Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
INSULA
MISTERIOASA
PARTEA I
NAUFRAGIAŢII
VĂZDUHULUI
CAPITOLUL I
mîntul dramei.
— Urcăm ?
— Nu ! Dimpotrivă ! Coborîm.
■— Balonul se ridică ?
— Nu !
la ca !
cuvintele:
1 Lest — greutatea suplimentară cu care se încarcă
baloanele
nului.
pe oră. (N.A.)
de foarte departe.
Indian.
— Urcă balonul ?
— Ce mai aruncăm ?
•— Nimic!
— Ba da !... Nacela !
picioare.
faţă.
Totuşi, după ce se menţinuse cîteva minute în
— Pămînt! Pămînt!
călătorii.
rămăsese ?
geau valurile.
deodată :
CAPITOLUL II
tinui să perseverez".
maţie.
/ Gédéon Spilett era înalt. Avea cel mult patruzeci
federală.
provoci.
piedici de neînvins.
la lagărul secesioniştilor.
ţuite.
se mai vorbea.
dere în Richmond ?
fugim ?
acasă.
de un uragan !
ivit.
întrebă marinarul.
meu Nab.
Smith.
plecarea noastră.
uragan.
de vînt.
tovarăşii săi.
(N. A.)
Călătorul care lipsea, acela în ajutorul căruia se
CAPITOLUL III
şiţi de oboseală.
— Desigur, Nab !
punse nimeni.
adăugînd :
dului.
Richmond !
Curînd ceaţa prinse să se destrame. Fusese doar
de milă.
colţuros de granit.
padă.
Smith.
trece cu uşurinţă.
CAPITOLUL' IV,
rului.
Harbert.
căutăm un adăpost.
• — Bine, — răspunse Harbert, —, am să caut o
băiete !
Şi
grabă.
cem lipsă.
— Desigur.
3*
accidentată.
rioară a hornurilor.
răspunse băiatul.
Pencroff.
de zburătoare.
CAPITOLUL V
mai bune.
vorbă.
Harbert.
puterea cuvîntului !
mulţumit.
— Acum, — spuse el, — prietenii noştri se pot
ne-am face !
nici acolo.
să facem foc ?
— Nu, Pencroff !
urmat de Harbert.
bune la nimic.
acuma ce ne facem ?
— Vom găsi noi, fără îndoială, mijlocul să facem
tul în zadar.
se lase păgubaşi.
Spilett.
uscat.
; — Nu mai pot !
Harbert alergă la el.
de făcut...
soţit de Harbert.
întîmplare un chibrit.
Reporterul se opri, se scotoci prin buzunare, nu
putea stăpîni.
bîndu-l:
era neatins !
de ea băţul de chibrit.
Dar prima oară nu avu nici un rezultat. De frică
tare.
plăcută.
oricînd înnoită.
lase să se răscoacă.
foc.
pe Cyrus Smith.
CAPITOLUL VI
Inventarul avutului naufragiaţilor. Nimic. Batista
statul.
Eroii imaginari ai unui Daniel de Foe \ ai lui de
refacă puterile.
nise din nou de-a lungul coastei, spre nord, spre lo-
Smith.
mase la Cămin.
stanţă.
croff.
de iască.
zeală.
stîng al rîului.
cercetă spuse :
— E pasărea,„curucu".
şi cu mîna !
sub apă.
era inventatorul.
tunece.
de obosiţi la hornuri.
CAPITOLUL VII
apoi răspunse:
de ţărm ?
— Şi cîinele ?
— A dispărut în acelaşi loc.
coastei. »
reporterul.
ciudată şi neverosimilă.
pe obraji.
mosul copil.
vetrei.
nedescris.
sub cenuşă.
din nou.
turat cu putere.
zgomotul vijeliei.
— Ce?
la intrarea în Cămin.
vorbi.
semna :
Cyrus1 Smith.
întovărăşeau!
lîngă el.
ne. va călăuzi!
dezmintă presupunerile.
Smith ?
vat, : ■ ■■ : \
pat, Top ?
această grotă.
Smith.
CAPITOLUL VIII
Cyrus Smith trăieşte ? Povestirea lui Nab.
este desperat.
un singur cuvînt:
■— Trăieşte ?
narului.
ridică.
de pe buzele inginerului.
coasta.
de un fir de păr.
lui mîini !
nici de curînd.
luri, mai curînd sau mai tîrziu, pe plajă. Nab ştia acest
dată.
—• Da ! răspunse Nab.
întrebă reporterul.
ştersese apa.
de stăpînul său.
odată la Cămin.
multă atenţie.
ţărm.
— Nu ! răspunse Nab.
Pencroff.
vinte neînţelese.
nu se deşteptaseră încă.
leseră.
tîrziu.
beşte, Spilett !
altele.
— Nu. '
mării ?
nilor săi.
ţărm ?
urmele găsite ?
spunea reporterului:
asta.
ceau.
cînd în cînd.
dreptul Căminului.
coastei.
răşii...
joară de noroi.
CAPITOLUL IX
croff.
rile marinarului.
tulbură de loc !
— Ei şi ?
— Nu e nimic !
— Cu ce, mă rog?
— Cu nimic.
fost ea. i ■
reuşi.
mai mult.
După o oră de muncă, Pencroff, leoarcă de sudoare,
Pencroff.
şi tu!
pînului său.
punse Pencroff.
asta.
tate.
baticii.
toare cu iasca...
