
bac-ul vreau s` fac o facultate \n Anglia, s` merg mai departe pe acest profil de Contabilitate...dac` nu, s` termin o
facultate de Psihologie acolo”, „...doar liceu [i facultate pentru c`, cred eu c` e de ajuns”.

To]i elevii intervieva]i au afirmat c` [coala este important`: „[coala e un lucru care m` ajut` \n via]`”, „e
important s` merg la [coal`”, „[coala e o surs` de informare, de educare, de formare a persoanei, de comunicare mai
bun` cu persoanele din jur”, „numai a[a pot deveni ceva mai târziu \n via]`, \]i formezi [i o cultur` general`”, „fac
[coal` pentru a \nv`]a, pentru a face o facultate [i s` ajung bine \n viitor”, „eu cred c` toat` lumea ar trebui s` mearg`
la [coal`”, „merg la [coal` ca s` \nv`] [i s` ajung s` am un loc de munc` bine pl`tit”.

Dirigintele intervievat afirm` c` atitudinea genera]iilor de elevi fa]` de [coal` s-a modificat [i nu \n sens pozitiv.
S-a pus \n discu]ie problema motiva]iei de a veni la [coal`, a lipsei de interes pentru \nv`]`tur`. Acesta spune despre
elevi c` nu mai sunt interesa]i s` \nve]e deoarece \i iau ca model pe p`rin]ii lor [omeri: „Nu mai au nici o motiva]ie: „fac

94
{COALA GENERAL~ NR. 3 (M~GURA), CODLEA, JUDE}UL BRA{OV

atâta [coal` [i cu ce m` ajut`? {i mama a f`cut a[a [i n-are serviciu!”, „Copiii nu mai \nva]`, nu-i mai motiveaz` nimic,
nici nota!”. Dirigintele continu` spunând c` doar sc`derea notei la purtare \i mai stimuleaz` pe elevi, dar doar pân` \n
clasa a VIII-a.
Putem spune c` elevii intervieva]i \[i imagineaz` cu greutate viitorul. Cei care [i-au continuat studiile spun c`
viitorul le va aduce \mplinire pe plan profesional \mplinirea vie]ii personale, pe când elevul care a abandonat dore[te
siguran]a locului de munc`: „...\mplinit` din punct de vedere profesional [i s` am o meserie, s` am banii mei, s` am poate
o cas`, cam asta...”, „...nici m`car nu [tiu dac` o s` iau bac-ul, sper s`-l iau, s`-mi deschid un cabinet de Psihologie [i
s`-mi \ntemeiez o familie”, „...s` fiu la casa mea, s` am un copil, s` nu depind de al]ii...”, „...dac` o s` fac [coal`, o s`
ajung undeva, s` plec din c`min [i s` am un loc de munc`”. Fiind \ntreba]i ce \i va ajuta s` \[i ating` ]elurile, elevii au
r`spuns: „...\nv`]`tura, familia, mediul, [coala”.

Tutorele elevului care a \ntrerupt educa]ia spune c` acestuia i-ar pl`cea s` lucreze noaptea la bar: „...mai
târziu dac` nu-[i vede de [coal` [i se ]ine dup` cine nu trebuie, s-ar putea s` fie cu probleme”. Apoi tutorele afirm` cu
t`rie c` \nv`]`tura \i va oferi elevului cel pu]in un loc de munc`: „...dac` \nva]`...poate acolo o porti]` la Metro, Baumax,
din `stea, poate g`si...”.

To]i elevii care au fost intervieva]i au sus]inut faptul c` [coala este foarte important` pentru reu[ita lor \n
via]`.

IV. PROBLEMA ABANDONULUI {I A TRECERII LA NIVELUL


SECUNDAR SUPERIOR

Elevul care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII a [i-a reluat studiile, repetând anul pierdut. Acesta studiaz`
la aceea[i [coal`, cu aceia[i profesori, nemaifiind nevoie de timpul necesar acomod`rii. Locuie[te la acela[i centru de
plasament, \n condi]ii foarte bune, unde beneficiaz` de tot ceea ce are nevoie.

Directorul [colii sus]ine c` printre elevii care abandoneaz` studiile sunt cei care pleac` \mpreun` cu p`rin]ii
\n str`in`tate la munc`. Dup` 1-2 ani, dup` ce acumuleaz` o sum` de bani, ace[tia se \ntorc \n ]ar` [i \[i continu`
studiile.

Dirigintele intervievat a men]ionat faptul c` unii elevi veneau la [coal` doar pentru a ob]ine aloca]ia.

V. PROFILUL ELEVILOR CARE ABANDONEAZ~ {COALA

Dirigintele intervievat face un profil foarte sumar al elevilor care abandoneaz`: ace[tia lipsesc de la ore, au
probleme de s`n`tate, sunt indisciplina]i \n timpul orelor de curs. Atunci când nu vin la [coal` ace[tia frecventeaz`
Internet café-urile [i pierd timpul prin parcuri.

V.1. Cazuri de abandon

|n timpul interviurilor ni s-au prezentat dou` cazuri de abandon [colar: cel al elevului intervievat, care locuie[te
\n centrul de plasament [i cel al unui b`iat de etnie rrom`, caz relatat de directorul [colii.

Elevul din centrul de plasament este o fat` de 15 ani care are p`rin]i, dar nu dore[te s` locuiasc` \mpreun`
cu ace[tia. |n interviu a declarat c` nu are pe nimeni, c` nu are cine s` o sprijine. Lipsea de la [coal` deoarece nu \i pl`cea
programul strict de la centrul de plasament, neavând libertate. Astfel, lipsind de la [coal`, se sim]ea liber` „s`-[i fac`
poftele”. Atunci când mergea la [coal` „o dat` pe lun`” avea note bune, \nv`]a bine, \i pl`ceau Engleza, Limba român`,
\n special Literatura. Acum are \ns` probleme la Matematic`. Se \n]elegea bine cu colegii de clas`, având chiar prieteni
printre ei. {i-ar dori „un program mai domol”, libertate dup` ce \[i face lec]iile la c`min. Din comentariile tutorelui [i
al directorului am aflat c` aceasta se \ntâlnea cu un b`rbat \n timpul când trebuia s` fie la [coal`. La rândul lui, acesta
a locuit \n centul de plasament, iar acum lucreaz` \ntr-un bar.

95
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Cel de-al doilea caz \l are \n centrul aten]iei pe un b`iat de etnie rrom`, care \nv`]a foarte bine, fiind chiar
premiant. Abandonul s`u [colar a survenit din cauza tat`lui s`u, care nu era de acord ca acesta s` aib` o rela]ie de
prietenie cu o fat` care nu era de etnie rrom`. Nici insisten]ele directorului [i ale profesorilor nu l-au \nduplecat pe
acesta. |n cadrul acestei familii de rromi banii nu erau o problem`.

Elevul intervievat care a abandonat [coala are o p`rere foarte bun` despre institu]ia de \nv`]`mânt pe care o
frecventeaz`, spunând c` „este apoape cea mai bun` General`”. Atât profesorii cât [i [coala ca atare \i sunt pe plac. Acest
elev recunoa[te c` frecventarea [colii este un lucru necesar.

V.2. Motivele invocate pentru abandon

Cadrele didactice spun c` motivele invocate pentru abandon sunt urm`toarele: absenteismul de la ore, faptul
c` elevii cred c` nu au motiv s` \nve]e, pentru c` vor ajunge [omeri, la fel ca p`rin]ii lor, opunerea p`rin]ilor de a
continua studiile, neimplicarea p`rin]ilor \n via]a [colar` a copiilor, problemele de s`n`tate ale copiilor [i plecarea
acestora cu p`rin]ii \n str`in`tate.

Din punctul de vedere al elevilor, ei nu mai continu` studiile deoarece programul de la [coal` este v`zut ca o
\ngr`dire a libert`]ii lor (vezi interviul cu elevul care a abandonat).

Din perspectiva tutorelui intervievat, fata a abandonat [coala deoarece b`rbatul cu care se vedea i-a cerut
acest lucru.

De cealalt` baricad` sunt elevii care [i-au continuat studiile. Motivele lor sunt urm`toarele: [coala este foarte
important` deoarece va fi o ramp` de lansare \n via]a profesional`. Mergând la [coal`, ei \[i vor \mbog`]i cultura general`,
vor comunica mai bine [i \[i vor da seama ce domeniu \i atrage.

|n ceea ce prive[te \ndeplinirea dorin]elor legate de continuarea \n sistemul educa]ional, unul dintre elevii
intervieva]i este foarte mul]umit. Liceul pe care \l urmeaz` este exact acela la care visa cu mult timp \n urm`, fiind
\ndrumat de veri[oara sa care a urmat acela[i liceu. De asemenea elevul a afirmat c` acest liceu (Unirea, din Bra[ov)
este cel mai bun \n domeniul Uman, domeniu \n care exceleaz`. Ceilal]i doi elevi intervieva]i nu au vrut de la \nceput
s` mearg` la un liceu din Codlea, dar pentru c` nu au avut media cerut` pentru un liceu din Bra[ov, au fost nevoite s`
mearg` la un liceu din ora[ul lor. |ns` acum se declar` mul]umi]i de alegerea f`cut`, datorit` proximit`]ii spa]iale, a
colegilor \ntâlni]i [i a profesorilor.

V.3. Profilul clasei din care a abandonat elevul

Dirigintele a spus c` \n clasa \n care elevul a abandonat au existat 5-6 premian]i, cu media peste 8. P`rin]ii
acestora aveau studii medii [i o situa]ie financiar` medie. |n clas` nu au fost vârfuri, dar au existat copii care veneau la
[coal` doar pentru aloca]ie. Unii dintre elevi erau lini[ti]i, dar unii erau foarte r`i: „...abia dac` am reu[it ca la ore s` \i
fac s` fie cumin]i...la \nceput nu se puteau ]ine nici orele...existau unii care erau certa]i cu disciplina, nici nu puteai
discuta cu ei...dac` \i \ntrebai ceva, \ncepeau s` râd`...cei buni doreau s` fac` o facultate”. Elevul intervievat care a
abandonat sus]ine c` acea clas` din care provenea era una foarte unit`, \n care elevii se sprijineau unii pe al]ii, \[i
\mp`r]eau mâncarea, se ajutau la teme.

Fo[tii colegi ai acestui elev au intrat cu to]ii la liceu, dar dirigintele spune: „..câ]i vor termina (liceul) r`mâne
de v`zut”.

96
{coala general` nr. 5 (Gârcini)
S~CELE, Jude]ul BRA{OV

Investigator principal:
Georgiana Br`tulescu

Expert local:
Mariana Gavril`

Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:
l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;
l Documentarea unor resurse disponibile on-line;
l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice
raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Informa]iile rezultate din interviuri cu:
m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent, la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar
m 14 elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX a [i care au fost la clasa dirigintelui respectiv
m 2 elev care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII a (\n prezent repet` anul [colar \n care a abandonat)
m 1 p`rinte al elevului care a abandonat
l Informa]iile rezultate dintr-o discu]ie scurt`, informal`, cu directorul [colii.
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

I.1. A[ezare [i istoric

Municipiul S`cele este situat \n sud-estul Jude]ului Bra[ov, la 15 km fa]` de centrul Municipiului Bra[ov [i
este str`b`tut de DN1A (Bra[ov - V`lenii de Munte - Predeal) [i DN1 (Bucure[ti - Bra[ov, principala arter` na]ional`).
|ntre Municipiul S`cele [i Municipiul Bra[ov s-au format rela]ii strânse de colaborare \n multe domenii: \ntre unit`]i
economice, for]` de munc` ce se deplaseaz` \n fiecare zi din S`cele spre Bra[ov [i invers, acces la cultur`, s`n`tate,
\nv`]`mânt, transport ale Municipiului Bra[ov.

Figura 41. Localizare S`cele

Sursa: Google Maps. (maps.google.com).

Suprafa]a Municipiului S`cele este de 32000 ha. Conform datelor furnizate de Direc]ia Jude]ean` de Statistic`
a jude]ului Bra[ov, \n iulie 2007 popula]ia municipiului era de 31.796 de locuitori. Dintre ace[tia, aproximativ 2.000
sunt localiza]i in Gârcini, un cartier locuit \n majoritate de c`tre rromi.

Denumirea de S`cele este atestat` documentar \n secolul XV. Ora[ul S`cele a fost constituit administrativ, \n
anul 1950, din teritoriul a 4 din cele 7 comune s`celene: Cernatu, Baciu, Turche[, Satulung (restul de 3 fiind
T`rlungeni, Purc`reni, Zizin). La data de 6 iunie 2000 ora[ul a devenit unul din cele 4 municipii ale jude]ului Bra[ov.

Istoria municipiului S`cele este legat` de istoria }`rii Bârsei, care reprezint` vatra de genez` [i continuitate a
poporului roman, descoperindu-se chiar a[ez`ri dacice. |n a doua jum`tate a secolului XI, moment \n care forma]iunile
statale au intrat \n st`pânirea regatului maghiar, satele s`celene sunt amintite \n izvoarele istorice ale vremurilor cu
termenul de „septem villae valacheles”. Prima men]iune documentar` este realizat` prin actul emis la data de 16 mai
1366 de c`tre Ludovic I de Anjou, regele Ungariei, prin care acesta \i d`ruie[te comitelui Stanislav, un curtean al s`u,

98
{COALA GENERAL~ NR. 5 (GÂRCINI) S~CELE, JUDE}UL BRA{OV

posesiunile din }ara Bârsei, Satulung, Cernatu, Turche[, Baciu cu drept de mo[tenire. Denumirea de „S`cele” apare
prima dat` \n scrisorile lui Vlad C`lug`ru, domnitorul }`rii Române[ti \ntre anii1482 – 1495, c`tre magistratul ora[ului
Bra[ov.

Mocanii s`celeni au fost a cei mai vechi locuitori ai acestei zone. Ocupa]ia lor de baz`, oieritul, este atestat`
documentar \n acte oficiale. Ace[tia de]ineau mii de oi, (cele [apte sate s`celene erau printre cele mai bogate sate ale
localit`]i), bucurându-se de o stare material` \nfloritoare. De asemenea mocanii aveau [i o via]` cultural` activ`, fiind
creatori de miori]e [i doine, dar [i \ntemeietorii a numeroase biserici. Prin procesul de transhuman]`, mocanii s`celeni
au constituit unitate, coeziune na]ional`, contribuind \n acest mod la men]inerea leg`turilor dintre provinciile române[ti.

|ntre secolele XIII-XIV s-a stabilit \n zona S`celelor o popula]ie numeroas` maghiar`. Ace[tia erau numi]i [i
ceang`i. Etnografia acestora p`streaz` atât elemente autohtone foarte vechi, cât [i elemente care au fost asimilate datorit`
convie]uirii cu românii [i sa[ii.

Cartierul Garcini este cunoscut mai ales prin activit`]i ilegale, numele s`u reap`rând la câteva luni \n presa
local` [i central`. De regul` este vorba de furturi generalizate de lemne (din p`dure), dar [i de persoanae c`utate cu
mandat de arestare [i care se ascund \n cartier. Un articol ap`rut \n Gândul \n 28 noiembrie 2006, sub semn`tura lui
Adrian Popescu, men]iona: „De câteva zile, autobuzele Regiei de Gospod`rie Comunal` S`cele, care asigur` noaptea
leg`tura cu Bra[ovul, sunt \nso]ite de echipe de poli]i[ti comunitari \narma]i. Decizia a fost luat` de edilii s`celeni din
cauza necontenitelor atacuri ale rromilor din cartierul Garcini, care bat [oferii, jefuiesc pasagerii [i devasteaz` autobuzele.
Ultima agresiune s-a consumat la mijlocul s`pt`mânii trecute, când, imediat dup` plecarea unui autobuz din Bra[ov spre
S`cele, mai mul]i ]igani l-au „confiscat" cu tot cu c`l`tori, dup` care i-au pus [oferului cu]itul la gât, ordonându-i s` nu
mai opreasc` decât \n Garcini. Din fericire pentru victime, autobuzul a fost interceptat, la intrarea \n S`cele, de un
echipaj al poli]iei, dar procurorii au decis c` atacatorii pot fi cerceta]i [i \n stare de libertate!” Cotidianul Adev`rul din
23 septembrie 2009, nota c` 23 de persoane au fost arestate la o razie efectuat` \n Garcini de 300 de poli]i[ti. Cei 23
erau suspecta]i de furturi de la numeroase case de bani ale unor societ`]i comerciale din Bra[ov. Astfel de [tiri revin
extrem de frecvent \n mass-media.

I.2. Ocupa]ii, angajatori

Ocupa]iile tradi]ionale ale locuitorilor acestei zonei au fost numeroase: prelucrarea laptelui, a pieilor de
animale, oieritul, me[te[ug`ritul casnic (acesta consta \n confec]ionarea de topoare [i cu]ite, confec]ionarea stofelor, a
]es`turilor [i a \mbr`c`mintei: cioareci, z`bunele cu g`itane). Dup` primul r`zboi mondial au fost \nfiin]ate unit`]i
industriale mici. La sfâr[itul primei jum`t`]i a secolului al XX-lea \n S`cele existau [i func]ionau 2 gatere, 2 mori, un
atelier de mobil`, 3 darace de lân` [i câteva ateliere mici de \nc`l]`minte [i \mbr`c`minte. Dup` anul 1990 s-au dezvoltat
[i alte activit`]i economice, comer]ul luând o amploare mare. S-au \nfiin]at [i s-au dezvoltat firme \n domeniul prelucr`rii
lemnului (gatere, fabrici de mobil`), al serviciilor auto, al prelucr`rii c`rnii, dar [i \n domeniul altor sectoare industriale
[i de servicii. La 31 Decembrie 1999 num`rul de firme erau \nregistrate \n municipiului S`cele era de 1008, la care se
ad`ugau 150 de firme care [i-au \nfiin]at puncte de lucru \n municipiul S`cele. La aceea[i dat` mai erau \nregistrate un
num`r de 94 de asocia]ii familiale [i 492 persoane fizice independente. De asemenea exist` 6 asocia]ii agricole [i
numero[i produc`tori agricoli care doresc valorificarea poten]ialului agricol [i zootehnic. Existen]a filialelor B`ncii
Române de Dezvoltare, B`ncii Raiffeisen [i a Cooperativei de Credit sprijin` mediul economic local.

Municipiul S`cele dispune de materii prime care sunt necesare pentru dezvoltarea sectoarelor economice:

l prelucrarea lemnului (cantitatea de mas` lemnoas` ce se poate exploata anual de pe teritoriul


municipiului S`cele fiind de 73.520 mc);

l prelucrarea produselor agrozootehnice (suprafa]a de teren agricol este de 9434 ha, din care 2881 ha sunt
teren arabil [i 6553 ha sunt fâne]e [i p`[uni; se cultiv` cartofi, sfecl` de zah`r, secar`, grâu, orzoaic`,
porumb, ov`z [i plante de nutre]).

Cele mai multe firme care func]ioneaz` fac parte din categoria IMM. Dintre cele 754 firme care existau \n
2006, doar 3 (adic` 0,4% din total) sunt \ntreprinderi mari [i foarte mari. Cei mai mul]i investitori sunt autohtoni.

|n S`cele se g`sesc atât terenuri [i cl`diri disponibile, ce pot fi valorificate atât de investitori locali, cât [i str`ini.
Apropierea de Bra[ov, care este un centru mare comercial [i industrial, faciliteaz` dezvoltarea afacerilor \n aceast` zon`.

99
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

|n municipiul S`cele func]ioneaz` un spital, o sta]ie de ambulan]` (care a fost inaugurat` \n anul 2002), o
policlinic`, 11 dispensare medicale, 6 cabinete stomatologice [i 5 unit`]i farmaceutice. De asemenea exist` 8 gr`dini]e,
7 [coli generale, 2 [coli profesionale [i de ucenici, 4 licee (dintre care unul cu predare \n limba maghiar`) [i nu \n ultimul
rând {coala Ajut`toare de la Br`det. Unit`]ile de \nv`]`mânt au fost dotate [i modernizate \n ultimul timp. Unele dintre
acestea au dezvoltat rela]ii de parteneriat cu unit`]i similare din str`in`tate, având ca rezultat organizarea schimburilor
de experien]` [i ob]inerea sprijinului material din partea acestora. Func]ioneaz` un club al elevilor, o bibliotec` [i o sal`
de sport.

S`cele este recunoscut datorit` celor 15 l`ca[uri de cult: 7 sunt ortodoxe, 5 evanghelice, una reformat` [i 2
romano - catolice, fiecare dintre contribuind la evolu]ia spiritualit`]ii române[ti.

Nu \n ultimul rând func]ioneaz` 4 b`nci, precum [i Administra]ia Finan]elor Publice.

I.3. Utilit`]i

Transportul public \n comun este asigurat de RAGPS S`cele, societate care gestioneaz` serviciul public de
transport al c`l`torilor. Exist` o singur` linie de transport urban, care are o vechime de 50 de ani, [i care s-a pliat pe
necesit`]ile ora[ului. Parcul auto este \n mare parte \nvechit [i necorespunz`tor din punct de vedere ecologic. Sta]ia cea
mai apropiat` este Dârste, care se afl` la o distan]` de 3 km de municipiu.

Re]eaua care alimenteaz` cu ap` potabil` dateaz` din 1917 [i are o lungime de 32 de kilometri. |n anul 2006,
93% din popula]ia Municipiului S`cele beneficia de alimentarea cu ap` potabil` din aceast` re]ea public`. Canalizarea
se realizeaz` ori prin sistemul centralizat, ori prin fos` septic`. Sistemul public de canalizare dateaz` din 1991, are o
lungime de 32 de km, de care beneficiaz` 30% dintre locuitori.

|n prezent \n S`cele nu exist` un sistem centralizat de \nc`lzire. Sursa de \nc`lzire este asigurat` 90% de
re]eaua de gaze naturale (centrale proprii), iar restul 10% este reprezentat de combustibilul solid (lemne). Toate
locuin]ele sunt dotate cu energie electric`, excep]ie f`când cartierul Gârcini.
De altfel, la modul general, problemele de infrastructur` sunt localizate predominant \n Gârcini.

I.4. Perspective de dezvoltare

Obiectivele de dezvoltare ale Municipiului S`cele pentru perioada 2008-2015 se desprind prin corelarea
propunerilor comunit`]ii [i analiza situa]iei actuale. La baz` se pune accentul pe punctele tari, \n vederea valorific`rii
oportunit`]ilor de cre[tere [i \n vederea minimiz`rii efectelor punctelor slabe, dorindu-se eliminarea factorilor care
blocheaz` dezvoltarea. Obiectivele de dezvoltare sunt menite a urm`ri impulsionarea [i coordonarea dezvolt`rii generale,
toate acestea urmând a fi realizate prin valorificarea poten]ialului care exist`. Obiectivele propuse spre realizare se \nscriu
[i converg spre \ndeplinirea perspectivelor de dezvoltare ale jude]ului Bra[ov.

Viziunea strategic`: Dezvoltarea municipiului S`cele ca loca]ie competitiv` din punct de vedere economic,
social, cultural.

Obiectivul strategic global: Utilizarea eficient` a resurselor existente pentru dezvoltarea economic` [i social`
durabil`, dezvoltare care s` duc` pe termen lung la cre[terea standardului de via]`. Se dore[te o dezvoltare durabil` [i
responsabil`.

Viitoarele direc]ii de dezvoltare ale municipiului S`cele sunt urm`toarele:

1. Dezvoltarea infrastructurii de baz` a ora[ului la standarde de calitate european`

l dezvoltarea/reabilitarea infrastructurii de transport


l rezolvarea problemelor de infrastructur` \n zona Gârcini
l extinderea [i reabilitarea re]elelor de utilit`]i
l cre[terea confortului [i a eficien]ei energetice \n spa]iul locuibil
l \mbun`t`]irea sistemelor de management \n domeniul protec]iei mediului

100
{COALA GENERAL~ NR. 5 (GÂRCINI) S~CELE, JUDE}UL BRA{OV

2. Dezvoltarea capitalului social-uman [i a calit`]ii vie]ii


l integrarea social` a grupurilor defavorizate
l adaptarea for]ei de munc` la cerin]ele pie]ei

3. Consolidarea durabil` a economiei [i transformarea structural` a mediului de afaceri, a turismului [i a


agriculturii.

II. DESCRIEREA {COLII

{coala general` nr. 5 din S`cele este situat` \n cartierul Gârcini, cartier aflat la periferia Municipiului S`cele.
Acest cartier este unul foarte s`rac, \n care casele par a se d`râma din moment \n moment. Casele sunt formate
dintr-o singur` camer`, \n care stau to]i membrii familiei. Casele nu au ap` curent`, canalizare, electricitate sau c`ldur`.
Nu exist` trotuar pe lâng` [osea, iar aceasta este plin` de gropi, bolovani [i mizerii. Locuitorii cartierului sunt to]i de
etnie rrom`. Posibilit`]ile lor financiare sunt foarte reduse, veniturile constând \n ajutorul social [i aloca]iile copiilor.
Starea financiar` este tr`dat` de locuin]ele lor, de hainele pe care le poart`, de \ntregul aspect al cartierului \n care
locuiesc. Nivelul educa]iei este de asemenea tr`dat de comportamentul [i aspectul locuitorilor de aici. Oamenii de aici
circul` pe [osea, f`r` a se da la o parte atunci când ma[inile claxoneaz`. Nu au grij` ca animalele cu care circul` pe
mijlocul [oselei s` nu \ncurce circula]ia sau s` nu loveasc` ma[inile.

Figura 42. Localizarea cartierului \n care se afl` [coala

{coala general` din acest cartier este format` din 3 corpuri: unul la „garaj”, care este corpul vechi al [colii,
unde \nva]` 450 de copii [i 2 corpuri mai noi, unul pe post de gr`dini]` [i pentru birouri (cancelarie, secretariat, biroul
directorului) [i unul pentru desf`[urarea orelor de curs. |n aceste 2 corpuri \nva]` restul de elevi pân` la 1358. Corpul
vechi a fost \nfiin]at \n 1849, iar celelalte dou` corpuri \n anul 1950. Corpul vechi se afl` \ntr-o stare mai bun` decât
celelalte, deoarece este proasp`t renovat, având geamuri [i u[i de termopan [i central`.

101
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 43. Intrarea \n corpul nou al [colii

La construirea corpurilor \n anul 1950 au contribuit locuitorii, \n prima faz` realizându-se strictul necesar,
func]ionând un singur rând de clase I-VIII. |n prezent sunt 54 de clase formate din cei 1358 de elevi.

Exist` clase speciale pentru cei care au dep`[it vârsta pentru [coala general`. Acest program se nume[te „{ansa
a 2-a “ [i are clase atât pentru I-IV, cât [i pentru V-VIII.

Exist` [i programul „{coal` dup` [coal`” [i cel „{coala de sâmb`t`”, unde copiii fac activit`]i distractive, iar
apoi \[i realizeaz` temele de cas`, deoarece acas` nu au condi]iile necesare pentru a face acest lucru.

Aceast` [coal` este cea mai mare [coal` de etnie rrom` cu clasele I-VIII din ]ar`.

S`lile de clas` sunt mici, b`ncile sunt \ngr`m`dite, iar mobilierul este destul de vechi. Mobilierul mai nou este
ob]inut cu ajutorul funda]iei FAST. Exist` table \n s`lile de curs. Clasele nu sunt foarte luminoase, dar au pe pere]i
nenum`rate panouri pe care sunt expuse lucr`rile elevilor, dar [i materiale didactice care vin \n ajutorul elevilor. Exist`
panouri, lucr`ri decorative [i diplome pe to]i pere]ii [colii, ceea ce arat` atât implicarea [i devotamentul profesorilor, cât
[i al elevilor. Exist` un laborator de informatic`, dar conectare la Internet este doar \n birouri. |n corpurile noi sala de
sport lipse[te, dar exist` una \n corpul vechi. Curtea [colii nu este amenajat`, existând doar câ]iva copaci cu ajutorul
c`rora elevii realizeaz` trac]iunile la orele de Educa]ie fizic` [i sport. Exist` o bibliotec`, dar este departe de a fi complet`
[i o sal` de logopedie, dar din p`cate nu exist` personal specializat.

102
{COALA GENERAL~ NR. 5 (GÂRCINI) S~CELE, JUDE}UL BRA{OV

Figura 44. O sal` de clas`

Figura 45. Curtea [colii, ora de Educa]ie Fizic` [i Sport

103
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 46. Laborator de Informatic`

De[i exist` un paznic \n [coal`, siguran]a las` de dorit. Exist` personal pentru cur`]enie, dar nu este suficient,
iar profesorii \mpreun` cu elevii fac cur`]enie \n sala de curs \mpreun`, pentru a-i \nv`]a pe ace[tia ce reprezint`
cur`]enia.

De câ]iva ani [coala dispune de un microbus.

Exist` grupuri sanitare, unul pentru cadre didactice [i personalul auxiliar [i unul pentru elevi.

|n ceea ce prive[te manualele, [coala st` foarte r`u, deoarece nu poate oferi fiec`rui elev câte un manual.

Perspectivele [colii sunt numeroase. Exist` 38 de proiecte [i parteneriate \n derulare, colabor`ri cu funda]ii,
\n urma c`rora b`ie]ii \nva]` tâmpl`rie, iar fetele aranjament floral [i croitorie. {coala este \nscris` la „Romani Cris”.
Se dore[te implicarea elevilor \n cadrul corului [i \n cadrul dansurilor specifice lor, dar [i \n cadrul dansurilor române[ti.
Nu \n ultimul rând se dore[te mansardarea [colii pentru a cre[te num`rul s`lilor de curs.

{coala se mândre[te cu o elev` care a ob]inut locul I la un concurs de desen pe jude]ul Bra[ov, premiul fiind
o excursie la Disneyland. De asemenea mai exist` rezultate excep]ionale \n privin]a activit`]ilor cultural-artistice. Elevii
[colii au cântat colinde de Cr`ciun la TVR, experien]` care se va repeta [i anul acesta. Anul trecut elevii [colii au câ[tigat
un concurs la Tulcea [i au participat la concursul „Proetnica” la Timi[oara, \mpreun` cu alte 21 de ]`ri. {coala din
Gârcini a ob]inut locul III pe ]ar` la proiecte educa]ionale [i locul I \n proiectul PHARE, iar pe municipiul S`cele [coala
ocup` primul loc. Putem preciza c` [coala se mândre[te cu singurul absolvent de liceu din Gârcini, care este Buliba[a
rromilor de aici.

104
{COALA GENERAL~ NR. 5 (GÂRCINI) S~CELE, JUDE}UL BRA{OV

Figura 47. Poze ale elevilor de la Cr`ciunul trecut

Atât elevilor cât [i p`rin]ilor li se face o orientare profesional` la sfâr[itul clasei a VIII-a. Din p`cate nu au fost
elevi care s` participe la examenul de capacitate, \ns` ei urmeaz` cursurile SAM \n S`cele. Astfel nici unul dintre ei nu
va urma cursurile unei facult`]i.

Atragerea noilor cadre didactice nu este dificil`, conform spuselor unui profesor intervievat. Dar ajunse aici,
acestea se lovesc de o realitate dureroas`: locuitorii li se adreseaz` necuviincios, le ating \ntr-un mod nepl`cut [i vin la
[coal` pu[i pe ceart`. Astfel cadrele didactice din aceast` [coal` trebuie s` fie mereu preg`tite s` fac` fa]` situa]iei.
Exist` 10 cadre didactice localnice, iar restul fac naveta, care la \nceput a fost dificil`, profesorii fiind nevoi]i s` schimbe
2-3 autobuze [i apoi s` mearg` pe jos. De câ]iva ani exist` microbusul care faciliteaz` drumul de la „Garaj” la [coal`,
dar [i acesta circul` la anumite ore.

Principalele probleme ale [colii, din punctul de vedere al cadrelor didactice sunt: lipsa spa]iului, a materialelor
didactice, neimplicarea p`rin]ilor, siguran]a celor din jur. Elevii au probleme sociale: sunt foarte s`raci, nu \[i pot face
temele acas` deoarece nu au condi]ii (10 persoane locuiesc \ntr-o camer` de 6 m p`tra]i), nu au ap` [i curent. Sunt \n
medie 10 copii \ntr-o familie. O alt` problem` a elevilor este lipsa timpului: fetele trebuie s` aib` grij` de fra]ii mai mici,
iar b`ie]ii trebuie s` ajute \n gospod`rie sau s` mearg` cu p`rin]ii dup` lemne. P`rin]ii au probleme de natur` financiar`,
social` [i au idei preconcepute. Directorul [colii se lupt` cu birocra]ia [i face zilnic eforturi pentru a solu]iona problemele
[colii.

Comunitatea local` se implic` foarte pu]in, spre deosebire de autorit`]ile locale. Când este chemat`, Poli]ia
vine, iar Prim`ria „pare deschis`”.

105
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

III. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE


ELEVILOR

Absolven]ii clasei a VIII-a care au fost intervieva]i \[i doresc, \n cea mai mare parte, s` termine 12 clase: „12
clase pentru un viitor mai bun, s` facem ceea ce ne dorim noi”, „…facultate? Mai \ntâi s` termin`m 12 clase [i apoi ne
mai gândim”. Câ]iva dintre ei [i-ar dori s` ajung` [i la facultate. Elevii de clasa a IX-a \[i imagineaz` cu greu viitorul:
„…e foarte greu s` ne d`m acuma o p`rere…”, \ns` printre dorin]ele lor se num`r` un loc de munc`, \ntemeierea unei
familii, continuarea studiilor: „...facultate, m-a[ angaja, mi-a[ g`si de lucru, a[ \nv`]a \n continuare...” Al]i elevi afirm`:
„director”, „sportiv`, un fel de firm`, mai multe lucruri... dac` nu reu[esc cu ceva sportiv...”, „c`s`torite, 2 copii, un
so] iubitor”.

Figura 48. Elevii care au absolvit clasa a VIII-a

Elevii care au \ntrerupt educa]ia au a[tept`ri ceva mai mici pentru viitorul lor: „p`i a[a... cu [coal` \n cap...
munc`, 12-13 clase atât”, „stau acas` cu copiii, [i eu [i el s` lucreze... nimic...”

P`rintele unuia dintre elevii care a abandonat studiile [i-ar fi dorit ca acesta s` \[i fi continuat [coala, pentru
a avea un viitor mai bun: „...s` fie [i ea ceva, a[a... s` fiu mândr` de ea, cum s` v` spun eu? ... s` aib` un viitor \n fa]`,
nu la m`ritat s` se gândeasc`... s` ajung` [i ea ca orice fat`... mai multe de la noi care are 20 de ani [i care nu s-a m`ritat
a terminat [coala [i uite a ajuns doctori]`, ba una alta la aliment`ri vinde, ce s`-i fac eu? ... nu pot s` m` mai zbat cu ea,
mi-e greu, tare greu, c` ea a fost cea mai mare fat`”.

To]i elevii intervieva]i consider` c` [coala este important`, fiind lucrul care \i va ajuta \n via]`: „...s` \nv`] cât
mai multe, s` ajung cineva \n via]`”, „...s` \nv`]`m mai multe lucruri, s` ne ajut`m p`rin]ii, s` \nv`]`m, s` nu lipsim,
s` lu`m note mari, e important”. {coala este v`zut` ca un facilitator pentru ob]inerea unui loc de munc`: „...s` \nv`],
s` m` angajez a[a, la o fabric` a[a, atâta deocamdat`...e important s` m` angajez, s` aduc bani, s` pot s` tr`iasc` [i ei
(p`rin]ii)”. Observ`m c` ace[ti copii se gândesc [i la p`rin]ii lor.

106
{COALA GENERAL~ NR. 5 (GÂRCINI) S~CELE, JUDE}UL BRA{OV

IV. PROBLEMA ABANDONULUI {I A TRECERII LA NIVELUL


SECUNDAR SUPERIOR

Rata abandonului [colar pentru [coala general` nr. 5 din Gârcini este 10%.

Primul dintre elevii intervieva]i care a abandonat [coala este un b`iat de 15 ani, care locuie[te cu p`rin]ii \n
Gârcini. El a avut un abandon par]ial [i acum frecventeaz` [coala, dar lipse[te din când \n când, atunci când are treab`
acas`. Din spusele lui, 4 zile din cele 5 zile lucr`toare ale s`pt`mânii, vine la [coal`. Când nu vine la [coal` face treab`
acas`, se ocup` de cal din proprie ini]iativ`, având responsabilit`]ile unui adult. El merge \n p`dure cu calul dup` lemne
[i \i d` de mâncare. P`rin]ii nu au un serviciu stabil, dar merg la munc` cu ziua. Familia sa tr`ie[te din ceea ce câ[tig`
de pe urma muncii zilnice [i a aloca]iei.

Al doilea elev care a abandonat studiile este o fat` de 14 ani, m`ritat` de curând [i care locuie[te al`turi de
so]ul ei, \n casa familiei acestuia, \n cartier. Ea este casnic`, se ocup` de gospod`rie, face mâncare, cur`]enie al`turi de
soacra sa.

Dirigintele spune c` elevii care abandoneaz` [coala se angajeaz` la firmele care presteaz` servicii de cur`]enie
\n S`cele [i Bra[ov, fie nu se angajeaz` [i merg la munc` cu ziua, fie beneficiaz` de ajutor social [i sunt obliga]i s`
participe la orele de cur`]enie \n municipiul S`cele.

Familiile care locuiesc \n acest cartier sunt de etnie rrom`, unele având probleme financiare mari, iar altele
fiind pu]in mai \nst`rite. Ele formeaz` un grup omogen, au un num`r mare de copii, nu au utilit`]i, muncesc cu ziua.
Astfel putem spune c` nu exist` un grup anume \n cadrul c`ruia se \nregistreaz` abandonuri.

Aceste familii tr`iesc \n mare parte de pe urma aloca]iei copiilor, a ajutorului social, iar „cornul [i laptele” nu
reprezint` un stimulent pentru frecventarea [colii, deoarece de la \nceputul anului [colar 2009-2010, acesta nu a sosit.

V. PROFILUL ELEVILOR CARE ABANDONEAZ~ {COALA


Dirigintele fostei clase a VIII-a a creionat profilul elevilor care abandoneaz` [coala astfel: fete mai mari care
trebuie s` stea acas` cu fra]ii mai mici, b`ie]i care merg la muncile câmpului, elevi care \[i formeaz` o familie \n clasele
VII-VIII, fete care r`mân \ns`rcinate \n clasa a VIII-a, b`ie]i care [i-au \ntemeiat o familie [i trebuie s` munceasc`
pentru a o \ntre]ine, copii proveni]i din familii dezorganizate. Familiile din care ace[tia provin sunt foarte s`race, nu au
resurse materiale. P`rin]ii copiilor sunt indiferen]i \n ceea ce prive[te educa]ia lor sau ei nu mai au nici o putere asupra
lor din momentul \n care copiii [i-au \ntemeiat propria familie. Unii dintre p`rin]i nu au studii deloc, sau au f`cut doar
câteva clase, au mul]i copii [i locuiesc cu to]ii \ntr-o singur` camer`. Veniturile lor sunt foarte mici. Locuin]ele lor sunt
degradate [i nu au utilit`]i. Este prezent` violen]a domestic`. Toate familiile sunt de etnie rrom`.

Performan]a [colar` a celor care au abandonat studiile nu se diferen]iaz` de cea a colegilor de clas`. Ei
consider` c` [coala este important` pentru viitorul lor [i au \ncredere \n profesori [i \n ceea ce le ofer` o institu]ie de
\nv`]`mânt, dar din variate motive ei renun]` la educa]ie.

V.1. Motivele invocate pentru abandon

Cadrele didactice includ motivele abandonului \n profilul elevilor care renun]` la [coal`. Ele adaug` [i ideile
preconcepute ale p`rin]ilor, care a[teapt` de la copiii lor s` munceasc` de la o vârst` fraged` [i s` aduc` bani \n cas`.
De asemenea tot de la cadrele didactice am aflat c` p`rin]ilor le este team` de distan]a pe care trebuie s` o parcurg` copiii
lor pân` la un liceu din S`cele. Dep`rtarea de comunitate este perceput` ca o amenin]are.

Din punctul de vedere al elevilor care au abandonat, motivele par a fi mai pu]ine [i mai simple. Fata care s-a
m`ritat spune: „...mi-a pl`cut [coala pân` când m-am m`ritat. Dup` aceea nu, nu-mi mai place, gata! Nu mai vreau
nici io [i nici el (so]ul) nu m` las`. Este important s` merg la [coal`, dar acum pentru mine nu mai e. {coala m` ajut`
cu ceva [i p`rin]ii m-au sf`tuit s` merg, dar io nu mai vreau”. Un alt motiv invocat de aceast` fat` este ceea ce \i spuneau

107
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

colegii [i cazurile similare ale colegilor ei: „...când am vrut s` vin la [coal` [i copiii \mi zicea: „Fat` m`ritat` tu mai vii
la [coal`? Tu Raluca nu mai vii la [coal` c` e[ti m`ritat`, râd [i copiii de tine, \nv`]`toarea!... nu mai...” B`iatul care a
abandonat par]ial studiile a motivat spunând c` trebuie s` se ocupe de gospod`rie, observându-se un ata[ament mare
fa]` de calul s`u.

Mama fetei care a abandonat total [coala spune c` nu a mai avut nici o influen]` asupra fiicei sale. Dumneaei
a insistat foarte mult ca fata s` continue studiile, dându-i exemple de fete care au un loc de munc` bine pl`tit, dar f`r`
nici un rezultat.

Absolven]ii clasei a VIII-a au continuat [coala deoarece acest lucru este foarte important pentru ei. Ace[tia au
planuri de viitor pe care le pot atinge doar prin intermediul \nv`]`turii. Familiile acestora i-au sprijinit, dându-le \ncredere
\n for]ele proprii. Majoritatea sunt mul]umi]i de SAM-urile la care au ajuns, pl`cându-le profesorii [i colegii pe care
i-au \ntâlnit aici. Un singur elev a spus c` ar fi dorit s` mearg` la liceu \n Bra[ov, dar acest lucru nu a fost posibil din
cauza faptului c` nu a avut media necesar`.

V.2. Profilul clasei din care au abandonat elevii

Dirigintele spune c` din cei 24 de elevi de clasa a VIII-a de anul trecut, 5 puteau fi considera]i vârfuri, restul
aveau rezultate medii, iar 2-3 erau la un nivel mai jos. Clasa era omogen`, num`rul de fete fiind aproximativ egal cu cel
al b`ie]ilor. Zona \n care locuiau era cam aceea[i. P`rin]ii erau [i mai \nst`ri]i, [i mai s`raci. Elevii au fost „pu]in mai
n`zdr`vani”, dar cu ajutorul celorlal]i profesori ace[tia au putut fi „]inu]i \n frâu”. Elevii care nu au abandonat au urmat
SAM-uri.

Elevii care au abandonat erau integra]i \n colectiv. B`iatul \mp`r]ea dulciurile, se juca \mpreun` cu colegii \n
timpul orelor de sport [i mai pu]in dup` [coal`. De asemenea se \n]elegea bine cu cadrele didactice [i \i pl`ceau
Matematica, Româna. Fata care a abandonat spune c` uneori se \n]elegea bine cu colegii, alteori nu. Nu se \ntâlnea cu
ei \n afara [colii. |i pl`ceau Engleza, Matematica [i Româna, precum [i profesorii care \i predau aceste materii.

108
{coala General` Nr. 13
cartier Tractorul, Bra[ov
Investigator principal:
Alexandra M\]`

Expert local:
Mariana Gavril`

Prezentul raport este \ntocmit pe baza datelor ob]inute \n teren prin interviuri [i observa]ie, discu]ii informale cu
profesorii [i elevii, precum [i a datelor statistice furnizate de Institutul Na]ional de Statistic`.

Pentru colectarea informa]iilor s-au folosit urm`toarele metode:

1. Interviu individual cu un diriginte al unei clase a VIII-a din anul [colar 2008-2009.

2. Interviu de grup cu elevi care \n prezent sunt \n clasa a IX-a [i care au fost \n clasa dirigintelui mai sus men]ionat.
La acest interviu au participat 5 persoane (3 fete [i 2 b`ie]i).

3. Interviu de grup cu un elev care a abandonat [coala temporar, \n clasa a VII-a, dar a revenit anul acesta.

4. Discu]ii cu directorul – acesta a sprijinit operatorul de interviu \n g`sirea participan]ilor pentru celelalte interviuri
[i a fost foarte deschis \n a comunica [i a oferi informa]ii despre [coal`.
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

I. DESCRIEREA CARTIERULUI

Ora[ul Bra[ov este unul dintre cele mai mari ora[e ale României, atât ca suprafa]`, cât [i ca num`r de locuitori.
Zona metropolitan` a Bra[ovului se dezvolt` \ntr-un ritm alert, peste media na]ional`.

{coala General` Nr. 13 este situat` \n Cartierul Tractorul. Acest cartier este situat \n Nordul ora[ului, la
periferie. Cartierul a fost construit la inaugurarea uzinei „Tractorul”, pentru a g`zdui muncitorii din aceast` fabric`.
Astfel, majoritatea blocurilor dateaz` din era comunist`. La \nceput, au existat multe blocuri pentru „nefamili[ti”, dar,
de-a lungul timpului, au fost modificate [i transformate \n cl`diri cu apartamente.

Figura 49. Localizarea {colii nr. 13 pe harta Municipiului Bra[ov

Sursa: http://maps.google.com

Fiind un cartier de periferie, este perceput \n mod negativ, cu toate c` s-au f`cut renov`ri [i moderniz`ri aici.
Acest lucru poate fi observat la nivelul pie]ei imobiliare, prin pre]ul relativ sc`zut al locuin]elor. Un num`r mare de
blocuri de locuin]e au fost reabilitate termic, consolidate, zugr`vite. Toate str`zile cartierului sunt asfaltate. Cartierul
„Tractorul” este str`b`tut de linii de cale ferat`.

|n cartier exist` o pia]` agro-alimentar` mare (situat` chiar lâng` [coal`), un parc foarte mare, un stadion [i
sediul universit`]ii particulare „Spiru Haret”. La fel ca [i \n celelalte cartiere, Prim`ria a construit locuri de joac` pentru
copii. |n spa]iile unde a func]ionat uzina, s-au construit hale (fabrici de confec]ii [i \nc`l]`minte) [i sedii de firme. Aici
[i-au g`sit locuri de munc` o mare parte dintre persoanele disponibilizate de la „Tractorul”, \n special femeile.
Planurile de urbanism prev`d construirea, \n Tractorul, a unui cartier de lux, cu peste 4000 de apartamente
[i spa]ii comerciale pe 200.000 mp.

110
{COALA GENERAL~ NR. 13 CARTIER TRACTORUL, BRA{OV

Figura 50. Vedere mai detaliat` a cartierului unde este localizat` {coala nr. 13

Sursa: http://maps.google.com

II. DESCRIEREA {COLII

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

{coala General` Nr. 13 este o [coal` relativ veche, cu tradi]ie. Primul corp de cl`dire a fost construit \n anul
1949, imediat dup` al Doilea R`zboi Mondial. Acestui corp i s-a al`turat un altul, \n anii ’60. Corpul B respect`
arhitectura cl`dirii mai vechi, astfel \ncât cele dou` par construite \n aceea[i perioad`. Dup` 1990, a mai fost construit
un corp de cl`dire, \ns` acesta prezint` din construc]ie o serie de defecte, cum sunt cele la sistemul de canalizare, care
fac folosirea lui dificil`.

|n toate cele trei corpuri, care au \mpreun` un num`r de 23 de s`li de clas`, \nva]` \n prezent 650 de elevi.
Dup` Revolu]ia din 1989 num`rul elevilor a sc`zut datorit` unor fenomene demografice mai largi: sc`derea natalit`]ii.
Astfel, \n anul [colar 2009-2010, elevii \nscri[i la clasa I formeaz` doar 3 clase, spre deosebire de anii trecu]i, când erau
5-6 clase I.

Dup` cum ne spune chiar conducerea [colii, cl`direa \n care func]ioneaz` aceasta nu mai corespunde
standardelor moderne. Este vorba \n primul rând despre \nc`lzirea [colii, care se face prin intermediul sobelor ce
func]ioneaz` cu gaz metan. Apoi, mobilierul [colar este \nvechit [i deteriorat, pe el se v`d urmele trecerii a genera]ii
\ntregi de elevi. De asemenea, ferestrele sunt vechi [i abia se mai pot \nchide, lambriurile sunt [i ele deteriorate, iar

111
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

parchetul arat` foarte r`u datorit` faptului c` nu a mai fost ra[chetat de ani \ntregi. Domnul director a declarat: „nu mai
corespunde normelor. Din aceast` cauz` ast`zi suntem pu]in vitregi]i pentru c` nu s-a f`cut mare lucru \n ceea ce
prive[te recondi]ionarea ei astfel \ncât s` corespund` nevoilor moderne”.

