Sei sulla pagina 1di 15

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CATEDRA TEORIA ŞI ISTORIA DREPTULUI

APROBAT:
la şedinţa catedrei din 25 august 2010
proces verbal nr. 1
Şef. Catedră – Aramă Elena, dr. hab., prof. univ. / /

CURRICULUM

La modulul:Teoria generală a dreptului; doctrinele


politice şi de drept
Disciplina: Doctrinele politice şi de drept
(învăţămînt la zi )

Codul disciplinei-U02O10
Numărul de credite-4
Forma de evaluare-examen

AUTORI:

Valentin Mărgineanu,
magistru în drept, lector universitar
Zaharia Victor,
doctor în drept, conferenţiar universitar
Rîbca Eugen,
magistru în drept, lector universitar
Chişinău –2010

I. PRELIMINARII

Disciplina Doctrinele politice şi de drept studiază concepţiile teoretice despre stat şi drept,
inclusiv apariţia şi evoluţia. Prin aceasta se are în vedere acele idei, concepţii, teorii care cuprind în
sine procesul general şi universal de apariţie şi evoluţie a statului şi dreptului.
La perceperea lumii înconjurătoare şi pe sine însuşi, omul are posibilitatea să se limiteze la
cunoştinţele cotidiene, bazate pe bunul simţ, cunoştinţe prezintă superficial obiectele şi
fenomenele, fără a pătrunde în esenţa lor. Calea gândirii raţionale, doctrinale este mai grea şi
pentru a o urma omul trebuie să depună eforturi, să utilizeze toate capacităţile sale intelectuale,
altfel problematica va rămâne pentru el inaccesibilă. Aceasta poate fi lămurit prin faptul că
doctrina politico-juridică pătrunde în adâncurile existenţei şi acţiunilor umane, impune necesitatea
de a medita pe marginea unor fenomene inaccesibile bunului simţ, ea mai degrabă abordează
probleme şi depistează contradicţii decât oferă soluţii definitive. Însă pentru a concepe realitatea cu
adevărat este necesar de a avea curajul şi de a păşi pe această cale, cu toate că cultura gândirii
raţionale nu poate fi impusă omului împotriva voinţei şi dorinţei lui.
Necesitatea studierii istoriei doctrinelor politice şi de drept rezultă din faptul că omenirii îi
este caracteristică apelarea la experienţa trecutului (mai ales în perioadele critice, în care ne aflăm
şi noi) pentru a trage concluziile necesare şi a nu repeta greşelile deja comise. În domeniul
dreptului în modul cel mai profund şi mai concentrat tezaurul acestei experienţe a trecutului este
exprimat doctrinele politico-juridice. Majoritatea problemelor doctrinale în esenţă au un caracter
etern şi fiecare generaţie de oameni este nevoită să abordeze aceleaşi probleme, căutându-le soluţii.
Însă de fiecare dată aceste probleme se prezintă oamenilor în forme specifice, irepetabile,
determinate de mersul istoriei şi de experienţa individuală a omului, fiind în acelaşi timp
exponente ai conţinutului general-uman. Aceste probleme nu pot avea pentru om o semnificaţie
minoră sau superficială, ele referindu-se la însăşi esenţa existenţei sale.
În contextul celor menţionate, Doctrinele politice şi de drept oferă posibilitatea cunoaşterii
concepţiilor reprezentative din gândirea politico-juridică legate de înţelegerea esenţei, formei şi
conţinutului statului şi dreptului, a interacţiunii dreptului cu alte norme sociale etc. Aceste
cunoştinţe pot influenţa în mod substanţial formarea şi cristalizarea unei abordări juste a acestor
probleme de către viitorii specialişti din domeniul jurisprudenţei.

II. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI

1. La nivel de cunoaştere şi înţelegere:


- să determine obiectul de studiu al disciplinei;
- să descrie metodele de cercetare în domeniu;
- să relateze despre principalele repere istorice în evoluţia doctrinelor juridice;
- să identifice fundamentele gândirii juridice din antichitate până în prezent;
- să relateze despre principalele şcoli şi curente în gândirea juridică;
- să stabilească tendinţele actuale în gândirea juridică;
2. La nivel de aplicare:
- să analizeze teoriile cu privire la apariţia, esenţa, rolul, funcţiile, valoarea dreptului ca
fenomen social;
- să determine necesitatea dreptului în societate;
- să analizeze conceptele şi instituţiile juridice în raport cu societatea şi individul;
- să clasifice teoriile idealiste şi materialiste cu privire la diferite aspecte ale analizei
fenomenului juridic;
- să interpreteze esenţa diferitor doctrine politico-juridice;
- să compare experienţa şi concepţiile cu privire la stat şi drept din diverse etape ale evoluţiei
civilizaţiei umane;

2
- să compare diferite doctrine politico-juridice;
- să analizeze validitatea diferitor doctrine politico-juridice;
3. La nivel de integrare:
- să investigheze perimetrul doctrinar al dreptului;
- să îmbine în practica juridică raţionalitatea cu imperativitatea, moralitatea cu
constrângerea, forţa spirituală cu atitudinea intransigentă;
- să stabilească rolul doctrinelor politice şi de drept şi locul lor în dezvoltarea ştiinţelor
juridice, dezvoltarea statului şi a dreptului;
- să aplice metode adecvate de realizare a investigaţiilor ştiinţifice în domeniul ştiinţelor
juridice;
- să determine principiile şi ideile universal valabile în domeniul juridic, comune atât în
antichitate, cât şi în prezent;
- să determine modalităţile de adaptare a concepţiilor doctrinal-juridice la realităţile
existente;
- să estimeze eficienţa fundamentului doctrinar în cadrul formării şi evoluţiei sistemului de
drept al Republicii Moldova atât la etapa contemporană cât şi în plan istoric şi comparat;
- să stabilească corelaţia funcţională dintre diversele concepţii despre stat şi drept;
- să stabilească modalităţile de utilizare a tezelor doctrinale la explicarea şi aplicarea
dreptului pozitiv.