— Cu substanţe chimice ?
— Cu substanţe chimice !
— Ce?
J'ixă.
tul marinar.
vîntul, spunînd :
— Prieteni, situaţia noastră este poate dintre cele
singuri.
aruncat uraganul ?
plăcută.
prost !
muntelui.
vînători dibaci.
1— Ei, domnule Cyrus, dacă aş fi eu atît de sigur
el;
du-i:
— Ce vom fi mai întîi vînători sau tăietori de
lemne ? \
ceput să adulmece, \
lemne.
— Ba da.
ciudat.
mîna pe el.
ţine uneia din cele mai mari specii din familia roză-
toarelor.
prima oară.
pădure.
dim.
tot !
toarcerii.
la cotitura rîului.
de fum.
CAPITOLUL X
să ne înfruptăm !
-— Soarele !
trebări inginerului.
făcut una.
razele soarelui.
carnetul dumneavoastră.
seseră refăcuţi.
După cum se vedea, inginerul şi tovarăşul său
a pădurii,
fi rămas de minciună.
recţie.
al muntelui.
răzleţe.
Pencroff strigă :
— Ia te uită, nişte oi !
izbucniră în rîs.
spectrului.
tul stîncilor.
mătate terminaseră.
măsură.
de-a binelea.
încercarea lui Cyrus Srnith izbuti. încetul cu în-
boreală.
vîrful conului.
linie circulară
— Ne aflăm pe o insulă !
valuri.
CAPITOLUL XI
pustie.
nordică a insulei.
vreme stins.
canului.
m.
suprafaţa oceanului.
Aceasta era configuraţia insulei, a cărei hartă re-
chin uriaş.
se înălţa vulcanul.
malurile împădurite.
lui de pe coastă.
croff.
toarcere.
insuiei.
bot de rechin.
naufragiaţilor.
tie.
desăvîrşire pustiu.
era nelocuită.
tale şi animale.
niştită şi gravă :
-- Iată, dragii mei, colţişorul de pămînt pe care
dragii mei ?
Nab.
cer şi eu un lucru. /
Pencroff.
insula noastră.
Harberl.
sclipitori.
semnată definitiv.
bulei.
rul.
Grande-Vue.
de pădurile Par-West.
giuni noi\
În cee'a ce privea poziţia insulei, inginerul o deter-
dăm un nume !
Harbert tocmai avea de gînd să propună numele
Lincoln !
unui fanatic.
CAPITOLUL XII
Cămin.
neruLil—opri, spunîndu-i:
— Da, Cyrus.
■— Desigur.
nea :
să spună nimic.
mă aplec !
Spilett.
m
— Să nu ne arătăm înainte de a şti cu cine avem
— Şi nu latră ?,
— Nu. /•
racteristică.
sau mai bine zis fumul acesta, l-a aprins chiar na-
să scăpăm de laringită.
turai !
acid sulfuric.
picioare.
prea joasă.
descompune culorile.
/ Deodată, din mijlocul unui tufiş, izbucni un concert
împrejurare.
ca şi vînătorii australieni.
tate.
ca totdeauna !
specii...
animal.
specia aguti.
lacului.
peşte.
minunate de maras.
Ui
CAPITOLUL XIII
însuşirile fiecăruia.
se găseau.
— Din cărămizi.
narul.
insulei.
zidit.
rul lor.
singur.
vreascurile.
egală în cuptor.
celelalte.
şi meseria aceasta.
rului, spunîndu-i :
puf moale.
deon Spilett.
cificului.
ţărm locuit.
longitudinea.
în alt fel.
CAPITOLUL XIV
triunghiuri asemenea ?
sînt proporţionale.
lezei.
deasupra solului.
întoarseră la Cămin.
15 : 500 = 10 : X
500 X 10 = 5000
—— 'iL 333,33
15
cioare .
bună de mîncat.
ostrovul.
cu totul descoperit.
secat.
precis.
greu !
e de făcut.
măi reporterul.
un aer mulţumit.
seşte ? Nimic
întrebă Harbert
spre sud.
Chiti ?
Cyrus Smith.
vaţia.
puie.
interes.
calculele. ...
— Cît e ora ?
gitudine.
rudimentară.
coasta americană.
CAPITOLUL XV
Se hotărăşte iernatul. Problema metalelor.
reporterul.
să se transforme în metalurgişti.
sula Lincoln.
transformarea minereului.
bricaţia fierului !
rul.
funda într-un somn adînc. Atunci, vor face în. aşa fel,
teptînd în tăcere.
pentru fierărie.
focile astea !
nare, astfel că, trei ore mai tîrziu, Cyrus Smith dis-
doar cele două lame de oţel făcute din zgarda lui Top,
portanta operaţie.
ţească pe drum.
Pencroff, — cu ce o să semene ?
bert.
dea tîrcoale.
Lincoln.
cializeze n curînd,
CAPITOLUL XVI
Se pune din nou problema locuinţei. Fanteziile
tiţi.
gare.
fel de accident.
rul.
prinde ceva ?
vest.
lei.
zînd.
— Şi cu scară ! adăugă Nab.
părăsească acu.
şi platoul Grande-Vue.
bit.
bi
folos.
punse Harbert.
coastă !
rană ?
animal puternic.
CAPITOLUL XVII
de foc.
treabă.
lacului.
lacului.
subterană.
tată de apă.