{coala dispune de dot`ri satisf`c`toare. Exist` aici dou` laboratoare de informatic`, un cabinet de geografie,
material didactic bine pus la punct, sal` de sport. |n proiectul pentru anul \n curs este inclus` [i \nfiin]area unui cabinet
de biologie [i a unuia de chimie. Exist` deja un laborator de chimie, \ns` trebuie \mbun`t`]it. De asemenea, direc]iunea
dore[te schimbarea sistemului de \nc`lzire, schimbarea mobilierului [colar, recondi]ionarea sau schimbarea parchetului
[i lambriurilor.

Pentru a le asigura elevilor un climat de securitate \n interiorul [colii, gardul [colii a fost schimbat, la intrarea
profesorilor a fost montat un sistem de \nchidere-deschidere pe baz` de interfon, \n curtea [colii exist` gardieni care
supravegheaz` activitatea atât \n pauze, cât [i \n timpul orelor. De asemenea, a fost montat un sistem de supraveghere
video, care monitorizeaz` \n permanen]` intr`rile \n [coal` [i holurile.

Cu toate c` este evident faptul c` [coala are nevoie de lucr`ri de modernizare, atmosfera de pe culoare [i din
s`lile de clas` este una pl`cut`, \n principal datorit` contribu]iei profesorilor [i elevilor. Pe pere]ii colora]i cu vopsele \n
ulei sunt afi[ate lucr`ri ale elevilor, fotografii din cadrul activit`]ilor extra-curriculare [i panouri de onoare. Acestea din
urm` \i a[eaz` la loc de cinste pe elevii premian]i ai [colii, sub inscrip]iile „Ne mândrim cu ei” [i „Ei sunt mândria
[colii”. Din loc \n loc, pe pere]ii holurilor, sunt realizate tablouri \n ulei direct, care amintesc de epoca comunist` prin
colorit [i modele.

|n cadrul [colii se organizeaz` frecvent excursii, serb`ri, vizite la diferite companii [i organiza]ii, campionate
[i concursuri. Pentru a-i recompensa pe elevii care au ob]inute rezultate bune la \nv`]`tur`, dar [i pentru a-i motiva pe
elevii cu rezultate mai slabe s` se str`duiasc` mai mult, [coala organizeaz`, \n fiecare semestru, Balul Premian]ilor. Este
vorba despre o petrecere exclusivist`, la care particip` doar elevii cu rezultate bune [i care, se pare, are un impact
puternic asupra elevilor.

II.2. Cadrele didactice

La [coala General` Nr. 13 \[i desf`[oar` activitatea 49 de cadre didactice titulare pe post. Dintre ace[tia, 42
au gradul didactic I [i 7 gradul didactic II, fapt care \l face pe domnul director s` vorbeasc` despre un „colectiv de
elit`”. Toate persoanele care \[i desf`[oar` activitatea la aceast` [coal` locuiesc \n Bra[ov, astfel c` nu exist` probleme
legate de navetism.

Din discu]iile cu angaja]ii [colii, reiese c` nu exist` probleme \n atragerea cadrelor didactice [i asigurarea
continuit`]ii. |n ultimii 4 ani, doi profesori au plecat la alte [coli, \ns` acest lucru nu a avut efecte negative asupra
catedrelor didactice.

Colectivul profesoral al [colii este unul cu experien]`, cei mai mul]i profesori având vârste cuprinse \ntre 41
[i 60 de ani. 40 dintre cadrele didactice au o vechime de peste 15 ani \n [coal`.

II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii

|n cadrul discu]iei cu directorul [colii, acesta vorbe[te despre problemele [colii \n termenii condi]iilor pe care
aceasta le poate oferi elevilor: „problemele care ne deranjeaz` pe noi, atât profesorii, cât [i elevii sunt cele generate de
o dotare mult mai bun`, de lipsa unei \nc`lziri centrale [i de lipsa unui program prelungit. Mul]i p`rin]i au solicitat [i
noi am fost interesa]i, dar condi]iile pe care le avem, dar [i sus]inerea financiar` de care p`rin]ii trebuiau s` dea dovad`
ne-au f`cut s` renun]`m. Unii copii s-au retras \n clasa I din acest motiv”.

Un alt aspect considerat o problem` este sc`derea interesului [i motiva]iei pentru [coal`, sc`dere accentuat`
de la o genera]ie la alta: „Elevii nu \[i mai aleg modele \n via]`, ci \i v`d pe cei din jurul lor, pe cei de pe strad` c` mai
repede se descurc` cei cu 4 clase [i au buzunarul plin de bani decât cel care are una sau dou` facult`]i sau cinci facult`]i.
Scade [i interesul lor”.

112
{COALA GENERAL~ NR. 13 CARTIER TRACTORUL, BRA{OV

Problema interesului sc`zut pentru [coal` este amintit` [i de diriginte, care mai vorbe[te despre disciplin`,
lipsa de colaborare \ntre cadrele didactice [i p`rin]i, ocuparea timpului liber cu activit`]i contra-productive pentru
[coal`: „e o dec`dere a nivelului de \nv`]are, deci nu mai sunt motiva]i”, „Problema de baz` e problema disciplinei. A
doua problem` – de \nv`]are, deci nu mai au niciun motiv de a \nv`]a. Astea ar fi cele dou` puncte tari care le-am
constatat eu de-a lungul anilor”, „timpul ocupat cu calculatorul, lucru care pentru ei e ca un drog. Se joac` mai mult,
nu este un lucru de a c`uta, de a se interesa, de a-l motiva pentru ce are la [coal`, deci mai mult jocul este pe calculator.
{i de asta cred c` [i sunt rezultatele astea slabe la \nv`]are. Dac` \l \ntrebi, <p`i am stat pân` la 12-1...>”.

Elevii, atât cei care sunt \n clasa a IX-a, cât [i cel care [i-a reluat studiile dup` o perioad` de abandon, spun
c` nu erau probleme \n [coal`. Din punctul lor de vedere, o problem` era atunci când erau asculta]i la o materie [i nu
erau preg`ti]i.

II.4. Rela]ia [coal`-comunitate

Rela]ia [colii cu agen]ii comunit`]ii locale este descris` ca fiind foarte bun`. {coala dispune de sprijinul
Inspectoratului {colar Jude]ean, Prim`riei [i a Consiliului Local. Cu ajutorul acestor institu]ii se organizeaz` diferite
activit`]i \n cadrul [colii [i se fac demersuri pentru renovarea [i modernizarea [colii. Pân` acum, cu ajutorul Consiliului
Local, s-a asfaltat curtea interioar`, unde se acumula ap` \n urma ploilor, iar copiii nu puteau s` se joace \n pauze sau
\n orele de sport.

P`rin]ii elevilor sunt [i ei destul de implica]i \n via]a [colii. Domnul director vorbe[te descrie rela]ia cu p`rin]ii
ca fiind „bun`, \ntre]inut` \n primul rând de \nv`]`toare [i de profesori, dirigin]i. Sigur c` mai avem [i probleme cu
p`rin]i care vin din familii dezorganizate. Ace[tia au o anumit` atitudine pu]in mai rebel` fa]` de regulamentul [colar,
mai ales cu privire la uniforma [colar`”.

II.5. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar`

To]i elevii intervieva]i recunosc importan]a [colii pentru viitor, aceasta fiind v`zut` ca o condi]ie minim`
pentru a avea succes. Elevii care \[i continu` educa]ia doresc s` mearg` cu studiile pân` la terminarea unei facult`]i sau
chiar mai departe, dac` este necesar pentru a-[i \mplini visul, [i consider` c` f`r` [coal` este pu]in probabil s` ai succes.
Pentru b`iatul care a fost \n situa]ia de abandon, [coala reprezint` independen]` [i posibilitatea de a face ceea ce dore[te.
El spune c` a revenit la [coal` pentru c` s-a gândit \ndelung [i [i-a dat seama c` este cel mai bine. Vrea s` urmeze [i
liceul: „nu mul]umesc, vreau mai departe”.

Caseta 1 – Ce reprezint` [coala pentru voi?

Elevii care au fost \n clasa a VIII-a \n anul Elevul care a abandonat [coala dup` clasa a IV-a
precedent [i acum sunt clasa a IX-a

„Un viitor \n via]`. Pentru c` \nve]i, \nve]i [i po]i s` „Mai mult ca un viitor, c` când o s` am 18 ani pot s` m`
lucrezi mai departe”. duc s` m` angajez unde vreau eu”.
„Asta e cel mai important, prieteni noi. Ei zic c` „|mi place mai mult decât acas`, acolo m` plictisesc”.
prietenii din liceu \i ai pe via]`”.
„Dac` nu \nve]i acuma, nu mai ai când dup` aceea. Po]i
s` regre]i mai \ncolo. Toat` lumea regret` c` n-a mers
la [coal`. {i acuma se apuc` la b`trâne]e s` fac`
facultate [i…”
„S` [tii s` te descurci \n via]`”.
„Dac` nu ai [coal`... pe [antier. Dar e o munc`
josnic`”.

113
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

|ntreba]i ce doresc s` fac` \n viitor, majoritatea elevilor din clasa a IX-a vorbesc despre urmarea facult`]ii [i
[tiu ce profesie vor s` aib`. Totu[i, ei spun c` o [colarizare prea lung` nu este de dorit, c` „trebuie s` mai [i tr`ie[ti”.
Sper` s` termine ultima etap` a educa]iei lor \n jurul vârstei de 26 de ani, dar sunt dispu[i s` studieze [i dincolo de acest
prag dac` este nevoie. Vorbesc despre urmarea unui vis pentru care [coala este doar o etap`.

Chiar dac` nu a vorbit despre facultate, [i elevul care a abandonat temporar [coala [tie ce dore[te s` fac` \n
viitor [i ce pa[i trebuie s` urmeze pentru a ajunge acolo.

Caseta 2 – Ce dori]i s` face]i \n viitor?

Elevii care au fost \n clasa a VIII-a \n anul Elevul care a abandonat [coala dup` clasa a IV-a
precedent [i acum sunt clasa a IX-a

„Acuma cu o facultate nu prea...trebuie s` mai continui, „mecanic auto, Liceul Auto”.


s` faci master. Mergi mai departe dac` chiar vrei s` \]i
\mpline[ti visul”.
„Dac` asta trebuie s` faci, faci cât` [coal` trebuie”.
„medicin`”, „design vestimentar sau la banc` s`
lucrez”, „[tiin]e economice”, „[tiin]e politice”, „director
de ceva”.

III. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~

III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii

Aproximativ 90% dintre elevii \nscri[i \n clasa a VIII-a reu[esc s` termine ciclul gimnazial, iar din restul de
10% majoritatea sunt repeten]i. |n ultimii cinci ani s-au \nregistrat doar dou` cazuri de abandon [colar. To]i absolven]ii
sus]in examenul de capacitate/teze unice, iar procentul de promovabilitate este mare (90-95%)

Elevii care \nva]` bine, vârfurile, merg la liceele considerate cele mai bune din ora[, cum sunt Colegiul Na]ional
Andrei {aguna [i Colegiul Na]ional Ioan Me[ot`. Peste 60% se \ndreapt` spre Colegiul Tehnic Mircea Cristea, care este
aproape de locuin]ele lor [i de [coala general` unde au \nv`]at. De asemenea, mul]i elevi merg la Colegiul Nicolae
Titulescu, [i el situat aproape de cartier. 82% dintre absolven]i merg la licee, \n timp de 18% merg la [coli profesionale.

De la o genera]ie la alta, profesorii observ` o sc`dere a interesului pentru continuarea educa]iei. Dirigintele
intervievat spune: „pot s` zic c` e cam dezinteres. Nu total, c` nu pot s` vorbesc \n general, dar dac` lu`m o clas` de
27 de elevi, drag de [coal` s` zic 7, \n rest nu”, „o sc`dere de la o genera]ie la alta”.

Aceast` sc`dere a motiva]iei se observ` [i \n cazul facult`]ii, nu doar la liceu. Tot mai pu]ini elevi ai [colii merg
la facultate, \n ciuda posibilit`]ii de a urma o facultate privat`. Totu[i, \n lipsa unor statistici exacte, se vorbe[te despre
un procent de 45% dintre absolven]i [colii ca mergând la facultate.

III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

Reunind aspectele corelate cu abandonul relatate de profesori, elevi [i p`rin]i, putem contura un profil al
elevului care abandoneaz` [coala. El provine dintr-un mediu dezavantajat, dintr-o familie s`rac`. |n familie el se simte
ne\n]eles [i lipsit de sprijinul p`rin]ilor, care consum` alcool, sunt violen]i sau absen]i (emigrare temporar` pentru
munc`). P`rin]ii lui nu ]in leg`tura cu [coala, fie din dezinteres, fie din teama de a nu fi judeca]i [i apostrofa]i de
profesori. Majoritatea copiilor care abandoneaz` lipsesc frecvent de la [coal`, motiv pentru care r`mân \n urm` cu
materia. |n numeroase cazuri, elevul care abandoneaz` are un grup de prieteni care \l \ncurajeaz` la ac]iuni [i modalit`]i

114
{COALA GENERAL~ NR. 13 CARTIER TRACTORUL, BRA{OV

de petrecere a timpului \n dezavantajul [colii. |n anturajul celor care abandoneaz` sunt, adesea, al]i elevi care au
abandonat [coala. Elevul care renun]` la [coal` este slab motivat pentru educa]ie, are rezultate slabe [i este lene[. Toate
acestea pot fi completate [i de anumite boli cronice.

Cadrele didactice intervievate \[i aduc cu dificultate aminte de cazurile de abandon, care sunt rare. |n ultimii
ani, au fost \nregistrate doar dou` astfel de cazuri, iar unul dintre elevi a revenit la [coal` \n anul urm`tor.

P`rerea despre cei care abandoneaz` [coala este, \n general, una negativ`. Profesorii [i ceilal]i elevi cred c`
ace[tia au foarte pu]ine [anse de succes \n viitor, c` vor fi nevoi]i s` fac` munci grele [i \njositoare pentru a supravie]ui.
De asemenea, se crede c` ei vor sta \n \ntre]inerea p`rin]ilor o perioad` mai lung` de timp decât cei care \[i continu`
educa]ia. Nimeni nu [tie ce fac ace[tia dup` ce abandoneaz` [coala, dar se crede c` „taie frunz` la câini”.

B`iatul care a abandonat temporar [coala declar` c` cea mai mare dificultate cu care s-a confruntat a fost
ru[inea fa]` de p`rin]i. Ace[tia nu au aflat c` fiul lor nu a mers deloc la [coal` decât la sfâr[itul anului. Atât elevul, cât
[i profesorii, plaseaz` o parte din responsabilitate pentru abandon [i asupra dirigintelui, deoarece acesta ar fi putut s`
]in` o leg`tur` mai strâns` cu familia [i ar fi putut s` le aduc` la cuno[tin]` p`rin]ilor c` b`iatul absenteaz` mult. De
asemenea, se vorbe[te despre indiferen]a p`rin]ilor, care nu s-au interesat de situa]ia fiului lor, cu atât mai mult cu cât
fratele mai mare a acestuia a trecut prin aceea[i situa]ie \n urm` cu câ]iva ani.

III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

Cadrele didactice intervievate tind s` explice abandonul [colar mai degrab` prin prisma factorilor externi
decât prin factori care ]in de copil. Ei vorbesc despre mediul de provenien]` al copilului, condi]iile \n care tr`ie[te familia
[i sprijinul pe care \l acord` acestuia, despre modul \n care p`rin]ii colaboreaz` cu [coala. De asemenea, un rol important
este atribuit de c`tre director comunit`]ii [i societ`]ii mai largi, \n special modelelor promovate. Desigur, se recunoa[te
[i un grad de dezinteres al copilului fa]` de [coal` [i o \nclina]ia a lui spre alte activit`]i, de timp liber.

Dirigintele a vorbit [i despre faptul c` mul]i p`rin]i aleg pentru copiii lor, f`r` s` ]in` cont de dorin]ele [i
\nclina]iile acestora. Spune c` a observat acest lucru la completarea op]iunilor pentru liceu, când, \n majoritatea cazurilor,
p`rintele \[i impune punctul de vedere. Ar fi nevoie de o colaborare a p`rin]ilor cu copilul [i o decizie de comun acord.
Acesta poate fi un motiv pentru abandonul [colar.

Caseta 3 – Motivele abandonului din perspectiva cadrelor didactice

l „din p`cate elevii nu \[i mai aleg modele \n via]`, ci \i v`d pe cei din jurul lor, pe cei de pe strad` c` mai repede
se descurc` cei cu 4 clase [i au buzunarul plin de bani decât cel care are una sau dou` facult`]i sau cinci facult`]i.
Atunci scade [i interesul lor”
l „atitudinea aceasta de del`sare apare la familiile dezorganizate [i neinstruite. Din acest motiv, \n rândul acestor
familii \nregistr`m [i o tendin]` de absentare de la ore. Absentare care, \n cele \n cele din urm` poate duce [i la
abandon [colar”
l „familia care nu se intereseaz`, \i las` a[a, de capul lor, calculatorul, preferabil timpul liber sau alte ocupa]ii
extra[colare g`site de ei”
l „o dat` plecatul acestor p`rin]i pe dincolo. Deci, marea majoritate, mai mult de jum`tate sunt pleca]i ori ambii
p`rin]i ori unul, l`sa]i \n grija bunicilor [i bunicii sunt juca]i pe deget”
l „dup-aia ar mai fi familiile dezorganizate, v`d certuri, scandaluri [i a[a mai departe”
l „lips` de comunicare \ntre el [i colegii de clas`, \ntre el [i colegii mei”
l „situa]ia din familie, alcoolici”
l „\n primul rând, p`rin]ilor le e ru[ine s` zic` c` copilul lor a r`mas repetent. Al doilea motiv ar fi lipsa de \ncurajare,
deci nu sunt \ncuraja]i. De multe ori chiar \i \ncurajeaz` <Ce rost are? Cheltuieli…>. La unii exist` [i
imposibilitatea, situa]ia material`. Consider` c` au mult de cheltuit pe caiete, creioane...”
l „bolile cronice pe care le au”

115
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

La fel ca [i dirigintele, elevul care a abandonat temporar [coala \[i explic` abandonul prin cauze externe.
Pentru el, a existat un singur motiv s` nu mai mearg` la [coal`: faptul c` nu \i pl`ceau anumi]i profesori. Spune c`
ace[tia nu aveau un comportament adecvat cu elevii: „\[i b`teau joc de noi, ne \njurau, ]ipau la noi”. |ntrebat ce l-ar fi
ajutat s` \nve]e mai bine [i s` r`mân` la [coal`, a r`spuns „mai nimic”.

Elevii care sunt \n prezent la liceu, au o perspectiv` pu]in diferit` fa]` de cele prezentate mai sus. Ei recunosc
importan]a unor factori de mediu, cum sunt tipul de familie \n care este crescut copilul, anturajul, dar cred c` „totul
depinde de noi”, deci responsabilitatea este a celui care abandoneaz`.

Caseta 4 – Motivele abandonului din perspectiva elevilor care \[i continu` educa]ia

l „e de vin` [i anturajul \n care se afl`. De cele mai multe ori sunt to]i la fel, adic` to]i s-au l`sat de [coal`”

l „poate [i din cauza p`rin]ilor care pleac` pe dincolo sau le-au murit p`rin]ii”

l „profit` de bun`tatea p`rin]ilor”

|n urma discu]iilor avute, reiese faptul c` importan]a [colii este recunoscut` atât de p`rin]ii elevilor care \[i
continu` educa]ia, cât [i de p`rin]ii celor care au abandonat [coala. P`rin]ii celor intervieva]i \i sf`tuiesc pe ace[tia s`
mearg` la [coal`, s` \nve]e, s` lucreze acas` [i s` respecte regulamentul interior deoarece [coala \i va ajuta \n viitor.

Caseta 5 – Opiniile [i sfaturile p`rin]ilor cu privire la [coal`

P`rin]ii elevilor care \[i continu` educa]ia P`rin]ii elevului \n situa]ie de abandon

„f`r` \nv`]`tur` nu faci nimic \n via]`” „nu [tiu”

„e foarte important s` mergi zi de zi la [coal`, s` \nve]i, „s` ascult, s` \nv`], s` stau cuminte la [coal`, s` nu
s` \]i faci lec]iile [i mai ales s` por]i uniforma” chiulesc”

III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

Vorbind despre clasa \n care a \nv`]at \nainte s` renun]e la [coal`, elevul \n situa]ie de abandon spune c` era
o clas` unit` [i colegii se ajutau unii pe ceilal]i. Nu \[i aminte[te s` fi avut conflicte cu colegii, dar dup` ce a \ncetat s`
mai mearg` la [coal` niciunul dintre ei nu l-a c`utat.

Din punctul de vedere al dirigintei, clasa era una medie, cu care se putea lucra cu u[urin]`, „u[or de modelat”.
Doamna consider` c`, pentru parcursul individual al elevului, este important \ntr-adev`r [i nivelul clasei, iar \n ultimii
ani rezultatele clasei au fost destul de sl`bu]e.

116
{coala General` Nr. 14
cartier Bartolomeu, Bra[ov
Investigator principal:
Alexandra M\]`

Expert local:
Mariana Gavril`

Prezentul raport este \ntocmit pe baza datelor ob]inute \n teren prin interviuri [i observa]ie, discu]ii informale cu
profesorii [i elevii, precum [i a datelor statistice furnizate de Institutul Na]ional de Statistic`.

Pentru colectarea informa]iilor s-au folosit urm`toarele metode:

1. Interviu individual cu un diriginte al unei clase a VIII-a din anul [colar 2008-2009.
2. Interviu de grup cu elevi care \n prezent sunt \n clasa a IX-a [i care au fost \n clasa dirigintelui mai sus men]ionat.
La acest interviu au participat 5 fete.
3. Interviu de grup cu elevi care au abandonat [coala \n ciclul gimnazial Patru participan]i, to]i persoane care au
abandonat \n trecut [coala [i acum s-au \nscris la programul „A doua [ans`” \n septembrie 2009 [i \nc` nu au
primit aprobarea, deci se afl` \nc` \n situa]ia de abandon.
4. A fost intervievat din perspectiva p`rintelui un domn care a participat [i la interviul de grup: domnia sa a abandonat
[coala \n ciclul gimnazial [i are un fiu care, la rândul s`u, a abandonat pentru o perioad` [coala.
5. Discu]ii cu directorul – deoarece doamna director [i-a \nceput activitatea \n [coal` doar la \nceputul acestui an
[colar, la discu]ie a participat [i doamna director adjunct, care lucreaz` \n cadrul [colii de 25 de ani.
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

I. DESCRIEREA CARTIERULUI

{coala nr. 14 este localizat` \n cartierul Bartolomeu, \n Estul Bra[ovului. Bartolomeu este unul dintre cele mai
vechi cartiere ale ora[ului, fiind ini]ial locuit de c`tre sa[i. |n prezent, el este locuit \n cea mai mare parte de români,
dar exist` [i un num`r mare de romi.

Cartierul este \mp`r]it \n mai multe zone, \n func]ie de tipul locuin]elor, astfel c` exist` aproximativ 50% case
[i 50% blocuri. O alt` \mp`r]ire fizic` a zonelor cartierului este f`cut` de liniile de cale ferat` [i de Gara Bartolomeu la
o apropiere mic` de aceast` gar` exist` [i o autogar`, de unde pleac` microbuze c`tre localit`]ile \nvecinate: Ghimbav,
Codlea, Prejmer etc.

Figura 51. Localizarea {colii nr. 14 pe harta Municipiului Bra[ov

Sursa: http://maps.google.com

Deoarece se afl` la periferie [i este locuit de un num`r mare de romi, cartierul este perceput \n mod negativ.
La aceast` imagine contribuie [i zona g`rii-autog`rii, unde \[i petrec timpul multe persoane f`r` locuri de munc` [i care
desf`[oar` activit`]i ilicite.

|n cartier mai sunt \nc` multe blocuri de nefamili[ti [i blocuri d`r`p`nate, \ns` majoritatea blocurilor au un
aspect obi[nuit, ca [i cele din alte cartiere.

|n cartier este cap`t de linie pentru mijloacele de transport \n comun, deci leg`tura cu centrul [i cu alte cartiere
este asigurat` eficient. |n Bartolomeu exist` centre comerciale mari [i depozite pentru materiale de construc]ii, un
stadion [i terenuri de fotbal acoperite.

118
{COALA GENERAL~ NR. 14 CARTIER BARTOLOMEU, BRA{OV

Figura 52. Vedere mai detaliat` a cartierului unde este localizat` {coala nr. 14

II. DESCRIEREA {COLII

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

{coala General` Nr. 14 este o [coal` cu tradi]ie \ndelungat`, fiind una dintre cele mai vechi [coli din ora[ul
Bra[ov. |n registrele [colii, prima atestare dateaz` din 1889, când se vorbe[te despre existen]a unei [coli pe lâng` Biserica
Sfântul Bartolomeu. La aceast` [coal` \nv`]au 11 b`ie]i, iar predarea se f`cea exclusiv \n limba german`. |n urm`torii
ani, num`rul elevilor cre[te, predarea se face \n limba maghiar` [i român`, iar \n anul 1939 se construie[te primul sediu
de sine st`t`tor al institu]iei. Dup` modific`ri succesive ale titulaturii [colii [i unirea cu alte unit`]i de \nv`]`mânt, \n
anul 1962 este finalizat` construc]ia corpului de pe Str. Lung` nr. 229.

119
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 53. Fa]ada Corpului A al [colii

Corpul A - Str. Lung`

|n prezent, [coala dispune de 2 corpuri de cl`dire. Corpul A este cel finalizat \n anul 1962 [i cuprinde 10 s`li
de clas`, birourile direc]iunii, secretariatului [i cancelaria, un laborator de informatic` dotat cu 10 computere si aparatur`
video, bibliotec`, un laborator de chimie [i unul de fizic`, sal` de sport. Cl`direa a fost renovat` \n anul 2008: pardoseala
veche a fost \nlocuit` cu parchet laminat, s-a trecut la \nc`lzirea central` [i s-au instalat geamuri termopan, au fost
\nlocuite tablele [i mobilierul [colar, u[ile [i gardul exterior. De asemenea, la ini]iativa direc]iunii a fost montat un
sistem de supraveghere video-electronic care monitorizeaz` \n permanen]` accesul \n [coal` [i culoarele. |n acest corp
\nva]` 150 de elevi.

Corpul B a luat na[tere \n anul 1979, când Inspectoratul {colar a repartizat [colii 10 s`li de clas` dintr-o
cl`dire de pe Str. Agricultorilor, care apar]inea Grupului de {antiere II Electromonatj Câmpina, deoarece spa]iul din
Corpul A devenise ne\nc`p`tor. Pân` \n anul 1987, \n restul spa]iului din aceast` cl`dire a func]ionat firma Rankxerox.
|n prezent, \ntreaga cl`dire se afl` \n proprietatea [colii. Aceasta este compus` din 15 de s`li de clas`, sal` de sport,
birourile direc]iunii. Aici \nva]` 370 de elevi. {i acest corp de cl`dire a fost renovat de curând, dispunând de acelea[i
condi]ii ca [i Corpul A.

Figura 54. Fa]ada Corpului B al [colii

Corpul B - Str. Gr`dinarilor

Elevii [colii sunt grupa]i \n 13 clase primare (I-IV) [i 11 clase gimnaziale (V-VIII). |n cadrul [colii se desf`[oar`
[i programul „A doua [ans`”, care \[i propune s` reintegreze \n sistemul public de \nv`]`mânt elevii care au abandonat

120
{COALA GENERAL~ NR. 14 CARTIER BARTOLOMEU, BRA{OV

[coala la un moment dat. Exist` deja, \n cadrul programului, o clas` pentru ciclul primar [i s-au f`cut demersurile
pentru o clas` pentru ciclul gimnazial. Num`rul elevilor care particip` la program este de 30 de persoane.
Pere]ii s`lilor de clas`, precum [i cei ai holurilor, sunt decora]i cu lucr`ri ale copiilor, fotografii din cadrul
activit`]ilor extra-[colare, diplome [i distinc]ii ob]inute de elevii [colii. Reprezentan]ii [colii organizeaz` activit`]i extra-
curriculare de tipul excursiilor, serb`rilor, \ncurajeaz` participare elevilor la concursuri [i competi]ii, \nscrierea lor \n
cluburi sportive [i de aptitudini, precum [i experien]ele multiculturale (programul E-twinning).

Figura 55. Lucr`ri ale elevilor, expuse \n fa]a cancelariei [i direc]iunii (Corpul A)

Figura 56. Sal` de clas` (Corpul B)

Figura 57. Sc`rile elevilor (Corpul B)

121
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

II.2. Cadrele didactice

La {coala General` Nr. 14 \[i desf`[oar` activitatea 39 de cadre didactice. Dou` treimi dintre persoanele care
predau aici sunt titulare pe post, iar \ntre acestea 17 au gradul didactic I [i 8 au cadrul didactic II.

|n urma discu]iilor avute cu doamnele directoare [i analiza Fi[ei [colii, rezult` c` nu exist` niciun fel de
problem` \n atragerea cadrelor didactice [i asigurarea continuit`]ii pe post, \n ciuda reputa]iei nu tocmai favorabile pe
care o are [coala. |n ultimii 4 ani niciun angajat nu a renun]at la post pentru a preda \n alt` institu]ie de \nv`]`mânt.

Cinci dintre cadrele didactice, cu vechime mai mare de zece ani \n [coal`, fac naveta din alte localit`]i. Ele se
deplaseaz` la serviciu cu mijloace de transport public de tipul microbuzelor ce fac leg`tura cu ora[ele \nvecinate sau cu
ma[ina personal`. Navetismul nu a constituit niciodat` o problem` \n [coal`, nici motiv de nemul]umire pentru cadrele
didactice.

II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii

Din discu]iile cu directorul [i directorul adjunct, singura problem` identificat` este cea legat` de amplasarea
[colii. |n timp ce corpul A se afl` la aproximativ 100 metri de strad`, protejat de o mic` gr`din`, corpul B se afl` la doar
20 de metri de strad`, fiind supus unui nivel destul de ridicat de zgomot, cu atât mai mult cu cât drumul respectiv este
tranzitat de camioane ce alimenteaz` cu materiale dou` [antiere aflate \n cartierul al`turat. De asemenea, corpul B este
amplasat dup` liniile de cale ferat` [i este greu accesibil pentru elevii care locuiesc \n zona str`zii C`r`mid`riei.

Doamna director se declar` foarte mul]umit` \n ceea ce prive[te dot`rile [colii (referitor la aspectul [colii - „la
cum arat` [coala sunt absolut convins` c` nu mai trebuie nicio renovare. Este una dintre pu]inele [coli puse la punct.
{i cu instala]ii electrice, [i cu tencuial` ... {i cu parchet [i cu mobil`, cu totul. Nu mai e cazul acum”, referitor la dot`rile
[colii - „avem noi profesorii o vorb`: se poate [i mai bine, dar este bine. Dac` ar fi a[a, ar trebui s` mai cerem fiecare
profesor s` aib` cabinetul lui, laboratorul lui, s` \ncuie cu cheia [i s` aduc` elevii acolo, dar greu a[a ceva”) [i declar`
c` nu exist` probleme deosebite \n [coal` („nu, problemele [colii noastre sunt problemele pe care le \ntâlnim \n fiecare
[coal`, adic`...probleme, dac` le putem spune a[a. Familii destr`mate, asta este societatea. Ne pare r`u, suferim când
vedem un copil c` vine cu ochii ro[ii, <Ce ai p`]it?>, <Mama, tata>...”).

Un aspect care le nemul]ume[te foarte tare pe cele dou` doamne director, este reputa]ia nu tocmai bun` a
[colii, \ntre]inut` de zvonuri [i informa]ii false. Doamna director adjunct spune: „problemele deosebite sunt f`cute de
al]ii, care stric` reputa]ia [colii”. Printre informa]iile neadev`rate prezentate de doamna directoare se num`r` dificult`]ile
[colii de a p`stra cadrele didactice, preg`tirea slab` a cadrelor didactice, preponderen]a elevilor rromi \n totalul elevilor.
Aceast` problem` este recunoscut` [i de elevii care acum sunt \n clasa a IX-a: „despre [coala noastr` se zicea tot timpul
c` ah, [coala 14 nu te \nva]`, golani, nu [tiu ce, [i am ajuns la liceul economic. Cine vroia \nv`]a [i avea rezultate bune”.

Dirigintele intervievat a recunoscut faptul c` s-au \mbun`t`]it multe aspecte legate de [coal` \n ultimii ani,
mai ales dup` terminarea lucr`rilor de renovare [i dup` sosirea noii directoare. Totu[i, el a identificat câteva probleme
care sunt \nc` nerezolvate. Prima pe care a men]ionat-o, [i care are leg`tur` cu formarea sa, este lipsa unui teren de sport
amenajat \n aer liber: „\n primul rând, ce m` doare pe mine, baza material`. Terenul de aici [de sport], am avut atâ]ia
accidenta]i, am vorbit la Prim`rie, am vorbit la toate organele de decizie [i de r`spundere s` toarne un covor asfaltic.
Pericol de luxa]ii, de alte probleme. La sport nu s-a f`cut deocamdat` nimic, numai vorbe. {coala arat` \ntr-adev`r foarte
bine din punct de vedere material, dot`rile, vorbesc [i de cabinetul de informatic`”.

Continuând discu]ia, domnul diriginte vorbe[te despre performan]a sc`zut` a elevilor [colii, despre lipsa de
motiva]ie a profesorilor [i despre colectivul didactic, care este mai degrab` dezbinat, iar acest lucru ac]ioneaz` \mpotriva
intereselor [colii [i ale elevilor: „Iar probleme mai mari, ce m` doare pe mine, sunt performan]a \n [coal`. Deci, la toate
nivelurile s` fie performan]`. [...] a[ dori [i la celelalte materii ca copilul s` ias` din mediul Bartolomeu, s` mearg` ora[-
jude] [i mai departe. Pentru c` el, dac` r`mâne \n mediul `sta, el crede c` `sta e nivelul lui, dar dac` \l duc eu la sport,
\l duce la desen, \l duce la muzic` [i alte materii, el zice „stai, c` eu am alte calit`]i [i trebuie s` le dezvolt [i s` ajung mai
sus [i mai sus”. Dar dac` r`mâne la nivelul `sta, el va r`mâne [i \n via]`, probabil, la un nivel undeva sudor sau un
muncitor simplu, care se mul]ume[te cu atât, nu cu mai sus [i mai...”, „La ora actual`, de când a venit directoarea nou`,
nu sunt mari probleme. Singura care ar fi, \nchegarea colectivului. Sunt câteva g`[ti \n [coal`, fiecare cu interesele lui [i

122
{COALA GENERAL~ NR. 14 CARTIER BARTOLOMEU, BRA{OV

atunci \ncep contradic]iile. {i dac` se ive[te o problem`, se adun` respectivii [i \ncep s` bârfeasc`. Cred c` asta ar fi una
din probleme [i a doua problem` ar fi probabil [i motiva]ia profesorilor. |n]eleg, salariul e cum e, dar eu le spun [i la
profesori [i la profesoare [i la to]i care sunt \n sistem, au timp s` mai aib` un job. Nu \nseamn` c` dac` sunt profesor [i
m` duc s` sap la [an]uri e ceva. Suntem economie de pia]` [i conteaz` banul. E problema mentalit`]ii. Se vait`, f` altceva!”

Elevii din clasa a noua au vorbit doar despre conflicte \ntre colegi [i cu unii profesori mai exigen]i. Dar cred
c` este vorba doar despre incidente minore, nu despre probleme adev`rate.

Cei care au abandonat [coala \n ciclul gimnazial men]ioneaz` discriminarea ca principala problem` pe care
au \ntâmpinat-o. Povestesc faptul c` erau judeca]i dup` originea etnic` [i modul \n care se \mbr`cau: „cu al]i colegi
aveam probleme, te f`cea ]igan. Sau dac` e[ti pu]in mai brunet e[ti negru”, „eu nu aveam s` m` \mbrac ca ei, c` eram
[ase fra]i, veneam 3-4 zile cu acelea[i haine. Dac` n-aveai hainele lor, ghiozdanul lor, gata, zicea <uite ]iganu’>”. O alt`
problem` invocat` este lipsa de interes a unor profesori fa]` de elevi, manifestat` prin faptul c` treceau mai departe cu
materia, chiar dac` lec]iile anterioare nu erau \n]elese de to]i elevii.

II.4. Rela]ia [coal`-comunitate

Rela]ia [colii cu agen]ii comunit`]ii locale este descris` ca fiind foarte bun`. {coala prime[te dona]ii [i este
cadrul de organizare a unor activit`]i extra-curriculare pentru care prime[te sprijin de la organiza]ii din comunitate.
Tot \n termeni pozitivi este descris` [i rela]ia cu autorit`]ile locale, \n special cu Inspectoratul {colar Jude]ean. Cu
sprijinul autorit`]ilor locale este organizat [i func]ioneaz` Programul „A doua [ans`”.

P`rin]ii elevilor sunt [i ei destul de implica]i \n via]a [colii. Doamna director poveste[te despre consiliul
p`rin]ilor, care a avut loc la sfâr[itul lunii septembrie [i care a avut o rat` de participare de 95%.

II.5. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar`

To]i elevii intervieva]i recunosc importan]a [colii pentru viitor, aceasta fiind v`zut` ca o garan]ie pentru succes.
Elevii care \[i continu` educa]ia doresc s` mearg` cu studiile „pân` la cap`t” [i consider` c`, f`r` educa]ie, succesul nu
este imposibil de ob]inut, dar foarte greu de atins. Ei se gândesc la beneficiile pe termen lung ale [colii. De cealalt` parte,
cei care au abandonat [coala \n ciclul gimnazial [i acum doresc s` participe la programul „A doua [ans`”, \[i pun toate
speran]ele \n terminarea celor opt clase pentru a-[i \mbun`t`]i via]a. Ei doresc s` \nve]e o meserie care s` le asigure un
trai mai bun, deoarece „a fost foarte greu f`r` [coal`”. De asemenea, vorbesc despre beneficiile imediate ale [colii:
scrierea propriului nume [i semn`tura, \nv`]area calculelor matematice pentru a se descurca la cump`r`turi, citirea
subtitr`rii la filme.

Caseta 1 – Ce reprezint` [coala pentru voi?

Elevii care au fost \n clasa a VIII-a \n anul Elevi care au abandonat [coala dup` clasa a IV-a
precedent [i care acum sunt clasa a IX-a

„Noi poate nu realiz`m acum ce reprezint` [coala, dar „Viitorul \nainte. Am v`zut acuma, f`r` [coal` e foarte
dac` ne str`duim s` \nv`]`m, o s` ne d`m seama pe greu. Pentru un loc de munc`, pentru tine, s` [tii s`
parcurs c` ne va ajuta pe viitor” scrii, s` cite[ti, s` te descurci \n via]`”

„Am observat c` mul]i copii nu \nva]`, nu-i intereseaz` „S` pot s` scriu, s` citesc, pentru c` am nevoie de
pur [i simplu, m` gândesc uneori ce-o s` fie de via]a lor” [coal`. {i \mi doresc mult s` [tiu s` scriu, s` citesc”

„Un viitor asigurat. Cum spune [i proverbul, dac` n-ai „Ce s` v` zic? Cultura general`, \n primul rând, s` nu
carte, n-ai parte” mergem prea departe, locurile de munc` mai bune [i
chiar [i pentru tine, ca s` [tii s` cite[ti [i s` te descurci
„La fel, este un loc unde po]i s` cape]i cuno[tin]e, unde \n via]` e mult mai u[or, consider. Acuma deocamdat`,
cape]i mai mult` educa]ie, unde po]i s` te dezvol]i” nu [tiu, dar a[a cred”

123
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

„Da, e important`, pentru fiecare e important` [i mai „C`, pe viitor, dac` \nv`] cum trebuie [i dac` ob]in...
ales acuma, pentru fete sau pentru oricine. Dac` n-ai pot s` ajung [i eu s` \nv`] o meserie c`... sper c` nu o s`
[coal` e[ti considerat nimeni. {i e întotdeauna bine s` ai m` opresc aicea [i o s` ajung pu]in mai departe, s` \nv`]
o [coal` f`cut`” o meserie, s` pot s` am un loc de munc` mai bun, s` pot
s`-mi ajut familia pu]in cu mai mult` u[urin]` fa]` de
„|n orice caz, mai trebuiesc oameni [i la munca de jos. pân` acum”
Oamenii care nu au studii superioare”

„Este important`, te ajut` s` î]i formezi un viitor”

|ntreba]i ce doresc s` fac` \n viitor, majoritatea elevilor din clasa a IX-a vorbesc despre urmarea facult`]ii [i
[tiu ce profesie vor s` aib`. O singur` elev` a declarat c` este \nc` prea devreme s` se gândeasc` la o profesie [i c` se va
hot`r\ \n clasa a XI-a, când \[i va alege [i facultatea. Ei sunt hot`râ]i s` fac` tot ceea ce este necesar pentru a ajunge unde
doresc [i spun c` pu]ine lucruri i-ar putea \mpiedica: „dac` ne dorim, avem r`bdare, orice lucru se ob]ine greu. Dar cu
cât se ob]ine mai greu, cu atât e[ti mai satisf`cut”.

Cei care au reluat [coala dup` o perioad` lung` de abandon se gândesc cu team` [i speran]` la terminarea
ciclului gimnazial. Fiecare afirma]ie legat` de [coal` este \nso]it` de „dac` ne ajut` Dumnezeu”. Diploma de absolvire
a opt clase este un scop \n sine, un motiv de mândrie. Ei nu au vorbit despre facultate sau liceu, au vorbit despre
\nv`]area unei meserii, a unor abilit`]i.

Caseta 2 – Ce dori]i s` face]i \n viitor?

Elevii care au fost \n clasa a VIII-a \n anul Elevi care au abandonat [coala dup` clasa a IV-a
precedent [i acum sunt clasa a IX-a

„Pân` la master, c` to]i acuma fac master. N-am \n]eles „Ne-a mai dat o [ans` [i, dac` ne ajut` Dumnezeu,
eu prea bine ce \nseamn`, dar...pân` acolo” poate o s` fim [i noi cu studii, m`car cu câteva clase
acolo, nu a[a, f`r` nicio [coal`”
„Da, p`i s` termin`m o facultate, dou`. |mi doresc s`
fac mai multe chestii”

„Nu neap`rat [dou` facult`]i], po]i s` ai o facultate [i s`


ai o afacere sau... Una sau dou`, totu[i e bine s` le ai”

III. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~

III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii

Din discu]iile cu profesorii reiese c` \n [coal` nu sunt probleme mari legate de abandonul [colar. Aproximativ
85% dintre elevii \nscri[i \n clasa a VIII-a reu[esc s` termine ciclul gimnazial, iar din restul de 15% majoritatea sunt
repeten]i. |n ultimii cinci ani s-au \nregistrat doar [ase cazuri de abandon [colar. Circa 80% dintre absolven]ii clasei a
VIII-a sus]in examenul de capacitate/teze unice, iar procentul de promovabilitate este mare. |n ultimii trei ani, to]i cei
care au sus]inut examenul au promovat.

Elevii care au rezultate bune la \nv`]`tur` pe parcursul anilor merg la licee bune, cu renume \n ora[, precum
Liceul de Informatic` „Grigore Moisil”, Liceul de {tiin]e ale Naturii „George Racovi]`”, Liceul Economic „Andrei
Bârseanu”. Majoritatea, \ns`, se orienteaz` spre licee mai slabe sau [coli de arte [i meserii. Profesorii spun: „foarte mult
\i educ`m spre perspectiv` [i spre economia de pia]`. Pentru c` dac` se duc la licee numai industriale...”

De la o genera]ie la alta, profesorii observ` o sc`dere a interesului pentru continuarea educa]iei. Dirigintele
intervievat spune: „a[a, din genera]ie \n genera]ie, motiva]ia pentru [coal` scade. {i pentru [coal`, [i pentru sport, \n

124
{COALA GENERAL~ NR. 14 CARTIER BARTOLOMEU, BRA{OV

general pentru tot. Motivele: cred c` lipsa motiva]iei, exemplul la p`rin]i c` nu au locuri de munc`, sunt da]i afar`,
exemplul celor care au facult`]i care au salarii mizere [i... Pe când unul care face bi[ni]` sau face una-alta sau, eu [tiu, apar
pe la televizor, b`ie]i de cartier, o duc foarte bine. Asta \nseamn` mass media [...] \i arat` b`ie]i de cartier, cei care sunt
cu manele, plin de bani, care arunc` cu bani, lipesc bani pe frunte, cu ma[ini tari, patroni care ignor` legea [i altele, sunt
motive serioase pentru ei s` nu mai fac` [coal` foarte serios”. Aceast` sc`dere a motiva]iei se observ` [i \n cazul facult`]ii,
nu doar la liceu. Tot mai pu]ini elevi ai [colii merg la facultate, \n ciuda posibilit`]ii de a urma o facultate privat`. Totu[i,
\n lipsa unor statistici exacte, se vorbe[te despre cel pu]in un sfert dintre absolven]i [colii ca mergând la facultate.

III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

Reunind aspectele corelate cu abandonul relatate de profesori, elevi [i p`rin]i, putem contura un profil al
elevului care abandoneaz` [coala. El provine dintr-un mediu dezavantajat, unde se reg`sesc s`r`cia, segregarea,
discriminarea. De multe ori, are o familie care nu \l \n]elege [i nu \l sprijin`, p`rin]i care consum` alcool, sunt violen]i,
p`rin]i absen]i (fie pleca]i la munc` \n alte ]`ri, fie condamna]i la \nchisoare, suferind de diferite afec]iuni cronice), care
nu se intereseaz` de copil, p`rin]i care exploateaz` copilul pentru diverse munci (activit`]i de gospod`rire, munci
agricole, munca zilier`). Majoritatea copiilor care abandoneaz` lipsesc frecvent de la [coal`, motiv pentru care r`mân
\n urm` cu materia [i nu sunt sprijini]i nici de profesori, care urmeaz` programa [colar` [i evolu]ia elevilor buni din clas`.
|n numeroase cazuri, elevul care abandoneaz` are un grup de prieteni care \l \ncurajeaz` la ac]iuni [i modalit`]i de
petrecere a timpului \n dezavantajul [colii. |n anturajul celor care abandoneaz` sunt, adesea, al]i elevi care au abandonat
[coala. Elevul care renun]` la [coal` este slab motivat pentru educa]ie, are rezultate slabe [i este lene[. Toate acestea
pot fi completate [i de un coeficient de inteligen]` sc`zut.

Cadrele didactice intervievate \[i aduc cu dificultate aminte de cazurile de abandon, care sunt rare. Se
presupune c` 90-95% dintre absolven]ii [colii merg la licee sau [coli profesionale. |n cadrul discu]iilor a fost dat un singur
exeplu al unui elev care a renun]at la [coal` \n ciclul gimnazial. De asemenea, se vorbe[te despre faptul c` mul]i dintre
elevii care au abandonat [coala au revenit prin intermediul programului „A doua [ans`” [i s-au „redresat”.

Caseta 3 – Exemplu de abandon [colar

l „probleme de abandon nu prea au fost, deci izolat. {i exact la familiile la care p`rin]ii sunt pleca]i, care a intrat
\ntr-un grup din `sta mai dubios [i atunci au \nceput problemele. Bine\n]eles c` noi am ]inut leg`tura [i cu p`rin]ii
[i cu bunicii, la [coal`, dar...aici [i comunitatea local` ar trebui, [i Protec]ia Copilului, noi am [i anun]at, dar n-
au prea fost cazuri...”
l „de exemplu, acuma am avut o elev` care a avut situa]ia ne\ncheiat`. Am luat leg`tura cu p`rin]ii, i-am spus s`
vin` \n toamn` s` \[i \ncheie situa]ia. Tata mi-a spus c` da, mama era plecat` \n Italia, ca s` aflu cu dou` zile
\nainte de a veni la [coal` s` sus]in` examenul la materia la care avea situa]ia ne\ncheiat` c` ea a plecat \n Italia.
O fat` foarte bun` la \nv`]`tur` \n clasa a V-a, a VI-a. Apoi mama a plecat \n Italia, a r`mas cu tata. Pe tata nu \l
asculta [i atunci...”