III. ADMINISTRAREA MODULULUI / DISCIPLINEI

Codul disciplinei Anul Semestrul Numărul de Evaluarea Responsabil de


în planul de de ore disciplină
învăţământ studii C S L.I. nr.de Forma de
cred. evaluare
U02O10 I II 15 30 75 4,0 examen Valentin
Mărgineanu,
Eugen Râbca,
Victor Zaharia

IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR


Nr. Tema Nr.de
d/o ore
1 DPD - ştiinţă de sine stătătoare 0,5
2 Doctrine politice şi de drept în antichitate 1
3 Doctrine politice şi de drept în Evul mediu şi perioada Renaşterii 0,5
4 Doctrine politice şi de drept în perioada modernă 2
5 Im.Kant şi doctrine neokantiene 2
6 Doctrina marxistă şi derivatele ei 1
7 Doctrina pozitivistă 2
8 Doctrina normativistă 1
9 Doctrina sociologică 1
10 Concepţiile dreptului natural renăscut (jusnaturalismul) 1
11 Doctrina liberalistă 1
12 Alte doctrine, şcoli, curente 2
total 15

B) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la seminar


3
Nr. Tema Nr.de
d/o ore
1 Obiectul de studiu al „Doctrinelor politice şi de drept” şi delimitarea ei de alte 2
ştiinţe juridice
2 Doctrine politice şi de drept în Grecia Antică 6
3 Doctrine politico-juridice în Roma Antică 2
4 Doctrinele politico-juridice şi Creştinismul 2
5 Doctrinele politico-juridice în perioada Renaşterii 2
6 Doctrine politice şi de drept în Anglia şi Olanda în perioada revoluţiilor timpurii 2
(H.Grotius, T.Hobbes, J.Locke)
7 Doctrine politice şi de drept în Franţa în perioada modernă (C.Montesquieu, 2
J.J.Rousseau)
8 Utilitarismul englez. Istoricismul filosofic şi istoricismul juridic 2
9 Im.Kant referitor la stat şi drept 2
10 Doctrine neokantiene 2
11 Diferitele aplicări în practică a doctrinei marxiste 2
12 Pozitivismul juridic şi derivatele lui 2
13 Teoria pură a dreptului 2
total 30

V. OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ CONŢINUTURI


- să definească obiectul şi metodele de studiere ale I. Doctrinele politice şi de drept – ştiinţă
DPD; şi disciplină de studiu de sine stătătoare
- să delimiteze DPD de alte ştiinţe cu caracter teoretic 1.Obiectul de studiu
şi istoric; 2.Doctrinele politice şi de drept – ştiinţă de
- să identifice rolul şi importanţa DPD în sistemul sine stătătoare
ştiinţelor juridice. 3.Funcţiile şi sarcinile disciplinei Doctrinele
politice şi de drept
- să se familiarizeze cu ideile politico-juridice a celor II. Doctrine politice şi de drept în
mai reprezentativi gânditori, şcoli, curente din antichitate
Grecia Antică (sofiştii, Socrate, Platon, Aristotel, 1. Sofiştii şi Socrate.
şcoala stoică, scola epicuriană); 2. Concepţiile filosofico – juridice ale
- să determine condiţiile apariţiei conceptului lui Platon.
dreptului natural; 3. Aristotel referitor la apariţia, esenţa
- să compare ideile lui Socrate cu ideile sofiştilor; şi formele statului.
- să stabilescă fundamentele şi modul de organizare a 4. Şcoala stoică şi şcoala epicuriană.
statului ideal după Platon; 5. Cicero referitor la stat şi drept.
- să aprecieze contribuţia lui Aristotel la evoluţia
doctrinelor statale;
- să stabilească legătura conceptuală dintre doctrinele
politico-juridice în Roma Antică şi Grecia Antică;
- să compare ideile lui Cicero şi ale lui Aristotel;
- să evidenţieze particularităţile stoicilor romani;
- să stabilească influienţele doctrinei creştinismului III. Doctrine politice şi de drept în Evul
asupra doctrinelor politico-juridice în perioada mediu şi în perioada Renaşterii
medievală; 1. Doctrinele politico-juridice şi
- să identifice particularităţile perioadelor patristică şi creştinismul (sf.Augustin, sf. Toma
scolastică a filosofiei creştine prin prisma ideilor d'Aquino, urentul guelf, curentul
politico-juridice a sf.Augustin şi sf.Toma d'Aquino; ghibelin).
-
4
- să aprecieze influienţa filosofiei clasice greceşti 2. Doctrinele politico – juridice ale lui
asupra perioadei scolastice a filosofiei creştine; N.Machiaveli.
- să stabilească legătura şi să delimiteze curentul guelf 3. Suveranitatea statului în concepţia lui
de curentul ghibelin; J.Bodin.
- să argumenteze renunţarea la metodologia dogmatică
în perioada Renaşterii;
- să determine semnificaţia noţiunii de
„machiavelism”;
- să aprecieze contribuţia lui J.Bodin la formularea şi
dezvoltarea conceptului suveranităţii.
- să aprecieze definiţia şi metodele de cunoaştere a IV. Doctrine politice şi de drept în
dreptului natural formulate de H.Grotius; perioada modernă
- să stabilească contribuţia lui H.Gurotius în dreptul 1. Teoria dreptului natural la
internaţional; H.Grotius.
- să identifice fundamentele ideilor absolutiste ale lui 2. Concepţiile politico – juridice ale
T.Hobbes; lui T.Hobbes.
- să formuleze concluzii asupra condiţiilor costituirii 3. J.Locke şi teoria separării
unui stat bazat pe libertate enunţate de J.Locke; puterilor.
- să aprecieze contribuţia lui C.Montesquieu la 4. Doctrinele politico – juridice ale
dezvoltarea teoriei separaţiei puterilor; lui C.Montesquieu.
- să stabilească originea şi cauzele apariţiei statului 5. J.J.Rousseau şi contractul social.
după J.J.Rousseau; 6. Utilitarismul englez (J.Bentham,
- să argumenteze legătura dintre ideile lui J.Mill, H.Spencer).
J.J.Rousseau şi programul revoluţiei franceze; 7. G.Hegel şi istoricismul filosofic.
- să aprecieze contribuţia lui J.Bentham la constituirea 8. Şcoala istorică a dreptului.
utilitarismului englez;
- să stabilească legătură conceptuală dintre „calculul
plăcerilor” a lui J.Benthan şi „conştiinţa morală” a
lui J.Mill;
- să identifice elementele filosofico-politico-juridice
în teoria organică a lui H.Spencer;
- să explice evoluţia spiritului obiectiv în concepţia lui
G.Hegel;
- să determine elementele fundamentale a doctrinei
statale a lui G.Hegel;
- să stabilească rolul conştiinţei juridice populare la
evoluţia dreptului conform şcolii istorice a dreptului.
- să aprecieze caraterul novator a doctrinei politico- V. Im.Kant şi doctrine neokantiene
filosofico-juridice kantiene; 1. Im.Kant referitor la stat şi drept.
- să analizeze raportul drept-morală după Im.Kant; 2. Concepţiile lui G. del Vecchio.
- să explice conceptul coeixistenţei libertăţilor ca 3. Neokantismul lui R.Stammler (şcoala de
fundament al dreptului; la Marburg).
- să formuleze opinii asupra proiectului lui Im.Kant 4. Doctrina lui M.Djuvara.
despre pacea veşnică; 5. Aportul lui E.Speranţia în ştiinţa
- să prezinte evoluţia doctrinei kantiene prin dreptului.
intermediul diferitelor curente politico-juridice;
- să prezinte raportul dintre ideea de justiţie şi
conştiinţa subiectivă a individului după G.del
Vecchio;
- să stabilească legătura dintre drept şi idealul social
enunţată de R.Stammler;
- să analizeze raportul drept raţional-drept pozitiv