— Şi în ce loc, Cyrus ?
terul.
adăugă reporterul.
ginerul.
plină.
trebuinţare.
de lemn.
să se aleagă.
sodă naturală.
glicerina.
sărurile găsite.
bun dascăl.
în nenumărate împrejurări.
dului azotic.
aceste operaţii.
naţii.
— Iată nitroglicerina !
insula Lincoln.
— Şi cu lichidul acesta vom arunca în aer stîn-
rezistenţă la explozie.
velul lacului.
să explodeze.
de picioare !
CAPITOLUL XVIII
tîrnăcop. întoarcerea.
cu două picioare.
inginerului :
doar de cantitate.
înainte ?
noase.
de seamă.
întunecoasă !
mic.
muncă.
observă Harbert.
Cyrus.
spre mare.
clare la urechi.
inte !
mai tare.
reze.
mării.
cioare.
lămurit.
privinţe.
de granit.
oprită.
braţul îi spuse :
— Domnule Smith !
buiau să se grăbească.
CAPITOLUL XIX
Granit !
m Casa de Granit,
pra deschizăturii.
noastră.
— Dar pentru ce atîtea măsuri de prevedere ? zise
nu pare locuită !
du-l,
eventualitate.
tăinuite.
mare.
locuinţei.
insulă Lincoln.
şi ar pieri inevitabil.
totul, se bucura.
sei de Granit.
punse :
sfredelit ca o strecurătoare.
Smith găsi că lucrul cel mai simplu era să-l facă din
flori şi plante.
etajul cinci".
CAPITOLUL XX
şi le instalaseră acolo.
laltă ?
scăzută iarna.
problema iluminatului ?
— De rezolvat.
— Cînd ? Cum ?
ratorul său.
duseră de ei.
nărul strigă :
vestei...
Cum de se găsea 'acest grăunte în căptuşeala hai-
nea cu grîu.
gur !
bob de grîu ?
această întrebare.
tr-un spic ?
— Pe legea mea, nu !
mîntesc.
e că sînt un prost!
baniţe.
— Trei milioane.
— În patru ani ?
să spună.
să izbutească.
pămîntul reavăn.
nenorocire, el ar fi pierit!
CAPITOLUL XXI
pe gheaţă.
văzu fugind.
se facă nevăzute.
dere.
înghiţit marea !
nioară !
strigă Pencroff.
torică.
bert.
în această clipă.
— Ce mai sînt şi aceste animale ? întrebă Pen-
croff.
îl vor civiliza.
nimic de prisos.
m.
fuzori ?
aci.
(N. R.)
de ele.
îndemînă.
CAPITOLUL XXII
călduroasă.
nimic !
—; Ba da, spuse Gedeon Spilett. Sînt şi ele bune la
ceva.
— Şi la ce mă rog ?
că sînt porci!
— Şi de ce ?
m.
pe Pencroff.
răchitiş.
Grande-Vue.
de Granit.
croff.
punse Pencroff.
transporturi.
sipul ce le acoperise.
pe ea părea că frige.
în casă.
acestui lichid.
viitorului !
întreprindă nimic.
toarea lui.
domnule Spilett
— Purcel de lapte.
măsură...
jorat.
CAPITOLUL I
fensiv rozător
mult.
tîndu-se la marinar :
gea.
insula Lincoln.
bert.
pe rîul Mercy.
Granit.
coperire.
— Da, Cyrus.
pătrundă în vas.
aceasta.
insulă Lincoln.
de Granit ?
reşte.
— într-adevăr, — răspunse reporterul, — pe aceste
lămuriţi !
de uriaş ?
pădurii.
orizont.
insula.
tîmplare misterioasă.
prindem ?
fugi.
Pencroff!
cu căruciorul.
— Foarte bine.
sip.
Harbert.
punse Harbert.
tîm plate.
ciorbe ?
marinarul.
la această întîmplare.
Harbert.
CAPITOLUL II
Primele încercări cu barca. O epavă pe ţărm.
lui Pencroff.
carea !
capul Ghearei.
deaţă.
nisip.
pline !
căm cu pietre...
încă un ceas'?
europeană.
babil neatinse.
Era lesne de înţeles că această ladă fusese arun-
nu găsim pe nimeni...
ce-o fi înăuntru ?
Casei de Granit.
cundea tulburarea.
serve.
de glas.
— Nimic !
că le-ar fi sărutat.
în carnetul său :
2 topoare de lemnar
2 topoare de dulgher
3 rindele
2 tesle
1 ciocan de dulgher
6 foarfece
2 pile
3 ciocane
3 burghie
2 sfredele mari
2 cutii cu ace.
2 carabine
5 cuţite mari
4 săbii
livre
Instrumente : 1 sextant
1 binoclu
1 ochian
1 cutie cu compasuri
1 busolă de buzunar
1 termometru Fahrenheit
1 barometru aneroid
2 ceainice
6 cuţite de masă.
1 atlas
bert.
cat în mare.
destul de neîncrezător.
Spilett.
data publicării.
Pe aceste obiecte nu găsiră nici un semn care să le
avea să se simplifice.
fericit !
Pencroff.
să le vină în ajutor.
mare.
CAPITOLUL III
dea altora.
insulei.
explorarea plănuită.
să le îngreuieze plutirea.
de vîsle.
încărcate cu lemne.
rinar.
de tutun de pipă.
muştar 1
n-o dispreţuieşti.
Gedeon Spilett.
de ape.
de păsări.
cu un pescăruş.
ei buni la ceva ?
aci.