Caseta 4 – Exemplu pozitiv de revenire post-abandon

l „au mai trecut copiii care au abandonat [i, spre surprinderea mea, mul]i s-au redresat. M-am \ntâlnit cu copii care
au abandonat \n clasa a V-a, au terminat la alte [coli, la f`r` frecven]` [i acum lucreaz` \n construc]ii. Chiar unul
lucreaz` \n Italia. Era certat r`u cu disciplina [i s-a schimbat. Nu l-am crezut ini]ial”.

P`rerea despre cei care abandoneaz` [coala este, \n general, una negativ`. Profesorii [i ceilal]i elevi cred c`
ace[tia au foarte pu]ine [anse de succes \n viitor, c` sunt vor fi dependen]i de alte persoane mai mult decât cei care \[i
continu` educa]ia [i c`, dup` abandon, ei fie \ncep s` lucreze, fie \ncep s` comit` infrac]iuni: „\n construc]ii, pleac` cu
p`rin]ii \n str`in`tate [i nu prea cunosc cazuri, mai izolate a[a, dar \n unele cazuri mai fac [i prostii. Intr` \n g`[ti din
`stea mai dubioase”. Exist` chiar un sentiment de mil` fa]` de ei: „p`cat de ei, o s` se descurce mai greu a[a. Pentru
c` nu po]i s` stai \ntotdeauna pe spinarea p`rin]ilor”.

Persoanele care nu au absolvit ciclul primar \[i descriu via]a dup` abandon \n termeni negativi. Se consider`
dezavantaja]i fa]` de cei care \[i continu` educa]ia, mai ales pe pia]a muncii, unde g`sesc mai greu locuri de munc` [i
sunt pl`ti]i mai prost. Ei mai vorbesc [i despre dificult`]ile legate de scris [i citit \n via]a social`.

125
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Caseta 5 – Cum s-a schimbat via]a voastr` dup` ce a]i renun]at la [coal`?

l „era mai dificil, c` \mi p`rea r`u de multe ori, b` uite `la s-a dus [i [i-o terminat [coala [i a ajuns cineva [i eu
trebuia s` sparg la bolovani, s` sap [an]uri. Unde mergeam: domne, ai 8 clase? P`i nu...[i atuncea ce s` fac cu tine,
nu te pricepi la nimic, nici m`car s` ]ii mistria sau bidineaua \n mân` sau chestii de genul `sta. Dar [i dac` te duci
la s`pat se uit` la tine, uite `la, dac` n-a fost la [coal` acuma s`racul sparge, lucreaz`”.
l „nu eram la o vârst` la care s` ne d`m seama pe moment c` ce se \ntâmpl`, de ce. Mie \ntr-adev`r mi-a pl`cut
[coala [i am plâns pentru [coal` c` n-am putut ca s` mai merg la [coal`. Atunci eram bucuros \ntr-un fel c` aveam
mult mai mult timp liber, m` jucam mai mult. Dar când am \nceput s` cresc pu]in mai mare am \nceput s` merg
la cinematograf. {i to]i colegii când ie[eam afar` povesteau: uite aia a zis a[a, `la a zis a[a. Eu nu [tiam, vedeam
un desene animate. |n]elegeam ceva, dar dac` nu [tiam s` citesc...dac` putem s` vorbim mai \ncoace de diferen]`,
am \nceput ca s` \mi dau seama \n momentul \n care am \nceput s` umblu dup` bani. Am suferit foarte mult. Am
\nv`]at meseria de zidar, sunt zidar, dar toat` via]a mea am lucrat ca necalificat. Am lucrat ca zidar [i pl`tit ca
necalificat. Numai din cauz` c` nu e [coal`”.
l „pentru mine s-a schimbat, dar prea pu]in poate dac` aveam o [coal` nu mai st`team ca acuma la 21 de ani s`
stau acas`, poate munceam, poate era altceva”.
l „a trebuit s` umblu pe la ICRAL [i m-am rugat de cineva s` \mi scrie o cerere. E ru[inos”.

III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

Cadrele didactice intervievate tind s` explice abandonul [colar mai degrab` prin prisma factorilor externi
decât prin factori care ]in de copil. Ei vorbesc despre mediul de provenien]` al copilului, condi]iile \n care tr`ie[te familia
[i sprijinul pe care \l acord` acestuia, despre modul \n care p`rin]ii colaboreaz` cu [coala [i m`sura \n care profesorii
[tiu s` \ndrume un elev \n func]ie de tr`s`turile sale individuale. De asemenea, un rol important este atribuit de c`tre
diriginte comunit`]ii [i societ`]ii mai largi, \n special modelelor care sunt promovate prin intermediul mijloacelor de
comunicare \n mas`. El contest` ideea c` abandonul [colar se \ntâmpl` doar din vina elevului.

Dirigintele a vorbit [i despre faptul c` mul]i p`rin]i aleg pentru copiii lor, f`r` s` ]in` cont de dorin]ele [i \nclina]iile
acestora. Este vorba despre un „vis frânt” al copilului, care poate s` duc` la o motiva]ie sc`zut` pentru [coal`, manifestarea
unui interes foarte slab fa]` de materiile/domeniile/activit`]ile impuse de p`rinte [i chiar renun]area la aspira]iile proprii,
pierderea interesului pentru domeniul care i-a fost interzis. Acesta poate fi un motiv pentru abandonul [colar.

Caseta 6 – Motivele abandonului din perspectiva cadrelor didactice

l „p`i, legat de abandon, c` spune]i de abandon, problema care eu o v`d de mai mul]i ani cu abandonul care e:
copilul e tot mereu vinovat. Numai el e vinovat, dar copilul tr`ie[te \ntr-un mediu, adic` vine la [coal`, pleac` acas`
[i e [i comunitatea local`, `[tia sunt factorii. El, de exemplu vine la [coal`, dac` \ntâlne[te un profesor mai nervos,
unul care e mai exigent, se duce acas`, p`rin]ii, c` a luat un 4, \l ia la \ntreb`ri, iar vine la [coal`, iar, eu [tiu, ia
un 4, se duce acas`, poate \l mai [i bate [i, pân` la urm` g`se[te un refugiu. {i refugiul care e? Abandonul [colar.
Nu \l ajut` comunitatea, nu \l ajut` p`rintele, nu \l ajut` [coala, profesorul \n general s` \i \ntind` o mân`. {i,
atunci, de ce abandoneaz`? {i al doilea aspect: cercul de prieteni \n care se \nvârte. Eu am avut copii foarte buni,
care au fost premian]i \n clasa a V-a, a VI-a, [i au ajuns \n clasa a VII-a a VIII-a s` fie delincven]i, s` fure, s` ajung`
r`u de tot. Iar fete care au fost premiante, f`ceau podul spre Ghimbav [i \mbr`cate extraordinar, veneau le luau
ma[ini. Deci, aici sunt problemele. Comunitatea, p`rin]ii, [coala [i al]i factori”.
l „alt` problem` care ar fi e problema cu mentalitatea p`rin]ilor. O mentalitate de multe ori care las` de dorit.
Dac` un copil e talentat la o materie, la sport, la desen sau... [i eu \l promovez sau al]i profesori, la un club, la o
[coal` de arte. A luat o not` de 7 sau 8 [i a avut 8 sau 10 – „Nu te mai las de mâine”. {i le-am explicat, trebuie
s` \n]elege]i c` fiecare copil e pe un segment, nu se poate s` fie foarte bun la toate. {i dac` \l lua]i din segmentul
lui care \i place, \i frânge]i aripile [i pân` la urm` nu mai \nva]` nici la alte materii”.
l „p`i, ar fi, eu [tiu, copii care nu au modele \n familie, poate nu \[i g`sesc nici la [coal` [i \[i g`sesc modele din
mass media, diferite modele dubioase. Sau, efectiv, de pe strad`. {i copiaz` acel model. Eu de multe ori am
\ntrebat la clas` „ce modele ave]i voi?”, am dat chestionar [i v` spun, au ap`rut ni[te modele plecând de la Becali.
Borcea [i terminând cu Gu]` de m-au l`sat perplex. De multe ori, p`rintele nu constituie model pentru ei. Se
refugiaz` \n mass media sau câteodat` la [coal`, dac` [i la [coal` are modele, c` [i aici e o problem`. C` dac` el

126
{COALA GENERAL~ NR. 14 CARTIER BARTOLOMEU, BRA{OV

nu are acas` model, se refugiaz` la [coal`. Dac` nu are nici la [coal`, \ncepe s` caute strânga, dreapta [i probabil
uneori caut` [i modele negative. {i conteaz` foarte mult modelul care \l are \n via]`”.
l „[i, copilul v`zând unele probleme, eu [tiu, certuri \n familie, eu [tiu, tata bea, mama nu [tiu ce face, probabil c`
de multe ori sunt pu]ine [anse s` \nve]e foarte bine, s` aib` o comportare deosebit`. Are un an, doi, dup` aceea
\ncepe s` vad` st\nga-dreapta, s` lipseasc`, s` intre \ntr-un anturaj dubios [i \ncep problemele de aici. 7 ani de
acas` \[i pune amprenta”
l „eu zic c` ar fi [i geneza [i, eu [tiu, p`rin]i desp`r]i]i, c`s`tori]i de 2-3 ori, rec`s`tori]i... <dac` nu \nve]i, nu [tiu
ce \]i fac>, pedepse din astea aspre care cred c` \nc` mai sunt \n vog`... nu vine motivat pentru [coal`, vine [i
plimb` ghiozdanul”.
l „el a plecat din clasa a IV-a, vine \n clasa a V-a. |n clasa a V-a \ncepe s` se fac` o selec]ie: cei foarte buni, medii
[i mai slabi. Cei foarte buni merg \nainte cu materia, cei medii se apropie, iar cei slabi r`mân pe loc. Profesorul
continu` materia dup` programa [colar`. Cei care r`mân \n urm` stau, se uit` pe pere]i, deranjeaz` ora [i plimb`
ghiozdanul. Dup` capul meu, ar trebui s` \i ia pe segmente. ~[tia sunt foarte buni, am materia respectiv`, `[tia
medii iar `[tia slabi alt` materie. Nu s`-i b`g`m pe to]i \n aceea[i oal`. Pentru c` `la sl`bu] nu \n]elege ce scrie
profesorul pe tabl`, pe când al` mai bun, dac` \l iei la un nivel mai jos, se plictise[te. {i atunci s` se fac` diferen]iat,
cu toate c` e foarte greu, dar nu imposibil”.
l „dup` clasa a VIII-a [i \n vacan]e, mul]i muncesc, la negru. Sunt ademeni]i de unul, de altul, hai lucreaz` pentru
mine, \]i dau atâta pe zi, hai [i tu, hai, [i... nu mai continu` mai departe. Zice mai bine iau un ban decât s` m`
duc la [coal`”.

La fel ca [i dirigintele, elevii care au p`r`sit prematur [coala \[i explic` abandonul prin cauze externe. Pentru
ei, cauza cea mai important` care a dus la abandon a fost s`r`cia, imposibilitatea p`rin]ilor de a-i \ntre]ine \n [coal`. Mai
sunt discutate, apoi, responsabilit`]ile avute \n cadrul familiei, care f`ceau imposibil` prezen]a la [coal`, un anumit tip
de gândire al comunit`]ii \n care tr`iesc [i anumite a[tept`ri fa]` de persoane din afara comunit`]ii, etichetarea, lipsa
sprijinului din partea colegilor [i a unora dintre profesori.

Ace[tia sunt de p`rere c` ar fi putut s` \[i continue educa]ia [i s` aib` o via]` mai bun` \n prezent dac` ar fi
avut familii care s` \i sprijine, dac` p`rin]ii ar fi avut o situa]ie financiar` suficient de bun` \ncât s` \[i permit` s` le
cumpere rechizite, uniforme, sandvi[ la pachet. De asemenea, alta ar fi fost situa]ia pentru ei dac` ar fi tr`it \ntr-o
comunitate \n care s` existe o preocupare mai mare pentru [coal`: „m-ar fi ajutat foarte mult dac` a[ fi avut o familie
unit`, s` avem bani din ce s` m` [colarizeze”. „Da, dac` tr`iam \ntr-o comunitate unde mai mul]i copii s` mearg` la
[coal`, s` fie \nv`]a]i s` \[i fac` temele, vorbeam mai mult de [coal`, eu cred c` [i asta ne-ar fi ajutat”.

Caseta 7 – Motivele invocate de elevii care au abandonat

l „la mine a fost o problem` ceva mai... Cu tata, cu p`rin]ii [i a trebuit s` renun]. Tata a avut un accident cu
tractorul, deci a[a, cum s-ar zice o crim`, a f`cut pu[c`rie 11 ani [i a r`mas mama \ns`rcinat` cu fratele meu mai
mic, care acum are 14 ani. {i a trebuit s` ne creasc` singur` [i, bine, am mers la [coal` fiecare, dar nu a terminat
niciunul 8 clase”.
l „s`r`cia. Tot a[a, tata, tat`l vitreg pe care l-am avut [i el m` cre[tea a f`cut pu[c`rie pe vremea aceea [...] Mama
nu muncea, el era singura persoan` care aducea bani \n cas` [i n-a putut ca s` ne cumpere mama nevoile care era
la [coal`. Nici caiete, nici creioane, nici... {i m-a f`cut s` renun] la [coala ceva, un lucru care... n-aveam caiete,
n-aveam creioane, n-aveam nimica. {i doamna \nv`]`toare de atuncea a rugat pe al]i copii care s`...cine are caiete
\n plus, creioane, gume de [ters, ca a doua zi s` vin` s` aduc` ca s` \mi dea mie. {i, v` spun, a doua zi când mi-
au adus, le-am luat, le-am mul]umit [i de a treia zi n-am mai mers la [coal`. De ru[ine n-am mai mers”.
l „eu aveam [ase fra]i...mama lucra, taic`-meu lucra, fratele mai mare lucra [i, la un moment dat m-a scos de la
[coal` c` nu avea cine s` stea cu `[tia mici. Trebuia s` \i schimb, s`-i \nf`[or, s`-i sp`l. Eram ca o femeie de
serviciu cum ar veni. {i din cauza asta n-am avut cum s` merg”.
l „datorit` faptului c` nimeni nu s-a interesat [i nu a \ncercat s` fac` ceva pe latura asta a [colariz`rii sau...consider
c` asta e principala vin`. C` dac` nu-[i d` cineva... Vede]i dvs., noi romii, ca s` fim \n]ele[i, realitatea, adev`rul
care este, de obicei romii, datorit` faptului c` au fost pu]in marginaliza]i, ei s-au autosegregat \n mijlocul lor. {i
atuncea, automat, noi am a[teptat cumva ca s` fim ajuta]i. Dar [ti]i cum? Ca s` vin` cineva s` ne ia de mân` [i
s` ne duc` . |n]elege]i? Eu unul spun cu mâna pe inim`, datorit` faptului c` nu a fost nimeni s` bat` la u[`, s` se
\nfiin]eze clase, s` vin` dup` aceea la noi acas`, s` fac` ni[te recens`mânturi [i s` vad` [i ei cam ce ne-am dori,
adic` un studiu...”

127
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

l „dac` tr`im \ntr-o comunitate [i majoritatea erau cu abandonul `sta [colar... Vede]i dvs. dac` ie[im la o joac` [i
to]i copii joac` prinselea, juc`m [i noi”.
l „vede]i dvs. Ca [i dvs. dac` ajunge]i la un râule] [i vre]i s` \l trece]i, v` e fric`, dar dac` zice altul hai, sari, n-ai
fric`, parc` s`ri]i mai u[or. Exact asta se \ntâmpl` [i cu noi”.

Elevii care sunt \n prezent la liceu, au o perspectiv` pu]in diferit` fa]` de cele prezentate mai sus. Ei recunosc
importan]a unor factori de mediu, cum sunt tipul de familie \n care este crescut copilul [i situa]ia financiar` a acestora,
credin]ele p`rin]ilor cu privire la educa]ie, anturajul, dar cred c` „dac` vrem cu adev`rat, putem”, deci responsabilitatea
este a celui care abandoneaz`. Se pun \n discu]ie lenea, lipsa de interes pentru [coal`.

Caseta 8 – Motivele abandonului din perspectiva elevilor care \[i continu` educa]ia

l „dac` un copil st` toat` ziua cu p`rin]i care sunt be]ivi [i \njur` [i a[a, nu cred c` va fi altfel. Dac` p`rin]ii sunt
indiferen]i, zice ah, nu te du sau ceva de genul, iar ei stau acolo, fac ce zic p`rin]ii”.
l „anturajul, poate [i familia, lenea, nu le place s` \nve]e”.

|n urma discu]iilor avute, reiese faptul c` importan]a [colii este recunoscut` atât de p`rin]ii elevilor care \[i
continu` educa]ia, cât [i de p`rin]ii celor care au abandonat [coala. P`rin]ii celor intervieva]i \i sf`tuiesc pe ace[tia s`
mearg` la [coal` [i s` \nve]e deoarece [coala \i va ajuta \n viitor. Argumentele se refer` la posibilitatea unei cariere [i a
unui loc de munc` bine remunerat, dar [i la beneficiile imediate ale [colii: scrisul, cititul, socotitul.

Caseta 9 – Opiniile p`rin]ilor cu privire la importan]a [colii

P`rin]ii elevilor care \[i continu` educa]ia P`rin]ii elevilor care au abandonat [coala

„Ei \[i doresc un viitor bun pentru noi. {i mereu spun „S` mergem la [coal`. Nu [tiu, \n cazul meu, mama nu
c` <|nva]`, \nva]`! Te va ajuta \n viitor >”. [tie s` citeasc`, ea nu a mers la [coal`, a renun]at din
cauza fra]ilor, s` ajute fra]ii [i n-a mers la [coal` [i a zis
„Normal c` orice p`rinte vrea s` \[i vad` copilul realizat c` dac` ea nu [tie s` scrie [i s` citeasc` m`car eu s` [tiu”.
[i to]i p`rin]ii ne sf`tuiesc c` <|nva]`!> [i e bine”.
„P`rin]ii mei au fost [coli]i [i ei s-au certat mult cu mine
s` merg la [coal`. Rudele s-au certat [i ele cu mine c` s`
vin la [coal`. Dar, vede]i, ceart`. Cu ajutorul nu a s`rit
nimenea”.

Elevii care sunt acum \n clasa a IX-a [i cei nu au terminat \nc` gimnaziul mai sunt de acord asupra unui lucru:
[coala \n care au \nv`]at le-a oferit toate condi]iile de care aveau nevoie. Ei sunt mul]umi]i de aspectul [i dot`rile [colii,
chiar dac` recunosc c` \n urm` cu câ]iva ani erau incomparabil mai proaste decât ast`zi. Ei spun: „dac` vrem, \nv`]`m,
nu ne trebuie neap`rat o condi]ie s` \nv`]`m, trebuie s` avem bun`voin]`, ]ine de noi”, „[coala nu trebuie s` aib` ceva
ce vreau eu, ca elev. {coala e [coal` [i e a[a cum se poate”.

P`rintele care a participat la interviu, vorbe[te despre anturajul copilului ca principal motiv al abandonului.
Cu toate c` la unele \ntreb`ri a declarat c` familia se descurc` relativ greu din punct de vedere financiar, situa]ia
economic` nu a fost adus` \n discu]ie legat de abandon. Acesta spune c` fiul s`u a avut un debut impresionant la [coal`,
\n clasele primare, dar pe parcurs motiva]ia sa [i rezultatele au \nceput s` fie mai slabe. B`iatul lipsea mult de la [coal`,
iar pentru asta, tat`l consider` c` tot anturajul este vinovat: „Eu cred c` datorit` faptului c` a ajuns \ntr-o conjunctur`
din asta. Prieteni, colegi mai mul]i. Nu am avut probleme cu el. So]ia mea mergea la [edin]e, a fost l`udat... {i am avut
chiar acuma probleme cu el, \n ultimii ani. Deci, chiar \n ultimul an lipsea de la [coal`, chiulea. Lipsea de acas`, dar nu
se ducea la [coal`, se ducea cu colegii pe aici, pe acolo. Am \nceput s` observ lucruri care nu \mi pl`cea [i m-am speriat
ca s` nu devin` un vagabond din cauza la prietenii care \i avea”. Spune c` a avut [i el o contribu]ie la abandon, \ns` spune
c` a avut \n vedere doar binele copilului: „Principala mea vin` e c` dac` \l scoteam din [coala respectiv` [i \l mutam \n
alt` [coal`, atuncea era mult mai simplu. Nu m-am gândit [i am preferat mai bine s` nu \l las la [coal`”.

128
{COALA GENERAL~ NR. 14 CARTIER BARTOLOMEU, BRA{OV

III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

Vorbind despre clasele \n care au \nv`]at \nainte de abandon, to]i cei care au p`r`sit prematur sistemul
educa]ional spun c` f`ceau parte dintr-un colectiv foarte unit, \n care to]i colegii se ajutau unii pe al]ii. Acest lucru pare
s` contrazic` ceea ce spuseser` mai devreme \n interviu, respectiv faptul c` mul]i dintre colegii de clas` râdeau de ei
pentru c` aveau haine mai modeste [i \i umileau, numindu-i „]igani” ori de câte ori ie[eau din tiparul clasei. Nivelul
performan]elor clasei a fost descris ca fiind unul mediu, f`r` s` se men]ioneze existen]a unor elevi foarte buni. Cei care
au abandonat [coala [i \[i descriu propriile rezultate [colare ca fiind destul de sl`bu]e.

Profesorii spun c` \n toate clasele exist` câ]iva elevi care \nva]` mai bine decât ceilal]i: „erau câteva vârfuri care
erau sus de tot, dup` aceea erau câ]iva mediu [i ceilal]i mai sl`bu]i. Am avut [i plimb`tori de ghiozdan”. Eterogenitatea
acestor clase nu este dat` doar notele ob]inute, ci de tr`s`turile de personalitate ale elevilor, mediile lor de provenien]`
[i atitudinea fa]` de [coal`.

129
{coala general` nr. 3 (CERNELE),
CRAIOVA, Jude]ul DOLJ

Investigator principal:
Irina Iordan

Expert local:
Geanina Ghirigiu

Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:

l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;


l Documentarea unor resurse disponibile on-line;
l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice
raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Informa]iile rezultate din interviuri cu:
m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent, la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar;
m 4 elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX a, [i care au fost la clasa dirigintelui respectiv;
m 2 elevi care au abandon urmat de reintegrare \n clasele mici - clasa a III-a [i a VIII-a. Cei doi (A. [i
F.) sunt fra]i [i acum sunt \nscri[i \n clasa a IX-a, dar \n primele trei s`pt`mâni au mers o singur` dat`
la [coal`;
m P`rintele celor 2 elevi cu abandon intervieva]i.
l Informa]iile rezultate dintr-o discu]ie scurt`, informal`, cu directorul [colii.
{COALA GENERAL~ NR. 3 (CERNELE), CRAIOVA, JUDE}UL DOLJ

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

Drumul din Craiova, zona central` [i pân` \n cartierul Cernele a durat pu]in. |n soarele dimine]ii de toamn`
ie[im parc` din civiliza]ie [i ne \ndrept`m spre zona crepuscular`. Hârtoapele drumului mai de mult asfaltat ne trezesc
la realitate. Am timp s` admir, dac` pot spune a[a, gunoaiele depozitate de-a lungul [oselei. La un moment dat parc`
intr`m cu ma[in` cu tot \n zona crepuscular`. Cea]a ne \nv`luie. Lunca Jiului trimite v`l`tucii de cea]` s` acopere casele
modeste, nu toate cu ogr`zi \ngrijite. |n curtea [colii ne salut` paznicul. Nu prea se vede cl`direa [colii. E \nv`luit` \n
cea]`. Nici urm` de soare.

Figura 58. Localizarea satului Cernele

Sursa: http://map.cimec.ro

„La noi e ca \n Anglia”, \mi explic` domnul director adjunct. „E mereu cea]`. Vine din lunca Jiului”.

La [coal` doamna director zâmbe[te a bun venit. Cu dânsa discut despre localitate, [coal` [i altele: „Pân` \n
1990 a fost comuna Cernele, cu prim`rie, organizare proprie. Fiind prima comun` din apropierea municipiului Craiova
a fost \ncorporat`... a fost [i un lucru bun [i un lucru r`u. Bun pentru c` Craiova chiar avea nevoie de extindere, r`u
pentru c` acum depindem de prim`ria Craiova [i trebuie s` ne limit`m la banii pe care ni-i d` prim`ria”.

Cartierul este unul m`rgina[. Industria nu este dezvoltat`.

Aici nu exist` ap` curent` [i este nevoie de canalizare. Drumurile nu sunt asfaltate. Singura investi]ie dup`
1990 a fost extinderea re]elei de gaze.

131
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Popula]ia care locuie[te \n acest cartier, include \n principal oameni care au lucrat \n general la Combinatul
Chimic care s-a desfiin]at, apoi a fost privatizat dup` 1990. Foarte mul]i au pierdut locurile de munc`... |ncepând de
acum 2-3 ani cartierul se extinde. S-au construit 2 cartiere reziden]iale de vile [i probabil va ajunge [i re]eaua de gaze
[i ap` curent` [i canalizare, pentru c` nu po]i s` construie[ti un cartier reziden]ial f`r` s` ai facilit`]i!

P`rin]ii sunt oameni cu care po]i comunica, care sunt aproape de [coal`. Rromii \i po]i num`ra pe degete dar
avem rudari foarte mul]i, rudari care de când cu plecarea aceasta \n str`in`tate ne cam creeaz` problemele la unele
clase. Oamenii pleac` \n str`in`tate, se \ntorc, \[i fac case dar \n perioada \n care ei sunt pleca]i, copiii lor sunt l`sa]i fie
cu bunica fie singuri.

II. DESCRIEREA {COLII

II.1. Istoric, dot`ri

{coala este relativ nou`, din 1960, de[i \nainte de 1960 a func]ionat \n cl`direa C`minului Cultural. |ntre timp
prim`riei i s-a f`cut mil` de noi [i ne-a dat [i C`minul Cultural \n administrare. |ntâi vom dota o sal` de festivit`]i.

{coala beneficiaz` de gaze, având central` proprie. Exist` [i apa \n [coal` prin forarea unui pu] propriu.
Directorul spune c` este singura [coal` din jude]ul Dolj care are sta]ie de clorinare a apei.

Figura 59. Cl`direa [colii Cernele

{coala Cernele: directorul [i dou` cadre didactice Cl`direa anex` a [colii

|n 2005 [coala a beneficiat de un program al B`ncii Mondiale [i prin Comisia Na]ional` de Investi]ii a ob]inut
bani pentru reabilitarea [colii. S-a umblat inclusiv la structura cl`dirii [colii. S-au f`cut s`p`turi la temelia cl`dirii, s-au
\nt`rit stâlpii de rezisten]`, s-a ref`cut funda]ia.

Pe ansamblu [coala arat` bine. S`lile de clas` sunt pavoazate, au mobilier nou [i calculator. Vizitându-le dup`-
amiaza, se observ` c` este curat peste tot, de parc` nu ar fi \nv`]at elevii \n schimbul de diminea]`!

Figura 60. S`li de clas`

132
{COALA GENERAL~ NR. 3 (CERNELE), CRAIOVA, JUDE}UL DOLJ

Laboratorul de biologie \mparte spa]iul cu chimia. Mobilierul nou ascunde bog`]ii deosebite prin rafturile
dulapurilor, atât pentru chimie cât [i pentru orele de biologie.

Figura 61. Laboratoare

Holurile sunt pavoazate cu panouri pe care sunt expuse lucr`rile copiilor confec]ionate \n orele de abilit`]i
practice la elevii din ciclul primar sau \n orele de educa]ie plastic` de la gimnaziu - picturile pe care o elev` le-a expus
\n tablouri \nr`mate.

Figura 62. Holuri

Lucr`rile elevilor mici Expozi]ia de icoane din holul de lâng`


cancelarie
|n urma reabilit`rii mobilierul este nou, la gr`dini]` este f`cut pe comand`, laboratoarele sunt dotate cu
materiale cump`rate din fonduri de la Ministerul |nv`]`mântului.

Sala de sport, de[i nu are dimensiunile corespunz`toare, fiind o fost` sal` de clas`, are \n dotare tot
echipamentul necesar desf`[ur`rii \n bune condi]ii a orelor de educa]ie fizic`.

Biblioteca are \n dotare peste 6000 de volume, unele dintre ele luate din fondurile primite de la Minister, alte
volume aduse prin intermediul unui membru al Consiliului de Administra]ie al [colii, un agent economic care are o
editur` prin intermediul c`reia a donat o serie de c`r]i, la sfâr[it de an [colar oferind pe lâng` diplom` [i c`r]i elevilor
premian]i.

Re]eaua de calculatoare permite desf`[ur`rii orelor CDS pe op]ional de informatic`, toate cadrele didactice
desf`[urând [i ore \n programul AEL.

Exist` \n plan construirea unei s`li de sport, cu spa]iu conform standardelor europene (dimensiuni specifice
ale s`lii, cu ferestre asigurate prin gratii de protec]ie \mpotriva loviturilor de mingie, cu spaliere, co[uri pentru baschet,
por]i pentru handbal [i mini-fotbal), patru s`li de clas` pentru gr`dini]`, un spa]iu de joac` pentru copiii de la gr`dini]`,
dotarea cu un xerox necesar claselor primare. Curtea [colii trebuie ref`cut`, fiind necesar` p`rerea unui specialist.

133
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 63. Curtea [colii, vedere spre strad`

II.2. Elevii, cadrele didactice, comunitatea local`

Vorbind despre popula]ia [colar`, doamna director recunoa[te: „Noi \ncerc`m s` nu renun]`m prea u[or la
copii!... am r`mas la vechile mentalit`]i: ne ducem acas` la copii, vedem ce m`nânc`. Vin la [coal`”. „Spun: doamn`,
vin la [coal` dar nu am ce s` \mbrac, nu am ce s` \ncal]! Atunci de la noi, de la nepo]ii no[tri le facem pache]ele [i venim
[i le aducem [i ghiozdane... chiar \i dorim lâng` noi s` termine [i ei o form` de \nv`]`mânt! Dup` aceea, dac` mai
urmeaz`, cam greu urmeaz` mai departe dar...”

Elevii care finalizeaz` cele 8 clase la Cernele merg la licee de prestigiu din Craiova: Colegiul Na]ional Fra]ii
Buze[ti, Colegiul Na]ional Elena Cuza, Colegiul Na]ional {tefan Verban, fostul Liceu Pedagogic din Craiova, al]ii merg
la Grupuri [colare unde \nva]` o meserie Grupul [colar Transporturi, de exemplu preg`te[te [oferi, electricieni,
depanatori etc. „Avem [i elevi care merg la Grupuri [colare. Nu e o ru[ine. Sunt f`cu]i pentru o meserie. Nu pot urma
altceva [i sunt convins` c` cei care merg la Grupuri [colare se opresc la acest nivel. Restul... avem absolven]i de facultate
care sunt profesori...”

Cadrele didactice din [coal` sunt majoritatea venite din 1990, „suntem o adev`rat` familie”, afirm` cu mândrie
doamna director. |n [coal` se face practic` pedagogic`, uneori vin fo[ti elevi ai [colii, acum profesori stagiari care se
consult` cu profesorii din aceea[i specialitate. Se \ncurajeaz` apropierea fo[tilor elevi, fie c` sunt elevi sau deja profesori,
sunt primi]i la bibliotec`, la documentele [i materialele didactice, \mp`rt`[ind din experien]a profesorilor, fo[ti dasc`li:
„Cu o singur` condi]ie, \ntotdeauna le-am spus s` nu ne fac` de ru[ine acolo unde se duc! Suntem al`turi de ei [i ne
mândrim. N-au creat niciodat` probleme!”

To]i \nv`]`torii au terminat [i studii superioare, \ns` nu au plecat din [coal`.

Cadrele didactice nu se pot numi naveti[ti, locuiesc \n apropierea [colii, \n cartier sau \n Craiova, \n cartiere
apropiate, distan]a se parcurge \n 20 de minute maxim.

Directorul [colii vorbe[te despre o „colaborare foarte bun` cu sec]ia de poli]ie. Diminea]a, la prânz [i seara
exist` o ma[in` a poli]iei care tot timpul vine la [coal`. La \nceput de tur`, la schimbarea turelor [i la finalul orelor vine
cineva de la poli]ie. Plus c` avem serviciu de paz` 24 din 24 de ore. Deci probleme \n ceea ce prive[te siguran]a elevilor
n-avem!... nici probleme de disciplin`... Elevii ace[tia sunt crescu]i \ntr-un cartier m`rgina[, \n familii cu foarte mult bun
sim]!... ~[tia sunt copiii. Vin educa]i de acas`!”

134
{COALA GENERAL~ NR. 3 (CERNELE), CRAIOVA, JUDE}UL DOLJ

Altfel \ns`, colaborarea cu p`rin]ii este definit` in termeni contradictorii. Aparent ea este redus`: „De doi ani
de zile p`rin]ii se implic` financiar doar la distrugerile pe care le fac copiii lor \n [coal`. ... aici se implic` p`rin]ii. A distrus
copilul, p`rintele se implic`...”. Pe de alt` parte \ns`, afl`m c` p`rin]ii r`spund solicit`rilor imediat: „Dac` noi, [coala
avem de organizat o activitate, un proiect, un cerc, p`rin]ii sunt al`turi de noi.... Am un monument \n curtea [colii...
noi am cerut s`-l mute aici... rudarii ajunseser` s`-[i \ntind` hainele pe el!... |mi aduc aminte când am sfin]it
monumentul... foarte mul]i p`rin]i au venit.. le-am spus: dumneavoastr` [ti]i ce trebuie s` face]i... cu mese \ntinse, cu
colaci... obiceiuri... {i lumea de aici le p`streaz`...”
[…]
„Am fost [i dirigint`... le-am spus p`rin]ilor: aici e copilul meu, dumneata nu vii in clas` s` \]i ba]i copilul...
deci nu te amesteci! {i au \n]eles. Dar nu am \ntâlnit pân` acum un p`rinte la care s` apelez [i s` nu r`spund`. Sunt
oameni simpli [i cu foarte mult bun sim]!... acum p`rin]ii sunt fo[tii no[tri elevi [i acum ne d`m seama dac` i-am educat
cum trebuie!”

III. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE


ELEVILOR

Absolven]ii [colii sunt acum la licee de prestigiu din zona central` a Craiovei. De[i le este pu]in mai greu, au
timp liber mai pu]in, exigen]ele sunt mai mari, le place la liceu.

Declara]iile lor sunt \n general pozitive: „Petrecem foarte mult timp la [coal`. E ca o a doua familie. […] Ne
\n]elegem ca o familie,, nu suntem grupuri ... dac` facem facem ceva \mpreun` [i nu separat. […] Dac` vrei s` ajungi
ceva trebuie s` depui un efort, altfel nu ai cum s` ajungi!”

Un alt absolvent adaug` „Dac` mai faci ceva pe lâng` [coal`, trebuie s` \]i alegi una din ele: ori [coal` ori sport!
... eu \ncerc s` le fac pe amândou`! […] F`r` [coal` nu po]i s` faci nici altceva! […] |n orice meserie \]i trebuie [coal`!
[…] F`r` [coal` nu te-ai putea descurca”.

|[i doresc s` urmeze o facultate, au ales profilul [tiin]ele naturii. Vor s` se fac` asistente, s` urmeze medicina.

B`iatul care a participat la discu]ia de grup vrea s` se fac` fotbalist. „E p`cat s` pierd atâ]ia ani!”. De[i vrea
s` fac` mai pu]ine ore la liceu, vrea s` mearg` [i la facultate. |nc` nu s-a gândit la ceva anume.

P`rin]ii \i sus]in moral, \ncurajându-i, sus]inându-i material. Fetele de la fostul Liceu Pedagogic fac medita]ii
la matematic`, limba englez`.

Unul dintre elevii cu abandon intervieva]i (F.) are 16 ani. Nu a r`mas repetent la [coal`, s-a \nscris la liceu,
a fost la ore doar o singur` zi. Acum st` acas`. „Fac treab` acas`, \n rest nimic...” F. sus]ine c` nu a mai mers la liceu
pentru c` nu mai are posibilit`]i. „N-aveam bani s`-mi cump`r haine s` m` duc la [coal`!”

{coala reprezint` pentru el „foarte mult... s` ajung [i eu la un servici...”

P`rin]ii lui \l \ncurajeaz` s` mearg` la [coal`. Ei spun c` „nu e bine s` stau acas`, s` m` duc la [coal`”.

Ceea ce [i-ar dori fostul elev este s` aib` bani s`-[i cumpere haine s` mearg` la liceu. „Eu sper s` m` duc \n
continuare la liceu”.

A. este fratele mai mare al lui F. El a abandonat deja [coala de dou` ori \n clasele anterioare: o dat` \n clasa
a III-a [i dat` \n a VIII-a. Acum are aproape 18 ani. Ca [i fratele s`u mai mic, A. este \nscris la liceu. {i el, [i F. au mers
la [coal` \ns` o singur` dat` in primele trei s`pt`mâni.

A. nu [i-a imaginat \nc` viitorul \ns` [tie c` un loc de munc` l-ar ajuta s`-[i fac` un viitor. |ntrebat dac` se
gânde[te s` se \ntoarc` la [coal`, A. spune: „Da, s-ar putea, acum dac` vine iarna [i n-o s` mai am un loc de munc`...
Vreau m`car s` fac 10 clase [i s` ies cu o diplom` ca s` pot s` m` angajez undeva unde s` iau mai mul]i bani. A[a, cu
8 clase doar la fabric` la taic`-meu! Acolo o s` [i m` duc... dar conteaz` [i diploma de 10 clase!”

135
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Mama lui F. [i a lui A. consider` c` [coala „...ajut`... dac` nu ai [coal` nu ai un servici, nu [tii s` vorbe[ti.
[…] {coala este important`. Te ajut` la multe. Dac` nu ai [coal` nu te prime[te pe nic`ieri. […] Cel pu]in 10- 12 clase
ca s` te angajeze pe undeva. Cu 8 clase nu te mai angajeaz` nimeni!” […] Mama sper` ca b`ie]ii ei s` ob]in` totu[i
carnetul de [ofer... „Vor s` dea [ie ei... s` dea de-un carnet... La auto e cel mai bine c` se câ[tig` mult la ma[ini!”

IV. PROBLEMA ABANDONULUI {I A TRECERII LA NIVELUL


SECUNDAR SUPERIOR

„Pe majoritatea copiilor nu-i mai intereseaz` \nv`]`tura, sus]ine dirigintele fostei clase a VIII-a. Sunt foarte
pu]ini care chiar \nva]`”.

Dup` cum sus]ine [i doamna director, abandonul este determinat de cauze sociale. Copiii nu au cu ce s` se
\ncal]e, cu ce s` se \mbrace. Nu au bani pentru rechizite. P`rin]ii lor pleac` \n str`in`tate la munc` [i ei fie \i urmeaz`,
fie sunt nevoi]i s` r`mân` cu bunicii [i fra]ii mai mici de care trebuie s` aib` grij`.

„|n principal `[tia s`r`cu]ii care nu prea au ce s` \mbrace,ce s` m`nânce...de-asta nici nu prea vin la [coal`! declar`
domnul diriginte. Am \ntâlnit un copil la clasa a VI-a, anul trecut care nu putea s` vin` la [coal` pentru c` nu avea
\nc`l]`minte. St`tea câte dou` s`pt`mâni pân` f`ceau p`rin]ii rost de bani s`-i ia \nc`l]`minte s` vin` la [coal`”.

O alt` cauz` ar fi concep]ia rromilor despre [coal`: nu este util`! Fetele sunt re]inute acas` de team` s` nu fie
furate sau sunt c`s`torite la vârste fragede.

„Cam 90% \[i continu` studiile, ceilal]i s-au \nscris la licee dar nu frecventeaz`, afirm` dirigintele”.

Familia este cea care decide \n majoritatea cazurilor ca elevul s` abandoneze, sus]ine dirigintele subliniind
faptul c` se refer` la familiile de rudari.

Mama lui A [i a lui F. afirm` c` b`ie]ii nu se prea duc la liceu pentru c` nu are bani pentru bilete, trebuie s`
le scoat` abonamente, nu are bani s` le dea s`-[i cumpere de mâncare: „Mai e [i treab` pe acas`... c` nu pot nici eu
singur`... trebuie s`-i mai opresc [i pe ei!”

V. PROFILUL ELEVILOR CARE ABANDONEAZ~ {COALA

Elevii care au abandonat nu mai p`streaz` leg`tura cu fo[tii colegi. Exist` motive de jen`, ru[ine, de[i le este
greu s` recunoasc` acest lucru. Cei doi elevi afla]i \n situa]ie de abandon sunt elevi care au avut o serie de situa]ii de
repeten]ie \n timpul [colii. Au sentimente de re]inere \n momentul \n care sunt \ntreba]i dac` au p`strat leg`tura cu fo[tii
lor colegi de aceea[i vârst` cu ei, colegi care acum sunt \n clasele mai mari, la liceu.

Elevii cu abandon stau acas`, \[i \ntre]in familiile numeroase sau sunt \ntre]inu]i, cazul lui A. [i al fratelui s`u
F.

Mama \[i descrie fiii - unul de 16 ani, cel`lalt de 18 ani: „`l mic e mai cuminte dar e mai a[a, mai ar]`gos.
Asta mare e mai t`cut dar e mai n`rod! Nu prea m` mai ascult`. Acum eu sunt mai mare, nu mai sunt ca bebicu, mai
mic! La vârsta lui nu fumeaz`, nu pleac` de acas`... la discotec`”.

|ntrebat` cu ce se ocup` b`ie]ii, mama r`spunde c` merg la [coal`, c` mai stau pe acas`. |ncercând s` aflu mai
multe, plusez \ntrebând: mai mult la [coal`, mai mult pe acas`?!... la care mama r`spunde prompt, ap`rându-[i puii...
sau disculpându-se pe ea \ns`[i: „Ei \nva]` diminea]`! C` or mai chiuli ei... eu nu [tiu ce fac! Ei pleac` de acas`!”

Sunt unii elevi din alte clase care, afla]i \n situa]ie de abandon duc o altfel de via]`, dup` cum descrie dirigintele
fostei clase a VIII-a: „\n str`in`tate merg la cules... pe aici... sap` prin p`mânt... caut` fier...”

136
{COALA GENERAL~ NR. 3 (CERNELE), CRAIOVA, JUDE}UL DOLJ

VI. MOTIVELE INVOCATE PENTRU ABANDON (RESPECTIV


PENTRU IE{IREA DIN SISTEM DUP~ CLASA A VIII-A)

Copiii provin din familii s`race, cu venituri foarte mici sau inexistente. P`rin]ii lor sunt nevoi]i s` plece s`-[i
câ[tige existen]a peste hotare. Majoritatea sunt de etnie rrom`, se declar` ca fiind rudari. Familiile de rudari au o
concep]ie aparte despre [coal` [i posibilitatea educa]iei copiilor lor. Ei prefer` s` \i trimit` la munc`, s` \i ]in` acas` s`
aib` grij` de fra]ii mai mici iar fetele le m`rit` de timpuriu.

Dirigintele prezint` situa]ia: „Fac o [coal` degeaba [i mai bine nu se duc decât s` piard` timpul pe acolo. Mai
bine se duc la munc`. Le-a intrat \n cap c` [coala se face degeaba [i eu \i \n]eleg. Pe vremea lui Ceau[escu f`ceai o [coal`
[i g`seai de lucru. Acum termini o facultate [i nu g`se[ti...”

P`rintele elevilor afla]i \n abandon consider` c` trebuie s` \l ajute copii la treburile casei: „Mai e [i treab` pe
acas`... c` nu pot nici eu singur`... trebuie s`-i mai opresc [i pe ei!”

|ntrebat de ce nu merge la liceu, A. recunoa[te destul de greu: „Nu [tiu ce v` spun... nu s-a \ntâmplat nimica
da... dac` tot timpul sunt la munc`, sunt obosit, nu mai pot s` m` scol diminea]a!... dac` vin seara de la munc`... mai
pot s` m` duc diminea]a la [coal`?!!”

VII. PROFILUL CLASEI DIN CARE A/AU ABANDONAT


ELEVUL/ELEVII CARE AU ABANDONAT

Din cei 23 de elevi \nscri[i 20 au absolvit clasa a VIII-a, 2 au abandonat [i 1 repet` clasa. Cei doi afla]i \n
abandon sunt \n prezent pleca]i cu p`rin]ii la munc` \n str`in`tate sau \n ]ar`.

Sunt o serie de elevi care au primit ajutor social \n clasa a VIII-a, 3 la num`r, printre elevii clasei existând 5
copii care au unul sau ambii p`rin]i pleca]i la munc` \n str`in`tate. 3 dintre copii vin din familii dezorganizate.

Dirigintele enumer` o \ntreag` list` cu elevi pe care [coala nu prea i-a interesat, to]i fiind de etnie rrom`.
„Dou` fete tot de etnie rrom` care se m`ritaser`, nu au venit la [coal`... m-am dus la ele, p`rin]ii au semnat declara]ii...
Sunt dep`[ite de vârst`...”

Despre clas`, ni se spune c` „\n general era omogen`. Se \n]elegeau \ntre ei. De exemplu, dac` voiau s`
chiuleasc` se \n]elegeau \ntre ei [i plecau to]i odat`... Unii din ei erau de etnie rrom`... Pe `[tia chiar nu-i interesa de
nimic... Le spuneam s` vin`, s`-[i fac` op]iunile... Unii chiar au renun]at. […] Cred c` unul sau doi p`rin]i aveau studii
superioare, \n rest doar liceu... 50%, ceilal]i 50%, rromii”, nu aveau studii, afirm` dirigintele clasei referindu-se la
studiile p`rin]ilor fo[tilor elevi de clasa a VIII-a. „Chiar unii p`rin]i, noi având aici \n [coal` [i „[ansa a doua” au venit
[i s-au \nscris...”

Directorul [colii spune c` nu sunt probleme \n ce prive[te continuarea educa]iei: „Cam to]i au reu[it s` urmeze
liceul pe care \l voiau. Prima op]iune... To]i [cei care au absolvit], 100% au mers la liceu. Acum, ceilal]i care lipsesc [cei
doi afla]i \n abandon] nu [tiu ce vor face... ceilal]i vin odat` la dou` s`pt`mâni”.

137
{coala general` B~ILE{TI,
Jude]ul DOLJ

Investigator principal:
Irina Iordan

Expert local:
Geanina Ghirigiu

Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:

l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;


l Documentarea unor resurse disponibile on-line;
l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice
raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Informa]iile rezultate din interviuri cu:
m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent, la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar;
m un elev care a continuat educa]ia la clasa a IX-a, [i care a fost la clasa dirigintelui respectiv;
m 1 elev care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII-a, ulterior re\nscriindu-se la [coal` [i promovând clasa
a VIII-a;
m 1 p`rinte (tutore) al elevului care a abandonat.
l Informa]iile rezultate dintr-o discu]ie scurt`, informal`, cu directorul [colii.
{COALA GENERAL~ B~ILE{TI, JUDE}UL DOLJ

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

Dup` un drum destul de lung, cu o [osea extrem de \ngust`, periculos de strâmt` pe unele por]iuni, aici pân`
[i pe [osele s-a f`cut economie, parc` au intrat la ap`!!... doar suntem \n Oltenia, drum care leag` Craiova de B`ile[ti,
iat` c` ajungem, \ntr-un târziu, eu [i domnul profesor de informatic`, \n B`ile[ti. Dar nu intr`m bine pe stada principal`,
c` sunt anun]at` c` am ajuns. O curb` la stânga [i [oseaua mai mult neasfaltat` [i plin` de gropi se transform` \ntr-o
strad` pietruit`. Ma[ina s-a oprit scurt, lâng` o curte imens`, verde, care \mbr`]i[eaz` o cl`dire f`r` etaj. E o cl`dire
albastr`, sc`ldat` \n razele soarelui de toamn`... pare totul parc` ie[it dintr-o poveste, \ns` extrem de real. Clo[ca cu 8-
10 pui[ori clonc`ne printre firele \nalte de iarb` proasp`t`. Coco[ul le ]ine companie, f`los nevoie mare de odraslele care
nu prea-i seaman`, ce-i drept!! (p`rin]ii sunt din rasa pitic` pe când odraslele par a fi uria[e...) La intrare, pe o banc` o
]iganc` [i un b`iat, parc` seam`n` un pic cu ea, ne salut` politico[i. Pe ce t`râm de basm am ajuns?!!