5
după M.Djuvara;
- să aprecieze rolul voinţei legislatorului în procesul
de aplicare a legii;
- să generalizeze legile obiective ale evoluţiei
dreptului după E.Speranţia;
- să aprecieze sancţiunea ca element definitoriu pentru
drept.
- să stabilească principiile fundamentale a doctrinei VI. Doctrina marxistă şi derivatele ei
marxiste; 1. Fundametele doctrinei marxiste.
- să analizeze cauzele apariţiei statului şi dreptului şi 2. Concepţia marxistă despre stat şi drept.
esenţa de clasă a acestora conform ideilor lui 3. Concepţia cu privire la comunism.
K.Marx; 4. Concepţia lui Lenin despre stat.
- să aprecieze premizele apariţiei societăţii comuniste 5. Legismul sovietic.
formulate de K.Marx; 6. Neomarxismul.
- să stabilească contribuţia lui V.Lenin la aplicarea în 7. Şcoala din Frankfurt.
practică a doctrinei marxiste; 8. Unele probleme legate de tranziţia de la
- să cunoscă noile dimensiuni sociale şi politice regimul totalitar la regimul democratic.
acordate doctrinei marxiste de neomarxişti;
- să aprecieze tentativa Şcolii din Frankfurt de a
adapta doctrina marxistă la condiţiile capitalismului
sec.XX;
- să analizeze doctrina politico-juridică a marxismului
în contextul vieţii politice contemporane.
- să descrie procesul de apariţie a pozitivismului; VII. Doctrina pozitivistă
- să cunoască principiile fundamentale a 1. Apariţia pozitivismului.
pozitivismului juridic; 2. Principiile fundamentale ale
- să stabilească paricularităţile pozitivismului pozitivismului juridic.
exegetic, pozitivismului analitic şi pozitivismului 3. Pozitivismul exegetic.
etatic; 4. Pozitivismul analitic.
- să analizeze principiile pozitivismului logic prin 5. Pozitivismul etatic german.
prisma doctrinei lui H.Hart; 6. Neopozitivismul lui H.Hart.
- să determine premisele realismului juridic american. 7. Pozitivismul pragmatic (realismul
juridic american).
- să determine elementele străine ştiinţei dreptului VIII. Doctrina normativistă
conform teoriei pure a dreptului; 1. Teoria pură a dreptului.
- să explice natura şi trăsăturile normei juridice 2. Trăsăturile normei juridice după
evidenţiate de H.Kelsen; H.Kelsen.
- să analizeze ideea identităţii statului cu dreptul 3. Concepţia lui H.Kelsen despre stat.
formulată de H.Kelsen;
- să prezinte accepţiunile monismului kelsenian.
- să analizeze teoria dreptului obiectiv a lui L.Duguit IX. Doctrina sociologică
(în special prin prisma noţiunii de „masă de 1. Teoria dreptului obiectiv sau
conştiinţe individuale”); pseudopozitivismul.
- să explice mişcarea şi transformarea forţelor juridice 2. Concepţia dreptului social a lui
conform concepţiei dreptului social a lui G.Gurvitch; G.Gurvitch.
- să analizeze ideea de raţionalizare progresivă a 3. Concepţia sociologico-juridică a lui
dreptului prin prisma concepţiei sociologico-juridice M.Weber.
a lui M.Weber; 4. Solidarismul.
- să stabilească raportul stat-individ pornind de la 5. Teoria non-dreptului.
ideile lui E.Durkheim;
- să formuleze opinii asupra conceptului restrângerii
treptate a domeniului de intervenţie a dreptului