ţimea aceasta.
la nimic !
— Şi la ce anume ?
terul.
Lincoln.
afară de...
— Lasă că vom găsi şi asta, răspunse inginerul ;
păduri necunoscute.
ţiile.
noapte.
întrebă Harbert.
zăgaz natural.
cîteva degete.
CAPITOLUL IV
şilor.
bui să meargă.
descărcături.
navigabil.
înainte.
tră necompletată.
drumul.
noastre.
stînci.
apele rîului.
nătate.
deodată, strigînd :
— Marea !
Şi peste cîteva minute, pionierii vedeau desfăşurîm-
de Granit !
insulei.
semnat, în care n-ar fi avut loc nici două sau trei bărci
de pescari. El slujea drept canal de scurgere a rîului pe
care-l urmăriseră şi care, în loc să alunece domol spre
mare, cădea de la o înălţime de peste patruzeci de
picioare. Aşa se explica faptul că acest curs nu
ginea ţărmului.
despre naufragiu.
de aripi !
portantă !
— Dar?...
rinarul. Şi e bun ?
nitor.
— Asta e tot
e bun de fumat ?
sare!
miros de om.
tresară.
Pentru o clipă, jaguarul se ghemui, pregătindu-se
mort pe loc.
Casei de Granit.
bert, entuziasmat.
liniştit.
deon Spilett.
de la intrarea văgăunii.
drăzneţe.
CAPITOLUL V
valurilor.
atît de frumos.
pe cea de vest.
plorare.
ce facem cu piroga ?
încredere.
să zică nimic.
înainte !
ginea pădurii.
paşi omeneşti.
întrebă reporterul.
— De ce ?
Srnith.
lui Washington.
Poposiră ca să prînzească.
între stînci.
ceva.
insulă !
de nevoie...
reporterul.
răsit-o.
— Fireşte.
de pînză groasă.
pregătiră armele.
înaintară destul de adînc în pădure; dar, spre
pacilor.
uriaş.
— Ei şi ?
pacului.
nice, adăugînd :
vom îmbrăca !
rus Smith.
punse Nab.
Cyrus Srriith.
mult.
Deodată, băiatul, care hoinărea în susul apei, se
melor.
Scara dispăruse !
CAPITOLUL VI
aceasta neplăcută ?
altele.
stînci.
şi fulgera : • •.
un strigăt puternic.
Nici un răspuns.
tîlhari !
în locul dorit.
glonte.
— Nu.
noastră !
de cîte ori îşi furişau un bot sau o labă prin uşă,, erau
sfîrşiseră.
mult.
un gînd.
neţi-l!
ginerul.
toul Grande-Vue.
rată.
Se opriră numaidecît.
base.
într-adevăr, maimuţele, speriate deodată de o pri-
gem în casă.
mai bine...
Cyrus Smith.
oprească.
rită de Nab.
nal Ochii lui, ceva mai mici decît ai unui om, strălu-
ne înţelegem cu el
lua la noi ?
narul'.
Gedeon Spilett.
nit.
CAPITOLUL VII
de iarnă.
cele, ciocanele.
de politicos ?
rîului.
unii animalelor.
rîului Mercy.
— Să ne ocupăm de pod !
duri.
demînare.
animalele.
rinarul triumfător.
în aşteptarea oaspeţilor.
urît, mai aduseră vreo şase raţe din soiul care trăia
muntele Franklin.
bun de ham.
vreun accident.
mai graţioasă !
peste noapte.
nuiră cu hamul.
CAPITOLUL VIII
tată.
la croitorie.
le aveau de acasă.
azotic.
cabil ca şi o şosea..
grija soarelui.
pescuitul..
— Jup, o farfurie I
Pencroff îi spuse :
mintea de iarnă.
în pămînt.
În partea din faţa gardului, se lăsă loc pentru o
exterioare.
zi.de vară, şi nimeni nu. lipsi la. apel, Cei doi onag-
prejurare.
piei.
tind, se liniştiseră.
lurile lacului.
CAPITOLUL IX
furtună.
mare primejdie.
de afară.
lui său.
înlocui !"'
să şi-o ţină.
Smith.
— Să-l numim ascensor, dacă vreţi, răspunse ma-
nevoie de el ?
— O maşină cu aburi ?
sei de Granit.
conică.
destul de bune.
plea de bucurie.
nu te-ai înşelat!
şi foarte hrănitoare.
făinii.
Pencroff, din ce în ce mai entuziasmat de insula
naufragiaţi ?
tre ele !
cu el !...
în emisfera boreală.
dată :
în longitudine.
am fi ştiut-o de mult.
observaţiilor sale :
Oceanul Pacific.
franceză.
rea insulei.
Pacificului !
lett.
— Noi ?
de ore.
dorinţă.
atribuţiile lor.
şi pupa.
matură chibzuinţă.
boabe de grîu !
moară ?
oasă.
lett ?
— Te pomeneşti că e tutun ?
— Sigur că da. Şi chiar dacă nu e de prima cali-
şi nouă .
zav de sever.
balene!
trebuinţări.
nordice.
această privinţă.
formă de apă.
Prezenţa acestui mamifer marin nu înceta să-i pre-
torul fluxului.
— Păi cangea...
lor.
Maria-Stetia
Vineyard
şi a culorii şi densităţii.
bun naufragiat".
vită.
— Chiar acum ?
mînă.
adăugă Nab.