Figura 64. Localizarea municipiului B`ile[ti

Am ajuns la B`ile[ti. {coala albastr`, care, culmea, prin culoare, soare [i tot ce o \nconjoar` este extrem de
vesel` [i primitoare! Intr`m. Directorul ne a[teapt` \n cabinet. Mare, uria[, troneaz` dincolo de biroul care parc` a
intrat la ap`... Vorbe[te la telefon cu cei pe care \i a[tept`m la interviuri. E ferm, sigur pe faptul c` [i-a convins deja
oamenii. Ne salut`m [i trecem la treab`. Facem planuri pentru interviuri [i ce mai trebuie.

139
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 65. Harta de ansamblu a ora[ului

Sursa: http://www.ro.map24.com/

„Am \n]eles de la telefon c` vre]i s` merge]i pe la casele lor...” spune domnul director \ncântat de propunerea
mea, dup` ce am stabilit toate detaliile.

Din vorb` \n vorb` aflu o mul]ime de lucruri despre ora[ul B`ile[ti, despre oameni [i locuri:
„- Din ce tr`iesc oamenii aici, domn’ director?
- Cine [tie?! E o \ntrebare la care r`spunsul... nu [tiu ce s` v` spun... Oamenii nu prea lucreaz` pe plan
local, nu fac naveta spre Craiova. Pe vremuri erau 3 fabrici iar la B`ile[ti veneau oamenii. Acum nu mai
lucreaz` mai nimeni. Popula]ia ora[ului a sc`zut. Oamenii [i-au vândut apartamentele, s-au dus la ]ar`, cei
care nu erau localnici. Iar cei care sunt aici, majoritatea sunt bugetari. Sunt unii care lucreaz` la negru, un
procent destul de important c` pe la toate firmele nu lucreaz` cu carte de munc`. Al]ii pleac` \n str`in`tate.
Sunt unii care nu pleac` \n str`in`tate. Se duc prin ]ar`, dup` fier. Se duc, se a[eaz` lâng` Deva, am \n]eles,
\[i pun un cort acolo, taie un porc [i adun` fier. |l duc la Hunedoara. |[i iau [i copiii cu ei, dac` \i las` acas`
oricum nu vin la [coal`, au grij` de fra]ii mai mici.... Asta chiar e o ciud`]enie, asta e fascinant, \ntr-adev`r!
Cump`r` diverse produse de plastic: licheane, g`le]i. De unde le cump`r` [i la ce pre] nu [tiu... le vând,
dac` nu m` \n[el, o dau pe plinul cu f`in`. O dat`, de dou` ori, de trei ori, depinde!...”

|n B`ile[ti sunt case [i blocuri, str`zile sunt asfaltate, pietruite, cele de la periferie nu sunt \ntre]inute. Ap`
curent` [i canalizare exist`, inclusiv pe strada [colii.

Cartierul [coli se distinge prin cur`]enie. Str`zile pietruite [i trotuarele parc` au fost de curând modernizate.
Cur]ile sunt curate. Oamenii gospodari au casele zugr`vite \n culori vii, majoritatea au picturi pe pere]ii exteriori.

Pornind prin cartier am v`zut o mul]ime de locuin]e: unele \ngrijite, pân` [i dalele din curte erau m`turate de
ultima frunz` la Cristi acas`, pere]ii multor case erau pica]i, casele vopsite proasp`t iar cur]ile dereticate. Prin cur]i
femeile aveau grij` de copii mici, chiar foarte mici iar de peste tot se auzea muzic`: oamenii petreceau \n apusul soarelui,
dup` o zi de munc`.

140
{COALA GENERAL~ B~ILE{TI, JUDE}UL DOLJ

La por]i, pe terasele caselor sunt flori. Ghivecele cu flori se leag`n` \n b`taia vântului, flori naturale sau
artificiale dar totu[i flori. Gardurile sunt bine \ntre]inute la majoritatea caselor. Rareori vezi câte o curte sau un gard mai
sc`p`tat. Domnul diriginte prezint` familia care locuie[te acolo ca fiind una nevoia[` sau ai c`ror membri \n putere au
plecat la munc` \n str`in`tate, acas` r`mânând doar vârstnicii [i copiii foarte mici.

Pare a fi o rat` destul de ridicat` a migra]iei interna]ionale. Oamenii vin [i pleac`. Profesorul de matematic`
sus]ine c` multe din rudele fo[tilor dumnealui elevi au f`cut bani \n str`in`tate, s-au \ntors, [i-au ridicat locuin]e, [i-au
\ntocmit gospod`rii pe munca proprie dar [i prin munca celor mai mici membri ai familiei, elevi ai [colii sau pruncii nou
n`scu]i pu[i \mpreun` cu mamele lor, elevele [colii, s` cer[easc` pe str`zile altor ora[e din alte ]`ri! Este un fenomen
specific romilor [i a romilor c`ld`rari, cum singuri \ncearc` s` se diferen]ieze de ceilal]i din cartier. Alt aspect interesant:
exist` o competi]ie \ntre cele dou` clanuri, ca s` m` exprim a[a, fiecare \ncercând s` \[i prezinte situa]ia prosper` prin
construc]iile din propria ograd` [i prin luxul din interiorul caselor.

Transportul \n comun este asigurat prin CFR [i microbuze spre Craiova.

II. DESCRIEREA {COLII

{coala a fost \nfiin]at` prin anii 1950, ca [coal` de sine st`t`toare. Doar clasele primare, la gimnaziu copiii
mergeau la alt` [coal`. Dup` revolu]ie a c`p`tat [i un nume, {coala Nr. 6, având clasele I-VIII.

Ini]ial, din câte ni se spune, a existat un anumit prestigiu al [colii: „{coala noastr` a fost odat` prima \n
B`ile[ti. Acum nu mai e ce a fost! Veneau copii din tot B`ile[tiul. Azi nu mai sunt decât ]igani”.

P`rin]ii veneau la \nceput pentru profesori. |[i aduceau copiii aici: „Pentru profesori au venit atunci.... domnul
de matematic`... |nc` un domn de român` [i domnul de istorie... st` peste drum... S-au mutat de la o [coal`
\ndep`rtat`... {i-au adus [i copiii dumnealor. Era ca o alternativ`, \n ora[ e o singur` [coal` bine-v`zut`, {coala nr. 5.
am prins [i eu o buc`]ic`! Ultima clas` foarte bun` acum sunt studen]i \n anul III. Deci acum 7 ani au plecat de aici de
la noi [i ei au venit aici acum 12 ani! Erau clasa a III-a când am venit eu!” (directorul [colii)

„Dup` p`rerea mea s-au f`cut gre[eli de management foarte mult. Gre[eli grave!! |ncepând cu domnul de
istorie... se pare c` la un moment dat s-au l`comit ... aveau 5 s`li [i 4 clase. S-au gândit s` nu o ]in` nefolosit`, s` mai
\nfiin]eze o clas` paralel`, unde se poate [i pentru ore suplimentare... {i aia a fost o clas` de ]igani, fiind cartierul de
]igani. Ei, asta a dus la situa]ia actual`! Asta [i cu \nc`... s-a \ntâmplat la un moment dat ... {ti]i c` erau ciclurile primar,
\nva]` diminea]a... aduceau dup`-amiaza o clas` de ]igani [i... |n câ]iva ani lucrurile nu au mai mers... s-au \ntâlnit mai
multe clase [i neavând unde s` bage o clas`, singura solu]ie a fost ca dou` clase de a IV-a care terminau anul acela [i
treceau \n clasa a V-a s` devin` una singur`! {i s-a luat o hot`râre la modul.... s`-i trecem doar pe cei care merit` [i cei
care nu merit` \i l`s`m repeten]i [i vor intra \n clasa de a III-a care va fi a IV-a. |n momentul acela to]i p`rin]ii de la
clasele a III-a A [i B [i-au luat copiii [i au plecat! ...” (directorul [colii)

„{i la gr`dini]`... din p`cate, `sta e adev`rul, li s-a p`rut cam grea munca [i n-au prea f`cut nimic [i din ce \n
ce mai mul]i p`rin]ii nemul]umi]i \[i luau copiii... cu mult timp \nainte... noi \nc` nu aveam pe niciunul \n [coal`... {i
fiind principalul nostru furnizor din cartier... cu timpul... exact ca un pahar de ap`... ultima genera]ie cred c` a fost acum
doi ani... La un moment dat aveam gimnaziul numai români [i primarul numai rromi [i una dintre clase, a IV-a sau a
V-a era jumate- jumate. Se \ntâmpla un lucru interesant: c`p`taser` [i copiii români acelea[i obiceiuri: min]eau, se
ap`rau...” (directorul [colii)

Majoritatea copiilor \[i continu` studiile \n ora[ la Grupul [colar.

Pe vremuri peste 70% mergeau la facultate, \n prezent nu se mai pune problema. Fostul primar este absolvent
al [colii, fiica profesorului [colii este absolventa [colii.

Dotarea este deosebit`. Se vede! Spune directorul mândru. Sunt \n dotare multe obiecte: tehnologia
informa]ional`: calculatoare, table tridimensionale, plan[e, mulaje [i tot ceea ce ]ine de materialele utilizate \n
laboratoarele de fizic`, chimie [i biologie... „Problema este c` nu le putem folosi! Din p`cate au fost folosite doar o
singur` dat`.... {i cadrele didactice sunt de vin`... cu orice copil se poate lucra, mai ales aici m` tem c` s-a \ntâmplat
ceva. Atâ]ia ani de subfinan]are.... am fost \nv`]a]i s` lucr`m f`r` materiale didactice. Acum când le avem nu prea le
folosim... nu prea [tim! St`m r`u cu spa]iile de depozitare. M` mir c` nu le-au distrus pân` acum! ...”

141
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Directorul consider` c` banii necesari pentru anumite servicii se pot economisi dac` se antreneaz` angaja]ii
[colii: „Am preferat s` facem prin for]ele proprii. Cu \ngrijitorul care st` tot timpul aici, cu o borma[in` pe care o aduci
de acas`...”. Poveste[te cu mândrie c` [coala dispune de camere de supraveghere pe care s-au hot`rât s` le monteze
singuri. Materialul didactic este suficient pentru laboratoarele de fizic`, biologie, chimie, sunt plan[e pentru toate
disciplinele. Inclusiv o bibiotec` activ`, care func]ioneaz` \n secretariat.

Mobilierul este nou, inclusiv \n cele dou` gr`dini]e aferente [i \n satul Balasan, cu dou` clase de simultan,
[coal` aflat` sub tutela {colii Nr. 6.

Cadrele didactice pleac` frecvent pentru c` [coala este mic`, neavând norme \ntregi. Acest lucru determin`
absen]a profesorilor titulari. Sunt mul]i naveti[ti, vin [i pleac` pentru c` au statut de suplinitori [i salariul este mic:
Naveti[tii fac naveta cu microbuzele. „Continuitate nu se d` decât de la jum`tate de catedr` \n sus...” Spre exemplu,
catedra de chimie s-a acoperit foarte greu pentru c` nu existau amatori. „{i chiar dac` nu au reu[it s` se transfere dup`
un an, m`car se deta[eaz` [i nu mai vin!... se schimb` rândurile ca la rugbi, \n fiecare an!”

„La gr`dini]` am avut dou` titulare, s-au transferat... la alt` gr`dini]` au venit dou` suplinitoare, una a venit
[i a zis: eu sunt student`, \mi iau concediu de studii, la revedere!”

Problema principal` sunt rromii care au o atitudine special` despre educa]ie.

La ciclul primar nu e problem`, dar la ciclul gimnazial, clasele a IV-a, a VII-a foarte greu \i mai aducem la
[coal`. |ncep s` se m`rite fetele. Dac` nu se m`rit` nu le mai aduc s` nu le fure p`rin]ii sunt pleca]i [i le las` acas` s`
g`teasc`, s` aib` grij` de ceilal]i fra]i.

|ntrebat despre implicarea comunit`]ii locale \n via]a [colii, directorul r`spunde destul de mul]umit referindu-se
nu la participarea p`rin]ilor sau implicarea autorit`]ilor, ci la faptul c` nu sunt distrugeri ale propriet`]ilor [colii:
„Comunitatea noastr` nu ! Ce m` bucur` c` nu mai fac r`u!!... g`rdu]ul din fa]a [colii... |ntr-o diminea]` l-am g`sit rupt
[i l`sat jos. Nu l-au luat ca s`-l bage pe foc... numai s` distrug`! la fel [i pe la magazie... e o vreme bunicic` de când nu
au mai f`cut r`u!”

„Cred c` v-a povestit domnul profesor de matematic`! Acum vreo trei ani... seara... a luat ma[ina [i aplecat
acas`. Când a ajuns acas` a v`zut c` ie[eau aburi din motor. A ridicat capota [i a v`zut c` nu mai avea radiatorul!...”

Rela]iile cu p`rin]ii \ns` iau alt` turnur`: „Cu p`rin]ii nu avem nicio rela]ie pentru c` nu vin la [olicit`rile
noastre. Nu-i intereseaz`. Ei nu vin decât dac` se d` ceva...”

Cu o s`pt`mân` \naintea \nceputului anului [colar curent, \n cadrul unui parteneriat cu prim`ria [i o funda]ie
elve]ian` - Terre des hommes - s-a demarat proiectul [coala de dup`-amiaz`, pentru 12 elevi din clasa a IV-a.

„De dou` ori pe s`pt`mân` [vine] un alt \nv`]`tor care nu este din [coala noastr` [i asta m` bucur`, este total
str`in de tot ce se \ntâmpl` aici. Vine [i ia copiii de aici, c` nu avem spa]iu, \i duce la gr`dini]`, c` \ntre timp se elibereaz`,
\i pune s` se spele... constat c` au pielea destul de alb, totu[i.. le d` s` m`nânce... {i timp de trei ore \i re\nva]` literele...
|i ajut` s` fac` [i buc`]ica de tem` de la [coal`... le-am spus celor de la Terre des hommes: cea mai mare problem` o
ve]i avea când \i ve]i alege pentru c` vor veni to]i! {i ne-am pomenit cu... se certa o profesoar` cu un t`tic care era a 2-
a [i ultima oar`... venise foarte revoltat de ce nu e luat [i copilul lui!.. |n prima zi a trebuit cordon de jandarmi s`-i
izoleze pe `ia 12 pentru c` toat` [coala venise...”

Referindu-se la un alt parteneriat, cu o biseric` baptist` care s-a oferit s` dea cadouri copiilor, directorul
poveste[te despre un eveniment petrecut cu ocazia s`rb`torilor de iarb` din 2008: „...au cerut voie s` le dea cadouri.
Au venit, au prezentat [i ei câteva colinde [i le-au dat cadouri. Bine\n]eles c` am avut de furc` o sapt`mân` cu cei care
au lipsit \n ziua aia! Au venit p`rin]ii: c` ne-au luat cadoul, unde e cadoul... cei de la biserica respectiv` au fost mai
vehemen]i decât noi, nu au vrut s` dea decât celor prezen]i. Am ajuns chiar \ntr-o situa]ie hilar`. Am ajuns s` m` rog:
da]i-le ca s` sc`p`m de ei!!”

142
{COALA GENERAL~ B~ILE{TI, JUDE}UL DOLJ

III. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE


ELEVILOR

Elevi care au continuat \n clasa a IX-a nu sunt \n aceast` [coal`.

Cei 4 (din 16) care au luat note de trecere la teze nu s-au prezentat la [coal` s` se \nscrie la liceu. Unul a avut
treab`, s-a sus s` zugr`veasc` o camer` la un vecin din cartier. Fetele nu au mai avut voie s` mearg` la liceu, mama sau
tata nu le-a l`sat, ele provenind din familii de rromi/ ]igani sau c`ld`rari, cum se numesc ei \n[i[i.

F., unul dintre elevii care au abandonat spune c` nu-i place [coala, de[i sus]ine: Dac` nu-]i place nu ai ce face.
„Acum m` c`iesc [i acum c` nu am veit, c` nu am \nv`]at... e mai r`u pentru mine acuma...” De ce e mai r`u? „Pentru
c` nu am \nv`]at...”

|ntrebat cum \[i imagineaz` el viitorul, fostul elev r`spunde cu ochii \n podea: „Nu [tiu... nu m-am gândit ce
s` fac \n viitor!...”

O alt` fost` elev`, C., st` acas`. A renun]at s` se mai duc` la liceu. St` acas` cu mama, cu fra]ii. Tr`iesc din
aloca]ie [i din ajutorul social. Au o cas` s`r`cacioas`. Hainele ei [i ale mamei sunt destul de \nvechite. Nu au curajul s`
vorbeasc`, mai ales fata. {coala nu este important` pentru ea. Sus]ine c` profesorii stau mult la cafea. La liceu nu s-a
dus motivând: „Dac` nu mai am avut cu cine s` m` duc... mi-a fost urât... p`i nu am mai avut cu cine s` merg...”

Fata \[i imagineaz` viitorul ca fiind frumos „- M` angajez... s` iau permisul...” - {i unde ai vrea s` te angajezi?
„- La un magazin...”

M. este o fat` frumoas`, delicat`, \nalt` [i cochet`. E din neamul c`ld`rarilor. „Nu [tiu dac` am trecut \n
clasa a IX-a! Pentru c` nu m-am mai interesat! […] Mie mi-ar fi pl`cut s` merg la liceu dar dac` am r`mas anul trecut
repetent`... trebuia s` fiu acum \n clasa a X-! […] Am avut... eram, cum s-ar spune, o elev` bun`. Pentru c` nu m`
duceam la [coal` am r`mas repetent`, nu pentru c` nu \nv`]am! […]... acum m` c`iesc...”

La \ntrebarea dac` se gânde[te s` reia [coala, M. r`spunde „Nu mai am speran]e... p`i nu [tiu de ce... {i la
anii `[tia, s` reiau [coala...”

Un alt b`iat, C. a abandonat la sfâr[itul clasei a VIII-a. A renun]at s` mearg` la liceu. A preferat s` zugr`veasc`
o camer` la un vecin. Locuie[te cu mama [i o parte din fra]i. Din 8 unii sunt la Calafat, al]ii \n str`in`tate. Tat`l se afl`
la pu[c`rie. Casa \n care stau cu to]ii este extrem de curat`: pere]ii sunt pica]i, C. fiind mândru c` [i-a pus singur gresia
de pe hol [i nu numai.

C. munce[te pe unde poate. {i-ar dori s` continue la liceu. Mi-a zis una din secretare s` m` duc la Craiova,
la seral. I-am zis: doamn`, eu sunt de Craiova?! Am bani.... taic`’meu e \n pu[c`rie... {i nu m` duc tocmai la Craiova!!

P`rin]ii consider` c` ar trebui s` continue [coala, indiferent dac` au abandonat \n ciclul gimnazial sau la liceu.
Unii dintre p`rin]i nu mai aduc vorba despre [coal`/ este vorba despre M., din familia c`ld`rarilor: De [coal` nu prea
mai vine vorba, c` nu mai m` duc de mult la [coal`...

Tat`l fostei eleve C. este [i el c`ld`rar. Este mândru de familia lui. M., cea mai mic` dintre ele st` cu familia.
Poveste[te c` a muncit \n str`in`tate: „Drept s` v` spun ne merge mai bine acum. Pentru c` am plecat de acas`. Dac`
stam acas` nu aveam nici ce pune pe mas`!” E modest când i se laud` avutul, consider` c` face ce poate. Munce[te cu
ziua, mai mult \n trecut. Sus]ine c` se pleac` de acas` pentru c` nu sunt locuri de munc`. Tat`l lui M. este mândru
povestind cum lucra pe vremuri la turn`torie, \n B`ile[ti. Ar vrea ca fiica sa, s` se \ntoarc` la [coal` dar se \ntreab`: „Ce
rost are? Tot la munca de jos ajunge! […] Numai c` s`r`cia serviciului ne face s` ne retragem copii .. noi muncim vara
s` avem iarna! […] F`r` [coal` nu se poate!”

Totu[i sus]ine cu t`rie convingerile c`ld`rarilor: „M. [o s` aib`]... meseria mamei. O s` fie acas`, cu copii.
B`rbatu’ s` munceasc` cum muncim noi...”

143
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

To]i elevii afla]i \n abandon sus]in c` [coala este important`. M. consider` c` \n viitor se va aprecia [coala:
„Este foarte important pentru c` \n viitor o s` fie zile care trebuie...[coala, diploma [i e bine s` te duci la [coal`...m`
c`iesc foarte mult c` nu m-am dus...”

|ntrebat ce p`rere are despre [coal`, fostul elev C. afirm`: „E r`u s` nu ai [coal`. N-o s` mai mearg` nici
str`in`tatea, n-o s` mai mearg` nimica! Mergi [i tu la munc`... nu te angajeaz`!”

„Dac` nu \nve]i e r`u!”, sus]ine [i F.

Domnul profesor de matematic` vorbe[te despre aspira]iile elevilor „Absenteismul de la [coal`... o frecven]`
foarte slab` i-a f`cut s` nu-[i poat` urma drumul dorit. Deci au prins goluri foarte mari [i cuno[tin]ele sunt sub nivelul
normal al unui elev de gimnaziu”.

IV. PROBLEMA ABANDONULUI {I A TRECERII LA NIVELUL


SECUNDAR SUPERIOR

Copiii abandoneaz` [coala pentru c` nu-i motiveaz`. Nu-i atrage cu nimic. |n cultura c`ld`rarilor, fetele
trebuie s` aib` grij` de familiile lor, b`rba]ii s` munceasc`, s` asigure venitul familiei, a[a cum au procedat [i p`rin]ii
lor.

Copiii ar vrea s` revin` la [coal` daca primesc benii de liceu. C. nu prea \[i dore[te s` continue [coala din alte
motive, de[i nici pe acesta nu-l declar` cu sinceritate. Face \ns` calcule câ]i bani ar fi câ[tigat el dac` mergea la liceu,
lucru pe care l-a \ncercat, \ns`, datorit` vârstei nu s-a mai \ncadrat \n \nv`]`mântul de zi: „M` duceam [i eu la [coal`...
mergeam [i eu la agricol acolo... mai aveam [i eu ni[te b`ni[ori...”

Abandonul apare [i din nevoia de a munci, de a completa veniturile familiei. Cristi munce[te la negru. Pe la
vecini sau pe unde este pl`tit, dar [i acas`. Are cal [i c`ru]`. |n momentul vizitei la domicilul s`u tocmai venise cu c`ru]a
de la munc`. Era descul], cu picioarele pline de norioul prin care fusese nevoit s` p`[easc`... {i acum era nevoit s`
vorbeasc` despre [coal`!! Ce ciudat` [i plin` de surprize, nepl`cute, spun eu, era via]a \n acel moment!!

Abandonul apare din prea mult` s`r`cie [i din nivelul redus de [colarizare a p`rin]ilor. C., fost` elev`, este un
exemplu \n acest sens. Provenind dintr-o familie de ]igani, ea nu reu[e[te s` \ntre]in` o conversa]ie. Sus]ine c` nu a
\nv`]at nimic de la [coal`. Mama [i m`tu[a sunt \nteresate de vizita mea doar \n m`sura \n care le pot oferi ceva. |n
momentul \n care au \n]eles c` nu vor c`p`ta nimic, nu [i-au mai manifestat amabilitatea de pân` atunci, amabilitate
reie[it` din temenelele pe care le f`ceau \n fa]a mea [i prin vorbele urâte la adresa profesorului de matematic`, domnul
care m` \nso]ea \n vizitele la domiciliu.

V. PROFILUL ELEVILOR CARE ABANDONEAZ~ {COALA

Unii elevi sunt deja maturi. Fete sau b`ie]i, ei consider` c` via]a lor \nseamn` munc` [i au hot`rât s`
munceasc`. Dac` mai aduc sau nu vorba despre [coal` o fac doar \n m`sura \n care ea ar prezenta un beneficiu direct.
Alt` categorie este cea a elevilor care nu au nici un plan de viitor. Nu [tiu ce vor face. Deocamdat` stau acas` [i atât.

144
{COALA GENERAL~ B~ILE{TI, JUDE}UL DOLJ

VI. MOTIVELE INVOCATE PENTRU ABANDON (RESPECTIV


PENTRU IE{IREA DIN SISTEM DUP~ CLASA A VIII-A)

Motivele abandonului sunt cultura, \n cazul c`ld`rarilor, la ei fetele stau acas` [i cresc copiii, b`ie]ii muncesc
pentru \ntre]inerea familiilor, s`r`cia, valabil` atât pentru c`ld`rari cât [i pentru ceilal]i, cei care \[i spun sau li se spune
de c`tre c`ld`rari c` sunt ]igani.

S`r`cia \i \ndemn` s` plece la munc` pentru c` nu au ce pune pe mas`! S`r`cia \i ]ine \n cas` pentru c` nu au
cu ce s` se \mbrace. S`r`cia vine la unii din s`r`cie iar la al]ii din comoditate: \nc` m` mai \ntreb dac` rochia mamei
Ceraselei nu s-ar fi putut cârpi, totu[i, ea prefera s` o poarte a[a rupt`...

Un alt motiv este absen]a educa]iei din partea membrilor adul]i ai familiei: ace[tia nu s-au interesat de situa]ia
[colar` a copiilor, nu s-au interesat de procedurile de \nscriere la liceu, pentru c` oricum nu le pas`, având alte concep]ii
despre [coal`: La ce folose[te?!!

VII. PROFILUL CLASEI DIN CARE A/AU ABANDONAT


ELEVUL/ELEVII CARE AU ABANDONAT

Clasa a VIII-a, sursa abandonului, a fost constituit` din 16 elevi, elevii au declarat chiar mai pu]ini colegi...
sau poate au uitat s` se mai numere [i pe ei!!... Au trecut de tezele unice doar 4 elevi, copiii spun c` vreo 5... dar ei [tiu
doar din auzite... din colectivul din ultimul an 8 elevi au provenit din rândul repeten]ilor. Elevii proveneau din familii
s`race, numeroase, 13 dintre ei primind ajutor social. Familiile acestora sunt \n majoritate dezorganizate. Ca motiv
poate fi plecarea \n str`in`tate, la munc`, pu[c`ria sau separarea, divor]ul nefiind posibil deoarece nu sunt c`s`torii
legitime.

Unul dintre profesori, actualmente pensionar, vorbind despre clasa a VIII-a, spune: „Omogen` spre
mediocritate. Nu existau vârfuri. P`rin]ii erau sub media satului. Absenteism foarte mare. Trebuiau adu[i la [coal`. |n
clas` nu am avut probleme deosebite dar erau foarte libertini. Mergeau pe ideea c` noi \i aducem la [coal`. S` fim
mul]umi]i c` ei vin la [coal` c` ne lu`m salariul. Voiau s` fac` doar 3-4 ore, c` au de dat la animale, ce fac caii dac` nu
m`nânc`...”

Directorul [colii poveste[te despre momentul \nscrierii la liceu: „Dintr-o clas` de a VIII-a au promovat decât
5. Restul nu au venit la teze. Au dat o fug` \n Italia, \n Spania. Nu mai e [coala ce era odat`! Nu-i mai intereseaz` s`
\nve]e. Unul din cei 5 nu a venit s` completeze fi[a de \nscriere \n clasa a IX-a. A zis c` are treab`. A plecat pân` dincolo!
Când s-a \ntors a venit la mine s`-mi spun` c` vrea la liceu!”

145
{coala general` MOFLENI,
CRAIOVA, Jude]ul DOLJ

Investigator principal:
Irina Iordan

Expert local:
Geanina Ghirigiu

Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:

l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;


l Documentarea unor resurse disponibile on-line;
l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice
raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Informa]iile rezultate din interviuri cu:
m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent, la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar;
m un elev care a continuat educa]ia la clasa a IX-a, [i care a fost la clasa dirigintelui respectiv;
m 1 elev care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII-a, ulterior re\nscriindu-se la [coal` [i promovând clasa
a VIII-a;
m 1 p`rinte (tutore) al elevului care a abandonat.
l Informa]iile rezultate dintr-o discu]ie scurt`, informal`, cu directorul [colii.
{COALA GENERAL~ MOFLENI, CRAIOVA, JUDE}UL DOLJ

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

Mofleni este una dintre cele mai vechi a[ez`ri din Oltenia. Perendava, ca denumire istoric` este datat` de pe
vremea dacilor, castrul roman cu acela[i nume cl`dindu-se cu c`r`mizile vechii cet`]i dacice.

Denumirea de Mofleni dat` a[ez`rii apare men]ionat` \n anul 1813, la 30 decembrie, \ntr-un act adresat
Divanului din Craiova scris de c`tre Dimitrie Bibescu.

Despre locuitorii s`i se pomene[te \ntr-un alt document pe la anul 1842, când Egumenul M`n`stirii Bucov`]ul
Vechi/ denumire pe care a mai luat-o M`n`stirea Co[una de-a lungul veacurilor, porunce[te: „...ca o familie de ]igani
s` fie ispr`vnicel p` mo[ia Mofleni. La cl`ca[ii de la Mofleni va r`mâne toat` claca iob`giei neb`nuit`. Reparatul
gardului, adic` gra]ia se va face de la vale cu cheltuiala arenda[ilor. }iganii ce au fost cu [ederea lâng` m`n`stirea veche
epistolul \i va amenin]a s` \nceap` a-[i cl`di bordeie, s` se fac` \mprejurul m`n`stirii, \ns` la un oc, unde nu va aduce
sup`rare m`n`stirii”.

Figura 66. Localizarea Mofleniului \n periferia Municipiului Craiova

Sursa: map24.com.

Situat` pe malul Jiului, a[ezarea Mofleni devine cartier al Craiovei \n anul 1990. |n cartierul de azi, locuit \n
propor]ie de 98% de romi, am ajuns destul de repede, str`b`tând o p`durice, pe o strad` nu tocmai asfaltat`... sau
parc` gropile din asfaltul de alt` dat` aminteau de ceva civiliza]ie \n trecut... E un drum secundar ce duce peste Jiu, c`tre
alte localit`]i izolate.

Casele par cur`]ele, unele r`s`rite. Afl`m \ns` c` „doar pe strada principal` vede]i case \nst`rite”, dup` cum
sus]ine doamna director. „Pe celelalte str`zi, alei, ba nu, eu zic uli]e, c` pe alee stau eu \n Craiova!” afirm` profesoara,
„rromiii stau \n cocioabe vechi, d`r`p`nate...” la margine de sat... pe malul Jiului, „prin acoperi[urile lor se vede cerul
liber... sunt s`raci [i nec`ji]i”.

147
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Mofleniul se afl` la 5 Km. fa]` de centrul Craiovei [i are 2300 locuitori care locuiesc \n 380 gospod`rii.
Informa]iile privind structura etnic` variaz`, ponderea romilor fiind \ntre 60% (\nregistra]i la recens`mânt) [i 98%
(heteroidentifica]i).

Dincolo de strada principal` care prezint` o mul]ime de g`uri \n asfalt, nu \ntâlne[ti decât uli]e pr`fuite.

|n privin]a celor câteva case mai \nst`rite, informa]iile de la fa]a locului spun c` proprietarii acestor gospod`rii
nu au venituri din munc` cinstit` ci „munca la negru”. La [coal` afl`m c` afacerile familiilor \nst`rite au fost adesea
mediatizate la televiziune.

Num`rul de 60 sarcini la minore subliniaz` starea cultural` a romilor. Pe ei nu \i intereseaz` [coala. Ei \[i
\ntemeiaz` familii. Directoarea men]iona c` evenimentul \ntemeierii unei familii, evident neoficiale, f`r` acte la prim`rie,
se nume[te logoan` [i particip` \ntreaga comunitate.

Dincolo de strada principal` casele sunt \nghesuite pe uli]e pr`fuite, nepietruite. Cocioabele, mai degrab`, sunt
gata s` cad` peste locuitorii lor, locuitori numeric peste posibilitatea spa]iului g`zduirii a 7/ 12, poate chiar mai mul]i
indivizi de diferite vârste \n 1-2 camere destul de mici. La romi exist` obiceiul ca to]i copiii s` locuiasc` \mpreun` cu
familiile proasp`t \ntemeiate \n aceea[i cas` cu p`rin]ii b`iatului. A[a se adun` [i bunici [i p`rin]i [i copii care la rândul
lor fac copii [i se \nghesuie pe 20 m. p`tra]i. Un alt aspect interesant, se pare c` familiile numeroase sunt printre cele
mai s`race din cartier, locuiesc pe str`zile l`turalnice.

200 de persoane sunt salariate din 2300 locuitori [i 700 persoane plecate temporar la munc` \n str`in`tate din
160 gospod`rii.

II. DESCRIEREA {COLII

Documentele vechi atest` existen]a [colii din Mofleni \nc` din anii 1864. Dac` la \nceput [coala a func]ionat
ca d`sc`lie, pe lâng` M`n`stirea Co[una, \ntr-o cas` particular`, ea a luat fiin]` ca [coal` elementar`. Documentele atest`
primele foi matricole \n care elevii au fost \nscri[i \n clasa I / 33 de elevi [i a II-a/ 7 elevi \nc` din anul [colar 1894-1895.

Citez din manuscrisul monografiei cartierului Mofleni: „|ncepând din anul [colar 1934, sub \ndrumarea
inginerului Dumitrescu, fabrica Petre [i Titu Andreescu va asigura fiec`rui elev al [colii câte o gogoa[e [i o can` cu
lapte. Programul a func]ionat pân` \n 1948, când a fost na]ionalizat` fabrica”.

Un aspect extrem de interesant era modul \n care, \n acea vreme, se comb`tea absenteismul [i chiar abandonul
[colar. |n monografie apar detalii: „...cei care nu frecventau cursurile [colii primare, dup` reforma din 1864, erau pasibili
de amend`. Amenda era gradat` \n func]ie de num`rul de absen]e. Ceea ce este interesant, frecven]a elevilor era notat`
[i se \ncadra \n notarea elevilor la disciplin` al`turi de nota la purtare”.

{coala are un num`r de 240 de elevi, dintre care 228 elevi de etnie rrom`. La un moment dat se punea
problema desfiin]`rii [colii datorit` num`rului mic de elevi si a frecven]ei reduse. Doamna director consider` totu[i c`
situa]ia de la Mofleni este una special` [i ar trebui tratat` altfel: „Eu [tiu c` sunt ni[te norme. Ei le au pentru... aici nu
putem s` le aplic`m mot a mot! Trebuie s` ne pliem cumva pe realitatea din teren!! Ar desfiin]a [coala de aici [i \i vor
duce \n alt` parte… Dac` se vor duce 10 e mult!! De ce?!.. nu se trezesc niciodat` ca s` ajung` la ora 8! La ora 8
de-abe \ncep s` vin` [i pân` la ora 9 se tot strâng!! {i vin [i la ora 10!... nu te-ai trezit... chiar dac` ai \ntârziat! Eu te
primesc... ai pierdut o or` sau dou`, dar vino! Am avut o problem`.. la ce or` ai avut tu o problem`? P`i la 9. {i cât timp
]i-a luat? P`i doamna, cam o or`. {i dup` aceea de ce nu ai mai venit? P`i doamna am crezut c` nu m` mai primi]i...
P`i nu las` casele singure!! |n permanen]` trebuie s` fie cineva!”

„Deci asta ar fi una! C` nu se vor duce cu microbuzul `la, c` nu st` s` a[tepte 7 ore dup` fiecare... O alt`
problem` sunt fetele! Nu le-ar trimite la o alt` [coal` sub nicio form`. Aici. Aproape. Mai vin, mai v`d ce fac...”

„Ca s` nu v` mai spun c` anul trecut... c` fusese \n ziua cu tezele unice... c` fusese \n cartier [i o logoan`, cum
spun ei [i n-au mai venit [i al]ii care au venit, doar ce veniser` din str`in`tate de o s`pt`mân`. {i acuma, \ntr-o s`pt`mân`
cât s` recuperezi cu ei, c` nu au baza... nu a trecut niciunul! C` nu era s` le dictez...”

148
{COALA GENERAL~ MOFLENI, CRAIOVA, JUDE}UL DOLJ

Doamna director poveste[te cum a colaborat cu poli]ia comunitar` s` aduc` elevii de clasa a VIII-a la [coal`
pentru a da tezele unice. Au luat ma[inile de la poli]ie, au plecat prin cartier pentru a-i aduna pe to]i:

„M-am dus [i i-am adunat cerând sprijinul sec]iei de poli]ie de care apar]inem... am vorbit cu domnul comisar
[ef: v` rog important!! {i s`racul om [i-a pus la dispozi]ie to]i oamenii [i i-am adunat pe to]i!! Poli]ia [i oamenii din [coal`
pentru c` v` \nchipui]i c` dac` se duce poli]ia iese cineva la poart`! S` vad` profesorul! Dar fetele n-au fost l`sate s`
vin` decât cu condi]ia ca poli]ia s` le p`zeasc` [i s` le duc` \napoi!!”

Directoarea vorbe[te de absenteism [i abandon [i de faptul c` nu mai exist` instrumente de constrângere:


„C`, m`car de fric`, s` nu fie amenda]i... De când nu se mai dau aloca]iile prin [coal` e jale... te rog eu frumos vino la
[coal`!! Hai, te rog eu frumos!!”

Cadrele didactice care lucreaz` \n [coal` vin [i pleac`. Nu au motiva]ie pentru a r`mâne sau nu rezist`. Nu
au cum, nu sunt titulari [i sunt obliga]i s` plece. |nv`]`torii [i educatorii r`mân. Frac]iile de norm` nu se dau la
titularizare. Profesorii pleac` dac` g`sesc norm` \ntreag` \n alt` [coal`.

„Nu pleac` neap`rat pentru c` sunt aici ]igani...”

„{i profesorii, ca s` nu mai fie fluctua]ia asta de cadre, ar trebui stimula]i!... pentru c` volumul de munc` e
mult mai mare... nu ca performan]`... aici, pe lâng` faptul c` trebuie s`-i dai m`car minimum de cuno[tin]e, trebuie s`
te duci acas` aproape zilnic, ori asta nu scrie \n fi[a postului... A, ca diriginte faci o vizit` acas` ca s` faci o fi[`... dar s`
te duci zilnic... de aici mânc`m o pâine... iar elevii sunt materia prim` cu care lucr`m! Ei sunt obiectul muncii noastre,
dar e foarte greu!”

„Chiar dac` se mut` cu locuin]a nu-[i vor da copiii acolo. Ei tot aici \[i aduc copiii. Nu-i las` s` mearg` acolo
pentru c` sunt conflicte interclanice! Am p`rin]i care \[i aduc copiii la [coala din Prundul Ro[u. Sunt mai altfel decât
cei de aici. Mai agresivi, mai impulsivi. |n cartierul acela nu se intr` decât... poli]ia nu... au fost b`t`i... nu prea \i las`
s` mergem cu ei la [coala 13. Totul pân` la copii. Noi trebuie s` respect`m!... a]i auzit ce a zis: moare cu ea de gât!”

P`rin]ii \[i \mpletesc via]a [i tradi]iile cu via]a [colii. Se confund` cu ea. Fie c` este o logoan`, cum poveste[te
directoarea, fie c` este poman`, membrii [colii tr`iesc \mpreun` cu comunitatea via]a [i evenimentele acesteia.

|[i respect` propriile tradi]ii. Nu le \ncalc` pentru nimic \n lume. „Au ni[te chestii ale lor pe care trebuie s` le
respec]i... s` ]ii cont de ele dac` vrei s` ai o rela]ie... m`car de bun` vecin`tate, c` altfel nu po]i s` rezi[ti!!”

Altfel, din punct de vedere al echipamentului, accesarea câtorva programe3 au asigurat o anumit` stabilitate:
„{coala este dotat`. Poate c` [colile din centru poate nu au dotarea [colii 27! |ncerc s`-i stimulez. Avem calculatoare.
|i las dup` orele de curs doar dac` vin la [coal` [i dac` \nva]`! |ncerc s` fac tot felul de lucruri... de genul `sta. Pân` [i
la forma]ia de dansuri. V` primesc la forma]ia de dansuri dac` veni]i la [coal`. Dac` nu veni]i la [coal` nu ave]i ce s`
c`uta]i! Trebuie s`-i \nv`]`m câte ceva!”

P`rin]ii nu contribuie financiar. Nu cump`r` copiilor rechizite. Profesorii le aduc de acas`.

Discutând despre elevii care au finalizat \n timp studiile universitare, diriginta [i directoarea numesc acela[i
elev: Fiul domnului profesor de romani, care a terminat tot la [coala asta...

III. CONTINUAREA EDUCA}IEI, ASPIRA}IILE {I


A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE ELEVILOR

Diriginta, profesor de educa]ie fizic` cu o vechime de 8 ani \n [coal` vorbe[te despre elevii s`i [i despre
aspira]iile acestora: „Sunt prea democra]i... de fapt trebuie s`-i ascult`m \ntâi pe ei [i apoi s` lu`m noi... sunt mai
libertini! ... sunt titular` [i la o [coal` de români. Am v`zut c` sunt mai cumin]i... romii. Românii sunt mai obraznici!
{i respect` mai mult statutul de profesor. Rromii \n general!... asta vine [i din partea familiei!”

3
|ntre programele derulate se num`r`: Terre des Hommes (cu parteneri elve]iei), {coal` pentru [coal`.

149
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

De altfel, reprezentarea despre interesul fa]` de educa]ie are multe aspecte pozitive: „...ei vor s` \nve]e care,
vor s` mearg` mai departe... am avut unul acuma care le-a pl`cut s` mearg` mai departe. Chiar a venit unul din Italia
[i mi-a zis: doamn`, dar noi nu suntem? Ba da, m`i, sunte]i... ei dac` le au rezervate, totul a fost computerizat... chiar
am dus un copil...” (diriginta)

Anual, conform informa]iilor, majoritatea elevilor \nscri[i \n clasa a VIII-a trec \n clasa a IX a: \n anul trecut,
2008/2009, au absolvit 24 din 24, cu un an \n urm`, 2007/2008, 18 din 21, \n 2006/2007 15 din 22. De[i ace[tia au
trecut \n clasa a IX-a, nu frecventeaz` liceul decât b`ie]ii. 60% este procentul oferit de statisticile [colare. Conform
obiceiurilor locului, fetele se m`rit`, \[i \ntemeiaz` familii, renun]ând la [coal`. Directoarea [i profesoara povesteau
despre situa]ia unei eleve de etnie rrom` care s-a \nc`p`]ânat s` urmeze liceul, fiind repudiat` de membrii comunit`]ii.
Eleva este silitoare [i \[i dore[te s` continue. Acum este clasa a X-a la liceu.

E. este unul din rromii care merge la Liceul Industrial Construc]ii de ma[ini, Nr. 2. De[i are o problem`
acas`, familia face poman` tat`lui s`u decedat de curând, a venit s` stea de vorb` cu noi. Diriginta chiar vorbe[te frumos
despre el, e \ncântat` când aude c` b`iatul [i-a f`cut timp s` treac` pe la [coal`.

E. este \ncântat de via]a de licean. |i place. Subliniaz` cu mândrie c` el urmeaz` profilul economic [i nu
mecanica. Liceul este \n centru [i ajunge cu autobuzul. Pentru el [coala este „cea mai frumoas` parte a vie]ii! |n anii
`[tia de liceu e cel mai frumos!”

Consider` c` e important s` mearg` la [coal`: „Dac` nu \nve]i e[ti un nimic! Dac` nu \nve]i, nu [tii s` cite[ti,
nu aia, nu aia, e foarte urât când e[ti mare. Mai ales majoritatea rromilor care nu prea [tiu to]i s` citeasc`... e foarte jenant
dac` dai de ceva s` scrii sau s` cite[ti... e foarte urât!!”

P`rin]ii \i sus]in [i \l \ncurajeaz` s` mearg` la [coal`: „Majoritatea familiei mele a f`cut [coal`! ...m` ceart` dac`
lipsesc...”

B`iatul se laud` cu sora mai mare care, de[i acum e m`ritat`, a f`cut la aceea[i [coal` 8 clase [i fratele s`u mai
mic merge la [coal` \n clasa a 7-a.

Emil are \ncredere \n [coal`, consider` c` este foarte important pentru el s` urmeze o [coal` „Nu [tiu, poate
ajung [i eu ceva \n via]`. Dac` pot, cât se poate! Facultate, tot... - De ce spui dac` pot?!! Nu sunt sigur dac` pot m` ]in
atât. Eu a[ vrea s` m` ]in, dar nu sunt sigur ce-mi rezerv` via]a...”

|ntrebat cum \[i imagineaz` viitorul prive[te pierdut \n podea [i spune: „Viitorul... chiar nu [tiu ce s` zic... nu
[tiu, chiar nu [tiu!!”

Copiii rromi privesc cu maturitate momentul din via]` prin care trec. Fie c` merg la liceu, fie c` r`mân acas`,
cu copilul, precum M. Are propria ei familie de care estre mândr`.

Vorbe[te foarte frumos despre [coal`, \ns` pentru ea viitorul \nseamn` familie, copii, o cas` a ei unde s`
locuiasc` \mpreun` cu so]ul [i câ]i mai mul]i copii ai lor. „{coala... o cultur`, o desfacere de minte. Un lucru de unde
po]i face ceva \n via]`. Pentru c` dac` nu ai o [coal` \n via]` este foarte greu!... Nu ai carte, \n via]` nu ai parte. Nu ai
unde s` lucrezi, nu te bag` nimeni \n seam`, nu [tii s` scrii, s` cite[ti, este foarte greu!”

Poveste[te cum p`rin]ii o sf`tuiau s` mearg` la [coal`, s`-[i fac` temele. „Am renun]at... pentru c` m-am
c`s`torit. N-am f`cut foarte bine dar asta e tradi]ia la noi [i n-am avut ce s` fac!”

„Mi-a fost pu]in greu dar m-am obi[nuit...” poveste[te tân`ra m`mic` despre via]a ei de familist` care a
renun]at la [coal` \n favoarea altor bucurii.

M. vede viitorul \n sânul familiei. Nu vrea s` se mai \ntoarc` la [coal`: „S` am lini[tea mea casa mea. S` am
o cas`... vreau [i eu s` am lini[tea mea, familia mea [i copiii mei!”

150
{COALA GENERAL~ MOFLENI, CRAIOVA, JUDE}UL DOLJ

IV. PROFILUL ELEVILOR CARE ABANDONEAZ~ {COALA

S`r`cia ar fi principala problem` a elevilor: „S`r`cia... sunt s`raci r`u! |i mai aducem cu cornul [i laptele...
sunt s`raci...”

Copiii vor s` \nve]e, dar nu \[i permit s` vin` la [coal`. Pleac` \n str`in`tate la munc`, merg prin gunoaie s`
caute fier vechi, se c`s`toresc devreme... „... sunt unele fete frumoase care au [ofer... c` nu le las` p`rin]ii, s` nu le fure
]iganii!! Sau mergem noi [i le aducem...”

Fetele \n general nu mai vin la [coal`. Se c`s`toresc. B`ie]ii pleac` la munc`.

V. MOTIVELE INVOCATE PENTRU ABANDON (RESPECTIV


PENTRU IE{IREA DIN SISTEM DUP~ CLASA A VIII-A)

Diriginta clasei a VIII-a prezint` motivele abandonului [colar astfel: „Sunt s`raci. Merg s` munceasc` de mici.
[…] 11 copii cu mama, cu tata [i stau to]i \ntr-o camer` [i cel mare e \nsurat... dar uite, totu[i, au venit la [coal`...
m-am dus [i i-am luat... muncesc pe la lume ca s` \[i ajute familia...copiii mici... trebuie s` vede]i... pentru c` lu’ cine-i
spun nu crede...”

M. spune despre faptul c` s-a c`s`torit, renun]ând la [coal`: „...asta e tradi]ia la noi [i n-am avut ce s` fac!...
Mi-a fost pu]in greu dar m-am obi[nuit...”

Tutorele fetei care s-a c`s`torit ne explic` tradi]ia: doar reprezentan]ii pe linie masculin` urmeaz` [coli \nalte,
respectiv liceu, facultate. Dumnealui chiar se mândre[te cu fiul cel mare licen]iat \n sport, care urmeaz` un master.