6
(teoria non-dreptului).
- să identifice cauzele renaşterii ideilor dreptului X. Concepţiile dreptului natural
natural; renăscut (jusnaturalismul)
- să determine elementele novatorii a teoriei dreptului 1. Confruntările de idei care au determinat
natural renăscut; renaşterea dreptului natural.
- să compare teoria clasică a dreptului natural şi teoria 2. Contribuţia lui F.Geny la renaşterea
dreptului natural renăscut; dreptului natural.
- să cunoască contribuţia lui F.Geny la renaşterea 3. Dreptul natural renăscut – tradiţii şi
dreptului natural; renovări.
- să prezinte diversitatea concepţiilor neonaturaliste. 4. Diversitatea concepţiilor neonaturaliste.
- să cunoască ideile de bază a doctrinei liberaliste; XI. Doctrina liberalistă
- să analizeze egalitatea condiţiilor ca principiu de 1. Concepţia politico-juridică a lui Alexis
bază a democraţiei evidenţiat de Tocqueville; de Tocqueville.
- să definească şi să explice conceptul libertăţii 2. Concepţia politică şi juridică a lui
individuale pornind de la ideile lui F.Hayek; F.Hayek.
- să explice conceptul priorităţii dreptului ca restricţie 3. Conceptul priorităţii dreptului şi a ideii
impusă de liberalismul politic în viziunea lui de bine la J.Rawls.
J.Rawls.
- să efectuieze o analiză critică a doctrinei naţional- XII. Alte doctrine, şcoli, curente
socialiste a statului şi dreptului; 1. Doctrina naţional-socialistă a statului şi
- să determine dacă dreptul poate fi studiat după dreptului.
metoda structuralistă, aplicându-se regulile valabile 2. Structuralismul juridic.
în lingvistică; 3. Concepţia ontologică a dreptului.
- să stabilească relaţia dintre dreptul pozitiv şi dreptul 4. Şcoala dreptului liber.
prepozitiv, conform teoriei ontologice a dreptului; 5. Teoria psihologică a dreptului.
- să cunoască ideile principale a şcolii dreptului liber; 6. Concepţii neohegeliene.
- să stabilească rolul emoţiilor în drept conform teoriei
psihologice a dreptului;
- să prezinte principalele derivate a doctrinei
hegeliene.

VI. SUGESTII PENTRU LUCRUL INDIVIDUAL A STUDENŢILOR

Subiecte/probleme Forme de realizare Modalităţi de evaluare


1. Rolul juriştilor romani în Proiect individual Prezentarea referatelor
aplicarea doctrinelor politico- Referate
juridice în practică
2. Idealismul obiectiv a lui Referate Prezentarea referatelor
G.Hegel. Studiu individual Prezentarea studiului
3. Compararea diferitor teorii de Analiza comparativă Prezentarea concluziilor
apariţie a statului Proiect de echipă
4. Raportul dintre dreptul raţional şi Referate Prezentarea referatelor
dreptul pozitiv la M.Djuvara.

5. Diferitele teorii pozitiviste. Portofoliu Prezentarea portofoliului


Referate Prezentarea referatelor

7
6.Elaborarea Constituţiei statului
ideal conceput de Platon. Proiect de echipă Prezentarea Constutuţiei

VII. EVALUAREA DISCIPLINEI

A) Evaluări sumative periodice: lucrări de control; testări.

Lucrare de control nr.1


Subiectul I. Concepţiile filosofico-juridice ale lui Platon
1.1. Prezentaţi principalele concepţii filosofico-juridice ale lui Platon.
1.2. Analizaţi raportul dintre organismul social şi organismul individual la Platon.
1.3. Exprimaţi-vă atitudinea faţă de conceptul statului ideal formulat de Platon.

Subiectul II. Doctrinele politico-juridice ale lui Nicolo Machiavelli


2.1. Prezentaţi doctrina politico-juridică a lui N.Machiavelli.
2.2. Stabiliţi semnificaţia maximei lui N.Machiavelli „Scopul scuză mijloacele”.
2.3. Evaluaţi „machiavelismul” ca principiu istoric şi ca realitate.

Lucrare de control nr.2


Subiectul I. Neopozitivismul lui H. Hart
1.1. Relataţi ideile neopozitiviste a lui H.Hart.
1.2. Stabiliţi condiţiile minime ale existenţei unui sistem de drept după H.Hart.
1.3. Apreciaţi raţionalitatea normelor juridice şi morale după H.Hart.

Subiectul II. Solidarismul


2.1. Relataţi principiile fundamentale a solidarismului.
2.2. Stabiliţi legătura dintre justiţia statică şi justiţia dinamică după ideile lui E.Durkheim.
2.3. Evaluaţi raportul dintre stat şi individ la E.Durkheim.

B) Evaluarea sumativă finală

Test nr.1

Subiectul I. Teoria dreptului natural la Hugo Grotius


1.1. Determinaţi fundamentul, principiile şi metodele de cunoaştere a dreptului natural după
H.Grotius.
1.2. Determinaţi contribuţia lui H.Grotius în dreptul internaţional public.
1.3. Argumentaţi aplicabilitatea principiului „pacta sunt servanta” în dreptul intern şi în dreptul
internaţional.

Subiectul II. Doctrina normativistă


2.1. Descrieţi normativismul şi premizele teoriei pure a dreptului la H.Kelsen.
2.2. Demonstraţi identitatea statului şi dreptului în doctrina lui H.Kelsen.
2.3. Apreciaţi trăsăturile normei juridice pornind de la ideile lui H.Kelsen.

Test nr.2

Subiectul I. Jean J. Rousseau şi contractul social


1.1. Prezentaţi teoria contractului social în viziunea lui J.J.Rousseau.
8
1.2. Comparaţi cauzele de apariţie a statului după J.J.Rousseau şi T.Hobbes.
1.3. Apreciaţi influenţa doctrinei lui J.J.Rousseau asupra programului revoluţiei franceze.

Subiectul II. Doctrina lui Mircea Djuvara


2.1. Descrieţi principalele idei filosofico-juridice a lui Mircea Djuvara.
2.2. Analizaţi raportul dintre dreptul pozitiv şi dreptul raţional la Mircea Djuvara.
2.3. Apreciaţi rolul voinţei legislatorului la aplicarea legii, pornind de la ideile lui Mircea Djuvara

Test nr.3

Subiectul I. Aristotel referitor la apariţia, esenţa şi formele statului


1.1. Prezentaţi concepţiile lui Aristotel referitor la apariţia, esenţa şi formele statului.
1.2. Analizaţi clasificarea justiţiei după Aristotel.
1.3. Apreciaţi corelaţia formei de guvernământ şi regimului politic pornind de la conceptul
aristotelic despre formele statului.