— S-o aşteptăm !
de 31 mai una din cele mai mari bucurii din viaţa lui.
— Nu e mare lucru !
— Dar o pipă ?
după altul.
apă de pe plajă,
anului 1866-1867.
Pe la 20 iunie se lăsă ger şi, spre marea lui părere
isprăvi în primăvară.
— Atunci de ce să te aventurezi ?
petreacă ceva !
— Cine ştie !
■— Şi dacă te prinde vreo furtună ?
pentru moment.
vingă pe celălalt.
cu semenii lor.
tatea.
spre apus.
lui.
•— Oprit ? De ce ?
pe departe !
ani.
Harbert.
marinarul.
rior.
lui.
edaia ta !
seara.
pe gînduri.
cioare înălţime.
se învîrtea neîncetat.
şilor săi şi acum i se ivea cel mai bun prilej s-o facă.
pereţii.
isprăvea canalul.
ăsta "
CAPITOLUL XII
Un document neaşteptat.
de ajutorul meu.
punse tînărul.
am să le public.
lume.
devastat complet.
zăreau în întuneric.
reporterul.
zarzavaturile ?...
fi uitat deschis.
rinarul.
fiarelor.
Pîrîului Roşu.
dintîi năvălitori.
Trebuiau înainte de toate să împiedice cu orice preţ,
gonea în întuneric,
roasă ca pe un buzdugan.
Casei de Granit.
felul acesta !
nicului său.
răşii.
ţumit.
zi ar începe să vorbească?
impermeabilitate a vasului.
de căpitan al vasului.
al bravului marinar.
minunată.
cu zăpezi strălucitoare.
insulei lor.
rul.
— Ce călătorie, Pencroff ?
croff.
un capriciu.
vasul lor.
gînd :
— O sticlă !
de ţărm.
toarele cuvinte :
Naufragiat... Insula Tabor: 153° long. V.—37°11'
lat.S.
CAPITOLUL XIII
inţă. Pustietate.
proiectelor mele.
— Chiar mîine.
inginerul, — şi totuşi...
ai, Cyrus ?
în ajutor.
Granit.
A doua zi, la cinci dimineaţa, îşi luară rămas bun,
o va îndepărta de ea.
Pencroff.
neaţa.
necunoscute.
muntele Franklin.
mai bun 1
locuită.
Pencroff.
căutăm.
menii.
aventurîndu-se în pădure. :
buri.
un singur naufragiat.
ce se vărsa în mare.
mănate odinioară.
însemnată.
Desigur !
rupem cercetările.
— O locuinţă !
grăbit.
CAPITOLUL XIV
un răspuns.
Harbert.
din cap.
terul.
— Dacă pleca, lua cu el şi armele, şi uneltele, răs-
rămăşiţele.
toare.
BR TAN A
nau cu sutele.
în nisip.
Pencroff răsuflă uşurat. La urma urmei corabia era
decît ar fi trebuit.
batică.
ei pe insula Lincoln.
putea să ne folosească.
sculîndu-se.
omoare.
neputinţă.
Spilett.
— Nu, nimic !
Pencroff.
— Dar nu este o maimuţă îi răspunse Harbert.-
sese în el.
punse acesta.
bert.
intelectuale.
legere.
în nici un fel.
înveseleau vatra.
cu fluxul.
din ea.
trebă Pencroff.
ani.
conducea vasul.
Tabor.
schimbau mereu.
să scoată o vorbă.
ce-l învăluia.
gînd :
întîia.
CAPITOLUL XV
părăsească insula.
Ce vi s-a întâmplat ?
— Da !
— Da !
— în viaţă ?
— Da .
— Unde e ? Cine e ?
— De ce ? întrebă reporterul.
va reveni.
împotrivi.
insulei.
Pencroff eram...
reporterul.
zise :
trivit.
— Nu e cam departe ?
dreaptă !
neavoastră !
faci totul !
vedere.
care libertate.
tase pe corabie.
gentă.
gere a sărmanului om !
inte vreme.
Smith.
în soare.
îi umflă pieptul.
de lacrimi !
vreme ce plîngi !
CAPITOLUL XVI
cinstite.
îl auzi rostind :
— Nu ! Aici ! Eu ! Niciodată !
Cyrus Smith.
mătoarea observaţie :
grave de spus !
puteau face.
mîna.
mai putea opri !... în cele din urmă îşi încrucişa bra-
— Cine sînteţi ?
menii dumitale.
frămîntă.
bine aşa!
ginerul.
burări.
•— În ce lună sîntem ?
— Ce an ?
— 1866.
— Doisprezece ani ! Doisprezece ani ! strigă el.
noscut.
eu mă îndoiesc...
— De ce ? întrebă reporterul.
narul.
— Ce anume ?
curînd !...
insula Lincoln.
în perfectă stare.
liber ?
—„Eşti liber, răspunse inginerul.
fugă ca un nebun.
croff.
mai tîrziu.
găsind-o desăvîrşită.
coltă !
pede.
nouă .
ea !
rus Smith.
terminase săpunul.
— Ajutor ! Ajutor !
Cyrus Smith şi reporterul fiind departe, nu auziră
— Nu ! Nu ! N-ai să pleci !
lucru.
scapi băiatul !
— Eşti rănit ?
varăş:
CAPITOLUL XVII
în apă ?
sfios :
— Anume ?
Apoi îi spuse :
depărtîndu-se.
şi unelte.
pe tovarăşii lui.
sprezece oameni.