Fetele, \n schimb, trebuie s` stea acas`. Vorbe[te, evident cu mândrie despre fiica sa cea mic`. Aceasta st`
acas`. |ntrebat cu ce se ocup`, tat`l detaliaz` treburile casei pe care le face fata, inclusiv s` spele adida[ii fra]ilor [i s` le
dea tricouri... Despre M. vorbe[te de asemenea frumos. E mândru c` este la casa ei, are familie [i un copil. Consider`
c` fata a ajuns cumva \n rândul lumii: „Un copil devenit dintr-o dat` femeie! Plin` de responsabilit`]i, de griji, angoase...
este o vârst` extraordinar de critic`! La 17 ani s` ai copil, s` te gânde[ti ce va urma. E greu. Ea pare optimist` dar nu e
chiar a[a!!”

151
Grupul {colar Auto CRAIOVA,
Jude]ul DOLJ

Investigator principal:
Irina Iordan

Expert local:
Geanina Ghirigiu

Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:

l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;


l Documentarea unor resurse disponibile on-line;
l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice
raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Informa]iile rezultate din interviuri cu:
m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent, la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar;
m 4 elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX a, [i care au fost la clasa dirigintelui respectiv;
m 1 elev care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII a (\n prezent repet` anul [colar \n care a abandonat);
m 1 p`rinte (tutore) al elevului care a abandonat.
l Informa]iile rezultate dintr-o discu]ie scurt`, informal`, cu directorul [colii.
GRUPUL {COLAR AUTO CRAIOVA, JUDE}UL DOLJ

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

Cartierul Romanescu este parte a ora[ului Craiova. Este un cartier m`rgina[. Oamenii locului sunt \n
majoritate rromi, aurari [i c`ld`rari. Printre ei sunt [i familii de români. Unii lucreaz`, acum pu]ini, la spitalul Perendava,
la fabrica de confec]ii din apropiere.

„Mul]i sunt obliga]i s` fac` tot felul de munci, mai mult sau mai pu]in ortodoxe, de la caz la caz, dar mul]i
dintre ei muncesc cinstit, muncesc cu ziua... Muncesc \n tot felul de domenii, de ramuri de activitate, nu neap`rat din
cele mai elevate”.

Figura 67. Localizarea cartierului \n cadrul Municipiului Craiova

Majoritatea \ns` pleac` peste hotare, \n tot ce \nseamn` Europa, pentru a câ[tiga un ban necesar familiilor lor.
C`ld`rarii au un alt obicei. Ei se deplaseaz` cu familiile, caii [i c`ru]ele \n ]ar`, unde \[i petrec o parte din timp la munc`.
To]i se \ntorc \n Romanescu mai devreme sau mai târziu. Unii \[i iau copiii cu ei, dac` pleac` peste hotare, al]ii \i las`
\n grija rudelor.

153
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Casele din zon` sunt modeste, doar câteva se disting prin opulen]a lor. Aspectul gospod`riilor indic` gradul
de civiliza]ie [i progres al oamenilor din zon`. Modest. Sunt multe gunoaie pe marginea str`zii principale iar str`zile
l`turalnice nu prea sunt pietruite, unele fiind doar uli]e cu p`mânt. Exist` gaze [i canalizare.

„O parte din case sunt arondate. Depinde cum sunt casele [i cum sunt st`pânii lor, ca s` zic a[a. Pentru c`
sunt cei care stau \n case foarte d`r`p`nate care deja ar trebui demolate, acolo chiar nu exist` condi]ii. |n ceea ce prive[te
asfaltarea, grosul str`zilor sunt asfaltate, m`car pietruite”.

Din centrul ora[ului se ajunge \n 20 de minute cu un autoturism. Mijloacele de transport \n comun fac leg`tura
dintre celelalte zone ale Craiovei [i Romanescu pe o [osea destul de pu]in \ngrijit`, adesea cu asfaltul deteriorat.

II. DESCRIEREA {COLII

{coala Profesional` Auto s-a \nfiin]at \n 1976. Din 1977 s-a transformat \n Grup {colar Auto. Pân` \n 1982
a fost doar {coal` Profesional`. Ulterior, dup` 1986 s-a trecut [i la {coal` de Mai[tri. Din 1998 s-a unit cu {coala
General` Nr. 17 din cartier [i s-a format Grupul {colar Transporturi Auto. Sunt clase pân` la clasa a 13-a, la anul pân`
la a 14-a, clase pe rut` progresiv`. Din 2009 au arondat` [i gr`dini]a 18. Exist` dou` corpuri de cl`diri, laboratoarele
fiind parte dintr-o alt` cl`dire unde se deplaseaz` pe jos, destul de aproape \ns`.

Elevii, aproape 1200, care frecventeaz` sunt majoritatea din afara ora[ului, cei din ora[ fiind nevoi]i s` fac`
naveta pe cei 6 km. distan]`. Majoritatea aleg s`-[i continue studiile, 90%, \n cadrul institu]iei. P`rin]ii, fo[ti elevi,
prefer` s` aduc` copiii la aceea[i [coal` unde au \nv`]at ei, de[i sunt cazuri \n care locuind \n alte cartiere, fac naveta
pentru a aduce copiii la [coal`. Sunt elevi olimpici, merg la facultate \n propor]ie de 10%.

Elevii rromi continu` [i ei [coala „atât cât le permite lor [i educa]ia [i obiceiurile. |n ceea ce prive[te
abandonul... s-a mers efectiv dup` ei acas` de N ori... Chiar dac` poate nu i-a fost profesor sau poate nu i-a fost
diriginte... stând colegii mei pe aici prin zon` au putut s` se duc` acas` la ei. S-au luat informa]ii despre fiecare copila[
\n parte... cei despre care [tim c` au intrat \ntr-un abandon, \n sensul c` poate-s pleca]i sau la feti]e c` s-au c`s`torit dar
le [tim situa]ia \ntr-un fel sau altul”.

{coala este renovat`, pornind de la clasele de curs, laboratoare [i pân` la grupurile sanitare. Holurile nu sunt
pavoazate, d` o not` de impersonalitate iar clasele nefolosite [i laboratoarele sunt \nchise, doar profesorii deschid \n
momentul \n care se desf`[oar`. Materialele didactice sunt prezente din abunden]` \n laboratoare, clasele au, unele
dintre materiale expuse pe pere]i, mobilierul este nou, \n multe clase sunt calculatoare. Exist` laborator de informatic`
[i laborator doar pentru ore \n programul AEL.

Figura 68. Dot`rile [colii

laborator de informatic` laborator de chimie

154
GRUPUL {COLAR AUTO CRAIOVA, JUDE}UL DOLJ

laborator de fizic`

Curtea [colii este \mprejmuit` cu un gard \nalt, au gheret` [i paznic la intrare, o singur` intrare pentru to]i,
elevi, p`rin]i [i profesori. Se intr` cu ecuson, iar elevii poart` uniforme/ tricouri albastre cu sigla [colii.

Cadrele didactice locuiesc \n apropierea [colii, doar un singur maistru face naveta. Profesorii se implic` activ
\n antrenarea elevilor \n procesul didactic, merg pe teren s` afle informa]ii despre cei care lipsesc [i motivele pentru care
o fac, informa]ii adunate de la familiile acestora sau de la vecini. Programul \ncepe diminea]a la 7,30, toate cadrele
didactice putând fi prezente la ore.

Probleme inerente cu plata utilit`]ilor. Problemele [colii sunt rezolvate cu ajutorul „p`rin]ilor care s-au
constituit \n Asocia]ia P`rin]ilor, cu statut juridic, de sine st`t`toare. Practic dumnealor decid ce [i cum cu ceea ce se
investe[te \n [coal`... tot ceea ce se face cu banii, fiecare b`nu] e monitorizat... poate având acest statut se simt mai liber
s` spun` ceea ce le place [i ce nu... S-a dat la toate clasele un chestionar [i pentru copii [i pentru p`rin]i... avem [i noi
o imagine mai bun` a ceea ce \[i doresc oamenii... s` vedem ce se poate face de comun acord...”

III. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE


ELEVILOR

Absolven]ii de clasa a VIII-a urmeaz` \n mare majoritate cursurile \n aceea[i institu]ie. Ei aspir` la studiile
superioare ale unor facult`]i de prestigiu: medicin`, farmacie, Academia Militat`.

„Pentru c` facultatea are [i ea un rol [i trebuie f`cut`... F`r` facultate nu po]i avea un post bun, adic` care s`
m` mul]umeasc` pe mine!”

Profesorii sunt respecta]i. Elevii consider` c` au ce \nv`]a de la profesorii pe care \i cunosc \nc` din gimnaziu,
\i privesc cu respect. P`rin]ii \i \ncurajeaz` [i \i sus]in s` studieze.

Elevii care au abandonat la un moment dat din diferite motive au hot`rât, unii dintre ei, s` continue [coala
\n programul A doua [ans`.

„Acum am coborât cu picioarele pe p`mânt [i mi-am dat seama c` am gre[it [i trebuie s`-mi repar gre[eala
\ntr-un fel sau altul”. C., b`iatul care a abandonat [coala sus]ine c` a fost un elev care a \nv`]at foarte bine, \ns` colegii
l-au \ndemnat s` p`r`seasc` [coala. El a abandonat, colegii \ns` nu. Acum regret` pasul f`cut anterior [i \[i dore[te s`
\[i finalizeze studiile. „Nicio problem`. Am creat probleme!... p`i dac` st`team aicea aproape... nu putea nimenea
s`-mi zic` d`-te mai \ncolo!... eu am fost tare \n chestia asta!... {ti]i, poate [i asta m-a influen]at s` m` las de [coal`!”

Este \ns` dezam`git de atitudinea elevilor de vârst` [colar` care frecventeaz` cursurile \n cadrul [colii. El \i
acuz` c` sunt obraznici, c` nu mai au atitudine respectuoas` fa]` de profesori, cum era pe vremea lui.

155
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

|ntrebat cum \[i imagineaz` viitorul, r`spunde:

„Asta chiar nu pot s`-mi dau seama. Deci nu m-am gândit la a[a ceva. Am o vârst` când nici nu m` gândesc...
M` gândesc s`-mi termin, s` reu[esc de data asta s`-mi termin [coala [i chiar vreau s-o termin. Dup` aia nu [tiu mai
departe. Ce meserie o s` \nv`] la [coal`, dac` o s` \nv`], asta o s` pun \n aplicare”.

L. este fata care a abandonat datorit` amenin]`rilor din cartier/ rromi care au amenin]at c` le fur`, pe ea [i pe
sora mai mare. Acum urmeaz` [coala \n programul A doua [ans`. A venit \nso]it` de m`tu[`, fiindu-i ru[ine de motivul
pentru care a abandonat. Accept` s` discute de fa]` cu m`tu[a ei.

„Mi-a fost greu pentru c` mi-a fost fric`... din cauz` c` se luau ni[te ]igani de mine [i o a[teptau pe sora mea
s` o bage \ntr-o ma[in` [i s` plece...”

|[i dore[te s` termine [coala. M`tu[a ei i-a spus despre programul A doua [ans` [i s-a \nscris [i ea \n primul
an, asemeni elevului C..

„Dac` \ncep, s` termin! Vreau s`-mi fac un rost \n via]`. F`r` [coal` nu po]i s` faci nimic!.. cu [coal` poate
e ceva!”

IV. PROBLEMA ABANDONULUI {I A TRECERII LA NIVELUL


SECUNDAR SUPERIOR

Elevii care au abandonat \n ultimii ani sunt dintre cei care au fost nevoi]i s` plece cu p`rin]ii \n str`in`tate, o
parte fiind rromi care migreaz` sezonier pentru ca \mpreun` cu p`rin]ii lor s` munceasc` \n România. Majoritatea
abandoneaz` \n ciclul gimnazial, problema supravie]uirii [i asigurarea traiului minim fiind pe ordinea de zi. Mai exist`
o categorie de elevi care abandoneaz` datorit` anturajului de calitate inferioar`, printre ace[tia fiind unii care sunt
con[tien]i de gre[elile \nf`ptuite, le regret` [i se \ntorc la [coal`/ vezi elevul Costache Costel. O categorie aparte o
constituie fetele de origine rrom` care se c`s`toresc, conform tradi]iei, renun]ând la [coal`.

Elevii care au abandonat stau \mpreun` cu familiile lor. Dac` familiile sunt plecate la munc`, ace[tia le
\nso]esc, \ns` mai sunt [i elevi care stau acas` f`r` s` aib` o ocupa]ie, aflându-se \n \ntre]inerea altor membri ai familiei.

„- {i ce faci acum?
- Nimic.
- Stai acas`?
- Unde locuie[ti?
- Aici...”

Ca element de atragere a elevilor la [coal` ar putea fi considerat programul Cornul [i laptele doar \n situa]ia celor
foarte s`raci, \ns` dac` p`rin]ii hot`r`sc s` \[i câ[tige existen]a pe alte meleaguri, române[ti sau nu, [i ace[tia pleac`.

V. PROFILUL ELEVILOR CARE ABANDONEAZ~ {COALA

Elevii care abandoneaz` [coala sunt majoritari rromi, provenind din familii numeroase, cu situa]ie \n general
sub medie. Veniturile acestor familii provin din munca prestat` adesea la negru, cu ziua sau \n urma muncii de peste
hotare. Educa]ia familiilor este precar`, \ns` nu sunt men]ionate evenimente gen ho]ie, violen]` domestic` sau divor]uri.

De[i pare uimitor, elevii intervieva]i, afla]i \n stare de abandon au sus]inut c` le-a f`cut pl`cere s` vin` la
[coal`, aveau chiar rezultate bune/L. {i foarte bune/C., elevi care au abandonat \n timpul ciclului doi de studii.

156
GRUPUL {COLAR AUTO CRAIOVA, JUDE}UL DOLJ

Faptul c` este prezent \n [coal` [i se deruleaz` programul A doua [ans` subliniaz` importan]a pe care elevii
\n situa]ie de abandon o acord` [colii. Ei au \ncredere c` vor reu[i s` \[i fac` un viitor numai venind la [coal`. |[i doresc
o meserie, vor s` \[i fac` un rost, cum sus]ine L.

VI. MOTIVELE INVOCATE PENTRU ABANDON (RESPECTIV


PENTRU IE{IREA DIN SISTEM DUP~ CLASA A VIII-A)

De[i pare greu de \n]eles din afar`, motivele abandonului sunt prezentate \n mod similar atât de cadrele
didactice, de copii [i de p`rin]i \n acela[i fel. Acestea ]in de s`r`cie, lipsa educa]iei [i prezen]a unor obiceiuri specifice
culturii rromilor.

Motivele pentru care au abandonat sunt multiple: p`rin]ii au plecat la munc` \n str`in`tate [i copiii i-au urmat;
au plecat la munc` \n România [i fenomenul s-a repetat; fetele de origine rrom`, din familii declarate ca fiind de etnie
rrom` sau nu, s-au c`s`torit sau au renun]at la [coal` de team` s` nu le fure ]iganii. Exist` [i categoria elevilor cu
abandon datorit` unui anturaj de calitate inferioar`/ prieteni care i-au \ndemnat s` fug` de la ore, prieteni pe care nu \i
refuzau din mândrie.

Elevii absolven]i ai clasei a VIII-a sunt \ncrez`tori \n viitorul pe care li-l ofer` [coala. Sunt \ncânta]i c` urmeaz`
studiile la aceea[i institu]ie de \nv`]`mânt unde profesorii le ofer` posibilitatea unei preg`tiri pe m`sura aspira]iilor
personale: ei vor s` urmeze studii superioare la medicin`, farmacie, Academia Militar`.

VII. PROFILUL CLASEI DIN CARE A/AU ABANDONAT


ELEVUL/ELEVII CARE AU ABANDONAT

De[i nu sunt elevi cu performa]e deosebite la \nv`]`tur`, dirigintele clasei este preocupat de oferta [colii f`cut`
\n beneficiul elevilor.

{coala le ofer` [ansa s` \[i continue studiile \n aceea[i loca]ie, preg`tirea asigurându-le elevilor perspectiva
urm`rii unei facult`]i.

Elevii cu abandon s-au identificat ca f`când parte din familii s`race, dezorganizate, cu unul dintre p`rin]i
plecat la munc` \n str`in`tate, cu o educa]ie minim`, unii dintre ei nici m`car nu [tiu s` scrie [i s` citeasc`, p`rin]ii
prezentând un dezinteres v`dit fa]` de educa]ia copilului lor.

Abandonul este cauzat de situa]ia ne\ncheiat` la unele discipline. Dirigintele identific` lipsa motiva]iei ca fiind
cauza atât la români cât [i la rromi.

Elevii cu abandon nu au rela]ii cu fo[tii colegi deoarece fetele s-au c`s`torit, b`ie]ii au alt cerc de prieteni sau
au plecat la munc` \n str`in`tate.

Colectivul de elevi s-a fragmentat pe parcursul celor 4 ani ai ciclului secundar. Diriginta sus]ine c` i-a preluat
\n clasa a VIII-a \n num`r de 14 elevi, de[i este convins` c` nu atâ]ia au fost \n clasele anterioare.

157
{coala „Pompei Samarian”
C~L~RA{I, jude]ul C~L~RA{I

Investigator:
Loredana Manasia

Expert local:
Mari-Elena Belciu

Informa]iile utilizate \n acest raport provin din surse variate.

l Scurte interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, date statistice raportate de INS sau MEC au fost
utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:
m interviu cu directorul [colii4;
m interviu diriginte clasa a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviuri elevi afla]i \n abandon;
m Interviuri p`rin]i ai elevilor \n abandon;

4
Directorul a preluat [i dirigen]ia clasei a VIII-a \n anul [colar trecut.
{COALA „POMPEI SAMARIAN” C~L~RA{I, JUDE}UL C~L~RA{I

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

I.1. A[ezare [i istoric

Cartierul M`gureni este cea mai veche vatr` de locuire a ora[ului C`l`ra[i. Este a[ezat \n partea sud-estic` a
ora[ului; unii dintre locuitorii ora[ului \i spun „cartierul de dup` linia de cale ferat`”.

Cartierul are o popula]ie de aproximativ 3500 de locuitori. Mul]i dintre ei au plecat \n Spania sau Italia,
pentru a munci acolo. G`sirea unui loc de munc` \n ora[ este destul de problematic`, dat fiind faptul c` mai pu]in de
9% din locuitori au studii superioare. Din declara]iile directorului [colii afl`m c` 90% dintre p`rin]ii copiilor care \nva]`
la [coala Pompei Samarian nu au un loc de munc`. Ofertele de angajare sunt pu]ine; singura solu]ie fiind plecarea \n
str`in`tate.

Principala surs` de venit a celei mai mari p`r]i a locuitorilor este ajutorul social, la care se adaug` aloca]iile
[colare ale copiilor.

Locuin]ele sunt prost \ntre]inute [i deloc spa]ioase. Este frecvent` situa]ia \n care mai multe familii locuiesc
\n aceea[i cas`, \ntr-o singur` camer` chiar, ceea ce reduce pân` la eliminare posibilit`]ile elevilor de a avea un spa]iu
propriu de lucru acas`.

|n urma inuda]iilor din urm` cu 4-5 ani, multe dintre case au fost distruse \n mare parte sau \n totalitate.
Prim`ria a dat despagubiri celor afecta]i (constând \n materiale de construc]ie), \ns` mul]i dintre localnici nu au reu[it
s` \[i reconstruiasc` locuin]a, fiind nevoi]i s` se mute la alte rude.

De la o prim` vedere se remarc` antenele de televiziune prin cablu, \ns` sunt nefunc]ionale, pentru c` mul]i
dintre localnici au fost debran[a]i de la re]eaua de alimentare cu energie electric`.

De curând a fost exitins` re]eaua de conectare la internet prin band` larg`. Existen]a c`ii ferate nu permitea
decât extinderea re]elei de cablu prin fibr` optic`. Dintre elevii unei clase unul, cel mult doi au un calculator propriu
acas`.

|n apropierea [colii se afl` o fabric` de P.A.L.

159
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 69. Localizarea cartierului M`gureni \n Municipiul C`l`ra[i

I.2. Ocupa]ii, angajatori

Multe dintre locurile de munc` pe care le ofer` unit`]ile economice din ora[ nu le sunt accesibile locuitorilor
din cartierul M`gureni, dat fiind faptul c` nu au studii.
Majoritatea locuitorilor nu are un loc de munc` stabil. Lucreaz` „la negru” sau „cu ziua” pe unde se ivesc
ocazii.

Sursa de venit principal` este reprezentat` de ajutoarele sociale. Din declara]iile unui angajat al fabricii din
cartier, afl`m c` salariul \n rare cazuri atinge 700 de lei lunar, dar de cele mai multe ori nu este pl`tit, ci le sunt date
pl`ci aglomerate, \n locul banilor.

I.3. Perspective de dezvoltare

Perspectivele de dezvoltare sunt mai mult decât limitate. Locuri de munc` nu exist`, iar apari]ia altora noi este
foarte pu]in probabil`.

Un poten]ial de dezvoltare ar putea fi reprezentat de extinderea fabricii de P.A.L., care se afl` \n zon`, dar
mul]i dintre localnici au fost concedia]i tocami pentru c` vindeau \n mod ilegal pl`cile produse \n fabric`.

160
{COALA „POMPEI SAMARIAN” C~L~RA{I, JUDE}UL C~L~RA{I

II. DESCRIEREA {COLII

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

{coala se afl` situat` \n cartierul ,,M`gureni’’- fostul sat Cr`nceni, având o vechime de aproape cinci secole,
prima vatr` de locuire a municipilui C`l`ra[i.

Dup` cum spun documentele vremii, prima [coal` din cartierul M`gureni dateaz` din anul 1838, \ns` mult
mai târziu avem date concrete despre existen]a [i func]ionarea unei [coli cu dou` clase, abia \n 1926.

|ntre anii 1945-1946 se \nfiin]eaz` [i gimnaziul, iar \n anii 1961-1962 se construie[te un local nou. Numele
[colii este {coala nr. 6 C`l`ra[i sau [coala M`gureni.

Reabilitarea [colii s-a f`cut \ntre 2001-2002.

Personalizarea [colii are loc \n mai 2004, aceasta purtând numele medicului [i omului de cultur` c`l`r`[ean
Pompei Samarian.

Pere]ii sunt albi, atât \n afara [colii cât [i \n interior. Dot`ri sunt \n [coal`: b`nci noi \n unele clase, plan[e vechi
pe pere]i, câteva diplome din zilele de glorie ale [colii”. Nici partea tehnic` nu st` r`u: table inteligente, videoproiector,
calculatoare [i diverse alte mijloace moderne pentru sus]inerea lec]iilor: „Avem calculator, videoproiector, lec]iile se pot
desf`[ura atât \n mod tradi]ional, cât [i modern” (Directorul [colii).

II.2. Cadrele didactice

Cadrele didactice reprezint` una dintre problemele majore ale [colii, \n sensul c` principala caracteristic` a
colectivului didactic este instabilitatea acestuia.

Din declara]iile directorului afl`m c` singurul profesor calificat este cel de limba [i literatura român`:
„Profesorii, din p`cate, se schimb` cam \n fiecare an. Singurul profesor titular este doamna care pred` limba român`,
\n rest to]i profesorii se schimb` absolut \n fiecare an. Când se admite o continuitate, da... eu, de exemplu, dar nici eu
nu sunt titular` aici”.

Problema dirigin]ilor care nu au continuitate apare ca fiind [i mai stringent`. Este o [coal` de cartier, cu multe
probleme de natur` „social`’, iar dirigin]ii care vin [i pleac` nu \ncurajeaz` prea mult comunicarea cu elevii sau p`rin]ii
ale c`ror probleme viciaz` activitatea [colii: „Niciun diriginte nu are continuitate ca s` poat` s` aprofundeze problemele
lor, cu toate c` fiecare \[i d` interesul”.

Fluctua]ia cadrelor didactice nu este determinat` doar de a[a-numita mi[care a personalului didactic, ci [i de
problemele personale cu care se confrunt`. Diriginta clasei a VIII-a din anul [colar 2008-2009 a renun]at la \nv`]`mânt
(motive personale) [i a fost \nlocuit` de directoarea [colii, [i a[a destul de afectat` de problemele cu care se confrunt`,
pentru c`, a[a dup` cum declar`, face o munc` de asistent social. Este evident c` activitatea [colii trece \n plan secund
atunci când elevii sau profesorii au nevoie de „domni[oara directoare” pentru a-i asculta [i a le da sfaturi.

Statutul de director popular atrage aten]ia din primele momente, cand un elev \i spune deschis: „A venit
domni[oara Carmela, lumina ochilor mei”!!!

De[i laboratoarele de informatic` sunt o binecuvântare \n orice [coala, profesorii nu cadreaz` cu acela[i tipar.

Primim unele informa]ii negative despre cadrele didactice. Despre unul dintre profesori ni se spune c` este
„o nulitate \n domeniul proiect`rii didactice”, \n timp ce predecesorul s`u (\nlocuit \n anul [colar curent) avea serioase
probleme cu violen]a [i alcoolul. Un p`rinte ne arat` tomografii, analize [i certificate medicale. Spune despre copilul
s`u c` fusese b`tut de amintitul fost profesor al [colii (un an \n urm`).

161
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii

Problemele cu care [coala se confrunt` sunt multe [i nu neap`rat specifice: lipsa banilor \n familiile din care
provin elevii, p`rin]ii pleca]i la munc` \n str`in`tate, prostitu]ia, sarcini nedorite sunt doar câteva dintre problemele
care au fost semnalate.

Eticheta de „[coal` de cartier” planeaz` asupra a tot ce se \ntâmpl` \n [coal`: „Este o [coal` de cartier, sunt
diver[i, diverse personaje ciudate cum exist` cam peste tot, care devin pentru ei modele...” (Directorul [colii)

Problema cadrelor didactice care vin [i pleac` din [coal` este important` [i semnalat` de directorul [colii
ca atare, dar importan]a acesteia este dobândit` \n raport cu nenum`ratele probleme de natur` social` cu care se
confrunt` [coala. Faptul c` elevii nu sunt preocupa]i de [coal` \i determin` \ntr-o oarecare m`sur` pe profesori s`
renun]e la posturile ocupate la [coala „Pompei Samarian”: „Profesorii prefer` alte [coli, pentru c` aici nu prea \nva]`
copiii”.

Efectivele de elevi sunt reduse numeric, iar p`strarea acestora se dovede[te a fi [i mai dificil`. Mul]i dintre
p`rin]i au plecat s` munceasc` \n str`in`tate, iar unii dintre ei [i-au luat [i copiii. Ace[tia nu mai continu` studiile \n
]ara \n care ajung, date fiind barierele de cunoa[tere a limbii ]`rii de destina]ie.

O parte dintre copiii r`ma[i \n cartier sunt nevoi]i s` munceasc` pentru a suplimenta veniturile familiei, fapt
care reduce frecven]a lor de a veni la [coal`. |ns` cu sprijinul profesorilor, p`rin]ilor [i, câteodat`, al Poli]iei, copiii ajung
s` finalizeze opt clase.

Revenind la problema „modelelor de cartier”, directorul [colii detaliaz` diferite aspecte care par a fi sc`pate
de sub controlul oric`rei autorit`]i. „De exemplu, acum la clasa a VIII-a, sunt \nnebunit`, pentru c` [i a[a din unsprezece
copii, 3 fete5 sunt cam pe calea prostitu]iei. Una st` cu prietenul ei, iar celelalte dou` se duc efectiv \ntr-un loc ... Abia
au terminat clasa a VII-a; am tras de ele [i cu poli]ia, [i cu p`rin]ii, dar \n timpul vacan]ei efectiv s-au pierdut. Am
vorbit cu p`rin]ii, p`rin]ii au vorbit cu poli]ia, poli]ia abia le-a g`sit, c` una a fost plecat`, sechestrat` la Giurgiu [i
cealalt` la fel. [...] Acum vin la [coal`, dar vin cu \ntreruperi, vin 2-3 ore [i apoi pleac`; le a[teapt` diverse persoane la
poarta [colii”. (Directorul [colii6).

Problemele cu care se confrunt` [coala din punct de vedere institu]ional (profesori, dot`ri, efective mici de
elevi) par insignifiante pe lâng` cele cu care se confrunt` elevii acas`.

Lipsa banilor este una din principalele cauze pentru care elevele aleg s` se prostitueze. Prostitu]ia este o cauz`
determinant` a abandonului [colar.

De asemenea, problemele din familie au un efect negativ puternic asupra activit`]ii pe care elevii o desf`[oar`
la [coal`. Mul]i dintre p`rin]i au probleme cu consumul excesiv de alcool, sunt „efectiv alcoolici” dup` cum poveste[te
directoarea [colii. Majoritatea p`rin]ilor nu sesizeaz` implica]iile pe care stilul lor de via]` le are asupra copiilor. Din
relat`ri afl`m c` un singur p`rinte a mers cu copilul la un centru special, unde acesta din urm` a fost diagnosticat cu
un handicap de intelect u[or [i s-a f`cut recomandarea de a-l integra \n colectivul de elevi, cu ajutorul unui profesor de
sprijin. Profesorul de sprijin ajunge la clasa respectiv` odat` pe lun`, pentru c` este unul singur \n tot jude]ul: „... {i vine
un psiholog special o dat` pe lun` s` \l ajute s` se integreze [...] dar e pu]in [i el (s.n. copilul) creeaz` probleme celorlal]i
copii, \i strânge, \i bate, \i d` cap \n cap, le arunc` ghiozdanele. [...] Avem o doamn` psiholog care vine [i st` de vorb`
cu to]i copiii cu probleme, vinerea” (Directorul [colii).

Suportul p`rin]ilor \n activitatea pe care elevii o desf`[oar` este aproape inexistent. |n afara faptului c` vin la
[coal` atunci când sunt probleme majore de disciplin`, [coala este complet ignorat`.

Problemele de disciplin` sunt ceva mai vechi \n [coal`: „Am avut un copil care avea probleme de disciplin`
\nc` din clasa a VII-a, cred c` avea [i probleme psihice. Dup` ce a terminat clasa a VIII-a a s`vâr[it o infrac]iune [i acum
este la un centru de corec]ie. Au furat fier vechi [i au b`tut un b`trân” (Directorul [colii).

5
N.O. Nu am putut discuta cu cele 3 fete, pentru c` nu se aflau la [coal` [i nici în localitate.
6
N.O. Directoarea [colii vorbe[te [i din postura de diriginte al clasei a VIII-a în anul [colar 2008-2009.

162
{COALA „POMPEI SAMARIAN” C~L~RA{I, JUDE}UL C~L~RA{I

De[i este o [coal` mic` din punctul de vedere al num`rului elevilor, natura, cantitatea [i dificultatea
problemelor cu care se confrunt` [coala [i, mai ales, elevii sunt cople[itoare pentru profesorii [colii [i director, care \[i
planific` \n fiecare zi s` \[i dea demisia din postul pe care \l ocup` tocmai pentru a se putea ocupa de via]a personal` [i
a fi mai aproape de elevi [i nu de rapoarte, situa]ii sau alte documente cerute de Inspectoratul {colar: „Chiar m`
gândeam... fel de fel de situa]ii, de rapoarte care se cer de la Inspectorat sau de la Minister [i nu se prive[te problema
\n substan]`, de fapt”.

„Elevii au nevoie de afec]iune [i p`rin]ii nu pot s` le ofere mare lucru” (Directorul [colii).

Elevii \n abandon sau p`rin]ii acestora deja privesc [coala ca pe o realitate \ndep`rtat`, inutil` [i ca pe un
deziderat imposibil de atins. Eleva \n abandon, este, la rândul ei, p`rinte. A fost sechestrat`, abuzat` sexual, obligat` s`
se prostitueze [i acum cre[te un copil care abia a \mplinit 2 luni de via]`.

Din vagi amintiri se gânde[te la [coal` ca la un loc „frumos” [i cam atât. E doar locul unde nu se va mai
\ntoarce niciodat`, pentru c` de acum \nainte va prima educa]ia copilului, nu a ei. Din punctul ei de vedere, [coala nu
avea probleme sau, dac` erau nu [i le mai aminte[te. Eviden]a lipsei de importan]` a [colii este clar`. Nici pentru tat`l
r`mas singur s` creasc` doi copii [i un nepot [coala nu mai e important`: „...[i ce dac` are probleme... eu cresc singur
doi copii... so]ia a plecat \n Spania, mi-a luat casa [i acum am fost nevoit s` fac astea dou` camere ca s` aib` fetele unde
s` stea [i acuma [i asta mic` (s.n. nepo]ica). {coala e degeaba, po]i s` faci copii [i f`r` [coal`” (P`rinte elev \n abandon).

Sintetizând, problemele de natur` social` sunt dominante \n [coala Pompei Samarian: lipsa banilor, p`rin]i
alcoolici [i dezinteresa]i sau pleca]i la munc` \n str`in`tate, elevi agresivi, obliga]i s` munceasc` pentru venituri
suplimentare \n familie sunt doar câteva dintre realit`]ile surprinse. Acestora li se adaug` profesorii care nu au
continuitate [i care, probabil, nici nu \[i doresc acest lucru sau lipsa unor profesori specializa]i \n consiliere sau
psihopedagogie special`.

II.4. Rela]ia [coal`-comunitate

Rela]ia cu autorit`]ile locale este caracterizat` ca fiind bun`: „Ne \n]elegem destul de bine. Anul acesta, din
punct de vedere al banilor, bine\n]eles c` suntem \n criz` [i ne-au acordat bani mai pu]ini, dar anul trecut ori de câte
ori am avut nevoie de ceva ne-au ajutat. A fost o problem` cu [coala c` au vrut s` o transforme \ntr-o [coal` pentru copii
cu nevoi speciale [i copiii nostri s` fie muta]i la [coala 9. P`rin]ii au f`cut un memoriu la domnul primar, iar domnul
primar a luptat foarte mult ca [coala s` r`mân` pe loc” (Directorul [colii).

Prim`ria se implic` atunci când vine vorba de finan]are, dar nu exist` parteneriate sau colabor`ri pentru alte
proiecte.

II.5. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar`

La {coala Pomepei Samarian am putut avea o discu]ie cu un singur elev, aflat \n abandon, care nu \[i dorea
s` se mai \ntoarc` la [coal`. Singurul orizont spre care aspira era cel de timp: „S` treac` vremea, s` creasc` [i asta mic`,
s` mearg` la gr`dini]`. [...] Eu... vreu s` intru [i eu undeva ca vânz`toare...” (elev \n abandon)7.

7
Eleva cu care am discutat avea cu totul alte preocup`ri fa]` de cele [colare: un copil de doar o lun` [i jum`tate de crescut, stâng`cie în a avea grij`
de copil, banii care nu erau suficien]i pentru a satisface toate nevoile copilului [i foarte pu]ine dorin]e. Era un copil fr`mântat de griji, devenit p`rinte
mult prea devreme [i care nu putea beneficia nici m`car de sprijinul unei mame sau al tat`lui copilului. Dat fiind contextul, unele \ntreb`ri s-ar fi
dovedit irelevante [i poate stânjenitoare, mai ales c` interviul s-a desf`[urat \n prezen]a tat`lui, directoarei [colii [i a surorii mai mici.

163
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

III. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~

III.1.Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Pompei Samarian,


C`l`ra[i

Elevii care sunt absolven]i ai {colii „Pompei Samarian” merg mai departe; [i cum SAM nu mai exist`, singura
filier` posibil` este liceul: auto, economic sau filologie.

Procentul este mare, aproape 100%, dar fenomenul abandonului intervine la nivelul claselor a IX-a sau a
X-a, dup` cum spune directoarea [colii.

Nu acela[i lucru se poate spune atunci când vine vorba de absolvirea unei institu]ii de \nv`]`mânt superior.
Dintr-o genera]ie, poate 1-2 ajung la absolvirea unei facult`]i. |n ultimii 3-4 ani situa]ia s-a modificat, \n sensul c` sunt
mai mul]i absolven]i de facultate o dat` cu \nfiin]area \n C`l`ra[i a unor filiale ale Universit`]ii Spiru Haret.

„Oricum opt clase le termin` [i to]i au intrat la liceu [i s-au dus. }inem leg`tura cu ei, c` lor le e drag` [coala
mai mult dup` ce termin` opt clase” (Directorul [colii)

III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

Elevul care abandoneaz` [coala provine dintr-o familie destr`mat` sau \n care p`rin]ii au plecat \n str`in`tate
s` munceasc`, iar copiii au r`mas \n grija bunicilor sau a altor membri ai familiei (unchi sau m`tu[i \n cazul de fa]`).

Situa]ia material` a familiei este una precar`: „Condi]ii materiale nu sunt. Sunt foarte, foarte s`raci. Tr`iesc
2-3 familii \ntr-o singur` cas`, format` dintr-o singur` camer`. A fost o perioada cu inunda]ii acum 3-4 ani [i chiar au
c`zut unele case vechi”. (Directorul [colii)

Elevii care provin din astfel de familii se simt atra[i de „diverse personaje” din cartier care pot s` le ofere ceea
ce au nevoie: bani.

„Este o [coal` de cartier, sunt diver[i, diverse personaje ciudate cum exist` cam peste tot, care devin pentru
ei modele, doar nu pot s` fiu eu model pentru toata lumea, eu care sunt un simplu profesor. Cu salariul meu nu \mi
permit s` am o ma[in`, s` am mai nimic [i atunci admir` personajele ciudate din cartier [i care pot s` le dea bani”.
(Directorul [colii)

Elevele care au abandonat [coala sau sunt pe cale s` o fac` se prostitueaz`. Nu este vorba de o op]iune proprie,
pentru c` la \nceput au fost sechestrate [i obligate s` se prostitueze: „O fat` provine dintr-o familie \nchegat`. P`rin]ii
s-au interesat tot timpul de ea, au fost pu]in cam duri, dar nu au posibilit`]i materiale [i atunci s-a dus cu un b`iat
pentru a-i lua haine, ce mai avea nevoie, pentru a-i da bani [i apoi el a obligat-o s` se prostitueze”. (Directorul [colii)

„Una dintre fetele care se prostitueaz` nu are tat`. Sunt foarte s`raci” „Cealalt` provine dintr-o familie
destr`mat`, tat`l a plecat cu o alt` femeie [i au datorii de milioane [i milioane la b`nci”.

S`r`cia este o realitate evident`. Casa elevei care a abandonat [coala pentru a-[i cre[te copilul are doar dou`
camere, \n care locuiesc 4 persoane: tat`l, cele dou` fete [i nou-n`scutul. De curând a fost electrificat`. Mama a plecat
cu 4-5 ani \n urm` \n Spania. S-a \ntors \n România, dar [i-a format o alt` familie. Pentru cei doi copii nu pl`te[te
pensie alimentar`, pentru c` nu are banii necesari. Tat`l este fost vice-campion european la box, iar acum ar face orice
ca s` poat` câ[tiga bani: lucreaz` la fabrica de P.A.L., cur`]` canalele ora[ului sau orice altceva se mai ive[te. E evident
c` banii nu ajung, iar cheltuielile sunt din ce \n ce mai multe. {coala nu mai e ceva realizabil, doar un trecut. Proasp`ta
mam` nu \[i dore[te decât ceva mai bun pentru copilul ei. M`car copilul s` poat` merge la [coal`. Pentru ea, doar un
post de vânz`toare \n ora[ va fi suficient.

Povestea nu e singular`. Mul]i p`rin]i nu au un loc de munc` stabil, aproximativ 90%, dup` cum estimeaz`
domni[oara director. Pot s` munceasc` la negru din când \n când, dar nimic mai mult. Copiii sunt adesea nevoi]i s` \[i
\nso]easc` parin]ii la munc`. Se \nvoiesc de la [coal`, pentru c` nu au alt` solu]ie.

164
{COALA „POMPEI SAMARIAN” C~L~RA{I, JUDE}UL C~L~RA{I

Pe fondul situa]iei materiale intervine mirajul cartierului, pres`rat cu personaje care \i pot ajuta pe elevi s`
ob]in` bani mult mai u[or. O re]ea bine pus` la punct care se ocup` cu traficul de carne vie func]ioneaz`, iar elevele
destul de naive sunt u[or atrase. B`ie]ii merg spre re]ele care \i pun s` fure sau s` comit` alte infrac]iuni.

Copiii se las` u[or atra[i de banii care sunt mult mai mul]i decât acas`.

Aspira]iile acestor elevi se opresc la orizonturi destul de limitate: mecanic auto, coafez`, cosmetician` sau
vânz`toare. Acestea sunt r`spunsurile pe care le d` majoritatea elevilor cu privire la viitorul lor.

Nici ora[ul nu le ofer` prea mult: locuri de munc` pu]ine [i calific`ri de baz`.

Pe scurt, profilul elevului predispus la abandon are câteva aspecte esen]iale: provine dintr-o familie s`rac`,
monoparental`, care de]ine o locuin]` insalubr`. P`rintele nu lucreaz`, iar copilul este nevoit el \nsu[i s` lucreze pentru
a participa la \ntre]inerea familiei. E naiv [i u[or de atras de persoanele care \i ofer` bani \n schimbul unor favoruri
sexuale sau de o alt` natur` ilegal`.

III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

|n cazul elevei a c`rei poveste am relatat-o deja, motivul este na[terea copilului [i obliga]ia de a sta acas` s` \l
\ngrijeasc`. |n familie nu mai exist` o alt` persoan` care ar putea avea grij` de copil. Sora mai mic` merge la [coal`, iar
tat`l lucreaz` toat` ziua. Mama a p`r`sit-o. O bunic` vine din când \n când s` \i mai dea sfaturi.

Renu]area la [col` a fost treptat`. A terminat opt clase [i s-a \nscris la liceu. Atunci a fost sechestrat` [i obligat`
s` se prostitueze. A lipsit câteva luni de la [coal`. Dup` ce a g`sit-o poli]ia s-a \ntors la [coal`, dar [i-a dat seama c` era
\ns`rcinat` [i nu mai putea s` continue [coala.

Acum nu \[i mai dore[te s` se \ntoarc`. |i e ru[ine de colegi [i de ce ar spune ei \n momentul \n care ar afla
povestea ei. |[i aminte[te cu pl`cere de [coal`, mai ales de momentele \n care st`tea cu prietenii.Acum singurele ie[iri
sunt la magazinul de pâine, dar [i acolo foarte rar, pentru c` tat`l \i interzice, temându-se c` ar putea fugi de acas`.

III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

Elevii clasei a VIII-a din anul [colar 2008-2009 au fost \n aceea[i clas` din clasa I. Se cuno[teau foarte bine
[i erau uni]i. Atunci când ap`reau probleme le rezolvau \mpreun`.

Aveau rezultate bune, fiind o clas` de nivel mediu: „Aveau un nivel mediu, având \n vedere c` de acum \ncolo
clasele se duc spre slab [i foarte slab”. (Directorul [colii)

P`rin]ii erau oarecum mai \nst`ri]i [i mul]i dintre ei aveau servicii stabile, fiind angaja]i cu carte de munc`.
Veneau la [coal` [i se interesau de felul \n care \nv`]au copiilor, colaborând cu [coala.

165
{coala „Gheorghe Florea”
C~L~RA{I, jude]ul C~L~RA{I

Investigator:
Loredana Manasia

Expert local:
Mari-Elena Belciu

Informa]iile utilizate \n acest raport provin din surse variate.

l Scurte interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, date statistice raportate de INS sau MEC au fost
utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:
m Interviu cu directorul [colii;
m Interviu diriginte clasa a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviuri elevi afla]i \n abandon;
m Interviuri p`rin]i ai elevilor \n abandon;
m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent).
{COALA „GHEORGHE FLOREA” C~L~RA{I, JUDE}UL C~L~RA{I

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

I.1. A[ezare [i istoric

Cartierul C`r`midari este unul vechi al ora[ului C`l`ra[i, num`rându-se printre cartierele r`u famate, din
cauza numeroaselor infrac]iuni care au loc aici, dar [i a faptului c` este un cartier multietnic, \n care convie]uiesc români,
care sunt majoritari, romi [i turci.

Figura 70. Localizarea {colii „Ghe. Florea” pe harta municipiului C`l`ra[i

Popula]ia este redus` numeric, comparativ cu celelalte cartiere ale ora[ului, \n jur de 1000 de locuitori.

Majoritatea locuin]elor sunt case, unele destul de vechi. Fiind un cartier u[or inundabil, precipita]iile
abundente ridic` probleme localnicilor \n sensul deterior`rii grave locuin]elor.

Multe dintre gospod`rii nu au utilit`]ile de baz` necesare unui trai decent: grupuri sanitare, ap` curent`,
energie electric` sau combustibil pentru c`ldur` \n anotimpul rece.

167
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Lipsa igienei este una dintre problemele majore cu care se confrunt` locuitori cartierului, dar [i autorit`]ile.
|n aceast` toamn` cartierul C`r`midari a fost un focar de infec]ie hepatic`, 7 persoane fiind diagnosticate cu hepatit`
viral` acut`. Raportul \ntocmit de ASP precizeaz` c` principala cauz` este mizeria.

I.2. Ocupa]ii, angajatori

Posibilit`]ile de ocupare profesional` a locuitorilor sunt extrem de reduse, principalul motiv fiind nivelul
coborât al studiilor pe care ace[tia le au. Mul]i dintre romi sunt analfabe]i, iar foarte pu]ini au terminat 8 clase.

Peste 90% dintre gospod`rii au un venit minim garantat, care este asigurat, \n cea mai mare parte, de ajutorul
social [i aloca]iile copiilor.

Activit`]ile frecvente sunt cele de realizare a unor servicii remunerate mai mult sau mai pu]in legal; \n aceast`
parte a ora[ului, num`rul angajatorilor este redus. Cei care au posibilitatea de a se angaja prefer` s` fac` naveta \ntr-o
alt` parte a ora[ului sau s` lucreze \n construc]ii ca personal necalificat.

I.3. Perspective de dezvoltare

Din perspectiva autorit`]ilor locale, perspectivele de dezvoltare sunt axate pe investi]ii \n calificarea locuitorilor,
prin \nscrierea acestora la cursuri organizate la nivel local.

Opiniile localnicilor nu coincid cu ale autorit`]ilor, ace[tia nev`zând nicio posibilitate de a-[i g`si un loc de
munc` \n viitorul apropiat (urm`torii doi ani).

Printre problemele pe care p`rin]ii le-au enun]at se num`r` faptul c` persoana care aduce cele mai mari
venituri \n gospod`rie (tat`l) este \n \nchisoare pentru a isp`[i diferite pedepse.

II. DESCRIEREA {COLII

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

A[ezat` din punct de vedere geografic \n partea de nord a ora[ului C`l`ra[i, [coala cu clasele I-VIII ,,Gheorghe
Florea” a fost construit` \n vara anului 1965, pentru ,,a prinde toamna”.

{coala a avut sprijinul comunit`]ii locale, dar cu accent pe cel al locuitorilor acestei zone m`rgina[e, numit`
C`r`midari, dornici ca ai lor copii s` aib` [coala lor [i s` nu mai fie nevoi]i s` parcurg` un drum ce devenea iarna tot
mai lung pân` \n centrul ora[ului. A[adar cuprin[i de o mândrie local`, oamenii locului au ridicat o [coal` ce cu timpul
\[i va câ[tiga un respect bine meritat \n comunitatea educa]ional` c`l`r`[ean`, \n ciuda localiz`rii sale \ntr-un cartier
multietnic.

|n [coal` \nva]` 220 de elevi; mai mult de 50% dintre ace[tia sunt romi. Pe lâng` elevii români [i romi, \n [coal`
\nva]` [i elevi turci.

Ast`zi [coala se bucur` de dot`ri demne de o [coal` modern`, având laboratoare de informatic` renovate,
mobilier nou \n toat` [coala, sistem de alarm` modern, sal` de sport.

Exist` dou` laboratoare de informatic`, unul destinat op]ionalelor pentru elevi, iar cel`lalt pentru cursurile
AEL, prin programul Siveco.

Laboratoarele de biologie [i chimie au o dotare veche.

168
{COALA „GHEORGHE FLOREA” C~L~RA{I, JUDE}UL C~L~RA{I

Lipsesc baza sportiv` din exterior [i terenul de joac` pentru copiii de la gr`dini]`: „Sala de sport e micu]`, cu
saltea, nu se poate alerga sau practica un joc de echip`, dar pentru exerci]ii este util`”. (Directorul [colii).

Biblioteca, de[i nerenovat`, arat` acceptabil doar c`, la nivelul dot`rilor cu mobilier, nu a suferit nicio
modificare; exist` 6000 de volume.