Subiectul II. Teoria non-dreptului


2.1. Definiţi conceptul flexibilităţii dreptului în concepţia lui J. Carbonnier.
2.2. Determinaţi particularităţile cutumei în cadrul teoriei non-dreptului a lui J. Carbonnier.
2.3. Apreciaţi valabilitatea sau nevalabilitatea teoriei non-dreptului a lui J. Carbonnier.

VIII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Dicţionarul limbii române moderne, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1958.


2. Dicţionarul explicativ al limbii române, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1975.
3. Dicţionar de termeni juridici uzuali explicativ-practic / Ion Pitulescu, Pavel Abraham, Emil
Derşidan, Ion Ranete, Ed. Naţional, Bucureşti, 1997.
4. Mic dicţionar juridic / Vladimir Hanga, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1999.
5. Dicţionar de filosofie, Ed. Politică, Bucureşti, 1978.
6. Dicţionar de filosofie / Simeone Blackburn, Ed. Univers Enciclopedic, 1999.
7. Dicţionar politic, Ed. Politică, 1975.
8. Dicţionar latin-român, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1962.
* * *
9. Adămuţ Anton I., Filosofia Sfântului Augustin, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.
10. Andrei Petre, Filosofia valorilor. Valorile juridice în Axiologie juridică. Antologie (Ediţie,
studiu întroductiv, note şi comentarii de M.Măciu), Ed. Eminescu, Bucureşti, 1992.
11. Antologie de filosofie românească, Ed.Minerva, Bucureşti, 1988.
12. Antologia filosofică. Filosofia antică, Ed.Minerva, Bucureşti, 1975.
13. Aristotel, Analitica secundă, Ed.IRI, Bucureşti, 1998.
14. Aristotel, Despre suflet, Ed.Antet, Oradea, 1996.
15. Aristotel, Etica nicomahică, Ed.Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1988.
16. Aristotel, Metafizica, Ed.Academiei R.P.R., Bucureşti, 1965.
17. Aristotel, Politica, Ed.Anten, Oradea, 1996.
18. Aristotel, Statul atenian, Ed.Agora, Iaşi, 1992.
19. Aubenque Pierre, Problema fiinţei la Aristotel, Ed.Teora, Bucureşti, 1998.
20. Augustin, De magistro, Ed.European, Iaşi, 1995.
21. Bagdasar Nicolae ş.a., Antologie filosofică. Filosofi străini, Ed. Universal Dalsi, 1995.
22. Bagdasar Nicolae, Întroducere la David Hume: Cercetare asupra intelectului omenesc,
Societatea română de filosofie.