şi tovarăşii săi.
nile indigenilor.
van.
fragiaţii de pe Britania".
Pacificului.
complicii lui.
rilor...
a Noii Zeelande.
Iată ce se întîmplase :
tinaţie necunoscută".
vas de piraţi.
traliană.
zare.
fărădelegile făcute.
aceeaşi persoană !
tovarăşul nostru ?
leau pe obraji.
rus Smith.
inţa de la stînă I
mai adăugă :
sulei Tabor!
clipă de gîndire :
— Niciodată !
CAPITOLUL XVIII
insula Lincoln.
făcut-o.
ştia ce face.
marinarul.
în pace.
runtaiele ei !
dezlegarea tainei 1
lorlalţi.
stalaţi un telegraf ?
merge şi cu trenul.
cesorii.
Fierul din insula Lincoln era de calitate foarte
o folosească.
la îndemînă.
tact cu un acid.
cu stîna.
o staţie la alta.
un răspuns mulţumitor.
primit.
păgubaş.
cercetat zadarnic.
vei şi altele.
brilor coloniei.
croff.
purie şi aspră.
cu zăpadă !,,
băiat.
uniform pe pămînt.
făceau parte.
insula Lincoln.
CAPITOLUL XIX
cu semenii lor.
eventuală repatriere.
vreodată. ■
terul.
turi de la nimic !
— Ayrton.
Tabor.
viitoare.
spuse Pencroff.
sa lăsăm o notiţă.
luni.
lăsat urme.
născut.
Granit.
chin care era cuprins între cele două capuri ale Man-
dibulei,
a domeniului lor.
diţia.
ţelesese.
de-a binelea.
Pencroff îi propuse atunci inginerului să urmeze
privelişti.
depărtare de mal.
populau bălţile.
scape nimic.
guranţă.
interesează.
bură vremea !
vîntului şi a curentului.
— Mai avem şi lună plină, şi acum în aprilie flu-
gatori !
ajuns niciodată...
brie.
răspunse inginerul.
CAPITOLUL XX
noaptea în larg.
liniştită ca un lac.
măcar ancora !
porterul.
unii !
roasă !
mult !
a d încă.
bert.
fului !
care !
naturale...
nu l-a scris ? .
bert.
pe insula Lincoln !
— Şi tu, Harbert ?
nerul.
ţărm.
ochian.
în larg un vas . ■
PARTEA a III-a
TAINA INSULEI
CAPITOLUL I
corpul vasului.
Americii.
;— N-o fi Duncan-ul ?
la stînă :
— Vino repede! ,
— Sosesc !
atunci ?.
Pacificului !
coln pe hărţi !
nate pe hartă.
spunînd :
cîndu-l la fereastră.
nimic.
Duncan-ul.
servă Pencroff.
vom fi lămuriţi.
conversaţie.
prezenţa noastră ?
aminte a echipajului.
curînd de coastă.
nînd :
în ce mai greu.
mată :
■— Pavilionul negru !
raţilor Pacificului ?
strînseră cu căldură.
caz ?
afară.
în legătură ?
artilerie.
cunde.
sfert de ţărm.
CAPITOLUL II
Discuţii. Presimţiri. Propunerea lui Ayrton. Pro-
contra cincizeci.
de Granit.
un lucru !
răspunse Ayrton.
şi pe sub apă.
pocăit.
Aşa este !
nurile lor.
gata de plecare.
îi aruncară o pătură pe umeri şi pionierii îi strîn-
croff.
aştepte la Cămin.
tragă cu urechea.
Să poftească !
laşi lucru.
Bob Harvey pusese mîna pe bricul Speedy, ancorat
Lincoln.
va împărtăşi părerea.
tuneric.
efecte grozave.
clipă.
Ayrton se strecură cu băgare de seamă pe puntea
du-l de cingătoare.
se sfîrşea !
îi sfîşie umărul.
Ayrton înţelese că nu-şi mai putea îndeplini planul.
adăpostul întunericului,
mare.
de prietenii lor.
Smith.
:— Da, Pencroff.
CAPITOLUL III
Deznodămînt neaşteptat.
să-i ucidă !
pească.
Harbert.
folos la debarcare.
întoarcă pe insulă.
lung şi în lat.
nară de la postul aşezat lîngă rîu. Doi din cei opt oc-
ridicate.
tru ei !
croff. ■
atunci e pierdut.
se întinseră la pămînt.
încet, de coastă.
Granit.
O singură scăpare le mai rămînea : Bob Marvey să
croff.
nu-i atinsese.
răspunse inginerul.
mare.
Pencroff.
Poate că nu-i văzuse, totuşi Bob Harvey găsise de
de ţipete groaznice !
CAPITOLUL IV
cilindru spart.
pede inginerul.
— Ce să aflăm ?
apelor.
de ciudată !
trebă el.
interiorul insulei.
prafaţa apelor.
narul.
colţ al insulei.
Merită !"
adevărat iad!
menea explozie ?
în aer.
şi dezlegarea misterului.
îi întrerupse inginerul.
ciudat.
aer.
reparat!
Ayrton.
stînci.
rii vasului.
dată nimic !
rile.
mejdioşi.
construit în Anglia.
substanţe explozive.
de apă ?
unei torpile,
totul neobişnuită !
CAPITOLUL V
duplecat.
odată.
naturii.
aveţi ?
nu e un răspuns, Pencroff .
croff.