Una dintre cele mai mari realiz`ri ale [colii, dup` aprecierea domnului director, este construc]ia unor grupuri
sanitare noi, \n interiorul [colii: „Toaletele noi - un câ[tig enorm, ceea ce pentru mine reprezint` principalul punct de
interes al unei [coli. Mie asta mi se pare câ[tigul num`rul 1. Avem toalete moderne”.

{coala a fost implicat` \n programul ,,{anse egale pentru copiii romi” derulat de CEDU 2000+, program
care a relansat [coala \n comunitate [i care a reu[it s` identifice probleme curente [i s` ofere solu]ii locale de rezolvare,
a apropiat p`rin]ii de [coal`.

Scoala este \ncadrat` fizic de dou` cimitire.

II.2. Cadrele didactice

„Anul acesta am avut o \ncadrare bun`; majoritatea posturilor au fost acoperite de titulari”. (Directorul [colii)

{coala are câte o singur` clas` pe nivel [i acest fapt creeaz` dificult`]i \n atragerea cadrelor didactice care s`
\[i doreasc` s` se titularizeze pe posturile din [coal`. De regul`, vin doar pentru completare de norm`: „Noi, având un
singur rând de clase, lumea se titularizeaz` mai greu, pentru c` sunt pu]ine ore [i iau \n completare de norm`. Cu greu
au acceptat s` se titularizeze. [...] Anul acesta s-au titularizat pe matematic`, pe român`, ceea ce este un câ[tig enorm.
Anul trecut s-a titularizat pe istorie”. (Directorul [colii)

Pentru clasele 1-4 to]i \nv`]`torii sunt titulari.

|ntre cadrele didactice din [coal`, exist` doi naveti[ti. Ace[tia fac zilnic naveta de la o distan]` de 50 km,
respectiv 20 de km.

II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii

{coala din C`r`midari are o structur` multietnic` a elevilor care \i frecventeaz` cursurile. Mai mult de 50%
dintre elevi sunt de etnie rom`.

Principala problem` pe care directorul [colii o semnaleaz` este abandonul [colar, fenomen care se manifest`
doar \n cazul copiilor romi: „Una dintre problemele cu care ne confrunt`m este abandonul [colar. Aici am f`cut ac]iuni,
am vorbit la Prim`rie s` ne sprijine cu Poli]ia. O parte din ei \i recuper`m, o parte, nu. Cei care abandoneaz` sunt
romi”. (Directorul [colii)

|n ultimii 5 ani [colari, am num`rat 21 de abandonuri [colare!

Abandonul [colar apare ca o consecin]` a posibilit`]ilor financiare reduse ale p`rin]ilor: „Colaborarea cu
p`rin]ii este bun`, dar posibilit`]ile lor financiare sunt reduse [i dac` vrem s` facem o ac]iune la [coal` vin imediat [i
spun: «N-avem bani, nu putem» [i ne-au t`iat tot elanul”. (Directorul [colii)

S`r`cia este o problem` general`, atât pentru romi, cât [i pentru români. |n viziunea dirigintelui, s`r`cia este
principala problem`: „Sunt s`raci. Nu au ce s` m`nânce. Le aduceam pache]ele de acas` [i haine de la copiii mei. [...]
Tr`iesc din cantin`; de multe ori copiii \ntârziau la [coal` pentru c` se d`dea masa târziu la cantin` [i unii chiar veneau
cu vasele de la cantin` la [coal`”.

Elevii [colii, dup` cum poveste[te doamna dirigint`, dup` o experien]` de 40 de ani \n \nv`]`mânt, nu
beneficiaz` de un suport financiar [i emo]ional real acas`: „Unii dintre ei vin pentru corn [i lapte, dar mul]i vin pentru
c` stau de vorb` cu ei, \i ascult, ei \mi povestesc. Chiar m` \ntrebau dac` nu pot s` vin` [i sâmb`ta la [coal`”. (Diriginte)

169
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Un factor motivator pentru a veni la [coal` este faptul c` \n timpul iernii exist` c`ldur`, ceea ce elevii nu au
acas`. Mul]i dintre ei locuiesc \n condi]ii insalubre complet, lipsind chiar [i grupurile sanitare.

Familiile din care provin copiii sunt majoritar monoparentale: divor], unul dintre p`rin]i (tat`l, de regul`)
este \n \nchisoare sau p`rin]i pleca]i la munc` \n str`in`tate, care nu s-au mai \ntors.

Principala surs` de venit este ajutorul social. Posibilit`]ile de a se angaja sunt aproape inexistente. Mul]i dintre
p`rin]i sunt analfabe]i [i foarte pu]ini au terminat 8 clase.

|n acest context, elevii sunt foarte pu]in controla]i de p`rin]i.

Astfel, apar probleme de adaptare. Mult` vreme s-a \ncercat organizarea unui banchet la sfâr[itul clasei a
VIII-a \mpreun` cu o alt` [coal` „din centru”. Eforturile au fost zadarnice. Anul acesta diriginta a reu[it acest lucru.
Au avut multe reticen]e \n ceea ce prive[te comportamentul elevilor din C`r`midari fa]` de cel al elevilor din centru.

Pe holul [colii, elevele de clasa a IX-a acum \i spuneau dirigintei: „Dumneavoastr` ne-a]i \nv`]at s` ]inem
furculi]a \n mân`”.

S`r`cia este principala problem` cu care se confrunt` [i p`rin]ii. Mama intervievat` [i-a convins copilul s` nu
mearg` mai departe la liceu, pentru c` nu \i va putea da bani pentru a-[i cump`ra mâncare \n fiecare zi [i nici nu \i poate
preg`ti ceva acas`: „I-am spus: «P`i tu vrei s` te duci, da’ acolo nu te mai \n]elege nimeni c` nu ai s` dai fondul [colii
sau ce bani se mai cere [i nici nu te po]i duce a[a \mbr`cat` ca s` râd` copiii de tine. Uniformele cost` bani [i nu avem
de unde”. (P`rinte elev \n abandon).

S`r`cia este cople[itoare \n compara]ie cu alte probleme minore. Doamna dirigint`, profesor de biologie,
explic` faptul c` „ce s` le mai dau eu date despre dimensiunile unui stomac, când ei nu [tiau decât c` le e foame [i
sim]eau stomacul mai bine decât puteam eu s` le explic c` e”.

Din punctul de vedere al elevilor [coala nu avea probleme. Era o [coal` bun`, care i-a \nv`]at multe [i de care
le e dor mai ales când resimt greut`]ile adapt`rii la liceu [i la noii colegi.

Dincolo de [coala bine amenajat`, cu mobilier vesel [i nou, r`zbate o atmosfer` trist`: profesorii [tiu c`
probabil niciuna dintre aspira]iile copiilor nu se va materializa. Resursele financiare ale p`rin]ilor sunt mai mult decât
reduse.

II.4. Rela]ia [coal`-comunitate

Directorul [colii descrie rela]ia cu autorit`]ile locale „de la bun` la foarte bun`”: „O rela]ie de la bun` la foarte
bun`. De fiecare dat` când am avut probleme \n [coal`, Prim`ria a s`rit”.

Rela]ia este bazat` mai mult pe finan]area primit` de la Prim`rie decât pe colabor`ri sau parteneriate \n diferite
proiecte.

II.5. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar`

Eleva care a abandonat [coala a terminat opt clase. S-a \nscris la liceu, unde a [i intrat. Nu a continuat studiile,
iar motiva]ia este una foarte pragmatic`: „P`i de ce s` m` duc la [coal`? Nu tot la crati]` ajung?!”

Cât a \nv`]at pân` acum este suficient. Tot ce \[i dore[te s` poat` face cu cele opt clase este s` se angajeze ca
osp`t`ri]` la restaurantul chinezesc din ora[, urmând un model deja implementat \n familie. Tat`l isp`[e[te o pedeaps`
\n \nchisoare pentru furt, iar veniturile familiei sunt limitate. Nu poate s` mearg` la liceu pentru c` nu are uniform` [i
nici bani de mâncare.

Perspectiva este diferit` \n cazul elevilor care au intrat la liceu, chiar la unul dintre cele mai bune licee din ora[.
|[i doresc s` termine liceul [i apoi, eventual, s` urmeze cursurile unei facult`]i. {i \n aceste cazuri func]ioneaz` modelele

170
{COALA „GHEORGHE FLOREA” C~L~RA{I, JUDE}UL C~L~RA{I

deja existente \n familie: „Vreau s` m` duc [i eu la Constan]a, pentru c` veri[oara mea e acolo [i a ajuns foarte bine.
Este student` la un Colegiu”.

Orizontul de timp nu este proiectat foarte departe \n viitor; este mult mai important` dep`[irea problemelor
[i dificult`]ilor de adaptare la noile cerin]e impuse de liceu [i de profesorii care nu mai sunt a[a apropia]i de ei, ci sunt
mai duri, mai exigen]i.
Domeniile de activitate spre care se \ndreapt` sunt cele de cosmetic`, estetic` (manichiur`, coafur`, etc.).

III. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~

III.1.Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor {colii Gheorghe Florea,


C`l`ra[i

La finalul anului [colar 2008-2009, to]i elevii care au terminat opt clase la {coala Gheorghe Florea s-au \nscris
la liceu [i au fost admi[i. Un singur elev nu a continuat liceului la care a fost admis. Elevul este de etnie rom`.

Pân` la desfiin]area SAM, aproximativ 70% dintre elevi urmau cursurile unei [coli de arte [i meserii, \n timp
ce doar 30% mergeau la liceu.

Procentual, mult mai pu]ini elevi absolven]i ai acestei [coli ajung s` urmeze o facultate: 10-15%. Cei care
termin` o facultate nu se mai \ntorc \n comunitate, de unde [i rata sc`zut` a ocup`rii profesionale \n cartierul C`r`midari.

Posibilit`]ile financiare ale familiilor din care provin elevii sunt reduse [i nu pot sus]ine financiar cheltuielile
pe care le implic` alegerea de a urma cursurile unei institu]ii de \nv`]`mânt superior.

Din comunitatea rom`, exist` elevi ai [colii care au urmat cursurile unei facult`]i, dar au r`mas \n ora[ul de
destina]ie sau au migrat \n altul apropiat.

III.2. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

Elevii care abandoneaz` [coala sunt de etnie rom`. |ntre elevii români sau turci nu a fost \nregistrat abandon
[colar.

Ace[ti elevi provin din familii foarte s`race, \n care p`rin]ii nu sunt angaja]i, având ca principal` surs` de venit
ajutorul social.

Lipsa banilor este una din principalele cauze pentru care mama elevei aflate \n abadon [i-a convins fiica s` nu
urmeze cursurile unui liceu, de[i se \nscrisese [i fusese admis`.

A merge la liceu implic` multe cheltuieli auxiliare, pe care familia nu are cum s` le suporte: cump`rarea unei
uniforme, banii zilnici „de buzunar”, plata fondului [colii [i al clasei sau diferite alte cheltuieli ad-hoc ap`rute.

Din alt punct de vedere, elevul aflat \n abandon nici nu \[i dore[te s` mearg` la liceu, tocmai pentru c` ea nu
vede o alt` finalitate a [colii decât cea care a fost replicat` \n familie: „P`i de ce s` merg la [coal`? Nu tot la crati]` ajung?”
(elev \n abandon).

Educa]ia p`rin]ilor este cel mult de nivel mediu, mul]i dintre p`rin]i fiind analfabe]i sau au terminat cele patru
clase primare.

De cele mai multe ori este vorba de familii numeroase, care nu pot s` sprijine mai mul]i copii pentru a-[i
continua studiile [i \l selec]ioneaz` „pe cel mai bun la carte” pentru a-l putea sprijini s` mearg` mai departe, s` aib` un
traseu educa]ional diferit de cel deja instituit \n familie.

171
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

III.3. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

Elevii clasei a VIII-a se cuno[teau \nc` din clasa I, având continuitate ca [i clas` pân` la finalul clasei a VII-a.

Erau o clas` unit` [i, dincolo de activit`]ile cu caracter [colar, didactic, erau prieteni: se cuno[teau, \[i [tiau
pove[tile fiec`ruia [i puteau s` vorbeasc` deschis, fapt care le lipse[te \n noile colective de la liceu.

Printre ei se aflau [i elevi cu apeten]` mare spre anumite discipline de studiu, care participau la activit`]i
extra[colare [i concursuri [colare, dar f`r` a putea vorbi de o clas` cu vârfuri; o clas` de nivel mediu, dar care comunica
foarte bine cu profesorii din punct de vedere emo]ional.

Felul \n care colaborau [i comunicau \ntre ei a fost condi]ionat [i de schimbarea mai multor dirigin]i, cu care
au rezonat mai mult sau mai pu]in.

172
{coala „Mircea Nedelciu”
FUNDULEA, jude]ul C~L~RA{I

Investigator:
Loredana Manasia

Expert local:
Mari-Elena Belciu

Informa]iile utilizate \n acest raport provin din surse variate.

l Scurte interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, date statistice raportate de INS sau MEC au fost
utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:
m interviu cu directorul [colii8;
m interviu diriginte clasa a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviuri elevi afla]i \n abandon;
m Interviuri p`rin]i ai elevilor \n abandon;
m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent).

8
Directorul a fost înlocuit de un alt profesor al [colii, dat` fiind starea de s`n`tate nefavorabil` a acestuia.
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

I.1. A[ezare [i istoric

Ora[ul Fundulea este situat \n partea de S-E a ]`rii [i \n partea de N-V a jude]ului C`l`ra[i.

Localitatea este pozi]ionat` de-a lungul DN 3, la 95 km de municipiul C`l`ra[i [i la 32 de km de Bucure[ti,


pe Autostrada Soarelui (Bucure[ti-Constan]a).

Este traversat de calea ferat` Bucure[ti-Constan]a (\n curs de modernizare).


Este traversat de râul Catana, la 2 km de confluen]a cu râul Mosti[tea.

Atestat documentar ca sat \n 1778 (\n „Memorialele istorice [i geografice asupra Valahiei“ publicate la Leipzig
de c`tre germanul Baner), a luat na[tere \n urma a[ez`rii pe acest teritoriu a unor comunit`]i bulg`re[ti care au migrat
din sudul Dun`rii [i s-au intergrat \n modul de via]` al popula]iei autohtone; localitatea a fost declarat` ora[ la 18 aprilie
1989, având \n subordine administrativ` satul Gostilele (atestat documentar \nc` din 1583).

Denumirea localit`]ii s-ar trage de la faptul c`, \n urm` cu câteva sute de ani, drumul comercial, care lega
dealurile subcarpatice cu ]inuturile de la Dun`re [i care trecea prin marginea Codrilor Vl`siei era tare anevoios \n dreptul
actualei a[ez`ri, iar carele cu m`rfuri (sare) se \nfundau \n solul cleios al luncii Mosti[tei.

|n prezent, localitatea Fundulea are o popula]ie de 6648 locuitori, cu o densitate medie de 65,5 loc/km 2. |n
ceea ce prive[te structura popula]iei pe sexe:

l 3256 persoane de sex masculin;


l 3392 de persoane de sex feminin.

Structura etnic` se prezint` astfel:


l români - 6145 persoane
l romi - 497 persoane
l aromâni - 5 persoane
l ucraineni - 1 persoan`

Suprafa]a agricol` a ora[ului este de 8200 ha, din care arabil 95,8%, urmat de vii cu 2,7%. Principalele culturi
agricole sunt: porumbul, floarea soarelui, grâul, sfecla de zah`r. Cre[terea animalelor este dominat` de bovine, porcine,
ovine [i p`s`ri de curte.

Figura 71. Localizarea ora[ului Fundulea

174
{COALA „MIRCEA NEDELCIU” FUNDULEA, JUDE}UL C~L~RA{I

C`ile de comunica]ie sunt bine reprezentate \n localitate: prin sudul ora[ului trece magistrala feroviar` ce
leag` Bucure[tiul de Constan]a M800, sta]ia de cale ferat` fiind inaugurat` \n 17.10. 1886. Tot prin sud, din 2004, trece
Autostrada Soarelui. Prin partea central` a ora[ului trece drumul na]ional DN3. Din localitate pornesc dou` drumuri
jude]ene, unul spre Mân`stirea, f`când leg`tura cu DN 31; altul spre Curcani la DN 4, spre Olteni]a. Drumuri
comunale: 26 \n satul Gostilele [i 90 de str`zi (4-betonate, 15 bituminate, \n anul 2009, 25-pietruite [i 50-de p`mânt)
\n localitatea Fundulea.

|n localitatea Fundulea nu exist` re]ea central` de alimentare cu ap` potabil` [i canalizare, existând proiecte
\n acest sens.

Alimentarea cu gaze naturale nu este realizat` pân` \n prezent, aceasta se g`se[te \n faza de ob]inere de avize
pentru emiterea autoriza]iei de construc]ie.

Caracteristicile urbane sunt mai degrab` absente, aspectul tradi]ional al gospod`riilor ]`r`ne[ti amintind mai
degrab` de mediul rural.

I.2. Ocupa]ii, angajatori

O parte important` din popula]ia activ` a localit`]ii lucreaz` la \ntreprinderile de pe DN3, precum [i \n
Bucure[ti; naveta se realizeaz` fie cu microbuzul care leag` Fundulea de Bucure[ti, fie cu ma[ini puse la dispozi]ie de
intreprinderile respective.

Migra]ia zilnic` este puternic` spre Bucure[ti, dar exist` [i o mic` deplasare din Bucure[ti spre Fundulea \n
cazul speciali[tilor ce lucreaz` \n cadrul Institutului de Cercetare [i Dezvoltare Agricol` Fundulea.

Fundulea este un ora[ cu func]ie agro-industrial` dominat` de I.C.D.A. (fostul Institut de Cercetare pentru
Cereale [i Plante tehnice - I.C.C.P.T.), cu activit`]i de cercetare [i experimentare \n domeniul agriculturii, dispunând
de o suprafat` de 1500 ha - terenuri experimentale; al`turi de acest institut mai exist` un institut de cercetare pentru
plante medicinale, un centru pentru protec]ia plantelor.

Poten]ialul economic se mai bazeaz` pe Kemwater, S.C. Piscicola, Soemma S.A., etc.

I.3. Perspective de dezvoltare

Perspectivele de dezvoltare nu sunt neap`rat maximal valorificate, dat fiind faptul c` for]a de munc` tân`r`
p`r`se[te localitatea, f`r` posibilitatea de a se mai \ntoarce.

Faptul c` A2 traverseaz` localitatea \i spore[te poten]ialul, dar f`r` a fi \nc` valorificat la un anumit nivel.

II. DESCRIEREA {COLII

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

Pe 12 noiembrie 2002, [coala a fost „rebotezat`”, primind numele de Mircea Nedelciu. Cl`direa \n care a
\nv`]at Mircea Nedelciu este \ntr-o stare avansat` de degradare, elevii \nv`]ând ast`zi \ntr-un corp nou construit (\n anii
’70).

La o prim` vedere, [coala este un amestec de vechi [i nou, f`r` un stil anume care s` o caracterizeze. Mobilierul
este vechi [i nou, amestecat, f`r` a excela prin calit`]ile sale ergonomice. La fel arat` [i cabinetul directorului: mese mari,
scaune vechi, dar restaurate \n varii \ncerc`ri.

175
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Materialele didactice sunt depozitate \ntr-o \nc`pere separat`, care este ]inut` sub cheie. Este o [coal` mare,
fiind singura din localitate, fapt care face s` fie concentrate asupra ei fondurile venite din partea autorit`]ilor locale,
Prim`rie.

|n prezent, \n [coal` \nva]` aproximativ 360 de elevi, distribui]i \n 16 clase.

II.2. Cadrele didactice

{coala Mircea Nedelciu are 21 de cadre didactice, dintre care mai mult de jum`tate sunt titulari (12 titulari).
13 profesori au gradul I [i II. Din punctul de vedere al vârstei, intervalul de vârst` \n care se \ncadreaz` cele mai multe
dintre cadre didactice au \ntre 51 [i 60 de ani.

Mu]i dintre profesorii [colii fac neveta din localit`]ile \nvecinate sau din Bucure[ti. Principalele mijloace de
transport pentru navet` sunt autoturismele personale sau microbuzele care fac leg`tura \ntre diferite localit`]i ale
jude]ului sau c`tre Bucure[ti.

II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii

Principala problem` a acestei [coli o reprezint` faptul c` elevii absenteaz` de la [coal` [i adopt` atitudini [i
comportamente nesuportive pentru activitatea [colar`.

105 elevi ai [colii sunt de etnie rom`, iar [coala nu reu[e[te s` dezvolte o rela]ie optim` de comunicare cu
ace[tia: „Sunt p`rin]i romi pie]ari, unii vin [i \[i aduc copiii la [coal` pentru c` nu au cu cine s` \i lase, iar al]ii iau [i
copiii cu ei la pia]`. Avem o \n]elegere cu ei: OK merge]i [i la pia]`, b`ie]ii mai mari [i fetele mai mari ca s` v` ajuta]i
p`rin]ii, dar mai veni]i [i la [coal`, nu lipsi]i cu s`pt`mânile”. (profesor)

De asemenea, profesorii resimt ca fiind tensionat` rela]ia dintre ei [i elevii romi: „Nu [tiu dac` apar probleme
din cauza faptului c` sunt [i elevi romi [i au o atitudine mai rebel`... adic` ei consider` c` noi nu \i trat`m ca pe orice
copii, c` ei sunt romi [i c` dac` \i mai cert`m, de ce ne certa]i din cauz` c` suntem romi...” (profesor)

Pe lâng` absenteismul elevilor, la problemele [colii se mai adaug` [i incertitudinea care caracterizeaz` situa]ia
elevilor de clasa a VII-a [i a VIII-a: „... incertitudinea asta care ne cuprinde... mai ales elevii de clasa a VII-a [i a VIII-a,
nu [tiu dac` mai dau teze, dac` nu mai dau...” (profesor)

Situa]ia incert` nu pare \ns` s` \i afecteze foarte mult pe elevi: „Vedem noi ce o fi atunci, c` [i a[a noi venim
mai mult la [fâr[itul anului când trebuie s` ne \ncheie mediile”. (elev)

A[a cum men]ionam anterior, [coala nu are o rela]ie de comunicare permanent` cu p`rin]ii; de regul`, \n
aceast` rela]ie exist` [i un mediator, Poli]ia comunitar`: „Când elevii acumuleaz` 40-50 de absen]e, [coala face un tabel
cu cei care absenteaz` sau manifest` comportamente violente, iar respectivul tabel ajunge la Poli]ia de proximitate, cu
care [coala are o rela]ie foarte bun` [i poli]ia trimite cita]ii p`rin]ilor, pentru c` profesorii nu reu[esc s` \i aduc` la
[coal`”. (profesor)

Unii dintre p`rin]i renun]` la contactul pe care l-au avut cu [coala, tocmai pentru c` nu \[i mai pot controla
propriii copii: „Am observat c` mul]i p`rin]i, indiferent de clas`, nu se mai implic` \n educa]ia lor, nu-i mai
supravegheaz` nici acas`, nu \i mai controleaz`”. (diriginte)

Dezinteresul p`rin]ilor este dublat de cel al elevilor, care \[i dezvolt` preocup`ri complementare [colii, dar care
le ocup` mai mult timp: „Veneau la [coal` cu mâinile \n buzunar, cu un pix, eventual cu un caiet \ndoit \n buzunarul
de la spate. Tulburau ora, veneau f`r` niciun temei la [coal`”. (diriginte)

Faptul ca multe dintre familii au venituri mici, \i determin` pe elevi s` fie dornici \n a se implica \n activit`]i
care nu au leg`tur` cu [coala [i care \i \mpiedic` s` ajung` la [coal`. Un exemplu aproape hilar este campania electoral`
de anul trecut, care i-a ]inut pe copii ocupa]i pentru mai multe s`pt`mâni.

176
{COALA „MIRCEA NEDELCIU” FUNDULEA, JUDE}UL C~L~RA{I

Relativa independen]` financiar` pe care elevii o dobândesc \n urma prest`rii unor astfel de servicii se
proiecteaz` [i la nivel atitudinal: sfidare pentru profesori [i reguli, refuzul de a face teme sau de a r`spunde la or` sau
chiar abandonarea [colii.

Disciplina este perceput` ca o cauz` universal` a tuturor problemelor care apar \n [coal`. Elevii „rebeli” intr`
adesea \n conflict cu profesorii care \[i doresc s` impun` reguli [i ca acestea s` fie respectate.

Doamna dirigint` insist` asupra problemei „emancip`rii elevelor”, care, \n loc de caiete [i c`r]i purtate \n
tradi]ionalul ghiozdan, aleg farduri [i gen]i moderne pentru a veni la [coal`. Profesorii se arat` surprin[i \n fa]a atitudinii
de sus]inere pe care p`rin]ii o manifest` fa]` de aceste comportamente ale elevelor.

II.4. Rela]ia [coal`-comunitate

Rela]ia este una bun`, Prim`ria investind bani \n reamenajarea trotuarelor, aleilor [i a unei p`r]i din mobilierul
[colar.

Se remarc` [i rela]ia cu Poli]ia de proximitate, care se ocup`, \n acest caz, de medierea rela]iilor dintre p`rin]i
[i elevi, de aducerea la [coal` a elevilor absen]i sau de rezolvarea conflictelor care apar la [coal`, de exemplu, elevii care
cer taxe de protec]ie celor mai mici ca vârst` decât ei.

II.5. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar`

Elevii de liceu nu par a fi foarte hot`râ]i \n ceea ce urmeaz` s` fac` \n viitor. A merge la [coal` este echivalent
cu a avea un loc de munc` mai bun sau a accede la un statut social mai bun.

Din acest punct de vedere, viziunile p`rin]ilor [i ale elevilor coincid. P`rin]ii, mai ales cei cu o educa]ie de nivel
mediu, au a[tept`ri de la copii s` finalizeze un liceu sau chiar s` mearg` la facultate. |n discursul p`rin]ilor, [coala
\nseamn` mai bine, \nseamn` ceva diferit de ce au putut ei s` dobândeasc` \n via]` [i posibilitate de a-[i realiza visuri
proprii prin proiec]ia lor asupra copiilor.

{coala este singura posibilitate pentru elevi de a evada din localitate. De[i ora[, acesta nu ofer` posibilit`]i de
petrecere a timpului liber sau alte activit`]i de „entertainment”.

Mul]i doresc s` ajung` contabili, informaticieni sau jurnali[ti.

III. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~

III.1.Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor {colii Mircea Nedelciu,


C`l`ra[i

Dup` absolvirea celor opt clase, 90% dintre absolven]i merg la grupul [colar din localitate, iar foarte pu]ini
dintre ei ajung la un liceu \n Bucure[ti. Posibilit`]ile materiale ale familiilor elevilor sunt reduse [i nu reu[esc s` acopere
cheltuielile necesare [colariz`rii \n alt ora[.

|nainte de desfiin]area SAM, apoximativ 15% dintre absolven]i optau pentru o astfel de form` de [colarizare;
restul, de 85%, mergeau la un liceu.

Profesorii opineaz` c` majoritatea elevilor are toate [ansele s` finalizeze o facultate. Cei care nu vor urma o
facultate sunt cei dezinteresa]i de [coal`, care prefer` un loc de munc` sezonier \n locul facult`]ii sau studiilor liceale.

177
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

|ntre elevii [colii sunt [i elevi care nu au reu[it s` promoveze, r`mânând repeten]i. Exemplul unei clase a
VIII-a de anul trecut este relevant: 3 elevi r`m`seser` repeten]i [i nu au mai venit s` repete clasa, abandonând \n totalitate
[coala.

III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

Elevul care este predispus abandonului este dezinteresant de [coal`: „Veneau la [coal` cu mâinile \n buzunar,
cu un pix eventual, cu un caiet \ndoit \n buzunarul de la spate”.

Dezinteresul este repercutat [i asupra implic`rii \n activit`]ile didactice desf`[urate \n clas`: tulburau ora,
sfidau profesorii, \i luau peste picior sau se amuzau singuri \n banc`.

Elevul pe cale s` abandoneze este cel care prefer` s` mearg` la pia]` s` \[i ajute p`rin]ii \n loc de a merge la
[coal`. De asemenea, este printre cei implica]i activ \n desf`[urarea campaniilor electorale.

Acest elev ajunge la [coal` \n momentele de final, dornic [i interesat atunci de a trece clasa. Uneori reu[e[te,
alteori nu.

Familiile din care provin sunt cu educa]ie de baz` sau medie [i au venituri mici.

III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

Motivele adesea invocate sunt concentrate \n jurul lipsei voin]ei: „Nu am mai vrut ca s` mai vin. P`i ce, dac`
ei m` las` repetent eu la ce s` mai vin. Am plecat [i eu la munc`... nu mai aveam timp ca s` vin”. (elev)

Faptul c` trebuie s` munceasc` este unul dintre motivele de abandon. |n cazul elevelor, acestea decid s` \[i
\nceap` via]a de cuplu, s` se c`s`toreasc`.

|n opinia profesorilor, g`sirea unui loc de munc` este doar un fals motiv, pentru c` mul]i dintre ei nu reu[esc
s` g`seasc` un loc de munc`, fie [i temporar. Destina]ia preferat` este Bucure[ti.

De asemenea, resursele financiare sunt reduse [i p`rin]ii nu pot s` sprijine elevul \n continuarea studiilor:
„P`i nici ai mei nu au bani s` m` trimit` la [coal` [i trebuia s` fac cumva bani”.

III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

Din punctul de vedere al dirigintei, clasa a fost una cu probleme: „Ei au fost obi[nui]i s` fie liberi, indisciplina]i.
Nu comunicau, nu erau ata[a]i nici de diriginte, nici de niciun profesor”.

Comunicarea se realiza dificil atunci când nu era refuzat` \n totalitate de elevi [i de p`rin]i.

Atitudinea elevilor era reticent` atât fa]` de profesori, cât [i fa]` de p`rin]i. Cei viza]i erau mai mult profesorii
tineri, diriginta aflându-se \n aceast` situa]ie.

Printre ace[ti elevi se num`r` [i unii interesa]i de [coal`, care [tiau ce \[i doresc \n viitor [i care primeau sprijin
din partea familiilor.

P`rin]ii erau s`raci, câ]iva dintre ei având studii liceale finalizate.

178
{coala „George Topârceanu”
din MIOVENI, jude]ul ARGE{

Investigator principal:
Iulia Cristea

Expert local:
Emil Necu]`

Informa]iile utilizate \n acest raport provin din surse variate.

l Interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, informa]ii publice listate pe site-ul primariei ora[ului, date
statistice raportate de INS [i de MEC, prin unit`]ile [colare studiate, au fost utilizate pentru descrierea general`
a contextului social [i educa]ional.
l Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:
m Interviu cu directorul [colii;
m Interviu cu diriginta clasei a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviu cu un elev care a abandonat studiile;
m Interviu cu mama elevilor care au abandonat studiile (doi fra]i);
m Interviu cu una din fostele diriginte ale elevilor care au abandonat studiile (acest interviu nu figura \n
lista prestabilit`, dar cadrul didactic cuno[tea foarte bine situa]ia elevilor care au abandonat [i a furnizat
mai multe informa]ii cu privire la cazurile de abandon – interviu ne\nregistrat audio).
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

I.1. Istoric, amplasare, dimensiuni

Mioveni este un ora[ situat la 15 km Nord-Est de Pite[ti. A fost atestat documentar \n anul 1485. O perioad`,
Mioveniul a purtat denumirea de Coliba[i, dar \n anul 1996 revine la vechea denumire la insisten]ele intelectualit`]ii
locale. Ora[ul este amplasat pe vatra fostului sat Mioveni, nu a Coliba[iului. Are \n componen]a administrativ` cinci
cartiere: Mioveni, Racovi]a, Coliba[i, F`get [i Clucereasa.

Figura 72. Amplasarea ora[ului Mioveni

Popula]ia ora[ului era de 35.849 locuitori la recens`mântul din martie 2002. |ntre 2000 [i 2002 se manifest`
o sc`dere a num`rului de locuitori, fapt datorat restructur`rilor de la SC Automobile Dacia Renault SA. |n urma
evenimentului, mul]i locuitori ai ora[ului Mioveni s-au restabilit \n localit`]ile lor natale.

I.2. Principalele ocupa]ii [i principalii angajatori

Din punct de vedere economic, ora[ul Mioveni are un caracter industrial. Mare parte din popula]ia activ` este
angajat` \n sectorul industrial. Principalii angajatori sunt Grupul Dacia Renault plus firme ce desf`[oar` activit`]i de
produc]ie complementare construc]iei de ma[ini (cablaje, tapi]erii, elemente pentru echiparea autoturismelor), Fabrica
de Combustibili Nucleari ce lucreaz` \n strâns` leg`tur` cu Societatea de Cercet`ri Nucleare. |n afar` de acest sector,
este activ sectorul produc]iei agroalimentare (produse de panifica]ie, alcool) [i sectorul industriei u[oare (confec]ii,
tricotaje, prelucrarea lemnului).

180
{COALA „GEORGE TOPÂRCEANU” DIN MIOVENI, JUDE}UL ARGE{

I.3. Infrastructura [i perspective de dezvoltare

Re]eaua de drumuri din jude] intervine \n organizarea circula]iei \n ora[ul Mioveni prin:

l Artere de penetra]ie – cele 5 drumuri publice care penetreaz` \n Mioveni (DN 73 din direc]ia Pite[ti,
DC 80 din direc]ia Pite[ti – Valea Mare – F`get, DC 82 din direc]ia Clucereasa [i DN 73B din direc]ia
Racovi]a). Aceste drumuri sunt foarte importante pentru circula]ie, importan]` sporit` [i de num`rul
mare de naveti[ti care folosesc aceste drumuri.

l Alte drumuri situate la distan]e mai mari fa]` de ora[: DN 73 (trece la nord de ora[ [i din care pornesc
DN 73D, DC 82 [i DC 83), DN 73B racordat la DN 73 \n localitatea Piscani \n apropierea punctului
de racordare al DC 82 la acela[i DN 73, DC 79 [i Dc 78 la care se racordeaz` DC 80 \n zona localit`]ii
Valea Mare, lâng` Pite[ti.

Lungimea total` a str`zilor orasului Mioveni este de 48,1 km (modernizate 33,1 km). Exist` cale ferat`:
Bucure[ti – Gole[ti – Mioveni – Câmpulung.

Sistemul de alimentare cu ap` este administrat de c`tre SC Automobile Dacia SA [i asigur` necesarul de ap`
pentru:
l Platforma industrial` DACIA
l Cartierul Mioveni [i Cartierul Coliba[i
l Al]i utilizatori de pe raza ora[ului Mioveni

Sursa de ap` este asigurat` din surse de suprafa]` – râul Târgului, priza de ap` Clucereasa [i cele 2 sta]ii de
pompare administrate de Compania Apele Române – Direc]ia Apelor Arge[ – Vedea Pite[ti.

Sistemul de canalizare func]ioneaz` gravita]ional acoperind \ntreaga suprafa]` a ora[ului (cartier Mioveni).

Ora[ul este racordat la energie electric` [i termic`.

Transportul rutier de persoane se face cu autobuze [i microbuze. Transportul elevilor din cartierele ora[ului
la [i de la [coal` se asigur` de c`tre autobuzul [i microbuzele prim`riei \n regim de gratuitate.

Se estimeaz` o cre[tere a sectorului serviciilor datorit` impactului crizei economice resim]ite la nivelul
popula]iei. Mul]i dintre locuitorii ora[ului Mioveni lucrau la Dacia, pân` ca acolo s` se fac` restructur`ri masive.

Unit`]i [colare pe raza ora[ului Mioveni:

- {coala General` Coliba[i


- {coala General` F`get
- {coala General` George Topârceanu
- {coala General` Liviu Rebreanu
- {coala General` Racovi]a de Jos
- {coala General` Racovi]a de Sus
- Liceul Iulia Zamfirescu
- Grupul {colar Coliba[i

II. DESCRIEREA {COLII

{coala „George Topârceanu” este situat` \n cartierul Mioveni, Zona Robea, \n partea de Nord-Vest a
ora[ului. Cartierul Mioveni mai cuprinde zonele Centru [i Auri. |n Zona Robea predomin` blocurile cu patru nivele.
Casele sunt mai rare [i \ncercuiesc zona de blocuri, fiind amplasate mai la periferie. Majoritatea oamenilor din zon`
lucreaz` la uzinele Dacia, loca]ia fiind considerat` una rezidential` muncitoreasc`.

181
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Nu exist` minorit`]i etnice semnificative, popula]ia fiind de etnie român` \n propor]ie de 99%. Restul
popula]iei apar]ine etniei rome. Popula]ia din zon` este mediu \nst`rit`. Se estimeaz` c` 2 persoane la mia de locuitori
sunt plecate la lucru \n str`in`tate, principalele destina]ii fiind Spania, Italia [i Germania.

Figura 73. Localizarea {colii „George Topârceanu” din Mioveni

{coala Nr.1 „Liviu


{coala „George Rebreanu”
Topârceanu”

Sursa: maps.google.com.

II.1. Dimensiune, istoric

{coala „George Topârceanu” din Mioveni (I-VIII) a fost dat` \n folosin]` \n anul 1996, având \n componen]`
52 de clase, 4 dintre ele cu profil sportiv.

Elevii [colii sunt implica]i \n activit`]i extra[colare de ecologizare.

Cadrele didactice solicit` [coala datorit` vecin`t`]ii municipiului Pite[ti. |n a asigura continuitatea sunt
probleme, datorit` aceluia[i motiv: apropierea municipiului Pite[ti care transform` [coala \n ramp` de lansare c`tre
Pite[ti. Sunt 40 cadre didactice localnice [i 20 naveti[tii, mare parte venind da la Pite[ti (18) [i de la Câmpulung (2).

„Faptul c` dintr-o localitate cu sate declarate cartier au ap`rut elevi care s`-[i \nsu[easc` la un anumit nivel
cunostin]ele, deprinderile, e un lucru \mbucur`tor. {i faptul c` oamenii (referindu-se la cadrele didactice) care nu to]i
erau din Mioveni, mul]i f`ceau naveta din Pite[ti sau din localit`]i din jur, au depus efort pentru a ajunge la un anumit
nivel \nv`]`mântul, cel pu]in \n [coala asta, e ceva deosebit. Sim]eau, probabil, c` e [coala lor, c` vin cu drag, c` au un
rezultat, [i asta \i mobiliza, [i pe profesori [i pe copii”. (directorul)

182
{COALA „GEORGE TOPÂRCEANU” DIN MIOVENI, JUDE}UL ARGE{

Figura 74. Cl`direa [colii

Sursa: http://www.georgetoparceanu.go.ro/

II.2. Unde continu` studiile absolven]ii cls a VIII-a?

Absolven]ii clasei a VIII-a continu` studiile la Grupul {colar de Construc]ii Ma[ini Nr. 2 Coliba[i (30), Liceul
Teoretic „Iulia Zamfirescu” Mioveni (32), Colegiul Na]ional „I.C. Br`tianu” (17), „Zinca Golescu”(11), „I. Barbu”(3),
„M. Teiuleanu”(11), Col. Tehnic „D. Dima” (7), „Al. Odobescu” (3) din Pite[ti, Gr. {c. M`r`cineni (5), Gr. {c.
„Armand C`linescu” Pite[ti (4), militar Breaza (2), Lic. Sportiv Pite[ti (5)…

60 % dintre copiii din fosta clas` au avut medii peste 8 : „Au avut o ambi]ie de a reu[i, de a termina cu bine
clasa a VIII-a [i de a merge la un liceu, ceea ce s-a [i \ntamplat. {efa de promo]ie a fost de la noi din clas` [i a intrat cu
9,90 ca medie de admitere. Eu zic c` au fost ni[te copii motiva]i de \nv`]atur`”. (diriginta) „Preferau Pite[tiul cei ce
depuneau [i eforturi \n acest sens [...] e o \nc`rc`tur` financiar` pe p`rinti s` fac` naveta la Pite[ti, pierd [i o groaz` de
timp [...] Faptul c` a luat fiin]` acest liceu teoretic, „Iulia Zamfirescu” (\n Mioveni) este un avantaj pentru p`rin]ii care
n-au venituri suficiente”. (directorul)

Dintr-o genera]ie ajung la facultate aproximativ 40. Din genera]iile mai vechi ajungeau aproximativ 80 (trebuie
]inut cont de faptul c` num`rul elevilor a sc`zut \n fiecare an).

Scoala se mândre[te \n mod deosebit cu elevii care particip` la olimpiade. |n istoria recent` a [colii exist`
elevi care au câ[tigat premii [i men]iuni la olimpiadele na]ionale de matematic` [i chimie. Directorul [colii se mândre[te
cu elevii ce provin din Mioveni [i ajung s` termine [efi de promo]ie la liceele frunta[e din Pite[ti.

II.3. Impresia general` l`sat` de dot`rile [colii

{coala este mare [i are un aspect pl`cut. Mobilierul, de[i nu este nou, este \n stare bun`.

Criterii urm`rite:
l clase luminoase – da;
l mobilier – \n stare bun`;
l whiteboard – nu; doar table cu cret`;
l laborator informatic`, Internet – da, dou` laloratoare (5 calculatoare au fost furnizate de c`tre
Inspectorat, mult mai multe cumparate din banii comitetului de p`rin]i, aproximativ 20, iar cel de-al
doilea laborator de informatic` a fost dotat prin Programul AL);
l alte laboratoare, material didactic – fizic`, chimie, biologie, material didactic suficient;

183
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

l sal` de sport – da;


l teren de sport – da;
l curte a [colii – da;
l grup sanitar \n interiorul [colii – da;
l starea cancelariei – bun`;
l nr. de volume din bibliotec` – 12.000 de volume \n stare bun`.

Elevii claselor a IX-a intervieva]i sunt mai mul]umi]i de condi]iile de studiu [i dotarile din Liceul „Iulia
Zamfirescu”, unde studiaz` \n prezent.

Prin colaborarea Consiliului Local Mioveni [i a Prim`riei, [coala este dotat` cu un grup de microcentrale care
\i asigur` independen]a energetic`. Din anul 2007, [coala beneficiaz`, tot cu ajutorul autorit`]ilor locale de sistem
modern de supraveghere video. Primarul a investit \n toate [colile din Mioveni [i a organizat programe de igienizare [i
dotare.

II.4. Problemele cu care se confrunt` [coala

Principalele probleme ale [colii (\n opinia) cadrelor didactice se concretizeaz` \n:

- Probleme ce ]in de disciplina elevilor (agresivitatea elevilor, refuzul de a purta uniforma) „Trebuie
schimbat` atitudinea fa]` de elevi. Nu trebuie s`-i vedem pe copii ca pe ni[te mici sclavi care trebuie
s` stea \n banc` [i s` asculte ce-i spun eu cu orice pre], adic` `la n-are dreptul s` comenteze”. (diriginta)

- Sc`derea popula]iei [colare \n zon`, ceea ce implic` problema unor posturi ce se vor desfiin]a [i
problema unor profesori ce vor r`mâne f`r` loc de munc`.

- Materia foarte \nc`rcat`

- Lipsa unor resurse pentru \nv`]area metodelor alternative de predare.

|n opinia dirigintei fostei clase a VIII-a, problemele de disciplin` pot fi mai u[or \n]elese dac` ne raport`m la
cauzele care declan[eaz` fenomenul, cauze ce ]in de specificul societ`]ii \n care tr`im [i care \[i pune amprenta asupra
personalit`]ii [i comportamentului copiilor: „Toat` lumea spune c` acum 20 de ani elevii erau mai cumin]i. ~sta-i un
slogan. <Acum sunt zv`p`ia]i, agita]i...> S-au schimbat [i vremurile. {i ei se adapteaz` la vremurile pe care le tr`im.
Acum au alte op]iuni, alte perspective, alte atrac]ii. [...] Trebuie s`-i \n]elegem a[a cum sunt ei [i s`-i accept`m. [...]
dar da, sunt diferi]i copiii pentru c` sunt vremurile diferite”. (diriginta)

Directorul completeaz` imaginea, identificând [i el propira-i list` de probleme ale [colii:

- Unii din colegii titulari pleac` s` lucreze \n alte domenii mai bine pl`tite, locul lor este luat de suplinitori,
iar calitatea \nv`]`mântului scade.

- Este total gre[it faptul c` nu mai exist` examen de admitere la liceu.

- Disciplina elevilor: influen]ele societ`]ii, familiei, ale str`zii, mass-mediei sunt mult mai puternice decât
influen]ele [colii. „{coala nu are al`turi decât familia, [i \ntr-o propor]ie foarte mic` pentru c` p`rin]ii
sunt ocupa]i, au câte 2 slujbe, ca s` fac` fa]` nevoilor. Timpul alocat copiilor este infim [i atunci [coala
r`mâne prima care s` influen]eze, dar e dificil”.

Elevii definesc altfel problemele cu care se confrunt`: „La liceu e destul de bine, dar nu prea, e mult prea greu,
ar trebui s` scrie c` e pu[c`rie `sta, nu e liceu. Ne \nchid por]ile”. „Profesorii cer prea mult de la noi”.

Elevii de la „Iulia Zamfirescu” sunt foarte critici cu privire la sistemul de \nv`]`mânt din România. |n opinia
lor, vina este atât a Ministerului, cât [i a profesorilor, a p`rin]ilor [i nu \n ultimul rând, a elevilor. „Educa]ia e bun`, dar
\n România nu prea [...] profesorii vor mereu mai mul]i bani [i noi suntem mereu prin[i la mijloc. [...] Nu vin a[a de
motiva]i s` vin` s` predea”.

184
{COALA „GEORGE TOPÂRCEANU” DIN MIOVENI, JUDE}UL ARGE{

III. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE

III.1. Absolven]ii de clasa a VIII-a

Trei din cei patru liceeni intervieva]i nu au vrut s` ajung` la Liceul „Iulia Zamfirescu”, ci vroiau s` mearg` la
Pite[ti, dar nu le-au dat p`rin]ii voie.

|n continuare, to]i elevii intervieva]i ar dori s` mearg` la facultate. Printre facult`]ile vizate se num`r`
Psihologie, Inginerie auto [i Medicin`. Elevii vor s` \[i continue studiile la Pite[ti sau Craiova.

III.2. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i?

Elevii ce au continuat studiile se v`d intra]i la facultate, fie la Pite[ti, fie la Craiova, [i consider` c`, pentru a
ajunge acolo unde \[i doresc, este nevoie s` treac` de pragul bacalaureatului, s` \nve]e [i s` fie ambi]io[i.

Elevii ce au \ntrerupt educa]ia au o imagine mai \nce]o[at` despre viitor: „Nu m` mai gândesc deloc (la
viitor)...”

P`rin]ii elevilor care au abandonat [coala prezint` a[tept`ri relativ modeste pentru viitorul copiilor lor:
„Muncitor, om de rând. Muncitor, ca orice om [...] Visurile mele erau, când erau ei mici, s` ias` oameni mari, nu ca
mine, s` muncesc...”

III.3.|ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i. Cât de important` este [coala


pentru reu[ita \n via]`?

To]i cei intervieva]i afirm` importan]a educa]iei pentru reu[ita \n via]`. Atât elevii, cât [i profesorii sunt
con[tien]i de hibele sistemului educa]ional din ]ar`. La nivel conceptual, educa]ia este un lucru benefic \n opinia tuturor.
|ns` felul \n care este ea aplicat` este deficitar. Diriginta consider` c` metodele de predare sunt \nvechite, c` atitudinea
fa]` de elevi este gre[it`; directorul [colii este de p`rere c` legile \nv`]`mântului sunt prost gândite, iar elevii sunt
ne\ncrez`tori \n sistemul educa]ional, simt c` aten]ia care ar trebui s` li se acorde \n procesul \nv`]`mântului este
lacunar` atât din partea p`rin]ilor, cât mai ales din partea profesorilor.

Directorul [colii consider` c` elevii din ziua de ast`zi nu mai au modele la care s` se raporteze, sau, \n orice
caz, modelele lor sunt gre[ite pentru c` intr` \n sfera persoanelor de tipul lui G. Becali sau Monica Columbeanu.
Gre[elile \ns` pornesc de undeva, de sus, sunt gre[eli ale sistemului educa]ional. Copiii au ca modele mini[tri ai educa]iei
ce nu [tiu câte stele are steagul UE.