9
23. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Ed.Eminescu, Bucureşti, 1998.
24. Bagdasar Nicolae, Studiu întroductiv la Critica raţiunii practice, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti,
1972.
25. Balan G., Procesul lui Socrate, Ed.Albatros, Bucureşti, 1993.
26. Banu Ion, Studiu întroductiv la Platon. Opere, vol.I, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1972.
27. Bădărău Dan, Studiu întroductiv la Metafizica, Ed.Academiei R.P.R., Bucureşti, 1965.
28. Bădărău Dan, Studiu întroductiv la Montesquieu, Despre spiritul legilor, vol.I, Ed.
Ştiinţifică, Bucureşti, 1964.
29. Bărnuţiu Simeone, Dreptulu Naturale publicu, Iaşi Tipariulu Tribunei Române, Iaşi, 1870.
30. Bărnuţiu Simion, Istoria filosofiei, Ed. România Press, Bucureşti, 2000.
31. Bentham Jeremy, O întroducere la principiile moralei şi legislaţiei, în Adrian - Paul
Iliescu, Emanuel - Mihail Socaciu, Fundamentele gândirii politice moderne, Ed. Polirom,
1999.
32. Berceanu Barbu, Universul juristului Mircea Djuvara, Ed.Academiei Române, Bucureşti,
1995.
33. Bezdechi Ştefan, Întroducere la Legile lui Platon, Ed. IRI, Bucureşti, 1995.
34. Boboc Alexandru, Kant şi neokantismul, Ed.Ştiinţifică, 1974.
35. Boboc Alexandru, Marxismul şi confruntările de idei în lumea contemporană, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
36. Buchanan James M., Limitele libertăţii. Între anarhie şi Leviathan, Ed. Institutul European,
1997.
37. Brucar I., Spinoza. Viaţa şi opera, Ed.Librăriei “Universala”, Bucureşti, 1933.
38. Brun J., Socrate, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1996.
39. Ceauşescu Gheorghe, Studiu întroductiv la Cicero, Despre supremul bine şi supremul rău,
Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983.
40. Ceterchi Ioan, Actualitatea conceptului statului de drept, Bucureşti, 1994.
41. Chatelet F., Pisier E., Concepţiile politice ale sec.XX, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1994.
42. Cicero, Despre legi şi Despre stat în Despre supremul bine şi supremul rău, Ed.Ştiinţifică
şi enciclopedică, Bucureşti, 1983.
43. Claudian A., Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte, Fundaţia pentru literatură şi
artă, Bucureşti, 1936.
44. Colţescu Viorel, Istoria filosofiei, vol.I, II, Ed. Brumar, Timişoara, 2006.
45. Comte Auguste, Discurs asupra spiritului pozitiv, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1999.
46. Cosma Doru, Socrate, Bruno, Galilei în faţa justiţiei, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982.
47. Craiovan Ion, Doctrina juridică, Ed.ALL BECK, Bucureşti, 1999.
48. Craiovan Ion, Întroducere în filosofia dreptului, Ed.ALL BECK, Bucureşti, 1998.
49. D'Aquino, Despre unitatea intelectului împotriva averoiştilor, Ed. Decalog, Satu Mare,
1997.
50. Dănişor Gheorghe, Filosofia dreptului la Hegel, Ramuri, Craiova, 2001.
51. Din gândirea politico–juridică din România, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1974.
52. Djuvara Mircea, Eseuri de filosofie juridică, Ed.Trei, Iaşi, 1997.
53. Djuvara Mircea, Precis de filosofie juridică, Tipografia ziarului “Universul”, Bucureşti,
1941.
54. Djuvara Mircea, Teoria generală a dreptului. Drept raţional, izvoare, drept pozitiv,
Ed.ALL, Bucureşti, 1995 şi 1999.
55. Drăganu Tudor, Întroducere în practica şi teoria statului de drept, Cluj, 1992.
10
56. Drobniţki O.G., Noţiune de morală, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981
57. Dunleavy Patrik, O'Leary Brendan, Teoriile statului. Politica democraţiei liberale, Ed.
Epigraf, Chişinău, 2002.
58. Durkheim E., Regulile metodei sociologice, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1974.
59. Ene George, Filosofia politică a lui John Stuart Mill, Polirom, 2000.
60. Epictet, Convorbiri.
61. Epicur, Scrisoare către Menoikens în Epicureea, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1999.
62. Filosofia greacă până la Platon, coordonatori Adelina Piatkowski şi Ion Banu, Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979.
63. Filosofie. Materialism dialectic şi istoric, colectiv de coordonare: Ion Tudosescu, Mihai
Florea, Cornel Popa, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975.
64. Flonta Mircea, Keul Hans-Klaus, Filosofia practică a lui Kant, Ed.Polirom, 2000.
65. Florian Radu, Antonio Gramsci un marxist contemporan, Ed. Polirom, 1982.
66. Fouillee Alfred, Istoria filosofiei, vol.I, Casa editorială Odeon, Bucureşti, 2000.
67. Georgescu D. ş.a. Marii filosofi ai lumi, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.
68. Georgescu Paul, Mircea Djuvara – un sistem de filosofie juridică, Bucovina, I.E.Torouţiu,
Bucureşti, 1942.
69. Georgescu Ştefan, Filosofia dreptului. O istorie a ideilor în ultimii 2500 de ani, Ed.ALL,
Bucureşti, 1998.
70. Gilson Étienne, Filosofia în Evul Mediu, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995.
71. Graf Alain, Marile curente ale filosofiei antice, Ed. Institutul European, 1997.
72. Grecescu I., Nicolae Titulescu. Concepţia juridică şi diplomatică, Ed.Scrisul românesc,
Craiova, 1982.
73. Grimal Pierre, Seneca, Ed. Univers, Bucureşti, 1992.
74. Grotius Hugo, Despre dreptul războiului şi al păcii, Ed.Ştiinţifică şi enciclopedică,
Bucureşti, 1983.
75. Gulian C.I., Marxism şi structuralism, Ed. Politică, Bucureşti, 1976.
76. Guthrie W.K., Sofiştii, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1999.
77. Guţu G., Lucius Annaeus Seneca. Viaţa, timpul şu opera morală, Ed. Ştiinţăfică, Bucureşti,
1999.
78. Hanga Vladimir, Hugo Grotius şi opera sa “Despre dreptul războiului şi al păcii”, Ed.
Ştiinţifică, Bucureşti, 1968.
79. Hanga Vladimir, Marii legiuitori ai lumii, - Bucureşti, 1994.
80. Hart H. L. A., Conceptul de drept, Ed. Sigma, Chişinău, 1999.
81. Hatmanu Ion, Istoria doctrinelor juridice, Ed.Fundaţiei România de mâine, Bucureşti,
1997.
82. Hayek Friedrich A., Constituţia libertăţii, Institutul European, 1998.
83. Hazard P., Gândirea europeană în sec.18: de la Montesquieu la Lessing, tip.Univers,
Bucureşti, 1981.
84. Hegel G.W.F., Enciclopedia ştiinţelor filosofice, Filosofia spiritului, Ed.Humanitas,
Bucureşti, 1996.
85. Hegel G.W.F., Fenomenologia spiritului, Ed.Academiei, Bucureşti, 1965.
86. Hegel G.W.F., Principiile filosofiei dreptului, Ed.Academiei, Bucureşti, 1969.
87. Hegel G.W.F., Studii filosofice, Ed.Academiei, Bucureşti, 1967.
88. Hobbes, Leviathan sau materia, forma şi puterea unui stat ecleziastic şi civil, Ed.
Ştiinţifică, Bucureşti, 1951.
89. Hobbes, Leviathan, Bucureşti, 1989.
11
90. Hume David, Tratat despre natura umană, în vol. Adrian - Paul Iliescu, Emanuel - Mihail
Socaciu, Fundamentele gândirii politice moderne, Ed. Polirom, 1999.
91. Ionaşcu Traian, Barasch Eugen, Teorie şi metodă în ştiinţele sociale, Ed.Politică, Bucureşti,
1966.
92. Isac D., Aristotel, Ed.Tineretului, Bucureşti, 1959.
93. Isac D., Jean-Jacques Rousseau, Ed.Tineretului, Bucureşti, 1966.
94. Fellmann Ferdinand (editor), Istoria filosofiei în secolul al XIX-lea, Ed. All Educational,
Bucureşti, 2000.
95. Istoria filosofiei moderne, vol.1, Ed.Tiparul universitar, Bucureşti, 1937.
96. Istoria filosofiei moderne, vol.2, Ed.Tiparul universitar, Bucureşti, 1938.
97. Istoria filosofiei moderne şi contemporane, Ed.Academiei Române, Bucureşti, 1984.
98. Kant Im., Bazele metafizicii moravurilor, Ed. Antet, Oradea, 1994.
99. Kant Im., Critica raţiunii practice, Ed.IRI, Bucureşti, 1995.
100. Kant Im., Critica paţiunii pure, Ed.IRI, Bucureşti, 1994.
101. Kant Im., Despre pacea eternă. Un proiect filosofic, Ed.I.Branişteanu, Bucureşti.
102. Kant Im., Scrieri moral - politice, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1991.
103. Kelsen Hans, Doctrina pură a dreptului, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2000.
104. Kelsen Hans, Teoria generală a statului, Tiparul “Oltenia”, Bucureşti, 1928.
105. Kojeve Alexandre, Întroducere în lectura lui Hegel, Ed. Apostrof, 1966.
106. Laertoix Jean, Despre vieţile şi doctrinele filosofilor, Ed. Academiei, Bucureşti, 1963.
107. Ley H., Studii de filosofie medievală, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1973.
108. Libera Alain De, Cândirea evului mediu, Ed. Amarcord, Timişoara, 2000.
109. Locke John, Al doilea tratat despre cârmuire; Scrisoare despre toleranţă, Nemira, 1999.
110. Locke John, Eseu asupra intelectului omensc, vol.I, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1961.
111. Locke John, Eseu despre toleranţă, în vol. Adrian - Paul Iliescu, Emanuel - Mihail
Socaciu, Fundamentele gândirii politice moderne, Ed. Polirom, 1999.
112. Machiaveli Nicollo, Principele, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1960.
113. Malaurie Philippe, Antologia gândirii juridice, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1997.
114. Manolescu M., Ştiinţa dreptului şi artele juridice, Ed.Continent XXI, Bucureşti, 1992.
115. Martinescu P., Prefaţă la J.-J. Rousseau, Confesiuni, Vol.1. Editura pentru Literatură,
Bucureşti, 1969.
116. Marx Karl., Engels Fr., Opere alese, în două volume, Ed. Politică, Bucureşti, 1960;
ESPLP, 1975.
117. Marx Karl., Engels Fr., Scrieri din tinereţe, Ed. Politică, Bucureşti, 1960.
118. Mihai Gheorghe, Motica Radu, Fundamentele dreptului. Optima justitia, Ed. ALL BECK,
Bucureşti, 1999
119. Mihai Gheorghe, Motică Radu, Fundamentele dreptului. Teoria şi filosofia dreptului,
Ed.ALL, Bucureşti, 1997.
120. Mill John Stuart, Despre libertate, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1994.
121. Mill John Stuart, Eseuri etice, Paideia, 2003.
122. Montesquieu, Despre spiritul legilor, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1964.
123. Moroianu Gheorghe Emil, Actualitatea normativismului kelsian, Ed.ALL-BECK,
Bucureşti, 1998.
124. Mureşan Valentin, Utilitarismul lui John Stuart Mill, Paideia, 2003.
125. Muscă V., Întroducere în filosofia lui Platon, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1994.