şi pe noi toţi.
mare în mînă !
zeu !
beşte !
a coloniei.
departe bate ?
— Crezi că e nevoie de aşa ceva ? întrebă ingi-
nerul.
va lipsi niciodată.
teria.
tori.
Pencroff.
formă eilindrică-conică.
de apreciat cu exactitate.
lungă.
Ayrton ?
cu o voce sfioasă :
Pencroff înţelesese.
insula de ei.
— Bineînţeles .
umeri.
un fel de remuşcare.
ne mai gîndim la ei !
pra lor...
Rămînea de văzut.
CAPITOLUL VI
pentine.
Cele nouă zile pînă la plecare le închinară diferite-
din belşug.
în ordine la stînă,
călcat de ocnaşi.
de necesară.
de Granit.
greu de descoperit.
Spilett.
marinăresc.
Harbert.
de vasul nostru !
ar fi fugit...
fără noi I
diferite.
ăsta !
lui ?...
vor căuta în altă parte dacă nu-l vor găsi aici şi, în
gheat de ei.
să se întoarcă acasă.
un răspuns grabnic.
foarte îngrijoraţi.
să primească răspuns.
mile.
strigă :
.— Firul e rupt!
întreruptă.
croff.
—« Nu, spuse Gedeon Spilett. Pămîntul a fost scor-
de om.
rupte.
Smitb.
narul.
CAPITOLUL VII
mai bătea.
punse inginerul.
glontele.
că-şi dă sufletul.
obraji.
puternice.
această poziţie.
desăvîrşită.
întrebă Pencroff.
terul se îngrijoră.
pe Harbert!
aerul.
rece.
răpus.
nostru !
veni !
ea următoarele rînduri :
pionierii.
viaţa în primejdie.
Granit.
— E zece.
ce va citi biletul,
tr-acolo.
repede închisă.
— Top ! Top ! strigă inginerul, luîndu-i capul fru-
CAPITOLUL VIII
ca şi...
orice.
Harbert.
decat.
Aşa cum mai procedaseră şi în alte împrejurări,
stare să le biruie !
dise oare şi el ?
CAPITOLUL IX
le pricinuise.
loşi ?
trebă inginerul.
Top...
rănit ?
Granit !
preună.
printre oameni !
glas ciudat,
decembrie.
ditor.
casă.
Venea cineva !
Da !
Nu poate fi un duşman.
Poate Nab ?
cioarele lor.
lui Nab.
Nab".
— Plecăm !
mai puţin, fireşte, dar era nevoie de doi inşi care s-o
de Granit.
voce îngrozitoare :
■— Ah, nemernicii!
Era Nab.
Harbert leşinase.
CAPITOLUL X
din nou.
Pionierii uitară pentru o clipă primejdia ce ame-
slăbit,
pe platoul Grande-Vue.
la stînă.
închişi la stînă !
stricăciunile făcute.
neatinse.
pionierilor.
ciunilor.
va putea combate.
cîteodată chinina.
Cyrus Smith.
următoare.
bolii !
înnebunit de durere.
bert e pierdut!
pe nimeni.
de simţiri.
puţin...
pe masă...
SULFAT DE CHININA
CAPITOLUL XI
Mister. Convalescenţa lui Harbert. Colţuri încă
dice de friguri.
ghită amestecul.
oricînd.
ei !...
insulei.
speranţă.
medic.
spunea Pencroff.
lei de răufăcători.
Pe la mijlocul lunii ianuarie, tînărul convalescent
„doctorului Spilett",
lor.
în căruţă.
zări soarele !
mereu.
maipomenit de repede.
— Nu, Pencroff.
revadă vreodată !
răsite.
— Nu mă miră ! spuse Cyrus Smith. Ocnaşii au
Franklin.
arate.
culară de copaci.
semn de nelinişte.
getat.
şi Harbert ?
de orice surpriză.
tea nopţii.
crurile.
croff.
Smith.
gard.
mînă.
■— Se vede lumină.
■— În casă ?
— Da !
deţi !
glas stins.:
— Ayrton !
mari.
— Dumneavoastră, dumneavoastră ?
■— în casa de la stînă !
— Singur ?
— Da !
Apăraţi-vă !
ruţa lor.
se afla în umbră.
în dreapta casei.
CAPITOLUL XIII
luni de zile.
Bcn Joyce.
tovarăşii.
Cyrus Smith.
acolo.
să fie ucis.
stînă ?
rîu.
Se luminase de ziuă.
îl priveau în tăcere.
aici, Ayrton, acela care ne-a ajutat din nou, acela care
oameni.
puterile şi liniştea.
unui reporter !
nostru !
să se arate.
— Ce anume ?.
mare !
tîrziu ?
■— Cum cu ce ? Cu „Bonadventure" !
sărind în picioare.
rabia !
croff.
Tabor.
nică a insulei.
omului.
Oare ascunzătoarea căutată să fie pitită în fundul
rile de lavă ?
bolţilor de stîncă.
spuse reporterul.
— Se prea poate ca după plimbarea noastră în
bucnea şi în trecut.
de pînă acuma ?
porterul.
Spilett.
unghere.
care îl căutau.
Pencroff.
CAPITOLUL XIV
apropiate.
la orice minune.
Ce crezi ?.
Smith.
noiembrie.
dea să le aşeze.
sească şantierul.
pe insula Lincoln.
legi ?
boreală.
Horn.
călduroase.
teptăm vara.