De asemenea, elevii trateaz` [coala cu mult mai mult` superficialitate. Referatele pe care ace[tia le descarc`
de pe Internet sunt un bun exemplu \n acest sens, câteodat` le aduc la cursuri f`r` m`car s` le verifice dac` sunt scrise
corect. „Cei mai mul]i sunt nemotiva]i. Nu-i pasioneaz`, nu-i intereseaz` pentru c` avem programe \nc`rcate, materie
mult`, suntem tributari metodelor (\nvechite) [i atunci nu prea sunt atractive lec]iile [...] Toat` lumea discut` problemele
astea, dar nimeni nu face nimic”. (diriginta)

185
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

IV. PROBLEMA ABANDONULUI

IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon [colar

(1)V. (b`iat) [i A. (fat`) sunt doi fra]i care au abandonat [coala anul trecut. Provin dintr-o familie
dezorganizat`, mama este divor]at` de tat`l copiilor, dar continu` s` locuiasc` to]i \n acela[i apartament.
Mama lor consider` c` scandalurile pe care le avea cu so]ul, violen]a [i alcoolismul acestuia, au afectat
psihicul copiilor: „El venea la 1-2 noaptea, ne lua la omor din pat”. Copiii au fost diagnostica]i de c`tre
psihologul pe care l-au consultat la Pite[ti cu un nivel de inteligen]` sc`zut, dar nu \ndeajuns de sc`zut
pentru a li se \ntocmi dosare de handicap. V. are 15 ani [i ar fi trebuit s` fie \n clasa a IX-a (este a
VI-a), iar sora lui are 14 ani [i ar fi trebuit s` fie clasa a VIII-a (este a V-a). Dosarele celor doi fra]i nu
au fost retrase \n mod oficial de la [coal`, ei \nc` figureaz` \n catalog, doar c` A. nu a mai venit la
cursuri din semestrul I al anului trecut, iar V. din semestrul al II-lea. Ambii au r`mas repeten]i anul
[colar trecut din cauza num`rului mare de absen]e nemotivate [i pentru ca nu aveau destule note s` \[i
\ncheie situa]ia. |n acest an [colar ei au fost repartiza]i la alte clase, dar nu s-au prezentat la [coal` nici
m`car o dat`. Copiii au fost muta]i de la o [coal` la alta pe parcursul studiilor. „I-am mutat \n toate
[colile aici: i-am avut la [coala veche de aicea, i-am avut \n partea cealalt` la Liviu Rebreanu, i-am avut
pe la Stâlpeni, de acolo l-am adus aici, deci numai a[a... S`-i schimb, s` vedem...” (mama)

(2)O fat` ce venea de la casa de copii (pentru c` p`rintii s`i naturali au solicitat s` fie institu]ionalizat`,
din cauza situa]iei financiare precare), ar fi trebuit s` fie a VIII-a. Fata a abandonat [coala pentru c` a
ramas \ns`rcinat` [i a n`scut. Momentan fata este \n satul C`ld`raru.

(3)Un baiat, provenind tot dintr-o locuin]` social` a abandonat [coala când era \n clasa a VII-a. Cadrele
didactice nu [tiu unde locuie[te momentan, nici cu ce se ocup`.

IV.2. Ce fac acum cei care au abandonat?

Conform spuselor dirigintei, elevii care abandoneaz` ajung delincven]i, nu au nici un viitor. Cu toate acestea,
exist` [i excep]ii: „am avut cu ani \n urm` un elev, nu abandon efectiv (a renun]at dup` ce a absolvit clasa a VIII-a).
Tr`geam de el s` vin` la [coal`, cu suta de absen]e. [...] [i tot timpul m` \ntrebam, Dumnezeule, ce-o s` se aleag` de
asta? {i pân` la urm` am v`zut c`-[i g`sise loc de munc` [...] [i-a reg`sit drumul normal”. (diriginta)

Referindu-ne la cazurile studiate, unul dintre elevii ce au abandonat (V., din primul exemplu), spune: „Via]`
plictisitoare, câteodat` nu am ce face”. „{i nu te gânde[ti s` te \ntorci?” „Câteodat` da, câteodat` nu... când m` gândesc
la teste... nu”. „Pot s` stau (la [coal`) o or`, dou`, dup` aia nu mai rezist, tre’ s` stau o zi, trei acas`”.

Mama lui V. [i A. nu [tie foarte bine cu ce se ocup` cei doi atunci când ea este la serviciu. Exist` calculator
\n cas`, dar momentan este stricat. Copiii nu au internet acas`, mama a preferat s` nu le dea acces liber de teama
modului \n care ar putea fi folosit Internetul. Totu[i, V. poate fi g`sit mai mereu \n sala de Internet din ora[, dup` cum
el \nsu[i o spune: „Merge la munc`, [i de multe ori n-am [tiut”. Lucra cu ziua la o livad`, contribuia cu bani \n cas`.
„Acuma e prea mic s` mearg` la munc`, el a[a ar vrea, e muncitor, e s`ritor, dar e copil \nc`”. (mama)

A. st` acas`, se uit` la televizor. Uneori mai iese cu prietenele ei, dar din cauza firii sale dificile, se ceart`
mereu cu ele [i rup leg`tura pentru o s`pt`mân`, dou`. Fosta ei dirigint` spune c` o vede mereu pe strad` \mpreun`
cu cele dou` prietene ale sale, alergând de colo-colo. Nu salut` pe nimeni [i nu manifest` respect fa]` de cadrele
didactice. „Stau la televizor. Andreea mai iese pe afar`, dar nu comunic`, cu to]i se ceart`... [i s-o las singur`, s` stea
singur` \n camer`”. „A. e foarte rea, e jignitoare, d`râm` c` nu-i place casa, c` nu i-am f`cut o cas` mai mare [...]
Odat` m-a pus s`-mi dau cerceii jos, i-a b`gat la amanet [i [i-a luat pantaloni. Dac` acum vrea ceva, eu acum trebuie
s` fac”. (mama)

186
{COALA „GEORGE TOPÂRCEANU” DIN MIOVENI, JUDE}UL ARGE{

IV.3. Profilul elevilor care au abandonat [coala

V. [i A.
Familie de provenien]`:
l num`r fra]i – 2
l educa]ia p`rin]ilor – mama a absolvit 12 clase
l venituri – familia este sus]inut` de salariul de 600 de lei al mamei. So]ul nu pl`te[te pensie alimentar`
copiilor [i nu contribuie \n nici un fel la cheltuielile gospod`riei pe care o \mparte cu familia sa. „Eu stau
cu copiii mei \n dormitor, el st` \n sufragerie, cu toate c` sp`l, \i fac mâncare tot eu, doar c` nu se mai
ia de noi, vine, se culc`, ne las` \n pace. |nainte luam b`taie, c` altfel mai suportam, mai st`team, ne
luam omor, m-a luat salvarea”. (mama)
l ocupa]ii – ambii p`rin]i lucreaz`
l locuin]` – apartament cu dou` camere
l etnie – român`
l una din surse ne-a spus c` A. ar fi fost violat` de c`tre tat`l s`u. Nici mama, nici fratele nu au men]ionat
acest aspect.

Performan]` [colar`:
Diriginta copiilor care au abandonat sus]ine c` elevii nu \nv`]au deloc. Directorul \i nume[te „spectatori la
orele de curs”. Ambii au r`mas repeten]i din cauza num`rului mare de absen]e dobândite [i din cauza neimplic`rii \n
activit`]ile [colare. Fosta lor dirigint` sus]ine c` elevii [tiau literele alfabetului, dar c` nu aveau cursivitate \n scriere [i
vorbire. Cu toate acestea, ea nu consider` ca s-ar fi potrivit mai bine la o [coal` special`.

Atitudinea fa]` de educa]ie:


V. pare indiferent. Sus]ine c` e bine s` faci [coal`, dar nu ar vrea s` se \ntoarc`. Este speriat de teste, de
examene, de atitudinea colegilor fa]` de el.

l „E ca orice [coal`. La început eram încântat... pe urm` am început s` m` las”.


l „Ce reprezint` [coala?”„Profesori, teme, teste, ahh!”.
l „E important s` mergi la [coal`?” „P`i da, pentru servici, pentru carnet”.

IV.4. Motive invocate pentru abandon

Cadrele didactice identific` urm`toarele cauze ale abandonului:

1) Situa]ii familiale deosebite (abuzuri, violen]`, alcoolism)

2) Problema situa]iei financiare modeste nu este una real`: „Sunt [i copii care provin din familii cu venituri
nu foarte generoase, chiar restrânse [i vin la [coal`. {i eu am \n clas` chiar \n momentul `sta. Este
serios, curat, \ngrijit, vine la [coal`”.

3) Modul deficitar \n care li s-au inoculat copiilor ni[te no]iuni despre educatie: ce \nseamn` [coala? De
ce trebuie s` \nve]i? Cât trebuie s` \nve]i? „Nu po]i s` faci mare lucru cu [coala, dar f`r` [coal` nu po]i
s` faci nimic”.

4) Copiii \ncep s` chiuleasc`, familia nu poate s` \i controleze [i apoi se constat` c` nu mai e nimic de f`cut.

5) Programul prelungit de lucru al p`rin]ilor.

Dac` elevul revine la [coal` dup` ce a abandonat: „eu sunt `la cu pata deasupra capului c` am chiulit, se
simte prost... sau deja a prins gustul unei lenevii”. (diriginta)

P`rin]ii au o perspectiv` diferit`: „Deci nu mai vor. Dac` nu-mi d`deam interesul, nu-i mai ]ineam atâ]ia ani,
totu[i au fost bani cheltui]i [i `[tia... Au zis nu, <deci ori fugim de acas`, \n]elegi c` nu ne mai ducem [i gata> [...] Eu
plecam la munc`, ei ziceau c` pleac` la [coal`, primeam telefon c` n-au fost la [coal`”. (mama lui V. [i A.)

187
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Pân` \n clasa a IV-a, \i aducea mama la [coal`, avea mai mult timp liber pentru c` nu lucra. Din momentul
\n care mama [i-a luat un serviciu solicitant, copiii au \nceput s` lipseasc` sistematic. Când erau copiii la [coala „Liviu
Rebreanu” din localitate, mama lor [i-a pierdut serviciul pentru c` venea cu fata la [coal` [i st`tea cu ei la toate orele,
ca s` nu plece.

Elevii prezint` alte puncte de vedere. V. sus]ine c` a renun]at la cursuri pentru c` a fost \ndemnat de sora sa.
Punctul s`u de vedere este sus]inut [i de profesori. |ntâi, cei doi fra]i au absentat foarte mult, profesorii nu au putut s`
le \ncheie situa]ia, apoi ei au renun]at de tot. Motivele sale ]in \n primul rând de slaba sa voin]`: „Dar a[a sunt eu, când
zic c` fac ceva, dup` aia dau \napoi, când fac ceva, dup` aia gre[esc [i tot a[a”. |n cel de-al doilea rând, nu \i place [coala,
nu \i place s` \nve]e [i nici s` fac` teme. Ultimul s`u motiv, dar la fel de puternic, este atitudinea clasei fa]` de el, are
impresia c` restul colegilor \l privesc cu superioritate.

IV.5. Motive pentru a merge mai departe (conform absolven]ilor clasei a VIII-a
ce au continuat educa]ia)

Cei mai multi dintre absolven]ii intervieva]i nu au reu[it s` intre la liceul unde [i-au dorit, chiar dac` ei sus]in
c` ar fi avut [anse reale. P`rin]ii nu i-au l`sat s` p`r`seasc` Mioveniul pentru a-[i urma studiile la Pite[ti.

Ei [tiu c` educa]ia este bun` [i c` nu pot reu[i \n via]` f`r` a \nv`]a. P`rin]ii sunt cei care \i „\mping” de la
spate s` \nve]e, dar ei nu percep aceasta ca fiind un lucru r`u. Am discutat cu o elev` care [i-ar fi dorit ca p`rin]ii ei s`
fie mai implica]i \n educa]ia ei: „P`rin]ii nu prea se ocup` c` sunt cu serviciile, uit` c` mai au [i copii”.

IV.6. Profilul clasei din care au abandonat copiii

Clasele \n care au fost cei doi fra]i erau foarte omogene. Nivelul claselor era destul de ridicat. A. [i V. au ajuns
la [coala „George Topârceanu” prin transfer. Ei nu au fost accepta]i de restul clasei, fiind [i mai mari ca vârst` decât
restul copiilor. Colegii au fost acuza]i de discriminare, elevii care au abandonat sus]inând c` ei reprezentau un motiv
de amuzament pentru restul clasei. Diriginta clasei afirm` \ns` c` acestea sunt „motive inventate” de cei doi fra]i.

Prietenii celor doi nu se num`r` printre colegii de clas`, sunt copii din vecin`tate sau de la fosta lor [coal`,
„Liviu Rebreanu”. Cadrele didactice povestesc despre Valentin c` este un b`iat cu un caracter agresiv; a fost implicat
\n multe conflicte:

„Mai râdeau de mine... unii, nu to]i. Mai f`ceau câte-un mi[to... m` ab]ineam s` nu-i bat”.
„Te-ai b`gat vreodat` \ntr-o b`taie?”
„O dat`”.
„O dat`?”
„De mai multe ori, cu toat` clasa”. (V.)

188
{coala Nr. 15 din Pite[ti,
jude]ul Arge[

Investigator principal:
Iulia Cristea

Expert local:
Emil Necu]`

Informa]iile utilizate \n acest raport provin din surse variate.

l Interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, informa]ii publice listate pe site-ul primariei ora[ului, date
statistice raportate de INS si de MEC, prin unit`]ile [colare studiate, au fost utilizate pentru descrierea general`
a contextului social [i educa]ional.
l Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:
m Interviu cu directorul [colii;
m Interviu cu diriginta clasa a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent).
Au existat trei cazuri recente de abandon [colar la {coala Nr.15. Doi dintre copiii care au abandonat au plecat
\mpreun` cu p`rin]ii lor \n str`in`tate, iar cel de-al treilea nu a putut fi localizat de c`tre persoanele implicate \n acest proiect.
Am reu[it s` reconstituim povestea sa din m`rturiile celor ce l-au cunoscut sau au auzit de cazul s`u.
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

Pite[tiul a fost atestat documentar la 20 mai 1388, printr-un act al domnitorului Mircea cel B`trân. El s-a
dezvoltat ca ora[ul-târg, predominante fiind sectoarele comercial, me[te[ug`resc [i agricol.

Municipiul Pite[ti, re[edin]` a jude]ului Arge[, este situat \n partea de centru-sud a României la 120 de km
de capital`. Suprafa]a municipiului Pite[ti este de 4.073 ha (m`surat` \n anul 2003). Populatia municipiului Pite[ti era
\n 2006 de 170.217 locuitori.

Tabelul 1. Evolu]ia popula]iei municipiului Pite[ti

Indicator 2003 2004 2005 2006

Popula]ia total` – la 1.VII (stabil`) 173739 171498 171071 170217

Popula]ia la 1.VII - femei 90046 89068 89034 88723

Popula]ia cu domiciliul \n localitate la 1.VII 173100 171531 170511 169980

Stabiliri de domiciliu \n localitate 2090 1771 1641 2294

Plec`ri cu domiciliul din localitate 3361 3815 2760 3230

Datele au fost extrase din fi[a localit`]ii, oferit` de Direc]ia Jude]ean` de Statistic` Arge[ \n iunie 2008.

Pite[tenii sunt angaja]i \n principal \n industria constructoare de ma[ini, SC Automobile Dacia SA fiind
principalul angajator. Industria este dezvoltat` [i pe alte subramuri: chimie [i petrochimie (marii angajatori din aceast`
subramur` fiind ARPECHIM a SNP PETROM.), industria metalurgic` [i a construc]iilor metalice, industria textil`,
industria de prelucrare a lemnului, industria alimentar` [i construc]ii.

Tabelul 2. Structura agen]ilor economici din Pite[ti pe criterii de activitate

Activitate Num`r societ`]i |n func]iune

Comer] 5.986 4.950

Industrie 1.358 1.111

Servicii 5.872 5.449

Agricultur` 158 133

Construc]ii 668 613

Total 14052 12.266


Sursa: http://www.primariapitesti.ro/portal/arges/pitesti/portal.nsf/AllByUNID/6513F6D9C0438C0FC22572EB001FD2E1?OpenDocument

II. DESCRIEREA {COLII

{coala este amplasat` \n zona de Nord a ora[ului, \n cartierul G`vana II. |n spatele [colii se afl` o p`dure.
G`vana este un cartier de blocuri muncitore[ti. Majoritatea oamenilor din zon` lucreaz` la Uzinele Dacia [i la Arpechim,
dar [i la IMM-uri cu profil industrial. Zona este compus` din indivizi cu un nivel mediu de educa]ie. Nivelul de trai al
cartierului este unul mediu, ca [i \n restul ora[ului. Structura etnic` a zonei nu se diferen]iaz` cu mult de structura
etnic` a Pite[tiului, cu popula]ie majoritar român`.

190
{COALA NR. 15 DIN PITE{TI, JUDE}UL ARGE{

Figura 75. Localizarea [colii pe harta ora[ului

Sursa: maps.google.com.

II.1. Dimensiune, istoric

{coala a fost \nfiin]at` \n 1977. La vremea aceea \n zon` existau doar dou` [coli, iar {coala nr. 15 func]iona
cu un num`r mare de elevi. La un moment dat [coala a avut 3000 de elevi care \nv`]au \n trei schimburi. Dup` 1990,
a mai fost dat` \n folosin]` o nou` [coal` \n cartier, iar num`rul elevilor de la {coala nr. 15 s-a diminuat. Momentan \n
[coal` se \nva]` \n dou` schimburi.

{coala nr. 15 are un efectiv de 556 de elevi, 13 clase primare [i 10 clase la \nv`]`mântul gimnazial. |n plus,
[coala g`zduie[te 151 de pre[colari, 5 grupe de gr`dini]`.

{coala este amplasat` \n zona de Nord a ora[ului, \n cartierul Gavana II. Dup` cum afirm` [i directoarea, „este
o [coala de cartier, un cartier muncitoresc, unde majoritatea p`rin]ilor sunt muncitori. Mai pu]ini sunt cu studii
superioare. [...] Clasele sunt omogene [...] la nivel mediu, pot spune. Sunt [i copii cu posibilit`]i de[i provin din p`rin]i
mode[ti, copii dornici s` \nve]e, care s-au afirmat [i care au mers la licee foarte bune, chiar avem cazuri din familii
dezorganizate când copiii au fost [efi de promo]ie”. (directorul)

191
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

II.2. Impresia general` l`sat` de [coal`

{coala este una obi[nuit`, o cl`dire destul de mare, dar cu aspectul unei [coli de cartier. Construc]ia nu se
eviden]iaz` cu nimic \n mod deosebit. Holurile sunt gri, dar s`lile de clas` sunt \nc`p`toare [i luminoase. Spa]iul destinat
gr`dini]ei arat` mai prietenos decât restul [colii.

Figura 76. Elevii ciclului primar \n recrea]ie

Criterii urm`rite:
l clase luminoase – da;
l mobilier – \n stare bun`;
l whiteboard – nu;
l laboratoare, material didactic – cabinet de român`, matematic`, informatic` (calculatoare, Internet),
cabinet de geografie, cabinet metodic al \nv`]`torilor, psihopedagogic, de istorie, de limba englez`;
l sal` de sport – este impropriu denumit` sal` de sport deoarece este de dimensiunea unei sali de clas`;
l teren de sport – da;
l curte a [colii – da;
l grup sanitar \n interiorul [colii – da;
l starea cancelariei – bun`;
l nr. de volume din bibliotec`, vechimea acestora – 14.000 de volume, [i vechi [i noi, ultimele volume
provenind din fonduri de la Guvern destinate \mbun`t`]irii fondului de carte din [coli.

Elevii sus]in c` liceele unde sunt \n prezent le sunt oferite mai multe facilit`]i din punct de vedere al dot`rii
s`lilor de clas`, laboratoarelor [i s`lilor de internet. Cu excep]ia unei eleve care \nva]` acum la Liceul Economic [i c`reia
„\i cade tavanul \n cap” la [coal`, to]i sunt mai mul]umi]i de condi]iile de la liceu decât de cele din [coala general`.
Principalele atrac]ii sunt dotarea complet` a laboratoarelor [i s`lile de sport mult mai mari.

192
{COALA NR. 15 DIN PITE{TI, JUDE}UL ARGE{

II.3. Problemele cu care se confrunt` [coala

Principalele probleme ale [colii (\n opinia) directorului sunt listate mai jos:

- {coala nu are o sal` de sport adev`rat`, ci o \nc`pere de m`rimea unei s`li de clas`. Pe timpul iernii,
elevii nu \[i pot desf`[ura \n mod adecvat orele sportive. |n plus, nu exist` posibilitatea ca dou` clase
s` participe simultan la ora de sport.

- Directoarea dore[te ca \n fiecare clas` s` existe cel pu]in un calculator [i un video-proiector.

- Ar fi nevoie de \nfiin]area unui afterschool ([coal` dup` [coal`): „Ar fi nevoie de un spa]iu, pentru c`
trebuie [i sal` de mese... {i profesorii trebuie pl`ti]i [...] P`rin]ii nu au timp [i acicea ne confrunt`m cu
foarte mari probleme, ei pleac` diminea]a, vin seara, ei nu au timp... Se vede copilul nesupravegheat,
ei stau pe afar`, sunt copii care nu pun absolut deloc mâna pe carte. Vin la [coal` de multe ori cu c`r]ile
pe care le-au avut \n ziua precedent`”. (directorul)

Elevii, la rândul lor spun c` ar trebui s` existe o comunicare mai bun` \ntre elevi [i profesori. Ar trebui s` se
desfiin]eze uniforma obligatorie.

Diriginta intervievat` este nemul]umit` de rela]ia [colii cu p`rin]ii elevilor. Ea nu consider` c` [coala ar avea
vreo problem`, ci p`rin]ii nu \[i aloc` timp suficient pentru a se implica mai mult \n via]a copiilor. De aici deriv`
problemele de atitudine [i de comportament ale elevilor, care devin \n mod implicit problemele [colii.

l „{colii în mod deosebit cred c` îi lipse[te colaborarea cu p`rin]ii. Îi lipse[te [colii, nu [coala are deficien]e în
colaborare”. (diriginta)
l „(Din problemele emo]ionale ale copiilor) deriv` [i deregl`ri de comportament, pentru c` ne[tiind s` socializeze
într-un grup de colegi, atunci ei î[i aplic` propriile lor metode de a aborda discu]ia [i de multe ori acestea nu sunt
chiar amicale”. (diriginta)

Rela]ia [colii cu Prim`ria [i Consiliul Local este foarte bun`. |n ultimii ani [coala a primit mul]i bani, din care
a reu[it s` deschid` gr`dini]a. De asemeni, tot din fondurile primite de la Primarie, s-a renovat parterul [colii.
Directoarea este foarte mul]umit` de rela]ia cu autorit`]ile locale, dar mai pu]in de implicarea p`rin]ilor \n via]a [colii.
Cei mai angaja]i \n problemele [colii sunt p`rin]ii pre[colarilor, care sus]in financiar institu]ia prin sponsoriz`ri.

II.4. Unde continu` studiile absolven]ii cls. a VIII-a?

Dup` \ncheierea clasei a VIII-a, 70% merg la licee, restul la [coala profesional` (licee tehnologice). „To]i au
fost cuprin[i \ntr-un ciclu superior. Deci nu a r`mas nici un copil necuprins, cu excep]ia celor dou` cazuri pe care le-
am avut anul trecut, care au abandonat, de fapt au abandonat acum doi ani [...] exact \n clasa a VIII-a au abandonat”.
(directorul)

To]i fo[ii elevi ai dirigintei cu care am discutat au continuat studiile, cei mai mul]i la licee foarte bune,
consider` diriginta. „Unde vroiau s` ajung` au [i ajuns, la liceele respective”. (diriginta) Dintr-o clas` cu un efectiv de
23 de elevi, 18-19 au mers la licee teoretice, restul la licee cu profil industrial. |n genera]iile trecute existau mai mul]i
elevi care s` urmeze cursurile [colilor de arte [i meserii. Noile genera]ii de elevi se orienteaz` mai mult spre liceele
teoretice.

Directoarea [colii afirm` c` exist` clase unde aproximativ 80% dintre elevi ajung la facultate, dar exist` [i
clase care dau facult`]ilor mai pu]ini studen]i. „Copiii buni, copiii care sunt interesa]i de [coal`, fac [i o facultate. Fa]`
de acum 5-6 ani merg mai mul]i. Probabil c` s-a [i intrat mai u[or la facultate fa]` de acum câ]iva ani când intrau \n
urma unui examen. Acuma au intrat pe unde au avut locuri”. (directorul)

Diriginta este foarte \ncântat` de fosta ei clas`. M`rturise[te c` la \nceput era o clas` eterogen`, dar spre
finalul clasei a VIII-a „au str`lucit”, media cea mai mic` fiind de 8,42 la sfâr[itul anului [colar. „Din genera]iile celelalte,
trei sferturi au urmat facultatea... \n Pite[ti. Mul]i [i-au g`sit de lucru, cel`lalt sfert, [i-au g`sit de lucru \n str`in`tate”.
(diriginta)

193
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Copiii cu care [coala se mândre[te sunt cei ce particip` la concursuri [i olimpiade [colare. Din câte au povestit
directorul [i diriginta fostei clase a VIII-a, destui elevi ai {colii Nr. 15 ajung premian]i la olimpiade, mai ales \n fazele
jude]ene. „Avem copii cu care ne mândrim, avem. Am avut [i la olimpiada na]ional` de chimie \n 2003- 2004 un elev
care a luat locul 7 pe ]ar`. Avem la olimpiad` la fazele jude]ene copii premian]i, la concursuri de matematic`. La cei de
clasa a IV-a chiar am luat... numai anul trecut s-au luat trei premii intâi la olimpiada de matematic` ” (directorul)
„Avem elevi care au luat chiar locul II la olimpiada jude]ean`”. (diriginta)

Copiii care au avut performan]e proveneau din familii \n care p`rin]ii erau implica]i \n via]a elevului, iar elevul
era mult mai bine supravegheat. |n plus, elevii premian]i au con[tientizat rolul pe care [coala \l are \n via]a lor [i „au
reu[it pe propriile lor puteri”.

III. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE ELEVILOR DE LA EDUCA}IE

III.1. Cât` [coal` \[i doresc s` fac` absolven]ii de clasa a VIII-a?

Diriginta consider` c`, la nivelul aspira]iilor [i inten]iilor de viitor, fo[tii ei elevi nu se \ndep`rteaz` de tendin]a
general` a copiilor de vârsta lor, majoritatea dorind s` devin` avoca]i, medici, profesori.

Trei dintre elevii de clasa a IX-a intervieva]i au ajuns la liceul „Zinca Golescu”, o eleva la liceul „Br`tianu”,
iar cealalt` elev` la „Liceul Economic”, toate \n Pite[ti. To]i au ajuns la liceul unde [i-au dorit.

Elevii clasei a IX-a care au fost intervieva]i vor s` continue studiile la facultate, la ASE, Drept si Medicin`
(Cardiologie, Stomatologie). Mul]i s-au gândit chiar s` fac` dou` facult`]i; o parte din ei \[i doresc s` lucreze \nc` din
timpul studiilor universitare.

Elevii par destul de maturi [i \[i doresc independen]` financiar` cât mai curând. O singur` elev` pare c` nu
se poate desp`r]i de familie, nici m`car cu gândul, ea se imagineaz` peste [apte ani „la mama [i la tata acas`”.

III.2. Diferen]e \ntre [coala general` [i liceu

Din câte spun elevii, totul e diferit la liceu fa]` de [coala general`, „profesorii sunt mai cumin]i”, modul de
predare e diferit, e „mai calm”. Patru din cinci elevi au afirmat c` le place mai mult la liceu decât la [coala general`.
Eleva care reprezint` excep]ia \n cazul de fa]` consider` c` la [coala general` profesorii erau mai \ng`duitori [i mai
toleran]i decât sunt la liceu.

|n zon`, se folose[te sintagma „profesor cuminte”, venind din partea elevilor. Am cerut elevilor de clasa a IX-a
o defini]ie a profesorului cuminte: „Care nu este exigent, nu ]ip`, care, dac` nu [tii, nu \]i pune 2, \]i pun doar dat`...”

Elevii par c` s-au integrat foarte bine \n noile clase de la liceu, [i-au f`cut deja prieteni, cu care \[i petrec [i o
mare parte din timpul lor liber. „Suntem mai uni]i, adic` foarte uni]i, c` \n general` nu eram deloc. Dac` e s` plec`m
de la or`, plec`m to]i”. „Colegii sunt de treab`, dar se roag` de unii copii s` plece chiar dac` ei nu vor [...] Da, eu sunt
din cei care vor s` r`mân`. [...] Nu vreau s` am nota sc`zut` la purtare din cauza unor absen]e”.

Comparativ cu fo[tii colegi din general`, colectivele se \ncheag` mai bine atunci când exist` cooperare mai ales
\n ceea ce prive[te chiulul \n mas`. Cei ce sunt de acord s` lipseasc` de la ore sunt mai u[or accepta]i \n grup decât cei
ce prefer` s` r`mân`.

|ntreba]i care este cel mai frumos aspect care le place la liceu, elevii claselor a IX-a au r`spuns \n unanimitate:
„colegii”.

194
{COALA NR. 15 DIN PITE{TI, JUDE}UL ARGE{

III.3. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i?

Elevii ce au continuat studiile se v`d intra]i la facult`]ile pe care [i le doresc, la Bucure[ti. Unii merg [i mai
departe [i se viseaz` \n propriul cabinet stomatologic sau cardiologic, dotat cu cele mai performante aparaturi. Eleva care
vrea s` dea la Drept \[i imagineaz` viitorul \ntr-un cabinet de avocatur`. Ei par c` [i-au conturat destul de bine ceea ce
vor s` fac` \n viitor, majoritatea [tiind deja ce facult`]i \[i doresc s` urmeze [i ce specializ`ri s`-[i aleag`. Profilul clasei
la care sunt acum la liceu coincide cu drumul de viitor pe care [i l-au ales: cei ce studiaz` [tiin]e ale naturii s-au orientat
spre Medicin`, cei de la [tiin]e sociale spre Drept.

III.4. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i

De[i elevii sus]in c` vin la [coal` mai mult din obliga]ie decât de dragul [colii, to]i par con[tien]i de importan]a
pe care o are educa]ia pentru reu[ita \n via]`. Ei recunosc c` sunt „\mpin[i din spate” de p`rin]i, care nu [tiu decât un
cuvânt, pe care \l repet` obsesiv: „|nva]`! |nva]`! |nva]`!” P`rerile elevilor cu privire la elementul cel mai important care
\i va ajuta s` ajung` acolo unde \[i doresc converg [i ele c`tre acela[i cuvânt magic: „\nv`]`tura”.

l „E important s` mergi la [coal`, altfel am fi ni[te analfabe]i... bine, unii chiar sunt [i a[a”. (elev cls. a IX-a)
l „Dac` vrei s` ajungi ceva în via]`, chiar trebuie s` vii la [coal`”.
l „Dac` nu vii la [coal`, nu ai cultur` general`”.

Atitudinea fa]` de educa]ie a elevilor \n general: \n viziunea dirigintei, copiii sunt influen]a]i \n mod negativ
de modelele pe care le ofer` societatea centrat` pe valori capitaliste [i mai pu]in pe valori culturale. De aici, elevii pornesc
cu o viziune distorsionat` asupra educa]iei, cu modele ce reprezint`, de fapt, non-valori. Vinova]i pentru aceast` situa]ie
sunt p`rin]ii, care nu \[i g`sesc timpul necesar pe care s`-l dedice copiilor.

l „Atitudinea elevilor fa]` de educa]ie este copiat` din mass-media. [...] Valorile lor activeaz` prin sfera mondenului.
[...] Copiii s-au schimbat de la o genera]ie la alta: pe plan intelectual au evoluat, pe planul afectivo-emo]ional, mai
pu]in, asta având în vedere deschiderea p`rin]ilor c`tre ei, sau, mai bine zis, lipsa de timp a p`rin]ilor. Se izoleaz`
\n activit`]i personale, de multe ori singuri: în fa]a televizorului, în fa]a calculatorului... [i atunci î[i creeaz` lumea
lor [i nu mai interac]ioneaz` cu ceilal]i”. (diriginta)

III.5. Ce reprezint` [coala pentru elevii clasei a IX-a?

{coala este pentru ei un spa]iu de socializare, un loc unde \]i \mbog`]e[ti cuno[tin]ele, dar temele [i prezen]a
la ore este câteodat` perceput` ca fiind o povar`. |n cadrul discu]iei cu liceenii s-a format opinia general` c` elevii vin
la [coal` \n virtutea unui sentiment de obliga]ie (de teama p`rin]ilor sau a sanc]iunilor). Una dintre eleve [i-a sus]inut
punctul de vedere pân` la cap`t, pe acela c` ea chiar vrea s` \nve]e, \n timp ce colegii s`i \ncercau s` o conving` de natura
motiva]iilor constrâng`toare ce o determinau, de fapt, pe aceasta s` vin` la [coal`.

l „Tortura”.
l „M` duc la [coal` ca s` am de unde s` vin”.
l „Copiii se duc la [coal` mai mult din obliga]ie, nu c` vor s` înve]e”.
l „Eu m` duc la [coal` c` vreau s` înv`], nu e obliga]ie [...] [i aici îmi fac mai mul]i prieteni”.
l „({coala e locul în care) po]i s` afli mai multe lucruri noi”.

195
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

IV. PROBLEMA ABANDONULUI

IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon [colar din 2008

Sunt trei elevi ce au abandonat:


l F. – fat`, clasa a VIII-a
l S. – fat`, clasa a VIII-a
l A. – b`iat, clasa a VII-a

„F. [i S. au r`mas repetente \n primul an, nevenind s` \[i \ncheie situa]ia la sfâr[itul anului [colar [i au plecat
din semestrul II al anului [colar 2007-2008. {i un b`iat care a abandonat \n clasa a VII-a”. (director)

„Sunt foarte pu]ine cazuri, dac` ar fi un caz la genera]ie. […] De obicei cine termin` clasa a VIII-a continu`
[i la liceu”. (diriginta)

IV.2. Ce fac acum cei care au abandonat?

Elevele care au abandonat \n clasa a VIII-a sunt plecate \n str`in`tate. Cadrele didactice au discutat cu mama
elevului care a renun]at la studii \n clasa a VII-a. Pe atunci, b`iatul se mutase la ]ar`, la bunica lui [i lucra. Mama a depus
la secretariatul [colii o declara]ie prin care \[i d`dea acordul ca fiul s`u s` nu mai continue studiile, motivând dorin]a
acestuia de a munci. Din p`cate, respectiva declara]ie nu a mai fost gasit` \n arhiva secretariatului.

IV.3. Profilul elevilor care a abandoneaz` [coala

Majoritatea copiilor care abandoneaz` provin din familii dezorganizate. P`rin]ii fie sunt pleca]i din ]ar`, fie,
dac` sunt \n ]ar` [i lucreaz`, nu au timp s` \[i supravegheze copiii. Elevii care abandoneaz` sunt copii sc`pa]i de sub
controlul p`rin]ilor.

Diriginta consider` c` problemele financiare nu ar fi o piedic` \n calea educa]iei [i c` familiile nu au nevoie


de foarte mul]i bani pentru a investi \n educa]ia obligatorie. Punctul s`u de vedere este \nt`rit de programul „Cornul [i
laptele” [i de bursele sociale pe care le primesc elevii din familii cu posibilit`]i sc`zute.

V. MOTIVE INVOCATE PENTRU ABANDON

Cadrele didactice identific` mai multe surse ale abandonului:


1 - familii dezorganizate „Din cauza familiei dezorganizate. Mama s-a rec`s`torit cu un alt tat`, au
probleme... Pe el l-a cam renegat tat`l actual [i a stat mai mult pe la ]ar`. Nu a vrut, efectiv nu a avrut,
am adus-o aici (pe mama), aici a spus c` efectiv nu vrea s` mai vin` la [coal`, el vrea s` munceasc`”.
(directoarea); „Din cauza familiei dezorganizate, din lipsa de timp, p`rintele care are grij` de el nu are
timpul suficient s`-l urm`reasc`”. (diriginta)

2 - plecarea din ]ar` a p`rin]ilor – \ntr-un final, copilul renun]` la [coal` [i pleac` din ]ar` \mpreun`
cu unul din p`rin]i. Astfel de cazuri provin din familii dezorganizate. P`rin]ii se despart [i unul din ei
se hot`r`[te s` plece \n alt` ]ar` s` lucreze. Cele dou` fete care au abandonat [coala \n clasa a VIII-a
sunt plecate \n str`in`tate.

3 - copiii aleg s` munceasc` – B`iatul care a abandonat studiile \n clasa a VII-a nu vrea s` se mai
\ntoarc` la [coal` deoarece lucreaz`. Pentru c` nu era dorit de tat`l s`u vitreg, s-a mutat la ]ar` \mpreun`
cu bunica sa. Nu l-am putut localiza.

196
{COALA NR. 15 DIN PITE{TI, JUDE}UL ARGE{

V.1. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii de a VIII-a)

O bun` parte dintre elevi vorbesc despre meritul p`rin]ilor care s-au ocupat de ei, le-au pl`tit medita]iile [i
s-au implicat activ \n activitatea lor [colar`. De[i cei mai mul]i privesc [coala ca pe o povar`, [tiu c` munca lor va fi
\ncununat` de succes la finalul drumului. Ei merg mai departe cu gândul la o carier` \mplinit` [i cu teama de a nu
dezam`gi familia care a investit \n educa]ia lor.

V.2. Cine decide \n cazurile de abandon

|n opinia dirigintei, \n cazurile de abandon, p`rin]ii sunt responsabili deoarece nu \[i g`sesc timpul necesar s`
se preocupe de copiii lor, \ns`, când se pune efectiv problema de a abandona [coala, elevii sunt cei care au ultimul
cuvânt, ei iau decizia. Fiind deja ie[iti de sub controlul p`rin]ilor, ace[tia din urm` nu mai au autoritatea s` se opun`.
„Cred c` elevul... tocmai pentru c` au sc`pat de sub observa]ia p`rin]ilor, iar ei nu-l mai pot controla”. (diriginta)

197
{coala Nr.16 din Pite[ti,
jude]ul Arge[

Investigator principal:
Iulia Cristea

Expert local:
Emil Necu]`

Informa]iile utilizate \n acest raport provin din surse variate.

l Interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, informa]ii publice listate pe site-ul prim`riei ora[ului, date
statistice raportate de INS [i de MEC, prin unit`]ile [colare studiate, au fost utilizate pentru descrierea general`
a contextului social [i educa]ional.
l Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:
m Interviu cu directorul scolii;
m Interviu cu diriginta clasei a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviu cu un elev care a abandonat studiile;
m Interviu cu un elev care a fost transferat la programul de studii f`r` frecven]`;
m Interviu cu mama elevului care a a fost transferat la programul de studii f`r` frecven]` (sora lui a
abandonat [coala din motive de s`n`tate).
{COALA NR.16 DIN PITE{TI, JUDE}UL ARGE{

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

I.1. Istoric, amplasare, dimensiuni, perspective de dezvoltare

Pite[tiul a fost atestat documentar la 20 mai 1388, printr-un act al domnitorului Mircea cel B`trân. El s-a
dezvoltat ca ora[ul-târg, predominante fiind sectoarele comercial, me[te[ug`resc [i agricol.

Municipiul Pite[ti, re[edin]` a jude]ului Arge[, este situat \n partea de centru-sud a României la 120 de km
de capital`. Suprafa]a municipiului Pite[ti este de 4.073 ha (m`surat` \n anul 2003). Popula]ia municipiului Pite[ti era
\n 2006 de 170.217 locuitori.

Pite[tiul este alc`tuit din cartierele Banat, Calea Bucure[ti, Central, Dacia, Eremia Grigorescu, Exerci]iu,
Craiovei, Fra]ii Gole[ti, G`vana, Negru Vod`, Popa {apc`, Prundu, R`zboieni, Teilor-M`r`[e[ti, Trivale [i Tudor
Vladimirescu. Cartierul Banat, cel \n care este amplasat` {coala Nr. 16 „I.L. Caragiale” este unul majoritar
muncitoresc, foarte mul]i oameni din zon` lucreaz` la Arpechim [i la uzinele Dacia, dar exist` si o propor]ie \nsemnat`
de intelectuali \n zon`.

Popula]ia cartierului se afl` \n jurul valorii de 11.000. Este un cartier \ngrijit, format \n mare parte de str`zi
cu blocuri. Strada Banat, cea care d` numele cartierului, este format` exclusiv din blocuri de patru etaje, construite
\nainte de Revolu]ie. Cei care locuiesc \n aceste blocuri par a avea un nivel mediu de trai, \n parc`ri vedem ma[ini de
toate felurile, cele mai multe Dacia, modele vechi [i noi. Pu]ine apartamente sunt dotate cu instala]ii de aer condi]ionat.
Cartierul este m`rginit de str`zi de case noi [i vile. Cei de aici au un nivel mai bun de trai decât cei ce locuiesc \n zona
de blocuri.

I.2. Principalele ocupa]ii si principalii angajatori

Pite[tenii sunt angaja]i \n principal \n industria constructoare de ma[ini, SC Automobile Dacia SA fiind
principalul angajator. Industria este dezvoltat` [i pe alte subramuri: chimie [i petrochimie (marii angajatori din aceast`
subramur` fiind ARPECHIM a SNP PETROM.), industria metalurgic` [i a construc]iilor metalice, industria textil`,
industria de prelucrare a lemnului, industria alimentar` [i construc]ii.

II. DESCRIEREA {COLII

II.1. Dimensiune, istoric

{coala este situat` \n partea de Vest a ora[ului Pite[ti, \n cartierul Banat. Deoarece Pite[tiul are o form`
alungit`, putem spune c` [coala este destul de aproape de centru.

199
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 77. Amplasarea {colii Nr.16 „I.L. Caragiale” (cartierul Banat)

Sursa: maps.google.com.

{coala a fost construit` \n 1977. Motivul pentru care a fost construit` este num`rul mare de elevi de vârst`
[colar` din zon`. |n primii ani de func]ionare, [coala a avut 1800 de elevi ce \nv`]au \n trei schimburi.

Din 1996 pân` \n 2004, \n [coal` a func]ionat [i Liceul Sportiv, care nu a avut niciodat` o cl`dire proprie.

l „(Elevii de la Sportiv) aveau program diferit [i atitudine diferit` fa]` de ceilal]i copii. Ei prefer` cumva s` î[i degaje
tensiunile [i nervii acumula]i în timpul sporturilor pe care le practic` [i aveam numai nepl`ceri prin [coal`. [...]
Nu po]i s` pui copii mici de clasa întâi lâng` cei mari de clasa a XII-a. S-au mutat, dar împ`r]im cu ei sala de sport:
deci, diminea]a de la 8 pân` la 16 noi avem sal` de sport [i de la 16 î[i desf`[oar` voleiul [i handbalul la noi”.
(directorul)

II.2. Unde continu` studiile absolven]ii cls. a VIII-a?

70% dintre elevii fostei clase a VIII-a cu a c`rei dirigint` am discutat au mers la licee teoretice, restul la licee
industriale. To]i au continuat studiile. Nu au existat niciodat` cazuri de abandon la clasele unde a fost dirigint`. Mai
mult, diriginta nu a auzit s` existe \n [coal` cazuri de abandon [colar. Dup` spusele sale, \n propor]ie de 90% to]i au
intrat la liceul unde au vrut, fapt sus]inut [i de opiniile elevilor intervieva]i. A avut [i copii olimpici \n clas`. Ei ajung,
de obicei, pân` la faza jude]ean`.

200
{COALA NR.16 DIN PITE{TI, JUDE}UL ARGE{

l „Am avut [i copii care au mers la licee voca]ionale, avem [i copii care fac sport de performan]` [i automat `[tia
merg la Liceul sportiv, înot`tori sau fotbali[ti”.
l „La clasa pe care am avut-o anul trecut, p`rin]ii s-au implicat foarte mult, de asta a fost [i o clasa bun`, chiar foarte
bun`”. (diriginta)

II.3. Impresia general` l`sat` de dot`rile [colii

{coala este mare [i are un aspect pl`cut. Mobilierul, de[i nu este nou, este \n stare bun` de func]ionare. {coala
se mândre[te cu s`lile de sport.

Figura 78. Panou cu realiz`rile elevilor, situat lâng` cancelarie

Criterii urm`rite:
l clase luminoase – da;
l mobilier – \n stare bun`, b`nci schimbate \n 1998;
l whiteboard – Tablele sunt de trei tipuri: table vechi cu cret`, table noi, din silicon, cu cret` [i table tip
whiteboard cu markere;
l laborator informatic`, Internet – Exist` laborator de informatic`: 10 calculatoare AL [i \nc` 10
calculatoare ale unei firme ce \[i desf`[oar` activitatea \n laborator [i care pl`te[te chirie [colii. {coala
a oferit spa]iul, firma a oferit calculatoarele pe care pot lucra [i elevii;
l alte laboratoare, material didactic – da, material didactic oferit de Minister;
l sal` de sport – da, prin programul „400”;
l teren de sport – da;
l curte a [colii – da;
l grup sanitar \n interiorul [colii – da;
l starea cancelariei – bun`.

201
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Exist` clase \n programul alternativ step-by-step. Se \nva]` de diminea]a de la 8 pân` dup`-amiaza la 16 –


mobilier nou, specific, mochet` pe jos, dou` cadre didactice care supravegheaz` elevii.

Referitor la dot`rile liceelor, elevii consider` c` sunt mult sub nivelul {colii Nr. 16, \n afara de liceul „Dimitrie
Dima”, care este proasp`t renovat. Singurele avantaje ale liceelor sunt c` au sal` de fitness [i camere de supraveghere.

{coala a fost renovat` pe exterior \n 2000. Interiorul a fost zugr`vit anul acesta cu for]e proprii. „Prim`ria ne
acord` pentru repara]ii, \n fiecare an, \n func]ie de m`rimea [colii, o anumit` sum` de bani. Anul acesta, pentru c`
suntem pe timp de criz`, s-au alocat numai 50 de milioane (de lei vechi) pentru grupurile sanitare ale elevilor. |n rest
ce pl`te[te prim`ria: lumina, caldura, gazele de la sala de sport”. (directorul)

II.4. Problemele cu care se confrunt` [coala

Principalele probleme ale [colii (\n opinia):

Cadrelor didactice:
- Materie foarte stufoas`.
- Elevii sunt mai dezinteresa]i.
- „Referitor la abandonul [colar, nu prea sunt probleme. Mai sunt ei a[a, mai chiulesc o or` - dou`, dar
sunt remediabili”. (diriginta)

Elevilor:
- Cum e la liceu? Unii s-au adaptat mai repede statutului de liceeni, al]ii se acomodeaz` mai greu. E
diferit la liceu, profesorii sunt mai exigen]i, iar modul lor de predare este diferit.

- Cu vechii colegi din general` erau prieteni mai buni, \[i petreceau [i timpul liber \mpreun`. De[i situa]ia
nu este deocamdat` o problem` real`, elevii de liceu nu s-au acomodat prea bine cu noii colegi,
majoritatea sunt deocamdat` „doar colegi”.

- Elevii de la liceu sunt nemul]umi]i de pauzele foarte mici (când merg la magazin [i este coad` r`mân
pe dinafar`, c` se \nchid por]ile liceului).

- Mul]i dintre ei [i-ar dori s` se schimbe unii profesori. Un alt aspect care \i deranjeaz` este obligativitatea
echipamentului de sport, chiar dac` elevii respectivi sunt scuti]i sau nu particip` activ la orele de
educa]ie fizic`.

l „(Profesorii de la liceu) ne cred mai mari [i ne repro[eaz` c` scriem foarte încet”.


l „Noi suntem boboci... (Cei mari) mai râd de noi c` suntem mai mici”.

- I., elevul care a abandonat studiile este foarte mul]umit de [coala \n care a \nv`]at: „Ca [coal` este o
[coal` foarte bun` [...] Cu profesorii foarte bine m` \n]elegeam”. (I.)

P`rin]ilor: Mama elevilor cu situa]ii problematice \i este recunosc`toare directoarei c` a \ncercat s` rezolve
lucrurile spre binele lui G., elevul care a trecut la studii f`r` frecven]` pentru c` este nevoit s` lipseasc` de la cursuri din
cauza antrenamentelor de box. „De aia nici n-am vrut s`-l mut`m de la [coal`, de aia nici n-am vrut s`... Dânsa [i-a
dat foarte mult interesul, nu am ce s` \i zic doamnei directoare”.