12
126. Naschitz A., Filosofia existenţialistă a dreptului în Studii şi cercetări juridice,
Ed.Academiei Române, Bucureşti, 1961.
127. Negulescu Paul, Filosofia Renaşterii, Ed.Eminescu, Bucureşti, 1986.
128. Negulescu Paul, Filosofia Renaşterii, Vol.I, II, III, ed.”100+1 gramar”, Bucureşti, 2001.
129. Nietzsche Friedrich, Aşa grăit-a Zarathustra, Ed.Humanitas, 1997.
130. Nietzsche Friedrich, Voinţa de putere, Ed. AION, 1999.
131. Noica Constantin, Concepte deschise în istoria filosofiei la Descartes, Leibniz şi Kant,
Humanitas, 1995.
132. Oprea I.M., Nicolae Titulescu, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1966.
133. Peticel Stela, Aristotel. Etica nicomahică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1988.
134. Petrescu Nicolae, Thomas Hobbes: viaţa şi opera, Societatea română de filosofie,
Bucureşti, 1939.
135. Petrovici I., Douăsprezece prelegeri universitare despre Immanuel Kant, Ed.Agora, Iaşi,
1994.
136. Piaget Jean, Structuralismul, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1973.
137. Piatkowski Adelina, Studiu întroductiv la Epicureea, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1999.
138. Pisier Evelina, Istoria ideilor politice, Ed. Amarcord, Timişoara, 2000.
139. Platon, Dialoguri, Ed. Literatura Universală, Bucureşti, 1968.
140. Platon, Legile, IRJ, Bucureşti, 1995.
141. Platon, Republica, 2 vol., Ed.Universitas, Bucureşti, 1998.
142. Podgoreanu T., Curs de filosofie marxistă, vol.1, Tipografia Universităţii din Bucureşti,
1976.
143. Popa Nicolae, Dogaru Ion, Dănişor Dan Claudiu, Dănişor Gheorghe, Filosofia dreptului.
Marile curente, Ed.ALL Bucureşti, 2001.
144. Popescu Sofia, Concepţii contemporane despre drept, Ed.Academiei, Bucureşti, 1985.
145. Popescu Sofia, Eugeniu Speranţia, în Studii de drept românesc, 1991, nr.1-2.
146. Popescu Sofia, Statul de drept în discuţii contemporane, Bucureşti, 1998.
147. Popescu Sofia, Iliescu D., Probleme actuale ale metodologiei juridice, Bucureşti, 1979.
148. Poopper K.R., Societatea deschisă şi duşmanii ei, vol.I, II, Ed. Humanitas, Bucureşti,
1993.
149. Posescu Alexandru, Platon – filosofia dialogurilor, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.
150. Raveica Titus, Istoria filosofiei moderne. Renaşterea, Institutul European, Bucureşti,
2002.
151. Râbca Eugen, Zaharia Victor, Mărgineanu Valentin, Istoria doctrinelor politice şi de
drept, Ed.MUZEUM, Chişinău, 2005.
152. Ross David, Aristotel, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1998
153. Roşca D.D., Însemnări despre Hegel, Ed.Ştiinţa, Bucureşti, 1967.
154. Rousseau J.J., Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre oameni,
Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1958.
155. Rousseau J.J., Contractul social, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1957.
156. Russ Jacquline, Istoria filosofiei, vol.I, II, III, Bucureşti, 2000.
157. Russ Jacqueline, Panorama ideilor filosofice. De la Platon la contemporani, Ed.
Amarcord, Timişoara, 2002.
158. Scruton Roger, Kant, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1988.
159. Singer P., Hegel, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1996.