şi înăuntru.
cărat.
Oamenii erau sănătoşi, animalele de pe lîngă casă
urmări grele.
CAPITOLUL XV
insulei.
la culcare.
insulei.
lele aici.
şi tu aici !
gari în lege.
şi unbujorîndu-se la faţă.
zece mii !
Discutau astfel de una, de alta, îl lăsau pe Pen-
rald".
toare.
era nimeni.
zbîrnîitură.
Cyrus Smith se îndreptă spre aparat şi telegrafie
următoarea întrebare:
Granit:
trivit,
sătoare.
tăcerea, spunînd :
nise înăbuşitor.
întunecate.
Nici un răspuns.
cufundată în întuneric.
Smith.
— Cînd ?
spre masă.
cu Casa de Granit.
aburi.
călăuzea mereu.
aruncă flăcări.
tate de stînă.
şi foarte întortochiate.
parte !
În cele din urmă, firul coti brusc, atingînd lanţul
zalt.
mare.
pînă la el !
du-le scurt:
croff.
Cyrus Smith.
servă Harbert.
— Vom vedea, s-ar putea ca apele să se retragă
aşteaptă.
apele spumegînde.
cu felinarul.
— Mai la dreapta
retelui.
mai departe.
— Opriţi!
insulei.
pietre nestemate.
metri.
diau lumină.
sugrumată :
— El ! Un om în afara legii !
inginerul o deschise.
industriei.
CAPITOLUL XVI
voi muri !
aparat submarin...
— Da, „Nautilus".
— Ştiu.
— S-au scurs totuşi treizeci de ani de cînd am
deze taina ?
nuit de trădare.
• — Chiar el !
marinul „Nautilus" ?
sub mări".
Inginerul nu răspunse.
— Şi acum, domnule ?
întreaga sa viaţă
răspunse :
—- În zadar. Clipele mele sînt numărate !
ţării sale.
nice...
şi prilejul se ivi.
glezeşti.
sător.
toare.
petrecute pe vas.
posească uneori.
nerul, spuse :
să mă judecaţi .
zitor.
într-adevăr, cu cîteva zile înainte de fuga profe-
răspunse nimic.
deauna iertare !
cu voce gravă :
cer.
„Mobilis În mobili".
noştinţă ?...
voastră !
dumneavoastră.
mort.
răspundă ceva.
odihnesc şi eu.
cu o adîncă tăcere.
dului.
mai departe :
abisului.
pitanul adăugă :
capodopere.
Pionierii urcară pe platforma care se ridica la vreo
tare.
se întoarseră în salon.
strînse călduros.
Apoi urmă :
părăsiţi ?
cu vioiciune Pencroff.
vă aparţine de drept,
Cyrus Smith.
bund.
cu slăbiciunea fizică.
începeau să se răcească.
aşezat.
sufletul.
căpitanul Nemo.'
porter.
şopti:
— Odihmeşte-te în pace !
teriorul submarinului.
CAPITOLUL XVIII
la Casa de Granit.
reintrase în acţiune.
nului,
nord. Şi totuşi...
reporterul.
grave.
fier.
o clipă de pierdut !
de treabă.
lor adăpost ?
pe gura craterului.
ciorul pe platou.
Muntele Franklin, care se afla la o depărtare de
cîteva stele.
tâmplat la 15 octombrie.
Cyrus Smith.
faţă.
Harbert.
afară.
la orificiul craterului.
răşesc.
de erupţie ?
luni de zile.
canului.
— Şi ce e de făcut ?
— Nimic. Doar să ne dăm seama cît de înaintată
telui. Apoi...
central.
Ayrton îl aştepta.
spuse el.
— Bine, Ayrton.
şi amnarul şi să pornim.
Ayrton făcu ce i se cerea. Onaggaşii, destrămaţi,
lunecoase.
nerul.
— E la locul ei, domnule Smith, răspunse Ayrton,
— Să ne urcăm, Ayrton!
Nemo.
pînă la capăt!
8 spre 9 martie.
Nu înţelegeau nimic.
pitanul Nemo.
porterul.
nului.
încruntase.
— Atunci mi-arn dat seama că aceste crăpături se
totul se va isprăvi !
de ore !
pe obraji.
şi pădurea Jacamarului.
stînă !
acest cataclism.
pîrîiau în lavă.
insulei !
să zăgăzuiască puhoiul.
arunce în lac.
de picioare.
peste ei.
tea apuseană.
lett.
noastră scăpare !
ţină !
o clipă !
îngrijorătoare.
dea tuturor.
ca asta ? !
ginerul.
nierilor.
în dimineaţa de 9 martie.
CAPITOLUL XX
Nemo.
lului !
se urce pe ele.
cu soarta.
nimic, nimic !
pina Nab.
şi de sete.
cerii !
sută de mile ?
nu numai pe Ayrton !
■— Pe noi ?
coln !
pe nici o hartă ?
ţeni americani.
găsit la stînă.
strigă marinarul.
— Dragii mei, — spuse Cyrus Smith adînc miş-
nostru.
care.
căpitanul Nemo,
SFÎRŞIT
CUPRINS
PARTEA I
Naufragiaţii văzduhului
adăpost . . . 59
curie 78
tetul conului 89
astronomică . . . 120
Lincoln 131
PARTEA a Il-a
Părăsitul
Capitole PaS-
la timp
lacrimi
346
PARTEA a IlI-a
Taina insulei
Capitole
rului ? 551