Directorului: |n opinia directoarei, p`rin]ii sunt vinova]i de majoritatea problemelor [colii. Neimplicarea [i
dezinteresul p`rin]ilor, atitudinea del`s`toare [i faptul c` p`rin]ii sunt p`rtinitori cu odraslele lor conduc la probleme
de atitudine ale elevilor. Ea a argumentat \n felul urm`tor:

202
{COALA NR.16 DIN PITE{TI, JUDE}UL ARGE{

l „Atitudinea p`rin]ilor care nu gândesc realist, ei spun: <Las` c` merge [i a[a, nu trebuie s` se oboseasc` copilul
înv`]ând, îi g`sesc eu ceva de lucru pân` la urm`. Sunt foarte mul]i care gândesc a[a>”.
l „P`rin]ii nu se implic` în activit`]ile [colii, s` participe la [edin]e... doar la copiii mici, în clasa I, a II-a, a III-a, deja
într-a IV-a se r`resc, într-a V-a se r`resc [i mai [i, pân` într-a VIII-a ajung [i sunt la [edinte 2, 3, 4. Spun c` nu
pot s` mai vin`, c` sunt ocupa]i... dar ce-a mai f`cut copilul?”
l „P`rin]ii cred mai degrab` elevul decât cred profesorul”.
l „Dac` elevul minte cu ceva, este adev`rat ce spune copilul acas`, nu ce spunem noi”. (directorul)

III. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE


ELEVILOR

III.1. Cât` [coal` \[i doresc s` fac` absolven]ii de clasa a VIII-a?

Cinci din cei 6 elevi cu care am discutat au ajuns la liceul la care [i-au dorit: 4 dintre ei sunt la „Ion Barbu”,
unul la „Dimitrie Dima” [i o fat` la „Br`tianu”. Doi dintre elevii intervieva]i practic` sport de performan]`: volei (fata),
respectiv fotbal (b`iatul).

|n continuare, nici unul dintre cei chestiona]i nu [tiu sigur cât` [coal` \[i doresc s` fac`. O singur` fat` [i-a
exprimat dorin]a de a ajunge actri]`, dar nu [tia ce facultate trebuie s` urmeze pentru aceasta. B`iatul care practic`
fotbalul [tie c` vrea o carier` \n acest domeniu, dar nu [i-ar dori s` urmeze cursurile unei facult`]i de profil, mizeaz`
mai mult pe talent. Restul sunt nehot`râ]i [i consider` c` au mult timp la dispozi]ie pentru a se decide.

l „Vreau sa fiu actri]` pentru asta trebuie s` înv`], chiar foarte mult. Vreau s` merg la Facultatea de Jurnalism, nu
la Jurnalism, la Scenariu [...] ceva de genul, nu [tiu...”
l „Consider c` de la orice liceu po]i s` ajungi orice vrei”.
l „Pân` unde vre]i s` ajunge]i cu studiile?” „Pân` la sfâr[it... master, facultate [i mai departe”.
l „Dac` se poate, facultate. N-a[ vrea s` urmez ceva, a vrea s` m` duc cu fotbalul. [...] A[ vrea la o facultate, dar
nu s` urmez o cale sau o meserie [...] Am timp s` m` gândesc, nu [tiu”.
l „Cred c` facultate...” „În ce domeniu ]i-ar pl`cea?” „Nu [tiu”.

III.2. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i?

Elevii ce au continuat studiile nu au reprezentarea unui plan concret de viitor. Declar` c` mai au timp s` se
gândeasc`. Totu[i, se observ` tendin]a de dependen]` fa]` de p`rin]ii lor. Singurul lor plan, dac` ar fi s` \l numim a[a,
este s` le cear` p`rin]ilor sprijinul dup` eventuala absolvire a vreunei facult`]i. Nu au \ncredere c` se vor putea realiza
prin puterile lor. Viseaz` la \mplinirea unei condi]ii financiare foarte bune, prin orice mijloace. Accentul este prea pu]in
pus pe educa]ie \n acest demers, ei se bazeaz` mai mult pe: talent, ajutorul familiei [i noroc.

l „O cas` mare, cu bani mul]i”.


l „Trebuie s` înv`]`m [i dup` aceea primim sprijinul p`rin]ilor. Dac` avem nevoie de bani, ne pot sprijini”.
l „S` v` începe]i o afacere?” „Da, da. Nu au cum s` refuze, în nici un caz”.
l „Eu pe calea fotbalului, am nevoie doar de talent”.
l „În primul rând s` reu[im s` facem o facultate bun` [i apoi sprijinul p`rin]ilor”. „Dar nu v` gândi]i s` v` angaja]i
voi, dup` facultate?” „Da, dar e mai greu...”
l „Sau s` g`sim unu’ cu bani”.

203
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Cei ce au \ntrerupt educa]ia declar`: „Pe o parte, f`r` [coal`, nu-l v`d bine (viitorul), dar [i pe partea cealalt`,
cred c` voi avea o [ans`, nu s` ajung un om mare, s` fiu director sau cine [tie, nu, dar o s` ajung un om normal, care o
s` am la un moment dat [i o familie a mea, o s` am [i o cas` a mea [i o s` am o via]`, un trai normal, s`-mi cresc copiii
[...] dac` o s` am copii, o s` trebuiasc` s` am mult mai mult` grij` de ei decât au avut ai mei de mine. Dac` faci un copil
[i \]i ba]i joc de el, mai bine nu-l mai faci. A[a c`, copilul meu vreau s` aibe de toate când e mic, vreau s` se duc` la o
[coal`, vreau s` ajung` cineva \n via]`”. (I.)

Mama celor doi fra]i cu probleme legate de abandon (G., care a trecut la f`r` frecven]` [i sora sa, care a
abandonat [coala din motive de s`n`tate), \[i dore[te ca G. s` termine clasa a VIII-a [i apoi, sper` ea, s` fac` 12 clase.
Cât despre fiica sa, nu are mari speran]e de viitor pentru c`, din cauza st`rii ei grave de s`n`tate, aceasta s-ar putea stinge
din via]` \n orice moment. „Ea n-o duce foarte mult, deci la un moment dat o s` trecem prin necazuri”. „Pe viitor \l
vede]i f`când box (pe G.)?” „Nu [tim deocamdat`, s` sper`m... deci trebuie s` fac` ceva \n via]`, s` fie spre binele lui,
so]ul a fost cu ideea”. (mama)

III.3. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i

Pentru p`rin]i, [coala este foarte important`. Mama intervievat` \[i dore[te ca G. s` termine o form` de
\nv`]`mânt. Ea sus]ine c` G. nu absenteaz` nemotivat, chiar dac` directoarea este de alt` p`rere. Problema sa e c` e
cam necomunicativ, nu vrea deloc s` \nve]e, iar explica]ia sa e c` „nu prea \l duce capul”. G. \n]elege utilitatea practic`
a educa]iei [i [tie c` are nevoie de o diplom` pentru a se angaja. Nu poate continua nici cu sportul dac` nu este \ncadrat
\n \nv`]`mânt, este o condi]ie pe care o impun cluburile sportive. |ns` nu \i place la [coala [i nici nu se \n]elege cu
colegii s`i. |n opinia sa, conflictele pe care le-a avut de-a lungul timpului cu ceilal]i elevi l-au \mpiedicat s` r`mân` \n
\nv`]`mântul normal.

l „De ce e important` [coala?”„pentru a reu[i în via]` dac` î]i propui asta, pentru un viitor mai bun”
l „P`rin]ii ne spun c` nu înv`]`m pentru ei, înv`]`m pentru noi, s` nu chiulim, s` fim aten]i, s` nu ne zboare gândul
la orice alt` chestie în ore”. (elevi de liceu)
l „Am timpul ocupat, n-am timp de [coal` [...] M-am mutat la box c` era mai bine, aveam o [ans`”. (G.)
l „Î]i place la [coal`? Sincer”. „Nu prea. Îmi pl`cea înainte, când eram mai mic. Îmi pl`cea c` erau mai mul]i copii
mici, ne alergam pe coridoare. Acum nu prea”. (G.)
l „{coala e un loc în care te înva]` s` înve]i ceva, s` nu te duci la un magazin s` nu [tii cât s`- i dea rest, s` alea...
mai multe lucruri, s` po]i s` te angajezi undeva”. (G.)
l „{coala conteaz` pentru c` mâine - poimâine cresc, via]a e a[a cum e, [i f`r` un liceu sau f`r` o [coal` nu poate
s` se încadreze în munc`, nu s` munceasc` [i ei, trebuie s` fac` ceva în via]`”. (mama lui G.)

Despre atitudinea fa]` de educa]ie a elevilor \n general, ne poveste[te diriginta: „Sunt cam dezinteresa]i fa]`
de genera]iile trecute, dar \ntr-un fel este [i explicabil: materia este stufoas`, e un volum mare de cuno[tin]e, nu reu[esc
s` le asimileze, apar golurile”. (diriginta)

IV. PROBLEMA ABANDONULUI

IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon scolar

1) Cazul lui I. – elev care a abandonat [coala când era \n clasa a V-a, \n urm` cu 8 ani. El are acum 18
ani [i jum`tate. S-a n`scut \n Pite[ti [i momentan locuie[te la ]ar`, la Bradu, \mpreun` cu bunica sa.
P`rin]ii s`i sunt desp`r]i]i, mama sa l-a abandonat practic, l`sându-l \n grija unui tat` alcoolic. Pe
perioada copil`riei sale, a fost \ngrijit de concubina tat`lui sau, o „doamn`” care lucra la {coala Nr.16
[i care l-a ajutat pe baiat s` \nve]e. La patru ani dup` ce a abandonat, s-a \ntors la f`r` frecven]`, \ns`
nu i-a mai pl`cut [coala, se obi[nuise cu libertatea [i a abandonat din nou.

204
{COALA NR.16 DIN PITE{TI, JUDE}UL ARGE{

l „Noi am avut o cas`. În casa aceea am stat tata [i înc` doi fra]i [i mamaie. La un moment dat au fost ni[te chestii,
nu s-au mai în]eles ei din anumite puncte de vedere, unul pl`tea, unul nu pl`tea [i hai s-o vând`. {i au vândut-o
pân` la urm` [i hai s` împ`r]im banii [i fiecare face ce vrea. [...] {i fiecare [i-a luat banii [i s-a realizat cât de cât,
numai c` tata nu prea a vrut s` fac`, nu a avut con[tiin]a aia în momentul `la, nu s-a gândit, zic eu, c` nu e bine
s` judeci un p`rinte... A b`ut banii, am r`mas f`r` cas`, am r`mas cu o situa]ie foarte, foarte grea. Trebuia s` m`
descurc singur, trebuia s`-mi fac rost singur de mâncare, trebuia s` muncesc”. (I., elev care a abandonat [coala)

2) Cazul lui G. [i a surorii sale. G. absenteaz` foarte mult de la [coal` pe motiv c` practic` box de
performan]`. Directorul [colii consider` c` boxul nu e singurul motiv pentru care G. lipse[te de la
[coal`. „Ca s` nu mai r`mân` repetent [i anul acesta...” directorul [i mama copilului au ajuns la o
solu]ie de compromis: s` \l \nscrie pe G. la o form` de \nv`]`mânt f`r` frecven]`. El are 14 ani [i este
\n clasa a VI-a. Conform spuselor directorului, G. a r`mas repetent de dou` ori. Mama sa sus]ine c`
doar o dat`.

l „El practic nu era din zona noastr` [...] El când s-a înscris la noi în clasa întâi nici nu a spus c` mai r`m`sese un
an repetent la {coala 17. A r`mas [i la noi, tot a[a...[i pe urm` l-au trecut, mai de mil`... El [i lipse[te mult, dar
nu numai din cauza sportului lipse[te [...] L-am trecut la f`r` frecven]` pentru c` deja r`m`sese corigent la mai
multe materii [i nu mai venea la [coal`. [...] {i chiar [i a[a, la patru materii nu a venit s` î[i \ncheie situa]ia. Pân`
la urm` a trecut, cu mare greutate”. (directorul)

G. are o sor` de 15 ani [i jum`tate care a fost violat` de tat`l s`u. Fata s-a \mboln`vit psihic \n urma experien]ei
traumatizante „[i au luat-o razna cred c` cu to]ii, au scris [i ziarele la vremea aia. Nu a mai venit la [coal` feti]a deloc,
nici el nu mai venea atunci”. |n afar` de problemele psihice, fata este bolnav` [i fizic: „are handicap, nu poate merge la
[coala deoarece are crize foarte dese, are cardiomiopatie dilatativ`, facem curse la Bucure[ti, are spasmofilie, hepatit`
cronic`, epilepsie secundar`”. (mama copiilor)

IV.2. Ce fac acum cei care au abandonat?

I. este barman \ntr-un club din Pite[ti. Pentru c` locuie[te la ]ar` cu bunica, este nevoit s` fac` naveta de trei
- patru ori pe s`pt`mân` pentru a veni la serviciu.

l „M-am descurcat pân` acuma [i am putut s` m` angajez undeva [i f`r` [coal`...sunt barman la un club, deci am
o meserie cât de cât frumoas`. [...] A munci, în orice meserie de pe lumea asta nu e o ru[ine. [...] „În momentul
de fa]` m` descurc destul de bine, îmi merge destul de bine, pe parcurs [tiu c` îmi va merge prost din cauza
[colii”. (I.)

Din spusele mamei, sora lui G. st` \n cas` [i \nva]` singur`, atunci când nu face tratamente la Bucure[ti.

l „Ea î[i dore[te foarte mult s` fie la [coal`, dar nu avem posibilitatea, ea scrie foarte mult acas`, înva]`, ea niciodat`
nu a r`mas, a f`cut patru clase. Când este obosit`, trebuie s` se odihneasc`, are tendin]a de a dormi foarte mult
sau, în cel mai r`u caz, face crize”. (mama)

IV.3. Profilul elevilor care au abandonat [coala

Cazul 1- I.
Familie de provenien]`:
I. nu mai p`streaz` leg`tura cu rudele sale de gradul I. Tat`l s`u locuie[te la o cuno[tin]` \n acela[i sat (Bradu)
unde st` [i el cu bunica sa. De mama lui nu [tie nimic.

205
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

l num`r fra]i - 0
l venituri – se \ntre]ine singur din salariul de barman, banii \i ajung pentru strictul necesar (navet`, haine,
alimente). Din când \n când mai prime[te bani de la femeia care „i-a fost ca o mam`” [i a avut grij` de
el pe perioada copil`riei, fosta concubin` a tat`lui s`u. Aceasta este plecat` la lucru \n Italia.
l Ocupa]ie: barman.
l locuin]` – casa bunicii \n comuna Bradu.
l etnie – român`

Performan]` [colar`:
- I. a fost elev premiant pe vremea când venea la [coal`:

l „Am întrerupt [coala, a venit dup` 4 ani la f`r` frecven]`...[i am dat o lucrare la matematic`... [i am luat 8... Cel
pu]in de la a III-a pân` la a IV-a am fost un copil exemplu, un copil care a avut numai premiul I, numai 10 pe
linie”. (I.)

Directorul, care [i-l aminte[te foarte bine, are o p`rere bun` despre capacit`]ile sale intelectuale:

l „~la nu era un b`iat prost. {i l-am rugat s` vin` acuma s` vedem ce se poate face [...] Îl duce capul, p`i îl ducea
bine”.

Atitudinea fa]` de educa]ie:


I. {tie c` f`r` educa]ie este posibil s` nu reu[easc` s` aib` ce [i-a propus: un serviciu stabil, o cas` [i o familie.
Cu toate acestea, ceva \l impiedic` s` se \ntoarc` la studii: libertatea pe care o are acum [i de care nu se poate desp`r]i.
A promis c` va lua \n calcul posibilitatea de a se \ntoarce la [coal`, dar i-ar fi de ajutor s` aib` un domiciliu \n Pite[ti.
Momentan are un serviciu [i acest fapt \i confer` un anumit confort, dar nu [tie cât va mai dura acesta. „|n afar` de [coala
asta, eu mai am \nc` o [coal`, [coala vie]ii”.

Cazul al II-lea - G. [i sora sa (G. nu a abandonat studiile, a trecut la f`r` frecven]` pentru c`
absenteaz` mult; sora sa a abandonat [coala)
Familie de provenien]`:
- Copiii provin dintr-o familie dezorganizat`. Tat`l [i-a violat fiica grav bolnav`. Starea ei de s`n`tate
s-a \nr`ut`]it [i aceasta a renun]at la [coal`. G., b`iatul mai mic, absenteaz` [i urmeaz` o form` de
[colarizare la f`r` frecven]`. Mama a divor]at de fostul so] [i acum locuie[te cu un alt b`rbat \n uniune
consensual`. Din cea de-a doua rela]ie mai are un b`ie]el care are un an [i trei luni.
l num`r fra]i – \n total sunt 3 copii \n familie.
l educa]ia p`rin]ilor – mama a absolvit 12 clase.
l venituri – „Tr`im de azi pe mâine, dintr-un salariu al so]ului”, din care trebuie s` pl`teasc` tratamentul
[i regimul fetei, echipamentele de box ale b`iatului [i s` cumpere [i ceea ce este nevoie pentru copilul
cel mic.
l Ocupa]ie: tat`l vitreg al copiilor lucreaz` \n construc]ii, mama este casnic`. „Am lucrat \n croitorie, am
lucrat ca vânz`toare, dar când s-a agravat boala feti]ei n-am mai putut”.
l locuin]` – au o locuin]` care momentan este \n construc]ie.
l etnie – român`.

Performan]` [colar`:
G. se consider` ca fiind un elev de nota 7-8. Mama sa recunoa[te c` b`iatul nu vrea s` \nve]e [i c` nici
intelectul nu \l ajut` prea tare, dup` cum ea \nse[i recunoa[te. G. a r`mas repetent de dou` ori, conform spuselor
directoarei, are probleme grave de comportament [i este agresiv verbal.

Sora lui G. a f`cut 4 clase pân` s` se \mboln`veasc` grav. Ea nu a fost \n situa]ia de a repeta anul asemenea
fratelui s`u.

Atitudinea fa]` de educa]ie. Cât` [coal` \[i dore[te s` fac`?


Constrâns mai mult de faptul c` nu poate face sport de performan]` dac` nu termin` \nv`]`mântul obligatoriu,
G. ar vrea s` continue [coala.

206
{COALA NR.16 DIN PITE{TI, JUDE}UL ARGE{

l „Cât` [coal` vrei tu s` faci?” „Toate... S` fac a VIII-a [i s` m` duc la liceul sportiv”. „Îmi doresc s` devin antrenor,
s` am copiii mei, s` înfiin]ez club”.

IV.4. Motive invocate pentru abandon

|n reprezent`rile cadrelor didactice, principalele cauze care conduc la abandon sunt:


1) Abuzuri ale p`rin]ilor asupra copiilor
2) Familii dezorganizate
3) Mentalit`]ile familiilor
4) P`rin]i pleca]i \n str`in`tate s` lucreze

Elevii propun o imagine u[or diferit`, \ns` concordant` cu reprezent`rile cadrelor didactice. Când a abandonat
prima oar`, I. a avut ni[te motive solide, situa]ia \n care se afla chiar nu \i permitea s` \[i continue studiile: „A fost
decizia mea, pentru c` eu ca copil nu mi-a pl`cut niciodat` s` ies murdar pe strad`, s` râd` lumea de mine [i automat,
când stai pe str`zi nu mai ai posibilitatea s` te duci la [coal` [...] am stat \n sc`rile de bloc [...] mi-a fost foarte ru[ine s`
vin la [coal` nesp`lat sau s` nu am caiete”.

Când a abandonat [coala pentru a doua oar`, dup` ce s-a \nscris la programul f`r` frecven]`, I. admite ca s-a
sim]it constrâns [i privat de libertate \n [coal`. Se obi[nuise deja cu un alt stil de via]`: „{i chestia asta de a nu avea p`rin]i
lâng` tine [i de a fi liber tot timpul, dup` aia dac` te duci la o [coal`, dac` stai câ]iva ani \n libertate [i faci ce vrei tu \n
fiecare sear`, vii la când vrei tu acas`, faci ce vrei tu, o [coal` ]i se pare dup` aia ca un fel de \nchisoare. Pentru c` te-ai
\nv`]at liber. Ce nevoie am eu de [coal`? Dar nu-i a[a, c` la un moment dat, to]i care am abandonat [coala [i care nu
ne-am mai dus [...], dar o s` ne lovim mai târziu, foarte, foarte r`u. Se [tie c` f`r` [coal` n-ai ce s` faci”.

IV.5. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii de a VIII-a)

Printre factorii motivan]i ai elevilor care au continuat studiile \n clasa a IX-a se num`r` dorin]a unui trai mai
bun, visul reu[itei \n via]`, atrac]ia unor func]ii \nalte: „Dac` nu am merge la liceu, dac` am renun]a pe clasa a X-a, poate
c` nu am ajunge directori sau ceva de genul...” Un element foarte important este [i implicarea p`rin]ilor \n educa]ia
copiilor; to]i au declarat c` p`rin]ii lor s-au ocupat atent de \ndrumarea lor.

IV.6. Profilul clasei din care au abandonat copiii

Clasa lui I., asa cum [i-o aminteste, era una frumoas`, \i pl`cea foarte mult la [coal`. Ceilal]i colegi ai s`i au
continuat educa]ia [i chiar [i acum \i sunt foarte buni prieteni. Nu a avut niciodat` conflicte cu el, ba dimpotriv`: „Cu
colegii m` \n]elegeam foarte bine, pentru c` sunt [i prieteni pe care \i cunosc de-atâta timp, de când eram mic, am
r`mas foarte buni prieteni, ie[im la sucuri, la distrac]ii [...] Am prieteni care au foarte mul]i bani, dar nu au zis niciodat`:
<Mi-e ru[ine s` ies cu tine \n ora[>, dar nici eu n-am fost genul s` \mi fie mie ru[ine s` ies \n ora[ [...] Ne ajut`m unul
pe altul când e nevoie”.

Situa]ia lui G. este mult diferit` din acest punct de vedere. El nu s-a putut adapta \n clasa \n care a fost, avea
mereu conflicte cu ceilal]i copii. „Cu colegii cu care am fost din clasa \ntâi ne \n]elegeam foarte bine, cu \not`torii care
au venit nu prea. Fac \not [i sunt mai r`i. Am fost desp`r]i]i unii de al]ii, nu ne \n]elegeam. Eu n-am vrut s` plec din
clasa aia, dirigintele m-a dat afar` din clas` [...] Noi aveam profesori buni [i de când au venit ei, s-au stricat to]i profesorii.
[...] (\not`torii) l`sau mizerie \n clas`, aruncau cu lapte pe geam dup` cine vedeau, dup` profesori [i ne luau pe noi, `[tia
vechii. [...] [i de atuncea s-a stricat tot, de când au venit ei”. „{i dac` nu veneau ei, ai mai fi r`mas \n clasa aia?” „Da,
a[ fi r`mas \n clas`, dar dac` sunt ei... nu mai avem ce face”.

De cealalt` parte, directoarea afirm` c` nu au existat probleme cauzate de b`ie]ii \not`tori [i consider` c` G.
era cel agresiv [i cu probleme de adaptare.

207
{coala Nr.1 din TOPOLOVENI,
jude]ul ARGE{

Investigator principal:
Iulia Cristea

Expert local:
Emil Necu]`

Informa]iile utilizate \n acest raport provin din surse variate.

l Interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, informa]ii publice listate pe site-ul prim`riei ora[ului, date
statistice raportate de INS [i de MEC, prin unit`]ile [colare studiate, au fost utilizate pentru descrierea general`
a contextului social [i educa]ional.
l Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:
m Interviu cu directorul [colii (ne\nregistrat audio);
m Interviu cu diriginta clasei a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviu cu eleva care a abandonat studiile \n anul [colar prededent, clasa a V-a;
m Interviu cu mama elevei care a abandonat studiile \n anul [colar precedent.
{COALA NR.1 DIN TOPOLOVENI, JUDE}UL ARGE{

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II
Zona a fost atestat` documentar \n anul 1421, pe vremea lui Radu Prasnaglava, fiul domnitorului Mircea cel
B`trân. |n anul 1968, Topoloveni a devenit ora[.

Printre resursele cele mai de pre] ale ora[ului Topoloveni se num`r` re]eaua hidrografic`, ]i]eiul, gazele
naturale [i lemnul.

Figura 79. Amplasarea ora[ului Topoloveni

Majoritatea localnicilor lucreaz` la ISB Piese Auto, la croitoria Francesca (Topoloveni) sau la Dacia
(Pite[ti). Naveta pân` la Pite[ti nu este foarte dificil`, \ntre cele dou` localit`]i fiind 20 de km distan]` [i microbuze care
asigur` periodic transportul. |n afara de cei implica]i \n industrie, exist` localnici care sunt implica]i \n agricultur`:
cultivarea legumelor, a vi]ei-de-vie, a pomilor [i cre[terea animalelor. Topoloveniul este pe harta produc`torilor de vin
din ]ar`.

„Ora[ul dispune de: surse ecologice de ap` - 150-200 m adâncime, re]ea de gaze naturale, re]ea de
electricitate [i telefonie, sta]ie de cale ferat`, re]ea de drumuri na]ionale, jude]ene [i comunale”. (Sursa:
http://www.topoloveni.ro/index_site.php)

Perspective de dezvoltare: proiect pentru bazin de \not, un nou bloc ANL, proiect pentru amenajarea unui nou
parc, o nou` sal` de sport, construirea unei gr`dini]e cu program normal [i prelungit, restaurarea unor biserici,
construirea unei [osele de centur`.

209
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

II. DESCRIEREA {COLII

Figura 80. Ora[ul Topoloveni

Sursa: maps.google.com.

II.1. Dimensiune, istoric

Topoloveniul are dou` [coli generale, {coala Nr. 1 [i {coala din }ig`ne[ti, sat ce apar]ine administrativ de
Topoloveni \mpreun` cu Batârcani, Gorone[ti [i Crinte[ti. {coala Nr. 1 este amplasat` pe [oseaua Bucure[ti- Pite[ti ce
traverseaz` ora[ul, \n partea dinspre Bucure[ti.

Topoloveniul nu este \mp`r]it pe cartiere. La [osea sunt mai multe blocuri, dar \n localitate exist` [i case,
ele fiind amplasate pe str`zile mai l`turalnice. Majoritatea caselor sunt \n stare bun`, sunt \ngrijite; exist` [i case vechi,
]`r`ne[ti. Blocurile sunt bine \ntre]inute, proasp`t vopsite [i am aflat c` au fost reabilitate termic anul acesta. Chiar
dac` vorbim de un ora[, exist` destui oameni \n zon` care tr`iesc din agricultur` (viticultur`, legumicultur`, zootehnie)
[i turism. De[i exist`, ca peste tot, oameni care \[i duc existen]a de pe o zi pe alta, se poate spune c` nivelul general de
trai al topolovenilor este unul mediu.

Popula]ia este compus` oficial din români 100%. Exist` câ]iva romi, pu]ini, dar oficial nici o persoan` nu
este de etnie rom`, nu s-au declarat. Nivelul de trai \n Topoloveni este unul mediu, tendin]a este de sc`dere datorit`
[omajului \n cre[tere. |n jur de 0,3% din popula]ie este plecat` la munc` \n str`in`tate, principalele destina]ii fiind
Italia, Spania [i Elve]ia.

|nv`]`mântul gimnazial din localitate a fost g`zduit \n spa]iul liceului pân` \n anul 1968, cand s-a \nfiin]at o
nou` [coal`, {coala Nr.1.

210
{COALA NR.1 DIN TOPOLOVENI, JUDE}UL ARGE{

{coala are o suprafa]` de 4265 de metri p`tra]i, 15 s`li de clas`, laboratoare (de biologie, informatic`, limba
englez`), sal` de sport, teren de handbal [i curte a [colii.

Figura 81. Fa]ada [colii

Cl`direa [colii este compus` dintr-un corp vechi reabilitat \n \ntregime [i unul nou. Nu se pot sesiza vizual
diferen]e \ntre cele dou` corpuri, ele ar`tând ca [i cum ar data din aceea[i perioad`. Reabilitarea a fost posibil` cu
fonduri de la bugetul local.

{coala are tradi]ie \n activit`]i extra[colare, mândrindu-se cu un ansamblu de dansuri populare [i cu un grup
vocal.

|n anul [colar 2008-2009 s-au \nregistrat un num`r de 31 de clase de elevi, din care 16 clase I-IV cu un efectiv
de 374 de elevi [i 15 clase V-VIII cu un num`r de 332 de elevi.
Profesorii sunt califica]i \n propor]ie de 100%, majoritatea cu grade didactice, din care 24 gradul I [i 9 gradul II.

II.2. Impresia general` l`sat` de dot`rile [colii

Cl`direa [colii este una primitoare [i prietenoas`. Atât holurile cât [i clasele sunt luminoase, \nc`p`toare [i
curate. {coala este \ngrijit` [i se vede imediat c` e proasp`t renovat`. Holurile sunt pline de picturi ale elevilor [i de
diplome ob]inute de elevii [colii la diverse concursuri. {coala p`streaz` \ns` [i elemente tradi]ionale, cum ar fi animalele
\mp`iate din vitrine.

Criterii urm`rite:
l clase luminoase - da
l mobilier – nou, ob]inut cu sprijinul consiliului local
l whiteboard – doar \n laboratorul de englez`
l laborator informatic`, Internet – da, laborator de 10 calculatoare + server, ob]inute prin Programul
SEI. Vor s` instaleze fir de internet \n clase. |n s`lile de clas` exist` câte un computer, acestea fiind
cump`rate din banii strân[i de la comitetul de p`rin]i.
l alte laboratoare, material didactic – laborator de limba englez`, dotat cu sistem audio, c`[ti [i plan[e
cu gramatica limbii engleze, laborator de biologie.
l sal` de sport – da

211
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

l teren de sport – da
l curte a [colii – da
l grup sanitar \n interiorul [colii – da
l starea cancelariei – bun`, modern`
l nr. de volume din bibliotec`, vechimea acestora – 16.000 de volume, [i vechi [i noi, cele mai noi fiind
dona]ie din partea unei b`nci.
l {coala este racordat` la gaze [i canalizare; are central` proprie.

La liceul „Ion Mihalache”, unde au ajuns elevii care au promovat clasa a VIII-a sunt condi]ii mai pu]in bune
decât \n {coala nr. 1 din Topoloveni, afirm` elevii.

Figura 82. Urs \mp`iat (material didactic / decor) amplasat la intrarea principal` \n [coal`

Figura 83. Panou cu realiz`rile elevilor

212
{COALA NR.1 DIN TOPOLOVENI, JUDE}UL ARGE{

II.3. Problemele cu care se confrunt` [coala

|n opinia cadrelor didactice, principalele probleme ale [colii sunt legate de:

- problemele familiale ale copiilor care devin problemele [colii (familii dezorganizate, unul dintre p`rin]i
sau ambii pleca]i \n str`in`tate, copiii care r`mân \n grija rudelor.

- abia de anul acesta exist` psiholog \n [coal`, pân` acum nu avea cine s` se ocupe de problemele
personale ale elevilor, ace[tia neavând curajul s` se „deschid`” \n fa]a profesorilor.

- problemele financiare nu sunt atât de importante:

l „Probabil c` e greu s` nu ai bani, dar eu cred c` atunci când exist` în]elegere, din pu]inul `la... po]i s`-l împar]i
în a[a fel încât toat` lumea s` fie mul]umit`”. (diriginta)

Elevii descriu [coala \n general \n culori pozitive: „Mi s-a p`rut frumos, este frumos la [coal`, aveam de toate
[...] Profesorii au fost cumin]i” (eleva care a abandonat;) „Unii profesori n-au [tiut s` se apropie a[a de mult de elevi
astfel \ncât s` \i fac` s`-[i dea silin]a”; „La liceu stilul de predare e diferit...mai repede”; „Se predau multe materii care
nu ]in de profilul nostru”; „Ar trebui s` existe diferite activit`]i \n [coal` la care s` participe to]i elevii”.

Directorul define[te drept problematic faptul c` [coala nu mai reu[e[te s` atrag` sponsori de 2-3 ani.

Rela]ia [colii cu actorii locali este foarte bun`. |n afar` de ajutorul p`rin]ilor ce sunt foarte implica]i \n via]a
[colii [i au sprijinit financiar proiectele de dotare cu calculatoare a claselor [i proiectele de reabilitare, sunt importante
contribu]iile primite de la Consiliul Local, care a achizi]ionat mobilier nou, contribu]iile Prim`riei, care a pl`tit renovarea
acoperi[ului. O nou` arip` a cl`dirii a fost construit` din fonduri primite de la Banca Mondial`.

II.4. Unde continu` studiile absolven]ii cls a VIII-a?

80-85% dintre absolven]ii [colii generale din Topoloveni merg \n continuare la „Ion Mihalache”. Mai sunt
copii care intr` la profesional` la {tef`ne[ti sau la M`r`cineni, dar din cauza problemei navetei se v`d nevoi]i s` se
transfere la liceu la Mihalache.

l „To]i au intrat la liceu, acolo unde [i-au propus [...] a fost o clas` de excep]ie [i un an foarte bun pentru ei [...]
{i rezultatele tezelor cu subiect unic au fost remarcabile, note foarte bune”. (diriginta).

Din cei 23 de elevi ai fostei clase a VIII-a, trei dintre ei sunt la Pite[ti [i restul au intrat la liceul „Ion Mihalache”
din Topoloveni.

Directoarea [colii afirm` c`, \n general, mai mult de jum`tate ajung la facultate, procentul celor care merg la
facultate \n ziua de azi fiind mai mare decât \n cazul genera]iilor trecute.

l „Din genera]ia trecut`, cred c` to]i sunt la facultate... bine, unii la facult`]i de stat, al]ii la facult`]i private, cu tax`
sau f`r` tax`, dar tot s-au orientat [...] E posibil s` nu termine to]i. Admiterea nu mai e cum era odat`”. (diriginta)

{coala se mândre[te \n mod deosebit cu elevii care s-au \ntors \n ora[ul natal: M.M., A.S., O.B. sunt cazuri
de eleve care au f`cut facultatea la Bucure[ti [i s-au \ntors la {coala nr.1 din Topoloveni ca profesoare. De asemenea,
au fost re]inute cazurile care ie[eau din tipar:

213
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

l „Cunosc persoane din etnia rom` care vin la [coal` [i chiar un caz, Feraru cred, al unei feti]e care a luat olimpiada
pe ]ar` la limba român` (când a ajuns la liceu), de etnie rom` [i care a intrat la facultate prima. Cred c` acum
vreo patru ani s-a întâmplat asta”. (diriginta)

III. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE


ELEVILOR

III.1. Absolven]ii de clasa a VIII-a

Cei intervieva]i au ajuns acolo unde [i-au dorit, la liceul „Ion Mihalache”, singurul liceu din Topoloveni (fost
liceu industrial, devenit liceu teoretic)

|n continuare, to]i elevii intervieva]i ar dori s` mearg` la facultate. Printre facult`]ile vizate se num`r`
Academia de Poli]ie, Facultatea de Litere, Academia de Teatru [i Cinema.

l „Dac` muncim, visele noastre se pot realiza”.


l „{tiu c` pot [i înv`] pentru mine”.

III.2. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i?

Diriginta spune despre fo[tii s`i elevi c` „To]i \[i doresc s` devin` prezentatori TV sau sportivi, fotbali[ti de
talia lui Mutu. [...] Foarte pu]ini sunt p`mânteni \n clasa a VIII-a [i reali[ti... ei se reorienteaz` \n liceu”. (diriginta)

Cei ce au continuat studiile se v`d intra]i la facultate, fie la Pite[ti, fie la Bucure[ti [i consider` c`, pentru a
ajunge acolo unde \[i doresc, este nevoie de mult` munc` [i talent. Liceenii sunt convin[i c` se face „mai mult` [coal`”
la Bucure[ti, de aceea tind s`-l prefere Pite[tiului. |n orice caz, to]i vor s` urmeze cursurile vreunei facult`]i. Iar, din câte
am discutat cu ace[ti copii, aspira]iile lor nu sunt atât de greu realizabile [i nerealiste.

Cei ce au \ntrerupt educa]ia nu au reprezent`ri prea concrete despre viitorul propriu: „Vreau s` m` fac
cânt`rea]`”. „Ai voce?” „Nu prea...dar \mi place s` cânt”. P`rin]ii lor sunt de asemenea nepreg`ti]i pentru o astfel de
\ntrebare: „Nu [tiu ce s` zic...dac` nu \nva]` carte unde s` se duc`? [...] Eu mi-a[ dori cât mai mult s` fie cât mai
cuminte”.

III.3. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i

Absolut toate persoanele intervievate au sus]inut importan]a educa]iei \n dezvoltarea personalit`]ii individului.
Educa]ia reprezint`, pentru to]i cei \ntreba]i, cheia reu[itei \n via]`. Nimeni nu mai crede \n „[coala vie]ii”. Cea mai
„aprig`” ap`r`toare a educa]iei este chiar mama elevei care a abandonat [coala \n clasa a V-a. Ea se mândre[te cu
diploma de 10 clase pe care a c`utat-o s` mi-o arate; a recurs chiar [i la for]` pentru a-[i determina copilul s` mearg`
la [coal`, dar f`r` rezultat.

l „A[ vrea s` fac 10 clase [i mai multe chiar [...] O s` m` ]in de treab`”. (eleva care a abandonat studiile)

214
{COALA NR.1 DIN TOPOLOVENI, JUDE}UL ARGE{

l „Copiii nu au modele în ziua de ast`zi [i asta mi se pare foarte grav. Sau dac` sunt, sunt foarte pu]ine [i ei nu [tiu
s` [i le aleag`. [...] Educa]ia se face în familie [i e ca [i gramatica, degeaba îl înve]i la [coal` s` nu fac` un dezacord,
dac` în familie se vorbe[te a[a [...] Noi, la [coal`, facem mai mult transmitere de informa]ii, decât educa]ie.
(diriginta)
l „{coala e locul în care înve]i lucruri noi, cuno[ti oameni [i legi prietenii”. (elev clasa a 9-a)
l „Deocamdat` [coala nu e o povar`, dar poate mai târziu va deveni”. (elev clasa a 9-a)

IV. PROBLEMA ABANDONULUI

IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon [colar din 2008

Elev ce a abandonat \n clasa a VIII-a (L.V., b`iat):

l „Sunt cazuri restrânse, izolate, foarte pu]ine din câte [tiu eu, dar [tiu sigur un caz pe care eu l-am avut în clas`,
un elev pe care eu l-am preluat repetent. [...] Nu a venit niciodat` la [coal`. În prima faz` am luat leg`tura cu
doamna directoare s` v`d ce este de f`cut, am fost la poli]ie s` m` interesez c` nu [tiam nimic despre el. El nu
venise nici cu un an înainte, dar noi suntem obliga]i s`-l înscriem de trei ori. [...] Am fost acas` la el, îns` nu mi
s-a r`spuns; [tiu c` face parte dintr-o familie dezorganizat` de romi, oameni care se descurc` foarte greu, am
în]eles c` mama lui se ocup` cu m`turatul stradal, ceva de genul `sta. {i este nevoit s` lucreze copilul, fiind [i de
o vârst` mai înaintat` c` a r`mas repetent de vreo dou` ori, s` lucreze pentru a-[i câ[tiga existen]a.” (diriginta)

Elev ce a abandonat \n clasa a V-a: C.


C., o fat` de 14 ani, care ar fi trebuit s` fie cls. a VII-a, dar a abandonat [coala \n cls. a V-a. Provine dintr-o
familie dezbinat` cu ambii p`rin]i alcoolici. Mama sa este bolnav` [i este maltratat` de c`tre so]ul ei. I-am luat interviu
acestei eleve. Am fost acas` la ea, unde am g`sit-o doar pe mama ei [i pe fratele de 5 ani. Dup` ce am discutat cu mama
fetei, a venit [i C. acas`. Ea a fost g`sit` la Centrul de Zi de c`tre directoare [i expertul nostru local. De[i sus]ine c` a
frecventat toate cursurile \ncepând din acest an [colar, to]i ceilal]i actori implica]i infirm` spusele feti]ei. Ei afirm` c`
acea zi a fost prima \n care C. a venit la centru s` \[i fac` „temele”, ea nemaivenind la [coal` de un an de zile.

l „Mi-a sp`lat rufe...[i a[a la mâncare, dac` îmi toac` o ceap`... N-a umblat cu b`ie]i, se joac` cu copii”. (mama)
l „Ies pe la poart`, m` plimb cu fratele meu”. (C.)

IV.2. Ce fac acum cei care au abandonat?

Fata o mai ajut` pe sora ei de la Oarja la cre[terea copiilor.

Am cunoscut prea pu]ine cazuri pentru a afirma dac` exist` sau nu un grup ce prezint` un risc mai ridicat de
abandon. Din cei doi copii care au abandonat [coala \n anul precedent, unul din ei este de etnie rom`. Cu toate acestea,
„Avem destule situa]ii de copii romi care vin la [coal`. Sunt foarte bine \mbr`ca]i, printre cei mai cura]i, printre cei cu
mai mult bun sim] [i cu rezultate bune la \nv`]`tur`”. (diriginta)

Ceea ce au \n comun cele dou` cazuri se refer` la situa]ia familial` [i la starea de s`r`cie. Ambii copii provin
din familii dezorganizate, care se confrunt` cu mari probleme financiare. Cu toate acestea, mama fetei care a abandonat
sus]ine c` nu problema banilor este cea care a determinat-o pe fiica sa s` renun]e la studii, ci un factor intrinsec pe care
nu [i-l poate explica. Ea a insistat de multe ori ca fiica ei s` se \ntoarc` la [coal`.

215
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

„Cornul [i laptele” nu poate fi considerat un factor determinant al particip`rii [colare. Acest program nu
func]ioneaz` ca element de atragere a elevilor cu posibilit`]i financiare sc`zute. Exist` o metod` mult mai bun` de
atragere a acestor cazuri [i aceea este Centrul de Zi, care func]ioneaz` sub supravegherea unei profesoare care \i ajut`
pe elevii - cazuri sociale s` \[i preg`teasc` temele. |n plus, elevii primesc [i o mas` gratuit.

IV.3. Profilul elevei care a abandonat [coala

Familie de provenien]`:
l num`r fra]i – 4
l educa]ia p`rin]ilor – mama a absolvit 10 clase
l venituri – evaluare subiectiv` a s`r`ciei: mama feti]ei declar` c` tr`ie[te foarte r`u, sursele de venit ale
gospod`riei sunt ale fiului cel mare, care are 21 de ani [i este c`ru]a[ [i ale so]ului ce munce[te cu ziua.
„B`iatul cel mare a vândut [i el un cal [i a pl`tit lumina, a dat un milion jum`te la lumin`. Barbat`-miu
vine acas` [i sparge becurile”. (mama)
l ocupa]ii – tat`l lucreaz` cu ziua, mama casnic`
l locuin]` – casa cu trei camere se afl` \n stare jalnic`, gata s` se pr`bu[easc`, este mizerie [i dezordine
l etnie - român`
l evenimente ce au afectat / afecteaz` starea elevului – conflicte \n familie, mama agresat` fizic de tat`l
copiilor, tat`l alcoolic. „Mai beau [i eu, m` iau dup` el, ce s` fac?!”. Mama spune c` „Nu mai am
r`bdare s-o ajut la teme, m-am \mboln`vit pe sistem nervos din cauza traiului”.

Performan]` [colar`:
C. {tie c` fo[tii ei colegi de clas` sunt \naintea ei la \nv`]`tur`. |[i dore[te ca ruptura s` nu se fi produs anul
trecut, cu toate acestea, nu este capabil` s` ofere o motiva]ie coerent` pentru comportamentul s`u.

l „Avea note buni[oare”. (mama)


l „Înve]i bine?”
l „Nu prea”.
l „La ce not` te situezi?”
l „7... [i la sport, la muzic`, la desen, am numai 10, la matematic` iau 7, 6”. (C.)

Atitudinea fa]` de educa]ie:


Fata pare con[tient` de faptul c` [coala este important` [i \[i dore[te s` nu fi renun]at la [coal`. Acum \i vine
foarte greu s` ]in` pasul cu materia predat`, spre deosebire de colegii ei care au mers la [coal`.

l „Dac` mergeam la [coal`, via]a mea ar fi fost mai frumoas`, eram a VII-a, eram cu copiii [...] cu care m`
în]elegeam mai bine”.

IV.4. Motive invocate pentru abandon

Cadrele didactice aduc \n prim plan 3 tipuri de cauze ale abandonului:

- 1 - p`rin]i pleca]i la lucru \n str`in`tate „Cel mai bun lucru pe care po]i s` \l faci pentru copilul
t`u este s` stai lâng` el, indiferent de situa]ia \n care e[ti, chiar dac` \i oferi bani, nu cred c` \i oferi
dragoste. Copilul se pierde. Am \ntâlnit situa]ii \n care copilul nu mai venea la [coal`, chiulea, situa]ia
la \nv`]`tur` era dezastruoas` din acest motiv, c` mama nu era lâng` el”. (diriginta)

- 2 - familii dezorganizate – violen]a [i limbajul agresiv al p`rin]ilor, preluate de copii [i aduse pe


b`ncile [colii

216
{COALA NR.1 DIN TOPOLOVENI, JUDE}UL ARGE{

- 3 - „probleme sociale, familii dezorganizate, s`r`cia, lipsa locurilor de munc` pentru p`rin]i,
mirajul banului câ[tigat rapid \n construc]ii, cizm`rie... (pentru copii)”. (directorul)

l „Vina cea mai mare o au p`rin]ii. P`rintele poate decide în numele copilului pân` la o vârst`. Nu cred c` în
calitate de p`rinte nu po]i g`si o modalitate prin care s`-]i trimi]i copilul la [coal`”. (diriginta)

Elevii care au abandonat \[i explic` situa]ia \n moduri diferite:

l „Vroiam s` stau acas`”


l „Mama ta nu te trimitea la [coal`?”
„Ba da, mereu m` certa, m` [i b`tea câteodat`”;
l „Întâi am început s` lipsesc, m` duceam vreo 3 zile apoi nu m`..., timp de 2 luni [...] Au venit doamna dirigint`
cu doamna directoare acas` s` m` caute [i a mai venit o dat` doamna directoare, au vorbit cu mine [i cu mama”.

IV.5. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii clasei a VIII-a)

Cei mai mul]i dintre absolven]i au reu[it s` intre la liceul unde [i-au dorit.

Ei sunt convin[i c` nu po]i reu[i \n via]` f`r` educa]ie. Fiecare dintre elevii intervieva]i \n discu]ia de grup are
\n minte o reprezentare a ceea ce \[i doresc s` fac` \n viitor. Cu toate c` [i p`rin]ii au avut un rol important \n continuarea
studiilor, rolul lor nu este unul decisiv, hot`rârea pare s` vin` din interior, din teama unui eventual e[ec \n via]`. Elevii
\nva]` pentru c` a[a trebuie, pentru c` a[a au fost \nv`]a]i c` e bine [i pentru c` sunt convin[i c` f`r` educa]ie [i mult
efort depus, nu vor ajunge nic`ieri.

IV.6. Profilul clasei din care a abandonat eleva

Clasa din care provine C. este una destul de omogen`, de nivel mediu. Ea este singura care a abandonat
studiile, ceilal]i colegi continuând \n aceea[i clas`. Eleva care a abandonat sus]ine c` a fost [i a r`mas prieten` cu elevii
din fosta ei clas`, c` se \ntâlnesc [i acum, ea \i a[teapt` când ei ies de la cursuri.

Ea regret` decizia de a abandona [coala, dar nu g`se[te factori motivan]i care s` o determine s` afirme cu
siguran]` c` e hot`rât` s` se \ntoarc` la [coal`. Cu siguran]`, tentative au existat, faptul c` a fost g`sit` la Centrul de Zi
fiind un mic pas \nainte. C. {i-a cunoscut [i noua clas`, afirm` c` se \n]elege bine cu noii colegi, dar e nostalgic` dup`
cei din genera]ia ei, de-o vârst` cu ea.

217
Editura VANEMONDE
Tel: 021-331.02.00
Renun]area

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire


timpurie
la educa]ie:
posibile c`i de prevenire

Coordonator:
Bogdan Voicu

Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 1.000 de exemplare,


cu suportul financiar al Reprezentan]ei UNICEF \n România,
cu fonduri oferite cu generozitate de c`tre
Comitetul Na]ional UNICEF din Germania.
Proiectul
Editura VANEMONDE „Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar:
ISBN: 978-973-1733-15-9 costuri [i mecanisme”