13
160. Sociologia franceză contemporană (Antologie), Ed.Politică, Bucureşti, 1971.
161. Speranţia Eugeniu, Întroducere în filosofia dreptului, Tipografia Cartea Românească,
Cluj, 1946.
162. Speranţia Eugeniu, Întroducere în filosofia dreptului, Cluj, 1999.
163. Speranţia Eugeniu, Principii fundamentale de filosofie juridică, Ed. Institutul de Arte
Grafice Ardealul, Cluj, 1936.
164. Spinoza, Etica, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981.
165. Spinoza, Tratatul despre îndreptarea intelectului şi despre calea cea mai bună care duce
la adevărata cunoaştere a lucrurilor, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979.
166. Spinoza, Tratat teologico - politic, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1960.
167. Stere Ernest, Din istoria doctrinelor morale, Polirom, Iaşi, 1998.
168. Stroe Constantin, Compendiu de filosofia dreptului, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1999.
169. Stroe Constantin, Reflecţii filosofice asupra dreptului, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1998.
170. Stroe Constantin, Culic Nicolae, Momente din istoria filosofiei dreptului, Ed.Ministerului
de Interne, Bucureşti, 1994.
171. Sudeţeanu C., Întroducere în filosofia lui Auguste Comte, Ed.Librăriei Dicezane, Arad,
1925.
172. Titulescu Nicolae, Discursuri, Ed.Politică, Bucureşti, 1967.
173. Titulescu Nicolae, Reflecţii, Albatros, Bucureşti, 1985.
174. Tocqueville Alexis de, Despre democraţia în America, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1992.
175. Trandafiroiu Nicolae, Substanţa şi cauzalitatea în interpetarea empirismului englez, Ed.
All, 1999.
176. Tstatsos Constantin, Filosofia socială a vechilor greci, Ed. Univers, Bucureşti, 1979.
177. Vecchio Giorgio del, Justiţia, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1923.
178. Vecchio Giorgio del, Lecţiuni de filosofie juridică, Societatea Română de Filosofie,
Bucureşti, 1943.
179. Vecchio Giorgio del, Lecţii de filosofie juridică, Ed.Europa Nova, Bucureşti, 1994.
180. Villey Michel, Lecţii de filosofie juridică, Vol.I, II, Bucureşti, 1984.
181. Vladuţescu Gheorghe, Etica lui Epicur, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1972.
182. Vladuţescu Gheorghe, Filosofia în Roma Antică: forme de gândire şi evoluţie,
Ed.Albatros, Bucureşti, 1991.
183. Vladuţescu Gheorghe, Întroducere în istoria filosofiei medievale, Ed. Enciclopedică
Română, Bucureşti, 1973.
184. Vladuţescu Gheorghe, Modernitatea ontologiei aristotelice, Ed.Dacia, Cluj Napoca,
1983.
185. Voiculescu M., Istoria doctrinelor politice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970.
186. Weber Max, Caracterul „obiectiv” al cunoaşterii în domeniul ştiinţelor sociale şi
politice, în Teorie şi metodă în ştiinţele culturii, Ed. Polirom, 2001.
187. Xenofon, Amintiri despre Socrate, Ed.Hiperion, Chişinău, 1990.
* * *
188. Асмус В., Кант, Москва, 1973.
189. Асмус В., Платон, Москва, 1975.
190. Алексеев-Попов В., О социальных и политических идеях Ж.Ж.Руссо, Москва, 1971.
191. Американские просветители. Избранные произведения, Москва, 1970.
192. Азаркин Н., Монтескьё, Москва, 1988.
193. Бентам И., Избранные сочинения, Санкт-Петерсбург, 1867.

14
194. Боргош Ю., Фома Аквинский, Москва, 1975.
195. Бэкон Ф., Сочинения, Москва, 1971.
196. Галанза П., Учение Канта о государстве и праве, Москва, 1960.
197. Гаррингтон, Основные течения американской мысли, Москва, 1962.
198. Гончаров Н., Общественно – политические взгляды Томаса Пейна, Москва, 1969.
199. Грацианский П., История политической и правовой мысли 15-16вв., Москва.
200. Долгов К., Гуманизм, Возрождение и политическая философия Никколо
Макиавели в Макиавели Никколо, Избранные сочинения, Москва, 1997.
201. Ефимов А., Очерки истории США, Москва, 1959.
202. Кесседи Ф., Сократ, Москва, 1988.
203. Кечекьян С., Учение Аристотеля о государстве и праве, Москва, 1947.
204. Лейст О. и др., История политических и правовых учений, Москва, 2000.
205. Лейст О. и др. История политических и правовых учений: Хрестоматия, Москва,
2000.
206. Лейст О., Учение Спинозы о государстве и праве, Москва, 1960.
207. Локк Дж., Два трактата о правлении. Сочинения. Т.III, Москва, 1988.
208. Лосев А., История античной эстетики. Софисты. Сократ. Платон, Москва, 1969.
209. Нарский И., Джон Локк и его теоретическая система, Москва, 1985.
210. Нарский И., Кант, Москва, 1976.
211. Нерсесянц В., История политических и правовых учений, Москва, 1995 или любое
издание.
212. Нерсесянц В., Сократ, Москва, 1996.
213. Нерсесянц В., Философия права, Москва, 1997.
214. Нерсесянц В., Философия права Гегеля, Москва, 1999.
215. Нерсесянц В., Платон, Москва, 1983.
216. Новгородцев П., Историческая школа юристов, Санкт-Петерсбург, 1999.
217. Римские стоики: Сенека, Эпиктет, Марк Аврелий, Москва, 1995.
218. Пегатнов В., Гамильтон и Джеферсон, Москва, 1984.
219. Розин Э., Политические и правовые учения в Древней Греции, Москва.
220. Руссо Ж.Ж., Трактаты, Москва, 1969.
221. Согрин В., Основатели США: исторические портреты, Москва, 1983.
222. Соловьёв Э., Кант: взаимодополнительность морали и права, Москва, 1992.
223. Хорошилов А. и др., История политических и правовых учений, Москва, 2001.
224. Знаменитые греки и римляне: 35 биографий выдающихся деятелей Греции и Рима,
Санкт-Петерсбург, 1993.
225. Чанышев А., Аристотель, Москва, 1989.
226. Четвертин В., Современные концепции естественного права, Москва, 1988.
227. Утченко С., Цицерон и его время, Москва, 1972.

15

Potrebbero piacerti anche